1

Perle ale profilor...Perle ale profilor...Perle ale profilor...Perle ale profilor... Perle ale elevilor...Perle ale elevilor...Perle ale elevilor...Perle ale elevilor...

S-a întâmplat în şcoala noastră!

Râzi cu noi...Râzi cu noi...Râzi cu noi...Râzi cu noi...

2

“Ani de gimnaziu “ este o revistă ce reprezintă complexe forme de

activitate culturală surprinzand pulsul vieŃii şcolare, ecoul diferitelor

manifestări interdisciplinare.

Reprezintă oglinda sufletului şi a gândului elevului gimnazist

care îşi împărtăşeşte gândurile, ideile, cu deosebită gingăşie şi pricepere,

căpătând conturul unui mic reporter sau redactor care prin talentul şi

imaginaŃia lui aduce un strop de bucurie în sufletul dascălilor şi al

părinŃilor săi.

Orice număr nou al acestei scrieri constituie un prilej de mândrie

pentru şcoala noastră, aceasta fiind concepută într-o manieră modernă, în

conformitate cu standardele în vigoare.

La început de nou an să privim cu speranŃă, încredere spre viitor

pentru ca dorinŃele noastre să fie împlinite.

LA MULłI ANI, 2009 !

Prof. Buta Aida

3

Într-o zi, pe la mijlocul lui

septembrie, eram în livada de pe coasta din spatele casei bunicilor... Urmăream privighetorile care Ńineau un adevărat concert, pe lunci, pe dealuri, împrejur, în depărtări. Atunci mi-am dat seama că a venit toamna, cu paşi repezi. De azi florile multicolore şi iarba fragedă se luptă să câştige aceată bătălie cu frigul ce va urma să vină.

Pe cer, norii zboară lin, prevestind faptul că vom avea o zi bună. Din când în când văd păsările ce săgetează văzduhul în căutarea unui tărâm mai călduros în care să îşi pereacă timpul.

Pe marginea lacului din apropierea casei aud broscuŃele care Ńin un ultim concert, acesta fiind datorat faptului că anotimpul călduros, vara, a trecut. Micile făpturi sunt încurajate de dansul lebedelor şi ascultat de celălalte orătănii ale ogrăzii bunilor. Printre acestea se află şi cocoşul bunicului, care cu vocea răguşită face un vuiet şi o larmă ce te îngrozeşte. Din depărtări se aud corbii croncănind, care asistau şi ei la această operă de artă.

La geamul casei trandafirii cu crengile uscate bat în geam iar mestecenii acoperiŃi cu haine gingaşe stăteu atât de cuminŃi încât aveai senzaŃia că îşi doresc să intre şi ei în casă şi să se odihnească.

Mergând uşor prin grădină am ajuns la intrarea în pădure. Mi se întindeau la picioare pământurile ei ca un caleidoscop de culori. Eram vrăjită de farmec. Copacii stăteau gata, gata să înceapă un menuet. Cu cât pătrundeai mai mult în necunoscut, mai mult răcoarea se înteŃea. Printre crengile golaşe vedeai trecând câte un stol îndreptându-se către Ńinuturi mai calde.

Iată că uşor, uşor soarele apune-n văpăi iar eu trebuie să plec spre casă lăsând în urma mea vulpile roşcate ce stăteau şi mă priveau cu ochii lucind vioi cu speranŃa că le-am adus ceva de mâncare pentru puii lor, aşa cum le obişnuisem.

Pornindnd spre casă vedeam cum uriaşul policandru al cerului îşi aprindea luminile. În depărtare iepuraşii se odihneau pe marginea unei vâlcele. Dacă până acum, pe lacul de la marginea grădinii era o gălăgie greu de descris, acum abia se auzea câte un orăcăit şi puteam vedea o oglindă imensă în care se reflectau micile stele jucăuşe.

Am ajuns acasă dar eram parcă vrăjită şi nu mă înduram să intru, aşa că am mai zăbovit un timp. Împreună cu bunicii mei priveam cum buchetele de trestii se legănau foşnind trist în timp ce vântul mătura praful de pe maidan.

Urcând în camera mea am obsevat că geamul era deschis. Un miros plăcut se strecura înăuntru. Era regina nopŃii care încerca să facă faŃă vântului oftând la fereastra mea.

Toată lumea se bucură de acest anotimp. Chiar dacă ducem dorul zilelor călduroase, a zumzăitului gâzelor agitate, acum trebuie să ne obişnuim cu faptul că zâna melopeelor s-a aşternut peste tărâmurile noastre.

Chircu Daiana Maria – clasa a VII-a B

4

Cum a început şcoala am avut grije, noi elevii

clasei a VI-a B, să o convingem pe doamna dirigintă, Cadâr Emilia, să organizeze o excursie. Pentru că noi nu ocupam un autocar întreg şi ar fi rămas locuri libere, ne-am gândit şi am anunŃat excursia şi la alte clase. În numai două zile s-au înscris atâŃia elevi cât s-au umplut două autocare. Ce să mai lungesc vorba, am pornit la drum către FântâniŃa. Când am ajuns nu puteam să-mi cred ochilor. Doar nu era prima oară când mergeam

acolo dar ca acum nu am văzut niciodată dealul şi poieniŃele. Totul era acoperit cu gunoaie: hârtii, resturi de ambalaje, sticle... Îngrozitor! Nu aveam nici unde să ne întindem păturile... Cadrele didactice ne-au pus la dispoziŃie pungi şi tot ele au fost primele care s-au apucat de treabă. La început cu timiditate, dar mai târziu cu râvnă am început să facem curat. S-au strâns adevărate grămezi de pungi. Unii au continuat curăŃenia dar alŃii, mai flămânzi, au încins grătarele. După ce ne-

am ospătat am pornit călătoriile prin pădure sus pe deal.

A fost foarte frumos şi ne-am distrat pe cinste. Atunci am reuşit să realizez cât de important este să ai grije de natură, deoarece frumuseŃile ei nu le vezi trăind în oraş. Din vârful dealului, printr-o vale ascunsă adânc în pădure, curge un

râu limpede. Eram foarte entuziasmat şi dornic de a descoperi minunăŃiile pădurii. Când ne-am întors am jucat fotbal împreună cu colegii mei de clasa şi cu alŃi prieteni buni. După ce am obosit ne-am întors la pături, unde am aflat că avusese loc un concurs de cultură generală, şi ne-am odihnit discutând despre

şcoală şi spunând glume şi bancuri. Fiecare copil a avut grije să-şi strângă

resturile alimentare şi hârtiile astfel încât cei care vor veni după noi să nu fie oripilaŃi de gunoaie.

Parcă nu m-am mai distrat niciodată aşa de bine împreună cu prietenii mei. A fost o zi de neuitat şi o bună lecŃie de ecologie.

Călin Andrei Gabriel - clasa a VI-a B

5

1. 18.XI.2008 - Clasa a III-a D inst. Scrioşteanu VictoriŃa - Activitate interactivă la „Atelierul de ciocolată Silvian” sub titlul „Istoria ciocolatei”.

2. 25.XI.2008 - Concursul naŃional „Evaluare în educaŃie - limba română - Administrator test inst. Scrioşteanu VictoriŃa.

La acest concurs au fost obŃinute numeroase premii de către elevii şcolii noastre. Îi felicităm călduros pe toŃi participanŃii şi în continuare vor fi menŃionaŃi cei ce au ocupat

LOCUL I: Clasa a II-a: CHICHIRIM STELIAN

CIOACĂ ANDREEA LINCA RAMONA NICOLAE ISABELLA POPESCU RĂZVAN SBURLAN ANDREI

Clasa a III-a: ANAGNOSTE MIRUNA PASCU ANDREEA RADU IULIA SABĂU RAUL SUCIU ANDREI TITI ELENA VOINEAGU MONICA IOANA

Clasa a IV-a: HUSEIN FATIMA NEGOITA IULIA PÎRVĂNESCU MARIA CRISTINA TOBESCU MARIA RALUCA VLAD SMARANDA IOANA

6

S-a întâmplat în şcoala noastră!

Vineri, 10 octombrie 2008, în laboratorul de biologie al şcolii s-a desfăşurat activitatea “Lire en fête” (A citi este o sărbătoare). Manifestarea, iniŃiată de FranŃa, se desfăşoară în 147 de Ńări şi a ajuns la a XX-a ediŃie. Elevii claselor a V-a si a VI-a coordonaŃi de doamnele profesoare Matei Florentina şi Hagi Veronica au pregătit postere tematice, au prezentat cartea preferată şi au participat la un concurs de sloganuri pro-citit

Aici, în Dobrogea, un cântec ne mângâie auzul și ne încălzește sufletele. Un cântec, lin, un cântec special, al naturii. Este cântecul uneori vesel, alteori trist al Marii Negre. Miercuri, 29 octombrie 2008, elevii școlii au adus un omagiu mării, pregătind sceneta „Marea de lângă noi”, postere în limba engleză, prezentări powerpoint cu sursele de poluare și viețuitoarele mării, desene, versuri și gânduri despre mare. Astfel, prin gesturi simple și concrete, aflate la îndemâna fiecăruia dintre noi putem să ne manifestăm dragostea față de mare și să reducem impactul negativ asupra acesteia. Activitatea s-a desfășurat în laboratorul de biologie al școlii și a fost coordonată de doamnele profesoare Vlad Corina, Gabur Melania, Foroglu Dorina și Sacu

Miercuri, 5 noiembrie 2008, în laboratorul de biologie al şcolii s-a desfăşurat activitatea “Fumatul – semn al maturităŃii?” din cadrul proiectului “ATITUDINE !” derulat în parteneriat cu Biroul de Programe de Promovare a Sănatătii şi EducaŃie pentru Sănătate.

Pentru că fumatul este un drog legal foarte răspândit, iar tinerii care fumează încep de cele mai multe ori înaintea vârstei de 16 ani din diferite motive (curiozitate, dorinŃa de a aparŃine unui grup sau de a părea matur, plictiseală, socializare), este necesară informarea elevilor cu privire la problemele grave de sănătate pe care le determină consumul de tutun.

Elevii, coordonaŃi de doamna prof. Vlad Cici – Corina au pregătit şi prezentat desene, postere, referate, sloganuri împotriva fumatului şi au vizionat spoturi cu afecŃiunile produse de fumatul activ si pasiv.

La finalul activităŃii, doamna asistent Laura Halmache – reprezentant al BPPSES, a împărŃit elevilor pliante şi postere tematice.

Ziua Mondială a Alimentului Sănătos a fost marcată şi în şcoala noastră. Cu această ocazie, joi 16 octombrie, în laboratorul de biologie al Scolii s-a desfăşurat activitatea “Diete echilibrate – surse de sănătate” la care au participat elevi clasei a V –a D şi doamna asistent Laura Halmache - reprezentant al Biroului de Programe de Promovare a Sănatătii şi EducaŃie pentru Sănătate. A învăŃa ce să mănanci şi de ce constituie o parte esentială în educaŃia copiilor si de aceea este necesar să- i îndrumăm spre obiceiuri alimentare sănătoase pentru viaŃă; se spune ca o viaŃă sănătoasă începe la masă. Elevii au pregătit ghicitori, semaforul alimentelor, sloganuri care ne îndeamnă la o alimentaŃie echilibrată şi o expoziŃie de figurine confecŃionate din fructe si legume. AcŃiunea a fost coordonată de doamna profesoară de biologie Vlad Cici – Corina.

7

Şcoala cu clasele I-VIII Gheorghe łiŃeica este implicată în derularea unor proiecte extraşcolare şi

extracurriculare în parteneriat cu diferite organizaŃii, instituŃii şi şcoli. În contextul actual în care se pune accent pe instruirea practic-aplicativă a elevilor, aceştia desfaşoară activităŃi cu caracter interdisciplinar care au drept scop: educarea competenŃelor în vederea formării şi dezvoltării profesionale. În cadrul parteneriatului încheiat cu Palatul Copiilor, elevii claselor a VII-a desfăşoară activităŃi practice experimentale în orele de cerc de chimie şi de electronică. Planul activităŃilor extraşcolare de anul acesta a cuprins şi o excursie documentară în judeŃ.

Excursia a vizat două obiective importante: - vizitarea Palatului Copiilor din Hârşova după reabilitarea clădirii şi realizarea schimbului de experienŃă între copiii ce frecventează cele două palate; - colectarea probelor de apă din Dunăre pentru analiza în cadrul activităŃilor de laborator în vederea realizării proiectului derulat de Palatul Copiilor ConstanŃa cu

tema: “ The Global Water Sampling Project”. Acest proiect a fost lansat de Institutul Stevens de Tehnologie din SUA. Proiectul propune compărarea calităŃii apei din diferite Ńări ale lumii (râuri, lacuri). - vizitarea muzeului de arheologie „Carsium”.

PuŃine sunt locurile din Dobrogea - acest Ńinut încărcat de istorie – care să prezinte o dezvoltare istorică continuă, din neolitic şi până în prezent, cum întâlnim la Hârşova. Cercetările arheologice au scos la iveală urme materiale care pun în lumină o convieŃuire neîntreruptă de comunităŃi umane a căror zone încep în paleoliticul superior. Cel mai bine reprezentate sunt culturile neolitice care se derulează aproape didactic în straturile tell-ului de la Hârşova şi care reprezintă unul dintre cele mai importante centre arheologice specifice acestei perioade, nu numai din Dobrogea ci şi din Ńară.

Deşi nu la fel de bine reprezentate, culturile materiale aparŃinând epocii metalelor îşi fac

prezenŃa în perimetrul oraşului Hârşova prin cîteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte) fiind suficiente în susŃinerea ipotezei unei continuităŃi neîntrerupte pe această vatră. Creatorii acestor culturi sunt geto-dacii, strămoşii direcŃi ai poporului român, una din cele mai puternice forŃe politico-militare ale lumii vechi.

Întemeierea cetăŃilor greceşti pe malul vestic al Pontului Euxim avea să influenŃeze pozitiv dezvoltarea economico - socială a geŃilor din Dobrogea prin permanentul contact ce a facilitat schimburi materiale şi culturale între civilizaŃia elenă – cea mai dezvoltată în acea vreme - şi cea getică în plin proces de afirmare. Pentru Hârşova, perioada greco – elenistă este reprezentată de existenŃa cetăŃii Histria care faliciteză difuzarea produselor greceşti în Ńinuturile getice din stânga Dunării. Cucerirea Dobrogei de către romani avea să confere noi dimensiuni acestor locuri. Cu spiritul lor practic, romanii şi-au dat seama încă de la început de importanŃa strategică a acestor locuri şi, în vremea

8

lui Traian, sau poate mai devreme, a fost ridicată din piatră şi cărămidă o puternică cetate fortificată, pe locul în care va fi existat mai înainte cetatea getică, cunoscută sub numele de Carsium – în prezent oraşul Hârşova.

Muzeul Carsium

Dascălul a moştenit dragostea pentru antichităŃi de la tatăl său, Ioan Cotovu, întemeietorul şcolii de stat din localitate. Muzeul este deschis împreună cu şcoala la 1 mai 1904 în prezenŃa Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand, Principesei Maria, aflaŃi, împreună cu alŃi membri ai Familiei Regale şi Guvernului, în excursie pe Dunăre. ToŃi au semnat, cu această ocazie, în "Cartea de Aur" a Muzeului Regional al Dobrogei, cum s-a numit instituŃia la vremea respectivă. În timpul primului război mondial, muzeul este distrus în întregime. Este reorganizat şi inaugurat oficial, pentru a doua oară, de această dată în locuinŃa personală a directorului

şcolii, la 29 mai 1926, de Regele Ferdinand şi Regina Maria. În primii ani ai regimului comunist este desfiinŃat, piesele arheologice sunt duse la muzeul din ConstanŃa, iar colecŃiile de artă, etnografică, geologică, fotografică, sunt împrăştiate. După 1975 a fost reluată ideea reînfiinŃării muzeului de la Hârşova şi pe măsură ce au început cercetările, în aşezarea neolitică, în anul 1985, în necropolele, aşezarea civilă ori fortificaŃiile antice, în anii 1987 - 1989 şi mai ales după 1993, ca urmare a cantităŃii uriaşe de materiale arheologice de importanŃă excepŃională, aceasta a devenit o necesitate imperioasă. Pentru reorganizarea muzeului, autorităŃile locale au pus la dispoziŃie, în anul 2000, actuala clădire care a fost amenajată. După încheierea lucrărilor, în anul 2005 Ministerul Culturii şi Cultelor a avizat funcŃionarea Muzeului Carsium ca secŃie a Muzeului de Istorie NaŃională şi Arheologie ConstanŃa. La 1 februarie 2006 muzeul este deschis publicului iar la 20 aprilie este inaugurat de Regele Mihai şi Regina Ana. Muzeul ilustrează, prin cele mai reprezentative descoperiri de la Hârşova şi împrejurimi, dezvoltarea civilizaŃiei materiale şi spirituale din spaŃiul dunărean, din neolitic până la începutul epocii moderne. Sunt expuse piese cu valoare deosebită, unele prezentate în expoziŃii internaŃionale sau naŃionale, tipice culturilor neolitice (Hamangia, GumelniŃa), culturii epocii metalelor, dezvoltării civilizaŃiei romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos.

Material realizat de : Catrangiu Beatrice Vanghele Andreea

Profesor îndrumator: Foroglu Dorina

- Doctore, nici când tuşesc nu mai aud. - Nu-i nimic, o să-şi prescriu ceva să tuşeşti mai tare. - Iată, cel de la capătul bastonului meu e o canalie. - La care capăt, domnule? - Nu, domnule, nu e aici spitalul de câini, ci şcoala de canto. - IertaŃi-mă, eu nu văd. Am venit după auz. - Ce e verde pe dinafară, roşu pe dinăuntru şi când cade face „miau”? - Un pepene ce cade pe o pisică. - V-am spus eu că, cine cumpără de la noi mai vine şi a doua oară?!

- Păi, dacă mi-aŃi dat doi pantofi de la acelaşi picior! - De unde ştiŃi că ouăle limpezesc vocea? - N-aŃi auzit cum cântă găinile după ce se oău? - În restaurantul dumneavoastră mă simt ca acasă! - Mă bucur, domnule. Dar ce anume vă face să vă simŃiŃi ca acasă? - Păi, nici acolo nu mă bagă nimeni în seamă. Un canibal se mută la oraş, iar după ceva timp vine mama lui în vizită. Şi, în timp ce mâncau, aceasta zice: - Ştii, nu prea îmi plac vecinii tăi...

- Atunci mănîncă doar legumele. Un canibal călătorea cu avionul. Stewardesa îl întreabă: - Ce aŃi dori să serviŃi de mîncare? La care canibalul: - Îmi aduceŃi, vă rog, lista pasagerilor... Un canibal se duce la şeful lui şi îl întreabă dacă îi dă mîna fiicei lui. Şeful zice: - O serveşti aici sau la pachet? - Ce iei cînd te doare capul? - O aspirină. - Şi cînd te dor picioarele? - Tramvaiul. Chirilă Andreas – clasa a VI-a A

10

E miez de decembrie. Iarna, îmbrăcată în mantia ei argintie de ninsori şi vijelie, a pus stăpânire şi pe meleagurile noastre. Vine din munŃi în sania ei strălucitoare trasă de reni. Îmbracă totul în albul imaculat al zăpezii. Soarele încearcă, cu greu, să răzbată prin perdeaua tot mai deasă de nori adunaŃi laolaltă.

De dimineaŃă ninge cu fulgi mari şi deşi fluturând, uşor, în zbor, creând o imagine de basm şi entuziasm. Iarna a aşezat peste întinderi broderii şi urzeli albe Ńesute cu miliarde de cristale. Copacii s-au înfăŃurat în mantii albe, iar clădirile s-au împodobit cu straie scânteietoare.

11

Copiii, acum, sunt mai vesel. Se întorc de la şcoală zburdând, chicotind, zbătându-se. SăniuŃele care îi aşteaptă la gardul şcolii îşi găsesc, cu greu, drumul prin nămeŃi. Am întins mâna aşteptânnd să mi se aşeze câte o stea în palmă, dorind să stau de vorbă cu ea, dar în următoarea clipă se transforma în apă.

Aş vrea să aflu cât mai multe lucruri despre acest fantastic anotimp.

Cornea Mihai - Clasa a VI-a C

Spiritul sărbătorilor de iarnă, miraj de poveste, a pătruns în inimile tuturor celor din şcoala noatră. Elevii şi-au arătat talentul şi creativitatea realizând felicitări deosebit de frumoase şi expresive. Folosind diverse tehnici şi materiale, fiecare s-a străduit să fie cât mai inventiv , demonstrând faptul că aşteaptă ,cu nerăbdare ,darurile iernii. De la căldura lumânărilor până la răceala gheŃii au încercat să exprime strălucirea şi farmecul acestui anotimp. Vă vom arăta câteva din multiplele lor creaŃii pentru a le admira şi aprecia singuri.

13

Cine a făcut

primul om de zăpadă? Cine a fost cel care a avut ideea de a pune un bulgăre peste altul şi apoi încă unul şi cine a hotărât că cel mai bun nas ar fi un morcov?

Cum pot fi oare rezolvate aceste mistere când toate dovezile

posibile s-au topit cu mult timp în urmă? Nu ştim exact de cât respect se bucură omul de

zăpadă, dar ştim că este strâns legat de sărbătorile de iarnă şi de Crăciun. Nu se plânge niciodată şi, spre deosebire de Moş Crăciun a cărui perioadă de glorie se sfârşeşte imediat după 25 decembrie, omul de zăpadă rămâne proaspăt toată iarna şi nici nu este asociat vreunei religii sau sărbători. Mai mult decât atât, omul de zăpadă are un caracter plăcut, poate datorită faptului că pare un tip jovial şi pic supraponderal, ceea ce ni-l apropie.

În evul mediu, se obişnuia ca, odată cu zăpada, să se ridice şi oameni de zăpadă. Prima dovadă documentară a acestui lucru este un manuscris din anul 1380. ToŃi oamenii de zăpadă au unele elemente comune: un morcov în loc de nas şi cărbuni în loc de ochi. Pasul următor spre personalizare se face adăugând obiecte vestimentare, cum ar fi o pălărie, un fular, una-două mături pe post de braŃe, o jacheŃică mai veche. Se pare chiar că acest gest, de a-l îmbrăca pe omul de zăpadă tocmai născut, îl păzeşte de căldură, adică îi asigură o viaŃă mai îndelungată. Există, bineînŃeles, şi variaŃii pe aceeaşi temă: oamenii de zăpadă pot fi formaŃi din doi-trei bulgări de zăpadă sau dintr-un singur bloc, pot avea o stare de bună sau de proastă dispoziŃie întipărită pe chipul lor sculptat. Odinioară aveam de-a face cu un alt tip de om de zăpadă. Trupul, chipul, braŃele, picioarele, chiar şi pălăria sau nasturii, erau toate din zăpadă. Nu era întâmpinat cu bucurie, căci simboliza frigul. De-a lungul istoriei găsim diverse urme lăsate de acest personaj. De exemplu, o biografie a lui Michelangelo menŃionează figura de omăt modelată în iarna 1492-1493, la Palatul Medici. William Shakespeare aduce şi el vorba despre un om de zăpadă în drama „Richard II”. Dăm iar peste omul de zăpadă pe la 1770, în paginile unei cărticele cu cântece pentru copii, şi în 1778, când polonezul Chodowiecki, gravor în aramă, realizează un calendar a cărui lună decembrie este reprezentată de patru copii care fac un om de zăpadă.

Lucrurile se schimbă pe la mijlocul secolului al XIX-lea, când personajul intră în atenŃia pedagogilor care încep să le recomande copiilor jocul cu omul de

zăpadă, pentru a-şi spori creativitatea. Drumul până la a intra în cărŃile pentru cei mici, în poveştile care le sunt dedicate, nu mai e lung.

O nouă eră a carierei omului de zăpadă începe odată cu saltul industrial şi economic. Sticla, lemnul şi vata pot fi fabricate uşor şi la preturi reduse şi de aceea omul de zăpadă ajunge în pomul de iarnă, pictat sau lipit pe globuri sau de unul singur, ca ornament. În secolul al XX-lea, omul de zăpadă îşi tipăreşte chipul şi pe cărŃile poştale, dând însă lovitura decisivă în publicitate. Minunea de zăpadă este una dintre primele şi dintre cele mai cunoscute şi de succes simboluri din publicitate.

Cel mai mare om de zăpadă din lume a fost modelat în ziua de 19 februarie 1999, în Bethel, un orăşel din statul american Maine. A fost botezat „Angus, regele muntelui“ în cinstea guvernatorului de pe atunci al statului, Angus King. Şi iată cu ce se laudă uriaşul: o înălŃime de aproape 35 de metri şi o greutate de peste 4000 de tone! La construirea lui s-au folosit mai mult de 5600 de metri cubi de zăpadă. Morcovul-nas a fost, de fapt, o structură de doi metri din sârmă şi pânză. Gigantul a fost sculptat de elevii şcolii elementare locale. Şase anvelope de automobil le-au trebuit pentru a-i contura gura, iar în loc de nasturi i-au lipit de piept trei anvelope de tractor. Ca să ne dăm seama de cât de mare a fost Angus, regele muntelui, e de ajuns să spunem că pentru braŃe au fost aduse două trunchiuri de copac de câte 3 metri.

La inaugurare, s-a servit ciocolată fierbinte, s-au împărŃit prăjiturele şi s-a organizat o tombolă privind ziua în care Angus va fi doborât de razele soarelui. Data topirii, acceptată în mod oficial - 10 iunie 1999, a fost ghicită de nu mai puŃin de 22 de câştigători. În acea zi moşul împlinise nu mai puŃin de 16 săptămâni!

Material propus de Pană Olivia – clasa a VI-a B

AjutaŃi-l pe Moş Crăciun să ajungă la sanie pentru a aduce la timp cadourile tuturor!

Perle ale profilor...Perle ale profilor...Perle ale profilor...Perle ale profilor... ● V-am jignit eu vreodata, tâmpiŃilor! ● Un profesor le spune elevilor: - Voi sunteŃi 27 de idioŃi iar eu sunt unul singur ... ● Vorbiti, mai, pe rânduri! ● La ora de geografie: "Lacul Roşu nu se numeşte Roşu pentru că e roşu, ci pentru că aşa i se spune". ● łi-ai dat cu zâmbinol pe faŃă,l- ai luat da la tata Iliescu? ● Când vin, să găsesc absenŃii pe catedră. ● Ce te uiŃi la mine aşa.....tridimensional?

Perle ale elevilor...Perle ale elevilor...Perle ale elevilor...Perle ale elevilor... ● Formele de organizare în orientul antic: tribul, ceata şi flota. ● Istoria turcilor a fost zbuciumată de luptele duse de-a lungul timpurilor cu romanii. ● De obicei după luptă, ambele tabere sărbătoreau victoria. ● În epoca bizantină se practică sculptura călare. ● Prin versul "De eşti tu acela, nu-Ńi sunt mama eu", mama lui Ştefan cel Mare nu vrea să-şi dezavueze fiul, ci face doar o aluzie... ● În balada "Trei Doamne, şi toŃi trei", e vorba practic de mai mulŃi bărbaŃi. ● În Marea Moartă, nivelul mării este cu 400 m sub nivelul mării. ● Prietenia de veacuri dintre poporul român şi cel turc s-a călit în focul luptelor seculare dintre aceştia.

Culese şi propuse de Drăghici Andreea – clasa a VI-a B

15

Darul iernii Bruma Raluca - clasa a VI-a A

Din vazduhul gri şi rece Cad cristale minunate,

Iar vântul, năpraznic, trece Printre ramuri dezbracate.

Norii grei plutesc molatici

Peste satul îngheŃat, Iar copiii cei zburdalnici

Se duc seara la urat.

Luna alba apare-n zare, Şi aduce viscol greu, Iar cu veselie mare

Fulgii cad mereu, mereu.

Noaptea neagră se aşterne Peste farfuri verzi de brad, Şi iarna transformă satul Într-un tărâm fermecat.

Venirea iernii Băiceanu Mihai - clasa a VI-a C

Iarna cea misterioasă

Se îndreaptă către noi, Alungând toamna ploiasă,

Dând naturii haine noi.

Din cer ea aruncă fulgi, Toata Ńara împodobeşte, Cu troiene albe, lungi,

Şi cu bulgări mari, fireşte.

Copiii o însoŃesc, De Crăciun din poartă-n poartă,

Pe Mântuitor vestesc, AdunaŃi toŃi laolaltă.

Dansul Fulgilor Marin Iris - clasa a VI-a C

Se leagănă fulgul uşor

Dansează în sus şi-n jos Pluteşte parcă p-un cântec de dor

Iar alŃii îi Ńin trena în chip maiestos.

Se leagănă fulgii cu toŃii-n zig-zag Formând draperii la geamuri de cer

Şi încântă privirea omului drag - Acelui copil uimit de mister.

Cu nasucu-i turtit pe geam

Priveşte tangoul de vis Al fulgilor-nea, fulgi de mărgean

Ce-i fură privirea spre acel paradis.

Totul dansează în cer, pe pământ E dansul alb al fulgilor de nea

Şi-n casa copilului pluteşte, cântând Magia anotimpului dalb.

16

Poluarea Nancu Mihai – clasa a VI-a D

Poluare, poluare... Ce o fi şi asta oare? - Stai! Aşteaptă doar un pic Eu încerc să îŃi explic. Vezi în jur numai hârtii Aruncate de copii? Gălăgia te-asurzeşte Chiar şi-n ore se vorbeşte. Nu la lecŃie, să ştii Ci aiurea-ntre copii. Clasa n-o aeriseşti Cum să nu te-mbolnăveşti? Nu ar fi mai bine dacă Gunoaiele ar fi în ladă, Acolo unde-i locul lor, Nu-n clasă ca un covor? Acum sper ca-i înŃeles Tot ce faci are un sens Să creşti mare şi frumos Într-un mediu sănătos!

A fost odată o planetă în care omul îşi ocupa locul lui. El iubea natura şi o respecta, fiind prietenul ei supus. Iar natura îl răsplătea pe om oferindu-i bogăŃiile sale: păduri fermecătoare unde ciripeau păsări, o multitudine de animale, flori ce împodobeau poienile, râuri, mări şi oceane pline de peşti şi alte înotătoare, ploi repezi de vară şi ierni troienite de zăpezi.

Lucrul acesta s-a întâmplat cu mulŃi ani în urmă.

Omul, prietenul supus al naturii, a început să guste din toate acele daruri, plecând la vânătoare şi la pescuit de mult prea multe ori, cultivând pământul folosind nenumărate chimicale şi tăind pădurile. Natura s-a supărat, s-a refăcut, dar omul a devenit lacom, luând din ce în ce mai mult din acele daruri şi continuându-şi acŃiunile.

ÎnmulŃindu-se neîncetat, omul a început să transforme natura după voia şi bunul său plac transformând mlaştinile în pământuri, domesticind animalele sălbatice, inventând noi soiuri de plante. Dar nu s-a mulŃumit cu atât: a inventat avioanele, vapoarele şi maşinile, a început să-şi urască semenii şi atunci a inventat armele.

Şi a tot luat din acele daruri... şi a tot luat... până când biata natură nu a mai putut să suporte. Au început să dispară specii de plante şi animale, solul nu mai are stabilitate datorită defrişărilor, în unele locuri de pe planetă apa a devenit monedă de schimb, au apărut inundaŃii, cutremure, tzunami, veri toride şi sufocante, iar omul, prietenul ei suspus, este lovit de boli, până mai ieri necunoscute, tocmai datorită acestui rău neîncetat pe care l-a făcut naturii.

Nu, natura nu s-a răzbunat pe om, dar secătuită, nu a mai putut renaşte pentru a-i oferi din nou aerul proaspăt şi apa pură de la începutul prieteniei lor.

17

Am să vă spun o tristă poveste Despre o planetă care a fost şi încă mai este. Pământul odată frumos şi luminat Acum e negru pentru că oamenii l-au poluat. Gunoaie peste tot aruncate, Peştii nu au unde să mai înoate Uzinele poluează tot Şi pe oameni nu-i doare nici în cot. HaideŃi să facem o promisiune, Ce trebuie gândită foarte bine. Să promitem că ne dăm silinŃa toată S-aducem Pământul la ce a fost odată!

Pavalache Vlad – clasa a VI-a C

Peste tot vezi aruncate Sticle, hârtii şi... de toate. Să-nvăŃăm să le-adunăm, CurăŃenia s-o păstrăm, Natura să o protejăm! Sănătate să ne dăruim Şi fericiŃi să trăim!

Jimborean Cristina

Chircu Daiana – clasa a VII-a B

Natura Flerea Antonio – clasa a VI-a A Mări albastre, păduri verzi Asta merită să vezi! Dar dacă le îndrăgeşti Trebuie sa le-ngrijeşti! Sufletul pădurii plânge Căci poluarea o distruge HaideŃi lumea s-o salvăm Şi să n-o mai poluăm! Natura e viaŃa noatră Să rămână-n veci frumoasă. Să-i preŃuim frumuseŃea Şi să-i păstrăm tinereŃea!

18

Arsene MihuŃ – Clasa a VI-a D

19

Benciu Adrian Clasa a VII-a A

Orizontal

1. Oamenii înŃelepŃi i-au adus aur, tămâie,

şi ......... pruncului Isus? 3. Cine era împărat al Iudeii în timpul în

care s-a născut Isus? 7. Unde a dus-o Iosif pe Maria când a fost

evertizat de Dumnezeu că erau în pericol din cauza lui Irod?

8. Isus s-a născut din sămânŃa lui ............ , a faimosului împărat din Vechiul Testament.

11. În ce oraş se afla Maria când a primit vestea că trebuie să nască un fiu?

14. Ce nume a avut acel om care a spus pruncului Isus, "Căci ochii mei au văzut mântuirea Ta"?

16. Înainte ca Isus să se nască acest Cezar a ordonat ca toată lumea să se înscrie.

17. Ce a fost Maria de a făcut aşa de unică şi miraculoasă naşterea lui Isus?

18. Cine i-a condus pe oamenii înŃelepŃi la Isus?

Vertical

2. Cine au fost acei oameni înŃelepŃi care l-au căutat pe Împăratul iudeilor ca să se închine Lui? 4. Înainte ca Isus să fie tăiat împrejur câte zile au trecut? 5. În ce oraş s-a născut Isus? 6. Ce nume a avut îngerul ce a anunŃat-o pe Maria că va naşte un fiu? 9. În prorocirea lui Isaia Isus va fi numit ,,Minunat, Sfetnic, ...... tare, Părintele veciniciilor, Domn al

păcii. 10. Oraşul în care Isus trebuia să se nască a fost prorocit de acest proroc. 12. Ce nume a avut prorociŃa care a fost în templu când pruncul Isus a fost prezentat lui Dumnezeu? 13. Pe cine i-a anunŃat îngerul despre vestea bună care avea să fie o mare bucurie (naşterea lui Isus)? 15. În ce l-a culcat Maria pe Isus după ce l-a născut.

20

Berbec

* Ce-i în gusă, şi-n căpuşă. * Bate fierul cât e cald. * Graba strică treaba. * Omu' încăpăŃânat, n-ascultă de nici un singur sfât. * Nu pune căruŃa înaintea boilor! * Mai întâi să-Ńi fie milă de tine, şi apoi de alŃii. Taur

* Ochii văd, inima cere... * Mai bine să-ntreacă decât să n-ajungă. * Lacomia strică omenia. * Frate-frate, dar brânza e pe bani. * Primul pas e cel mai greu. * Pofta vine mâncând. * Câinii latră, caravana trece. * Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard! * Cine-şi plăteşte datoriile, se îmbogăŃeşte. (Dar din dar se face Rai.)

Gemeni

* Ai carte, ai parte. * Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci. * Vorba multă, săracia omului. * Trestia care se-ndoaie, vântul n-o rupe. * Cine se aseamănă, se adună. * Cine sărută prea des, nu ştie să îmbrăŃişeze ca lumea. * Gusturile nu se discută. * La început a fost Cuvântul. Rac

* Fiecare pasăre îşi iubeşte cuibul. * Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n Ńara mea. * Sângele apă nu se face. * Orice cioară-şi vede puiul frumos. * Şi tăcerea e un răspuns. * Cum vrea femeia, vrea şi Dumnezeu. * Norocul e orb. * Noaptea e un sfetnic bun.

Leu

* Omul de onoare, doar o vorbă are. * Vulturul nu vânează muşte. * Obrazul subŃire cu cheltuială se Ńine. * Lauda de sine nu miroase-a bine. * Aşchia nu sare departe de trunchi. * Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinŃii. * Noroc la cărŃi, ghinion în dragoste. * Dacă vrei, poŃi. Fecioara

* Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor. * Nu poŃi fi şi cu varza unsă şi cu slănina-n pod. * Nu te băga unde nu-Ńi fierbe oala. * Fiecare pasăre pe limba ei piere. * Mai binele este duşmanul binelui. * Munca este sănătate. * Ajunge zilei grija ei.

21

Scuzele în funcŃie de zodie

Berbec: Nu am făcut eu asta. Taur: Era de vânzare. Nu ştiam că va costa atât de mult. Rac: De fapt este o tradiŃie în familie. Leu: Nu ştiam că mă vede cineva. Fecioara: Contabilul mi-a spus că totul este în ordine. BalanŃa: Mă puteŃi compromite? Scorpion: Nu ştiam ce naiba fac. Capricorn: Eu doar am urmat ordinele. Vărsător: ToŃi ceilalŃi făceau acelaşi lucru. Peşti: Am fost influenŃat.

BalanŃa

* Tonul face muzica. * O cautătură dulce, tot la dragoste te duce. * Haina face pe om. * Mai bine varza acră cu-nvoială, decât zahăr dulce cu cârteală. * Oala acoperită nu dă în foc. * Un contract prost face mai mult decât zece procese bune. * Niciodată să nu zici "niciodată". * Sfaturile sunt făcute pentru a fi ascultate. Scorpion

* Scopul scuză mijloacele. * Să nu ştie stânga ce face dreapta. * Cine are ochi pizmaşi, chiar lui însuşi i-e vrăjmaş. * Cine râde la urmă, râde mai bine. * Cine iubeşte mult, pedepseşte rău. * Dacă te apropii prea tare de foc, te arzi. * Scopul scuză mijloacele. * Legea e dată de necesităŃi. Săgetător

*Călătorului îi şade bine cu

drumul. * Unde-i lege, nu-i tocmeală. * Nu-i cum gândeşte omul, ci e cum vrea Domnul. * Cugetul bun e cea mai moale pernă. * Nimeni nu e profet în Ńara sa. * Cine nu riscă nimic, nici nu câştigă nimic. * Dă-i Cezarului ce-i al Cezarului. Capricorn

* Cu răbdarea, treci marea. * Sfoara pusă-n trei, nu se rupe degraba. * Cine n-are bătrâni, să-i cumpere! * Clopotul, de ce-i mai sus, de-aia sună mai dulce. * Mai bine mai târziu decât niciodată. * Nici Roma n-a fost construită într-o zi. * PrudenŃa este mama înŃelepciunii. * Dacă ştii să aştepŃi, toate dorinŃele Ńi se vor împlini. Vărsător * Prietenul la nevoie se cunoaşte. * Un prieten bun face mai mult decât o pungă de galbeni. * Libertatea e mai de preŃ decât

tot aurul din lume. * Pasărea în colivie nu se bucură, şi de e vie.

* Dacă şi cu parcă şi cu dacă şi cu dacă... * În Ńara orbilor, chioru-i împărat. Peşti * Iubirea trece prin apă, nu-i e frică că se-neacă. * Rabdă ,suflete, cât poŃi, nu-Ńi da taina către toŃi. * Uşa deschisă, pe oricine primeşte.

* Cu doi pepeni într-o mână e cam greu. * Cine dă săracilor, îi împrumută lui Dumnezeu. * Marile dureri sunt mute. * Nu contează cât de repede alergi, trebuie doar să ştii când să porneşti.

Boşoteanu Luana – clasa a VII-a C

„Nu există nici un domeniu al matematicii, oricât de abstract ar fi el, care să nu se dovedească

cânva aplicabil la fenomenele lumii reale” Nikolai Lobacevscki

DIN LEGILE MORALE ALE LUI PITAGORA ♦ Greşelile prietenilor să le scrii pe nisip. ♦ Întâi să devii înŃelept; dacă îŃi mai rămâne timp fă-te şi savant. ♦ Să nu cunoşti alte linii oblice în afară de cele din geometrie. ♦ Orice ar ieşi din mintea ori din mâinile tale, nu te făli. Cei mai însemnaŃi oameni îŃi au măsura lor; iar măsura oamenilor cei mai însemnaŃi este o părticică infinit de mică a naturii. ♦ Să nu fii asemeni numărului zero! Să nu-Ńi datorezi valoarea decât Ńie însuŃi. Doar Ńie şi nu locului pe care te afli.

Zaharia Leonard – clasa a VII-a C

Aceasta este o problemă creată de însuşi Einstein, iar el a "profeŃit" că doar o cincime din populaŃie va şti să o rezolve.

Sunt cinci case diferite, fiecare pictată în altă culoare. În fiecare casă locuieşte o persoană de altă naŃionalitate, care preferă propria sa băutură, diferită de a celorlalŃi. Fiecare om are pe lângă el un animal distinct şi fumează o marcă distinctă de Ńigări.

Se fac următoarele afirmaŃii: 1. Englezul locuieşte în casa roşie. 2. Suedezul are un câine şi stă în casa albă. 3. Danezul bea ceai. 4. Casa verde este la stânga casei pictată în alb. 5. Persoana din casa verde bea cafea. 6. Persoana care fumează Pall Mall creşte păsări. 7. Persoana din casa galbenă fumează Dunhill. 8. Persoana din casa din mijloc bea lapte. 9. Norvegianul locuieşte în prima casă. 10. Persoana care fumează Blend locuieşte în casa vecină celei unde se cresc pisici. 11. Persoana care creşte cai locuieşte lângă cel care fumează Dunhill. 12. Persoana care fumează Blue Master bea bere. 13. Germanul fumează Prince. 14. Norvegianul locuieşte alături de casa vopsită în albastru. 15. Cel care fumează Blend este vecin cu persoana care nu bea decât apă. Întrebarea este: Cine creşte peşti?

Stoleru Marian – clasa a VI-a C

23

Părerea unor şcolari După cum şcolarii spun, Profesorul cel mai bun Nu-i acela ce dă zece... Ci acela care-i trece.

Răvaş de Anul Nou La multi ani! Urare veche, Din străbuni fără pereche, Să se-adune, ac pe ie, Note mari şi bucurie!

Cu sorcova la bunici Ar dori să-i sorcovească Drăgălaşii nepoŃei, Dar carnetul lor de note E o sorcovă de trei.

Care mai e situaŃia din învăŃământ

E curată nebunie Ce e-n şcoala românească: Unii învaŃă să scrie, AlŃii uită... să citească.

Sfat pãrintesc De-ai sã-nveŃi, copile, carte, Ai s-ajungi şi tu departe... Şi-o sã ai atunci de toate (În Canada sau în State!)

Dialog

Profesorul: Pe când citesc, tu caşti cam mult! Elevul: E o dovadă că v-ascult!

24

Râzi cu noi...Râzi cu noi...Râzi cu noi...Râzi cu noi...

- Doamna învăŃătoare? o întreabă un elev. - Da? - Poate fi cineva pedepsit pentru cevă ce nu a făcut? - Nu. - Atunci nu o să mă pedepsiŃi pentru că nu mi-am făcut tema!

Într-o şcoală, se aude un zgomot teribil dintr-o clasă. Directorul intră în clasă şi vede îngrozit cum toată lumea Ńipă, se bate, unii s-au urcat pe bănci. Directorul se repede la cel mai zgomotos şi îl dă afară din sală. Se face dintr-odată linişte. - Unde este profesorul vostru? - Tocmai l-aŃi dat afară...

- Alo, Vladimir? - Da. - ÎŃi aminteşti ce ne-a dat ieri la matematică? - Câte un 3. ToŃi elevii scriu cu asiduitate la lucrarea "Ce aş face dacă aş fi patron?". Unul singur stă cu mîinile la piept şi meditează. - Marinescule, tu nu scrii? - Nu, domnule profesor, aştept să-mi vină secretara.

- Chiar credeŃi că meritam eu să-mi puneŃi nota unu, domnule profesor? - Ce să fac, dacă alta mai mică nu există?

Ora de dictare în clasa a patra. Mircea îi şopteste colegului: - Auzi, Alecule, scriem deja de un sfert de oră. Nu crezi că ar fi cazul să mai punem şi vreo virgulă?

Un copil plângea pe holul şcolii. ÎnvăŃătoarea îl întreabă: - De ce plângi? - Un copil mi-a dat jos plăcinta! - Dar a fost cu intenŃie? - Nu, a fost cu brânză.

- łi-am citit lucrarea de control. Foarte bună, dar e identică cu cea a colegului tău de bancă. Ce concluzie să trag de aici? întreabă profesorul. - Că şi a lui e foarte bună.

Examenul începea la ora 8 dimineaŃa. La 3 dimineaŃa, sună telefonul şi-l trezeşte din somn pe profesor. - Alo? zice profesorul nervos şi somnoros. - Dormeai? întreabă vocea. - BineînŃeles că dormeam. - Şi noi stăm treji să învăŃăm, din cauza ta.

M-a sunat ieri Gigel şi mi-a spus: "vino la mine acum, nu-i nimeni acasă". M-am dus. Nu era nimeni.

Clasa de maghiari la ora de limba română. - Gyuri, spune, te rog, o propoziŃie! - Duminica me duc la pedure. - Gyuri, dragă, dar nu-i bine. - Atunci nu me duc.

25

Regulamenul jocului este foarte

simplu: pe o grilă Sudoku de 9x9 căsuŃe: fiecare linie, coloană sau regiune (3x3) trebuie să conŃină toate cifrele de la 1 la 9, fără a se repeta!

DecupaŃi, cu grija, după contur figurile din imagine şi rezolvaŃi puzzel-ul. Este de preferat să scoateti la imprimantă pe un carton această pagină. Ce aŃi obŃinut?

26

Profesor Neli Livezeanu

Lumea se vede distinct prin ochii unui artist. Cu ajutorul unei pensule, poŃi juca rolul lui Dumnezeu, pictându-Ńi propria lume, în culorile şi nuanŃele pe care inima Ńi le indică. Fiecare pictor îşi înmoaie pensula în propriul suflet, picturile sale reflectând astfel mii de sentimente, idei şi gânduri. Putem comunica prin desen, mai bine chiar decât prin scris sau vorbit. Căci, privind la desenul cuiva , îi poŃi vedea o bucăŃică din suflet. Şi doar atunci când iubim, iubim un suflet, nu numai un chip.

Sub îndrumarea doamnei profesoare Livezeanu Neli, o artistă desăvârşită, o persoană care poate face minuni cu o pensulă în mână, ne-au fost dezvăluite câteva din tainele artei în creion şi acuarele. Şi, astfel, realizăm că talentul înnăscut nu moare niciodată, la fel cum sufletul şi imaginaŃia nu se îneacă în vreme …

Bonea Andrada – clasa a VIII-a C

27

1st December 2008 - Poster Competition -

Seahorse Day.

CHRISTMAS TIME Adapted by Carmen Damian Christmas is on December 25th, you know that: Well, all the ducks, the geese and the turkeys do get fat. You’d better put a penny In the poor man’s hat. If you haven’t got a penny, Only a half penny will do. If you haven’t got a half penny, Then may Precious Father bless all of you! Remember the Merry Christmas is once a year But whenever it comes, it brings a lot of cheer. So Merry Christmas to all of you, Health and good luck in the New Year, too!

OH, CHRISTMAS TREE! by Carmen Damian Oh, Christmas Tree, oh, Christmas Tree, How marvellous your branches! In summer heat or winter cold Your greenest hue you always hold. Oh, Christmas Tree, oh, Christmas Tree, How marvellous your branches! Oh, Christmas Tree, oh, Christmas Tree, How marvellous your branches! Oh, in summer drought or winter ice Your green’s in all beholders’ eyes. Oh, Christmas Tree, oh, Christmas Tree, How amazing your branches!

28

Pilici Mihaela - clasa a VI-a D

29

Într-o bună tradiŃie de la care nu dorim să

ne abatem în niciun an şcolar, catedra de limbă franceză a şcolii „GHEORGHE łIłEICA” nu uită de evenimentul cultural major al lumii francofone ce are loc în luna octombrie, timp de trei zile, între 10 si 12 octombrie, în mai mult de 150 de Ńări: „LIRE EN FÊTE”. Aceasta este sărbătoarea celor ce iubesc lectura şi mirosul cărŃii proaspăt cumpărate ce aşteaptă să fie devorată sau, dimpotrivă, aroma preŃioasă a unei cărŃi uitate în rafturi de anticariat... Este

sărbătoarea deopotrivă a meşteşugarilor de comori literare, dar şi a celor avizi să le descopere farmecul prin lectură... Este sărbătoarea celor ce îşi pun fărâme de suflet în paginile unei cărŃi, dar şi a celor ce se identifică acolo cu personaje, situaŃii, trăiri...

La activitatea de anul acesta au participat elevi ai claselor a V-a C, a V-a D, a VI-a C, a VIII-a B. Înainte de toate se cuvine să spunem că, chiar cu o zi înainte de această activitate, se decernase premiul Nobel pentru literatiră scriitorului francez Jean-Marie Gustave Le Clezio. Ce alt prilej ar fi fost mai potrivit pentru a celebra cartea, în general, şi limba franceză în special?!

Concursul de sloganuri pro lectura a fost câştigat de Andra Sandu, clasa a V-a D, cu rimele următoare:

Când vei deschide-o carte Şi vei citi din ea, Un lucru este sigur... Tu nu vei renunŃa!

şi Orice carte nouă, Cu drag tu vei citi, Bagaj de cunoştinŃe În dar tu vei primi!

Juriul acestui concurs a fost format din elevi ai claselor a V-a, alături de doamnele profesoare Melania Gabur şi Corina Vlad.

CâŃiva elevi ai clasei a VI-a C, pasionaŃi cu adevărat de literatură, au dat definiŃii ale verbului “LIRE” si le-au aranjat într-un colaj ce se află expus pe holurile şcolii.

Momentul interactiv al activităŃii, care i-a făcut pe amatorii de lectură să ceară cu vehemenŃă cuvântul a fost reprezentat de minutele alocate fiecăruia pentru a vorbi despre cartea preferată a copilăriei. Timpul a fost insuficient, întrebările publicului, multe şi interesante, iar fragmentele alese spre lectură, minunate.

Despre “LIRE EN FÊTE” se poate spune, cu uşurinŃă orice, dar nu că nu este interesant. Iar dacă nu aveŃi încredere în spusele mele, întrebaŃi-i pe cei care au fost acolo...

30

În fiecare zi a anului, pe 26 septembrie, limbile străine sunt în mare sărbătoare: „ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR”. Aceasta

prilejuieşte, an de an, organizarea diferitor manifestări în şcoala noastră.

Ca întotdeauna, s-a cântat şi s-a recitat în engleză şi în franceză, iar de dansat s-a dansat într-o limbă internaŃională ce nu are nevoie de nicio prezentare, limba bucuriei, a plăcerii de a fi împreună într-o zi specială.

CâŃiva curajoşi au încercat sa fie cretivi şi să exprime în limba maternă sau într-una din limbile străne studiate în şcoală ce înseamnă dragostea şi care sunt cuvintele ce se subsumează acestei magice îmbinări de litere.

Veselie, culoare şi cuvinte, zâmbete... Acestea le aflaŃi mereu în ziua de 26 septembrie la „GHEORGHE łIłEICA”. PuteŃi sa vă alăturaŃi inimoşilor elevi oricând...

Iată câteva gânduri interesante trezite de către acest eveniment european în mintea unei eleve dintre cele mai mari:

„Nous pourrions considérer ce jour-là (le 26 septembre) comme une étape importante dans la société. Demander pourquoi il est nécessaire parler des langues étrangères, soit il français ou anglais, c’est déjà superflu de nos jours.

Lorsque vous demandez à quelqu’un « Do you speak english ? » ou « Parlez-vous français ? », il est bon pouvoir répondre affirmativement. Vous ne le croyez pas ?

Vous serez aussi de plus en plus sociables, convaincants dans ce que vous faites et attentifs à ce que vous dites.

Suivez mes conseils : apprenez à aimer la littérature sous toutes ses formes! Aimez les livres, s’il vous plaît! ”

Stamate Alexandra - clasa a VIII-a A

31

“Dansul îŃi dă o şansă în viaŃă: o şansă pe care poŃi să o cultivi sau la care poŃi renunŃa.” Vă invit să păşiŃi în lumea minunată a dansului! E o lume de basm,

plină de culoare, de muzică, de mişcare şi de energie! Dacă aveŃi curajul să vă lăsaŃi purtaŃi de o muzică feerică, veŃi trăi un

moment din viaŃa zânelor şi a prinŃilor. E adevarat că biletul de călătorie spre această experienŃă se plăteşte

cu multă muncă, efort, ba chiar uneori şi câteva lacrimi, dar ce poate fi mai frumos decât atunci când lacrimile cad pe rochiile lungi şi elegante ale fetelor şi se transformă în diamante? Crede-mă este minunat!

Mă numesc Logyin Sabina, sunt elevă a Şcolii Generale „Gheorghe łiŃeica ConstanŃa, în clasa a VI a D şi trăiesc acest moment de şase ani de zile şi niciodată nu am fost dezamagită de ceea ce fac chiar dacă uneori s-au mai vărsat şi lacrimi.

Dansul este modul meu de a mă exprima, aşa cum pentru un pictor sunt operele sale sau pentru un poet versurile sale. Este oglinda temperamentului meu. Prin dans îmi pot exprima stările sufleteşti, îmi descătuşez inhibiŃiile, ce nu pot exprima prin cuvinte, exprim prin dans.

Când dansez parcă este un vis frumos, unde fetele sunt invitate de către băieŃi cu multă eleganŃă... Rumba, Samba, Cha-cha-cha, Passo Doble, Salsa, Jive, Mambo te trimit pe tărâmuri exotice şi te încarcă cu energie, speranŃă, dragoste de viaŃă... Valsul lent, Tangoul, Valsul Vienez, Quick step-ul te invită să pluteşti pe aripile liniilor melodice.

Ar fi păcat dacă nu ai încerca şi tu această lume minunată mai ales acum când eu Ńi-am prezentat-o pe scurt căci în timp ce călătoreşti prin ea, descoperi multe altele.

Logyn Sabina Andreea Clasa a VI-a D

Proaspăt venit în colectivul clasei a V-a A, elevul Mangiurea

Alexandru, nu numai că s-a integrat cu multă uşurinŃă dar a reuşit să se impună prin rezultatele deosebite la învăŃătură şi prin caracterul lui altruist. Colegii l-au înrăgit imediat. “Nu ştim cum poate să facă atât de multe şi atât de bine!” au fost spusele lor atunci când doamna dirigintă, Georgeta Vîrnă, le-a cerut să-l caracterizeze fiind şi el printre cei propuşi ca şef al clasei. BineînŃeles că în această funcŃie a fost ales cu unanimitate de voturi. De ce vorbesc despre colegul meu atât de frumos? O, e simplu! PuteŃi să vă convingeŃi şi singuri dacă vă uitaŃi la diplomele şi premiile pe care le-a câştigat.

Ca sportiv la Y. C. R. Român a obŃinut LOCUL I Cadet la concursul Cupa ŞtiinŃa organizat de C. S. U. ŞtiinŃa în 14 iunie 2008 şi tot LOCUL I Cadet, la concursul Cupa L.N.A. organizat în Mamaia 10 iulie 2008. Caracterul multilateral al activităŃilor sale o demonstrează şi diplomele de participare obŃinute: Locul I la clasa H la concursul de dans sportiv în cadrul Clubului Pygmalion, la activităŃile din cadrul evenimentului Sportur Gabriela Szabo care au însumat o serie de concursuri (dans, cros şi tenis), precum şi la Concursul desene pe asfalt – 2006. O activitate bogată, nu?

Îi dorim colegului nostru putere de muncă şi cât mai multe medalii şi diplome!

Bilal Aigean – clasa a V-a A

32

Întrebare: Ce au făcut oltenii prima dată când au văzut franzela? Răspuns: Au mâncat-o cu pâine. Întrebare: De ce râd oltenii când fulgeră ? Răspuns: Cred că sunt fotografiaŃii... Întrebare: -De ce îşi iau oltenii două pietre când merg la culcare? Răspuns: - Cu una sting becul, iar cu cealaltă verifică dacă au închis fereastra.

Doi olteni în vacanŃă. La ora 3 dimineaŃa, unul îl trezeşte pe celălalt: - Marine! - Ce? - Deschide ochii şi spune-mi ce vezi? - Cerul. - Şi? - Şi luna. - Şi? - Şi Carul Mare. - Şi? - Şi Carul Mic. - Şi? - Şi...Ioaneee!...aştia ne-au furat cortu'. Întrebare: - Ce au făcut oltenii când au văzut prima oară un vapor? Răspuns: - Au băgat capul sub apă să-i vadă roŃile! Întrebare: De ce vor oltenii să aibă vaca precum girafa? Răspuns: Ca să pască la vecini şi s-o mulgă ei. Întrebare: De ce Ńin oltenii ceasul în gură? Răspuns: Ca să le miroasă gura a tic-tac. Întrebare: De ce nu dorm oltenii în fân? Răspuns: Le e frică să nu se aprindă dacă le scapără mintea! Întrebare: De ce îşi scot oltenii cei doi dinŃi din faŃă??

Răspuns: ...ca să fluiere stereo! Întrebare: ŞtiŃi de ce au oltenii cămăşile în pătrăŃele? Răspuns 1: Ca să zică: "Măăă, scarpină-mă la C7". Răspuns 2: Ca să joace puricii şah pe ele! Întrebare: De ce aleargă oltenii după salvare în ziua de Bobotează?! Răspuns: Să pupe crucea! Întrebare: De ce au oltenii casele rotunde? Răspuns: Să nu se ascundă hoŃii după colŃuri. Întrebare: Cum îşi vopsesc oltenii gardurile? Răspuns: Vopsesc un o singură scândură şi scriu alături etc. Întrebare: De ce oltenii nu fac schi nautic ? Răspuns: Nu au lac în pantă. Întrebare: Ce zice un oltean când vede un câine alb? Răspuns: Ăsta-i nou nouŃ! Întrebare: De ce cumpară oltenii cărŃi de la anticariat? Răspuns: Pentru că sunt gata citite... Întrebare: De ce stau oltenii la cinema în ultimele rânduri? Răspuns: Au aflat că cine râde la urmă râde mai bine. Întrebare: CâŃi ani poartă oltenii o bască? Răspuns: Trei ani. Un an pe faŃă, unul pe dos şi unul pe şaua bicicletei. Un oltean şi un moldovean: Olteanu' (cântând): M-o făcut mama oltean, măăăăăă! Moldoveanu' râzând îi zice: Da' ce voiai să te facă, ministru? SoŃia unui oltean discută cu o prietenă: - Mâine e ziua soŃului meu şi nu ştiu ce cadou să-i iau! - Cumpără-i o pălărie. - Nu, că asta i-am luat anul trecut. - Cumpără-i atunci o carte. - Nu, că mai are una. Într-o bună zi, hotărăşte olteanul nostru să meargă la paraşutism. Sare din avion împreună cu ceilalŃi olteni, dar... normal - nu i se deschide paraşuta! ToŃi ceilalŃi aveau paraşutele deschise, el săracu'... Dintr-o dată observă că mai era unul fără paraşută şi, în culmea bucuriei (că nu e singurul) îl întreabă: - Bă! Nici Ńie nu Ńi s-a deschis paraşuta? - Nu, măăă! Eu vin de jos, cu butelia!

Grosu Costin şi Balahura Alin – clasa a VI-a B

Râzi cu noi...Râzi cu noi...Râzi cu noi...Râzi cu noi...

Norvegianul: galben-Dunhill-apă-pisici Danez: albastră-Blend-ceai-cai Englez: roşie-Pall-Mall-lapte-păsări German: Verde-Prince-cafea-peşti Suedez: albă-Blue Master-bere-câine

1 2 3 4

5

6 7

8 9 10

11

12 13

14 15

16

17

18

D

S

G

A

V

R

I

L

S

T

S

V

I

E

S

L

E

M

A

G

I

M

A

I

D

U

M

N

E

Z

E

U

R

A

O

N

Z

A

N

A

F

Ă

M

I

C

A

U

E

R

G

C

B

E

T

L

E

E

M

U

I

G

T

P

Ă

S

T

O

R

I

I

I

T

A

R

P

R

O

P

T

Ă

D

Created with EclipseCrossword — www.eclipsecrossword.com

34

COLECTIVUL DE REDACłIE

REDACTOR :

Profesor Emilia Cadâr

şi elevii:

Tudoran Nicu – Clasa a VI-a A Drăghici Andreea – Clasa a VI-a B Pană Olivia – Clasa a VI-a B

Călin Andrei – Clasa a VI-a B Florea Ana Maria – Clasa a VI-a D HanŃi Cezar – Clasa a VI-a D Boşoteanu Luana – Clasa a VII-a C Drăgoi Alexandra – Clasa a VII-a C

Arghir Evelin – Clasa a VII-a C Lazăr Daniel – Clasa a VII-a C Păiş George – Clasa a VIII-a B

Bonea Andrada – Clasa a VIII-a C Caraian Sergiu – Clasa a VIII-a C

MulŃumim tuturor celor care au colaborat cu noi pentru realizarea acestei reviste!

Director profesor Agneta Dragnea

Profesor Aida Buta Profesor Carmen Petrescu Profesor Melania Gabur

Profesor Cici Corina Vlad Profesor Veronica Hagi

Profesor Crina Martinescu

35

I.S.S.N. 1842 – 127x