PENTRU PACE Observatorul militar - mapn.ro · aproximativ 110 militari, caporali, subofi]eri,...

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIV NR. 4 (1291) 4 – 10 FEBRUARIE 2015 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

SAS, O ISTORIE A PERFORMAN}EI

Pagina 24 Pagina 14

LUMEA DE AZI

Paginile 6-7

ALMA MATER

SPORT

INTERVIU

DUEL STEAUA – DINAMOTRAN{AT CATEGORIC

DE RO{-ALBA{TRI

ANIVERSARE

SPIRIT CIVIC

FOTO: ELEV CAPORAL ALEXANDRU RADU

Paginile 12-13

DE LA ARMAT~LA PREMIUL

NOBELPENTRU PACE

CRIZA UCRAINEAN~,ÎNTRE MATRIO{KA{I INTERMARIUM

O ZI DIN VIA}A DE ELEV MILITAR

Pagina 23

În diminea]a zilei de 27 ianuarie, la Timi[oara,caporalul clasa a III-a Gyula Kis, din Brigada 18

Infanterie Banat, în timp ce se deplasa c`tre locul demunc`, a imobilizat, dup` o urm`rire de aproximativ ojum`tate de kilometru, un individ care a încercat s`sustrag` po[eta unei femei, aflat` într-un magazin dinPia]a Unirii. Ajutat de înc` doi membri ai unei firme depaz`, caporalul a chemat o patrul` de jandarmi, care aidentificat [i înso]it cet`]eanul certat cu legea la cea maiapropiat` sec]ie de poli]ie. Prin gestul sù onorant, Gyulaa demonstrat curaj [i spirit civic, fapt apreciat atât decamarazii sì, cât [i de cet`]enii urbei de la malul Begì.

MAIOR SORIN HOMEAG

Pagina 17

FOTO: PLUTONIER-MAJOR MIRCEA DAN

INCURSIUNE|N TAINELE MUN}ILOR

INCURSIUNE|N TAINELE MUN}ILOR

2 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

„DIXI !Nu gradele sunt importante, ci felul cum func]ion`m ca o echip`, cumlupt`m împreun` pentru a ne îndeplini misiunea.

S~PT~M@NA, PE SCURT

Bilan]uri. Mar]i, 27 ianuarie, în prezen]a loc]iitorului [efuluiStatului Major al For]elor Terestre, general-maior Ion Ungureanu, [i aloc]iitorului comandantului Diviziei 2 Infanterie Getica, general debrigad` Oliviu Irina, la Brigada 282 Infanterie Mecanizat` UnireaPrincipatelor s-a desf`[urat analiza activit`]ilor structurii pe anul 2014.Activitatea a fost condus de comandantul brig`zii [i al garnizoaneiFoc[ani, general de brigad Virgil-Ovidiu Pop.

La mijlocul s`pt`mânii trecute, la Brigada 81 Mecanizat GeneralGrigore B`lan, în prezen]a generalului de brigad` Nelu Bîrl`,reprezentant din partea Statului Major General, a loc]iitorului [efuluiStatului Major al For]elor Terestre, general-maior Ion Ungureanu, [i acomandantului Diviziei 4 Infanterie Gemina, general de brigad IoanManci, a avut loc activitatea de autoevaluare a marii unit`]i în anul2014. Comandantul brig`zii bistri]ene, general de brigad` Ovidiu-Liviu Uif leanu, a prezentat principalele aspecte rezultate în anul trecut,subliniind atât rezultatele excelente ob]inute, cât [i problemele cu cares-a confruntat marea unitate.

Joi, 29 ianuarie, la comandamentul Brig`zii 18 Infanterie Banat,din Timi[oara, a avut loc autoevaluarea unit`]ii pe anul încheiat. Laactivitate au participat loc]iitorul [efului Statului Major General pentruResurse, contraamiral de flotil` C`t`lin-Silviu Dumistr`cel, [efulInstruc]iei [i Doctrinei din Statul Major al For]elor Terestre, generalde brigad` Dorin Ioni]`, [eful de stat major al Diviziei 4 InfanterieGemina, colonel Victor D`sc`lescu, comandan]ii batalioanelor dinsubordinea marii unit`]i b`n`]ene, precum [i cadre militare dincomandamentul acesteia. În expunerea sa, comandantul Brig`zii 18Infanterie Banat, colonel Cristian Dinulic , a conturat imaginea reala activit`]ilor planificate [i executate de militarii brig`zii în 2014 [i apunctat obiectivele pentru anul în curs.

De asemenea, la comandamentul Brig`zii 2 Infanterie Rovine a avutloc vineri, 30 ianuarie, autoevaluarea st rii structurii. În prezen]a coman-dantului Diviziei 1 Infanterie Dacica, general-maior C t lin Tomescu, aufost expuse activit ]ile care au marcat anul 2014. Pentru anul în curs,conducerea marii unit`]i î[i concentreaz aten]ia asupra exerci]iuluiScorpions Fury, aplica]ie care se va desf [ura în perioada 29 septembrie-9 octombrie a.c., concomitent cu continuarea procesului deopera]ionalizare a Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab [i evaluareastatic a acestei unit`]i ca structur` pus` la dispozi]ia NATO [i UE.

Zbor umanitar. O aeronav C-27J Spartan a For]elor AerieneRomâne, configurat pentru misiuni de evacuare medical , a efectuatluni, 2 februarie, un zbor umanitar de urgen] pe ruta Otopeni-Cluj-Napoca [i retur, pentru transportul unui adult [i a trei copii, care au

suferit arsuri în urma unui accident casnic. Pacien]ii au fost asista]i petimpul zborului de o echip medical a SMURD [i de maiorul Drago[Tudose, medic, [i plutonierul Dumitru Miu, paramedic, ambii din Baza90 Transport Aerian. Misiunea a fost executat` la solicitareaDepartamentului pentru Situa]ii de Urgen] al Ministerului AfacerilorInterne, iar echipajul a fost format din locotenent-comandorul FlorinIanculescu, c`pitanul Ovidiu Dragomir [i maistrul militar Drago[ Chiper. Seminare la Constan]a. În luna ianuarie, la comandamentul

Brig`zii 9 Mecanizat M`r`[e[ti, s-au desf`[urat trei seminare teoreticeîn cadrul exerci]iului multina]ional Black Sea Rotational Force 14.3,conduse de militarii americani disloca]i la Baza militar de la MihailKog lniceanu. Pe durata celor trei s`pt`mâni, au participat, prin rota]ie,aproximativ 110 militari, caporali, subofi]eri, mai[tri militari [i ofi]eriapar]inând For]elor Terestre [i Navale din mai multe garnizoane din]ar . Pe parcursul seminarelor, s-au adus în discu]ie elementele-cheiecare ar trebui s stea la baza rela]iilor dintre subofi]eri [i ofi]eri, importan]alucrului în echip` [i a comunic`rii pentru în]elegerea unei misiuni,diferite moduri de ac]iune în baza unor scenarii fictive pentru ducereala îndeplinire a misiunii încredin]ate. Convocare. Mar]i, 27 ianuarie, Comandamentul garnizoanei

Bucure[ti a organizat la Cercul Militar Na]ional Convocarea depreg`tire a personalului care va executa serviciul permanent pentrucontrolul circula]iei autovehiculelor militare în garnizoan`, în anul2015. La activitate au participat reprezentan]i din cadrul ParchetuluiMilitar de pe lâng` Curtea Militar` de Apel Bucure[ti, BrigadaRutier` [i Statul Major al For]elor Navale. Convocarea a avut cascop însu[irea de participan]i a prevederilor legale în vigoare privindrespectarea legisla]iei rutiere, a regulamentelor [i instruc]iunilorreferitoare la circula]ia vehiculelor militare [i a modului de punereîn aplicare a acestora astfel încât, prin activitatea desf`[urat`, s`contribuie la prevenirea neregulilor [i accidentelor de circula]ie înrândul personalului militar.

(LOCOTENENT-COLONEL VALI ROMAN, MAIOR SORIN HOMEAG, LOCOTENENTNARCIS R~DUCU)

GATA PENTRU MISIUNE!LOCOTENENT OVIDIU OLTEAN

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T O

VID

IU O

LT

EA

N

Dup` trei luni de preg`tire speci-fic`, artileri[tii care vor înca-

dra Echipa de instructori pe liniainstala]iilor de artilerie APR-40

calibru 122 mm, în teatrulde opera]ii din Bosnia [i Her]e-

govina, au raportat Gata pentrumisiune! luni, 2 februarie.

La ceremonia desf`[urat` la{coala de Aplica]ie pentru Unit`]iSprijin de Lupt` General EremiaGrigorescu, din Sibiu, au participatcomandantul [colii, colonel prof. univ.dr. Alexandru Rizescu, comandantulComponentei Opera]ionale Terestre,colonel Lauren]iu Grigora[,reprezentan]i din Statul MajorGeneral, Statul Major al For]elorTerestre, rudele militarilor care pleac`

Majoritatea militarilor din cadrulechipei de instructori, condus` dec`pitanul Claudiu Gherman, nu suntla prima misiune într-un teatru deopera]ii. Timp de [ase luni, ace[tia vor

instrui [i consilia militari din For]eleArmate ale Bosniei [i Her]egovinei, pelinia cunoa[terii [i instruc]iei tehnicela instala]iile de artilerie APR-40.

în misiune, reprezentan]i ai institu]iiloruniversitare, culturale [i economicelocale, precum [i cadre militare înrezerv` [i în retragere.

TAVI, ÎN SESIUNEC~PITAN BOGDAN OPROIU

Luni, 26 ianuarie, uncolectiv de medici

speciali[ti de la Centrulclinic de urgen]` de boli

cardiovasculareAcademician Vasile

Cândea, CCUBC, a f`cuto prezentare a celui mai

nou procedeu deimplantare percutan` a

unei proteze în pozi]ieaortic`, TAVI – în limbaj

de specialitate, oabordare clinic` recent`,

pentru tratamentulpacien]ilor cu stenoze

valvulare.

Evenimentul a avut loc la Institutulna]ional de medicin` alternativ` [icomparativ , în cadrul sesiunii lunare aSociet`]ii române de cardiologie, filialaBucure[ti, dedicat`, în întregime,

Europa este în topul acestui tip deopera]ie, peste 50.000, din num`rul totalde interven]ii de pân acum, fiind f`cutepe acest continent.

Din perspectiva interven]ionistului,c`pitanul dr. Magda Gurzun a prezentatpartea tehnic a procedurii, efectuat înlaboratorul de angiografie [i cateterismcardiac de doctorul Florina Pinte. Colone-lul dr. Ionel Droc, directorul medical alCCUBCVA, a prezentat perspectivachirurgului, cât [i a experien]ei altorcentre similare din Fran]a [i Germania.În încheiere, doctorul Gurzun a prezentatun caz clinic tratat, cu succes, în Centru.Aceast` interven]ie, care necesit` ostrâns colaborare între cardiologi, inter-ven]ioni[ti [i chirurgi cardiovasculari sepoate efectua în siguran] [i salveaz vie]i.

La sesiune au participat medicicardiologi speciali[ti [i reziden]i din toatespitalele bucure[tene.

procedurii TAVI, în care medicii de laCCUBC fac o munc` de pionierat înRomânia, deocamdat în exclusivitate.

În lume, acest procedeu este înc` încercetare, nu s-au terminat toate trialurile,le-a explicat profesorul Ion }intoiu,cardiolog, celor prezen]i, în deschidereasesiunii. C`pitanul dr. Silviu Dumitrescua f`cut o expunere în termeni generali aprocedeului TAVI, atr`gând aten]iapublicului cu privire la poten]ialul marede cre[tere a acestei interven]ii, pe m`sur`ce popula]ia îmb`trâne[te [i riscul uneiinterven]ii clasice este mult mai mare.

Noutatea procedeului este mare înlume [i foarte mare în România, mediciide la CCUBC Academician Vasile Cândeaexecutând, pân` acum, trei astfel deinterven]ii. Pân` în 2015, aproximativ75.000 de procedee TAVI au avut loc întoat` lumea. Prima procedur` la unpacient uman a fost f`cut` în 2002, înFran]a, de doctorul Alain Cribier. De altfel,

C~PITAN LEE STUCKEYCENTRUL ADMINISTRATIV AERODROMUL MIHAIL KOG~LNICEANU

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

LOCOTENENT-COLONEL LAUREN}IU ANDRIESEI

Cabana militar` Delu]. De curând, cerceta[ii din Brigada 61 Vân`tori de Munte General Virgil B`dulescu [i dinunit`]ile subordonate marii unit`]i harghitene au desf`[urat tab`ra de instruc]ie la munte, iarna, în zona mun]ilor C`limani,din Carpa]ii Orientali. Pe parcursul taberei, participan]ii au interac]ionat foarte bine, formând o adev`rat` echip` bazat` pecoeziunea între subunit`]i, ridicându-se, astfel, la cerin]ele nivelului de preg`tire militar` [i de specialitate.

FO

TO

: M

AIO

R L

UC

IAN

LIC

HE

FO

TO

: V

AL

EN

TIN

CIO

B|R

C~

3Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

DISCU}II TELEFONICE

Cele aproape [apte luni alemisiunii ISAF Deployment (Interna-]ional Security Assistance ForceDeployment), în care transmisioni[tiiDCM-E, din singura structur` aAlian]ei încadrat` exclusiv cu personalromânesc, au asigurat serviciile decomunica]ii [i informatic` comanda-mentului ISAF, arat` încrederea decare se bucur` militarii români la celmai înalt nivel al conducerii Grupuluipentru Sisteme de Comunica]ii [iInformatic` al NATO.

REPATRIERE

Miercuri, 28 ianuarie, în cazarma Centrului 48Comunica]ii [i Informatic` Strategice de la

Otopeni, a avut loc ceremonia de primire a celor 23 demilitari din compunerea modulului de comunica]ii [iinformatic` dislocabil al NATO, DCM-E (DeployableComunication and Information Systems Module ECHO),care s-au întors din teatrul de opera]ii din Afganistan.

MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

154 DE ANI DE INTENDEN}~ MILITAR~

Înfiin]area armei intenden]` în armata român`, prin Înaltul Ordin de Zi nr.29 din 1861, a fost s`rb`torit`, s`pt`mâna trecut`, la Sala de marmur` a

Palatului Cercului Militar Na]ional. Au participat [efi ai unor structuri centrale dinMApN, SMG [i Comandamentul logistic întrunit, cadre militare în rezerv`, retragere[i în activitate care au lucrat sau lucreaz` în structuri din domeniul logisticii.

Ceremonia solemn`, dedicat`împlinirii a 154 de ani de la înfiin]areaarmei intenden]`, a debutat cu into-narea Imnului na]ional, interpretat desoprana Carla Olteanu, solist a Ansam-blului Artistic al Armatei. {eful StatuluiMajor General, general-locotenentNicolae Ciuc , a transmis un mesaj princare a subliniat importan]a armei de-alungul timpului. Directorul MuzeuluiMilitar Na]ional, comandor OlimpiuGlodarenco, a prezentat o comunicarecu tema Intenden]a Armatei Românieiîn timpul Primului R`zboi Mondial, iarcolonelul ing. Virgil Asan-Mic a prezen-tat o sintez` cu tema Contribu]iaComandamentului logistic întrunit ladezvoltarea intenden]ei militare. Înîncheierea ceremoniei, participan]ii auurm`rit un film documentar realizatde Trustul de pres al MApN. Acesta a

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

IRINA-MIHAELA NEDELCU

Ceremonia militar` [i religioas` s-a desf`[urat înprezen]a comandantului Comandamentului For]elor În-trunite, colonel Gheorghe Vi[an, a comandantului Compo-nentei Opera]ionale Terestre, colonel Lauren]iu Grigora[,a numero[i reprezentan]i ai Statului Major General [i afamiliilor militarilor.

Activitatea poli]i[tilor militari români va consta înprevenirea [i investigarea activit`]ilor infrac]ionale, im-plementarea regulilor de circula]ie în interiorul bazei sau

Am fost impresionat de profesiona-lismul [i curajul lor. Dup` o masòst [easc , la care am mâncat al turi demilitari, le-am urat succes în Kandahar

VIZIT~ LA CINCUPre[edintele Româ- niei, Klaus Iohannis,

a asistat vineri, 30 ianua-rie, al turi de [eful Statu-

lui Major General, general-locotenent Nicolae Ionel

Ciuc , [i [eful StatuluiMajor al For]elor Terestre,

general-maior DumitruScarlat, la activit`]ileplanificate, în cadrul

exerci]iului de repetarea misiunii (MRE),

ale Batalionului 33Vân`tori de Munte

Posada, la Centrul deInstruire pentru Lupt` alFor]elor Terestre Getica

(CIL-FT), din Cincu.

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

CR

IST

IAN

SU

RU

GIU

[i s` slujeasc` sub Drapelul României [ial Alia]ilor cu aceea[i demnitate de pânàcum, a declarat pre[edintele ]`rii, laîncheierea vizitei la CIL-FT.

Exerci]iul de repetare a misiunii,executat de cavalerii florii de col]arge[eni în perioada 16-30 ianuariela CIL-FT, a permis desf`[urareaactivit`]ilor de instruire [i evaluareîn condi]ii cât mai apropiate de com-plexit`]ile mediului opera]ional.

Batalionul va participa, începândcu luna martie, sub comand` NATO,

la misiunea Resolute Support, dinAfganistan. Timp de [ase luni, cei 420de militari vor fi disloca]i la Kan-dahar, unde vor executa misiuni deprotec]ie pentru securizarea BazeiAeriene Kandahar (KAF), men]i-nerea unui climat de securitate stabilîn zona de responsabilitate [i consi-lierea for]elor de securitate na]io-nale afgane. Batalionul 33 Vân`toride Munte Posada se afl` la cea de-acincea participare în teatrele deopera]ii.

Comandantul modulului, c`pi-tan Cristina Dinu, a executat apelulsolemn al militarilor din subordineasa, în prezen]a directorului StatuluiMajor General, general de brigadÒvidiu T`rpescu, a comandantuluiBatalionului 2 Transmisiuni NATO,locotenent-colonel John CharlesHinkel, a comandantului Centrului48 Comunica]ii [i Informatic`Strategice, colonel Eugen Borca,a rudelor [i prietenilor celorprezen]i.

DIN NOU |N AFGANISTANSUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Joi, 29 ianuarie, la Batalionul 265 Poli-]ie Militar`, din Bucure[ti, a avut

loc ceremonia de plecare în teatrul deopera]ii din Afganistan a unui deta[a-

ment IMP (International MilitaryPolice) alc`tuit din zece militari,

care î[i vor desf`[ura activitatea încadrul misiunii Resolute Support, în

Baza Aerian` Bagram.

surprins momentele importante dinistoria armei care, dup cum subliniarecent comandantul CLÎ – general-locotenent C`t lin Zisu –, ca orice alt`structur` din domeniul logisticii nuob]ine victorii în lupt , dar nicio victorienu poate fi ob]inut f`r ea. Intenden]anu mai este ast`zi o arm` de sine-

st`t`toare, dar a devenit o com-ponent` de baz` a logisticii, intero-perabil` cu structurile similare dinarmatele ]`rilor membre NATO.

Duminic`, 1 februarie, cadremilitare în rezerv [i retragere au s`r-b`torit înfiin]area armei intenden]`la Restaurantul Militar Bucure[ti.

CEREMONIELA BISTRI}A

La mijloculs`pt`mâ-

nii trecute, laBrigada 81

Mecanizat`General Grigore

B`lan, s-adesf`[urat

ceremonia deplecare în

Afganistan aDeta[amentului

AIAT (ArmyInstitutional

Advisory Team).

La eveniment au participat comandantulDiviziei 4 Infanterie Gemina, general de brigadÌoan Manci, comandantul Brig`zii 81Mecanizat` General Grigore B`lan, general debrigad` Ovidiu-Liviu Uif`leanu, colonel ValentinChept`nariu, din partea ComandamentuluiFor]elor Întrunite, cadre militare în activitate,rudele militarilor care pleac` în misiune, invita]i.

Deta[amentul Army Institutional AdvisoryTeam va participa, pe o perioad de aproximativ[ase luni, la misiunea Resolute Support, unde vaconsilia personal din Armata Na]ional Afgan ,încadrat în structuri militare de diferite niveluri,pornind de la batalion [i terminând cu coman-dament de corp de armat .

Ceremonia s-a încheiat cu defilarea deta[a-mentului condus de locotenent-colonel DanielPop, în ritmurile Muzicii Militare [i în aplauzelecelor prezen]i.

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

investigarea cauzelor accidentelor de circula]ie [iidentificarea celor responsabili de producerea lor.

Comandantul deta[amentului, c`pitan Cristian Rotaru,a declarat la finalul ceremoniei: Plec`m cu gândul de a neface datoria a[a cum i-am obi[nuit pe to]i comandan]ii no[tri,înc` de la înfiin]area unit`]ii [i s` ne întoarcem cu to]iis`n`to[i.

Convorbirile s-a purtat în contextul preg`tirii Reuniunii Mini[trilor Ap`r`riidin ]`rile membre ale NATO, care va avea loc joi, 5 februarie, la Bruxelles.

În cele dou` discu]ii s-a pus accent pe stadiul demersurilor pentruimplementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO din }ara Galilor, caelement central pe agenda reuniunii de la Cartierul General al Alian]ei.

La nivelul cooper`rii bilaterale între oficialul român [i cel german, ministrulap`r`rii român a accentuat importan]a dialogului politico-militar la nivel înalt.Cele dou` ]`ri dispun de oportunit`]i excelente pentru concretizarea cooper`rii lanivelul instruirii, în comun, în domeniul For]elor pentru Opera]ii Speciale, dar[i în contextul mai general, oferit de Ini]iativa For]elor Interconectate, a spusministrul Mircea Du[a.

Mar]i, 3 februarie, în convorbirea cu Robert Nicholson, ministrul Du[a amul]umit acestuia pentru cooperarea excelent` dintre România [i Canada îndomeniul ap`r`rii, concretizat` inclusiv prin dislocarea contingentului canadiande aeronave F-18 la Câmpia Turzii [i prin exerci]iile desf`[urate în comun cuFor]ele Aeriene române, în vara anului trecut, în contextul implement`riim`surilor NATO de reasigurare a alia]ilor de la grani]a de est a Alian]ei Nord-Atlantice. La rândul sù, ministrul canadian al ap`r`rii a mul]umit omologuluisù român pentru operativitatea cu care autorit`]ile române au reac]ionat înceea ce prive[te asigurarea condi]iilor pentru dislocarea contingentului canadian[i desf`[urarea exerci]iilor militare comune.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a avutvineri, 30 ianuarie, [i mar]i, 3 februarie, dou` dis-

cu]ii telefonice cu omologii sì din Republica Federal`Germania, Ursula von der Leyen, [i Robert Nicholson,din Canada.

INSTRUC}IE4 Observatorul militarwww.presamil.ro


SUPRAVIE}UIREA, OBIECTIV PRIORITAR

MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

Preg`tirea militarilor cursan]i din Centrul de Instruire pentru Opera]ii Specia le General-

maior Grigore Ba[tan (CIOS), din Buzù, cuprinde multe elemente care îi confer` atributele superlati-vului. Baremele de ob]inere a calific`rilor speciale

solicit` un efort fizic [i psihic mult peste limitele celorlalte arme [i specialit`]i militare.

Suntem într-o etap` istoric`, în care r`zboiul p` cii, de gene ra]ia a IV-a, este unul de supravie ]u ire ca fiin ]`

[i ca neam, în calitatea noas tr` de entitate, parte a unei culturi distincte, civiliza]ia euroatlantic`. În acest sens, cu referire la rolul institu]iei noastre, reiterez faptul c` armele informa]ii pentru ap`rare [i For]e pentru Opera]ii Speciale (FOS) sunt indiscernabile, din punct de ve dere structural, func]ional [i ac]ional. De aceea, CIOS, în care se preg`tesc operatorii FOS, cerceta[ii tere[tri, para [u-ti[tii militari [i cerceta[ii aerieni pe pozi]ii înaintate (FAC/JTAC), a devenit o institu]ie de mare necesitate pentru in strui rea de standard [i model profesional a lupt`torilor, în contextul oric`rei concep]ii de design al opera]iilor.

COLONEL DR. DORU ENACHE, COMANDANTUL CENTRULUI DE INSTRUIRE PENTRU OPERA}II SPECIALE

GENERAL-MAIOR GRIGORE BA{TAN

Grup de prizonieri. Acum urmeaz` cu adev`rat greul. Presiunea fizic` [i mai ales cea psihic` sunt greu de gestionat.

Antrenamentele lupt`torilor FOS sunt duse adesea la limita rezisten]ei fizice.

„

Lupt`torul din For]ele pentru Opera]ii Speciale

(FOS) posed` calit`]i [i competen]e care îl transform` dintr-un simplu lupt`tor într-un adev`rat doctor docent cu rucsac, dup` cum spuneau scriitorii americani Alvin [i Heidi Toffler, în cartea R`zboi [i antir`zboi.

Domeniile ac]ionale în care lupt`torul din FOS î[i demonstreaz` valoarea [i utilitatea profesional` acoper` o gam` foarte larg`. Cunoa[terea [i utilizarea armelor, folosirea explozibililor, preg`tirea fizic` [i artele mar]iale, alpinismul, para[utismul [i scafandreria, acordarea primului ajutor, cunoa[terea limbilor strìne [i comunicarea intercultural`, lupta urban`, lupta antiterorist`, supravie]uirea în captivitate, sunt numai câteva dintre no]iunile cuprinse în programele de instruire din cadrul CIOS.

Anul începe în for]`

Începutul anului debuteaz cu primul curs, cel de supravie]uire, în care viitorii lupt tori FOS deprind no]iunile necesare ducerii luptei, izola]i sau în grupuri mici, în zone necunoscute [i ostile.

Afla]i în prima faz a preg tirii, militarii deprind no]iunile necesare lucrului cu harta [i execut un exerci- ]iu de planificare a deplas`rii în teren necunoscut, pe timp de zi sau de noapte, cu [i f r busol . Astfel, ei înva] s determine coordonatele geografice [i rectangulare ale unui obiectiv, s se deplaseze dup azimut, s marcheze

zonele v`zute [i nev`zute, s` stabileasc` unghiul de pant` [i alte detalii. La acest curs, la fel ca la toate celelalte, particip` militari indiferent de grad sau de categoriile de for]e din care fac parte.

Unul dintre cursan]i este caporalul clasa a III-a Viorel Anghelescu, din Brigada 1 Mecanizat` Argedava.

Tocmai am vizualizat traseul unui fugar din momentul evad`rii pân` în momentul regrup`rii cu for]ele proprii, precizeaz` militarul. Caporalul Anghelescu a fost cerceta[ în cadrul misiunii executate de Batalionul 2 Manevr` C`lug`reni, în 2011, în provincia Zabul, din Afganistan. Chiar dac` am la activ o misiune în Zabul, ce înv`] aici vine ca o bun` completare a cuno[tin]elor mele în domeniul cercet`rii [i îndeplinirii, cu succes, a misiunilor specifice. Modalit`]ile de predare întâlnite aici sunt mult mai pe în]elesul meu, m` ajut` s` asimilez foarte bine informa]iile [i s` pun în practic` no]iunile înv`]ate, adaug` caporalul.

Candida]ii care vor s` urmeze cursurile CIOS trebuie s` dovedeasc` o bun` condi]ie fizic` [i psihic`. Caracterul multidisciplinar al instruc]iei (para[utismul, scafandreria, alpinismul, opera]iuni aeriene) oblig`, în afara preg`tirii fizice foarte bune, [i la un psihic pe m`sur`.

Mi-ar pl`cea ca baza de selec]ie s` fie mai mare, deoarece, la acest gen de instruire, num`rul de militari care încep preg`tirea nu este niciodat` egal cu num`rul celor care reu[esc s` parcurg` toate etapele ei, precizeaz` [eful Catedrei Instruire For]e Speciale.

Pasul în gol

Anul acesta, la CIOS se vor desf`[ura 33 de cursuri [i forme de preg`tire. Dintre ele se remarc` cursul avansat pentru ofi]eri, cursul de stat major, cursuri de carier` pentru subofi]eri, programul de formare subofi]eri (filiera direct`), cursul de preg`tire [i atestare în domeniul opera]iilor speciale, cursul de informa]ii în contrainsurgen]` [i cursul de atestare para[uti[ti.

Aici se desf`[oar` cursurile de nivel ale para[uti[tilor militari (instructor de para[utare, instructor în aeronav`, coordonator de para[utare, curs de atestare pe para[uta tip arip`), ob]inându-se toate nivelurile de preg`tire.

Dintre cursurile catedrei, cel mai înc`rcat de emo]ie, team` [i presiune psihic` pentru militari, este, fire[te, botezul primului salt. În preambulul saltului, încordarea [i consumul psihic sunt la cote foarte înalte. Militarii care erau atât de

siguri pe ei pe parcursul preg`tirii [i abia a[teptau s` pun` în practic` cele înv`]ate, odat` ajun[i în aeronav` pentru executarea para[ut`rii, se manifest` foarte diferit.

Unii sunt nervo[i, al]ii intr` într-o apatie pronun]at` [i privesc în gol, unii râd f`r` motiv sau întreab`, din minut în minut, dac` totul este în regul` la echipamentul lor. De la pasul în gol pân` la deschiderea para[utei nu trec mai mult de trei secunde, îns`, în acest scurt interval de timp, militarul cade cu viteza de aproximativ 25ms, spune subofi]erul. La primul salt, desprinderea de aeronav` este aproape incon[tient`, militarii p`[esc în gol ca tra[i de un fir invizibil. Impactul cu solul, este, de asemenea, un alt moment critic, care îi sperie pe para[uti[ti. Este greu, nu to]i ob]in brevetul. În 2014, din 90 de cursan]i, au ob]inut brevetul 76, deci pot spune c` a fost un an bun, precizeaz` subofi]erul.

Militarii din FOS [i-au câ[tigat prestigiul [i renumele demonstrând c prin capabilit ]ile de care dispun [i marea adaptabilitate opera]ional la solicit rile [i amenin] rile noilor tipuri de conflicte pot schimba, într-o mare m`sur , atât fa]a, cât [i deznod`mântul r`zboiului. Opera]iile lor, adev`rate lovituri chirurgicale, pe lâng faptul c genereaz efecte deosebite în situa]ia strategic a zonei, limiteaz la minimum num`rul victimelor colaterale din rândul popula]iei civile.

CIOS este institu]ia în care cutezan]a înainta[ilor [i dinamismul prezentului construiesc trìnicia viitorului, precizeaz`, cu mândrie, [eful Sec]iei cercetare, dezvoltare [i reglement`ri în arm`, locotenent-colonel Drago[ Axinia. n

de disloc`ri, unitatea particip în teatrele de opera]ii militare din Caucaz [i Crimeea (1942-1944), la ac]iunile de lupt din Masivul Bihor, Oradea [i pe frontiera de vest a României, precum [i la conflictele de pe teritoriul Ungariei [i Cehoslovaciei (1944-1945). De[i abia la început, drumul de lupt al acestei structuri a m`surat aproape 7.000 de kilometri [i a costat vie]ile a peste 2.500 de militari.

Restructur`rile din perioada care a urmat [i-au pus amprenta [i asupra batalionului, desfiin]at [i reînfiin]at de câteva ori, pân când mai marii armatei române din vremea respectiv [i-au dat seama c prin desfiin]area vân`torilor de munte l sau Carpa]ii descoperi]i. Astfel, la 1 noiembrie 1964, s-a hot`rât reînfiin- ]area Brig`zii 2 Vân`tori de Munte [i, odat cu ea, a Batalioanelor 20, 21 [i 22, în nordul ]`rii. La 1 ianuarie 1965, Batalionul 21 Vân`tori de Munte a fost redislocat în Predeal, pe Valea

Râ[noavei, num`rul 1, unde se g`se[te [i ast`zi. La 4 februarie 1996, prime[te Drapelul de lupt , iar odat cu aderarea României la structurile NATO, î[i începe procesul de opera]ionalizare, pentru care va ob]ine certificare în 2005.

În 2006 [i 2007, unitatea a participat la misiuni în teatrul de opera]ii din Irak, unde a asigurat paza inelului median (middle ring) [i QRF, a îndeplinit misiuni de control trafic, supraveghere a angaja]ilor media, a muncitorilor irakieni în zona facilit`]ilor ONU, precum [i de asigurare a protec]iei apropiate pentru participan]ii la conferin]ele ONU. Pentru rezultatele deosebite ob]inute în desf`[urarea acestor misiuni, batalionului i s-a conferit denumirea onorific General Leonard Mociulschi [i a primit Emblema de Onoare a Statului Major al For]elor Terestre.

Au urmat apoi misiunile din Afganistan, unde, în 2009, militarii acestei structuri au sim]it gustul amar al pierderii unui camarad. Sublocotenentul (pm) Claudiu Chira, în urma declan[`rii unui dispozitiv improvizat, [i-a pierdut via]a, urmat, la scurt timp, de maiorul (pm) Iuliu-Vasile Ungura[. În cinstea lor, colegii au ridicat un monument în incinta caz`rmii. Drept recuno[tin] a meritelor [i realiz`rilor acestei structuri, pre[edintele României a decorat, în acela[i an, Drapelul de lupt al unit`]ii cu Ordinul Virtutea Militar` în grad de Cavaler cu însemn pentru militari, de r`zboi.

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR ANIVERSARE 5

S~RB~TOAREA VIPERELOR NEGREPLUTONIER ALINA CRI{AN

Sâmb`t`, 31 ianuarie, Batalionul 21 Vân`tori de Munte General Leonard Mociulschi, din Predeal, a împlinit 75 de ani de la

înfiin]are. Cu un trecut eroic, început în focul luptelor din Al Doilea R`zboi Mondial, militarii acestei structuri promit un viitor pe m`sur`.

Unitate de elit`

La ceremonia militar [i religioas , desf`[urat la sediul batalionului predelean, au luat parte ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [eful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciuc , [eful Statului Major al For]elor Terestre, general-maior Dumitru Scarlat [i prefectul jude]ului Bra[ov, Mihai Mohaci.

Sunt foarte onorat s` particip ast`zi, la Predeal, la festivit`]ile Batalionului 21 Vân`tori de Munte General Leonard Mociulschi, a declarat ministrul Du[a în deschiderea festivit`]ii. Sunt 75 de ani care v-au acoperit de glorie. De la înfiin]are, în anul 1940, [i pân` în prezent a]i participat la misiuni în cel de Al Doilea R`zboi Mondial [i, pe parcurs, prin efortul [i devotamentul de care a]i dat dovad`,

a]i devenit unitate de elit` a Armatei României. În alocu]iunea sa, comandantul Batalionului

21 Vân tori de Munte, colonel Ovidiu Conduru] , le-a mul]umit militarilor [i personalului civil pentru efortul depus, pentru d`ruirea cu care au ac]ionat în toate împrejur`rile atât pe teritoriul na]ional, cât [i în teatrele de opera]ii, în îndeplinirea misiunilor încredin]ate. Tari precum cremenii din stâncile Carpa]ilor, verticali ca brazii care îmbrac` mun]ii din jur [i cutez`tori precum vulturii în înaltul v`zduhului, a[a sunt caracteriza]i ast`zi militarii acestei structuri, aprecia colonelul Conduru] , care, cu ocazia anivers`rii batalionului, le-a urat oamenilor din subordine mult` s`n`tate, fericire [i împlinirea tuturor dorin]elor.

Pe parcursul ceremoniei au fost trecute în revist principalele repere istorice ale Batalionului 21 Vân`tori de Munte, de la luptele din Caucaz [i Crimeea, din timpul celei de-a doua conflagra]ii mondiale, pân la misiunile executate în teatrele de opera]ii din Irak [i Afganistan.

Arc peste timp La 25 februarie 1940, la poalele masivului

Gutâi, în ora[ul Baia-Sprie, jude]ul Maramure[, se înfiin]a o nou unitate operativ în structurile Corpului de Munte [i ale armatei române – Batalionul 21 Vân`tori de Munte. Dup o serie

În 2011, Batalionul 21 Vân`tori de Munte a fost nominalizat s execute selec]ia [i preg`tirea personalului care va încadra Batalionul 1 Manevr , pentru a participa la misiunea din Zabul (teatrul de opera]ii din Afganistan), de la sfâr[itul anului 2012. Aici, militarii selec]iona]i au îndeplinit misiuni de stabilitate [i sprijin, planificate [i executate în cooperare cu for]ele de securitate afgane [i partenerii de coali]ie.

În semn de apreciere a activit`]ilor desf`[urate, batalionul predelean a primit, în aprilie 2014, Emblema de Onoare a Statului Major General, iar în iulie 2014 i s-a conferit Emblema de Onoare a Armatei României cu însemn de r`zboi.

Dup redislocarea în ]ar , unitatea a continuat s î[i desf`[oare activitatea cu profesionalism [i devotament, îndeplinind obiectivele la cel mai înalt standard de performan] .

P`str`torii tradi]iei

Ast`zi, la 75 de ani de la înfiin]are, militarii Batalionului 21 Vân`tori de Munte General Leonard Mociulschi, supranumi]i [i Viperele negre, privesc cu nostalgie în urm [i cu optimism înainte. {tiu de unde vin [i spre ce se îndreapt [i poart pe umeri, cu responsabilitate, tradi]ia acestei structuri.

Unit`]ile de vân`tori de munte au rolul de a desf`[ura opera]ii, independent [i în

cooperare cu celelalte for]e, în teren muntos-împ`durit, pe direc]ii [i în raioane greu accesibile, în orice condi]ii de timp [i orice anotimp. Con[tien]i c` antrenamentul este cheia performan]ei, ocrotitorii florii de col], a[a cum î[i nume[te comandantul batalionului predelean, colonel Ovidiu Conduru]`, militarii din subordine, acord` o deosebit` aten]ie preg`tirii lor. Anul acesta, au în plan zece tabere, fiecare cu specificul ei, în func]ie de specializarea participan]ilor. Toate au în comun instruc]ia de lupt`. {i cum este iarn`, aceasta se face pe schiuri: [edin]ele de schi, de la Gura Diham sau p`durile din împrejurimi, deplasarea pentru exerci]iile de alpinism, desf`[urate în Col]ul Cheii sau la stânca artificial` din cazarm`, [edin]ele de instruc]ie, care cuprind aceia[i pa[i ca [i la infanterie, doar c` aici se execut` în teren muntos, cu schiurile în picioare.

Seriozitatea la instruc]ie a Viperelor negre este recunoscut` [i apreciat` atât în ]ar`, cât [i în strìn`tate. Batalionul 21 Vân`tori de Munte a participat la exerci]ii comune cu militari din SUA, Marea Britanie, Grecia, Olanda, Turcia, Italia, precum [i la aplica]ii multina]ionale. De asemenea, a primit numeroase vizite din partea unor delega]ii oficiale strìne, care au ]inut s`-[i exprime aprecierea pentru profesionalismul personalului unit`]ii. n

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

ALMA MATER6 Observatorul militarwww.presamil.ro


O ZI DIN VIA}A DEEste ora [ase f`r` un sfert laColegiul Na]ional Militar

Dimitrie Cantemir, dinBreaza. Mai este, înc`, destultimp pân` când soarele î[i va

face apari]ia, iar în dormitoarese aude deja fo[net de uniforme.

Grada]ii de serviciu s-autrezit [i se preg`tesc s` strige

De[teptarea! A[a începe o zi dinvia]a unui elev militar.

Cu acest cuvânt, care se repet`în fiecare diminea]`,

anun]#ndu-i c` în urm`toarelezece minute trebuie s` fie gata

pentru înviorare. Aceste rânduriîi sperie pe cei mai mul]i dintre

adolescen]ii de ast`zi, darnu [i pe cei mai tineri militari

din armata român`.Pentru ei, programul de zi cu zi

reprezint` o normalitateîncununat` cu performan]e

unice pentru sistemul deînv`]`mânt din România.

Chiar dac` vremurile au evoluat,mul]i au r`mas cu impresia unuiliceu militar în care via]a era

comparabil` cu cea dintr-o unitateobi[nuit`. Lucrurile nu mai stau chiar a[a.Elevii beneficiaz` de condi]ii foarte bune decazare [i de o baz` de înv`]`mânt modern`,iar regulile stricte au devenit flexibile,l`sând, astfel, loc unui climat prietenosob]inerii de performan]e.

Am petrecut o zi al`turi de cantemiri[ti,de la de[teptare [i pân` la stingere. I-amv`zut cum, somnoro[i fiind, s-au ridicat dinpaturi, printr-un gest mecanic la auzulcuvântului magic De[teptarea! Cel mai greulucru este s` te treze[ti a[a de diminea]` înfiecare zi, spune elevul Ioan Petrescu, întimp ce se echipa pentru înviorare. În zeceminute, to]i erau îmbr`ca]i în ]inut` sportiv`[i ie[eau t`cu]i din dormitoare. Era preadevreme s` vorbeasc` între ei.

S-au adunat cu to]ii pe locul unde sedesf`[oar` înviorarea [i, împin[i de la spatede cele câteva grade sub zero, au începutmi[c`rile specifice. Cu siguran]`, gândurilelor zburau în alt` parte, iar unii dintre eiînc` mai visau. Dintr-un col] de platou, seauzea num`r`toarea puternic` [i r`spicat` aelevilor caporali. În cei doi ani [i jum`tatepetrecu]i în colegiul militar, au înv`]at c`rolul învior`rii este, de fapt, de a le da untonus bun pentru întreaga zi.

Au început alergarea, num`rând sacadatcaden]a [i men]inând, astfel, un ritm constant.Echiparea nu dureaz` mai mult de

dou`-trei minute.

Ghetelesold`]eilora[teapt`începutulunei noizile.

Cear[aful perfect întins [i ursule]ii la locul lor.

Elevii grada]i execut` inspec]ia de diminea]`[i îi ajut` pe colegii mai mici s` fie la patru ace.

Micul dejun \n zumzet de lemist. Atmosfera estedestins` la ore.

Compania întâi, de[teptarea!


Observatorul militarwww.presamil.roALMA MATER

ELEV MILITAR SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANUFOTO: SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU,

GRA}IELA MIH~ESCU

Nu se urm`re[te ob]inerea performan]ei, ci,mai degrab`, dezmor]irea tuturor mu[chilor.

La finalul celor câteva ture de platou, seîntâmplase deja o schimbare. Micii militari auînceput s` prind` glas. În scurt timp,înviorarea s-a încheiat, l`s#nd loc programuluide diminea]`. Vremurile în care elevii seadunau în fa]a u[ii cu periu]a [i pasta de din]iîn mâna dreapt` [i cu prosopul pe antebra]ulstâng sunt de mult apuse. Am eliminat de cevatimp aceste reguli, r`mase dintr-un sistemînvechit, explic` locotenent-colonelul SorinGo[u, [eful biroului planificare-evaluare.

Echipa]i în uniformele de n`sturei, î[iaranjau cu grij` paturile, aten]i ca cear[afuriles` fie perfect întinse. În scurt timp, camereleîncepeau s` se goleasc`, pentruprogramul de sectoare, nu tocmai cea maiîndr`git` activitate din zi.

A urmat raportul [i inspec]ia de diminea]`[i apoi micul dejun. Zarv` mare în sala cumese modern amenajat`. Acum, mai au timps` vorbeasc` între ei, pentru c` odat` cuînceperea orelor, vor fi doar ochi [i urechi.

Pân` la terminarea orelor, i-am v`zut pecantemiri[ti doar în pauze, mi[cându-seiute pe holurile colegiului. Chiar dac`programul lor este unul foarte înc`rcat, înpermanen]` sunt cu zâmbetul pe buze [ipu[i pe glume. Pân` la urm`, suntadolescen]i, abia desprin[i de copil`rie.

Raportul companiei reprezint` momentuldin zi în care institu]ia de înv`]`mânt devinemai pu]in colegiu [i mai mult militar.

Comandan]ii de companii stabilesc nelipsiteleplantoane, dau indica]ii pentru restul zilei [itransmit comanda elevilor grada]i.

Timpul liber nu reprezint` decât omic` parte din programul zilnic, îns`majoritatea elevilor au activit`]i planificate[i pentru aceasta. Cercurile cultural-artistice, sportive sau [tiin]ifice î[idesf`[oar` activitatea în aceast` perioad`din zi, iar micii militari sunt nelipsi]i.

Timpul este cea mai pre]ioas` resurs` înColegiul Na]ional Militar Dimitrie Cantemir, aspus eleva frunta[ Alexandra Godeanu,îndreptându-se cu pa[i gr`bi]i spre sala declas`, unde urma s` înceap` studiul. Este unmare avantaj pentru ace[ti copii c` pot înv`]aunii de la al]ii. Faptul c` studiul se desf`[oar`într-un mod organizat, în s`lile de clase, le dòportunitatea de a completa anumite lacune,r`mase dup` ore. Dac` unul dintre ei a în]elesmai bine un subiect, iese la tabl` [i le explic`celorlal]i, care au posibilitatea de a-l întrerupeori de câte ori este cazul, a declarat coman-dantul colegiului, colonelul Horia St`nescu.

Apelul de sear` îi reune[te din nou pecantemiri[ti pe platoul central. ImnulNa]ional r`sun` [i Drapelul tricolorcoboar` fluturând de pe catarg. Soarele aapus de ceva timp, dar activitatea elevilorînc` nu s-a încheiat. Unii vorbesc la telefoncu p`rin]ii sau cu prietenii, al]ii înc` maistudiaz` pentru testele din ziua urm`toare.

Plantonul este instalat, iar ceasul aratòra 22 fix. Pe holuri r`sun` un singurcuvânt: Stingerea!

Sectoarele sunt [i pentru domni[oare.

Patul trebuie f`cut, pân` la înviorare! La unu, jos, la doi, sus!

Sectoarele sunt [i pentru domni[oare.

Planul de studiu, primul pasîn ob]inerea rezultatelor foarte bune.

Raportul companiei reprezint` momentuldin zi în care institu]ia de înv`]`mântdevine mai pu]in colegiu [i mai mult militar.

Timpul liber este dedicat sportului.

CARIERE |N UNIFORM~8 Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


ÎNTRE MOTIVA}IE {I DORIN}~PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

[email protected]: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

Armata nu înseamn` o via]` u[oar`,indiferent dac` e[ti b`rbat sau

femeie, mai ales c` atractivitatea spre

acest corp de personal militar a sc`zut, în

principal, din cauza salariz`rii. Mul]i sgp-

i[ti cu experien]` vorbesc despre impactul

salarial asupra familiilor lor, chiar de la

începutul anilor 2000, comparativ cu cel

actual. Sunt con[tien]i c` parcurgem ani

grei din punct de vedere financiar [i c`

to]i comandan]ii [tiu de problema lor [i

încearc` s` o rezolve. Am vizitat, recent,

Baza 86 Aerian` de la Borcea. Toat` lumea

leag` acum viitorul avion multirol de

aceast` unitate. Îns`, în mijlocul

B`r`ganului, în subordinea marii unit`]i

de avia]ie, se afl` [i Batalionul 864

Artilerie Antiaerian`, unde sgp-i[tii se

preg`tesc pentru misiunile ordonate,

precum [i pentru tragerile de anul acesta,

din poligonul de la Capu Midia.

Am ajuns în unitate dup` începerea

anului de instruc]ie, a[a c` militarii erau

în sala de studiu, înconjura]i de plan[e cu

armament [i regulamente.

Trebuie s` ]inte[ti cât mai sus, pentru a-]i îndeplini visele.CAPORAL ADRIAN NEDELCIU

Solda]i [i grada]i profesioni[ti din Batalionul 864Artilerie Antiaerian`, \n poligonul din Capu Midia.

Caporal Daniel RosetCaporal Simona Toanchin`

Mam` [i soldat

Caporalul SimonaToanchin` are 27de ani [ilucreaz` de [ase ani la Baza 86Aerian`, având specialitateaartilerie antiaerian`.A participat de trei ori latrageri în poligonul de la CapuMidia. So]ul lucreaz` în aceea[iloca]ie, dar acum este deta[atla aerodromul MihailKog`lniceanu. Au un bìat dedoi ani [i jum`tate. Ambii facnaveta de la Slobozia.La sfâr[itul anului trecut, s-aîntors din concediul pentrucre[terea copilului, iar acum aînceput instruc]ia pentru noulan, mai ales c` în prim`var` vaparticipa la tragerile dinpoligonul Capu Midia, c`rorale-a dus dorul.

Sunt mul]umit` de ceea ceam f`cut pân` acum, a spusSimona. Reu[esc s` îmbinmeseria armelor cu cea de mam`[i so]ie. Sincer, pe Borcea, m-auatras lini[tea locurilor [ipustietatea B`r`ganului.

Discu]ia revine, inevitabil,la subiectul trageri. {tie c` are

mult de recuperat din punct devedere al instruirii, dar asta nuo sperie. Pentru ea, armata esteun loc unde este respectat`.Caporalul Toanchin`consider` Capu Midia un locpl`cut, cu toate c` acolo suntcondi]ii mai spartane de via]`.Crede c` nu oricine are[ansa s` vad` [i s` participedirect la trageri antiaeriene.

Dintr-un alt punct de vedere,în B`r`gan, armata areatractivitate, chiar dac`salarizarea nu este un atu,fiindc` este un loc de munc`serios [i, sigur, cu [anse depromovare. Mul]i tineri ar dori s`vin`, dar pu]ini reu[esc sauîndeplinesc cerin]ele.

Acum sunt mai mul]i sgp-i[tidecât atunci când am venit eu, ceeace este îmbucur`tor. Având învedere zona, nu cred c` mul]i [i-arschimba locul de munc` pe viitor.Pentru orice militar conteaz` enormcolectivul din care face parte.Asta te face s` vii de drag la munc`.Sunt mul]umit` unde lucrez,îmi plac unitatea [ioamenii de aici, a încheiatcaporalul Simina Toanchin`.

Acas`,pentru alt început

Caporalul Adrian Nedelciu asosit în unitate în decembrie 2014,mutat de la o unitate de artilerieterestr`. Este în armat` de [ase ani.A participat la trageri la M`lina [iBabadag. De loc din Fete[ti, estebucuros fiindc` a ajuns acas`.Al`turi de colegi, înva]` acumsecretele meseriei de artileristantiaerian. A g`sit un colectiv unit,mai ales c` pe câ]iva dintrecamarazii actuali îi cuno[tea,Fete[tiul fiind un ora[ mic. A[teapt`botezul focului de la Capu Midia.

De-abia am început instruc]ia înnoul domeniu, a declarat caporalulNedelciu. Sunt ner`bd`tor s` v`dcum sunt tragerile în poligon, careeste schimbarea de la tragerileterestre la cele antiaeriene. Amvorbit cu colegii mai experimenta]idespre acest subiect. Zic eu c` nu vafi greu, principiile muncii noastre,ca servan]i, sunt, în mare, la fel.Sunt receptiv la nou [i vreau s`înv`]. Nu cred c` este a[a de greu.

Este dornic, motivat [i vrea sàib` o carier` în armat`. {tie c` au

echiparea la zi, cu toate drepturileasigurate. Sincer, cred c` ar fi bineca [i noi, sgp-i[tii, s` primim baniipe echipament. Am reu[i mult mairepede s` avem o ]inut` a[a cumtrebuie [i merit` un militar. Zic c`suntem oameni maturi [i [tim cenevoi avem [i con[tien]i de felul cumtrebuie s` ar`t`m.

Caporalul Daniel Roset este deunsprezece ani în armat`.A executat multe trageri înpoligoanele ]`rii. A venit împreun`cu caporalul Nedelciu de la aceea[iunitate, pentru a fi acas`. Chiria înConstan]a era mare, salariul nu îiajungea. A[a, în Fete[ti, estealtceva. Totu[i, oriunde, dac` î]ifaci treaba [i respec]i regulamentelemilitare, e[ti apreciat [i respectat.Avem specializ`ri, ne preg`tim,suntem la dispozi]ie 24 de ore din 24.Pentru sgp-i[ti, cerin]ele func]iei nusunt grele. Este adev`rat, ai deînv`]at, ai un standard la caretrebuie s` ajungi [i s`-l men]ii, aspus caporalul Roset.

fost ani grei, de criz`, iar uneledrepturi de echipament nu au fostasigurate la timp. Acum este cu

’’

9CONCURSNr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


VOX POPULIPENTRU

AGEN}II SECRE}ILOCOTENENT NARCIS R~DUCU

Ne petrecem cea mai mare parte din timp înt`cere, de aceea ar trebui s` ne gândim mai des

la cuvintele pe care le folosim, la rostul, însemn`tatea[i valoarea lor. Într-o societate în care pu]ini mai [tius` asculte, trei studen]i din Academia For]elor TerestreNicolae B`lcescu [i-au f`cut auzite vocile princâ[tigarea premiului Vox Populi.

O ini]iativ`încurajat`

Studen]ii caporali IrinaChersin, R`zvan Ghini]` [iMarius Tob`, trei nume desprecare o s` mai auzim [i o s` maiscriem [i pe viitor, au participat,recent, la Concursulinteruniversitar de dreptumanitar [i dreptul refugia]ilorNicolae Titulescu. Organizat` deuniversitatea cu acela[i nume,în parteneriat cu ÎnaltulComisariat al Na]iunilor Unitepentru Refugia]i, Crucea Ro[ieRomân` [i Centrul de DreptUmanitar al armatei române,întrecerea a adunat la start[apte echipe a câte trei studen]i[i un cadru didacticcoordonator.

Profesorul îndrum`tor, SabinGu]anu, cel cu care s-aupreg`tit [i care s-a ocupat deînscriere, nu a putut s`-i sus]in`de la fa]a locului din cauza unorprobleme, motiv pentru careal`turi de studen]i a fostprofesorul Alexandru Stoian.

Pentru concurs, am înv`]atdup` tematica anun]at` deorganizatori. În ultimas`pt`mân` în care ne-ampreg`tit, am primit spe]a de pesite-ul Universit`]ii NicolaeTitulescu. În tematic` eraucuprinse teme precum conflicteledin Siria, Irak, Afganistan [i

problematica Statului Islamic.Ne-am preg`tit, în principiu, dinzona aceasta, men]ioneaz` Irina.

Despre experien]a pe care aavut-o de curând, Bogdanvorbe[te calm [i cu pasiune:Am urmat un program depreg`tire de patru s`pt`mâniînainte de concurs. Am fostscuti]i de la ore pentru a ne puteapreg`ti [i am avut parte de toat`sus]inerea conducerii institu]iei.Am avut lini[tea necesar` pentruob]inerea performan]ei. O lini[te

care se datoreaz`, în primulrând, sistemului militar, undelucrurile s-au schimbat în bineîn ultimii ani, iar astfel de

ini]iative sunt încurajate.De altfel, promovarea multorvalori militare începe îninstitu]iile de înv`]`mânt,racordate la nevoile dedezvoltare a societ`]ii, în slujbac`reia î[i pun toate produselefinite ale sistemului educa]ional.

Surprizaa venit cu… premiu

Au fost trei probe, plus finala,la care participau doar ultimeledou` echipe r`mase în concurs.Probele au fost interactive, nuprimeau foaia [i întreb`rile, ciprimeau roluri [i o situa]ie pecare trebuiau s` o dezbat` [i s`stabileasc` exact ce se cerea.Toate acestea prininterac]iunea cu membriijuriului, care, la rândul lor,primeau roluri.

Prima prob` s-a desf`[urat laUniversitatea Na]ional` deAp`rare Carol I, celelalte dou`s-au ]inut la UniversitateaNicolae Titulescu, iar proba treibis a reprezentat surprizaorganizatorilor [i s-a desf`[uratseara, în ora[, la o cafenea.Aceasta a constat într-o prob`practic` la alegere, dintre opies` de teatru, un dans sau uncântec, pornind de la dou`cuvinte date. Aici a fost loculunde studen]ii militari, meziniicompeti]iei, au luat premiulVox Populi, întrecând studen]iafla]i la master saupe cei din anii terminali.

La prima prob`, juriul a jucatrolul de conduc`tori ai ONU,respectiv agent Merry Christmas[i reprezentantul structurii

secrete-secrete-secrete-de-tot. Auîn]eles repede despre ce eravorba, a[a c` s-au prezentat cafiind agen]ii 006, 007 [i 008 [i auintrat exact în situa]ia respectiv`.Atmosfera s-a destins. Barieradintre juriu [i concuren]i adisp`rut [i s-a creat o leg`tur`între cele dou` p`r]i.

La a doua prob` au avut destabilit dac` trebuie s` acorde

statutul [i dreptul de refugia]imai multor persoane azilante,dar, cum nu îndeplineauanumite criterii din statutulrefugia]ilor, au refuzat s` facàcest lucru. Au mers pe articol,liter`, aliniat. Juriul le-a spus càr trebui s` le acorde statutul decare aveau nevoie, s` îi

ocroteasc`. A încercat s` neîncurce, s` ne duc` [i prin altep`r]i. A[a scrie, a[a facem, nune-am l`sat manipula]i. Eramsiguri pe noi, men]inându-ne ideeapân` la sfâr[it, spune Marius f`r`tracul de care a sc`pat odat` cuparticiparea la concurs.

Admira]ie pentruuniform`

Pe toat` perioada în care s-audesf`[urat probele, studen]ii aupurtat uniform`. Am fost aprecia]ide ceilal]i. V`zându-ne înuniform`, ne-au ar`tat respect [ine-au felicitat pentru curajul de aalege cariera militar`, afirm` Irina.

Când vorbeam despre conflictearmate, percepeam evenimentele

mult mai diferit decât ei, aveam oinforma]ie în plus. Nu erau rigizipe un subiect anume, puteau sìnterpreteze mai mult, noi eramseta]i pe ideile noastre clare,subliniaz` Marius avantajul oferitde mediul de lucru. Trebuieprofitat de astfel de situa]ii, suntmulte de câ[tigat atât din punctde vedere al cuno[tin]elor,cât [i al experien]elor [i asocializ`rii cu studen]i din altemedii universitare.

Nu am prins finala, dar înaintede ea au venit membrii din juriu lanoi, ne-au spus c` ne apreciaz` foartemult [i c` am fost aproape.Mai aveam un mic pas pân` lacalificarea în final`. Simt cum învorbele lui R`zvan se batdezam`girea marcat` de ratarearundei finale [i bucuria de a prindeultima treapt` a podiumului. Nu î[ipot lua revan[a. Conformregulamentului competi]iei, nu maiau voie s` participe, dar vor inspira,cu siguran]`, genera]ia care vinedin urm`.

Acum, Irina [i Mariuspreg`tesc lucr`ri individualepentru sesiunile de comunic`rice vor urma, iar R`zvan sepreg`te[te s` reprezinteRomânia la Brno, Cehia,câ[tigând o burs` de studii prinprogramul Erasmus.

Comandantul AcademieiFor]elor Terestre, general debrigad` profesor universitardoctor Ghi]` Bîrsan, i-a felicitatpentru frumoasa presta]ie [i i-arecompensat cu o s`pt`mân` depermisie.

Cea mai frumoas`recompens` r`mâne, îns`,satisfac]ia c` vocea lors-a f`cut auzit`, c` ei suntparte a genera]iei care încearc`s` se remarce.

Am câ[tigat premiul Vox Populi, pentru ca cea maipopular` echip`. Am fost cei care au socializat cel maibine. Noi am fost aprecia]i de ceilal]i concuren]i, de juriu[i, mai ales, de organizatori.

STUDENT CAPORAL R~ZVAN GHINI}~

’’

’’A fost o experien]` foartefrumoas` [i util`. M-a aju-tat s` scap de tracul de avorbi în public [i nu maisunt a[a emotiv.

STUDENT CAPORAL MARIUS TOB~

Este ceva deosebit s` concurezi cu studen]i pe domeniullor de activitate, s` interac]ionezi cu ei. Nu am fi reu[it s`leg`m astfel de prietenii, dac` nu acceptam s` p`[imdincolo de por]ile academiei.

STUDENT CAPORAL IRINA CHERSIN

’’

transform` instantaneu într-un echipament smart. Un procesor quad-core Atom, 32 GB de memorie intern` [i 2 GB de RAM, face din stick-ul Intel un computer de vreo [ase ori mai puternic decât cel de pe care scriu eu acest articol [i care, trebuie s` recunosc, se apropie de pensie cu pa[i mari. Partea de conectivitate este asigurat` de un port USB, Wi-Fi [i Bluetooth 4.0, un conector mini USB pentru alimentare [i planuri, au declarat cei de la Intel, de a face loc [i unei conexiuni HDMI în viitorul apropiat. Intel Compute Stick va fi lansat pe pia]a american` în luna martie [i va costa, estimativ, 149 de dolari în varianta Windows [i 89 de dolari în varianta cu sistem de operare Linux, cu caracteristici mai slabe, 1 GB de RAM [i 16 GB memorie intern`. Sigur, slotul de card va putea cre[te capacitatea de stocare pentru ambele variante.

Pentru a avea un desktop decent, spun speciali[tii care au participat la CES 2015, ai îns` nevoie de, cel pu]in, computerul Egreat i5. De[i nu este la fel de mic precum stick-ul Intel, Egreat este [i el foarte mic [i poate mult mai mult decât varianta prezentat` înainte. Procesorul Intel Bay Trail permite instalarea sistemelor de operare Windows [i Android, varianta care va fi oferit` spre cump`rare în câteva luni, cu Windows 8.1 preinstalat, costând 85 de dolari, plus adaosul retailer-ului. Procesorul lui Egreat este un quad-core Intel Atom Z3735F, la 2 GB de RAM, 32GB memorie intern`, dou` sloturi USB, unul micro USB [i un port micro HDMI, împreun` cu dou` sloturi, unul audio [i unul pentru un card microSD. n


Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARTEHNICA SECOLULUI XXI10

Intel Compute Stick

Egreat i5

EURO HAWK REDIVIVUS?

MINICOMPUTERE

ACHIZI}II LA PRIVAT

De curând s-a încheiat edi]ia din 2015 a Consumer Electronic Show din Las Vegas, cel mai mare eveniment mondial dedicat

tehnologiei [i produselor high-tech. S-au lansat modele noi de telefoane [i accesorii, tablete, laptopuri [i alte gadgeturi, dar nici epoca computerelor de birou, desktop-urile, se pare c` nu a apus, ba, mai mult, produc`torii s-au reinventat [i propun noi modele care aduc [i aceast` component` a pie]ei IT în era liliputan` a microproduselor.

Intel a lansat cel mai mic echipament de computa]ie, Intel Compute Stick. De dimensiunea unui stick USB, calculatorul celor de la Intel este suficient de puternic pentru a rula programul de operare Windows 8.1. Bineîn]eles c` face acest lucru când este conectat la un televizor, pe care-l

PAGIN~ REALIZAT~ DE C~PITAN BOGDAN OPROIU

For]ele Aeriene germane

încearc` s` reia m`car o parte a programului Northrop Grumman/Airbus RQ-4E Euro Hawk, care a costat pân` acum 1,2 miliarde de euro [i a fost l`sat deoparte în 2013, relateaz` revista IHS Jane’s Defence Weekly.

Surse din FA germane au declarat pentru Jane’s c`, în propor]ie de 90%, sistemele SIGINT, dezvoltate pentru Euro Hawk, vor fi utilizate pe o alt` platform`, cel târziu în 2016. De altfel, lipsa de capabilit`]i SIGINT este cea care a determinat reluarea discu]iilor despre Euro Hawk [i echipamentele dezvoltate pentru acesta. Înc` din octombrie anul trecut, ministrul german al ap`r`rii, Ursula von der Leyen, a anun]at reluarea programului Euro Hawk, într-o form`

sau alta, f`r` îns` a se pierde prea mult timp cu decizia [i cu transform`ri ale programului. Se are în vedere, în principal, dezvoltarea complet` a modelului demonstrativ, dar deocamdat` n-a fost luat` o decizie final`. Conform speciali[tilor, singura variant` de UAV existent`, care ar putea prelua întregul echipament SIGINT al lui Euro Hawk, ar fi Global Hawk-ul. n

La sfâr[itul anului 2014, Consiliul de stat al Chinei a f`cut o mi[care nea[teptat` de unii,

a[teptat` de al]ii, cu siguran]`, permi]ând companiilor private s` participe la licita]ii pentru contracte de ap`rare. Este pentru prima dat` când companii din sectorul privat vor putea s` fac` cercetare-dezvoltare [i s` dezvolte programe militare ca prim contractor, spune site-ul China military online, sus]inut de publica]ia armatei chineze, APE Daily.

Deschiderea nu este complet` pentru c`, deocamdat`, aceasta se refer` doar la domeniul preg`tirii militare. Scopul este de promovare a concuren]ei în cadrul industriei de ap`rare chineze care a fost, decenii, dominat` de companiile de stat, firmele private ac]ionând, în cel mai bun caz, ca subcontractori pentru acestea, în condi]iile în care sectorul privat chinez a cunoscut un boom în ultima decad`.

Pentru a facilita accesul companiilor private, Statul Major General al Armatei Populare de

Eliberare (APE) a publicat o list` cu aproape 110 subsectoare din domeniul preg`tirii militare, la care vor avea acces firmele interesate. Printre acestea sunt: simulatoarele aviatice [i programele informatice de antrenament, echipamente pentru poligon, servicii [i echipamente destinate antrenamentului pilo]ilor, sisteme de camuflare [i simulatoare ale câmpului de lupt`, cloud computing [i altele.

Conform anali[tilor, prin contractele acordate, guvernul va încerca s` promoveze produsele dual-use, cu utilizare civil-militar`, scopul pe termen lung al strategiei fiind acela de a crea o cale de acces a produselor civile în programele militare.

Conform APE Daily, 117 firme din sectorul privat [i-au exprimat deja interesul de a participa la licita]ii pentru atribuirea acestor contracte, num`rul mare fiind un semn, relateaz` ziarul chinez, c` este posibil` o sc`dere a costurilor de achizi]ie pentru programele militare de preg`tire. n

11V~ INTERESEAZ~!Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PROBLEME SOCIALEMiercuri, 28 ianuarie, la sediul MApN a avut loc [edin]a Comisiei centrale pentru problemesociale. Activitatea a fost condus` de generalul de brigad` Florin Maciu, loc]iitor al

[efului Departamentului pentru rela]ia cu Parlamentul [i informare public`.

Pentru început, [eful Direc]ieicalitatea vie]ii personalului, colonelNicolae Anghelescu, a prezentatmodul cum au fost solu]ionate cazurilemedico-sociale analizate în [edin]aanterioar` a comisiei. Din cele 28 decazuri analizate atunci, 24 au fostsolu]ionate de Asocia]ia Camarazii, iarpatru de Funda]ia Sfântul Gheorghe.Pentru acestea, s-au acordat ajutoareîn valoare de 134.540 lei, din care129.365 de la asocia]ie [i 5.175 de lafunda]ie. Alte 16 cereri de sprijinfinanciar au fost analizate [i transmisec`tre cele dou` organiza]ii care, în

consiliile directoare proprii, vor stabilicuantumul ajutoarelor.

Un alt punct înscris pe ordinea dezi a [edin]ei l-a constituit discutareaunor propuneri venite de la Comisiapentru probleme sociale a SMFT. Unadintre acestea se refer` la modificareacadrului normativ pentru ca perso-nalul civil din MApN, care lucreaz` încondi]ii similare cu personalul militar,s` beneficieze de încadrare în grupesuperioare de munc`. Este, de fapt, oproblem` asupra c`reia am revenit [inoi, în câteva rânduri, în paginileObservatorului militar. Din p`cate,

pân` acum, nu s-a putut rezolva favo-rabil. {i, dac` avem în vedere rezulta-tul consult`rilor între structurile curesponsabilit`]i în domeniul gestio-n`rii resursei umane – Direc]ia mana-gement resurse umane, Direc]iafinanciar-contabil` [i Direc]ia calitateavie]ii personalului – se pare c` nu sunt[anse nici în viitorul apropiat. Spunasta av#nd \n vedere argumentesuficiente [i solide. De exemplu, \nHG nr. 1294/2001 privind stabilirealocurilor de munc` [i activit`]ilor cucondi]ii deosebite, condi]ii speciale [ialte condi]ii, specifice pentru cadrele

militare în activitate se prevedea,ini]ial, ca [i personalul civil contractuals` beneficieze de acelea[i drepturi deîncadrare în condi]ii de munc` similarcadrelor militare. Aceast` ini]iativ` afost eliminat` de alte ministere, înetapa de avizare a actului normativ.Ulterior, MApN a reluat demersul decompletare a HG, dar rezultatul a fostacela[i. Propunerea nu a fost avizat`pe considerentul jurispruden]eiconstante a Cur]ii Constitu]ionale, însensul c` principiul egalit`]ii în fa]alegii nu înseamn` uniformitate, c` nuse poate pune egalitate între perso-

nalul civil [i personalul militar, ci întrepersonalul civil din MApN [i per-sonalul civil din alte institu]ii bugetare.{i uite-a[a, pcc-ii sunt pasa]i de laun sistem la altul, f`r` ca vreunuldintre acestea s`-[i asume respon-sabilitatea \n rezolvarea problemei.Concluzia este c` situa]ia cadrelormilitare este diferit` de cea a sala-ria]ilor civili, iar legisla]ia este sepa-rat`, aceasta neputând fi consideratò discriminare a salaria]ilor civili. Prinurmare, nu exist` reglement`ri legalecare s` permit`, dup` anul 2001,încadrarea în condi]ii superioare demunc` pentru salaria]ii civili dinMApN. Va fi posibil doar dac` va fimodificat` [i completat` Legea nr. 263din 2010. Ini]iativa, evident, nu poateveni din partea MApN. O speran] îns`mai exist`. De curând, Federa]iaSindicatelor Libere ale Salaria]ilorCivili din Unit`]ile MApN este afiliat`la Confedera]ia Sindical` Na]ional`Meridian. Altfel spus, acum arereprezentativitate [i, poate, va avea [iun cuvânt de spus în aceast` privin]`.Prin reprezentan]ii federa]iei, pentruc`, dup` cum u[or se poate constata,salaria]ii civili din unit`]ile militare nuse gr`besc s` se uneasc` în sindicate.Nu vor sau nu sunt încuraja]i în acestsens, dar sigur vor ca al]ii s` le rezolveproblemele.

O GUR~ DE AER LA MUNTEMerit` s` ne cunoa[tem mai bine [i s` aducem o pat` de culoare în via]a

noastr`! A[a îi îndemna Asocia]ia Camarazii pe membrii sì, pe paginaproprie de facebook, s` participe la prima excursie organizat` cu scopulde a socializa [i a cre[te coeziunea de grup. Activitatea s-a desf`[uratsâmb`t`, 31 ianuarie a.c., [i s-a înscris într-unul din proiectele asocia]ieide a organiza evenimente recreative pentru membrii [i simpatizan]ii sì,

adul]i [i copii. Excursia, pe traseul Bucure[ti-V`lenii de Munte-Cheia-S`cele-Poiana Bra[ov, a costat 50 de lei, plus masa de prânz, 15 lei, la Academia For]elor

Aeriene din Bra[ov. În drum, s-a f`cut o oprire la M`n`stirea Suzana. Dup` ce au ajuns înPoiana Bra[ov, excursioni[tii au avut la dispozi]ie timp de s`niu[ [i schi, apoi, dup` masa deprânz, pân` la 19.30, au putut vizita alte obiective turistice din Bra[ov.

Pentru copiii celor deceda]i în ac]iuni militare [i pentru copiii orfani ai membrilor sì,Asocia]ia Camarazii [i-a propus s` organizeze, gratuit, dou` excursii pe an, una în sezonulde var` [i alta în cel de iarn`.

Cei care doresc s` participe la asemenea activit`]i pot afla detalii de pesite-ul asocia]iei sau de pe pagina de facebook a acesteia.

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

NOUL SISTEM DE SPRIJIN PENTRU FAMILIILE PERSONALULUICARE PARTICIP~ LA AC}IUNI MILITARE (I)

În Monitorul Oficial al Româ-niei nr. 85 din 2 februarie

2015 a fost publicat Ordinulministrului ap`r`rii na]ionale nr.

M.5/2015 privind organizarea [ifunc]ionarea sistemului de

sprijin al familiilor personaluluidin Ministerul Ap`r`rii Na]ionalecare particip` la ac]iuni militare.

La data intr`rii în vigoare aacestuia, s-a abrogat Ordinul

ministrului ap`r`rii na]ionale nr.M. 69/2006 pentru aprobarea

Instruc]iunilor privindînfiin]area [i func]ionarea

sistemului de sprijin al familiilormilitarilor români care particip`

la misiuni în afara teritoriuluistatului român. În pagina de fa]`

vom prezenta câteva din noileprevederi, urmând ca, în

num`rul viitor, s` revenim pelarg asupra acestui subiect.

PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

P entru personalul armatei careparticip` la misiuni în afara

teritoriului statului român sprijinul familialreprezint` ansamblul de m`suri [i ac]iunirealizate unitar în scopul ajutor`riipersonalului [i a membrilor familiilor acestorapentru a se adapta la schimb`rile [i solicit`rileprovocate de preg`tirea misiunii, executareaacesteia [i reintegrarea în familie/comunitatedup` întoarcerea din misiune, precum [ipentru dep`[irea unor situa]ii deosebite.

Sprijinul familial func]ioneaz` înperioada de preg`tire, pe timpul execut`riimisiunii [i pe o durat` de trei luni de larevenirea în ]ar`.

Pentru îndeplinirea obiectivelormen]ionate, la nivel institu]ional seconstituie urm`toarele structuri: la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale– Comisia central` de sprijin familial; la nivelul Statului Major al For]elorTerestre – comisie de sprijin familial; la nivelul celorlalte categorii de for]e alearmatei/similare, comandamentelor [idiviziilor/similare – un responsabil [i unînlocuitor pe linia sprijinului familial, numi]iprin ordin de zi pe unitate; la nivelulbrig`zilor/similare – un responsabil pe linia

sprijinului familial, care este loc]iitorulcomandantului; la nivelul structuriiparticipante - comitet de sprijin familial.

Obiectivele sistemului de sprijin familial: asigurarea informa]iilor generale privinddesf`[urarea misiunii; sprijinirea preg`tiriipersonalului participant [i a familiiloracestuia pentru acomodarea cu implica]iileparticip`rii la misiune; sprijinirea familiilorpersonalului participant pentru dep`[ireaunor situa]ii deosebite, inclusiv prinfacilitarea acces`rii unor servicii care seasigur` din alte surse guvernamentale/neguvernamentale; informarea familiilordespre situa]ia personalului participant, petimpul cât acesta se afl` în misiune; facilitarea comunic`rii între personalulparticipant [i familia acestuia pe timpuldesf`[ur`rii misiunii; sus]inerea moraluluipersonalului participant [i al familiiloracestuia; asigurarea, la cerere, a unorservicii de informare cu privire la drepturilepersonalului la începerea, pe timpul [i dupèxecutarea misiunii, de consilierepsihologic`, social`, religioas` ori de alt`natur` pentru rezolvarea unor probleme cucare se confrunt` familia personalului

Atribu]iile Comisiei centrale de spri-jin familial: coordonarea, la nive-

lul MApN, îndeplinirii obiectivelor siste-mului de sprijin familial [i modului de apli-care a prevederilor ordinului; aprobareaPlanului cu activit`]ile de informare [i edu-care institu]ional` organizate pe linia spriji-nului familial în MApN; înaintarea pro-punerilor, c`tre organele de decizie, pentrurezolvarea problemelor [i pentru elabora-rea/completarea/modificarea de acte nor-mative care s` vin` în sprijinul personaluluiparticipant [i al familiilor acestuia; parti-ciparea, prin reprezentan]ii sì desemna]i,la activit`]ile de informare [i educare insti-tu]ional` organizate în ]ar`, precum [i ladiverse întâlniri organizate cu personalulparticipant pe timpul execut`rii misiunii înafara teritoriului statului român.

participant; realizarea cooper`rii cuinstitu]ii guvernamentale [i neguvernamen-tale pentru desf`[urarea activit`]ilorspecifice de sprijin familial; dezvoltarea, înrândul membrilor familiei personaluluiparticipant, a sentimentului apartenen]ei lacomunitatea militar`.

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

INCURSIUNE |N Recent, militari din Batalionul 528 CercetareVlad }epe[ s-au preg`tit în tab`ra de instruc]ie

la munte Diham 2015.

De[i apa [i zona de [es sunt locurilefrecvente de preg tire ale

cerceta[ilor br ileni, de aceast` datàce[tia au ales s` ia o gur` de aer lamunte, lâng cabana militar Diham, undes-au instruit timp de dou` s`pt`mâni.Pe timpul derul`rii taberei, cerceta[ii dinora[ul de pe malul Dun`rii [i-au perfec]ionatdeprinderile individuale [i colective de adesf`[ura, pe timpul iernii, ac]iuni în condi]iigeoclimatice specifice mediului montan, auexersat orientarea [i deplasarea în terenmuntos-împ`durit, în condi]ii de vizibilitateredus` [i pe timp de noapte. Pentru ascurta timpul de mers, participan]ii aurepetat procedeele [i tehnicile de deplasarepe schiuri înv`]ate în anii anteriori. Chiar [inovicii într-ale meseriei s-au adaptat destulde repede cu z`pada de pe c`r`rile îngustede munte. Cu aceast` ocazie, a fost testat[i nivelul de rezisten]` la efort fizic [ipsihic prelungit.

Pe toat` durata taberei, s-a pusaccent deosebit [i pe executarea temelorpractice de instruc]ie tactic` despecialitate, instruc]ia tragerii, topografiemilitar` [i supravie]uire.

Referindu-se la tab`r`, comandantulDiviziei 2 Infanterie Getica, general-maiorLucian Foca, a precizat c` prin acesteactivit`]i se stimuleaz` spiritul de echip` [ide apartenen]` la corpul cerceta[ilor,schimbul de experien]` între militari,dezvoltarea calit`]ilor fizice [i a tr`s`turilormoral-volitive [i afective necesarecerceta[ului, pentru a ac]iona în câmpul delupt` modern, în condi]ii de suprasolicitarepsihic` [i fizic`, peste limitele normale alerezisten]ei umane.

Ultimele reglaje \nainte de mar[ul pe schiuri. Observatorul asigur` libertatea de ac]iune a camarazilor.

Cea mai dificil` por]iune din traseu.

Cerceta[ii sunt în m`

Preg`tirea misiunii se execut` în teren.

13ORTAJ Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

TAINELE MUN}ILORMAISTRU MILITAR CLASA I IULIAN CADULENCU

FOTO: MAISTRU MILITAR CLASA I IULIAN CADULENCU

Deplasarea pe schiuri nu este o provocare pentru cerceta[ii brìleni.

`sur` s` execute foc de pe schiuri, din orice pozi]ie.

Orientarea în teren cu ajutorul busolei.

Camuflat, la ad`post,gata pentru deschiderea focului.

{oimul, {oimul, aici Bradul, recep]ie!

Siguran]` circular`.

14 Observatorul militar Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

CRIZA UCRAINEAN~, ÎNTREMATRIO{KA {I INTERMARIUM

Situa]ia din Ucraina reprezint` ceamai profund` criz` din regiuneaestic` a Europei, de la încheierea

R`zboiului Rece pân` ast`zi. Ea love[tedirect în securitatea comun` a Europei.Flancul estic al NATO este complet expus,cu o cre[tere a insecurit`]ii în zona }`rilorBaltice [i a M`rii Negre. Agresiunea Rusieia trezit NATO la realitatea geostrategic` azonei adiacente. Este cert c` estuleuropean este parte integrant` acontinentului, în deplin` corela]ie curela]ia transatlantic`, dar nu poatedescuraja singur un adversar de tipulFedera]iei Ruse. Europa se dezarmeaz`,bugetele ap`r`rii fiind într-o sc`deredramatic`. Polonia se înarmeaz`. Esen]ial`,în acest proces de modernizare, esteinten]ia Poloniei de a-[i dota flota deaparate F-16 cu rachete de croazier` de tipJASSM, ideale împotriva platformelorruse[ti S-300 [i S-400. Mesajul crizei dinUcraina este c` Rusia nu este un actorinterna]ional pe care te po]i baza pentru aproteja ordinea liberal` interna]ional`.Ceea ce s-a întâmplat în Ucraina nu este ocriz` generat` de Ianukovici sau deaderararea la UE, ci o strategie pe termenlung a Moscovei de a implementa o logic` defier referitoare la propriul interes în fostazon` de influen]` sovietic`. Degringoladaprovocat` de Moscova pe frontul de est dinUcraina reprezint` momentul propicepentru ca Rusia s`-[i valideze influen]a înregiune. O declara]ie de r`zboi deschis` arfi riscant` pentru Federa]ia Rus`, singuraop]iune a conducerii de la Kremlin esteaceea a aliment`rii r`zboiului hibrid cuomule]ii verzi – trupe ruse f`r` semne [i cutehnic` avansat` de asalt. Utilizareasistemelor de rachete GRAD confirm` încò dat` c` ac]iunea din diminea]a zilei de 24ianuarie 2014 a fost una planificat` [i a avutîn spate un suport logistic semnificativ.

Noile tehnici de r`zboi puse în aplicarede Moscova în Ucraina au creat stare dealert` în structurile NATO. Este un truismfaptul c` spionajul american sau cel rusescac]ioneaz` într-o parte ori în alta, problemaeste c` spionajul rusesc [i-a schimbatobiectivele, iar ]intele cele mai importante,pe lâng` cele americane, sunt cele dinEuropa de Est. Portalul ucrainean Glavred

Imediat dup` colapsul URSS, în 1991, liderii europeni au socotitc` Moscova poate deveni un partener viabil într-o Europ` în

schimbare. S` nu crede]i cumva c`, peste noapte, Washingtonul [ialia]ii occidentali [i-au imaginat c` Rusia va deveni un partener deîncredere. Au crezut, poate, c` Rusia va împ`rt`[i acelea[i obiectivestrategice de politic` extern` [i, treptat, va adopta stilul de via]` aldemocra]iilor occidentale cu o economie de pia]` consolidat`. Dar,imediat ce problemele au ap`rut – programul nuclear al Iranului,situa]ia din Irak [i din fosta Iugoslavie – lunile de miere s-au încheiat[i Rusia a revenit, treptat, la vechile obiceiuri imperial-sovietice.

scrie c`, nemul]umit` de aderareaBulgariei la NATO, de inten]iile Ucraineide a deveni membr` a acestei organiza]ii [ide faptul c` România este pe cale s` reduc`la zero dependen]a de gazele ruse[ti,Moscova a declan[at o masiv` ofensiv` deinvestiga]ii la adresa României prinDirec]ia de informa]ii de pe lâng` MareleStat Major al armatei ruse (GRU) [i prinServiciului de spionaj al Flotei Rusiei dinCrimeea. Înainte de toate, aceasta se refer`la culegerea de informa]ii detaliate despreobiectivele militare [i economice aleRomâniei, au declarat pentru Glavredsurse anonime din serviciile de spionaj dela Kiev. O importan]` mult mai mare o areîns` re]eaua de agen]i ai Rusiei în România,care [i-a intensificat activitatea în ultimii

ani, au precizat acelea[i surse. La cap`tulde nord al flancului european estic, înEstonia, un înalt func]ionar din MinisterulAp`r`rii de la Tallin, Herman Simm, a fostcondamnat la 12 ani [i jum`tate deînchisoare [i la daune în valoare deaproape un milion [i jum`tate de europentru c` a spionat pentru Rusia. Simm afost [eful Autorit`]ii Na]ionale pentruSecuritate [i a trimis Moscovei documenteclasificate ale Alian]ei Nord-Atlantice.Opera]iunile nu au avut loc în perioadaR`zboiului Rece, ci între anii 1995 [i 2008(când a fost arestat). Acest fapt ridic`serioase semne de întrebare în leg`tur` cuîncrederea pe care o pot avea ]`rile maivechi din NATO în nou-veni]ii din EuropaCentral` [i de R`s`rit.

În 2009, Vladimir Putin a începutreforma serviciilor de informa]ii.Primul a fost Directoratul Principal

de Spionaj al Marelui Stat Major (GRU),cea mai mare agen]ie de spionaj extern aRusiei: în 1997, GRU avea de [ase ori mai

mul]i spioni în afara grani]elor ]`rii decâtsuccesorul KGB-ului, Serviciul Extern deInforma]ii (SVR). Creat în 1918, GRU a fostîns`rcinat cu colectarea de informa]iiimportante din punct de vedere economicsau militar din surse din afara UniuniiSovietice. GRU [i-a p`strat importan]a [idup` anii ’90, nu în ultimul rând din cauz`c`, spre deosebire de KGB, nu a fostniciodat` divizat. Numirea lui Aleksandr{liahturov în fruntea GRU, în 2009, a aduscu sine reforma serviciului, perceput`drept o agresiune intern` de veteraniiagen]iei de spionaj. În 2011, misiunea a fostîncheiat`, directorul serviciului, {liahturov,fiind pensionat. Noul director al GRU a fostnumit generalul Igor Sergun. Odat` cuîntoarcerea lui Putin la pre[edin]ia statuluiîn 2012, restructurarea serviciilor acontinuat, alte trei procese fiind dejademarate. Primul dintre ele a fostrezolvarea problemelor existente întreServiciul Federal de Securitate (FSB) [iServiciul de Informa]ii Externe (SVR) –ambele create dup` divizarea KGB-ului.Aceste dou` agen]ii sunt antrenate într-odisput` veche, în centrul c`reia se afl`încerc`rile FSB de a domina SVR. Putin al`sat s` se în]eleag` c` SVR î[i va p`straindependen]a, dar c` va trebui s` sus]in`misiunile FSB de urm`rire a suspec]ilor în

strìn`tate. O alt` prioritate este, pentruPutin, îmbun`t`]irea coordon`rii [i avitezei de r`spuns a serviciilor, odat` ceinforma]iile satelitare sunt colectate.Acest lucru reflect` îns` str`duin]ele de aface ca analizele s` aib` loc mai rapid, înconcordan]` cu nevoile consumatorilor.De asemenea, Vladimir Putin a acceleratschimbarea de genera]ii la vârful tuturorserviciilor secrete. Liderii tineri, care nu aufost marca]i de luptele interne rezultate dindivizarea KGB, au fost promova]i.

Actualii conduc`tori ai serviciilorsecrete sunt: [eful FSB,Aleksandr Bortnikov, 60 de ani,

cel al SVR, Mihail Fradkov, 61 de ani, iardirectorul Serviciilor Federale de Protec]ie,Evgheni Murov, 66 de ani. Ei se afl` încercul siloviki (fo[ti membri ai serviciilorsecrete sau ai armatei), în imediataapropiere a pre[edintelui Putin. Din acestcerc mai fac parte Serghei Ivanov ([efulstaffului lui Vladimir Putin), Serghei {oigu(ministrul ap`r`rii din 2012 [i al doilea capopularitate dup` pre[edinte) [i IgorSechin (fost agent KGB [i bun prieten cupre[edintele, el fiind [eful companieipetroliere Rosneft, dar [i cel despre care sevehiculeaz` c` ar conduce grupul desiloviki). Sanc]iunile asupra companiilor [ia apropia]ilor lui Putin nu au f`cut decât s`creasc` rolul acestora. Averea lor s-aconsolidat prin contracte cu statul, iar ei, larândul lor, ajut` administra]ia prin pachetede compensa]ii b`ne[ti. Aici se situeaz`fra]ii Kovalciuk, Iuri, [eful B`ncii Rossia, [iMihail, [eful Institutului Kurciatov, dar [iGhennadi Timcenko, [eful companieipetroliere Novatek. Cercul de siloviki este,de fapt, emana]ia lui Vladimir Putin, careîncearc` s` aib` al`turi oameni care aulucrat în serviciile secrete [i care au, îngeneral, o experien]` mo[tenit` din aniiURSS.

În urm` cu câ]iva ani, Putin a încurajatcompeti]ia dintre diferitele agen]ii,permi]ându-le acestora s` î[i suprapun`

competen]ele, îns` rezultatele nu au fostcele scontate. Acum, crearea unorstructuri clare [i a unor unit`]iopera]ionale, care s` ac]ioneze rapid [iprecis, are din nou prioritate. Primulrezultat: Crimeea. Urmeaz` Europa de Est,de la Marea Baltic` la Marea Mediteran`(Grecia [i Turcia). Flancul sudic alAlian]ei, format din Grecia [i Turcia,devine pe zi ce trece mai apropiatKremlinului datorit` necesarului defonduri financiare [i energie. România areprobleme interne privind serviciile care auajuns la un cap`t de linie, de unde trebuies`-[i dezvolte o nou` strategie de sigura]`na]ional`. Nu este posibil ca dup` 25 de anis` nu avem legi constitu]ionale alesecurit`]ii na]ionale [i s` ducem o continu`lupt` institu]ional` pentru a le promova.

Cea mai important` [i mai dureroas`lec]ie este c` UE, ca întreg, nu a reu[it s`fac` o politic` independent` fa]` de Rusia.SUA, cu sanc]iunile impuse, a adus Europape calea cea bun`. Cele mai importanteeconomii europene trag în direc]ii diferitecând vine vorba de Rusia, de corpora]iile [iinteresele lor na]ionale.

Federa]ia Rus` î[i urm`re[te propriileinterese, în afara regulilor interna]ionale,violând suveranitatea vecinilor [i eliminândparteneriatul cu Occidentul. Rusia a intratîn retorica na]ionalist` [i imperial` dintrecutul sù. Obiectivul este reintegrareazonei aflate cândva în sfera sa de influen]`,folosind mijloace militare, economice [ipolitice variate.

Comandantul trupelor americanedin Europa, general-locotenentBen Hodges, a vizitat, recent,

Kievul, unde a promis ajutor militar,constând în instructori pentru militariiucraineni. De asemenea, el a vizitatRegimentul 2 Cavalerie, care desf`[oarèxerci]ii în Letonia. Pozi]ia generaluluiamerican a fost explicat` într-un interviuacordat Stars and Stripes, în care anun]a camesaj principal o prepozi]ionare aechipamentelor militare, vehicule [i suportlogistic în Lituania, Letonia, Estonia, Polonia,România, Bulgaria [i o parte în Germania. Întimpul R`zboiului Rece, prepozi]ionarea deechipament militar era un element importantal strategiei SUA. Acest fapt înseamn` c` sepot desf`[ura mai multe divizii pe continent,al c`ror sprijin logistic este deja prezent.Ac]iunile vor însemna numai aducere pecalea aerului a militarilor [i îmbarcarea lor înechipamentele deja aflate în zone strategice,ceea ce scurteaz` timpul necesar declan[`riiopera]iunilor militare. Important` estedimensiunea acestor desf`[ur`ri deechipamente, similar` cu cea din timpulR`zboiului Rece, f`r` a fi una ofensiv`, ci unastrict defensiv`!

Conceptul Intermarium a fost propuspentru prima dat` de generalul polonez JozefPilsudski, dup` Primul R`zboi Mondial. Sechema a[a pentru c` viza teritoriul dintreMarea Baltic` [i Marea Neagr` [i era oalian]` defensiv` împotriva Sovietelor, dar [ia Germaniei, fiind garantat` de Fran]a, camare putere militar` [i economic`. Ea s-adovedit a fi inaplicabil`. Acum, în condi]iileactuale, o astfel de alian]` împotrivaFedera]iei Ruse, sprijinit` de SUA, esteposibil`. Anun]ul generalului Hodge, deprepozi]ionare a tehnicii [i logisticii, pune \nprim-plan elemente incipiente ale rena[teriiconceptului Intermarium. O linie care, odatàtacat`, arunc` în lupt` întreaga Alian]`Nord-Atlantic`. Ceea ce nu pare clar estemodul cum va fi condus` aceast` opera]iune,prin Bruxelles sau printr-un comandamentpropriu. Dou` lucruri sunt îns` extrem declare: (1) reinstituirea de SUA a sistemuluiopera]ional din timpul R`zboiului Rece [i (2)rediscutarea strategiei Intermarium, care s`defineasc` ap`rarea flancului estic, având înpozi]ie de garant SUA.

15LUMEA DE AZINr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

FOR}ELE PENTRU OPERA}IISPECIALE ALE G~RZII

NA}IONALE AMERICANE

Dintre cele [apte grupuri de For]e pentru Opera]ii Specialeale For]elor Terestre americane, dou` sunt parte a G`rzii

Na]ionale, conform unei inform`ri difuzate de serviciul de presàl acestei categorii de for]e.

Militarii din aceste dou` grupuri (19 SFG [i20 SFG) apar]inând G`rzii Na]ionale au fostelemente-cheie ale opera]iilor desf`[urate în tim-pul conflictelor din Irak, Afganistan [i din altezone ale lumii. Conform comandantului adjunctal Opera]iilor Speciale din Garda Na]ional`, înultimii peste zece ani For]ele Speciale ale G`rziiNa]ionale au dovedit nu numai c` pot completacapacitatea de lupt` a acestei categorii în gene-

ral, ci [i faptul c` sunt la acela[i nivel de preg`tirecu For]ele pentru Opera]ii Speciale formate dinmilitari activi. În plus, fa]` de preg`tirea specific`pentru lupt`, membrii acestor grupuri din gardàu abilit`]i suplimentare constituite din cuno[-tin]ele [i experien]ele dobândite din carierelelor civile. Aceste abilit`]i contribuie la înt`rireafor]ei lor pe timpul efectu`rii misiunilor.

Mul]i dintre membrii for]elor pentru opera]iispeciale ai g`rzii au cariere în via]a civil` îndomeniul for]elor locale sau federale de poli]ie,sau similare. Orice membru al acestor for]etrebuie s` parcurg` cursul special de calificare(Q Course – Special Operations Qualification

SPRIJIN IRANIAN PENTRU IRAK

Iranul urmeaz` s` ajute ]ara vecin` Irak s` î[i reconstruiascàrmata, în urma unui acord care ar formaliza sprijinul militar

din partea acestui stat, conform unei [tiri AFP care citeaz` televiziuneana]ional` iranian`.

De[i nu au fost f`cute publice alte detaliiprivind acest acord, televiziunea iranian` sus]inec` p`r]ile au convenit s` continue cooperarea îndomeniul militar pentru crearea unei armatena]ionale puternice care s` poat` asiguraintegritatea [i securitatea Irakului, supus acumatacurilor Statului Islamic. Memorandumul deîn]elegere a fost semnat chiar în penultima zi aanului trecut la Teheran, unde ministrul irakianal ap`r`rii, Khaled al-Obaidi, a avut convorbiricu omologul sù iranian, Hossein Dehqan.Într-o declara]ie comun` se arat` c` cele dou`p`r]i au c`zut de acord cu necesitatea consult`-rilor, având în vedere c` terorismul nu afecteaz`numai Irakul, ci stabilitatea în întreaga regiune.

For]ele armate irakiene nu au f`cut fa]òfensivei lupt`torilor Statului Islamic din varaanului trecut, iar mul]i militari [i-au abandonatpur [i simplu armele [i uniformele, permi]ândacestuia s` preia controlul asupra unei bunep`r]i a teritoriului na]ional. Iranul a trimis atuncifoarte rapid consilieri militari pentru a ajuta lainstruirea [i echiparea trupelor irakiene pentruo contraofensiv` împotriva Statului Islamic. Tot-odat`, Iranul a înarmat [i for]ele kurde din nordulIrakului în acela[i scop. Cu toate acestea, for]eleStatului Islamic men]in controlul asupra ora[u-lui Mosul, cel de al doilea ca m`rime din Irak, [i

ASISTEN}~ PENTRU INSTRUIREA TRUPELOR AFGANEÎn vederea instruirii for]elor de securitate afgane, NATO urmeaz` s` primeasc` servicii de

consultan] [i asisten] din partea unei firme private americane specializat în antiterorism, conformUPI. Compania A-T Solutions a confirmat c va furniza servicii de nivel strategic [i tactic în cartierulgeneral al misiunii NATO Resolute Support din capitala Afganistanului, Kabul.

Componenta american a noii misiuni NATO în Afganistaneste denumit` Operation Freedom’s Sentinel. A-T Solutions adeclarat c`, în conformitate cu un contract semnat cu Alian]aNord-Atlantic`, va proiecta, dezvolta [i prezenta cursuri [imateriale de instruire pentru consilierii misiunii pe diferitesubiecte. Compania va elabora de asemenea [i lec]ii înv`]ate dinopera]iile de instruire pe care le va prezenta for]elor aliate dinteatru sau din centrele de predislocare. Durata de valabilitate acontractului [i valoarea acestuia nu au fost f`cute publice.

ARMAMENT REVOLU}IONARTunul electromagnetic, un tip de arm care

va juca un rol semnificativ în viitorul For]elorNavale americane, va fi expus public pentru primadat la o expozi]ie de profil ce va avea loc la începutulacestei luni la Washington D.C., potrivit unuicomunicat al biroului de cercetare al marinei SUA.Programul de produc]ie al acestei arme este îngrafic, iar tunul urmeaz a fi testat în anul 2016.

Noutatea const în înlocuirea înc`rc turilorde propulsie cu câmpuri magnetice generate de curen]i de înalt tensiune. Aceast tehnologie vaputea lansa proiectilele la distan]e de peste 100 de mile marine, la viteze de peste Mach 6 (de [ase oriviteza sunetului). Viteza foarte mare va permite proiectilelor s produc efecte la ]int prin valorificareaenergiei cinetice, permi]ând în acela[i timp reducerea cantit ]ilor de explozibili de la bordul navelor.

PRIMELE FEMEI LA CURSUL ARMY RANGERSAproximativ 60 de femei vor putea s` participe la urm`toarele teste pentru cursul trupelor

Rangers din cadrul For]elor Terestre americane, conform unui anun] f`cut de Pentagon. Aceast`decizie permite femeilor accesul într-o zon` a armatei exclusiv masculin`, cea a For]elor pentruOpera]ii Speciale, chiar dac` nu vor intra în rândul for]elor Rangers lupt`toare.

În conformitate cu reglement`rile actuale, numai b`rba]ii pot face parte din Regimentul 75Rangers, cu baza la Fort Benning. Totu[i, femeile care vor absolvi cursul, programat s` înceap` înluna aprilie [i care dureaz` 62 de zile, vor putea s` poarte însemnele trupelor Rangers pe uniform`.

De[i este un experiment, acest curs este v`zut ca un pasimportant f`cut de armata american` c`tre integrareafemeilor în unit`]ile lupt`toare.

Interdic]ia pentru înrolarea femeilor în unit`]i lupt`toarea fost ridicat` de Pentagon în anul 2012, dar a acordatcategoriilor de for]e timp pentru a se adapta la aceast`decizie. Pân` în ianuarie 2016, armata american` trebuies` permit` femeilor accesul în toate unit`]ile lupt`toare,de[i este înc` neclar cum se va proceda în cazul anumitorfor]e de elit`, cum ar fi Rangers.

RECRUT~RI ÎN ARMATA RUS~Recent, pre[edintele rus Vladimir Putin a

semnat un decret care permite strìnilor s` seînroleze în rândurile for]elor armate ruse. Actulnormativ care modific` reglement`rile privindserviciul militar a fost semnat de pre[edinte laînceputul lunii ianuarie, conform unui comunicatal pre[edin]iei ruse. Astfel, potrivit decretului,str inii vorbitori de limba rus vor putea servi înrândul for]elor armate pentru cel pu]in cinci ani.

Autorit`]ile ruse se a[teapt ca noua legisla]ie s determine atragerea mai multor recru]i dinfostele republici sovietice, în special pentru a fi folosi]i în opera]ii militare externe, cum ar fi cele din estulUcrainei, unde Moscova îi sus]ine pe rebelii antiguvern. Decizia ar putea sprijini, de asemenea,eforturile Rusiei de a-[i spori prezen]a în Asia Central .

Acest act normativ vine în contextul promov`rii noii doctrine militare a Federa]iei Ruse,care sus]ine c` sporirea efectivelor NATO la grani]ele Rusiei este o amenin]are major` laadresa securit`]ii ]`rii.

FRAN}A VREA GARAN}IIFran]a va livra vasele de lupt comandate de Rusia numai dac va observa semne concrete de

pacificare în Ucraina, potrivit ministrului francez al ap`r`rii, citat de AFP. Occidentul a acuzat Rusia deînarmarea [i finan]area rebelilor din estul Ucrainei, acuza]ie negat îns constant de autorit ]ile ruse.

Sanc]iunile impuse de Uniunea European [i SUA împotriva Rusiei au complicat derulareacontractului de 1,2 miliarde de euro pe care Fran]a îl are cu Rusia pentru construirea [i livrarea

a dou` nave de lupt` din clasa Mistral, înciuda faptului c` documentul fusese semnatcu mult înainte de izbucnirea crizei. Trebuies` existe un acord de încetare a focului care s`fie [i respectat [i un angajament politic care s`conduc` la reinstaurarea p`cii [i calmului, aspus Jean-Yves Le Drian, ministrul francez alAp`r`rii. Fran]a a anun]at în noiembrie, anultrecut, c` amân` livrarea navelor, care eraprev`zut` pentru toamna aceluia[i an, petermen nedefinit.

Course). Antrenamentele sunt adaptate con-tinuu. În general, preg`tirea începe cu însu[ireatacticilor pentru unit`]i de mici dimensiuni. Acestmodul este urmat de unul separat de instruirespecific` în cinci specialit`]i. Se fac programeseparate de instruire pentru ofi]eri, speciali[ti înarmamente, geniu, medicin`, comunica]ii. Ulte-rior, militarii se reunesc pentru un exerci]iu finalde r`zboi neconven]ional în care ei aplic` tot ce

au înv`]at [i ac]ioneaz` în echipemici. Apoi solda]ii parcurg unmodul special denumit SERE(survival, evasion, resistance andescape), completat de un altul deînv`]are de limbi strìne. Dacùrmeaz` cu succes acest traseu,militarii primesc insigna de for]epentru opera]ii speciale [i se potnumi Berete Verzi. Dar antrena-mentele nu se opresc aici. Preg -tirea mai poate fi completat` cualte module de instruire cum arfi, de exemplu, para[utarea de lamare altitudine, scafandreriesau dezvoltarea abilit`]ilor deconducere a diferitelor tipuri de

autovehicule. Specificul preg`tirii este deter-minat de rolul pe care militarii urmeaz` s` îlîndeplineasc` în cadrul unit`]ilor unde vor firepartiza]i.

Acest proces intens de instruire necesit`de cele mai multe ori [i recertificarea, o sarcin`de care militarii din For]ele pentru Opera]iiSpeciale ale G`rzii Na]ionale trebuie s` ]in`cont permanent dac` vor s` se men]in` înforma necesar`. Comandan]ii lor sus]in c`partea cea mai grea pentru ace[ti militari estemen]inerea unui echilibru între cerin]elemilitare, via]a [i slujbele lor civile, dar în acela[itimp asta îi face unici.

asupra unor teritorii largi la nord [i la vest deBagdad.

Iranul a negat constant faptul c` ar aveafor]e combatante desf`[urate pe teren în Irak,nefiind invitat s` se al`ture coali]iei conduse deSUA împotriva Statului Islamic.

Teheranul a criticat de asemenea loviturileaeriene efectuate de alia]i, catalogându-le ca fiindineficiente. Rapoarte ale Departamentului ameri-can al Ap`r`rii sus]in c` avioane de lupt` ira-niene au efectuat la rândul lor lovituri aerieneasupra militan]ilor Statului Islamic din provinciaDiyala, în estul Irakului, provincie aflat la grani]acu Iranul. Îngrijorarea provocat` de ofensivajihadist` în aceast` provincie este una dintrecauzele implic`rii Iranului în sprijinirea Irakului.

VETERANI16 Observatorul militarwww.presamil.ro


MAI APROAPE DE CER, MAI APROAPE DE NEMURIRE

Veteranul de r`zboiGheorghe Matei.

Tat` [i fiu, într-o leg`tur` sufleteasc`ce dìnuie peste genera]ii.

Casa Elenei Rizea, eroina din Nuc[oara, simbol al rezisten]ei [i jertfei anticomuniste.

LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

O icoan` a rezisten]ei

Cu cât înaint`m pe valeaRâului Doamnei în sus, spre nord,ochii ni se-mbat` de frumuse]eapoienilor, a p`durilor de fag [ibrad, iar inima ne tresalt` deemo]ie. P`[im în zona recunoscut`ca fief al mi[c`rii de rezisten]ànticomunist`, ini]iat` de colonelulGheorghe Arsenescu [ilocotenentul Toma Arnù]oiu,intitulat` Haiducii Muscelului.Meleaguri unde, timp de undeceniu, între 1948-1958, zeci deoameni simpli sau intelectuali,b`rba]i [i femei deopotriv`, s-auopus cu toat` îndârjirea regimuluiaflat la putere. Aproape de poaleleMun]ilor F`g`ra[, l`s`m îndreapta apa Doamnei s`-[i susurenemurirea [i urc`m dealul care nedesparte de destina]ia final`:localitatea Nuc[oara. Încet, încet,casele încep s` ne dea bine]e,coco]ate care mai de care pe câteun dâmb, parc` pentru a se f`li înfa]a trec`torului. Printre ele, unaînc` î[i plânge st`pâna, pe ElenaRizea, o icoan` a rezisten]eiromâne[ti de la mijlocul secoluluitrecut, trecut` de peste undeceniu în lumea celor drep]i.Ceva mai sus, nimic nu mai pares` aduc` aminte de locul unde afost odat` casa familiei Arnù]oiu.Nu trece mult [i iat`-ne coco]a]i pecoama dealului, la aproape 900 demetri altitudine. Suntem maiaproape de cer, dar [i de pragullocuin]ei veteranului de r`zboiGheorghe Matei. Pe care-l trecempentru a ne înc`rca mintea [i a nehr`ni sufletul cu fapte de poveste.

R`nit în Basarabia

În miez de iarn`, o cas`modest` ne înv`luie cu lini[tea [ic`ldura ei. Din vorb`-n vorb`,descoperim un b`trân [ugub`] cuprivirea ager` [i sim]urile preapu]in alterate. Vede f`r` ochelari [ichiar obi[nuie[te s` citeasc` zilnicun ziar pe care po[ta[ul s-a obi[nuits`-l lase de ani buni în u[a casei. Lavârsta sa, înc` nu s-a gândit s`renun]e la fumat [i, din când încând, recunoa[te c`-[i mai îneacòfurile în câte-o ]uic` de prun`. Laetatea mea, bucuriile sunt pu]ine [iîncerc s` nu-mi refuz mai nimic dinceea ce simt c`-mi face pl`cere,spune Matei cu un zâmbet în col]ulgurii. Iar discu]ia începe s` se ]eas`

În via]`, cel mai perfid inamic al omului estetimpul. De acest lucru este convins acum,

la cei peste 93 de ani, Gheorghe Matei, unul dintrepu]inii veterani supravie]uitori ai celui de Al Doilea

R`zboi Mondial de pe valea Râului Doamnei, dinjude]ul Arge[. Un vrednic muscelean care a luptat

cu curaj atât pe Frontul de Est, cât [i pe cel de Vest,care a sfidat moartea [i a înfruntat, f`r` [ovìre,

foamea, mar[urile istovitoare, gerul [i ar[i]a, dar [idestinul. Din toate a sc`pat cu bine, numai anii care

trec prin noi, nu pe lâng` noi, dup` cum spune, îlcam sup`r`. I-au s`pat pe chip cute adânci [i i-au

mai luat din puteri, dar s-au îndurat s`-i lasezâmbetul, vorba cald` [i în]elepciunea.

u[or, u[or, începând cu anul 1921,mai precis din 14 noiembrie, zi încare, într-o familie de ]`rani dincomuna Bughea de Sus, fostuljude] Muscel, se n`[teainterlocutorul nostru. Am avut ocopil`rie frumoas`, î[i aminte[teb`trânul. Am fost cinci copii lap`rin]i, iar ai no[tri se ocupau cuagricultura. Nu prea [tiam de griji,eram fericit c` puteam s` alerg [i s`m` zbengui al`turi de cei de vârstamea. Mai târziu, m-am obi[nuit culucrul [i nu mi-a fost ru[ine s`muncesc, chiar dac` asta a presupus

s` fiu slug` la stâpâni. Înv`]at demic cu greut`]ile vie]ii, tân`rulMatei a acceptat senin ordinul deconcentrare primit la începutulanului 1942.

Am fost încorporat în cadrulRegimentul 30 Doroban]i dinCâmpulung-Muscel, î[i continu`firul istorisirii veteranul nostru. Amurmat o perioad` de instruc]ie [i,dup` câteva luni, am fost trimis s`lupt pe front, în Basarabia. Eramagent c`lare, transportam muni]iemilitarilor, f`ceam tot felul demisiuni [i corvoade. În fiecare zi m`rugam bunului Dumnezeu s` m`]in` în via]` [i s` apuc momentul încare s`-mi pot revedea familia, peto]i cei dragi. A fost greu, dureros,cutremur`tor s` v`d cum camaraziimei de arme c`deau lâng` mine,secera]i de gloan]e, iar eu treceamînainte, peste trupurile [i prin

sângele lor s`-i înfrunt pe ru[i. Estemomentul în care vocea bravuluisoldat de odinioar` începe s` seg#tuie pu]in [i observ cum ochii ise înl`crimeaz`. Accentueaz`fiecare cuvânt [i, din când în când,caut` ca pe un duhovnic imagineabisericii care se profileaz` prinfereastra camerei în care ne afl`m.Cu gesturi reflexe, î[i apleac`fruntea [i se-nchin`.

{ti]i, domnu’ reporter, e greu s`v` spun cu adev`rat ce sim]eam euîn acele zile, când dormeam [imâncam sub cerul liber, când nebântuiau plo[ni]ele [i felurite boli,când du[manul a[tepta oricesl`biciune s` te fac` una cu ]`râna.Nici eu nu am fost departe s` m` iadoamna cu coasa, a[a cum i-a luatpe cei mai mul]i dintre camaraziimei. Din 120 de fra]i de arme, doarvreo 20 ne-am mai întors acas`. Miemi-a fost dat s` scap doar cu r`ni lapicioare. M` aflam dincolo de Prut [ieram c`lare pe bidiviul meu dragcare m` înso]ea în lupt`. Deodat`,în miezul zilei, un vuiet puternic s-aauzit de la R`s`rit [i, pân` s`încerc`m s` ne ascundem noi,avioanele ruse[ti ce în]esau cerul audezl`n]uit o ploaie de bombe asupranoastr`. Un nechezat scurt [i bravulmeu cal se pr`bu[ea la p`mânt,doborât de câteva schije care i-au

intrat prin gât [i i-au ie[it prinburt`. Odat` cu el, m` pr`v`leam [ieu sfârtecat la piciorul stâng deacelea[i schije. Aveam s` m` târ`scpân` la un punct de prim-ajutor,unde am primit îngrijiri medicale.Din fericire, r`nile nu au fost a[agrave [i, dup` câteva zile, am pututs` m` întorc în lupt`.

Sub semnul credin]ei

Au urmat alte [i alte încle[t`riaprige, suferin]e de tot felul.Gheorghe Matei vorbe[te sporadicde luptele la baionet`, de dramelelocuitorilor din satele prinse învârtejul luptelor, de retrageri aletrupelor române prin lanuri deporumb [i câmp dospit denecurmata ploaie ciob`neasc`,aliat` se pare cu du[manii. Câtdespre traiul de zi cu zi de pe front,eroul nostru, decorat cu medaliaB`rb`]ie [i Credin]` cu însemne der`zboi, poveste[te: C` primeampu]in` mâncare pe front, e adev`rat.Dar nu pot spune c` mureai defoame. Cea mai bun` mâncare erafasolica [i nici de s`rb`tori nuprimeam ceva deosebit. Aveam [ira]ie de foi de tutun [i de foi]` de]ig`r`, iar fum`torii înrì]i, carefumau mai mult, î[i d`deau dinmâncare s` fac` rost de iarbadracului. Oricum, taic`, cui crezic`-i mai p`sa ce bag` în burt` a[a demult pe front? Altele erau grijile.

Întoarcerea armelor [i ofensivade pe Frontul de Vest constituie unalt capitol din via]a veteranului der`zboi. Despre care, din p`cate,nu-[i aminte[te prea multe, fiindc`

memoria îi joac` feste. {tie c` aajuns pân` în Mun]ii Tatra, înCehoslovacia, de acolo de unde s-aîntors pe jos. A fost l`sat la vatr` cugradul de caporal, iar în toat` via]acare a urmat s-a obi[nuit s`trìasc` simplu, s` nu fac` excese [is` pre]uiasc` fiecare zi dat` în darde la Dumnezeu. De fapt, întregulsù destin s-a derulat sub semnulcredin]ei, respectului, cinstei [iomeniei, calit`]i pe care a [tiut s` letransmit` la timpul potrivit copiilorsì. Nu pu]ini. Cinci. Trei fete [i doibìe]i. Dintre care doar doi îi suntmai aproape. O fat`, Maria, caretrìe[te sub acela[i acoperi[ cudânsul, [i un bìat, Gheorghe,care, de[i locuie[te ceva mai la valede Nuc[ora, în Domne[ti, nu uit`s`-i fie aproape tat`lui ori de câteori acesta are nevoie de ceva.Pentru câte au f`cut pentru noi,p`rin]ii no[tri merit` toat`pre]uirea [i considera]ia, spune fiulnonagenarului, Gheorghe. Tot elvorbe[te despre un subiect pe caretat`l sù îl evit`: partizanii dinNuc[oara. Eram copil [i vedeamzilnic cum trec prin sat ma[inileacelea vechi, ruse[ti, pline desecuri[ti [i mili]ieni. Erauîncartirui]i la [coal` [i, dup` ceultimii membri ai grupului derezisten]` anticomunist` au fostprin[i, au început arest`rile printrecons`tenii no[tri. În grota dinstânc`, de la Corbi, acolo unde s-auascuns pentru ultima dat`partizanii, a fost g`sit un jurnal încare erau nota]i to]i cei care ajutauîntr-un fel sau altul grupulanticomunist. Pe baza acestuidocument, au fost s`lta]i to]icolaboratorii. Unii au fost executa]i,iar al]ii au primit ani grei detemni]`. Familia noastr` a sc`pat,dar, în definitiv, to]i cei din zon` auavut de suferit din cauza lor. Eragreu s`-]i g`se[ti ceva de muncàtunci când auzeau de unde vii, iarcopiii din Nuc[oara erau privi]i cuneîncredere la liceu sau facultate.

…Târziu în zi, în u[a casei,veteranul iese s ne înso]easc`plecarea cu privirea. Î[i reazem aniiîn toiag, ofteaz [i se-nchin . R`mâneacolo, sus, pe coama dealului, str juitde seme]ia bisericii din Nuc[oara. Cuun pas mai aproape de Cer, cu o clip`mai aproape de nemurire.

17FOR}E SPECIALENr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


SAS, O ISTORIE A PERFORMAN}EI (I)GENERAL-MAIOR (R) MIHAI FLOCA

Crearea SAS (Special Air Service) este legat` de premierul Winston Churchillcare, gra]ie geniului sù militaro-politic, a în]eles c` formidabila ma[in` de

r`zboi german` nu poate fi învins` doar cu mijloace conven]ionale. La 25 august1940, el îi scria ministrului de r`zboi, Antony Eden: Dac` va trebui s` avem ocampanie în 1941, vor exista multe oportunit`]i pentru opera]ii de mic` amploare,succesul acestora depinzând de debarcarea, prin surprindere, a unor for]e agile, cuechipament u[or. For]e care ac]ioneaz` ca haitele de câini de vân`toare, procedeelelor de lupt` deosebindu-se net de maniera greoaie proprie unit`]ilor regulate.

Începuturi

În 1941, sub comandageneralului Erwin Rommel,Afrika Corps a „întors” pe totfrontul primele succese engleze[ti[i a împins armata britanic`, mainumeroas`, înapoi în Egipt. Înaceast` situa]ie, W. Churchill l-azorit pe comandantul suprem alfor]elor din Orientul Mijlociu,generalul Claude Auchinleck, s`constituie o for]` de gheril` cares` oblige „Vulpea De[ertului” s`scoat` oameni [i tehnic` de lupt`de pe linia frontului.

Un ofi]er sco]ian de gard`,locotenentul David Stirling, sositîn Mediterana cu Layforce (ungrup de cinci unit`]i de comando),se gândise deja s` para[utezeechipe mici în spatele liniilorinamice, pentru a ataca simultanrezervoare de petrol, terenuri deaterizare etc., cauzând pierderimaxime sistemului german deaprovizionare. Cum ideea sanecesita pu]ini oameni [imateriale, memorandumul luiStirling satisf`cea [i staffulcercet`rii, care se str`duia s`-iconving` pe germani c` o alt`brigad` de para[uti[ti înt`riseArmata a 8-a englez`. În moddeliberat în[el`toare, denumirea„Brig`zii”, Special Air Service, afost aplicat` cadrului ini]ial alRegimentului de Para[uti[ti(Batalionul 11 SAS). Înconsecin]`, proasp`tului c`pitanStirling i s-a dat permisiunea s`constituie „Deta[amentul L” alBrig`zii SAS. În mod oficial,unitatea sa era cunoscut` ca„No 1 Small Scale Raiding Force”(For]a nr. 1 pentru raiduri de micàmploare). În februarie 1943, dat`de la care oamenii lui Stirling autrìt [i ac]ionat în secret, unitateaa devenit Primul Regiment SAS.

La fa]a locului, unitatea luiStirling a înv`]at arta patrul`rii pejeep-uri -- mai sigure [i maieficiente decât para[ut`rile. Pân`în ianuarie 1943, SAS-ul a distruspeste 250 de avioane [inumeroase vehicule – peterenurile germane de aterizare [iîn ambuscade pe cìle decomunica]ii. Ofi]erul „Paddy”Blair Mayne a intrat în legend`,dup` ce a f`cut un avion buc`]icu... mâinile goale! Germaniiau fost for]a]i s` destine mariefective de trupe [i chiar s`înfiin]eze unit`]i anti-SAS, pentrua mai reduce pierderile.

Tortura instruc]iei

S` ne oprim asupra factorilorce au determinat r`sun`toarele lorsuccese: superlupt`torul [i echipa.Instructorii sunt aproape la fel deduri inventivi ca [i terori[tii, darmai inventivi. De exemplu, dupùn mar[ for]at de 30 km, cândsosesc la destina]ie, extenua]i,candida]ii v`d cum autocarelecare îi a[teptau pleac` goale, f`rèi. Cei care strâng din din]i [imerg mai departe g`sesc, câ]ivakilometri mai încolo, ni[tecamioane care a[teapt` grupul derecru]i, mult redus. A[a se face c`pân` la primul weekend, o treimedintre candida]i sunt dejaelimina]i.

În perioada de selec]ie, recru]iisunt supu[i probei Steeplechase(alergare cu obstacole) – un testde rezisten]`, efort individual [i deîndemânare fizic` – care comport`parcurgerea, de dou` ori, a uneipiste cu obstacole de 1,3 km în17,30 minute. Urmeaz` Log Race(alergarea cu bu[teanul), prob`de efort [i rezisten]` în echip`:într-o zon` de dealuri nisipoase, ogrup` de opt oameni trebuie s`care un stâlp de telegraf pedistan]a de 2,8 km, în 14-15minute.

Dup`-amiaza, proba Milingofer` [i momente de relaxare.Candida]ii improvizeaz` un ringde box [i a[teapt` s` înfrunte unadversar de aceea[i categorie,timp de un minut. Fiec`ruia îi vinerândul!

Mar[ul de lupt` este un mizilic:16 km, cu rani]a de 22 kg, barem105 minute pentru „satisf`c`tor”.Dar imediat dup` sosire candida]iiintr` în block-spot. Trainasium esteo structur` de stâlpi [i pasarele,pentru a verifica nervii. Dup` ceau trecut, f`r` niciun sprijin pe„barele [ovìrii” – la 15 m în`l]ime– recru]ii trebuie s` sar` peste un

„gol” de 2,5 m. La fiecare obstacol,beneficiaz` de trei ocazii pentrua-[i înfrânge frica [i instinctul deconservare.

În final, candida]ii intrèpuiza]i în S`pt`mâna de testarefizic` [i mental`. Aceasta cuprindecâteva mar[uri for]ate de 30-40km, culminând cu Long Drag(târâ[ul cel lung) – 60 km de mar[peste cele mai înalte culmi dinBreacon Beacons (}ara Galilor),distan]` ce trebuie str`b`tut` în20 de ore, cu o rani]` de 25 kg.Aceast` prob` nu o trec decât celmult 10% din candida]i. Ferici]iisupravie]uitori mai urmeaz` 14s`pt`mâni de ContinuationTraining, pentru a-[i formadeprinderile esen]iale pentruac]iunile în dispozitivul inamicului.Suprasolicit`rile fizice sunt maireduse, dar mai au de trecutobstacole psihointelectuale, deci„se pic`” în continuare.

Superlupt`torul

Din punct de vedere psiho-moral, lupt`torul SAS este croitdup` calapodul celor doicofondatori ai unit`]ii: premierul,poreclit „buldogul”, [i ofi]erulsco]ian, pentru care nimic nu eraimposibil. S` men]ion`m c`,înc` din 1803, Napoleon observa:Englezul are mai degrabòrgoliu decât vanitate, el este seriosde la natur`, nu e sensibil laonorurile frivole,dar îl deranjeaz` abuzurile grave.

Deci, Stirling le cerealupt`torilor sì o puternic`motiva]ie [i capacitatea de a-[i luasoarta în propriile mâini. Deasemenea, s` manifeste ini]iativ`,s` renun]e la deprinderile formateîn majoritatea regimentelor unde,ca solda]i, erau obliga]i s` selimiteze strict la executareaordinelor primite de lacomandan]ii lor: ofi]eri [i

subofi]eri. El a instituit în SASprimatul meritocra]iei, conformc`reia gradul militar nu aveanicio valoare. Contau doarmeritele [i capacit`]ile personale.Mai explicit, ofi]erii nu beneficiau,la admitere, de regimpreferen]ial. Ei erau redu[i, cugrad [i sold` la nivelul minim,fiind nevoi]i s`-[i înceap` carierade la zero.

C`lirea psihic` începe înc` dela sosirea la Stirling Lines(Hereford), cazarmaRegimentului 22 SAS. Acolo,scrie Gayle Rivers, comandantulsau [eful de stat major obi[nuiaus`-i întâmpine pe candida]i cu oironie tipic englezeasc`:Domnilor, este o pl`cere s` constatc` v-a]i hot`rât s` veni]i la noi.Presupun c`, în urm`toarele zile,cei mai mul]i dintre voi nu vormai da pe aici... Recru]ii suntsupu[i la probe care de care maidure, unele dintre ele avânddarul s` le întoarc` stomacul pedos. De exemplu, ace[tia suntpu[i s` str`bat` un canal plin nunumai cu murd`rie, ci [i cu ocantitate mare de ma]e de oaie.Cine nu face fa]` unei asemeneaîncerc`ri, nu va reu[i niciodat` sàtace pe furi[ o tab`r` aterori[tilor (sau o ambasadòcupat` de ace[tia), s` lichideze osantinel` tìndu-i gâtul, dup`care, în timp ce este împro[cat desânge, îi ia pulsul, pentru a seasigura c` a murit.

Deosebit de gustat esteCursul de rezisten]` lainterogatorii, în care elevilor li seaplic` cele mai ingrate trucuriimaginate de instructori. Dupòpt ore de interogatoriu intens, setrece la un interogatoriu„normal” de 24 de ore, întreruptdin când în când doar pentru a-iridica recrutului banda de peochi [i a-l expune la o luminòrbitoare. Dup` cele 24 de ore,

aspirantul afl` c` „tratamentul” nus-a terminat [i c` i se vor puneîntreb`ri la care nu trebuie s`r`spund`. Cu c`tu[e la mâini, este]inut opt ore scufundat par]ial înap` [i apoi întrebat cu gluga tras`pe ochi. În plus, candida]ii suntlega]i de o bar` de lemn [iscufunda]i complet într-o balt` pân`la 20 de secunde, iar când ieshorcìnd la suprafa]` sunt întreba]i:Din ce regiment ai zis c` faci parte?

F`r` John Wayne

Numai trecerea unor probedeosebit de dure creeaz`certitudinea c` lupt`torii vorsupravie]ui, f`r` s` tr`deze, însitua]ia c` vor fi prin[i. Desprelupt`torii SAS se spune c` nu leplace s` vorbeasc` decât atuncicând se afl` printre prietenii intimi,aceast` „mu]enie” fiind rezultatulantrenamentului la care au fostsupu[i. Pentru a-i înv`]a s`-[i ]in`gura, pe timpul [edin]elor li se ceres` procedeze tocmai invers de cumf`ceau când erau copii [i p`rin]ii îilùdau pentru fiecare cuvânt nou.Au fost înv`]a]i s` tac` exact cândsitua]ia îi stimuleaz` s` converseze.Ei selecteaz` militarul care s`r`mân` st`pân pe sine [i însitua]iile cele mai presante – un om„serios de la natur`”, cum remarcaNapoleon, mânat nu de spirit deaventur`, ci de dorin]a autentic` dea atinge perfec]iunea.

Ultimul tip pe care instructoriil-ar dori într-o misiune estelùd`rosul afectat de sindromulactorului John Wayne. Acest gende oameni ac]ioneaz` foarte binedoar în filme, îns`, atunci când esteîn joc via]a lor [i a altora, potcompromite totul.

SAS recruteaz` oameni hot`râ]i[i duri, nu matahale cât malul.Îmbr`ca]i civil, ei nu se vor deosebicu nimic de oamenii de pe strad`.Lumea nu va întoarce capul dupèi, pentru c` se încadreaz` în mediaeuropean` de în`l]ime. Este greuca un om din SAS s` atrag` aten]iaasupra lui, fie înainte de lupt`, fiedup`. Lupt`torii manifest` operfect` st`pânire de sine, suntenervant de calmi, dar când intr` înac]iune se încarc` cu energie, cuelectricitate [i cu voin]a de a-[ifolosi calit`]ile. Percuteaz` f`r`întârziere, se adapteazàdmirabil la situa]iile ce necesitò ac]iune fulger`toare. Nimeninu este mai anonim decât eiatunci când î[i trag gluga pe fa]`,intervin în ac]iune [i, dup`câteva minute, dispar, l`sândautorit`]ile civile s` strâng`...cioburile.

De aceea, procentulcandida]ilor care reu[esc s`termine cursurile Centrului deInstruc]ie SAS de la Herefordeste, dup` unii autori, mic: între 5[i 17 la sut`. Din câte am aflat eu,procentul este foarte mic. În1997, un general britanic carefusese deta[at la Statul MajorGeneral mi-a spus c` dintresubordona]ii sì, to]i militariprofesioni[ti, doar 2 (doi) lasut` au fost admi[i în SAS!

Train hard, fight easy (Greu la instruc]ie, u[or în lupt`), deviza preg`tirii lupt`torilor SAS.

Iat` c`, dup` ani buni, cinematografia româneasc` aduce un film care nu te mai las` s` ie[i din sala de cinematograf. La propriu. Pelicula

româneasc` Poarta Alb`, lansat` în 2014, bulverseaz` pu]in. Dup` ce te determin` s` parcurgi st`ri de lini[te ap`s`toare, alternate cu umor vindec`tor aflat chiar [i în situa]ii-limit`, dup` ce te târ`[te din emo]ie în emo]ie, filmul are preg`tit un final care nu doar te surprinde, ci te întoarce pur [i simplu pe dos, pân`-]i a[az` sufletul, întreg, în palme. Am reu[it s` vizionez filmul, dup` mult` vreme de cùt`ri. Poarta Alb` este un film bazat pe fapte reale care, nu accept` indiferen]a. Acesta prezint` povestea a doi tineri care ajung într-unul din lag`rele de munc` for]at` ale canalului Dun`re

Marea Neagr`. Cale de întoarcere nu pare a mai fi. Aici, îns`, îl întâlnesc pe p`rintele Arsenie Boca – o lumin` în bezna f`r` de speran]`. De[i Adrian [i Ninel sunt protagoni[tii, reg`si]i [i pe posterul de film, în ciuda scurtelor sale apari]ii, personajul central reu[e[te s` fie Arsenie Boca. Pentru c`, a[a cum ne spune [i Nicolae M`rgineanu: Întotdeauna, omul, în momentul în care î[i simte via]a în pericol, chiar ateu fiind pân` atunci, se aga]` de credin]`. Pentru c` este singurul lucru care-]i mai r`mâne. Singurul lucru care te ]ine. În rest, subiectul este, pe cât de real, pe atât de impresionant, iar fiecare personaj este prezentat cu aceea[i for]`, iese din ecran [i se întip`re[te în percep]ia cineastului cu aceea[i t`rie. Regizorul Nicolae M`rgineanu exploateaz` imaginea la maximum, o stoarce, parc`, de toat` sensibilitatea de care este capabil`, f`r` a pune mare accent pe dialog, acesta devenind, astfel, mai pre]ios. În rest, Poarta Alb` nici nu trebuie disecat, ci neap`rat vizionat. Tot anul trecut, pe lâng` împlinirea lans`rii filmului, regizorul Nicolae M`rgineanu a primit [i Premiul Gopo pentru întreaga activitate. n

Este de luat în considerare opinia c` se întrunesc condi]iile elementare ale unei conversa]ii utile –

un schimb de cuvinte coerent [i semnificativ între cel pu]in dou` persoane – doar dac` înainte a avut loc, în mintea interlocutorilor, o preg`tire. Cu alte cuvinte, dac` pân` s` înceap` s` vorbeasc` se gândesc la ce [i cum s` spun`. Altminteri, citându-l pe Efrem Sirul, î[i vorbesc „în duhul grìrii în zadar” (în englez`, „the spirit of idle talk”; în francez`, „l’esprit de vaines paroles”) [i emit f`r` rost vocabulele de ini]iere a convorbirii, cele proprii func]iei „fatice” („Alo!”, „Ascult`,…”, „Hai s`-]i spun!” etc.). A[adar, func]ii ale cuvântului, cum ar fi func]ia informativ` sau cea expresiv`, se realizeaz` doar dac`, întâi, ve[tile sau senza]iile au fost „spuse”

în mintea vorbitorului (v. Roman Jakobson, „Essais de linguistique générale”, Chap. 11, „Linguistique et poétique”, Éditions de Minuit, 1963).

Dar nici vorbirea în [i cu sine nu este cu putin]` în lipsa limbajului, care se înva]`, pentru c`, în lipsa educa]iei, nimeni nu [tie nici ce [i nici cum s`-[i spun`.

În cele mai multe cazuri, posesorii limbajului adecvat regret` dac` nu-l exercit` în dialogul cu ei în[i[i înainte de a conversa cu altcineva: „Rim lipsea de la repeti]ii ocupat cu chestii grave. Avea [i el drama lui. Mâhniri [i bucurii succesive îl opriser` de la muzic`. Alte vibra]iuni puneau în mi[care pe domnul profesor. […] în a[teptarea ei ner`bd`toare, se ar`tase tiran` [i maltratase pe Rim cu vorbe necugetate [i cu atitudini dispre]uitoare. Rim în`l]ase

psalmi de p`timire” (Hortensia Papadat Bengescu, „Concert din muzic` de Bach”, 1927, autorii.com). Uneori, nepreg`tirea pentru convorbire se mimeaz` [i spontaneitatea este doar aparent`: „Mitic` este bucure[teanul «par excellence». {i fiindc` Bucure[tii sunt un mic Paris, [i Mitic`, se-n]elege, este un mic parizian. […] Mai cu seam` pe provinciali, micul nostru parizian îi epateaz` cu verva lui scânteietoare. El, de exemplu, inventeaz` pe negândite vorbe ca: «Cea mai frumoas` fat` din lume nu poate da dec#t ce are!» sau: «Via]a este un vis, moartea o de[teptare!» (I. L. Caragiale, „Momente [i schi]e”, „Mitic`”, apud biblior.net).

Despre prejudiciul pentru sine al cuvântului negândit, filosoful Anicius Manlius Severinus Boethius (470-524) red` un dialog în care cineva întreab`: „Tandem iam esse philosophum me intellegis?” (În sfâr[it, acum, în]elegi c` sunt filosof.) [i altcineva r`spunde: „Intellexeram, si tacuisses”. –„A[ fi în]eles, dac` t`ceai” (din „De consolatione philosophiae”, II, 13). Inspirat` probabil de aici, circul` sentin]a binecunoscut`: „Si tacuisses, philosophus mansisses” – „Dac` t`ceai, filosof r`mâneai”.

În schimb îns`, în tradi]ia literar` [i cea jurnalistic`, apar referiri numeroase la binefacerile vorbei preg`tite înainte de a fi rostite, adic` „m`surate”, „cump`nite”, a[adar „gândite”: „vorba m`surat`, aleas`, dreas` cu sare, l-a f`cut s` fie pl`cut credincio[ilor” (ziarullumina.ro); „Prinser` a bea câte un pahar. Întreb`ri discrete, vorb` cump`nit`, câte un vi] nem]esc în onoarea lui Bacchus. Iar încolo, rezerv`” (Duiliu Zamfirescu, „În r`zboi”, apud archive.org); „Când auzi o adev`rat` cântare religioas`, te p`trunzi [i tu de cucernicie [i începi s` cân]i [i tu, evlavios, sau prinzi a te ruga cu vorbe gândite” (Gheorghe {oima, „Scrieri de teologie [i muzicologie”, Editura Universit`]ii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010, p. 37). n


Nr. 4 (4 februarie – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARCULTUR~18

AURELIA [email protected]

GÂNDUL {I CUVÂNTUL

Limba român` este patria mea.NICHITA ST~NESCU

Miercuri, 4 februarie: Ziua Palatului Cercului Militar Na]ional – 92 de

ani de la inaugurarea oficial` din 1923.

Ziua Palatului Cercului Militar Na]ional, s`rb`torit` la 4 februarie, reprezint` un simbol de referin]` în istoria [i con[tiin]a armatei, o zi care, dincolo de semnifica]ia ei strict istoric`, aceea de inaugurare oficial` [i solemn` a Palatului ridicat din ini]iativa [i prin contribu]ia financiar` a ofi]erilor din Bucure[ti, ne îndeamn` la memorarea n`zuin]ei unanime a înainta[ilor de a face realizabil` construirea unui Palat destinat s` serveasc`, pentru prezent [i pentru genera]iunile viitore, ca loca[ pentru întruniri [i pentru marile recep]iuni [i solemnit`]i militare. Palatul Cercului Militar Na]ional este monument istoric [i de arhitectur` [i face parte din edificiile incluse în patrimoniul cultural na]ional [i universal.

CULTURALJoi, 5 februarie, ora 17.15, Sala {tefan cel Mare: Interferen]e culturale. Expunerea cu tema La Machu Picchu, pe culmile Anzilor peruani, din cadrul programului cultural Culturi [i civiliza]ii, sus]inut` de istoricul de art` Victor Simion: O spectaculoas întâlnire cu urma[ii inca[ilor la celebrul Templu al Soarelui. Intrarea este liber .

EXPOZI}II Galeria Artelor. Expozi]ia

de pictur Reverbera]ii cromatice a artistului plastic Vitalie Butescu, deschis în perioada 2-19 februarie.

Sala Foaier. Expozi]ie de pictur a artistei plastice Elena Irina Yahfouf-Dragomir, deschis în perioada 2-15 februarie.

Sala Rond . Expozi]ie de pictur a artistei plastice Camelia Pavlenco, deschis în perioada 2-15 februarie.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea liber`.

Informa]ii la telefon 021.313.86.80 int.136, www.cmn.ro. n

CERCUL MILITAR NA}IONALO CARTE DE INIM~

{I SUFLET

CRONIC~ DE SPECTATOR

Prodigios [i profund, cum îl [tiu de zeci de ani, cunoscutul ziarist [i scriitor militar, colonelul (ret) Ion Gh. Toma, revine în aten]ia cititorilor cu o nou` carte, „S`rut mâna, dragoste!”, dup` nu mai pu]in apreciatele „În]elep]ii O[tirii” [i „O lumin` în inima

Europei, comuna Luciu”.Investiga]iile meticuloase întreprinse în anii când a fost redactor la orga nul central de pres` al

Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, la publica]ii ale unor comanda mente de armat`, î[i arat` roadele cu fiecare lucrare a autorului.

Relatând fapte deosebite, povestite de cei care le-au s`vâr[it, sau trìte, personal, în timpul procesului de instruc]ie, în aplica]iile unit`]ilor [i marilor unit`]i, dar [i în perioada înde lungat` de implicare masiv` a o[tirii în lucr`rile din economia na]ional`, Ion Gh. Toma reu[e[te, totodat`, s` ne prezinte, în toat` plenitudinea manifest`rii lor, adev`ra]i eroi din majoritatea armelor. De la simpli solda]i pân` la cadrele cu cele mai înalte grade.

Autorul nu se limiteaz` la o descriere cursiv` a evenimentelor, ci p`trunde în esen]a lor prin comentarii pertinente, descoase cauzele [i efectele lor, se implic` în procesul derul`rii acestora, sus]inându-[i demersurile cu argumente plauzibile, [i uite a[a, te cucere[te paragraf cu paragraf, te „îndeamn`” s` mergi mai departe în cunoa[terea discursului sù scriitoricesc care, recunosc, m-a surprins pl`cut, pe lâng` fluen]a nara]iunii, cu frumuse]ea metaforelor cu care î[i orneaz` dizerta]iile. Transmisioni[tii, tanchi[tii, geni[tii, infanteri[tii, para[uti[tii, dar [i militari apar]inând altor arme se pot reg`si în paginile acestei c`r]i în ipostazele de fiecare zi, dar, mai cu seam`, în

GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R) PETRE BÂN~

ION GH. TOMAS`rut mâna, dragoste!

Editura Detectiv, Bucure[ti, 2014

Poarta Alb` (2014)Regia: Nicolae M`rgineanu

împrejur`ri deosebite, în care le sunt relevate puternicele tr`s`turi de caracter, devotamentul fa]` de profesie, dar [i spiritul de sacrificiu, unii dintre ei, adev`rate modele pentru urma[i.

Cu aceea[i acribie se apleac` autorul [i asupra institu]iilor de înv`]`mânt, militare [i civile, din care deta[eaz` figuri de dasc`li, elevi [i studen]i eminen]i, eviden]iaz` rolul de însemn`tate covâr[itoare pe care [tiin]a însu[it` în aule sau b`nci l-a avut în devenirea absolven]ilor.

Nu f`r` temei, el dedic` un capitol aparte c`r]ii asupra c`reia ne îndeam n` s` st`ruim toat` via]a, ca izvor de în]elepciune, de cultur`, de educa]ie, readucând în memoria noastr` figuri reprezentative de scriitori militari. {i nu în ultimul rând, a[a cum am remarcat [i în celelalte [ase c`r]i ale sale, Ion Gh. Toma personific` locurile dragi lui, dar [i nou`, tuturor, mun]ii, dealurile, râurile cu care, cu toat` uimirea mea, dialogheaz` frenetic, benefic, nu numai el, ci [i eroii eseurilor, însemn`rilor [i studiilor sale. A[a cum subliniaz` [i un alt prestigios ziarist, prozator [i poet militar, colonelul (r) Vasile Popa, care semneaz` prefa]a volumului, „episoadele selectate din document`rile jurnalistice de alt`dat` [i din sinuozit`]ile drumului propriu, redate prin filtrul inspira]iei autorului, au o dozare atent` a mijloacelor de expresie [i discursului, ce duce la efecte de profunzime, de care te po]i bucura doar dac` st`rui s` cite[ti cartea în întregime”. O lucrare de inim` [i suflet. n

DISCIPLIN~ AUTONOM~ VS.

DISCIPLIN~ ETERONOM~

Disciplina autonom` e diferit` de cealalt`, care e disciplin` eteronom`.

Un mic exemplu ne va l`muri [i mai bine: soldatul rus din timpul r`sboiului trecut, se înf`]i[a ca un minunat soldat, prin atitudinea lui extern`, prin mi[c`rile des`vâr[ite pe cari le executa. R`mâneai plin de admira]ie, când vedeai un regiment rusesc [i-l judecai dup` manifest`rile lui de parad`. Ace[ti solda]i aveau îns` în fapt o disciplin` eteronom`: îndat` ce ocazia

s-a prezentat, armata atât de minunat` ca înf`]i[are, s-a transformat într-o turm` intrat` în debandad`. Soldatul român, modest [i l ipsit de mar]ialitatea celui rus, a dovedit c` are în el germenii disciplinii autonome. El a rezistat tuturor tenta]iunilor [i a r`mas supus superiorilor s i, deci disciplinat, pân la sfâr[itul r`zboiului, de[i mizeriile de tot felul prin care a trecut îl îndemnau spre o atitudine asem`n`toare cu a acelui rus, de la care s-ar fi putut molipsi. n

ION F. BURICESCU, c`pitan ION STOKA

Elemente de psihologie [i pedagogie militar`,

1932, Bucure[ti,Pag. 235 – 236

C~PITAN CORNELIA MIH~IL~

FILM

ca-n vremurile bune din academie (doar avusese nu-mai zece la instruc]ie de front!), pân` la noptiera pe care se afla telefonul. Suna repetat – a câta oar`, a [ap-tea? –, iar el strângea din din]i [i se lupta cu gradele.

Mai avea jum`tate de metru, când î[i d`du seama c` nu va putea s` ia telefonul cu mâna. Era prea sus. A[a c` se roti pe spate, s`-i ajung` un picior deasupra noptierei [i trase telefonul cu c`lcâiul. Curat ghinion, telefonul c`zu cu fa]a în jos, a[a c`, dup` alte mi[c`ri chinuitoare, colonelul Popescu, acum pe burt`, îl prinse cu gura, îl întoarse [i reu[i s` apese cu nasul tasta de r`spuns. Era [eful de stat major [i, din câte

se p`rea, noaptea aceea zbuciumat` îl transformase pe el, bietul locotenent, comandant de pluton, chiar în comandant de unitate. Salut, Gelule, ce faci, c` a venit comisia?! {tii c` la zece trebuie s` ajungem la minister, iar la unu e [edin]a f`r` ordine de zi...

Colonelul Popescu abia respira lâng` telefon. Îl auzea pe [eful de stat major, dar nu [tia cum s` reac]ioneze. De fapt, nu putea s` reac]ioneze în niciun fel. {i erau atâtea activit`]i la care trebuia s` ajung`! Atunci î[i d`du seama c` avea o singur` solu]ie: Nu m` simt bine. Trece-m` o zi în concediu medical. |ntrerupse convorbirea, tot cu nasul, dup` care, cul-cat lâng` pat, închise ochii sperând c` va adormi [i c` se va trezi din nou acel locotenent lipsit de griji. n

a[ternute pe hârtie, înso]ite de fi[e sofisticate ale posturilor disponibile, care p`lesc, toate, uneori, în fa]a arbitrariului, acolo unde acesta se insinueaz` perfid pentru a face loc unui anume candidat, dinainte validat. O experien]` recent` m-a adus în contact cu persoane pe care nu le-am v`zut de mult` vreme, dar ale c`ror nelini[ti îmi dezv`luiau aceea[i deprindere a cùt`rii „specificului” locului, a „prefera]ilor”, a arbitrariului. Semn c`, dincolo de hârtii, cu rânduri perfect aliniate, frumos printate – c`ci

suntem ni[te „consumatori” con[tiincio[i de hârtii – vechi practici [i stranii obi[nuin]e, înst`pânite cutume [i nefire[ti temeri sunt mult mai puternice.

Îmi pare c` suntem, uneori, din nefericire, prizonierii aceluia[i dublu limbaj de care nu [tiu dac` mai reu[im s` sc`p`m vreodat`. Ai acoperirii realit`]ii, care î[i ]ip` disperarea, cu goale, dar me[terite cuvinte, cu banale parfumuri, în ambalaje care tac complice. Iar adev`rul [i dreptatea î[i dau mâna, oblojindu-[i r`nile reciproc, pân` la o nou` [i luminoas` speran]` c`, poate, se va schimba ceva. n


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R) MARICEL D. POPA

PE LOC, REPAUS!

S` înv`]`m de la râuri: atunci când în fa]a lor a ap`rut un obstacol, [i-au stabilit singure cursul de urmat... Ele n-au ignorat obstacolul, ci l-au evitat. Un ocol mic poate evita consecin]e mari.

Trìnd, s` facem astfel încât fiecare zi a vie]ii noastre s` conteze. S` începem cu ziua de ast`zi. • Porumbelul nu este du[manul corbului. A[a cum albul nu este du[manul negrului. • S` înv`]`m

de la râuri: atunci când în fa]a lor a ap`rut un obstacol, [i-au stabilit sin-gure cursul de urmat... Ele n-au ignorat obstacolul, ci l-au evitat. Un ocol mic poate evita consecin]e mari. • „Domnule orator, pute]i vorbi [i dup` ce a]i r`mas singur în sal`, dar v` rog ca, la final, s` stinge]i lumina [i s` închide]i u[a!...” • Iat` un lucru pentru care omenirea va pl`ti ni[te costuri incomensurabile: pervertirea atitudinii fa]` de munc` – faptul c`, în lume, au ap`rut ni[te averi fabuloase [i c` unii, destul de mul]i, o duc foarte bine, f`r` a munci. • Într-o societate ca a noastr`, în care oamenii se confrunt` cu atâtea greut`]i, singurul efect bun ar putea fi cre[terea num`rului de... halterofili... • Se [tie c` apa trece, pietrele r`mân. La fel stau lucrurile [i cu adev`rurile: vremurile trec, adev`rurile r`mân. • Exist` [i oameni care sunt imuni la cultur`. În rândul lor îi reg`sim pe agresivi, triviali, arogan]i, brutali, grosolani, neciopli]i, b`d`rani, mi[ei... • Când nu reu[e[ti s` con-vingi o persoan` care conteaz`, de un anumit lucru, spune-i-l mai târziu, în [oapt`, la ureche. Nu vei gre[i. Este o metod` cu rezultate scontate. • M` pândea norocul. Dar [i-a dat seama, la timp, c` m` confundase. • Se spune c` munca l-a f`cut pe om. {i uite ce-a putut ie[i, atunci când altceva sau altcineva [i-a arogat un rol care este numai al lui Dumnezeu! • Cel mai important lucru, la o [edin]` de analiz` sau de coordonare, este ca s` nu fii surprins atunci când propunerile tale sunt respinse de cei din jur, chiar dac` tu [tii c` ele sunt cele mai bune posibil, mai operative, mai utile, mai eficiente... Ia-o ca pe ceva foarte firesc. O normalitate poate fi definit` ad-hoc. • Un copil prost poate fi cel mult o scuz`. Un b`trân prost nu poate fi decât un e[ec. • Oare, dac` am putea recupera lacrimi-le de alt`dat`, le-am mai plânge la fel? • În societate, la toate nivelurile sale ierarhice, este greu s` po]i observa, u[or [i repede, dac` fiecare se afl` la locul sù. • Principala tr`s`tur` a realit`]ii pe care tocmai o trìm const` în faptul c` nu prea mai putem în]elege realitatea. • Ce vremuri ciudate am trìt! La noi, la români, a pleca din ]ar` nu a reprezentat, de cele mai multe ori, o m`sur` de ultim` instan]`, ci a fost, aproape de fiecare dat`, o foarte mare speran]`. • Când în tran[ee se pierde un r`zboi, în istorie poate rezulta c`, de fapt, au fost pierdute mai multe. • Eroii neamului? Pe drumul drept [i spinos al verticalit`]ii, victorioase [i glorioase, curajul, onoarea, cinstea, fidelitatea, demnitatea reprezint` nu numai ni[te trepte importante, ni[te repere, ci [i temeiuri esen]iale. Pentru c` pe ele se întemeiaz` eroismul [i, implicit, nemurirea. • În orice domeniu al socialului am fi, acolo unde s-a consolidat convingerea c` nu exist` alternativ`, nimeni nu este preocupat de calitate. • Un lider bun rezolv` toate problemele entit`]ii sale, în ordinea priorit`]ilor. Un lider foarte bun procedeaz` la fel, dar nu neap`rat în aceea[i ordine. • În lumea asta, înc` nu a fost scris cel mai interesant [i mai frumos vers. {i fiecare dintre poe]ii lumii are convingerea c` el va fi cel care va reu[i acest lucru... • Nu [tii unde trebuie s` ajungi?! Înseamn` c` ai toate [ansele ca s` ajungi acolo. • A fi natural, a fi original, a fi tu însu]i... Asta reprezint` o op]iune foarte grea, tare riscant`, pentru c` pu]ini sunt cei care fac fa]` la ceea ce înseamn` acest lucru... n

DESEN REALIZAT DE LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

H@RTII

METAMORFOZA

Da]i-mi voie s` cred tot mai pu]in în multiplica-rea spa]iilor de completat, în cre[terea dimensiu-nii rubricilor, în adùgarea a tot soiul de itemi.

Suna repetat – a câta oar`, a [ap-tea? –, iar el strângea din din]i [i se lupta cu gradele.

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA

[email protected]

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

Într-o bun` diminea]`, când locotenentul Popes-cu se trezi în patul lui, dup` o noapte de vise

zbuciumate, se pomeni metamorfozat într-un colonel. Adormise îmbr`cat, de parc` ar fi a[teptat

vreo alert`, îns` î[i d`du repede seama c` nu gândul acesta îl împinsese a[a în pat, ci grija s` nu întârzie la program. Era nou în unitate [i orice detaliu i-ar fi putut influen]a viitorul.

Privindu-[i ]inuta [ifonat`, colonelul Popescu realiz` c` nu se putea ridica. Epole]ii îl presau [i, chiar dac` reu[ea s`-[i mi[te picioarele, trunchiul îi r`mânea lipit de pat, ca prins într-o menghin`. Era stupefiat. Îl treceau toate c`ldurile. Ce-o s` cread` comandantul? În stilul sta, nu va putea nici m`car s` ias` din camer`, dar`mite s` mai ajung` [i la serviciu!

Cu eforturi uria[e, mi[când din picioare [i din [olduri, colonelul Popescu reu[i s` se întoarc` pe o parte. Trebuia s` ajung` la telefonul care deja suna (O fi dormit prea mult? Întârziase?), [i, scrâ[nind, împinse în antebra] [i în genunchi, reu[ind astfel s` înving` opozi]ia epole]ilor. Erau incredibil de grei, iar tresele str`luceau de parc-ar fi fost elemen]ii unui radiator. Ar fi vrut s`-[i scoat` c`ma[a, îns` bra]ele, amor]ite, nu îl ajutau...

Din mi[c`ri repetate, folosindu-se de singurele arme disponibile, antebra] [i genunchi, colonelul Popescu se pr`bu[i sfâr[it la marginea patului, dup` care, cu ultimele zvâcniri, mai încerc` un târâ[,

Noi documente [i instruc]iuni vor face, de

acum încolo, se presupune, mai corect` [i transparent` decizia evaluatorilor în cazul aprecierilor de serviciu, de[i, v` m`rturisesc, cu cât e mai sofisticat limbajul reglement`rii [i mai bogat` instruc]iunea cu pricina eu devin tot mai sceptic.

Înainte de toate, fiindc` am v`zut multe aprecieri de serviciu din anii interbelici mai cu seam`, evaluatori [i evalua]i, deopotriv` – unii, semnatari ai acestor documente care jaloneaz` cariera unui militar, al]ii cuprin[i în zicerile cu pricina – dovedindu-se comandan]i destoinici pe fron-turile celui de Al Doilea R`zboi Mondial. Cele mai multe sunt rapoarte obi[nuite – f`r` prea multe rubrici speciale, aliniate disciplinat [i a[teptând complet`ri formale – pline de miez în ceea ce prive[te con]inutul. Sintetice [i l`muritoare. Creionând personali-tatea celui evaluat din câteva fraze bine alese. Ceea ce nu înseamn`, fire[te, c` ignor progresele f`cute de [tiin]ele care au în centrul lor studiul personalit`]ii umane, r`mânând încremenit în proiect,

cum s-ar putea gr`bi poate unii s` m` acuze. Descriu, în cel mai bun caz, doar o realitate istoric`.

În al doilea rând, pentru c` am avut eu însumi ocazia s` constat, într-o împrejurare nefericit` la care m-am mai referit, c`, de[i formularele aprecierilor de serviciu sunt tot mai stufoase [i, aparent, capabile s` pretind` c` te „livreaz`” întreg, la gramaj, pe deplin cunoscut oricui nu te cunoa[te, acestea las` loc arbi-trariului [i imposturii, acoperite de hârtii ticluite care, la prima vedere, par s` fie mai presus de

orice îndoial`. Prin urmare, da]i-mi voie s` cred tot mai pu]in în multiplicarea spa]iilor de com-pletat, în cre[terea dimensiunii rubricilor, în adùgarea a tot soiul de itemi (sun` mai bine, nu?), dar tot mai mult în onestitatea profe-sional` [i intelectual`, obligatorie, a celor în sarcina c`rora cade evaluarea subordona]ilor.

În aceea[i situa]ie se afl` [i selec]ionarea unor candida]i [i alegerea pentru diverse func]ii disponibile în sistemul militar. Suntem capabili s` dovedim oricând proceduri ample, frumos

,,

,,

,,

20 Observatorul militar Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

DECESE

Pentru abonamente la s`pt`mânalulObservatorul militar pute]i achita la oriceoficiu po[tal sau direct la sediul Trustuluide Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionaleîn contul RO56TREZ70320360150XXXX,deschis la Trezoreria Sectorului 3, CUI4266812, valoarea abonamentului, dup`cum urmeaz`: • 3 luni – 18 lei; • 6 luni –37,50 lei; 12 luni – 75 lei. V` rug`m s`trimite]i dovada pl`]ii [i datele de livrare(nume, prenume, destinatar, adresacomplet`) la tel./fax 021.322.82.87/int. 160.

CERCUL MILITAR NA}IONALOFERT~ DE CURSURI

În perioada februarie-iunie 2015, Cercul Militar Na]ional organizeazùrm toarele cursuri: • cursuri intensive de limbi str ine pentru adul]i:englez (cu ob]inerea atestatului aprobat de Ministerul Muncii, Familiei[i Protec]iei Sociale [i de Ministerul Educa]iei, Cercet rii, Tineretului [iSportului), [i francez - nivel încep tori, mediu, avansa]i; • cursuri decoregrafie [i mi[care scenic pentru copii; • cursuri de gimnasticàerobic . Înscrierile se primesc în perioada 15 ianuarie-13 februarie 2015,de luni pân vineri, între orele 9.00 -19.00, la secretariatul cursurilor, etajIV, camera 75. Rela]ii la telefon: 021.313.86.80, interior 156.Not : Cursurile sunt contracost.

FESTIVITATEDE

PREMIEREPremiul „Comandor Virgil Alexan-

dru Dragalina”, pe anul 2014 - primaedi]ie - pentru cea mai bun` lucraredespre prizonierii români în ultimaconflagra]ie mondial`, a fost acordatvolumului: Prizonieri de r`zboi româniîn Uniunea Sovietic`. Documente 1941-1956, Editura „Monitorul Oficial”,Bucure[ti, 2013.

Premiul, în valoare de 1.000 dedolari, instituit de Asocia]ia Na]ional`Cultul Eroilor „Regina Maria”, cusprijinul financiar al doamnei OpritsaDragalina Popa, nepoata generaluluierou Ioan Dragalina, [i al familiei dr.Cornel [i Nina Dumitriu, din StateleUnite, a fost decernat de un juriu formatdin prof. univ. dr. Petre Otu (pre[edin-te), prof. univ. dr. Alin Ciupal`,conferen]iar universitar dr. AlexandruO[ca, general de brigad` (r) GrigoreBuciu, [eful Departamentului Rela]iiPublice al Asocia]iei Na]ionale CultulEroilor „Regina Maria”, [i colonel (r)Dumitru Roman, redactor [ef al revistei„România eroic`”.

Juriul a decis s` acorde un premiuspecial, în valoare de 500 $, volumului:Ion Tob`-Hatmanul, Jurnal de r`zboi [ide pace. Memorialul din Siberia, EdituraFavorit, 2014, edi]ie îngrijit` de scriitorulDan Gîju. Premiul este sus]inutfinanciar de doamna Opritsa DragalinaPopa.

Festivitatea de înmânare a premiilorva avea loc în ziua de 12 februarie 2015,ora 11.00, la Muzeul Militar Na]ional„Ferdinand I” din Bucure[ti.

LANS~RI DE CARTELa Muzeul Marinei Rom#ne a avut loc vineri, 30 ianuarie, o dubl` lansare de

carte. Au fost aduse în aten]ia publicului ultimele dou` apari]ii editoriale ale anului2014: Anuarul Muzeului Marinei Rom#ne - tom XVII, volum în care sunt publicatestudii [tiin]ifice referitoare la istoria marinei [i studii de istorie general` [i Dun`rea[i Marea Neagr` în spa]iul euroasiatic. Istorie, rela]ii politice [i diploma]ie, carecuprinde lucr`rile sesiunii na]ionale de comunic`ri [tiin]ifice a Muzeului MarineiRomâne, edi]ia a XVIII-a.

Cele dou` volume au v`zut lumina tiparului la Editura Muzeului Marinei Române.

LICITA}II

ANIVERS~RI

RECUNO{TIN}~Colonelul (ret.) Constantin Ilinca, veteran al celui de Al Doilea R`zboi Mondial,

decorat cu Ordinul Coroana României, a împlinit venerabila vârst de 100 de ani,chiar de Ziua Unirii Principatelor Române. La aniversare i-au fost al turi so]ia, secretarulde stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]iipersonalului, Otilia Sava, [i reprezentan]i ai Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Câtevazile mai târziu, plutonierii-majori (ret.) Gheorghe R`du] [i Mircea Ciocârlan, veteranide r`zboi n`scu]i în acela[i an, au fost s`rb`tori]i cu ocazia împlinirii vârstei de 102 ani,de reprezentan]i ai Centrului Militar Jude]ean Dâmbovi]a.

Filiala ANVR sector 5 Bucure[tianun] cu durere trecerea la cele ve[-nice, la vârsta de 89 de ani, a gene-ralului-maior (ret) B~L~NESCU

Consiliul Director al Asocia]ieiCadrelor de Chimie Militar în Re-zerv` [i în Retragere Costin DNeni]escu, din Bucure[ti, transmitemembrilor s i [i celor din filialeleBuzù, Hu[i, Câmpulung-Muscel,Vaslui [i Ia[i, men]iona]i, care înzilele lunilor februarie [i martie2015, împlinesc frumoase vârste,ur`ri de s`n tate, fericire, bucurii [iîmplinirea celor dorite în via]`,al`turi de cei dragi: colonel (r)Gheorghe Ceterchi, coloneii (r)Nicolae Taban, Ion Trandafir, NeluHâncu, Steric Ganea, Martin Cata,Valeric Nedelcu, Ioan Maresi, IonGheorghiu, Gheorghe Mihailuc,locotenen]i-coloneii (r) EmilianSocol, Nicu B`lan, Ion Costache,Petre Mirescu, maiorii (r) AdalbertMak, Toader Fotea, Gigi Vlad,maistru militar principal (r) Alexan-dru {tef, plutonier-adjutant [ef (r){tefan Tabacu, plutonierii-adjutan]i(r) Gori]` }`pârlea, Gheorghe

TRAIAN MIRCEA. Fiu de ofi]er, s-adedicat carierei militare, urmând,dup terminarea liceului, cursurile{colii de ofi]eri activi de artilerieantiaerian`. Tân`r sublocotenent,comandant de baterie, a participat laap rarea antiaerian a Capitalei, apoi,dup r zboi, s-a remarcat ca un ofi]erdestoinic cu o preg tire militar despecialitate de înalt nivel. Aflat în plinàscensiune profesional , [ef sec]ieopera]ii la Corpul 81 Artilerie Antia-erian , cu gradul de maior, a fostîndep`rtat din armat , în 1959, caoprimat politic. Timp de 20 de ani,începând din 1991, a ac]ionat pentruadoptarea unei legi care s reabiliteze[i s` acorde repara]ii morale [imateriale fostelor cadre militare active,îndep`rtate abuziv din armat`, înperioada nefastelor epur ri. Datoritîn mare parte lui, a fost promulgatLegea nr. 226/2011, cu un apreciabilcon]inut reparatoriu. Din 1994, a fostvicepre[edinte al Uniunii fo[tilor ofi]eriactivi oprima]i politic, iar din 2008,vicepre[edinte al filialei noastre,calitate în care a avut o mare contri-bu]iei la rezolvarea problemelorveteranilor, invalizilor, v`duvelor der zboi [i so]iilor supravie]uitoare alefo[tilor no[tri camarazi. Suntem al turi

de familia îndurerat [i ne exprim`mregretul [i compasiunea, în acestemomente de suferin] , pricinuitede greaua pierdere. Sincere con-dolean]e! Dumnezeu s`-l odih-neasc în pace!

Para[uti[tii militari anun]` cuprofund regret trecerea în nefiin] ,la 27 ianuarie 2015, a colonelului (r)SPÂNU {TEFAN. Cerceta[, vân torde munte [i para[utist militar de pres-tigiu, ofi]erul va r mâne în memoriacamarazilor ca o personalitate dis-tinct , un exemplu de profesionalism[i pasiune pentru meseria armelor,un sus]in tor [i promotor al valorilorautentice, un spirit franc [i dezinvolt[i, totodat`, un mucalit de marecalibru. Sincere condolean]e familieiîndoliate. Dumnezeu s -l odihneascîn pace!

Cu profund regret, personalul din{coala de Aplica]ie pentru Logistic`General Constantin Zaharia î[i ex-prim compasiunea [i este al turide familia locotenent-coloneluluiIonel Mândru, în aceste clipe demare triste]e pricinuite de trecereala cele ve[nice a tat lui s u. Sincerecondolean]e familiei îndoliate.Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

MApN, prin UM 02547 Bucu-re[ti, organizeaz licita]ie public`cu strigare în vederea închirieriiunor suprafe]e construite de 6 mp,pentru amplasare automate decafea, situate în imobilele aflate laadresele [oseaua Panduri nr. 68-72 [i [oseaua Panduri nr. 60, sec-tor 5 Bucure[ti. Licita]ia are loc înziua de 5 februarie 2015, ora 10,la sediul UM 02547 Bucure[ti,din [oseaua Panduri nr. 68-72,sector 5 Bucure[ti. În caz deneadjudecare, licita]ia se repet`în ziua de 17 februarie 2015, ora10. Condi]iile privind participarea[i adjudecarea sunt cuprinse înCaietul de sarcini, care se achizi]io-neaz` de la sediul UM 02547Bucure[ti, contra sumei de 5 lei,care se depune la casieria unit ]ii.Ofertele, împreun` cu celelaltedocumente indicate în anun]ulpublicitar, se depun la registraturaunit ]ii militare, pân la data de 4februarie 2015, ora 14.00. Garan-]ia de participare se exprim în lei[i se constituie prin scrisoare de

Boghian, plutonierii-majori (r) LiviuMoro[anu, Constantin Iancu [idoamnele Olga Stoian, Maria Nenu[i Marilena Marin. Tuturor le ur`mLa mul]i ani!

Consiliul de conducere al ADMRRAlexandru Ioan Cuza ureaz urm -torilor membri ai Asocia]iei care, înluna februarie 2015, î[i serbeaz ziuade na[tere: generalii (r) [i viceamirali(r) Stelian Georgescu, Vasile Ioni] ,Tiberiu M`rineanu, Vasile Paul,colonei (r) [i comandori (r) Constan-tin Alexandru, Nicolae B`rbulescu,Constantin Botolan, Ioan Fr`]il`,Vasile Iancu, Nicolae Iosub, TeodorMercea, Marin-Aurel Munteanu,Gheorghe Nedelcu, Dragomi Nu] ,Aurel Popescu, Ion Popescu, IoanRus, Ion Scarlat, Petre Telegescu,Nicu[or Tofan, George Tudor,Liviu Zanfirescu, mult` s`n`tate,via]` lung`, multe bucurii [i satis-fac]ii, al`turi de familie [i de to]icei dragi. La mul]i ani!

SEMNAL

|n paginile revistei Marea Noastr` nr. 4 (99)/2014, editat`de Liga Naval` Român`, c`reia personalit`]i importante aleMarinei militare [i civile, scriitori [i istorici militari transmit însufletul celor atra[i de fascina]ia m`rii cultul [i respectul fa]`de tradi]iile cu specific naval din România, precum [inecesitatea dezvolt`rii spiritului marin`resc.

Cititorii pot lectura o scurt` [i interesant` istorie a construc]ieiportului Constan]a, de pe vremea când nu existau master-planuri.Tot la capitolul de istorie naval`, recomand`m [i articolul carered` povestea zbuciumat` din timpul [i dup` cel de Al DoileaR`zboi Mondial a celor dou` pasagere gemene botezateBasarabia [i Transilvania. De asemenea, provoac` un viu interesarticolul care prezint` tr`s`turi [i momente speciale din via]a [iactivitatea unui om deosebit, o personalitate în domeniulingineriei hidrotehnice, inginerul Mircea Ulubeanu, care [i-a

adus o contribu]ie major` îndomeniul inova]iilor [i in-ven]iilor privind construc-]iile hidrotehnice portuare(printre altele, a fost in-ventatorul stabilopodului).Publica]ia marcheaz` 50 deani de la apari]ia unei noispecialit`]i în For]ele NavaleRomâne, aceea a rache-ti[tilor navali.

Nu lipsesc materialeleinformative de la unit`]ileFor]elor Navale, incursiu-nile printre amintirile unorveterani ai marinei, eveni-mente din via]a Ligii Navale,pagini comemorative [ifestive, precum [i recoman-d`ri publicistice. (S.M.)

REUNIUNE CIMICRADU IFRIM

Al turi de reprezentan]i MApN din Comanda-mentul For]elor Întrunite, Componenta Opera]io-nal Terestr [i Batalionul 1 CIMIC, au participat,din partea MAI, reprezentan]i ai Direc]iei Manage-ment Opera]ional, Inspectoratului General pentruSitua]ii de Urgen]`, Inspectoratului General alPoli]iei de Frontier`, Inspectorului General alPoli]iei Române, respectiv ai InspectoratuluiGeneral al Jandarmeriei Române.

Mar]i, 27 ianuarie, la Bata-lionul 1 CIMIC, s-a desf`[u-

rat o reuniune în domeniulcooperare civili-militari, la

care au fost prezen]i speciali[tidin Ministerul Afacerilor

Interne (MAI) [i din Ministe-rului Ap`r`rii Na]ionale.

Sub auspiciile unei bune cooper`ri interinstitu-]ionale, au fost sus]inute prezent ri ale domeniilorde activitate [i misiunilor specifice ale structurilorparticipante, cât [i ale capacit ]ilor de care acesteadispun. Activitatea a continuat cu desf [urarea unorsesiuni de discu]ii tematice între speciali[ti. Acesteaau vizat posibile domenii de cooperare interinstitu]io-nal , pentru care se pot elabora planuri de ac]iune[i documentele necesare în vederea institu]iona-liz`rii acestora. A fost eviden]iat` necesitatea [ioportunitatea cooper`rii în domeniul instruirii [i a

realiz`rii schimburilor de experien]`, dar [i aparticip`rii la exerci]ii [i alte activit ]i practice. Învederea unei cooper`ri viitoare eficiente, speciali[tiidin cele dou ministere au identificat necesitateaelabor`rii unor proceduri comune de ac]iunepentru situa]ii care presupun desf`[urarea unormisiuni specifice. În cadrul discu]iilor, au fostabordate aspecte relevante ale domeniului decooperare civili-militari, adaptate specificuluiac]iunilor care pot fi desf [urate de structuri aleMinisterului Afacerilor Interne.

PROMO}II Promo]ia 1975 a {colii militarede ofi]eri activi de Transmisiuni dinSibiu organizeaz`, în perioada 20-23 august, întâlnirea la 40 de ani dela absolvire, la sediul institu]iei cudenumirea actual` Centrul deInstruire pentru Comunica]ii [iInformatic` Decebal. Persoane decontact: colonel (r) Nicolae Rancea,tel. 0744 359 479, [i colonel (r)Gheorghe Buiciuc, tel. 0749 845277 sau 0722 380 050.

Promo]ia 1980 a Liceului Militar{tefan cel Mare organizeaz`, înperioada 4-6 septembrie, întâlnireade 35 de ani de la absolvire în gar-nizoana Câmpulung Moldovenesc.Coordonator principal al comitetuluide organizare [i persoan` decontact pentru aceast activitate estecolonelul Mihai {omâtc , tel. 0744

garan]ie bancar , care se prezint`în original sau prin depunere în nu-merar la casieria unit`]ii militare,pân` la data depunerii ofertei.Informa]ii suplimentare se ob]in lasediul unit`]ii militare sau la tel.0213194880, int. 337 sau 167.

775 054. Pân` la 20 februarie,fiecare clas` î[i va desemnareprezentantul pentru aceastàctivitate, în vederea constituiriicomitetului de organizare.

21CALEIDOSCOPNr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

CU GRIJ~

’’COGITO

Dezlegare la careul EVIDENT din Observatorul militar nr. 3/2015

CRIPTOGRAFIE

{TIA}I C~...

Dezlegare la criptografiaAD~POSTIRE (4,4,1-1,6,2,9,6,2,7,4,7)

din Observatorul militar nr. 3/2015:

ILARION BARBU

ÎN LUMINAASTRELORPLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~

[email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

IARN~ (8,8,2,4,1-1,5)

Mediocritatea e cu atât mai impresionant` cu cât o descoperi într-o structur` ce secrede deasupra mediocrit`]ii.

MIRCEA ELIADE

SPORT, SALA, TAPARE, R, E, ARAMA, ACAR, BAROSAN, NI, IDILA, ARTA,LI, ITALIAN, IRITARI, N, TECI, EZITA, I, N, ANANAS, FIRMA, C, I.

Dup` salt s-a culcat la ad`postul ap`ratde vederea unor inamici.

ORIZONTAL: 1) Se pune larupturi – R`pe[te tot din ap`. 2) E ogroaz` de lume – Capi! 3) Se audni[te voci – Unitate de sunet. 4) Pos-tat! – E de poveste. 5) E model învia]` – D` via]` poeziei. 6) Neîndulce[te via]a. 7) E dat dracului.8) Sunt buni de tot – Parte! 9) Or`m`[i]` – Ni[te boabe din teci!10) }inea sabia… nu boabe – E laîn`l]ime.

VERTIVAL: 1) Pa[aport pentruiad – Cu el a c`zut la pace. 2) De dra-goste vie – Anterior. 3) Rege slav – Celcare-]i d` plicul. 4) St` la munte – Acrescut în ochii lumii. 5) Pe cai mari –Un parc f`r` suprafa]`! 6) E greu deg`sit. 7) Malurile apelor! – Cerere deiertare – Pan` de lemne. 8) Serve[tepe Dumnezeu. 9) Pe urm` – E dus cumintea. 10) E mic, dar are mare viitor– La fel.

...Arborele Argan, pre]ios pentru uleiul extras din acesta (aurul verde sau aurullichid), se g`se[te numai în Maroc?

...În anul 1523, conchistadorul Francisco Pizarro a înfiin]at ora[ul La Ciudad de losReyes, actualmente Lima, capitala statului Peru?

...Din 25 de biblioteci din întreaga lume,cea mai frumoas a fost desemnat BibliotecaUniversit`]ii Tehnice Gheorghe Asachi din Ia[i(foto), creat în anul 1892?

...În ianuarie 1887, românul Laz`r Edeleanua reu[it prima sintez` a amfetaminei laUniversitatea Friedrich-Wilhelms (Germania)?Inven]ia sa, Procedeul Edeleanu, a fost aplicat`mai întâi în România, apoi în lumea întreag .Talentatul nostru român a înregistrat 212 brevete de inven]ii.

...La 18 ianuarie 1919 a fost format compania Bentley Motors la Crewe, în Anglia?

Gemeni, primul decan(21 mai-31 mai): Nativul

acestui decan are un sim] finde a ironiza în loc de acritica. El alege s` fac`deseori observa]ie prin

metode amuzante.Debordeaz` de inteligen]`,

blânde]e [i gentile]esufleteasc`. Are un dezvoltat

apetit al drept`]ii [i deseorise afl` ca mediator în

mijlocul conflictelor pentrua calma lucrurile.

LEAC PENTRU STOMAC – IAURTUL

Odat` cu sezonul rece, obiceiurile alimentare se schimb`. Avem tendin]a s`mânc`m mai consistent, mai gras, mai dulce. A[a apar, mai des, [i tulbur`rile

digestive. Acum, poate mai mult decât în orice anotimp, avem nevoie de un ajutor den`dejde. Iaurtul con]ine ni[te bacterii prietenoase care au o mul]ime de beneficiipentru s`n`tate: probioticele. Denumite sugestiv, de la cuvintele din limba latin` [i,respectiv, greac` pro [i bios, care înseamn` pentru via]`, probioticele sunt bacteriicu fermen]i benefici, similari cu cei care se g`sesc în mod natural în organismulnostru. Consumul lor ajut` la refacerea florei intestinale [i împiedic` înmul]ireabacteriilor rele. Se g`sesc în iaurt, kefir, varz` acr` [i mur`turi. Acestea sunt adev`rateremedii naturiste [i contribuie la men]inerea sau refacerea florei intestinale.

Iaurtul îmbun`t`]e[te digestia lactozei. Probioticele se g`sesc [i sub form` desuplimente (capsul`, pudr` sau lichid). Sunt adev`rate pansamente pentru stomaculafectat, ajut` la reducerea diareei dat` de antibiotice, trateaz` balonarea, constipa]ia,previn infec]iile tractului digestiv, înt`resc imunitatea [i ajut` la buna func]ionare aorganismului în general.

Când cump`r`m un iaurt, trebuie s` citim eticheta pentru a verifica dac`produsul con]ine culturi de fermentare, care dau iaurturilor calit`]i superioare. Nusunt mari diferen]e nutri]ionale între iaurt natural, iaurt de bùt, kefir sau lapteb`tut. Diferen]ele ar fi doar de gust. S` evit`m iaurturile care au în compozi]ie laptepraf, arome, coloran]i sau agen]i de îngro[are.

Probioticele sunt bacterii prietenoase care aduc o mul]ime de beneficii pentrus`n`tate, mai ales acum, în sezonul rece. COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE

S S

Berbec (21 martie-20 aprilie): V` însenina]i [i vèlibera]i de activit`]ile sau împrejur`rile care v` produc stres.

{ti]i s` v` bucura]i de toate detaliile care dau savoare vie]ii. G`si]io pl`cere deosebit` în a petrece timpul în preajma familiei.

Taur (21 aprilie-20 mai): Ave]i de finalizat mai multeproiecte pe care le-a]i început anul trecut. Primi]i consiliere

[i sprijin din partea unui coleg cu care împ`rt`[i]i acelea[i idei. V`lua]i inima în din]i [i face]i progrese în rela]ia de cuplu.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Suporta]i cu greuconstrângerile de la serviciu. V` gândi]i, cu seriozitate, s`

face]i schimb`ri în felul de organizare a timpului [i sarcinilor.Discu]iile din rela]ia de cuplu fac referire la petrecerea timpuluiliber împreun`.

Rac (22 iunie-22 iulie): Dori]i s` fi]i mai receptiv lasfaturile pe care le primi]i din partea prietenilor c`rora v`

confesa]i. Pe baza unui sondaj f`cut în urma mai multor întâmpl`ri,care au avut loc în via]a dumneavoastr`, v` orienta]i c`tre ceea cedori]i s` întreprinde]i în viitorul apropiat.

Leu (23 iulie-22 august): V` cânt`ri]i, cu precizie,priorit`]ile înainte de a da curs unei propuneri profesionale

pe termen lung. Preocup`rile dumneavoastr` se învârt în jurulmembrilor familiei.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Trebuie s` da]imai mult` importan]` aspectelor care ]in de s`n`tatea

dumneavoastr`. Sunte]i nemul]umit de felul în care v` sunt luateîn considera]ie propunerile [i metodele de lucru.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Ave]i multènergie [i v` sim]i]i încrez`tor în proiectele pe care le demara]i.

Sunte]i încurajat atât de familie, cât [i de prieteni, pentru a face oinvesti]ie pe termen lung.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Preocup`riledumneavoastr` sunt minore [i vizeaz` sume mici de bani

pe care trebuie s` le recupera]i. V` place s` fi]i atent la detalii [is` exploata]i orice gre[eal` a oamenilor cu care intra]i înconcuren]`.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): V` bucura]ide o perioad` bun`, în care vi se leag` tot ce ave]i în

desf`[urare. Vi se ofer` oportunit`]i reale de a dezvolta ceva peplan financiar.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V` aglomera]icu tot felul de evenimente [i v` lua]i asupra dumneavoastr`

responsabilitatea unor pl`]i restante din familie. Sim]i]i nevoia dea fi mai structurat pentru a face fa]` solicit`rilor.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Ave]i de lucratmai mult pe partea de încredere în oameni [i la r`bdarea pe

care trebuie s` o acorda]i celor cu care interac]iona]i. Întâlni]ipersoane interesante, de la care înv`]a]i multe.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): V` p`stra]i calmul cuu[urin]` [i lucra]i în orice condi]ii f`r` a v` sim]i deranjat

de haosul care se produce în jurul dumneavoastr`. Ave]i oagend` plin` [i, cu toate acestea, împ`ca]i, cu u[urin]`, toateplanurile vie]ii.

22 FINANCIAR Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Radar economicPAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

TURISM BALNEARLA PRE}URI ATRACTIVE

Corpul [i sufletul dumneavoastr` simt nevoia deo pauz` binemeritat`? Atunci nu mai sta]i pe gânduri

[i pleca]i într-o vacan]` de s`n`tate. Oferta e variat` [ipre]urile sunt reduse în aceast` perioad`.

P ân` la 15 aprilie, Organiza]ia Patronal` a Turismului Balnear din România

(OPTBR) lanseaz` o nou` campanie deprograme destinate valorific`riicapacit`]ilor de cazare [i tratament dinsta]iunile române[ti, la tarife atractive.Astfel, cei interesa]i î[i pot cump`ravacan]e de s`n`tate prin patruprograme, respectiv O s`pt`mân` derefacere în sta]iunile balneare, Decadabalnear`, Hai la bì!, Wellness balnear.Oferta este destinat` tuturorcategoriilor sociale. Pachetele deservicii includ o consulta]ie medical`,la sosire, cazare, mas` [i tratament înhoteluri de dou`, trei [i chiar patrustele. Este necesar` recomandareamedical` [i adeverin]a de plat` aasigur`rilor de s`n`tate sau copiatalonului de pensie. OPTBR anun]`c` doritorii pot multiplica num`rulpachetelor, dup` dorin]` saunecesitate.

Prin programul O s`pt`mân` derefacere în sta]iunile balneare, pentru[ase nop]i de cazare cu mic dejun [idou` proceduri pe zi, trebuie s` pl`ti]i330 de lei/persoan`/loc în camer`dubl`, la un hotel de dou` stele, iar laun hotel de trei stele cu 30 de lei maimult. Dac` alege]i varianta cudemipensiune, atunci, în acelea[icondi]ii, ve]i achita 470 de lei/persoan`la o unitate de dou` stele [i 540 de lei launa de trei stele. Cei care opteaz`

pentru programul Decada balnear` vorscoate din buzunar ceva mai mul]ibani, adic` minimum 710 lei/persoan`/loc la un hotel de dou` stele.În schimb, sejurul include 10 zile (nou`nop]i de cazare), pensiune complet`,[apte zile de tratament [i dou`proceduri/zi. Tot de pensiunecomplet` ve]i avea parte [i în cadrulprogramului Hai la Bì!, dar numaitimp de [ase zile/cinci nop]i, înschimbul a 625 de lei/persoan` la unhotel de dou` stele, respectiv 750 lei/persoan` la un hotel de trei stele.Pachetul mai include cinci zile de

tratament (dou` proceduri/zi). Pentruturi[tii mai gr`bi]i, solu]ia esteWellness balnear. Aceasta presupunetrei nop]i de cazare, dou` ziledemipensiune, o mas` festiv`, acces lapiscine/saun`/sal` de sport, dou`

proceduri tip wellness (masaj sau[edin]` de între]inere facial` saucosmetic`) la pre]uri începând cu 625lei/persoan` la un hotel de trei stele,în timp ce pentru cazarea la un hotelde patru stele pre]urile pornesc de la650 lei/persoan`.

Printre sta]iunile în care româniiî[i pot petrece vacan]ele de s`n`tateprin cele patru programe ale OPTBRse num`r` Bìle Felix, C`lim`ne[ti,C`ciulata, Sovata, Vatra Dornei,Govora, Bìle Ol`ne[ti, Sângiorgiu deMure[, Sl`nic Moldova, Sinaia, Buzia[[i Eforie Nord.

Guvernul a aprobat recent contrac-tarea de la Banca Interna]ional` pen-

tru Reconstruc]ie [i Dezvoltare (BIRD) a unuiîmprumut de 200 de milioane de euro învederea finan]`rii implement`rii Proiectuluiprivind înv`]`mântul secundar.

BANI PENTRUMODERNIZAREA

ÎNV~}~MÂNTULUISECUNDAR

Potrivit unui comunicat al Executivului, proiectul arescopul s` contribuie la îmbun`t`]irea tranzi]iei de la sistemuleduca]ional secundar superior la cel ter]iar [i cre[tereagradului de absolvire a primului an de înv`]`mânt superior.Beneficiari ai proiectului vor fi toate liceele dinînv`]`mântul de stat cu rat` sc`zut` de absolvire a [colii saude promovare a examenului de bacalaureat, precum [iuniversit`]i din sistemul de stat.

Practic, pe de o parte, vor fi asigurate granturi,asisten]` tehnic`, instruire [i bunuri pentru interven]ii lanivelul liceelor (prin acordarea unor ore de remediere,medita]ii, consiliere, orientare profesional`, activit`]iextracurriculare, vizite de documentare, particip`ri lacompeti]ii, re]ele intra[colare, stagii de formare, achizi]ii debunuri) [i interven]ii sistemice (revizuirea programei[colare, formarea cadrelor didactice, îmbun`t`]ireaplatformei on-line pentru evalu`ri [i examene na]ionale,elaborarea de materiale didactice \n format digital).Beneficiari vor fi 1.160 de licee din mediul rural [i urban,respectiv toate liceele care nu au înregistrat rezultatebune la examenul de bacalaureat. Pe de alt` parte, pentrusprijinirea studen]ilor cu risc de abandon [colar se vorrealiza programe remediale, tutoriat, consiliere, seminare,programe de var`, dezvoltarea unor centre de înv`]`mânt.De aceste activit`]i vor beneficia circa 300 de facult`]i dinîntreaga ]ar`, adic` 85% din totalul facult`]ilor de stat.Conform estim`rilor Guvernului, implementareaproiectului se va realiza în [apte ani, din noiembrie 2015pân` în decembrie 2022.

România a respectat ]inta de deficitbugetar pentru 2014. Bugetul generalconsolidat al ]`rii noastre a înregistrat, anul trecut,un deficit în sc`dere la 1,85% din PIB, în condi]iilerealiz`rii unor venituri de 213,9 miliarde lei (31,7%din PIB) [i efectu`rii unor cheltuieli de 226,4miliarde lei (33,6% din PIB), potrivit execu]ieibugetare publicate de Ministerul Finan]elorPublice. Veniturile bugetului general consolidatau fost, în 2014, cu 6,7% mai mari fa] de anulprecedent, iar cheltuielile au crescut cu 4,7%, dars-au redus cu 0,2% ca pondere în PIB. Cre[tereaveniturilor s-a datorat, în principal, m`ririiîncas`rilor din contribu]ile de asigur`ri sociale(+3,229 miliarde de lei), accize (+2,989 miliarde delei), impozite [i taxe pe proprietate (+1,782 miliardede lei). Pentru acest an, ]inta de deficit bugetarfixat de autorit`]i este de 1,83% din PIB. Restan]ele la credite au coborât la 28,8

miliarde de lei. La finalul anului trecut, volumulrestan]elor la creditele acordate firmelor [ipopula]iei se ridicau la peste 28,8 miliarde lei, însc`dere anual cu 11,8%, relev datele B`nciiNa]ionale a României (BNR). Din aceast sum ,16,6 miliarde de lei erau restan]e în valut , restulfiind în moneda na]ional . Din totalul restan]elor,circa 9,779 miliarde lei proveneau din Bucure[ti.Totalul împrumuturilor acordate totalizau 213miliarde de lei, valoarea fiind cu 3,1% mai mic`decât în 2013. Sc`dere major` a num`rului firmelor

intrate în insolven]`, anul trecut. PotrivitOficiului Na]ional al Registrului Comer]ului(ONRC), num`rul firmelor înfiin]ate anul trecut,comparativ cu 2013, a coborât cu 18,6%, la 101.627,iar totalul insolven]elor, radierilor, suspend`rilorde activitate [i dizolv`rilor s-a redus cu 16%, la131.307. Cea mai semnificativ diminuare, de 30%,a fost consemnat pe segmentul firmelor care au

intrat în insolven] , de la 29.587în 2013 la 20.696 în 2014.Totodat , cele mai multeînmatricul ri au fostînregistrate în domeniulcomer]ului cu ridicata [i cuam`nuntul, respectiv 36.840. Trend ascendent pentru pia]a auto

intern`. Vânz`rile de autovehicule au avansat înRomânia, în 2014, cu 21,5%, pân la 100.336 unit`]i,dintre care 82.809 unit`]i au fost reprezentate deautoturisme (+20,5%), scrie Agerpres, citândstatistica prezentat recent de Asocia]iaProduc`torilor [i Importatorilor de Automobile(APIA). În func]ie de provenien] , 30% dintreautovehiculele comercializate sunt din produc]ia

autohton , 18% importate din Germania, 9,5% dinCehia, 9,4% din Spania [i 8% din Fran]a. ConformAPIA, în România vânz`rile sunt sus]inute încontinuare de persoanele juridice (73% din total). Profit trimestrial istoric pentru Apple.

Compania american` Apple a raportat, pentruultimul trimestru al anului trecut, cel mai mareprofit net înregistrat vreodat` de o companielistat` la burs`, de 18 miliarde de dolari, pe fondulmajor`rii vânz`rilor de iPhone-uri, transmiteBBC. Astfel, cu 74,5 milioane de iPhone-urivândute în ultimele trei luni ale anului trecut,Apple a reu[it s` dep`[easc` precedentul câ[tigtrimestrial record înregistrat în perioada aprilie-iunie 2012 de grupul petrolier ExxonMobil, învaloare de 15,9 miliarde de dolari.

LEUL RECUPEREAZ~ DIN PIERDERI

În ultima s`pt`mân` a lunii ianuarie, moneda na]ional` a reu[its` se aprecieze cu 7,37% în raport cu francul elve]ian, Banca

Na]ional` a României (BNR) afi[ând, vinerea trecut`, un curs de4,2438 lei pentru un franc.

Cu toateacestea, cre[tereafrancului elve]iancomparativ cu leul,în 2014, r`mâneridicat`, la 13,85%.[i dolarul american{i lira sterlin` aurevenit lasentimente maibune fa]` demoneda local`, ceadin urm` valut`fiind cotat` deBNR, la finele luniitrecute, la 5,9039lei, corespunz`torunei deprecieris`pt`mânale de1,48%. Îmbucur`toreste faptul c` [ieuro a fost îndeclin, monedaeuropean` trecândpe minus, în acestan, fa]` de leu, cu0,88%. Pe pie]elevalutare externe,paritatea euro/dolar setranzac]iona luni, 2februarie, în jurulvalorii de 1,13.

CSA Steaua Rangers continu` seria victoriilor de o manier` categoric`. Progym Gheorgheni, învins` cu 8-2, Sportul Studen]esc, cu 10-2, [i Dun`rea

Gala]i, cu 7-2, nu au reu[it s` ]in` pasul cu echipa noastr` în niciun moment. Astfel, cu 26 de victorii din 28 de partide în actualul sezon, Steaua se preg`te[te intens pentru asaltul final. Se întrez`re[te c` revenirea spectaculoas` în joc a echipei se va concretiza [i în ierarhia clasamentului final din acest an. Timpul, sper`m, ne va confirma a[tept`rile. n

În urm` cu aproape trei ani, spadasinele noastre se întorceau dezam`gite din

Marea Britanie, f`r` nicio medalie. A fost un moment foarte dificil, greu de acceptat mai ales pentru ni[te lupt`toare. Trei dintre fete au decis s` ia o pauz`, singura care nu s-a retras din acti-vitatea competi]ional` fiind Ana-Maria Brânz`. Simona Gherman [i Anca M`roiu î[i doreau de mult s` devin` mame, iar aceast` pauz` a fost momentul cel mai potrivit. În urm` cu aproape un an, Simona s-a întors în sala de scrim`, având acas` cel mai înfocat fan: feti]a ei.

De aproape o lun`, a revenit la lot [i Anca M`roiu, dup` ce, în urm` cu jum`tate de an a n`scut un bìe]el. În tot acest timp, a p`strat leg`tura cu colegele [i cu antrenorii [i abia a[tepta s` intre pe plan[` pentru preg`tire. Anca a observat [i cât de mult au crescut spadasinele mai mici, ce frumos s-au dezvoltat fizic, dar [i profesional. Recunoa[te c` este o concuren]` mare în echip`, dar acest lucru este întotdeauna benefic, pentru c` le ajut` s` se

concentreze, s` se antreneze mai bine.

În primul rând doresc s` mul]umesc din

suflet comandantului CSA Steaua pentru tot sprijinul acordat. Revenirea dup` o sarcin` nu este u[oar`, [tiu ce m` a[teapt`. Este destul de greu s` reintru în forma fizic` de acum doi ani, mai ales c` am r`mas cu dou`-trei kilograme în plus dup` na[tere. Dar fetele au o form` fizic` foarte bun` [i m` ajut`, m` motiveaz` s` ]in pa-sul cu ele. Deocamdat`, m` simt bine, s` vedem cum va fi pe viitor, dup` primele competi]ii, cum voi reu[i s` m` adaptez. Anul acesta va fi foarte important pentru noi, dorim s` ne calific`m la

Rio, trebuie s` tragem tare în concursuri, s` ne facem cât mai bine treaba. Obiectivul nostru este calificarea echipei la Jocurile Olimpice de la Rio, a spus Anca M`roiu.

Pân acum, a fost în dou cantonamente de preg tire cu echipa de spad , dar [i cu echipa de acas , pentru c a fost înso]it [i de b ie]elul ei. Spadasina reu[e[te s separe foarte bine lucrurile. Atunci când este pe plan[ , gândul ei este doar la scrim , la preg tire, la competi]ii, la medalii. Când este cu familia, se bucur de fieca-re clip petrecut împreun , [tiind c în urm toarea perioad aceste momente vor fi mai rare.

Bebe s-a plimbat deja câteva mii de kilo-metri, pentru c` l-am luat cu mine oriunde s-a

putut. M-a ajutat foarte mult s`-l [tiu aproape de mine, chiar dac` nu m` ocupam eu de el. So]ul meu [i soacra mea m` sus]in [i m` ajut` enorm, iar acest lucru îmi ofer` un confort psihic. Nu este nimic neobi[nuit în fap-tul c` am revenit pe plan[` dup` ce am n`scut, multe

scrimere au f`cut acest lucru, tocmai pentru c` via]a de sportiv se deruleaz` pu]in diferit. Noi trebuie s` profit`m de fiecare moment, s` ac]ion`m [i pe plan profesional [i pe plan per-sonal, f`r` s` pierdem timpul, deoarece cariera sportiv` se încheie destul de repede. Îns` avem nevoie [i de realiz`rile de acas`. Iar bebe este clar cea mai mare realizare a mea. M` moti-veaz` s` lupt, s` revin la forma cea mai bun` [i s` trag s` ajung din nou pe podium, a m`rturisit spadasina.

Chiar [i programul micu]ului a ajutat-o, pentru c acum se poate adapta mult mai u[or la orarul impus de antrenori. Pentru Anca, nu este prima re-venire de la zero. În urm cu câ]iva ani, a suferit o accidentare, care a ]inut-o pe banc mai mult timp. Îns , dorin]a [i ambi]ia au ajutat-o s se întoarc` între cele mai bune. Acela[i lucru [i-l dore[te [i acum: s revin în top, treapt cu treapt .

M bucur nespus c m-am întors. Recunosc c m-am bucurat [i de aceast pauz pe care am avut-o, mai ales c a venit [i copila[ul pe care eu [i so]ul meu ni-l doream. Îns , chiar dac am stat atât acas , la Craiova, gândul meu tot la scrim` a r`mas, la fete, la antrenori, la concursuri, la Jocurile Olimpice… M-am gândit de multe ori [i la Londra 2012 [i la Rio 2016. M-am întors hot rât s lupt cu toat puterea mea pentru ce-mi doresc. Acum sunt [i mai motivat , când m gândesc la fiul meu. Am parte de sus]inerea celor din jurul meu, toat familia mea lupt pentru medalie, a mai spus Anca M`roiu. n

Polo-ul [i voleiul

au oferit o dubl` satisfac]ie suporterilor steli[ti în ecua]ia tradi]ionalei rivalit`]i cu reprezentan]ii clubului din {tefan cel Mare, dup` confrunt`rile de mare impact desf`[urate în acest weekend.

La polo, dup` o prim` man[` câ[tigat` de steli[ti cu 10-7, a urmat meciul doi. Poloi[tii no[tri au abordat partida cu motoarele reduse, în perspectiva confrunt`rii de s`pt`mâna viitoare, din semifinalele cupei LEN. A rezultat un egal, 7-7, scorul final reprezentând o mare reu[it` pentru echipa advers`. Totu[i, cele trei puncte din patru posibile nu schimb` situa]ia din campionatul intern, unde Steaua continu` duelul la vârf cu echipa din Oradea.

Voleiul ne-a oferit o surpriz` foarte pl`cut`. În meciul de sâmb`t` cu dinamovi[tii, CSA Steaua a început timid, pierzând primele dou` seturi. Ce a urmat a fost un du[ foarte rece pentru echipa alb-ro[ie. Trei seturi nùcitoare câ[tigate de Steaua, care pune o piedic` nea[teptat` [i spectaculoas` echipei adverse în încercarea acesteia de a ataca primele pozi]ii.

În rezumat, întâlnirile din weekend au adus echipelor noastre, în termeni pugilistici, o victorie clar`, la puncte. n


Nr. 4 (4 – 10 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR SPORT 23

TOAT~ FAMILIA MEA LUPT~ PENTRU MEDALIE

DUEL STEAUA-DINAMO, TRAN{AT CATEGORIC

DE RO{-ALBA{TRI

B~T~LIA CONTINU~ LA HOCHEI

C~PITAN EMILIA BECIU

HORIA ZAMFIR

Component` a echipei care a scris istorie în spada româneasc` [i mondial`, Anca M`roiu a avut [ansa s` urce pe cele mai înalte

trepte ale podiumurilor marilor competi]ii interna]ionale, al`turi de colegele ei de lot Ana-Maria Brânz`, Simona Gherman [i Lore-dana Dinu. S-au format, s-au antrenat împreun` [i au devenit o echip` aproape imbatabil` la campionatele europene [i mondiale. Î[i doreau s` continue seria performan]elor [i la Jocurile Olimpice de la Londra, din 2012. Dar, a[tept`rile lor nu s-au materializat.

PALMARES: CAMPIONATE MONDIALE: l Aur - 2010 Paris (echipe) - 2011 Catania (echipe) l Bronz - 2011 Catania (individual)

CAMPIONATE EUROPENE: l Aur - 2006 Izmir (echipe) - 2009 Plovdiv (echipe) - 2011 Sheffield (echipe) l Argint - 2012 Legnano (individual) - 2012 Legnano (echipe)l Bronz - 2006 Izmir (individual)

SPADASINA ANCA M~ROIU:

INTERVIU24 Observatorul militarwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.199/2015Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected]

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, C`t`lin Ovreiu.CORECTUR~: Oprina Melcioiu.FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea

INTERVIU REALIZAT DEC~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale www.presamil.ro


DE LA ARMAT~ LA PREMIUL NOBEL PENTRU PACEUn fapt uimitor, prea pu]in mediatizat: ofi]er în rezerv`, Carol-

Teodor Peterfi a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul2013, ca membru al OPCW – Organisation for the Prohibition ofChimical Weapons. Cum a ob]inut distinc]ia [i ce înseamn` eapentru un fost absolvent al sistemului de înv`]`mânt militar, vede]idin acest interviu exclusiv acordat s`pt`m#nalului Observatorulmilitar [i revistei Via]a militar`.

Domnule Peterfi, a]i primitPremiul Nobel pentru Pace, darînainte de asta, nu chiar foartedemult, a]i lucrat în armataromân`. Îmi pute]i povesti, pescurt, drumul dumneavoastr` de laun orizont la cel`lalt?Premiul Nobel pentru Pace, primit deOPCW, a fost o surpriz` pentru toat`

lumea. O organiza]ie mic` [i oarecumnecunoscut` r`sturna pronosticurile dindomeniu. Totul s-a clarificat odat` cuanun]area motiva]iei: pentru întreagaactivitate în care s-a reu[it distrugerea aproapeîn totalitate a unei categorii de arme dedistrugere în mas`, [i anume, arma chimic`.C#t prive[te drumul la care face]i referire, lasfâr[itul anului 2010, din cauzaconstrângerilor financiare impuse de apari]iacrizei în România, coroborate cu câteva dinfrustr`rile profesionale personale am deciss`-mi depun candidatura pentru un postîntr-o organiza]ie interna]ional`.

Spre surprinderea mea, dou` din treiorganiza]ii interna]ionale la care mi-am depusCV-ul s-au ar`tat imediat interesate decompeten]ele [i calific`rile mele. Dupèxamenele [i interviurile de rigoare, am fostselectat de OPCW pentru a lucra ca ofi]er cuprotec]ia [i siguran]a în munc` (pentru armechimice) – Health and Safety Officer (ChemicalWeapons). Dup` selec]ie, OPCW a cerutMinisterului Ap`r`rii Na]ionale un punct devedere privind posibilitatea second`rii melepe timpul contractului. În viziunea OPCW, aseconda înseamn` încetarea temporar` araporturilor de munc` dintre angajatorulini]ial [i persoana secondat`, OPCW preluândtoate îndatoririle acestuia din urm` privindsalarizarea, educa]ia, echiparea etc. Totu[i, învederea unui bun transfer de cuno[tin]ec`tre statele membre, OPCW cere ca, dup`terminarea contractului, experien]adobândit` de cel secondat s` fie utilizat` înstructurile angajatorului ini]ial sau structurisimilare. Cu alte cuvinte, MApN înceta oriceplat` c`tre mine, dar se angaja s`-mi ofere opozi]ie în structurile sale dup` încetareacontractului cu OPCW. Din nefericire,rapoartele mele prin care ceream aceast`secondare s-au lovit probabil de o legisla]ieinflexibil` [i de lipsa de experien]` îndomeniu a factorilor de decizie din MApN. Lamomentul respectiv, r`spunsurile primite s-aurezumat mai mult la o form` de evitare asitua]iei decât de rezolvare pozitiv` a acesteia,toate fiind de genul nu avem o legisla]ie cares` ne permit` secondarea dumneavoastr` încondi]iile OPCW, ministerul nu consider`pozi]ia ca fiind de vizibilitate pentru Româniaetc. Deoarece MApN nu a acceptat nicivarianta de a încheia de comun acordcontractul, motivând c` (scuza]i-mi lipsa demodestie) sistemul militar nu ar trebui s`piard` un ofi]er cu experien]a [i educa]iamea, singura decizie viabil` r`mâneademisia. Deoarece OPCW ceruse prezen]a

mea, începând cu 2 ianuarie 2011, raporturilemele de munc` cu MApN au încetat cu o zimai devreme, prin demisie (data depuneriidemisiei fiind 24 decembrie 2010). Dup` doiani [i jum`tate în care am lucrat ca Healthand Safety Officer (Chemical Weapons), înfebruarie 2013, pentru a r`spunde noilornevoi opera]ionale, am fost transferat pefunc]ia de inspector (specialist în armechimice). Din acel moment, particip la toate

tipurile de misiuni legate de regimul deverificare impus de Conven]ia de Interzicerea Armelor Chimice. La momentul decern`riiPremiului Nobel pentru Pace din 2013, eramundeva pe ruta Beirut-Damasc, în prima meamisiune pe teritoriul Siriei.

Iar acolo a]i lucrat într-un mediu nutocmai pa[nic. De altfel, am cititscrisoarea de mul]umire pe care a]iprimit-o din partea directoruluigeneral al OPCW, din care se în]eleglesne riscurile la care v-a]i expus.Cum a fost acea experien]`? De cev-a]i asumat-o? Crede]i c` formareadumneavoastr` militar` a avut de-aface cu acceptarea acelei misiuni?Toate misiunile la care am participat auavut specificul lor, dar cele din Siria

sunt o experien]` unic` [i inedit`. A fostprima misiune a OPCW desf`[urat` într-unmediu nepermisiv [i pe teritoriul celui mainou stat membru al Conven]iei de Interzicerea Armelor Chimice. Mai mult, Siria a fostprima misiune desf`[urat` în cooperare cuONU. De fapt, misiunea s-a numit OPCW-UNJoint Mission [i s-a desf`[urat din momentuldeclar`rii armelor chimice de c`tre Siria [ipân` la momentul în care agen]ii chimici delupt` au p`r`sit teritoriul acesteia.

Am participat la dou` rotiri în cadrulacestei misiuni. În prima (decembrie 2013-ianuarie 2014), am fost ofi]erul de logistic` almisiunii, iar în cea de a doua (martie-mai2014), ofi]erul de opera]ii. Ambele func]ii au

avut provoc`rile [i încerc`rile sale, dar mi-auadus [i multe satisfac]ii profesionale. Am avutocazia s` lucrez cu profesioni[ti, nu numai dindiverse organiza]ii, dar [i din culturi [isociet`]i diferite. Cu bucurie v` pot spune còfi]erii de leg`tur` cu ONU au fost români,iar echipa de close protection pentru [efamisiunii apar]inea Serviciului de Protec]ie [iPaz` din România. Pe undeva, eram din nouîn mediul în care am lucrat 24 de ani.

Misiunea, a[a cum am spus, a fost unaunic`. Nu a fost o misiune u[oar`, ci una carene-a solicitat toate resursele de care

dispuneam. Una care cerea un grad mare deresponsabilitate, dedica]ie, creativitate [iîncredere în profesionalismul echipei. Una încare înv`]am din mers, una în care gre[eam,dar ne corectam, una în care ne-am sprijinit[i ajutat reciproc. În final, a fost o misiune desucces, în care s-au adunat pe lâng`sentimentul datoriei împlinite [i multe lec]iiînv`]ate. Din aceast` misiune am înv`]atmulte despre mine, care-mi sunt sl`biciunile[i limitele [i ce trebuie s` fac s` le dep`[esc.Apoi, mi-am înt`rit convingerile legate derolul crucial jucat de familie în atingereascopurilor personale sau institu]ionale. Oasemenea misiune nu se putea realiza f`r`sprijinul [i dedica]ia so]iei [i a copiilor r`ma[iacas`. Iar nu în ultimul rând, am înv`]at cùn adev`rat profesionist are aceea[i eficien]`,indiferent de mediul cultural în care î[idesf`[oar` activitatea, numai sub condi]iarespectului, în]elegerii, transparen]ei [isprijinului reciproc.

De ce mi-am asumat aceast` misiune?Chiar dac` sun` a limbaj de lemn, cred c`din responsabilitate [i din dorin]a de a faceceva unic [i durabil în via]`, care s`-mi deaun sentiment al datoriei împlinite. Pe de oparte, am considerat c` sunt suficient depreg`tit [i educat pentru a face fa]` uneiprovoc`ri de acest gen, iar pe de alta,colegii mei aveau nevoie de expertiza [iexperien]a mea acolo. Aprecierea mea s-adovedit corect`, în special pe timpulîndeplinirii func]iei de ofi]er de opera]ii.Aici, experien]a din armat` [i în special cea

câ[tigat` în Estonia, ca instructor deplanificare NATO, [i cea de [ef al Birouluide R`spuns la Crize din CNMC au f`cutdiferen]a. M-am sim]it în acest rol cape[tele în ap`.

Nu [tiu dac` formarea mea ca militar acondus la acceptarea acestei misiuni, dar [tiusigur c` experien]a de militar nu numai c`mi-a u[urat activitatea acolo, dar a avut ocontribu]ie decisiv` la analiza riscului [i lagestionarea eficient` a situa]iilor deincertitudine sau criz`, care, de altfel, nu aufost pu]ine. Mai mult de atât, experien]a mi-adat un sentiment de siguran]` [i încredere îndeciziile [i ac]iunile întreprinse acolo. Nu amun apetit deosebit pentru risc, dar mi-l asumatunci când consider c` îl pot gestiona. Pe dealt` parte, v` spun sincer c` ador provoc`rile.Pentru mine, orice îmi pune la încercarecapacit`]ile personale nu este altceva decât ometod` de dezvoltare personal`. Dacànalizezi onest rezultatele unei provoc`ri,înve]i mai mult decât din zece c`r]i. De fapt,numai aceste provoc`ri sunt cele care teînva]` despre tine [i capacit`]ile personale pecare le ai sau nu le ai, ori trebuie s` le dezvol]i.

Ce înseamn` pentru activitateadumneavoastr` o asemeneadistinc]ie? {i, pe de alt` parte, ce v`motiveaz` în continuare? Niveluldeja atins nu este un soi de Everest?Unde a]i putea merge mai departe?Mai întâi trebuie s` l`murim un lucru.Distinc]ia, în cazul membrilor OPCW,

este una pur moral`. Banii aferen]i premiuluiau fost depu[i într-un cont din care vor fipremia]i cei care contribuie la ac]iunile deneproliferare a armelor chimice [i a[a este [icorect. Ca atare, pentru mine, aceast`distinc]ie reprezint` un simplu mul]umesc,rostit de întreaga lume, ceea ce este maipresus decât orice recompens` material`.

Acum, vorbind de motiva]ie, ea va r`mâneaceea[i, de a-]i face datoria cât mai bine,oriunde [i oricând. A[a am fost educat de mic.Dac` este s` faci un lucru, f`-l cât de bine po]i.

Da, într-adev`r, am atins un nivel, darsunt foarte departe de acel Everest de carevorbi]i. De fapt, vârful Everestului umancre[te odat` cu tine [i nu-l vei atingeniciodat`. Dar nu acest lucru este celimportant, ci ceea ce faci ca s` ajungi cât maideparte. În via]a profesional`, nu aicompetitori. Tu concurezi cu tine însu]i, tudecizi când, cum [i ce trebuie s` faci ca s`treci la nivelul urm`tor. Personal, vreau s`-mitermin studiile doctorale (în curs dedesf`[urare la Universitatea din Tartu,Estonia), s`-mi închei cu bine activitatea înOPCW [i mi-a[ dori foarte mult s` pottransmite experien]ele [i cuno[tin]eleacumulate, predând într-o universitate.Mai mult, v` pot dezv`lui c` am planuri [ipentru pensie. Voi cre[te albine, voi încercas` m` relaxez prin sculptur` în metal [i voiscrie o carte despre mesajul transmis deportul [i cântecele populare române[ti.

Carol-Teodor Peterfi are 47 ani [i, din 2011,lucreaz` în Organiza]ia pentru InterzicereaArmelor Chimice - (OPCW), pe func]ia deinspector (specialist în arme chimice). Areo experien]` de 24 ani ca ofi]er de chimiemilitar`. A îmbr`cat uniforma militar` lavârsta de 14 ani, ca elev al Liceului MilitarDimitrie Cantemir din Breaza. Dupàbsolvirea liceului, a urmat cursurile {colii Militare de Ofi]eri Activi NicolaeB`lcescu din Sibiu, institu]ie absolvit` în 1989. Din 1989 pân` în 1999, aîndeplinit diverse func]ii de comandant de pluton [i companie CBRN, fiinddislocat la Timi[oara [i Caransebe[. Între 1999 [i 2003, a activat ca ofi]er cuplanificarea înv`]`mântului, comandant al Bazei de Instruc]ie NBC [i instructor[ef în catedrele de management [i tactic` din cadrul {colii de Aplica]ie pentruNBC. Din 2011, a lucrat ca instructor pentru planificare [i conducere opera]iiîntrunite NATO în cadrul Colegiului Baltic de Ap`rare din Tartu, Estonia.Ca membru al OPCW, a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 2013.

Integral, în num`rul 1/2015 al revisteiVia]a militar` [i pe site-ul www.presamil.ro.

Date post:	22-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	buidien
View:	221 times
Download:	1 times

PENTRU PACE Observatorul militar - mapn.ro · aproximativ 110 militari, caporali, subofi]eri,...

Documents