Pentru Linistea Ta

SALLY TREVOR

Pentru lini[tea ta

Traducerea [i adaptarea \n limba român` deIOANA PATRICHI

ALCRIS

Capitolul 1

– Le ]in eu.Cu ochii de culoarea ametistului m`ri]i de uimire, Teslyn privi

lung b`rbatul a c`rui prezen]` nu o remarcase pân` \n momentul\n care vorbise.

– Mul]umesc, dar m` descurc.Ah, dac-ar fi avut cheia \n mân`, n-ar mai fi fost nevoit` s`

jongleze cu pungile cu alimente cump`rate.– Cutia cu lapte st` s` cad` [i ou`le par [i ele dornice s-o

urmeze. Nu [tiu ce p`rere ave]i dumneavoastr`, dar eu, personal, a[

prefera s` nu trebuiasc` s` cur`] g`lbenu[ul de ou de pe jos.Era un strìn [i \n mod normal ar fi trebuit s` fie circumspect`,

pentru c`, \n zona aceea, nici un necunoscut nu era dezirabil, darprivind figura aceea deschis`, cu tr`s`turi aspre, Teslyn \i zâmbiinvoluntar.

– Bine, mul]umesc. Cheia trebuie s` fie undeva la fundulgen]ii [i am aici proviziile pentru \ntreaga s`pt`mân`.

Dou` mâini puternice, s`n`toase – dup` cum observ` Teslyn,f`r` s` vrea – \i luar` din bra]e punga \nc`rcat`.

– Gata, am g`sit-o. Descuie u[a de la intrarea \n cl`dire, pusedin nou cheia \n geant` [i, \ntorcându-se spre b`rbat, \i mul]umi,\ntinzând mâinile pentru a primi punga \napoi.

Acesta, f`r` s` schi]eze nici un gest de a i-l \napoia, p`[i \nholul de la intrare.

– Cred c` avem acela[i drum.Teslyn ridic` u[or din umeri [i o porni de-a lungul

coridorului, gândindu-se c` individul nu poate s`-i fac` nimicrù, chiar dac` ar \ncerca, un strig`t ar fi suficient ca locatariiceilal]i s` ias` [i s`-i vin` \n ajutor.

– Nu locui]i aici, nu-i a[a?– Nu.Pusese \ntrebarea doar a[a, pentru a spune ceva, c`ci de la

croiala impecabil` a hainelor pân` la atitudine, totul ar`ta c` eravorba despre un individ bogat, a[a c`, de[i nu-[i cuno[tea to]ivecinii, Teslyn era convins` c` nu putea fi unul dintre ace[tia.

Era foarte con[tient` de prezen]a lui atât de aproape de ea; semira de ce. Nu o mai interesa nici un b`rbat – deocamdat` – [ipoate niciodat` de acum \ncolo. Sim]ea nevoia s` \nl`ture aceast`senza]ie nepl`cut` de apropiere fizic` pe care o con[tientiza \nmod exagerat, prin conversa]ie.

– Merge]i \n vizit`?– Exact.

6 SALLY TREVOR

– Aici locuiesc eu, spuse ea când ajunser` \n dreptulapartamentului ei. Mul]umesc \nc` o dat`.

|ntinse din nou mâinile pentru a prelua punga [i, din nou, elnu schi]` nici un gest pentru a i-l da, ci pur [i simplu o privi– Dumnezeule, ce \nalt era -– zâmbindu-i.

– Cred c` \n vizit` la dumneavoastr`.– La mine?!Pentru prima dat` \n via]`, i se f`cu fric`. Pân` atunci,

individul i se p`ruse o persoan` cât se poate de respectabil`, daracum \i trecu prin minte c` individul o a[teptase poate special,dup` ce o urm`rise pe strad`. Chiar s`pt`mâna trecut`, o tân`r`fusese molestat` [i jefuit` \n apropiere.

– Nu, \n nici un caz; v` \n[ela]i.De data aceasta, nu mai \ncerc` s`-i ia punga. Va deschide u[a

[i va intra repede, dup` care \i va \nchide u[a \n nas. Pungavoluminoas` pe care o ]inea \n bra]e \i va \ngreuna mi[c`rile.

– V-am speriat, \mi cer scuze, spuse el ca [i cum i-ar fi cititgândurile. M` numesc Wayne North [i am venit din partea lui Jim[i Mary Morrison.

Cuvintele lui o f`cur` s` se opreasc`, asaltat` de un vârtej degânduri, \n timp ce inima \ncepu s`-i bat` cu putere.

– Sunte]i Teslyn Morrison, nu-i a[a? \ntreb` el– Da.– Pot s` intru?– Da ... sigur.Odat` intra]i, Teslyn profit` de cele câteva produse perisabile

pe care trebuia s` le a[eze \n frigider, pentru a câ[tiga câteva

PENTRU LINI{TEA TA 7

minute \n care s`-[i adune gândurile. Individul acesta fusesetrimis de Jim [i Mary Morrison. De ce acum? De ce – dup` atât demult timp de la moartea lui Alec – p`rin]ii lui hot`râser` s` ialeg`tura cu ea?

– Locui]i aici de mult timp?Nu-l auzise când venise lâng` ea. Oricum, nu avusese decât

câ]iva pa[i de f`cut, apartamentul fiind destul de mic [ineexistând u[` \ntre buc`t`rie [i living.

– De pu]in mai mult de un an.F`r` s` vrea, se gândi c`, \n cei trei ani de c`snicie cu Alec, se

mutaser` atât de des, \ncât nici nu mai era dispus` s`-[iaminteasc`.

– |nseamn` c` locuia]i aici dinainte de moartea lui Alec.– Da. Ca de fiecare dat`, orice men]iune a mor]ii lui Alec o

f`cea s` se simt` vinovat` [i nesigur`. Am locuit aici \mpreun`trei luni.

– Suficient de mult ca s`-i fi anun]at pe p`rin]ii lui Alec denoua adres`. Dar, s` nu-i \nvinov`]im pe cei ce nu mai sunt – Alecnu se mai poate ap`ra. Dar de ce nu i-a]i anun]at dumneavoastr`,doamn` Morrison?

– Am crezut c` Alec ... Se opri, privindu-l nedumerit` deacuza]ia ce i se aducea. Le-am telefonat.

– Când a murit Alec?– Da. Le-am telefonat ... am vorbit cu ei.– Presupun c` doar i-a]i anun]at c` fiul lor a avut un accident

de circula]ie ... Câteva cuvinte incoerente.

8 SALLY TREVOR

|l privea stingherit`, f`r` s` [tie de ce, pe acest b`rbat \nalt,frumos, cu o expresie de polite]e rece.

Incoeren]`? {tia c` telefonase, dar nu-[i mai amintea detaliileconvorbirii. Mare parte din ziua aceea \ngrozitoare i se [tersesedin minte, fapt pentru care era recunosc`toare. |[i amintea,totu[i, c` fusese mai trist` ca oricând. Da, este posibil ca \n acelecondi]ii, s` fi fost incoerent`.

– |mi pare rù.– Jim [i Mary Morrison v-au \n]eles durerea, de[i ei \n[i[i erau

\ndurera]i. Doreau s` veni]i la ei.– Nu am [tiut.– De unde s` [ti]i?! A]i spus repede ce-a]i avut de spus, apoi

a]i \nchis telefonul f`r` s`-l l`sa]i [i pe Jim s` vorbeasc`.– Nu m-am gândit ... altfel, a[ fi ... Nu mi-am \nchipuit c` nu

aveau adresa noastr`.Teslyn \[i trecu mâna, \ntr-un gest de neputin]`, prin p`rul

blond str`lucitor, \ndep`rtându-l u[or de ovalul fe]ii. Privi, u[orsperiat`, \n jurul ei \n buc`t`rie, cùtând \n zadar, ca punct desus]inere, ceva de f`cut, orice care s`-i abat` privirea de laindividul acela cu \nf`]i[are atât de viril`, \ncât f`cea spa]iul din\nc`pere s` par` [i mai mic. Sigur, ar fi putut face un ceai, darceva \n ea se r`zvr`tea \mpotriva acestei idei.

– Lua]i loc, mai bine, suger` el sec \n t`cerea care se instalase\ntre ei.

Ar fi fost o copil`rie din partea ei s` refuze, a[a c` se a[ez` pescaunul cel mai \ndep`rtat de el.

– A sunat ca un ordin.


– Oare?!– Da. Chiar dac` locul acesta arat` modest, este totu[i casa

mea.– Ave]i dreptate. |mi pare rù.Era un fel de-a spune, c`ci, dup` sclipirea ochilor lui c`prui,

Teslyn era convins` c` nu-i p`rea rù deloc. P`rea un individobi[nuit s` dea ordine [i s` fie ascultat. De la bun \nceput,remarcase la el o aur` de distinc]ie [i de autoritate. Alec fusese\ntotdeauna o persoan` care se l`sa condus`, de[i lui \nsu[i \idispl`cea acest fapt, f`r` \ns` a [ti cum s`-l schimbe. Wayne Northera un conduc`tor.

– A[adar, nu v-a]i gândit s`-i spune]i lui Jim Morrison adresa.– Nu; repet, am crezut c` o aveau ...– Nu o aveau, nici pe aceasta, nici pe cele dinainte.– Dac-a[ fi [tiut!– Spune]i-mi, doamn` Morrison, a existat vreun motiv pentru

care so]ul dumneavoastr` nu vroia ca p`rin]ii lui s` [tie undelocuia?

A existat vreun motiv pentru tot ce-ai f`cut, Alec? Credeam c`m-ai r`nit numai pe mine, c` f`ceai totul doar s` m` \ndurerezi.Poate purtarea ta a fost doar o parte a caracterului pe care-lascundeai de lume \n spatele unui zâmbet copil`ros [i al unuichip frumos.

|[i d`du seama c` Wayne North o privea cu ochi p`trunz`tori,nedumerit de t`cerea ei.

– Nu [tiu de ce Alec n-a scris p`rin]ilor lui. Poate a fost ocupat.– Sau nep`s`tor.

10 SALLY TREVOR

Oh, da, Alec era nep`s`tor [i crud, dar nu e necesar s` [tii asta,domnule North. Tot ce s-a \ntâmplat \ntre mine [i so]ul meu areun caracter strict personal. Un tip atât de dur ca tine oricum n-aravea nici un fel de \n]elegere.

– Sau era un om pe care nu te puteai baza, adùg` el.– Chiar dumneavoastr` a]i spus c` nu trebuie s` vorbim urât

despre Alec.– Adev`rat. F`cu o pauz`, timp \n care-i studie fa]a, dup` care expresia

chipului lui se schimb` pu]in.– Indiferent de defectele lui, nici dumneavoastr` nu sunte]i o

persoan` de \ncredere?De data aceasta, Teslyn se-nfurie. Dac` pân` atunci st`tuse

lini[tit` pe scaun, \nc` tulburat` de aceast` vizit` nea[teptat`,acum s`ri pur [i simplu \n picioare, intrigat`.

– Destul, domnule North! Mai am [i alte lucruri de f`cut. V`voi conduce la u[`.

– Nu mi-am petrecut atâta timp ca s` te g`sesc doar ca s` fiucondus la u[a pe care o v`d perfect din locul \n care stau. A[az`-te, Teslyn. Zâmbi când \i pronun]` numele, iar \n ochii luiap`rur` sclipiri aurii. {tii c` ar`]i ca o pisic` furioas` gata de atac?

Inspir` adânc, atent` mai degrab` la zâmbetul, decât lacuvintele lui, apoi se a[ez` din nou.

– De ce ai venit?– S` te iau la Pinevale.– Acas` la p`rin]ii lui Alec? Nu \n]eleg.– E simplu. Socrii tì vor s` vii.


– Bine, dar nu pot.– Ar fi vrut s` te cheme când le-ai telefonat, dar ai \nchis

imediat.– Asta s-a \ntâmplat aproape cu un an \n urm`.– A durat cam mult pân` s` te g`sesc. Când ai putea fi gata?Nu \n]elegi c` nu merg? Nu vreau s` merg la p`rin]ii lui Alec,

acas` la ei, \n locul \n care a locuit [i el cândva. Via]a noastr`\mpreun` a fost un iad de care nu vreau s`-mi amintesc. Abia am\nceput s` m` \mpac cu gândul mor]ii lui Alec [i cu vina mea \nnenorocirea aceea. |ntâlnirea cu ei va deschide r`ni pe careprefer s` le las \nchise. Cu voce tare spuse:

– Nu vin.– Ar \nsemna foarte mult pentru Jim [i Mary.– Nu ne cunoa[tem.– Ai fost so]ia lui Alec. Se aplec` [i-i prinse \ncheieturile

mâinilor. Nu-]i dai seama c` e[ti singura leg`tur` cu fiul lor?Pentru moment, nu-[i d`dea seama decât c` tremura, parc`

[ocat` de atingerea lui. |[i trase mâinile cu brutalitate.– Nu m` atinge!– Te rog s` m` ier]i, nu m-am gândit c` dup` atâta timp ...

Doamn` Morrison ... Teslyn, a[ vrea s` te r`zgânde[ti.– Nu. Te rog, spune-le p`rin]ilor lui Alec c` regret c` nu m-am

gândit s` le dau adresa, dar c` nu pot veni. Nici acum, nicialt`dat`. Probabil c` niciodat`. Ca s` nu-i mai vad` fa]aatr`g`toare, cu tr`s`turi dure, \[i plec` privirea [i se trezi uitându-se la picioarele lui lungi, acoperite de pantaloni strâm]i,bine croi]i.

12 SALLY TREVOR

Oare [i picioarele erau la fel de bronzate ca fa]a [i mâinile?Picioare musculoase, se gândi ea f`r` s` vrea.

– Trebuie s` pleci acum, domnule North, spuse ea ridicându-se, nemul]umit` de gândurile care o asaltau.

– Jim [i Mary au nevoie de tine.O studia cu o expresie ciudat`, ca [i cum i-ar fi ghicit

gândurile.– Te rog, pleac`.Individul se ridic`. Ce u[urare! |n sfâr[it, pleca. Sim]ea c` nu

mai suport`.Numai c`, \n loc s` se \ndrepte spre u[`, se apropie de ea

[i-i puse mâinile pe umeri.– Ce trebuie s` fac ca s` m` \n]elegi? ]i-am spus c` Jim [i Mary

au nevoie de tine.Era atât de aproape de ea, cum nu-[i amintea s` mai fi fost

vreun b`rbat de mult timp. |l sim]ea mult mai aproape decât sesim]ise de Alec dup` primele trei luni de c`snicie. Wayne Northera atât de \nalt, \ncât stând lâng` el, \n picioare, nu-i vedea fa]a,ci doar c`ma[a de m`tase, prin care r`zb`tea, umplându-i n`rile,un parfum profund b`rb`tesc.

– D`-mi drumul, [opti ea, sim]ind c` ame]e[te.– Nu \nseamn` nimic pentru tine c` au \ncercat atât de mult

s` te g`seasc`? \[i continu` el ideea, ca [i când n-ar fi auzitrug`mintea ei, sau s-ar fi hot`rât s-o ignore.

Dimpotriv`, gândi ea \nseamn` foarte mult: e o amenin]are.Dac` merg la Pinevale, n-am s` m` eliberez niciodat` de groazatrìt`. Lini[tea pe care am dobândit-o acum atât de greu, a[a


fragil` cum e, risc` s` fie iremediabil distrus`, Chiar \n acestmoment \mi distrugi lini[tea stând atât de aproape de mine,atingându-mi corpul.

– Nu m` atinge! strig` ea.Se gândise c`, pân` \n momentul acela, poate c` Wayn North

nu o privise ca pe o femeie, gestul lui fiind f`cut sub impulsulmomentului, \n \ncercarea de a o convinge.

– A[adar, nu vrei s` fii atins`, spuse el ironic, f`r` a-i dadrumul.

– M` bucur c` eu, cel pu]in, m-am f`cut \n]eleas`.– Ciudat pentru o femeie care a fost c`s`torit` [i care a r`mas

de aproape un an f`r` b`rbatul ei.– |l iubesc pe Alec, min]i ea. Te rog s` ie[i din casa mea,

domnule North.– Te vei mai gândi la Jim [i la Mary Morrison?– Nu. O strânse [i mai tare de umeri, apoi o trase spre el, iar \n

momentul \n care \[i aplec` hot`rât capul, Teslyn intr` \n panic`,a[teptându-se la un s`rut. G`si puterea s`-[i ridice mâna,inten]ionând s`-[i acopere gura, când el o \mpinse la o parte.

– Ie[i! porunci ea cu buzele tremurând.– Plec. A[ vrea s` pot spune c` mi-a f`cut pl`cere. Fa]a lui era ca o masc` exprimând dispre]ul.

***

14 SALLY TREVOR

– Nu e hìnu]a mea, Tessy, scânci micu]ul.Nu era prima dat` când Andy Johnson, bìe]elul \n vârst` de

trei ani, cu o claie de p`r ro[cat, f`cea acea reclama]ie.Revenind cu greu din punctul \ndep`rtat \n care o purtase

gândul, Teslyn \[i concentr` privirea asupra bìatului care oprivea cu repro[.

– Ai dreptate, Andy, drag`. Ei, spune [i tu ce prostie a f`cuTessy! recunoscu ea, \mbr`]i[ându-l [i schimbându-i jacheta careapar]inea unui alt copil cu a lui.

– E mai bine a[a! spuse Andy, r`spl`tind-o cu un zâmbetmul]umit, \nainte de a pleca acas` \mpreun` cu mama sa.

– Te sim]i bine, Teslyn?Era Linda, o alt` educatoare.– Da, sigur! Jachetele astea sunt toate la fel, se scuz` ea,

v`zând c` Linda continua s-o priveasc` ne\ncrez`toare.– Tuturor ni se \ntâmpl` s` gre[im.– Da ... Se pare, \ns`, c` am \ntrecut m`sura \n ultimele zile ...– Te fr`mânt` ceva? Vrei s` discut`m?– Ah, nu e nimic important.|ncepu s` expun` pe pere]i picturile f`cute de copii, pentru a

le face o surpriz` când aveau s` vin` \n ziua urm`toare [i pentrua mai amâna clipa \n care trebuia s` plece acas`.

– Pân` când termini de aranjat, ceaiul e gata.– Nu renun]i niciodat`, se pare.– |n orice caz, nu când prietena mea \ncepe s` se poarte

nefiresc. Ne vedem \n cancelarie.


– Este pur [i simplu o nebunie, povestea Teslyn pu]in maitârziu. B`rbatul acesta d` buzna \n via]a mea [i \n urm`toarele treizile abia dac` m` mai pot concentra asupra a ceea ce fac.

– Crezi c` e o nebunie?– Trebuie s` fie a[a! Ne-am \ntâlnit o dat`, a stat mai pu]in de

o or` [i n-am s`-l mai uit niciodat`.– Câteodat` este foarte important` chiar [i o or`.Mai important` decât \]i po]i da seama. M-a speriat, m-a [ocat.

A trezit \n mine sentimente pe care le credeam moarte [i pe carenu vreau s` le mai trìesc niciodat`.

– Nu \n]elegi c` n-am nici un motiv s` m` mai gândesc la acea\ntâlnire? {i-atunci. de ce nu fac nimic altceva?

– Ai spus c` te-a rugat s` mergi la p`rin]ii lui Alec. N-ar fi oidee chiar atât de rea s` te gânde[ti s` faci aceast` vizit` \n viitorulapropiat, mai ales c` se apropie concediul.

Nici chiar Linda, cea mai bun` prieten` a ei, nu cuno[teaadev`rul despre acea c`s`torie. Teslyn p`strase acelea[i aparen]eca [i \n timpul vie]ii lui Alec. Uneori sim]ea nevoia s` discutedespre ce se \ntâmplase, s` se elibereze de vina, \ndoiala [i temacare-i f`ceau zilele nefericite [i nop]ile lungi de nesomn. Dar, pur[i simplu, nu putea vorbi despre toate acestea, nici m`car cuLinda.

– Nu vreau s` merg. Acea parte din via]a mea ... c`s`toria ...este un capitol \ncheiat.

– Poate fi vreodat` complet \ncheiat?– Da. Trebuie s` fie. |ncerc s`-ncep o via]` nou`. |mi face

pl`cere s` lucrez aici, la gr`dini]`. |ntotdeauna mi-au pl`cut

16 SALLY TREVOR

copiii. Inten]ionam s` am vreo [ase, dac`-]i po]i imagina. Uneori,din unele vise nu se alege nimic.

– Asta e o prostie, draga mea. N-ai decât dou`zeci [i unu deani. Ai tot timpul de-acum \ncolo s` ai copii.

– |n nici un caz. Nu inten]ionez s` m` mai c`s`torescvreodat`.

Se a[ternu o t`cere punctat` doar de ticìtul ceasului [i defo[netul hamsterilor din cu[ca asupra c`reia Teslyn \[i \ndreptaseprivirea.

Din fericire, Linda nu mai continu` discu]ia, sim]ind exactcând trebuie s` se opreasc`.

– Te rog s` nu te superi, spuse Teslyn \n cele din urm`,str`duindu-se s` zâmbeasc`. {tiu c`-mi vrei binele. |n nici un caznu meri]i s`-]i r`spund cu asprime.

– N-ai r`spuns deloc cu asprime, [i n-ai nici un motiv s`-]i ceriscuze.

{i, dac` ]i-ai terminat de bùt ceaiul, hai s` alegem p`pu[ile –i-am promis lui Nancy c` pân` mâine sunt preg`tite.

– Sunt mul]umit` aici; \mi plac copiii [i munca [i, cu timpul,voi fi din nou fericit`.

– {i cum este acest Wayne North ?– Un autocrat; un individ care are preten]ia c` [tie totul.– Este clar c` nu ]i-a pl`cut, dar este la fel de clar c` a produs

asupra ta un impact teribil.Mai mult decât \]i po]i \nchipui; mai mult decât sunt dispus`

s` recunosc eu \ns`mi.– Da ... a fost ceva ... \n special antipatie.


– Oare de ce am senza]ia c` a \ncercat s` ... dep`[easc`limitele?

– Da ... a-ncercat.– Te-a deranjat?– Enorm.Nu e adev`rat. Nu mi-a displ`cut ... cel pu]in, nu \n totalitate.

|n ciuda furiei sim]ite, mi-a [i pl`cut. O parte din mine ar fi vruts`-l s`rute. De asta \l ur`sc. Ur`sc senza]iile pe care mi le-a trezit.Nu, vreau s` reac]ionez a[a fa]` de nici un b`rbat – [i nici nu pot!Nu dup` tot ce s-a \ntâmplat cu Alec.

– S` nu mai discut`m despre el, atunci. Cum s` aranj`mp`pu[ile?

***

Era o zi \nsorit` \n care contururile se desenau cu precizie pefundalul unui cer senin [i albastru, a[a cum \i pl`cea atât de multlui Teslyn. Acum, \ns`, nici m`car asta n-o mai bucura [i, dup` treinop]i de nesomn, abia a[tepta s` ajung` acas`. Sigur, discu]ia cuLinda o ajutase oarecum, de[i ea personal nu spusese mare lucru,[i, chiar s` fi vrut, n-ar fi [tiut s` exprime complexitatea de trìripe care individul acela i le declan[ase.

|n ciuda ostilit`]ii dintre ea [i Alec, suferise la moartea lui a[acum ar fi suferit pentru oricene fa]` de care ar fi fost cândvaapropiat`. |n cazul acela, era vorba de ceva mai mult decât

18 SALLY TREVOR

apropiere, c`ci la \nceput \l iubise. Sau s` fi fost fericirea de la\nceput mai mult autosugestie.?

Ceea ce nu regreta, era sfâr[itul c`s`toriei lor. Dup` trei ani dedegradare din ce \n ce mai accentuat` a rela]iilor dintre ei, dac`moartea n-ar fi pus cap`t acelei c`s`torii, cu siguran]` c` diavolular fi f`cut-o. De fapt, se declan[ase o criz` al c`rei punctculminant fusese acel tragic deznod`mânt. {i-acum, Teslyn \nc`se \nfiora; se-ntreba dac`-[i va putea aduce aminte vreodat` deacea noapte \ngrozitoare cu calm, eliberat` de \ndoielile [imustr`rile de con[tiin]` care \nc` o chinuiau.

Sperase mult când acceptase postul acela la gr`dini]`. Eradiferit fa]` de ce f`cuse pân` atunci – mai pu]ini bani decât cândlucrase la birou, mai mult` r`bdare de care trebuia s` dea dovad`,dar [i mai multe satisfac]ii.

Se opri pe drum doar ca s` cumpere pâine [i lapte, apoi mersedirect acas`. De[i atât de modest, acel apartament era totu[ic`minul ei.

Schimbaser` de multe ori adresa. Nu e de mirare c` p`rin]ii luiAlec nu [tiau unde locuiau ei; de multe ori i se p`rea c` nici eanu mai [tie. Se mutau a[a, din senin, adesea noaptea. Alec trebuias` fug` de creditori [i de du[mani. Nu d`dea niciodat` detalii [inici ea nu cerea.

O singur` dat` obiectase: la plecarea dintr-o cas` ale c`reiziduri erau mereu acoperite de flori. {i dup` ce Alec se oprise dinmutatul mobilei atât cât s`-i \nvine]easc` obrazul, \nv`]ase s` nu ise mai opun` niciodat` – pân` atunci, ultima oar`, cu aceaconsecin]` \nfior`toare.


Imediat dup` moartea lui, Teslyn credea c` nici nu putea locuimai departe acolo. Nu numai c` amintirile erau mult prea vii [idureroase, dar [i acela fusese un loc \n care se mutase fiindconstrâns`.

Constat` \ns` foarte repede c` o schimbare era practicimposibil de realizat; \n primul rând, n-ar fi putut muta singur`mobila, chiar dac` era vorba doar de câteva piese [i nu [i-ar fipermis s` apeleze la o companie specializat`.

Cât despre cuno[tin]e, singurii b`rba]i cunoscu]i erau amicide-ai lui Alec, indivizi dubio[i care-[i petreceau majotitateatimpului \n baruri [i pe care nu-[i dorea s`-i mai vad` vreodat`.{i-apoi, nu [tia dac` nu cumva ar fi \nvinuit-o pentru acelaccident.

|n plus, nici g`sirea unei noi locuin]e nu era un lucru chiaratât de simplu, iar chiriile \n alt` parte erau mai mari.

Surprinz`tor, când se resemn` cu ideea de-a fi nevoit` s`r`mân` acolo, acel apartament deveni cu adev`rat c`minul ei.Scoase vaza de cristal, serviciul de ceai din por]elan [i alte câtevaobiecte fragile r`mase de la mama ei [i pe care le ]inuse ascunsecu grij` cât trìse Alec, reu[ind astfel s` le salveze de la acceselelui de furie când era beat. De asemenea, umpluse fiecare col] depe pervaz [i, \n m`sura posibilului, din buc`t`rie, cu ghivece cuflori, astfel \ncât locuin]a se transformase \ntr-un loc pl`cut [iintim; poate nu neap`rat casa pe care [i-o visase, dar, \n orice caz,c`minul ei.

Ajuns` acas`, Teslyn tocmai \[i preg`tise un ceai cu pâinepr`jit`, când auzi o b`taie \n u[`. Doamna Thomas,

20 SALLY TREVOR

propriet`reasa – se gândi ea, de[i era cu o zi mai devreme decâtcea stabilit` pentru plata chiriei.

Când deschise u[a, \ns`, trebui s`-[i dea capul pe spate pentrua \ntâlni privirea individului ce st`tea \n prag.

– Ah, tu! mai mult gemu decât [opti ea, când Wayne North \izâmbi. Nu, nu po]i intra!

Instinctiv, \ncerc` s` \nchid` u[a, dar cu iu]eala fulgerului,b`rbatul \[i strecur` deja piciorul \nùntru, \n spa]iul mic l`sat dedeschiz`tura u[ii.

– Nu po]i intra!– |mi pare rù, scumpo, dar asta inten]ionez s` fac.


Capitolul 2

– }i-am \ntrerupt prânzul, spuse el aruncând o privire spremas`.

– }i-am spus c` nu e[ti binevenit.– Pâinea pr`jit` arat` bine, iar brânza este chiar cea pe care o

prefer.– Ai obraz cam gros, domnule North.– Iar tu, se pare c` ]i-ai pierdut manierele ... presupunând c`

ai avut vreodat`.Ah, s` fi auzit mama ei, care punea atât de mult pre] pe

bunacre[tere! {i, mai ales, s-o fi v`zut! |n casa p`rin]ilor ei,nimeni – cunoscut sau necunoscut, invitat sau neinvitat – nupleca f`r` a fi tratat cu ospitalitate.

– Chiar nu [tii c` nu e[ti binevenit?– Spune-mi ceva nou. Hmm ... [i ceaiul pare bun.– Nu pare decât negru [i ud.

Dac` e bun sau nu, n-ai cum s` [tii pân` nu-l gu[ti.Spunând acestea, Teslyn nu se putu ab]ine s` nu zâmbeasc`.– Ei, a[a-i mai bine. Ar trebui s` zâmbe[ti mai des, Teslyn

Morrison.– Ia loc, avem suficient pentru amândoi, ced` ea cu un oftat

for]at, când, de fapt, se sim]ea – f`r` nici un motiv – ame]it`.Wayne se a[ez` imediat la mas`; era elegant [i totu[i \n

elementul sù \n acel mediu pe care categoric nu era obi[nuit s`-l frecventeze. Teslyn \l privea ducând cea[ca la buze, mirându-se de cât de bine se potrivea por]elanul fin cu mâinilelui cu degete lungi, delicate.

– Ceaiul este, \ntr-adev`r, bun.– Se pare c` ai avut dreptate.– De obicei, am.– Asta trebuie s` fie \ngrozitor de enervant pentru cei cu care

locuie[ti. So]ia ta ...– Nu sunt c`s`torit, spuse el \ncet, apoi, f`r` s`-i lase timp s`

con[tientizeze prea bine ciudata senza]ie de mul]umire, admir`ce[tile de ceai din care bea. Sunt minunate. Nu te superi, dar nuse potrivesc cu restul decorului. Cred c` nu le ai de la Alec.

– Au fost ale mamei.– |n]eleg c` p`rin]ii tì nu mai sunt \n via]`.– Au murit \ntr-un accident de ma[in`, acum patru ani.Tonul ei nu tr`da nimic din durerea sfâ[ietoare pe care o

trìse [i din singur`tatea atât de ap`s`toare pentru umerii ei,\ncât, atunci când ap`ruse Alec, v`zuse \n el un prin] din poveste.

– Mai ai rude?


– Nu; n-am pe nimeni.– |n acest caz, m`-ntreb de ce te opui atât de mult s` mergi la

Pinevale, unde ai g`si o familie care te a[teapt` deja.Teslyn \[i plec` privirea. Totu[i, observase la el ceva nou:

c`ldura [i blânde]ea din ochii lui c`prui, ridurile fine din col]ulbuzelor, când râdea, vocea lui atât de plin` de via]`. Era doar opoz` pentru a putea fi mai conving`tor?

– Nu vreau s` discut despre asta.– De ce nu?– Pur [i simplu nu vrea. Nu po]i accepta acest fapt?– Poate c` dac` ]i-a[ cunoa[te motiva]ia, a[ putea.Dac` n-am putut eu s` vorbesc cu Linda, cu tine, cu atât mai

pu]in, \[i spuse ea.– Motivele nu te privesc.– M` rog, asta e p`rerea ta. |n orice caz, m` prive[te soarta

so]ilor Morrison; de dragul lor trebuie s` discut cu tine.A[adar, acea aparen]` de atitudine prietenoas` avusese un

scop precis. Constatarea nu-i f`cu nici o pl`cere lui Teslyn.– Cred c` ar trebui s` pleci.– Dup` ce vom discuta. Nu crezi c` le datorezi socrilor tì o

vizit`?Ca s`-i aud vorbind \ntr-una, cu dragoste, despre Alec. A[ fi \n

stare s`-mi \nfrânez resentimentele sau n-a[ mai suporta [i le-a[spune adev`rul despre fiul lor? {i despre noaptea aceea ... Ah,Dumnezeule, noaptea aceea!

– Pleac`! Te rog, pleac` imediat!Sub impulsul momentului, se ridic` \n picioare.

24 SALLY TREVOR

– |mi repe]i mereu acela[i lucru.– A[ dori s` \n]elegi.F`r` s`-[i dea prea bine seama ce face, Teslyn porni spre

buc`t`rie, a[a, doar ca s` \ntrerup` acea conversa]ie care devenisede nesuportat.

– Teslyn ...!Wayne \ntinse mâna spre ea.– Nu!Nu-[i d`duse seama c-o urmase pân` când nu se sim]i

cuprins` de talie [i r`sucit` cu fa]a spre el. |ncerc` s` sedesprind`, dar nu reu[i.

– Te rog, d`-mi drumul.Nu mai avea altceva ce s` fac` decât s`-l roage, cu ochii m`ri]i

de furie [i de team`.– Nu asta \]i dore[ti.– Ba da.Ochii lui aveau o expresie ciudat` privind-o, ca [i cum ar fi

v`zut ceva ce nu mai v`zuse \nainte [i nu \n]elegea ce.– Cred c` vrei s` fii s`rutat`.– Ah, nu! Te rog, nu! Ur`sc fie chiar [i gândul acesta!|n ciuda furiei, \l sim]ea cu fiecare por. Poate c`, dac` insista

pu]in, s-ar fi putut smulge din strânsoarea lui, dar o toropeal`general` o f`cea aproape neputincioas`, \n stare doar s`-[iasculte, mirat`, b`tìle nebune[ti ale inimii.

– Te compor]i ca o fat` neprih`nit` – ca o virgin` ... ceea cenu e cazul ...


Mâna lui \i atinse pieptul [i z`bovi acolo, senzual, câteva clipe,\nainte s` reu[easc` s-o \mping` la o parte, dar [i a[a, Teslynsim]ea c` se sufoc`.

– De ce te por]i a[a? Doar e[ti obi[nuit` s` faci dragoste!Nu, nu sunt. Desigur, nu sunt virgin`, de[i am atât de pu]in`

experien]`. Câteodat` m` gândesc c` nici n-am [tiut ce-nseamnàdev`rata dragoste.

Da, vroia s-o s`rute, tot a[a cum vroia s`-i simt` pieptul strânslipit de-al ei [i mângâierile.

Ca [i cum i-ar fi citit gândurile, Wayne \i acoperi buzele cu uns`rut lung [i, pentru câtva timp, Teslyn nu mai [tiu de nimic decâtbucuria nea[teptat` de a sim]i acea gur` senzual` c`reia, \n modincon[tient, \i r`spundea. Avea s` se-ntrebe mai târziu de ce;deocamdat`, trìa din plin acea \ncântare.

Abia \n momentul \n care Wayne \[i ridic` pu]in capul, Teslynparc` se trezi dintr-un vis: Dumnezeule, cum de s-a putut\ntâmpla a[a ceva? Cum a putut ea s` fac` a[a ceva?

|[i pierduse min]ile! |ng`duise ca atrac]ia fizic` pentru acelb`rbat plin de dinamism s` p`trund` dincolo de acel zid gros deap`rare pe care-l ridicase \ntre ea [i to]i b`rba]ii. Nu-n]elegea aceanebunie ce-o cuprinsese, dar [tia c` trebuie s` lupte \mpotriva ei.

– M` dezgu[ti! izbucni ea.Wayne strânse din buze, iar ochii lui c`p`tar` o str`lucire

metalic`, rece. O \mpinse de la pieptul lui atât de brutal, \ncât,pentru o clip`, o dezechilibr`. Complet dezorientat`, Teslynmerse s` se refugieze \n camera ei [i, sim]ind c` se sufoc`,deschise disperat` fereastra.

26 SALLY TREVOR

{tia c` nu-i va fi u[or, dac` nu chiar imposibil, s` uite cele\ntâmplate. Luat` prin surprindere, cedase, prad` uneivulnerabilit`]i [i nevoi pe care nu le con[tientiza. Ar fi trebuit sì se \mpotriveasc`, doar era hot`rât` s` nu se mai lase emo]ionat`de vreun b`rbat. “Emo]ionat`” era un cuvânt destul de nepotrivit.Era ca [i cum lumea pe care se chinuise atât de mult s-o creeze \njurul ei pentru a-i oferi siguran]`, se pr`bu[ise complet [i, \n plus,se temea c` nici nu va mai putea s-o recl`deasc`. Se mai temea,de asemenea, de noua dimensiune pe care [i-o descoperise: ofeminitate pe care n-ar fi b`nuit-o niciodat`, o feminitate \n caredorin]ele, odat` dezl`n]uite, vor fi greu de st`pânit.

Cu Alec, nu sim]ise niciodat` a[a ceva, nici m`car la \nceputulc`sniciei lor, \n acele clipe pe care le considerase de dragoste;nici m`car atunci nu sim]ise c` vibreaz`. Reu[ise, de[i nu fusesepl`cut, s` duc` acea existen]` searb`d`. |nv`]ase s`-[i\ndeplineasc` datoria de so]ie cu un automatism dincolo de caregândurile ei intime nu treceau niciodat`, ca m`sur` de precau]ie\mpotriva cruzimii pedepselor lui Alec.

Absorbit` de gânduri, nu auzise când se deschisese u[a. Se-ntoarse doar când Wayne, care \naintase pân` \n mijloculcamerei, \i rosti numele cu blânde]e. P`rea senin, ca [i cum ceeace o tulburase pe ea atât de mult, pentru el nu \nsemnase nimic.

– N-am vrut s` te sup`r.|l privea cu ochii m`ri]i, ca un animal r`nit.– Te rog s` ie[i din camera mea.– |ntr-o clip`.– Ai dat buzna \n casa mea, \n ...


Era s` spun`”\n via]a mea”, dar se opri la timp. Cum\ndr`zne[ti acum s` dai buzna [i \n dormitorul meu? continu` ea,cu voce tremurând`.

– Am b`tut la u[`, dar nu cred c` m-ai auzit.– N-ar fi trebuit s` intri.– Vroiam s`-mi cer scuze.Nu era adev`rat. Wayne North nu-[i ceruse niciodat` scuze

pentru nimic [i, dac` o f`cea acum, \nsemna c` vroia ceva de laea.

– De ce m-ai s`rutat?– Pentru c` p`reai s` ai mare nevoie de a[a ceva. {i pentru c`

... am dorit.– A fost \ngrozitor.– De aceea m-ai s`rutat [i tu? O privi lung, p`rând satisf`cut

de tulburarea ei. Cred c` [tii c` m-ai s`rutat [i tu, Teslyn.– Ie[i afar`!– La timpul potrivit.Ridic` un scaun [i \naint` furioas` spre el.– Te-am prevenit!F`r` nici o greutate, Wayne \i lu` scaunul din mân`,

electrizând-o cu atingerea lui.– Ai grij`; nu face ceva ce-ai putea regreta mai târziu.– De câte ori s`-]i spun s` ie[i?– O voi face imediat dup` ce discut`m.– Noi doi nu avem nimic de discutat. |mi ceri din nou s` merg

la so]ii Morrison, reveni ea dup` o scurt` pauz`.– Exact.

28 SALLY TREVOR

– Nu merg – credeam c-am spus-o deja destul de clar.– Trebuie s` [tii ceva: Jim Morrison a suferit de curând un

accident.Teslyn r`mase nemi[cat`, de[i sim]ea c`-i tremura fiecare

fibr`.– Nu te cred.– E adev`rat. S` mergem \n cealalt` camer`, Teslyn. Avem de

discutat.– Ai inventat toat` aceast` poveste, domnule North.– Wayne – doar ne-am s`rutat, nu-i a[a? {i-apoi, dac` tot o s`

fim unul \n compania celuilalt destul de mult \n urm`toarele luni,e o prostie s` ne formaliz`m. Vorbea ca [i cum nu avea nici o\ndoial` \n privin]a vizitei ei la Pinevale.

– Wayne ... Rostise numele \ncet, ca [i cum ar fi f`cut oexperien]`: ce bine suna! Wayne, asta e o n`scocire de-a ta ca s`m` impresionezi.

– A[ vrea s` fie a[a.– N-ai spus nimic despre accident, când ai venit.– S-a \ntâmplat ieri.Refuza s`-l cread`, dar ceva \n tonul lui suna extrem de sincer.– {i-atunci, de ce n-ai spus cum ai venit ast`zi?– Am avut motivele mele.– Ai vrut mai \ntâi s` te asiguri c` m` po]i s`ruta, folosind

diferite tertipuri.– N-am fost niciodat` nevoit s` recurg la tertipuri pentru a

s`ruta o femeie; ba, mai mult, femeile pe care le-am s`rutat aufost \ntotdeauna dornice s`-mi r`spund` pe m`sur`.


Cuvintele lui \i produser` o durere nejustificat`.– {i-atunci, de ce nu mi-ai spus de la \nceput?– Vroiam s` vii la Pinevale f`r` a fi for]at` de circumstan]e.– Wayne ...– Hai s` mergem \n living, s` discut`m. Ar fi bine s` mai faci

un ceai. |i d`dea ordine a[a cum f`cea [i Alec, numai c` nusem`na deloc cu acesta. Avea o voce blând`, f`r` nimicamenin]`tor [i Teslyn constat` c` nu-i displ`cea deloc.

Când intr` cu tava, Wayne, care se a[ezase deja \ntr-un fotoliu,se ridic` imediat s` i-o ia [i s-o pun` pe mas` – un gest de polite]ecare nici nu i-ar fi trecut prin minte lui Alec.

– Poveste[te-mi despre Jim.– S-a \ntâmplat ieri. Am \n]eles c` [i-a prins mâna \ntr-o

ma[in`rie. Din fericire, unul din muncitorii de la ferm` se aflaprin apropiere [i a fugit dup` ajutor.

– E la spital?– Mary l-a dus cât a putut de repede.– E ... foarte grav?– Dup` cum spune Mary – [i e o femeie foarte ra]ional` – nu

este \n stare critic`. N-ar trebui s` r`mân` prea mult la spital.– M` bucur.– Jim va veni acas`, dar va mai trece timp pân` s` fie \n stare

s` munceasc`.– Nu mai au pe nimeni s`-i ajute?– Fac ce pot.Teslyn se gândi pentru prima dat` c` Wayne trebuie s` fie un

angajat al p`rin]ilor lui Alec, de[i p`rea mai degrab` obi[nuit s`

30 SALLY TREVOR

dea, decât s` primeasc` ordine [i s` aib` mul]i bani. Daraparen]ele puteau fi \n[el`toare – doar avea experien]afarmecului cu care Alec cucerea u[or pe oricine.

– A[adar, e[ti [i tu la Pinevale.– Situa]ia este aceea[i: e nevoie de tine acolo.– Nu [tiu nimic despre ceea ce ar trebui s` fac la o ferm`.– Vei \nv`]a.– E[ti foarte sigur c` voi veni.– {i n-o s` vii?– Am via]a mea aici, o slujb`. Sigur, \mi pare foarte rù pentru

Jim.– Lucrezi \ntr-o gr`dini]`, nu-i a[a?– Nu pot s` plec pur [i simplu [i s`-i las.– Po]i fi \nlocuit`. Deocamdat` e nevoie de tine la Pinevale– {i aici e nevoie de mine.– Ascult`-m`, Teslyn. Dac` Alec ar trì, ar merge la Pinevale

acum. Nu era un om pe care s` te bazezi, dar cred c` iubea multplanta]ia [i-ar fi fost al`turi de p`rin]ii lui când ace[tia ar fi avutnevoie de el.

– Poate ...– A fost o vreme, draga mea, când Mary [i Jim au dorit s` vii la

ei pentru c` ai fost so]ia lui Alec; vroiau s` te cunoasc`, s`-]i alinesuferin]a. Acum, din cauza acestui accident, motivul este altul:din moment ce Alec nu-i poate ajuta, trebuie s` faci tu asta \nlocul lui. Cred c` datorezi m`car atât socrilor tì.

Teslyn nu-i r`spunse, ci se ridic` [i se-ndrept` spre fereastr`,de unde avea vedere spre parc – singura oaz` de verdea]` \n acel


cartier cenu[iu. De-ar fi putut \ns` s` nu mai tremure a[a – untremur pe care nu [i-l putea st`pâni [i care n-avea nici o leg`tur`cu frigul din apartament. Sigur c` o impresionase ceea ce i se\ntâmplase lui Jim, de[i nu-l cuno[tea. Chiar [i Alec, a[a tic`loscum era, trebuie s`-[i fi iubit p`rin]ii, m`car \n copil`rie.

– Alec ]i-a vorbit despre p`rin]ii lui?– Nu de multe ori. Dar \mi amintesc ...Brusc se opri.– Poveste[te.– Eram la Vaal River [i Alec pescuia. Mânuia undi]a foarte bine

[i, când l-am \ntrebat cine-l \nv`]ase, mi-a spus c` tat`l sù – aspus-o, \ns`, cu mândrie \n glas.

– Jim este un om de care s` fii \ntr-adev`r mândru. Cât despreMary, e o doamn` deosebit`.

– Spunea c` face papana[i delicio[i.Propria ei \ncercare e[uase lamentabil. Alec gustase unul [i,

dup` un comentariu extrem de nepoliticos, aruncase dispre]uitor\ntregul con]inut al farfuriei.

– Papana[ii f`cu]i de Mary sunt cei mai buni din lume!Ceea ce tot nu-i d`dea dreptul lui Alec s` se poarte a[a.– Sunt sigur c` Alec s-ar fi \ntors acas` la p`rin]i.Oare?! A[ vrea s` pot fi [i eu tot atât de sigur`, Wayne North.

Alec nu era deloc un altruist. Poate s-ar fi dus la Pinevale, poatenu. Pur [i simplu nu [tiu.

– Nu crezi c-ar fi vrut s` mergi tu acum, acolo, \n locul lui?– La naiba! |mi exploatezi sentimentele!– Sper s` reu[esc.

32 SALLY TREVOR

Da, da, reu[e[ti, mai mult decât \]i imaginezi. Nu [tii nimic dinchinul meu de fiecare zi din cauza acelui sentiment de vinov`]iece m` apas`. Nu voi fi niciodat` sigur` dac` nu cumva eu l-amtrimis pe Alec la moarte. Dumnezeu mi-e martor c` tot ce-amspus \n seara aceea era perfect justificat, dar, dac` asta a fostcauza mor]ii lui, nu m` voi putea ierta niciodat`.

– Vii?Nu am de ales. Datorez acest lucru p`rin]ilor lui Alec pentru

c`, dac` nu l-a[ fi amenin]at cu divor]ul \n seara aceea, poate armai fi \n via]`. Chiar dac` nu s-ar fi dus la ei, m`car ar mai fi trìt.

– Ei bine ...?– Voi merge. Las`-m` o zi sau dou`, s` m` preg`tesc.

***

– Pentru tine, Teslyn.– Vai, Andy, mul]umesc. E minunat.Toat` diminea]a, copiii \i f`cuser` mici daruri: o scoic`, o

frunz` din gr`din`, majoritatea desene de-ale lor, ca [i Andy.– {i eu am pentru tine un dar de plecare, spuse Linda când

r`maser` singure.– Vai, Linda, mul]umesc! Parfumul meu preferat. Am impresia

c` to]i v` lua]i r`mas-bun definitiv.– Poate c` asta [i facem.– Prostii!


Este adev`rat c`, pentru copii, câteva s`pt`mâni pot p`rea ove[nicie, dar tu, cel pu]in, [tii bine c` m` \ntorc.

– Nu sunt foarte sigur`.– Linda! Cum po]i spune a[a ceva?! Decât dac` nu m` mai vrei

aici ...– Acum, tu vorbe[ti prostii! {tii c` aici e[ti oricând binevenit`.

Dar, poate te hot`r`[ti s` r`mâi \n Lowveld.– Ce nebunie! Jim se va face bine [i Mary nu va avea nevoie de

mine mereu.– Dar Wayne North, poate c` da.Indignat`, Teslyn s`ri \n picioare, \mpr`[tiind desenele pe jos.– Doar [tii bine ce simt pentru acest individ!– {tiu ceea ce spui c` sim]i.– |l ur`sc! Nici nu [tiu când am mai urât un b`rbat atât de

mult, cu excep]ia lui ... Se opri brusc.– Iar eu nu-mi amintesc ca tu s` fi reac]ionat atât de puternic

fa]` de cineva, spuse Linda cu un zâmbet mali]ios. Vom fi to]i\ncânta]i s` te avem din nou al`turi de noi. S`-]i dai cu acestparfum – poate are un efect lini[titor asupra acelui monstru.

Era \ntr-adev`r un monstru, dup` cum Teslyn avea s` constatechiar \n seara aceea.

– Nu merg cu ma[ina cu tine, \i spuse ea, dup` ce Wayne \iexpuse planul de c`l`torie.

– Bine, [i cum inten]ionezi s` mergi? \ntreb` el politicos, darpe un ton u[or amuzat.

– Cu trenul.– Te-ai uitat pe o hart`?

34 SALLY TREVOR

Ce-o fi vrând s` spun`?!– Inten]ionam s-o fac.– S` ne uit`m \mpreun`. Am chiar la mine o hart` rutier`.Teslyn \l privea desf`[urând harta pe mas`, ne\n]elegând de ce

mi[c`rile degetelor lui lungi, bronzate, o impresionau atât demult.

– Uite, aici e Pinevale.– A[ putea s` iau trenul pân` la Nelsprint, g`si Teslyn solu]ia,

localizând or`[elul cel mai apropiat.– Sigur c` ai putea. {i de acolo?|l privi \ncurcat`, sim]ind c` \i va fi greu s` ias` din cursa \n

care tocmai c`zuse.– Un alt tren ... Un autobuz ... Pentru Dumnezeu, Wayne,

trebuie s` existe o cale!– Ar fi un traseu care ocole[te foarte mult. Ar \nsemna s` te ia

cineva cu ma[ina de la Nelsprint. Adic`, eu ...– N-ar putea Mary?– Mary are [i-a[a destule de f`cut: s`-l viziteze pe Jim la spital,

s` se ocupe de planta]ie ...Atunci a[tept câteva zile, pân` vii tu.Wayne \ntinse mâna pe deasupra mesei [i-i prinse b`rbia.– E[ti tare \nc`p`]ânat`! Vino cu mine, Teslyn, din moment ce sunt cu ma[ina ... E mai

simplu pentru toat` lumea,– Prefer s` merg singur`.– |]i repugn` chiar atât de mult gândul de a c`l`tori \mpreun`

cu mine?


E \ngrozitor; m` sperie [i m` incit` [i ... nu mai \n]eleg nimic.– Nu, dar prefer s` merg cu trenul.– Acesta nu e un motiv.– Nici m`car tu nu po]i pretinde c` ne \n]elegem grozav.– Discutabil ... Dar, dac` este a[a, putem remedia situa]ia.– A[ vrea s` merg cu trenul.– Am impresia c` nu prea ai bani de irosit [i, momentan, nici

Mary [i Jim nu-]i pot da.|l privi convins` c`-l ur`[te din ce \n ce mai mult.– Uite, Teslyn: \n cele din urm`, tot ajungi \n ma[ina mea.

Problema este pentru ce durat` de timp.– E[ti \ngrozitor de sigur pe tine. Ce-ar spune Jim [i Mary de

modul \n care m` tratezi?!– Plec`m poimâine. S` fii gata la ora [ase.

36 SALLY TREVOR

Capitolul 3

– Ai fost vreodat` \n Lowveld?Abia se lumina de ziu` [i câmpia p`rea s` se trezeasc` din

amor]eala nop]ii.– Niciodat`.– Vei vedea c` \n partea de r`s`rit, Transvaal este cu totul

diferit fa]` de ceea ce este aici \n sud. De fapt, Alec trebuie s`-]i fipovestit.

– Pu]in ...So]ul ei nu-i povestise aproape nimic, dar \n nici un caz n-avea

de gând s`-i m`rturiseasc` a[a ceva lui Wayne.– Uite, dac` vrei s` urm`re[ti traseul, ai harta aici.Da, se va uita, pentru c` vroia s` [tie unde se aflau acum;

odat` pornit` la drum, se sim]ea ca \naintea unei aventuri.Soarele str`lucea acum sus pe cer poleind totul cu aur, când

Wayne p`r`si [oseaua principal` pentru a urma un drum nisipos

de ]ar` pân` la un ele[teu \nconjurat de s`lcii [i acoperit cunuferi.

– E timpul s` ne oprim pentru micul dejun, r`spunse elprivirii ei \ntreb`toare. |]i place aici?

– E minunat, spuse ea cu ochii str`lucind de bucurie, uitândde aversiunea fa]` de Wayne.

– M` bucur. S` coborâm. R`coarea dimine]ii, intensificat` deapropierea apei, o f`cu s` tremure [i instantaneu sim]i cum bra]ullui puternic \i \nconjoar` umerii. Pentru o clip`, r`masenemi[cat`, apoi \ncerc` s` se elibereze din strânsoarea lui, prad`din nou acelei amintiri obsedante.

– }i-e frig.– Nu.– Tremuri, spuse el, strângând-o mai tare, f`când-o s`-i simt`

linia prelung` a trupului [i duritatea mu[chilor. Acum tremuri [imai mult.

– Am un pulover \n ma[in`. Wayne, te rog ...Reac]ia ei era lipsit` de orice logic`, se gândi ea disperat`,

\nnebunit` de acea intimitate.– |]i este atât de team` de mine?Team`? Sunt \nspìmântat`. E[ti atât de puternic, viril [i

atr`g`tor, iar eu m` trezesc gândindu-m` la tine \n tot felul demomente [i ocazii. Pe de-o parte, vreau s` m` s`ru]i, iar pe dealta, nu vreau s` simt ceea ce simt – nici pentru tine, Wayne [inici pentru altcineva.

Arunc` o privire spre fa]a lui: linia bine conturat` amaxilarului, pome]ii pronun]a]i sub pielea bronzat`, ochii

38 SALLY TREVOR

inteligen]i str`lucitori. Privirea u[or amuzat` cu care el \ir`spunse o f`cu s`-[i dea seama c` era con[tient de efectul pecare-l avea asupra ei.

– Sigur c` nu mi-e team` de tine; de ce mi-ar fi?– Nu [tiu; a[tept s`-mi spui tu.– Nu e nimic de spus. Dar, \ntr-adev`r, \mi e frig. Las`-m`

s`-mi iau puloverul.Wayne \i d`du imediat drumul, l`sând \n locul c`ldurii

bra]ului lui o senza]ie de gol [i pustiu.Când se \ntoarse la el, primi o cafea fierbinte din termos [i o

gogoa[` [i, timid`, se a[ez` [i ea pe p`tur`.– Locul acesta nu se vede de pe [osea. Trebuie s` fi [tiut de

existen]a lui. Ai mai fost aici, nu-i a[a?– De câteva ori. E un loc ideal pentru un popas.Oare \n celelalte ocazii cu cine \mp`r]ise cafeaua [i gogo[ile?

Cu o femeie mai dornic` decât ea s`-i r`spund` la avansuri?– Trebuie s` fie \nc` [i mai frumos când cea]a se ridic`.– |ntr-adev`r, dar nu putem a[tepta atât de mult. |n Lowveld

vei g`si o mul]ime de astfel de locuri.– E[ti de mult acolo?– De cinci ani.S` lucreze de cinci ani la Pinevale ... Era ciudat. Wayne North

– angajatul cuiva. For]a lui fizic` [i mental`, siguran]a de sine,autoritatea, toate acestea \l f`ceau dificil de \nchipuit \n acel rol.

– Se pare c` te-n]elegi bine cu Jim [i cu Mary.– Sunt oameni minuna]i.Te mul]ume[te s` munce[ti pentru ni[te oameni minuna]i?


A[ fi crezut mai degrab` c` vrei s` ai propria ferm`, c` ai ideiinovatoare, c` vrei s` pui \n practic` metode progresiste.

– Nu ]i-ai dorit niciodat` s` ai propria ta ferm`?Ochii lui negri sclipir` ciudat [i un vag zâmbet \i arcui abia

perceptibil buzele.– Ei, e timpul s` plec`m, spuse el ridicându-se.|[i continuar` drumul [i Teslyn privea \n jurul ei, fascinat` de

\ntinderea nesfâr[it` a stepei. De fapt, nu c`l`torise niciodat` atâtde departe.

– Cred c`-]i va pl`cea s` locuie[ti la Pinevale.– Nu voi r`mâne atât de mult \ncât s` ajung` s`-mi plac`.Wayne strânse din buze [i, atât cât Teslyn \l putea vedea din

profil, chipul lui c`p`tase o expresie arogant`.– Credeam c` ne-am \n]eles.– Exact: voi ajuta pân` când Jim se va sim]i mai bine.– {i apoi vei pleca?Pentru o clip`, \[i \ntoarse spre ea privirea rece,

dispre]uitoare.– Bine\n]eles. Ce credeai?– Prefer s`-mi p`strez gândurile pentru mine. Totu[i, speram

s` nu fii la fel de egoist` ca r`posatul tù so].– Cum \ndr`zne[ti?– |ndr`znesc, pentru c` am v`zut ce-a \nsemnat absen]a lui

Alec pentru p`rin]ii lui. Nu a fost vorba doar de absen]a lui fizic`– scuzabil`, de altfel, ci de lipsa lui de interes [i de comunicare.Desigur, ei n-ar recunoa[te niciodat` cât de mult au suferit dinaceast` cauz`.

40 SALLY TREVOR

Teslyn ar fi putut completa cu u[urin]` lista cu defectele luiAlec, dar n-ar fi fost corect din partea ei s-o fac`. De fapt, nici nuvroia. Cu un an \n urm`, \nainte de accident, nu [i-ar fi \nchipuitc`-i va lua vreodat` ap`rarea. Nici ea nu \n]elegea prea bine ce-odetermina s` procedeze astfel.

-Alec n-a fost a[a cum \l descrii.– Nu?!– Nu. Trebuia s`-i ia ap`rarea, dar i-ar fi fost cu neputin]`

s`-l laude, s`-nceap` s` inventeze. Prefer s` nu discut despre el.– Nici eu nu vreau s` discut despre el, ci despre v`duva lui.

Chiar nu ai sentimente, Teslyn?– Ce vrei s` spui?– Jim [i Mary au avut un fiu pe care l-au pierdut. Nu po]i

deveni fiica lor?– Ah, nu!– Nu \n]eleg de ce.– Nu vreau s` vorbesc despre asta.– Eu, \ns`, da. |n mod nea[teptat, lu` mâna de pe volan

pentru a i-o lua pe-a ei. De ce reac]ionezi atât de vehement,Teslyn?

A[adar, trebuie s` fie [i mai prudent`, doar se a[tepta ca el sòbserve cele mai fine am`nunte.

– }i se pare. Atâta doar, c` insi[ti asupra acestei pove[ti. Urmar` câteva clipe de t`cere. Nu se mai auzea decât motorul

– asta, \n cazul \n care nu cumva se auzeau [i b`tìle inimii ei.– Acum câteva minute m-ai \ntrebat ce cred, continu` el cu o

blânde]e nea[teptat`. |n ciuda a ceea ce-mi \nchipuiam, prima


impresia pe care mi-ai l`sat-o a fost de candoare, de inocen]` [iingenuitate la care nu m-am a[teptat. M-am \n[elat?

De[i era ridicol, cuvintele lui \i f`ceau pl`cere. Trebuia, \ns`,s` fie realist`: ele nu \nsemnau nimic. Wayne o flata, a[a cumf`cuse [i Alec când se cunoscuser`. Dac` atunci fusese naiv`,acum devenise mai \n]eleapt`. |n plus, p`rerea acestui om nu ointeresa deloc.

– Categoric te-ai \n[elat. Cum a[ mai fi putut fi a[a cum ]i-amp`rut dup` trei ani de c`snicie?!

Doar nu era s`-i spun` c` aproape nici nu [tia ce \nseamn`dragoste adev`rat`!

– Dac` acea puritate e doar o aparen]` \n spatele c`reia seascunde o femeie versat`, va fi mai u[or s` facem dragoste.

Spunând acestea, Wayne \ncepu s`-i mângâie coapsele, din ce\n ce mai \ndr`zne], pân` ce Teslyn reu[i s`-i \mping` mâna la oparte.

– Cum \ndr`zne[ti?! izbucni ea, aproape sufocându-se deindignare.

– Nu mai are rost s` joci teatru.– Ai spus c` niciodat` nu insi[ti când o femeie nu te vrea.– Nu e cazul tù, scumpa mea. Indiferent de ceea ce \ncerci s`

spui prin cuvinte sau gesturi, trupul te tr`deaz`.– Se pare c` ui]i c` sunt v`duv`.– Nu uit nimic. Pentru o tân`r` normal`, s`n`toas` – a[a cum

e[ti tu – ai ]inut doliu destul.– Wayne! ...– Nu mai discut`m despre a[a ceva.

42 SALLY TREVOR

De fapt, ne-am ab`tut de la subiect.– {i care era acesta?– Jim [i Mary ar dori s` te stabile[ti la Pinevale.– Imposibil!– De ce acest refuz categoric? |nc` n-ai v`zut locul.– Nici nu e necesar. Mi-e de-ajuns s` [tiu c` [i tu locuie[ti

acolo. N-a[ suporta s` fiu atât de aproape de tine. R`mân doaratâta timp cât Jim [i Mary au nevoie de mine, dup` care voi pleca.

Continuar` drumul \n t`cere, pân` când Wayne p`r`si din nou[oseaua principal`. La \nceput, Teslyn se a[tept` la un nou popaspentru prânz, apoi \[i d`du seama c` era vorba despre altceva. Seab]inu totu[i s`-l \ntrebe.

Wayne trecu dincolo de ni[te por]i din fier forjat \n dreptulc`rora, pe un indicator din piatr` alb`, scria “T. Venter”. Maiparcurser` aproximativ o mil` [i ajunser` la o ferm`.

– Trebuie s` discut ceva cu proprietarul, Tim Venter.– Bine, r`spunse ea cu r`ceal`, remarcând \ns` privirea lui

amuzat`. A[tept \n ma[in`.– Nu, vii [i tu.– Un alt ordin? S` [tii c` nu sunt obligat` s` fac tot ce dore[ti.– Dar chiar a[a vei face, pentru c` dorin]ele mele sunt [i ale

tale.– Wayne, e[ti ...– Arogant [i obraznic, termin` el propozi]ia \n locul ei,

izbucnind \n râs. Acum, \ns`, nu avem timp s` ne cert`m. Auzicâinii l`trând? Familia Venter [tie c` am venit [i probabil se-ntreab` de ce nu intr`m.


– Am spus c` a[tept \n ma[in`.– Tim [i Marie sunt vechi prieteni de-ai mei. Te rog s` fii

prietenoas` cu ei.Teslyn \[i d`du seama c` mai pierduse \nc` o b`t`lie \n fa]a lui

Wayne.– Sheba! Tungu! La picior! comand` b`rbatul blond, cu barb`,

câinilor sì, \ndreptându-se c`lare spre Wayne [i Teslyn. Wayne!Ce bine \mi pare c` te v`d! spuse el desc`lecând.

– {i eu m` bucur c` te v`d, Tim! S` v` fac cuno[tin]`: ea esteTeslyn Morrison.

– |ncântat de cuno[tin]`, domni[oar` Morrison.– “Doamn`”, \l corect` Wayne. {i sunt sigur c` Teslyn prefer`

s`-i spui pe numele mic. Unde e Marie?– Dac` \mi cunosc bine so]ia, \n buc`t`rie. Intra]i, v` rog.

Teslyn, nu te teme de câini; acum, când [tiu c` e vorba deprieteni, nu v` vor face nici un rù.

Ferma era o cas` mare cu un aspect u[or dezordonat, dar cuo atmosfer` extrem de primitoare. Marie veni imediat s`-i\ntâmpine; ]inea \n bra]e un copil, iar un altul pu]in mai mare, oprinsese strâns de blugi. {i Marie \mprumutase ceva din aeruldezordonat al casei; câteva [uvi]e de p`r i se desprinseser` dincoad`, iar tricoul \i ie[ise din blugi, dar zâmbetul ei prietenos,sincer, o cuceri imediat pe Teslyn.

– Mai \ntâi mânc`m, apoi, voi b`rba]ii pute]i merge afar` [idiscuta despre utilaje, suger` Marie. E[ti de acord, Tim?

– Este perfect, iubito.– S` te ajut, se oferi Teslyn.

44 SALLY TREVOR

– Mâncarea e aproape gata, dar azi a fost una din acele zileimposibile \n care cei mici nu m-au l`sat s` fac mare lucru; atrebuit s` m` ocup numai de ei [i \nc` n-am reu[it s` pun masa.Vrei tu, te rog, s` faci asta?

– Sigur c` da. Arat`-mi doar de unde s` iau tot ce trebuie.Teslyn termin` \n câteva minute, dup` care reveni \n

buc`t`rie.– Pot s` te mai ajut la ceva?– Acum, nu; mul]umesc. Ia loc, [i s` discut`m.Era o buc`t`rie mare, sc`ldat` \n soare, unde domnea aceea[i

dezordine ca [i \n restul casei, dar care era impregnat` de oputernic` atmosfer` de familie.

– Ne a[tepta]i, Marie?– Sigur c` da. Nu ]i-a spus Wayne?– Nu.– Ia te uit`! O fi uitat! B`rba]ii `[tia sunt ni[te scumpi.|n nici un caz epitetul nu i se potrivea lui Wayne, se gândi

Teslyn, r`mânând la p`rerea ei: insolent [i arogant – cel maiarogant b`rbat pe care-l \ntâlnise.

– |mi pare foarte rù pentru ceea ce s-a \ntâmplat so]ului tù.– Mul]umesc.– Trebuie s` fie \ngrozitor pentru tine. Cred c` a[ \nnebuni

dac` i s-ar \ntâmpla ceva lui Tim. Totu[i, ar trebui s` fiu tare dedragul copiilor.

– Câ]i ani au? profit` Teslyn de ocazie pentru a schimbasubiectul.


Sentimentele ei legate de moartea lui Alec erau suficient decomplexe pentru a fi nevoit` s` mimeze o durere pe care n-osim]ea.

– Boetie are doi ani, iar Mikey, nou` luni. {i ... mai urmeazùnul – cred c` programarea n-a fost prea bun`! se plânse ea \nglum`, de[i, dup` expresia fe]ei, era clar c` perspectiva n-odescuraja deloc. Te bucuri c` mergi la p`rin]ii so]ului tù?

– Va fi o experien]` nou`.– Va fi [i Wayne acolo. Poate c` este prea devreme s` vorbesc,

dar am impresia c` te place.– Asta-i bun`!– Avea ceva deosebit \n privire când se uita la tine.Da, categoric: avertismentul “Ai grij` cum te por]i dac` nu vrei

s` ai nepl`ceri”.– Te-n[eli.– Poate c` nu. Pân` acum, femeile au alergat dup` el! Au fost chiar câteva

care ar fi mers pân` la cap`tul p`mântului pentru el. E un b`rbatfoarte atr`g`tor. Ah! Aproape s-a ars maz`rea!

Din fericire, discu]ia pe aceast` tem` lu` sfâr[it. Mâncarea afost delicioas`, iar atmosfera destins`, ca \ntre prieteni buni,vechi. Pentru Teslyn, pe care o atr`seser` imediat \n conversa]ie,f`când-o s` se simt` parte din grupul lor, era o binecuvântare fa]`de atmosfera tensionat` \n care c`l`torise. Din când \n când,ridicând privirea, surprindea ochii lui Wayne a]inti]i asupra ei,f`r` a avea nimic special, sau vreo urm` de afec]iune, a[a cumsugerase Marie.

46 SALLY TREVOR

La desert aveau pl`cint` de dovleac, dar, când aduse tava lamas` [i d`du capacul la o parte, Marie nu-[i putu \n`bu[i unstrig`t de surprindere [i dezam`gire: ceva se-ntâmplase, ori cuingredientele, ori cu cuptorul, pentru c` pr`jitura ar`ta jalnic, ca[i cum ar fi crescut normal, dup` care s-ar fi l`sat brusc. Tim seuit` cu aten]ie [i Teslyn, [tiind bine ce f`cea Alec \n astfel desitua]ii, a[tept` cu r`suflarea tìat` reac]ia lui.

– E foarte bun`! râse el.– Tim, uite \n ce hal arat`! Ce-or s` spun` Teslyn [i Wayne?– Or s` spun` c` so]ia mea g`te[te excelent, spuse el cu

aceea[i bun` dispozi]ie, \mbr`]i[ând-o. Nu conteaz` cum arat`, cigustul. Te asigur c` musafirii no[tri vor mai vrea o por]ie.

A[a a [i fost. {i, pe lâng` gustul pr`jiturii, Teslyn r`mase [i cugustul pl`cut al acelei armonii dintre so]i.

Nu putea uita o anumit` sear`: Alec invitase câ]iva prieteni.{tiind c` \i place s` impresioneze \n astfel de ocazii, Teslyncump`rase, din pu]inii bani pe care-i avea, carne de friptur`.Totul era preg`tit, numai c` Alec [i prietenii lui veniser` abiadup` trei ore, timp \n care bùser` \ntr-un local, adic` exact cândfriptura devenise, din fraged` [i zemoas` cum era, uscat` [i tare.“So]ia mea e o lene[`. Nu face nimic toat` ziua [i nici m`car s`-mipreg`teasc` o cin` decent` când vin seara acas` nu e-n stare”,spusese el prietenilor lui, pe lâng` alte jigniri pe care i le adusesefa]` de ei.

Mai târziu, când r`m`seser` singuri, o trântise pe pat [i, dac`sc`pase neviolat`, \n schimb ochiul \nvine]it cu un pumn dat cutoat` furia o ]inuse dou` zile \n cas`.


Acesta fusese doar unul din incidentele ce-i marcaser`c`snicia; mai avea [i alte asemenea amintiri. Alec nu rata nici oocazie de a o umili [i r`ni.

A[adar, pentru ea a fost o adev`rat` revela]ie de a vedea orela]ie de cuplu bazat` pe toleran]`, sim] al umorului, \n]elegere[i mai ales dragoste. F`r` s` vrea se uit` spre Wayne; o privea. Nuavea cum s` [tie ce gândea, dar se temea ca nu cumva chipul eis` fi tr`dat ceva din groaza trìt`.

Dup` ce terminar` de mâncat, b`rba]ii ie[ir` s` discute despreo instala]ie, iar Teslyn [i Marie strânser` masa, aceasta din urm`vorbind tot timpul despre subiectele dragi inimii ei – copiii,so]ul, casa. Tocmai sp`laser` vasele, când scâncetul lui Mikey,chinuit de dintele care se \nc`p`]âna s` ias`, o chem` urgent peMarie.

– Ah, nu te superi, trebuie s` stau cu el pân` se lini[te[te. Uit`-te la ni[te reviste \ntre timp.

– A[ prefera s` m` plimb pu]in pe câmp, se poate?– Cum s` nu! Am s`-i spun lui Wayne unde s` te caute.– {i câinii?– Fii lini[tit`; sunt cu Tim. Am s`-i spun s`-i ]in` \n continuare

lâng` el.Teslyn cobor\ treptele late din piatr` [i o porni pe câmpul

dinspre apus. Mergea cu p`rul fluturând \n vânt, trìnd lamaximum experien]a contactului cu natura. |n jurul ei era olini[te des`vâr[it`, iar \nùntrul ei, un dor nel`murit, ca o dureresurd`: v`zuse pentru prima dat` ce-nseamn` dragostea maipresus de greut`]ile de fiecare zi.

48 SALLY TREVOR

Era dragostea pe care ea n-o cunoscuse [i nici nu avea s-otrìasc` vreodat`.

Sim]i cum ochii i se \mpìenjenesc de lacrimi. Era ridicol;plângea, f`r` ca m`car s` poat` spune cu exactitate motivul.Intuia doar c` [i Alec [i Wayne jucau un rol \n ceea ce ea sim]eaacum. {i mai [tia ceva: c` i se d`duse pentru prima dat` m`suraa ceea ce lipsise c`sniciei ei.

– Teslyn!|[i auzi numele rostit cu blânde]e chiar \n spatele ei. Nu putea

s` se-ntoarc`, pentru a nu i se vedea lacrimile.– Teslyn! spuse Wayne din nou, apoi o \ntoarse cu fa]a spre

el.


Capitolul 4

– Ai mers departe.– Da?Teslyn continua s`-[i ]in` ochii pleca]i.– Marie mi-a spus c-ai luat-o \n direc]ia asta. Am \nceput s` te

caut [i eram pe punctul s` m` \ntorc. Chiar eram ... Teslyn, uit`-te la mine.

– Cred c`, f`r` s`-mi dau seama, am mers prea departe.– Uit`-te la mine. |i ridic` b`rbia, apoi \i cuprinse fa]a cu

palmele. Ai plâns. |l privi cu ochii ei mari, alba[tri, \nc` str`lucindde lacrimi, pe chipul ei fiind \ntip`rit` triste]ea \n`bu[it` atâta timp.

– Teslyn, ce s-a \ntâmplat?F`cu doar semn cu capul, con[tient` c` orice \ncercare de a

vorbi ar fi f`cut-o s` izbucneasc` din nou \n lacrimi. |n schimb, \iprivi atent` fa]a \ncordat`, ca [i cum ar fi fost foarte important s`-[i \ntip`reasc` \n minte fiecare tr`s`tur` a lui.

– S-a \ntâmplat ceva care te-a nec`jit?Teslyn d`du din nou din cap; nici nu putea, nici n-avea ce

s`-i spun` tocmai lui.– Atunci, ce este?Când Wayne se apropie de ea cu \nc` un pas, Teslyn \[i d`du

seama c` \l dore[te, c` simte cu disperare nevoia de a-l sim]i câtmai aproape. “Doamne, nu m` l`sa s`-l doresc pe Wayne!”

– Tremuri ... De ce?F`r` s` mai a[tepte r`spunsul ei, buzele lui \i acoperir` gura

\ntr-un lung s`rut plin de tandre]e [i devenind din ce \n ce maipasional, ca [i cum ar fi \n]eles rug`mintea mut` a trupului ei.

“S` scap – trebuie s` scap”. Cuvintele r`sunau asurzitor \nmintea ei [i, la porunca lor. Teslyn \ncerc` s` se elibereze dinstrânsoarea lui Wayne, dar, cum acesta se dovedi mai puternicdecât ea, nu avu nici o [ans`. Ba mai mult, b`tìle inimii acoperiròrice avertisment [i interdic]ie dictate de ra]iune. R`m`sese doarbucuria de a-i sim]i bra]ele, buzele, mâinile r`v`[indu-i p`rul,corpul suplu.

Era o pl`cere care pe m`sur` ce cre[tea \n intensitate, cerea [imai mult.

Nu protest` nici când \l sim]i descheindu-i bluza, ci primimângâierile lui senzuale, r`spunzând la rândul ei f`r` re]inere,pân` când, pe nea[teptate, o \ndep`rt` de la pieptul lui. Teslynera atât de nesigur` pe picioare, \ncât Wayne o mai sus]inu pu]in,s` nu se pr`bu[easc`; ridic` spre el ochii mira]i, ne\n]elegând cese-ntâmpla.

– Câinii. |i auzi, Teslyn? Tim e prin apropiere; ne caut`.


Vocea lui p`rea s` vin` de undeva de departe, iar cuvintele luic`p`tau sens destul de greu \n mintea ei. Ceea ce considera [i maigrav era c` el pusese cap`t acelui episod, nu ea. Mai târziu, cândva r`mâne singur` cu gândurile ei de vinov`]ie, va \ncerca s`-[iaminteasc` s` scape de el. Deocamdat`, \ns`, tot ce [tia era c`fusese la un pas de a ceda [i c` nu avea nici un drept s-o fac`.

Acum auzea [i ea l`tratul câinilor [i vocea lui Tim. |n definitiv,poate c` providen]a \l trimisese chiar \n acel moment.

– Te strig` Tim.– Te sim]i bine?Privirea lui exprima ceva cu totul nou [i Teslyn sim]i c`

ame]e[te iar. Nu, categoric nu putea continua a[a.– Sigur c` m` simt bine. – |[i \ndrept` umerii [i afi[` o

siguran]` de sine [i o nep`sare departe de a fi reale.Dumnezeule! Doar nu-]i imaginezi c` e pentru prima dat` cândsunt s`rutat`.

– Departe de mine s` cred a[a ceva! S`rutat` nu numai deso]ul tù, presupun, coment` el strângând din buze, cutr`s`turile fe]ei \n`sprindu-se brusc.

– De ce nu mergi \n \ntâmpinarea lui Tim? S-o fi \ntrebând cefacem.

– N-am nici o \ndoial` c` va trage concluzia corect`.Col]urile buzelor lui se ridicar` \ntr-un zâmbet ironic.– E[ti un tic`los, Wayne North!– {tii c` a[ putea spune ceva asem`n`tor [i despre tine? Râse,

v`zând-o cum \[i ridic` mâna amenin]`tor spre el. Nu e cazul s`fii atât de furioas`! Voi merge \nainte. |ncheie-]i bluza [i vino [i tu.

52 SALLY TREVOR

– N-a[ mai veni deloc, dac-ar fi dup` mine, mormì eaprivindu-l cum se \ndep`rteaz`.

Oare ce-ar spune Wayne dac` le-ar povesti lui Tim [i lui Mariece s-a \ntâmplat [i i-ar ruga s-o duc` la gar`, s` se poat` \ntoarce\n ora[? Nu, nu putea face a[a ceva p`rin]ilor lui Alec – le datoraacea vizit`.

F`r` s` mai priveasc` \napoi, Wayne se dep`rt` cu pa[i mari,mersul lui tr`dând parc` o oarecare nep`sare. Dup` ce nu se maiv`zu, la o cotitur` a drumului, Teslyn \[i aranj` pu]in p`rul, mair`v`[it decât credea, [i se \ncheie la bluz`. Da, p`rul ciufulit puteafi pus cu u[urin]` pe seama vântului, dar ce explica]ie putea dapentru obrajii \mbujora]i [i buzele \nvine]ite?

“La naiba cu tine, Wayne! N-am vrut s` se \ntâmple a[a ceva,nici cu tine, nici cu altcineva. |n orice caz, nu se va \ntâmpla!”

O porni spre ferm`, \n b`taia din ce \n ce mai puternic` avântului, furioas` pe Wayne, dar mai mult pe ea \ns`[i.

“Voi fi foarte prudent` cu tine, Wayne!” \[i promise ea. “Vomtermina c`l`toria \mpreun`, dar cum vom ajunge la Pinevale, levoi spune clar p`rin]ilor lui Alec c` nu vreau s` am nimic de-a facecu acest individ pe perioada [ederii mele acolo.”

Se desp`r]ir` de Tim [i de Marie cu promisiunea de ar`spunde invita]iei lor insistente de a reveni.

Imediat ce plecar`, zâmbetul pieri de pe fa]a lui Teslyn. {tia cèa nu-[i va putea respecta promisiunea, pentru c` acela avea s`fie primul [i ultimul drum f`cut \mpreun` cu Wayne: era unul dinpu]inele lucruri de care era sigur` pe lumea aceasta.

– Poveste[te-mi despre Alec.


Acestea erau primele cuvinte rostite de Wayne dup` mai binede o jum`tate de or` de mers.

– Nu-mi vine s` cred c` m`-ntrebi despre c`snicia mea.– |ntotdeauna e[ti atât de ]epoas`? Te-am \ntrebat despre

Alec.– Ce pot s`-]i spun? Doar l-ai cunoscut.– Nu ne-am cunoscut.– Nu \n]eleg ...– Simplu; când eu am venit la Lowveld, Alec deja plecase.– Vorbeai de parc` l-ai fi cunoscut. Ai spus chiar la un moment

dat c` ...– C` [tiu ce efect a avut atitudinea lui asupra p`rin]ilor. Am

fost martorul dezam`girii acelor doi oameni cumsecade.– A[adar, nu v-a]i cunoascut ...F`r` s`-[i dea seama de ce, Teslyn sim]i o u[urare. Cel pu]in,

nu trebuia s` suporte mila lui.– Poveste[te-mi despre el.– Ah, Alec era minunat ... foate amuzant ... râdeam adesea

\mpreun`. Era adev`rat, \ntr-o oarecare m`sur`; cât timp \i f`cusecurte, da, se distraser` \mpreun`. Era \nalt, blond, foarte frumos.

– Un bun amant?– Cel mai bun – foarte pasional.Nici ea nu \n]elegea de ce proceda a[a.– Astfel \ncât, comparativ cu el nu-]i place nici un alt b`rbat?– Da.Urm` o t`cere atât de lung`, \ncât Teslyn chiar se \ntreba dac`

Wayne avea s` mai vorbeasc` din nou.

54 SALLY TREVOR

– Trebuie s` te eliberez de aceast` idee.– Nu m` vei mai atinge nici m`car cu un deget, niciodat`!– Niciodat` e cam mult. Râsul lui gutural \ncepea s`-i devin`

familiar lui Teslyn. Nu [tii c` trebuie s` fii foarte sigur` \nainte dea face un angajament pe termen atât de lung?

– Din puncul meu de vedere, e un termen prea scurt.Spunând acestea, Teslyn \[i \ntoarse privirea spre fereastr`,

hot`rât` s` nu-i mai r`spund`.{i totu[i, ea \ntrerupse t`cerea dup` câtva timp, când tot

privind pe fereastr`, con[tientiz` treptat c` Wayne p`r`sise dinnou autostrada. Lu` repede harta [i primi confirmarea.

– Nu e drumul care trebuie!– Mergem unde ne duce ma[ina.– {tii c` acesta nu e drumul direct spre Pinevale.– Nu este.– Vreau s` merg la Pinevale.– Acolo vei [i ajunge.– Direct!– |mi amintesc c` nu erai atât de ner`bd`toare.– |nceteaz`, Wayne! Nu \n]elegi c` nu vreau s` petrec nici

m`car câteva ore \n plus \n compania ta?– |n acest caz, va trebui s` te resemnezi cu gândul c` vei

petrece cu mine \nc` o zi, cel pu]in.– Doar nu vrei s` spui c` nu ajungem azi la ferm`?– Ba da.– |]i cer s`-ntorci imediat!– Nu cred c` ai dreptul s`-mi ceri ceva, doamn` Morrison!


– Jim [i Mary se vor \nfuria.– Vor fi foarte bucuro[i c` te aduc.– Cu un popas de o noapte?– Nu cred c` le trece prin minte c` nora lor s-ar putea afla \n

pericol.Dar eu sunt, Wayne. Nu [tiu cum s` m` ap`r nici de tine, nici

de mine \ns`mi. Poate c` undeva, \n cine [tie ce ungher alsubcon[tientului, nu vreau s` m` ap`r.

– Sigur c` nu m` aflu \n nici un pericol. A[ fi ca o fiar` dac` ai\ncerca s` m` atingi cu un deget. |n plus, [tim amândoi care esteatitudinea ta fa]` de femeile care nu-]i cedeaz` de bun`voie.

– }i-a spus vreodat` Alec cât e[ti de sexy când te \nfurii?– De ce m-ai min]it? \ntreb` Teslyn, ignorând provocarea lui.– Nu te-am min]it. Adu-]i aminte c` n-am discutat niciodat`

durata c`l`toriei. – N-ai spus nimic de vreun ocol. M-ai indus \n eroare \n mod

deliberat.– Poate c` da.– Nu te-ai gândit c` \mi datorezi adev`rul?– Ai mai fi venit dac` ]i-a[ fi spus?– Sigur c` nu.– A[adar, ai r`spunsul. M-am gândit c` aceast` c`l`torie ne d`

prilejul s` ne cunoa[tem mai bine.– Te-ai \n[elat.– Se poate. |ncetini pân` când ma[ina aproape se opri, iar

Wayne z`bovi cu privirea asupra ochilor ei, apoi asupra gurii,coborând, \n mod deliberat, spre piept. Poate c` m-am \n]elat

56 SALLY TREVOR

crezându-te femeie \n toat` puterea cuvântului, când de fapt e[tio fat` lipsit` de maturitate.

Alec spusese lucruri mult mai grave la adresa ei, aruncase cutot felul de insulte nemeritate [i totu[i, cuvintele lui Wayne odurur` mai mult.

– Nu e drept s` vorbe[ti a[a. Nu este deloc lipsit de ra]iune cao femeie s` doreasc` s`-[i aleag` persoana \n compania c`reia s`se afle.

– Dar este cu totul lipsit de ra]iune s` reac]ionezi atât deviolent, spuse Wayne, pornind din nou [i \ndreptându-[i privireac`tre [osea. De când ne-am cunoscut, reac]iile tale suntexagerate.

Avea dreptate. |n acelea[i condi]ii, dar cu un alt b`rbat,comportamentul ei ar fi fost diferit. Faptul c` \n c`l`torie erainclus` [i o [edere pe timpul nop]ii nu \nsemna mare lucru. Nunumai c` fusese c`s`torit`, dar era sfâr[itul secolului aldou`zecilea [i ... urma s` aib` camere separate. {i-atunci, cumavea Wayne puterea de a o afecta atât de mult?

– Chiar e[ti \nspìmântat`! observ` el la un moment dat.– Nu te flata!Teslyn r`spunse indiferent, continuând s` priveasc` pe

fereastr`, dar \n sinea ei r`mase impresionat` de fine]eaobserva]iei, de exactitatea cu care \i intuia aproape fiecare trìre.

Satul \n care oprir` era mai mult un c`tun cu o po[t`, o gar`,un magazin universal [i un hotel: Highveld Hotel.

Instalat` \n camera ei, Teslyn privi \n jur. Patul era acoperit cuo cuvertur` \n dungi – verde cu galben– pe podea era un covor


sub]ire, iar pe pere]i, dou` postere, unul \nf`]i[ând o giraf`, iarcel`lalt, un leu. Totul era curat [i ordonat, dar deprimant deneatr`g`tor, l`sând perspectiva unei cumplite plictiseli. Tocmaivroia s` ias` din camer`, \n speran]a g`sirii unor reviste \n holulhotelului, când auzi o b`taie u[oar` \n u[`.

Probabil c` Wayne f`cuse du[, pentru c` ar`ta foarte proasp`t.Purta pantaloni maro-\nchis [i un pulover cu o croial` sportelegant`, iar Teslyn \[i d`du seama, spre disperarea ei, c`, decâteva secunde, de când \i deschisese u[a, nu f`cea decât s`-iadmire umerii la]i [i linia senzual` a gurii [i maxilarului, [i asta lanumai aproximativ o or` de când \[i promisese s` nu se mai laseimpresionat` sub nici o form` de el.

– Ce este? \l \ntâmpin` ea destul de tìoas`, furioas` pe ea\ns`[i.

– M` duc s` fac o plimbare. Vrei s` vii [i tu?– Mul]umesc, nu.– Cum dore[ti.Teslyn \nchise u[a \n urma lui [i, a[ezându-se pe pat, privi din

nou \n jur; nu mai avea parc` nici un chef s` caute reviste [i,ciudat, sim]ea c` \nc`perea devenise deodat` prea mic`,sufocant`.

Se duse la fereastr` [i, \n clipa \n care ap`ru silueta \nalt`,\ndreptându-se spre câmp, lu` repede un pulover [i, f`r` s` semai gândeasc`, ie[i alergând din camer`.

– |n cele din urm`, m-am hot`rât s` vin [i eu la plimbare,anun]` ea, gâfâind pu]in, când \l ajunse din urm`.

– M` bucur.

58 SALLY TREVOR

Str`lucirea ochilor lui c`prui confirma aceasta, spre fericireaei, total nejustificat`.

Aerul era proasp`t [i \nc`rcat de o mireasm` pe care avea s-oasocieze pentru totdeauna cu regiunea Lowveld: un amestec greude definit de p`mânt fertil [i rod. |n fa]a lor, câmpurile cuplanta]ii de tutun p`reau s` se \ntind` la nesfâr[it, iar Wayne g`siimediat singura potec` pe care se putea merge.

– {i aici ai mai fost ...– De multe ori.Continuar` s` mearg` \n t`cere, dar de data aceasta nu mai era

nimic din tensiunea din timpul c`l`toriei cu ma[ina.– Prive[te! spuse Wayne, ar`tându-i o pas`re zburând \n

cercuri largi deasupra capetelor lor. Un vultur – ace[tia sehr`nesc cu pui de animale ...

Privindu-l, de[i era \n profil, Teslyn nu putu s` nu observeumbra de triste]e care-i \ntunec` brusc chipul. |i pas` [i sufer`, segândi ea mirat`; soarta micilor fiin]e neajutorate nu-l lasìndiferent. Poate c` nu este chiar atât de lipsit de sensibilitate, \ncele din urm`.

– Fum de foc de lemne, anun]` Wayne dup` \nc` o por]iunede drum, exact când Teslyn adulmeca \n aer mirosul, \ntrebându-se ce poate fi.

Aceasta nici nu se mai mir`; \ncepuse s` se obi[nuiasc` deja cufaptul c` Wayne \i citea gândurile – cel pu]in, reac]iona\ntotdeauna ca [i cum ar fi f`cut-o.

Ajunser` la un lumini[ [i, de acolo, la un kraal, locultradi]ional unde locuiau membri tribului: o structur` circular`,


din trei rânduri de locuin]e cu pere]i de lut [i acoperi[ din stuf,\n mijlocul c`reia ardea un foc – era chiar ora când femeilepreg`teau masa de sear`.

Dincolo de kraal, ap`ru, ca o nou` surpriz` pentru Teslyn, unrâu – o adev`rat` \ncântare \ntr-un ]inut \n care apa era ceva rar[i cu atât mai pre]ios.

– Minunat! exclam` entuziasmat` Teslyn, aplecându-se [ir`sfirându-[i degetele \n ap`.

Râdea fericit`, uitând c` trebuia s`-l considere pe Wayne unadversar. |[i d`du seama c` [i el o privea, iar \n privirea lui eraacel ceva pe care, \n ritmul nebunesc al b`tìlor inimii, \lrecunoscu imediat.

– Wayne?!– Vino, Teslyn. S` mergem pân` nu se-ntunec`. |l urm`, mirat` de ceea ce sim]ea: l-ar fi urmat oriunde,

mereu.Avea tot timpul, mai târziu, \n camera sumbr` de hotel, pentru

a se \ntreba de ce se l`sase din nou st`pânit` de emo]ii.Deocamdat`, \ns`, era \nv`luit` \ntr-o vraj` din care nu exista nicio sc`pare. {i, de fapt, nu exista nici dorin]` de sc`pare.

60 SALLY TREVOR

Capitolul 5

Wayne se opri \n locul \n care râul f`cea un cot [i Teslyn v`zuimediat de ce: un bìe]el de opt sau nou` ani, un membru alkraal-ului, desigur, pescuia de pe malul stâncos. Dup` cum era deconcentrat [i dup` cât de \ntins era firul undi]ei, era foarte posibils` fi prins ceva.

Teslyn se apropie câ]iva pa[i, pentru a vedea mai bine [i, de[ise mi[case \ncet [i cu grij`, o piatr` se rostogoli sub picioarele ei.Când, f`r` s` vrea, Teslyn scoase un strig`t \n`bu[it, bìatul se\ntoarse spre ea. A fost doar o frac]iune de secund`, dar suficientpentru ca pe[tele s`-i fi smucit undi]a din mân`. Dezolat`, Teslynr`mase locului, ne[tiind cum s`-[i repare gre[eala. Din fericire,Wayne ac]ion` imediat. |ntr-o clip`, a fost lâng` bìat [i, cândacesta f`cea eforturi mari de a redresa undi]a, \[i a[ez` mâinilepeste ale lui [i, \ntr-o \ncordare comun`, reu[ir` amândoi s`scoat` pe[tele.

Strig`tului de bucurie al bìatului \i urmar` imediat aplauzeleentuziasmate ale lui Teslyn.

– Fantastic!Cum st`tea pe stânca aceea, \n lumina apusului de soare,

Wayne \i p`rea un zeu p`gân. Nu, nici un b`rbat n-avea dreptuls` fie atât de frumos!

– Mul]umesc, spuse el râzând – acel râs gutural care o f`ceas` simt` c` pierduse orice punct de sprijin \n jurul ei. De fapt,micul nostru prieten l-a prins.

– Da, dar tu i l-ai redat. M-a[ fi sim]it \ngrozitor dac` l-ar fipierdut din cauza mea.

– Uite c` nu s-a \ntâmplat a[a. {i ce pe[te mare! Familia lui vaavea o mas` grozav`.

Cu siguran]`, pentru el acest episod nu putea \nsemna marelucru. Pentru ea, \ns`, c`p`tase o importan]` aparte: \i dezv`luiselatura lui cald`, sensibil`.

Absorbit` de gânduri, f`cu din nou un pas gre[it care, de dataaceasta, o trimise fulger`tor la p`mânt. |nc` mai st`tea pe stânc`,privind cu ochii mari de mirare, când Wayne veni repede lângèa, \ntinzându-i mâna s` se ridice.

– Ai p`]it ceva?– Nu, dar ar fi mai bine s` ne \ntoarcem \nainte s` fac o a treia

prostie \n aceast` dup`-amiaz`.Accept` ajutorul lui, de[i s-ar fi descurcat [i f`r`, dar Wayne

nu-i d`du drumul nici dup` ce o ridic`.Se-ntoarser`, ]inându-se de mân`, la hotel. Magia acelei

atingeri era ceva ce nu putea fi nici descris \n cuvinte, nici

62 SALLY TREVOR

analizat; era ceva ce o f`cea pe Teslyn s` se simt` extrem defeminin`, mai fericit` ca niciodat`, con[tient` de for]a acelorelemente primordiale ce d`deau, de la \nceputurile lumii, sensvie]ii.

Abia când intrar` \n hotelul cenu[iu, vraja se destr`m` [i,revenind la realitate, Teslyn \[i desprinse mâna.

– Domnule North! \l strig` recep]ionera, Sally – o fat` foartedr`gu]` care, zâmbindu-i, privindu-l cu ochi str`lucitori [i flirtândf`r` re]inere, \l anun]` c` \n seara aceea venea la hotel o orchestràflat` \n turneu prin mai multe sate, prilej cu care se organiza opetrecere.

Dup` cum \i zâmbea [i el, Teslyn constat` c` nu era chiarimun la farmecele fetei [i se baricad`, preventiv, \n spatelelozincii ”Mie nu-mi pas`”. Se bucur` când ajunser` \n dreptul u[iiei – avea nevoie de câtva timp pentru a fi singur`, pentru a puneordine \n senza]iile [i emo]iile care o cople[eau.

– Ne vedem la cin`, presupun, spuse ea sco]ând cheia.– Da.– Bine ... atunci ... continu` ea, f`r` nici un sens, nesigur` pe

sine. Wayne o cuprinse de umeri [i o \ntoarse cu fa]a spre el.– E[ti fericit` c` ai venit?– C` am venit ...?! repet` ea proste[te.– C` ai venit cu mine \n aceast` c`l`torie, când ar fi durat

câteva ore cu trenul. E[ti fericit`?Fericit`? Nu [tiu. {tiu doar c` nu m-am sim]it niciodat` atât de

plin` de via]` [i atât de con[tient` de feminitatea mea. Dac` asta\nseamn` fericire, atunci da, sunt fericit`.


– Da, r`spunse ea.– M` bucur. M-am gândit eu c` este o idee bun` s` facem

aceast` c`l`torie; speram s` avem astfel ocazia s` ne cunoa[tem.|[i aplecase capul spre ea, atât de aproape \ncât Teslyn \i

vedea doar buzele, când cuvintele lui atinser` acea parte \nc`ra]ional` a min]ii ei. A[adar, \ncercase s` ating` un scop. Dar care[i de ce? Se va gândi mai târziu la asta. Acum [tia doar c` toategesturile lui care o f`cuser` s`-[i piard` controlul aproape [i s`-idoreasc` s`rut`rile cu disperare, fuseser` calculate. Se \ndep`rt`brutal de el.

– Teslyn!?– Te rog s` m` la[i, Wayne.– De ce aceast` schimbare brusc`?– Nu m` cuno[ti deloc!– A[a s-ar p`rea. {i probabil nici tu nu m` cuno[ti. Bucur`-te

\n lini[te de singur`tatea camerei tale.Plec`, f`r` a mai rosti un alt cuvânt.Se anun]`, printr-o b`taie de gong, ora cinci. Va trece Wayne

pe la ea s-o ia la mas`? Dac` da, \l va l`sa s` plece singur; nu vasta la mas` cu el, sau dac` va sta, nu va mânca deloc.

Wayne n-a venit [i \n cele din urm`, foamea a \nvins: cobor\ eala mas`.

|l v`zu imediat pe Wayne, a[ezat la o mas` pentru dou`persoane. Ar fi fost caraghios din partea ei s` nu ia loc lâng` el..

Dup` ce se servi cina, orchestra \ncepu s` cânte: mai \ntâiritmurile atât de \ndr`gite de to]i ale melodiilor populare aleAfricii de Sud, apoi acorduri lente, vis`toare.

64 SALLY TREVOR

– Teslyn, hai s` dans`m.– Nu, mul]umesc.– Nu vrei s` dansezi?|i vedea ochii str`lucind \n lumina lumân`rilor, conturul fe]ei,

col]urile buzelor ... Tâmplele \ncepur` s`-i pulseze.Ba da, vreau s` dansez. Sigur c` vreau s` fiu \n bra]ele tale,

aproape de tine, cu obrazul lipit de pieptul tù, sim]indu-]ibuzele \n p`r [i coapsele lâng` coapsele mele. Tocmai `sta enecazul: doresc mult prea mult.

– Nu, nu vreau s` dansez.– Dac` so]ul tù te-a iubit, ar fi vrut s` fii fericit` [i s` te

distrezi.– E[ti groaznic!– Uit`-te la mine, Teslyn. |i prinse b`rbia cu degetele [i

ridicându-i capul, o for]` s`-l priveasc` \n ochi. De ce nu vrei s`dansezi? Adev`ratul motiv!

– Nu e clar? Nu suport gândul de a fi \n bra]ele tale.O umbr` trecu rapid pe fa]a lui, apoi un zâmbet ironic \i lu`

locul.– Cum dore[ti!Ridicând din umeri \ntr-un gest nep`s`tor, Wayne merse la o

mas` apropiat` la care st`tea Sally.Durerea de a-i vedea dansând – Sally cu bra]ul \n jurul gâtului

lui [i cu obrazul lipit de pieptul lui când el o strânse \n bra]e – og`si total nepreg`tit` pe Teslyn. F`r` s`-i mai pese de cum avea s`fie interpretat comportamentul ei, se ridic` [i ie[i \n gr`din`. Eraprea \ntuneric pentru a se dep`rta, a[a c` se a[ez` pe o banc`,


l`sându-[i capul pe bra]. |i ardeau obrajii [i durerea \nc` \i ap`safruntea [i pieptul.

Gelozie! De[i nu mai sim]ise niciodat` a[a ceva, recunoscuimediat acel oribil sentiment. Nu-n]elegea ce se \ntâmpla cu ea.C`snicia \i d`duse destule ocazii de a fi geloas`, iar Alec mersesemult mai departe decât de a dansa cu fete frumoase. Avusesenenum`r`te leg`turi extraconjugale [i nu numai c` nu p`stradiscre]ia \n privin]a lor, dar se [i lùda cu ele, umilind-o, spunândc` \n sfâr[it g`sea ceea ce nu-i putea oferi ea. Fusese furioas`,atunci când \nc` \i mai p`sa oarecum, dar niciodat` geloas`. Dece o afecta atât de mult gândul unei posibile rela]ii intime \ntreSally [i Wayne! Doar nu-l iubea! Nici m`car nu-i pl`cea de el!

Cel pu]in când va ajunge la Pinevale, va fi atât de ocupat` cuindiferent ce-o a[tepta de f`cut, \ncât va sta tot timpul la distan]`de Wayne.

A doua zi p`r`sir` hotelul \n zori. Din fericire, Sally nu era larecep]ie pentru a-[i lua r`mas-bun, iar Wayne nu f`cu nici uncomentariu \n leg`tur` cu ie[irea ei brusc`.

Se oprir` la un han s` ia micul dejun. Wayne ar`ta proasp`t [ivioi ca dup` un somn bun, s`n`tos, netulburat de nimic dinpetrecerea de noaptea trecut`, pe când ea r`m`sese treaz` multtimp dup` ce muzica \ncetase.

– Ajungem azi la Pinevale? \ntreb` ea, evitând s`-l priveasc`direct, de team` s` nu r`mâneàtât de indiferent` pe cât \[ipropusese.

– Nu.– N-ai putea s` \ncerci?

66 SALLY TREVOR

– Doar dac` mi-a[ l`sa anumite treburi nerezolvate. |mi dauseama c` nu-]i face pl`cere compania mea, dar din moment cefaci tot posibilul pentru a o evita – f`cu deliberat o scurt` pauz`,pentru a da cuvintelor efectul scontat – \nc` o zi nu te va deranjaprea mult.

– M` bucur c` \n]elegi ce simt pentru tine. Ziua se desf`[ur` dup` modelul celei dinainte, cu vizite la

câteva ferme [i abia târziu dup`-amiaz` ajunser` la hotelul la careurmau s` petreac` noaptea.

De data aceasta, parcarea era plin` de ma[ini [i camioane, iarTeslyn a[tept` \n ma[in` cât Wayne se ocup` de formalit`]ile decazare.

Când reveni cu o expresie destul de ciudat` pe fa]`, Wayne \ideschise portiera, \i lu` valiza, apoi intrar` \mpreun` \n hotel [ise oprir` \n fa]a unei camere ce purta num`rul 24. Teslyn \ntinsemâna dup` cheie, dar descuie el u[a [i a[tept` ca ea s` intre. Pechipul lui, Teslyn recunoscu aceea[i expresie ca aceea dinmomentul venirii lui s-o ia de la ma[in`. Nu [tia exact la ce s` sea[tepte, dar avea o oarecare team`.

– Bine, mul]umesc. M` descurc singur`.– Duc eu bagajul \nùntru, spuse el f`r` s` dea drumul valizei

din mân` [i f`r` s` schi]eze vreun gest c` vrea s` plece.– Nu e necesar. Nu vreau s` intri \n camera mea, nici m`car

pentru câteva clipe.– E camera noastr`, Teslyn.– E[ti nebun!– Deloc, iubito. Intr`, te rog, s` putem discuta.


– |n nici un caz!– Pu]in \mi pas` dac` ne aud [i ceilal]i; s-ar putea, \ns` s`

nu-]i plac` ]ie.Sufocându-se de furie, Teslyn intr`. |ncerc` s` \nchid` u[a

repede, astfel \ncât el s` r`mân` afar`, dar anticipându-i inten]ia,Wayne era deja cu vârful pantofului \nùntru, for]ând intrarea.

– Te compor]i proste[te.– Refuz s` stau \n aceea[i camer` cu tine.– Calmeaz`-te. M` tem c` n-ai de ales. Dac`, \ncercând s` se

am`geasc`, Teslyn tot sperase c` era vorba de o glum`, acum \[id`dea bine seama c` Wayne vorbea cât se poate de serios. F`cudoi pa[i \napoi [i se rezem` de perete, tocmai \n momentul \ncare sim]ea c` picioarele n-o mai sus]ineau.

– N-am f`cut-o inten]ionat, explic` el cu blânde]e.– Mi-e greu s` cred. Te \n]eleg, dar este adev`rat. Chipul lui

c`p`t` o expresie blând`, plin` de \n]elegere. Umezindu-[i buzele,Teslyn \[i mut` privirea, neputincioas`, de la b`rbatul cu tr`s`turiputernice, emanând virilitate prin to]i porii, la patul dublu.

– Nu putem ... Nu pot ...– Cred c` am dormi foarte confortabil. {i-ar fi [i foarte pl`cut

... adùg` el, plimbându-[i privirea \ncet de la buze la curbeledelicate ale corpului ei.

– Nu! Trebuie s` [tii c` este imposibil!– Hotelul este plin; se pare c` este un târg undeva \n

apropiere, de-asta e atât de aglomerat. A fost singura camer` liber` ... [i a trebuit s` insist foarte mult

pân` mi s-a dat.

68 SALLY TREVOR

– Ai putea dormi \n ma[in`.– Nu aici; se face frig pe timpul nop]ii [i nu sunt echipat

pentru a[a ceva.F`cu un pas spre Teslyn, iar ea se lipi, instinctiv, [i mai mult

de perete. Observându-i reac]ia, Wayne strânse nemul]umit dinbuze, apoi continu` s` vorbeasc` u[or indiferent, u[or amuzat.

– Resemneaz`-te. Vei supravie]ui [i ... s-ar putea chiar s`-]iplac`.

– Ar fi ceva ce pur [i simplu a[ ur\. Dac` \ncerci s` faci ceva,Wayne, voi reac]iona f`r` scrupule!

– O lovitur` de picior bine ]intit`? râse el scurt. Nu va finecesar. Calmeaz`-te. Mergem s` ne plimb`m?

Tentat` imediat s` accepte invita]ia, amintindu-[i cât deminunat` fusese plimbarea prin câmpurile de tutun din searadinainte, Teslyn se gândi apoi c` asta ar \nsemna s`-i cedeze, saucel pu]in s` capituleze.

– Nu, mul]umesc. R`mas` singur`, regret` imediat, darconsidera \n continuare c` \n condi]iile date, era cel mai bine s`procedeze a[a. Putea \ns` profita de absen]a destul de\ndelungat` a lui Wayne, pentru a face o baie.

Dup` atâtea ore de mers cu ma[ina [i \n c`ldura acelei camere,o baie o va reface la fel de mult ca o plimbare.

Umplu cada cu ap` [i cu spum` de baie, apoi se \ntinse, cucapul rezemat de perete [i, \nchizând ochii, se l`s` cople[it` desenza]ia minunat` de plutire.

– Nu ]i s-a spus niciodat` c` nu e bine s` dormi \n cad`?Teslyn deschise ochii, speriat`. Wayne se afla chiar lâng` ea.


Capitolul 6

Nu avea nimic altceva pe el decât un [ort alb. Cu toat` spaima,Teslyn nu-[i putu desprinde privirea, câteva clipe, de trupul luimusculos [i bronzat. |nalt, cu umeri la]i, talia \ngust` a c`rei liniese \ngusta [i mai mult coborând spre [olduri, Wayne erachintesen]a frumosului masculin.

– Nu dormeam, reu[i ea s` spun`, \nghi]ind cu greu. Cum aiintrat?

– O adev`rat` nimf` a apei, coment` el seduc`tor, ignorând\ntrebarea ei. Privirea lui se plimb` \n lungul c`zii cu o expresieplin` de \n]eles [i, de[i Teslyn [tia c` nu se vedea nimic dincolode stratul de spum`, tot ro[i.

– Cum ai intrat?– U[a era deschis`.Da, \[i amintea c` nu considerase necesar s` \ncuie u[a când

intrase \n baie.

– Nu aveai nici un drept s` intri.– N-am b`nuit c` te g`sesc aici. Camera era goal` [i am crezut

c` te-ai dus [i tu la plimbare.– Te-ai \ntors repede.– Am venit s`-mi iau pipa. Ajuns aici, m-am gândit s` fac un

du[. |ngenunghe lâng` cad`. Las`-m` s` te v`d, Teslyn.– Nu! vocea ei era gâtuit` de panic`. Wayne, nu!– Ba da, iubito.Se aplec` asupra ei [i, mângâindu-i umerii, \i s`rut` buzele,

ochii, gâtul. Teslyn inten]ionase s`-l resping` violent, s`-l \mping`departe de ea, dar b`tìle inimii acoperiser` orice imperativra]ional.

– Tot nu te v`d.Ea, \ns`, era con[tient` de fiecare mu[chi ce tres`rea \n umerii

lui bronza]i, de fiecare fir de p`r ce-i acoperea pieptul lat; doreas`-l simt` aproape [i s`-l ating`, dorea cu o intensitate ce anulaorice alt gând.

|[i d`du seama c` Wayne scosese dopul de la cad` abia cândapa [i spuma, \n retragerea lor \i conturau tot mai vizibil trupul.Dac`, \nainte cu o jum`tate de or`, \ndr`zneala lui ar fi revoltat-o, acum nu mai conta nimic pentru ea decât acea dorin]`complet nou`. Când ultima pic`tur` de ap` se scurse, urmar`câteva clipe de lini[te total`, \n care nici propria lor respira]ie nuse mai auzea.

– Dumnezeule, Teslyn, ce frumoas` e[ti!O lu` n bra]e [i r`maser` acolo, \n picioare, pe podeaua bìi,

atât de strâns \nl`n]ui]i \ncât p`reau o singur` fiin]`, el din ce \n


ce mai dornic s-o s`rute, cu cât o s`ruta mai mult, ear`spunzându-i cu o pasiune de care nici nu b`nuise c` eracapabil`.

– Vino! spuse Wayne [i, luând-o din nou \n bra]e, o duse \ndormitor.

Teslyn nu f`cu nici un gest de a-l opri, la fel de dornic` [i ea.O a[ez` pe pat, apoi merse s` dea la o parte valiza ei care

r`masese acolo. Cu privirea tulbure, Teslyn \nregistr` vag gestullui, dar, \n momentul \n care Wayne \nchise valiza [i-o ridic`, seproduse parc` un declic \n mintea ei: valiza cump`rat` de Alec \ntimpul c`s`toriei lor.

Alec?! Când se gândise ultima oar` la el? |n nici un caz decând, deschizând ochii, \l v`zuse pe Wayne lâng` ea \n baie. {inici cu cine [tie câte ore \nainte de aceasta.

Odat` ce valiza nu-i mai incomoda, Wayne \ngenunche \n patlâng` ea, a[teptând continuarea fireasc` a ceea ce \ncepuse atâtde minunat.

Nu, Teslyn nu putea. Atâta timp cât accidentul acela oribil allui Alec \i tortura gândurile [i zilele, nu se va putea abandonaminunii dragostei cu acel b`rbat – era pedeapsa la care seosândise ea \ns`[i pentru vina pe care presupunea c-o avea \nmoartea so]ului ei.

– Wayne, nu!– Bine, dar de ce?– Nu pot.– Nu \n]eleg; dore[ti s` faci dragoste, amândoi dorim. |ncerc` s`-l \ndep`rteze pu]in.

72 SALLY TREVOR

|l dorea atât de mult, dar trebuia s`-l resping` acum, cât \nc`mai avea cât de cât puterea de a-i rezista.

– Nu pot. Te rog, Wayne!– Doar nu ]i-e fric` ... e[ti tân`r`, dar nu virgin`; ai fost

m`ritat`.– Tocmai asta e.– Alec?– Da.– Teslyn, iubito, nu po]i s`-l jele[ti toat` via]a. Nici el nu [i-ar

dori a[a ceva. Ah, dac` nu i-ar mai spune “iubito” poate c-ar fi maipu]in chinuitor. Ba da, Alec ar vrea ca ea s` stea pentru totdeaunadeparte de orice b`rbat; aceasta era pedeapsa pe care ar fi ales-opentru ea.

– Nu pot s` continuu.|[i sim]ea gâtul atât de uscat, \ncât o durea când vorbea. {i

mângâierile lui care-i f`ceau hot`rârea atât de greu de suportat ...Trupul o tr`da [i nu putea face nimic.

– M` dore[ti, rosti el atât de blând, \ncât cuvintele \nselep`reau mângâieri. Cum po]i t`g`dui?

Teslyn \[i \ntoarse capul, astfel \ncât Wayne s` nu-i poat`vedea fa]a.

– Te doresc, dar asta nu \nseamn` nimic. E doar din cauz` c`suntem amândoi aici, atât de aproape unul de cel`lalt.

Nu era deloc adev`rat! |l dorise [i \nainte, de[i nu-i veniseprea u[or s-o recunoasc`.

– Chiar dac` la atât se reduce totul, de ce nu-]i \ng`dui aceast`pl`cere?


– Din cauza lui Alec.– |nc` \l iube[ti atât de mult \ncât nu po]i s` faci dragoste cu

un alt b`rbat?Nu l-am iubit niciodat`. Doar am crezut c` era vorba de

dragoste, dar chiar [i-acea iluzie a durat foarte pu]in.– Acesta e motivul? insist` el.Motivul este c` l-am ucis. Cel pu]in, cred c` sunt

r`spunz`toare pentru moartea lui. Nu voi [ti sigur.Pân` când voi avea o certitudine, ceea ce este posibil s` nu se

\ntâmple niciodat`, nu voi face dragoste cu un alt b`rbat. Astaeste pedeapsa mea.

Cum ar reac]iona Wayne dac` i-a[ spune exact acest lucru? S-ar retrage, dezgustat, sau ar \n]elege tot chinul vie]ii meleal`turi de Alec [i condi]iile care au condus la ceea ce s-a\ntâmplat? Ar \n]elege disperarea cu care m`-ntreb \n fiecare zidac` nu cumva Alec ar mai trì dac` nu l-a[ fi amenin]at c`-lp`r`sesc?

– Da ... L-am iubit pe Alec; \nc` \l mai iubesc. De-asta ...Wayne, te rog, \ncearc` s` \n]elegi.

Wayne \i r`spunse abia dup` câteva clipe de t`cere, iar vocealui c`p`tase un ton dur.

– Se pare c` n-am de ales. Voi cere dou` scaune [i voi dormipe ele.

– Vei putea s` te odihne[ti cât de cât comod?– Probabil c` nu, dar e preferabil decât s` \mpart patul cu o

femeie sexy [i plin` de c`ldur`, care nu \n]elege dorin]elepropriului trup. Se ridic` [i-ncepu s` se \mbrace. Sunt un b`rbat

74 SALLY TREVOR

normal, Teslyn [i, categoric, exist` anumite limite \n ceea ceprive[te puterea de a rezista [i de a m` controla.

***

Ajunser` la Pinevale a doua zi la prânz.. Alec \i vorbise atât derar despre casa [i familia lui, \ncât Teslyn nu [tia aproape nimic.De aceea, privea totul \n jur cu mare interes.

Pinevale era o planta]ie – relativ mic`, dup` cum spuneaWayne – de arbori al c`ror lemn era folosit \n construc]ii. De-oparte [i de cealalt`, [oseaua era m`rginit` de pini \nal]i [i drep]i,iar din loc \n loc cu bu[teni strân[i laolalt`. Lowveld era un ]inutmuntos unde copacii cre[teau din abunden]`.

Când ma[ina se opri chiar \n fa]a treptelor din piatr` careduceau la casa mare din c`r`mid`, Mary Morrison se gr`bi s` leias` \n \ntâmpinare.

– Teslyn, draga mea! Bine ai venit la Pinevale. M` bucur atâtde mult c` ai venit.

Mary era o femeie scund` [i slab`, dar plin` de energie, cupielea ridat` de soare [i ochii blânzi – cu totul altfel decât [i-o\nchipuise Teslyn pe mama lui Alec.

– Cum se simte Jim? \ntreb` imediat Wayne.Intraser` deja \n livingul spa]ios \nveselit de plante [i covora[e

colorate. Era evident c` Mary \[i iubea casa [i-i acorda multàten]ie.


– Nu e bine, r`spunse ea [i ochii ei tri[ti devenir` [i mai tri[ti,iar zâmbetul \i pieri de pe buze.

– Are dureri?– Da, mari. Teslyn, ia loc. Servesc masa \n câteva minute. Da,

Wayne, m` tem c` e rù de tot.– Cum s-a \ntâmplat?– Oh, [tii cum e el ... Experimenta ceva nou – so]ului meu

\ntotdeauna \i place s` \ncerce tot ce e nou, explic` ea lui Teslyn– o ma[in` de tìat. S-a \ntâmplat rapid: cât ai num`ra pân` latrei, i-a alunecat bra]ul, sau o fi fost ma[ina de vin`, nu [tiu, \norice caz, când m-au chemat, Jim z`cea f`r` cuno[tin]`.

– Dar se va face bine, nu-i a[a? \ntreb` Teslyn, sincer\ngrijorat`.

– Sper`m. Va trebui s` suporte o opera]ie care, cu ajutorul luiDumnezeu, \l va ajuta foarte mult. Lui Jim i-a p`rut atât de rù c`n-a fost [i el aici s` te primeasc`! Ar fi dorit ca venirea ta acas` s`fi fost altfel.

Acas`. Oare Mary chiar \[i \nchipuia c` aceast` vizit` \nsemnavenirea ei acas`?

Nu avu timp s` reflecteze prea mult asupra acestei \ntreb`ri,surprins` fiind de ceea ce Mary \i spunea lui Wayne:

– Sper c` r`mâi cu noi la mas`.Din moment ce Wayne lucra la Pinevale, nu mânca tot acolo?Se a[ezar` \n jurul unei mese rotunde \n buc`t`rie: o \nc`pere

uria[` [i \nsorit`, u[or desuet`, cu oale vechi, mari din cupruag`]ate deasupra aragazului, cu dou` leg`turi de coceni deporumb ag`]a]i la uscat [i o can` din lut cu narcise.

76 SALLY TREVOR

– A]i c`l`torit bine? \ntreb` Mary cum \ncepuser` s` m`nânce.– Au fost câteva momente interesante, spuse Wayne,

privind-o pe Teslyn semnificativ.Ar fi interesant ca soacra ei s` afle câte ceva despre

comportamentul acelui angajat! Privind-o, \ns`, Teslyn \[i d`duseama c` nu era momentul s` mai adauge [i ea la sup`r`rilefemeii.

– Sper c` nu te-ai plictisit, draga mea.– Nu am avut timp s` m` plictisesc.Era acum rândul ei s`-l priveasc` plin` de \n]eles, cu ochi

str`lucitori.Continuar` s` discute despre diverse lucruri [i, dup` ce

terminar` desertul, Mary \i mul]umi \nc` o dat` lui Wayne c` oadusese pe Teslyn.

– Acum, presupun c` pleci la Tinarua.– Dup` ce-mi voi bea cafeaua.– Tinarua?! repet` Teslyn, mirat`.– Planta]ia de arbori pentru construc]ie a lui Wayne.– Credeam ...T`cu [i-l privi; p`rea amuzat, ceea ce evident o enerva.– Presupun c` Wayne ]i-a povestit despre planta]ia lui.– Am avut altele de discutat, spuse Wayne, direc]ionându-[i

ironia abil c`tre ea. Mul]umesc pentru mas`, Mary. Nu vreau s`par nepoliticos, dar trebuie s` plec pentru c` am multe de f`cutacas`. Transmite-i lui Jim c` sper s` se \ns`n`to[easc` repede [ic` voi veni s`-i fac o vizit`.

– Mul]umesc pentru tot.


– {tii bine c` nu trebuie s`-mi mul]ume[ti.Nu pentru prima oar`, Teslyn r`mase surprins` de tonul lui

blând [i cald. Da, a[a cum dovedise [i-n alte ocazii, putea fi bun[i sensibil – dar numai fa]` de al]ii; niciodat` cu ea.

– Ne mai vedem, se adres` apoi ei.– Nu miza pe asta. Abia dup` ce v`zu figura mirat` a Maryei,

\[i d`du seama c` nu trebuia s` fi rostit acele cuvinte. Vreau s`spun c` voi fi probabil ocupat`.

– Wayne s-a oferit s`-]i arate \mprejurimile, interveni Mary,\ncruntându-se u[or, ca [i cum i-ar fi sc`pat ceva.

– Dup` cum ]i-am spus, ne vom vedea \n curând.Dup` plecarea lui Wayne, cele dou` femei r`maser` s` mai

discute pu]in.– E departe de aici planta]ia lui Wayne?– La câteva mile. Trebuie neap`rat s` vezi Tinarua, draga mea.– Poate, n-am nici o grab`.Deodat`, \n ochii stin[i ai femeii se aprinse o scânteie, ca [i

cum un sens subtil ar fi fost descifrat.– S-a \ntâmplat ceva \ntre voi doi?E impertinent [i arogant [i, \n acela[i timp, cel mai seduc`tor

b`rbat pe care l-am \ntâlnit vreodat`. Am fost la un pas s` facdragoste cu el.

– Absolut nimic.– {i totu[i, mi se pare c` nu-]i place.– Nu e genul meu.– |n]eleg perfect; e atât de diferit de Alec.Ah, Mary nu-l amesteca pe Alec.

78 SALLY TREVOR

Nu-i compara, c`ci Alec va avea numai de pierut.– Dar Waine este un om deosebit, continu` Mary. Un om

extraordinar. Nu-i place s`-i mul]umim, cu toate c` nu-l vomputea r`spl`ti niciodat` pentru ajutorul pe care ni-l d`.

Ajutor pe care ar fi trebuit s`-l dea Alec. De fapt, pentru astase afla ea acolo. Nu, nu mai vroia s` aud` nimic despre Wayne;trebuia s` schimbe subiectul, sau cel pu]in s`-l aduc` la un nivelimpersonal.

– Parc` ai spus c` [i Tinarua este tot planta]ie de arbori pentrulemn de construc]ie.

– Cea mai bun` din regiune. Când Wayne a venit aici, acumcinci ani, planta]ia nu era nici pe departe a[a cum este ast`zi.Desigur, promitea, altfel n-ar fi cump`rat-o. Dar ceea ce a reu[ittotu[i s` fac` acest om \ntr-un timp atât de scurt este incredibil.

Ba da, cum s` nu fie de crezut. De la bun \nceput, \i fusesegreu s` [i-l \nchipuie lucrând pentru cineva. O fi el arogant, dar\n aceea[i m`sur` este [i exigent, nu numai cu al]ii, dar [i cu el\nsu[i.

– S` te conduc \n camera ta. Merser` de-a lungul unui coridorlung [i se oprir` \n fa]a unei u[i \nchise. }i-am preg`tit cameralui Alec; m-am gândit c`-]i va face pl`cere.

Teslyn se \nfior` când trebui s-o urmeze pe Mary \nùntru.Camera lui Alec; patul lui. Vor reveni co[marurile care abia se mair`riser` \n ultimul timp?

Intrând, se mai lini[ti: era vorba de camera unui bìat carelocuise acolo pân` la vârsta adolescen]ei târzii, f`r` a avea \nc`nici o leg`tur` cu Alec, cel pe care-l [tia ea. Pretutindeni de


p`straser` intacte comorile copil`riei [i adolescen]ei: o bibliotec`plin` cu c`r]i cu benzi desenate [i de aventuri, ma[ini [i vapora[easamblate de el, o suli]` tribal` ascu]it`, o pu[c` [i capetele adou` antilope \n chip de trofee.

– Ce mult \i pl`cea s` vâneze, spuse Mary, urm`rind privirealui Teslyn. Eram bolnav` de grij` ca nu cumva s` se r`neasc`.

Nu te-ai gândit niciodat` la p`s`rile [i animalele ucise de Alec?{tiai c` lui Alec \ntotdeauna i-a f`cut pl`cere s` chinuie pe cei maislabi decât el, pe cei lipsi]i de ap`rare?

– O adev`rat` camer` de bìat, coment` Mary, \nduio[at`.O camer` a unui bìat \n care nu se \ntrevedea b`rbatul ce

avea s` devin`, cu excep]ia pu[tii [i-a celor dou` capete deanimale. Cel pu]in, Teslyn [tia c` acea camer` nu avea s`-i maiadauge noi co[maruri, fiind oarecum impersonal` – nici unindiciu despre b`rbatul \n care acel bìat se transformase.

– E o camer` minunat`, spuse Teslyn cu blânde]e.– Uneori m` gândesc c` nu mai are nici un rost s` p`strez

aceste lucruri. Jim spune c` sunt sentimental` [i cred c` aredreptate. |[i [terse repede o lacrim`. Teslyn, draga mea, cred c`vrei s` faci un du[ [i s` te schimbi. Dac` ai nevoie de mine, suntpe verand`.

Teslyn \ncepu s`-[i scoat` hainele din valiz`, cople[it` degânduri. Nu-l \n]elesese niciodat` pe Alec; poate c` nu sestr`duise suficient? Oare rela]ia lor ar fi fost cu totul alta dac` arfi venit la Pinevale [i i-ar fi cunoscut p`rin]ii cât timp a fost \nvia]`? Pân` acum, nimic n-o ajutase s` \n]eleag` lucrurile maibine, ci, dimpotriv`, crease mai mult` confuzie \n mintea ei. Mary

80 SALLY TREVOR

nu p`rea deloc mama unui b`rbat cu \nclin`ri sadice. Pe Jim nu-lcuno[tea \nc`, dar Wayne vorbise despre el cu mult respect, iarea avea \ncredere deplin`, trebuia s` recunoasc`, \ndiscern`mântul lui.

“Gata \nceteaz` cu psihanaliza”, \[i spuse ea. “Ia Pinevale a[acum este [i \ncearc` s` te fere[ti din calea lui Wayne”.

Când ie[i pe verand`, dup` o jum`tate de or`, Mary cosea unnasture la o bluz` de pijama.

– Faci o mul]ime de lucruri când e[ti obligat. Pijamaua asta ef`r` nasturi de foarte mult timp, dar pe Jim nu-l deranja. Acum,pentru c` trebuie s` i-o duc la spital, \mi fac o mul]ime deprobleme \n leg`tur` cu ce vor spune asistentele.

– D`-mi [i mie ceva de cârpit.– Nu refuz niciodat` o mân` de ajutor. Ador s` fac pr`jituri,

c`lcatul este o adev`rat` terapie pentru o minte obosit`, dar]esutul ... asta e ceva de care m` pot dispensa bucuroas`. Uite, mise pare c` aceast` c`ma[` are mare nevoie de ajutor. {tii ... amvorbit despre orice altceva, dar nu [i despre Alec. De fapt, am vruts` a[tept s` fim singure [i lini[tite.

Poate c` Mary era lini[tit`, dar Teslyn era \ncordat` ca un arc.Ce putea s`-i spun` care s` n-o r`neasc`? Sigur, trebuia s` mint`,dar oare acea femeie cu un sim] atât de fin al observa]iei nu-[i vada seama?

– Trebuie s` [tiu ... a suferit?– Nu. Ma[ina s-a lovit de un stâlp. Alec a murit instantaneu,

f`r` s` simt` nimic; medicii m-au asigurat c` a[a a fost.– Mul]umesc lui Dumnezeu c` n-a mai fost r`nit [i altcineva.


|i pl`cea s` conduc` repede.A[adar, p`rin]ii lui puseser` accidentul pe seama pasiunii lui

Alec pentru vitez`. Pân` la un punct, aveau dreptate, dup` cum odovediser` urmele cauciucurilor pe [osea. Dar, de[i conduceanebune[te, ceea ce o \nspìmânta ori de câte ori mergea cu el,reac]iile lui erau extrem de rapide, iar mi[c`rile precise.Accidentul trebuie s` se fi produs din cauza furiei [i a disper`riilui fa]` de ceea ce el numea lipsa ei de sensibilitate.

– A]i fost ferici]i \mpreun`?Parc` sc`pat de sub control, acul \i intr` \n deget, dând

imediat la iveal` o pat` mic` de sânge r`mas` \n urma lui. |ntr-unfel, aceasta \i d`duse motiv lui Teslyn de a-[i ]ine privirea \n jos,\ndreptat` asupra degetului.

– Am fost c`s`tori]i trei ani.N-ar fi putut spune: “Da, am fost ferici]i” nici m`car pentru

a-i face pl`cere mamei lui Alec.– Ne-am bucurat atât de mult când Alec ne-a anun]at c` s-a

c`s`torit!– Adev`rat?– Da. Am fost tri[ti c` nu ne-a invitat [i pe noi, dar a[a era Alec

– impulsiv. Probabil, cum te-a cunoscut, a [i vrut s` v` c`s`tori]i.A[a se [i \ntâmplase. Cât despre ea, cedase fericit`

insisten]elor lui. P`rin]ii ei nu mai trìau, el nu p`rea deloc ata[atde ai lui, a[a c` nu se gândise c-ar exista ... vreun motiv de aamâna c`s`toria.

– |mi pare rù, spuse ea \ncet.– Nu trebuie. }i-am spus, eu [i Jim ne-am bucurat.

82 SALLY TREVOR

– De ce?Pentru prima dat`, Mary ezit`.– Alec nu a fost un copil comod – cu toate acestea, desigur,

l-am iubit. Adùg` aceste cuvinte repede, parc` \ncercând s` seapere. L-am iubit foarte mult. Dar el era mereu agitat, mereu \ncùtare de ceva, nemul]umit c` nu g`sea niciodat` ce vroia. Nucredeam c` se va a[eza vreodat` la casa lui.

Da, \n descrierea asta \l recuno[tea [i ea pe Alec: agitat, f`ràstâmp`r, f`r` r`bdare, atras repede de a face mereu altceva [i dea cunoa[te al]i oameni, plictisindu-se \nc` [i mai repede.

– Nu ne pl`cea anturajul lui, continu` mama sa – bìe]ii [ifetele cu care se-ntâlnea \n ora[. Când a spus c` s-a c`s`torit, sigurc` eram curio[i cum e[ti tu.

– Sunt cum v-a]i imaginat?– Deloc. Tonul Maryei exprima mirare. Celelalte fete cu care

a avut leg`turi erau atât de diferite ... nestatornice, lipsite der`bdare ... la fel ca el.

{i dispuse oricând s` aib` o aventur` cu el. Tocmai asta l-aintrigat de la bun \nceput – faptul c` eu nu eram dispus` s` facdragoste cu el. Ce s` fac, principiile \nv`]ate de la p`rin]i aveaur`d`cini adânci \n con[tiin]a mea.Probabil \ns`, c` era pentruprima dat` când i se \ntâmpla s` fie refuzat de o fat`. Sigur c`,dac` i-ar fi cedat, s-ar fi plictisit de ea \nainte de a se angaja \ntr-o rela]ie din care nu se putea elibera prea u[or.

– Tu e[ti foarte blând`, Teslyn. Atât de diferit` de toatecelelalte ... E u[or de \n]eles de ce te-a iubit Alec.

Ah, nu mai continua!


Nu [tii ce s-a \ntâmplat, altminteri ai fi de partea lui Alec, c`ci,indiferent cum era, era fiul tù.

Trebuia s` pun` cap`t acelui subiect. Sub pretextul c` vrea s`se uite la o acuarel` de pe peretele opus, Teslyn se ridic` [i se\ndrept` \ntr-acolo. R`mase câteva clipe \n fa]a tabloului, aproapef`r` s`-l vad`, apoi, \ntorcându-se, o fotografie de pe raftulbibliotecii \i atrase aten]ia.

– Alec?! \ntreb` ea, neputându-[i ascunde \ndoiala [i mirarea.– Fotografia a fost f`cut` când a \mplinit [aisprezece ani.Adic` \n urm` cu unsprezece ani [i totu[i, transformarea era

atât de mare. Ochii erau aceia[i, p`rul de culoarea nisipului ... [icam atât. |ntre timp, Alec \[i l`sase barb` [i musta]` [i expresiafe]ei era complet schimbat`. Alec, a[a cum \l [tia ea, nu avea nimic\n comun cu bìatul din fotografie.

– Nu ave]i una mai recent`?– Din p`cate, nu. Nu ne descurcam bine cu aparatul de

fotografiat. Acum ...Oare când \l v`zuser` p`rin]ii lui ultima dat`? {tiau cum ar`ta

ca b`rbat, sau r`m`seser` \n minte cu imaginea lui de adolescent?|[i aminti c` adusese ea o fotografie. Aproape pornise s-o

aduc` din valiz`, când se r`zgândi: le-o va da amândurora, cândva veni [i Jim acas`.

Teslyn \[i relu` locul, s` continue cârpitul lenjeriei, iar Maryschimb` subiectul

– Probabil c` e[ti curioas` s` vezi \ntreaga proprietatePinevale.

– Am v`zut ceva când am venit.

84 SALLY TREVOR

– Mai sunt o mul]ime de lucruri de v`zut: hambarele,joag`rele, grajdurile. Eu am artrit` [i nu te pot conduce, darWayne ...

– M` descurc singur`.– |]i va fi greu, draga mea, cel pu]in prima dat`. |n afar` de

asta, e totul aranjat [i Wayne e bucuros s` fac` asta.De ce? Pentru c` avea impresia c` numai a[a va putea ea

cunoa[te Pinevale cel mai bine? Sau, pentru c` b`nuia c` ei nu-iface deloc pl`cere?

Nu-i putea spune lui Mary motivul real pentru care nu vroiacompania lui. Cum s`-i spun` mamei lui Alec c`, \n prezen]a luiWayne, \[i pierdea controlul?

– Va veni aici mâine diminea]`, pe la zece.– Voi fi gata, spuse Teslyn, resemnat`.


Capitolul 7

De[i plouase \n timpul nop]ii [i vântul devenise atât deputernic \ncât Teslyn sperase ca plimbarea cu Wayne s` se amâne,zorii promiteau o zi cald` [i lini[tit`.

A[adar, se p`rea c` nu avea de ales [i \ncepu s` se preg`teasc`.Nici m`car nu [tia cum s` se \mbrace [i, de fapt, nici nu avea preamulte haine. Ce altceva s`-[i pun` decât blugii vechi [i o c`ma[`potrivit` pentru lucru! Era logic, din moment ce venise s`munceasc`.

Logic sau nu, când Wayne b`tu la u[`, Teslyn purta o rochiealbastr` minunat` care-i punea \n eviden]` talia sub]ire. De altfel,privirea lui care, de[i rapid`, p`rea s` treac` \n revist` fiecaredetaliu, \i confirma alegerea f`cut`.

– Bun`, Wayne, \l salut` ea rece.– Bun`, Teslyn. Ar`]i superb \n albastru, dar m` tem c` nu

po]i r`mâne \mbr`cat` a[a.

Nu \n]elegea de ce Wayne profita de orice ocazie ca s-oprovoace.

– N-a fost ideea mea s` ies cu tine ast`zi. R`mân a[a cum sunt.– Nu, iubito, nu cred c` se poate. Bun`, Mary. Aceasta palid` [i \ngrijorat`, tocmai ap`ru pe verand`.– Wayne, nu te-am auzit când ai venit.– Cum se simte Jim?– Nu e deloc bine azi; tocmai am vorbit cu el la telefon. M`

duc s`-l v`d. |mi pare bine c` e[ti aici ca s`-i po]i ar`ta lui Teslyn\mprejurimile.

– Tocmai \i spuneam c` trebuie s` se schimbe. Blugi, Teslyn.Sau, poate ai tu, Mary o pereche de pantaloni de c`l`rie \n plus.

– Ah, am fost atât de preocupat` de problemele mele, \ncâtnici nu m-am gândit!

Sigur c` da, doar merge]i c`lare.Teslyn renun]` s` mai protesteze; ar fi fost o copil`rie s`

refuze \n continuare s` se schimbe. De fapt, pantalonii i sepotriveau perfect.

– E[ti la fel de minunat` \n pantaloni, ca [i \n rochie, coment`Wayne. {i foarte sexy ...

– E[ti incorigibil! \ncerc` s` par` furioas`, dar, f`r` s` vrea,zâmbi.

– {tiu. Mergem?– Unde e Mary?– Telefoneaz` din nou.– S-o a[tept`m.– {tie c` plec`m. Hai, Teslyn, nu mai ai pretexte.


Apropo, [tii s` c`l`re[ti? mai \ntreb` el dup` ce porniser` dejape c`rarea de lâng` cas`.

– Nu, a[a c` ...– Te \nv`] eu. A[ vrea s` te \nv`] o mul]ime de lucruri.– Te-a[ re]ine din drumul tù.– Nu, iubito. Numai tu te re]ii – [i asta de fiecare dat`. {i de

fiecare dat` pierzi.– Nu pot s` merg cu tine.– Prostii!– Ascult`-m`, Wayne! Nu vreau s` merg.– De ce nu?Se-ntoarse spre ea, cuprinzându-i fa]a cu mâinile.Gestul lui plin de o infinit` tandre]e , f`cea s` se n`ruie orice

zid al rezisten]ei sale.– La tine, totul se reduce la a face sex.– Sex?! se pretinse el surprins. Vorbeam despre cai, parc`.

Degetele lui se jucau \n p`rul ei [i se apropiase atât de mult deea, \ncât o f`cea s`-i simt` c`ldura trupului prin haine. Bucur`-tede aceast` zi, Teslyn; o meri]i.

– Wayne ...– Uite, acolo, \n spatele copacilor, sunt grajdurile.Arm`sarul pe care c`l`rise Wayne pân` la Pinevale r`m`sese \n

]arc, iar acum, acesta \n[eu` calul pe care avea s` c`l`reasc` ea.Indiferent ce f`cea, gesturile lui tr`dau aceea[i siguran]` de sine.

De[i era prima oar` când f`cea acest lucru, Teslyn \nc`lec`f`r` ajutorul lui [i, \n scurt timp, descoperi pl`cerea de a c`l`ri,mai ales c` Toby, c`lu]ul ei sur, era blând [i ascult`tor. Dac` [i-ar

88 SALLY TREVOR

putea distrage aten]ia de la tr`s`turile \nnebunitor de virile ale luiWayne, s-ar bucura pe deplin de frumuse]ea acelui peisaj.Desigur, \l v`zuse [i din ma[in`, dar era altceva s` cutreiere acelep`duri [i s` se lase \nv`luit` \n verdele lor repetat de fiecarecopac \n nuan]e diferite. Cât despre mireasma ce persista \n aer,acel amestec de flori s`lbatice, ace de pin [i p`mânt reav`n,Teslyn avea s-o asocieze \ntotdeauna cu acele p`duri.

– Suntem la o altitudine atât de mare ... remarc` ea cândWayne se \ntoarse \n [a.

– Nu mai mult decât Johannesburg, doar ora[ul e la dou` miide metri deasupra nivelului m`rii.

– Acolo nu con[tientizam acest lucru, pe când aici, la munte,da. Uite, de exemplu, panta asta pare s` se opreasc` \n str`fundullumii.

– Se opre[te când ajunge \n vale, râse el, l`sând s` se vad`ridurile fine din jurul ochilor [i buzelor.

Teslyn se amuz` [i ea, dându-[i seama c`-i venea din ce \n cemai greu s` se supere pe el.

– |]i place, Teslyn?Felul cum \i rostea numele era parc` o mângâiere. Acolo sus

\n mun]i, cu aerul acela proasp`t r`corindu-i obrajii, cu n`rilepline de mireasma acelor de pin [i un b`rbat ca nimeni altulc`l`rind lâng` ea, \i venea greu s` se mai gândeasc` la Alec.

– Da! N-am b`nuit c` poate fi atât de frumos, \i r`spunse ea,cu ochii alba[tri lumino[i larg deschi[i, ca pentru a cuprinde \nprivirea lor \ntreag` acea minun`]ie

– Mai e mult de v`zut!


– Vreau s` v`d tot.– Vreau s` vezi Tinarua.– Nu! Parc` odat` cu strig`tul acela i se scursese tot sângele

din obraji. Voi fi ocupat` aici, la Pinevale, adùg` ea, dându-[iseama cât de ciudat` trebuie s` fi p`rut reac]ia ei.

– |n]eleg. Wayne \i examin` fa]a câteva clipe, apoi, strângânddin buze, apoi d`du pinteni calului. – E timpul s` ne continu`mdrumul.

Parte din bucuria acelui \nceput de c`l`torie p`rea s` se firisipit. T`cerea dintre ei era \ntrerupt` doar când Wayne \i ar`tadiferite repere [i-i d`dea explica]ii.

La joag`r, desc`lecar`. Erau acolo câ]iva oameni care tìaubu[teni. V`zându-l pe Wayne, fe]ele lor de luminar` [i unul dinei, probabil purt`torul lor de cuvânt, veni s` discute cu el. Dup`câteva clipe de gândire, Wayne \i r`spunse f`r` grab`, sigur desine, dup` care b`rbatul se \ndep`rt`, cu o expresie mul]umit`.F`r` nici un motiv, reac]ia muncitorilor o umplu pe Teslyn demândrie.

Dup` ce termin` cu ei, Wayne \ncepu s`-i dea lui Teslynexplica]ii. Desigur, erau opera]ii pe care n-avea s` le fac` eaniciodat`, dar, pentru a putea fi de folos, era important s`cunoasc` \n am`nunt cum func]iona planta]ia.

|n timp ce Wayne \i vorbea, gândul lui Teslyn zbur` spre Alec.Nu-n]elegea de ce acesta \ntorsese pur [i simplu spatele acelui locminunat. A[ fi fericit` aici, se gândi ea.

Dup` nici m`car o zi \ntreag` petrecut` acolo, [tia c` \nmomentul \ntoarcerii acas`, se va desp`r]i cu greu de tot. Cum

90 SALLY TREVOR

putuse Alec s` urasc` atât de mult casa lui natal` \ncât s` nu-ipovesteasc` niciodat`, nimic despre ea?! E adev`rat, [i mama luispusese, Alec p`rea \ntotdeauna nemul]umit, \ntotdeauna \ncùtarea a ceva. Ea \ns`]i, de[i \l v`zuse de nenum`rate orimanifestându-se expansiv [i strident, afi[ând o veseliezgomotoas`, nu-[i amintea s`-l fi v`zut vreodat` cu adev`ratfericit.

– Nu e[ti atent`, observ` Wayne, privind-o.– Te rog s` m` scuzi.– Erai departe.– M` gândeam la Alec.– Se pare c` te gânde[ti mereu la el.– Da. Da, Wayne, a[a e. |[i continuar` drumul \n t`cere. Lui

Teslyn \i venea din ce \n ce mai greu s` [i-l alunge pe Wayne dinminte. Se comporta absurd, aproape ca [i cum l-ar fi iubit.Bine\n]eles c` nu-l iubea, cum ar fi fost cu putin]` a[a ceva?!

Absorbit` de gânduri se trezi deodat` \n fa]a unei case. Privimirat`, prima impresie fiind c` ajunseser` \napoi la ferm`;uitându-se mai atent, v`zu c` era vorba despre o cas` similar`, ca[i cum ar fi fost proiectat` de aceea[i persoan`, dar cu aspect camneglijent, p`rând nelocuit`.

– Dou` case?!– Pari nedumerit`.– Chiar sunt.– Alec trebuie s`-]i fi spus ...Privirea lui era rece [i, nu pentru prima dat`, Teslyn se v`zu

nevoit` s`-i ia ap`rarea.


– Sigur c` da.– Atunci, de ce aceast` mirare \n ochii tì frumo[i alba[tri?– Sunt lucruri pe care le-am uitat – e normal.– Atunci, s`-]i re\mproap`tez memoria: Pinevale este

proprietatea a dou` familii. La moartea sa, André Morrison a l`satferma celor doi fii ai sì: Jim [i Marius. Aceasta este casa \n care alocuit Marius.

– Nu l-am cunoscut.– A murit acum câ]iva ani, l`sând partea sa de mo[tenire fiului

sù, Joshua.– Da?! A[adar, asta e casa lui Joshua? Nu avea rost s` pretind`

c` [tiuse cândva toate acestea, dar c` uitase– Da. Acum, el este \n Europa, mai precis la Paris, unde trìe[te din

profitul pe care-l trimite unchiul lui. Jim [i Mary administreaz`singuri proprietatea Pinevale de câtva timp.

– Pari sup`rat.– Chiar sunt: n-am timp pentru parazi]i.– Alec nu se pricepea s` fie fermier [i, poate c`, tot a[a, nici

Joshua.– V`rul tù prin alian]` se pricepe, \ns`, foarte bine, s` se

bucure de avantajele acestei mo[teniri ... Tot a[a cum ar fi f`cut[i so]ul tù.

– Nu-l judeca pe Alec.– Bine, s`-l l`s`m pe el deoparte. Dar tu. Teslyn?– Eu?

92 SALLY TREVOR

Cu o mi[care rapid`, Wayne \[i apropie calul de al ei, astfel\ncât Teslyn nu mai avu timp s`-[i retrag` mâna \nainte ca el s` i-o acopere cu a lui.

– St`pâne[ti la perfec]ie arta de a p`rea inocent`.– Nu \n]eleg ...– Nu se poate s` nu te fi \ntrebat, m`car o dat`, ce se va

\ntâmpla cu Pinevale acum când unicul fiu al lui Jim [i Mary numai este \n via]`.

– Nu m-am gândit niciodat`, [opti ea.– Din nou inocent` ... A[ vrea s` pot crede \n naivitatea ta,

Teslyn, pentru c` are farmecul sù.– Nu m` intereseaz` s` te farmec.– Dup` cum mi-am dat seama ... Ei bine, cui crezi tu c`-i vor

l`sa Jim [i Mary proprietatea Pinevale?– |n nici un caz mie!Având \n vedere tot ce se \ntâmplase, gândul acesta era

\ngrozitor. Wayne se \n[ela – categoric. Nici nu se putea spune cèa [i p`rin]ii lui Alec se cuno[teau.

Pe Jim nici m`car nu-l v`zuse, iar cu Mary discutase [i st`tusemai pu]in de o zi. O fi fost ea v`duva lui Alec, dar asta nu-nsemna nimic. Wayne spunea toate acestea doar pentru c` erafurios c` Alec \[i neglijase p`rin]ii, iar acum \[i \ndrepta furia spreea.

– Aceast` conversa]ie \mi displace, continu` ea pe un tonrece.

Dac` mai am ceva de v`zut, s` mergem mai departe. Dac` nu,a[ vrea s` m` \ntorc la ferm`.


***

Mary \i a[tepta, palid` [i cu ochii ro[ii de plâns.– Ce s-a \ntâmplat? o \ntreb` Teslyn, \ngrijorat`.– Jim – nu se simte bine deloc.– S-a \nrùt`]it starea lui? se interes` [i Wayne.– Se pare c` da. Au telefonat de la spital: vor s`-l opereze din

nou, chiar \n aceast` dup`-amiaz`, dac` se poate.– Vin [i eu cu tine la spital, se oferi Teslyn.– Mul]umesc, scumpa mea, dar ai fi de mai mare ajutor aici –

sigur, dac` nu te superi.– Bine\n]eles; nu vreau decât s` te ajut.– Ah! Dumnezeu s` te binecuvânteze. Wayne, i-ai ar`tat ferma?– Atât cât s-a putut \ntr-o zi, \n orice caz, ceea ce mi s-a p`rut

mai important. Dar, dac` are nevoie de mine, \i stau oricând ladispozi]ie pentru orice vrea s` \ntrebe.

– Ai fost atât de bun cu noi, Wayne. Nu [tiu ce ne-am fi f`cutf`r` ajutorul tù \n aceste ultime luni. Vor s` r`mân la spital lanoapte, poate [i mai mult.

– Nu-]i face griji. Avem noi grij` de tot ce trebuie aici.– Este, totu[i, o problem`: Teslyn nu poate sta aici singur`.– Ba da, cum s` nu, o lini[ti ea repede.– Va dormi la Tinarua.– Prefer s` r`mân aici.

94 SALLY TREVOR

– Nu, copila mea, nu.– Dar ...Teslyn se opri când telefonul sun` din nou [i soacra ei merse

repede s` r`spund`.– Vei veni cu mine, spuse Wayne.P`rea s` emane prin to]i porii putere [i virilitate, astfel \ncât,

doar privindu-l, Teslyn sim]i cum sângele \i pulseaz` cu putere,avertizând-o iar asupra imposibilit`]ii de a fi st`pân` pe sine \nprezen]a lui.

– Nu, protest` ea cu voce tremurat`, nesigur`. {tii bine cesimt pentru tine.

– Cred c` tocmai asta te \nspìmânt`: ceea ce sim]i pentrumine. Poate ai vrea s` dormi \n patul meu la Tinarua?

Adev`rul rostit de el o f`cu s`-l priveasc` lung câteva clipe,incapabil` de a vorbi. Chiar dorea s` fie \n patul lui. Dumnezeule,cât de mult \[i dorea!

– E[ti cel mai arogant om pe care \l cunosc! Tonul ferm pecare \i vorbise o surprinse pe ea \ns`[i. M` \ntreb ce-ar spuneMary dac-ar [ti cum te por]i cu mine.

– Sper s` a[tep]i un moment mai potrivit pentru a afla.– Nu sunt lipsit` de sensibilitate. Dar nu merg la Tinarua.– Ba da, vei veni.Hot`rârea lui o f`cu se se-nfioare.– Nu!– Dac` refuzi, \nseamn` s-o \mpiedici pe Mary s` fie lâng`

so]ul ei când acesta are cel mai mult nevoie de ea.– }i-am spus c` m` descurc aici, la Pinevale.


– Nu po]i r`mâne singur`; Mary n-ar \ng`dui sub nicio form`.– Dar ...– Ar putea fi periculos.E mult mai periculos la Tinarua. Am crezut c` pot rezista la

asaltul asupra sim]urilor [i emo]iilor mele, dar se pare c` nu m`cunosc deloc.

– Mary are [i-a[a destule griji. Nu-i mai adùga [i tu altele noi.Avea dreptate; ar fi fost nedrept s-o \mpov`reze pe Mary cu

propriile ei probleme. Dar mai târziu, dup` ce aceasta va pleca laspital, va face exact cum vrea, f`r` team` c` se poart` f`r`scrupule fa]` de Wayne.

– Se pare c` nu am de ales.Revenirea lui Mary opri orice comentariu din partea lui.– Era unul din fermierii vecini care se interesa de Jim.– Firesc. Toat` lumea \l apreciaz`. Am stabilit, Mary: Teslyn va

dormi la Tinarua. Am s-o aduc aici diminea]a, apoi seara am s` vins-o iau din nou.

– Minunat! Mi-ai luat o mare grij` de pe suflet.– Nu te mai gândi acum decât la Jim. Se face târziu. Ar fi bine s` pleci acum, ca s` ajungi la spital

\nainte de a se \ntuneca.

***

Era abia ora patru când Wayne ap`ru \n prag.

96 SALLY TREVOR

Ca de fiecare dat` când \l vedea, Teslyn sim]ea cum inima\ncepea s`-i bat` nebune[te [i, ca de fiecare dat`, reac]ia ei o f`ceas` se \nfurie pe ea \ns`[i.

– E[ti gata?– Gata?!– S` mergem la Tinarua.– Credeam c-ai \n]eles: nu merg.– Ce naiba pui la cale?– Nimic; [tiai foarte bine c` nu inten]ionez s` vin.– Lui Mary i-ai spus altceva.– Doar am fost de acord c` nu e cazul s` mai adaug [i eu

grijilor ei.– De ce-ai min]it?– Este ciudat c` tocmai tu pui o astfel de \ntrebare.Wayne \naint` spre ea; suplu, cu ochi str`lucitori, imprevizibil,

parc` era o panter`.– Ai zece secunde s` te ridici din fotoliu, nu mai mult.– Nu!– S` nu spui c` nu te-am prevenit. O ridic` \n bra]e ca pe o

p`pu[` [i porni cu ea pe culoarul care ducea spre dormitoare.Teslyn \ncepu s` se zbat` [i s`-i loveasc` pieptul cu pumnii,

apoi, când \i sim]i mirosul tipic b`rb`tesc, vehemen]a [i violen]acu care i se opunea f`cur` loc unei pl`cute ame]eli; nu mai eradecât dorin]a de a-i sim]i cât mai aproape de obraz pieptulmusculos; \[i lipi buzele de pielea pe care nasturele deschis alc`m`[ii o l`sa liber`, \ntr-un gest sfios, sperând c` atingerea va fiatât de u[oar` \ncât el nici n-o va sim]i.


Abia când ajunser` \n camera ei, Wayne \i d`du drumul.– F`-]i bagajul cu ce-]i trebuie pentru seara asta.|nainte de a-i executa ordinul, Teslyn \l privi pe furi[, s` fie

sigur`; \ntr-adev`r, putea respira u[urat` – nimic pe figura lui nutr`da c` [i-ar fi dat seama de gestul ei.

– |]i place s` ar`]i c` e[ti b`rbatul autoritar, nu-i a[a?|n mod nea[teptat, Wayne râse, din]ii lui albi accentuând [i

mai mult bronzul fe]ei.– Am impresia c`, indiferent de ceea ce spui, \]i plac b`rba]ii

autoritari. |ncepi s` faci bgajul, Teslyn.Da, era nu numai autoritar, ci [i arogant [i \ngâmfat [i ar fi

trebuit s` fie furioas` pentru modul \n care o trata, dar cu toateacestea, Teslyn nu-[i putu \mpiedica un u[or zâmbet. Se-ntoarserepede cu fa]a spre dulap, pentru a nu-i da aceast` satisfac]ienemeritat`.

Dup` o jum`tate de or`, intrau deja \n ]inutul acoperit dep`duri al propriet`]ii Tinarua. |n vârful unei pante, Wayne oprima[ina [i-i f`cu semn s` coboare, dup` care f`cur` \mpreun`câ]iva pa[i pân` la marginea drumului. Lui Teslyn i se tìerespira]ia privind \n jos, atât de sus se aflau, iar povârni[ulajungea \ntr-o vale \ngust` \nainte ca linia abrupt` a unui altmunte s` se ridice \n for]`.

– Este atât de frumos! spuse ea, \ntorcându-se spre Wayne.Expresia fe]ei lui ar`ta clar c` omul acela iubea p`mântul cu o

pasiune imposibil de redat \n cuvinte.– Mary mi-a spus c` Tinarua este cea mai frumoas` planta]ie

din regiune.

98 SALLY TREVOR

– |mi place s` cred asta.Era \ncredere \n cuvintele lui, \ns` nici urm` de \ngâmfare.– A spus, de asemenea, c` tu ai f`cut-o s` fie astfel.– Fostul proprietar putea foarte u[or s` fac` acela[i lucru. Nu

voi \n]elege niciodat` de ce a l`sat-o s` se degradeze a[a.Eu, \ns`, \n]eleg. Dac` Pinevale ar fi ajuns pe mâna lui Alec, ar

fi avut aceea[i soart` trist`. Sau, cel mult, ar fi fost interesat doarde latura comercial`, f`r` a investi nici un sentiment.

– Iube[ti mult acest p`mânt.– Foarte mult– N-ai mai dorit niciodat` nimic altceva?Wayne o privi atent, privirea lui z`bovind mult asupra gurii [i

ochilor ei \nainte de a-i r`spunde.– Acum doresc [i altceva.– Da ... to]i ne dorim câte ceva.– Câteodat` ne dorim acela[i lucru.St`tea foarte aproape de ea, f`r` a schi]a \ns` nici un gest de a

o atinge, iar ochii lui aveau o expresie de nep`truns.– M`-ndoiesc. Cum vocea \ncepuse s`-i tremure, sim]i nevoia s` schimbe

subiectul. – E[ti aici de cinci ani?– Da. Tinarua nu este singura mea proprietate.– Mai ai [i alt` planta]ie?– Am cot` parte \n industria minier` [i hotelier`. Supraveghez

aceste afaceri, dar am angajat manageri care se ocup` efectiv deele. Tinarua este c`minul meu.


Nu-mi imaginez c` a[ putea trì \n alt` parte.V`zându-l acolo, printre copacii \nal]i [i puternici, la fel ca el,

nici ea nu-[i putea imagina altfel. Dar acea pant` acoperit` decopaci nu era decât o parte din Tinarua. {i, de[i venise acolo\mpotriva voin]ei ei, acum Teslyn era ner`bd`toare s` vad` [irestul. C`minul lui Wayne putea s` dezv`luie o mul]ime delucruri despre el [i, brusc, Teslyn sim]i nevoia s` afle cât maimulte. De data aceasta, nici sentimentul ei permanent devinov`]ie fa]` de Alec nu reu[i s`-i \nfrâneze aceast` dorin]`.

Continuar` drumul cu ma[ina. Deja Teslyn recuno[teaindiciile acelora[i activit`]i ca la Pinevale.

– Am ajuns, anun]` Wayne.– Aici locuie[ti? \ntreb` ea când \[i rec`p`t` vocea.– Da.Era mândrie \n vocea lui, dar f`r` ostenta]ie.Pe fundalul unui munte, casa, o construc]ie din lemn cu

ferestre uria[e care p`reau s` capteze toat` lumina soarelui,d`dea senza]ia de putere [i de suple]e, \ntocmai ca proprietarulei. |n spatele casei erau copaci \nal]i, iar \n fa]`, o gr`din`duperb`.

Pentru o frac]iune de secund`, Teslyn se v`zu pe ea \ns`[ial`turi de Wayne pe veranda casei lui, \n cea mai casnic` [i idilic`scen` de sfâr[it de zi. Nu! A[a ceva era imposibil. Trebuia s`-[ialunge din minte pentru totdeauna acea imagine.

De pe verand`, se intra prin ni[te u[i-ferestre \n living – o\nc`pere mare, mobilat` cu un gust des`vâr[it, \n care fiecarenuan]` [i linie se \mbinau perfect \ntr-un stil modern [i elegant,

100 SALLY TREVOR

subtil sofisticat, \n care rafinamentul detaliilor ar`ta c` nimic nuera \ntâmpl`tor.

– |]i place?Era ceva \n tonul lui care-i spunea, \mpotriva oric`rei logici, c`

p`rerea ei conta pentru el.– Foarte mult.– M` bucur.Teslyn \l crezu din toat` inima, de[i era o prostie din partea ei

s`-[i \nchipuie c` \nsemna ceva pentru el. Fusese pân` acum doar]inta dispre]ului lui, poate pentru ceea ce f`cuse Alec p`rin]ilorlui, iar gesturile lui pasionale nu erau decât reac]ia normal` aoric`rui b`rbat atras fizic de o femeie. {i, prin absurd, chiar dac`Wayne avea o oarecare afec]iune pentru ea, r`mâneau Alec [i vinaei fa]` de el, pedeaps` pe care trebuia s-o isp`[easc` pân` lasfâr[itul vie]ii.

– Cred c` e gata cina. Bagajul \]i va fi dus \n camera ta. }i-oar`t mai târziu.

– Ai o buc`t`reas` excelent`, coment` Teslyn la terminareacinei.

– A[a este.– {i manageri buni; altfel, nu ]i-ai l`sa afacerile pe mâna lor.– |ntotdeauna am cùtat s` m`-nconjor de cei mai buni

oameni. Banii \]i aduc, de obicei ce este mai bun. Este adev`rat,\ns` c` sunt lucruri pe care nu le po]i cump`ra, oricâ]i bani aiavea.

– Ce vrei s` spui?– Cred c` [tii. |i lu` mâna. Vreau s` fii aici.


– Bine, dar sunt aici.– Nu vorbesc de o vizit` temporar`, Teslyn.|l privi lung, incapabil` de a vorbi. Apoi, un strop de ra]iune

\[i f`cu loc \n fericirea care-o cople[ise.– |nc` vrei s` m` faci s` ajung \n patul tù. Nu voi fi iubita ta,

Wayne.– Vorbeam de c`s`torie. C`s`tore[te-te cu mine, Teslyn.

102 SALLY TREVOR

Capitolul 8

Teslyn sim]ea c` se sufoc`. Se \ndeplinise \n mod miraculosun vis la care, de fapt, nici nu \ndr`znise s` viseze. Avea tot timpulmai târziu s` se gândeasc` la faptul c` Wayne nu pomenise nimicdespre dragoste. Deocamdat`, \l privea cu ochi mari, str`lucitori.

– Ei bine?! Teslyn, draga mea, nu vrei s` te c`s`tore[ti cumine?

Sigur c` vreau! Nu cred s`-mi doresc altceva mai mult pelume. Poate c` asta mi-am dorit de la bun \nceput.

– De ce nu-mi r`spunzi? Ai ]inut doliu destul timp. Dar, dac`vrei s` mai a[tep]i câteva luni, sunt de acord. Pentru Dumnezeu,Teslyn, aceast` re]inere este din cauza lui Alec? Dac` te-a iubit, [iel ar vrea s` fii fericit`. Nu m-a iubit; m-a urât. |i f`cea pl`cere s`m` r`neasc` pentru c` m` ura. Asta, \ns`, nu m` absolv` de vin`[i nu schimb` cu nimic faptul c` era \ngrozitor de furios când i-am spus c`-l p`r`sesc.

– Doar nu te sim]i vinovat` pentru c` te rec`s`tore[ti ...Chiar sunt vinovat`: dac` n-a[ fi insistat s` divor]ez, Alec poate

n-ar fi murit.– Nu m` cuno[ti, \ncerc` ea s` câ[tige timp.– Ba, cred c` da.– O s`pt`mân` – mult prea pu]in timp ca s` cuno[ti pe cineva.– Am fost \mpreun` aproape tot timpul. Simt c` te cunosc

foarte bine.– La \nceput m-ai dispre]uit.– |mi pare rù, sper s` m` ier]i. Te-am \nvinuit pentru

neglijen]a lui Alec; am gre[it. Teslyn, iubito, e[ti curajoas` [iinteligent`. Când prive[ti p`mântul, v`d \n ochii tì aceea[ivenera]ie pe care o simt eu \nsumi.

Teslyn scutur` din cap, sperând s`-l fac` s` tac`.– E[ti plin` de c`ldur`, de asemenea, am v`zut cum te por]i

cu Mary. Iubito, am avea o via]` bun` \mpreun`. |]i pot oferi atâtde mult!

Nu vreau de la tine decât iubire [i pedeapsa mea este s` n-opot accepta.

– Te rog, nu mai continua.– M` voi opri când vei spune “da”.– Nu pot, spuse ea foarte \ncet.– Iar eu nu pot accepta a[a ceva.– Va trebui. |l privi cu ochi dispera]i. Te rog, \ncearc` s`

\n]elegi. O privi f`r` s` mai spun` nimic, atât de intens, \ns`, \ncâtTeslyn \ncepu s` tremure din tot corpul. Apoi, \i d`du drumul lamân`.

104 SALLY TREVOR

– N-ai v`zut casa, spuse el brusc.– Da, mi-ar pl`cea s-o v`d.|n clipa aceea, n-o mai interesa deloc nici ce camere mai erau,

nici cum ar`tau, dar era un bun pretext de a se ridica de acolo [ide a \ntrerupe conversa]ia.

Restul casei era la fel de minunat ca partea pe care o v`zusedeja: biroul, o sal` de joc, apoi dormitoarele. Teslyn se sim]i\ncordat` când se apropiar` de aceast` arip` a cl`dirii.

– Asta e camera ta.Wayne doar deschise u[a [i-i a[ez` valiza pe pat, sugerând c`

turul casei nu e terminat.– Mai bine a[ \ncepe s` despachetez.– Nu-]i ia mai mult de cinci minute s` despachetezi valiza asta

mic`. Mai ai \nc` multe de v`zut.Da, dormitorul lui, numai c` nu vroia s`-l vad`. Ba da, dorea,

[i \nc` foarte mult. Acea parte a min]ii pe care nu putea s-o ]in`sub control, oricât se str`duia, vroia s` vad` fiecare detaliu aldormitorului lui, s` ating` patul \n care ea n-avea s` doarm`niciodat`. “Nu te duce!” \i tot repeta vocea pruden]ei.

– Cred, totu[i, c` ar trebui s` despachetez, \ncerc` ea s` par`foarte hot`rât` de data aceasta.

Imediat, Wayne o prinse de \ncheietura mâinii.– |ntotdeauna [tiu când cau]i pretexte. Vino!Mai erau \nc` trei dormitoare pân` la al lui Wayne.– Acestea sunt deocamdat` camere de oaspe]i, dar sper c`, \n

cele din urm`, vor fi totu[i ale copiilor no[tri,A[adar, nu inten]iona s` renun]e u[or.


Teslyn nu-i r`spunse [i, dup` expresia de pe figura lui, Waynenici nu se a[tepata la vreun r`spuns din partea ei.

Când Wayne deschise \n cele din urm` u[a camerei lui, Teslynr`mase rigid` \n prag, incapabil` s` se mi[te. F`cu totu[i câ]ivapa[i \nùntru când Wayne, \nc` ]inând-o de \ncheietura mâinii, otrase.

Era o camer` frumoas`, \n nuan]e de cafeniu [i bej – tonuricalde ce d`deau o not` \n aceea[i m`sur` intim` [i elegant`; ocamer` cu amprent` masculin`, dar \n care s-ar fi sim]it bine [i ofemeie. Ea de exemplu, ar fi fericit` acolo.

Teslyn privi repede fiecare detaliu, apoi reveni asupra patuluidublu.

– Este foarte confortabil, spuse Wayne pe un ton seduc`tor.– Sunt convins`.– Ai vrea s`-l \ncerci?O-ntrebase indiferent, ca [i cum i-ar fi oferit ceva de bùt;

numai c`, privindu-l, v`zu c` expresia fe]ei lui nu era delocindiferent`. Prima ei reac]ie a fost s` fug` spre u[`, uitând \ns` c`Wayne o ]inea \n continuare strâns de \ncheietura mâinii.

– Tot nu \n]elegi, nu-i a[a?! izbucni ea, furioas`.– Ba da, De aceea te-am adus aici.A fost o gre[eal` s`-l lase s-o aduc` acolo – [tiu acest lucru

imediat ce Wayne \i d`du drumul mâinii [i o cuprinse \n bra]e.– Nu! protest` ea, \ncercând s` se fereasc`.– Ba da, draga mea.Apoi s`rutul lui \i transform` protestul \ntr-n geam`t \n`bu[it

de pl`cere. Ar fi putut s` se zbat` \n continuare, s`-[i spun` c`

106 SALLY TREVOR

atrac]ia fizic` nu are nici o importan]`, dar orice astfel de inten]iedisp`ru odat` cu prima lui atingere.

– Relaxeaz`-te, draga mea [i las`-te \n voia sim]urilor.|ndemnul [optit de Wayne cu buzele abia ridicate de pe ale ei

era complet inutil acum când, abandonând orice ra]iune, nuf`cea decât s` r`spund` nevoilor celor mai adânc reprimate.Teslyn trìa bucuria nebun` de a-l descoperi [i de a se l`sadescoperit`.

– E[ti atât de frumoas`! [opti Wayne pe m`sur` ce hainele eic`deau la p`mânt, una câte una, sub degetele lui dornice. Teslyn,iubito, dezbrac`-m` [i tu.

Era exact ceea ce-[i dorea [i ea [i o f`cu f`r` nici o re]inere, cudorin]a fireasc` a oric`rei femei de a deveni o singur` fiin]` cub`rbatul iubit. |l iubea pe Wayne, dar acum avea puterea de arecunoa[te acest fapt [i fa]` de ea \ns`[i, [tiind c` era cea maifrumoas` experien]` din via]a ei.

Apoi, Wayne o a[ez` u[or \n pat [i \ngenunche lâng` ea,fiecare s`rut [i mângâiere fiind un act de adora]ie, o m`rturie adorin]ei lui la fel de mare ca a ei.

– {i tu vrei, [opti el.Teslyn nu r`spunse, r`mânând cu buzele \n p`rul lui.– {i tu m` dore[ti.Teslyn \ncuviin]` din cap.– A trebuit s` te aduc aici, \n aceast` camer`. La mas` n-am

putut ajunge pân` la tine.– N-ai putut ajunge ...? repet` ea, mirat`.– Suntem f`cu]i unul pentru cel`lalt.


– Wayne ...|[i amintea acum [i [tia c` trebuie s`-l opreasc`.– A[a va fi când vom fi c`s`tori]i. Teslyn \ncerc` s` se ridice,

dar, aplecându-se deasupra ei, \i z`d`rnici mi[carea. E[ti ofemeie plin` de dragoste [i de c`ldur`, draga mea. Vom avea ovia]` minunat` \mpreun`.

– }i-am spus c` nu m` pot c`s`tori cu tine, rosti ea cugreutate, cu gâtul dureros de uscat.

“Doamne cum m-am putut l`sa din nou tr`dat` de sim]uri, dedata asta pân` aproape \n punctul de-a face dragoste cu el?”

– Las`-m` s` plec ...Prinzând-o de umeri, o re]inu \n continuare.– Relaxeaz`-te.– Nu!– Nu [tiu ce e toat` povestea asta, dar \]i dore[ti dragostea

mea.– Nu \n]elegi.|n genele ei tremurau deja lacrimi.– Categoric, nu. Ceea ce spui este una – de fapt, se pare c`

propozi]ia ta preferat` este: “Wayne, nu!” – iar ceea ce spunecorpul tù este cu totul altceva. |mi r`spunzi cu atât de mult`pasiune de câte ori te ating. Ce te re]ine, pentru numele luiDumnezeu?

– Alec.– Nu po]i continua a[a.– Trebuie.– Nu! E[ti o femeie s`n`toas`, cu nevoi [i dorin]e fire[ti.

108 SALLY TREVOR

Mângâierile lui, \n timp ce vorbea, primeau \nc` o dat`confirmarea.

Nici ea nu mai putea nega. Wayne avea dreptate: reac]iona cufiecare fibr` din corpul ei dincolo de orice \ncercare de a sest`pâni.

– Te doresc, [opti ea printre lacrimi, dar \nc` nu suntpreg`tit`.

– {i când vei fi?Probabil niciodat`. Te doresc atât de mult, \ncât pur [i simplu

m` doare. {i totu[i, nu te pot avea.– Nu [tiu.Se aplec` s-o s`rute [i, doar cu un efort de voin]`, Teslyn \[i

\nfrân` arcuirea spre el [i nu-i r`spunse la s`rut.– Nu e firesc! coment` Wayne, retr`gându-se.– Este singura modalitate.– E[ti atât de tân`r`, Teslyn! Nu po]i avea mai mult de

dou`zeci [i unu de ani. Nu po]i s` continui a[a, la nesfâr[it.– Poate c` nu va fi la nesfâr[it, min]i ea.– Acest Alec trebuie s` fi fost un b`rbat grozav, mormì el cu

din]ii \ncle[ta]i.– A[a e!– |n]eleg c` l-ai iubit, c` te-a iubit – Dumnezeule, e[ti atât de

minunat`, \ncât orice b`rbat te-ar iubi. Dar a fost oare atât dedeosebit` rela]ia voastr` \ncât s` nu mai po]i iubi niciodat`?

N-am [tiut niciodat` ce \nseamn` s` iube[ti un b`rbat pân`când te-am \ntâlnit pe tine. N– am [tiut c` poate fi atât deminunat.


– Nu vreau s` vorbesc despre asta, reu[i Teslyn s` spun` cugreu.

Wayne t`cu [i-i privi atent fa]a, ca [i cum ar fi \ncercat s`descifreze misterul cuvintelor r`mase nerostite.

– |]i voi da timp, spuse el \n cele din urm`. Nu po]i ]ine doliumereu [i nici nu o vei face. |]i voi da timp.

Se ridic` [i merse la baie s` se \mbrace.

***

Urm`toarele zile trecur`, l`sându-i un gust dulce-amar. |nfiecare diminea]`, Wayne o aducea \napoi la Pinevale. Sigur, ar fiputut face drumul cu ma[ina, dar Teslyn prefera s` mearg` c`lareprin p`dure, s` simt` roua pe care crengile o scuturau pe bra]ulei, razele soarelui mângâindu-i fa]a [i vântul jucându-se \n p`rulei. Ajuns` la Pinevale, \ncerca s` fac` munca de birou [i s` ]inèviden]a la zi. Din când \n când, mergea la joag`re [i, dac`muncitorii aveau probleme, i le spuneau ei. O impresiona\ncrederea pe care ace[tia i-o ar`tau, acum, când Mary [i Jimlipseau. Nu avea cum s` aib` solu]iile, dar pentru situa]iileurgente \i telefona lui Wayne, iar pentru problemele de rutin`,a[tepta pân` acesta venea s-o ia dup`-amiaza pentru a-i ceresfatul.

La Tinarua, mergeau amândoi s` se plimbe [i \ntotdeauna eraminunat, c`ci Wayne cuno[tea cele mai nemaipomenite locuri [i

110 SALLY TREVOR

priveli[ti: c`r`ri de munte unde parfumul florilor s`lbatice teame]ea, stânci abrupte, cascade, vì. {i, când credea c` nu mai enimic nou de v`zut, o surprindea cu \nc` un col]i[or din acel]inut, a c`rui frumuse]e \i tìa respira]ia.

Teslyn [tia c` niciodat` nu fusese mai fericit` decât \n acelezile când lucra diminea]a la Pinevale [i petrecea timpul liberal`turi de b`rbatul pe care-l iubea mai mult decât orice pe lume.

Cu toate acestea, nu putea s` nu fie [i umbra unei triste]i:fiecare minut care trecea apropia \n mod inevitabil sfâr[itul. Marytelefonase de la spital [i anun]ase c` opera]ia reu[ise, a[a c`, \nscurt timp, avea s` se \ntoarc` la Pinevale cu Jim. Mai devremesau mai târziu, [i ea trebuia s` plece de-acolo.

Nu putea r`mâne acolo definitiv, a[a cum vroiau socrii ei.Acolo, al`turi de ei, \n fosta lui camer`, amintirea lui Alec ar fi fost[i mai vie, [i mai dureroas` ca de obicei. Apoi, era Wayne. |l iubea[i avea s`-l iubeasc` totdeauna, tocmai de-aceea era atât dechinuitor s` se afle \n apropierea lui. Nu-i era \ng`duit decât s` iacu ea câteva amintiri pe care s` le p`streze toat` via]a: Waynec`lare, st`pânindu-[i calul cu mìestrie; Wayne \n lumina aurie aapusului; Wayne râzând de ceva ce spusese ea ... apoi amintireaclipelor lor de intimitate.

|n ziua când Mary se-ntoarse la Pinevale, Wayne o aduse peTeslyn cu ma[ina. La mic` distan]` de ferm`, Wayne \ncetini [i-ilu` mâna:

Nu \nseamn` c` ne desp`r]im.– Sigur c` nu, \i zâmbi ea.– {i nici nu \nseamn` plecarea ta definitiv` de la Tinarua.


– Nu renun]i u[or.– Când \mi doresc ceva foarte mult, nu. Te doresc, iubito.– Wayne ...– Am spus c`-]i dau timp. – |i d`du drumul mâinii [i se

concentr` din nou asupra drumului. |]i las oricât de mult timp.Dac` s-ar putea c`s`tori cu Wayne! Nimic n-ar fi mai minunat

decât via]a al`turi de el.Mary cobor\ treptele \n \ntâmpinarea lor – ca prima dat` când

venise. {i totu[i, de[i trecuse atât de pu]in de-atunci, ceva seschimbase: Pinevale devenise un fel de c`min pentru ea, iar peMary o pl`cea foarte mult.

– Cum se simte Jim? \ntreb` [i Teslyn [i Wayne \n acela[i timp[i to]i trei izbucnir` \n râs.

Acum, când Mary ar`ta atât de fericit`, puteau râde.– E bine. Arde de ner`bdare s` se-ntoarc` acas` [i s` se apuce

de treab`. Cred c` asta este tipic pentru to]i b`rba]ii: nu a[tepta]is` v` \ns`n`to[i]i complet [i vre]i s` relua]i munca.

– Teslyn a f`cut treab` bun` \n lipsa ta.– {tiu, m-am uitat \n registre. Draga mea, ne-ai luat o mare

grij` de pe umeri. Jim abia a[teapt` s` te cunoasc`.Wayne refuz` invita]ia lui Mary de a r`mâne la mas` [i,

privindu-l plecând, Teslyn avu senza]ia c` se \ncheie un capitoldin via]a ei.

Apoi, \[i spuse c` oricum, trebuia s` fie preg`tit` pentru ziua\n care va pleca definitiv de acolo, pentru s`pt`mânile [i lunile \ncare va trebui s` g`seasc` modalitatea de a trì f`r` Wayne.A[adar, \ncerc` s` fac` atunci \nceputul [i o urm` pe Mary \n

112 SALLY TREVOR

buc`t`rie alungând triste]ea, bucuroas` c`, fiind atât de multe dediscutat, putea s` uite, fie [i pentru câteva clipe, ceea ce-ofr`mânta.

– Ai spus c` Jim vine acas` vineri?– Da, tocmai bine ca, pân` atunci, s` fie gata pr`jitura

preferat`.– Mary, [tii c` e[ti cu totul alta decât acum o s`pt`mân`?– Da, draga mea, a[a e. Dar, [tiindu-l pe Jim atât de bolnav,

nici nu puteam gândi bine.– |l iube[ti foarte mult, spuse Teslyn \ncet, gândindu-se cum

poate fi s` trìe[ti timp de treizeci de ani al`turi de b`rbatul pecare-l iube[ti.

– Foarte mult. De aceea ... T`cu pu]in, apoi continu`, dus` pegânduri. Sigur, am avut [i noi momentele noastre mai bune [imai rele, ca toat` lumea: momente de mare fericire, dar [i demare triste]e. Dar a fost o c`snicie bun`; f`când un bilan], a fosto c`snicie bun`.

Cum a fost posibil ca Alec s` fie rezultatul acestei c`snicii? Astaera ceva ce Teslyn nu putea \n]elege. De fapt, nici nu inten]ionas` intre \n am`nunte [i s` cerceteze – cine [tie ce experien]etrìte \n copil`rie l`saser` urme permanente asupra sensibilit`]iibìatului!

– Va fi o s`pt`mân` plin` de evenimente.– Da?!– Nepotul nostru se \ntoarce la Pinevale.– Joshua?– }i-a povestic Alec despre el?


Nici un cuvânt. Tot a[a cum n-a spus nimic despre mama luiminunat` sau despre planta]ia unde s-a n`scut [i a crescut.

– Când am mers c`lare cu Wayne, am trecut pe lâng` casa lui.– {tii cum e cu proprietatea?– Da, r`spunse Teslyn dup` o scurt` ezitare. Tat`l lui Joshua

[i Jim au fost fra]i [i au mo[tenit planta]ia \mpreun`.– A[a este.Mary p`ru c` inten]iona s` spun` mai mult, dar se r`zgândi.– Wayne spunea c` Joshua e la Paris.– Da, studiaz` artele. Este un tân`r talentat, cu toate c` nu [tiu

la ce-i vor folosi artele aici, la Pinevale. Important este c` se-ntoarce acas`.

– A aflat de Jim?– I-am telefonat. A \n]eles cât de greu ne este, chiar [i cu

ajutorul tù. M` bucur c`-l voi vedea din nou.– Când vine?– Luni. Joshua este o persoan` deosebit`. Cred c`-]i va pl`cea.|ncepur` s` fac` pr`jiturile chiar din acea zi – nu numai

preferata lui Jim, ci [i alte câteva feluri, \ncât Teslyn se-ntreba cineavea s` m`nânce acea cantitate uria[`. Nici nu mai conta, atâtatimp cât se sim]ea \n elementul ei.

Wayne veni dup` dou` zile s` discute cu Mary câteva chestiuniprofesionale, dar au existat [i câteva minute \n care r`mase singurcu Teslyn.

– E[ti palid` [i ai un aer obosit, observ` el, privindu-i lungfa]a.

– Foarte m`gulitor! glumi ea.

114 SALLY TREVOR

– Te sim]i bine? o \ntreb`, mângâindu-i obrazul.Ar fi putut s`-i spun` adev`rul: c` dormise foarte pu]in de

când plecase de la Tinarua, c`, atunci când dormea, \l visa numaipe el, c`-i va fi imposibil s`-l uite [i c` era dureros s`-[i dea seamade acest lucru. |n loc de toate acestea, \i zâmbi.

– Am f`cut pr`jituri \mpreun` cu Mary. Nu-i deloc u[or!Wayne nu p`ru deloc convins, dar nu mai insist`.– Tinarua pare pustie de când ai plecat.– {tii cu adev`rat s` flatezi o femeie.– Nu, iubito. Sunt doar un b`rbat care se simte \ngrozitor de

frustrat.– Wayne ...– Wayne, Wayne, repet` el \n ironie. Te rog, Wayne! Nu,

Wayne. Vreau s` m` c`s`toresc, cu tine Teslyn.– {tii bine care e pozi]ia mea.– Mai curând sau mai târziu.– Nu pot; [tii bine.– Preferabil mai curând.– E[ti imposibil! râse ea, de[i nu-[i mai putu st`pâni lacrimile.– Iar tu, ambigu`: m` dore[ti tot atât de mult cât te doresc [i

eu, Teslyn. Dar, nu [tiu din ce motiv, ai hot`rât s` te re]ii.– Cuno[ti motivul.– {tiu doar ce-mi spui tu. |]i respect sentimentele, Teslyn, dar

nu voi renun]a. }i-am promis timp, draga mea, dar nu o ve[nicie.


Capitolul 9

Teslyn o \nso]i pe Mary la spital. |n hol erau câ]iva b`rba]i,dar, \nc` \nainte de a vedea bra]ul bandajat, [tiu dintr-o privirecare dintre ei era Jim. |nalt [i robust. Jim avea acela[i fel de a-[i]ine capul ca Alec, aceea[i form` a nasului [i a gurii. Aici se oprea\ns` asem`narea dintre cei doi, se gândi ea \n timp ce Mary f`ceaprezent`rile.

Dac` Alec fusese un b`rbat sofisticat, un adev`rat om de lume,c`ruia \i pl`cea s` epateze [i s` farmece, tat`l sù, chiar dac` era\mbr`cat \n costum, r`mânea un om de la ]ar` – un fermier. |nplus, \nc` de la prima vedere, d`dea impresia de om pe care teputeai baza la nevoie.

– A[adar, ea e Teslyn a noastr`, spuse el \ncet, privind-o\ndelung, gânditor, \nainte de a o strânge cu putere \n bra]e.

– M` bucur c` te sim]i mai bine, spuse ea zâmbind,impresionat` de c`ldura gestului [i a cuvintelor sale.

– |ntr-adev`r, acum e mult mai bine; de altfel, nu cred c` vadura mai mult de câteva s`pt`mâni pân` ce bra]ul va fi completvindecat [i-mi voi putea relua munca. Privi câteva clipe bandajul,apoi spre so]ia sa. E chiar mai dr`gu]` decât ai spus, Mary. Fiulnostru avea gust.

– Stai s` vezi cum s-a descurcat la ferm` \n lipsa noastr`! {i-acum, s` plec`m odat` de-aici [i s` mergem acas`.

Pe drum, Teslyn \i asculta discutând, necontenind a se mira deafec]iunea dintre cei doi – o afec]iune \n care o incluseser` [i peea, de[i aveau suficiente motive de a fi cel pu]in re]inu]i fa]` deea. |n definitiv, vorbise o singur` dat` cu ei la telefon, dup`moartea lui Alec, f`r` s` se gândeasc` s` le dea adresa; [i totu[i,o acceptaser`, ba mai mult, o pl`ceau. Pentru simplul fapt c`fusese so]ia lui Alec, rev`rsau asupra ei, \n mod necondi]ionat, oc`ldur` [i o afec]iune la care ea nu se a[teptase. Probabil c` ar ur\-o dac-ar [ti adev`rul.

Nici ea nu [tia exact ce se \ntâmplase \n noaptea aceea [i nuva [ti niciodat`, dar nu putea exista o alt` explica]ie pentru aceldezastru.

Lui Alec \i pl`cuse \ntotdeauna s` conduc` ma[ina cu vitez`nebuneasc`, dar avea reac]ii rapide [i un sim] al supravie]uiriifoarte dezvoltat, a[a c`, \n condi]ii normale, n-ar fi intrat cuma[ina \ntr-un stâlp.

– A[adar, \]i place Pinevale? \l auzi, la un moment dat, pe Jim\ntrebând-o.

– Foarte mult.– Este a[a cum Alec a descris acest loc?


Nu putea spune acestor doi oameni c` fiul lor nu pomenisenici un cuvânt de casa lui natal`.

– Da, sigur, numai c` e [i mai frumos decât \n descrierile lui.– A[a este; aici locuim de când ne-am c`s`torit [i niciodat`

n-am avut nici cea mai mic` dorin]` de a pleca \n alt` parte.Jim era fericit s` se \ntoarc` acas`; se vedea pe chipul lui, i se

citea \n privirea cu care p`rea s` recunoasc` fiecare copac ca peun prieten drag. B`rbatul acesta \[i iubea p`mântul cu o pasiunepe care unii o rezervau doar rela]iilor cu femeile. Mai v`zuseaceea[i expresie pe chipul lui Wayne, când c`l`rea pe potecile dinTinarua. |[i sim]ea inima grea sub povara dulce a acestei amintiri.

Wayne era invitat la ceai. Pl`cerea lui de a-l revedea pe Jim eraevident`, dar, din p`cate, nu putu r`mâne decât cât s` gustepr`jiturile f`cute de Mary [i de Teslyn [i s` le decreteze ca fiindexcelente, apoi trebui s` plece. De data aceasta. Teslyn nu maiavu ocazia s` r`mân` singur` cu el nici m`car pentru câteva clipe,fapt ce o f`cea s` se simt` atât u[urat`, cât [i trist`. Fiecare clip`petrecut` al`turi de Wayne era pre]ioas`, dar trebuia s` seobi[nuiasc`, totu[i, cu ideea c` foarte curând avea s`-l p`r`seasc`pe b`rbatul iubit.

– Dup` cum ]i-am spus. Joshua vine luni, zise Jim dup` ceWayne plec`, apoi schimb` o privire semnificativ` cu Mary.

– Teslyn, draga mea, vrem s`-]i vorbim, spuse aceasta. |nleg`tur` cu Pinevale: [tii c` Jim [i fratele lui, Marius, au mo[tenitplanta]ia. Acum, Joshua a mo[tenit partea tat`lui sù. Bine\n]eles,Alec ar fi mo[tenit partea noastr`. Acum, pentru c` fiul nostru numai este, o vei mo[teni tu.

118 SALLY TREVOR

Teslyn se uit` lung la Mary, apoi la Jim. Probabil c` glumea. |[iaminti c` [i Wayne \ncercase s-o provoace pe aceast` tem`, darMary [i Jim p`reau serio[i. Brusc, i se f`cu frig; era ca [i cum s-arfi aflat \ntr-o cu[c`. |nghi]i cu mari eforturi, apoi scutur` din cap.

– Nu pot s` accept.– Nu po]i s` accep]i?! De ce nu, draga noastr`? \ntreb` Jim, nu

numai nedumerit, dar [i pu]in jignit.Teslyn nu voia s`-l jigneasc` nici pe el, nici pe Mary, dar ce

propuneau ei era pur [i simplu imposibil.– Bine, dar nici nu m` cunoa[te]i.– Ba, cred c` da, spuse Mary. Uneori nu-]i trebuie mult timp

ca s` cuno[ti pe cineva: e[ti o fat` cu suflet bun, sensibil`, dar [ira]ional`.

– Bine, dar trebuie s` mai fie [i altcineva, vreo rud` ...– Nimeni. Nu era decât Alec, iar tu ai fost so]ia lui.– Nu \n]eleg, spuse Jim. De diminea]` spuneai c`-]i place

Pinevale foarte mult.– |mi place, \ntr-adev`r. Dar nu cuno[team inten]iile voastre.– Nu erau evidente?– Nu! Niciodat` nu m-am gândit ... {i, de ce a]i vrut s`

discut`m chiar \n seara aceasta? Abia te-ai \ntors acas`, Jim.– Pentru c` vine Joshua, \i explic` Mary. Având \n vedere

\ntoarcerea lui, ne-am gândit c` trebuie s` [tii.Parc-ar fi vrut s` spun` “s` fii preg`tit`”. Preg`tit` pentru ce?!

Teslyn nu \n]elegea. Nu [tia decât c` nu putea sub nici o form` s`devin` proprietara planta]iei care a fost, cândva, locul \n care sen`scuse [i crescuse Alec.


– |n]elegi, nu-i a[a? \ntreb` Jim, \ngrijorat.– Acum, las-o s` plece, interveni Mary. A fost un adev`rat [oc

pentru ea. Are nevoie de timp de gândire.

***

Dup` dou` zile, când Joshua trebuia s` soseasc`, Teslyn \nc`se mai gândea. De fapt, se sim]ea purtat` de un vârtej de gânduri,tot a[a cum, fizic, se sim]ea prins` \ntr-o capcan` din care trebuias` ias` f`r` s`-i r`neasc` pe Jim [i pe Mary.

Mary inten]ionase s` mearg` ea \ns`[i la gar` s`-l aduc` penepotul sù, dar se oferise un vecin s` fac` acest serviciu, pentruc` tot mergea \n direc]ia aceea.

Joshua sosi pu]in \nainte de prânz [i, când cobor\ din ma[in`[i se-ndrept` spre verand`, Teslyn avu \nc` un [oc – de dataaceasta, mult mai \ngrozitor decât vestea c` jum`tate din Pinevaleavea s`-i apar]in` \ntr-o bun` zi. Pentru o clip` – o clip`\nfior`toare – avu impresia c` Alec se-ntorcea la ea. Apoi, \[i d`duseama c` nu era Alec, ci un b`rbat care sem`na cu acela de parcì-ar fi fost frate geam`n: aceea[i statur` robust`, \ndesat`, aceea[iculoare de p`r, aceea[i fa]` \ncadrat` de barb`.

Palid`, când Mary [i Jim terminar` s` se \mbr`]i[eze [i i-lprezentar`, Teslyn abia reu[i s` schi]eze un zâmbet.

|nainte de prânzul festiv preg`tit de Mary \n cinstea \ntoarceriilui, Joshua se apropie de Teslyn cu un pahar de vin \n mân`.

120 SALLY TREVOR

– |mi pare rù pentru ceea ce i s-a \ntâmplat lui Alec.– Mul]umesc.– De cât timp era]i c`s`tori]i? De doi ani?– De trei.– A]i avut copii?– Nu. Probabil c` ai crescut \mpreun` cu Alec, \ncerc` ea s`

devieze pu]in discu]ia concentrat` prea mult asupra ei.– Da; el era pu]in mai mare, dar ne petreceam mult timp

\mpreun`, când Alec nu era cu prietenii de vârsta lui. Dar nedistram de minune. |mi amintesc, de exemplu, când ne-a urm`ritacel taur furios ... A fost vina noastr`, nu trebuia s` ne aventur`mpân` acolo ... Dar, desigur, cuno[ti \ntâmplarea.

Nu [tia absolut nimic.– Mai poveste[te-mi o dat`.– Eram \n cùtare de distrac]ii [i ideea de a ne apropia de acel

taur ni s-a p`rut palpitant` ...Vocea lui Alec, se mir` ea \nc` o dat` \n timp ce el povestea.

Zâmbetul lui Alec ... Desigur, erau deosebiri – sau, cel pu]intrebuia s` existe – dar asem`n`rile erau mult mai izbitoare. Ceironie a sor]ii! Era ca [i cum dublura lui Alec venise special s-ochinuie.

– Nu [tiam c` voi g`si o companie atât de \ncânt`toare aici, laPinevale, \l auzi la un moment dat pe Joshua spunând, \n timp ceo privea atent.

– Nu voi mai r`mâne mult timp aici.|n \nc`pere se f`cu brusc lini[te [i, v`zând c` Jim [i Mary \[i

a]intiser` privirea asupra ei, Teslyn \[i d`du seama c-o auziser`.


– Vrem s` r`mâi, spuse Mary.– {tiu, dar am serviciu, o cas` ...– Speram ca aceasta s` devin` casa ta acum, Teslyn, spuse Jim

blajin. {tii asta.Nu vroia pentru nimic \n lume s`-i supere pe p`rin]ii lui Alec.

Pe de alt` parte, se sim]ea din ce \n ce mai sufocat` [i \ngr`dit`.Poate c`, dac` nu s-ar fi men]ionat acea mo[tenire, lucrurile ar fidecurs firesc.

– |mi place mult aici la Pinevale [i nici nu m` gândesc s` plecatâta timp cât ave]i nevoie de mine. Totu[i, am un serviciu ...

|n]eleg ce vrea Teslyn s` spun`, zise Mary. {i-a abandonatbrusc gospod`ria [i munca, \n sfâr[it, tot ce-nsemna via]a ei acolo,pentru a veni aici, l`sând probabil tot felul de obliga]iine\mplinite.

– Aha, vrei s` la[i totul \n ordine, trase Jim concluzia [i se\nsenin` la fa]`.

Nu avea nici un rost s` insiste \n acel moment, se gândi Teslynhot`rât` s` reia discu]ia doar când Jim avea s` fie completrestabilit. Pân` atunci, va r`mâne al`turi de ei – sim]ea c` ledatoreaz` m`car atât. |ntre timp \ns`, trebuia s`-i fac` s` \n]eleag`c` nu putea accepta acea mo[tenire.

R`sufl` u[urat` când, p`r`sind terasa [i mergând \n sufrageriela mas`, conversa]ia se concentr` asupra [ederii lui Joshua laParis timp de doi ani.

La fel ca Jim [i Mary, Teslyn asculta plin` de interes povestirileacestuia, mai ales c` erau spuse cu mult sim] al umorului [i \ntr-un stil foarte captivant.

122 SALLY TREVOR

Dup` ce termin` de mâncat, \n timp Joshua [i Jim ie[ir` s`discute pe verand`, Teslyn o ajut` pe Mary la buc`t`rie, apoi, subsemnul unei nelini[ti ciudate, se \ndrept`, aproape f`r` s`-[i deaseama, spre grajduri [i, sub impulsul momentului, \nc`lec` peToby [i porni spre p`dure. Era o senza]ie minunat`: vântul \ir`corea obrajii [i se juca \n p`rul ei, dându-i impresia de libertatetotal`.

Ajuns` la o bifurca]ie a potecii, \[i aduse aminte c` un drumducea \napoi la grajduri, iar cel`lalt, la Tinarua. Nu ezit` decât oclip`, apoi se hot`r\ imediat.

Wayne era la joag`re [i, cum lucr`torii plecaser`, discuta cu[eful lor. Zgomotul copitelor calului \l f`cu s` se-ntoarc` [i, dup`ce o privi o clip` mirat pe Teslyn, pe chip \i ap`ru o expresie de\ncântare.

– Ce pl`cere! o \ntâmpin` el.– Nu te superi?– Ce \ntrebare prosteasc`! Nu cobor\, Teslyn; tocmai plecam

[i eu spre cas`. Ce te aduce?– M` plimbam \n direc]ia asta [i m-am gândit s` trec s` te

salut.– Ce dezam`gire! Credeam c` vii s`-mi spui c` te-ai r`zgândit

[i c` vrei s` te m`ri]i cu mine.– Nu ... nu `sta e motivul.– P`cat. Sper, totu[i, c` \ntr-o zi, va fi acesta. A venit Joshua?– Da.– {i ... n-ar trebui s` fii la Pinevale? |ntoarcerea nepotului

r`t`citor trebuie s` fie un eveniment deosebit.


– Chiar este ...– Spune-mi, de ce ai venit?– Vroiam ... s` fiu pu]in singur`.– Te-a sup`rat Joshua?|ngrozitor. De câte ori \l priveam, sim]eam c` s-a \ntors Alec s`

m` pedepseasc`.– Nu, sigur c` nu ... Wayne, trebuie s`-]i vorbesc.O privi atent la expresia tulburat` a chipului ei, apoi d`du

pinteni calului.– E mai u[or s` discut`m acas`.Ajun[i la ferm`, Teslyn r`mase pe verand` pân` când Wayne

aduse ceva de bùt. Soarele de dup`-amiaz` poleia vârfurilecopacilor cu un auriu translucid – era o priveli[te cu care seobi[nuise deja \n scurta ei [edere la Tinarua [i care-i devenisefoarte drag`. Acum, rev`zând-o, era ca o \ntoarcere acas`. Visultrebuia \nlocuit repede cu luciditate: pentru ea, Tinarua nu aveas` \nsemne niciodat` “acas`”!

– Sunt gata s` te-ascult, spuse Wayne.– Jim [i Mary vor s`-mi lase mie partea lor de ferm`.– Aha!– {tiai ...– Pesemne c` [i tu.– Ai f`cut mai de mult o aluzie, dar nu te-am crezut.– Nu ]i-ai imaginat c` se va \ntâmpla a[a?– Nu, Wayne, chiar ai putut s` crezi asta?O privi ca [i cum ar fi \ncercat s` citeasc` \n adâncul sufletului

ei, apoi o sclipire cald` \i juc` \n ochi.

124 SALLY TREVOR

– Atunci, mi se p`rea evident; acum \mi dau seama c` m-am\n[elat.

– Oare ]i-ai putut \nchipui c-am venit la Pinevale pentru c`vânam mo[tenirea?

– Ei bine, n-ar fi fost unicul caz.– Nu sunt a[a! Furioas`, se ridic`. Dac` nu \n]elegi acest

lucru, \nseamn` c` nu m` \n]elegi deloc.– Ba da, te \n]eleg.– Atunci, \n prima zi, când mi-ai ar`tat casa lui Joshua, ai fost

atât de dur!– Te-am pus la \ncercare.– Chiar era nevoie s` faci asta? Trebuia s`-]i fi dat seama de

caracterul meu.– A[a este; te rog s` m` ier]i.Wayne \[i cerea scuze?! Tulburat`, Teslyn vru s` se

\ndep`rteze de el, dar el o prinse imediat de mân` [i o trase\napoi.

– Nu pleca. Nu \nc`.– Trebuie.|ncerc` s`-i reziste, dar ca de fiecare dat`, nu reu[i.– Ai vrut s` discut`m, zise el, for]ând-o s` se a[eze \n bra]ele

lui. {i eu vreau s`-]i vorbesc. La \nceput, am crezut c` e[ti egoist`[i nep`s`toare. Alec \[i ignorase p`rin]ii, iar dup` moartea lui, cuexcep]ia acelui telefon, te-ai purtat de parc` nici n-ar fi existat.

– {tiu, dar ...– Las`-m` s` termin, iubito. Asta se-ntâmpla \nainte s` \ncep

s` te cunosc. Acum \ns`, te cunosc. Indiferent ce idei


preconcepute am avut la \nceput, ele nu mai conteaz` pentrumine de mult timp. E[ti plin` de c`ldur` [i de blânde]e. De cecrezi c` vreau s` fii so]ia mea?

Speram c` m` iube[ti. Dac` nu vrei decât pe cineva cald [iblând, o mul]ime de fete ar putea \ndeplini aceste condi]ii. |norice caz, nu pot fi so]ia ta, a[a c` nu e nici o nenorocire c` num` iube[ti.

– De fapt, n-ai venit aici s` discu]i despre c`s`torie cu mine, civroiai s`-mi spui ceva legat de Pinevale.

– A[a este; nu vreau acea parte de mo[tenire.– De ce nu?– A[a ceva nu-i pentru mine, Wayne. Mi-am organizat via]a \n

ora[.– Nu prea \mi vine s` cred.– Nu pot sta aici, \n Lowveld!Protestul ei era exagerat de vehement.– Le-ai spus asta lui Jim [i Mary?– Da.– {i cum au reac]ionat?– Jim s-a \ntristat, iar Mary a pus pe seama [ocului pe care

l-am avut la vestea primirii mo[tenirii, [i a spus c` am nevoie detimp s` m` gândesc.

– A fost un [oc?– Da.– De ce, Teslyn, de ce?Nu-i putea spune, pentru c` asta ar fi \nsemnat s`-i

povesteasc` despre c`s`toria ei, ceea ce nu putea face.

126 SALLY TREVOR

– N-ai \n]elege.Wayne t`cu o clip` \nainte de a-i r`spunde.– Poate c` a[ \n]elege, dac` m-ai l`sa. Am impresia c` Alec are

un rol \n toat` aceast` poveste. Uite, te-am sim]it \nfiorându-te.– Nu mai vreau s` discut`m despre asta.|nchizând ochii, Teslyn \[i \ngrop` fa]a la pieptul lui, iar el o

cuprinse cu amândou` bra]ele. |ncerca s`-[i spun` c` n-ar trebuis` se lase \nv`luit` de vraja acelui moment, dar, \n acela[i timp,[i-ar fi dorit s` r`mân` pentru totdeauna acolo, la pieptul lui, ca[i cum clipa aceea unic` putea fi suspendat` \n eternitate.

|n cele din urm`, Wayne o \ndep`rt` pu]in, atât cât s-o poat`privi \n ochi [i-i cuprinse fa]a cu palmele.

– Nu \n]eleg; n-are rost s` m` prefac c` a[ \n]elege. |n oricecaz, ai dovedit c` nu te intereseaz` averea.

– Nu m-a interesat niciodat`.Era ciudat cât de mult o duruse faptul c` Wayne o judecase pe

nedrept.– {tiu. Acum, poveste[te-mi despre Joshua.Nu cred c` pot s` suport [i s` stau la Pinevale atâta timp cât

este [i el acolo.– Pare s` fie o persoan` pl`cut`, spuse ea pe un ton ce spera

s` fie cât se poate de deta[at.– Consider`-l \n continuare a[a.– De ce?!– Ai spus despre mine tot felul de lucruri oribile, dar \n acela[i

timp, ai recunoacut c` m` dore[ti. Un singur lucru n-ai spusniciodat` despre mine – c` a[ fi o persoan` pl`cut`.


– Pentru c` nici nu e[ti, Wayne North, r`spunse eaprovocator.

– Mul]umesc lui Dumnezeu pentru asta. Ai grij`, Teslyn, nute-ndr`gosti de Joshua.

– Nici o [ans`!– Bine! A[ vrea s` te ]in aici toat` noaptea, iubito [i, \ntr-o

bun` zi o voi face, indiferent de protestele tale. Dar acum se face\ntuneric [i nu vreau s` te-ntorci singur`, noaptea.

– Ai dreptate; am s` plec.– Te conduc.Dar, \n aceea[i clip`, bra]ele lui o cuprinser` din nou [i

s`rutul lor, nes`]ios, aducând [i dând bucurie \n egal` m`sur`, setransform` \ntr-o adev`rat` s`rb`toare a sim]urilor dezl`n]uite.

– Te duc eu mai târziu ...– Nu, reu[i ea s` spun` \ntr-o str`fulgerare de luciditate, de[i

niciodat` nu sim]ise o dorin]` mai puternic` de a se d`rui.– Teslyn, iubito, nu sim]i c` este ceea ce trebuie s` se

\ntâmple?– Nu, nu acum. Trebuie s` plec.– Atunci, f`-o cât mai repede, \nainte s` te duc \n patul meu,

indiferent de scrupulozitatea ta.Joshua d`du semne c` vrea s` mai r`mân` \n living cu Teslyn,

dup` ce Mary [i Jim merser` s` se culce.Pretext` c` e obosit` [i se retrase [i ea destul de devreme. |n

seara aceea, Joshua \i amintea de Alec mai mult ca oricând [i nusuporta s` fie singur` cu el. |i vorbi \ns` cu blânde]e, astfel \ncâts` nu aib` aerul c`-l respinge.

128 SALLY TREVOR

F`r` s` vrea, se-ntreb` dac` nu cumva ar fi putut ar`ta uneorimai mult` toleran]` [i fa]` de Alec.

Ajuns` \n camera ei, Teslyn constat` c` nu e deloc obosit`.C`l`toria de la Tinarua la Pinevale, al`turi de Wayne care insistases-o \nso]easc`, fusese ca \ntotdeauna plin` de farmec, umplând-ode energie, a[a c`, \n nici un caz nu sim]ea nevoia s` se culce.Pentru prima dat`, \ns` dup` ce era \n bra]ele lui Wayne, gândulei nu se concentra asupra lui, ci asupra lui Joshua. Ciudat era c`nimeni nu comenta nimic asupra asem`n`rii izbitoare. Sau, poatec` p`rin]ii lui nici nu [tiau cum ar`ta el recent.

Deodat`, \[i aminti de fotografie. Inten]ionase s` le-o aratep`rin]ilor lui la venirea lui Jim acas` de la spital, dar uitase. Vaamâna pân` luna viitoare, când era ziua lui Mary – o va oferi cuacea ocazie.

Pentru prima dat` de la venirea la Pinevale, sim]i nevoia s`mai priveasc` fotografia lui, a[adar o scoase din buzunarul valizei.

Alec, cu trei ani \n urm`, aproximativ la o lun` dup` c`s`torialor. Avea chipul sc`ldat \n soare [i râdea. B`rbatul din fotografienu sem`na deloc cu adolescentul ale c`rui poze i le ar`tase Mary,ci, cât se poate de clar, cu Joshua.

Cu degete tremurânde, puse fotografia de data aceasta \nsertarul comodei, ca s` nu mai uite s-o ofere lui Mary de ziua ei.

***


|n scurt timp, Teslyn \n]elese bine c` Joshua o pl`cea. Jim [iMary ar`tau o atitudine de deplin` aprobare fa]` de ceea ce p`reas` fie o afec]iune din ce \n ce mai mare din partea lui Joshua.

– E[ti foarte tân`r`, draga mea, spuse Mary \ntr-o diminea]`.Te vei rec`s`tori.

– Poate.– |]i place Joshua, nu-i a[a?– Da, sigur. Mary, doar nu sugerezi s` m` c`s`toresc cu el?!– N-ar fi rù.– E absurd! Dumnezeule, pui la cale c`s`toria, când Joshua

probabil c` nici nu se gânde[te la a[a ceva.– Te place – chiar foarte mult, am impresia.– E ridicol.– O astfel de c`s`torie ar fi un lucru bun.– Pentru Pinevale?Deodat`, Teslyn avu pe deplin revela]ia ra]ionamentului lui

Mary.– Da. Aceast` \mp`r]ire a propriet`]ii \[i are problemele ei.– |l ui]i pe Alec.– Nu, copila mea, nu uit nimic. Alec a fost fiul meu, cum pot

s`-l uit? Dar ai ]inut destul doliu. {i el ar fi vrut s` fii fericit`.Te-n[eli. Nu, n-am s` m` rec`s`toresc niciodat`, nici cu Wayne

pe care-l iubesc mai mult decât mi-am imaginat vreodat` c` potiubi un b`rbat, nici cu Joshua, care, f`r` nici o vin`, \mi inspir`repulsie.

– Nu vreau s` discut despre asta, spuse Teslyn \ncet.– |mi pare rù, n-am vrut s` te sup`r.

130 SALLY TREVOR

Schimbar` subiectul, dar expresia de pe chipul lui Mary l`saclar s` se \n]eleag` c` discu]ia nu era deloc \ncheiat`. Teslyn segândea cum poate pleca mai repede de la Pinevale f`r` s`-idezam`geasc` pe cei doi oameni la care ]inea atât de mult.

Acest gând o fr`mânta din ce \n ce mai serios, când Joshua oinvit` la o plimbare. Acesta \i ocupa cea mai mare parte dintimpul liber [i, de[i ar fi putut s`-l refuze, nu o f`cea. Joshua erafoarte simpatic [i pl`cut [i nu vroia s`-l jigneasc`. {i-apoi,amintindu-i \n permanen]` de Alec, [tia c` nu va \n]elegeniciodat` cât din atitudinea ei de respingere fusese cauzart` decomportamentul acestuia – mai ales acea respingere final`, alc`rei deznod`mânt nu-l prev`zuse.

Mereu acelea[i gânduri o chinuiau. Trecuse aproape un an dela moartea lui Alec [i, când credea c` ajunsese la o oarecare\mp`care cu sine, co[marul re\ncepea cu aceea[i intensitate.

Ar fi vrut s` scape de casa lui Alec [i de omul care-i aminteaatât de mult de el, dar, de dragul lui Mary [i al lui Jim, trebuia s`mai suporte acea situa]ie, m`car pentru un timp.


Capitolul 10

– La telefon, Teslyn, anun]` Jim, \ntr-o duminic` diminea]`.– Pune-]i hainele de c`l`rie, iubito, se auzi vocea lui Wayne la

cel`lalt cap`t al firului [i Teslyn, care nu mai vorbise cu el decâteva zile, se sim]i deodat`, nespus de fericit`.

– De ce?– Pentru c` mergem la o plimbare c`lare. La \ntoarcere, lu`m

o gustare la Tinarua.{i-apoi vom face dragoste; de data aceasta, s-ar putea s` nu

mai rezist, sau s` nu mai vreau s` rezist. Te doresc atât de mult,\ncât doar auzindu-]i vocea, sufletul mi se umple de-un chindulce-amar.

– Nu pot, Wayne.– Vin s` te iau \ntr-o jum`tate de or`.– |mi pare rù, nu pot.– De ce, pentru numele lui Dumnezeu?!

Pentru prima dat`, p`rea c`-[i pierde r`bdarea. E duminic`,nu lucrezi. Te-ai uitat, m`car, s` vezi cum e afar`? E o zi superb`.

Tocmai de aceea. {i-a[a sunt prea multe complica]ii – omo[tenire pe care nu o doresc, un b`rbat care, prin \nf`]i[arealui, \mi aduce \n prezent fantomele trecutului, un alt b`rbat, pecare-l iubesc mai mult decât orice pe lume, dar al`turi de care nupoate exista nici un viitor.

– Sunt ocupat`.Se l`s` o t`cere grea, apoi se auzi din nou vocea lui Wayne, de

data aceasta pe un ton dur.– E[ti speriat`.– Nu fi absurd.– S` fie oare absurd?– Sigur c` da.Strângea receptorul atât de tare, \ncât articula]iile degetelor i

se albiser`.– Crezi c` vom sfâr[i prin a face dragoste.– Suntem la un pas de a[a ceva de fiecare dat` când ne

\ntâlnim.– {i situa]ia \]i scap` de sub control.– Wayne ...– }i-am promis s`-]i las timp, iubito [i asta [i fac. Totu[i ... nu

foarte mult timp. Te doresc.– {tiu.– Te doresc \n patul, \n casa, [i \n via]a mea.– Trebuie s` \nchid acum, Wayne. La revedere.Abia putuse s` rosteasc` ultimele cuvinte.


Fusese o prostie din partea ei s` refuze invita]ia? |n definitiv,câte zile mai avea de petrecut la Pinevale? Fiecare clip` \ncompania lui Wayne era extrem de pre]ioas` – avea s` devin` oamintire cu care s` se hr`neasc` toat` via]a. Putea s`-i telefoneze,s`-i spun` c` s-a r`zgândit. |ncepuse deja s` formeze num`rul lui,apoi puse receptorul la loc \n furc`.

Din buc`t`rie venea miros de cl`tite – \n fiecare duminic`diminea]a, Mary \i r`sf`]a cu cl`tite la micul dejun – [i se auzeauvocile vesele ale lui Mary, Jim [i Joshua.

Teslyn trecu pe lâng` u[a deschis` [i ie[i \n gr`din` s` seplimbe. Avea nevoie s` fie singur`, s`-ncerce s`-[i pun` ordine \ngânduri.

Nici nu ajunse bine \n gr`din`, c`-l auzi pe Joshua strigând-o.– Bun`! \i r`spunse ea, sttr`duindu-se s`-i zâmbeasc`.– N-ai venit la micul dejun!– Nu mi-a fost foame. {i-n plus, este atât de frumos afar`!– Tocmai de asta am venit – s` te invit s` mergem s` ne

plimb`m.– Mul]umesc, Joshua, dar nu pot, am câteva treburi de

rezolvat.– |n nici un caz ast`zi. Jim a propus s` mergem c`lare, iar

Mary a promis c` ne preg`te[te ceva de mâncare s` lu`m cu noi.Parc` to]i conspirau \mpotriva ei, \mpingând-o \ntr-o situa]ie

f`r` ie[ire.“Ce prostie”, se gândi ea imediat. “Nimeni nu m` poate for]a

s` fac ceea ce nu vreau”.– Ce spui, Teslyn?

134 SALLY TREVOR

Joshua \i zâmbea. Era un b`rbat atr`g`tor [i se purta frumoscu ea. Nu era vina lui c`-i provoca repulsie. |ntr-un moment deremu[care pentru c`-l trata atât de nedrept, Teslyn ced`.

– Bine, dar vom face o plimbare scurt`.– Minunat! |mi voi lua [i mapa pentru schi]e. Vreau s`-]i fac

un portret [i ast`zi poate voi fi inspirat s` fac ni[te crochiuri.Drumul era acela[i pe care-l f`cuse de-atâtea ori, mereu cu

aceea[i bucurie, al`turi de Wayne. Acum, \ns`, nu numai c` nusim]ea nici o pl`cere, dar suporta totul cu greu.

Ajungând \n dreptul unui pârâu, Joshua propuse s` seopreasc`, iar Teslyn desc`lec` repede, \nainte ca el s-o ajute –avea oroare s`-i simt` atingerea.

– Nu crezi c` e un loc ideal? coment` Joshua, apropiindu-sede ea.

Era, \ntr-adev`r, [i Teslyn ar fi dorit din tot sufletul s` fie acolo\mpreun` cu Wayne. Ori, din moment ce nu putea \mp`rt`[iacele clipe cu el, pentru ea totul devenea lipsit de importan]`.Regreta enorm c`-l refuzase; ar fii trebuit s`-[i petreac` ziuaal`turi de el [i s` se bucure din plin de fiecare clip`.

Joshua aduse pachetul preg`tit de Mary [i, \n timp ce mâncar`,povesti o mul]ime de \ntâmpl`ri de la Paris, astfel \ncât umplu cuu[urin]` golul l`sat de lipsa de participare a lui Teslyn. Apoi,aceasta \i poz` pentru câteva crochiuri.

– E[ti foarte frumoas`.– Lingu[itorule!– Vorbesc serios.Spui asta doar pentru c` vrei s`-]i pozez.


– Vreau mai mult decât atât.|ntr-o clip`, arunc` hârtia [i creionul [i, cu o mi[care rapid`, o

\mbr`]i[`.– Hei, ce faci?!Luat` pe nepreg`tite, Teslyn nu avu timp s` se fereasc`.– Tu ce crezi?! E[ti atât de minunat`!|[i aplecase capul asupra ei [i era clar c` inten]iona s-o s`rute.

Fiecare fibr` din trupul ei protesta, \ngrozit`. |ncerc` s` sesmulg` din \mbr`]i[area lui.

– Nu m` placi.Pân` [i cuvintele lui erau cele pe care le auzise de atâtea ori

rostite de Alec: “Nu m` placi”. “Nu m` iube[ti”. |[i acoperi ochiicu mâinile, sim]ind c` nu mai suport`.

– Teslyn, te rog. Vreau doar s` te s`rut.– Nu!– Nu m` placi!– Ba da, cum s` nu! Numai c` ...T`cu, ne[tiind ce s` spun`. De fapt, ce era de spus?– Cred c` m-am \ndr`gostit de tine. Te rog las`-m` s` te s`rut,

Teslyn. Nu m` respinge.Pre]ul de a-l fi respins pe Alec fusese mult prea mare. Nici

nu-[i mai putea urma firul gândurilor. S`rutul lui, pe care nu-lmai putu evita, f`cea s`-i zvâcneasc` tâmplele. Involuntar, \[i\ncle[t` pumnii, gata s`-l loveasc`, apoi se ab]inu – ar fi fost ca [icum l-ar fi respins din nou pe Alec.

S`rutul lui devenea tot mai pasional, iar mâinile \ncercau cu\nfrigurare s`-i descheie nasturii bluzei. Totu[i, puterea ei de a

136 SALLY TREVOR

\ndura avea o limit`; n-avea s`-l mai lase s` continue, chiar dac`\l jignea respingându-l.

Tocmai atunci, cuvintele pline de indignare [i furie auzitechiar lâng` ei, \i f`cur` s` tresar`.

C`lare, Wayne era chiar lâng` ei.Joshua se dep`rt` imediat, iar Teslyn \[i acoperi repede

pieptul, unde acesta reu[ise s`-i descheie nasturii.– A[adar, Teslyn, ai avut dreptate când ai spus c` vei fi

ocupat`.– Ne deranjezi, interveni Joshua revenindu-[i imediat. Te rog

s` pleci.– Cu mare pl`cere.– Nu \n]elegi, spuse Teslyn, disperat`.– Ba, cred c` de data asta \n]eleg. V`duva de care nu se poate

nimeni apropia, este, de fapt, o v`duv` vesel`.– Cum \ndr`zne[ti!Contrariat`, Teslyn se ridic`, \nc` mai chinuindu-se s`-[i

\ncheie nasturii.– Ce prostie din partea mea s` cred c` e[ti o ingenu`!– Ai grij`, North! se r`sti Joshua. Vorbe[ti viitoarei mele so]ii.– Te c`s`tore[ti? \ntreb` Wayne pe un ton glacial, f`r` ca

figura lui s` tr`deze vreo emo]ie.– Ce-]i pas`? ripost` Teslyn, plin` de furie [i durere din cauza

atitudinii lui dispre]uitoare.|n clipa aceea, \n mintea ei era un singur gând: cum s` fug`

mai repede din locul acela.


F`r` ca nimeni s-o mai poat` opri, \nc`lec` pe Toby [i porni \ngalop. Auzi \n spatele ei tropot de cal, de asemenea vocea luiWayne, dar dup` umilin]a pe care o \ndurase cu câteva clipe\nainte, nu s-ar fi oprit pentru nimic \n lume. Pe m`sur` ce-[id`dea seama c` urm`ritorul ei putea s-o ajung` din urm` dinclip` \n clip`, Teslyn \[i \ndemn` calul s` alerge tot mainebune[te.

Bine\n]eles c` nu observ` creanga joas` care i se ag`]` \n p`r,trântind-o la p`mânt, \n timp ce calul \[i continua, singur,galopul.

***

Deschizând ochii, Teslyn v`zu c` se afl` \n camera ei de laPinevale. |ncerc` s` se mi[te, dar durerea din um`r o ]intui la loc,smulgându-i un geam`t.

– Teslyn!Era Mary care, plin` de \ngrijorare, se aplec` deasupra ei.– Ce s-a \ntâmplat? Ah, Mary, um`rul ...– {tiu c` doare, draga mea. Ai c`zut de pe cal.– Am c`zut ...?– Nu-]i aminte[ti?– Vag! ... Da ...S`rut`rile greu de suportat ale lui Joshua; dispre]ul lui Wayne;

galopul nebunesc.

138 SALLY TREVOR

– Te-ai lovit la cap [i la um`r, apoi ai le[inat.– Cum am ajuns aici?– Te-a adus Wayne pe calul lui. Eu [i Jim nu eram acas`. Când

ne-am \ntors, erai deja \n pat. Ne-am speriat \ngrozitor.– Ah, Mary, \mi pare rù. Wayne m-a a[ezat \n pat?Ro[i, dându-[i seama c` era \mbr`cat` cu o c`ma[` de noapte.– Da. A[teapt` s` te vad`.Teslyn \ntoarse capul. Privirea lui z`bovind pentru o clip`,

plin` de dispre], asupra nasturilor descheia]i de la bluza ei [icuvintele cu care o r`nise erau mult prea vii \n memorie.

– Nu vreau s`-l v`d.– E \n living. St` acolo de când te-a adus.– Spune-i s` plece.– Nu cred c` m` va asculta, draga mea. E hot`rât s` discute cu

tine. {tii ... când \[i pune ceva \n minte ...Da, Wayne era un om hot`rât, neobi[nuit s` fie \nfruntat.

Trebuie s` fi fost foarte greu pentru el s` fie refuzat de o tân`r`\nc`p`]ânat` care, \n schimb, dup` toate aparen]ele, era foartedispus` s` se ofere altui b`rbat.

– Bine, s` vin`.|i va asculta acuza]iile, apoi \i va spune c` nu se vor mai vedea

niciodat`.Abia intr` Wayne \n camer` [i Teslyn sim]i c`-[i st`pâne[te din

ce \n ce mai greu b`tìle inimii. Era inutil s`-[i spun` c` va veni ovreme când \l va uita, sau va \nceta de a-l mai iubi.

– Mul]umesc. Mary mi-a spus c` m-ai adus acas`.– Nu te mai str`dui s` faci conversa]ie politicoas`.


{i dac`-]i trece cumva prin minte s` te jenezi pentru faptul c`]i-am pus c`ma[a de noapte, aminte[te-]i c` nu e deloc cazul!

– Ce dore[ti?– O explica]ie.– E[ti furios pentru c` te-am refuzat [i am ie[it apoi cu Joshua;

[i pentru c` m-a s`rutat.– Nu sunt numai furios, ci [i dezgustat.Ceva din tonul lui o surprinse.– Când am cùtat \n lucrurile tale s` g`sesc c`ma[a de noapte,

am g`sit asta. Scoase din buzunar fotografia [i o \ntinse spre ea.Alec?

– Da.– Leit Joshua.– Da ...– Ce naiba faci, Teslyn?! |n]eleg c` ]i-ai iubit so]ul, dar e[ti

chiar atât de obsedat`, \ncât s` te arunci \n bra]ele cuiva doarpentru c` arat` ca el?

F`r` a se sim]i \n stare s` vorbeasc`, Teslyn \l privea cu ochiimari, alba[tri, plini de groaz`, parc` ar fi resim]it un [oc.

– Aveam ceva \mpreun`, ceva bun ce s-ar fi transformat \n cevaminunat, dac` ai fi l`sat ca lucrurile s`-[i urmeze cursul firesc.

– Nu \n]elegi, [opti ea.– |nc` una din expresiile tale preferate. Bine, s` admitem c`

nu \n]eleg; explic`-mi. Dar continu`, f`r` s`-i lase r`gazul s-ofac`. – {tiu bine c` m` dore[ti [i totu[i, de fiecare dat` a existat ore]inere. Ai refuzat s` te c`s`tore[ti cu mine [i motivul a fost\ntotdeauna Alec. Apoi, a ap`rut Joshua. N-am [tiut c` seam`n`

140 SALLY TREVOR

perfect cu Alec. De fapt, m` \ndoiesc c` Mary [i Jim suntcon[tien]i de lucrul acesta. Mary mi-a spus c` nu l-a v`zutniciodat` pe fiul ei cu barb`. De ce aceast` rela]ie cu Joshua,Teslyn? L-ai v`zut \n el pe Alec?! Ai crezut c` este ca [i cum ar fiAlec din nou?! Dac` da, este o nebunie! Deja nu mai este cevas`n`tos!

– |]i repet c` nu \n]elegi ...– |l vrei pe Joshua pentru c` l-ai iubit atât de mult pe Alec.– Pentru c` l-am urât! Z`gazul oric`rei precau]ii se rupse.

L-am urât, Wayne!Surprins, acesta f`cu un pas \napoi.– Bine ... [i-atunci?– L-am ucis. L-am ucis pe Alec.|l privi cu ochi plini de groaz`, apoi izbucni \n hohote de

plâns.Wayne o cuprinse \n bra]e, a[teptând r`bd`tor s`-[i verse

lacrimile ce \nchiseser` \n ele atâta timp vina, teama [i frustrarea.– L-am ucis, repet` ea când se lini[ti din plâns.– Poveste[te-mi.La \nceput, Teslyn ezit`, apoi cuvintele se rev`rsar` \ntr-un

torent imposibil de oprit, desc`tu[ate.– Alec nu m-a iubit niciodat`. S-a c`s`torit cu mine pentru c`

altfel nu reu[ea s` m` determine s` fac dragoste cu el.Wayne ascult` t`cut povestea acelei rela]ii care n-ar fi trebuit

s` aib` niciodat` loc. |ntre cei doi nu existase nici o afinitate.Teslyn fusese fermecat` de frumuse]ea lui, de spiritul lui deaventur`, iar el fusese captivat de candoarea ei.


Abia dup` c`s`torie \ncepuse nefericirea. – Alec a \nceput s` m` urasc`. Probabil c` se sim]ea prins

\ntr-o capcan`.– A ob]inut ce-a vrut.– Nu ... |n scurt timp, rela]ia fizic` a \ncetat, recunoscu ea,

ro[ind sub privirea lui p`trunz`toare.– Am sim]it \ntotdeauna c` e[ti aproape total lipsit` de

experien]`, spuse Wayne tandru.– Da, ai avut dreptate.De data aceasta, Teslyn recunoscu f`r` nici o re]inere, de[i

ro[ind [i mai tare. Apoi, continu` s` povesteasc`.|n scurt timp, Alec \[i relu` obiceiurile dinainte de c`s`torie,

petrecându-[i serile, pân` târziu, cu prietenii. Când venea acas`,beat, aproape impunându-i s` fac` dragoste, bine\n]eles c` ea \lrespingea, dezgustat` – ceea ce, \ns`, nu-l \mpiedica s` insiste.De câteva ori, \n primele luni, Teslyn \i cedase, ca apoi s` regreteimediat: tân`rul care o fermecase cu râsul lui vesel [i felul galantde a se purta, se transformase \ntr-un b`rbat brutal, mergândpân` la cruzime.

– Te-a lovit?Teslyn ezit`. Pân` atunci, nu adusese nici o acuza]ie so]ului

care nu-[i mai putea lua el \nsu[i ap`rarea, dar acum cuvintele serev`rsau parc` singure, sc`pate de sub control.

– Da ... parc` \i f`cea pl`cere s` m` r`neasc`. Am \nceput s`-lresping.

C`snicia lor nu mai avea nici o [ans`. Furios pentru c` erarespins, Alec devenea din ce \n ce mai brutal, sim]ind parc` o

142 SALLY TREVOR

pl`cere sadic` \n a o umili de câte ori avea ocazia. |ntre]inea totfelul de rala]ii extraconjugale cu care se lùda \n fa]a ei. Nu acestfapt o deranja – era chiar mul]umit` s` fie scutit`, astfel, depreten]iile lui de a-[i exercita dreptul de so] – ci mila, sau b`taiade joc a cuno[tin]elor lor.

Se hot`râse s` divor]eze cu mult timp \nainte s` \[i anun]eaceast` inten]ie. Fusese \nv`]at` s` considere c`snicia o leg`tur`sfânt`, a[a c` \ndurase acel chin timp de trei ani, pân` cândajunsese la limita suportabilului. Abia atunci \n spusese lui Alecc` vrea s` divor]eze.

– Cum a primit vestea?– Nu i-a venit s` cread`.– De ce? Nu mai exista nimic \ntre voi.Era cel mai greu de vorbit despre partea aceasta, pentru c` aici

intervenea vina ei.– Nu era vorba de dragoste, dar depindea \n oarecare m`sur`

de mine. |[i f`cuse pretutindeni du[mani. |i veneau tot felul deidei de afaceri pe care nu era \n stare s` le realizeze; \n schimb se\mprumuta [i cheltuia nebune[te, f`r` s` mai poat` s` acopereapoi datoriile. De aceea ne mutam tot timpul, pentru a-[i [tergeurma.

– Oamenii aveau \ncredere s`-i \mprumute bani?– Era o persoan` foarte carismatic`; \l credeai foarte u[or.– |n]eleg ... A[a te-a fermecat [i pe tine.– Nici n-a fost greu: eram foarte tân`r`, singur`, naiv`. Poate

c`, de fapt [i eu cùtam pe cineva pe care s`-l iubesc.– Spui c` ajunsese s` depind` de tine.


– Numai eu \i r`m`sesem. Avea o mul]ime de amici, dar to]ierau la fel ca el – oameni pe care nu se putea baza.

Când era disperat, \ntotdeauna venea la mine.– Ca s` te brutalizeze.– {i ca s` discute. Când nu mai [tia ce s` fac`, venea s`-mi

cear` sfatul.– Nu se poate s` nu fi [tiut ce sim]i pentru el.– Eram totu[i so]ia lui.Ar fi putut acum s` se opreasc`, s`-i spun` lui Wayne c` e

obosit`, c` vrea s` doarm`. {tia, \ns`, c` trebuie s` continue, s`mearg` pân` la cap`t.

– |ntr-o sear`, a venit acas` foarte târziu – se \ntâmpla a patraoar` \ntr-o s`pt`mân`. I-am spus c` vreau neap`rat s` divor]ez.

– A refuzat s` accepte?– Da. Avusesem [i \nainte certuri \ngrozitoare pe tema aceasta

[i de fiecare dat` cedasem, s`tul` de scandal. |n seara aceea, n-ammai cedat. I-am spus c` deja consultasem un avocat.

Teslyn t`cu; amintirea acelei nop]i era \nc` vie, chiar dac`trecuse atâta timp de atunci. Rev`zu chipul lui Alec [i se \nfior`.

– M-a rugat s`-i mai dau o [ans`, dar n-am vrut. A spus c` eira]ional ce fac, c` sunt lipsit` de sensibilitate, c` voi regreta dac`m` \nc`p`]ânez \n acea idee. I-am spus c` nimic nu m` poate faces` m` r`zgândesc, indiferent de ce-ar zice sau ce-ar face.

Se opri din nou.– Continua.– A ie[it \n fug`. |n noaptea aceea ...Vocea \ncepu s`-i tremure.

144 SALLY TREVOR

– Atunci s-a \ntâmplat accidentul?– Era dup` miezul nop]ii când a venit poli]ia s` m` anun]e.– {i te-ai \nvinuit pentru asta.– Nu exist` alt` explica]ie. Este adev`rat c` Alec conducea

\ntotdeauna cu vitez` – \mi era \ngrozitor de team` cândmergeam cu el cu ma[ina, dar niciodat` pân` atunci nu se\ntâmplase nimic.

– Asta nu \nseamn` nimic ...– Era disperat când a plecat.– Nu po]i [ti ...– Nu pot fi sigur`, dar este foarte probabil c` s-a \ntâmplat a[a.– D -aceea nu mai vrei s` te rec`s`tore[ti?|n sfâr[it, \n]elesese!– Trebuia s`-mi dau seama \n ce stare se afla. L-am respins de multe ori, dar de data aceea deznod`mântul

a fost tragic.T`cerea care se l`s` \ntre ei i se p`ru lui Teslyn nesfâr[it`.– Acum, trebuie s` [tiu \n ceea ce-l prive[te pe Joshua. Te-ai

gândit c`, dac` te obligi s` \ncepi o rela]ie cu el \]i isp`[e[ti \ntr-un fel vina pe care \]i imaginezi c` o ai?

– Nu suport s`-l v`d pe Joshua, [opti ea.– {i-atunci, de ce te-ai dus cu el dup` ce m-ai refuzat pe mine?– {tiu c` e o prostie, dar am sim]it c`, dac` l-a[ fi refuzat, ar fi

fost ca [i când l-a[ fi respins din nou pe Alec. Nu-l pot suporta peJoshua [i nu e vina lui; de aceea m-am gândit c` trebuie s` m`port frumos cu el.

– Chiar c` e o prostie.


– Nu se va mai repeta. Wayne ... acum \n]elegi de ce nu pot s`primesc mo[tenirea?

– Sigur c` da.Wayne se ridic`, se plimb` pu]in prin camer`, \ncruntat [i

concentrat, apoi veni din nou lâng` patul ei.– |n]eleg multe lucruri. Acum plec, Teslyn. |ncearc` s` dormi,

e[ti extenuat`.Se aplec` [i o s`rut` pe frunte, \ns` f`r` pasiunea cu care

Teslyn se obi[nuise din partea lui pân` atunci.

146 SALLY TREVOR

Capitolul 11

|n fiecare zi, Teslyn a[tepta, sperând c` Wayne va veni. Ar

fi putut telefona la Tinarua; de câteva ori \ncepuse chiar s`

formeze num`rul, apoi renun]ase. Era cât se poate de clar:

Wayne nu mai voia s-o vad`.

|[i amintea expresia de pe chipul lui când terminase de

povestit. Atunci, avusese impresia c` o \n]elesese, sau cel

pu]in, \[i d`dea seama de chinul prin care trecuse. Pe m`sur`

ce zilele treceau f`r` s` primeasc` vreun semn de via]` de la

el, \i era tot mai clar c` se \n[elase.

Pesemne c` Wayne ascultase cu oroare povestea ei, sau

compasiunea lui se \ndrepta spre bietul so] disperat c`ruia

nu i se mai d`duse \nc` o [ans`.

Oricum, \l dezam`gise [i nu mai vroia s` aib` nimic de-a

face cu ea.

Poate c` era mai bine a[a, tot \ncerca Teslyn s`-[i spun`,

c`ci altfel, desp`r]irea de el prin plecarea ei de la Pinevale ar

fi fost [i mai dureroas`.

Singurul lucru \ncurajator era c` Jim \[i revenise complet,

mai repede decât \ndr`zniser` ei s` spere.

– De-acum, m` pot re\ntoarce la munc`, \i spuse Jim

\ntr-o diminea]`.

– F`r` \ns` s` mai ri[ti cu ma[in`ria aceea, \i r`spunse ea,

zâmbindu-i. Jim, ar`]i minunat!

– A[ vrea s` pot spune acela[i lucru [i despre tine, inter-

veni Mary, privind-o cu \ngrijorare.

– Nu m` mai doare atât de tare nici capul, nici um`rul.

– R`nile trupului se vindec` repede, dac` nu e vorba de

ceva foarte grav – [i, slav` Domnului, la tine nu a fost cazul.

Dar m` uit la ochii tì, draga mea. E[ti atât de trist` ...

– E timpul s` plec.

– Prostii! protest` Jim.

Nu \nseamn` c` trebuie s` pleci pentru c` eu sunt

complet s`n`tos. {tii c` aici e[ti acas`.

Era momentul s` fie ferm`. Jim era restabilit, iar Mary nu

mai avea motive de \ngrijorare, a[a c` puteau suporta vestea

mai u[or.

– Trebuie s` plec.

– Bine, dar ... \ncepu Jim.

– Te rog, Jim, nu face s`-mi fie [i mai greu decât \mi este.

148 SALLY TREVOR

Deja avea ochii aproape \n lacrimi.

– E vorba de Wayne, nu-i a[a? \ntreb` Mary.

Teslyn tres`ri, mirat`.

– Este atât de evident? \ntreb` ea \n cele din urm`, cu

durere \n glas.

– La \nceput, nu a fost.

De fapt, sperasem ca tu [i Joshua ... |n sfâr[it, ceva s-a

\ntâmplat \n ziua \n care ai c`zut de pe cal. Nu \n]eleg ce, dar

este \n leg`tur` cu Wayne, nu-i a[a?

– Da. Vrea s` ne c`s`torim.

– N-am [tiut!

– Nu lua]i \n seam`. Oricum, s-a r`zgândit.

– }i-a spus el asta?

– Nu era nevoie. Am avut o discu]ie [i de atunci nu l-am

mai v`zut.

– Sigur c` nu l-ai mai v`zut, spuse Jim. E plecat.

O vag` speran]` \ncol]i \n sufletul ei.

– E plecat de câteva zile.

– |n cazul acesta ...

Nu-[i mai termin` fraza. |n cazul acesta ... nimic. Lic`rul

de speran]` se stinse imediat. Ar fi putut s`-i spun` [i ei

despre planurile lui, s`-[i ia r`mas-bun. Pe când a[a, faptul c`

nu-i spusese nimic, era un indiciu clar.

– Voi pleca [i eu \n câteva zile.

-Atât de curând?


Jim p`rea neconsolat.

Era mai bine o desp`r]ire brusc`, acum cât era hot`rât`; o

amânare n-ar fi f`cut decât s` adauge la chinul desp`r]irii.

– Da, m` tem c` da.

– S-ar putea ca Wayne s` nu se \ntoarc` pân` atunci.

Chiar asta sper. Vreau s` plec \nainte ca el s` se \ntoarc`.

Nu vreau s` fiu nevoit` s`-l v`d, s`-mi iau r`mas-bun de la el.

S-ar putea s` nu-mi pot ascunde sentimentele [i n-a[ suporta

mila lui.

– Nu are importan]`, spuse ea cu voce tare. Mai era \ns`

\nc` o problem` nepl`cut` de rezolvat [i Teslyn \[i adun` tot

curajul de care era \n stare. Mary, Jim, dragii mei, v` rog s`

nu v` sup`ra]i, dar nu vreau s`-mi l`sa]i mie partea de

proprietate ce v` revine.

– Numai pe tine te avem, zise Jim cu ochii \mpìenjeni]i

de lacrimi.

– Este [i Joshua. Se pare c` se stabile[te aici [i-[i

concentreaz` \ntreaga aten]ie asupra fermei.

– E adev`rat c` munce[te mult, \ncuviin]` Mary, dar am fi

vrut s`-]i l`s`m ]ie partea noastr`.

– A[ fi fost un fermier nepriceput. {i-apoi, va fi bine [i

pentru Pinevale s` aib` un singur st`pân. Ei, a]i fost amândoi

cum nu se poate mai buni cu mine. {i-apoi, nu e o desp`r]ire

definitiv`, voi mai veni.

150 SALLY TREVOR

***

Dup` dou` zile, \n timp ce f`cea o plimbare de bun-r`mas

prin p`dure, Teslyn [tie c` desp`r]irea urma s` fie definitiv`.

De[i ]inea enorm la Mary [i la Jim – de fapt, ei doi

constituiau singura ei familie – nu avea s` revin` acolo,

pentru c` asta ar fi \nsemnat \n mod inevitabil o nou`

\ntâlnire cu Wayne [i, prin urmare, o nou` suferin]`.

|nv`]ase multe drumuri minunate, dar \i pl`cea mai cu

seam` cel ce ducea la un platou \nsorit.

Ziua urm`toare \n zori urma s` plece; o ducea Jim cu

ma[ina la gar`. Pân` atunci, vroia s` mai vad` o dat` locurile

ce-i erau atât de dragi.

Ajuns` pe platou, Teslyn \l priponi pe Toby de un copac

[i, rezemat` de o stânc`, se a[ez` \n iarb`. Privind \n zare, era

greu de spus unde se termina Tinarua [i unde \ncepea

Pinevale. Ar fi putut spune \ns` cu precizie unde era ferma

lui Wayne – locul ce-ar fi putut deveni propria ei cas` dac`

[i-ar fi tìnuit vina. Nu! |i spusese lui Wayne adev`rul [i acum

suporta consecin]ele, dar [tia bine c` n-ar fi putut proceda

altfel. |ncet, \ncet, zgomotul unui tropot de cal

apropiindu-se \i \ntrerupse gândurile.


Dup` o clip` de panic`, \[i d`du seama c` nu putea fi

decât Joshua [i se lini[ti.

Din ziua acelui incident, acesta nu numai c` nu mai f`cuse

nici o \ncercare de a o cuceri, dar accept` situa]ia f`r`

resentimente.

Din momentul acela \ncet` [i repulsia ei fa]` de el, ca [i

cum, dup` confesiunea f`cut` lui Wayne, ar fi \n]eles \n

sfâr[it c` nu avea rost s` vad` \n el un nou Alec; Joshua era o

persoan` distinct`, un b`rbat agreabil. A[adar, va discuta

pu]in cu el [i se vor \ntoarce acas` \mpreun`. {i totu[i, dac`

era Joshua, de ce sim]ea acea nelini[te?

Mai \ntâi dintre copaci ap`ru capul calului – de-ajuns ca

Teslyn s` simt` c` i se taie respira]ia. Apoi, ap`ru [i c`l`re]ul:

puternic, bronzat, \nnebunitor de seduc`tor. R`mase

privindu-l ca paralizat`. P`rea furios.

– A[adar, tocmai f`ceai turul de bun-r`mas.

– {tii? reu[i ea s` \ntrebe, de[i parc` buzele \i erau

amor]ite.

– C` inten]ionai s` pleci mâine? Da.

|ntrebarea, a[a cum o formulase el, ar fi putut s` i se par`

cam ciudat`, dar \ntreaga ei aten]ie era concentrat` asupra

tr`s`turilor lui, pe care vroia s` le \nregistreze \n memorie

pân` \n cele mai am`nunte ca s`-i fie amintiri de nepre]uit –

doar era ultima dat` când \l vedea.

– De unde ai [tiut c` m` g`se[ti aici?

152 SALLY TREVOR

– {tiu atât de multe despre tine, Teslyn.

Doar n-a fost greu de imaginat c` vei fi \n unul din

locurile tale preferate.

Faptul c` amintise cât de mult [tia despre ea, era probabil

o aluzie la p`rerea lui c`-[i adusese so]ul \n pragul disper`rii.

De când \i m`rturisise totul, nu mai auzise nimic de el. Ce

alt` dovad` vroia a dispre]ului lui pentru ea sau a

dezaprob`rii purt`rii ei?! Scutur` din cap [i, ridicându-se,

porni spre Toby. Era inutil s` mai r`mân` acolo.

Cu o mi[care rapid`, Wayne \ngenunche [i-i prinse

\ncheietura mâinii.

– Nu mai \ncerca iar o cascadorie; nu-]i ajunge o c`z`tur`?

{i, f`r` s`-i lase timp c` r`spund`, adùg` pe un ton blajin:

Când ai de gând s` \ncetezi s` mai fugi de mine?

– Nu inten]ionam s` fug.

– Oare?! N-aveai de gând s-a[tep]i s`-]i iei r`mas-bun de la

mine. De ce?

– Nici tu n-ai considerat necesar s`-mi spui “La revedere”

când ai plecat. Ai fost plecat o s`pt`mân`. Cum crezi c` m-am

sim]it când am aflat de la Jim c` e[ti plecat?!

– Sup`rat`?

– Furioas`, r`spunse ea f`r` nici o precau]ie,

nemaigândindu-se c` astfel se tr`da.

Wayne \ncepu s` râd`. Ah, râsul acela seduc`tor [i

degetele care \i mângâiau bra]ul ...


– Excelent!

– E[ti mul]umit! spuse ea dup` o clip`, nedumerit`,

\nregistrând, undeva \n subcon[tient, c` privirea lui era plin`

de c`ldur`.

– |ncântat! E[ti o femeie plin` de pasiune, Teslyn, [i [tii

s` trìe[ti din plin fiecare emo]ie. Exact ceea ce-mi doresc de

la so]ia mea.

– So]ie?!

– Exact, draga mea. Ce te surprinde? {tii bine c` ne vom

c`s`tori.

Teslyn \ncepu s` tremure. Se sim]i cuprins` de panic`,

apoi de o bucurie f`r` seam`n.

– Te-ai r`zgândit ...

– Eu?!

– Nu pentru asta ai plecat de la Tinarua f`r` s`-mi spui? Ai

fost dezam`git de mine când ai aflat c` din cauza mea a murit

Alec.

– N-am fost niciodat` dezam`git, iar tu nu e[ti

r`spunz`toare pentru moartea nim`nui.

– Bine, dar ]i-am spus ...

– {tiu foarte bine ce mi-ai spus. Acum, ascult`-m`, pentru

c` am [i eu ceva s`-]i spun. |ncearc` s` nu m` \ntrerupi pân`

nu termin.

|n primul rând, n-am putut s`-mi iau r`mas-bun de la tine,

pentru c` ar fi trebuit s`-]i spun unde merg.

154 SALLY TREVOR

– {i unde ai mers?

– La Johannesburg. Nu demult, am petrecut mult timp

urm`rindu-te.

De data aceasta, am mers pe urmele lui Alec.

Cu pu]inul pe care-l aflase de la ea, Wayne petrecuse ore

\n [ir discutând cu diverse persoane care-l cunoscuser` pe

Alec, mergând \n locurile pe care le frecventase. Ajunsese \n

cele din urm` \n barul \n care \[i petrecuse ultimele ore.

Venise acolo cu fata \n compania c`reia obi[nuia s` vin`

foarte des. Bùser` amândoi foarte mult – atât de mult,

\ncât, la plecare, barmanul \ncercase s`-i avertizeze s` fie

aten]i, mai ales c` plouase [i [oselele deveniser` foarte

alunecoase. Ma[ina pornise \n tromb`, ca, numai la câteva

minute dup` aceea, s` se opreasc` \ntr-un stâlp. Alec murise

imediat, iar fata, \n mod miraculos, sc`pase doar cu câteva

zgârieturi.

– Poli]ia n-a spus nimic despre ea ...

– Când poli]ia a ajuns la locul accidentului, plecase deja.

Dup` aceea, tu n-ai mai \ncercat s` afli nimic, altminteri ai fi

[tiut deja ce-]i spun eu acum.

– Nu [tiu dac` eu a[ fi reu[it.

Pe bun` dreptate, Teslyn se \ndoia c` ar fi avut autoritatea

lui Wayne pentru a-i determina pe cei ce-l cunoscuser` pe

Alec s` coopereze.

– Alec conducea \ntotdeauna nebune[te, continu` ea.


De ce s-a \ntâmplat tocmai \n noaptea aceea, Wayne, de

ce?

– Nume[te-o coinciden]`, nume[te-o cum vrei; nu pot

explica. Sigur c` da, l-a afectat ceea ce i-ai spus tu, dar

accidentul nu s-a produs imediat.

Dup` cum spunea barmanul, Alec bùse din ce \n ce mai

mult [i devenise din ce \n ce mai irascibil. Se certase cu

diver[i indivizi \n bar. La cât de u[or se derapa pe [osele

dup` acele ore \n [ir de ploaie [i având \n vedere cât bùse

Alec, accidentul era inevitabil.

– Nu vei putea [ti niciodat` sigur.

– |ns` po]i \nceta de-a te mai \nvinui. |ntrebarea este dac`

o vei face. Ce spui, iubito?

Abia dup` câteva clipe Teslyn \l privi \n ochi, hot`rât`.

– Da.

– S` stabilim data nun]ii, abia reu[i el s` spun`, printre

s`ruturi.

Teslyn era mai fericit` decât \[i \nchipuise vreodat` c` ar

putea s` fie [i totu[i, mai r`mânea o \ntrebare.

– Dac` n-ai fi aflat aceste lucruri, ai mai fi vrut s` te

c`s`tore[ti cu mine?

– |ntotdeauna te-am dorit.

Am mers la Johannesburg doar pentru lini[tea ta; [tiam c`

nu vei fi \mp`cat` decât când vei alunga definitiv fantomele

trecutului.

156 SALLY TREVOR

Cum de te \ndoiai \nc` de acest lucru? Te iubesc – te

iubesc cu toat` fiin]a mea.

Cuvintele pe care dorise atât de mult s` le aud`!

– {i eu te iubesc enorm. Wayne, trebuie s` le spunem lui

Mary [i lui Jim.

– Cred c` deja [tiu. Iar noi nu ne mi[c`m de aici pân` nu

fix`m data nun]ii.

Ce spui de ... mâine?

– Ce-ar fi s` amân`m pentru poimâine?

– Dac` trebuie s` a[tept atât de mult, este neap`rat nevoie

s` te s`rut acum.

Ideea li se p`ru cât se poate de bun` amândurora.

Sfâr[it


Date post:	27-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	eltoader
View:	4,358 times
Download:	18 times

Pentru Linistea Ta

Documents