Anul VI • Nr. 23 • Octombrie 2014 Pagina 1 ACORD - publicație a Universității Naționale de Muzică București www.unmb.ro • [email protected]Periodic de informaţie universitară Universitatea Națională de Muzică din București a ım̂ plinit anul acesta, la 6 octombrie, 150 de ani de existență. Mai multe distincții și diplome primite cu acest prilej evidențiază meritele instituției noastre ın̂ continuarea unei importante tradiții artistice cu impact cultural major ın̂ societatea românească de astăzi. Director fondator: Dan DEDIU Ordinul ”Meritul pentru Învățământ” în grad de ”Mare Ofițer” acordat de Președintele României Dorind a răsplăti meritele Universității Naționale de Muzică din București la aniversarea unui veac și jumătate de la înființare, în semn de apreciere pentru dăruirea generațiilor de profesori care au contribuit, printr-un proces educativ de înaltă ținută academică, la formarea elitei intelectuale a țării și la progresul științei și culturii, contribuind astfel în mod determinant la modernizarea României. Decorația Regală Nihil Sine Deo conferită de Majestatea Sa Regele Mihai I al României La împlinirea unui secol și jumătate de existență neîntreruptă, timp în care nenumărate generații de compozitori, muzicologi și interpreți români au fost formate și promovate de către profesori renumiți și dedicați. Pentru că reprezintă o flacără a înaltei culturi românești care nu s-a stins nici în cele mai grele momente ale trecutului recent. Pentru că în cadrul său se promovează valorile și tradițiile muzicii noastre, dar și dialogul intercultural prin muzică. Placheta și Diploma aniversară ”Spiru Haret” acordate de Ministrul Educației Naționale și Ministrul Delegat pentru Învățământul Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică În cinstea a 150 de ani în care talentul, dedicația și pasiunea pentru muzică au dăruit națiunii generații de muzicieni și au transformat armonia sunetului în artă și cultură autentică. Pentru un secol și jumătate de tradiție și performanță în educația muzicală românească și pentru generațiile de profesori, studenți și muzicieni care au ridicat talentul la rang de creație universală. Diploma acordată de Rectorul și Senatul Academiei de Muzică din Cluj-Napoca Noi, Rectorul și Senatul Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, dăm spre amintire acelora care dezvăluie întregii lumi, considerând meritele venerabilei instituții - Universitatea de Națională de Muzică din București la a 150-a aniversare a sa - atât pentru interpretările de excelență ale muzicienilor săi, cât și pentru marea competență a profesorilor, această diplomă ca dovadă a respectului nostru și a admirației între egali. Drept pentru care dăruim aceste înscrisuri ale noastre întărite de sigiliul Academiei. Dat la Sărbătoarea Sfântului Părinte Anton, 2014 Brevet și Medalia Universității de Arte ”George Enescu” Iași acordată Universității Naționale de Muzică București cu ocazia aniversării a 150 de ani, în semn de omagiu adus meritelor excepționale în promovarea și sporirea valorilor naționale și susținerea învățământului superior artistic românesc. Mesajul Academiei de Studii Economice din București Sărbătorirea a 150 de ani de prestigioasă activitate culturală și educațională a Universității Naționale de Muzică din București ı̂n rândul marilor instituții muzicale ale lumii oferă onorantul prilej ı̂ n t r e g i i comunități universitare a Academiei de Studii Economice din București de a vă adresa cordiale felicitări ım̂ preună cu mesajul nostru sincer, colegial și prietenesc de “La mulți ani prosperi și glorioși!” Inființarea, ın ̂ urmă cu 150 de ani, ın ̂ octombrie 1864, prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a Conservatorului de Muzică și Declamațiune din București, numit de-a lungul istoriei Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică, Conservatorul “Ciprian Porumbescu”, Academia de Muzică ș i Universitatea Națională de Muzică din București, a ın̂ semnat apariția unei prestigioase universități, care a contribuit, prin munca plină de talent și devotament a zecilor de generații de dascăli și studenți, la renumele României ca sursă de talente excepțional pregătite, care au dus faima țării noastre pe marile scene din ın̂ treaga lume și cu care ne mâ ndrim. Academia de Studii Economice din București ıŝ ̦i exprimă admirația pentru performanța dumneavoastră de a deveni unul dintre competitorii remarcabili ı̂n evoluția vieții artistice din rândul instituțiilor muzicale ale lumii, pentru dedicarea generațiilor de cadre didactice, pentru competența, profesionalismul și dinamismul insuflat studenților, care au devenit absolvenți de excepție și mentori pentru viitoarele generații de artiști. Suntem onorați să urăm ın̂ tregii comunități a Universității Naționale de Muzică din București “La mulți ani!” Să aveți viață lungă și prosperă pe tărâmul educației muzicale! Cât mai multe succesemeritorii,să participați ın̂ continuare la consolidarea prestigiului ı̂nvățământului superior românesc și să continuați ın̂ a atinge Excelența ın̂ această frumoasă tradiție! Comunitatea universitară a Academia de Studii Economice din București vă transmite tradiționalaurareVIVAT,CRESCAT,FLOREAT! Premiul ”Gala Societății Civile”, ediția a XII-a, acordat de Fundația Gala Societății Civile
Ordinul ”Meritul pentru Învățământ” în grad de ”Mare Ofițer”acordatdePreședinteleRomânieiDorindarăsplătimeriteleUniversitățiiNaționaledeMuzicădinBucureștilaaniversareaunuiveacșijumătatedelaînființare,însemndeaprecierepentru dăruirea generațiilor de profesori care au contribuit, printr-unproceseducativdeînaltăținutăacademică,laformareaeliteiintelectualeațării și la progresul științei și culturii, contribuind astfel în moddeterminantlamodernizareaRomâniei.
DecorațiaRegalăNihil SineDeoconferitădeMajestateaSaRegeleMihai IalRomânieiLaîmplinireaunuisecolșijumătatedeexistențăneîntreruptă,timpîncarenenumărategenerațiidecompozitori,muzicologișiinterprețiromâniaufostformateșipromovatedecătreprofesorirenumițișidedicați.Pentrucăreprezintăoflacărăaînalteiculturiromâneșticarenus-astinsniciîncelemaigrelemomentealetrecutuluirecent.Pentrucă încadrul său sepromoveazăvalorile și tradițiilemuziciinoastre,dar șidialogulinterculturalprinmuzică.
Placheta și Diploma aniversară ”Spiru Haret” acordate deMinistrul Educației Naționale și Ministrul Delegat pentruÎnvățământul Superior, Cercetare Științifică și DezvoltareTehnologicăÎncinsteaa150deaniîncaretalentul,dedicațiașipasiuneapentrumuzicăaudăruitnațiuniigenerațiidemuzicienișiautransformatarmoniasunetuluiînartășiculturăautentică.Pentruunsecolșijumătatedetradițieșiperformanțăîneducațiamuzicalăromâneascășipentrugenerațiiledeprofesori,studențișimuzicienicareauridicattalentullarangdecreațieuniversală.
Diploma acordată de Rectorul și Senatul Academiei deMuzicădinCluj-NapocaNoi,RectorulșiSenatulAcademieideMuzicădinCluj-Napoca,dăm spre amintire acelora care dezvăluie întregii lumi,considerând meritele venerabilei instituții - Universitatea deNaționalădeMuzicădinBucureștilaa150-aaniversareasa-atâtpentruinterpretăriledeexcelențăalemuzicienilorsăi,câtșipentrumarea competență a profesorilor, această diplomă cadovadăarespectuluinostrușiaadmirațieiîntreegali.DreptpentrucaredăruimacesteînscrisurialenoastreîntăritedesigiliulAcademiei.DatlaSărbătoareaSfântuluiPărinteAnton,2014
Brevet și Medalia Universității de Arte ”George Enescu” Iași acordatăUniversitățiiNaționaledeMuzicăBucureșticuocaziaaniversăriia150deani,însemndeomagiuadusmeritelorexcepționale înpromovarea și sporireavalorilornaționaleșisusținereaînvățământuluisuperiorartisticromânesc.
MesajulAcademieideStudiiEconomicedinBucurești
Sarbatorirea a 150 deani de prestigioasaactivitate culturala sie d u c a t i o n a l a aUniversitatii NationaledeMuzicadinBucurestiı n r a n d u l m a r i l o rinstitutii muzicale alelumii ofera onorantulp r i l e j ı n t r e g i icomunitatiuniversitarea Academiei de StudiiE c o n o m i c e d i nBucuresti de a va adresa cordiale felicitariımpreuna cumesajulnostru sincer, colegial siprietenescde“Lamultianiprosperisigloriosi!”I�nfiintarea,ın urmacu150deani,ın octombrie1864, prin decretul domnitorului AlexandruIoan Cuza, a Conservatorului de Muzica siDeclamatiunedinBucuresti,numitde-alungulistoriei Academia Regala de Muzica si ArtaD r ama t i c a , C o n s e r va t o r u l “ C i p r i a nPorumbescu”, Academia de Muzic a s iUniversitatea Nationala de Muzica dinBucuresti,aınsemnataparitiauneiprestigioaseuniversitati,careacontribuit,prinmuncaplinadetalentsidevotamentazecilordegeneratiidedascali si studenti, la renumele Romaniei casursadetalenteexceptionalpregatite,careaudus faima tarii noastre pe marile scene dinıntreagalumesicucarenemandrim.AcademiadeStudiiEconomicedinBucurestiısiexprima admiratia pentru performantadumneavoastra de a deveni unul dintrecompetitorii remarcabili ın evolutia vietiiartistice din randul institutiilor muzicale alelumii, pentru dedicarea generatiilor de cadredidactice,pentrucompetenta,profesionalismulsi dinamismul insuflat studentilor, care audevenitabsolventideexceptiesimentoripentruviitoarelegeneratiideartisti.Suntem onorati sa uram ıntregii comunitati aUniversitatiiNationaledeMuzicadinBucuresti“Lamultiani!”Saavetiviatalungasiprosperapetaramul educatiei muzicale! Cat mai multesuccesemeritorii,saparticipatiıncontinuarelaconsolidarea prestigiului ınvatamantuluisuperiorromanesc sisacontinuati ınaatingeExcelentaınaceastafrumoasatraditie!ComunitateauniversitaraaAcademiadeStudiiEconomice din Bucurest i va transmitetraditionalaurareVIVAT,CRESCAT,FLOREAT!
Din capul locului mentionez ca studentii siprofesoriiUniversitatiiNationaledeMuzicasuntonoratisa-laibeınmijlocullor,ınaceastazi,pemarele compozitor Krzysztof Penderecki, unuldintreilustriimuzicieniaizilelornoastre,careamarcatmomenteimportantedinistoriamuziciimodernesipostmoderne.I�miaducamintedeprimiianiaistudentieimele,castudentlacompozitie,estevorbadesfarsitulanilor 1950, ınceputul deceniului 1960, cand,ımpreuna cu ca tiva colegi, doritori de aaprofundacurentelemoderne,lamodaınmuzicasi,ıngeneral,ıntoateartele,catsidealeasimilaıncreatiileproprii,neuitamcuinvidielaPolonia.Taracomunista,casiRomania,acoloseobtinuseo libertate totala ın exprimarea curentelorartistice. La noi, ın continuare, dictau normelerealismului socialist, cu alte cuvinte, aleproletcultismului. Modernismul era interzis.Studentiide la facultatileartistice,caredoreausa-simodernizeze limbajulartistic, eraupur sisimpludatiafaradinfacultate,trimisilamuncade jos. Modernismul si muzica de jazz erauconsiderate a fi forme de manifestarea r t i s t i c a a l e c a p i t a l i s m u l u i s iimperialismului. Polonezii obtinuseraaceasta libertate dupa 1956, ca urmare acurajului, darzeniei si patriotismului lortraditional, drept consecinta a unei revolteanticomuniste , ce marca ie s irea dinstalinism, si care a avut loc, mai ıntai, ınUngaria si, apoi, imediat ın Polonia. Lanoi,gesturile de razvratire au fost firave siınabusiteınfasa.Tronaaiciproverbul,lafeldetraditional:„capulplecatsabianu-ltaie”.Noi,romanii,amobtinutlibertateadecreatie,desus,abiadupa1963si,ulterior,ne-amspuscuvantulartistic.Drept consecinta a acestor descatusari dintaravecina,s-aınfiintatlaVarsovia,ıncadin1958,celebrulfestival„Toamnavarsoviana”,care a devenit rapid unul dintre centreleprincipale ale avangardei mondiale ınmuzica.I�nacestcontexts-aivitsiasanumita„scoalapoloneza”ıncreatiamuzicala(casiıncinematografie si literatura), care lansa, ınpremiera, idei novatoare ın planul limbajuluimuzical. Primul compozitor de care am aflatatunci, noi romanii, a fost Lutosławski, urmatapoidePenderecki.AmauzitulteriorsimuzicideGorecki,Serocki,Kotonski,Baird,Bacewicz,etc.Piesa „bomba” a anilor 1961 a fost ınsa Treni(bocet)pentruvictimeleHirosimeideKrzysztofPenderecki. Fusese apreciata ca una dintremarilecreatiimuzicaledereperdinaceavremedinistoriamuziciideavangarda.PrimisepremiulUNESCO.Dupaceamfacutrostdepartiturasidedocumentulsonor(deoareceınPoloniaseputeacalatori mult mai lesne decat ıntr-o taracapitalista), am auzit aceasta lucraremuzicalaatat eu, cat si tinerii mei colegi compozitori,doritori de avangarda, de ınnoire a limbajuluisonor,desutedeori,zi sinoapte.Doreamsaoimitam. Krzysztof Penderecki devenise idolulnostru.Vedeam,pentruprimaoara,opartituraundediscursulsonornumaieramarcatınbaredemasura, ci ın minute sau secunde. Am luatcunostinta,prinea,cunouacategoriesintactica,numita textura, ın terminologia lui StefanNiculescu.Deasemenea,cuclusterele.Semarca,ın felul acesta, o adevarata revolutie ın grafiasonorasiacustica.
Nu stiudacadomnulPenderecki ısimai aduceaminte,darınanul1961,canddevenisedejauncompozitor celebru ın ıntreaga lume, a vizitatRomania cu ocazia unui schimb cultural ıntrecele2tari.Is-aorganizatunconcert,undesi-aprezentat creatii proprii, la sediul UniuniiCompozitorilor. Noi, tinerii compozitorimodernisti (care eram ınca studenti), doreamsa-l vedem, sa-l adulmecam, sa-i ascultammuzica.Autoritatilemuzicalede laaceavremealeUniuniinune-audatvoiesaintram.Amauzitulterior ca muzica sa a provocat un adevaratscandal ın randul batranilor, conservatorilor,ınchistatilor compozitori de aici, pe care noi ıinumeam„pasunisti”.Din perioada modernista a intervalului 1960-1970maicitezcatevatitluridelucrari,pecareleconsideram si le consider, s i acum, a fiimportante:Polymorphia,Psalmus1961,Kanon,StabatMater,Capriccio,Denaturasonoris1și2,Dies Irae,Kosmogonia,LukasPassion,CanticumCanticorumSalomonis,SimfoniaI,etc.Seobservaaplecareacurajoasa,pentruuncompozitorcare
locuiaıntr-otaracomunistaceaveacaatitudinedominantaateismul,pentrutematicareligioasa,prin prisma doctrinei catolice. KrzysztofPendereckiseınscrie,ınfelulacesta,printreceiputini care, ın muzica secolului XX, au servitcauza acestei directii confesionale, alaturi deOlivier Messiaen. La noi, lucrul respectiv eraimposibil.Siıncaoobservatie:dacaınmuzicilemultor compozitori de avangarda diferentadintre proiectul componistic (de multe oriatractiv) si rezultatul sonor este dezolanta,acesta fiind bunaoara cazul lucrarilor luiStockhausen sau, mai ales, ale lui Xenakis,operele luiKrzysztofPendereckihipnotizeaza,fascineazade laprima lorauditie.Respectivulimpact pe care ı l are muzica sa asuprareceptorului se datoreaza, ın primul rand,mareluisautalent.Dar directia avangardista, cu miza doar peinventia radicala de limbaj, fara niciun altsuport, cu negarea vehementa a tuturortraditiilor,aınceputsaseofileascarapid,sadeadeci semne de oboseala. Se nastea astfel, lasfarsitul anilor 1960 si ınceputul deceniului1970,onouadirectie,unnouspiritalTimpuluibazat pe recuperare, ce a capatat, mai tarziu,denumirea de Postmodernism. Desigur ca
f iecare a ın teles ın felul lui atitudinearecuperatoare. Krzysztof Penderecki a fostprintre primii compozitori care a raspuns laapelulacestuinouegregor,acesteinoidirectiiınbataia vantului. Asadar, compozitorul polonez,dupa 1970, ısi schimba, aproape la modulradical, stilul componistic. Iata cum explica elınsusi: „experimentul si speculatia formala aufost,maidegraba,destructivedecatconstructive,de unde nevoia de ıntoarcere la Traditie”. S-aıntamplatıncepandcuConcertuldevioarănr.1,
scrisınanii1970.DintreimportantelesalelucrarimaicitezsiSimfonianr.2-Crăciun,scrisaın1980,si,maiales,RecviemulPolonez,realizatcaurmareacurajoasei sale solidarizari cu miscareasindicala „Solidaritatea” de la Gdansk, careavea o pozitie antiguvernamentala sianticomunistaınanii'80,ınplincomunism.Era un omagiu adus celor ucisi de regimulrepresivın1970.Dintrelucrarilemairecentementionez Concertul pentru violoncel șiorches tră nr.2 , Ce le șapte porț i a leIerusalimului, cat si Credo. Toate acestelucrarisuntrealizatecuacelasimaretalentsiputeredeseductie.MuzicaluiKrzysztofPendereckiestecantataastaziınmarilecentreculturalealelumiidecatremariinterpreti,mariorchestresimaridirijori. Uneori, chiar compozitorul ısidirijeazalucrariimportante.I�n2001,opusulsauintitulatCredoaprimitpremiulGrammy.I�nacelasian,amaiprimitpremiulprintuluide Asturia, ın Spania. Este Doctor Honoris
Causaalpeste30deuniversitatidintoatalumea.Tinand cont de toate aceste merite, careıntregesc profilul unei mari personalitatiartistico-muzicale, una dintre celemai celebreale zilelor noastre, Universitatea Nationala deMuzicadinBucurestiareonoareadea-iacordadomnuluiKrzysztofPendereckititluldeDoctorHonorisCausa.
Cu deosebita bucurie si onoare, SenatulUniversitatiiNationaledeMuzicadinBucuresti,ıntrunitınşedinţadin16aprilie2014,ahotaratacordareaınaltuluititludeDoctorHonorisCausaal Universitaţii Naţionale de Muzica dinBucureştimaestruluiKRZYSZTOFPENDERECKI,compozitorde geniu simuziciande anverguramondiala,personajharismaticsiemblematicınlumeaactuala.Cu o compozitie epocala – Treni în memoriavictimelorde laHiroshima pentruorchestradecoarde,recunoscutaıncadelavarstade28deanisiıncununataın1961cupremiulUNESCO–apoiadaugand capodopera dupa capodoperapatrimoniului muzical polonez si universal –putemnumiselectivaici(dincelepeste200delucrari) Patimile după Luca, operaDiavolii din
Loudun, Requiemul polonez sau simfonia Celeșapte porți ale Ierusalimului –, maestrulKrzysztofPendereckiesteposesorulapeste30detitlurionorificeuniversitare,dinStateleUnitepana ın Japonia,dinRusia siGermaniapana ınCoreeasiSpania,darsiatreipremiiGrammysiamultor premii de stat (Praemium Imperiale alJaponiei,Wihuri SibeliusPrize,HerderPreis simultealtele),membruınAcademiadeArtedinBerlin şi alte academii, precum si posesorul”Nobelului” muzical, Grawemeyer Award forMusicComposition,acordatdeUniversitateadinLouisville,StateleUnite.Incandescentamuziciisaleafascinatdelabunınceputunmarenumardemuzicieni,atragandprin curajul optiunii stilistice, prin hotarare sidedicatie, venind dintr-un univers totalitar si
afirmand cu ındrazneala si daruire crezul ınlibertatea omului si ın originea sa divina.Prietenia care l-a legat de cel care a fost papaIoan-PaulalII-leaadatlaivealapaginidemuzicasacra de o ravasitoare profunzime, marcandpentru totdeauna istoria muzicii prin opusurimonumentale, inspiratoare si impresionante,atat prin limbajul muzical folosit, cat si prinexpresivitateaprofundoriginala.Ne bucuram pentru faptul ca a acceptatpropunereadeadeveniDoctorHonorisCausaalUniversitaţiiNaţionaledeMuzicadinBucureşti,oferindu-neastfelposibilitateadeaneexprimaadmiraţia pentru opera sa excepţionaladeopotriva componistica şi interpretativa,precumşipentrucalduraapropieriideRomania.
Doresc sa-mi exprim deosebita recunoştinţapentru acordarea extremde onorantului titlude Doctor Honoris Causa al UniversitaţiiNaţionale de Muzica din Bucureşti, caresarbatoreşte anul acesta 150 de ani deexistenţa.Primireauneiatatdeınaltedemnitaţiacademice ındeamna la reflecţie şi ridicaıntrebari privind locul artistului şi al culturiiınalteınlumeacontemporana,privindcondiţiamuzic i i – sensul aceste ia , s tatutul ş isemnificaţiaeipentruom,aicişiacum–,privindeducareamuzicienilortinerisitalentatiprecumsieducatiaesteticaprinmuzica.
Candaın ceputaventurameacuartasunetelor,m-am revoltat de mai multe ori ımpotrivaregulilor sau principiilor de acţiune ce-mifuseserainculcate.Privilegiuldeafitanarestedorinţa de a schimba lumea, de a o facemaiplina de culoare şi mai moderna. Cu toateacestea, am nutrit ıntotdeauna un deosebitrespectpentruceeacesedefineştecaansambludemetodeşiformedeexpresieartisticaşietos.Repet mereu, ca un refren, faptul ca artacompoziţiei nu se poate preda, dar pot fipredatemeseria,siguranţamainii,lemétier.Sepoate, de asemenea, ajuta sa ınfloreascaimaginaţiacreatoareşitalentul,prinindicareadirecţieicorespunzatoare–aşacumsecreeazamelosulıncantec.
Prietenul meu, Zbigniew Herbert, un poetpolonezexceptional, ıntr-o scrisoareadresataartistilor,afacutunapelcalduroscatreacestiadeanufimodernicuoricepret,ci,ınaintedetoate, de a fi corecti ın ceea ce fac. Expresiaartistica este strans legata de etos, care nutrebuie sub nicio forma scapat din vedere.Traind ıntr-o lume ın care se fac ıncercari derelativizareaunorvalorifundamentaleprecumbinele , adevarul s i f rumosul , art istulcontemporan trebuie s a lupte pentruprincipiilespirituale.
Tehnica si media contemporane fac ca omulsa-sipiarda–ıntr-unmodfoartepericulosde
altfel – capacitatea de perceperemetafizica alumii. Muzica nu poate fi doar un mod dedivertisment,eaartrebuisacontinaunmesaj,pe care auditorul sensibil si competent sa-lpoatadescifrasiıntelege.Ceeaceartrebuisafacaasadarunbun„orator”,darsicompozitorul„carevorbeste”prinintermediulsunetelor,estes a t r a n sm i t a a u d i t o r i u l u i a n um i t e„continuturi”, sa-l emotioneze si sa-i producaplacere.Acestaesteunidealcunoscutıncadinınteleaptaartaaretoricii.
EugeneIonesco–tinsaamintesccaanulacestaseımplinescdouadeceniidelamoarteaacestuidramaturgalavangardei,curadaciniromanesti–aspusınrepetateranduricatotulesteolectie.I�nvatam asadar din tot ceea ce ne ınconjoarapretutindeni, si ceea ce ar trebui sa neınsoteascaneıncetatesteseteadecunoastere.I�nteatrulabsurduluipecarel-acreat,Ionescoaa r a t a t a l i e n a r e a om u l u i ı n l um e acontemporana. Traim ca ıntr-un labirint, ıncautareaunorcaideiesiredinsituatiidiferite,adeseagreuderezolvat:artapresupuneınsasafacioalegere.Siaceastacautareeste,credeu,multmai importanta decat gasireaunei iesiridinmultitudineapolifonicadecaisidrumuri.Sitocmai muzica, ca limbaj universal, continesensul comuniunii. Deoarece muzica unifica:mai presus de diviziunile existente si maipresusdeatitudinileindividuale.
Cercetatorii muzicii mele considera ca m-amıntors la anumite valori traditionale precumexpresia,melodiasaueufonia.Indicaaiciauralirica a Simfoniei a VIII-a „Cântecele efemere”sau caracterul autobiografic al Concertului alIII-lea pentru vioară „File dintr-un jurnalnescris”.Bineıntelescaeu,atuncicandcompun,numagandesclaastfeldelucruri.Totusi,candajung deja la etapa schitarii si realizarii unuicontur initial al unei lucrari, marchez cuanumite culori elementele si momenteleesentiale, creionand astfel o hartamuzicala adramaturgieiıntregiicompozitii–gradinaeidesunete. Pentrumine, celmai important lucruestesaramanınarmoniesiıntr-unacordeticcumineın sumi.AsacumspuneaPlaton,muzicianadevaratvafidoaracelacarevaatingearmoniasufletului.Nupoatefivorbadespredisonanteaici, chiar daca se ıntampla desigur ca unelecadentesaramanasuspendate.
Peomılformeazanunumaicultura,cisinatura:peisajul interior este determinat de peisajul
exterior. Bucurestiuleste renumit pentrugradinasabotanica -separecaexistaaicipestezece mii de soiuri deplante, printre care sispec i i neob i snu i te ,exotice. Eu am ındragitcu precadere copacii si,nudepartedeCracovia,la Lusławice, am creatun arboretum. Copaculeste pentru mine uns i m b o l c u m u l t eıntelesuri: elteınvatacatdeimportantestesaairadaciniıntr-unanumitlocdepepamantsicatdeesentialesteınacelasitimpsa-tiındreptigandurile si actiunile catre cer, catre noiorizonturi, care, poate, la ınceput nu erauvizibile.
I�n arta contemporana devine esentialapastrareaaceeaceesteoriginalsiartistic,ceeace are stransa legatura cu personalitateaartistului.AfostanuntatadejaınsecolulalXX-lea„moarteaautorului”-dinfericirefaraefect.Cultura ınalta ar trebui sa sublinieze ınpermanenta dimensiunea umanista a uneioperecatextalunuianumitautor,careimprimatextuluiacel„eu”irepetabil.Chiardacaseaspirala teme esentiale - toposuri fixate ın cultura,precum pasiunea sau credo, precum tematrecerii sau a morții -, aceste teme „sesemneaza”cupropriilenumesiprenume.
I�n muzica se ıntalnesc si se inspira reciprocdoua categorii de valori: emotia si ordinea,continutulsiforma,tresarireainimiisiratiuneamintii, expresia si structura. Ele confirma cadialogulestefundamentalartei,ınıntelesullargal cuvantului, dialogul dintre extreme sicontradictii, dialogul dintre nou si vechi,dialogul dintre culturi. Compunerea Utrenieiortodoxenum-aım piedicatsacreezCeleȘaptePorțiale Ierusalimului; compunerea Simfonieicoreene nu a venit ın contradictie cu cea aCântecelor de reverie și nostalgie. Dialogulpresupune,asadar,ıntalnireacucelalalt.Lafelcaastazi.Aicisiacum.Estesensulartei.
DinspreuncolegdinestulEuropeinupotvenidecatganduriderecunostintapentruactivitateageneroasa si entuziasta a lui Helmut Loos,dedicata muzicii umbrite, pentru o vreme, de“cortina de fier”. Robert Schumann a scris ınurmacupeste150deaniomuzicaprofundasistranie totodata, mai putin cunoscuta printreopusurilesale,intitulata .HelmutBilderausOstenLoossi-aproiectatpropriile ınBilderausOstenatentia muzicienilor vestici. Timp de decenii,muzicologidinRusia,Ucrainasitarilebaltice,dinRomania, Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia,SerbiasiSloveniaaugasitloculidealdeadiscutala Chemnitz si Leipzig, gratie eforturilorneobosite ale lui Helmut Loos de a-i gazdui.Faptul ca ın centrul dezbaterilor s-a aflatreceptarea - inclusiv ın tarile estice - ale unorfiguri-cheie ale muzicii germane (Beethoven,Schumann,Wagner),catemediverseauanimatdeopotrivacolegidinvestulsiestuleuropean(delamuzicaucraineanasilituanianalatraditiialeoraselor sau bisericilor din Europa) arata ınprincipal ideea de a arunca punti ın ambeledirectii. Loos ınsusi a contribuit, de pilda, lacercetareaasupraluiGeorgeEnescu(pentrucasa aleg, inevitabil, un exemplu romanesc) si aca st igat destui colegi proeminenti (dinGermania, Austria, si nu numai) de parteainteresuluipentrumuzicileprovenitedinestulEuropei.Nu de putine ori am simtit, ın contextulcolocviilor organizate la Leipzig sau ın seriaimpresionanta de volume editate de Loos( ),Musikgeschichte in Mittel- und Osteuropaspiritul comun care uneste traditiile europene(cutoatediferentelenotabilelanivelnational).AcautaurmeleluiEnesculaLeipzigsipecelealelui Wagner la Bucuresti ınseamna a te miscadezinvolt printr-un spatiu ın care impulsurilecreatoare circula ın toate directiile, chiar dacauneori restrictionate de conditii istorice sipolitice.HelmutLoosdemonstreaza–princeeacescriesiprinceeaceorganizeaza–caelınsusicredecutarieınacestspatiucomun.Si,maimultdecatatat, ca ıi convinge sipeceidin jur, cuonealteratabunadispozitiesicuavantpragmatic.DelaHelmutLoosamınvatat,printrealtele, sicum se moduleaza istoriografia pe spiritultimpului. Iesita de pe bancile facultatii exactatuncicandperioadacomunistaluasfarsit,erammodelata ıntr-o maniera rigida a muzicologieiromanesti. Pentru a evita orice referintaideologica(oricatdeabsurdarsuna),abordamsubiectemaimultdinperspectivaanalitica, iar“istoria” lor era o simpla enumerare de dateinformative.Numi-as fi imaginatpeatunci,depilda, ca un titlu de carte precum RobertSchumann. Werk und Leben (Wien, EditionS te inbauer, 2010) poa te p a t runde ı nprofunzimea, ın intimitatea relatiilor dintreb iograf ie s i part i tur i le produse de uncompozitor; nici ca perceptia asupra cuplului
Clara-Robert se poatemodificaıntimp(datoritacurentului feminist). Cuatatmaiputinas fipututeva lua e fec te le unu i“ p r o t e s t a n t i s c h e sArbeitsethos” ın creatiaschumanniana. Am dattoate aceste exempledintr-o carte recenta ,semnatadeHelmutLoos,
dupa lectura careia am avut un singur regret,aceladeanuoficitit-oınaintedeafipublicat,ınromaneste,propria-mimicamonografiedespreSchumann( ,Bucuresti,EdituraRobertSchumannDidacticasiPedagogica,2011).
Cartea despre Schumann este doar una dinmostrelepecarenilepuneladispozitiescrisulbogat a l lu i Helmut Loos , profesor demuzicologieistorica,cuointensasirecunoscutaactivitate didactica si de cercetare. Nascut ın1950,astudiatpedagogiemuzicalalaBonn,apoimuzicologie, istoria artei s i f i losofie laUniversitatea din Bonn. I�n 1980 si-a luatdoctoratul, iar peste noua ani abilitarea, ıntretimplucrandcacercetatorlaDepartamentuldemuzicologiealUniversitatiidinBonn.Dupaunscurt popas ca director al Institutului pentrumuzicagermanaınestdelaBergischGladbach(1989-1993), Helmut Loos devine profesor laUniversitatea Tehnica din Chemnitz (1993-2001), acolo unde a organizat numeroaseconferintecupunctuldegreutateplasatasupramuzicilor din Europa de est, si unde l-aufrecventatsimuzicologiromani,delaregretatulFranciscLaszlolaOctavianLazarCosmasiViorelCosma.Din2001,HelmutLoosocupapostuldeprofesor la Institutul de Muzicologie alUniversitatiiLeipzigsi,pentrucativaani,peaceladedecanalFacultaţiideIstorie, IstoriaarteişiStudii orientale din cadrul Universitaţii dinLeipzig(2003-2005).DelaLeipzig,HelmutLoosa initiat prin biroul Erasmus relatia directa cuUNMB,ne-avizitat ıncalitatedeprofesor sidemembru ıntr-o comisie de doctorat ın 2004 si2006,iardin2010aacceptatsadevinamembrual consiliului editorial al revistei MusicologyToday. Participa, de altminteri, ın aceastacalitate, la bunul mers al unor reviste demuzicologie din Praga, Vilnius, Ljubljana siPrinceton.Toateacestea, lacaretrebuiesaadaugtitluldeProfesorHonorisCausaalAcademieideMuzicadin Lviv (Lemberg), 2003, sau calitatea demembrudeonoarealSocietatiipentruculturagermana din sud-estul Europei (Munchen,2005),configureazadoarpartialpersonalitateadinamica a lui Helmut Loos. Apropierea sa deviata muzicala romaneasca denota ın primulrandconvingereacadoaroEuropaunitaculturalpoate functiona, iar cunoasterea si ascultareavecinuluidevinpretioaseuneltecritice.Amaflatmultedinopiniilesipreocuparilemuzicologuluigerman dintr-un interviu acordat colegeinoastre, Florinela Popa, ın 2012, pentru ziarulAcord.Bunaoara,primulsaucontactcuRomanias-apetrecutprinajutoruldatorganistilordelaAcademiadeMuzicadinClujsatransporteoorgadintr-obisericaevanghelicaparasita,prin1993.
Cu deosebita bucurie si onoare, SenatulUniversitatii Nationale de Muzica dinBucuresti,ıntrunitınşedinţadin22ianuarie2014,ahotaratacordareaınaltuluititludeDoctor Honoris Causa al UniversitaţiiNaţionaledeMuzicadinBucureştidomnuluiHelmutLoos,importantmuzicologgerman,profesor la institutul de muzicologie alUniversitatiidinLeipzig.
Cu un ambitus extins al problematicilorabordate, care se ıntinde de la abordarimonograficeprivindviatasioperaluiRobertSchumann,istoriareductieipentrupiansiasarbatoriideCraciunınmuzica,prinseriidepublicatii privind scrisorile lui FelixMendelssohn-Bartholdy(8volume),istoriamuzicii ın Europa de mijloc si de est (14volume),muzicagermana ın estulEuropei(11 volume), traditii si perspective aleculturilor muzicale urbane (4 volume), lamonumentale coordonari de editie cecircumscriu mai mult de 200 de lucrari,printre care se detaseaza impresionantevolume sau studii dedicate lui Wagner,Penderecki, Schumann, Kurt Weill, FelixDraeseke, Bernstein, Enescu, muzicii dinUcrainasidinregiune,operamuzicologicaaprofesorului Helmut Loos surprinde cuprecizie si profunzime fiecare subiect,interogandu-l permanent si prezentandu-lcu claritate si finesse d'esprit. Preocupareapen t ru pe rmanen t a re ana l i z a re afundamentelorteoreticesipentruometodaistoric-critica ınabordarea fiecaruisubiectmuzicologic,implicitpentruorevalorizareaıntregii culturi muzicale germane ınperspectivarelatiilorcuEstulEuropei,esteunaspectdefinitoriualgandiriisiactivitatiiprofesorului Loos. Mai mult, profesorulHelmut Loos este unul dintre putiniivizionari ai stiintei muzicologice, care selupta constant ın ıntreaga sa activitates t i in t i f ic a s i organizatoric a pentrudeschiderea perspectivelor mentalitatiimuzicologice si includerea ın circuitulbibliografic international a contributiilorcolegilor muzicologi din tari precumUcraina,Romania,Serbia,Slovenia,CroatiasiRusia.
Ne bucuram pentru faptul ca a acceptatpropunerea de a deveni Doctor HonorisCausa al Universitaţii Naţionale deMuzicad i n Bucu re ş t i , o f e r i ndu -ne a s t f e lposibilitatea de a ne exprima admiraţiapentruoperasadecercetaremuzicologica,precum şi pentru caldura apropierii deRomania.
Adeseori,canddiscutcuoamenipecareabiaıicunosc despre ceea ce studiez, foarte des laraspunsulMuzică/MuzicologieprimescreactiaȘimaice?...Uneori, ınrarelemelemomentedeintrospectie, ma vad confruntand ıntrebarea,problemasimilara:estesuficientsaaprofundezilanivelstiintificundomeniumenitdoarsăgâdilefrumos urechile, merita arta sunetelor unasemenea ınalt grad academic? Societateacontemporana tinde sa ne ofere un raspunssimplu, dar categoric: nu! Nu e nevoie deprofesionalism,nuenevoiesa-tidediciıntreagaviata studiului, ca doar, ın fond, oricine poatecanta... Sitotusi,credcaunveacsijumatatedeexistenta al ınvatamantului superior muzical(vorbind doar despre spatiul romanesc) poateconfirma faptul ca arta are o importantacovarsitoarepentrunoicaspecie si ca,oricumamıncercasaıiminimalizamimportanta,esteunfactorcarenedefineste,oferaexistenteiumaneun sens si ne face sa meritam titlul de ființăsuperioară.
Sipentrufiecaremomentdeındoialaexistasiunaltulmenit sa-l contrabalanseze. Evenimentelece-aucelebrat150delaınfiintareaUniversitatiiNationaledeMuzicadinBucurestiauavutparcarostulsaneaducaamintepentruceamintratınaceasta lume. Si nimic nu cred ca a reusit saapropie mai potrivit un public nou de tineriimuzicieni decat Orele Muzicii în GrădinaCișmigiu.Pe12octombrie,ıntr-oracoroasazideduminica,dela9dimineata,auınceputsarasunesemnalele suflatorilor prin toate colturileparcului bucurestean: ınceputul a 12 ore demuzica, ateliere si happening-uri interactive,puselacaledestudentiisiprofesoriiUNMB.Delaoprimaıntalniresi sedintafotocupersonajeledeopera,panalaconcertuldemuzicaelectronicaalcompozitoruluiCatalinCretu,fiecareclipa afost intens perceputa din trecatorii convertiti
bruscınpublic.Mis-ap a r u t t e r i b i l d eamuzantsaurmaresca c e s t p r o c e s d eprozelitism ın plinaforta. I� i vedeam peoamenivenind,avandın minte propriileprobleme cotidiene,iar apoi, usor, usor,deschideau urechile,ıncepeau sa acordeatentieevenimentelora f l a t e ı n p l i n adesfasurare si, farasa-sideaseama,erauparteintegrantaamomentuluiartistic.I�n cele 12 ore de muzica, am avut parte derecitaluri dintre cele mai diverse: muzica degamelan, recitaluri de pian, chitara, nai, jazz,diverse formatii camerale, pana si distantamuzica contemporana a fost apreciata de
publicul profan,public ce nu selasa condus dea num i t e i d e ipreconcepute.I�nsacusigurantac e l e m a ip o p u l a r emomente, maiales ın randulcelor mici , aufostıntalnireacupersonajele deopera, atelieruld e m i s c a r es c e n i c a a lactorului Filip
R i s tovsk i s i expoz i t i a in terac t iv a deinstrumenteTryityourself.Nu as vrea sa credeti ca am vreun motivpersonalpentrucarelaudevenimentelecareauavut loc pe 12 octombrie ın ambiantaındragituluiparcbucurestean.Pursisimplumi-au placut. Si daca eu nu sunt suficient decredibil,vaoferıncontinuareimpresiileadouacolegedinanulII,Muzicologie,DesielaTatarusiBenedictaPavel,alaturidecareampregatitunmaterial pentruRadioRomaniaMuzical legatdeOreleMuziciiînGrădinaCișmigiu.
BenedictaPavel:Laora9,semnalul instrumentelordealamaadat startul maratonului muzical, ın prezentaunuipublicmatinal inconsistent.Unceasmaitarziu,ıntr-oatmosferamaianimata,trecatorii
s-au ıncolonat, doritori sa se fotografieze cupersonajecelebredinopere.I�nprimajumatateazilei,programuls-aadresatınprincipalcopiilor.Alaturideparinti sibunici,eiau facutpozecu„printesesiprinti”sichiaraudevenitpersonajedeopera laatelieruldemiscarescenicacele-afost dedicat. Ineditul muzicii balineze i-acaptivat, iar prezentarea instrumentelorspecifice gamelanului a fost continuata,interactiv,deexpozitiadeinstrumentemuzicale.PealeileCismigiului,ceigrabitiauaruncattotusiopriviresis-auopritoclipasaasculteopusurirenumite , ı n in terpretarea d i fer i te loransamblurialeUNMB.Amatoriideplimbariauzabovitcevamaimult,destainuindu-ne,atuncicand i-am ıntrebat, caduc lipsaevenimentelormuzicalesimilare.Recitalurileınaerliberarputeaaduceundublubeneficiu – experienta artistilor si placeremelomanilor.Iataunscop!
La6octombrie1864se ınfiintaConservatoruldeMuzicășiDeclamațiunedinBucuresti.Deatunci,ofrumoasaistories-adesfasurat incandescent pana astazi cand, aniversarearotundaa150deanideexistentaafostmarcatadeactualaUniversitate Nationala de Muzica din Bucuresti prin maimulte evenimente: o inedita plimbaremuzicala de-o zi ınParculCismigiu(ın5octombrie),osedintasolemnalasediuldinstr.Stirbeisiunspectacoldeopera(ın10octombrie),unconcertlaAteneulRoman(ın11octombrie).Catevafiledecronicaauınregistratdinamicaacestormanifestari.
DesielaTătaru:Treceamgrabita,ıntr-ozi,prinholurilefacultatii,candprivireami-acazutpeunafismovcuverde,cu titlul Orele muzicii în Grădina Cișmigiu.Interesant,m-amganditsiamcititmaideparte:150 de ani, Universitatea Nationala deMuzicaBucuresti;imediatamsimtitunizdemandrie,capartasalaunastfeldeeveniment.Poate ca unul dintre momentele care m-aimpresionatcelmaimultınduminicapetrecutaın Cismigiu a fost legat de fotografiereatrecatorilordinparccupersonajeleoperei.Amstat deoparte si m-am uitat cum acestia seadunau si aruncau priviri timide, dar curioasestudentilordinanulIde laCanto,costumati ınCarmen, Aida sau Don Giovanni. I�n asteptareafotografiei , i -am lansat unui baie tel deaproximativ 10 ani urmatoarea ıntrebare:Maiasculțiuneorișimuzicăclasică?Raspunsulm-aluatpenepregatite:Nu,nu…maimultrap!Fericit
ca si-acapatatpoza,amersdegraba ınapoi,cutelefonul setat pe ınregistrare si i-a rugat pestuden t i i costuma t i s a- s i spuna f iecarepersonajulpecareılıntruchipeaza.M-amganditcuatentielaacestepisod.Poatecaestepentruprimadatacandacelcopilaavutuncontactcumuzicaclasica,primaoaracandaaflatceesteaceeaooperă. Iatacumsepromoveazadirectsicusuccesmuzicapecareoiubimcutotii,princoncerteınaerliber,prinatelieredemiscarescenica,prinexpozitii.Siundearfimaipotrivitdecat ın parcul Cismigiu, un loc atat de stranslegatdeistoriaUNMBsifoartepopulat,maialesduminica?Oamenii s-au adunat de pretutindeni, aflanddespre evenimentdinmultiple surse: internet,a f i s e , r a d i o s i r e v i s t e , s p r e l a u d aprofesionalismului celor care s-au ocupat depregatirea tuturor momentelor. Promovarea adatroade:concerteleseriiaufostasistatedeun
publicnumerosdetoatevarstele,careaaplaudatınsufletit armoniile de jazz, aranjamentelepentruvioloncelesauariilesidueteledinopere.Acumstrabatparculzidezi,ındrumspreCons,rememorandtoatepunctelecheiealezileide12octombrie2014: lacoloane, la foisor, lapod, laceas, siparca ıl audpemiculmeu interlocutorspunandu-micuopriviresincerasinevinovata:Nu,nu…ascultmaimultrap!
Evenimentul numarul 1 al anului 2014 pentrucomunitateaacademicadinUNMB,aniversareacelor150deanidelaınfiintareaConservatoruluideMuzică șiDeclamațiune dinBucuresti a fostmarcata divers, interesant, prin manifestarimuzicale–unele iesitedinconventionalulsaliide concert –, prin lansarea a trei volumeilustrativepentruistoriaUNMB, darsiprintr-osedin t a fest iva , cu caracter of ic ial (17octombrie). Aceasta din urma a fost un prilejpentru a vedea la o alta scara celebrareaUniversitatii, prin prisma receptarii sale dinafara, de catre alte institutii. Prezenta unorinvitatideseamaınStudiouldeOperaalUNMB,cuvintele adresate de acestia profesorilor sistudentilor, distinctiile si diplomele oferitereprezinta un indicator valoros pentru modulcumsuntpercepute identitatea si renumelepecare si le-acreatConservatorulbucurestean ınspatiul cultural si pedagogic romanesc –indiferentdedenumirilepecare le-aavutde-alungultimpului.De altfel, nu ıntamplator, ın discursul dedeschidere, rectorul UNMB, prof.univ.dr. DanDediu, a evocat anecdotic una dintre marcileidentitarealemediuluinostruacademic:„Cons”.Desigur,egreudecrezutcaoasemenea„parola”functiona pe vremea lui Flechtenmacher sauWachmann, dar, ın fond, identit a t i le seconstruiescıntimp,iarastazi,familiarul„Cons”paresafieliantulperfectıntregeneratiidiferitedeabsolventi,ıntrestudentisiprofesori.Deosebit de onorante au fost cuvintele defelicitaretransmisedeCasaRegalaaRomaniei,Majestatea Sa, Regele Mihai I considerand„exceptionalasemnificatiaculturalasiistoricaaunuisecolsijumatatedeUniversitatedeMuzicaınRomania”.Cuprilejulaniversariicelor150deani,MajestateaSaaoferitDecoratiaRegalaNihilSine Deo Universitatii, „pentru ca reprezinta oflacara a ınaltei culturi romanesti care nu s-astins nici ın cele mai grele momente aletrecutului recent; pentru ca ın cadrul sau sepromoveazavalorilesitraditiilemuziciinoastre,darsidialogulinterculturalprinmuzica”.De asemenea, ın cadrul sedintei festive a fostprezentat si Mesajul Presedintelui Romaniei,domnulTraianBasescu,caresubliniaza,maicuseama,traditiascoliimuzicaleromanesticreataın acest mediu universitar: „De Universitatea
Nationala de Muzica din Bucuresti se leaga oıntreaga pleiada de muzicieni, compozitori,dirijori si interpreti care au oglindit, prinparcursul lor, evolutia scolii de muzicaromaneasca, punandu-i ın lumina traditia siidealurile”. I�n semn de apreciere, cu ocaziaacestui moment aniversar, PresedinteleRomaniei a conferit UNMB Ordinul „Meritulpentru I�nvatamant” ın grad de „Mare Ofiter”(decretulnr.353din07.04.2014).DinparteaMinisteruluiEducatieiNationale,auluat cuvantul domnii Gabriel Leahu, SecretarGeneral, si Ioan Groza, Director General ınDirectia Generala a I�nvatamantului Superior,care au ınmanat rectorului UNMB Placheta șiDiploma aniversară “Spiru Haret” (OrdinulMinistrului Educatiei Nationale nr. 561 din07.10.2014), „pentru activitatea educativadesfasurata si performantele profesionaleınregistrate ın cei 150 de ani de la ınfiintareaConservatoruluideMuzicasiDeclamatiunedinBucuresti”.Alaturi de UNMB s-au aflat si celelalte douainstitutiiimportantedeınvatamantsuperiordeprofil,UniversitateadeArte„GeorgeEnescu”dinIasisiAcademiadeMuzica„GheorgheDima”dinCluj-Napoca,dinparteacaroraaurostitmesajedefelicitarerectorAtenaSimionescu,respectivAdrian Pop, rector ın perioada 2008-2012. Deasemenea, UniversitateaNationala deArte dinBucuresti a onorat acest eveniment prinprezentarectoruluisau,domnulCatalinBalescu.Caldecuvintedesalutsiapreciereauvenitsidinpartea reprezentant i lor unor institu t i ipartenere,printraditie,aleUNMB:compozitorulAdrianIorgulescu,presedintealUCMR,domnulAndreiDimitriu,directorgeneralalFilarmonicii„GeorgeEnescu”,muzicologOlteaSerban-Parau,director al Centrului Cultural Media RadioRomania,SocietateaRomanadeRadiodifuziune,si domnul Mihai Constantinescu, directorArtexim.Ultimul cuvant i-a revenitunuiadintre ceimaitinerimembri ai comunitatii UNMB, studentulVladVaidean,anulIV,Muzicologie,emotionandprin sensibilitate si profunzime – interventiecare de altfel poate fi citita ın paginile acestuinumaralrevistei.O binevenita detensionare, dupa solemnitateaatatordiscursuri,s-adatoratpuneriiınscenaa
savurosuluitext„StudentiidelaConservator”alscriitoarei Ioana Parvulescu, si, mai cu seama,ilustrarii salesonoredecatreclasademiscarescenica,coordonatadeFilipRistovski.Si,ınlocdeconcluzii,ceputeafimainimerit,maiconvingatordecatocondensareaistorieicelor150deaniaiConservatoruluiın45deminute?Estevorbadesprefilmuldocumentaradmirabilrealizat de Oana Dragulinescu, care a fostproiectatınfinalulıntalniriifestive.UnfilmbazatınmarepartepeinformatiadinvolumulOdiseeamuzicală 1864-2014. O istorie a UniversitățiiNaționale de Muzică din București, semnat deAntigonaRadulescu, sustinut sidinamizatprinimagini ineditedearhiva siprin interventiialeunor personalitati muzicale recunoscute,formatelaUNMB.Dincolodeaerulfestiv,departicipareaformalasauimplicataacomunitatiinoastreuniversitarelaacesteevenimente,constientizareacelor150de ani de istorie a Conservatorului invitainevitabil la reflectii de tipul: de fapt, cinesuntem?,deundevenim? dar,maiales,invitalaresponsabilizare:ıncotroneındreptam?pentruca,parafrazandmotto-ulsubcares-adesfasurataniversareaUNMB,noisădămtonulmaideparte.
Decateori,coborandpeStirbeiVoda,teapropiide acest UNMB, de tot atatea ori, un zvon teıntampina,ıncadedeparte.Dezecideanideja,moleculele aerului respirat ın ımprejurimileConservatorului, frunzele, apele si bancile dinGradina Cismigiu, toate sunt impregnate de oprezentacatsepoatedecotidianaasunetelor.Dezecideani,ınfiecarezi,ıntr-opreajmacevamaipasnicadincentrulBucurestilor,cevaseaude–dincolo de claxoane, dincolo de vociferarilestrazii. Si cand – ca orice simplu trecator caredoar trece – treci si tu, ocupat, ıngandurat, pelangaConservatorsi,treptat,ıncepisaauziecoulgamelor si-al vocalizelor, al pasajelor mereureluate, amestecate unele cu altele ıntr-oseducatoaresistudioasagalagie–atatdediferitadezarvaorasului–,nupotisanuıncetinestiputinpasul si sa-ti spui: „E sigur ca aici ceva seıntampla.Eocoacere,odospiredintrecelemaiasidue, dintre cele mai misterioase, petrecutaınsa ındeplinadeschidere.Am trecutpe langaministere ınconjurate de o misterioasa tacere.Amtrecutpelangatotfeluldesucursalebancare,impozanteambasadesialteinstitutiiautoritarela fel de impenetrabile. Niciuna nu se oferatrecatoruluicuatatagenerozitate,asacumofaceConservatorul.”Da,cacitoateinstitutiilen-auıncotrositrebuiesase ascunda ın spateleunor paravane foarter e s p e c t a b i l e ; c uexceptia membrilorlor, nimeni nu stiep r e a b i n e c e s eplasmuiesteınspatelezidurilorprestigioase.D a r , ı n c a z u lC on s e r va t o r u l u i ,ınsusi rostul muzicalcontrazice tocmaiaparen ta cea ma isolemna a cuvantului„institutie”. Aici nu evorba de nicio linistelivida care sa fereceportile.Parecatotulelasat la vedere. Saumaidegrabalaauzire.Sitocmaideaceeaestis i g u r c a c e v a s eıntampla.Iardacatelimiteziladoaratrecepelanga Conservator, aceasta transparenta aactivitatii lui amplifica de fapt misterul,starnindu-ti contrarierea, tie, celui care fara-ndoiala ca invoci destul de ades, camulti altii,spusa lui OscarWilde, cum ca „arta e cu totulinutila” si ca „singura scuza de a faceun lucruinutilesteca-lfacidintr-oadmiratieintensa”.Siatunciteıntrebideceseıntampla?Deceseaude?Deceıncepisaasculti?Telasisedus.Siintri....Intrisiteperinzisfiospeholuri,scufundandu-te ın sudoarea cotidiana a muzicienilor, ınbulboana bemolata a ciocanelelor, arcuselor,suflurilor. Si daca, pasind, te simti dintr-odatascrutat de privirile maestrilor din tablouri; sidaca, intrand si iesind din sali de curs sau destudiu,tesimtipartedinspumaunuivalcare,caoriceval,vatrece,ıntimpceacesttarmpecare-lvizitezi si care te ımbogateste va ramane camereusamodelezealte sialtevaluri;atunciıtidai seama ca a vorbi despre o institutie nupresupune doar bilanturi, rapoarte sau elogii
impersonale,ciınseamnaavorbidefaptdespreoameni, oameni care se cauta unii pe altii,oamenicareseregasesccuadevaratchiarınaintede-aseficautat;cacipreocuparealorceadetoatezilelenusepoatedesfasuraıntr-unmodatatdecotidian decat daca e rodul de netagaduit alpasiunii . Intuie st i c a inst itu t i i precumConservatorulnupotluafiintasimaialesnupotdainuidecatprinsuflulunornemistuite,aproapenebunesti pasiuni. Si atunci nu obosesti sa-iadmirimai ıntaipeeroiigesturilor fondatoare,apoipeceiceaucontinuatsiauaprofundatcums-aupriceputmaibine,ınvremuriceniciodatanuvorfifostlipsitedereticentesauindiferentelaadresa unei institutii precum Conservatorul,adicaunaatatde„inutila”siıntr-unmodatatde„nerentabil”ınchinatauneiarteasentimentelormaimultsaumaiputinvisate.Admirivointadenimic descurajata a ınaintasilor de a se reuni,aproape hipnotizati, ın numele unei fantasmeınaltatoare, de a face posibil un loc ın care,dincolodebariereletimpului,muzicasa-sipoatagasiıntruparilecelemaifericite.I�tidaiseamacasi aici, ca ın toate locurile unde oamenii, ınnumeleınaltimilorlorinteriorizate,seformeazauniipealtii,facandsaiasalaivealaviitorul,siaiciloculdevineunmartortacutımbibatdedestinelepecarele-aprilejuit.Aproapecaıtivinesarogi
zidurileacestuilocsateprimeascaıntrearipilelor,saıtiıngaduiesafiisituıntreelezid,casapotiurmari si asculta cu fascinatie developareaneıntrerupta, generatie dupa generatie demaestrisidiscipoli,dediscipolidevenitimaestri,decompozitori,interpreti,muzicologi,profesoricare au ımbogatit interioarele atator si atatorinimi,demuzicienicare,ıncetsisigur(saupoatemaidegrabarepedesiimprevizibil),s-auınaltatdintre aripile aceluiasi loc, au crescut, s-auraspanditınatateazari...Vrei sa contempli acest tablou ın toataimpresionanta lui completitudine, dar ıti daiseamacanusepoate,deoarecesitufacipartedinel.Situ–fiecaestistudent,fieprofesor–situveifi nevoit ıntr-o zi sa lasi ca doar o amintire acoaceriiprezenteitalesasepastrezeınmemorianevazutaaacestuiloccareti-avegheatformarea.Dar pana atunci ıti exersezi aceasta retrageresprealterosturiınfiecareziıncare,dupaceaiintrat, iesi din cladirea Conservatorului... Teındepartezi.Ecourilegamelor si-alevocalizelorsesting.Pasestidinnoupestraziıntortocheate,
printrecladirimaimultsaumaiputinlocuitecaprintredouavaluriıncremenitealeuneinoiMariRosiiıntesatedeferestrededupacarenimeninuse-arata.Nimeninustieceurmeaza.Iartucrezicaemangaietorsatemailasicateodatalovit,ınmodcutotuliresponsabil,depuseuriromantice.Siaiimpresiacaındepartareadeunelelacasuriprecum Conservatorul presupune ıntoarcereaıntr-o lume ce pare sa pluteasca ın deriva,confuza,asemanatoareunuiTitanicıncantatdepropria-imaretie,darıncanestiutordefaptulca
impactulcuaisbergula l a s a t u r m eireparabi le . Totulmugeste, scartaiedintoate ba lamale le ,speriindu-te uneoricanaufragiul imediatvaıncepe.Atuncinutep o t i a b t i n e s i - t iıntorci gandul ınspreConservatorcaınspreacei muzicieni-eroicare au c antat pepuntea Titaniculuipanacandaceapuntenu s-amai vazut. Nuc o n t e n e s t i s a - t ireamintesticada,aceimuzicieni au existatc u a d e v a r a t , i a rConservatorul, prinforta contrastului ce
apare uneori ıntre menirea lui si lumea ce-lınconjoara,nusesfiestesaleurmezemodelul.Acumıtivinesa te lasicuprins ınmodtotmainesabuitdeavantu-tiromantic;picipespate;sicompariConservatorul cuunuldintreputineleturnuri tapetate cu vitralii, un turn ınmijloculunuipustiuınzapezit,ımproscandıntinderilecuizbucniri multicolore, chemandu-i pe toti ceidispusisaselasesedusiapipai,orbi si fericiti,acea piele luminoasa care-i sustine rostul –muzica . Te bucur i c and acest turn ı s idemonstreaza longevitatea. Te bucuri cand ıtiofera prilejul sa-i spui: „La multi, la mult maimultiani!”.
„Epopeea” Conservatorului, povestita deacademicianOctavianLazarCosmaınamplulsauopus muzicologic, a ajuns la cel de-al patruleavolum,lansatcuocaziaaniversariicelor150deanide la ınfiintarea institutiei. I�npeste800depagini, Universitatea Națională de Muzică dinBucureștila140deani(Bucuresti,EdituraUNMB,2014)acoperatreideceniidinistoriarecentaaUNMB,maiexactperioada1974-2004.Urmarind cronologia fiecarui an universitar,autorul reconstituie cu acribie nu numaievenimentele,maimultsaumaiputinpalpitante,traversatedeConservatorınacestedecenii,cisicontextul social-politic care catalizeaza
activitatile si relatiile din institutie. Perioadapusasublupaecuatatmaiinteresantdeurmarit,cu cat reflecta, simetric, ultimii 15 ani decomunismsiprimii15dedupa1989.Politizareaexcesiva a ınva t amantului ın timpul luiCeausescu, declinul continuu al cifrei descolarizare,lipsadeperspectiveaabsolventilorsunt surprinse nuantat de O. L. Cosma. Astaziparegreudeimaginat,dar,ınaceiani,studentilorde la sectiaMuzicanu li se lasasealtaoptiune
decatformadestudiulaseral,ceeace presupunea sa lucreze, ınparalel, ca: muncitor necalificat,vulcanizator, instructor, tricoter,tesatoare, ıngrijitoare (v. listacompletaaslujbelorstudentilorlapp.394-397).Numaiputindemnede aten t ie se art iculeaza s iproblemele „postrevolutionare”:redresarea cifrei de scolarizare,„caruselul avansarilor”, dificultatile financiareale institutiei, adoptarea sistemului de credite,obligativitatea doctoratului pentru cadreledidacticeetc.Realizat, dupa spusele autorului, „pe bazamultiplelor evidente documentare – afise,scripte,programesirelatari”, demersulluiO.L.Cosmaarelabaza,indubitabil,unsolidfonddeinformare, furnizat de arhiva UNMB. Totusi,pentrucititor,pemasuraceınainteazaınlecturaacestui impresionant tom, devine evident ca,relatand „din interior” o istorie atat decomplicata sicontroversata,muzicologulnu ısipoatesuprimaoanumedozadesubiectivitate.Suntdeamintitcatevaportretizari,desprecareegreudeimaginatcaarfidesprinsedinproceseverbale:DinuPetrescu,„oportunistsifanfaron”(p.17);NicolaeBeloiu,ajunsrector„fiindagreatdenoulMinistrualI�nvatamantului,Nicolae(sic)Sora…”, desi „un manunchi de profesori (…),stiindu-l pe Nicolae Beloiu lipsit de nerv, deinitiativa,(…)n-aufostdeacordcasafierector”(p. 416). Desigur, eforturile autorului deobiectivare sunt considerabile,mai ales atuncicand este nevoit sa relateze despre propriile
activitati,luaridecuvantetc.,folosindpersoanaatreia: „Camınaceeasi tonalitates-auderulat siurmatoareleinterventiipanaınmomentulcandaluatcuvantulOctavianLazarCosmacare,cuoanumita abilitate a facut o introducere,pigmentand si cateva condimente, care i-auplacut Ministrului, aflat la carma lucrarilor,zicand ca demult astepta o asemenea opinie.Vorbitorul a apasat ınsa pe pedala criticiiındreptate ımpotriva Ministerului, care nusustine Conservatorul aflat ın ruina, cifrele descolarizare sunt dezastruoase, pregatireaviitoarelor generatii demuzicieni compromisa(…). La acestea, Mihai Golu a ınceput savocifereze (…). Octavian Lazar Cosma nu s-areferit ın niciun fel la realegerea tovarasului…”(p.408).I�nparalelcudiscursulmuzicologicsederuleazasi unul vizual, dat de prezenta numeroaselorfotografii cuprofesori si studenti care au scrisacestepaginidin trecutulConservatorului.Datfiindvolumulimensdemuncasienergieinvestitın acest coplesitor proiect muzicologic, nu neramanedecatsaasteptamcuinteresaducerea„lazi”afascinanteiistoriiaUNMB.
Numaistiuundeamauzit,darecertcaamauzitsispercabineamretinut:aniversarilesuntbunepentru sanatate. Argumentul era chiar unuldestul de stiintific: statisticile au aratatıntotdeaunacaoameniicareısisarbatoresccelemaimulteziledenasteresuntceicetraiesccelmaimult.
Dar ma gandesc ca oamenii ı s i ıngaduierastimpuriıncaresa-sietalezelongevitatilenudoarluatiseparat,ın individualitateapropriuluiparcurs.Aceastalegesimpaticaseaplicalafeldeinexorabil si atunci cand vine vorba despreceasurile jubiliare ale institutiilor, adica alegrupurilor de oameni care s-au coagulat ınvirtuteauneialegerimenitesalemodelezemarepartedinexistenta.Desigur,aicitotulsepetrecemaialessubmirajulcifrelorrotunde:dincandıncand,palpaieprintreorizonturicate-ojumatatede veac, cate-un centenar aidoma unorconstelatiitrasatecuunechercare,pecatedesimbolic si conventional, pe atat invita laverticalizari, reculegeri, constientizari alesentimentului de apartenenta ce s-a construitpeste spatii si vremi. Jubileul se valureste pecerul abstract al cronologiei cu agilitateamustoasade culori aunei auroreboreale sprecareneınaltamprivirilesisubcareıncercamsane r a s f r angem uni i a l tora , pe masurastralucirilor trecute, luminile interioare. Cuprilejul jubileului, ne propunem sa ıntrezarimmaiclarnenumaratelerandurideumeripecarene-am urcat; si ne dam seama ca, de ne vom
pasiona atata cat trebuie – adica nesfarsit –,atuncisinoi,dupapropriileputerisivrednicii,levompunealtoraladispozitieumeriinostri.
UniversitateaNationaladeMuzicadinBucurestiımplineste acum 150 de ani de existenta, faptfestiv ce nu putea fi celebrat mai bine decatprintr-osuitadeevenimenteartisticemenitesaaminteascasisaseduca.S-apetrecutmaiın taioraspandireavestii,ocat sepoatedeofertantaiesiredinafaracochiliei,chemareaadresandu-seıntr-ozideduminica, ın12octombrie, tuturorcelorcuriosisasimtacumpotfipetrecutenisteOrealeMuziciiînGrădinaCișmigiu,ıncompaniastudentilor-interpreti si aprofesorilor.Apoi, ın17octombrie,avenitvremeaclipeloraranjatelapatru ace, cand s-au perindat gesturilesimbolice,discursurilerostitesolemnsiınmoltovibrato, dar si un excelent film documentardespre istoria Conservatorului, depanata dinperspectivacelormaireprezentativeimaginidearhivasiamarturiilorculesedelauniidintreceimaimerituosiabsolventi–acumprofesori sauinterpretidemarca–aiinstitutiei.I�nfine,seriaevenimentelor sarbatoresti a avut parte, ın 18octombrie,deunepilogcare,desfasurandu-selaAteneul Roman, a dat din nou seama despredorintaConservatoruluideaımpartasiculargullumiidoritoareıntreaga-ibucuriedeafi.Candsaintru, pasii mi-au fost invitati spre foaierulAteneuluidecatreoaleeaclapeloralbesinegrealepianului,pecareınsanum-amsimtitınstaresacalc.Asaca,sfiosnevoiemare,amınaintatpe
langa aceasta carare, urmarindu-o, de pemal,cum ısi serpuieste spinarea tarcata, pana candmi-amridicatprivirilesim-ampomenitnudoarıntreoameniicesestranseseradejasiascultaucatevacuvinteintroductive,cisiıntr-unpalcdepanouri ıntesate cu documente si fotografiiinedite despre care am aflat, de la CristinaAndrei, managerul Muzeului National GeorgeEnescu,caalcatuiauexpozitia„GeorgeEnescusiınvatamantul romanesc”, realizata de AdinaSibianu.Amadmiratcurabdare fiecarepanou,convingandu-ma ınca o data – daca mai eranevoie – ca, oriunde s-ar fi aflat, Enescu sedovedeamereuacelasi repermuzical simoral,acelasigenerossinepatatdetrufiesustinatoralartistilorromani.
RectorulDanDediuaintrodusapoilansareaunuialbumbilingv–Odiseeamuzicală1864-2014.Oistorie a Universității Naționale de Muzică dinBucurești –, veritabil obiect de arta prinabundenta ilustratiilor, conditiile graficedeosebitesiprincomentariulpertinent,discret,ın aceeasi masura elegant datorat AntigoneiRadulescu;cotrobaindprinarhivemaimultsaumai putin paraginite si rasfoind cu acribieimpunatoarelesursebibliograficereprezentatede cele trei volume consacrate istorieiConservatoruluidecatreOctavianLazarCosma(volume care, tot ın aceste zile de sarbatoare,s-au completat cu un al patrulea, ajuns cupovestea pana ın 2008), autoarea textului aıncercatsaextragaesentelesiexcelentele,celeınmasurasafacadinacesttomimpresionantunuldintre celemaielocventepasapoarteUNMB ınlume.Dealtfel,DanDediuasievocatrepetateleprilejuri de interactionare cu rectori ale altorConservatoare europene, cand, obisnuindu-seschimbul reciproc de „carti de vizita” aleinstitutiilor, a resimtit nevoia acuta de a leprezenta colegilor din alte tari nu doar catevapagini,ciunvolumpemasuracelorceleprimea.I�nsfarsit, iata, faptuls-arealizat, si ınca ın ceamaibunadintreformeleposibile.O alta restituire editoriala ındelung asteptata,practic ınca un gest necesar s-a ımplinit prinlansareaunui„portretındocumentesimarturii”ınchinatdedataaceastauneipersoane,anumecelui pe careDan Buciu, ın prezentarea sa, l-aconsiderat, ın ton cu multi altii, rectorulemblematic al UNMB – Victor Giuleanu.Autoarele, Valentina Sandu-Dediu si AndreeaChiselev, au confirmat faptul ca miraculosultandem maestru-discipol ınca nu si-a pierdutputereadeafunctiona.Iarrodulcolaborariiloravenitsaacopere,cumspuneam,oparcelacesecerea cu necesitate abordata. Aceasta ıntrucat,desi cercetarile muzicologului Victor Giuleanusuntprintreputineledintreceleautohtonecare,vazute ın plan international, ımplinesc ıncontinuareconditiaprospetimiisiatemeiniciei,aaparuttotusi,odatacutrecereatimpuluisicuuzul ındelung, ispita de a clasa si a ıngaduiinsinuareauneiusoareumbresubapreciative.Cuatat mai mult, monografia a gasit momentuloportunpentruapunelalucruluciditateauneipriviricare,desipastreazaneclintitstandardulobiectivaldiscursuluistiintific,selasadinlocınloc animata de o bine dozata afectiune pentruacela ce a reprezentat pentru atat de multipersonalitateatutelaraprinexcelenta.Ar fi momentul acum sa „ma leg” putin si deconcertulaniversarpropriu-zis,desicredcaasfipestemasuradespilcuitdacaasıncepesaaplicparafe adjectivale asupra fiecarui numar dincadrul concertului. N-ar fi prea comod nicipentru mine, nici pentru cititor, deoarece arınsemna sa eman una-ntruna jerbe calofile siepitetecaren-arfacedecatsagravitezeınjurulaceluiasi nucleu: „act cultural de ınalta tinuta”,„unadevaratregal”s.a.m.d.Mavoistraduitotusisa ramanun cronicar constiincios,mai alesdedragulinterpretilor,caciaufostunulsiunul,totifostisiactualiabsolventisaudascaliaiUNMB.I�nainte de toate, eu unul am fost entuziasmatchiar de gestul inaugural – abrupt si intens –,cand Alexandru Matei a descatusat spiriteleprintr-oredaremagistralaaRebondsde IannisXenakis. Cine si-ar fi ınchipuit ca, dintre toateinstrumentele sau vocile posibile, tocmaipercutiasitocmaioastfeldepiesavadeschideun
concertcare,datoritaıncarcaturiisalesimbolice,arinvitaderegula la incipiturimaipompoase?Darcines-arfiganditcade-abiadupaunastfeldemomentsaurmezeoscurtacuvantarerectorala?Eibine,celces-aganditlatoateacesteameritafelicitat;credcaareusitostrategiepsihologicadintre cele mai originale si mai ın masura sacaptezeatentia.Maideparte,douabijuteriisclipitoareatatprinvirtuozitate, cat si prin verva a pitoresculuiaproapeparodic(Marșulevreiescop.8deMihailJora), patos expresiv aproape paroxistic(AppasionatodinatreiaSuitaenescianapentrupian)aufostprezentatedeViniciuMoroianucuaplombulsaupentruinepuizabileplasticizarialegestuluisiparticularizarialetuseului,pentrucamaiapoiValentinGheorghiusiGabrielCroitorusapropunaorelecturarafinataapartiiıntaidinSonataaIII-a„ıncaracterpopularromanesc”deGeorgeEnescu.Alaturi de Sergiu Tuhutiu, pe care l-amdescoperit drept un acompaniator de un bun-gust desavarsit, cuceritoare a fost Ruxandra
Donose ın prezentareaunor cantecede facturifoartediferite:de ladestuldeconventionalele,dar,panalaurma,mangaietoarele„Du-te,dor,cuMuresu” si „Bade, pentru ochii tai” de TiberiuBrediceanu, pana la voluptatile frantuzesti din„Apres un reve” de Gabriel Faure si bravadaghirlandata pe care, ca de obicei, Rossini oimplementeaza ın Aria lui Arsace din operaSemiramida. Mi s-a parut ca cei doi interpretichiar au reusit sa capteze publicul ıntr-oatmosferadeointensitateatrairiisiointimitatecumnumaiınclipeprivilegiateseıntampla.Cat despre lirismul potolit pe care ValentinGheorghiuıldeapanaınAndante-lesaudinTriopentru vioara, violoncel si pian n-as putea saspun altceva decat ca, urzit alaturi de GabrielCroitoru si Marin Cazacu, a parut izvorat dinaceeasi inima calma si fericita, toropita deincurabila bunatate, care ıl face pe neegalatulpianist si compozitorsa fieasa cum stim sinebucuramcutotiicaeste.Iar despre cele trei cantece prin care MirceaTiberian siNadiaTrohinne-au catapultat – cugratiauneoridulceag-lenevoasa,alteorispumos-cameleonicaagestuluijazzistic–„lamarginedeBucuresti”, n-am a face preamulta vorbire; eu
unulamsimtit,fiesisubocupolaatatdesolemnaprecumceaaAteneului,efectulcarespercas-asidorit: un fel de condimentata lancezeala lamarginile serilor decadente dintr-un alt veac,petrecute dintr-o cafenea ıntr-alta, printreapusurisifaruriviolet.Bineınteles,finalulnuputeafiıncredintataltoradecat tinerilor ımbracati ın camasi si sufletecolorate, pe care Marin Cazacu i-a reunit ıncadrulAnsambluluiVioloncellissimo.Pieseleaufost selectate ın asa fel, ıncat sa placa fararezerve:unAndantedinBachianasBrasileirasnr.1deHeitorVilla-Lobos,unZboralcărăbușuluideRimski-Korsakov, un Oblivion si-un Libertangode Astor Piazzolla, cantate pe o duzina devioloncele, n-aveau ıncotro decat sa smulgaovatii dintre cele mai ıncantate. Iar indelebilaFinal Countdown, orchestrata de Sabin Pautzaspecial pentru acest colectiv ınfocat, a fost denatura sa pecetluiasca sub ropote de aplauzeınramareamemorabilaauneiserianiversare.Mi-e imposibil sa nu spun: revenit ın foaierulAteneului, am retinut imaginea unei fete care,parcaputinzgribulitaprintreatatiaoameni,darın acelasi timp constienta parca de propria-igratie,paseacugrijapealeeaclapelor.Desigur,uniivetusticaminepoatecamavorıntelegedacam-amsimtitiremediabiltentatsafacuzdefoartedemodatul procedeu al personificarii si saaseamanaceastaentitateUNMBtocmaicuaceafapturadesprecareacum,vaimie,nicinumaistiudacaıntr-adevarvafifostmaimultdecatofatămorgana.Deci ınaintandprin lume siprinvremi cu o la fel de sfioasa si ın acelasi timpfermecatoare cadenta feminina apasului – asaımiimaginezoriceinstitutiecarenuexistadecatın virtutea unei alte fetemorgana, nimeni altadecatınsasimuzica.Asacumfatabaısistrangeaumerii ıntre atatea figuri straine, ba ısi etalasplendoarea discreta, dar imposibil de ascuns,totasaoinstitutieprecumUNMBsepomenestebaınconjuratade,banevoitasaimersezeıntr-olume ınchinata unui nelinistit si capricios zeutricefal (numele lui eMarket-Mass-Media). Asacumfatapaseapeclaviaturadeparcasestraduia,cu fiecare pas, sa ghiceasca ın gand sunetulfiecarei clape, amintindu-mi de spusa poetuluipopularanonimcarevedeacaiubita„asamergedefrumos,/gandesticascriepejos”,totastfelımidoresc ca sub pasii prin timp ai UNMB sa seınmulteascatreptat-treptatclapele;andupaan,clapa dupa clapa, uneorimai alba, alteorimaineagra,sacreascanecontenitclaviatura,pentrucamuzica–aidomauneifeteimorganacumultesischimbatoare,darmereufermecatoarefete–sa poata pasi cu promisiunea unei longevitatimereusporite,pentrucaUNMBsa ısigaseascarostullongevitatiiınputintaeidea-siperpetua,aidomaoricareiuniversitati, valorilecardinale:c rea t iv i ta te s i au tonomie a g andu lu i ,original i tate s i c a l ire a sentimentului .Parafrazandpoetulanonim,sasepoataspunasidespredestinulUNMB:Așamergedefrumos,Parcăpianoteazăpejos.
Afondatapoi,ın1997,lapropunerealuiFranciscLaszlo,o„AsociaţieInternaţionalapentruIstoriamuzic i i ı n Europa Centra l a ş i de Est “(„Internationale Arbeitsgemeinschaft fur dieMusikgeschichteinMittel-undOsteuropa“),carea creat printr-o serie de „Comunicar i“(„Mitteilungen“) o larga platforma comuna.Astfelaufostposibilenudoarexaminaricriticealeistoriografiilornationale,daraufostpuseınvaloaresurseneinvestigatepanaatunci,precum„ScrisorialemuzicienilorcaoglindaarelaţiilorculturaleinterregionaleınEuropaCentralaşideEst“(„MusikerbriefealsSpiegel uberregionalerKulturbeziehungen inMittel- undOsteuropa“),discutateıntr-oconferinţalaChemnitz,ın2001.He lmut Loos a par t i c ipat s i l a c a tevas impozioane interna t ionale din cadrulFestivaluluiEnescu,cupriviriasuprareceptariiluiEnescuınpresagermana,sauconcentrandu-se asupra paradigmei de cultura muzicalaburgheza (bürgerliche Musikkultur), pentru aobserva contextul european ın care se miscaviolonistul si compozitorul roman. I�nsa toate
acestenuanteromanestialeactivitatiisalesuntpicaturi ın oceanul de conferinte si volumepecareprofesorulsimuzicologullecoordoneaza-cuobunadispozitieneumbritadegrijilecarevinodata cu asemenea activitati - si a carorenumerarenecesitazecidepagini.Voicitaaicidoar recentul volum monumental RichardWagner: Persönlichkeit, Werk und Wirkung,editat ın 2013 de Helmut Loos, ın paralel cusimpozionul organizat la Leipzig pe aceastatema. Iar acum vine la Bucuresti chiar dupasimpozionulpecarel-aorganizatlaLeipzig,ıntre22 si 26 octombrie, Beethovenrezeption inMittel-undOsteuropa.Pentrumuzicilesimuzicologiidinaceastazonaeuropeana,HelmutLoos ramaneagentul ideal,ceea ce constituie unul dintremotivele pentrucare ıi suntem recunoscatori. I�i multumim cumulta caldura ca a acceptat sa faca parte dincomunitatea noastra universitara si ıncheiaceastaprezentarecucatevafrazealeinvitatuluinostrudeonoare:”Muzicologia germana traditionala, care ınca
joaca un rol important prin contributiile salestiintifice, trebuie reanalizata. I�n locul uneiemfaticestiinteaartei,caresaseconcentrezepelucrarideartapresupusenemuritoare, secereconstruita o abordare istorico-critica, care saplaseze cursul culturii muzicii ın existenţa sarealista. I�n ultimul timp, o generaţie tanara demuzicologia facutdejaunpasmareınaceastadirecţie,careınurmatoriicincianivacontinuasaseconsolideze.Formuladeşcoalavecheprivindhegemonia sau dominaţia globala a muziciigermaneestedemascatacaunfenomenistoriccontroversatşideaceeanuarenicioşansa.DupasecolulalXX-lea,cupropriulsaurazboimondialal culturilor muzicale naţionale, harta istorieimuzicii europene are nevoie de un fundamentcompletnou.Laacestatrebuielucrat.”(Interviucu Helmut Loos”, ın Acord, Anul IV, nr.15,octombrie2012,pag.5)
30octombrie2014
continuaredinpagina4
Cartea de Onoare a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti pastreaza impresiilepersonalitatilorinternationalecareauvizitatinstitutiade-alungulmaimultordecenii.Catevadinfileleacesteicartispunopartedintr-ofrumoasapoveste.
I�mi amintesc ca sicum s-ar fi petrecutieri senzatia din 23octombrie 2013 –ziuaımbarcariimelecatreBucuresti.Panaatunci, nu fusesempedeplinconstientadeceeaceaveasamis e ı n t a m p l e :e n t u z i a s m a t a ,ı n n e b u n i t a d eb u c u r i e , m - a mg h e m u i t l a n g afereastra avionului,
amtrasadancaerınpieptsiamınceputtreptatsa realizez ca urma sa traiesc o experienta cutotul inedita, pentru o perioadaconsiderabiladetimp-noualuni.Maıncercaunsentimentdeteama,asemeni copiilor care privesc pegauracheiiocameracunfundataınıntuneric.Inimamisezbateacaopasare ın colivie si pret de osecunda am simtit nevoia sa maridicsisaoiaulagoanaınapoi.Darzarurilefuseseraaruncate.Cunostintelemele care vizitaseradejaRomaniami-audatomultimedesfaturiatatdespreaeroport sitaxiuri,catsidesprementalitateaacesteitaricare,pentrumine,eraun taram necunoscut. Pentruprimadataınviatameanimeninuavea sa ma astepte la sosire,nimeninuaveasamaprotejezesisamaınsoteasca.Cu aceeasi teama m-am aventurat ın afaraaeroportului. Am luat un taxi si am cerut,ıncrezatoare, catre caminul studentesc alConservatorului din Bucuresti. I�n acea zi maımbracasem foarte gros: jeans, tricou, vesta,pulover.Maregreseala!I�nBucurestierau30degrade, contrar a ceea ce citisem! Am trecutprintr-unadevaratcalvarpanaamıntelescaaceacasa darapanata din fata caminului nu esteCA�MINUL,cidoarolocuintadeoameninevoiasi.Ma simteamdeja rau: caldura si stupoareamatoropisera.Adresandu-mareceptieihoteluluidevis-a-vis(Berthelot)amreusitsaidentificadresaexactapecareocautam.Erade-adreptulınfatamea,chiarınspatelecurtiiaceleicasetriste, laacelasi numar, pe aceeasi strada: GeneralBerthelot,8.Dupa ce i-am cunoscut pe responsabilulcaminului si pe reprezentantul studentilorUniversitatiiNationaledeMuzicadinBucuresti,mi-a fost aratata camera: o surpriza uriasa –privelistea era cu adevarat superba. Putinmaitarziu mi-am dat seama ca acea catedralaimensa,acareisiluetaseprofilapecerulalbastrual acelei dupa-amieze de neuitat, era de ritcatolic. Spiritul acelei zile m-a ınsotit peparcursul experientei mele de studiu si ındrumul catremine ınsami, ca o permanenta a
sederiimeleınBucuresti.Ozimaitarziu,ınConservator,reprezentatdeocladire istorica, cu adevarat interesanta, le-amcunoscutperesponsabileleBirouluiERASMUS,LuciaCostinescu,amabilasigeneroasa,siAngelaSindeli,foartesimpaticasidisponibila.Maimult,am facut cunostint a cu profesorul meucoordonator, Mircea Tiberian, o persoanarealmente fantastica. Mi-a cerut sa-i cant,m-aacompaniat, iarsfaturilepecaremi le-adat ınacea zi au fost extremdeutilepe toataduratastudiilordinBucuresti.Mi-amdattreptatseamacalimbaromanaareomuzicalitateaparte,foartesuava,simi-amdoritsa o aprofundez. Astfel , ın saptamanileurmatoare, m-am ıntalnit cu colegi care s-auoferitsamaınvetecatevacuvintesiexpresiiutile
ınconversatiisimple.Trebuiesamarturisesccanuamıntampinatdificultati:toatalumeaafostdisponibila si, ıntr-o engleza perfecta, mereuatentasamaghidezeın acestorasimpresionantprin istoria, frumusetea sa monumentala sinumarulmarede ”suflete” – peste2.700.000.M-amfamiliarizatusorcunoiicolegi,care,multidintre ei , vorbind o italiana academicaadmirabila,mi-aufostalaturisim-aufacutsamasimtmaiputinsingura.Profesoarameadecanto,asistentacursuluideInterpretaresiCompozitie,NadiaTrohin,afacutparte dintre cei mai binevoitori si loialiındrumatoripecarei-amavut.Prinintermediulei, am avut cateva concerte nu doar ınmediulacademic, ci si ın diverse cluburi ale orasului.Primul concert extrascolara avut loc lao lunadupavenireameaınBucuresti.Loculsenumeste”OldTimesPub”siseaflaınTulcea,unoraslaodistanta de trei ore (cu masina) de capitala,ınspreDeltaDunarii.Inutilsamentionezcatdeentuziasmanta si plina de satisfactii a fostaceasta experienta pe care mi-o voi amintiıntotdeauna! I�n acest concertmi-a fost alaturidragul meu coleg si prieten Cristian Mihai,flautistsicompozitor,pecarel-amcunoscutcuocazia Balului Bobocilor, organizat la PrincessClub, Bucuresti. Ca urmare a acestui prim
concert,auınceputsaaparadiversepropuneriınmulte alte cluburi. Evident, a venit si randultraditionaluluiConcertERASMUS,desfasuratınStudiouldeOperaalUniversitatiiNationalede
Muzica din Bucuresti, unde amcantatımpreunacualticolegidinPolonia(KatarzynaTracz),MareaBritanie (Sam James) si Italia(AntonioAmato).I�miamintesccum,ınaceaseara,auınceputsacadaprimiifulgidenea,scaldati ın luminile orasului. Amsimtit atunci o bucurie infinita.Zapadapufoasa,deaproximativunmetrusijumatate,aacoperittotulcuomantiealba.Experienta bucuresteana mi-ainspirat o muzica noua, pacei n t e r i o a r a , u n s i m t a lindependentei si o ıncredere ınfortele proprii – motive pentrucaremasimtbinecuvantatacaamavutsansasafiuparteaacestuilocplindeviata.Bucuresti ınseamna
Orașulbucurieisichiarısimeritanumele.Lectiileaucontinuatsim-amsimtitdinceıncemaiapreciatadecolegiimei,carem-auimplicatın toate activitatile lor. Profesorii s-au aratatmereugenerosisideschisi.Lafiecaresfarsitde
saptamana ammers la Ateneu, unde studentiiConservatoruluiaveauaccesgratuitınstagiune.Aufostpentrumineluniderevelatiipecarelevoipastramereuınsuflet.Dedicacesteranduriplinede dragoste oricui ma va ıntreba cum esteBucurestiul sicesemnifica luminiteledinochiimeiatuncicandprivescınapoispreparfumulsimomenteleacestuiandeneuitat.TraducereadinitalianadeAngelaSindeli
AmavutocaziadeapetrecealdoileasemestrualanuluitrecutlaConservatoruldinLiege,Belgia.Eramınprimulandemaster(SDO)siexperientaaceastaselasasemultasteptata,dupademersuriprelungite de identificare a institutiei gazda.AscultasemdejadestulemarturiientuziastealecolegilorreıntorsilaBucurestidindiferitelocuridinEuropa,acolounderealizaseraunschimbdestudiiıncadrulprogramuluiErasmus.Dacami-aticeresavadeconspirconcluziaınaintedeoriceintroducere, atunci as spune ca perioada destudiulaLiegeaınseamnatasteptariımplinitesieforturirasplatitedinplin.Primele zile petrecute ın Conservatorul de laLiegeımivoramintiıntotdeaunacumult drag sentimentul celui nouvenit – binevenit ıntr-o familie. Amgasit o ambianta foarte placuta,colegiprietenosi.Lasosiremi-afostoferit un tur de orientare, totusi sem a i ı n t a m p l a s a c a u t u s o rdezorientat sala pentru urmatorulcurs.I�nmodcutotulspontancinevaımisesizanedumerireasiımiofereaındrumare, chiar fara sa fi cerut.Asadar, integrarea ıntre colegi s-aprodus cat se poate de rapid si defiresc.I�nplus,ınprimelesaptamanieraplanificatunstagiudeorchestra,prinurmare,lucruldelapupitrumi-apermissaıicunoscpeceimaimultidintreei.Amobservatcumlegareadeprieteniiıntremuzicienidindiferitepartialelumiieraunmoddeafiıntretineri.I�ntr-oseara,maimultiamfost invitati acasa launuldintrecolegi.Elne-aasteptatcupartiturileRecviemuluideMozartsicuoınregistrareasafavorita.Ampetrecutsearacantanddupapartituriımpreunacuimprimareaaudio,iardupa„concert”...clatite.Lafinal,candneluamramasbun,seintersectauremarciplinedehaz:„deci,sepoatepetreceformidabilosearaalaturi deMozart si cateva clatite, nu doar cudanssibere...!”Angajareaıntr-oexperientaErasmusimplicaınmodinevitabilmultiplecomparatii.I�nmintesenasc asemanari si deosebiri ıntre scoala de laBucuresti siceadescoperitapestehotare,ıntremediile culturale cunoscute etc. Pentru mine,cuvantul care ıntruchipeaza aceasta realitateestecomplementaritatea.Amajunssaprivesccumult a admirat ie activitatea artistica s ieducationaladelaLiege, ınacelasitimp,samaıntorccuunprofundrespect si recunostinta laUNMB. I�n cadrul disciplinei de specialitate, laBucuresti am avut ocazia de a studia subındrumareaunormarimaestritehnicadirijoralasirepertoriulsimfonic, iar laLiegeamabordattehnica acompaniamentului ın repertoriul deopera.
I�n privinta altor discipline, zambeam ın sineameadescoperinddinnouca„romanuls-anascutpoet”, iar vesticii poarta ın gene ingredientulpragmaticului.Sa va explic ın cateva exemple. La Bucurestistudiamformelemuzicaleprinmetodaanalizeiunui volum ınsemnat de partituri. La Liege atrebuit sa scriu efectiv muzica dupa diferitescheme formale. Un placut exerci t iu decompozitiedupa care, va asigur, ramanpentrutotdeaunaınmintediferiteletehnicivariationalesaudezvoltatoare,regulileplanurilortonale,etc.I�nvatasem armonia prin metoda realizariitemelorcucreionul,radierasicaietuldemuzica.LaLiege,aceastadisciplinasestudiazaınmarepartelapian.Amcunoscutchiarunprofesorcarea avut ideea ındrazneata de a renunta total lametodatraditionalaascrieriideteme.AmgasitlaLiege istoriamuziciipe caream ınvatat-o laBucuresti plasata ın contextul altor arte siabordata chiar dinperspectivademarketing amuzicianului.Exemplelearputeacontinua.Am auzit pe unii localnici vorbind despre unanumit specific al Belgiei ce decurge dinpozitionarea sa geografica: o regiune careımpleteste rigoarea nemteasca cu fantezia
franceza.Credcaamresimtitaceasta realitate,cel putin ınmasura ın caremi-au permis celecatevaluni.Ca roman ıntre straini, nu eram interesat sadescopar daca nu cumva am de ıntampinatprejudecatisauneplaceri.Princontrast,amfostplacutsurprinssarealizezfoartecurandcaceidinjurulmeu,profesorisaustudenti,priveaucuadmiratieapartenentamealapoporulroman.Separecade-alungultraseuluilorprofesionalauavut suficient de des ocazia sa ıntalneascaromani care „au sfintit locul”prin calitatile lorprofesionale si umane. Unul dintre profesori aremarcatcuunaerdesimpatie:„afiromannueste o apartenenta etnica, ci este o profesie -romaniisuntpestetot.”Sicasaı n che i a c ea s t a i d ee cu oculminatie, nu va pot descriebucuriadea lucracuorchestraConservatorului din Li egeRapsodia I de George Enescu –lucrarea favorita a studentilor,dinıntregrepertoriulplanificatpentru concertul de la finalulanului.Mi-amspusca,ınmodsigur,ceicare privesc cu admira t ie
poporulnostruofacpentrucanuauavutıncaocaziasaaflepreamultedincelerele.S-arputeasa fie ceva adevar aici. Dar sunt convins caprimelemetehnedecaretrebuiesascapamsuntsubestimareavalorilorsivaicareala.Dealtfel, ebinede stiut canusuntemsinguriicaresuferadeasaceva!Iataunadinıntrebarilecare m-au ıntampinat ınca de la ınceputulsejurului: de ce ar veni ın Belgia cineva cujudecata limpede, atata vreme cat Franta,Germania,MareaBritania si chiarOlanda suntchiaralaturi?AmauzitfrecventobservatiicaresemnaleazacaBelgiaarecartofiprajiti,bere siciocolata, si nimic mai mult. Uneori se ınganacateoafirmatiecarealuatroldeetichetaprecum„singuraratiunedeafiaBelgieiestecasaaibapeunde sa treaca nemtii ın Franta” (aluzie la celde-al doilea razboimondial) sau ”Belgia a fostinventata de britanici pentru a-i enerva pefrancezi”-asemenearemarciatacafrontalstimadesinecolectiva.I�ntr-un asemenea context, am apreciat efortulsustinut al profesorilor pentru a construi oviziune echilibrata. Amintesc cateva dintreinterventiile lor rostite pe un ton aproapereverentios.Depilda,CesarFranck,eadevarat,a
studiat si a trait la Paris, dar sa nuuitam ca el s-a nascut pe teritoriulactualeiBelgii,chiarlaLiege.OrasulLiege a fost leaganul lui EugeneYsaye, si nu este putin lucru. Chiarmarele Beethoven ar putea f iconsideratunbelgianpur,dacaluamın calcul ca parintii sai erau deorigineflamanda.Dealtfel,dacatatalsau nu ar fi fost fortat de motivefinanciaresaparaseascaWalloniasisasemuteınGermania,LudwigvanBeethoven (care se semna adeseaLouis) s-ar fi nascut la Liege.Asemenea exempl i f ic a r i erauprezente si ın afara domeniuluimuzicii.Am descoper i t c a d incolo dediferentele care dau specificul
oricarei culturi, ın stratul cel mai profund alfiintei,oameniisunttotoameni,oriundes-arafla.Si am constatat ca atunci cand respectamdiferentele,avemochimai limpezipentruanevedea asemanarile si am creat cadrul necesarpentruaınvatauniidelaceilalti.Dinacestmotiv,privesc ınaintecuoptimism sinerabdarecatreperioadapecareovoipetreceınacelasioras,pentruunstagiudepracticarealizatın cadrul programului Erasmus+ la OrchestraFilarmonicadinLiege si recomandmobilitateaErasmuscutoatacalduratuturorcelorcarevorsa-siımbogateascasemnificativtraseulproprieidezvoltari.
