PEŞTIIPEŞTII

PEŞTIIPEŞTII

Sunt animale Sunt animale acvaticeacvatice, având corpul adaptat , având corpul adaptat mediului de viaţă:mediului de viaţă:- turtit lateral – ajută la deplasarea rapidă în apă;turtit lateral – ajută la deplasarea rapidă în apă;- acoperit cu acoperit cu solzisolzi pe care îi produce pielea; pe care îi produce pielea;- membrele transformate în membrele transformate în înotătoareînotătoare. .

Alcătuirea corpuluiAlcătuirea corpului

capcap

trunchitrunchi

coadăcoadă

înotătoareînotătoare

Alcătuirea corpuluiAlcătuirea corpului- capul -- capul -

Capul peştilor este Capul peştilor este

mic, de formă triun-mic, de formă triun-

ghiulară, fiind acope-ghiulară, fiind acope-

rit cu piele.rit cu piele.

La cap, se observă:La cap, se observă:

- 2 ochi;2 ochi;

- 2 nări;2 nări;

- 1 gură;1 gură;

- 2 opercule (ce aco-2 opercule (ce aco-

peră peră branhiilebranhiile););

nări ochi

gură

“capac” osos (opercul)

Deşi nu se văd, există şi Deşi nu se văd, există şi două urechidouă urechi aflate aflate

însă în interiorul capului. însă în interiorul capului.

Văzul, auzul şi mirosul sunt simţuri slab dezvol-Văzul, auzul şi mirosul sunt simţuri slab dezvol-

tate la majoritatea peştilor.tate la majoritatea peştilor.

Alcătuirea corpuluiAlcătuirea corpului- trunchiul -- trunchiul -

Are formă fusiformă, Are formă fusiformă,

fapt ce îl ajută să înoa-fapt ce îl ajută să înoa-

te. Este acoperit cu te. Este acoperit cu

piele şi solzi (produşi de piele şi solzi (produşi de

piele).piele).

De o parte şi de alta a De o parte şi de alta a

trunchiului se află trunchiului se află

înotătoareleînotătoarele ce ajută ce ajută

la deplasarea în apă. la deplasarea în apă.

Alcătuirea corpuluiAlcătuirea corpului- coada-- coada-

Coada, acoperită şi ea cu Coada, acoperită şi ea cu

piele şi solzi, se termină cu piele şi solzi, se termină cu

o înotătoare. o înotătoare.

Prin mişcarea cozii, peştii Prin mişcarea cozii, peştii

îşi schimbă direcţia în care îşi schimbă direcţia în care

înoată şi înaintează în apă.înoată şi înaintează în apă.

Respiraţia peştilorRespiraţia peştilor

Pentru că trăiesc în apă, Pentru că trăiesc în apă,

peştii nu au plămâni. Ei peştii nu au plămâni. Ei

respiră cu ajutorul respiră cu ajutorul

branhiilorbranhiilor, aflate în spa- , aflate în spa-

tele ochilor, sub operculi. tele ochilor, sub operculi.

În inspiraţie, apa pătrunde În inspiraţie, apa pătrunde

prin gură şi scaldă branhiile. prin gură şi scaldă branhiile.

În expiraţie, gura se În expiraţie, gura se

închide şi apa, fiind împinsă prin lamelele închide şi apa, fiind împinsă prin lamelele

branhiilor, se elimină de sub opercule. branhiilor, se elimină de sub opercule.

branhiibranhii

Modul de hrănireModul de hrănire

După ceea ce După ceea ce manâncă, peştii manâncă, peştii se împart în se împart în două grupe:două grupe:peşti răpitoripeşti răpitori – – care se hrănesc care se hrănesc cu animale vii:cu animale vii:păstrăvul, păstrăvul, lostriţa, ştiuca, lostriţa, ştiuca, bibanul, somnul; bibanul, somnul;

păstrăpăstrăvv

somnsomn

ştiucăştiucă

bibanbiban

peşti nerăpitoripeşti nerăpitori - -

care se hrãnesc cu care se hrãnesc cu

diferite plante diferite plante

acvatice, dar şi cu acvatice, dar şi cu

viermi, melci, raci viermi, melci, raci

mici, insecte, icre mici, insecte, icre

de peşte: crapul,de peşte: crapul,

carasul, mreana, carasul, mreana,

cleanul, linul, cleanul, linul,

roşioara etc.roşioara etc.

crapcrap

carascaras

Modul de înmulţireModul de înmulţire

La maturitate, femelele depun La maturitate, femelele depun

în apă în apă icreleicrele, iar masculii le , iar masculii le

stropesc cu stropesc cu lapţilapţi. Din acest . Din acest

moment, icrele trec printr-un şir moment, icrele trec printr-un şir

întreg de transformări, până la întreg de transformări, până la

faza de peşti. De obicei, după ce faza de peşti. De obicei, după ce

icrele sunt lăsate libere şi sunt icrele sunt lăsate libere şi sunt

stropite cu lapţi, părinţii nu mai stropite cu lapţi, părinţii nu mai

au nici un fel de grijă pentru pui.au nici un fel de grijă pentru pui.

Peştii se înmulţesc o dată pe Peştii se înmulţesc o dată pe

an. Cei mai mulţi peşti se înmulţesc primăvara, unii (ştiuca) la an. Cei mai mulţi peşti se înmulţesc primăvara, unii (ştiuca) la

sfârşitul iernii, alţii (păstrăvul) toamna târziu, iar alţii chiar sfârşitul iernii, alţii (păstrăvul) toamna târziu, iar alţii chiar

iarna.iarna.

icre proaspeteicre proaspete

De reţinut!De reţinut!

Temperatura corpului peştelui este aceea a Temperatura corpului peştelui este aceea a

apei în care trăieşte, deci este apei în care trăieşte, deci este variabilăvariabilă. .

Peştii îşi reglează activitatea în funcţie de cât de Peştii îşi reglează activitatea în funcţie de cât de

caldă sau de rece este apa. Astfel, o temperatură caldă sau de rece este apa. Astfel, o temperatură

scăzută va determina o scădere a activităţii scăzută va determina o scădere a activităţii

(hibernare), în timp ce creşterea temperaturii va (hibernare), în timp ce creşterea temperaturii va

duce la o intensificare a activităţii.duce la o intensificare a activităţii.

Importanţa peştilor pentru Importanţa peştilor pentru omom

Carnea de peşte, folosită în alimentaţia omului, Carnea de peşte, folosită în alimentaţia omului,

este foarte sănătoasă deoarece conţine substanţe este foarte sănătoasă deoarece conţine substanţe

ce păstrează sănătatea inimii, a ochilor şi ce păstrează sănătatea inimii, a ochilor şi

creierului. Nu degeaba se spune: “Peştele de creierului. Nu degeaba se spune: “Peştele de

deşteaptă!”, căci una-două mese cu peşte pe deşteaptă!”, căci una-două mese cu peşte pe

săptămână îţi măreşte capacitatea de a învăţa, săptămână îţi măreşte capacitatea de a învăţa,

păstrându-te în acelaşi timp şi sănătos.păstrându-te în acelaşi timp şi sănătos.

Să nu uităm că şi icrele preparate întreţin Să nu uităm că şi icrele preparate întreţin

sănătatea noastră!sănătatea noastră!

Dacă vrei să ştii mai mult...Dacă vrei să ştii mai mult...

Marele rechin albMarele rechin alb este este

considerat cel mai mare considerat cel mai mare

carnivor de pe Pământ!carnivor de pe Pământ!

De regulă, De regulă, căluţii de căluţii de

maremare înoată în perechi, înoată în perechi,

cu cozile legate una de cu cozile legate una de

alta!alta!