PEPTIDE SI PROTEINEPEPTIDE SI PROTEINE

H2N CH2 CO-NH CH2 COOH

Alanil-alaninaGlicil-glicina

H2N-CH-CO-NH-CH-COOH

CH3 CH3

H2N CH2 CO NH CH

CH3

COOH

Glicil-alanina

Capat N-terminal- prin conventie se scrie in stanga

Capat C- terminal- prin conventie se scrie in dreapta

Sinteza de peptide

activare

protejare

activare

Amestec de produsi de condensare

Deziderat: utilizarea unor grupe protectoare care se indeparteaza selectiv- de ex in functie de conditiile de reactie, m. acid, m. bazic

Metode de protejare a grupei amino

-acilare- neindicata- indepartarea se face prin hidroliza, legatura amidica!

- ftalilare-

N

O

O

CH

R

COOH- H2O

O

O

O

CH COOH

R

+ H2N+PCl5

N

O

O

CH

R

COCl

-POCl3- HCl

+ H2N CH COOH

R'

- HCl

N

O

O

CH

R

CO-NH-CH-COOH

R'+ H2N-NH2

NHNH

O

O

+ H2N-CH-CO-NH-CH-COOH

R

R'

Peptida

- carbobenzoxilare, Cbz, Z- HCl

CH2 OCOCl + H2N-CH-COOH

RC6H5

CH2 OCO-NH CH-COOH

RC6H5

+ PCl5

- POCl3- HCl

- HCl-CH COOH+ H2N

R

CH2 OCO-NH CH-COCl

RC6H5

H2N-CH-CO-NH-CH-COOH

R

R'

- CO2

+ H2

Peptida

CH2 OCO-NH CH-CO-NH-CH-COOH

R

R'

C6H5 - C6H5-CH3

sau HBr/AcOH- tertbutoxicarbonil, Boc, ditertbutilcarbonat

Deprotejare

in mediu acid

Cloroformiat de benzil

Deprotejare prin hidrogenare

Metode de protejare a grupei carboxil

- esterificare- Me. Et- ineficienti pot reactiona cu grupa NH2

- t-Bu- voluminos- impiedica atacul NH2

Metode de activare a grupei carboxil

- Utilizare de diciclohexilcarbodiimida (DCC)

insolubila

- Esterificare cu p-nitrofenol sau 2,4,6-triclorofenol ( grupe fugace eficiente)

Sinteza faza solida ( Merrifield)

Metoda Fmoc

Indepartarea grupei protectoare in conditii blande- baza slaba, stabil in mediu acid

-Glutation- cel mai eficient antioxidant endogen-regenereaza antioxidantii exogeni - Vitamina E si C

PROTEINEPROTEINE

Clasificare – solubilitate in apa- proteine insolubile : keratina, colagen, fibroina- proteine solubiile in apa- albumine (ou, zer)- solubile in electroliti: - globuline

Structura proteinelor

Structura primara:

- tipul si ordinea în care sunt dispuse unităţile de aminoacizi pe catena macromoleculară a proteine

- compozitie : hidroliza (6 M HCl la 120C , 12 h, sau 2–4 M NaOH la 100C ,r 4–8 h urmata de identificare cromatografica a aminoacizlor

Secventa ( ordinea In catena)

-Marcare selectiva a aminoacidului N-terminal – metoda Sanger, Erdman- urmata de identificarea a acestui aminoacid)

F

NO2

NO2

Reactivul lui Sanger

N C S

Reactivul lui Edmann

-Rupere selectiva a lantului proteic-

- exopeptidaze- enzime care atana legatura amidica de la capatul lantului- endopeptidaze – hidrolizeaza legaturi amidice din interiorul lantului, selectiv in vecinatatea unui amino acid precis

Ex. tripsina - legătura peptidică formată de grupele carboxil ale lisinei şi argininei chimotripsina - legăturile formate de carboxilul tirosinei, fenil-alaninei, triptofanului şi metioninei

Structura secundara

L. Pauling şi R. B. Corey (1951 – 1953).

-legături de hidrogen între grupele peptidice de pe catena proteinei - structura incretita sau de elice α

Structura tertiara, cuaternara

-Datorata interactiunilor dintre diferitele elice prin :

-legaturi van der Waals- catene hidrofobe- legaturi de hidrogen-Interactii electrostatice- grupe NH3

+, COO-

-legaturi covalente- punti de sulf

Denaturare – alterare ireversibila a a structurii secundare si tertiare a proteinelor sub influenmta factorilor chimice sau temperatura

Funcţiunea biologică a proteinelor

Enzime

Proteine musculare- actina, miosina

Proteine fibroase

Colagen

Keratina

Fibroina

Proteide

Hemoglobina

Hormoni

Virusi

SidaGripa

Pojar