pentru tramvaiul made in Craiova · nistrator pensiune turisticã, Ospãtar (chelner) vânzãtor...

CMYK

Publ

icita

te

www.indiscret.ro

[email protected] Anul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nr. 392 . 392 . 392 . 392 . 392 1 - 1 1 - 1 1 - 1 1 - 1 1 - 14 mai 204 mai 204 mai 204 mai 204 mai 20111113 3 3 3 3 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

De Sfintele Sãrbãtori Pascale,bunul Dumnezeu sã vã

dãruiascã sãnãtate, pace, liniºteºi bunãstare, sã vã bucuraþi cu cei

dragi de miracolul Învierii!Aceastã mare Sãrbãtoare

sã vã aducã mângâierea vieþii,lumina speranþei ºi

împlinirea bunelor dorinþe!

Dr. ing. ION CÎLEA,Preºedintele

Consiliului Judeþean Vâlcea

































Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!

Urmãtorul numãr al sãptãmânaluluiva apãrea pe 15 mai a.c.

Cvartetpentru

tramvaiulmade inCraiova

Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru


Cvartetpentru

tramvaiulmade inCraiovaAmãnunteîn paginile 2-3

Amãnunteîn pagina 5

Flagrantdiscutabilla primaruldin RâmnicuVâlcea

Detaliiîn pag.11

Paºtele –afacereturisticã în Gorj

















1 - 14 mai 2013 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

Primeºte de la cei interesaþi CV în vederea organizãriiselecþiei necesare angajãrii: Manager, Barmani, Bucãtari,

Ospãtari, DJ pentru punctul de lucruRESTAURANT METROPOLITAN,

situat în Rm. Vâlcea, str. Aleea Teilor nr. 3.

Responsabilitãþi generale:Seriozitate, ambiþie, iniþiativã ºi foarte multã creativitate, eventual ex-

perienþã.RESPONSABILITÃÞI SPECIFICE ANGAJÃRII MANAGERULUI:– atragerea de noi contracte de evenimente;– negocierea ºi încheierea de contracte;– monitorizarea concurenþei;– elaborarea strategiei de marketing;– colaborarea cu agenþiile de publicitate în vederea proiectãrii materia-

lelor publicitare;– elaborarea planului de distribuþie a materialelor publicitare;– salariu motivant + comision din încasãri.

RESTAURANTUL METROPOLITAN îºi desfãºoarã activitatea într-o locaþie unicã completatã de o atmosferã incendiarã. Suprafaþa saloane-lor este de peste 1.000 mp, plasându-ne în topul celor mai atractive ºiîncãpãtoare cluburi din oraº, având posibilitatea modulãrii spaþiului, însaloane mai mici pentru evenimente de 100, 150, 250 de participanþi.Saloanele ºi bucãtãria sunt dotate cu echipamente noi, de ultimã genera-þie, asigurându-se un confort ambiental sporit prin ventilare – climatiza-re – tratare aer.

RESTAURANTUL se aflã în Rm. Vâlcea, cartierul Ostroveni, stradaAleea Teilor nr. 3, locaþie în care, în zilele de marþi ºi joi, între orele 10-12, candidaþii îºi pot depune ºi susþine CV-ul. Relaþii suplimentare la tel.fix: 0250 732036 sau tel. mobil: 0742137400

SOCOM SA RÂMNICU VÂLCEA

A.J.V.P.S. Vâlcea, cu sediul în Rm. Vâlcea, Str. Regina Maria, nr.5,primeºte oferte de la persoane fizice sau juridice în vederea atri-buirii unui spaþiu destinat depozitãrii ºi comercializãrii articolelorde vânãtoare ºi pescuit.

Relaþii la tel. 0250/737.040

Publ

icita

te

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prinProgramul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013Investeºte in oameni!

COMUNICAT DE PRESÃNr. 124/14.01.2013

Proiectul implementat de ASOCIAÞIA SANMED în parteneriat cu SC DBC SRL - C.E. –Competenþã ºi eficienþã, ID POSDRU/108/2.3/G/80079, este cofinanþat din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.Proiectul a fost depus pe Axa prioritarã 2: Corelarea învãþãrii pe parcursul vieþii cu piaþa mun-cii”, Domeniul major de intervenþie 2.3: Acces ºi participare la formare profesionalã continuã(FPC).

Proiectul îºi continuã activitãþile conform graficului aprobat, aflându-se în acest moment înluna 1 din cel de-al doilea an de implementare.

În luna septembrie 2012, a fost organizat examenul de absolvire pentru programul de forma-re profesionalã organizat de solicitant Agent curãþenie în localitatea Rm. Vâlcea, în timp ceprogramul Tehnician maseur se va finaliza în luna februarie 2013.

În luna decembrie 2012, a demarat programul de formare profesionalã Cosmetician, pentruca în luna urmãtoare sã se organizeze ultimele douã cursuri prevãzute în graficul aprobat alproiectului, respectiv Frizer – coafor – manichiurist – pedichiurist ºi Lucrãtor hotelier.

Partenerul naþional 1 – SC DBC SRL a finalizat 3 programe de formare profesionalã Admi-nistrator pensiune turisticã, Ospãtar (chelner) vânzãtor în unitãþi de alimentaþie ºi Lucrãtorîn comerþ pentru grupul þintã din Drãgãºani.

Proiectul a fost promovat pe toate canalele posibile în vederea diseminãrii informaþiilorlegate de programele de formare profesionalã gratuite organizate pentru persoanele din grupulþintã – persoane angajate din sectorul turism ºi servicii.

Persoana de contactIrina Popescu – Asistent Manager proiect Asociaþia SANMEDTel: 0723.396.232/ Fax: 0250719104E-mail: [email protected]

FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritarã 2:Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa munciiDomeniul major de intervenþie 2.3. „Acces ºi participare la formare profesionalã continuã”Titlul proiectului: C.E. – Competenþa ºi eficienþaContract nr.: POSDRU/108/2.3/G/80079

Mijloacele de transportîn comun ale ETA

vor avea program specialîn perioada minivacanþei de

1 mai ºi Sãrbãtorilor de Paºte

de Nicuºor Fota

Parteneriatul dintremunicipiul Craiova,firma Triplexim

SRL, Regia Autonomã deTransport Craiova ºi ADR

În perioada 1- 6 mai 2013, autobuzele ºimicrobuzele ETA vor circula, pe toatetraseele urbane ºi suburbane, conformprogramului obiºnuit pentru zilele desâmbãta ºi duminica, astfel:- în zilele de1, 5 ºi 6 mai, conform pro-gramului unei zile de duminicã;- în zilele de 2, 3 ºi 4 mai, conform pro-gramului unei zile de sâmbãtã.Punctele de vânzare bilete ºi abonamen-te din reþeaua proprie ETA vor funcþionadoar în zilele de 2 ºi 3 mai, în intervaleleorare 5.30 – 9.30 ºi 12.30 – 16.30.Traseele ºi programul de circulaþie alecurselor ETA pot fi vizualizate ºi pewww.eta-bus.ro.

SV Oltenia intrã azi la apro-bare în consiliul local, aleºiifiind convocaþi în ºedinþã ex-traordinarã. Potrivit proiectu-lui înscris pe ordinea de zi aºedinþei de consiliu local, par-

plementãrii proiectului «Mo-dernizarea ºi dotarea halei in-dustriale pentru realizarea ca-roseriei metalice ºi asamblareafinalã a tramvaiului moderni-zat», în cadrul Polului deCompetivitate Inovtrans, fi-nanþat prin Programul Opera-þional Sectorial CreºtereaCompetitivitãþii

Economice 2007 – 2013,Axa prioritarã 1 – Un sistemde producþie inovativ ºi eco-eficient, Domeniul Major deIntervenþie 1.3. «Dezvoltareadurabilã a antreprenoriatu-lui», Operaþiunea 1.3.1. «Dez-voltarea structurilor de sprijinal afacerilor de interes naþio-nal ºi internaþional»”, durata

2ADMINISTRAÞIE

teneriatul are ca obiect “sta-bilirea responsabilitãþilorfiecãrui partener, în scopulplanificãrii, depunerii ºi im-

1 - 14 mai 2013www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

Primăria şi RAPrimăria şi RAPrimăria şi RAPrimăria şi RAPrimăria şi RAT CrT CrT CrT CrT Craioaioaioaioaiovvvvva îşi iau para îşi iau para îşi iau para îşi iau para îşi iau parttttteneri pentreneri pentreneri pentreneri pentreneri pentru pru pru pru pru proiectuloiectuloiectuloiectuloiectulde schimbat “gleznele” matde schimbat “gleznele” matde schimbat “gleznele” matde schimbat “gleznele” matde schimbat “gleznele” materialului rerialului rerialului rerialului rerialului rulant din depoul rulant din depoul rulant din depoul rulant din depoul rulant din depoul regieiegieiegieiegieiegiei

Municipalitatea craioveanã ºi regia detransport din subordine intrã în parteneriatcu o firmã ºi cu Agenþia de DezvoltareRegionalã Sud-Vest Oltenia pentru a urniproiectul de reabilitare a tramvaielor dindotarea RAT. Planul edililor, anunþat încã depe vremea când regia era condusã de AlinGoga, prevede modernizarea mijloacelor detransport prin dotarea acestora cu un sis-tem de boghiuri variabile considerat ultimulrãcnet în materie de specialiºtii craioveni.Proiectul ar urma sã atragã în halele RATinvestiþii de câteva milioane de euro.

ind acela de adaptare/moder-nizare a tramvaiului existent,în unul cu platformã coborâ-tã. Prin implementarea tutu-ror proiectelor, în condiþiileimpuse de ghidul solicitantu-lui, se va obþine o finanþarenerambursabilã din fondurilestructurale în sumã de35.367.098 lei (aproximativ 8mil. euro)”, precizeazã rapor-tul anexat proiectului de ho-tãrâre, care mai menþioneazãcã “rezultatul implementãriiacestor proiecte este constituit

consumului de energie, dar ºifacilitarea accesului persoane-lor cu dizabilitãþi în mijloace-le de transport în comun. “Sis-temul de boghiuri ce va fi rea-lizat pentru adaptarea tramva-iului la platforma coborâtã vareduce cu 80% gradul de po-luare fonicã, ce afecteazã ma-rile oraºe. Produsul realizat vafi unul silenþios. Sistemul deacþionare ºi conducere a tram-vaiului va fi eficient din punctde vedere energetic, deoareceva fi dezvoltatã ºi implemen-

tatã tema de cercetare ce vi-zeazã alimentarea ºi stocareaenergiei electrice, care va re-duce cu pânã la 25% consu-mul de energie electricã altramvaiului. Prototipul detramvai modernizat prevãzutcu platforma coborâtã va fa-cilita accesul direct în tramvaial persoanelor cu dizabilitãþilocomotorii”, precizeazã pro-iectul aflat pe ordinea de zi aConsiliului Local Municipal.Planul de bãtaie al iniþiatori-lor prevede finanþarea din fon-duri europene a proiectului,care presupune printre altelemodernizarea ºi reabilitarea a2 hale industriale de produc-þie existente, achiziþia a 5 ma-ºini de sudat prin puncte, 2poduri rulante, 4 truse de de-bitat oxiacetilenic, 4 vinciurimanuale, 7 maºini unelte ºi 2standuri de probe pentru asam-blarea tramvaiului moderni-zat, precum ºi crearea a 7 lo-curi noi de muncã în perioadade durabilitate a investiþiei.

Modernizarede nevoie

Potrivit protocolului de par-teneriat care a ajuns pe masaconsilierilor locali, regia loca-lã de transport nici nu prea arealtenative la modernizarea

materialului rulant, tramva-iele aflate acum în depoulRAT nemaiputând fi utiliza-te în Craiova dupã finaliza-rea proiectului de reabilita-re a cãii de rulare, progra-matã sã se încheie în doi ani.“În urma modernizãrii linii-lor, modernizare care se varealiza în 2 ani începând culuna martie 2013, nu vormai putea fi utilizate tram-vaiele aflate în acest mo-ment în circulaþie în Craio-va, prin faptul cã nu vor maifi compatibile cu noua linieîn ceea ce priveºte uzareaacesteia. Eficientizarea acti-vitãþii Regiei Autonome deTransport Craiova cere re-ducerea costurilor, iar pen-tru transportul cu tramvaiulaceasta implicã reducereaconsumului de energie. Ac-tualele tramvaie nu mai co-respund standardelor deconfort ºi siguranþã solicita-te de standardele europeneîn domeniu”, precizeazãacordul de parteriat. Contri-buþia Primãriei Craiova lacosturile eligibile este esti-matã la 3,5 milioane de leinoi.

Cvartet pentrutramvaiulmade in Craiova

















de valabilitate a parteneriatu-lui urmând a fi de 9 ani.

8 milioanede euro de atrasla RAT

Potrivit documentaþieiîntocmite de funcþionariiPrimãriei Craiova, munici-palitatea a iniþiat constitui-rea Polului de competitivi-tate “INOVTRANS”având ca scop implemen-

tarea unui Pachet Integrat de10 proiecte în valoare totalãde 56.224.909 lei (aproxima-tiv 12,8 mil. euro) în cadrulProgramului Operaþional Sec-torial Creºterea Competitivi-tãþii Economice. “Lista pro-iectelor Pachetului Integratdepus de Polul de competiti-vitate «INOVTRANS» cu-prinde un numãr de 3 proiec-te de investiþii, 4 proiecte decercetare-dezvoltare ºi 3 pro-iecte soft, rezultatul final alimplementãrii proiectelor fi-

dintr-o serie de produse ºiservicii inovative, ce vorputea fi exportate de cãtrePolul de Competitivitate«INOVTRANS», atât pepiaþa europeanã, cât ºi ceainternaþionalã”.

Tramvaisilenþios ºieconomicos

Avantajele implementãriiproiectului, susþin iniþiatorii,sunt reducerea poluãrii fo-nice produse de tramvaie, a

,,,,,

11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro1 - 14 mai 2013

4ANALIZÃ

Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!Hristos a Înviat!

Publ

icita

te

Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!Sãrbãtori fericite!

Urez tuturor doljenilorun Paºte liniºtit, alãturi de ceidragi, ºi primãvarã în suflet!

















Mircea Guþã,primarul oraºului

Calafatªtefan Stoica,

deputat PDLªtefan Stoica,
















deputat PDL Adam Jinaru,consilier judeþean PNL

Luminoasa sãrbãtoarea Sfintelor Paºte sã coboare

peste noi toþi bucuriiduhovniceºti, pace ºi bunã

înþelegere, iar Hristos cel În-viat sã ne dãruiascã sãnãtate

ºi întru toate bunã sporire.

































































Noaptea Sfântã a Învierii sã vã lumi-neze sufletele pentru a fi mai buni,mai curaþi, mai înþelegãtori ºi mai

apropiaþi de Dumnezeu!Un Paºte fericit alãturi de cei dragi!

































de Marielena Popa

C azul primaruluimunicipiului Râm-nicu Vâlcea, Emi-

lian Frâncu, arestat preven-tiv, pentru 29 de zile, subacuza de luare de mitã, este,deocamdatã, o nebuloasã.Flagrantul, piatra grea aprobatoriului Direcþiei Na-þionale Anticorupþie (DNA)în aceastã situaþie presupusinfracþionalã, aºa cum a fostfãcut public, dar ºi în bazaunor documente pe care lefacem cunoscute în premie-rã, pare discutabil. Rãmânede vãzut dacã procuroriiAnticorupþie deþin ºi alteprobe care sã-l incriminezepe edilul-ºef din RâmnicuVâlcea.

DNA: „Asupralui Frâncunu au fostidentificateînscrisuri,bunuri sauvalori caresã interesezecauza”

În exclusivitate, Indiscretîn Oltenia publicã procesul-verbal de percheziþie, din 26aprilie, al Direcþiei Naþiona-le Anticorupþie (DNA), laPrimãria Râmnicu Vâlcea.Potrivit acestui document(foto), „cu ocazia perchezi-þiei corporale, efectuatã asu-pra învinuitului FrâncuEmilian Valentin nu au fostidentificate înscrisuri, bu-nuri sau valori care sã inte-reseze cauza”.

Aºadar, la percheziþie,asupra lui Frâncu nu s-agãsit niciun leu din parân-dãrãtul de 10% . În cãuta-rea altor probe, procuroriiDNA au plecat din Primã-

de Octavia Hantea

În fiecare an, în judeþulDolj se produc câtevazeci de accidente de mun-

cã, unele soldate cu incapaci-tate temporarã de lucru, altelechiar cu decese. Domeniile deactivitate cu risc ridicat suntconstrucþiile, agricultura, pro-ducerea energiei termice ºielectrice, accidentele de circu-laþie din timpul programuluide lucru al angajatului repre-zentând un fenomen care a luatamploare la nivelul judeþuluinostru. „Ca domenii foarte ris-cante putem nominaliza con-strucþiile pe primul loc, apoiagricultura ºi în cele din urmãenergia electricã ºi termicã.Toate acestea sunt zone de riscridicat. Din fericire, la niveluljudeþului nostru problemele nusunt foarte grave. Angajatoriiau început sã conºtientizezeimportanþa respectãrii norme-lor de sãnãtate ºi securitate în

Construcþiile, agricultura ºi producereaenergiei electrice ºi termice sunt cele mairiscante domenii de activitate din judeþulDolj. Fie cã angajatorul nu-ºi respectãsalariatul din punct de vedere al condiþiilorde muncã, fie cã angajatul trateazã cuindiferenþã normele de sãnãtate ºi securita-te în muncã, aceste douã situaþii sunt cau-zele frecvente ale producerii accidentelordin timpul serviciului. Conform unui bilanþîntocmit de reprezentanþii InspectoratuluiTeritorial de Muncã Dolj, în primul trimestrudin acest an au fost înregistrate 15 astfel denenorociri, statistica anului trecut evidenþi-ind 44 de accidente de muncã, dintre careopt mortale.

muncã, fie datoritã campanii-lor de informare, fie din cau-za amenzilor care se pot apli-ca. Acum zece ani nu erau re-ceptivi la ceea ce le transmi-team, dar acum se simteschimbarea mentalitãþii. Sanc-þiunile sunt foarte mari, între2.000 ºi 10.000 de lei, ºi poa-te cã ºi acest lucru conteazã”,a explicat ºeful ServiciuluiSSM din cadrul ITM Dolj, Sil-viu Poenaru.

Probleme cuechipamentul

Dacã angajatorii au devenitmai responsabili, nu acelaºilucru se poate spune despresalariaþi. Deºi li se pune la dis-poziþie echipament necesar delucru, aceºtia nu se sinchisescsã îl poarte. Statisticile aratã cãuna dintre cauzele accidentã-rilor la locul de muncã estetocmai faptul cã muncitorul nupoartã haine corespunzãtoare.

„Cauza frecventã a produce-rii accidentelor este legatã deechipament. Sunt cazuri cândlucrãtorilor nu li se pun la dis-poziþie echipamentele necesa-re, dar sunt extrem de multesituaþii când lucrãtorul nu îlpoartã chiar dacã îl are în do-tare. Cele mai multe cazuri potfi observate pe ºantierele deconstrucþii. Angajatul nu poa-te fi tras la rãspundere, ci dinpãcate tot angajatorul este luatla rost. Legea îi traseazã ºi lu-crãtorului obligaþii la locul demuncã, dar nu prevede mãsu-rile care se pot lua dacã per-soana în cauzã nu le respectã.Pe lângã partea de echipa-ment, între cauzele accidente-lor mai avem nerespectareatimpului ºi a condiþiilor demuncã”, a adãugat Poenaru.

Cercetareaaccidentelormortalepoate dura ºicâteva luni

Referitor la numãrul acci-dentelor de muncã, în primultrimestru din acest an sunt în-registrate 15 persoane care s-au ales cu rãni serioase, aflân-du-se în incapacitate tempora-rã de muncã. Din fericire, nici-unul dintre accidente nu a fostmortal. Anul trecut, reprezen-tanþilor ITM Dolj le-au fostcomunicate 84 de accidente demuncã, opt dintre ele soldân-du-se cu decesul lucrãtorilor.Inspectorii au cel mai mult delucru în cazul accidentelormortale, existând situaþii când

ancheta dureazã mai bine de ojumãtate de an. Abia dupãacest interval de timp se poatestabili dacã a fost sau nu acci-dent de muncã. „Am avut în2012 opt accidente mortale.Patru au fost în construcþii,douã în domeniul comerþuluicu ridicata, fiind de fapt acci-dente rutiere, unul în industriaconfecþiilor metalice ºi unul înenergia electricã ºi termicã.Celelalte 76 de accidente aufost cu incapacitate tempora-rã de muncã. Din fericire, înprimul trimestru din acest annu avem niciun accident mor-tal. Cercetãrile în cazul acci-dentelor soldate cu decesulpersoanei respective sunt deduratã. Noi avem ca termennormal de rezolvare 15 zile,dar putem solicita prelungireaperioadei pânã ne vin conclu-ziile de la medicul legist. Fãrãacest rezultat nu avem ce ver-dict sã dãm. Am avut situaþii

când abia dupã nouã luni amstabilit cã un accident a fostunul de muncã. Avem foartemulte cazuri patologice, mul-te infarcturi, ori chiar dacã seîntâmplã în timpul programu-lui de lucru, acestea nu suntaccidente de muncã”, a com-pletat ºeful SSM din cadrulITM Dolj.

Amenzi anuale de1.250.000 de lei

Verificãrile efectuate de in-spectorii ITM Dolj pe liniarespectãrii normelor de secu-ritate ºi sãnãtate în muncã nuau fost lipsite de cazuri caresã nu fi impus aplicarea amen-zilor. „Noi facem în fiecare ziverificãri în teritoriu. Nu apli-cãm în toate cazurile amenzi,ci preferãm în primã fazã sãstãm de vorbã, sã analizãm si-tuaþia, sã stabilim mãsuri cutermene de remediere ºi ulte-rior, dacã angajatorii nu le res-pectã, trecem la sancþiuni. Eine comunicã în ce mãsurã aurezolvat problema sau proble-mele depistate ºi dacã ºtim cãsunt de încredere, luãm act decomunicare scrisã. Dacãavem semne de întrebare, re-venim cu verificarea stãrii defapt. În 2012 au fost aplicate2.441 de sancþiuni, dintre care191 de amenzi în cuantum to-tal de 1.246.500 de lei ºi2.250 de avertismente. În pri-mul trimestru din 2013 avem563 de sancþiuni, dintre care34 de amenzi în valoare tota-lã de 232.500 de lei ºi 529 deavertisment”, a conchis repre-zentantul ITM Dolj.

Construcþiile ºi agricultura,printre cele mai riscante

domenii de activitate în Dolj

































CMYK


SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipamente,instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardosire,vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limitare ºistingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

te

Flagrant discutabilla primarul dinRâmnicu Vâlcea

















public central din RâmnicuVâlcea”, exprimându-ºi pãre-rea cã soluþia cea mai bunã arfi fost îmbinarea ideilor dinproiectul câºtigãtor (al denun-þãtorului) ºi proiectul de pepoziþia a doua.

Are DNA dovadacã primarula cerut 10%în scris?

Cotidianul „Gândul”, careciteazã referatul procurorilorDNA, conform cãruia, în în-tâlnirea pe care primarul ar fiavut-o, pe 22 aprilie, cu arhi-tectul (n.r denunþãtor) SorinDragoº Popescu, la restauran-tul Hotelului Ibis din Bucu-reºti, primarul Frâncu ar fi so-

ria Râmnicu Vâlcea cu ºasesaci de documente.

Scenade lateleviziuneaVâlcea 1

Din rechizitoriul DNA, aºacum a fost publicat pe site-ulacestei instituþii, nu rezultã cãdirectoarea postului de televi-ziune Vâlcea 1, Aurora Con-stantinov, a pus mâna pe banisau i-ar fi vãzut. Mai mult,conform unor lucrãtori ai aces-tei televiziuni, procurorii An-ticorupþie ar fi nãvãlit în biroulAurei Constantinov, în timp ceea stãtea de vorbã cu denunþã-torul despre proiectele partici-pante la concursul “Reorgani-zarea ºi amenajarea spaþiului

licitat 10% din contractul cuprimãria. “În contextul pretin-derii foloaselor, inculpatul aprezentat denunþãtorului ocoala A4 ce avea deja consem-nate menþiuni olografe, în carese fãcea referire la obligaþia bi-roului de arhitecturã de platãa unui procent de 10 la sutã dinsuma de 200 de mii de euro cetrebuia sã o primeascã pentrulucrãrile efectuate ºi predate”,scrie Gândul. Potrivit refera-tului DNA,dupã ce i-a trans-

mis lui Popescu indicaþiilecu solicitarea de ºpagã,Frâncu a distrus coala dehârtie. Aºadar, DNA nu arehârtia cu solicitarea scrisã,a ºpãgii, câtã vreme susþinecã primarul a distrus aceas-tã probã. Rãmâne de vãzut,dacã existã vreo dovadã fil-matã a momentului în careEmilian Frâncu i-a arãtatdenunþãtorului coala în caresolicita 10% din suma con-tractului încredinþat.

5SPECIAL

Comunicatul Direcþiei

Naþionale AnticorupþieProcurorii din cadrul Direcþiei Naþionale Anticorupþie efectu-

eazã acte de urmãrire penalã faþã de inculpatul FRÂNCU EMI-

LIAN VALENTIN, primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, în

sarcina cãruia s-a reþinut infracþiunea de luare de mitã.

Din ordonanþa de punere în miºcare a acþiunii penale întocmite

de procurori a rezultat urmãtoarea stare de fapt:

La începutul anului 2013, primãria Râmnicu Vâlcea a încredin-

þat unei firme un contract de prestãri de servicii în valoare de

200.000 euro, având ca obiect lucrãri de amenajare a unor spaþii

publice din municipiul Râmnicu Vâlcea.

În luna ianuarie 2013, inculpatul Frâncu Emilian Valentin i-a

pretins unui denunþãtor, administratorul firmei cãreia îi fusese

încredinþat contractul de prestãri de servicii în valoare de 200.000

de euro, un procentaj de 10% din aceastã sumã.

Dupã finalizarea lucrãrilor menþionate în contractul de prestãri

de servicii ºi plata unei prime tranºe din banii datoraþi de primã-

rie, la data de 22 aprilie 2013, inculpatul Frâncu Emilian Valentin

i-a pretins aceluiaºi denunþãtor sã îi remitã, printr-un intermediar,

suma de 50.000 lei pentru ca în schimb sã semneze documentele

care condiþionau efectuarea plãþii celei de-a doua tranºe cãtre fir-

ma denunþãtorului, în contul prestãrii de servicii al cãror benefi-

ciar era primãria Râmnicu Vâlcea.

De asemenea, inculpatul i-a mai solicitat aceluiaºi denunþãtor

sã mai achite ºi suma de 40.000 lei, disimulatã într-un contract de

sponsorizare, dupã plata ultimei tranºe pentru prestarea servicii-

lor de cãtre firma denunþãtorului.

La data de 25 aprilie 2013, conform înþelegerii anterioare, de-

nunþãtorul i-a remis inculpatului Frâncu Emilian Valentin, prin

intermediar, suma de 50.000 lei, împrejurare în care procurorii au

procedat la constatarea infracþiunii flagrante.

Inculpatului Frâncu Emilian Valentin i s-au adus la cunoºtinþã

acuzaþiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de pro-

cedurã penalã, iar la data de 25 aprilie 2013, procurorii antico-

rupþie au dispus reþinerea acestuia pentru 24 de ore, urmând a fi

prezentat la Tribunalul Bucureºti cu propunere de arestare pre-

ventivã pentru 29 de zile.

Actualizare (29.04.2013): La data de 26 aprilie 2013, Tribuna-

lul Bucureºti a dispus arestarea preventivã a inculpatului FRÂN-

CU EMILIAN VALENTIN pe un termen de 29 de zile.

ExExExExExclusiv!clusiv!clusiv!clusiv!clusiv!


c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament social:LARISA MITITELU

Reporter:OCTAVIA HANTEA

Difuzare: Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812

Marielena PopaCoordonator subredacþie

Tel. 0760.673.557; 0745.358.313Criºu Popescu

ºef Departament Ancheteºi Investigaþii0745.848.191

SlatinaMihaela Bobaru

estrului rugãmintea de a ac-cepta propunerea ºi de a nevizita la Slatina, iar domniasa a plusat cu trei cafele adu-se pe tavã de o secretarã bru-netã dupã care salivez ºi azi.Autorul romanului „Groapa”urma sã aleagã între o cãlã-torie la Veneþia (cred cã înlegãturã cu „Sãptãmâna ne-bunilor”) ºi o descindere laSlatina. Închipuiþi-vã cã aales Slatina! Am trecut pe altãfuncþie, iar cei ce au preluatfrâiele cenaclului „Ion Minu-lescu” s-au gândit sã-l ade-meneascã ºi ei pe „patron”.Au trimis doi crai, dintre careunul mai puþin ºcolit, dar cuexperienþã de activist, ºi toc-mai acesta a deschis gura:„ªtiþi, maestre, toatã lumeade la noi vã apreciazã pentru«Cel mai iubit dintre pãmân-teni!»”. „Patronul” a apãsatpe buton ºi i-a ºoptit secreta-rei, cât sã priceapã ºi oaspe-þii imprudenþi, cã nu mai enevoie de cafele ºi cã astfelîntrevederea a luat sfârºit.Arc peste timp, iatã cã la Sla-tina se coace de un al doileacenaclu judeþean. Ca sã-midau cu pãrerea, specificul þinede ceea ce îºi propun organi-zatorii. Dacã îl vor doar calaborator de creaþie, ceea cenu e puþin lucru, cenaclul li-terar e cel potrivit. Dacã îl vorîn dialog deschis cu domeniiînrudite, un cenaclu al arte-lor e cel indicat. Personal,înclin spre al doilea. Litera-tura a fãcut întotdeauna casãbunã cu arta plasticã ºi muzi-ca, a „coabitat” cu arta popu-larã, dupã cum nu îi suntstrãine medalioanele, aniver-sãrile ºi comemorãrile, con-ferinþele etc. Iar Slatina, dupãcâte vãd ºi aud, cu generaþii-le ei de dascãli ºi elevi meri-tuoºi, cu noul val de poeþi ºiprozatori talentaþi, dispune deenergiile necesare.

Redacþia ºi colaborato-rii revistei „OltArt”,de la Slatina, au pus

în discuþie publicã înfiinþareaunui cenaclu de anvergurã ju-deþeanã. Îl doreºte ºi editorulAndi Barcan, patronul Editu-rii Hoffman, îl doreºte ºi re-dactorul-ºef al revistei, C.Voinescu. Sã fie un cenaclupur literar sau un cenaclu alartelor? – a sunat întrebarea.Ca unul care ani buni m-amaflat în treburi cu de-ale cul-turii slãtinene, implicit ºi ju-deþene, salut cordial iniþiati-va. Am acolo destui prietenifoºti membri ai cenaclurilorliterare - fiindcã au existatmai multe - , care au confir-mat în timp ºi au ajuns autoride cãrþi, ba chiar membri aiUniunii Scriitorilor din Ro-mânia. Lista e lungã ºi ca ata-re îmi reprim pornirea (plã-cutã, se înþelege) de a-i numipe toþi aici ºi acum. Desprecenaclurile de atunci, douãvorbe. Cenaclul „Balada” afuncþionat o vreme în cadrulBibliotecii Judeþene, apoi atrecut la Casa de Culturã amunicipiului. Casa de Cultu-rã a Sindicatelor avea ºi ea uncenaclu al ei, „Metafora”.Talente câte vrei ºi orgolii pemãsurã! În toate celelalte ora-ºe ale Oltului, cât ºi în câtevacomune mai rãsãrite, fiinþaude asemenea astfel de cena-cluri. ªi atunci mi-a venit ide-ea sã propun înfiinþarea unuicenaclu judeþean, „Ion Minu-lescu”, ºi aºa i-a rãmas nume-le. Mi-a mai venit ideea sã-icinstesc botezul cu un preºe-dinte de onoare, în consecin-þã m-am blindat cu toate celede trebuinþã ºi am sunat laEugen Barbu (mã bucur cãEugen Negrici s-a opus scoa-terii acestuia din… literatu-rã!). M-a însoþit în misiunepoetul Dan Mutaºcu, olteanget-beget. I-am înaintat ma-

Nu stricãun cenaclujudeþean la Slatina

6SPECIAL

Cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale,vã transmitem mesajul nostru de respect

ºi admiraþie. Fie ca spiritul Învieriisã vã lumineze calea, sã vã umple sufletul

de bucurie, sã vã aducã speranþãºi încredere!

Hristos a Înviat!Director

Administraþia Bazinalã de Apã Jiu,Marin Talãu

Sfintele Sãrbãtori sã vã inunde sufletul depace ºi credinþã, sã vã umple casa de lumi-nã ºi sã vã aducã mai aproape de cei dragi!

Primarul oraºului Bãile Govora,Mihai Mateescu

































de Octavia Hantea

Ciorba de legume ºimâncarea de cartofinu vor lipsi din me-

niul pacienþilor spitalelordin Dolj ºi Gorj, nici mãcarîn ziua de Paºte. Reprezen-tanþii instituþiilor au reuºit,dupã calcule riguroase, ca îndepozitul unitãþilor spitali-ceºti sã ajungã ºi alimentelenecesare pregãtirii ºi altorfeluri de mâncare decât celeservite într-o zi normalã despitalizare, meniurile nefi-ind însã prea diversificate.Astfel, doljenii ºi gorjeniicare au ghinionul sã rãmâ-nã internaþi vor avea la masãfripturã de pui cu piure decartofi, sarmale, ouã roºii ºicozonac, dupã ce îºi vor în-cepe prânzul cu nelipsitaciorbã de legume. Costurileunui astfel de meniu depã-ºesc alocaþia zilnicã de hra-nã, cu doi sau maximum treilei, însemnând cã pentru un

Pregãtirile pentru masa de Paºte sunt în toi,atât pentru pacienþii spitalelor din judeþeleDolj ºi Gorj, pentru copiii ºi bãtrânii dincentrele de plasament, pentru pensionariicu venituri mici, cât ºi pentru oltenii alcãror buget alocat sãrbãtorilor nu este unulrestrâns. Dacã beneficiarii serviciilor insti-tuþiilor publice anterior amintite trebuie sãse limiteze la ceea ce autoritãþile le potoferi, meniurile fiind mai mult decât modes-te, persoanele cu dare de mânã au alesrestaurantele ºi minivacanþele în Bucovina,pe Valea Prahovei sau în strãinãtate.

bolnav se vor cheltui aproxi-mativ 10 lei.

Legumele, numaibune când urmeziun tratament

Ca în fiecare an, mesele pa-cienþilor sunt stabilite de cãtredieteticianul fiecãrui spital dincele douã judeþe, specialiºtii înnutriþie dând asigurãri cã me-niurile respectã necesarul calo-ric al bolnavilor. „Ciorba de le-gume este o sursã de vitamineºi nu are cum sã lipseascã dinmeniul unui bolnav. Este ade-vãrat cã din cauza lipsei fon-durilor acest fel de mâncareeste de bazã în toate spitalelede stat din Dolj ºi cred cã dinmai toate judeþele din þarã. Deºipacienþii spun cã se plictisescde acest fel de mâncare, ar tre-bui sã înþeleagã ºi partea bunã,faptul cã legumele sunt nemai-pomenite în cazul în care ur-mezi un tratament. De obicei,

cu ocazia sãrbãtorilor, fie cãvorbim de Crãciun, Revelionsau Paºte, spitalele stabilesc unaltfel de meniu, ceva mai diver-sificat. Trebuie ca dieteticianulsã aibã grijã ce alimente inclu-de în meniu pentru ca bolnavi-lor sã nu li se agraveze stareade sãnãtate. Pentru Paºte se pre-gãtesc, de regulã, sãrmãluþe nufoarte grase, ouã roºii, fripturãde pui ºi cozonac”, a explicatunul dintre medicii Spitalului

Judeþean Clinic de UrgenþãCraiova.

Surprize culinarela centrele deplasament

O altã categorie de persoanecare nu mai ºtiu ce înseamnãPaºtele petrecut în familie saucare nu au cunoscut niciodatão astfel de bucurie sunt copiii

Publ

icita

te


7SPECIAL

Lumina ºi cãldura Sfintelor Paºti sã vã încãlzeascã sufletele,sã vã lumineze mintea, sã vã deschidã inimile spre iubire,credinþã ºi iertare. Sã vã bucuraþi din plin de frumuseþea

tuturor lucrurilor care vã înconjoarã.Hristos a Înviat!

Primarul oraºului Brezoi,Rober Schell

Sãrbãtoarea Sfântã a Învierii Domnului sã reverse asupravoastrã sãnãtate, belºug ºi bucurii, iar Lumina din

Noaptea Sfântã sã vã ridice sufletele spre noi trepte spiritualeºi sã vã însoþeascã paºii pe drumul vieþii.

Deputat PSD, Aurel Vlãdoiu

PaºteFericit !

Cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, doresc tuturor locuitorilorcomunei Cârcea ca Învierea Domnului sã le sporeascã

sãnãtatea ºi belºugul, sã le împlineascã gândurile ºi speranþele.Valericã Pupãzã,

primarul comunei CârceaPaºteFericit !

Publ

icita

te

Meniu de 1Meniu de 1Meniu de 1Meniu de 1Meniu de 10 lei în s0 lei în s0 lei în s0 lei în s0 lei în spitpitpitpitpitale sau orale sau orale sau orale sau orale sau orfffffelinatelinatelinatelinatelinate şi re şi re şi re şi re şi rezezezezezererererer-----vări la rvări la rvări la rvări la rvări la resesesesestttttaurauraurauraurant pentrant pentrant pentrant pentrant pentru oltu oltu oltu oltu oltenii cu darenii cu darenii cu darenii cu darenii cu dare de mânăe de mânăe de mânăe de mânăe de mână

ºi bãtrânii din centrele de pla-sament. Totuºi, pentru a-i facesã simtã atmosfera de sãrbãtoa-re, reprezentanþii direcþiilor deasistenþã socialã din Dolj ºiGorj au fãcut eforturi ca mân-cãrurile tradiþionale sã nu lip-seascã de pe masa copiilor ºi avârstnicilor pe care îi au în gri-jã. Ca ºi în cazul spitalelor, fon-durile bãneºti nu permit niciaici un meniu foarte diversifi-cat. Dacã cele trei mese costãîntr-o zi obiºnuitã aproximativ10 lei sau chiar mai puþin încazul în care micuþul are subºase ani, meniul de sãrbãtori vaînsemna câþiva lei în plus. Certeste cã de pe masa copiilor ºi avârstnicilor nu vor lipsi sarma-lele, carnea de pui, drobul demiel, ouãle roºii, cozonacul,prãjiturile, fructele ºi sucurile.„De Paºte, unitatea noastrã areobiceiul sã le pregãteascã be-neficiarilor un meniu îmbunã-tãþit, începând cu ouãle roºii, cudrob de miel, cu fripturã demiel, cu sarmale, cu tort, cozo-nac, cu sucuri, cu fructe, în aºafel încât cu toate aceste daruripe care ei le primesc la meniusã treacã mai uºor peste lipsacelor apropiaþi din familie ºirudele lor”, a precizat directo-rul Centrului Maternal din Târ-gu Jiu, Gheorghe Milosteanu.

jã, vârstnicii susþin cã pensiilemici nu le-au permis sã îºiachite facturile din iarnã, aces-te împrumuturi devenind obiº-nuinþã în foarte multe cazuri.„Mai avem de plãtit 600 de leila asociaþie ºi îmi trebuie ºimie câte ceva pentru Paºte.Am scos 1.000 de lei. Daubanii la asociaþie ºi de restulîmi iau niºte carne de miel, ouãpentru vopsit, fãinã, zahãr ºice mai trebuie pentru cozonacºi prãjiuri ºi cam atât pentru

reprezentanþilor CARP TârguJiu, majoritatea pensionarilorgorjeni au împrumutat între3.000 ºi 4.000 lei, în primul tri-mestru din 2013 valoarea îm-prumuturilor ajungând la3.000.000 de lei.

Oltenii cu darede mânã ºi-aufãcut rezervãrila restaurant

În vreme ce Paºtele din

acest an se dovedeºte a fi unulfãrã risipã pentru cei mulþidintre doljeni ºi gorjeni, exis-tã ºi excepþii de la regulã. Aºase face cã oltenii cu dare demânã nu au un buget strâm-torat atunci când vine vorbade cumpãrãturile pentru Sãr-bãtorile Pascale ºi nici meniu-rile de la restaurant nu li separ deloc piperate. Localuri-le din Craiova au mizat peaceste categorii de persoane,

ºi-au pregãtit ofertele dintimp ºi nu se pot plânge decererile venite din parteaclientelei. „Nu am ocupat lo-curile în totalitate, dar nici nune putem plânge. Restauran-tul nostru este unul cu mân-cãruri tradiþionale, aºa cã nuaveam cum sã nu ne respec-tãm ºi de aceastã datã clien-þii. Am pregãtit surprize culi-nare despre care nu avem cumsã vorbim de pe acum pentru

Paºte pe datoriepentrupensionari

Deºi au o casã a lor, o fa-milie mai micã sau maimare, foarte mulþi pensio-nari din Dolj ºi Gorj s-auîmprumutat la casele deajutor reciproc pentru aavea ce pune pe masã dePaºte. Pe lângã aceastã gri-

masã. Am un nepoþel ºi tre-buie sã-i iau ceva de îmbrã-cat, cum spune tradiþia. Euam o pensie de 580 de lei,iar soþul mai are 590 de lei.Foarte greu ne descurcãm,dar avem noroc cu acesteîmprumuturi. Pentru noisunt manã cereascã. Cumterminãm de achitat, cum fa-cem altul. Alte posibilitãþinu sunt”, a spus C. Marianadin Craiova. La cozile pen-tru împrumut din cadrulCRAP Craiova s-au aºezat,în luna aprilie, cu 10-20%mai multe persoane decâtîntr-o lunã normalã, numã-rul zilnic al acestora ajun-gând la 70-80 de pensionari.

Împrumuturi de3.000.000 de lei,la Gorj

În aceeaºi situaþie s-a aflatºi CARP Târgu Jiu, semn cãºi pensionarii gorjeni o scotla capãt cu ajutorul acestorsume bãneºti. Aici, de la în-ceputul anului ºi pânã înprezent s-au înregistrataproximativ 2.000 de soli-citãri, sumele împrumutatefiind variate, de la 200 pânãla 8.000 de lei. Conform

cã vrem sã ne surprindemoaspeþii. Carnea de miel,ouãle roºii ºi cozonacul fã-cut dupã reþeta bunicii nuau cum sã lipseascã din me-niu. Avem vin la discreþieºi muzicã popularã de cali-tate. Meniul a fost stabilitla începutul lunii aprilie ºicostã 250 de lei pentru opersoanã”, a menþionat ºefade salã a unui restaurant dincentrul Craiovei.

Extremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor PascaleExtremele culinare aleSãrbãtorilor Pascale

Publ

icita

te

CMYK


pag. 8

Publicitate

8ACTUALITATE

Lumina ºi cãldura SãrbãtorilorPascale sã vã bucure sufletele,

sã vã deschidã inimile spreiubire, credinþã, iertare. Fie ca

aceste zile încãrcate de spiritua-litate sã vã aducã multã nãdejde

ºi pace în viaþã!

Dr. ing. Mihai Bãlan,director CET Govora

Cu ocazia Sfintei Sãrbãtori a ÎnvieriiDomnului, urez locuitorilor din

comuna Iºalniþa, colaboratorilor ºireprezentanþilor Consiliului

Judeþean Dolj sã se bucure, alãturide cei dragi, de sãnãtate, realizãri

deosebite, pace în familii,luminã în suflet ºi în inimi.
































































deosebite, pace în familii,luminã în suflet ºi în inimi. Ovidiu Flori,

primar comuna IºalniþaOvidiu Flori,
















primar comuna IºalniþaPaºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!

„În cursul anului 2012,Garda Financiarã - SecþiaVâlcea a acþionat pentruobiectivele sale specifice:combaterea fraudelor îndomeniul tranzacþiilor in-tracomunitare, respectarealegalitãþii privind produce-rea, depozitarea, circulaþiaºi valorificarea bunurilor, în

GarGarGarGarGarda Financiară Vâlcea îşi analizda Financiară Vâlcea îşi analizda Financiară Vâlcea îşi analizda Financiară Vâlcea îşi analizda Financiară Vâlcea îşi analizează rează rează rează rează rezultezultezultezultezultatatatatateleeleeleeleele

Activitatea de anul trecut a Gãrzii Financia-re Vâlcea, transpusã în cifre, nu aratã rãu.ªi colaborarea Gãrzii cu celelalte instituþiiale statului este satisfãcãtoare. Cu toateacestea, cazurile de spãlare de bani sauevaziune fiscalã sunt întâlnite des la Vâl-cea. Cifrele frumos însãilate de instituþienu fac decât sã întãreascã ideea cã laVâlcea, ca ºi în alte judeþe, mai este multde lucru în aceastã zonã infracþionalã.

locurile în care îºi desfãºoarãactivitatea agenþii economici ºirespectarea prevederilor în cepriveºte dotarea ºi utilizareaaparatelor de marcat electro-nice fiscale la categoriile deoperatori economici prevãzu-te de legislaþia specificã. Deasemenea s-a mai urmãrit res-pectarea normelor de comerþ

pentru prevenirea, depistareaºi înlãturarea operaþiunilor ili-cite”, aratã Garda FinanciarãVâlcea printr-un raport pre-zentat în ºedinþa ColegiuluiPrefectural.

Arieraterecuperatepentrubugetul de stat

Au fost controlaþi 2.439 deagenþi economici ºi s-au apli-cat 1.163 de amenzi, în valoa-re de 1.163.900 lei. Comisariiau confiscat bunuri în valoarede 520.790 lei ºi sume în cuan-tum de 221.915 lei. A fost sus-pendatã activitatea a 37 deagenþi economici din Vâlcea.

În condiþiile în care procedu-ra de lucru specificã, stabilitãprin Ordin al PreºedinteluiAgenþiei Naþionale de Admi-nistrare Fiscalã (ANAF ), sti-puleazã cã toate transporturi-le de produse identificate curisc fiscal sunt sigilate în punc-

tele de frontierã ºi ulterior de-sigilate, în prezenþa comisari-lor Gãrzii Financiare, la desti-naþia prevãzutã pe documen-tele de transport, Secþia Vâl-cea a efectuat 994 desigilãri ºi98 resigilãri, activitatea demonitorizare având caracterpermanent. De asemenea, încursul anului 2012 Garda Fi-nanciarã Vâlcea a contribuit larecuperarea arieratelor fiscaleraportate de operatorii econo-mici, atrãgând la bugetul destat peste 21.670.000 lei.

Solicitãridin parteaaltor instituþii

Colaborarea cu celelalte in-stituþii coercitive ale statului amers satisfãcãtor, soluþionân-du-se un numãr semnificativde solicitãri. Astfel, 11 lucrãri

au fost efectuate la solici-tarea Parchetului, 26 la so-licitarea Direcþiei Naþiona-le Anticorupþie (DNA), 80la solicitarea Poliþiei, 248au fost solicitate de ANAF,doar trei de cãtre OficiulNaþional de Prevenire ºiCombatere a Spãlãrii Bani-lor (ONPCSB) ºi 122 la so-licitarea altor instituþii (Pre-fectura sau alte organismelocale). În general, acþiuni-le de control au avut un ca-racter inopinat, desfãºurân-du-se la diferite ore din ziºi din noapte, la locurileascunse de producere afraudei fiscale, ca de exem-plu: la depozite de fructe,produse alimentare, fabricide pâine, magazine, localuride alimentaþie publicã, pie-þe ºi târguri.

(C. P.)

37 de agenþieconomici închiºi

















Publ

icita

te


CMYK

9SPECIAL


pag. 9

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

tePu

blic

itate

Învierea lui Hristossã ne lumineze gândurile,sufletul ºi viaþa.Sã ne reînvie credinþaºi dragostea faþã de Elºi faþã de semeni...


Cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, conducerea SC Apavil SA vãureazã prosperitate, realizãri deosebite, sã împãrþiþi bucuria ºispiritualitatea acestor zile cu toþi cei dragi.

Director,Ing. Cristian Jianu

















Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat!Hristos a înviat! Primarulcomunei Malaia,

Sergiu Bogdan

Primarulcomunei Malaia,

Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan


Sergiu Bogdan

Conducerea ºi salariaþii SC ETA SA Râmnicu Vâlcea vã ureazãSãrbãtori Pascale în sãnãtate, iubire, bunãstare, speranþã ºicredinþã.


Director general,Ion Popescu
















Director general,Ion PopescuIon Gigi Matei,

Viceprimarul municipiuluiRâmnicu Vâlcea

Ion Gigi Matei,Viceprimarul municipiului

Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea


Râmnicu Vâlcea

Sãrbãtorile Pascale sã fie pentru noi toþi prilej de întoarcerespre pietate, armonie, speranþã, toleranþã, iubire. Vã doresc sã

petreceþi clipe de neuitat alãturi de cei dragi.


































Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de Vâlcea

Au sãrit în aerouãle de Paºte

Vernisajul expoziþiei deicoane ºi ouã încondeiate«Drumul Crucii», care aavut loc sâmbãtã, 27 apri-lie, la Galeriile „Artex” dinmunicipiul Râmnicu Vâl-cea, s-a soldat cu momente«explozive». Câteva ouãpictate cu mãiestrie de eleviai ªcolii Gimnaziale Ioneºtiau sãrit în aer, împrãºtiindun miros greu de suportatºi declanºând alarma. Potri-vit copiilor, la vopsirea ouã-lor se folosise ºi acidul clor-hidric (n.r.- compus incan-descent, periculos ºi puter-nic coroziv, a cãrui ingera-re poate afecta grav siste-mul digestiv) ºi este posi-bil ca aceasta sã fi fost unadin cauze.

Astfel, un eveniment plinde spiritualitate a fost stri-cat din cauza inconºtienþei

îndrumãtorilor de la ªcoala Io-neºti în arta încondeierii ouã-lor. Cel mai mult au suferitcopiii, care munciserã pentruaceastã expoziþie ºi care, evi-dent, nu aveau nicio vinã. Înrest, a fost frumos. Au expusicoane realizate pe lemn ºi sti-clã artiºti din þarã, dar ºi artiºtiplastici vâlceni, cãrora li s-aualãturat elevi de la ªcoala Þe-peºti. Curator, artistul plasticValeriu Stoica.

Pentru ValeriaTãnase a venitvremea poeziei

Valeria Tãnase, realizatoarede talk-show, de succes, la te-leviziunea Vâlcea 1, a comis,la vernisajul expoziþiei “Dru-mul Crucii”, o indiscreþie. ªi-a citit, în sfârºit, în aplauzelepublicului, una dintre poezii,poezii pe care le pãstreazã, demulþi ani, în sertarele sufletu-

lui ei ºi în sertarele mobilei.“Vine-o vreme “, a spus Vale-ria, înainte de a citi. Poezia“ªtiu cã eºti” pare sã exprimefericirea de a regãsi o certitu-dine, rãtãcitã, un timp, prinmeandrele vieþii. Fãrã îndoia-lã, exprimã ºi mult talent.

Cum aºa?Umblã vorba cã un fost di-

rector de bancã din Vâlcea ºi-ar fi gãsit nevasta în pat cu unproprietar de cârciumã dinCãlimãneºti, pesedist de vazã.Un rãutãcios zice: «Chiar înpat? Pãi cum sã încapã ãla într-un pat?!» Vai, vai!

Automobiliºtiicu sutanã

La Arhiepiscopia Râmnicu-lui s-ar putea deschide lejer ofilialã a Automobil ClubuluiRomân. PS Emilian Loviºtea-nul ºi-a luat maºinã nouã în

2010 ºi a primit alta cadouîn 2013. În ultimul an, cãlu-gãrul Sebastian, slujitor alcatedralei, a schimbat treimaºini. Toate numai una ºi-una. La mai multe...

Ceva incertla CCD

Despre ºefa Casei Corpu-lui Didactic, Andra Bica, sespune cã este o femeie cumult bun simþ. În general,despre doamna în discuþie seexprimã lucruri „de bine”.Problema care-i rãmâne derezolvat þine de numirea sala Casa Corpului DidacticVâlcea. Umblã vorba cãViorel Bica, soþul, adicã, arfi în relaþii foarte bune cuºeful corpului de control dinMinisterul Învãþãmântului,Robert Berezovscki. ªi cã ºiaºa se explicã ascensiunea.Baºca doamna Maricica,trãiascã! Andra Bica neagãlegãtura… cu acelaºi bunsimþ.

S-a dezlãnþuit!Cristian Iliescu, despre

care majoritatea colegilorlui din PNL spun cã este „unpenibil”, s-a dezlãnþuit, întoatã imensitatea lui, la ceamai recentã ºedinþã de Bi-rou, împotriva lui EmilianFrâncu. ªedinþa a avut locchiar în ziua în care prima-rul a fost dus la DNA. Vi-novãþia sau nevinovãþia luiFrâncu nu se pot proba, deo-camdatã, însã Iliescu dãdu-se deja verdictul. Omul aurlat despre cât de nenoro-cit este Frâncu, pânã când afost atenþionat chiar ºi de ad-versarii consacraþi ai prima-rului sã înceteze.

Publ

icita

te


10ACTUALITATE

Publ

icita

teFlorea Neacºu,primarul comunei Gighera

Florea Neacºu,primarul comunei Gighera
















Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Vã urez ca Sãrbãtorile Pascale

sã vã aducã încredere, armonie,fericire, iubire. Împãrtãºesc,cu dumneavoastrã, bucuria

acestor zile ºi speranþa de mai bine.

Nicolae Stãncioi,Primarul oraºului Filiaºi

Sãrbãtorile de Paºte sã fie momentul când speranþele tainice sãiasã la luminã ºi sã devinã împliniri. Sã avem puterea sã câºti-gãm respectul oamenilor ºi iubirea celor dragi. Sã ne bucurãmde ceea ce este frumos ºi sã redescoperim împreunã iubirea!

















Ion Rãcãreanu,primar comunaBrãdeºti

















Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!

Liniºtea Sfintei Sãrbãtori a ÎnvieriiDomnului sã coboare în inimilelocuitorilor comunei Brãdeºti

ºi sã le dea sãnãtate, liniºte în sufleteºi pace în case.

de Criºu Popescu

La doar 11 ani, DenisaTeodosiu din Râmni-cu Vâlcea trãieºte o

dramã. ªi nu de ieri, de azi,ci de când s-a nãscut. De lanaºtere fetiþa a avut sternulînfundat, fapt care i-a pro-vocat o cavitate mare în ca-pul pieptului. Aceasta s-amãrit de la an la an, Denisaavând probleme la respira-þie ºi efort. „Nu putea sã facãefort, imediat cum alerga, deexemplu, obosea foarte tare.Noaptea avea foarte des cri-ze respiratorii, se sufoca!”,povesteºte Mihaela Teodo-siu, mama Denisei.

Problemãdin naºtere

Din primele zile de viaþãdoctorii au constatat o dis-funcþionalitate medicalã laDenisa. Diagnosticul a foststern înfundat, fapt care i-aprodus, în timp, fetei, o gau-rã în cavitatea toracicã. Ca-uza problemei era faptul cãDenisa nu avea calciu. ªinici nu asimila, deºi în pri-mii ani de viaþã i-a fost ad-

SporSporSporSporSport în locul opert în locul opert în locul opert în locul opert în locul operaţiilor periculoaseaţiilor periculoaseaţiilor periculoaseaţiilor periculoaseaţiilor periculoase

O fetiþã din Râmnicu Vâlcea a reuºit sã îºivindece problema de sãnãtate pe care oavea din naºtere, cu ajutorul sportului. Deºimedicii nu îi dãdeau nicio ºansã fãrã opera-þie, iar starea ei de sãnãtate se agravasimþitor odatã cu trecerea timpului, DenisaTeodosiu a reuºit sã-ºi revinã prin exerciþii-le sportive fãcute în sala profesorului Au-gustin Dumitrescu. Astfel, drama de zi cu zia unei familii de vâlceni se încheie fãrã preamulte cheltuieli ºi bãtãi de cap, deºi anibuni au fost presaþi de starea de sãnãtate aDenisei. Augustin Dumitrescu susþine cãfetiþa a fãcut progrese mari, iar problemade sãnãtate pe care o are este spre vinde-care.ministrat foarte mult. Mediciiau sfãtuit familia sã meargã laoperaþie, la Spitalul de Copii„Marie Curie” din Bucureºti.„Ne-au spus sã mergem aco-lo, dar nu am mai dus-o. Ne-am temut, pentru cã ºtiam ceînseamnã o asemenea opera-þie. Denisa s-ar fi chinuit foar-

te mult post-operatoriu ºi anibuni dupã aceea”, a mai spusmama, vizibil emoþionatã.Într-adevãr, o operaþie ca ace-ea la care se refereau mediciiera destul de delicatã, nu atâtîn sine, cât prin efectele ulte-rioare. Trebuiau introduse niº-te lamele în corpul fetei, care

forme. „Dupã tratament ºiexerciþii mã simþeam la fel”,spune fetiþa. Printr-un concursfavorabil de cunoºtinþe ºi îm-prejurãri, mama Denisei acunoscut o prietenã al cãreibãiat s-a recuperat medical lasala profesorului AugustinDumitrescu, din Râmnicu Vâl-cea. În urmã cu aproximativ unan ºi jumãtate, Denisa Teodo-siu a început primele ºedinþede recuperare la sala acestuia.Roadele s-au vãzut la nici treiluni.

Dumitrescu:„Sunt sigurcã se va recuperacomplet!”

Odatã ajunsã la sala lui Au-

gustin Dumitrescu, Denisaa intrat într-o program derecuperare fizicã ºi tonifie-re a musculaturii. „Am con-ceput un program de recu-perare cu exerciþii izometri-ce, la sol, fãrã greutãþi, pen-tru musculaturã la zoneletoracice, abdominale ºi aºanþurilor vertebrale. Ulte-rior, am combinat acesteexerciþii cu cele dinamice,cu greutãþi uºoare ºi la apa-rate. Toate acestea, corobo-rate, desigur, cu o alimen-taþie sãnãtoasã. Deci, fãrãdulciuri, care distrug cal-ciul, mezeluri, bãuturi aci-dulate, mâncare tip fast-food. Primele rezultate s-auvãzut dupã trei luni. Deni-sa a vrut sã se lase, fiindcãexerciþiile i s-au pãrutuneori prea grele, dar dacãnu îi impuneam acest ritm,sigur nu ajungeam la efec-tele de acum. Se vede cã emult mai bine, datoritã fap-tului cã i s-a tonifiat mus-culatura ºi i-a împins ster-nul în faþã. Exerciþiile tre-buie continuate. Am înþelescã nu mai poate veni la salãdin toamnã, pentru cã areore dupã-amiaza, aºa cã i-am prescris un program deexerciþii acasã. Oricumavem la dispoziþie toatãvara sã mai recuperãm.Sunt sigur cã se va recupe-ra complet”, a explicat Au-gustin Dumitrescu.

Recuperãrifizice din 1987

Augustin Dumitrescu seocupã din 1987 de recupe-rãri medicale, deºi principa-la sa activitate este culturis-mul. La sala de sport dinparcul Zãvoi, Dumitrescu arecuperat pânã acum zeci,dacã nu chiar sute de ase-menea cazuri de-a lungulanilor. Denisa Teodosiu s-arecuperat fãrã operaþii cos-tisitoare ºi fãrã supliciul fa-zelor postoperatorii.

Vâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fiziceVâlceancã de 11 ani salvatãprin exerciþii fizice

sã-i împingã sternul în faþã.Ceea ce doare teribil, odatãcu creºterea organismului –fiindcã lamelele trebuiaumenþinute în corp pânã dupãpubertate. Cu timpul, apardureri atât de mari, încât celoperat are nevoie de morfi-nã.

Ani de exerciþiiºi tratamentinutil

Denisa Teodosiu a fãcutexerciþii de recuperare la uncentru specializat din Râm-nicu Vâlcea. Gratis, ce-idrept, numai cã nu au avutrezultatele scontate. În totacest timp, Denisei i se ad-ministra calciu sub diverse

Denisa Teodosiu ºi Augustin Dumitrescu

Publ

icita

te


11SPECIAL

Liniºtea Sfintei Sãrbãtori a Învierii Domnului sã coboare însufletele creºtinilor din Poiana Mare ºi sã le dea sãnãtate,liniºte în suflete ºi pace în case.

Paºte Fericit!

Marin Vintilã,primar comuna Poiana Mare

Bucuria vine din lucruri mãrunte, liniºtea vine dinsuflet, lumina vine din inima fiecãruia. Cu prilejulSãrbãtorilor Pascale, urez locuitorilor comunei ºi

colaboratorilor sãnãtate, multe bucurii ºi prosperitate.

Gheorghe Mungiu,primarCiupercenii Noi

de Sergiu Dumitrescu

De Paºte, în fiecarean, la mãnãstireaLainici sosesc câte-

va mii de credincioºi (apro-ximativ 5.000, potrivit IPJGorj - n.red.) din judeþelelimitrofe Hunedoara, Vâl-cea sau Dolj, dar ºi din lo-calitãþi mai îndepãrtate. Pe-lerinii participã la slujbaÎnvierii oficiatã de preoþiimãnãstirii în curtea lãcaºu-lui ºi apoi, o parte dintre eisunt poftiþi la masa cu bu-cate oferite de cãlugãrii carevieþuiesc la mãnãstirea Lai-nici. Lãcaºul de cult este unloc important de pelerinaj alromânilor din toatã þara ºi afost construit în anii 1812-1817. Dispune de o valo-roasã colecþie de artã ceconþine icoane ºi obiecte decult. Alþi peste 5.000 de cre-dincioºi sunt aºteptaþi sãparticipe la slujbele dinnoaptea de Înviere de lamãnãstirile Polovragi ºiTismana. Mãnãstirea Tis-mana este unul dintre celemai vechi lãcaºe de cult dinOltenia, având peste 600 deani de la înfiinþare. Turiºtiicare aleg mãnãstirea Tisma-na mai pot vizita CheileSohodolului, Casa Memo-

PrPrPrPrPrefefefefeferererereratatatatate: Rânca şi mănăse: Rânca şi mănăse: Rânca şi mănăse: Rânca şi mănăse: Rânca şi mănăstiriletiriletiriletiriletirileSãrbãtoarea Pascalã ºi minivacanþa de 1mai vor însemna mai mulþi bani pentruproprietarii de pensiuni din judeþul Gorj,dar ºi pentru feþele bisericeºti de la celemai importante mãnãstiri din zonã. Zecide mii de pelerini vor lua luminã de lamãnãstirile Lainici, Tismana, Polovragi ºiCrasna, iar alte mii de turiºti îºi vor petre-ce minivacanþa la Rânca sau la pensiuniledin zona de sub munte a Gorjului.

rialã „Constantin Brâncuºi” dela Hobiþa, pãdurea de castanicomestibili de la Topeºti-Tis-mana, crescãtoriile de pãstrãvide la Tismana, schiturile Cio-clovina de Sus ºi de Jos.

Cautã liniºtea învremuri stresante

Mãnãstirea Lainici este unadintre cele mai vizitate mãnãs-tiri din Oltenia ºi atrage anualzeci de mii de pelerini, dar ºituriºti dornici sã petreacã aicicâteva momente, mãcar, de li-niºte. „Venind la sfânta mãnãs-tire Lainici, credincioºii seapropie de bunul Dumnezeu,iar aici sunt primiþi întotdeau-na cu toatã ospitalitatea. Laslujba Învierii Mântuitoruluivor veni peste cinci mii de cre-dincioºi, aºa cum se întâmplãan de an, aºa este obiceiul, lu-mea abia aºteaptã aceastã sfân-tã sãrbãtoare ca sã vinã la mã-nãstire. Spre dimineaþã, apro-ximativ 300 dintre dânºii vorrãmâne la masã. Sunt persoa-ne cu venituri reduse ºi vormânca împreunã la masa dePaºte, care nu va cuprinde car-ne, ci doar preparate din peº-te. Aici nu se serveºte carne,aºa cã meniul de sãrbãtoare vacuprinde bucate din peºte:vom avea sãrmãluþe de peºte,

piftie ºi alte preparate, pluscozonac. Oamenii ºtiu cã vormânca aici, ºtiu cã la noi se potodihni peste noapte. Oameniicare vin la mãnãstire încearcãsã conºtientizeze credinþa, adi-cã s-o înþelegi, pentru cã o cre-dinþã de neînþeles nu estebunã. Cei mai importanþi paºiai omului sunt aceia pe care îiface în bisericã ºi mai ales într-o perioadã cum este aceasta, aPaºtelui“, a spus pãrintele Ioa-chim Pârvulescu, stareþul mã-nãstirii Lainici.

Se vestescîncasãri bunepentru pensiuni

Cei care vor alege sã petrea-cã minivacanþa de 1 mai ºiPaºtele în zona de sub muntea Gorjului se vor putea cazala pensiunile din Rânca. Dejacea mai mare parte a pensiu-nilor au fost rezervate. „Esteo perioadã excelentã, în acestsfârºit de sãptãmânã s-a maiputut schia, copiii ºi adulþii s-au dat cu sania, a fost soare,cred cã va fi foarte frumos ºiîn perioada urmãtoare. Avemconfirmarea din anii trecuþi cãstaþiunea este atractivã atâtpentru gorjeni, cât ºi pentruturiºti din alte judeþe. Am vor-bit cu proprietarii pensiunilordin Rânca ºi din ce mi-au spusvor fi cam 3.000 de turiºti ºiun grad de ocupare a locurilorde cazare de 90%. Este ºi obisericã în Rânca, lumea ºtie,unde va fi oficiatã ºi slujba dePaºte ºi unde credincioºii vorputea participa la slujba reli-gioasã. La pensiuni se va pre-gãti meniu special cu ouã ro-ºii, de la an la an, numãrul tu-riºtilor creºte“, a spus Sabin

Cornoiu, ºeful SalvamontGorj. Dacã ajungeþi la Rân-ca trebuie sã vizitaþi ºi Peº-tera Polovragi din comunacu acelaºi nume, situatã nula foarte mare distanþã deRânca. Peºtera Polovragieste punct de atracþie turis-ticã ºi gãzduieºte o coloniede peste 300 de lilieci Rhy-nophus, numit popular lilia-cul cu potcoavã, graþie for-mei de potcoavã a pliului cele înconjoarã nasul. Anual,peºtera este vizitatã de pes-te 23.000 de turiºti.

Rafting pe Jiupentru amatoriide aventurã

Veste bunã pentru iubito-rii de senzaþii tari: pe 1 maise va da startul sezonului derafting pe râul Jiu de pe te-ritoriul judeþului Gorj. Po-trivit lui Sabin Cornoiu,ºeful Salvamont, traseul vaîncep de la Lainici ºi se vatermina la Bumbeºti Jiu.Participanþii se vor bucurade un traseu cu o lungimede 12 kilometri, un grad dedificultate de la 2 la 4, iardiferenþa de nivel va fi de210 metri. Preþurile pentruo zi la rafting sunt cuprinseîntre 150 de lei ºi 300 de lei.„Sunt foarte mulþi tour-ope-ratori din România care ºi-au anunþat intenþia sã vinãpe Jiu dupã ce deschidemsezonul de rafting. Sperãmla cât mai mulþi turiºti, maiales cã e ºi minivacanþa ºiPaºtele. Ofertele tour-ope-ratorilor sunt atractive pen-tru cã se pot combina ele-mentele specifice Sãrbãto-rilor Pascale cu restul ele-mentelor pe care le propu-ne oferta turisticã a judeþu-lui Gorj, respectiv mãnãsti-rile, peºterile, turismul deaventurã. Sezonul va duradouã luni, apa va fi foartebunã pe Jiu, este cea maibunã!”, a spus Sabin Cor-noiu, ºeful Serviciului Sal-vamont Gorj.

Mãnãstirea Lainici

Peºtera Polovragi

Rafting pe Jiu

Paºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în GorjPaºtele – afacereturisticã în Gorj

CMYK


pag. 12

12SPECIAL

Publ

icita

te

Preºedinte,Samoil Vâlcu

















Fie ca Sfânta Sãrbãtoare a Învierii Domnului Isus Hristos sã vãaducã luminã ºi pace în suflete ºi în familiile dumneavoastrã.

Sã petreceþi marea sãrbãtoare cu bucurii, cu pace, cu sãnãtate ºicu alese împliniri. Sã vã bucuraþi din plin de frumuseþea tuturor

lucrurilor care vã înconjoarã.

Florin Cârciumaru,Primarul Municipiului

Târgu Jiu

Paºte fericittuturor!

Sfânta Sãrbãtoare a Învierii Domnului sã ne fie prilej de bucu-rie ºi împliniri, cu luminã ºi bucurie. Sã fiþi înconjuraþi de recu-noºtinþa ºi dragostea celor dragi ºi apropiaþi. Cãldura SfintelorPaºti sã vã încãlzeascã sufletele, sã vã deschidã inimile spreiubire, credinþã ºi iertare.

Ion Cãlinoiu,Preºedintele Consiliului Judeþean Gorj


de Larisa Mititelu

D acã traversareastrãzii prin locurinecorespunzãtoa-

re ar fi un sport, atunci cra-iovenii ar fi campioni. Gra-ba de a trece pe cealaltã par-

Chiar dacã trecerea de pietoni este ladoar zece metri depãrtare, unii craiovenise încãpãþâneazã sã traverseze stradaprin loc nepermis. De la începutul anuluiºi pânã în prezent, poliþiºtii craioveni audat 1.472 de amenzi. Cei mai mulþi dintrecontravenienþi sunt bãtrâni.

te a strãzii sau lenea de a mer-ge pânã la trecerea de pietoniaflatã la doar câþiva paºi estepentru mulþi pietoni motivulcare îi determinã sã încalce le-gea ºi îi aruncã în faþa maºini-lor. Din luna ianuarie ºi pânãîn prezent, poliþiºtii craioveni

au aplicat 1.472 de sancþiunicontravenþionale. Surprinzã-tor este faptul cã majoritateapietonilor traºi pe dreapta deoamenii legii sunt trecuþi de 50de ani. Cei care ar trebui sã fieun exemplu pentru tineri suntde fapt tocmai cei care „calcãpe bec”. Bãtrânii se scuzã înfaþa poliþiºtilor, spunând cãtraverseazã pe acolo pentru aajunge mai repede la magazi-nul cu pâine. „Din pãcate, nutoatã lumea înþelege cã trebu-ie sã traverseze strada prin lo-curile special amenajate ºisemnalizate”, a precizat Emil

Zuican, ºeful Biroului RutierCraiova. În primul trimestru alacestui an, 22 de pietoni aufost implicaþi în accidente ru-tiere.

Câiniiºtiu „mersul”prin oraº

La polul opus pietonilor ne-civilizaþi se situeazã maidane-zii care surprind plãcut prinfaptul cã traverseazã stradachiar pe zebrã. Ca sã dea unexemplu, poliþiºtii de la Rutie-

rã au realizat un clip în carerolul principal este deþinut decel mai bun prieten al omului.În colajul cu imagini, câiniiaºteaptã cuminþi culoarea ver-de a semaforului sau traver-

seazã strada numai în locu-rile marcate. Cu toate cãnici mãcar nu au mirositvreun cod rutier, patrupede-le respectã cu stricteþe re-gulile de circulaþie.

Craiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegalCraiovenii, campioni latraversat strada ilegal

Colegiul Farmaciºtilor Vâlcea vã ureazãca Sãrbãtorile Pascale sã vã aducãsãnãtate, încredere ºi prosperitate.Împãrtãºim cu dumneavoastrã bucuriaacestor zile ºi speranþa de mai bine.


















13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

Fie ca Sãrbãtorile Pascale sã vã gãseascã sãnãtoºi, senini ºi optimiºti. Sã vã bucuraþi alãturi de cei dragi la Lumina Învierii.

Hristosa Înviat!

Sorin Ghiþã,primarul comunei

Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea


Vlãdeºti-Vâlcea

Bucuria vine din lucruri mãrunte, liniºteavine din suflet, lumina vine din inima

fiecãruia. Cu prilejul Sãrbãtorilor Pascale,urez locuitorilor comunei ºi colaboratori-lor sãnãtate, multe bucurii ºi prosperitate.

Jana Fulga,primar comunaªimnicu de Sus

Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!Paºte Fericit!

Alexandru Peliciface minuni înZãvoi ºi îi dedicãvictoriile mameisale, solista demuzicã popularãMarianaDrãghiþescu.

de Eugen Dinu

La doar 39 de ani, Ale-xandru Pelici estedeja un nume în an-

trenoratul românesc. Înmomentul în care mulþi an-trenori abia îºi încep carie-ra, Alexandru a condus dejadouã formaþii în primul eºa-lon, Voinþa Sibiu ºi UnireaAlba Iulia, ºi alte cinci înLiga a II-a. A ajuns la CSMunicipal într-o perioadãde crizã, formaþia din Zãvoifiind la un pas de retrogra-dare. A fãcut minuni, patruvictorii ºi o singurã înfrân-gere, ºi CSM a scãpat degriji. Alexandru Pelici are opoveste de viaþã impresio-nantã, a renunþat la carierade fotbalist la vârsta matu-ritãþii sportive ºi a devenitcel mai tânãr antrenor dinistoria modernã a fotbaluluiromânesc. Mama sa, o so-listã de muzicã populatã ce-lebrã, a trecut în lumea ce-lor drepþi în 1997.

A renunþatla fotballa 28 de ani

Alexandru Pavel PeliciDrãghicescu s-a nãscut pe10 ianuarie 1974 la Timi-ºoara ºi a absolvit cursurileFacultãþii de Sport ºi Edu-

caþie Fizicã la “Universitateade Vest”. Este familist con-vins, iar în timpul liber îi pla-ce sã citeascã, sã asculte mu-zicã veche, folclor bãnãþean ºisã vizioneze filme de calitate.Octavian Paler este scriitorulsãu preferat ºi nu de puþine oriîi place sã-l citeze. Cariera defotbalist ºi-a început-o în anul1987 la juniorii echipei “Pro-gresul Timiºoara”, avându-l caantrenor pe Doru Mascoves-cu, despre care spune cã i-afost de mare ajutor: “A fost unfoarte bun pedagog ºi îi suntfoarte recunoscãtor. ªi-a pusamprenta asupra caracteruluiºi a mentalitãþii mele de spor-tiv”. La nivel de seniori a ju-cat la Progresul Timiºoara înDivizia B, debutând la vârstade 16 ani. Pasul spre fotbalulmare l-a fãcut în 1995, când afost transferat la PolitehnicaTimiºoara de cãtre antrenorulCosticã Rãdulescu, acestaacordându-i ºansa de a ajungela “Mândria Banatului”. A ju-cat fundaº central pânã în anul1999. Printre colegii alãturi decare a evoluat sunt nume mariale fotbalului timiºorean: Mu-gur Guºatu, Cosmin Contra,Adrian Stoicov, Sorin Vlaicu,Marcel Bãban, Vali Velcea,Ion Almãºan sau Titi Varga.A avut de unde sã înveþe me-seria de antrenor: Costicã Rã-dulescu, Emerich Dembrov-ski, Iosif Rotariu, Aurelªunda sau Victor Rosca. Din1999 a plecat la CSM Reºiþa,la “rosso-nerrii din Banat”,unde a jucat pânã în anul2001. Cariera de fotbalist ºi-a terminat-o la numai 28 deani, la Unirea Alba Iulia, dincauza repetatelor accidentãrila genunchi. Tot la formaþiadin Alba a debutat ca antre-

nor secund al lui Aurel ªunda.

Cel mai tânãrantrenordin istoriaprimuluieºalon

Alexandru Pelici deþine ºiîn acest moment recordulpentru cel mai tânãr antrenorpe care l-a avut primul eºa-lon din România. La doar 30de ani a fost numit principalla Unirea Alba Iulia ºi mulþiau crezut cã echipa va retro-grada. Nu s-a întâmplat delocaºa, iar Unirea a terminat pelocul 6 în Liga I, cea mai bunãclasare din istoria clubului.“Am fost numit principal de

cãtre preºedintele de la Uni-rea din acel moment, ViorelMoluºel. Îi voi mulþumi toatãviaþa. Unii au spus atunci cãeste o nebunie sã-i încredin-þezi o echipã de prim eºalonunui antrenor care abia împli-nise 30 de ani. Am reuºit sãterminãm pe locul 6 ºi recu-nosc cã am avut onoarea ºiplãcerea de a lucra cu niºtejucãtori foarte buni, cum ar fiFlorin Cotora, Petre Turcaº,Vasile Jercãlãu, Tibor Moldo-van sau Dan Gãldeanu. A fosto echipã excelentã la AlbaIulia în acea perioadã. Mulþidintre fotbaliºtii din acel lotaveau mai mulþi ani ca mine,dar am lucrat excelent cu ei.ªi lor vreau sã le mulþumesccã m-au ajutat”.

Din dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamãDin dragoste de mamã

Muzica popularã,a doua marepasiune a luiSandu Pelici

Alexandru Pelici este pasi-onat ºi de muzica popularã.Ascultã ore ºi în ºir melodiibãnãþene, dar ºi cântã folclor,vocea sa fiind apreciatã despecialiºti. “Dacã nu eram fot-balist, sigur aº fi cântat. Tataîmi spune mereu cã ar fi tre-buit sã mã forþeze în aceastãdirecþie. Dar eu eram cu fot-balul… Îmi place foarte multfolclorul, însã cel autentic. Ea doua mea pasiune”, spuneantrenorul principal al vâlce-nilor, care moºteneºte pasiu-nea de la mama sa. Alexandru

Pelici e fiul regretatei cân-tãreþe de muzicã popularãMariana Drãghicescu. Cearecunoscutã drept “Privi-ghetoarea Banatului” s-astins în Canada, la Toronto,în 1997. Numele ei îl poar-tã o asociaþie culturalã careorganizeazã un festival -concurs naþional de inter-pretare vocalã omonim.Concursul se adreseazã so-liºtilor cu vârste între 17 ºi35 de ani. Prima ediþie a fes-tivalului a avut loc în 1998.Fostul fotbalist chiar a în-registrat o melodie în me-moria mamei sale, “Maicãbunã, maica mea”, ºi îi de-dicã victoriile importanteobþinute la cârma formaþii-lor pe care le antreneazã.

Publ

icita

te

Mariana Drãghiþescu


14ANALIZÃ

09. 05. 2013 (joi)

10:30 -Deschiderea ofi-cialã a festivitãþilor prilejui-te de Zilele MunicipiuluiCalafat

Locaþie: Primãria Munici-piului Calafat

11:00 – Depunere de co-roane la Monumentul Inde-pendenþei din Calafat cuocazia zilei de 9 Mai – ZiuaIndependenþei de Stat a Ro-mâniei.

12:00 – Concurs interºco-

lar cu tema “Contribuþia Ca-lafatului la obþinerea Inde-pendenþei României” - par-ticipanþi: ªcoala Gimnazia-lã “Gheorghe Brãescu” ºiªcoala Gimnazialã “Con-stantin Gerota”.

Locaþia: ªcoala Gimna-zialã “Constantin Gerota”

13:00 - Activitãþi ªcoala

Gimnazialã “Gheorghe Brã-escu” Calafat:

“Tripla semnificaþie aZilei de 9 Mai“ – Indepen-denþa oglinditã în literaturã,referate pe teme istorice,concurs, prezentãri diapozi-tive

Locaþia: Biblioteca Muni-cipalã Calafat

12:00 – 14:00 – Activi-

tãþi Liceul Teoretic “Inde-pendenþa” Calafat:

Concursul pe teme is-torice “Calafatul în Rãzbo-iul de Independenþã”

Masa-rotundã “Cetã-þean – Cetãþenie”

Masa-rotundã “Suntemvoluntari activi cu iniþiativãpentru oraºul nostru”

Piesa de teatru “Cetã-þean european”.

12:00 – 14:00 – Activi-

Programul manifestãrilor prilejuite de sãrbãtoarea“ZILELE MUNICIPIULUI CALAFAT”

ediþia a XXII-a 09 – 12 mai 2013tãþi Colegiul Tehnic “ªtefanMilcu” Calafat:

Dezbatere pe teme istori-ce “ Pe urmele Independen-þei”.

18:00 – Slujba de vecerniela Biserica “Izvorul Tãmãdui-rii” din Calafat

19:00 – Muzicã ºi dansurimoderne cu formaþiile locale:ICE COLD – street dance;3AS – dans contemporan;SCREAM N SHAT – dansmodern; MINI PINKY – dansþigãnesc; LORY POP ºi I&J –muzicã interpretare

19:30 – Spectacol de dan-suri ºi cântece susþinut de An-samblul “Rozele Calafatului“- coordonator Marinela Carau-leanu ºi Ansamblul “Oltena-ºii” Basarabi – coordonatorCamelia Raboveanu Pricinã

20:30 – Grupul vocal alªcolii Populare din Piteºti

Solist: Rela Lucan

21:00 – Muzicã popularã cusolista Mirela Petrean

10. 05. 2013 (vineri)

10:00 - Hramul Bisericii“Izvorul Tãmãduirii“ din Ca-lafat

11:00 - “Crosul Sãnãtãþii”,care se va desfãºura cu eleviiunitãþilor de învãþãmânt dinmunicipiul Calafat

11:00 – Expoziþie de pictu-rã “Sãrbãtoarea culorilor”,a Grãdiniþei Nr. 1 Calafat –coordonator Cristina Vanã

Locaþie: Casa de Culturã dinCalafat

11:00 - “Dunãrea – un flu-viu care ne uneºte” - schimbde experienþã cu Liceul “Liu-ben Karavelov “ Vidin

Locaþia: ªcoala Gimnazialã“Gheorghe Brãescu” Calafat

11:30 – Campionat de tenis

de masã între unitãþile de în-vãþãmânt

Locaþie: ªcoala Gimnazialã“Constantin Gerota”

12:00 – Competiþii sportive

de fotbal între instituþiile ºiºcolile din municipiul Calafat– locaþie: Stadionul Municipal“Dunãrea” Calafat

12:00 – Concurs pe teme

europene “Copiii Românieisalutã Europa” – locaþia: ªcoa-la Gimnazialã “Gheorghe Brã-escu” Calafat

13:00 – Competiþie de ºah

în aer liber – locaþia: CentrulCivic Calafat

19:00 - Ansamblul “Elefthe-

ria” al Comunitãþii Elene dinCalafat

20:00 - Spectacol de muzi-cã popularã susþinut de An-samblul “Maria Tãnase” dinCraiova

22:00 – Spectacol muzicãuºoarã ALESIA

11. 05. 2013 (sâmbãtã)

08:00 - Simpozionul “Re-formã ºi reformare în învãþã-mântul românesc”

- Concursul interjudeþean de

matematicã “Zona O”Locaþie: ªcoala Gimnazialã

“Constantin Gerota” Calafat 09:00 - Primirea oficialitã-

þilor de la Consiliul JudeþeanDolj, Institutia PrefectuluiDolj, de la partidele politicedin municipiul Calafat ºi de laorganizaþiile judeþene, precumºi a invitaþilor din Vidin - Bul-garia, Zajecar – Serbia, Dui-ven – Olanda, Almenno SanBartolomeo – Italia ºi Hem-mingen-Ludwigsburg - Ger-mania la sediul primãriei

10:00 – Activitãþi Colegiul

Tehnic “ªtefan Milcu” Cala-fat:

Simpozion internaþional“Violenþã ºi toleranþã”

10:00 – Activitãþi ªcoala

Gimnazialã “Gheorghe Brães-cu” Calafat:

“Eroi au fost, eroi suntîncã”

- vizitã la principalele mo-numente istorice din localita-te:

- expoziþii de desen, fotogra-fie, colaje muzicale ºi poeziipatriotice

10:30 – Baschet “Cupa In-

dependenþei” - ediþia a II - a Locaþia: Liceul Teoretic “In-

dependenþa” CalafatEchipe participante:C.S. “Dunãrea” CalafatC.S.S. “Universitatea”

CraiovaB.C. Drobeta-Turnu Seve-

rinB.C. Caracal 11:00 – Concert muzicã de

camerã. susþinut de septetul“Contempo” al Filarmonicii“Oltenia” Craiova – locaþia:Muzeul de Artã din Calafat

16:00 - Muzicã ºi dansuri

cu interpreþi ºi formaþii locale– locaþie: Centrul Civic

Ansamblul “Crãiþele”Maglavit – coordonator StelaMituleþu;

Formaþia de dansuri po-pulare a comunei Ghidici;

Ansamblul “Dunãrea” alcomunei Cetate;

Ansamblul “Drag de Joc”al Liceului Teoretic “Georgeªt. Marincu” Poiana Mare –coordonator Bechir Ileana;

Ansamblul “ Bobocica”Bãileºti – coordonator dir.Marcel Bota;

Formaþia artisticã “Floridin Poieniþã“ din Poiana Mare– coordonator Camelia Rabo-veanu Pricinã;

Ansamblul “Oltenaºii”Basarabi – coordonator Came-lia Raboveanu Pricinã;

Ansamblul “Rozele Cala-fatului ” - coordonator Mari-nela Carauleanu;

Ansamblul “Gorjeanca”al ªcolii Populare de Artã Târ-gu Jiu

17:00 – Concurs îndemâna-

re autoLocaþie: Bulevardul Tudor

Vladimirescu - tronson str.H.C.C – str. 1 Mai

20:00 – Concert FLY PRO-

JECT21:00 – Concert extraordi-

nar susþinut de LOREDANA- Centrul Civic Calafat

12. 05. 2013 (duminicã)

10:00 - Activitãþi ªcoalaGimnazialã “Gheorghe Brã-escu” Calafat:

Dansuri populare româ-neºti “Drag mi-e jocul ro-mânesc”

11:00 – Vernisajul expo-

ziþiei de artã plasticã VasileBuz

Locaþie: Muzeul de Artãdin Calafat

12:00 – Expoziþie pe

tema “Familia” cu ocaziaZilei Internaþionale a Fami-liei, organizatã de ªcoalaGimnazialã “ConstantinGerota”

Locaþia: Muzeul de Artãdin Calafat

17:00 – Croazierã pe Du-

nãre în zona Vidin ºi a po-dului de peste Dunãre, acþi-une destinatã plimbãrii lo-cuitorilor din municipiulCalafat

18:00 – Muzicã ºi dansuri

moderne cu formaþiile loca-le:

ICE COLD – street dan-ce

3AS – dans contempo-ran

SCREAM N SHAT –dans modern

MINI PINKY – dans þi-gãnescaniel

LORY POP ºi I&J –muzicã interpretare

20:00 –Recital Sylvie21:00 - Concert CORINA 22:00 – Concert ANDRA 23:00 - Închiderea oficia-

lã a Zilelor Municipiului Ca-lafat – ediþia a XXII-a

Foc de artificii în Cen-trul Civic din Calafat.

În ciuda activitãþilorde prevenire a de-lincvenþei juvenile,din ce în ce maimulþi minori suntcercetaþi penal deoamenii legii dinGorj, dupã ce suntprinºi furând. De laînceputul anului ºipânã în prezent,poliþiºtii au identifi-cat copii de la 12pânã la 16 ani careau furat curcani,cazane de þuicã, fiervechi sau chiar cutiamilei dintr-o bisericã.

de Sergiu Dumitrescu

Cel mai tânãr infractorare 12 ani ºi a fostprins de poliþiºtii din

Târgu Jiu dupã ce dãduse ospargere la un magazin mixt.Copilul este din comuna Le-

leºti ºi s-a înhãitat cu doi ti-neri de 18 ani. Dupã ce auspart geamul magazinului, aufurat de aici un laptop pe careau vrut sã-l vândã, dar n-aureuºit, ºi mai multe sticle cubãuturi alcoolice. Totul s-a în-tâmplat la începutul lunii fe-bruarie. La scurt timp, oame-nii legii din Bengeºti-Ciocadiaau fost anunþaþi de un pensio-nar cã cineva i-a furat curca-nii din curte. Ce sã vezi! Hoþiierau doi puºti, unul de 12 ani,celãlalt de 16 ani, care s-augândit cã pensionarul aveaprea multe pãsãri în gospodã-rie. În comuna Bengeºti-Cio-cadia trãiesc foarte mulþi ce-tãþeni de etnie, iar unii dintreei au grave probleme cu legea(tot romi erau ºi cei doi hoþide curcani). Un adolescent de17 ani s-a ales cu dosar penaldupã ce a furat din curtea unuivecin un sul de sârmã pentruîmprejmuit, pe care a vrut sã-lvândã. La Motru, doi elevi, de

16 ºi 17 ani, fugiþi dintr-uncentru de plasament, au furatcutia milei dintr-o bisericã dinoraº. Ghinionul lor ºi noroculpoliþiºtilor a fost cã hoþii aufost surprinºi live de camere-le de supraveghere instalate deadministraþia publicã localã.Pânã sã fie aduºi la secþie, ho-þii cheltuiserã o parte din cei400 de lei sustraºi din cutiamilei.

De ce furã copiii?În ciuda programelor socia-

le ºi a intervenþiei poliþiei, nu-mãrul celor care furã înaintede a fi declaraþi majori creºtede la an la an. Minorii sunt laconcurenþã cu recidiviºtiiadulþi în materie de furturi, iarstatisticile aratã cã numãrulcopiilor care au dosare penaleînainte de a-ºi scoate buletin acrescut. „Minorii au o predi-lecþie cãtre furturi pentru cãasta le aduce o sursã imediatãde bani. Ei trec de la statutul

de atraºi în jocul celor mari lacel de infractori în toatã regu-la. Soluþia internãrii într-uncentru de reeducare este una

provizorie: dupã eliberare, toþiar trebui monitorizaþi ºi inte-graþi social. Dar lucrul acestanu se întâmplã, iar cifrele ara-

tã cã, cel puþin deocamdatã,este o problemã fãrã rezolva-re”, a spus psihologul EvaHorga.

Zeci de copii cercetaþi depoliþiºtii gorjeni pentru furt

















Publ

icita

te

15SPORT

Crampoane

Dumnezeul fotbaluluivorbeºte germana

Bayern Munchen – Bar-celona 4-0 ºi BorussiaDortmund – Real Ma-

drid 4-1, în manºa tur a semi-finalelor Ligii Campionilor.ªoc în lumea fotbalisticã. Po-pii apocalipsei au cãdelniþatpeste marile grupãri spanioleºi, pentru cã trebuie sã ne des-pãrþim de trecut râzând, le-aumai ars ºi câte-un banc pe nã-sãlie. Ieri i se închinau luiMessi, astãzi îl ridiculizeazã.Ieri îl adulau pe Iniesta, astãziIniesta e un chelios lipsit dehaz. Cristiano Ronaldo nu maie nici el de speriat. Xabi Alon-so a obosit, Pepe a îmbrãcatalt tricou, întreaga echipã aRealului e pe ducã, aºa cumpe ducã e ºi CF Barcelona.Mourinho ºi Vilanova au uitatºi ce-au ºtiut. Antrenori de pela noi care n-au scos o echipãla liman au ºters pe jos cuMou, l-au þinut în miºtouri peTito, împãrþindu-le sfaturi desus cum cã aºa ºi pe dincolo.Jupp Heynckes ºi JurgenKlopp, ei da, aici e de filmat.Adevãrul este cã Bayern ºiBorussia au reinventat fotba-lul. Pornind de la temelie, ata-ºându-i fibra care îi lipsea, darcare pãrea cã e acolo graþieunor iluzioniºti. Galactici.Extratereºtri. Înapoi pe Pã-mânt!, au ordonat cei din Bun-desliga. La puterea de luptãºi la conceptul reevaluat deechipã. ªi în cazul lui Bayern,ºi în cazul Borussiei, nu aþiavut impresia cã erau scãpaþide la vestiare mai mulþi jucã-tori pe gazon? Furaþi de ura-ganul galben de pe Westfalen-stadion care a spulberat Rea-lul, lumea a trecut însã preauºor peste ce se întâmplasemai în faþã, în dubla cu Mala-ga din sferturi. 0-0 la Malaga,2-1 pentru spanioli la Dort-mund în minutul 90! Putea fiºi 2-2, tot Malaga s-ar fi cali-ficat. Reus egaleazã în minu-

de Virgil Dumitrescu

tul 91, mai sunt câteva zeci desecunde ºi Dumnezeu trãdea-zã spaniola ºi o dã pe germa-nã. Dupã un alt minut – fabu-los pentru nemþi, dezastruospentru iberici - , Santana urcãscorul la 3-2. Aºa s-a scris is-toria. Malaga lui Pellegrini,mai de soi decât Realul luiMourinho? CR7 - la glezna luiLewandowski, patru goluri înpoarta lui Diego Lopez, ispra-vã demnã de CR (CR însem-nând de aceastã datã CarteaRecordurilor)?! Mourinho aavut tupeul sã afirme cã li s-aînscris pe greºeli, redescope-rind apa caldã, ºi promite re-vanºa pe “Santiago Berna-beu”. 37 la sutã dintre spanio-lii chestionaþi în legãturã cupartida retur de la Madrid con-siderã cã Real poate “întoar-ce”. Finalul sãptãmânii a ve-nit însã cu o veste neplãcutãpentru ei: CR7 – leziune mus-cularã! Dar va fi recuperat, aºali se promite. Messi acciden-tat, recuperat ºi el, am vãzutîn ce grad. S-a miºcat bine laBilbao în Primera, dar catala-nii n-au reºit decât 2-2. Se preapoate sã fie aceasta nota deplatã pentru eforturile uriaºedepuse de ambii extraterestro-galactici în numele Zeului Fot-bal. Culmea chestionarului, 47la sutã dintre respondenþi suntde pãrere cã Messi nu ºi-a spusultimul cuvânt în privinþa ca-lificãrii ºi cã Barcelona o poa-te elimina pe Bayern. Sunãfrumos, dar la 0-4 sunã ºi fals,nu credeþi? Celebrul jucãtorenglez Gary Lineker (Leices-ter, Everton, Barcelona) defi-nea fotbalul ca fiind sportul încare 22 de oameni aleargãdupã minge, iar în final ger-manii câºtigã mereu. FinalaUEFA Champions League2013, de pe Wembley Sta-dium, îi va confirma pe deplinvizionarismul.

oferã spre închirierelocuri de vânzare (mese)

SC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVA

finala Ligii Campionilor ºicâºtigând titlul de «Campioa-nã Naþionalã» cu echipa Olt-chim, pãrþile au convenit rezi-lierea contractului la finalulacestui prim sezon. Motivulprincipal al întreruperii con-tractului a fost generat de pro-blemele familiale ale antreno-rului Vestergaard deoareceacesta doreºte sã petreacã maimult timp cu fiul sau încã mic,sã fie alãturi de familie în ur-mãtorii ani ºi pentru a începenoi proiecte personale în Da-nemarca. Mulþumindu-i pen-tru cooperare, clubul ºi antre-norul Jakob Vestergaard auconvenit sã continue de la dis-tanþã cooperarea prin acorda-rea - la cerere - de consultanþãprivind pregãtirea fizicã ºi tac-ticã a echipei (plus analize vi-deo) în noul sezon, cooperândcu staff-ul ºi antrenorii Oltchi-mului. Posibilitatea reveniriisale pe banca tehnicã a rãmasdeschisã, atunci când fiul sãu,Viktor, va mai creºte ºi va dorisã cãlãtoreascã într-o þarã strãi-nã. Clubul îi ureazã succes încarierã, multe realizãri sporti-ve ºi împliniri familiale”,anunþã oficial CS Oltchim.

Bulatovici spreGyor sau Skopje

O perioadã s-a zvonit cã re-construcþia Oltchimului se vaface în jurul interului Katari-na Bulatovici, în cazul în careoficialii vâlceni ar fi putut são convingã pe handbalista din

Formaþia galacticãde la Vâlcea sedistruge pe zi cetrece. Tehnicianulprincipal ºi ceamai valoroasãhandbalistã nu vormai face parte dinlot în sezonulviitor.

de Eugen Dinu

Dupã Allison Pineauºi Amandine Ley-naud, alte douã ve-

dete ale echipei de handbalfeminin Oltchim RâmnicuVâlcea vor spune adio cam-pioanei României la finalulsezonului. Tehnicianul da-nez Jakob Vestergaard ºi-areziliat pe cale amiabilãcontractul cu gruparea vâl-ceanã dupã ce a avut câtevadiscuþii cu cei din conduce-rea clubului. Alãturi de el vapleca ºi secundul Mette Klitºi, cel mai probabil, forma-þia va fi preluatã pe bancatehnicã de Steluþa Luca.Motivul invocat de celedouã pãrþi sunt problemelede familie, dar toatã lumeaºtie cã din punct de vederefinanciar Oltchim nu îºi maiputea permite un antrenorde talia lui Vestergaard.“Dupã un sezon cu foartemulte experienþe emoþiona-le, cu un meritat loc 3 ocu-pat în Europa, jucând semi-

Muntenegru sã semneze pre-lungirea contractului. Site-uri-le de specialitate au anunþatînsã cã Bulatovici a semnatdeja cu ETO Gyor, campioa-na Ungariei, acolo unde vaavea un salariu de 14.000 deeuro lunar, plus un bonus sub-stanþial în cazul în care ungu-roaicele vor câºtiga LigaCampionilor. Despre acesttransfer s-a vorbit încã dinain-te de semifinala dintre Oltchimºi ETO Gyor ºi au fost ºi vocicare au spus cã evoluþia inte-rului a fost una suspectã, maiales în returul de la Veszprem.Managerul formaþiei maghia-re Gyori ETO, Farkas Mátyás,a negat informaþiile apãrute înpresa din România referitoarela Katarina Bulatovici, care arfi semnat cu echipa sa. “Suntdoar niºte invenþii ale preseidin România. Ceea ce s-a scrisºi toate detaliile despre con-tractul jucãtoarei sunt purespeculaþii. Nu am semnat ni-mic cu Katarina. Ea negocia-zã cu mai multe grupãri”, adeclarat acesta pentru NemzetiSport. Dacã zvonurile nu seconfirmã, atunci Katarina Bu-latovici va ajunge cel mai pro-babil la Vardar Skopje, cam-pioana din Muntenegru, careva face transferuri importantepânã la startul noii ediþii a Li-gii Campionilor.

“Turcoaicele”spun pas

Suporterii Oltchimului spe-

rau ca gruparea vâlceanã sãle poatã repatria pe PatriciaVizitiu ºi Talida Tolnai,handbaliste la care s-a re-nunþat la începutul acestuisezon. Ambele s-au transfe-rat în campionatul Turciei,alãturi de o altã fostã com-ponentã a campioanei Ro-mâniei, Yeliz Ozel. Nici“Pati” ºi nici “Toto” nu maivor sã se întoarcã în cazulunei eventuale oferte. Am-bele au declarat cã modul încare au fost îndepãrtate dela echipã a fost incorect ºicã nu mai vor sã îmbracetricoul Oltchimului. Niciºansele ca Valentina Ar-dean-Elisei sã revinã la gru-parea chimistã nu sunt preamari. “Pitbullul” este în pe-rioada de refacere dupã cea nãscut ºi este aproape dea semna un contract cu FTCBudapesta, echipã la care arputea ajunge ºi Paula Un-gureanu. ªi, de parcã veºti-le rele nu erau suficiente,una dintre speranþele hand-balului feminin din Româ-nia, Luciana Marin, nu aales nici ea Vâlcea. Jucãtoa-rea fusese împrumutatã deOltchim la HCM Roman ºia ales sã semneze cu vice-campioana HCM Roman.Rãmâne de vãzut dacã ce-lelalte jucãtoare împrumu-tate - Bucevschi, Geiger,Smedescu ºi Vetkova - sevor întoarce la Vâlcea.

Încãdouã etapeºi CupaRomâniei

Oltchim Râmnicu Vâlceaare ºanse mari sã termine ºiacest sezon competiþionalcu punctaj maxim. Chimis-tele mai au de jucat numaidouã etape. Primul meci vafi pe 8 mai, la Brãila, în faþaDunãrii din localitate. Cam-pionatul se va încheia pen-tru chimiste pe propriul te-ren, în faþa formaþiei HCMBaia Mare, echipã care vatermina pe locul secund ºiva evolua în preliminariileLigii Campionilor la hand-bal feminin. Cu prilejulacestei dispute, jucãtoarelede la Vâlcea vor primi ºi tri-courile de campioane aleRomâniei dupã cel de-alºaptelea titlu naþional con-secutiv cucerit. În fine, în-tre 20 ºi 22 mai, la Oradea,Oltchim se va bate pentrucel de-al doilea trofeu in-tern, Cupa României, alã-turi de alte ºapte formaþiidin Liga Naþionalã, prime-le clasate la finalul campio-natului.


Oltchim, fãrãVestergaard ºiBulatovici

















CMYK pag. 16

Publ

icita

te

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Publ

icita

te

PPPPPensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA STTTTTAR”, orAR”, orAR”, orAR”, orAR”, oraş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, strtrtrtrtr. Epur. Epur. Epur. Epur. Epureşti, nreşti, nreşti, nreşti, nreşti, nr.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,tttttel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel./fel./fel./fel./fel./fax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/525304, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 07777749-252949-252949-252949-252949-2529444444, 04, 04, 04, 04, 072727272724-63034-63034-63034-63034-6303111117,7,7,7,7,

E-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: offffffice@iuliasice@iuliasice@iuliasice@[email protected] Wo Wo Wo Wo Web:wwweb:wwweb:wwweb:wwweb:www.iulias.iulias.iulias.iulias.iuliastttttararararar.r.r.r.r.rooooo

UUUUUn sen sen sen sen sejur confjur confjur confjur confjur confororororortttttabil întrabil întrabil întrabil întrabil într-un cadr-un cadr-un cadr-un cadr-un cadruuuuunaturnaturnaturnaturnatural şi întral şi întral şi întral şi întral şi într-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.Se serSe serSe serSe serSe servvvvvesc presc presc presc presc preparepareparepareparatatatatate culinare culinare culinare culinare culinare care care care care careeeee

satisfsatisfsatisfsatisfsatisfac tac tac tac tac toatoatoatoatoate guse guse guse guse gusturile.turile.turile.turile.turile.Vă ofVă ofVă ofVă ofVă oferim terim terim terim terim tooooot conft conft conft conft confororororortul necesartul necesartul necesartul necesartul necesar

pentrpentrpentrpentrpentru o şederu o şederu o şederu o şederu o şedere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, servicii devicii devicii devicii devicii decalitcalitcalitcalitcalitatatatatate ce ofe ce ofe ce ofe ce ofe ce oferă condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentruuuuu

o pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 stttttele şiele şiele şiele şiele şiprprprprpreţuri aeţuri aeţuri aeţuri aeţuri avvvvvantantantantantajoase.ajoase.ajoase.ajoase.ajoase.

Băile Olăneşti

Publ

icita

te

Clinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarãClinica veterinarã

SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Craiova, Str. Horia, nr. 16 Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

Stimaþi vâlceni,Vã urez sã întâmpinaþicea mai importantãsãrbãtoare a anului cusãnãtate ºi voie bunã,înconjuraþi de cãldurafamiliilor voastre. Înzilele sfinte ale Paºtelui,ºi oamenii sunt maibuni, ºi familiile maimari ºi mai voioase, ºicasele mai harnice, ºimesele mai îmbelºuga-te. Sã pãstrãm câtepuþin din toate ºi pentrucelelalte zile ale anuluiºi sã muncim împreunã,pentru a face, din fieca-re clipã, o mare ºi fru-moasã sãrbãtoare.

Cu cele mai bune gânduri,Remus Daniel Niþu

Senator

Conducerea ºi salariaþii Primãriei Râmnicu Vâl-cea vã ureazã ca Sfintele Sãrbãtori de Paºte sã

vã aducã numai gânduri senine, luminã în sufletºi bucurii, alãturi de cei dragi.

Conducerea ºi salariaþii Primãriei Râmnicu Vâl-cea vã ureazã ca Sfintele Sãrbãtori de Paºte sãvã aducã numai gânduri senine, luminã în suflet

ºi bucurii, alãturi de cei dragi.
































Indiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de DoljIndiscreþii de Dolj

MãrinicãDincã,

un corsarde apã dulceMomente tensionate la finalul

sãptãmânii printre angajaþii debar-caderului din Parcul „Nicolae Ro-manescu“, dupã ce mai multe per-soane au reclamat cã într-una dinbãrcile aflate în mijlocul lacului seaflã patru copii neînsoþiþi. Totuºi,cum ambarcaþiunea nu pãrea sã seafle în vreun pericol, ba chiar reu-ºea sã pãstreze direcþia, personaluldebarcaderului n-a intrat în pani-cã, ci a urmãrit atent ca barca sãrevinã la mal. Ceea ce s-a ºi întâm-plat dupã câteva minute, spre no-rocul angajaþilor care nu înþelegeaucum ajunseserã cei patru minori înacea barcã. Misterul s-a lãmuritînsã în momentul în care, dupã cea acostat, din ambarcaþiune au co-borât trei copii ºi senatorul Mãri-nicã Dincã (foto), celebru pentruînãlþimea... funcþiei deþinute, timpde aproape un an ºi jumãtate, în ad-ministraþia craioveanã.

Pesediºtiidin CJ Dolj, vot

cu mandatde la partid?Imediat dupã demisia lui Ion Prio-

teasa ºi alegerea deputatului ClaudiuManda în fruntea filialei Dolj a PSD,au apãrut ºi primele semne de între-bare cu privire la cum vor vota, deacum înainte, consilierii judeþeni so-cial-democraþi în momentul în careviziunea noii conduceri va fi diferitãde cea a preºedintelui CJ Dolj. Situa-þie care ar putea deveni chiar obiº-nuinþã, dacã ne gândim cã relaþiiledintre cele douã tabere care s-au con-turat în interiorul filialei nu sunt toc-mai cordiale. Rãspunsul a venit rela-tiv repede, surse din cadrul filialeivorbind deja despre posibilitatea cavotul consilierilor sã se facã doar pebazã de mandat din partea conduce-rii partidului. Cu alte cuvinte, înain-te de ºedinþele consiliului judeþean,conducerea PSD Dolj se va întruni ºiva stabili, punctual, felul în care pro-priii consilieri vor vota punctele afla-te pe ordinea de zi. ªi cum retrage-rea sprijinului politic înseamnã au-tomat pierderea mandatului, este greude crezut cã vor fi mulþi cei ce vorîndrãzni sã nu respecte decizia filia-lei.

Date post:	20-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

pentru tramvaiul made in Craiova · nistrator pensiune turisticã, Ospãtar (chelner) vânzãtor...

Documents