310 Capitolul 19 PERE}I INTERIORI DE COMPARTIMENTARE 19.1. GENERALIT|}I Pere]i desp\r]itori, u[ori (nestructurali), compartimenteaz\ spa]iul interior al cl\dirii func]ie de necesit\]ile impuse de destina]ia acesteia. La cl\dirile civile pere]ii interiori de compartimentare trebuie s\ `ndeplineasc\ exigen]ele privind asigurarea securit\]ii, confortul utilizatorilor [i a durabilit\]ii. Pere]ii interiori de compartimentare sunt solicita]i la: greutate proprie, ac]iunea focului, ac]iunea [ocurilor. Alegerea materialelor, din care se execut\ pere]ii de compartimentare, se realizeaz\ func]ie de: destina]ie, rezisten]a la solicit\ri, comportarea bun\ la diferite sisteme de finisaj [i de costul acestora. Greutatea relativ redus\ a pere]ilor de compartimentare conduce la o mic[orare a sarcinilor permanente ce `ncarc\ structura portant\. Se tinde spre solu]iile care permit montarea [i demontarea simpl\ [i u[oar\ a pere]ilor de compartimentare. Aceasta d\ posibilitatea ob]inerii unui "plan elastic", adaptabil schimb\rilor necesare ce pot surveni `n exploatarea viitoare a cl\dirilor (birouri, magazine). 19.2. EXIGEN}E Pere]ii interiori de compartimentare nu particip\ la preluarea sarcinilor statice sau dinamice din structura de rezisten]\.
Transcript
310
Capitolul
19PERE}I INTERIORI
DE COMPARTIMENTARE
19.1. GENERALIT|}I
Pere]i desp\r]itori, u[ori(nestructurali), compartimenteaz\spa]iul interior al cl\dirii func]ie denecesit\]ile impuse de destina]iaacesteia.
La cl\dirile civile pere]ii interiori decompartimentare trebuie s\`ndeplineasc\ exigen]ele privindasigurarea securit\]ii, confortulutilizatorilor [i a durabilit\]ii.
Alegerea materialelor, din care seexecut\ pere]ii de compartimentare, serealizeaz\ func]ie de: destina]ie,rezisten]a la solicit\ri, comportarea
bun\ la diferite sisteme de finisaj [i decostul acestora.
Greutatea relativ redus\ a pere]ilorde compartimentare conduce la omic[orare a sarcinilor permanente ce`ncarc\ structura portant\.
Se tinde spre solu]iile care permitmontarea [i demontarea simpl\ [iu[oar\ a pere]ilor de compartimentare.Aceasta d\ posibilitatea ob]inerii unui"plan elastic", adaptabil schimb\rilornecesare ce pot surveni `n exploatareaviitoare a cl\dirilor (birouri, magazine).
19.2. EXIGEN}E
Pere]ii interiori de compartimentarenu particip\ la preluarea sarcinilorstatice sau dinamice din structura derezisten]\.
311
Ace[ti pere]i realizeaz\ func]ia deseparare, la cl\diri civile, `ntre `nc\peri`n aceea[i unitate func]ional\(apartament) sau `ntre `nc\peri dinunit\]i func]ionale diferite (apartamente`nvecinate, `ntre `nc\peri [i casa sc\rii).
~n fig.19.1 se prezint\ schemaexigen]elor pere]ilor interiori decompartimentare pentru asigurareasecurit\]ii, confortului utilizatorului [i adurabilit\]ii.
Pere]ii interiori neportan]i trebuie s\reziste la o combina]ie defavorabil\ de`nc\rc\ri cum ar fi: greutate proprie,curen]i de aer, `nc\rc\ri seismicepropor]ionale cu greutatea proprie.
~n vederea stabilirii unui nivel optimde siguran]\,se va conveni asupra unuicoeficient global de siguran]\ la ruperefunc]ie de: natura materialelor, modul deasamblare, leg\turile reale cu structurade rezisten]\ [i riscurile utilizatorului`nc\perilor `n cazul ruperii sau pierderiistabilit\]ii peretelui.
Rezisten]a la ac]iunea curen]ilor deaer, c^nd delimiteaz\ spa]ii cu pericolde explozii, se consider\ satisf\cut\dac\ peretele rezist\ la `ncerc\rispecifice corespunz\toare celor dinexploatare. Acest lucru este necesarpentru evitatea unor deforma]iiexcesive, care ar `mpiedica exploatareanormal\ a `nc\perilor, func]ionareainstala]iilor, a t^mpl\riei `nglobate `npere]i.
Deforma]ia provenit\ din ag\]areaunor corpuri grele se determin\ prin`ncercarea unui prototip de pereteinterior, `n por]iunea cea mai
defavorabil\ a unei `nc\rc\ri (500 N)normale pe planul elementului.
Comportarea la [oc
Pere]ii interiori de compartimentaretrebuie s\ reziste la `ncarcarea la soc,f\r\ a fi str\pun[i sau sa fie dizlocatebuc\]i din ei. S\ nu produc\ dislocari sic\deri a unor por]iuni de perete , carear provoca r\nirea utilizatorilor.
~ncercarea se realizeaz\ subac]iunea unui [oc dat de un corp moale,ce simuleaza rezemarea sau c\dereaunei persoane asupra unui perete.
Peretele este supus [i la un [oc datde un corp dur (bil\ de o]el) ceea ce arsimula lovirea acestuia cu un obiect desuprafa]\ mic\ de contact (de exempluimpactul cu un col] de mobil\ la odeplasare `n `nc\pere).
Leg\turile cu structura de rezisten]\
Aceste leg\turi ale peretelui interiorautoportant, trebuie concepute [iexecutate astfel `nc^t influen]adeforma]iilor previzibile ale structurii s\nu genereze sarcini paralele cu planulperetelui, care s\ conduc\ la deterior\ripericuloase pentru utilizator.
Siguran]a la foc
Peretele de compartimentare, inclusivrosturile [i leg\turile, nu trebuie s\favorizeze incendiul [i nici propagareacu u[urin]\ a focului.
~n caz de incendiu peretele s\ nuconstitue o surs\ a unor degaj\ri degaze nocive, toxice sau a fumului.
La traversarea, prin pere]iidesp\r]itori, a canalelor, conductelor
sau cablurilor se vor lua m\suri deetan[are cu materiale rezistente la foc.
~ncorporarea `n pere]ii decompartimentare a traseelor [iaparatajelor electrice, doze, prize se vaface prin executarea unor protec]iicorespunz\toare din materialeincombustibile pentru a se evitaaprinderea datorit\ avariilor saudefec]iunilor proprii instala]iilor electrice.
Varia]iile dimensionale ale rosturilor[i leg\turilor se datoreaz\ toleran]elorde realizare a structurii cl\dirii [ipere]ilor interiori dar [i varia]ieidimensionale pe durata de exploatarenormal\.
Etan[eitate la ap\. ~n `nc\perile `ncare sunt prev\zute pardoseli, care secur\]\ prin sp\lare cu ap\, leg\tura`ntre peretele de compartimentare [ipardoseal\ va fi astfel alc\tuit\ `nc^t s\asigure etan[eitatea la ap\ pentru`nc\perile al\turate.
~n cazul `nc\perilor cu proceseumede (b\i, buc\t\rii), unde apareposibilitatea de umezire a peretelui saude condensare a apei pe suprafa]aacestuia, se va prevedea un finisajetan[ la ap\. Finisajul va evitaacumularea apei `n partea inferioar\ aperetelui.
Etan[eitatea la aer a peretelui decompartimentare este cerin]a necesaracare se ia `n considerare la alc\tuirea
constructiv\ a acestui element deconstruc]ie.
Capacitatea de izolare termic\
Exigen]a se va impune la pere]iiinteriori ce despart spa]ii cu diferen]e detemperatur\ mai mari de 5 0C (holuri ,casa sc\rii, garaje). Aceasta cerintatrebuie asigurat\ pentru garantareacondi]iilor minime de confort termic [iconsum minim de combustibil pentru`nc\lzire.
Capacitatea de izolare la zgomotaerian
Exigen]\ important\ a pere]ilorinteriori de compartimentare trebuie s\satisfac\ condi]iile privind indicele deizolare la zgomot aerian EA, indice cetrebuie s\ fie mai mare ca –1 `n cazulsepar\rii `nc\perilor din apartamenteadiacente, coridoare, holuri comune,casa sc\rii [i de –20 `n cazul c^nddesparte `nc\peri din cadrul aceluia[iapartament.
19.3. PERE}I DIN AZBOCIMENT
La cl\dirile industriale f\r\ condi]iiclimatologice interioare speciale, pere]iide `nchidere se pot executa din pl\ciondulate de azbociment, iar la cl\dirileunde pere]ii au [i func]iune higrotermic\se realizeaz\ din panouri-sandvi[, cu oplac\ sau dou\ din azbociment [i unstrat median termoizolant (fig.19. 2).
Trebuie men]ionate o serie deavantaje ale pl\cilor ondulate dinazbociment: sunt incombustibile,inoxidabile, negelive, imputrescibile,
Prinderea pl\cilor de azbocimentondulat depinde de materialul din careeste alc\tuit scheletul peretelui.
~n cazul pere]ilor expu[i la varia]iitermice semnificative sau la vibra]ii,prinderea se realizeaz\ cu dispozitivece permit deplasarea liber\ a pl\cilorfa]\ de scheletul pere]ilor.
Montajul pl\cilor `ncepe de la socluspre strea[in\, `n r^nduri verticale, de laun cap\t al peretelui la cel\lalt. Montajul`ncepe de la marginea costruc]iei,pozata `n partea opus\ direc]ieiv^nturilor dominante.
Panoul `n trei straturi se realizeaz\din dou\ pl\ci de azbociment planepresate [i un miez termoizolator (vat\mineral\ sau polistiren celular), lipite cuadezivi, [i o barier\ contra vaporilor,intercalat\, la partea interioara, `ntreplaca de azbociment si termoizola]ie.
Panourile `n trei straturi pot fi finisateprin vopsire.
Grosimea necesar\ termoizola]iei sestabile[te pe baza unui calcultermotehnic [i de eficien]\ economic\.
Panourile sandvi[ sunt prev\zute curame de margine cu [an] pe contur,care serve[te la `mbinarea panourilor,prin intermediul unei bare deazbociment. Panourile pentru pere]i sefixeaz\ de scheletul de rezisten]\ prinintermediul unor piese metalice.
Rosturile panourilor-sandvi[ seetan[eaz\ cu chit elastic [i band\ decauciuc.
Panouri sandwich din azbociment~mbinarea la col]uri
Rigl\ [i stâlp din structurade rezisten]\
A
Detaliu APlac\ plan\azbociment
Plac\ ondulat\din azbociment
Termoizola]ie
C\p\cel dinpolietilen\
{aib\ din polietilen\
Rondea metalicâ
Prinderea panoului de riglastructurii de rezisten]\
Plac\ ondulat\din azbociment
Plac\ plan\azbociment
Termoizola]ie
Rigla structurii de rezisten]\
Cârlig din tabl\ zincat\Bar\ din azbociment
Tij\ filetat\zincat\
Fig. 19.3 Panouri sandwich din pl\ci de azbociment plan [i ondulat
316
19.4. PERE}I DECOMPARTIMENTARE DIN STICL|
Ace[ti pere]i se pot realiza din pl\cipresate din sticl\ [i din geam profilat(fig. 19.3).
Pere]ii din pl\ci presate din sticl\ seexecut\ dintr-un strat sau din dou\straturi de pl\ci presate cu un strat deaer.
Pl\cile presate se zidesc cu mortarde ciment `n r^nduri orizontale, dispusepe muchie, cu rosturile verticale `nprelungire. Pere]ii se consolideaz\ prin`nglobarea, `n rosturile orizontale [iverticale, a unor bare din o]el-beton.
~n timpul execu]iei, se acord\ odeosebit\ aten]ie aplic\rii stratului demortar, pentru a se evita contactul direct`ntre pl\cile din sticl\ [i barele de o]el.
Pentru a permite deplas\rile datorit\dilat\rii [i contrac]iei peretelui, seprevede, la capete, un material elastic(p^sl\ mineral\, P.F.L. polistiren).
Pere]ii ce au lungimea mai mare de5 m sunt prev\zu]i cu un cadru de betonarmat sau metalic.
Pere]ii din geam profilat se realizeaz\din profile U din sticl\, autoportante, `na[ezare simpl\ sau dubl\ (fig. 19.3).
Sticla poate fi simpl\ sau armat\ cu ore]ea din s^rm\ de o]el.
Pere]ii din geam de profilit se potexecuta cu dimensiuni relativ mari, f\r\prinderi intermediare ceea ce conducela ob]inerea unei ilumin\ri optime [iuniforme (se pot ob]ine `n\l]imi > de 6 m`n cazul pere]ilor cu pozare dubl\).
Ace[ti pere]i realizeaz\ `nchiderietan[e. Datorit\ registrelor vitrate mari,pere]ii din geam de profilit creeaz\ oarhitectur\ specific\. Datorit\ u[urin]eila montare, geamul de profilit esterecomandat pentru pere]ii decompartimentare. Leg\tura geamuluiprofilit cu elementele de structur\ seface prin intermediul unui cadru metalic,beton armat sau lemn av^nd form\ deU. Ancorarea acestui cadru metalic(profil U) de elemente de rezisten]\ serealizeaz\ prin cel pu]in dou\ puncte deprindere.
F^[iile de geam profilat se reazem\,la partea inferioar\ [i superioar\, pe unpat elastic, cu compresibilitate redus\ [icu rezisten]a mare la `mb\tr^nire(fig.19. 3).
Peste acest suport elastic, `n cadrulramei metalice, de ambele p\r]i alegeamului de profilit, se pozeaz\elementele de calare din materialplastic, care, ulterior, se acoper\ cu chitde etan[are.
La montare, f^[iile din geam deprofilit se introduc cu cap\tul de sus `nram\, dup\ care se coboar\ pe patulramei inferioare (fig.19. 3).
Pere]ii din sticl\ profilat\ se remarc\prin: realizarea unor compartiment\rivitrate la cl\diri cu destina]ii diverse,proces de montaj "uscat", productivitateridicat\, cheltuieli de `ntre]inere minime.
19.5. PERE}I DIN LEMN
Utilizarea lemnului la realizareacl\dirilor este justificat\ de o serie deavantaje:
317
Pere]i de compartimentare din sticl\Pere]i simpli din profilit
cu aripile `n acela[i sens
cu aripile `n sens opus
Pere]i dubli din profilitcu rosturi al\turate
cu rosturi decalate
A
Detaliu AEtan[area geamului de profilit
Profile PVC Mastic de etan[are
Rezemarea peretelui de profilit
Cadru metalic dinprofil U format la rece
Material de calare(polistiren)
Etan[are cu chit
Element derezisten]\
Material de calare(polistiren)
Profil metalic U
Pat suport
Geam de profilit
Montarea geamului de profilit
Introducereageamului de profilit`n rama metalic\
superioar\
Coborârea pe patulramei metalice
inferioare
Pere]i din pl\ci presate din sticl\
Eleva]ie [i sec]iune
Sec]iunea 1-1
Arm\turi montate `ntre pl\ci
Mortar de cimentA B
A B
Perete dublu din pl\ci din sticl\ presat\
Spa]iu de dilatareumplut cu
material elastic(poistiren, PFL)
Izola]ie hidrofug\
Mortar de ciment
Plac\ din sticl\ presat\
Arm\turiPe suprafa]a de contact a sticlei cu
mortarul se aplic\ un strat de vopsea(strat de protec]ie [i adreren]\)
Strat de aer
Strat de sticl\ presat\Profil metalic U
Material elastic Pies\ racord din tabl\ zincat\
I.
II.
Fig. 19.4 Pere]i de compartimentare din sticl\ de profilit (I) [i din pl\ci de sticl\presat\ (II)
318
• comportare foarte bun\ `n raport cusolicit\rile mecanice;
• relativa u[urin]\ a prelucr\rii [i apunerii `n oper\;
• comportare bun\ la intemperii;• aspect pl\cut.Cl\dirile din lemn cu mare eficien]\
economic\ [i timp redus de execu]ie sepot confec]iona `n ateliere specializate,cu prefabricare total\.
Scheletul de rezisten]\, anvelopa,pere]ii interiori se concep din elementesimple, cu dimensiuni rezonabile, `nvederea unui transport, a uneidepozit\ri [i mont\ri eficiente.
Scheletul de rezisten]\ (pere]i,[arpant\, suport pardoseal\) esteprev\zut din elemente liniare asamblaterigid la noduri (fig. 19.5. I).
Pere]ii exteriori au fost concepu]i dintr-un schelet de lemn (montan]i [i rigle),izola]ie termic\, a c\rei grosime arezultat din ob]inerea unei rezisten]etermice mari, care s\ mic[oreze `ntimpul exploat\rii cl\dirii, consumul decombustibil pentru `nc\lzire.
~n anvelop\ s-a prev\zut [i un al doileastrat de izolare termic\ , care s\mic[oreze pun]ile termice alescheletului cl\dirii. Aceast\termoizola]ie se pozeaz\ `ntr-un caroiajde lemn decalat de structur\ (fig19. 5.I).
La partea interioar\ a anvelopei semonteaz\ pl\ci de ipsos-carton.
~n alc\tuirea pere]ilor exteriori seprevede o barier\ de vapori, pozat\spre interiorul termoizola]iei [i un stratparavânt a[ezat `n exteriorul acesteia,`naintea paramentului exterior. Acest
parament poate fi alc\tuit din diversemateriale (scânduri de lemn pozate pevertical\ sau orizontal\).
Cl\dirile din lemn realizate dinschelet [i panouri din lemn `n 3 straturi(fig.19. 5.II).
Din acest punct de vedere, pere]ii dinlemn pot fi pere]i prefabrica]i din: lemn,pl\ci fibro-lemnoase, aglomeratelemnoase.
Pere]ii prefabrica]i din lemn seexecut\ `n 3 straturi.
Fe]ele panoului se realizeaz\ dinsc^nduri, iar stratul termoizolant [ifonoizolant din vat\ mineral\, polistirenignifugat. Termoizola]ia se protejeaz\cu o barier\ contra vaporilor spreinterior. Panoul prefabricat este bordatcu o ram\ din lemn, iar `n interior esteprev\zut cu rigle de rigidizare.
Pentru ob]inerea unui contact organic`ntre fe]ele din lemn [i stratultermoizolator, pe fe]ele din lemn sefixeaz\ o re]ea de [ipci.Pere]ii din pl\ci fibrolemnoase (P.F.L.)pot fi: pl\ci dure emailate saumelaminate [i pl\ci poroase, av^ndcalit\]i fonoabsorbante.
Structura peretelui este realizat\dintr-un schelet de lemn pe care semonteaz\ pl\cile din P.F.L.
Pentru a se m\ri capacitatea deizolare acustic\, `ntre fe]ele din P.F.L.dur ale panoului de perete se interpunpl\ci din P.F.L. poros sau vat\ mineral\,iar prinderea fe]elor din P.F.L. dur deriglelele scheletului se face prinintermediul garniturilor de cauciuc(fig.19. 5. III).
319
Pere]i din lemnPerete termoizolator cu structur\ din lemn
Element de structur\
Barier\ de vapori
Termoizola]ie
Parament din lemnTermoizola]iesuplimentar\
Re]ea din lemnpentru prinderea
paramentuluiParament dinipsos carton
Panouri pentru pere]i din lemn
{ipci
Termoizola]ie
Riglede rigidizare
Barier\de vapori
Termoizola]ie
Hidroizola]ie
Paramentdin lemn
Ram\din lemn
1
1
1 - 1Panou cu gol de fereastr\
2
2
3 3
2 -2
3 - 3
Pere]i din pl\ci fibrolemnoase (PFL)Element de
schelet din lemn
PFLizolator
PFL dur, emailat sau melaminat
Garnitur\de cauciuc
Travers\ din lemn
Element deschelet din lemn
4
4 4 - 4
Travers\ din lemn
Perete simplu din PFL
Perete cu strat izolant median
Element de schelet din lemn
Element de schelet din lemnTermoizola]ie
PFL dur, emailat sau melaminat
PFL dur, emailat sau melaminat
Fig. 19.5 Pere]i de compartimentare [i `nchidere din lemn
I.
II.
III.
320
Rosturile `ntre panouri sunt aparentesau acoperite cu [ipci de lemn profilate.
Pere]ii din pl\ci aglomerate din lemnse execut\ cu pl\ci din a[chii de lemn(PAL) sau cu pl\ci din a[chii de lemnextrudate (presate `n direc]ia fe]elor) [iacoperite cu o foaie de placaj (PALEX).
Pere]ii din pl\ci aglomerate din lemnse realizeaz\ sub form\ de panouri,av^nd lungimea egal\ cu `n\l]imea`nc\perii.
Asamblarea panourilor se face `nlamb\ [i uluc.
Pe pardoseal\, panourile se fixeaz\`ntre dou\ pervazuri prinse `n dibluri, iarla tavan `n mod identic sau cu un profilmetalic.
19.6. PERE}I DIN MASE PLASTICE
Folosirea maselor plastice laexecu]ia pere]ilor u[ori ai cl\dirilor estejustificata de : rezisten]a bun\ laac]iunea agen]ilor atmosferici [icoroziune, greutatea redus\,conductivitatea termic\ redusa,posibilit\]i usoare de prelucrare,modelare [i aspect variat.
Aceste materiale prezint\ [i o seriede dezavantaje care trebuie luate `nconsidera]ie la alegerea materialului [i`n alc\tuirea pere]ilor de comparti-mentare: deforma]ii relativ mari laac]iunea temperaturii, `mb\tr^nireaprematura [i rezisten]a slab\ laac]iunea focului.
Materialele plastice folosite `nconfec]ionarea elementelor derezisten]\ a pere]ilor sunt materialetermoplaste si materiale termorigide.
Materialele termoplaste auproprietatea de a se deforma la cald,revenind la starea ini]ial\ `n urma r\cirii.Din aceast\ grup\ fac parte: P.V.C.,polistirenul, acetatul de vinil, compu[iipoliacrilici (Plexiglas).
Aceste mase plastice pot fi rigide,semirigide sau elastice [i seprelucreaz\ prin: injectare, calcinare [iextrudere, ambutisare sau modelare `nvid.
Materialele termorigide, care au omare coeziune molecular\, seprelucreaz\ prin modelare sub presiune[i aplicare cu pistolul. Din aceast\ grup\fac parte: melamina, poliuretanii,poliesteri care se folosesc arma]i cufibr\ de sticl\.
Produsele curent folosite `n alc\tuireascheletului panourilor sunt: poliesteriiarma]i cu fibr\ de sticl\, P.V.C-ul(profile, foi cutate sau ondulate) [ipolimetacrilatul de metil (pl\ci).
Miezul termoizolant al panourilorpoate fi realizat `n mai multe moduri.Materialele termoizolante alc\tuite dinspume de materiale plastice (polistirencelular, policlorura de vinil rigid\,poliuretan), comparativ cu cele minerale(vat\ mineral\) sau vegetale (plut\expandat\), au o densitate aparent\mult mai mic\, se prelucreaz\ [i se pun`n oper\ cu u[urin]\.
Pere]ii se execut\ cu structur\omogen\ , polistirenul expandat estebordat cu elemente din P.V.C. sau custructur\ stratificat\, av^nd la mijlocmiez termoizolant.
321
~n cazul unui panou sandvi[, straturileportante de la exterior [i interior suntrealizate din ]es\tur\ de mase plasticepe baz\ de polistiren [i protejate antifoccu pl\ci de ipsos. Miezul termoizolant,din h^rtie ignifugat\, poate avea form\de fagure. ~ntre aceste straturi groasede termoizolatie se interpun straturi derigidizare a miezului. Straturileexterioare ale panoului, cu functiuni deprotectie si finisaj, au culori si texturidiferite. Aceast\ solu]ie prezint\avantajul unei bune izol\ri termice [ifonice, o `ntre]inere u[oar\ [i ieftin\.
19.7. PERE}I DIN SCHELET {IPL|CI DIN IPSOS ARMAT
Pere]ii de compartimentare suntalc\tui]i din schelet (lemn sau metal-profil economic) dublu sau simplu [ipl\ci din ipsos-carton la exterior. Izola]iase introduce `n spa]iul interior. Ace[tipere]i desp\r]itori au greutate redus\,productivitate marit\, timp scurt deexecutie, montaj simplu [i u[or, [iasigur\ flexibilitate func]ional\.
Func]ie de exigen]ele func]ionale(`n\l]imea peretelui), acustice, protec]iela foc [i termice (la gradient mare detemperatur\), pere]ii pot fi:• cu schelet simplu [i un rând sau dou\de placi din ipsos- carton;• cu schelet dublu cu doua rânduri depl\ci de ipsos carton cu sau f\r\ plac\intermediar\.
Tehnologia de montaj a acestorpere]i este simpl\ , rapid\, [i const\ `n:• trasarea pere]ilor pe elementele derezisten]\ (pere]i, plan[ee, st^lpi);
• fixarea scheletului prin intermediuldiblurilor [i [uruburilor (rigle de contur [imontan]i verticali);• fixarea pl\cilor de ipsos-carton peuna din fe]ele peretelui;• montarea izola]iei,care serealizeaza func]ie de exigen]eleacustice si termice, dar [i de protec]iala foc;• placarea dubla, impusa deexigen]ele acustice [i de protec]ie lafoc, va avea rosturile dintre pl\cile deipsos-carton din primul rând etan[ateiar cele din rândul al doilea decalate;• prinderea pl\cilor de schelet, carese face cu ajutorul [uruburilor de montajrapid;• forma [i `mbinarea rosturilor, cepermite armarea materialului deetan[are.
Pere]ii desp\r]itori din schelet [ipl\ci de ipsos-carton pot fi cu [i f\r\instala]ii `nglobate.
~n pere]i pentru instala]ii se`nglobeaz\ trasee de instala]ii [i seinclud elemente de sus]inere aleobiectelor sanitare (lavoar, boiler [i wc`n consol\). Pere]ii pentru instala]ii au ostructur\ metalic\ suplimentar\, pentrupreluarea `nc\rc\rilor din obiectelesanitare cu greut\]i mari.
Structura suplimentar\ a fostdimensionat\ pentru a prelua greutateaobiectelor sanitare pozi]ionate `nconsol\.
~n cadrul acestor pere]i pentruinstala]ii, profilele introduse suplimentarsunt rigidizate pe `n\l]ime cu pl\cu]e.
322
PERE}IINTERIORI
AUTOPORTAN}I
Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton
Pere]i dinzid\rie
Schelet simplu cu montan]idin lemn din metal
Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton
Schelet dublu cu montan]idin lemn din metal
Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton
Schelet cu rigledin lemn din metal
Pere]i cu schelet [i pl\ci din ipsos-carton
pentru instala]ii
Fig. 19.6 Schema pere]ilor interiori autoportan]i de compartimentare.
323
Pere]i interiori cu schelet [i pl\ci din ipsos armat
Perete interior autoportant cu placare simpl\ [i dubl\ Perete ce ad\poste[te instala]ii
Plac\ de ipsos armatRost la pl\cile de ipsos armat
Pl\ci de ipsos armat(placare dubl\)
Izola]ie (vat\ mineral\)Montan]i dubli din tabl\ sub]ire
Benzi de distan]are
Profil metalic de margine
Pl\ci de ipsos armat(placare dubl\)
Profil metalic de margineMontan]i dubli din tabl\ sub]ire
Rost decalat la pl\cile de ipsos armat
Izola]ie(vat\ mineral\)
Benzi de distan]are
Determinarea greut\]ii corpurilor grele (P) ag\]ate de pere]ii din schelet [i pl\ci
Pa ≥ 0.3 m
e ≤ 0.3 m
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
1.4
0.2 0.40.1 0.3 0.5
Sar
cina
P (
kN/m
)
Excentricitatea e (m)
Fig. 19.7 Pere]i interiori cu schelet [i pl\ci din ipsos armat (simpli [i dubli)
324
~n func]ie de greutatea obiectelorsanitare, structura suplimentar\ sefixeaz\ `n pardoseal\.
Montajul pere]ilor pentru instala]iise realizeaz\ prin:• fixarea instala]ilor;• placarea unei fe]e a peretelui cupl\ci de ipsos-carton;
• pozarea izola]iei fonice, `n spa]iilelibere, pentru atenuarea zgomotului dininstala]ii;• placarea pe cealalt\ fa]\ a pereteluicu pl\ci din ipsos-carton.
~n peretele existent se realizeaz\ unspatiu pentru interven]ia specialistului,`n vederea remedierii unor defec]iuni.
