Descrierea CIP a bibliotecii Nalionale a RomenieiVANDENBERG, PHILIPP

Peryfiletlful uitat / Philipp Vandenberg: trad.: Comel Sto€nescu- Bucure$ti: Editura RAO, 2012

ISBN 978-606-609-146-6

I. Stoenescu, Codel (aad.)

82 l. 1 12.2-93 -3 1=t3s -1

Editu.d RAOcrupul Editodat RAO

Str. Tirida 117-119, Bucule$ri, ROMANIAwww.raobooks.com

www.rao.ro

PHILIPP VANDENBERGD as vergessane Perganent

Coplright @ Verlagsgruppe Liibbe cmbH&Co. KG,Belgisch cladbach, 2006Toate drepturile rczervate

Traducere din limba germanaCORNEL STOENESCU

O Edirua RAO, 2007pent versiunea in limba romena

2012

rsBN 978-606-609- 146-6

CUPRINS

P"ology'U"-"1. Ji"oolJrri

Noaptea, o noapte intunecoasi, plutea peste domul dinSaassburg Naosul principal lipsit de turnuri se inilta spre cer

tz prora unei coribii eguate. Catedrala mai era inci un urias

;entier. Din strizile inguste, litratul cainilor ajungea sporadic

pini in pia;a domului. Chiar qi mirosul ur6.t al oragului, care

b timpul zilei plutea peste vasta piafi, pirea ci a adormit. Era

c'a pbolanilor. Animalele grase gi lepoase ieteau himesite dingiurile unde stituseri ascunse gi alunecau repede 9i frri, zgo-

mot prin gunoaiele care zdceau din be\ug peste tot. Folosind

un pu$ sipat pentru fintini, gisiseri de mult timp o intrare indom. Dar acolo unde oamenii i;i ciutau mdngAierea sufletului

nu exista mincare pentru ;obolani.O jumitate de ori dupi miezul nopgii, un zgomot ase-

minitor unui micinat nelinigti gobolanii. Se ficuri nevizugiprin ascunziguri pe cit de repede le permiteau trupurile grase.

Doar pe ici, pe colo se mai i'"ea cdte o coadi cheali. Zgomotul

r apropia qi devenea mai puternic. Parci se lreca piatri pe

piatri, Urmat de rizuieli, zgirieturi, scurmituri - de parcidiavolul se cilira pe perei cu ghearele lui ascutite. Apoi, dinnou linigte. Ai fi putut auzi cum se scurgea nisipul pe podea.

Deodati, ca o furtuni teribili ce se apropia, piru ci ociruli gonea hurduciind prin inciperea intunecoasd. a coruluicatedralei, apoi se auzi pocnetul gresiei care se spirgea. Pilas-

trii fin imbinali se clitinau ca la un cutremur, Un uria; norde praf se impr{tie pini in cele mai retrase colturi. Se ficu

Pergamentul uitatPHILIPP VANDENBERG

din nou lini;te gi, dupi putin timp, sobolanii se iviri iarisi dingiurile lor.

Sd mai fi trecut cam o ori, pini cind zgomotele se auziridin nou, de parci un invizibil me;ter pietrar i;i ldcea de lucruin construc.tia domului. Sau Lucifer incerca si dirime domul

cu un uriat drug de 6er? Aproape se simfea cum zidiria se

punea in migcare, $i continui tot ala, pani cind la risiritse iviri primi zori. Nici unul dintre cetitenii Strassburgului,

mdndri tare de catedrala lor, inci nu observase ce se petrecuse

in aceasti noapte.

Diminea,ta devreme, paracliserul porni spre dom. Portalulprincipal era incuiat, aga cum il Iisase seara trecuti. Cendintri in naos, se lreci la ochi. in mijlocul navei bisericii, unde

naosul gi nava transversald. se incrucisau, crau imprdgtiate

fragmente, pd4i ale unui bloc din piatri sfirimat, care se des-

prinsesc din bolti.Apropiindu-se, paracliserul descoperi pe sdnga un pilastru

atarnand pejumitate in aer, deoarece ii dispirusc soclul. Rcs-

turi de piatri erau impristiate in jur, ca o hrani urAt mirosi-

toarc lisati in urrni dc un monstru lacom. Paracliserul privea

uluit imaginea olcriti. incapabil ri sc miqtc din loc. in cele dinurmi, ca urmirit de Furii, se nipusti strigAnd in afara cate-

dralei qi se puse pe fugi cAt il gineau picioarele spre cabana

constructorilor, pcntru a rclata ceea ce vizuse cu propriii ochi.

Maistrul constructorilor, un artist in mcseria lui, vestit

peste granile pentru cunoftinlele si pcntm exactitatea calcu-

lelor sale, nu scoasc un cuv6.nt cAnd vizu ce sc petrecusc peste

noaptc. Prin natura lui devotat mai curind cunostintelor stiin-tiiicc, Iizicii si aritrneticii, respingca orice minune. Dar aceastidiminea$. ii punea serios la indoiali convingerile. Doar o mi-nunc ar fr putut provoca pribugirea catedralei. $i, pe cindcerceta piatra desprinsi din bolti, chiar i se pdrea o minune,dar una sivi.rsiti de diavol.

[-cu,lt l* p" or" "ecuratului se raspandi ca vAntul mai intdi

h ora; ;i curAnd in intreaga lare qi imediat s-au anunlat !r

li^ii .unori oculari care in acra noaPle ar fi dal ochii cu

ilrS aiuuofut. Prinrre ei se numira Ei un topograL un birbat

-iJ.u rui Dumnezeu, dar nu chiar bigot El sus$nea ci vi-

zrr.. noupt." o .ilu"ti gchiopitAnd' cu picioare de cal' care ar

i i*onl,trua a" -ui multe od catedrala' in salturi mari'

l. '^it".i, ni.i unul dintre locuitorii Srassburgului nu mai

c,rte"ase .a mai intre in mindra catedrali' pini cAnd epis-

."Oi*tn.t* nu o stropi in numele Domnului cu api sfintiti'

crrun pimituf din cel mai fin pir de bursuc'-- il.'o. cana u.rt.a se impriEtia injosul Rinr-rlui' pe cind zi-

a".i], ti.r"rii ;i .ioplitorii in piatri cercetau dacd lenomcncle

I. 1"."o-0'.rn... ditt do-'lt lor nu puteau si aibi o cauzi

i^a".Ju, .*. * era de neimaginat' se mai petrecu ;i in alti

"..,a- t" *"tt, unde maistrul Arnold "oia

si ridicc un dom

iupi modelul catcdralei din Amicns' inlr-o nolptc' s-au tnt;-

.ut rtilpii in .ut. ttau ciopligi Maria 9i aPostolul Petru' cirora

l. .ru d.di.u, dornul pe.iumitatc construit Gemind ca $ cum

o, n ,,rf.a, din .nru propriei greutilr' s-au desprins de pe

.o.lu.il" toa s-au rotit ca inr-un dans in jurul propriei a'xe ;i

.-ou p.abu;it cu capul inainte - nu in acelaqi timp' ca la un

.uo"-ur, .l de parci ar fi convenit si o faci unul dupi altul'

-ti *.u.i diorrolul a vrut si dirxme catedrala din Strassburg

Frmr ci ea, o creatie a omului, s-ar apt:lt" rn:t i"ll t-:::

in aceeaqi noaPte.''' -Pi.trurilo. .ur", duPi o noapte furtunoasi' au intrat primii

in dom, li s-a in{E1i;ai o Privelilte de groazi' Brale' picioarc

si capete cu acele zimbete pe care ei le cit'tpliscrd in pialri cu

-of, .toa "rru

rdspindite pe podea ca niEte mdruntaie ieftinc'

oferite spre vinzare in piap din apropiere De;i erau cunos-

."rt o.n,r" tiria lor sufleteasci, birbafi incepuri si plingi'

",lp.ingi a. o furie neputincioasn' Al$i se uitau cu spaimi ca

l0 PHILIPP VANDENBERG Pergamentul uitat 1l

Satana in persoand si nu se iveascd de dup, *.ur, .ralp]iljind viclean, ;i si le vorbeascd apoi cu o voce hArditi.- piatrd de catedra.li, pentru ci au preferat se se suloce decat

i inspire ceea ce Lucifer deja trdsese in pieptul lui.

De atunci, in ministirea Niedermiinster maicile erau in

;rirrghi continuu, se rugau in cor firi incetare, ziua gi noaptea,

- sp€ranfa ci astfel vor alunga din oraj respira+ia diavolului.

-{rdeau timi.ie intr-un cazan giurit atirnat de bolta bisericii lol;: care i[ tineau intr-o continui mlcare de pendul. Emanatia

& fum a dispozitivului greu de cincizeci de kilograme era atitdc puternici, incdt pioasele femei erau impiedicate a-si mai

cii ci4ile cu rugdciuni. Pe citeva dintre acestea respiratia dia-rolului, purificati in acest fel, le-a ficut si isi piardi simgurile.

b pierdeau orientarea si riticeau pe strdzile din jur. Altele

It5inau, ceea ce pentm multe reprezenta dovada ci diavoluliru'ase si in Niedermiinster.

Decla,isatoare ale acestei isterii, de care nu erau lerigi nici

cetilenii aqezali, erau bizarele incidente din dom, al ciror con-

fnut de adevir ii punea in incurcituri gi pe cronicari, pentru

ci adevirul se evapora pe mi.sura cre;terii distanlei.

Astfel, un negustor de blinuri din Kiiln ar fi vizut cu ochii

lui cum turnul din sud al domului din Regensburg s-a prdbusit,

inu'-o noapte, cu un intreg etaj. Un anist ambulantjura pe viata

mamei sale ci portalul de vest al catedralei, desi din piatrica toate portalurile, se topise de parci fusese licut din ceari.

C.en era ci, intr-o dimineali, o piatrd din soclul portaluluidispiruse qi nu a mai apdrut niciodati. Certi era si disparitiapietrei-cheie din bolta naosului principal. Lipsa acestei pietrear fi fost in stare sd provoacc prdbugirea domului. Doar marea

pricepere a maistrului qi intervenlia lui rapidi au inrpiedicat

acest lucru.Zvonurile s-au intensificat cind au fost anuntate incidente

asemindtoare la catedralele din Mainz si Praga,la Marienkirchedin Danzig gi la Frauenkirche din Niirnberg Chiar si la Reimsgi Chartres s-au clitinat coloane 9i stilpi ai marilor catedrale,

s-au pribqit capiteluri 9i galerii dupi ce au fost desprinse din

, Ce,rce:eid

1nai atent, ei descoperiri in moloz monede dinaur valor6nd cAt o mici avere, ceea ce pentru multi a fost indi_ciulcri diavolul pldrerte totdeauna cu bani pe9in. Cu di.p.er .;scdrbi priveau oamenij aurul srriluciro. ;i ;;.;;;;",i;;;sd sc apropic la mai pugin de zece picioa.. d.

"rr.,J d;;;;;.'rn slaril. sosi episcopul, imbricar doar pe jumdrare gi indezordine, de parci tocmai se smulsese din bragcle concubinei.

Y:::TO_*tU.tuni in goapti - ori br..,._"i , ri rra.pi.,ape.cer care ciscau gura si examini striciciu"il.. Cand di;;;;ochii de piesele.din auq incepu sd Ie adun". a..*.u ai.pi*uuuna dupi a.lta in buzunarele sutanei sale. Al"rgi .;;;;;;dispreguitor temerile pietrarilor ci ar fi banii al*frfJ i f.:H::l.iillf sunt bani, cd de rapr nu sunr ai diavorurui, cicr rnsusl u zrdrse cu exact un an in urmi sub soclul slintuluiPetnr. pentru a se pune bine cu iumea viitoarc.

Desigur cd nimeni nu l_a crezut. Doar episcopul era cunos_cut pentru avarigia lui gi nu ar 6 fost nim."i *.p1", a."l u.,naflat ci lua bani de la diavol.Trei zilc mai tarziu, negustorii s_au intors pe Rin cu ves-tea ci la Regensburg, unde construcgia do_ufui ..u _ui uuu-*sati decet oriunde, diavolul isi fi

F." Pd';;;;;;?';i ;:'n:: HrfiL'g;rdstimp cetilenii ocoleau cu mare griji "",.a".f. ai, i"i."Regensburgului. Se temeau si nu il intilneasci O. ";.;;;;;;

:]:::: lP,,l Ba eisrau si.cetdreni care nu

^d *,;;;;;{r(.zanc ca mtrosul pcsti.lenfal care pusese stdDanire.lc ";-_tdma.ni pe srradulel. ingusre ar fi de fap, .r*nJr* A"r"f ij,:l:l:,"i0"-*: in interior si te

'a deuoru .uR.,ut .u o ili.causoca, preparatd de alchimisti.

.^11^t]:,_"*":^ 5i-au pierdut viata mai mutd cerdteni din^cgensourg, rop cu ti..ica lui Dumrmaici de la"mendsti.." *;.;;';fi";"Til: ;Tjil;

t2 PHILIPP VANDENBERG Pergamentul uitat l3

ziddrie de cdtre mAini nevizute. Cdlitorii relatau ci la Burgos;i Toledo, Salisbury si Canterbury au fost ingropali oameni Jubmase de piatrd. care se pribuseau in catedrale.

Era wemea predicatorilor. care cutreierau lara scancind5i acuz6nd, si care "tateau cu mdna indnsi pentru pomani,aducAnd in fata ochilor poporului valea plingerii. Ostaticiivanititii s-ar li dedat deslriului si, incontestabil, aici ar fi m6nadiavolului. Domnul Dumnezeu il lisa in voia lui pentnr catrufia sd il piardd pe om. Misrerioasele intdmpliri ar fi dovadasupiririi Atotputernicului Care se dezicea de pompa si luxulmarilor catedrale. Era gresit sd crezi cd domurile apusului arfi construite pentru vesnicie. Oare evenimentele din ultimultimp nu dovedeau taman contrariul? Si nu se putea surpa infrecarc zi, in fiecare ori, una dintre marile catedrale pe careurinase Lucifer?

Cu discursurile lor infldcdrate, predicatorii nu crutau nicipoporul si nici clerul, nici micar episcopii nu scipau. p.edi_catorul Gelasius tuna si fulgera in umbra domului din Krjlnimpotriva poporului iresponsabil gi fird. de Dumnezeu. cdruiaii

"rdrea gi ndr.rJ numai la putere si bogafi. Sofile ori;enilor

erau afurisite penlru ca punau leqminre cu trenA. ca paunii.Dacd lbmeile ar fi ar,ut nevoie de asemenea cozi, Domnul le_arfi dotat de mult cu il.stfel de excrescenle. Nu, nici micar clerulinalt nu era exceptar de asrfel de nechibzuinre. pcnrru ci purrainciJliminte galben6, verde si rosie, de alti culoare pentru fie_care picior

Dacri popii de rdnd si calugarii. ca sd nu mai vorbim deepiscopi, isi satisliceau poltele cu femei usoare, fi.ri a maiIice din asta un secret, atunci mai ctudnd erau legati de dia-vol dccit de Atotputernicul. Oricine gtia ci episcopul preferas6nul concubinei lui in locul fipturii Domnului nostru. Sidaci trei papi i;i disputau locul pentru a fi primul din lume.1i dacd fiecare dinrrc ei il blesrema pe fiecare din ceilalti doide parci ar fi fost eretici, atunci Judecata de apoi nu mai

{rr departe qi nimeni si nu trebuia si se mire daci diavolul

-l<. stipanire pe caselc Domnului.

-kuldtorii plecau apoi pe furi;, vditandu-se si scancind.

$. daci rreunul mai arunca o privire plind de teamd spre vAr-

3 tontonului domului, ceilalfi se tarau ca animalele in patrrr

Bt 5i scirnceau asemenea copiilor ameninlaii de tatil lor cu

frdep6€ teribile. Birba$i cu stare i;i smulgeau bonetele din

.tilea de pe cap qi cilcau in picioare podoabele din pene.

fwcile se debarasau pe stradi de imoralele velminte care le

€rFmeau sinii gi de manfetele mAnecilor, care atarnau pane

h Fimint. Plebea si ccr;etorii, pe care toate acestea nu ii pri-

E2tt- Wntro, c6, Bibl t Ie promitea oricum impiritia cerului, se

<lrrau pe haine !i sfa;iau scumpele ve;minte, pentru ca fiecare

i :e aleagi micar cu cate o fisie din ele.

in oras, domnea agitafia !i cedfenii bogali baricadau usile

i grneau stri"ji, ca pe vremea holerei 5i a ciumei. Chiar;i in

lmele u;ilor incuiate tot se striduiau si isi indbuse tusea gi strd-

mrl- acestea find considerate semne ale diavolului care iegea

& rrup. in timpul nopgii, se auzeau pafii girzilot care Pa-

nrlau pe strizi, inarmate cu linci lungi cdt un pom. Si mai era

c6a care se perrccea doar de Vnerea Mare. inainrea invierii

Docrnutui: biile publice, cuib al picatelor, erau goale.

in dimineafa urmitoare, locuitorii Ktilnului s-au trezit cu

E gu$ amar in guri. Care se putea datora doar diavolului.

Cci mai mul! plecari de acasd mai tArziu decit de obicei.

Drasupra domului, se roteau pisiri mari 1i negre. in aceasti

&rinea1i, croncenitul lor aducea mai curlnd cu gipitul co-

polor mici neajutoragi. Soarele in51pt pe cer lumini portalul

pincipal al catedralei. Pirgile laterale ale construcgiei erau inubri 9i pireau ameninldtoare gi sumbre, oarecum diferite

dccit in celelalre zlle. Chiar;i pe pierrarii care igi incepuseri

Eunca de mult ii pe care vintul qi wemeaproasti nu ii influen-

lzu ii treceau fiori, fdri un motiv evident.