* wJ * s£*. - sdarmdepmdmt [ http://www. dntcj. ro/adevarul) ANUL H I NR. 3080 ISSN 1220-3203 JOI, 1 21 DECEMBRIE 2000 18 PAGINI 3.000 LEI Pericolul PDSR: donarea lui Dinu Păturică ILIE CALIAN D n espre Mugur Isărescu şi guvernul I său mi-e de-a dreptul lehamite să mai scriu şi nu i-aş fi pomenit numele acum, cînd mai are o săptămînă de stat la Palatul Victoria, dacă nu aş fi încă o dată uluit de nonşalanţa cu care îşi atribuie mari merite, în timp ce preţurile se majorează mereu, inflaţia creşte, sărăcia depăşeşte cele mai pesimiste estimări. S-a mărit preţul la benzină şi motorină, la transportul feroviar, ne aşteaptă o nouă creştere a tarifelor telefonice etc., chiar acum, în plină iarnă, cînd, oricum, cheltuielile cresc. Probema este ce va face PDSR cu toate necazurile pe care Guvernul Isărescu i le-a creat intenţionat - de la cele interne ia cele cu FMI. Partidul de la putere pare - cel puţin după noua organizare a Guvernului - să fi învăţat destule atît din vecheasa guvernare, cît şi din a Coaliţiei ce i-a urmat. Programul pe care şi l-a propus este destul de echilibrat, însă dificultatea realizării sale pare să fie mai mare decît se putea crede. Inevitabil, Guvernul Adrian Năstase va trebui să ia măsuri urgente pentru a uşura ieşirea din iarnă a românilor. Nu că aş iubi măsurile populiste, dar acest • gen de ieşire din dificultăţi este inevitabil. Dar cum va rezolva Guvernul majorarea promisă a pensiilor, ajutorarea celor care nu-şi pot plăti întreţinerea, rebranşarea la calorifere etc.? De unde va lua bani şi, în ceie din urmă, la inflaţia de acum, în ce mod va face ca aceşti bani să aibă valoare? Dacă sub raport politic PDSR şi Ion lliescu au o bună imagine în străinătate - mulţumită, paradoxal, adversarului acestuia, C.V. Tudor -, în ţară partidul ar putea să-şi erodeze rapid imaginea chiar şi fără loviturile sub centură pe care ar putea să i le dea partidele neguvernamentale. Să ne amintim că, după unele statistici, cei care au ajuns ori au depăşit pragul sărăciei reprezintă circa 40% din populaţie şi că aproximativ acesta este numărul celor care nu s-au prezentat la vot pentru parlamentare şi prezidenţiale. Vor fi aceştia - deziluzionaţi şi scîrbiţi de jocurile politice - capabili să mai reziste în speranţă?; Dar problema cea mai importantă pentru PDSR este alta: va reuşi să se mişte repede ' în administrarea “moştenirii” - cum o fi ea -, sau va pierde vremea cu “algoritmul” din propriile structuri? Mai ales că urmează un nou congres, cu mişcări de persoane în posturi importante, începînd cu Adrian Năstase candidat la preşedinţia partidului? Probabil aceasta este cea mai dificilă problemă. O serie de oameni ai PDSR au stat departe de putere - mai mică ori mai mare - şi acum ar putea face presiuni pentru a accede la anumite posturi. Pe de altă parte, există oameni din alte partide care-şi cer şi ei anumite drepturi. în sfîrşit, o serie de fripturişti şi lingăi doresc să intre în partidul .ajuns la putere, cu convingerea că PDSR va rămîne la putere cel puţin două legislaturi - cam cît i-ar trebui Opoziţiei pentru a se reface. Va rezista PDSR acestor presiuni care ţin de “politica de cadre”? Va reuşi nu numai să se debaraseze de membrii compromişi, dar şi să reziste donării lui Dinu Păturică? Adică să nu calce pe urmele PNŢCD? Ştiu că e greu, dar PDSR are a se teme în primul rînd de unii din propriii membri şi simpatizanţi. . - Modul de aplicare şi interpretare a'„Legii Lupu” (referitoare la punerea în posesie a suprafeţelor de pădure), creează tot mai multe dificultăţi organelor silvice. Surse din cadrul Direcţiei Silvice Cluj ■ menţionează faptul că, la ora actuală, maniera în care are loc operaţiunea fGazulf^loniyuruţ^/iţi de punere în posesie „pur şî simplu alta. Astfel, dacă pînă la ora actuală atentează la integritatea pădurii”. Comisia a validat, în judeţul Cluj, De altfel, diferendul dintre 12.250 de-hectare de pădure, Direcţia Silvică Cluj-şi Comisia Direcţia Silvică contestă 6.950 de Judeţeană de Validare, văzut prin hectare din această suprafaţă, adică prisma datelor ce exprimă evoluţia mai mult de jumătate. _ procesului de punere în posesie, pare Benjamin PASCU de la o lună la şs® că se „acutizează. n continuare în pagina a 16-a Fostul comandant al Penitenciarului Gherla, general (r) Vasile Mureşan, a fost arestat Fostul ‘ comandant al Penitenciarului Gherla pînăm 1997, generalul în rezervă Vasile-Mureşan a fost arestat, în cursul serii de marţi, de procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj sub acuzaţia de trafic de influenţă. Precizăm că, sub aceeaşi acuzaţie, a fost arestat, luni, şi colonelul Vitan Dumitru Floricel, şef în exerciţiu al Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie din Ministerul Justiţiei, pe zona Transilvaniei. Potrivit surselor noastre din interiorul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj, Mureşan Vasile, în vîrstă de 58 de ani, a pretins şi primit în perioada 1999-2000, în mod repetat, diferite sume de bani şi bunuri, de la membrii familiei lui Gabor Lajoş, care în perioada -aceea îşi- executa pedeapsa cu închisoarea în Penitenciarul Gherla. Suma totală de bani primită de Mureşan se ridică, potrivit aceloraşi surse, Ta peste" 20.000 DM, iar în schimbul acesteia, fostul comandant de penitenciar urma să obţină, prin influenţă, punerea în libertate a lui Gabor Lajoş, înainte de'executarea pedepsei. De menţionat este faptul că şi colonelul Vitan Floricel, şeful în exerciţiu al Serviciului de Protecţie şi Anticorupţie, pe zona Transilvaniei a fost arestat de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Cluj sub aceeaşi acuzaţie de trafic de influenţă în favoarea lui Gabor Lajoş. Mureşan şi-a început cariera de ofiţer de informaţii în cadrul Direcţiei Securităţii Statului. Pe acea vreme el se ocupa de supravegherea emigranţilor români din RFG. După 1989, devine adjunctul şefului UM 0215 (în prezent 0962 n.r) după Cosmin PURIS continuare în pagina a16-a UT o" • t '■0 - . r - \ Preşedintele ales, Ion lliescu, a depus, ieri, jurămîntul în faţa Camerelor Parlamentului, reunite în şedinţă comună, lliescu a prezentat, în discursul rostit,- _priorităţile mandatului său de preşedinte, precum şi ale viitomlui ^guvern. Preşedintele- ales a menţionat că principalele priorităţi ale viitoarei guvernări sînt: revenirea la o creştere economică durabilă prin relansarea investiţiilor, stimularea consumului intern şi a exportului, relansarea agriculturii, modernizarea infrastructurii şi rezolvarea "de o manieră definitivă şi satisfăcătoare" a problemelor retrocedării ' proprietăţilor. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Vaier Domeanu a anunţat că, in conformitate cu prevederile constituţionale, Parlamentul ia act de începerea exercitării mandatului de preşedinte al lui Ion lliescu. Patriarhul Teoctist a binecuvîntat învestitura noului preşedinte, care i-a mulţumit printr-o strîngere de mină. S ilvic ii sar In aer O simplă nominalizare a persoanelor pe care PDSR Cluj, revenit pe cai mari, vrea să le impună în conducerile unor instituţii (la fel cum s-a întîmplat în '96 sau, mai recent, cum se întîmplă cu făcutul bagajelor la Casa Albă) a stîmit ceva reacţii. în “Adevărul de "Stimaţi domni, vă mulţumim pentru promptitudinea cu care aţi răspuns invitaţiei noastre. Scopul acestei întîlniri îl reprezintă înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni pentru susţinerea şi administrarea echipei de fotbal F.C .. Universitatea Cluj, ceea ce determină implicit obţinerea de profit din partea celor care investesc, într-un viitor apropiat. De la început dorim să vă facem cunoscutfaptul că această socieiate pe acţiuni este o persoană juridică de sine stătătoare cu patrimoniu propriu, fără-legătură cu datoriile societăţii non-profit F.C. Universitatea Cluj. Societatea nou-înfiinţată va încheia un contract de asociere înparticipaţiune cu F.C. "U”, avînd ca obiectiv desfăşurarea unei activităţi sportive de Cluj” de ieri, făcusem o prezentare sumară a persoanelor vizate, într-o primă aproximaţie, a face parte din viitoarea conducere a Clujului. La Direcţia Silvică. Cluj l-am nominalizat (sursele sînt extrem de bine documentate) pe Victor Cherecheşiu drept succesor al lui Dorel Oros (PNŢCD). Reacţia a venit imediat, ieri dimineaţă, cînd dl Oros m-a informat telefonic că nu am prea avut dreptate relativ la schimbarea dînsului, deoarece, pe 15 dec.'a.c., wnct ucttruuM ol/ i// k rc wc . • - ■ i i- ' performantă. Planul prezentat poate - a susţinut ţin examen pe postul de fi îmbunătăţit şi ca atare aşteptăm dlrector al D,rectiei S,lvlce 9*1’ Pe -• sugestiile dumneavoastră. Acesta a fost cuvîntul adresat de Florin Tăutu, unul dintre patronii S.C. Artimex Sport, celor peste 25 de invitaţi la şedinţa de constituire a societăţii pe acţiuni. Codin SAMOILĂ care l-a trecut cu “peste nouă”. După ce a primit rezultatul, Dorel Oros a şi semnat, conform spuselor sale, un nou contract individual de muncă. Nu trece-multă vreme şi, “pentru Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 11-a continuare în pagina a 16-a In numeroase- cazuri, soldul unităţilor de fond înregistrat în carnetele FNI este zero chiar, dacă investitorii fondului nu şi-au ridicat banii, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, d-ra Lucia Marcu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Investitorilor FNI Cluj. „în aceste condiţii, este foarte- important să obţinem din partea SOV Invest - administratorul fondului - baza de date a FNI, pentru' ca să ştim situaţia exactă a fiecărui investitor”, susţine d-ra Marcu. Astfel, toţi cei aproximativ 2.050 de membri din judeţul Cluj ai Asociaţiei sînt aşteptaţi să se înscrie pe un tabel care va fi înaintat administratorului FNI pentru ca, pe baza acestuia, să fie eliberate extrasele de cont. - Operaţiunea de strîngere a semnăturilor va începe în data de 28 decembrie 2000, atît în faţa sediului FNI din. Piaţa Cipariu din Cluj-Napoca (numai în 28.12.2000), cît şi la noul sediu al Asociaţiei, în cadrul orelor de program. Totodată, Lucia Mărcii susţine că la ultima întîlnire pe care a avut-o cu pre^ise^SOV-Tnvest, Marian Petrescu, acesta a declarat că, de cînd a preluat conducerea societăţii, nu s-au făcut modificări în bazele de date ale fondului, dar că nu poate răspunde pentru ceea ce s-a întîmplat înainte de a fi numit la conducerea SOV Invest. (In nou sodiu pentru fINI-FNI Cluj Deoarece proprietarul sediului FNI din Piaţa Cipariu nu a mai permis Filialei clujene a Asociaţiei să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul utilizat de la izbucnirea scandalului, ANI-FNI Cluj are, de la începutul lunii decembrie, un nou sediu. Acesta este amplasat în incinta Primăriei municipiului Cluj-Napoca, la camera 2, programul cu publicul fiind stabilit pentru zilele de marţi, miercuri şi joiL între orele 15,00 - 17,00. D-ra Marcu. a mai declarat că intenţionează să solicite conducerii Primăriei clujene aprobarea de a folosi spaţiul pentru Asociaţie pînă în momentul în care instanţa va lua o hotărire definitivă în procesul cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni (1 februarie 2001). BIBLIOTECA Alin TUDOR CENTRALĂ (IK11V
Transcript
*
w J *s£*. -
sdarmdepmdmt
[ h ttp://w w w . dntcj. ro/adevaru l)ANUL H I NR. 3080
ISSN 1220-3203JOI, 1
21 DECEMBRIE 2000 18 PAGINI 3.000 LEI
Pericolul PDSR: donarea
lui Dinu PăturicăI L IE C A L I A N
Dn espre Mugur Isărescu şi guvernul I său mi-e de-a dreptul lehamite sămai scriu şi nu i-aş fi pomenit
numele acum, cînd mai are o săptămînă de stat la Palatul Victoria, dacă nu aş fi încă o dată uluit de nonşalanţa cu care îşi atribuie mari merite, în timp ce preţurile se majorează mereu, inflaţia creşte, sărăcia depăşeşte cele mai pesimiste estimări. S-a mărit preţul la benzină şi motorină, la transportul feroviar, ne aşteaptă o nouă creştere a tarifelor telefonice etc., chiar acum, în plină iarnă, cînd, oricum, cheltuielile cresc.
Probema este ce va face PDSR cu toate necazurile pe care Guvernul Isărescu i le-a creat intenţionat - de la cele interne ia cele cu FMI. Partidul de la putere pare - cel puţin după noua organizare a Guvernului - să fi învăţat destule atît din vecheasa guvernare, cît şi din a Coaliţiei ce i-a urmat.
Programul pe care şi l-a propus este destul de echilibrat, însă dificultatea realizării sale pare să fie mai mare decît se putea crede. Inevitabil, Guvernul Adrian Năstase va trebui să ia măsuri urgente pentru a uşura ieşirea din iarnă a românilor. Nu că aş iubi măsurile populiste, dar acest
• gen de ieşire din dificultăţi este inevitabil. Dar cum va rezolva Guvernul majorarea promisă a pensiilor, ajutorarea celor care nu-şi pot plăti întreţinerea, rebranşarea la calorifere etc.? De unde va lua bani şi, în ceie din urmă, la inflaţia de acum, în ce mod va face ca aceşti bani să aibă valoare?
Dacă sub raport politic PDSR şi Ion lliescu au o bună imagine în străinătate - mulţumită, paradoxal, adversarului acestuia, C.V. Tudor -, în ţară partidul ar putea să-şi erodeze rapid imaginea chiar şi fără loviturile sub centură pe care ar putea să i le dea partidele neguvernamentale. Să ne amintim că, după unele statistici, cei care au ajuns ori au depăşit pragul sărăciei reprezintă circa 40% din populaţie şi că aproximativ acesta este numărul celor care nu s-au prezentat la vot pentru parlamentare şi prezidenţiale. Vor fi aceştia - deziluzionaţi şi scîrbiţi de jocurile politice - capabili să mai reziste în speranţă?;
Dar problema cea mai importantă pentru PDSR este alta: va reuşi să se mişte repede
' în administrarea “moştenirii” - cum o fi ea -, sau va pierde vremea cu “algoritmul” din propriile structuri? Mai ales că urmează un nou congres, cu mişcări de persoane în posturi importante, începînd cu Adrian Năstase candidat la preşedinţia partidului? Probabil aceasta este cea mai dificilă problemă. O serie de oameni ai PDSR au stat departe de putere - mai mică ori mai mare - şi acum ar putea face presiuni pentru a accede la anumite posturi. Pe de altă parte, există oameni din alte partide care-şi cer şi ei anumite drepturi. în sfîrşit, o serie de fripturişti şi lingăi doresc să intre în partidul
.ajuns la putere, cu convingerea că PDSR va rămîne la putere cel puţin două legislaturi - cam cît i-ar trebui Opoziţiei pentru a se reface. Va rezista PDSR acestor presiuni care ţin de “politica de cadre”? Va reuşi nu numai să se debaraseze de membrii compromişi, dar şi să reziste donării lui Dinu Păturică? Adică să nu calce pe urmele PNŢCD?
Ştiu că e greu, dar PDSR are a se teme în primul rînd de unii din propriii membri şi simpatizanţi. .
- Modul de aplicare şi interpretare a '„ L e g ii L upu” (referitoare la punerea în posesie a suprafeţelor de pădure), creează to t mai multe dificultăţi organelor silvice. Surse din cadrul D irecţiei Silvice Cluj
■ menţionează faptul că, la ora actuală, maniera în care are loc operaţiunea
f G a z u l f ^ l o n i y u r u ţ ^ / i ţ i
de punere în posesie „pur şî simplu alta. Astfel, dacă pînă la ora actualăatentează la integritatea pădurii”. Comisia a validat, în judeţul Cluj,
D e a ltfe l, d iferendul d in tre 12.250 d e -h e c ta re de pădure,D irecţia Silvică C luj-şi Comisia Direcţia Silvică contestă 6.950 deJudeţeană de Validare, văzut prin hectare din această suprafaţă, adicăprisma datelor ce exprimă evoluţia mai mult de jumătate. _procesului de punere în posesie, pare Benjamin PASCU
de la o lună la şs®
că se „acutizează.
ncontinuare în pagina a 16-a
Fostul comandant al Penitenciarului Gherla, general (r) Vasile Mureşan, a fost arestat
Fostu l ‘ com andant al Penitenciarului Gherla pînăm 1997, generalul în rezervă Vasile-Mureşan a fost arestat, în cursul serii de marţi, de procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj sub acuzaţia de trafic de influenţă. Precizăm că, sub aceeaşi acuzaţie, a fost arestat, luni, şi colonelul Vitan Dumitru Floricel, şe f în ex e rc iţiu al Serv iciu lu i Independen t de P ro tecţie şi Anticorupţie din Ministerul Justiţiei, pe zona T ransilvan ie i. P o triv it su rse lo r n o as tre din in terio ru l Parchetului de pe lîngă Tribunalul Cluj, Mureşan Vasile, în vîrstă de 58 de ani, a pretins şi primit în perioada 1999-2000, în mod repetat, diferite sume de bani şi bunuri, de la membrii familiei lui Gabor Lajoş, care în perioada -aceea îşi- executa
pedeapsa cu în ch iso area în Penitenciarul Gherla. Suma totală de bani primită de Mureşan se ridică, potrivit aceloraşi surse, Ta peste" 20 .000 DM , iar în sch im bul aces te ia , fostul com andant de penitenciar urma să obţină, prin influenţă, punerea în libertate a lui Gabor Lajoş, înainte de'executarea pedepsei. De menţionat este faptul că şi colonelul Vitan Floricel, şeful în ex e rc iţiu al S e rv ic iu lu i de Protecţie şi Anticorupţie, pe zona T ransilvan ie i a fost a resta t de Parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Cluj sub aceeaşi acuzaţie de trafic de influenţă în favoarea lui Gabor Lajoş.
Mureşan şi-a început cariera de o fiţe r de inform aţii în cadru l Direcţiei Securităţii Statului. Pe acea
vreme el se ocupa de supravegherea emigranţilor români din RFG. După 1989, devine adjunctul şefului UM 0215 (în prezent 0962 n.r) după
Cosmin PURIScontinuare în pagina a16-a
UTo " • t''■0- .
r -
\
Preşedintele ales, Ion lliescu, a depus, ieri, jurămîntul în faţa Camerelor Parlamentului, reunite în şedinţă comună, lliescu a prezentat, în discursul rostit,-
_ priorităţile mandatului său de preşedinte, precum şi ale viitomlui
^guvern. Preşedintele- ales amenţionat că principalele priorităţi ale viitoarei guvernări sînt: revenirea la o creştere economică durabilă prin relansarea investiţiilor, stimularea consumului intern şi a exportului, relansarea agriculturii, modernizarea infrastructurii şi rezolvarea "de o manieră definitivă şi satisfăcătoare" a problemelor retrocedării ' proprietăţilor. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Vaier Domeanu a anunţat că, in conformitate cu prevederile constituţionale, Parlamentul ia act de începerea exercitării mandatului de preşedinte al lui Ion lliescu. Patriarhul Teoctist a binecuvîntat învestitura noului preşedinte, care i-a mulţumit printr-o strîngere de mină.
S i l v i c i i s a r I n a e rO sim plă n o m in a liz a re a
persoanelor pe care PD SR Cluj, revenit pe cai m ari, vrea să le impună în conducerile unor instituţii (la fel cum s-a întîmplat în '96 sau, mai recent, cum se în tîm plă cu făcutul bagajelor la Casa Albă) a stîmit ceva reacţii. în “Adevărul de
"Stim aţi domni, vă mulţumim pentru promptitudinea cu care aţi răspuns invitaţiei noastre. Scopul aceste i în tîln ir i îl reprezin tă înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni pentru susţinerea şi administrarea echipei de fo tba l F.C .. Universitatea
Cluj, ceea ce determină implicit obţinerea de profit din partea celor care investesc , în tr-un v iito r apropiat. De la început dorim să vă facem cunoscutfaptul că această socieiate p e acţiuni este o persoană ju r id ic ă de sine stă tă to a re cu patrimoniu propriu, fără-legătură cu datoriile societăţii non-profit F.C. Universitatea Cluj. Societatea nou-înfiinţată va încheia un contract de asociere înparticipaţiune cu F.C.
"U”, avînd ca obiectiv desfăşurarea unei a c tiv ită ţi sp o r tiv e de
Cluj” de ieri, făcusem o prezentare sumară a persoanelor vizate, într-o primă aproximaţie, a face parte din viitoarea conducere a Clujului. La D irec ţia S i l v ic ă . C lu j l-am nominalizat (sursele sînt extrem de b ine d o c u m e n ta te ) pe V ictor Cherecheşiu drept succesor al lui Dorel Oros (PNŢCD).
R eac ţia a v e n it im ed ia t, ieri d im in ea ţă , c în d d l O ros m -a informat telefonic că nu am prea avut dreptate relativ la schimbarea dînsului, deoarece, pe 15 dec.'a.c.,
w n c t u c t t r u u M ol/ i/ / k r c wc . • - ■ i i- 'performantă. Planul prezentat poate - a susţinut ţin examen pe postul de f i îmbunătăţit şi ca atare aşteptăm dlrector al D,rectiei S,lvlce 9* 1 ’ Pe -•sugestiile dumneavoastră.
Acesta a fo s t cuvîntul adresat de Florin Tăutu, unul dintre patronii S.C. Artimex Sport, celor peste 25 de invitaţi la şedinţa de constituire a societăţii p e acţiuni.
Codin SAMOILĂ
care l-a trecut cu “peste nouă”. După ce a primit rezultatul, Dorel Oros a şi semnat, conform spuselor sale, un nou contract individual de muncă. Nu trece-m ultă vrem e şi, “pentru
Titus CRĂCIUN
continuare în pagina a 11-a continuare în pagina a 16-a
In num eroase- cazuri, so ldul unităţilor de fond înregistrat în carnetele FNI este zero chiar, dacă investitorii fondului nu şi-au ridicat banii, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, d-ra Lucia M arcu, preşed in te al Asociaţiei Naţionale a Investitorilor FNI Cluj. „în aceste cond iţii, este foarte- important să obţinem din partea SOV Invest - adm in is tra to ru l fondului - baza de date a FNI, pentru' ca să ştim situaţia exactă a fiecărui investitor” , susţine d-ra Marcu.
Astfel, toţi cei aproximativ 2.050 de m em bri din ju d e ţu l Cluj ai Asociaţiei sînt aşteptaţi să se înscrie pe un tabel care va fi înain tat administratorului FNI pentru ca, pe baza acestu ia , să fie e libera te extrasele de cont. - Operaţiunea de strîngere a semnăturilor va începe în data de 28 decembrie 2000, atît în fa ţa sediulu i FN I din. P ia ţa Cipariu din Cluj-Napoca (numai în 28.12.2000), cît şi la noul sediu al A soc ia ţie i, în cadru l o re lo r de program.
Totodată, Lucia Mărcii susţine că la ultima întîlnire pe care a avut-o cu p re ^ ise ^ S O V -T n v e s t, M arian
Petrescu, acesta a declarat că, de cînd a preluat conducerea societăţii, nu s-au făcut modificări în bazele de date ale fondului, dar că nu poate răspunde pentru ceea ce s-a întîmplat înainte de a fi numit la conducerea SOV Invest.
(In nou sodiu pentru fIN I-FNI Cluj
Deoarece proprie ta ru l sediului FN I din P iaţa C ipariu nu a mai permis Filialei clujene a Asociaţiei să-şi desfăşoare activitatea în spaţiul utilizat de la izbucnirea scandalului,
ANI-FNI Cluj are, de la începutul lun ii decem brie , un nou sediu. A cesta este am p lasa t în incinta Primăriei municipiului Cluj-Napoca, la camera 2, program ul cu publicul fiind stabilit pentru zilele de marţi, miercuri şi jo iL între orele 15,00 - 17,00. D-ra M arcu. a m ai declarat că in te n ţio n e a z ă să so lic ite c o n d u ce rii P r im ă r ie i c lu jen e aprobarea de a folosi spaţiul pentru Asociaţie pînă în momentul în care instanţa va lua o hotărire definitivă în procesul cu C asa de Economii şi Consemnaţiuni (1 februarie 2001).
imcm -43-20-01;T i r f i - 31-17-62; Dej -21-20-22
•ALIANŢA ANTISnCID: 19-1647
j-M ika i M aCURSE INTERNAŢIONALE
din Autogara II;• Cluj-Napoca - Budapesta, cu
plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu
plecare în zilele-de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00.INFORMAŢII:
Autogara I nu mai funcţionează Autogara II: 43-52-78
T A R O IV IORARUL CURSELOR INTERNE
PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni
Cluj Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16,35
joiCluj -> Băneasa 07,00 si 20,45 Cluj -> Otopeni 15,15
vineri - - Cluj -> Otopeni" 15,45 şi 20,35
sîmbătăCluj -3 Băneasa 09,00 şi 13,45
Preţ bHet 1.450.000 lei"
ORARUL CURSELOR - EXTERNE PERIO ADA 29 OCT. 2000 - 24 M AR. 2001 Cluj -> Frankfurt
marţi şi joi " 9,40 Frankfurt -3 Cluj
marţi şi joi 11,50Cluj -3 Munchen
luni şi vineri . 9,25Munchen -3 Cluj
luni şi vineri 11,55Cluj -3 Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -3 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -3 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Pret bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$
TELEFON: 13-01-16.
Firmicii cu serviciu permanent: Farmacia ’CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmada ’CYNARA*, Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia
'INTERPHARM*. str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95, orar 8-22. Farmacia ’ CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
Garda de noapte:Farmada nr. 2, str. Gh. Doja nr. 37,
telefon 1948-54, orar 20-8.
POLICLINICA FARA PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"
• 1 8 - 2 2 d e c e m b r i e •Mediani generali Dr. I. Boilâ -1820 (9-12Ţ dr. V. Bodo - 20 (15-18). dr. R. Cotârlâ-20(10-12). dr. M. Man -19 (14-16), dr. D. Oltean - 21 (9-11).*. A F. Oros -1821 (14-18). dr. D. Platan -18 (9-11). 21 (16-18). dr. L Raşa i 18 (15-17), dr. 1. (liza -19 (15-16), dr. M. Sutiu - 21 (10-12), dr. C. Tonea -19,21 (9-11), dr. A Varga -18(9- 11). dr. C. Vlaicu -18 (11-13); Homeopafie. Dr. L Barbâafcâ - 20 (10-12); Cardiologie. Dr. A Iancu -19 (11,30-13). dr. I. Paţiu - 20 (11,30-13). dr. T. Popescu - 20 (9-11). dr. N. Prişcâ - 20 (16-18). dr. S. Tarcea -19 (14-16); Interne. Dr. 0. Pârv -18 (15-17). dr. Gh. Rădulescu -19 (9-11). dr. P. Sarrto-19 (16-17). dr. Cs. Szakacs- 20 (15-17); Ginecologie. Dr. C. Fodor 19,21 (10-12): Chirurgie. Dr. D. ChirBă - 21 (17-17,45). dr. M. Simu - 20 (11-13); Pediatrie. Dr. R. Milea- 19 (14-15). dr. V. Olteanu - 21 (16-17); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 18,21 (12-13); Psihiatrie. Dr. C. ştefan - 20 (f5-Î7J; Endoctinologle. Dr. E. Popescu - 20 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 19 (14-16); Dermatologie. Dr. O. Roşea -18 (16-17), dr. I. Sârbu - 18 (11,30-12.30); Toxicologie dinicâ. Dr. CD. Ursu -19 (12-13); O.R.L Dr. S. BâHan- 20 (14-16). dr. E. Piâian - 1821 (9-11); Neurologie. Dr. M. Divin -18 (9-10); Ecografie. Dr. I. Ghilean - 20 (14-15), dr. L Negm - 21 (15-17); Urologie. Dr. Z. Popa -18,21 (12-13); PneumoŢliaiologle. Dr. M. Man -19 (14-16); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -18,19202122 (9-11).
Pentru chirurgi» plasticâ şi reparatorie, urologie, radologie planificarea bohavJcr se face la sedid Policlinicii pe bazâ de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 4300-01, intre orele 16-17 de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii.
c 15 - 21 DECEMBRIE
Republica - Grinci a furat Crăciunul, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîm bătă,. duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de
la ora 23 * Victoria - Colecţionarul de oase, SUA (12; 14,30; 17; 19; 30) * Arta Eurimages - Unde dai ş l unde crapă. Anglia, premieră (12; 14; 16; 18; 20) * Favorit - Ritm ş i pasiune. India (12; 15,15; 18,30) * Mărăşti - Asterix şl Obelix contra lui Cezar, Franţa (13; 15; 17; 19)
DEJ - Arta - Blade, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22
TURDA - X-Men, SUA ( 13; 15; 17; 19)GHERLA - Pacea - Dispari în 60 de secunde, SUA (15; 17; 19);
vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis. ■
BIBLIOTECI■ B .C .U . “ L u c ia n B la g a ” (strada
C lin ic ilo r 2 ): O ra r : z i ln ic : 8 -12 ,4 5 . 13 ,30-20,00 ; sîm bătă: a-13,30.N otâ: în sesiuni dc ex a m en e - program prelungit: ziln ic 8-21, sîmbâta 8-20, duminica 8-14.
■ B ib l io t e c a J u d e ţe a n ă “ O C T A V I A N G O G A ” : S a la d e lec tu ră (str. M . K ogălniccanu nr. 7, tel. 4 3 0 .4 3 4 ):-Iu n i - v in er i: 9 ,0 0 - 2 0 ,0 0 , sîm bătă: 9 ,0 0 - 14 ,00; M ed ia tecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, jo i: 14,00 -1 9 ,4 5 , marţi, vineri: 9 ,0 0 - 14 ,45; C e n tr u l d e I n fo r m a r e C om u nitară (str. M . Kogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri; 11,00 - 18,00; C olecţii sp ecia le (str. Observatorului nr. 1, te l. 4 3 8 .4 0 9 ): lu n i - v in er i: 8 ,0 0 - 15,00; F ilia lele: M ă n ă ştu r (str. Izlazului nr. 18, B l. C, tel. 165 .784 ), Â lărăşti (str. Aurel V laicu nr. 2 7 , B l. V ), Z orilor (str. Observatorului nr. 1, tc l.-438.409): luni, micrcnri, jo i: 14 ,00 -.1 9 ,4 5 , marţi, vineri: 9,0 0 - 14,45; F ilia la B ib lio sa n (Spitalul dc Recuperare, tel. 12 3.066 int. 177): luni - vineri: 9 ,0 0 - 16,00; N o tă : Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi ş i a celor pentru co p ii din P ia ţa Ştefan cel M a renr. I este suspendată provizoriu, in vederea m utării in se diu l nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile îm prum utate la filia le le de cartier.
* B ib l io t e c a A c a d e m ie i (stra d a K o g ă ln ic c a n u 12 - 1 4 ) . O rar: lu n i - sîm bătă 8 - 12 .45; 1 4 - 18.45.
* B ib l io t e c a G e r m a n ă (strad a U n iversităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, m iercuri, jo i - 1 2 -1 6 ; vineri -1 0 -1 6 .
■ B ib l io t e c a A m e r ic a n ă ”J.F .K ." (strada U n iversită ţii 7 - 9 ) . Orar: luni -' jo i: 1 0 - 1 8 ; vineri: 10-14, prima şi a treia s îm b â tâ d in lu n ă : 9 - 1 4 . O ferim consultanţă pentru studii în U SA.
B ib lio teca B r ita n ică (strada Avram Iancu I I ) . Orar: luni, m iercuri: 14 - 19; marţi, jo i , vineri: 9 - 14.
B ib l io t e c a “ H e l t a i ” (strad a C lin ic i lo r 1 8 ). O rar: z i ln ic 10 - 18; simbătă: 9 - 1 3 .
B ib lio te c a C lu b u lu i S tu d e n ţe sc C r e ş t in (strada K o g ă ln icca n u 7 - 9 ). Orar: marţi: 18 - 19; jo i 19 - 20.
■ B ib l io te c a C e n tr u lu i C u ltu r a l F ra n cez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.
B ib lio te c a C e n tr u lu i C u ltu r a l G e r m a n ” H e r m a n n O b c r t h ” (str . M em orandum ului 18). Orar: luni, marţi, m iercuri/jo i: orele 16-20.
■ B ib l io t e c a “ V a le r iu B o lo g a ” a U n iversită ţii d c M ed ic in ă ş i Farm acie (Str. A vram Iancu 31 ); Orar: luni-vineri 8-20 , sim bătă 8-13.
■ B ib lio teca S o ro s C lu j (str. Ţcbci nr. 21 ). Orar: luni 12 -19 ,30; m atţi, miercuri şi jo i: .10 -19 ,30 , sîm bătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi com portam entale.
* B ib lio teca C r e ş tin ă ” B ib los” (str. C linicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m ie r c u r i , j o i : 1 3 -1 6 ; v in e r i 9 -1 2 . (B ib lio teca pune la d isp oziţia cititorilor literatură creştină în d iferite limbi).
Dispensarul § Policlinic cu Plată §
oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională.'A d r e s a : Ş t e f a n L u d i v i g R o t h n r . 1 9 ( f o s t a M â l o a s a ) .T e l . : 1 3 0 .3 3 0 s a u 4 3 2 .5 5 7 .
c telespectator t jJ o i, 2 1 d e c e m b r ie
[ fg p p s ' 7,00 Telematinal;9,00 Jurnal regional;
t TV f a 9.40 Practic TV; * omajua 10,30 TVR Clujf
11.20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,00 Tezaur folcloric (r); '14,00- Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan. Lumea multimedia; 14,30 Drepturile omului (talkshow); 15,30 între noi, fraţii (s); 16,00 Convieţuiri (mag.); 17,30 încurcături în familie (s); 18,00 Români pentru mileniul trei; 18,10 Medicina pentru toţi; 19,00 Predanii; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo;20.40 Sport; 20,45 Justiţie militară; 21,35 Cu ochii’n 4;22.20 Reflecţii rutiere; 22,35 Academia de presă; 23,50 Jurnalul de noapte; 0,10 Marele Jazz. , . .
7,00 Călătoriile » » ■ lui Ies (do/r); 7,35 S Club 7 la Miami (s/r); 8,05 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 8,35 Toţi,.împreună," 9,20 Zile care au uimit lumea; 9,35 Pe muchie da cuţit; 10,50 Ştiri; 11,00 Ferma (r); 12,05 Mistere şi scandaluri (r); 13,00Documentar; 13,30 Tribuna partidelor; 13,45 Zile care âu uimit lumea; 14,00 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 14,45 Femeia ispititoare (s); 15,30 Veni, Video, Vicii; 15,45 Ştiri;15.50 Germaine şi Benjamin (s);16.40 Atlas; 17,10 Documentar;17.40 Puls 2000; 18,30. Telejurnal TVR 2; 19,00 Cînd pentru naţiune; 20,45 S Club 7 la Miami (s);’ 21,15 Asta-i politica!;-22,40 Ştiri; 22,45 Ştiri bancare şi bursiere; 22,50 Cinematograful de artă; 0,30 TVM Mesager.--
7,00 Observator; a n t* r» ;= 8,-00 ‘Neaţa; 11,00 - Viaţa în comun (dramă SUA 1992); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Dragostea învinge (s); 14,00 Ziua judecăţii (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 46,45 Vouă (div.); 16,50 JoiTeleeurobingo 2; 19,00Observator; 19,45 Vouă (div.);19.50 Din dragoste (div.); 21,30 Brigada mobilă; 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Vouă (div.); .23 ,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 La aburi (co.Anglia 197Q); 2,00 Dragostea învihge (s/r); 3,00 Zile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (div./ r); 5,00 Uraganul (s); 6,00. Ape liniştite (s).
din casă (dramă SUA 1995); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,45 Ştirile Pro TV; 0,00 Zero; 1,00 Omul care aduce cartea; 1,05 Profit; 1,10 Pro TV te ascultă ce vezi!; 1,15 Seinfeld (s); 1,45Pensacola (s); 2,30 Doug şi Carrie (s); 3,00 Stăpînul cărţilor (f/r).
.V jfU 7,00 Milagros(s/r); 8,00 Prima
Mix; 15,00 Milagros (s); 15,55 Clip art; 16,00 Stil (mag./r);17.00 Detectivi de elită (s);18.00 Focus; 19,00 Real TV;19.30 Impact; 20,00 Joker; 21,50 Cronica cîrcotaşului;22.00 Focus; 22,30 Obiectiv;23.30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r).
7,00 Bună d im in e a ţa ! ; 10,00 Tînăr şi
neliniştit (s/r); 11,00 Pensacola (s/r); 12,00 Tom Show(s); 12,20 Stăpînul cărţilor (f.SUA ’94); 14,15 Furia (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ştirile Pro.TVj 17,40 Sens unic; 17,45 Teo; 18,50 Dăruieşti şi cîştigi!; 19,00 ŞUrile Pro TV; 20,00 Bărbatul
"7,00 Bună zcatoc d i m i n e a ţ a ,
România; 10,00 Concert; 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Documentar; 13,45 Clubul Microbiştilor; 14,45 Derick (ş); 16,00 Post Meridian;17.00 Daţi vina pe Corina; 18,00
.As show; 18,50 Pariu Trio -LOTO; 19,00 Telejurnal; 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii;20.00 Dan Diaconescu în direct; 21 ;50 Pariu Trio; 22,00 Telemedicina; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 Viaţa noastră
. cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); 2,15 Telejurnal.
7,00 Reluări;S G S S S i 9,25 Fiorella (s/r); 10,30 Luisa Fernanda (s/r); 11,20 Iubire fără limite (s/r); 12,15 Dragoste nebună (s/r); 13,05 Ta-mă acasă (mag./r); 13,40 Un Crăciun de neuitat (fi r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 18,50 Acasă-la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 20,00 Ştirile, de Acasă; 20,40 Dragoste nebună (s); 21,40 Luisa Femanda (s); 22,45 De Crăciun mă-ntorc la tine (dramă SUA ’88).
"15,00 Retransmisie 'Tele 7 ' abc; 17,50
Videoclipuri; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator Rada Muraru; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.'.
Redacţia nu îşi asumă responsa- . bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.
ma s t ă z i , d e la o r a 1 8 ,3 0 :
DON PASQUALEde D on ize tti
CABINET MEDICAL .ONCOLOGICCLUJ-NAROCA,
str.PROF CIORTBA nr.iJ (cartier Grigorescu)
C O N S U L T A Ţ II : : /
Prof.dr. LUCIAN LA ZĂ R(G ineco log ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )
L, Mi: 15-18; Ma, J: 16*L18“ D r. V A L E N T IN P O P E S C U
(Chirurgie, Oncologie)Ma, J: 14”-16; V: 15-17
S: 9 - 11Dr. DAN-SORIN POPESCU
(Urologie)L, Mi: 18 - 20; Ma, J: 18”-20
V: 16-20- PROGRAMARE:
tel/fax (064) 18.76.04 , în timpul orelor de funcţionare
E lectro en cefa lo g ra fie - E lectrom iografie - E xa m in ăr i
Doppler - H istero sa lp in g o g ra fii pentru s te r il ita te fe m in in ă .
E cogra fie c a r d ia c ă ECO D oppler co lo r
T ratam en te CASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologic Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină) -
ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)
o r e l e 7 - 2 1 - M edic de gardă: orele 2 1 " -7
Rezervare, consultaţii Ia tei. 41.41.63.
CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE
Calea M o ţilo r nr. 106, ap. 5
Dr. Socolov Gelu - medie primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar!
PRAF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. ANGELA CĂLDGĂRD .
Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob)
PROG RAM O FTA .I.M O LO G tE
S - 8 - 1 2 .T e l.: 4 2 .5 6 .1 8 ; t e l / f a x :1 9 .1 4 .6 8
Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de .
LtBOKATOIIUi DE SimiTE .UHTAli CLUJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, în tre orele 8 - 2 2. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864._______ _
/•rvC Joi, 21 decembrie( J ) ~. 06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30;
13 Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 -10:00 Primulsalut-Ştefan Coro/an(07:00 Salut; Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00-13:00 MesajFM-TudorRuncanu (10:00 Ştiri* Meteo, Mesaje - de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu trei iezi"- trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 "Telefonul ziiei’ - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 - 16:00 Caleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, _ "Cetăţean de onoare" - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00,15:00 Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea (r.j); 16:00 -19:00 Conspiraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00Ştiri, Telefoane surpriză în direct -farse+urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 Program informativ BBC, 1.8:40 Divertis Radio Blitz); 21:00- 22:00 Ştiri, Modem buzz - rock alternativ, artişti din noul val - cu Horaţiu Nicoară; 24:00,02:00,04:00 News Flash.
Joi, 21 decembriei ( { { T ) ) i ŞTIRI r 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00; BBC-I ~ ~ 06.00 , 11.00 , 14.60 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPERMATINAL.Ştirile locale, interviuri. Horoscop (6.40,7.20,8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond;
1? nn-18 nO-CALFIDOSCOP fm:13.20 -Engleza pentru afaceri; 20.00 -Tehnomanla-DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu Florea; 22.00-23.00 - Boys' & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan f f k f f D f I I C "î°'> ^ decembrie
” - — Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8,20,11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30'; 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00, 13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi /oca/e-10,00-14,00 Punct... şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.
Joi, 21 decembrie — 5:00-8:00 Lupta cu som nul - emisiune matinală.
OHTACT R e a |jz a to r |: [_aura ivancioiu şi Răzvan Popesci; 8:00-10:00 Lupta cu somnul - ediţia locală; 10,00-12,00 Tovarăşii mei,realizatori: DJ Ârmand, Ionuţ Pohrib şi Marius Furdui; 12:00-17:00 Contact FM. Program de divertisment: muzică non-stop, concursuri, informaţii diverse (în special din show-biz); 17,00-19,00 Vofează ce urmează; 19:00-21:00 Seară de seară. Un program remediu pentru plictiseală: muzică şi dedicaţii seară de seară la Radio Contact."22:00-24:00 în arşiţa/nuzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile muzicale. - . ’
y
- Joi, 21 decembrieRADIO CLUJ ) } 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu
~r- - informaţii, actualităţi şi muzică, prezentatăde Anca Băltan. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 De zeceori România. Prezintă: Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 A patra putere• Prezintă Ioana Bindea;.12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară.13,50 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHZ; 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radiofax. p’rezintă Andi Huţanu; 18,30 Crochiuri muzipale - rock, redactor Cristian Zoicaş;19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,30 Pe scena istoriei - redactor G h . Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu fiori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic;21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.---------------------------------- Joi, 21 decembrie
contemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert; 12,30-13,00 Muzică şi simpre românească (V. Tomoioagă); 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05- 18,00 Magazin; (17,00 File de Acatist - M. Petean); 18,00-18,30 SfinţiiPârir.% contemporanii noştri (r); 18,35-19,00 Cintări religioase; 19,00 Muzică şi simţire românească (V. Tomoioagă); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00-23,00 Caravana Jazz (Raymond Bobar); 22,50 Rugăciunile serir, 23,00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică). .
TURKMEHISTANUL A SOLICITAT SUA, RUSIEI Sl CHINEI SĂ-ŞI SCHISUSBE ATITUDINEA FATĂ DE AFGHANISTAN"NEZAVISIMAIA GAZETA"
tSărbătorirea celor cinci ani de la
adoptarea de către Adunarea Generală a ONU a rezoluţiei cu privire la “neutralitatea permanentă a Turkemistanuiui” a coincis cu reînnoirea dialogului interafgan de la Aşhabad. Deocamdată, toate părţile care sînt implicate în organizarea acestui dialog denumesc, cu precauţie, aceste discuţii ca
'"neformaie”. Dialogul a însemnat de fapt o cină comună care s-a sfîrşit cu o discuţie de trei ore asupra celor mai importante probleme ale acestei “ţări chinuite”. Cu toate acestea, declaraţiile din acea seară, care se refereau la posibilitatea prelungirii dialogului interafgan şi în luna ianuarie a anului 2001, demonstrează succesul noii runde de negocieri.
în mod oficial, preşedintele Turkmenistanului, Săparmurad Niazov,-a invitat ambele părţi afgane aflate în conflict'
-să-şi trimită'deieg’aţii pentru a participa la evenimentele festive prilejuite de cei cinci ani de neutralitate turkmenă. în acelaşi timp, la Aşhabad a sosit şi reprezentantul special ai secretarului general ONU în Afghanistan,
.Francisc Vendrell, care trebuia ' să-i determine, pe căi diplomatice, pe “talibani"
- şi pe “nordici” să reia dialogul direct. -Faptul că ambele delegaţii au fost
reprezentate de persoane importante demonstrează dorinţa ambelor părţi de a nu se împotrivi încercărilor de a-i aduce faţă în faţă la masa tratativelor. Delegaţia
mişcării islamice talibane a fost condusă de ministrul Învăţămîntului şi Informaţiei, hogele Armirhan Muttaki, iar delegaţia guvernului Rabbani-Massoud - de trimisul special Saidjan Abdureim.
Discuţiile au decurs într-un format destul de redus şi au demonstrat că ambele părţi sînt deja obosite de război. Conform unei. surse informative a publicaţiei “Nezavisimaia' Gazeta” de pe lîngă Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, afganii au renunţat să-şi mai pună reciproc condiţii ultimative. Dimpotrivă', opiniije lor au coincis într-o întreagă serie de probleme. De exemplu, ei au găsit multe lucruri comune în ceea ce priveşte interpretarea legilor islamice. Cu adevărat senzaţionale au fost atît declaraţia talibanilor referitoare la posibilitatea recunoaşterii, în viitorul stat, a . unei opoziţii neînarmate "nordice”, cît şi declaraţiile reprezentanţilor ONU cu privire la faptul că viitorul guvern de coaliţie nu trebuie să conţină neapărat un număr egal de_ miniştri din partea fiecărei grupări.
însăşi primitoarea gazdă, Soparmurad Niazov, a refuzat să facă anumite comentarii oficiale cu privire la tratativele interafgane, declarînd că sarcina celei de-a treia părţi este sâ asigure condiţiile pentru o asemenea întîlnire: Conform declaraţiilor preşedintelui turkmen, orice fel de comentariu de acest gen ar putea influenţa desfăşurarea negocierilor. însăşi posibilitatea unui astfel de dialog demonstrează că părţile aflate în conflict pot să vorbească nu numai “pre. limba ameninţărilor”.
Menţionăm că, ultima dată cînd
reprezentanţii grupărilor aflate în conflict s-au aşezat la masa tratativelor a fost un an şi jumătate în urmă. în acest sens este absolut firesc optimismul lui Francisc Vendrell care a subliniat, în discuţia pe care a avut-o cu reprezentantul ziarului “Nezavisimaia Gazeta", “importantul rol pe care îl are guvernul Turkmenistanului în crearea unor codiţii favorabile pentru dialog”. Conform declaraţiilor diplomatului ONU, este extrem de important ca Aşhabadul să
'reprezinte, pentru ambele părţi, un stat cu adevărat neutru, ce nu doreşte să se amestece în treburile interne ale altora.
în acelaşi timp, actuala rundă de negocieri directe între “talibani” şi “nordici” s-a desfăşurat pe fondul pregătirii pentru discutarea în cadrul ONU a problemelor legate de înăsprirea sancţiunilor îndreptate împotriva regimului de la Kabul. Guvernul turkmen este convins că asemenea sancţiuni n-ar ajuta cu nimic desfăşurarea procesului de restabilire a păcii în regiune şi va duce numai la înăsprirea situaţiei. După cum a declarat presei ruse reprezentantul special al preşedintelui turkmen pe probleme de reglementare a situaţiei din Afghanistan, Boris Şihmuradov, în cazul introducerii unor sancţiuni, guvernul de la Aşhabad nu are de gînd să aducă modificări importante în politica sa “afgană”. “Noi vom continua să comunicăm cu ambele părţi aflate în conflict şi să livrăm energie electrică teritoriilor Afghanistanului, fără a ţine cont de oine controlează aceste teritorii. Dar noi nu salvăm liderii, ci poporul afgan”, a declarat Boris Şihmuradov.
Polonia, marea învingătoare“L’ESPRESSO”)
Marii învingători ai reuniunii la: nivebînalt de la Nisa sînt: ţările din Europa centrală şi răsăriteană candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Pentru prima dată'ele au fost tratate ca şi cum ar fi deja destinate să facă; parte' din clubul comunitar, obţinînd un număr de voturi în consiliul european care respectă, mai mult sau mai puţin ponderea lor demografică. Astfel, în Uniunea Europeană a viitorului nu: prea îndepărtat (2004-2005) va exista un: alt cvasi-mare - s
-Polonia-^ţară dotată cu acelaşi pachet de voturi ca şi Spania. România va conta mai mult decît Olanda. Republica Cehă şi Ungaria vor fi cot la cot cu Grecia, Portugalia şi Belgia, în timp ce Bulgaria se va situa la nivelul Suediei şi Austriei.
însă, de aici pînă a declara că nodul integrării ţărilor ex- comuniste este dezlegat, mai este cale lungă. Gele cinci zile de la Nisa au confirmat faptul câ UE refuză să abordeze, problema de fond: la ce anume serveşte această organizaţie, care. sînt frontierele sale şi viitoarea sa organizare instituţională. Acest “lapsus" exprimă' imposibilitatea de a
; concilia viziunile, sau mai curînd lipsa de viziune a Celor 15, fiecare mai interesat să cultive propria grădină naţională dăcît să înfrumuseţeze grădina comunitară. De altfel, pînâ cînd liderii europeni vor răspunde electoratelor lor naţionale, acest lucru va fi inevitabil.
Adevărata dezbatere asupra Europei va începe probabil după alegerile din Franţa şi Germania, din 2002, şi va găsi o consfinţire în Conferinţa interguvernamentală din 2004, în ■ care ar urma să fie în sfîrşit stabilite zonele de competenţă ale organelor comunitare, ale statelor naţionale şi regiunilor. Un cadru constituţional, cu alte cuvinte, în care vor fi. primiţi, şi integraţi noii parteneri. între timp vom naviga “cum putem”; pregătindu-ne armele în vederea confruntării decisive la care fiecare ţară, inclusiv Italia, va trebui să se prezinte cu idei şi propuneri clare. Altminteri, Europa cu 20 sau 28 de membri (inclusiv Turcia) se va dovedi o zonă de liber-schimb cu o piaţă mai mult sau mai.puţin unică şi o monedă şi ea nu prea unică. în cazul acesta', marea învingătoare a partidei europene ar-fi un ex-prim-ministru britanic, de-acum aproape la pensie: doamna Margaret Thatcher.
NATO Alt PUTEA DEVENI O RELICVA” A TRECUTULUI
"THE WASHINGTON POST"Cu prilejul ultimei sale apariţii oficiale în cadrul
. unei adunări anuale a miniştrilor apărării ai NATO, secretarul american al Apărării, William Cohen, a avertizat, în numele SUA, că NATO ar putea deveni o “relicvă a trecutului” în cazul în care statele’ europene nu fac eforturi şă îşi îmbunătăţească potenţialul militar şi nu acceptă ca noua forţă de intervenţie rapidă a UE să colaboreze cu NATO. William Cohen a precizat de' asemenea că orice încercare de a crea o forţă militară rivală alianţei NATO nu numai că ar putea-o slăbi pe aceasta din urmă, ci chiar ar distruge-o.
Secretarul general al NATO, George Robertson, a declarat în acelaşi context că precizările făcute de Cohen “au fost pe deplin justificate, iar miniştrii Apărării ai statelor europene ar fi trebuit să recepteze mesajul acestuia: dacă lucrurile se vor înrăutăţi, NATO va fi în curînd o forţă irelevantă”. în plus, secretarul-general a ţinut să sublinieze că “pentru toată lumea, alianţa transatlantică rămîne fundamentală pentru securitatea mondială, iar NATO - una din piesele ei de bază”. Controversa dintre Occident şi statele europene privind actuala situaţie a NATO a pornit într-un fel de la intenţia UE de a crea pînă în anul 2003 o forţă de intervenţie rapidă, alcătuită din circa.60.000 de soldaţi, capabilă să se desfăşoare într-un interval de 60 de zile pentru a reinstaura stabilitatea şi securitatea în cazul unei eventuale crize regionale. Notabil este faptul că de la astfel de misiuni de menţinere a păcii, NATO este exclusă, iar pînă în prezent statele UE nu au dat nici un răspuns cererii SUA,ca orice operaţiune de intervenţie a noii forte să fie coordonată de NATO.- -
' Unele state aliate cred că de fapt Franţa îşi urmăreşte propriile interese politice şi caută să creeze o rivalitate militară între NATO şi novicea forţă europeană de intervenţie. Ministrul francez al Apărării, Alain Richard, a declarat câ nu percepe mesajul lui Cohen drept un avertisment, ci că dimpotrivă a remarcat, cu prilejul unei întîlniri ministeriale desfăşurate în octombrie, la Birmingham (Anglia), unele aprecieri pozitive la adresa proiectului statelor europene de a crea o forţă militară defensivă autonomă. Diferenţa specifică dintre cele două poziţii - europeană şi occidentală - este cea legată de precizarea câ “orice acţiune a noii forţe rapidexde-intervenţie trebuie să fie făcută sub stricta coordonare a NATO.”
William Cohen a refuzat deocamdată să precizeze dacă într-adevăr Parisul va fi singura capitală europeană care să negocieze un eventual acord prin care unităţile militare naţionale au dreptul de a iniţia un plan operaţional.
în cadrul unor discuţii desfăşurate la Paris, actualul reprezentant UE pentru politică externă’ şi securitate comună (Domnul PESC), fostul secretar-general al NATO, Javier Solana, a declarat că forţa rapidă de reacţie a UE va coopera din plin cu NATO. “Să fie clar pentru toată lumea: Europa nu îşi creează propria armată, nu forţează vreun stat european să contribuie cu trupe la formarea viitoarei forţe militare a UE şi nici nu intenţionează să submineze autoritatea Alianţei transatlantice” a specificat el.
Atîta timp cît această chestiune delicată va fi discutată “deschis, transparent” şi fără a pleca de la premisa unei concurenţe între cele două forţe militare, “atunci SUA vor continua colaborarea cu ambele alianţe militare”, a mai precizat William Cohen. “Mai sînt încă multe aspecte destul de insidioase, însă esenţiale, care trebuie rezolvate în următoarele luni”.
Globalizarea şi sărăcia, principalele provocări ale fimericii Latine
Ţările din America Latină şi regiunea Caraibelor se confruntă cu noi provocări etice legate de globalizare, sărăcie şi dezechilibre • economice şi sociale care au nevoie de un răspuns urgent din partea guvernelor şi societăţii civile, după cum au subliniat experţii. Banca Interamericană de Dezvoltare (BID) a organizat o întîlnire internaţională consacraţă preocupărilor etice generate de aceste provocări, sub auspiciile Norvegiei, şi la care au participat peste 60 de miniştri, oameni politici,intelectuali, lideri religioşi, oameni de afaceri, academicieni şi reprezentanţi şi societăţii civile. în deschiderea reuniunii, preşedintele BID, Enrique Iglesias, şi guvernatorulnorvegian al instituţiei ausubliniat aceste provocări ce stau în faţa strategiilor de dezvoltare economică şi de luptă împotriva sărăciei şi adezechilibrelor. Domnul Iglesias a precizat că, pe lîngă o activare a dialogului, politic, iniţiativa încearcă să stabilească o reţea de lucru pe plan regional în ce priveşte aceste probleme de etică împreună cu instituţiile şi personalităţile internaţionale interesate de această dezbatere.
Fostul preşedinte al Republicii Chile, Patricio Aylwin, a Subliniat în intervenţia sa că, în ultimii ani,
’ s-a adîncit prăpastia care desparte ţările bogate de cele în curs de dezvoltare. “Numărul latino-americanilor şicaraibienilor care trăiesc în sărăcie a ajuns la 224 de milioane, în timp ce situaţiile de “sărăcie extremă", discriminare etnică, segregare şi violenţă din oraşe s-au menţinut sau au crescut”, a spus fostul demnitar chilian. El a subliniat, totodată, că majoritatea locurilor de muncă au apărut în sectorul neoficial şi că în multe ţări din regiune salariile sînt mult mai mici decît acum zece ani. “Este adevărat că America Latină,,ca şi restul lumii în curs de dezvoltare, păşeşte în acest început de mileniu trei cu un . venit foarte mic pe cap de locuitor, cu un procent foarte mare de sărăcie şi indici foarte înalţi de inegalităţi”, a precizat domnul Aylwin.
La rînduî său, organizatorul conferinţei din partea BID, Bemardo Kliksberg, a subliniat, că, în timp ce America Latină “a făcut progrese uriaşe pe planul democratizării, tot mai multe sectoare ale societăţii civile reclamă o dezbatere pe aceste teme şi cer ca valorile etice să primeze asupra conduitei politice”. Surse ale BID au
subliniat că prin această uniune se doreşte “analizarea dilemelor şi provocărilor etice fundamentale ate vremurilor noastre, prezente în procesele de dezvoltare, dar şi găsirea de idei şi propuneri care să ducă la o activare a dezbaterii politice
• în America Latină”.Fostul preşedinte argentinian,
Râul Alfonsin, a relevat că multe ţări “care au experimentat dificultăţi mari" au şi un scenariu politic limitat. Domnul Alfonsin s-a referit la faptul că "există teme ce nu pot fi avansate deoarece ar putea provoca o iritare a ‘pieţei. Iniţiative ce nu pot fi impulsionate deoarece contrazic condiţionalitatea
.împrumuturilor pe care le acordă unele organisme internaţionale de credit”.
Cu privire la globalizare, fostul mandatar argentinian a subliniat că este necesar să asumăm făptui că “procesul de globalizare este ireversibil şt că trebuie incorporat cu inteligenţă în politica naţiunilor. El se va transforma într-un instrument pozitiv şi progresist doar în măsura în care va deveni o unealtă a solidarităţii”. Şi doar cu condiţiile în care “internaţionalizarea economică, politică, socială, juridică şi culturală, va fi orientată în folosul bunăstării păturilor sărace”, a conchis el.
U N IT A TE A A R A B A E S T E SU B M IN A TA 1>E S T R A T E G II C O N T R A D IC T O R II
La 14 decembrie, cotidianul oficial din Arabia Saudită "Al-Watan" l-a criticat pe ministrul egiptean pentru probleme religioase Mohammed Hamdi Zaqzuq pentru faptul că i-a îndemnat pe musulmani să meargă în masă la Ierusalim pentru a explica
• semnificaţia acestui oraş pentru Islamism. Dl Zaqzuq a declarat la 6
> -decem brie: “Dacă milioane de musulmani ar merge la Moscheea Al- Aqsa, va fi imposibil pentru Israel să îşi însuşească oraşul şi să facă din el capitala sa”, a relatat revista guvernam entală egipteană Al- Musawwar. Cotidianul saudit a criticat
comentariul diui Zaqzuq şi l-a acuzat pe ministrul egiptean că încurajează normalizarea relaţiilor dintre musulmani şi Israel. Acest incident scoate în evidenţă faptul că există o divizare în cadrul comunităţii arabe, generată de deosebirile existente în modalitatea de a aborda presiunile interne din partea fundamentaliştilor islamişti. De exemplu, guvernul egiptean s-a străduit să-şi liniştească opoziţia, în timp ce guvernul saudit a revenit la măsurile de reprimare.
în final, aceste strategii divergente vor împiedica statele arabe să ajungă la un consens privind modalitatea de a aborda conflictul escaladat dintre israelieni şi palestinieni, care a fost propulsat în prim-planul politicilor regionale din Orientul Mijlociu.
- Exacerbarea violenţelor dintre israelieni şi palestinieni a determinat statele arabe să privească spre Egipt pentru a stabili dacă situaţia va fi ţinută în frîu sau va degenera în violenţe amplificate. Egiptul este o ţară-cheie datorită unei conduceri cu vechime şi a puterii sale militare. Nici un alt stat arab nu dispune de mijloacele sau motivaţia de a acţiona independent împotriva Israelului, aşa cum dispune Egiptul. Mai mult, această ţară a semnat un acord de pace cu Israelul.
De la declanşarea violenţelor, presiunile interne din Egipt au influenţat în mare măsură acţiunile guvernamentale şi politica fată de Israel. în ciuda statutului ilegal al mişcării Frăţia Musulmană, aceasta
a obţinut recent succese considerabile în alegerile legislative - o perspectivă înfricoşătoare pentru partidul aflat la guvernare. Această mişcare a acţionat pentru a răsturna • guvernele laice încă de la întemeierea sa, în 1928. Consecvenţa de care a dat dovadă Cairo faţă de acordul de pace cu Israelul â oferit 'acestei organizaţii motivaţia perfectă cu care să atragă sprijinul popular şi presiunile asupra guvernului.
Cairo a încercat să găsească o poziţie de echilibru, liniştindu-i pe radicalii săi islamişti prin declaraţii, fără a revoca militar tratatul de pace cu Israelul. Apelul adresat de dl
- Zaqzuq musulmanilor de a merge la Ierusalim este o ilustrare perfectă a acestui lucru. Atunci de ce a criticat
Arabia Saudită declaraţiile ministrului egiptean? Guvernele din Egipt şi Arabia Saudită se află în etape diferite ale relaţiilor lor cu opoziţia internă.
Egiptul a luat măsuri de reprimare a Frăţiei Musulmane în anii ’80 şi la mijlocul anilor ’90. Ulterior, gruparea a ridicat mai puţine pericole la adresa securităţii. Fiind în prezent în postura de simplu pericol politic la adresa partidului aflat la guvernare, gruparea este tratată ca partid ide opoziţie ilegal.
Arabia Saudită, pe de altă parte, se află încă în procesul de reprimare a opoziţie i in te rn e . G rupările extremiste religioase de opoziţie susţin că stilul de viaţă opulent al familiei regale a irosit petrolul, bogăţia ţării, ce este un dar divin.
a r putea fi H rec la m a d u m n eavo as tră i ( a •
'1935 - S-a născut actriţa Stela Popescu -
devărul de Cl î
Colinde transilvane eu 3oan BOCŞTî şi Ansamblul 3C0?îHE
9 •£<& tătar codare Cemtâto / ^ u o ie t de f t u o / t o t
<m u c ~c tttadO' fiCcttO' / ^ie vie t de şicea, ” •
* v
£
____
r31 i * * 4 t*"* I i " i 1 ;
\
In mijlocul colindătorilor, loan Bocşa: “Şi la anu’ om veni /Z iurel' de ziuâ/Numa dacă ni-ţi pofti/Ziurel de ziuă”
U n sp ec taco l de su c c e s , g ra ţie protagoniştilor - excelentului interpret l o a n B O C Ş A şi c o m p o n e n ţilo r A n s a m b l u l u i I C O A N E , d e la
Academia de M uzică “Gh. Dima” din CIuj-Napoca, îm preună cu un grup. al Institutului Teologic Cluj -, dar şi ambianţei oferite de Muzeul Etnografic
al Transilvaniei, gazdă generoasă a unor întîmplări artistice de geri în acest timp al sărbătorii. în sunet de toacă, clopote şi dobaşi, în acorduri de fluier, taragot sau vioară, colindătorii au îneîntat asistenţa cu piese inedite de folclor tradiţional românesc de Crăciun şi Anul Nou, culese din teritoriul dialectal circumscris judeţelor Alba şi Hunedoara. Cîntece rituale interpretate în no ta sa inconfundabilâ de loan Bocşa, susţinut de armoniile corului studenţilor, colinde, jocul şi cîntecul caprei - toate în arome de brad, colăcei şi vin fiert, prefigurînd fulg de zăpadă, cald. Un eveniment cultural, etrio- folcloric de ţinută, impregnat de filonul tradiţiei şi de eternele întrebări despre Naşterea Pruncului Sfînt, despre viaţă şi m o a r te , 'd r a g o s te 'ş i c red in ţă adevărată. Şi-au dat concursul ia reuşita manifestării: Fundaţia Culturală “TerrArmonia” Alba Iulia, Academia de M uzică “Gh. Dima”, Institutul A rh iva de Folclor a A cadem iei 'Române - Cluj-Napocâ şi-Asociaţia “Sprijiniţi Copiii” din Alba Iulia.
Michaela BOCU
Ş c o a la d in F e le a c u a r e d e v e n i t
Ş c o a l a " Ş t e f a n M i c l e M M
F e s t i v i t ă ţ i l e o r g a n i z a t e , z i l e l e
t r e c u t e , i a F e l e a c u , d e ş i
d e s fă ş u r a te la c o n c u r e n ţ ă c u a l t e le
d c la C I u j - N a p o c a s a u d i n a l t e
l o c a l i t ă ţ i a le j u d e ţ u l u i C l u j , ş i - a u
a v u t p a r t i c i p a n ţ i i ş i p u b l i c u l
c u v e n i t , î n c i u d a a b s e n ţe i u n o r a
d i n t r e p e r s o n a l i t ă ţ i l e i n v i t a t e .
D u p â c u m a m a n u n ţa t , î n c a d r u l
f e s t i v i t ă ţ i l o r a f o s t a t r i b u i t ş c o l i i
d i n r e ş e d in ţa d c c o m u n ă n u m e le
i l u s t r u l u i f i u a l l o c a l i t ă ţ i i ; Ş t e f a n
M i c l e ( 1 8 2 0 - 1 8 7 9 ) . Â u f o s t d c
fa ţă , î n n u m e le a u t o r i t ă ţ i l o r lo c a le ,
- .
“ Ş te f a n M ic le” , a fo s t v iz ita tă ş c o a la cu c o lţu l m u z e i s t ic ş i iab o ra to ru l de fiz ică , ia r e lev ii au su s ţin u t u n frum os p ro g ra m de c o l i n d e . M a n i f e s t ă r i l e d e la F e le a c u au fo s t o rg a n iz a te 'd e Ş c o a l a c u c la s e le I - V I I I , îm p re u n ă cu D esp ărţăm în tu l C lu j a l A S T R E I şi cu C en ac lu l li te ra r- it in e ra n t “M ihai E m in e sc u ” d in C Iu j-N apoca.
' M.B.
p rim aru l E m il L u c a , d irec toarea şco lii, d -n a p ro f. I le a n a F eche te - P lâ i a n , r e p r e z e n t a n ţ i a i P re fec tu rii, In sp e c to ra tu lu i Ş co lar J u d e ţ e a n , c a d r e - d i d a c t i c e u n iv e rs ita re , o a m e n i d e cu ltu ră c lu jen i, c e tă ţe n i a i co m u n e i. U n so b o r d e p re o ţi, av îndu-1 în frun te p e P S V a s ile S o m eşan u l, a o fic ia t s lu jb a d e p a ra s ta s p e n tr u so ţii Ş te fa n ş i V e ro n ic a M ic le ş i a s f in ţ i t p la c a a ş e z a t ă p e fro n tisp ic iu l şco lii, c u n u m ele lui Ş te fa n M ic le . . A u f o s t r o s t i te a lo c u ţ iu n i ş i s - a u d e s f ă ş u r a t lucrările u n u i S im p o z io n o m ag ia l
......V W\ >4
r y
fimSISa B
A C T U A L I T A T E A C U L T U R A L Ă
S ărb ă to area d e H A N U K A
■ M arţi, 26 decembrie a.c., cu începere de la ora 17,30, la Templul Memorial al Deportaţilor din CIuj-Napoca, str. Horea nr. 21, va avea loc ceremonia sărbătorii de HANUKA 5761/2000. Predica festivă va fi rostită de Eminenţa
■Sa Marele Rabin Menahem Hacohen, îndrumătorul religios al Comunităţilor Evreieşti din România. Comunitatea Evreilor din CIuj-Napoca transmite tuturor, cu ocazia aprQpiatelor Sărbători şi a Anului Nou - primul an din veacul şi mileniu! care urmează - cele mai calde urări de. sănătate, putere de muncă; fericire, împliniri în activitate şi în viaţa personală, alături de colaboratori şi de cei care vă sînt dragi.
Un “ro m a n ţ” s c ris de e lev i
' L a ' C olegiul N aţional “George Coşbuc” din CIuj-Napoca - instituţie de învăţămînt care găzduieşte multe şi valoroase manifestări culturale - a fost lansată, recent, în cadrul unei activităţi a Catedrei de Limba şi literatura română la care au participat profesori şi elevi din şcoală, o lucrare cu caracter mai “special”: coordonată de d-na profesoară de Limba română Luminiţa Medeşan (în prezent detaşată la Colegiul clujean amintit), cartea L a Divan m ulţi se visează, subintitulată “Romanţ” a apărut graţie unei sponsorizări printr-un p ro iec t mai g e n e ro s 'a l Departamentului Editurii Humanitas Educaţional, avînd acceptul MEN pentru a figura ca material-resursă în cadrul . .3 L - «sas*.bibliotecilor şcolare din întreaga ţară. Mai mult, cartea reprezintă un experiment literar ai cărui autori sînt elevi ai Grupului Şcolar Economic şi Administrativ “Mircea Vulcănescu” din Bucureşti, coordonaţi de d-na prof. Medeşan;'26 de elevi fructifică-experienţa acumulată în redactarea unei bucăţi literare, avînd ca bază de pornire lecturi din clasa a IX-a, cînd se studiază stilurile funcţionale şi romanul paşoptist. E lesne de descoperit, aşadar, că avem în faţă un roman- pastişă, raportat la “Ciocoii vechi şi noi”; cunoscutul roman al lui Nicolae Filimon. A rezultat o lucrare la mai multe mîîni, în care personajele şi intriga ţin de contemporaneitate; o încercare la care-merită sâ se încumete şi elevi clujeni talentaţi care, cu un sprijin adecvat (a se citi sponsor), pot face o treabă Ia fel de bună, dacă nu mai mult. .
La în c e p u t d e d ru m : ■
C o le g iu l U n i v e r s i t a r P e d a g o g ic “ H o r e a , C lo ş c a ş i C r i ş a n ”
Astăzi, la oră 10, va avea loc la Colegiul Naţional “G. Baritju’ din CIuj- Napoca, deschiderea cursurilor de pregătire a studenţilor din anul I, Specializarea Institutori - Limba engleză franceză, învăţămînt de zi, cu freovenţă redusă, din cadrul Colegiului Universitar Pedagogic “Horea, Cloşca şi Crişan” din CIuj-Napoca.
S cen e b ib lic e pe scena g h e rle a n ă ’
Vineri, 22 decembrie, gherlenii vor avea parte de un spectacol special. Cu Ocazia Sfintelor Sărbători de Crăciun, Biserica Creştină Baptistă “Vestea Bună” organizează la Casa municipală de cultură spectacolul “Te putem număra şi pe tine”. Este vorba despre o adaptare pentru scenă a evenimentelor de pe Cîmpia Bethleemului, prezentata de un grup de copii creştini. Membrii grupului de copii ai Bisericii Creştine Baptiste din Gherla vor prezenta scene biblice şi vor cînta colinde de Crăciun. Reprezentaţia va avea loc seara, la ora 19. Copiii sub 14 ani aflaţi în sală vor primi cadouri. Tot baptiştii vor susţine la sfirşitul acestei săptămîni şi un concert de colinde. în cadrul programului va evolua şi grupul “Continental”. Sîmbătă dimineaţa, grupul de tineri ai comunităţii baptiste din localitate va vizita clubul Penitenciarului, unde va prezenta un program de cîntece religioase şi colinde specifice Sărbătorilor de sfirsit de an. Vor fi oferite cadouri deţinuţilor nevizitati de f a m il ie . ; ;
SZ. Cs.
L u m in a în g e r ilo r ■ ■ _ • •__ _
Cuprinse în cadrul generos al megaproiectului “Edu 2000+”, vizînd reforma educaţională în învăţămînt, activităţile Şcolii “Ion Creangă” din municipiul
- nostru sînt deja bine cunscute. Şcoală-pilot reprezentativă, această unitate de învăţămînt şi-a propus mai multe obiective îndrăzneţe, atît în domeniul educaţiei ecologice a elevilor ei, în păstrarea valorilor multiculturale ale ţării noastre (prin Cercul de istorie orală), cît şi îii implicarea cît mai multor instituţii-cheie din oraş în viaţa şcolii. Unul dintre obiectivele de bază ale dascălilor de la Şcoala “Ion Creangă”, ale conducerii acesteia, este, pe de o parte, mai buna cunoaştere-şi acceptare a diversităţii sociale şi umane, în spiritul toleranţei, iar, pe de altă parte, realizarea unor oportunităţi pentm socializarea copiilor aparţinînd unor categorii defavorizate (orfani, abandonaţi, copii ai străzii etc.). în acest sens, marţi, 19 decembrie 2000, elevii Şcolii, “Ion Creangă” au organizat un Crăciun plin de căldură şi lumină, invitînd să participe la bucuria lor şi un grup de copii, de vîrstă şcolară, de la C entrul de Prim ire a Copiilor în Regim de Urgenţă Cluj. Oaspeţii au fost întîmpinaţi, alături de directorul şcolii, dl prof. Cristian Munteanu, de un grup de elevi, reprezentanţi ai claselor lor în Consiliul Consultativ al Elevilor (coordonat de d-ra prof. Clara Cozma).. După vizitarea şcolii, s-a făcut un scurt popas în cabinetul de informatică, Unde copiilor li s-au dezvăluit cîteva din tainele calculatorului. Adunaţi în jurul bradului împodobit, musafiri şi oaspeţi au colindat, au recitat, au urat cu “Pluguşorul”, apoi, conform tradiţiei, au fost răsplătiţi cu daruri de Moş Crăciun. Bucuria din ochii tuturor celor prezenţi părea sâ reflecte lumina îngerilor ce- se coborise printre copii; „ , „ . „*n>
Prof. Dorina RAD
Rubrică realizată de M. BOCU
Aici ar putea, fiI reclama dumneavoastră W i
1990 - S-a comemorat un ande la Revoluţia din 21 Decembrie- 1989. Asociaţia "21 Decembrie” a anunţat că în ziua de 21
■ decembrie a fiecărui an va organiza acţiuni de comemorare a eroilor Revoluţiei. Mitingul a început la ora 12 în Piaţa Romană şi a continuat cu’depuneri de coroane de flori în faţa Sălii Dalles, în
Piaţa Universităţii şi Cimitirul Eroilor.
@ ă n ţ i t e c i c c j e t t i t v i / v * -
Cliţjeni a i seco lu lu i 20 *
Subintitulat “dicţionar esenţial”, recenta apariţie Clujeni ai secolului
- 20 este o operă lexicografică de mare importanţă pentru cunoaşterea potenţialului ştiinţific şi ciiltural-literar- artistic al unuia dintre cele mai importante oraşe ale ţăriib centru universitar şi artistic de mare renume, capitală recunoscută a Transilvaniei. în sfîrşit, Clujul beneficiază de un
'■ repertoriu al celor mai importante personalităţi ale sale, căci cele peste 2.500 de articole ale lui dau seama despre aportul oamenilor oraşului şi în cele mai diverse domenii cu putinţă. Dominantă este totuşi viaţa universitară, după care urmează apoi
•scriitorimea, compozitorii şi artiştii scenei lirice şi ai Teatrului Naţional, oameni din domeniul tehnic şi medical. Ideea de a realiza un astfel de dicţionar al contemporanilor a avut-o regretatul publicist Tiberiu lancu, care a început redactarea lui prin 1992, ca apoi el să fie abandonat în 1995, odată cu trecerea în nefiinţă a autorului. Un colectiv redacţional nou s-a costituit în 1999, şi la îndemnul editurii Casa Cărţii de Ştiinţă, care a preluat lucrarea şi
sub egida căreia proiectul iniţial a fost dus la bun sfîrşit. Aşa cum arată el la ora actuală, Dicţionarul poate servi drept ghid util pentru o informare
- promptă şi exactă, deşi n-am putea afirma că şi desăvîrşită. Lacunele unei astfel de întreprinderi sînt' de la sine înţelese dată fiind complexitatea muncii de redactare şi armonizare a fişelor venite din diferite domenii. Bine lucrate şi exacte ni se par fişele lui Stelian Mândruţ, care a oferit material privitor la istoricii clujeni. în schimb altele-au fost redactate lacunar şi prezintă numeroase goluri, pe care redacţia era obligată să le completeze. Astfel, cum să acceptăm un articol despre cunoscutul critic de artă Negoiţă Lăptoiu, dacă lipsesc datele biografice esenţiale, după cum şi la alţi universitari - prezenţi în volum lipseşte fie data naşterii (ex. Frieda Ed’elstein), fie localitatea de naştere (Bicher, Borzea
, etc.). Alte fişe pun în circulaţie date eronate, precum aceea că ar exista o lucrare intitulată Tezaur al limbii române sau că s-ar fi tipărit o lucrare cu titlul Q radiografie alfabetică (1995), după cum supărător este faptul că unele din articole sînt aduse la zi, unele pînă în anul 2000, altele rămînînd la forma lor iniţială din 1995. Pe copertă apare apoi în mod greşit numele de
-Raluca Lipan în loc de Raluca Ripan etc. Foarte mulţi autori n-ar fi avut ce să caute într-un astfel de
'dicţionar,faptul că au fă'cut studiile universitare în oraşul nostru sau că au plasat o statuie aici (Marius Butunoiu, de pildă) nu-i îndreptăţea la o asemenea onoare.. Lucrarea se întregeşte cu o listă a clujenilor membri ai 'Academiei Române, cu lista membrilor Uniunii Scriitorilor sau ai Uniunii Artiştilor Plastici, cu directorii Teatrului sau rectorii Universităţii, precum şi cu publicaţiile clujene sau cu imagini din Clujul de odinioară, fapt care ridică valoarea acestei prime opere lexicografice, de-mare utilitate.
Mircea POPA
Cin mare artist român din Franţa, VALENTIN CODOiCI
Reputatul specialist în istoria picturii româneşti, d-na dr. Livia Drăgoi, director al Muzeului Naţional de Artă -1 Cluj, propune publicului nostru atît de receptiv la adevărata valoare artistică o expoziţie de excepţie: VALENTIN CODOIU. Cunoscut ca unul dintre cei. mai profunzi artişti ai generaţiei “optzeciste", cu un palmares impresionant atît în ţară, cît şi peste hotare. Din 1987 trăieşte în Franţa şi expune la principalele saloane de artă din Paris: “Salonul Independenţilor”, “Salonul de toamnă”, “Salonul artiştilor francezi”... Pe lîngă expoziţiile personale din România, deschide selecţii reprezentative din opera sa în Franţa, Olanda, Portugalia, Italia şi participă cu lucrări în cadrul unor expoziţii de grup în oraşe din Europa şi America Latină.
Opera lui Valentin Codoiu puternică, matură, ne demonstrează câ în orizontul unor evoluţii artistice post- moderne,. prin originalitate şi autenticitate, se obţine o exacerbare reînnoită faţă de formele plastice de comunicare în sine. Astfel, deşi există o jibertate şi o autoafirmare relevabilă, deschiderea operei lui V alentin Codoiu spre trecut, ca a tuturor celor cuprinşi în vîrtejuf post-modern, manifestă o disponibilitate proaspătă pentru recuperarea unor rapeluri ale senzualităţii, precarităţii, mişcării formei orgolioase, proprii unui baroc filtrat prin ironica privire a secolului nostru. Motivul plastic devine astfel “situare plastică” la confluenţa ironică - prin’ orientarea abilă a codurilor - între expresiv şi simbolic, între modem şi desuet. Iar imaginea apare ca o “pictură a rezistenţei”, faţă de facil, de solemn şi chiar de povară convenienţelor non-figurative. Aluviunile trecutului plastic - V. Codoiu este evident un erudit - în imagine sînt concentrate în nuclee - rapel savant dozate, care sînt în acelaşi timp invocate, admirate, suspectate şi
uneori chiar anulate. Metafora plastică devine astfel funcţia “situării plastice”. Elementele, structurale ale imaginilor se intersectează într-o situaţie plastică, contrapunctic actualizată uneori la limiţa dintre figurativ şi non-figurativ. Semnificaţiile apar din relaţiile de contrast şi similaritate pe care. prezentul secolului nostru, prezentul ochiului artistului Je stabileşte cu altă epocă, cu alt climat spiritual şi afectiv.
i i i
m m i â s S f s i s s . « M i s s
I s - /■
— - . 4
1 ’Nimic în opera lui Codoiu nu se poate sustrage jocului conotaţiei, nici chiar atunci cînd lasă impresia că s-a eliminat orice urmă de simbolism sau' referenţialitate. Fiecare strat al imaginii este o trimitere perfect plauzibilă la prezent, dar aluziv actualizează fie o lume anterioară a picturii sau a mitului, fie un alt mediu decît cel terestru în numele unei etici exploratorii. Ele traduc neliniştea interioară, accentuează tensiunea, originalitatea limbajului său plastic vehem ent expresiv. Codoiu ştie însă să statueze un raport plastic propice simbolului între continuii şi discontinuu,
tranşformînd fiecare trăsătură de penel "înţr-un eveniment optic. Dacă în : primele sale lucrări păstrează un caracter figurativ, cu forme puternice, cu o materialitate imperioasă, mai apoi\ se apropie de neoexpresionism iar imaginile plastice se nasc în jocul simbolic între plin şi gol; el aplică parcă ' perforaţii sau elaborează transparenţe evanescente, parcă pentru -a contracara vizualul aflat sub incidenţa faptului de viaţă - de parcă totul ar fi situat într-un mediu acvatic, ostil. El
. tinde spre o structură de esenţă, propune resimbolizacea, augmentată de o elaborare savantă a limbajului - plastic în sine, „cînd poetic, tragic sau ironic. într-o formă prelucrată recunoaştem în imagini siluete umane. El propune o im ag in e proces, originală, autentică, a condiţiei umane; personajele invitate la o “serbare” sînt tot atîtea ipostaze ale suferinţei umane, ale efortului de găsire a unor suporturi existenţiale. Din experienţa expresionistă extrâge nevoia luptei pentru autodefinire în datele realităţii sfîrşitului de mileniu, dar accepţiunea post-modernă a imaginii transformă
„ situaţiile limită existenţiale în situaţii plastice de postulare simbolică (Cuplu, Lupta, Femei l- ll) . în lucrări se instaurează o atmosferă de tensiune; personajele sînt supuse unor forţe ce ţin de destinul omenirii. Precaritatea fiinţei umane este acuzată într-o lungă serie de compoziţii - comentariu asupra lumii în suferinţă - accentuat de tragismul în sine al tuşelor răscolitoare, expresive. Augmentează prin culoare tensiunea;' exploatează posibilităţile de expresie dilatînd, umbrind, construind cu tuşe largi, puternice sau scurte, rapide. Tensiunile sale interioare în spatele “motivului atacat ironic" sînt înscrise patetic pe cîmpul imaginii în care aluzia la cunoscut şi înţeles are rostul stîncii în faţa valurilor mării.
Dr. Alexandra RUS
E le v ii ş i s tu d e n ţ i i m u z ic ie n i c o lin d ă
c h z r x x o Q x jtjc k z 'Patru concerte de m uzică
religioasă şi colinde au atras a ten ţia în m od special p rin nivelul interpretativ deosebit: C oncertul C orului de cam eră “C appella Transylvanica”, în co lab o ra re cu O rch estra^ s tu d e n ţ i lo r a riilo r I - I I , a A cadem iei de Muzică “Gh. Dima”, solişti fiind R am ona E re m ia , A na R u su , A lexand ru M ânzat, C ornel G roza, dirijor Sanda R om an M arc (s tu d ii aprofundate); Concertul de colinde şi cîntece de stea prezentat de Ansamblul coral al Facultăţii Teoretice al A cadem iei de M uzică, în co labo rare cu O rc h e s tra
, Liceului ele Muzică (dirijată de lec t. u n iv . C ip ria n P a ra ) , dirijorii corului studenţii: Liana-., O lte a n , H o re a H ap lea , T a tia n a M a rc u , M ih ae la Goje; C oncertu l de colinde şi muzică religioasă interpretat de e lev ii L ic e u lu i de M u zică “Sigism und Toduţă” - C orul “ J u n io r V ip ” d irija t de profesoara şi - com pozitoarea A nca M . M ariaş, Sextetul de a lăm uri al clasei prof. Pintea loan şi C oru l mixt al elevilor d ir ija t de p ro f . F ra n c isc M ureşan. Un concert de nivel a p rezen ta t şi C o ru l Filarm onicii drijat de Cornel
-G ro z a . (D in cauza u n o f n ed o rite suprapuneri; de m anifestări corale, cronicarul muzical n-a putut participa la acest frum os concert de colinde).
Concertele de colinde au fost
pentru publicul clujean mesaje de bucurie la primirea veştii N aşte rii .D om nului, dar şi adevărate momente de desfătare artistică. Foarte frumos a fost prezentată Missa în do major de W.A. Mozart KV 220 dirijată de Sanda Roman M arc. Un g rupaj de 19 co linde de com pozito ri rom âni a fost interpretat, în condiţii frumos n u an ţa te , de “ C a p p e lla T ra n sy lv a n ic a ” d irija tă de C ornel G roza. D upă numai cîteva zile de la acest minunat concert, dirijorul C ipriah P a ra - şi studenţii clasei de dirijat cor a prof. Florentin Mihăescu au susţinut un concert de colinde şi m uzică re lig io asă .d e compozitorii Gheorghe Dima,
«T ib e riu B red iceanu , Sabin Drăgoi, Tudor Jarda, Achim Stoia, Ana-M aria M eza (u n ;. num e nou în com pon istica clujeană şi cu talent evident),: Emiliu Dragea’ Nicolae Lungu,- Valentin Timam, Adrian Borza, Virgil Mihăileşcu (cu o colindă foarte interesantă ca structură m uzica lă ) etc. D irijo ru l C ip rian Para a prezentat cu succes Uvertura din Suita I în do m a jo r de J . - S . B ach; fragm en te din O rato riu l Bizantin de Crăciun de Paul C onstan tinescu , C antata Carpatica (partea' I) de Remus Tzincoca (dirijor român stabilit îh C anada) şi C antata “Mîntuire” de Gheorghe Firea. .
.In fine, o frumoasă seară de colinde şi muzică religioasă a fost susţinu tă de către tre i
formaţii ale Liceului de Muzică “Sigismund Toduţă”. Tot mai mult se afirmă -în planul vieţii m uzicale clu jene C o ru l “Junior Vip”. întregul program de c o lin d e ' şi c în tece de sărbătoare a fost compus sau prelucrat de către dirijoarea
; ansam blului de copii m ici, A nca M. M aria ş . în zile le p rem ergătoare C răciunu lu i, Corul “Junior Vip”, încărcat cu lauri premiali, sâ va afla în Bucureşti pe mai multe scene de concert şi la Televiziune, semn al calităţii formaţiei de la Liceul de Muzică clujean. Un interesant grupaj de colinde tradiţionale a fost interpretat de către S ex te tu l de a lă m u ri, iniţiat şi condus de prof. loan Pintea. Cele 10 piese au fost cîntate în aranjamentul prof. loan Pintea; Un program de,
„-“Ave Maria” şi alte cîntece de Crăciun de compozitori străini a fost interpretat de C orul mixt al Liceului de M uzică dirijat de prof. Francisc M ureşan. în cadrul concertului a figurat şi “ A ve M aria” a . p ro f . şi dirijorulu i M arius C uteanu.
. Pe cînd un concert de colinde alcătuit numai din lucrări ale unor compozitori clujeni?
- Emiliu DRAGEA P.S. Cronicarul m uzical al
ziarului “Adevărul de C lu j" profită de această ocazie şi transmite tuturor muzicienilor clujeni p e care i-a a vu t în v izo ru l c r itic “S ă rb ă to r i
fer ic ite” şi “La mulţi ani"!
Pe s cen a T e a tru lu i M ag h ia r de S ta t C iu j-N a p o c a
“Domnişoara Julia” de StrindbergRecenta premieră a Teatrului Maghiar de Stat
Ciuj-Napoca cu Dom nişoara Ju lia de Strindberg - coregrafia Andras Lorant, decoruri şi costume Balogh Borbala, muzica H. Varga
Andras, scenografia, computerizată Krezsek Csaba şi Oriold Arnold, Jn rolurile principale Csutak Reka/Julie, Fodor Edina/Cristina, A ndras L o ran d /Jean , cu participarea , extraordinară a formaţiei Guadalquivir/H. Varga Andras, Krezsek Csaba,.Csiszer Viola, Asztalos . Zsolt - mă face să reafirm faptul că sub direcţia lui Tompa Gabor au loc ,cele mai fericite momente. Directoratul lui Tompa aduce piese şi puneri în scenă de mare valoare. Aşa este şi Domnişoara Julia, spectacol care pune în valoare o altă faţetă a actorului, cea de dansator, întreaga povestev derulîndu-se în ritmuri andaluze şi de flamengo. Este încă o dovadă că Domnişoara Julia este, ca temă, universală, că timpul şi spaţiul se pot contopi în ceva bun şi durabil. Este meritul lui Andras Lorant de a fi conceput o poveste a poeziei şi dramatismului cursivă, în care cele două partenere se ridică la nivelul dansatorilor profesionişti. Lucru ce denotă nu numai talentul înnăscut, ci şi orele de muncă, de exerciţii asidue, de lucru în echipă, concretizate înlr-un spectacol ce se va juca şî pe mai departe cu sala plină. Am fost martorii unui eveniment teatral, inovator şi de data aceasta, ce dă culoare scenei clujene. Culoarş şi sunet datorită formaţiei Guadalquivir, şi ea cunoscută, artişti tineri, impecabili instrumentişti.
Prem ieră la Teatrul Naţional ÎC luj-Napoca“ D o n a J u a n a ” d e R a d u S t a n c aS îm b ă tă , '23 decem brie, ora 19, Studioul
Euphorion este gazda unei noi. prem iere a Naţionalului, D ona J u a n a de Radu Stanca. Teatrul dansant propus are parte de realizatori pe măsură, L ivia T u lb u re G ună/direcţia de scenă, A d rian a G rand/decorul şi costumele,
C ă lin Ion ce /m uzica , M e d a G în sc ă , P a u la T urcaş şi C ip rian C îm pegn instrumentişti, din distribuţia spectacolului facînd parte; A n d ra N egu lescu , G y u sz i S z ir b , R u s la n B îr le a , C a rm e n C u lc e r , lo a n A rd e le a n , C o d ru ţa O ancca.
HXai a p ro a p e de S ă rb ă to a re a C răciunu lu iDm dorinţa de a fi mai aproape de Sărbătoarea Crăciunului^ Teatrul N ational Ciuj-Napoca
programează pentru jo i, 21 decem brie, o ra 17, spectacolul V icleim - de M ircea Vulcănescu, direcţia de scenă Adrian Roman, scenografia Cristian Rusu.
D em ostene ŞOFRON
l ’ u b l i e n n u 'C L U J-N A P O C A : lu n i -v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă tă 9 - 1 4 ;
' te l/fa x 1 9 -7 3 -0 4 ;S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i -v in e r i 8 -14; te l/fa x 3 1 -4 3 - 2 3 ;
S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i, m ie r c u r i , j o i 8 - 1 6 , m a r ţ i , v in e r i 8 -11; te l/fa x 2 1 -6 0 -7 5 .
* i *
S.C. EURO-CENTER SRL, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei, nr.15, sector 3, telefon 01/3130154, fax 01/3112759, organizează
LiCiTAţlEPENTRU VÂNZAREA
Cotei părţi indivize de8S,48% din imobilul (HOTEL NAPOCA) situat în Cluj-Napoca, str. Octavian Goga, nr.1-3 şi a terenului aferent, precum şi a mijloacelor fixe şi obiectelor de Inventar aflate
* Licitaţia se organizează în data de 10.01.2001. începând cu ora 10.00, la sediul societăţii. ■ ' " . ■ ■ ■ ■ ■
■ Preţul de începere a licitaţiei este de 3.200.000 USD (plus taxa pe valoarea adăugată).
■ Caietul de sarcini poate li procurat, contra cost, de la sediul societăţii, între orele 9.00-16.00, în zilele lucrătoare. ■- ' '
■ Ofertanţii care doresc date şi informaţii referitoare la activele scoase la licitaţie, pot. consulta documentele la sediul societăţii şi, după caz, la locul activelor, după semnarea Angajamentului de confidenţialitate.
■ Pentru participarea la licitaţie este obligatorie cumpărarea Caietului de sarcini.■ Depunerea.în plic sigilat, a dosarului de participare la licitaţie seva face la sediul
societăţii din Bucureşti, Calea Victoriei nr.15, dna Spasiu Aurelia, (el. 01/3130154, fax 01/3112759 până la data de 08.01.2001, ora 16, acest termen fiind termen de
■ Deschiderea plicurilor cu documentele de participare se face în prezenţa tuturor ofertanţilorîn datade 09.01.2001, ora 10.00, la sediul SC EURO-CENTER SRLdirv Bucureşti, CaleaVictorlei,nr.15. . .. ..
■ Verificarea şi analizarea documentelor de participare la licitaţie se va face până în data de 10.01.2001, ora 9.00, când se va întocmi şi afişa lista ofertanţilor acceptaţi.
Alte relaţii privind activele scoase la licitaţie şl organizarea licitaţiei se pot obţine de la Dna. Spasiu Aurelia. (4263791)
Tel.064-W0.W3
■ - * -'1"" * $ ' • / *v\ V» • { ' jţ, ■ încheiat la A R• O î v -V ; f . , 4 'v 1V 3 răspundere civilă
vV iV 'i V - v y Ţ j S : - >*:' r : t». , W *;. f € - - A A \ T " ’" ’ ’u ^
> / , * * / v' / # A ' s i ~ \ K l ; .1 asigurarea obbgalon. , S .X - r ' Ţ • ' « 2 Î V l ţ - Vei beneficia de fedi
•' ' / M l legislaţiei.v * , j i ' ţ j Q v f î x . j, * ■) k - i ^ v * f ‘V Ai sansa de a pn
,■ V ■ v, \ î ? H ' V ' » » » ' ' v - v . '{■/ •• f ■■ •• * 4 _ . .? ' * t " I : ;:S ’• i { ' \ autoturism R e n a u lt
rtaftvc^MwtagtSfiiif s
<’ , Esti liniştit când ştii câ tu şi partenerul tău de trafic v-aji A R D A F asigurarea . obligatorie ; de
auto.
încheie la A R D A F până la 31 D e c e m b rie 2 0 0 0asigurarea obligatorie auto pentru to t an u l 2 0 0 1 1 Vei beneficia de reducerea tarifului cu 1 0 % conform
• Vînd apartament 2 camere, pe str. Haţeg, confort 1 , nefinisat, e taj intermediar, preţ 250 milioane. Tel. 430.423.-(Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, preţ 260 milioane; Tel.
. . . . • . . „ - 430.423. (Ag.i.)• Vmd garsoniera, pe ştr. Paring, ' °confort 1, nefinisată, parter, pret 150 * Vînd aP“ nt 1 cameră, confort
W milioane. Tel. 430.423. (Ag.i) ' - 1, finisat, etaj intermediar, Pe str.r i T B 1? . . . . , Primăverii, preţ 160 milioane. Tel.
- r j r ţ t )rt J> • Vînd apartament 1 camera, pe. ^ ^ 3 ( a 2 j )-. i v . 'T ^ r iŢ ki>rT i **71 11 Calea Dorobanţilor, finisat, etaj t■ v îiJ JX .- .' J m ULMsU O J J K - 5 U : .. t l ’ ... ’ , • Vînd apartament 2 camere, pe str.jŢ T v ; intermediar, pret 189 milioane. Tei. , , . , ^ , ' u i j
43M23- 1 ™ « s1 ; ‘ Vînd aPa rtam ent 3 camcre pe Str. (Ag.i.) . .
- t r - J confort 1 , etaj intermediar, . Dhu în chirie spaţiu pentru sediu_6 n' sa t> Prel 220 milioane. Tel. f lTm^ 3 0 nip, pe str. Horea, preţ430.423. (Ag.i.) 12o USD. Tel. 430.423. (Ag.i.) ’• Vînd apartament 2 camere, confort . u au ;n chine apartament 1 cameră, unic, pe str. Ciucaş, semifinisat, preţ pe "q Dorobanţilor, m obilat/ preţ 185 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.) 1 5 0 DM. Tel. 430.423.(Ag.i.)
^ k | r i , ,i t ' .. uip - ■ c N /A -
prinde M a re le P re m iu - unautoturism R e n a u lf M e g a n e şi multe alte.premii
*' § J speciale:
• 4 1 0 a s ig u ră r i in d iv id u a le d e a c c id e n le• 5 p o liţe d e a s ig u ra re C ăm in u l• 7 se fu ri cauciucuri p e n tru D a c ia
- m * 10 b a te r ii a u to• / ' M • 15 p a c h e te cu accesorii a u to .
-‘a • 2 0 p a c h e te s u rp riz ă AR DAF . -
Tragerea la sorti a premiilor: 20 Februarie 2001 . lista câştigătorilor va fi publicată în cotidianul "Adevărul" din 2 3 Februarie 2001.
A S I G U R A R E A O B L IG A T O R IE A U T O’ \ £ ‘ " v A S IO U K A K C M V—'D L IL 7 /M w lx IC M
; t:, ^ P E N T R U T O T A N U L 2 0 0 1- l i . . V ; T iv C l u i - N a D o c a : «Str. C a rd in a l Iuliu Hossu 11 "S tr. NC l u j - N a p o c a : -S tr . C a rd in a l Iuliu Hossu 11 * Str. N a p o c a 16
. • Str. Fabric ii 9 • Str. Pasteur 7 9 • P-ţa C ip a r iu 15
•S tr . A v ra m lancu 3 0
■ - Str. H o re a 5 3
• Str. L ibertăţii 3 §
•P -ta "Unirii 1 9
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
, • Cumpăr ciobănesc german vîrsta 3-4 luni, de preferinţă negru-maro. Tei. 093-51-09-38; 18-11-34. (1304928)
• Societate Comercială închiriază pentru birouri sau producţie imobilul din Cluj- Napoca, str. Govora nr. 17/A
,(în spatele Universităţii de Ştiinţe Agricole) în suprafaţă de 1300 mp. Preţ negociabil. Informaţii la tel. 095-11-44-57; 095-11-31-21. (1271500) '
• .V înd blană astrahan 44-46, lungă, nouă. Tel. 14-19-21. (1304764). • . Vînd maşină de cusut Ileana în stare foarte bună. Tel. 15-43-81. (1304915)
SCHIMBURI DELOCUINŢĂ *
• Schimb (sau vînd) apartament bloc 2 camere în Braşov, cu similar în Cluj. Tel. 19-12-20 după 17. (1195188)
ÎNCHIRIERI
• Caut de închiriat apartament 2 ■ camere, pentru 2 săptămîni. Tel. 092-50-53-10;'(1271488) - ■ .
DIVERSE
• SC Bimexim SA anunţă închirierea unui depozit închis, în suprafaţă de 488 mp situat în Cluj-Napoca str. Aurel Vlaicu nr. 184. Informaţii la tel. 44-45-74 sau la sediul firmei. (1195485)
• Societate de securitate angajează personal de pază pentru Turda în următoarele condiţii: stagiul militar
. satisfăcut; vîrsta între 24-40 ani; studii minime 10 clase, înălţime peste 1,75 m, valenţe sportive, fără antecedente penale. Salaiu 100 USD brut. Informaţii la tel. 44-79-84, 44-79-85. (1195468)
• Bolnavii diabetici cu modificări oculare, care doresc să beneficieze de tratament medicamentos oftalmologie gratuit, sînt rugaţi să se prezinte pentru examinare la Clinica Oftalmologică, str. Clinicilor 3- 5, din Cluj-Napoca în orice zi lucrătoare a săptămînii între orele 9-12. (1195507)
P e n tru a v a a s ig u r a în c o n t in u a r e u n a b o n a m e n t l a z ia r u l Î Lv ă p u t e ţ i a d re s a d ire c t la re d a c ţia z ia r u lu is t r .N a p o c a n r . l 6. { | q 0 | |
r i itI-NÂPO£A: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;
tel/fax 19-73-04; } R - ^ l k î l C ; ___SUBREDACŢIA'TURDA; luni-vineri 8-14; lei/fox 3143-23;• £ ■ ' 1 1 T I 1SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri^ joi 8-16, . J M J I 1 - 1 l ' vm a r ţ i^ n e r i 8 - j l : tel/fax 21-60-75. - V — ^
t ‘LV
I
P R O G R A M U L T R A N S P O R T U L U I Î N C O M U NÎ N M U N I C I P I U L C L U J - N A P O C A Î N P E R I O A D A
2 4 .1 2 .2 0 0 0 -0 2 .0 1 .2 0 0 1 -1. î n 2 4 .1 2 .2 0 0 0 - A j u n d e C R Ă C I U N - c i r c u l a ţ i a s e v a d e s f ă ş u r a î n t r e o r e l e 6 ,0 0
| - 2 2 ,0 0 , i a r î n 3 1 .1 2 .2 0 0 0 - A j u n d e A N N O U - î n t r e o r e l e 6 ,0 0 - 2 2 ,0 0 , c o n f o r m | p r o g r a m u l u i d e t r a n s p o r t d i n z i l e l e d e d u m i n ic ă ;| 2 . î n z i l e l e d e s ă r b ă t o a r e 2 5 ,2 6 .1 2 .2 0 0 0 ş i 0 1 ,0 2 .0 1 .2 0 0 1 c i r c u la ţ i a s e v a d e s f ă ş u r a| î n t r e o r e l e 6 ,0 0 - -2 3 ,0 0 , c o n f o r m p r o g r a m u l u i d e t r a n s p o r t p e n t r u z i le le d e d u m i n i c ă ;• 3 . î n p e r i o a d a 2 7 .1 2 . - 2 9 .1 2 .2 0 0 0 c i r c u l a ţ i a m i j l o a c e l o r d e t r a n s p o r t în c o m u n s e
v a d e s f ă ş u r a î n t r e o r e l e 5 ,0 0 - 2 3 ,1 5 p e l i n i i l e a f e r e n t e p r o g r a m u l u i d e t r a n s p o r t î n z i le le l u c r ă t o a r e ;
* T o t o d a t ă , a d u c e m I a c u n o ş t i n ţ a c ă l ă t o r i l o r i n t e r e s a ţ i r e l u a r e a t r a n s p o r t u l u i p e I t i m p u l n o p ţ i i ( c u î n c e p e r e d e l a t e r m i n a r e a p r o g r a m u l u i d e z i ) , î n p e r i o a d e l e 2 4 .1 2 .' I - 2 7 .1 2 .2 0 0 0 r e s p e c t i v 3 1 . 1 2 . - 0 2 .0 1 .2 0 0 1 p e l i n i i l e :| 4 4 N : P - ţ a G ă r i i - P - ţ a U n i r i i - M o ţ i l o r - C o ş b u c - C a r t . G r i g o r e s c u - C a r t .j M ă n ă ş t u r - C a r t . Z o r i l o r - P - ţ a G ă r i i . ,
4 5 N : P - ţ a G ă r i i - P - ţ a M . V i te a z u l - P - ţ a C i p a r i u - H . C o a n d ă - P - ţ a M ă r ă ş t i - B - d u l 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 - P - ţ a G ă r i i .
A u t o b u z e l e v o r a v e a p l e c ă r i l e d in P - ţ a G ă r i i I a u r m ă t o a r e l e o r e :- 4 4 N : 2 1 ,3 0 * - 2 3 ,3 0 - 0 ,3 0 - 1 ,3 0 - 2 ,3 0 - 3 ,3 0 . '
4 5 N : 2 1 ,3 0 * - 2 3 ,3 0 - 0 ,0 0 - 1 ,00 - 2 ,0 0 - 4 ,0 0 . V ; V * .C i r c u l ă n u m a i î n 2 4 ş i 3 1 .1 2 .2 0 0 0 .T a r i f u l u n e i c ă l ă t o r i i e s t e d e 6 .5 0 0 le i.Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, RATUC Cluj-Napoca urează publicului
călător "Sărbători fericite" şi un călduros "LA MULŢI ANI".
• Angajăm barmane şi ospătare pentru bar în Cluj- Napoca. Tel. 41-30-90 sau 40- 90-91. (1304934)
• Angajăm barmane şi ospătare pentru un bar de lux în Cluj-Napoca. Tel. 41-30-90 sau 094-47-91-12. (1304936)• Firmă de construcţii angajează
în condiţii deosebite de salarizare muncitori pentru montaj şi execuţie structuri în gips carton. Relaţii ia tel. 44-04-44 între orele 10-17. (1195465)
• • Cumpăr schelă metalică, tip S200 şi popi metalici. Tel. 44-04- 44 sau 094-59-29,-73. (1195466)
• Consiliul locai Iclod, organizează vineri 05.01.2001, orele 9, licitaţie publică pentru vînzarea de terenuri pentru construirea de locuinţe în localitatea Iclod. (1304941)• Ofer împrumut. Tel. 092-36-
21-78. (1304917)
• SC Interbrands declară nulă autorizaţia sanitar veterinară cu nr. 1018/. 29.04.1997. (1195513)
• Pierdut camet_ de sănătate ARDAF nr. 21570. Îl declar nul. (1271490)
• Pierdut carte de identitate seria A-0054158 pentru autoutilitară Fiat Ducato CJ-02-MGR proprietar SC Ares. Q declar nulă. (1271493)
• Pierdut înştiinţare de plătitor TVA pentru P. F. Roşea Marcel. O declar nulă. (1271495)
• Pierdut legitimaţie reducere transport pe numele Jurcău Monica Roxana. O declar nulă. (1271499)
• Pierdut carte de identitate seria C -l80305 ă autoturismului Toyota C am ary XL. Se declară nulă. (1271505)
• Pierdut carnet de student şi legitimaţie reducere transport pe numele Gergely Annamaria. Le declar nule. (1271506)
DECESECOMEMORĂRI
• Studentă orfană de ambi părinţi rog cine poate să mă ajute cu o sumă cît de mică pentru a-mi cumpăra o pereche de cizme. Cont Banca T r a n s i l v a n i a 2511000013835222. Vă mulţumesc. (1195284)
■ • In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Maria Elena SRL anunţă începerea dem ersurilor, pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: salon de înfrumuseţare situat în Cluj-Napoca str. Primăverii f. ri. . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, C alea Dorobanţilor nr. 99. (1271492)• Regia Autonomă a Domeniului
Public Turda anunţă intenţia de majorare a tarifelor pentru serviciile de salubritate, salubrizare şi vidanj prestate către agenţii economici şi populaţie începînd eu d a ta .d e 01.12.2000 cu un indice mediu de 1,40. Majorarea de preţ se face în conformitate cu H.G. 451/1994, respectiv H.G. 206/1993. (5716845)
PIERDERI• Pierdut ciobănesc german
negru-maro, pui 3 luni, sub tratament, răspunde Ia numele de Ajax. Recompensă 500 DM Tel. 092-36-52-09; 13-52-33. (1304927)
■, Pierdut carnet de student pe numele Cosma Anca Iuliana. îl declar nul. (1195511)
• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacră, şi bunică, NAŞ ROZALIA din Dezmir, în vîrstă de 70 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 22 decembrie 2000, ora 12. Dumnezeu să o odihnească în pace. Soţul Vasile, fiul Virgil, nora Ani şi nepotul Gilu. (1195500)
• Cu adîncă durere anunţăm decesul scumpei noastre mame şi bunici ORBAN ELENA. Înmormîntarea va avea loc joi 21 decembrie din Capela mare a Cimitirului Central, ora-15. Familia îndoli ată.v (1304925)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, frate şi bunic, SZEKELY IOAN. Înmormîntarea va avea loc vineri, 22.12.2000, ora 13, la Capela Cimitirului Central. Familia îndurerată. (1271496)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a dragului nostru soţ, tată şi bunic, C ÎM PIAN VASILE. Înmormîntarea va avea loc vineri, 22 decembrie 2000, ora 13, la Capela din Cimitirul Cordoş. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Valentina, fiul Cornel şi nepoţii Bogdan-şi Răzvan. (1271504)
.• Sîntem alături de colega noastră Radu Florentina în momentele grele prin care frece Ia decesul soţului drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la Serviciul Resurse Umane al Sucursalei Hidrocentrale Cluj. (1195505)
* Profund îndureraţi ne luăm rămas bun de la iubitul nostru naş, PEŞTEAN V IO R E L. Sîntem alături de familie. Finii familia Bulboacă. (1195501)
• Sîntem alături de Viruca, Cosmina şi Oana în marea durere pricinuită de pierderea soţului, tatălui drag. Sincere condoleanţe, .yecihii de scară. (1195502)
• Un ultim omagiu vecinului nostru PEŞTEAN VIOREL. Sincere condoleanţe familiei. Asociaţia de proprietar.!, Gurghiu 1. (1195503)
• Un ultim omagiu fostului nostru coleg - RADU CONSTANTIN. Sincere condoleanţe , familiei îndurerate. Colectivul Sucursalei Hidrocentrale Cluj. (1195504)
• Dragă Horaţiu, sîntem alături de tine şi familia ta în aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui drag. Odihnească-se- în pace! Colectivul contabilitate financiar, SC Transelectrica SA. (1195506)
• Sincere condoleanţe şi călduroase încurajări colegei noastre prof. Mihaela Mureşan, în dureroasele momente provocate de dispariţia tatălui drag. Colectivul de la Grupul şcolar de industrie alimentară. (1195509) -
• Sîntem alături de prietenul nostru Radu Horaţiu în aceste momente grele. Condoleanţe familiei îndoliate. Familiile: Bud, Cobliş, Dulea, Mureşan. (1195512)
• Sîntem alături de familia Macavei Elena în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a soţului său, M ACAVEI N ICO LAE. Dumnezeu să-i dea odihnă veşnică. Familia Marcu Ioan şi Maria. (1195515)
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegei noastre Anamaria la dureroasa despărţire de sora iubită;. Colectivul Farmaciei Speranţa. (1304944) .
S o c i e t a t e a d e A s i g u r a r e U N IT A S Â , v ă o f e r ă o r e d u c e r e d e 1 9 % p e n t r u A s i g u r a r e a d e R ă s p u n d e r e C i v i l ă A u t o O b l i g a t o r i e ( R C A ) î n c h e i a t ă l a s e d i i l e U n i t a p â n ă l a 3 1 D e c e m b r i e , p e î n t r e g a n u l 2 0 0 0 . S u p l i m e n t a r v e ţ i p r i m i t a l o n u l c u 3 0 % r e d u c e r e î n 26 d e c o m p l e x u r i h o t e l i e r e d i n ţ a r ă p e n t r u o r i c e
U n i t a S .A . v ă i i r e a z ă S ă r b ă t o r i F e r i c i t e iCLUJ - Str. Musicescu nr. 3 A, tel. 182 252 'sau 1 8 2 204; Agenţia Piaţa Unirii nr. 10, t d 19.9 129; DEJ-Str, EcaferinaTeodoroiu nr. 59. t d 211254; GHERLA-Str. Ştefan cel Marenr. 37, tel. 243 629; HUEDIN-Str. Republicii nr. S.tel. 254 348;TURDA-Str.Libertăţiinr.4ap. I , t d j l 2 4 5 1 . ’
P-t a U n ir ii 4-5 T e l ./ f a x : 064 -430 .423
R E C O N D I Ţ I O N A R I C A R T U Ş E I M P R I M A N T E
• Au trecut 40 de zile de lacrinp şi durere de cînd dragul nostru soţ, tată şi bunic DODUL EUGEN a plecat pe drumul fără întoarcere, lăsînd în sufletele noastre un gol imens şi multă tristeţe.. Parastasul va ayea loc vineri, 22 decembrie 2000, ora 10: 30 Ia Biserica Sf. Dumitru, cartier Gheorgheni. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (1195499)
• Cu adîncă durere în suflet sîntem alături de familia îndurerată de trecerea în veşnicie a celui care a fost frate, cumnat, nepot, unchi PEŞTEAN VIOREL (FETI). Fie-i ţărîna uşoară. Odihnească-se în pace. Familiile: Cuibuş, Peştean, Anghelini. (1195516)
• Pios omagiu fostului nostru coleg NICHIFOR IOAN la 1 an de al trecerşa în nefiinţă. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la Ratinex Cluj. (1271489)
• , Comitetul Sindicatului Hidroenergetica din S. H. Cluj este alături de colega noastră Radu Florentina în aceste grele momente pricinuite de trecerea în nefiinţă a soţului drag. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (1271494)
• Transmitem sincere condoleanţe colegei noastre Szekely Andrea pentru pierderea iubitului tată. Colectivul Depozitului I , SC Comat SA Cluj. (1271497)
• Sîntem alături de colega noastră Szekely Andrea, în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui
• Colectivul SC Comat SA Cluj-Napoca aduce un ultim omagiu celui care a fost ec. SZEKELY IOAN, fost director economic la Comat SA Cluj. Sincere condoleanţe familiei îndoliatei (1271513)
• Domnul şi doamna Maneti sînt alături de tine şi familia ta, dragă Rita, în aceste momente pricinuite de decesul tatălui . tău. Sincere condoleanţe. (1271508)
• La 23 decembrie se împlinesc 13 ani de cînd VIORICA BOTOŞ a trecut în veşnicie. O readucem în - memoria celor care au cunoscut-o. Un pios gînd pentru sufletul ei de neegalat. Familiile Botoş şi Drăgan. (1195514)• Sîntem alături de colega
noastră Rita Goron în marca durere pricinuită de decesul* tatălui drag. Transmitem condoleanţe întregii familii. Colectivul firmei SC RO-1T SRL. (1271509)
• Pioasă aducere aminte la comemorarea a 28 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost SÂRB IOAN din Cojocna. Fiul Petrică Sârbu. (H715I1)
• Deşi cuvintele sînt de prisos, dragă R ita sîntem alături de fine şi familia ta în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Familia Marta. (1271510)
• Mulţumest tuturor celor care au fost alături de mine în cele mai grele clipe ale vieţii mele şi l-au condus pe ultimul drum pe cel care a fost prof. univ. dr. EUGEN MIREŞAN. Soţia Vio. (1195508)
• Au trecut 6 săptămîni de cînd preaiubitul meu soţ BLAZSEK LIV IUS ANDREI nu mai este printre noi. Slujba de comemorare se va oficia vinerir 22 decembrie 2000, orele 17, la Biserica romano- catolică “ C alvaria” din Mănăştur. Soţia îndoliată Blazsek-Balint-Delia. (1271503)
• Mulţumim celor care prin prezenţă, lacrimi şi flori au fost alături de noi în grelele momente pricinuite de dispariţia iubitului nostru K E LE M E N IO S IF . Familia îndurerată. (1304942) *
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a colegului nostru A IR O A IE , VASILE, căruia îi vom păstra o vie memorie. Sincere condoleanţe familiei îndoliate
. din partea Consiliului Băfoului M aram ureş şi a tuturor colegilor avocaţi din Baroul Maramureş. Înmormîntarea va avea loc vineri, 22.12.2000, ora 12,00, în cimitirul "Mănăştur" din Gluj-Napoca. (4263785)
• Cu aceeaşi nemărginită durere amintesc celor care I- au cunoscut şi iubit pc regretatul meu soţ G H ER G H IEŞ VASILE N IC O L A E că azi, 21 decembrie, se împlinesc 2 ani
' de Ia deces. Fie ca sufletul lui bun şi generos să-şi găsească odihna veşnică. Soţia Mărioara. (1271491)
A D E V Ă R U Lde Cluj
' m u / t i a a t l f '
zbr independent
a u & e a t c a Z
W mJ c & L
:>j«r:— —
/ ■ "S*rStJ i~ £ § L > A
„Âdevărui de Cluj" Vă urează FV1 !j I fi ! p"1 O M f ♦ ,,Adevărul de Cluj" Vă urează„La mulţi ani!" • „Adevărul de .j laza , Ia m u lţi ani!" * „A d evăru l d e -Cluj” Vă urează „La mulţi a n i!" * „A d evăru l de Cluj" Vă urează „La mulţi an i!" * ^Adevărul de C lu j" V ă urează „La m ulţi an i!"
MartiLuni / / f M arţi / . / Miercuri 7 ! Joi / f Vineri ~jj l l i î r n b ă tăj W = -=: - 1 — — — I I C-.. ................jj l . .
jummica
„Adevărul de Cluj" Vă urează „La mulţi ani!" «„Adevărul de
i!"* „Adevărul de Cluj" V ă u rează ’ează „La m u lţi ani!" • „Adevărul de
- M M , . * . * . » * « . . . » «
A \\ Cluj" Vă urează „La mulţi ani!" • „Adevărul de Cluj" Vă urează „La mulţi ani!" • „Adevărul de Cluj” Vă urează „La mulţi ani!"
• Luni /Jj f : M arţi .jj ^ Miercuri Jj ^ joi ~Jj f - Vineri Jj• M M B H M B M B M W B
TSR
„Adevărul de Cluj" Vă urează „ „La mulţi ani!" * „Adevărul de
m -W V fe a i 'r r r t%
s S â S f f i m - :f j i i ! " * „A d evăru l de Cluj” Vă u re a z ă ;
La mulţi ani!” «„Adevărul de
: a d e v a r o
’ A ţS'c
Cluj" Vă urează „La mulţi ani!" • „Adevărul de Cluj” Vă urează „La mulţi anii . Adevărul de C luj" Vă urează „La mulţi an i!"
mJ Lurri Î L M arţi Jj J • M iercuri Jj J Joi 'j f Vineri j j J ll jr r ib â tă ^"uminicâ7■pa. / I
C*Jl i
■ B
1 6nfijs[ ] C £ >
W M f m
f W M W m ţ v M
MyuyirţY" In
rA ,II'
; ' £'*■ ‘ ‘ "A.V\.~V , : , X
' V • —
A D E V Ă R U LJ g 0 | U | ziar independent
- O f / C • v i v a u w e a x a
<£ a 'm i f / ţ l c w t i / '; • «■«i- a »<%*■»•« v a ■ - * » * «
‘‘•'i ."] "] \ anîj" * „Adevărul de Cluj" Vă ureazăă urează „La mu Iti ani!",* „Adevărul de
„Adevărul de Cluj" V ă urea „La mulţi ani!" *„Adevăru.Cluj" Vâ urează „La mulţi ani!"* „Adevărul de C lu j” Vă urează „La mulţi a n i!” • „Adevărul d e C lu j” Vă urează „La m u lţi ani!"
„La m ulţi ani!"»„Adevărul4« Cluj" Vă urează „La mi - - .
« T r j P ^ j îi ani!" * „Adevărul de Cluj" Vă ureazăurează „La mulţi ani!" • „Adevărul de
A devărul de C lu j" Vă urează „La mulţi ani!" * „Adevărul de Cluj" Vă urează „La mulţi ani!"
Luni / / Marţi f / Miercuri / ” loi ’ţ j Vineri ,wtmvjmsxfrmaeSeâ tuLui mriT'vsCBi
iîmbdtd 6)[ r r r i /y t miruca
4 )
11 1 1 8
5 1;
m î
' 6 |1 3 j
* / »rm
7
1 4 !
1 9 1 m m 2 1 1
1| CO ■!' L:H j
>%
1g
8 !t •i| •
j&rw1**. ■■ î
- C i ,. - r ' i
1i E H
1 3 !4<t
5
;f < !:i n :
2 2•,/i
'-■Â;J|
f ?
.L«
A iV
‘s t â N h i a a g w ^
1 T \ i r T \ ' ' P v " ^ r - * tei/fax 1 9 -7 3 -04;I ■“ " ' I - I I ‘V I | i M 1 I V S ’ I Y SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23-
J i g i » v . < - 1 J J J Ţ . ( [ SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, joi 8-16, ____________________. \ ■ m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-7s’
SS
S.C. Consulta 2000 S .R .L ., su sediul în Cluj-Nâpoca str Gh Bilaşcu nr. 74, tel.:064-190771, în calitate de lichidator desemnat în dosarul nr. 4681/2000 al Tribunalului Cluj
‘ VINDEBunuri mobile şi imobile ale debitoarei S.C. Service Avicola Tăuţi S.A. aflată în faliment.
Informaţii la sediul debitoarei din localitatea Floreşti, str. Tăuţiului nn 19, jud. Cluj, tel. 064-265295, zilnic de luni până vineri între orele 10,00-14,00. (4263775)
REGIA AUTONOMA DE TERM OFICARE CLUJ-NAPOCA B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 79 jf
angajează prin concurs: 8- ju r is t consult - condiţii: - studii superioare în drept; _ . ' 5t
- vechime: 3 ani în specialitate;. -cunoştinţe de operare pe calculator.
Concursul va avea loc la sediul unităţii, în data de 10.01.2001, orele 8,00.
Dosarele pentru concurs se vor depune pînă la data de 08.01.2001. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 430.878.
P rim ăria comunei V iişoara, ju de ţu l C luj, organizează c o n c u rs p e n tru o c u p a re a p o s tu lu i de M U N C IT O R CALIFICAT, pentru data de 4.01.2001.
Condiţii de participare:- studii generale; ' g-- vîrsta pînă la 45 ani; . g- domiciliul stabil în localitate;- de meserie. - lăcătuş mecanic;- vechime cel puţin 2 ani ca instalator în reţeaua de apă. Dosarele se pot depune pînă la data de 3.01.2001, la sediul
Prim ăriei.
U N I V E R S I T A T E A " B A B E Ş - B O L Y A I "
C L U J - N A P O C A o r g a n iz e a z ă l ic i t a ţ ie p e n t r u
î n c h i r i e r e a g r a j d u r i l o r s itu a te în s tr . V a le a S e a c ă n r . 1 . . _
L ic i t a ţ i a v a a v e a lo c în d a ta d e 0 5 .0 1 .2 0 0 1
o r a 9 , l a D i r e c ţ i a E c o n o m ic ă d in s t r . I . C .
B r ă t ia n u n r . 1 4 , d e u n d e se p o a te r id ic a şi
d o c u m e n ta ţ ia d e l ic i t a ţ ie în z i le le d e 0 3 .0 1 .2 0 0 1
şi 0 4 .0 1 .2 0 0 1 î n t r e o re le 1 1 ,3 0 -1 4 . (4358427)
R A R O M A T S A - D .R . C L U J , s t r . T r o tu ş u lu i n r : 2 , v in d e la
l ic i t a ţ ie în d a ta d e 2 2 ia n . 2 00 1 o ra 1 0 , m i j lo a c e f ix e , o b ie c te d e in v e n ta r , m a te r ia le a p r o b a te la c a s a r e . L ic i t a ţ ia
v a a v e a lo c la s e d iu l u n i t ă ţ i i , u n d e s e p o t c o n s u l ta l is t e le
c u - b u n u r i l e p r o p u s e la v î n z a r e . î n c a z d e n e a d ju d e c a r e , l i c i t a ţ i a s e
r e p e tă in f ie c a r e lu n i la o ra
1 0 . In fo r m a ţ i i s u p l im e n ta r e la
t e l e f o n 4 1 1 . 7 1 1 , 4 1 2 . 9 9 0 ,
4 4 8 .3 6 0 . (4263783)
Z enoR E P A R A Ţ I IAPARATURA FOTOGRAFICA R EIN H A R D TC a le a M ă n ă ş tu r , n r . 8 , C lu j- N .
Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96
s tr . C l i n i c i l o r n r . 1 0<N
Comision minim.I
{ N A P O C A P R E S S {i
i
i
i
i
iL
angajeaza * vînzători presă şi carte
la tonete stradale.
I
* 1ils l
I
Informaţii la tel. 064-19.68.58. I
C E A MAI B O G A T Ă O F E R T Ă Şl L A C E L E MAI A V A N T A JO A S E P R EŢU R I P-ţa Unirii nr. tel/fax: 064-1 & 6 8 .5 8 V
O Q 4 Y 1p r e s s ^ u z t X ‘
Simţiţi că nu9 9
mai puteţi trăi în această lume în continuă mişcare?
Informaţiile pe care le găsiţi v în paginile ziarului nostru vă pot salva!
D o riţi o m a ş in ă c a re s ă v ă s a t is fa c ăi | A N / E - j - , t o a t e e x i g e n ţ e l e ?
. ;■ ■ ■ ^ Y % ^ S r € ^ ' v , : ; .
$ m i c u l
. • p r e m ia tă c a c e a m a i b u n ă m a ş in ă
d in c la s a m in i în 1 3 ţă r i .
: ( I ta l ia , A n g l ia , A u s t r a l ia , R o m â n ia )
' • p e s te 5 0 .0 0 0 u n i tă ţ i v â n d u te în
ţ I ta l ia in 1 9 9 9
• d e s ig n i ta l ia n a tră g ă to r
* in t e r io r s p a ţ io s , b o r d e r g o n o m ie
* • c o n s u m e x c e p ţ io n a l (5 1 /1 0 0 k m )
/MODALITĂŢI DE PLATA ■ CASH• RATE (1-4 ani; 25-60% avans)
• LEASING (1-3 ani, 20-60% avans) Rate lunare începând de la 77$
ţ PREŢURI (firâTVA/casI#
S $ 5 . 0 3 4SE A /C $ 5 . 7 0 6SE PO W ER $ 6 . 2 9 4
A U T O M O B IL E R O M A N IAw w w . d a e w o o a u t o . r o
Intră în Mileniul III cu un Matiz !D I S T R I B U I T O R I A U T O R I Z A Ţ I :
I a t s a l l - 0 6 4 / 4 1 0 . 7 6 8S e u l A u t o - 0 6 4 / 1 9 5 .1 6 4C l u j JF e leac A s t r a - 0 6 4 / 4 3 2 .1 1 6W i l l y & C o - ‘ 0 6 4 / 4 3 3 . 2 3 4
T O M B O L Ă R C A ?Aţi văzut câte premii se acordă?
V ati calculat şansele de a câştiga?AS TR A S .A . singura societate de asigurare din România
cu CAPITAL M A JO R IT A R DE STAT acorda o reducere de 19 % , pentru clienţii care încheie asigurarea de răspundere civilă auto,
pe întregul an 2001, la sediile noastre până la 3 1 .12 .2 0 0 0 .Când în mizeria cotidiană nu vi şe servesc decât ilu z ii, '
ASTRA vă ajută să readuceţi zâmbetul pe chipul copiilor sau nepoţilor Dumneavoastră, iar masa de sărbători va fi un pic mai bogată.
ATUNCI CÂND VI SE VÂND VISE, NOI VĂ OFERIM CERTITUDINEA!
Sucursala Cluj - str. Horeo n r .l7, ap. 5; Ag. Cluj - str. Primăverii nr. 10, sc. 2, ap. 22,parter; Ag. Dej - Piaţa 16 Februarie
nr. 2, ap. 19, parter; Ag. Huedin - str. Vlădeasa ap. 5 9 /b /l; Ag. Turda - str. Libertăţii, bl. L40, sc. D, ap. 32, parter
IN F O C L IE N T : ASTRA!SERVICE'24’ TELEFO N :01/9666 w w w . a s l r i s i g . r o
A i C l ar putea fireclama dumneavoastră Tel: 1 9 .2 0 7
F.C. “ UNIVERSITATEA” CLUJ S.A., TOT MAI MULT 0 “ FATA MORGANA”
• Principalul obstacol: m entalităţile... com uniste •
- , urmare din pagina 1
C IV ILIZA ŢIE S I S P O R T ... CU D O R IN ALM ĂŞAN
Desfăşurată pe parcursul a aproximativ două ore, întîlnirea, din păcate, nu a reuşit să limpezească apele, discuţiile fiind sterile şi lipsite, cu mici excepţii, de obiect. Viceprimarul Mircea Gavrilă, reprezentantul Consiliului local, a amanetat minute bune desfăşurarea ostilităţilor între el şi reprezentanţii bazei sportive “Unirea”, avînd loc schimburi de replici care nu-şi aveau rostul, mai ales că acestea priveau direct relaţia Primărie - S.C. “Unirea”S.A. Intervenţiile lui Florin Tăutu, la început, au purtat un ton blajin dar imperativ: “Nu aţi venit să donaţi bani. V-am inyitat să facem bani împreună şi programul pe care vi l-am prezentat poate fi îmbunătăţit şi chiar vă rog să faceţi acest lucru. Consider că fără
• 1 milion de dolari capital social vărsaţi în trei ani nici nu are rost să povestim. Noi, cei de la Artimex, contribuim cu 30.000 dolari. Dacă nu aş crede în fotbal ca afacere nu aş fi aici. Să deschidem
' lista şi să lăsăm poveştile. Le putem continua şi la cafea.” Puţini au fost cei care au perceput mesajul lui Tăutu, pentru că viceprimarul a continuat să “delireze” pe aceeaşi temă. Secretara clubului a trecut pe la fiecare invitat să specifice numele firmei şi suma pe care doreşte să o investească. Lista a, rămas secretă, cît despre cei peste 52 de potenţiali acţionari “fluturaţi” zile la rînd de'
afcCţr^'Conducerea executivă şi administrativă nu s-au prezentat decît ; " cinci (I). Prezent, Ioan Ovidiu Sabău s-a ferit să facă comentarii,
iar preşedintele Asociaţiei Judeţene de Fotbal Gluj, Patriţiu Abrudan, l-a “muşcat” în cîteva rînduri pe cenzorul Silviu Chiorean şi Eugen Bungărdeanu, preşedintele Consiliului Director. Cuvinte cu mult subînţeles aruncate de o parte şi alta a mesei nu au făcut decît să încingă atmosfera şi aşa extrem de încordată. Mircea Gavrilă
- a solicitat stabilirea valorii nominale a unei acţiuni şi ca societatea” pe acţiuni să fie exclusiv a clujenilor: “Investiţia să fie apanajul clujenilor fără Copos şi alţi magnaţi din Bucureşti sau mai ştiu eu
-de pe unde”. A fost fraza care l-a determinat pe Florin Tăutu să se ridice în picioare şi să-i adreseze viceprimarului “invitaţia” că şi fără el se poate: “Sînteţi ca ăia din '90 care urlau să nu ne vindem ţara. Sînteţi un comunist!" Un invitat, înainte ca Gavrilă să-şi ia haina de pe cuier şi să părăsească sala, a încercat să-l convingă că nimeni şi niciodată nu va şti cine îi este lui partener-de afaceri: “Poate firma pe care o conduc este a lui Copos şi habar nu aveţi de acest lucru.”
Nici după fuga lui Gavrilă atmosfera nu s-a destins, dr. Dan Dragoş Crăciun încercînd să obţină din partea invitaţilor un răspuns
- ferm care să-i permită lui Ioan Ovidiu Sabău să decline oferta primită din partea Rapidului. S-a obţinut o amînare din toate punctele <Je vedere pînă vineri, 22 decembrie, ora 18.00, cînd este programată o ultimă întîlnire. “Este ultimul cartuş pe ţeavă, să vă ■fie clar”, s-a adresat Tăutu reprezentanţilor mass-media.
Este dificil de spus în acest moment dacă societatea pe acţiuni ■va lua, fiinţă, pesimismul fiind mai aproape ca oricînd de... “alb- negru” oricît ar încerca Bungărdeanu şi Crăciun să ne amăgească c u obsedantul de acum: “Se face, se face, n-aveţi frică!”
Z ilele trecu te , în sala “Champions American Sports Bar and Restaurant” din cadrul “B ucharest M arrio tt G rand
__ Hotel” a avut loc o superbă manifestare, respectiv “Gala Sportului”, obişnuită oricărui sfîrşit de an, dar parcă mai specială ţinînd cont şi de faptul că â fost u ltim a ed iţie a
^mileniului. Nu au lipsit de la reuniune mari personalităţi ale sportului românesc aflate sau retrase din activitate. Au onorat cu prezenţa oameni de frunte ai gazetăriei din ţara noastră, în fapt spuma condeie lo r, adevăraţii corifei a ceea ce înseamnă presa scrisă şi audio vizuală/ Un număr de. 500 de jurnalişti nu primit dreptul de a-şi exprima preferinţele, de a-i vota liber, democratic pe cei care consideră câ au fost mai buni. Nu puţini sînt cei care (nemulţumiţi de rezultate) vor condamna (fară, msă, a putea sch im ba ceva) m aniera de desemnare a celor mai buni. Ancheta şi-a propus desemnarea “ stelelor” , a superlativelor pe anul 2000. Oraşul nostru se poate mîndri cu un om deosebit, care a trecu t peste b a rie ra ridicată de Bucureşti, pentru că, p înă la urm ă, C ap ita la a
ingurgitat aproape tot ce era de luat, toate premiile posibile pentru presă scrisă, pentru tefeviziune, pentru radio, operatori TV şi pentru carte scrisă . P ro feso ru l
J universitar Dorin Almăşan la fost distins cu P rem iul F a ir -P la y al A cadem iei Olimpice R om âne pen tru prom ovarea olimpismului, aliniindu-se astfel în rînd cu
' personalităţi de marcă ce au servit .COR-ului (Ion Ţiriac, Paul Grigoriu,.Mihaela Peneş şi Filialei Constanţa a Academiei Olimpice) şi premiate la Gala Sportului românesc ediţia 2000.
lată un s cu rt p o rtre t Dorin A lm ă şa n ;
■ - fost sportiv de performanţă; jucător de handbal Diviziâ “A” Ştiinţa ICF Bucureşti;
ab so lven t A NEFS Bucureşti, promoţia 1956;
- primul căpitan al echipei de handbal “U” Cluj;
- fost profesor de Educaţie F izică şi Sport la L iceu l “N icoiae B ă lcescu ” C luj- Napoca; *
- fost a s is ten t, lec to r, con feren ţiar, p ro feso r universitar la U n iversita tea Tehnică Cluj-Napoca;
- actualm ente, profesor la Universitatea “Avram lancu” C luj-N apoca unde predă cu succes prin tre alte le Istoria educaţiei fizice şi sportului;
- publicist de marcă în presa clujeană, dar şi internaţională;
- a publicat “pînă în prezent 14 cărţi, dintre care şapte cu tematică sportivă (amintim în acest sens trei dintre acestea:
“ Iu liu H a ţieg an u şi ideea Educaţiei Fizice în România”, “M ingea şi prietenii săi”, şi “Sufletul A renei” (versuri şi aforisme);
- es.te m em bru al Uniunii Scriitorilor din România;
- d irec to r al A cadem iei Olimpice Române, Filiala Cluj (din 1998 membru onorific);
- d ire c to r al rev iste i “Palestrica Mileniului III”;
- colaborator la “Adevărul de Cluj” unde scrie de peste 8 ani rubrica “Civilizaţie şi sport”. .
Acest premiu este, in fapt,
rezultatul unei munci depuse de-a lu n g u l tim p u lu i în sp rijin irea , şi dezv o lta rea o lim p ism u lu i, a id e ii de fair-play.. La final n u pu tem să nu am in tim şi p erfo rm an ţa colegului nostru D em ostene
. ŞOFRON care s-a situat pe un onorant loc 6 la categoria carte sc r isă , p rim in d pen tru “M o n o g ra fia R ugb iu lu i Clujean” un număr de 16 voturi. Felicitări celor doi pe această cale şi la mai mare!
Cristian FOCŞANU
2............. ... t a i t ; - " ” ' i
• ’M■■A
' 1
. • ‘nr*****? «*'■ ¥■-
ADRIAN PORUMBOIU Ia DEMISIONAT!î | Nici n-a apucat să “intre în pita” funcţiei de preşedinte al Comisiei Centrale de Arbitri şi Adrian F^orumboiu a demisionat, marţi, din funcţie. O dem isie irevocabilă, a declarat Porumboiu în faţa reprezentanţilor micului ecran. O demisie datorată supărării prilejuită de un “mandat de aducere”. 'L_a începutul anului, “Naşul”, adică Mircea Sandu, preşedintele F.R.F., l-a acţionat în judecată, pe *~riotiv de calomnie, pe Porumboiu. Ulterior el şi- d retras acţiunea, dar instanţa, Judecătoria Rectorului II Bucureşti, avea nevoie de prezenţa “ pîrîtului” pentru stingerea acţiunii. Şi cum Rorumboiu nu s-a prezentat la “convocările" •ristanţei, s-a apelat la “mandatul de aducere” cu Poliţia a “pîrîtului". Porumboiu susţine că “vizita”
Vaslui a poliţiei a adus grave prejudicii imaginii "Sale de om de afaceri şi preşedinte al C.C.A., f ş p t ce l-a determinat să demisioneze la modul * *~jevocabil.
*iuiS FIGO “NUMBER ONE” EUROPEAN
Cele mai multe sufragii pentru “Balonul de aur”, atribuit de revista "France Football” celui mai bun fotbalist european, le-a întrunit portughezul Luis Figo (Real Madrid). Pe locul doi s-a clasat Zinedine Zidane (Juventus Torino), “number one" mondial, iar pe trei ucraineanul Andrei Şevcenko (A.C. Milan). De reţinut şi faptul că Luis Figo este Ia ora actuală cel mai scump jucător din lume, transferul său de la F.C. Barcelona la Real Madrid fiind în valoare de 56 milioane dolari.
RADU NICULESCU A D EVENIT JUCĂTOR LIBER DE CONTRACT
Pentru că F.C. Naţional nu şi-a respectat obligaţiile contractuale, de marţi, Radu Niculescu a devenit jucător liber de contract. Zvonurile îl dau ca
. viitor stelist sau rapidist. Victor Piţurcâ, antrenor şi manager;-este mai circumspect în afirmaţii legate de un contract Steaua - Radu Niculescu, mai ales în privinţa pretenţiilor cam exagerate ale “ex-bancarului”. Zvonurile mai susţin că Radu Niculescu ţine la trecerea în contract a prevederii de ă putea pleca imediat de la Steaua în contextul unui transfer în străinătate. Radu Niculescu, la rîndul lui, a fost foarte evaziv Tn declaraţii suşţinînd că momentan este în vacanţă, că urmează să se decidă, lăsînd să se creadă că pe lîngă Steaua sînt şi propuneri de peste hotare.
ILIE BALACI ŞI-A AMÎNAT SOSIREA ÎN TARĂ
> .Tn ajunului Crăciunului, Ilie Balaci urma să vină
în ţară şi să preia funcţia de antrenor principal al Universităţii Craiova. O veste de ultimă oră anunţă că reîntoarcerea a fost amînată pentru data de 27 decembrie (a treia zi de Crăciun), zi în care “Prinţul deşertului” va ţine şi o conferinţă de presă.
ADRIAN MUTU LA FLORENŢA
Nu este vorba de transferul lui Adrian Mutu la Fiorentina, ci de prezenţa internaţionalului român în angrenajul echipei sale de moment, Verona. Refăcut după accidentarea suferită, el a fost anunţat ca titular în partida pe care sîmbătă, 23 decembrie, în cadrul etapei a Xll-a, Verona o va susţine în deplasare, la Florenţa cu Fioxentiria.
Romeo V. C1RTAN
21 decem brie• în anul 1949, fotbaliştii
• de la “Universitatea” Cluj, purtînd pe atunci denumirea de “C lubu l Sportiv Universitar Cluj” (C.S.U.C.) au jucat din nou în finala “Cupei României”, avînd ca adversară fo rm aţia“C.S.C.A.” (Clubul Sportiv C entral al A rm atei) care a ajuns pentru prima dată în această fază a ce le i mai im portan te în trece ri
autohtone, după campionatul d iv iz ionar. . C ele două combatante au ajuns în finală în urma următoarelor rezultate: “ C.S.U.C.” : 3-2 cu “C.F.R.” Tg. Mureş (deplasare), 1-0 cu “R A T A ” Tg. Mureş (d), 1-0 cu “C.F.R.” Timişoara (d), şi1-0 cu “ I.C . O rad ea” (d); “ C .S.C .A .” : 7-0 cu “H îrtia” P ia tra N eam ţ (d ), 3 -0 cu- “A rsenal” Sibiu (d), 2-1 cu “C .F .R .” (R ap id ) B ucureşti (te ren n e u tru ), şi 5 -0 cu “C.F.R.” Sibiu (acasă). Finala* s-a soldat cu Victoria cu 2-1 în
favoarea “m ilitarilo r” . Iată ce le două fin a lis te ; “C.S.C.A.”: T ra ia n lonescu- A p o lz a n , "A rtd ro v its , R odeanu - B alin t, Onisie - Ferenczi, Scrfozo, F rentz, D ră g a n , M o ld o v c a n u ; “ C .S .U .C .” : C r is te a -Ioanovici, d r . L uca, T arău- C răciun II, M ihu ţ - Lutz, Copil, Kovacs Vili (Avram ), Tom escu, Z ehan . Au marcat M o ld o v ean u , F e ren cz i, respectiv ,Zehan.
LÂSZL6 Fr.
C a rte a d e s p o r t“Studentul şi autoeducaţia
fizică. Schi’Tînărul universitar Paul
Culda, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu” Cluj-Napocă, reuşeşte să ofere studenţilor şi nu numai lor, uri util şi folositor titlu de specialitate. Un apel pentru mişcare, natură şi înălţimile înzăpezite, pentru practicanţii schiului/a exerciţiilor fizice în general. Convingerea autorului fiind că exerciţiile fizice “pot contribuT nemijlocit la recrfeerea şi fortificarea organismului, favorizînd atît activitatea de studiu, cît şi cea profesională”.
Materialul elaborat, sintetic şi la obiect, propune şapte capitole, într-un limbaj accesibil, pe înţelesul cititorilor, un limbaj lămuritor. Cu alte cuvinte, cele şapte capitole tratează Schiul ieri şi azi, Metodica şi tehnica de bază în schiu l alp in
(acomodarea cu schiurile, tehnica căderii şi ridicării, întoarcerile pe loc, urcările, coborîrea directă,^ coborîrea oblică, trecerile peste denivelările de teren, frînările, ocolirile, şeruirile, recomandări pentru schiatul în zăpadă adîncă), Codul comportării schiorilo r * pe pîrtie , Prevenirea accidentelor, Echipamentul, Micul dicţionar al .sch iu lu i (absorbţie, amortizare, balans longitudinal, balans vertical, decalaj, derapaj, efort de pivotare, escamotare, foarfece, înşurubare, mers, paşi de patinaj, plug, poziţie-avîntată, ratrac, şpatulă, talpă, viraj,...), Bibliografie, din care nu lipsesc cîteva titluri de referinţă.
Prin schi, adevărata şcoală a curajului, omul “îşi descoperă realităţi de pasăre, gustînd deopotrivă plăcerea senzaţiei de
plutire şi a vitezei care te ameţeşte”. Le puteţi descoperi şi dvs. la simpla lectură a cărţii. Din simplul motiv că merită.
Dem ostene SOFRON
în săptăm înă de tranzacţionare cuprinsă în tre , 13 şi 19 decem brie, B ursa de V alori Bucureşti a avut o evoluţie ascendentă, creşterea manifestîndu-se atît la nivelul general al preţurilor, cît şi în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor.
Cu o săptămînă înainte, trendul pieţei a fost tot crescător, dar valoarea medie zilnică a tranzacţiilor a fost de 5,138 miliarde lei, în timp ce, în ultima săptămînă, media zilnică a valorii tranzacţiilor a crescut la 14,812 miliarde lei.
Creşterea valorii tranzacţiilor se datorează în bună măsură şi tranzacţiilor speciale efectuate pe titlurile Electroaparataj Bucureşti, A lro Slatina şi Arctic Găeşti şi Sic'omed Bucureşti.
Graficul de mai jo s prezintă evoluţia indicilor bursieri în
ultima săptămînă. Deşi toţi au încheiat săptămînă la un nivel superior celei anterioare, creşterea importantă s-a produs pe SIF-uri. Indicele acestor acţiuni, BET-FI a crescut cu 162 de puncte, ceea ce procentual înseamnă o creştere de 15,5%.
în raport cu valoarea tranzacţiilor realizate în piaţa regular (excludem tranzacţiile speciale) acţiunile cele mai căutate de către investitorii dc portofoliu au fost Banca Transilvania şi cele 5 Societăţi de Investiţii Financiare.
Preţul acţiunilor Banca Transilvania nu a crescut, valoarea ridicată a tranzacţiilor fiind probabil rezultatul vînzării acestor acţiuni pentru a investi pe SIF-uri.
Pentru c i Sif-urilc au captat aproape în întregime atenţia investitorilor in cele ce urm ează este prezentat un top al acestor acţiuni, ordinea fiind dată de variaţia pozitivă a preţului pe parcursul ultimei săptămîni.
1) SIF O ltenia - a crescut de la 460 la 560 lei pe acţiune (-1-21,73%)
2) SIF M untenia - a crescut de Ia 408 la 493 lei pe acţiune (+20,83%)
3) SIF M oldova - a crescut de la 365 la 430 lei pe acţiune (+17,80%)
4) SIF Transilvania - a crescut de la 580 la 650 lei (+12,06%)5) SIF Banat-Crişana - a crescut de la 570 la 620 lei pe
acţiune (+8,77%)NicoIaePascu
PlfîŢfi VRLUTflRfîîn săptămînă precedentă, leul şi-a continuat tendinţa uşoară
de depreciere cu care ne-a obişnuit în ultimul timp ajungînd în şedinţa de marii pe piaţa valutară interbancară la cursul de 25.632 leu
Deprecierea medie zilnică în această săptămînă a fost de 23 lei, în condiţiile în care Banca Naţionala supraveghează atent deprecierea leului.
Este de aşteptat ca această situaţie să continue şi în perioada imediat urm ătoare, deci este de aşteptat un curs al dolarului care sâ nu depăşească 25.800 lei pînă la sfîrşitul anului. Deprecierea leului în raport, cu dolarul american în acest an a fost de 4 J% . Pentru anul următor, avînd în vedere obiectivele noului executiv privind inflaţia, deprecierea Teului în raport cu dolarul se va reduce.
PlfiŢfi FUTURESLa Bursa M onetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu s-au realizat
şi în această săptămînă un număr mare dă contracte futures pe raportul de schimb euro/dolar la preţuri cuprinse în intervalul 0 .8800-0.9000 euro/usd , în condiţiile în c a re 'p e pieţele financiare internaţionale cursul euro în raport cu dolarul american a depăşit nivelul de 90 cenţi. De asemenea, unul dintre cele mai tranzactionate contracte de la Sibiu au fost cele pe diferenţa de curs leu/euro. Pentm scadenţa din data de 31 decembrie, preţurile de cotare au urcat de la 23.500 la 23.570 lei/euro; operatorii sibieni aşteptîndu-se la aprecierea monedei europene.
Contractele futures DESIF1 s-au bucurat şi ele de atenţia operatorilor, DESIF1 cu scadenţa în ianuarie fiind cotat la 644 lei, în timp ce pentru luna martie contractul DESIF1 a fost cotafla.615 lei. Dolarul american este cotat la 25.825 pentm scadenţa decembrie, iar pentm scadenţa martie în piaţa s-a fixat un curs de 27.900 lei/usd.
I Interesul investitorilor| pentru Piaţa Rasdaq I este în continua ; | scădere
■ Valoarea totală a tranzacţiilor realizată I în săptămînă 11-15 decembrie a fost | destul de redusă, interesul investitorilor | pentm Piaţa Rasdaq diminuîndu-se odată . cu apropierea Sărbătorilor de iarnă. Este■ posibil ca o parte dintre investitorii | prezenţi pe piaţă să-şi fi îndreptat atenţia | în tr-o p ropo rţie m ai mare asupra■ acţiunilor cotate la Bursă şi mai puţin
asupa celor de pe Rasdaq. în condiţiileI în care tranzacţiile speciale şi ofertele | publica de cumpărare deraiate pe Piaţa | Rasdaq au valori reduse şi lichiditatea . pieţei înregistrează valori scăzute, i V aloarea to ta lă a tran zac ţiilo r | înregistrată în această săptămînă a variat | între un minim de 3,3 miliarde lei în■ şedinţa de vineri şi un maxim de 15,9 ' miliarde lei în şedinţa de luni. Valoarea I medie zilnică a tranzacţiilor a fost de 8,2 | miliarde lei.| Indicele oficial al pieţei extrabursiere,
Rasdaq-C, a cîştigat în această săptămînă I 16,92 puncte, adică 2,5%, înregistrînd
valoarea de 690,91 puncte îa sfîrşitul şedinţei de vineri.
Titlurile societăţii R om carbon Buzău (ROCE) au făcut obiectul unui plasament privat secundar în şedinţa de luni. Pentm acest emitent a fost transferaţ un pachet de 192.705 acţiuni, ceea ce reprezintă 13,03% din capitalul social, la preţul maxim istoric, de 55.250 lei/acţiune. Valoarea totală a tîanzacţiei a însumat 10,646 miliarde Iei. Romcarbon Buzău are ca dom eniu de ac tiv ita te fabricarea p lăc ilo r, foliilor, tuburilor şi profilurilor din materialplastic. Capitalul social al societăţii este de 36,960 miliarde lei şi este împărţit în 1.478.435 acţiuni cu valoarea nominală de 25.000 lei. în piaţă, ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 8.500 lei/acţiune. în acest an au fo s t rapo rta ţi u rm ă to rii ac ţionari semnificativi: Interbulk BV Olanda cu 11% din tilturi, Finnoe Company Ltd. şi Daylong Holdings Ltd. din Cipru cu aproximativ 8,6% fiecare. Profitul net pe acţiune (EPS) obţinut de societate pe primele şase luni ale anului curent a fost de 5.718 lei. '
U n p rocen t de~ 75% d in v a lo a rea ' tranzacţiilor realizate jo i a fost dat de închiderea ofertei publice de cumpărare d e ru la tă pen tru ac ţiu n ile socie tă ţii C om intex C raiova (CMTX). Ofertantul, SC Intex Braşov, a dorit să achiziţioneze 40,165% din acţiuni la preţul de 5.510 lei/ acţiune. în cadrul ofertei au fost subscrise 33,672% din capitalul social, valoarea tranzacţiei rezultată fiind de 9,2 miliarde
lei. Societatea are ca domeniu de activitate com erţul cu amănuntul al produselor textile. înaintea derulării acestei oferte acţionarii semnificativi ai societăţii.erau:
. Optimex cu 46,1%, Prodaliment cu 9,4%‘ şi Guriţa Dumitru cu 32,3%.
în urm a transferu rilo r im portante realizate cu acţiunile societăţii Parc Cluj- I N apoca'(PA CC), în cursul săptămînii a | fost raportat un nou acţionar semnificativ. I W orldfieid Ltd. din Cipru deţine un procent de 25,94% din titlurile PÂCC. în ' şedinţa de vineri, cursul acţiunilor Parc a I înregistrat nivelul minim istoric de 440 | le i/a c ţiu n e , preţu l scăzînd de, la i aproximativ 17.800 lei, curs la care s-au realizat transferurile cu pachete mari de I acţiuni. . 1 • . : , • |
Vineri a avut loc Adunarea Ordinară şl | Extraordinară a Acţionarilor societăţii N ap o lac t C lu j-N apoca (NAPP). Un I punct important de pe ordinea de zi a 1 fost şi propunenea de răscumpărare a j maxim 10% din acţiunile societăţii de pe f Piaţa Rasdaq şi cesionarea ulterioară a acestora către salariaţi. Acţionarii prezenţi au aprobat această propunere într-o formă m o d ifica tă . A cţiun ile vor putea fi cumpărate doar folosind bănii salariaţilor, şi nu fondurile societăţii. Avînd în vedere că preţul acţiunilor se situează între 4.600 şi 5.000 lei, este puţin probabil ca această hotărîre să se si materializeze.
Călin ONISIE
itwwwwtw iţig u ra iw p iip w i
A g o n i e s a u . . . e x t a z i a s f i r s i t d e m i l e n i u
E iarnă, sau cel puţin aşa ar trebui sâ fie . S în tem în decem brie. D acă nu putem ce rtif ic a acest lu c ru după condiţiile atmosferice, o putem face însă după evoluţia oscilantă a unui in d ica to r p e rtinen t: propriul buzunar. Un lucra e sigur: e luna cadourilor. Se primesc prime, al 13-lea salar, alocaţii sup lim entare pentru copii etc. etc. Pînâ aici totul e , bine, dar, cum fiecare urcuş îşi are co b o rîşu l său , aşa şi presiunile asupra buzunarului nostru nu p o t răm în e mai prejos: cadouri pentru cei dragi nouă, imposibilitatea rezistenţei la tentaţia diverselor oferte de sezon, Un Revelion la Paris, un C răciun la m un te , un microrevelion, un minicrăciun ... Cînd tragem linie, ne dăm seama fie că am ajuns deja la zero cu toată agoniseala de un an (caz fericit), fie că ar fi ceva şanse să ajungem la zero pe la jumătatea anuluiXare vine, chiar' dacă n-am atins pe de-a-ntregul nici m ăcar p rim ul punct al p o ten ţia le lo r ch e ltu ie li mai înainte menţionate. Aici situaţia
e mai gravă, însă tot găsim noi o soluţie ca să ieşim la liman. Am putea - spre exemplu - să renunţăm la apa caldă şi1 la încălzire. în fond, la ce ne mai trebuie?! Vara e zăpuşeală, iama e ceva mai frig, dar în medie, putem spune că ne e bine, nu? Cu ocazia asta ne reducem şi c h e ltu ie lile de în tre ţin ere considerabil.
Dacă, întîm plător, după ce ne-am cumpărat şi biletele la Bingo, ne-au mai rămas ceva ban i, putem să investim în depozite bancare sau certificate de d ep o z it an iversare . Numeroase bănci oferă acum, de sărbători plasam ente m ai bune decît în ultima perioadă de tim p, p rin suplim entarea dobînzii cu 1-2 procente sau şansa cîştigării unui premiu. Merită să încercaţi.
în săptăm înă 13.12.2000 - 19.12.2000 dobînzile maxime oferite de bănci au rămas, în general, la valorile consemnate şi săptăm înile trecute. Rata anuală maximă (considerată de noi decentă) este de 38 % la depozitele trimestriale, şi de 37
% la cele lunare. Excepţie fac d ep o z ite le „an ive rsa re” . în condiţiile actuale, în funcţie de plasamentul ales, se pot obţine următoarele rentabilităţi:
• 0,972% , prin achiziţionarea de titlu ri de stat cu scadenţă la 3 lu n i, la un randam ent maxim de 50% , fără comisionul p e rcep u t de even tua lu l intermediar;: • 0,856% , prin achiziţii de ce rtif ic a te de trezo re rie cu s c a d e n ţă la 3 lu n i, la un randament maxim de 44% ;
• 0 ,7 3 2 % , în cazul unui d e p o z it t r im e s tr ia l fă ră c a p i ta l iz a re , la o dobîndă anuală maximă de 38% , după
cont şi de impozitul pe venit;-• 0,450 % , pe piaţa valutară
• (leu-dolar), fără a se ţine însă cont de comisionul de schimb;
• 0,193 % , în cazul unui depozit săptămînal, la o dobîndă: anuală maximă de 10% , Tn condiţiile în care s-a reţinut impozitul de 1 % . :
Cele mai bune plasamente pe termen relativ scurt -, văzute. prin prisma rentabilităţii pe care o oferă - sînt cele în.titluri- de s ta t ş i certifica te de trezorerie cu scadenţă tr im estria lă . L a d o b in z ikJ existente p e piaţă, depozitul trim estrial fă r ă capitalizare ocupă primul loc în acest top.
scăderea impozitului, însă fără fiin d urmat îndeaproape de cel perceperea comisionului bancar; cu capitalizare lunară, însă la
0 ,7 1 7 % , în cazul unui depozit bancar trim estrjal cu cap ita liza re la o lună, la odobîndă anuală m axim ă de 37% , fară perceperea vreunui comision şi ţinînd cont şi de impozitul pe venit de 1%;
• 0,712 % , -în cazul unui
un randament anual mai mie cu un procent (37 %).■ Rentablităţi superioare celor
am intite m ai înainte se po t obţine prin investiţii p e termen, scurt sau mediu în titluri cotate la Bursa de Valori Bucureşti sau p e p ia ţa extrabursieră
depoz it b an ca r lu n a r , la o RASDAQ. dob îndă anuală m axim ă de Ţ37% , fără comision şi ţinînd Dan-Ândrei SITAR-TAUT
E m is iu n ile de t i t lu r i de s ta t d in R o m â n ia au lo c s ă p tă m în a l, ia r distribuţia lo r este încredirtţată B ăncii N a ţio n a le în c a l i ta te de a g e n t, P lasam entul are la bază o m etodă d e licitaţie de provenienţă am ericană, cu p re ţu r i m u ltip le ş i cu p o s ib il ita te a alegerii ofertelor care sqlicită cele mai a tr a c tiv e d o b în z i d in p e r s p e c tiv a M in iste ru lu i de F inan ţe , m in im îz înd astfel costul îm prum utului determ inat de d o b în d ă . . M e to d a se b a z e a z ă pe confruntarea cererii de resurse form ulată de stat cu oferta de plasam ent aparţinînd in v e s ti to r i lo r . B .N .R ., ca a g e n t de p lasam en t, a re ca lita tea de a re fu za ofertele p rin care se solicită ra te de dobîndă considerate inacceptabile.
E xecu ţia o rd in e lo r se b azează pe comparaţia dintre nivelul ratelor dobînzii
* ’ c e ru te de o fe r tâ n d şi r a ta m axim ă acceptată de debitor. în condiţiile în care randamentele solicitate de bănci sînt prea m ari, B .N.R„ cu acordul M inisterului de Finanţe, poate micşora volumul emisiunii
- anunţat.D acă într-o astfel de em isiune statul,
în calitate de debitor se angajează la plata u n e i d o b în z i în c o n fo rm ita te cu em isiunea iniţială , în cazul titlurilor de s ta t cu d iscount nu in te rv in fluxuri v iitoare reprezentînd dobînzi. Cîştigul obţinut de subscriitor esre reprezentat de diferenţa dintre valoarea nom inală la care su n t răscum părate şi p re ţu l p lă tit la
' emisiune.M arţi, 19 decem brie 2000, s-a derulat
licitaţia pentru plasarea titlurilor de stat, cu scadenţa peste 112 zile. V aloarea em isiunii a fost de 1.481.630.000 mii
, Iei, ia r nivelul randam entu lu i maxim a fe re n t acestu i p la sa m e n t a fost de
50% /an, în condiţiile în care dobîndă m edie a fost de 49,77% . în ceea ce p r iv e ş te c e r t if ic a te le de tr e z o re r ie adresate persoanelor fizice, acestea se po t obţine de \& Trezorerie. Em isiunea de certificate de trezorerie care a avut ca p e rio ad ă de subscriere 0 5 - 1 5 decem b rie 2000 a fost prelungită pînă pe data de 28 decem brie 2000. D obîndă de care vor beneficia investitorii care vor opta pentru această variantă de plasam ent va fi identică cu cea aferentă ultim elor em isiun i, respectiv 44% anual. D obîndă stabilită pentru certificatele de depozit va fi de asem enea de 4 4 % / an.
' Denisa PETRI
BURŞADEiVflLORI £* Cursuri pe piatavalutar㪠^ lu i -N a p a c a t 2 d : i2.20001
- lei -
pini’ jsjfliW
Dtiwnh locbbti Comptnynmo
$K<M*peiillirta l
VNPic i
n ta
h kC b»
VirChngt
%
Dnt.Opiu
B ii.
HqhIfLLa*
Prjnd.A nnp
prk*
Nr.icthriVata»
V ilM b fb lTumewrfROL)
DENUMIREAVALUTEI Simbol
Variaţie faţă de ziua
precedenta ( % )
CURSUL ÎN LEI
CifewiritZsoeebf) Fiittiw122 conta neîfcfciî DOLAR AUSTRALIA AUD 1.06 î 14010AUT lALRO SLATINA - TOTAL MO 173® 12 ^ « O l 174QC 1709214 14435 246725100.X DOLAR CANADA ' CAD OJ27 Ţ . 16838«TB* ItfmSIQTICEIASI ' TOTAL *00 1400 00 . H00| 1410 . HQ0 «03.88 10054 14128600.00
K R - DOROSANTUL PLOIEŞTI- TOTAL 30® 1350| -3.6 - 1400 « ff li. 1350 1.363 4,6» 6,3»,K0EFTJ EMA PIATRA NEAMŢ TOTAL . 1000 17 Y I r100 17® 1710 17® 1.702 1,2® 2,042,0®
Total categoria I ♦ II (f xclinlv SIF)* Total Uni and sftond HtrutcIudlngSIF'»
Obrti publici dmmprm VigttwSA.Afid"
TOTALGENERAL 10 90 02 9,006,998,816C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a - M a r k e t C a p ( M i l . R O L . ) H "11 0 0 3 1 6 1 S o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I F ( m i i l e i ) ■ 9 4 9 3 1 9 9C a p i t a l l z a t i o n e x c l u d l n g S I F ( M i l . R O L ) — 9 4 0 3 1 9 9S I F ( m i i . l e i ) — 1 6 0 9 9 6 2 -BET ROL — 553.48 10.29 (1.09%)BET-C ROL — 513.09 4.87 (0.96%) ^b e t - f i r o l ** 1100 .or -33.r r (-2.78%)C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a - M a r k e t C a p ( U S D ) — . 4 2 8 9 2 2 9 8 0 'S o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I F ( U S D ) — 3 7 0 0 6 1 9 5 8C a p i t a l i z a t i o d i n g S I F ( U S D ) » 3 T O 0 6 1 9 5 8 ^ 3 I F ( U S D ) — 5 8 8B E T USO *= 162.53 2.89 (%)BET-C USD “ 168.i r 1.46 (OUSD -* 1143.13 -33.68 (-2.06%)t 3 E T - F I USD -* 1143.13 -33.68 ( - 2 . 0 6 % )
ÎM0ŢĂ: La categoria ă ll-a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţii
S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j
SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACŢII
I D a t e s i n t e t i c &L r . S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T rM B —T O T A L A C Ţ IU N I ..........................P a l o a r e t o t a l a t r a n z a c t h ' " *............................................■ ^ J n ir .F R A S D A Q ... ...................................' - R i d i c e r a s d a q
v a r i a ţ i a z i l e i .......Va r i a ţ i a p r o c e n t u a l a .
...................... 6 9 1 .2 7 P U N C T E .......... -2 .1 0 P U N C T E
•0.30%
h ! " f J Î S lf H îl r D n m î™ r 11 B ursa de Valorl B ucu rest! s l Ia P ia ţa e x tra b u rs ie ră RASDAQ provin j ie la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST S.A., s tr . C o n stan ţa n r. 7, Ciuj-Napoca Tel. 433.212.
a s t >- persoane fizice
L E I% - persoane
2,040,022 I2 9 2 W3.M7J3
- B i n c i co m ercia l* la v * d e r* 1 lună 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 luni B ă n c i c o m e rc ia le la v e d e re ■ 1 lu n ă . ; 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n i
B C R * IO 35 36 37 38 39 B C R * 10 35 . 36 37 38
- B R D . G S G . . .9 ■■ ■ ... 3 3 --.: ; 34 . 34,5 36 36.5: B R D * * - G S G • . 30 ■ 31 3 1 ,5 '3 2 ; • 32.5 v** e - ■ 33 35 37 39 43 B A
(dob. rovUulbHl) 9 35 36 37 37 37B A |«. m k u M tl
«a. fin*)9 35 36 37 37 379 35 36 - - • < -B a n c P o s t * ; .-■•9 v,- - 3 2 ; .. • ,3 4 - 35 36 38 ;
B e n e Poet* 9 31 .3 2- : ?, .. 33 ■ v - 34.. 35 A L P H A B A N K. (B. Bucur»»») * 5 32 35 35 35 35
A L P H A B A N K|S. Bucur**«> s 32 35 35 35 35
C a rp a t ic a ' 10 _ 3 5 : «. 37 37 3 5 34C a rp a tic a • 10 T r a n s ilv a n ia 9 34 35 36 37 36
v R o m â n e a s c ă — IO 38 36 • . . --39 . • 39 - - 40 -• . R o m ân e a sc ă* * 10 36 38 39 39 40
C E C 9 37 38 35 - 37 C E C 9 35 36 - 3 7 37 36
A L I A N Ţ A 10 38 :-.:3 9 -• • 4 0 • < . 41 42 R O M E X T E R R A 1 0 ' 30 33 • " 3 5 " 37 . '3 6 ' -
(d o b . v a ria b ilă ) IO 32 35 37 39 40 't u r c o - r o m A n A 5 34 35 3 4 33 33
T U R C O -R O M A N A . S 34 35 .- 34 33 .- 33 “ D A C I A F E L I X " - 9 . 30 28 27 26 25~ D A C IA -F E L IX “
• - “ ton Ţ lr la c ”8 33
3 4 - -35 35 .
3635
34* 34
3434
"Io n Ţ l r la c " 4 34 35 35 34 34
R o m â n ă d e S c o n t 77
34 35.534.5
3534
3534
3534
Ro m ână da S c o n t7 - 34.5 34 34 34
W E S T B A N K • . IO 36 38 , 39 39 ■ 39 W E S T B A N K 10 34 36 37 38 39
B ă n c i p o p u la r* la v*d * r* 1 lună 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 luni ’ B â n c l p o p u la re la v e d e re 1 - lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lu n iN A P O C A S :‘ ' 10 .. 40 42 ' : 4 6 48 . * N A P O C A 10 36 38 .4 0 42
S F IN X C O O P 10 41 - *S F I N X C O O P 10 4 1 - 4 3 4 5 - *10 - - . . 40 41 • 4 3 •- . 46
" C L U J " 10 35 37 . . T R E Z O R 10 4 0 41 4 3 *• M IN E R V A • 12 . ..35 - 40 .. -.4 2 43 “ C L U J " 10 3 5 - • •
C o n c o rd ia C re d it 8 41 45 - * ’ C o n c o r d ia C r e d it 8 38 39 4 0 41
uridice - %
V A L U T Apersoane fizice - %
• / B A N C A V a lu ta V edere 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n j 12 lu n i
B C RDEM 3 - 3,3 3,7 4,1U S D 4 4 ,75 5 5,25
B R D - G SGD E M 2,25 2.4 ; 2,5 2,6 2 ,65 2.7US D 3 4 ,15 4 ,25 4 ,4 4,5 4,65
B a n c P o s tDEM 2.25 - 2.8 3U S D 4 - - 4,8 - 5
B . A g r ic o lăD E M 2.5 .3 3,2 3,2 3,5 3,7U S D 4 ■. >5,2 5,3 5,5 5,5 5,85
Io n Ţ lr la cDEM 1.25 3.6 3,8 4,1 4,3 4,6U S D 2 5,5 5,7 5,8 5,9 6
: T ra n s ilv a n iaD E M 2,5 - - . :3 . . 3,25 3 ,75 4,25U S D : -3 .-- - 5,5 5,75 6 6.5
R o m â n e a s c ăD E M 2.5 3 ,25 3,5 3 ,75 4 4,25US D 2.5 5 5,5 5 ,75 6 6
- : C a rp a tic a vO EM 2,5 - 3 ,5 - ■4U S D - > 3 • - 4 .5 -: -. >. ' 5.5
A L P H A B A N K (B . B u c u re ş t i)
D E M 2,1 3,25 3,5 3 .75 4 4.25U S D 2.5 5,25 5,75 5 ,75 5,8 6,25
T u rc o -R o m â n â O E M . 1 4 4.2 4 ,5 - ■ 4,7U S D 2 6,25 6,5 6 ,75 7.1
R o m e x te rraD E M 3 3,2 • 3,3 3.5 4 4,2U S D . 3,5 5 5.2 5,4 5,5 5.6
"D A C IA F E L IX "O E M 2,5 - 3 3 ,25 3 ,75 4,25U S D ' 3 -■. 5,5 : 5 ,75 6 6.5
R o m â n ă d e S c o n t
D E M 1.5 • 3.3 3,3 3,3 3,5 3.5U SO 1.5 5 . 5 5 5,5 5.5
W E S T B A N KD E M 2.50 3 ,25 3,75 4 4 ,2 5 4,50U S A 3 6 6.50 6 ,6 0 •6 ,7 0 6,75
- persoane jurid ice - %B A N C A Valuta Vedere 1 kinâ 3 luni : 6 luni 9 tuni 12 luni
B C R- DEM 3 •• • . 3.3 3.7 4,1
U S D 4 • 4.75 5 - 5JI5
B R D -G S OOEM 2,25 2.4 2,5 2.6 2.65 2.7 '
U S O 3 4,15 • 4.25 4,4 4.5 4.65
Bane PostDEM 2,25 2.5 - 2,8 - 3
U S D 3 4 - 4,2 4.5
B . AgricolăD EM 2.5 3 3.2 3,2 3.5 3.7
U S D - 4 ■ 5,2 - 5,3 5.5 5,5 S.85
Ion ŢiriaeDEM 1.25 3.6 3.8 4.1 4,3 4.25
U S D 2 5.5 5,7 5.8 5.9 6
TransilvaniaD E M 2.» 3 3,25 3.75 . 4.25 ^
U S D 3 -- - 5,5 5,75 6 6.5
RomâneascăD E M 2.5 3,25 3,5 3,75 4 4 ^5
U S D 2,50 5 5,5 5,75 6 6
C arpatica'D E M 2,5 - ' ' 3.5 • ♦ 4
U S D 1 3 - . ; , 4.5 5.5
A L P H A B A N K - (B . Bucuraştl) -
DEM 2.1 3 ^ 5 3 A 3.75 4 4,25U S D 2.5 5 ^ 5 5,75 5.75 S A « 2 5
Tu re o -R o m â n ir DEM - 1 •• 4-- 4,2 ,• 4 3 ■ ■- - . 4.7
• U S O - 2 .6,25 , 6 ^ 6,75 , - 7,1
RomexterraDEM 3 3 ^ 3.3 3.5 4 4.2U S D 3.5 S 5 ^ 5,4 5.5 5.6
"D A C IA F E L IX "OE M 2,S ' ••• * ..... - 3 3,25 3,75 4 ^5U S D ... 3 ■ 5.5 5,75 6 6.5
Română do S contDEM 1,5 3.3 3.3 3.5 3.5U S D 1.5 S ' 5 5 5.5 5A
. W E S T B A N KD E M 2,50 î - 3 - 3.50 ' 4 4,25 4.50 -U S O : 3 S ^O - - ‘ 6 ■ • 6 J S 6.50 6.75
NOTA: Suma minima pentru consliluirea depozitelor, laxa de deschidere de eoni, precum şl comisioanele percepute dileră în luncile de bancă
TTTTTk; M U T U A L E # ! 8 DEC EM B R IEw
FOND M B T J VALOARE U 22
CREŞTERE ÎN 1999
CREŞTERE DE IA 1.012000
NR.INVESTITORI(31.10.2000)
ACTIV NET (mld.lel),
(31.102000) 'Active Jun io r r - A c tive Management International S A . 2.584 81% 35,57% 373 0,740Active Classic A ctive Management International S.A. 25.810 78,9% 36,60% 455 0,598Active Dinamic A ctive Management International S.A. 69.195 82,8% 44,57% 789 0,709A rm o n ia . Reai Fin Invest S Ă . 176.100 30,9% 43,17% 837 1,090ARDAF S por S.A. 71.900 19,01% 23,12% 1.457 2,650Capital Plus Certinvest S Ă . 22.228 105,8% 62,88% 9.643 7,208Fondul penfru Com erţ E xterior i Sira S Ă . 205.840 103,9% 52,34% 2.076 - 29,533 IFortuna C lassic i Capita l Asset Management S Ă . I 833.960 | 92% 43,79% 21.728 | 37,831Fortuna G old {19,01.2000} I Capita l Asset Management S Ă . 1.466.910 | 46,69% | 106 4,615Fondu l Galaţi * Q uadrant A sse t Management S Ă . I 45.995 ] - 52,83% 266 0,732Fondu l de Investiţii ş i Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S Ă . 782.099 t05 2 % 52,46% 494 6,687Fondu l de Investiţii G elsor : : : G elsor A sse t Management S Ă . 16.000 . 56,33% * 3.801 23,439Fondu l O portun ită ţilo r N a ţiona le ' V anguard A sse t M anagement S Ă . 136.777 . 36,78% 120 23,439Fondu l M onetar S ta b ilo ; Q uadrant A sse t Management S Ă . 331.718 92,8% 49,03% 695 10,294Tezaur
Fondu l Mutual TransilvaniaC ertinvest S Ă .
G lobinvest S Ă .
1 87^20
98-650
27,2%
42,30%
47,21%
54,94%
695
533
1,414
60,070
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRUPROTECŢIA CONSUMATORULUI431.367. 1997 - Guvernul a aproba,
Ordonanţa de Urgenţă pentn,finalizarea procesului rjp
privatizare, prin care se înfiinţa Ministerul Privatizării.
oi. 21 decembrie 20
La Ciucea, %
c m W L SQjŞi constatăm că, într-adevăr, călătoria nu este o evadare, ci o întoarcere spre s in e ..■ S-a pornit la drum, din cele
Italii, şi primarul de Cadoneghe, Adriano Bazdin. împreună cu fiii Rîmului s-au învrednicit pe meleag, mai întîi ca turişti, apoi au revenit mereu.Există, ziceau, în nem işcarea eternă a acestor locuri, un moment solemn şi cald în acelaşi timp, ceva
Cîntec şi deal, apă şi mal, oameni şi grai - argumentînd cu alb nevoia de Sărbătoare. Am străbătut Ciucea în lung şi-n lat. Am atentat la statutul ei de zi în ce rcăn a tă , p riv in d sp re apropiatul Ajun. Şi ne-am vîrît în ungherele silen ţioase , cu erupţii sonore ale nocturnului de aici, convinşi fiind că pentru a desc ifra locu l e n ev o ie de lumini şi umbre. Ne-am căţărat vrerile spre locuri uitate pînă şi dc locuitorii ei. Neastîmpărul din cadrane şi culmile rotunjite au îngăduit popas: la Sâcătura (9 familii) şi Rituri, la Câprăfoi şi Culme, la Osoiele şi Frintura, D ea lu l M are ş i C o lm ac i, Preluccle şi Osoi, Bugomir sau Păltiniş... Locuri unde nu trăiesc m ai m ult de 24 dc fam ilii, acordaţi însă perfect cu tumultul “ d in V a le" , o am en i de un pitoresc deosebit, ce au fost m ereu p ro p riii lo r p a tro n i, fe rch eş i, so lita r i şi imperturbabili, ce sc neglijează şi se iubesc reciproc şi fac abstracţie de bine şi rău, frig şi ca ld . M ereu puşi pe lucru , potrivesc la infinit dantelăria dealurilo r care-i ascund şi-i leagă totodată de lume, locuri şi oam eni cu anum e ş tiin ţă despre ce şi cum în viaţa asta,
oam eni capab ili să-şi a rgum enteze o fe r te le şi să divagheze agreabil. Din înaltul ceriului lor au coborît în Vale şi au tăiat herb de mare comucă.
.Să urm ăm cu pasu l m area trecătoare:
Ciucea - Negreni - Bucea
I Dl Vaier But, primarul comunei, cul gîndul la colinzile cîntate în Capitală.
mărturisire de dragoste şi ca făgăduială de fidelitate. Ne-o confirm ă v iceprim arul de ia Ciucea, domnul loan Popa:
- Sînt mai bine de zece ani de cînd ne avem mai bine ca
Dl loan POPA, un viceprimar pentru lianturi viitoare
Aici se adevereşte cel mai bine zisa după care călătorind nu ne îndepărtăm, ci cuprindem.
fraţii. Padova, şi Veneţia, şi Cadoneghe, şi îm prejurim ile sînt locuri ce circumscriu un
contenesc. Italienii fac un fel de adopţie- de la distanţă şi 4 familii, dintre cele mai sărace de la noi, vor primi şi acum bani pentru cadouri. Şi cred că nu e departe nici ziua cînd ei ne vor trim ite o m aşină de recoltat gunoiul de la cetăţeni. Mai răm îne ca noi să găsim
modalitatea amenajării unei gropi ecologice... Dacă nu va fi maşină de gunoi, va fi salvare (a zis âsesor Lucio Costa). De-o fi una, de-o fi alta, noi le primim bucuroşi;
n -am ce ru t, D oam ne fereşte, dar au văzut
ei câ mai avem destule de făcut p en tru a-i ajunge!...
Încet-încet, um brele se lasă peste amiaza.^ de ningău. în aer p lu teşte un p r o v i z o r a t
omogen, oamenii vin şi pleacă de la Primărie. E ora la care fiecare are dreptul să se simtă singur, în ciuda conversaţiilor ocazionale.
Planeta îşi urmează cursul, fără să ştie că aici, în fiecare c lipă se naşte un sentim ent com p lex de so lid a rita te şi co n v e rg en ţă . Ia r faptu l se converteşte într-o
Eventualăferic ire
D esc ifrăm cu a ten ţie şi respect faptul că răsplata muncii acestor oameni nu se rezumă la asigurarea traiului zilnic. Există şi medici, şi învăţători, ingineri şi preoţi, muncitori şi gospodari. Şi toţi se bucură că s-a reuşit introducerea apei potabile, că au telefonie autom ată cu ieşire internaţională, că se lucrează in ten s la ra co rd a rea p rin televiziunea de cablu. Iar seara,
r a . î .
S i # . ™
■itoh'iteAfci v midi itoaru
spaţiu , a m in tin d 1 de văile Crişului Repede, sau Drăganul, Călata, Surduca, Făgădăului, Strădinoasa sau Şoimului. Şi cum dragostea la prima vedere are consecinţe nebănuite, copii de la noi au fost în Italia, adulţii de acolo ne-au vizitat locurile, în vară, sperăm, se va întîmplă exact pe dos: copii italieni vor veni la Ciucea iar adulţii vor poposi la Padova.
- Vin Sărbătorile...- ... şi clinchetul lor se aude
pînă, hăt, departe! Peste cocoaşa spaţiilor ce ne despart, urările de sănăta te si b u cu rii nu
cînd umbrele se aşază la mesele oamenilor, vechiul felinar nu se mai frînge în umbre lungi, doar pe unul din zidurile Castelului Goga. Nu mai miră pe nimeni feeria iluminatului public din Ciucea, sau derularea investiţiei la noua Casă de cultură.din B ucea . V eghează la toate acestea şi primarul Vaier But, şi preotul Mircea Dejeu. Şi tot pentru o eventuală fericire ar trebui reparaţii la drumul spre V în ă to ri, şi la podul spre Prelucele, şi m odernizări la tîrgul de animale din Negreni si... cîte si mai cîte. Pînă atunci,
t I'> * îl
- .
b u cu rii de co lac i, brazi împodobiţi şi susur de Corind de gazdă adevărată (Ileana MîndruţŢ:
Crescut-o, răsăritului Şi d ’un măru şi d ’un păru Florile dalbe
Ziceri document, de cîntec şi deal, de apă şi mal, de oameni şi grai, ce argumentează în alb nevoia de Sărbătoare. Drumul începe de lîngă noi, de lîngă singurul Teatru în aer liber din
înţelegerea, dintre oameni şi frum useţea viersului a fost pecetluită demult, cu sigiliul nevăzut al necesităţii, al pasiunii şi al vocaţiei. Zice poetul++: C răciun cu fulgi copţi 7 în amurgul din Charlottenburg / Rug zăgazuri / Trecut sau munte p răb u ş it? / îngeri fug înspăimîntaţi 7 de nedespărţita cîrtiţă / Cărările sînt descoperite / în luciul zgardei / Din adîncuri răzbate / foamea de mine / Cu intrarea dublată cu gheaţă / adun flăcări pentru mîine”.
judeţ (ce sponsor generos va re face fala-i de a ltăda tă?), plecăm cu sentimentul ciudat că, asemeni altor vremi, doamna ministru - Veturia Goga - ne face semn din eternitate.
Radu VIDA Dumitru VATAU
+ Traian Vedinaş - Sistemul culturii ţărăneşti - Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj; 2000, p. 105.
1994 - Secţia Parchetelor Militare a finalizat “Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul.Militar în perioada
1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989". Documentul a fost pus la dispoziţia presei, a comisiei parlamentare care cercetează evenimentele ain decembrie 1989, a preşedinţiei,
conducerii Ml, MApN şi SRI.
V I H S - V I M £ M O S C R A C I U M
şi alimente. Ce ne dorim noi, pensionarii, în anul 2001? O viaţă mai |< decentă şi pensii mai mari. Guvernul ^ ^să aibă mai multă g rijă fa ţă d e ^ oamenii vîrstnici” - ne-a m ărturisit prof. V irgil Guţiu - preşedintele U.G.P.R. - filiala Cluj.
Colinde, colindeLa Liceul “Sfintul Andrei”
din Cluj-Napoca s-a organizat
Visăm la seara de Ajun, cînd vom petrece cu cei dragi si iubiţi. Dăm şi primim cadouri. Colindăm şi ne aducem aminte de naşterea Mîntuitorului. Apoi consumăm mormane întregi de aperitive, bucate tradiţionale, trufandale şi licori, toate aranjate într-o “ikebanâ” gastronomică. Dar... toate s acestea sînt pentru o parte dintre oameni, fericiţi de soartă, j Pentm alţii e cenuşiu, multă singurătate. Sau nu e nimic. î
V-aţi gîndit vreodată la copiii şi oamenii în vîrstă care * nu pot să se bucure de Crăciun. Există însă, oameni cu
* suflet care cu ocazia sărbătorilor de iarnă aduc un strop de î fericire în viaţa copiilor şi bătrinilor necăjiţi..
jS/loş Crăciun, j\/!oş Crăciun...
Un strop de fericire şi bucurie a r n văzut în ochii înlăcrimaţi ai m u l to r oameni în vîrstă care au p r i m i t daruri. Uniunea Generală a Pensionarilor din România - f i l i a l a judeţeană Cluj a organizat a c ţ iu n i de ajutorare a peste 800
pensionari care trăiesc cel m a i trist Crăciun de la cumpăna c e l o r două milenii.. “ Am dat cadouri de peste 100
d e milioane de lei constînd în a ju to a re băneşti, îmbrăcăminte
Crăciunul în puşcărieDacă “afară” în libertate multe
«familii pur şi simplu nu au ce mînca, puşcăriaşii din Gherla mai au parte şi de meniu îmbunătăţit cu ocazia
■ Crăciunului. Cu prilejul Sfintelor Sărbători de Crăciun şi Anul Nou, p e linia umanizării continue a vieţii carcerale, în Penitenciarul din Gherla- se desfăşoară activităţi specifice, c a r e marchează importanţa şi caracterul festiv al acestor sărbători de sfîrşit de an. Nu mai puţin de 4 c u l t e din municipiu .organizează S fîn ta Liturghie în capela şi clubul închisorii, iar voluntarii creştini care ; v iz ite a z ă săptămînal puşcăria organ izează servicii religioase u rm a te de concerte de colinde.
î n cursul acestei săptămîni închisoarea gherieană va fi vizitată d e corurile Casei municipale de c u ltu ră şi Seminarului Teologic O rto do x Cluj-Napoca. Vor aduce b u c u r ii şi speranţe în sufletele 'o c a tarilor puşcăriei grupurile de ;olindători de la Casa copilului din ^calitate şi reprezentanţii Asociaţiei ■reştine “Oastea Domnului". Deţinuţii 5*r avea parte de cadouri constînd
dulciuri şi îmbrăcăminte.C u ocazia Sfintelor Sărbători de
ră c iu n cenaclul literar “Lucian a g a " al deţinuţilor a organizat o ^ ă to are pe tema “Arta creştină la rn ân i”, iar revista literară a unităţii ap>ărut într-un număr festiv.
SZ.Cs.
“ Sărbătoarea de C răc iun” . .S ch im barea la F a ţă , B ob , E lev ii şi in v ita ţii au fo s t Mănăştur I şi M ănăştur II. colindaţi de ansamblul coral -“Angeli” si de corul “Cercetaşii Munţilor”, fost împărţite 110 pachete, în valoare de
-p e s te — zece m ilioane de
“Pomul de Crăciun la noi
- ' * ' dărui
lei. Moşul a putut fi prezent la a c e s t ev en im en t p r in b u n ăv o in ţa ' A so c ia ţie i
’ “Caritas” din Eparhia Greco- C a to lică C lu j-G h erla şi a credincioşilor din patru parohii
acasă”...“Naşterea Dom nului Iisus
C ristos va fi să rb ă to rită împreună cu toţi clujenii care
ne vor colinda la fundaţie. Cu sprijinul a 25 de firme, care
ne-au sponsorizat, putem să dăruim mai multe cadouri
Crăciun şi de Anul Nou. D aru ri de...
milioane de lei. Mulţumim tuturor
celor care j ie - a t i "s* * 5 ajutat să sărbătorim
pomul de Crăciun cu bătrîni şi copii ai
nim ănui, pensionari săraci, veterani de război.
Pe colindători îi aşteptăm vineri 22 decembrie, ora 15.00, la sediul Fundaţiei Protecţiei Generale din România - filiala
d in . C lu j-N apoca : P a ro h ia . judeţeană Cluj” - ne-a declarat
- dl (r) N ico lae G rosu - preşedintele fundaţiei.
La C en tru l de zi pen tru vîrstnici din Cluj-Napoca, str. S t. O. Iosif? n r. 1-3, s-a desfă'şurat un em o ţionan t program de datinFromâneşti de Crăciun prezentat de Ansamblul artistic “Am fost şi-om fi” şi colindători din Corul “Ad-hoc” al centrului. La sărbătoarea Crăciunului au fost prezenţi dl p rim ar G heorghe F u n ar şi doamna director gen. adj; - A sistenţă Socială - DGMPS Cluj. “T inerii c lu b u lu i” au
■ primit pachete cu dulciuri de peste 10 m ilio an e de Iei. Sponsorii acestui eveniment au fost: C o n siliu l loca l C luj- Napoca şi Fundaţia “Misiunea Creştină”'.
Vasile MOLDOVAN
CJIYI Cluj şi-a lansat primul Buletin informativColegiul Judeţean al Medicilor
Cluj a lansat, în această lună, primul Buletin informativ - Revista trimestrială de informaţii medicale, destinată membrilor CMR. în acest prim număr, colectivul redacţional a hotărît publicarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor din România,' adoptat' de Adunarea Generală Naţională a CMR, în temeiul art: 27 din Legea . 74795, la data de 21 iulie a.c. Pe lîngă acest regulament sînt publicate. şi cîteva informaţii utile privind componenţa nominală a Consiliului Judeţean Cluj, componenţa Biroului Consiliului, directorii departamentelor funcţionale, personalul economic administrativ. Potrivit declaraţiei consilierului juridic Mircea Cofariu „Buletinul informativ sş doreşte a fi un mijloc de comunicare între medici şi CJM Cluj, prin intermediul acestuia urmînd a fi furnizate informaţii utile privind -activitatea Consiliului Judeţean, legislaţia medicală, probleme- profesionale şi deontologice". . Colectivul redacţional, condus de directorul Departamentului imagine, relaţii interne şi internaţionale, prof. univ. dr. Nicolae Maier, intenţionează ca, în următoarele apariţii, să asigure o pubicaţie de calitate, interesantă şi captivantă şi care să fie de un real folos membrilor Colegiului Judeţean al Medicilor Cluj.
Corina POPESCU
T^rQzstâQxn du wsdă au., 'th ş CrăciiMNe mai despart doar cîteva
zile de sărbătoarea Crăciunului. " Copiii de' pretutindehi i-au scris sute de scrisori moşului, cerîndu-i jucării frumoase şi dulciuri. E timpul dăruirii şi purităţii sufleteşti. Al veşnicei copilării... Manechinele Agenţiei “Impact Fashion”, copii şi adolescenţi, pregătiţi de Liliana Mînguţă, s-au gîndit să-l primească pe moş într-un mod aparte. Cu o prezenatre' de modă, ce a avut loc în după-amiaza zilei de marţi, în incinta
magazinului Central. într-un cadru intim, familial, specific sărbătorilor de iarnă, manechinele, cu Vîrste între 4 şi 12 ani, au prezentat haine sport, de după-masă şi de gală, aparţinînd. firmelor: Evei Mode, Peter Pan, Andy Comart, 1 Iunie, Simelco, Instant Tg- Mureş, Selene din Ştei şi Siltex din Brăila, autoarea colecţiei “Andre”. Mişcarea scenică şi coregrafia, adaptate hainelor şi atmosferei de sărbătoare, au smuls aplauzele publicului, format din părinţi/bunici, copii şi tineri.
Pijama pentru cei mici *
Un moment mai aparte al prezentării l-a constituit apariţia cîtorva copii îmbrăcaţi în pijama şi papuci de casă, în mînă cu
‘ E
’r : . . u - 1. ■
avut de aşteptat o noapte întreagă. Moş Crăciun cu piele albe şi cu sacul plin de daruri a apărut destul de repede, chemat oarecum de colinzile celor mici. A adus bucurie şi dulciuri tuturor copiilor aflaţi la prezentarea de modă. După ce i-au colindat şi
au spus poezii moşului, copiii au primit cîte o pungă de dulciuri, în valoare de aproape 50 .000 lei, din partea magazinului Central. Acum îl aşteaptă din nou pe Moş Crăciun...
Viorica GAJI
n .'V * *
r } . v . 4 35 t f / A -
■ ' .s n i 3 .; A• J ' Ş i ’. Zrr , - * *{' * î
v ’â.-r’— “j t »' - ;
sm m
jucării de pluş, pregătiţi pentru culcare. O reconstituire a serii de colindat, cînd copiii merg la culcare, cuminţi, pentru ca moşul să poată veni în timp ce dorm. De data aceasta nu au
C u l i s e l e “f o r m a ţ i e i
IS S iljifp|> 1 K " fal‘ 4
*Nlu-i vina mea” că am fost prinsă ia mijloa
Mr Mix (26 ani) şi Emanuel (23 ani), cei doi membri ai formaţiei Stigma, sînt originari din Satu Mare şi au pornit la drum hotărîţi să facă cu totul alceva decît ceea ce exista în industria muzicală românească. Cei doi se declară ca „veniţi din zpna rock“, iar acum abordează stilul muzical „Club '
A A Dance". ■Liderul trupei, Comei alias Mr: Mix, se
p _ j j l ocupă din 1998 de alte două trupe, New ; Entry şi Khaos, al căror producător executiv
‘/ / I este. -Emanuel este student la Sociologie-
Antropologie, la Cluj-Napoca. „Clujul esţe pentru mine oraşul de adopţie", susţine el. în schimb, recunoaşte că nu prea ajunge pe la facultate, pentru că deşte mai tot timpul pe drumuri, călătorind dintr-un oraş într-altul. Emanuel este cel care scrie versurile pieselor. „Toate melodiile sînt inspirate din experienţe de viaţă. Cînd scriu textele, funcţionez ca un burete: absorb tot ceea ce trăiesc şi, pe urmă, pun pe hîrtie, în faţa unui .pian, unde se naşte melodia într-o primă formă. După aceea ideea este îmbrăcată într-o formă muzicală, aranjată, orchestrată şi mixată, de obicei de Cornel", afirmă blondul de la Stigma.
Stigma, o formaţie com ercială şi, totuşi, de elită
„Tinerii ne admiră pentru look-ul adoptat", Foto: L PETCU cred băieţii. Publicul lor este foarte larg şi’
în special,... feminin. Nici nu-i de mirare... „Cele care ne ascultă au vîrste cuprinse între 7 şi 40 de ani. Ne-au surprins, pentru că, la concerte, au manifestat o simpatie deosebită pentm noi.
Asta ne dă încredere să continuăm ceea ce ne-am propus", mai spune Emanuel. Tot el a'mai precizat că un segment substanţial al publicului lor e constituit din studenţi, care ascultă şi înţeleg textele melodiilor şi de pameni tineri, care se regăsesc în ceea ce cîntă Stigma.
Intenţia celor doi este aceea de a imprima muzicii româneşti „un stil mai aerisit, care să nu se limiteze la clişee." ' -
Perspective pentru mileniul III
Băieţii declară că, pînă în ianuarie, îşi vor reîncărca_ bateriile. De Sărbători vor fi cu cei dragi, în abest scop, ei nu şi-au luat nici un angajament în 24 şi 25 decembrie, respectiv 30 şi 31. De asemenea, ei mărturisesc că vor*să se revanşeze faţă iubitele lor şi de prieteni, pe care, în ultimul timp, i-au cam neglijat.
în plus „intrarea în noul mileniu coincide •cu intrarea noastră în âtudio, pentru a definitiva un nou material, care va fi lansat pe piaţă cel mai probabil în aprilie, fiind însoţit de cel de-al .patrulea videoclip", conchide Emanuel.
La Cluj îi vom vedea, cel mai probabil, în primăvara anului viitor.
Pentru Mr. Mix, aspectul fizic al fetelor nu e defin itoriu
Cornel este împreună cu iubita sa de vreo 5 ani, dar abia acum crede că este suficient de matur pentru această relaţie. , „Pentru mine nu are prea mare importanţă aspectul exterior al fetei; deşi e adevărat că primul lucru, atunci cînd cunosc o fată, e să mă uit ia picioarele ei. Dincolo de
•acest prim impuls, cred că o femeie trebuie să fie, în primul rînd, îngrijită, apoi-să aibă iniţiativă, personalitate puternică şi să fie tandră. Mie mi s-au părut întotdeauna mai tandre fetele mai puţin frumoase, iar cele frumoase - pline de frumuseţea lor, convinse că lucrul ăsta e absolut suficient.
Cornel are un mesaj pentru cititoarele „Adevărului de Cluj": „Celor care ascultă Stigma le transmit să aibă încredere în sensibilitatea lor, pentru că sînt convins că sînt foarte sensibile din moment ce versurile noastre ajung la inimile lor, să nu uite niciodată că dragostea este cel, mai important lucru din viaţă şi atunci cînd va veni marea lor dragoste (ştiu sigur că va venii), să facă orice să o păstreze. Marea dragoste nu e nici la mine, nici la tine, e undeva la mijloc şi numai orgoliul poate distruge magnetismul acesteia. De aceea, fetelor, tîriţi-vă, umiliţi-vâ, pentru că finalul merită!"
Sim ona DUM ITRU
Cecenia are, începînd de ieri, un reprezentant în Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, pentru pnma dată după 1997, relatează AFP.
Prea Fericitul Părinte Diodor I, Patriarhul Ierusalimului, a încetat din viaţă, marţi, la vîrsta de 77 de ani, a informat.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române-■ ' .1
Preşedintele Ion lliescu a semnat decretul de numi in funcţia de prim-ministru a lui Adrian Năstase
Preşedintele Ion lliescu a anunţat că a semnat decretul de numire în funcţia de prim- ministru a lui Adrian Năstase, adăugînd că l-a desemnat oficial pe Năstase’ în acea- tă funcţie în urma consultărilor avute cu reprezentanţii partidelor parlamentare - Hiesc" a adăugat că în timpul discuţiilor nu a fost formulată nici Un fel de obiecţie privind ech'pă guvernamentală.propusă de PDSR. Ion lliescu a spus că lista echipei guveriamentale va fi înaintată Parlamentului pentru ca săptămîna viitoare, joi sau vineri. să aibă loc sesiunea comuna m care sa fie dezbătut programul şi vor fi vâtate echipa quvernamentală si programul cabinetului. '
UDMR este de acord cu propunerea
preşedintelui Ion lliescu de a-l desemna
ca prim-ministru peRdrian Năstase
Guvernului dacă acesta va avea un program de continuare a reformei economice şi sociale, in c lu s iv în . dom eniu l minorităţilor.
propuneri pentru acest post, declarat, ieri, liderul l i b e r a l , Mircea Ionescu-Quintus, d u p ă consultările cu preşedintele I o n lliescu.
Petre Roman:
S i l v i c i i sa r în a e rurmare din pagina 1
confirmare", primesc un telefon direct de la şeful m are al regiei, dl C iuci. Ş e f ce-mi spune, extrem dc politicos, că dl Oros a susţinut concurs cu cîteva zile în urmă. “Ştiu, am primit deja informaţia!"
Un mucalit cunoscător al problemei îmi zice, după ce tiude povestea cum că tot Bucureştiul mă sună să-ini arate câ la Direcţia Silvică Cluj nu se va schimba nimic: “Din cîte abi auzit, nici măcar Isărescu nu mai arc loc la Banca Naţională”. Am auzit şi eu.
U D M R este de acord cu propunerea preşedintelu i Ion lliescu-de a-l desem na ca prim- ministru pe Adrian Năstase, a d ec la ra t, ie r i, p re şe d in te le UDMR, Marko Bela, arâtînd că Uniunea va susţine învestirea
PRM nu va vota Cabinetul
fîdrian NăstasePRM nu va vota Cabinetul
A drian N ăstase la învestirea noului G uvern în Parlament, deoarece nu vrea să gireze un Executiv care se consideră atît
de puternic incit sâ guverneze s in g u r, a d ec la ra t, ie r i, p reşed in te le PRM, Corneliu Vădim Tudor, după întîlnirea cu p reşed in te le R om âniei, Ion lliescu.
PNL nu arc obiecţii faţă da desemnarea lui
fidrian Năstase caprem ier
PNL nu are obiecţii faţă de desemnarea lui Adrian Năstase ca premier şi nici nu are alte
O discuţie concreta privind formarea
Guvernului poate a ve a loc după ce P D S R
prezintă un program d a guvernare
P reşed in te le P a r t i d u l u i D em ocrat, P e tre R om aiij a declarat, ieri, după întîlnirea c u preşedintele Ion lliescu, c ă o discuţie “concretă” în le g ă tu ră cu fonnarea viitorului G u v e rn , va putea avea loc doar după c e PDSR va prezenta un p ro g ra m de guvernare. Roman a a f irm a t câ doreşte să vadă cum s e “ reflectă” în acest p r o g r a m promisiunile făcute de PD SR î n timpul campaniei electorale.
--------------- ----------— ~ ~ «*■ — — i m iu iun ii■ ii , mi...................j 1 isjmrj* »
Fostul c o m a n d a n t a l P en iten c ia ru lu i Ciharla, g en e ra l ( r )V asile M u reşan , a fo s t a re s ta t
urmare din pagina 1
C r i m ă l a G h e r l a
Un tînăr, în vîrstă dc 29 de ani, a fost victima unui omor petrecut iu cursul nopţii dc luni spre marţi în centrul oraşului Gherla. Autorul, deşi a fost identificat, nu a fost încă re ţin u t, fiind d a t în urmărire generală.
P o tr iv i t unor su rse din cadrul P o liţie i c lu je n e , Rosenbour Tiberiu şi Chiş Ludovic, in vîrstă de 32 de ani, am bii din loca lita tea Gherla, sc aflau în acea seară
la un bar unde se d is trau împreună la jocurile de noroc. Se pare că în acest timp între ce doi nu a fost nici un fel de relaţii tensionate, însă după ce au plecat şi au ajuns pe strada Unirii, C hiş a început sâ-l agreseze pe amicul său. A luat un bolovan cu care i-a aplicat lui R osenbou r m ai m ulte lovituri în cap. Tînărul a căzut la păm înt, iar după cîteva minute, din cauza leziunilor şi traumatism elor suferite a decedat. Autorul se pare că în cursul zilei de ieri a părăsit lo ca lita tea G h e rla şi intenţionează sâ părăsească ţara.
Cosmin PURIS
care este numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Gherla.
Aşa cum v-am informat, în num ărul de ie r i, ce le două arestări au ca punct de plecare repunerea în drepturi a dr. Radu Vieru. care, în luna februarie a cestui an, şi-a preluat atribuţiile
de şef al Laboratorului Exterior de M edicină Legală Cluj, pe baza unei sentinţe definitive executorie şi irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie. După ce cu m ari e fo r tu ri s-a reu şit recuperarea arhivei instituţiei, de care “ţinea cu dinţii” medicul Ştefah Florian, s-a constatat că din aceasta lipsesc mai multe dosare de expertize medico-
M
legale, iar aproximativ 50 din cele rămase prezentau elemente de e lib e ra re n e ju s tif ic a tâ . Expertizele cu “cîntec” erau făcu te , pen tru d e ţin u ţi, în vederea obţinerii suspendării sau amînării executării pedepsei pe motive medicale. P e de altă p a rte , odată cu ses izarea P a rch e tu lu i, p rocu ro rii au d isp u s începerea u rm ăririi
penale împotriva a mai m u l ţ i medici din cadrul L aboratoru lu i Exterior de M edicină L e g a l ă Cluj. Avînd în vedere că la a c e a vrem e, m etoda e x p e r t i z e lo r m ed ico -legale era cea m a i sigură cale de a scăp a d e pîmaie, se pare că şi cei d o i ofiţeri de inform aţii a r e s t a ţ i pentru trafic de influenţă, u r m a u să-l scotă pe Gabor Lajoş d i n puşcărie în baza unei p re s u p u s e îmbolnăviri. ^ '
O experienţă simfonică neobişnuită: IRIS “Athenaeum. 2000 este pentru IRIS - Cristi
M in c u lc sc u / v o c a l, N elu D um itrescu/ percuţie, V alter Popa/ ch., D oru B orobcică/ bass - un an şi un prag p ro v o ca to r. P en tru câ el propune un proiect ambiţios, la g ran iţa d in tre d o u ă genuri m ajo re , rock şi sim fon ic , A thenaeum fiind concertul în r cadrul căruia vor fi prezentate hit-uri ale formaţiei IRIS, dar şi p ie se d in rep erto riu l in te rn a ţio n a l ' (Q ueen, W h ite sn a k e ,...) , p a rtitu rile su p o rtîn d m o d ific ă ri, ' în- co n co rd an tă cu ideea
sim fonicului. După prem iera bucureşteană a proiectului, IRIS este prezentă la Cluj-Napoca în această seară, cu speranţa că va' convinge din nou. Cred că o vor face, deoarece alături de ei se a flă F e lic ia F ilip (“N oua Regină" a “Traviatei”, cea care a cîntat alături de Juan Pons, C arlos A lvarez sau Roberto A lagna), se află so liş ti ai corpului de balet de la Opera M agh iară de Stat, co reg ra f V alkay Francisc,...
* “ W i | ' "818
■X ' v
' ’*
( " U M k - . - t t v d P - VL . / ■ i , - — - s ' ■ f " " 5 . - Î
Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU
C om isia Judeţeană de a p lic a re a „Leg ii L upu” a va lid at ile g a l m ari suprafeţe de pădureurmare din pagina 1
Nimic „nu bate"Luînd în consideraţie faptul
câ obiectul „Legii Lupu” , în J u d e ţu l C lu j, îl re p re z in tă
punerea în p o se s ie , a u n e i su p ra fe ţe to ta le de 5 2 .0 0 0 hectare, în opinia Comisiei de validare din cadrul Consiliului Judeţean, pe aproape un sfert din această suprafa ţă (recte 23%), din punctul de vedere al acuratetii legale, treaba „este OK”.
D ar' să v^dem ca re este punctul de vedere al Direcţiei Silvice. La secţiunea „Persoane Fizice”, Comisia Judeţeană a validat 3.456 hectare (pentru
1.778 persoane). Din acestea D irecţia S ilv ică a con testa t 2 .864 , a d ic ă ...83% . P en tru secţiunea „Forme asociative” (ce include în special cele 13 forme de proprie ta te de tip com p o seso ra t), C om isia Judeţeană a validat o suprafaţă de 2.286 de hectare. Peste 967 de hecatare din aceasta - adică '42 % - este considerată însă, de către organele silvice, ca fiind retrocedată în afara legii.
N ic i sec ţiu n ea „C ulte re lig io ase şi u n ită ţi de învă ţăm în t” nu a scăpat „neatinsă”. Astfel, din suprafaţa to ta lă de 522 de hectare , a fe ren tă acestu i • tip de
. proprietari şi validată la nivel--
de com isie, 27 de hectare - respectiv 5% - sînt puse sub sem nul în tre b ă r ii de către D irecţia S ilv ică în privinţa legitimităţii actelor doveditoare.
Form a cea m ai „acută” a divergenţei dintre cele două institu ţii se găseş te însă la secţiunea „Comune şi oraşe”, unde dintr-o suprafaţă de 5.980 de h ec ta re , ce rep rezin tă proprietatea a 10 Consilii locale din judeţ, 3.091 - adică 52 % - sînt contestate.: Specialiştii Direcţiei Silvice
consideră că p rocedu ra de validare nu are întotdeauna „forţa juridică necesară”. De ~ p ildă, în com una C hiuleşti comisia a validat peste 2.000 de
h ec ta re doar pe baza declaraţiilor .făcute de martori, ign o rîn d u -se datele din Registrul Agricol şi extrasul de Carte, funciară. „Noi deţinem a ceste docum ente ş i . am demonstrat că validarea nu s-a
fă cu t conform legii", declară reprezentanţii Direcţiei.
Doar instanţa mai face ordine
în p riv in ţa m anierei de. re s titu ire şi a m odului de administrare de către proprietari a fondului silvic, Dorin Ciucă, directorul Regiei Naţionale a Pădurilor, consideră că ,,... în cursul anului viitor vor exista
p ro vo că r i m ortale p en tru p ă d u r ile rom âneşti, dacă acestea nu vor f i amenajate p e unităţi de producţie, p e bazinele de minimum 2.000 - 3.000 de hectare. Comisiile, primarii, Consiliile locale, proprietarii trebuie să înţeleagă că pădurea trebuie ocrotită, îngrijită unitar şi nu fărmiţatăiDin 'acest punct de vedere avem încă de luptat cu birocraţia şi funcţionarii". Ciucă a confirmat faptul câ din cele peste un milion de hectare de pădure validate de comisiile locale, peste 200.000 de hectare , au fost validate ilegal. „Pentru aceste suprafeţe vom apela la organele de ju d e c a tă ” - a declarat Ciucă.
findrei Marga sasţine că personalul
din învăţămînt va primi al 13-lea
salariuPersonalul din unităţile de
învăţămînt va primi al )3-loasalariu în luna decembrie, dacă şcolile au banii necesari pentru acesta, sau în luna ianuarie, în cazul în care bugetele şcolilor şi liceelor se află în prezent în imposibilitatea alocării fondurilor respective, a declarat, ieri,1 Andrei -Marga, ministrul Educaţiei Naţionale. “Al 13-lea salariu va fi acordat în decembrie de unităţile şcolare care au bani, şi acestea sînt destul de multe. Cele care nu au aceşti bani îl vor acorda în luna ianuarie”* a spus ministrul.
.utonzată pnn S .C . nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, în m atricu la tă la Oficiul Registrului Com erţului judeţului Cluj, sub n r. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9
I L IE C Â L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;
V A L E R C H IO R E A N U ( r e d a c to r ş e f a d ju n c t) ;
C R IS T IA N B A R A ( re d a c to r ş e f a d ju n c t ) .
