1

PERSONALITĂłI DIN COMUNA VARIAŞ ÎN LEXICOANELE BĂNĂłENE INTERBELICE

Stevan Bugarski

Lexicoanele biografice regionale sunt în general rare; totuşi, între cele două războaie mondiale, Banatul a beneficiat de două: unul în 1930 şi unul în 1934. Lexiconul biografic din 1930 a fost întocmit de Damó Jenö sub titlul Ki Kicsoda? A Bánsági közélet lexikonja. Tipărit la Timişoara de editura „Schwäbische Verlags AG”, clişeele fiind realizate de Atelierul de Zincografie „Fenyö”, acest volum conŃine peste 1.000 de biografii ale persoanelor de diferite profesii: preoŃi, învăŃători, ingineri, meseriaşi, Ńărani, pompieri etc. Textul este integral în limba maghiară, iar numele persoanelor incluse au fost în parte maghiarizate. Lexiconul biografic din 1934 a fost întocmit de preotul ortodox român Victor Aga. Este o carte interesantă, fiind structurată în patru părŃi: urmând componenŃa populaŃiei caracteristică pentru Banat şi Crişana, autorul a scris despre fiecare persoană inclusă, în limba maternă a acesteia, astfel că s-a obŃinut o carte quadrulingvă, româno-maghiaro-germano-sârbă. Partea românească poartă titlul Galeria de biografii ilustrate din Banat şi Crişana şi se întinde pe pag. 1-262; partea maghiară are titlul Banat (Bánság) és Crişana (Körösvölgye) képes életrajzgyüjteménye şi este expusă la pag. 263-320; cea germană poartă titlul Galerie illustrierter Biografien aus dem Banate und der Crişana (Kreisch) şi ocupă pag. 321-422; iar partea sârbească, intitulată Илустрована збирка живописа из Баната и Кришане, deşi culeasă în continuare după cea germană, are o paginaŃie nouă, numerotată 1-22. Tipărită la Sânnicolau-Mare, în „Atelierul Artistic al d(omnu)lui Petru Mückstein”, clişeele fiind executate de Atelierele Zincografiei şi Metalografiei „Chromo” din Timişoara, cartea

2

conŃine, de asemenea, peste 1.000 de biografii ale diferitelor persoane, de diferite profesii foarte diverse. Munca depusă de cei doi autori este demnă de toată lauda, deoarece au dorit să ajungă personal la fiecare om, dar în condiŃiile vremii se călătorea anevoios şi cu încetineală; pe lângă toate acestea, ambii aveau loc de muncă, aşa că se avântau în călătorii doar în timpul liber; de aceea, unele omisiuni sunt de presupus. Textul despre fiecare persoană inclusă este la ambii autori concis şi oarecum uniform: se citează datele biografice de bază (localitatea şi nu totdeauna anul de naştere, originea socială, studiile, serviciul, familia, distincŃii), activitatea pe tărâm cultural-educativ, participarea la asociaŃii profesionale, artistice, de caritate etc. Este însă important faptul că au fost culese nemijlocit de la subiecŃi. Pe-atunci procedeul era aproape necunoscut, iar de ar fi fost scrise în zilele noastre, cărŃile ar fi considerate drept „o istorie narată”, foarte la modă, şi ar avea mare preŃ. Cu oarecare prudenŃă se poate afirma că prin cartea sa Victor Aga a dat glas plurilingvismului secular al Banatului şi a fost precursorul unei mişcări ce a devenit atât de modernă şi de căutată: cea de respect reciproc şi de confluenŃă a culturilor megieşe, cu respectarea esenŃei fiecăreia dintre ele. Ambele lexicoane descrise, au inclus şi personalităŃi din comuna Variaş (localităŃile Variaş şi Gelu) sub trei aspecte: unele născute în comuna Variaş şi desfăşurându-şi activitatea în localitatea natală, altele născute în comuna Variaş şi activând în alte localităŃi, în fine, unele originare din alte localităŃi, dar desfăşurându-şi activitatea în comuna Variaş. Ordinea personalităŃilor în lexicoane este alfabetică (la Victor Aga fiecare secŃiune respectă alfabetul limbii), deşi nu strict alfabetică. Lexiconul lui Damó Jenö este tipărit în două coloane pe pagină, având astfel numerotate 392 coloane (368 plus o completare cu numele ulterior primite). PersonalităŃile legate de Variaş se află după cum urmează: col. 29-30, Bieber Béla; col. 87, Farca Nicolae; col. 101, Galetin Milan; col. 114, Gruici Alexandar; col 159-160, Kerpenişan Giura; col. 204, Marschal Nikolaus (I); col. 204-205, Marschal Nikolaus (II); col. 242, Paul Mihai; col. 267, Dr. Reich

3

Johann; col. 277, Rosici Vasa; col. 277-278; Rottinger Franz; col. 282, Savici Angelina; col. 306, Syrowy Miklos; col. 367-368, Zillich Peter; col. 371, Braun Imre; col. 376, Kern Paul. În lexiconul alcătuit de Victor Aga, personalităŃile legate de Variaş se află după cum urmează: pag. 353, Heim Franz; pag. 373, Laasz Julius; pag. 420, Vollmann Peter; pag. 424-425, Weil Adam; pag. 11 (sârbă), Nenadov Vladimir; pag. 12 (sârbă), Nicolici Milan. Pe parcursul celor aproape opt decenii de la apariŃia lexicoanelor menŃionate, în comuna Variaş au intervenit modificări evidente în structura populaŃiei: sub aspect naŃional, profesional, confesional; viaŃa culturală nu mai este cea de pe vremuri: societăŃile de lectură, cele de cântări, etc., au fost înlocuite de alte instituŃii culturale; şcolile nu mai sunt cele de pe vremuri, şi nici oamenii, deoarece între timp s-au schimbat cel puŃin două generaŃii. De aceea, amintirea unor vremuri şi a unor oameni de demult, între copertele lexicoanelor, este preŃioasă. Dar pentru că şi la lexicoanele în cauză se ajunge anevoios, ele existând doar în marile biblioteci şi în colecŃii rare, am apreciat că extrasul pentru comuna Variaş poate fi deopotrivă interesant şi util cercetătorilor de azi şi atrăgător chiar pentru cititorii obişnuiŃi. În continuare sunt reproduse prin copiere articolele biografice din lexicoane; textele originalelor fiind în limbile maghiară, germană şi sârbă, au fost redate în paralel succint în limba română (uneori şi cu note de completare). Redarea începe cu datele din lexiconul din 1930 şi se continuă cu cel din 1934.

4

Bieber Béla, paroh. Născut la Lenauheim în 1867, tatăl său fiind comerciant. A absolvit Academia Teologică la Timişoara. Hirotonit la 04.07.1891, a slujit la parohiile: Bacova, Timişoara-Fabric, Becicherecul Mare, Lipova, Jamu Mare, Pereg, iar din 1925 este la Variaş.

Braun Imre, proprietar al Fabricii de Parchet şi Tâmplărie din Timişoara. Născut la Variaş în 1892, tatăl său fiind comerciant. După studii medii, s-a dedicat comerŃului. În 1922 a fondat firma „Fischer şi Braun”. În război a avut gradul de lt. major şi a fost decorat. Este membru al societăŃilor profesionale şi culturale.

Farca Nicolae, ajutor de notar la Variaş din 1920. Născut la Sânnicolau-Mare, în 1892, a absolvit Cursul de Notari din Cluj în 1920. Este membru al AsociaŃiei Notarilor. Cântă la flaut.

5

Galetin Milan, director al Băncii Populare Sârbe. Născut la Cenad în 1901. A absolvit Academia de exp.-imp. la Zagreb, în 1925; s-a perfecŃionat la Zagreb, Trieste, VârşeŃ, Belgrad, Subotica. Din 1926 la Variaş. Este membru fondator al Băncii, Cazinoului şi SocietăŃii sportive „Haiduc”. Se ocupă cu publicistica.

Gruici Alexandar, paroh ortodox sârb. Născut la Timişoara în 1865, tatăl său fiind avocat. A Absolvit Dreptul la Zagreb în 1887, apoi Seminarul Teologic la CarlovăŃ, în 1890. A slujit la parohiile Boca şi Rudna (în text greşit: Radna), iar din 1892, deci de 37 de ani, este la parohia din Variaş. Este membru al Consistoriului eparhial şi pentru activitatea sa a primit distincŃii bisericeşti şi statale.

Notă: Hirotonit în 1891 de patriarhul Georgije (Branković), a slujit la Boca şi Rudna circa doi ani, iar la Variaş a rămas până la pensionare, în anul 1939; după aceea a plecat la Becicherecul Mare, unde-i trăiau copiii.

6

Kern Paul, comerciant de pielărie la Timişoara. Născut la Variaş în 1888. A absolvit studii medii, apoi Şcoala Superioară de Industrie a Pielii la Freiburg. A practicat profesia de tăbăcar şi comerciant de pielărie la Frankfurt, Hamburg, Jimbolia şi Panciova; din 1919 este mare comerciant independent, în domeniul pielăriei, la Timişoara. Este membru al asociaŃiei comercianŃilor, al Clubului „Lloyd”, al AsociaŃiei Culturale Germane, al AsociaŃiei Sportive „Rapid” şi al mai multor asociaŃii sociale din localitate.

Marschall Nikolas, tâmplar. Născut la Variaş în 1871, într-o familie de Ńărani. A învăŃat meseria de tâmplar. În 1895 a fost dirijor de cor la Odesa şi a fost medaliat. Este preşedinte al AsociaŃiei Şvăbeşti din localitate şi al AsociaŃiei de Înmormântare, membru al AsociaŃiei de Lectură şi al Consiliului Cultural. Iubitor de muzică, el cântă la fluier şi la clarinet.

7

Marschall Nikolas, director de şcoală. Născut la Variaş în 1896, fiu de meseriaş. Studiile le-a făcut în străinătate, a frecventat şi Facultatea la Budapesta în 1920. Din 1922 este învăŃător, iar din 1928 director de şcoală la Variaş. Este membru al Comitetului Pompierilor voluntari, secretar al Comitetului Şcolar şi cantor la biserică.

Notă: A fost învăŃător la Variaş în perioada 1920-1961. A murit în localitate, la 8 ianuarie 1978.

Kerpenişan Giura, director al Şcolii Confesionale Sârbe. Născut la Sânnicolau-Mare în 1899, tatăl său a fost meseriaş. A absolvit Şcoala Pedagogică la Sombor în 1919. Cariera de învăŃător a început-o la Sânnicolau-Mare, iar din 1920 s-a transferat la Variaş. Este membru al Comitetului Şcolar Eparhial, al Comisiei de control la Banca Sârbească din localitate, al SocietăŃii sportive „Haiduc”, al Casinoului, al SocietăŃii de Lectură, secretar al Comunei bisericeşti. Colaborează în periodice cu articole pe teme culturale. Amator de muzică, sport şi vânătoare. Cântă la vioară şi la instrumentele de coarde sârbeşti (tambure).

8

Paul Mihai, meseriaş rotar. Născut la Variaş în 1898; tatăl său a fost de asemenea rotar. Meseria a perfecŃionat-o în străinătate. În timpul războiului a fost pe front şi a fost decorat. În localitate este preşedinte al Pompierilor voluntari, casier la AsociaŃia meseriaşilor şi membru al SocietăŃii de Cântări.

Dr. Reich Johann, medic de circumscripŃie la Variaş. Născut la Periam în 1891, într-o familie de mici gospodari, facultatea a absolvit-o la Budapesta, în 1918, apoi a practicat-o în Spitalul de Chirurgie „Sfântul Ioan” la Budapesta şi la Spitalul Crucii Roşii din Timişoara. Din 1919 este la Variaş. Este membru al AsociaŃiei Medicilor.

9

Rosici Vasa, învăŃător confesional sârb, cantor şi dirijor de cor. Născut la Variaş în 1900, fiu de Ńăran. A absolvit cursurile de învăŃători la Timişoara şi lucrează ca dascăl la Variaş din 1919. Este secretar al Comunei Bisericeşti, membru în Comitetul de Conducere al Băncii Sârbe, dirijor al corului. Amator de sport şi vânătoare, iubitor de muzică, el cântă la pian şi la instrumentele de coarde sârbe (tambura).

Notă: A lucrat la Variaş între anii 1919-1953 şi 1954-1958 şi la Petrovaselo în 1953-1954. A murit la Variaş în 30.11.1958.

Rottinger Franz, director de bancă. Născut la Variaş în 1881, într-o familie de Ńărani. A absolvit studii medii. Din 1923 este director al Băncii Economice din Variaş. Este membru în Comitetul Bisericesc, amator de automobilism.

10

Savici Anghelina, învăŃătoare confesională sârbă. Născută la Variaş în 1910, într-o familie de Ńărani. A absolvit Şcoala Pedagogică la Sombor, în 1929. Lucrează la Şcoala Confesională Sârbă din Variaş. Este amatoare de sport. Notă: A lucrat la Variaş între anii 1929-1932, 1932-1953 şi 1954-1965, la Cenad în 1932 şi la Timişoara în 1953-1954. A murit la Timişoara în 2002.

Syrowy Janos, farmacist. Născut la Szeged în 1870, tatăl său fiind inginer la DirecŃia Regională de Căi ferate. A absolvit facultatea la Cluj în 1891, a practicat la Becicherecul Mare şi Timişoara, a lucrat 18 ani la Jimbolia, iar din 1912 este proprietar de farmacie la Variaş.

11

Zillich Peter, proprietar şi director tehnic al Uzinei Electrice din Periam. Născut la Variaş în 1888, tatăl său fiind agronom. După studii medii a absolvit Şcoala Tehnică Superioară la München. În 1923 a fondat la Periam Fabrica de ciorapi „Ideal”. Este membru al casei NaŃionale şi al mai multor asociaŃii locale, sociale şi sportive.

Franz Heim, tehnician dentar la ReşiŃa. Născut la Variaş, tatăl său fiind agricultor şi meseriaş. A învăŃat la Arad, obŃinând diploma în 1907. Din 1911 lucrează independent la ReşiŃa. În 1913 a susŃinut examen la Budapesta, în 1923 la Bucureşti. A participat la război şi a fost trei ani prizonier în Rusia. Este membru al asociaŃiilor profesionale, turistice şi culturale din localitate.

12

Juliusz Laasz, director de şcoală la Ghizela. Născut la Gelu, într-o familie de învăŃători. A absolvit Şcoala Pedagogică la Timişoara, în 1912. A lucrat la Institutul de SurdomuŃi din Timişoara, apoi la Crivobara, Secaş şi Paniova; din 1930 este la Ghizela. Este cantor, dirijor de cor şi animator al vieŃii muzicale şi culturale. Cântă la pian. Vladimir Nenadov, paroh ort. sârb la Gad. Născut în Gelu, a absolvit Şcoala Pedagogică la Timişoara, apoi în particular Seminarul Teologic la CralovăŃ în 1929. A participat la război, doi ani pe front şi a fost decorat. A fost preot la Belobreşca, iar din 1932 este la Gad. În ambele localităŃi a organizat societate de lectură. Cântă la armoniu.

13

Milan Nikolici, paroh ortodox sârb la Gelu. Născut la Satchinez într-o familie de Ńărani, a absolvit Şcoala Comercială şi Liceul la Timişoara, iar Seminarul Teologic la Zadar, în anul 1914. Până în 1930 a slujit la Satchinez, iar atunci a fost transferat la Gelu. Este membru al organelor de conducere eparhiale la Timişoara, preşedinte al Comunei Bisericeşti şi al SocietăŃii de Cântări, preşedinte onorific al SocietăŃii de Lectură. A pregătit în particular circa 200 de elevi pentru a susŃine examene la licee, şcoli pedagogice şi seminare teologice. Cântă la pian şi alte instrumente. Notă: A colaborat la periodicele sârbe din Timişoara şi este autorul celui dintâi DicŃionar Sârbo-Român (1935). A Ńinut cursuri pentru perfecŃionarea preoŃilor călugări, la Timişoara şi la mănăstirea Bezdin. Pentru activitatea sa devotată a primit distincŃii bisericeşti şi statale. Persecutat pe motive politice, a fost în închisoare între 1950-1955, apoi şi-a reluat locul la parohia din Gelu, slujind până la moartea survenită la 04.03.1969.

14

Peter Vollmann, învăŃător de stat la Macea. Născut la Variaş în 1899, într-o familie de Ńărani. A absolvit Şcoala Pedagogică la Szeged şi a profesat mai întâi la Variaş, iar din 1920 la Macea. A participat la război, 10 luni pe front şi a fost decorat. Este cantor, dirijor de cor şi animator al vieŃii culturale.

Adam Weil, notar comunal la Variaş. Născut la OrŃişoara, tatăl său fiind meseriaş. A absolvit Liceul Piarist la Timişoara în 1917. A practicat la Seceani, apoi ca ajutor de notar la OrŃişoara, locŃiitor de notar la Seceani şi Vinga, iar din 1930 este notar la Variaş. Este membru al AsociaŃiei Notarilor, membru de onoare al AsociaŃiei de Vânătoare, fotograf amator şi amator de gimnastică. A participat la război şi a fost decorat.

15