Cuprins

Perioada paşoptistă (1830-1860) este o epocă de afirmare a literaturii naţionale, în preajma Revoluţiei de la 1848. Perioada se caracterizează printr-o orientare culturală şi literară cu trăsături specifice epocii de avânt revoluţionar, de emancipare socială şi naţională.

Este perioada în care se încearcă „arderea" unor etape care nu fuseseră parcurse de literatura noastră şi care se desfăşuraseră succesiv în literaturile occidentale, în decursul a mai bine de un secol şi jumătate.

Afirmarea unei generaţii de scriitori, gazetari, istorici şi oameni politici, numită de posteritate generaţia paşoptistă, determină începutul modernităţii noastre culturale.

Paşoptismul cuprinde perioada literară care pentru literatura română înseamnă epoca de modernizare, de afirmare a romantismului şi de fundamentare a majorităţii speciilor.

Personalitaţi ale perioadei paşoptiste•Andrei Mureşeanu •Mihail Kogalniceanu •Ion Heliade Rădulescu •Vasile Alecsandri •Costache Negruzzi •Alecu Russo•Nicolae Bălcescu •Grigore Alxandrescu •Dimitrie Bolintineanu

RomantismulRomantismul este o mişcare artistică şi filozofică

apărută în ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa care a durat o mare parte din secolul XIX. A fost o mişcare contra raţionalismului care marcase perioada neoclasică, ce se va pierde la apariţia spiritului romantic.

Romantismul pătrunde în literatura română după 1830, cu oarecare întârziere, prelungindu-şi însă influenţa până la Mihai Eminescu şi chiar mai târziu, în secolul douăzeci, ca o stare de spirit ce nu dispare niciodată. Romanticii timpurii sunt Andrei Mureşanu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade-Rădulescu, poeţi ce oscilează între romantism şi clasicism.

Revista „Dacia literar㔕Dacia literară este   revista apărută pe 30 ianuarie 1840 la Iaşi, sub redacţia lui Mihail Kogălniceanu. În ciuda titlului, revista nu şi-a propus să se axeze exclusiv pe literatură. Pe parcursul apariţiei, ea a avut următoarea rubricaţie, marcată prin supratitluri:

Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei (text: Constantin Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul), Scene pitoreşti din obiceiurile poporului (M. Kogălniceanu, Nou chip de a face curte), Alegeri din alte foi româneşti (texte reproduse din „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Curierul Românesc” şi „Albina românească”), Telegraful Daciei (ştiri culturale);

Nr. 2: Scene pitoreşti din obiceiurile Moldaviei, Literatură străină (fragmente din jurnalul de călătorie în Banat, Valahia şi Moldova de D. A. Damidoff, şambelan al împăratului Rusiei, cu prezentare şi comentarii de M. Kogălniceanu), Poezie (Cavalerul C. Stamate, A. Donici), Alegere din alte foi româneşti („Arhiva românească”, „Curierul românesc”), Critica, Telegraful Daciei;

Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de cai), Suvenire din Italia (Vasile Alecsandri, Buchetiera de la Florenţa), Literatură străină (continuare Damidoff), Poezie (Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi româneşti („Mercur”, „Curierul românesc”, „Albina românească”), Telegraful Daciei.

Din porunca domnitorului, după primele trei numere, revista este suspendată şi va mai apărea abia după 1859, în ediţia a doua.

Articolul-program „Introducţie”În primul număr al revistei, sub titlul Introducţie,

M. Kogălniceanu, întemeietorul revistei, publică un articol – program care sintetizează în patru puncte idealurile literare ale scriitorilor paşoptişti:1.Combaterea imitaţiei scriitorilor străini şi a traducerilor mediocre;2.Crearea unei literaturi de specific naţional;3.Lupta pentru unitatea limbii;4.Dezvoltarea spiritului critic.

„Propăşirea”

Revista săptămânală de cultură, apărută la Iaşi între 9 ianuarie şi 29 octombrie 1844, sub redacţia lui Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica şi Petre Balş. Propăşirea continuă ideile „Daciei literare” pe plan literar şi cultural, venind în sprijinul militantismului revolutionar al epocii.

„Junimea” a reprezentat cea mai importantă mişcare literară românească, prin care se produce în cultura autohtona o schimbare radicală de mentalitate. „Societatea Junimea” a fost înfiinţată la Iaşi, în iarna anului 1864, din iniţiativa unor tineri cărturari (Petre P.Carp,Vasile Pogor,Teodor Rosetti,Iacob Negruzzi), colegi de generaţie, strânşi în jurul lui Titu Maiorescu, la puţin timp de la întoarcerea lor de la studii din străinătate.

„Convorbiri literare”Prin comparaţie cu programul

coerent pe care îl formulase cu decenii în urmă „Dacia literara”, care debutase cu o rubricaţie fixă şi o politică culturală bine definită de la primul număr,”Convorbirile puteau trece drept o iniţiativă modestă, amatoristă chiar”. Revista nu este exclusiv literară. . Ea acordă un spaţiu important studiilor ştiinţifice şi general culturale, înscriindu-se în curentul epocii.

Poezia paşoptistă Perioada premergătoare revoluţiei de la 1848 a

însemnat începutul poeziei noastre romantice. Poezia paşoptistă pune bazele liricii moderne româneşti. Ea răspunde, în general, direcţiilor şi principiilor formulate de Mihail Kogălniceanu în articolul “Introducţie” din primul număr al revistei „Dacia literară”, în sensul că este o poezie socială, adaptată la momentul istoric şi chiar politic, conformă cu idealurile de libertate şi unire ce animau sufletele românilor de pretutindeni.

Reprezentanţi ai paşoptismului literar

Costache NegruzziIon Heliade RădulescuNicolae BălcescuGrigore AlexandrescuVasile Alecsandri

Costache Negruzzi•A fost un om politic şi scriitor român din perioada paşoptistă. •Nu ia parte la mişcarea din 1848 şi mult timp rămâne retras din afacerile statului, reintrând numai mai târziu ca judecător, ca membru în Divanul domnesc (1857) şi apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanţelor şi ca deputat .

Costache Negruzzi – „Alexandru Lăpuşneanul”

Nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul” de C. Negruzzi apare în 1840 şi se încadrează tematic în categoria lucrărilor inspirate din istorie, pe linia recomandărilor pe care Kogalniceanu le făcea cunoscute Introducţie la “Dacia literară”.

Deşi literatura română se afla, pe atunci, în plin proces de formare, Alexandru Lăpuşneanul este cea mai valoroasă nuvelă istorică, neîntrecută până acum.

Sursa de inspiraţie a constituit-o Letopiseţul Ţării Moldovei de Grigore Ureche, capitolul Cand au omorât Alexandru Voda 47 de boiari. În cateva pagini sunt concentraţi cei cinci ani (1564-1569) al celei de a doua domnii a lui Vodă Laspuşneanul în Moldova.

Ion Heliade-Radulescu•A fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă. •A fost întemeietor al presei din Ţara Românească: Curierul Românesc (1829) şi Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic.

 Ion Heliade Rădulescu –

„Zburătorul”Publicată pentru prima oară în 1843, poezia

"Zburătorul" , reprezintă capodopera liricii lui Ion Heliade Radulescu. Sursa poeziei constă într-o credinţă populară care a generat mitul erotic al Zburătorului. În folclorul românesc , Zburătorul este o semidivinitate erotică, un demon simbolizând chinurile iubirii . El este conceput ca putându-se metamorfoza în şarpe, zmeu sau sul de foc spre a pătrunde neştiut în casa, unde se transforma într-un tânar frumos şi pasionat, care îşi chinuieşte victima (fată sau femeie matura), tulburănd-o până la epuizare cu senzaţia chinuitoare a dragostei neîmplinite.

În fond el apare în vis, uneori ca semizeu acoperit cu solzi argintii şi cu aripi albe pe umeri. Folclorul erotic consacră Zburătorului cântece lirice, farmece, vrăji şi descântece.

Tema poeziei este zbuciumul sufletesc al unei tinere care traieşte primii fiori ai iubirii."Zburatorul" este o balada, lirismul fiind înfaţişat sub formă epică.

Nicolae Balcesu•Nicolae Bălcescu (n. 29 iunie 1819 - d. 29 noiembrie 1852) a fost un istoric, scriitor şi revoluţionar român. •Înfiinţează împreună cu Ion Ghica şi Christian Tell o organizaţie secretă denumită Frăţia, călătoreşte prin toata Romania, precum şi prin Franţa şi Italia şi studiază istoria, fiind editor, alături de Augus Treboniu Laurian, la o revistă istorică numită Magazin istoric pentru Dacia.

Nicolae Bălcescu – „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”

„Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul”, cea mai întinsă şi mai însemnată dintre operele istorice ale lui Nicolae Bălcescu, îşi are geneza în crezul politic al revoluţionarului de la 1848, care vedea în bravul domnitor Mihai Viteazul, cel ce s-a intitulat întradevăr "Domnul Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei" - un simbol al ideii de unire. Sunt de aceea impresionante, în această operă, adâncimea şi vigoarea simţirii, avântul şi generozitatea ce au inspirat-o.

Opera sa va evoca artistic faptele din trecut, având o minuţioasă bază documentară, deci ştiinţifică,în centrul admiraţiei lui Bălcescu stă marea acţiune a lui Mihai Viteazul pentru a fi realizat "unitatea naţională", cum intitulează el cartea a IV-a. Statul înfăptuit de viteazul voievod, în urma acţiunilor intreprinse pentru stăpânirea Transilvaniei (1599) şi a Moldovei (1600) este considerat, de Bălcescu, o expresie a unităţii naţionale;

•Grigore Alexandrescu a fost un poet şi fabulist român.•S-a născut la Târgovişte şi rămâne orfan şi sărac, însa de mic e deştept, având memorie extraordinară.

Grigore Alexandrescu – „Umbra lui Mircea. La Cozia”

Grigore Alexandrescu se înscrie în generaţia scriitorilor paşoptişti, care au cultivat tema evocării istorice, a naturii meleagurilor româneşti, fiind animaţi de un adevărat şi înflăcărat patriotism.

Poezia \"Umbra lui Mircea. La Cozia\" a fost scrisă în urma unei călătorii pe care Alexandrescu a făcut-o pe la mănăstirile din Oltenia, împreună cu prietenul său, Ion Ghica. Deşi a fost scrisă în 1842, poezia va fi publicată în 1844, în revista \"Propăşirea\", editată de Mihail Kogălniceanu.

Poezia este structurată în şaisprezece strofe şi este construită prin îmbinarea subtilă a mai multor specii romantice. Titlul este alcătuit din două părţi, ce par că nu au o legătură strânsă, deoarece sunt separate de punct şi fiecare dintre ele este scrisă cu majusculă. \"Umbra lui Mircea\" evocă personalitatea istorică a domnitorului muntean, Mircea cel Bătrân. \"La Cozia\" este numele mănăstirii ctitorite de marele voievod, lăcaş care a inspirat poezia şi unde, se pare, că a fost scrisă.

Vasile Alecsandri• A fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician român•A fost creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

Vasile Alecsandri – „Chiriţa în provinţie”

“Chiriţa în provinţie”, comedie de moravuri surprinde modul de viaţă, moravurile unei epoci. Autorul apare în mod indirect în text prin intermediul acţiunii şi al personajelor. Acţiunea comediei „Chiriţa în provinţe” o prezintă pe Chiriţa, după ce-şi măritase cele doua fete, într-o altă ipostază, caracteristică perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, când mica boierime este dornică de parvenire. Chiriţa vrea sa-şi vadă soţul ispravnic, iar pe Guliţa, fiul ei, să-l căsătorească cu Luluţa, o fata orfana, dar care este îndragostită de Leonaş, un tânăr isteţ şi cinstit, care întors din străinătate, vine la Bârzoieni pentru a se căsatori cu Luluţa, spre îndârjirea Chiriţei care încearcă să se opună.

Vasile Alecsandri – „Peneş Curcanul”

Elementul cel mai valoros din această analiză a lui Vasile Alecsandri, este epicul de baladă împrummutat cântecelor bătrâneşti pe care poetul le cunoştea atât de bine. De fapt, în cazul de faţa nu e vorba de un împrumut propriuzis, de prelucrarea unor motive folclorice — procedeu obişnuit la Alecsandri — ci de o influenţă mai adîncă şi mai substanţială a poeziei populare asupra celei culte. "Peneş Curcanul", adevarata baladă cultă slăvind eroismul dorobanţilor de la Plevna şi de la Griviţa. . Ideea poetică, a lui Alecsandri este că cei nouă dorobanţi în frunte cu sergentul s-au luptat asemenea strămoşilor lor, eroii de balade. Peneş este "omul de poveste" care a supravieţuit.

Mihail KogalniceanuPersonalitate fascinantă a

epocii moderne, spirit pasionat, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentaţi reprezentanţi ai generaţiei paşoptiste.

Este cel dintai care adună cronicile moldoveneşti(Letopiseţele Ţării Moldovei)şi le tipăreşte.

În anul 1940 scoate revista “Dacia literară”al cărui program este decisiv pentru orientarea literaturii timpului.

Literatura paşoptistă aduce pe scena culturală o frenetică deschidere spre arta scrisului, urmată de o integrare şi asumare, fără precedent a românilor. Pentru conştiinţa spirituală românească reprezintă o iniţiativă şi o experienţă unică, de mari proporţii. O adevărată "premieră absolută". Plină de toate voluptăţile, exaltările, riscurile şi erorile pionieratului, prin dimensiuni, ritm febril de realizare şi spirit exaltat de iniţiativă.

BibliografieManual – Limba şi literatura română, clasa a XI – aProza - Poezia – Dramaturgia; Prof. Mariana BADEAWWW.GOOGLE.RO