Date post: | 05-Aug-2015 |
Category: |
Career |
Upload: | anca-petrescu |
View: | 92 times |
Download: | 2 times |
PERSONALITATE ȘI VALORI ALE MUNCII LA ELEVII DE LICEU ȘI LA STUDENȚI
Coordonator tiin ific: Conf. Univ. Dr. Irina Anca TĂNĂSESCUș ț
Absolvent: Anca PETRESCU
2015
1
Universitatea Ecologică din Bucure tiș
Facultatea de Psihologie
PERSONALITATEA – DEFINIȚII Allport (1931) – peste 50 de defini iiț
”... suma totală a efectului produs de un individ asupra societă ii”ț
”... se referă la deprinderi sau ac iuni care influen ează cu ț țsucces al i oameni”ț
”... este ce cred al ii despre tine”ț ”... organizarea dinamică în cadrul individului a acelor
sisteme psihofizice care determină gândirea i școmportamentul său caracteristic”
”... conceptualizarea cea mai adecvată a comportamentului unei persoane în toate detaliile sale, pe care omul de tiin ă ș țo poate da la un moment dat”
Eysenck (1953): ”...organizarea mai mult sau mai pu in durabilă a ț
caracterului, temperamentului, inteligen ei i fizicului unei ț șpersoane, această organizare determină adaptarea sa unică la mediu”
3
MUNCA ȘI VALORILE MUNCII
Motiva ia pentru muncăț Din perspectiva psihologiei muncii, motiva ia este definită ț
ca sumă a energiilor interne i externe ce ini iază, ș țdirijează i sus in un efort orientat spre un obiectiv al ș țorganiza iei, care va satisface simultan i trebuin ele ț ș țindividuale (Robbins, 1998).
4
VALORILE – DEFINIȚII „valorile, interesele şi atitudinile sunt dimensiuni importante ale
personalităţii, organic intercorelate” (Chelcea, 1994); „ca preferinţe individuale socializate, valorile includ elemente
afective, cognitive şi conative, relevând potenţialul acţional al indivizilor, grupurilor şi comunităţilor umane” (McLauglin, 1965);
sistemul de valori al unui individ este „o spirală multifactor sau influenţă comportamentală, care modelează şi domină capacitatea de a lua decizii” (Smith, apud Gibson, Mitchell, 1981);
„valorile nu există în mod izolat, ci se structurează în sisteme ierarhizate, complexe şi contradictorii, dinamice, reflectând condiţiile sociale” (Chelcea, 1994);
valorile sunt „stări sau moduri de acţiune, considerate a fi dezirabile şi care au un rol esenţial în orientarea acţiunilor umane, în stabilirea obiectivelor şi scopurilor de atins, a strategiilor, metodelor şi căilor de acţiune” (Zamfir, 1998).
6
VALORILE CA NIVEL NEUROLOGIC
7Nivelurile neurologice din Programarea Neuro-Lingvistică (după Dilts, 2007)
VALORILE MUNCII
Super le-a definit ca ca „un subsistem în cadrul sistemului axiologic, care se referă la aspecte particulare ale activităţii profesionale, care sunt mai mult sau mai puţin dorite”
8
IPOTEZELE CERCETĂRII
1. Există o corela ie între structura de personalitate i ț șvalorile muncii.
2. Se presupune că datorită experien ei diferite de țvia ă între tinerii care se pregătesc pentru intrarea țîn profesie i elevii de liceu vor fi diferen e în ș țraportarea la valorile muncii.
3. Tinerii adolescen i i studen i sunt orienta i mai ț ș ț țdegrabă spre rela ii sociale i interactivitate decât ț șspre a atinge nivele ridicate de performan ă. ț
9
CHESTIONARELE UTILIZATE ÎN CERCETARE Testul SID (Stabilitate, Integrare, Dinamism)
90 de itemi grupa i pe cei trei factori, timp de aplicare de 20 de minuteț Factorul S — Stabilitate: Stabilitate comportamentală (autocontrolul în situaţii
critice, caracterul echilibrat al acţiunilor şi deciziilor, gradul de adecvare comportamentală la situaţii) i ș stabilitatea emo ionalăț (tonusul afectiv general, conţinutul unor stări emoţionale trăite în general şi în contextul unor situaţii frustrante/ stresante, dinamica manifestărilor emoţionale în timp).
Factorul I — Integrare: Sociabilitate (capacitatea de a iniţia şi menţine relaţii interpersonale, nevoia şi plăcerea de a comunica, interesul şi dorinţa de implicare în viaţa grupului), Cooperare (posibilităţile de a lucra bine împreună cu ceilalţi, de a participa eficient la rezolvarea problemelor şi la atingerea obiectivelor echipei/ organizaţiei, abilitatea de a nu genera situaţii conflictuale sau de a le aplana când se ivesc, toleranţă, adaptare) i ș Prietenie (exprimă acceptarea semenilor şi manifestarea unei atitudini pozitive în relaţie cu ei, răbdare şi tact faţă de cei din jur, capacitate de înţelegere a problemelor şi dificultăţilor cu care se confruntă, dorinţă de a-i ajuta pe ceilalţi)
Factorul D — Dinamism: Activism (exprimă dinamismul, energia, rapiditatea activităţii, entuziasmul şi plăcerea de a acţiona), Ascendenţă (exprimă forţa personalităţii, capacitatea individului de a se evidenţia, de a se pune în valoare, de a avea iniţiativă şi de a-şi susţine punctul de vedere sau ideile proprii) i ș Obiectivitate (exprimă capacitatea de a evalua corect, cu seriozitate problemele de viaţă i șactivitate şi de a formula soluţii realiste pentru rezolvarea lor).
10
CHESTIONARELE UTILIZATE ÎN CERCETARE Testul Work Values Inventory – Inventarul de valori ale muncii sau
Testul SUPER 45 de itemi grupa i 15 factori valori ale muncii, creat de Donald Edwin ț
Super Altruism - aspect care priveşte lucrul cu oamenii şi contribuie la
ameliorarea vieţii acestora; Simţ estetic - permite realizarea unor obiecte estetice; Creativitate – implicată în crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,
invenţii şi inovaţii Stimulare intelectuală – desfăşurarea unei activităţi ce oferă posibili tatea
de a învăţa / experimenta permanent ceva nou şi care solicită o gândire independentă (analitică si abstractă).
Reuşită obiectivată – aspect legat de o finalitate palpabilă, concretă a muncii, de rezultate practice care dau sentimentul de satisfacţie prin buna executare a sarcinilor profesionale;
Independenţă – se referă la libertatea individului de a lucra după propriul ritm şi de a-şi aplica propriile idei şi concepţii;
Prestigiu – este asociat unor ocupaţii / profesii cu un statut social ridicat, care conferă importanţă şi impun respect;
11
CHESTIONARELE UTILIZATE ÎN CERCETARE Testul Work Values Inventory – Inventarul de valori ale muncii sau Testul
SUPER (cont) Conducerea altora – este caracteristică poziţiilor de şef / lider, care dau
posibilitatea de a planifica şi organiza munca altora; Avantaje materiale – se referă la salarizarea mare, la orientarea persoanei
după câştiguri materiale; Siguranţă - valoare asociată unor profesii care prezintă certitudinea
menţinerii lor, asigurarea aceluiaşi tip de muncă şi garantarea veniturilor materiale;
Ambianţa muncii –se referă la condiţii bune de muncă (spaţii personale, linişte, căldură, curăţenie);
Relaţii cu superiorii –se referă la alegerea locului de muncă şi dorinţa de a-l păstra, în funcţie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.
Relaţii cu colegii de muncă – alegerea locului de muncă dorinţa de a-l păstra, pe criteriul unor relaţii bune în colectivul de muncă;
Stil de viaţă pe care îl implică profesia – valoare asociată unui tip de muncă / profesie care să permită desfăşurarea unei vieţi corespunzătoare imaginii pe care şi-a construit-o prsoana respectivă (ex., program fix – program flexibil; program care implică deplasări, călătorii în străinătate etc.).
Varietate – implică activităţi diverse, nerepetitive;
12
LOTUL CERCETĂRII Studiul a fost realizat pe număr total de 80 de
subiec i, împăr i i în două loturi independente, în ț ț țfunc ie de nivelul de educa ie la care se află. ț ț
Un lot de 40 de elevi de clasa a X-a de la Colegiul economic ”Viilor” din Bucure ti, i un lot de 40 de ș șstuden i de la diverse facultă i din Bucure ti, ț ț șimplica i în activită i de voluntariat. ț ț
13
ANALIZA DESCRIPTIVĂ LA CHESTIONARUL SID
14
Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Stabilitate 80 5 26 17,45 4,881
Integrare 80 7 26 19,30 3,846
Dinamism 80 8 26 18,10 3,488
Valid N (listwise) 80
Lotul analizat se caracterizează printr-un nivel crescut al Integrării, urmat de Dinamism și de Stabilitate. Aceasta înseamnă că subiecții au în primul rând un nivel ridicat de a iniția și menține relații interpersonale, au nevoia și plăcerea de a comunica, au plăcerea de a coopera și de a stabili prietenii.
ANALIZA SEMNIFICAȚIILOR MEDIILOR CU TESTUL T PENTRU CHESTIONARUL SID
15
diferen ă puternic semnificativă la factorul ț Integrare (0,000). Acest lucru arată un nivel de Integrare mult mai ridicat în cazul studen ilor ceea ce țînseamnă că ace tia sunt mai sociabili, deschi i spre cooperare i ș ș șprietenie.
diferen ă relativ semnificativă de (0,009) la factorul ț Stabilitate. Concluzia este că studen ii manifestă mai multă stabilitate comportamentală i ț șemo ională decât elevii. ț
ANALIZA DESCRIPTIVĂ LA CHESTIONARUL SUPER
17
Descriptive Statistics
N Minim
um
Maxim
um
Mean Std.
Deviation
Altruism 80 4 15 12,52 2,344
Simt estetic 80 4 15 11,39 2,330
Creativitate 80 6 15 12,83 1,967
Stimulare intelectuala 80 6 15 12,04 1,984
Reusita obiectivata 80 5 15 12,34 2,128
Independenta 80 8 15 12,45 1,820
Prestigiu 80 6 15 12,16 1,977
Conducerea altora 80 3 15 10,19 2,516
Avantaje materiale 80 9 15 13,05 1,742
Siguranta 80 3 15 11,68 2,827
Ambianta muncii 80 8 15 13,54 1,567
Relatii cu superiorii 80 7 15 13,33 1,784
Relatii cu colegii 80 7 15 12,23 1,994
Stil de viata 80 8 15 14,11 1,359
Varietate 80 4 15 10,35 1,836
Valid N (listwise) 80
CORELAȚII BIRECȚIONALE PIERSON
Corela ii inter-teste:ț Ambian a muncii corelează direct semnificativ cu ț
Dinamismul ( =0,307**). Acest aspect înseamnă că ρmediul de lucru plăcut i prietenos influen ează cu ș țcapacitatea i disponibilitatea subiec ilor de a se ș țentuziasma, de a se pune în valoare i de a avea ini iativă. ș ț
23
CONCLUZII FINALE - 11. Există un nivel de Integrare mult
mai ridicat în cazul studen ilor țfa ă de elevii de liceu, ceea ce țînseamnă că primii sunt mai sociabili, deschi i spre cooperare ș
i prietenie. ș
2. Studen ii manifestă mai multă țstabilitate comportamentală i șemo ională decât elevii de liceu. ț
3. Studen ii, datorită nivelului țcrescut de educa ie, al înaintării țîn vârstă i expunerii la șexperien e de via ă dovedesc o ț țmaturitate crescută.
4. La nivelul întregului grup se poate stabili următoarea ierarhizare a valorilor personale ale muncii prezentate descrescător:
a) Stilul de via ă țb) Ambian a muncii țc) Rela ia cu superiorii țd) Avantajele materiale e) Creativitate f) Altruism g) Independen a țh) Rela ii cu colegii ți) Prestigiuj) Stimulare intelectuală k) Siguran a țl) Sim estetic țm) Reu ita obiectivată șn) Varietate o) Conducerea altora 24
CONCLUZII FINALE - 2 Lotul testat manifestă mai degrabă o orientare spre zona socială i ș
rela ională a profesiilor (stilul de via ă, ambian a de muncă i rela ia cu ț ț ț ș țsuperiorii), decât o orientare spre zona de performan ă (reu ita obiectivată ț șsau conducerea altora).
Diferen a semnificativă în cazul factorului ț Siguran ăț între cele două loturi indică faptul că elevii de liceu pun mai mult accent pe siguran a locului de țmuncă pe care ar putea să îl aibă în viitor decât studen ii. Acest lucru se țpoate datora expunerii mai mari a studen ilor la activită i sociale de tip ț țvoluntariat.
Pentru celelalte valori ale muncii în afară de factorul Siguran ăț nu sunt diferen e semnificative, ceea ce ar putea fi cauzat de lipsa experien ei ț țprofesionale a subiec ilor testa i.ț ț
Ambian a muncii ț corelează direct semnificativ cu Dinamismul ( =0,307**). ρAcest aspect înseamnă că mediul de lucru plăcut i prietenos influen ează cu ș țcapacitatea i disponibilitatea subiec ilor de a se entuziasma, de a se pune în ș țvaloare i de a avea ini iativă. ș ț
Mediul de lucru prietenos i plăcut are legătură cu orientarea spre statut șsocial i profesional ridicat, cu creerea propriului ritm, experimentarea i ș șînvă area de lucruri noi, crearea de lucruri i idei noi i frumoase, a teptările ț ș ș șmateriale i siguran a locului de muncă. ș ț
25
CONCLUZII FINALE - 3 Modul în care subiec ii î i construiesc imaginea propriei vie i are ț ș ț
legătură cu mediul de lucru prietenos, succesul venit din rezultatele muncii, statutul social i profesional ridicat, rela iile cu colegii de lucru ș ț
i posibilitatea de a- i crea propriul ritm i a aplica propriile idei. ș ș ș Bunele rela ii profesionale sunt legate de statutul social i profesional, ț ș
capacitatea de a genera lucruri i idei noi i frumoase. ș ș Corela iile privind factorul ț Varietate indică faptul că activită ile diverse ț
i nerepetitive au legătură cu experimentarea i învă area de lucruri ș ș țnoi, crearea i generarea de idei i lucruri noi i frumoase i mediul ș ș ș șplăcut de lucru.
Rela iile armonioase cu efii au legătură cu siguran a locului de muncă, ț ș țcu mediul de lucru plăcut i prietenos, cu satisfac ia din rezultatele ș țmuncii performante i cu statutul social i profesional. ș ș
Libertatea de a lucra după propriul ritm are legătură cu desfă urarea șunor activită i care oferă posibilitatea de a învă a i experimenta ț ț șlucruri noi, cu generarea de lucruri i idei noi, cu succesul din șrezultatele performan ei i cu nevoia de a lucra cu obiecte estetice. ț ș
26
CONCLUZII FINALE - 4 Desfă urarea unor activită i care oferă posibilitatea de învă a i experimenta ș ț ț ș
are legătură cu crearea de lucruri i generarea de idei noi, cu lucrul cu șoamenii pentru ameliorarea vie ii acestora, i cu lucrul cu obiecte estetice. ț ș
Valoarea Creativitate este în legătură directă cu aspectele care privesc lucrul cu oamenii i ameliorarea vie ii lor i cu realizarea obiectelor estetice. ș ț ș
Finalitatea palpabilă i concretă a muncii corelează cu desfă urarea unor ș șactivită i care să stimuleze învă area i gândirea independentă. ț ț ș
Prestigiul (activită ile ce conferă statut social ridicat, importan ă i respect) ț ț școrelează cu Creativitatea i rezultatele directe ale muncii. ș
Activită ile care prespun conducerea altor oameni corelează cu prestigiul i ț șindependen a.ț
Nivelul ridicat de energie corelează cu stabilitatea comportamentală i șemo ională i cu orientarea spre rela ii sociale. ț ș ț
Certitudinea men inerii unei profesii corelează cu prestigiul care poate veni țprin cre terea competen ei profesionale.ș ț
Înclinarea spre a face obiecte estetice corelează cu activită ile orientate spre țlucrul cu oamnii i care să contribuie la ameliorarea vie ii. ș ț
Orientarea spre rela ii sociale corelează cu stabilitatea emo ională i ț ț școmportamentală.
27
CONCLUZIILE PRIVIND IPOTEZELE FORMULATEIpoteza 1: Există o corela ie între structura de țpersonalitate i valorile muncii.ș
Cercetarea arată că există o singură corela ie: Ambian a ț țmuncii corelează direct semnificativ cu Dinamismul
Ipoteza 2: Se presupune că datorită experien ei diferite țde via ă între tinerii care se pregătesc pentru intrarea țîn profesie i elevii de liceu vor fi diferen e în ș țraportarea la valorile muncii.
Diferen a semnificativă în cazul factorului Siguran ă între ț țcele două loturi indică faptul că că elevii de liceu pun mai mult accent pe siguran a locului de muncă. ț
28
CONCLUZIILE PRIVIND IPOTEZELE FORMULATEIpoteza 3: Tinerii adolescen i i studen i sunt orienta i ț ș ț țmai degrabă spre rela ii sociale i interactivitate decât ț șspre a atinge nivele ridicate de performan ă. ț
Ipoteza se confirmă, profilul care a reie it pentru întregul șlot din perspectiva valorilor muncii pune pe primele locuri: Stilul de via ă, Ambian a muncii i rela ia cu superiorii, i ț ț ș ț șpe ultimele locuri Reu ita obiectivată sau Varietatea. ș
29