pentru companIIle Cei Care AvOcAturA de buSineSS produC ...libeRale legalmagazin.ro cOver I nsolve...

leg

al m

agaz

In

ediți

a I

mai

201

3 www.legalm

agazin.ro

ed

iția

I

ma

i 2

01

3

Revista pRofesiiloR libeRale

legalmagazin.ro

cOverInsolvenţa, o şansă pentru companIIle în dIfIcultate

AvOcAturA de buSineSSdin timişOArA

profesII lIberale

LegAL cOrPOrAte

opInIa specIalIstuluI

Cei CareproduC

Cangrenătrebuie

eliminaţi dinpiaţă

Arin OctAv StăneScu,preşedintele unPir

bucureşti, str. general berthelot nr. 41,

sector 1, cod poştal 010169tel./fax: 004021 312.45.82

e-mail: [email protected] site: www.uplr.ro

preşedinte: Prof. univ. dr. HOriA neAmȚu

secretar general: nicOLAe mirică

bucureşti 2013

1MAI 2013 NUMARUL 1WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN

editorial

De Ce eSTe NevOIe De O RevISTă A PROFeSIILOR LIBeRALe?

Legal Magazin – revistaprofesiilor liberale este uninstrument real de lucru

pentru mediul de afaceri,instituţiile de stat, pentrusocietăţile de avocatură şi deinsolvenţă, pentru birourilenotariale, cele de executorijudecătoreşti, agenţiile deproprietate industrială, birourile demediatori, consultanţii fiscali,auditorii financiari, evaluatoriiautorizaţi etc. Suntem sprijiniţi deconducerile asociaţiilorprofesionale şi ne propunem săfim un liant între aceste profesiiliberale - care reprezintă unpatrimoniu valoros al ţării noastre- şi clienţii lor.Proiectul Legal Magazin cuprindepublicaţia Legal Magazin (orevistă premium, care, în acest an,va apărea o dată la două luni,urmând ca, din 2014, să aibă oapariţie lunară), site-ulwww.legalmagazin.ro, evenimentede business şi servicii de PR şiconsultanţă. Ne adresăm în specialprofesiilor liberale juridice şifinanciare, urmărind o consolidarea imaginii acestora în rândulclienţilor şi a opiniei publice. Prima ediţie a revistei noastre arefocus pe Insolvenţă şi peavocatura de business dinTimişoara. În acest numărprezentăm cele mai recenteproiecte ale Uniunii Naţionale aPracticienilor în Insolvenţă dinRomânia şi evoluţia celor mai

importante societăţi de insolvenţădin ţara noastră, profesioniştii lacare au fost şi sunt nevoite săapeleze diverse companii pentru ase reorganiza şi a evita falimentul. Totodată, în această ediţie arătămcare sunt cele mai puternice şiinovative case de avocatură dinTimişoara, o piaţă extrem deatrăgătoare şi competitivă, avândîn vedere faptul că pe raza deactivitate a Baroului Timiş îşidesfăşoară activitatea şase so -cietăţi de avocatură din Bucureşti.

În fiecare număr al revisteinoastre vom prezenta activitateaunui departament de Legal dintr-obancă sau o mare companie. Înaceastă primă ediţie publicăm uninterviu interesant cu DirectorulDiviziei Juridice a CosmoteRomânia.La secţiunea Profesii Liberaleputeţi citi despre evoluţia unuiadintre cele mai prestigioasebirouri notariale din Bucureşti -Biroul Notarial Monica Pop şiAsociaţii, precum şi despreactivitatea recentă şi proiecteleviitoare ale celor mai active aso -ciaţii de mediatori din ţara noastră.Am fost întrebaţi cine ne susţine,dacă „avem pe cineva în spate”, şicum de ne permitem să scoatem opublicaţie nouă, în aceste vremurifoarte grele pentru presa scrisă.Răspunsul nostru este următorul.Beneficiem de o experienţă con -siderabil\ în presă, le mulţumimpe această cale tuturor celor cucare am lucrat. Ştim să facemreviste de calitate şi pregătimevenimente de anvergură.Ne susţinem cu ajutoruldumneavoastră, al firmelor careînţeleg că trebuie să fie prezente şisă se promoveze într-o publicaţiepremium, care va fi una dereferinţă pentru presa de businessromânească. Următoarea ediţie, care va ieşi dela tipografie la sfârşitul lunii iunie2013, are focus pe Litigii şiArbitraj şi pe profesiile liberaledin judeţul Cluj. Totodată, vomavea un dosar exhaustiv despreofertele Facultăţilor de Dreptpentru viitorii studenţi.Aşteptăm mesajele, sugestiile şipropunerile dumneavoastră decolaborare pe adresele noastre deemail. Totodată, vă invităm săsusţineţi, cu articolele ce poartăsemnătura voastră, rubrica OpiniaSpecialistului a site-uluiwww.legalmagazin.ro.

Ne susţinem cuajutoruldumneavoastră, alfirmelor care înţelegcă trebuie să fieprezente şi să sepromoveze într-opublicaţie premium,care va fi una dereferinţă pentrupresa de businessromânească.

de mircea fica, editor coordonator

2 NUMARUL 1 MAI 2013LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO

sumar

Publicație editată de Best Legal Media & Consulting SRL

RedaCțiaanca Chilom, Senior [email protected] Fica, Senior [email protected]

PuBLiCitateMihaela Odică, Sales [email protected]

WeB deSigneRdumitru ivanciu

[email protected]

dtP Ping Pong Media SRL

adReSa RedaCțieiCalea Victoriei, Nr. 136, Etaj 7, Ap. 59, Sector 1,

BucureștiTelefon - 031.10.12.166

email: [email protected]

Legal Magazin apare cu sprijinul uPLR (uniunea Profesiilor Liberale din România)

Copyright: Best Legal Media & Consulting SRL Este inter zi să, con form legii, repro du ce rea inte gra lă sau par �ia lă – pe orice cale – a con �i nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac �iei și al auto ri -lor, care de�in drep tu ri le de copie re. Apar �i necola bo ra to ri lor, în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri -vind date le și con si de ra �i i le din tex te le pe care lesemnea ză. Opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu �i i le și/saufir me le cu care aceș tia au orice fel de rela �ii con trac -tua le.

ISSN 2343 – 7375Tiparul: aRtPRint

Ed

iția

I

Ma

i 2

01

3


legalmagazin.ro

4/9 legal news

10/13 asociații Profesionale

14/16 interviul ediţiei

MeSAJe DeSUS}INeRe

ALe ASOCIAțIILOR

PROFeSIONALe

CeI CARe PRODUC CANgReNă TReBUIeeLIMINAţI DIN PIAţăinterviu cu ariN octav StăNeScU, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilorîn insolvenţă din românia (UNPir)

18 PROFeSIILe LIBeRALe, ACTIv IMPLICATe ÎN vIAţA SOCIALă ŞI ÎN PROMOvAReAINTeReSULUI PUBLICinterviu cu Prof. Univ. Dr. Horia NeamţU,preşedintele Uniunii Profesiilor Liberale dinromânia şi preşedinte al camerei auditorilorfinanciari din românia

22 PROFeSIA De PRACTICIAN ÎN INSOLveNţă eSTe COMPLexă, MULTIDISCIPLINARăinterviu cu SimoNa miLoş, preşedinte, iNPPi

24 UNPIR A LANSAT SITe-UL www.LICITATII-INSOLveNTA.ROanca chilom

18/24 instituţii


sumar

26 INSOLveNţA, O ŞANSă PeNTRU COMPANIILe ÎN DIFICULTATeanca chilom

36 MODUL ÎN CARe Ne RAPORTăM LAFIeCARe PROCeDURă eSTe ORIeNTAT SPReReORgANIzAReinterviu cu aNDreea aNgHeLof,managing Partner, casa de insolvenţă transilvania

38 FINANţARe ÎN INSOLveNţă ŞI „SUPeR PRIORITy”De vaSiLe goDîNcă-HerLea, managing Partner, casa de insolvenţă transilvania SPrL

40 CONSIDeRAţII PRIvIND exeRCITAReA DRePTULUI De vOT De CăTRe CReDITORI ÎN PROCeDURA INSOLveNţeIDe corNeLiU mUşat, manager Juridic, Servicii de restructurare a afacerii, Pwc românia

42 vIzIUNeA ŞI FLeRUL SUNT PRINCIPALeLe INgReDIeNTe ÎN ReUŞITA ORICăReI NegOCIeRIinterviu cu NicULae băLaN,coordinating Partner, bDo business restructuring SPrL

44 FAIRSOLve UN NOU MOD De A ORgANIzA șI PARTICIPA LA LICITAțIIDe fLoriaN mateiță, Partener rominsolv

46 eRA De AŞTePTAT CA exPUNeReA LA FeNOMeNUL INSOLveNţeI Să FIe DIReCT PROPORţIONALă CU exPUNeReAMASeI CReDALe Pe ReAL eSTATeinterviu cu raLUca NăStaSe, ParteNer, biriş goran

48 INSOLveNțA eSTe O NeCeSITATe LA MODăinterviu cu av. emaNUeLa aNtoNeScU și av. ioaNa voicU,antonescu & voicu - cabinete de avocat asociate

50 FAUR CONSULTINg, LICHIDATOR/ADMINISTRATOR JUDICIAR ÎN PeSTe 400 De CAUzeanca chilom

51 PUNCTUL FORTe – exPeRIeNţA

MeDIATORII TReBUIe S| FIe MAI DINAMICI

eveNIMeNT IBA LA BUCUReŞTI

26/51 insolvenţă52 eveniment 53 oPinia sPecialistului

MARCA, SUBIeCT AL ÎNSTRăINăRIISAU AL LICHIDăRIIJUDICIARe

de NicoLae mUreşaN, jurist şiconsilier în proprietateindustrială, casele de avocaturăşi de Proprietate industrialăandra muşatescu

54/55 legal corPorate54 PeNTRU NOI, 2012 A FOST UN AN CU MULTe PROvOCăRIinterviu cu miHaeLa ioNiţă, Legal Division Director, coSmote românia

56 HAțegAN LAw OFFICe - UN SPIRIT eLegANT șI INOvATIv ÎNAvOCATURA De BUSINeSSmircea fica

58 vOI ADUCe UN SUFLU NOU ~NACTIvITATeA BAROULUIinterviu cu vaLeriU răUță, Decanul baroului timiș

60 vOM ReINTRODUCe CONCURSUL De ADMITeReinterviu cu LUciaN bercea, Decanul facultății de Drept șiȘtiințe administrative, Universitatea de vest din timișoara

64 BRANDUL TIMIșOAReI STIMULeAză AvOCATURA De BUSINeSSmircea fica

68 ARON, gALATON & ASOCIAțII ASIgURă SeRvICII JURIDICe COMPLeTemircea fica

70 CABINeTUL MOțeC șTeFAN ARe O RATă De FIDeLIzARe A CLIeNţILOR De PeSTe 90%mircea fica

56/72 avocatura de Business din timişoara

74/77 Profesii liBerale

74 BIROUL NOTARIAL MONICA POP șI ASOCIAțIImircea fica

76 vOM CReșTe CALITATeA PRegăTIRII MeDIATORILORinterviu cu aNca eLiSabeta ciUcă, preşedinte fundaţia pentru Schimbări Democratice

77 COLegIUL MeDIATORILOR ORgANIzeAză eveNIMeNTe De ANveRgURăinterviu cu ariN avrameScU, vicepreședinte, colegiul mediatorilor

78/79 Business news 80 indeX societăţi


legal news

Muşat & Asociaţii a primit premiul „Casade avocatură a anului în România”, încadrul ceremoniei IFLR europeanAwards ce a avut loc pe 10 aprilie 2013,la Londra, în prezenţa a peste 200 dereprezentanţi ai celor mai mari case deavocatură din europa. este pentru a douaoară în ultimii trei ani când Muşat &Asociaţii îşi adju decă acest valorospremiu, după distincţia primită în 2011,anul în care România a fost inclusăpentru prima dată în lista ţărilornominalizate pentru premiile Inter -national Financial Law Review (IFLR).„Suntem onoraţi să primim din noupremiul «The Law Firm of the year inRomania» din partea unei publicaţiiprestigioase precum InternationalFinancial Law Review (IFLR). Deşi amcontinuat să activăm într-un mediu debusiness dificil, am fost implicaţi, şi în2012, în unele dintre cele mai maritranzacţii derulate în România îndomeniile M&A, finanţări şi listări pe

pieţe de capital, ceea ce s-a reflectat într-ocreştere cu peste 20% a portofoliului declienţi şi a cifrei de afaceri. Acesteperformanţe reconfirmă statutul Muşat &Asociaţii de «leading firm» în România

şi capacitatea echipei noastre de arăspunde eficient necesităţilor actuale debusiness ale clienţilor”, a declarat MonaMuşat, Managing Partner, Muşat &Asociaţii, în cadrul galei de premiere.

mona muşat, managing Partner muşat & asociaţii, alături de reprezentanţii Weil gotshal & manges (Polish law firm ofthe year), Uria menendez – Proenca de carvalho (Portuguese law firm of the year) şi cleary gottlieb Steen & HamiltonLLP (russia law firm of the year).

IFLR: MUŞAT & ASOCIAţII „CASA De AvOCATURă A ANULUI ÎN ROMâNIA”

Firma de avocaturăNestor Nestor DiculescuKingston Petersen(NNDKP) a fostdesemnată, pentru a treiaoară, “Firma Anului înRomânia", la galadecernării premiilorChambers & Partners. Laacest eveniment, ce s-adesf\[urat la hotelulgrosvenor House dinLondra, emil Bivolaru,partener în departamentulde litigii a primit premiuldin partea NNDKP. În

topul Chambers europe,NNDKP a fost clasată peprimele poziţii în zece ariide practică din cele 11cercetate în România:drept bancar şi finanţări;drept corporatist/M&A;litigii; dreptul muncii;energie şi resursenaturale; proprietateintelectuală; proiecte PPP;tranzacţii imobiliare;restructurare/insolvenţă şiconsultanţă fiscală. NNDKP este singurafirmă locală clasată de

Chambers global peprima poziţie în toateariile studiate. Deasemenea, în clasamenteleindividuale, Ion Nestor(foto) este singurul avocatdin România careprimeşte distincţia “SeniorStateman”, cea mai înaltăapreciere primită de unpartener pentru reputaţiaincontestabilă şicontribuţia la dezvoltareaunei pieţe avocaţiale şi laformarea noilor generaţiide avocaţi.

CHAMBeRS eUROPe: NNDKP,FIRMA ANULUI 2013 ÎN ROMâNIA


legal news

SeBASTIAN gUţIU,PROMOvAT

ÎN CAReUL De AŞIAL SCHOeNHeRR

Firma europeană de avocatură Schoenherrl-a numit pe Sebastian guţiu (foto),

Managing Partner al biroului dinBucureşti, membru al Comitetului Director

al firmei. Comitetul Director are patrumembri şi are ca principal obiectiv

stabilirea şi implementarea strategieifirmei. Responsabilităţile lui Sebastian

guţiu vizează finanţele firmei.„Suntem foarte mândri să avem în forul

superior al firmei un partener din cele 13birouri internaţionale. Sebastian nu e

numai un excelent avocat, dar şi un om deafaceri de succes care şi-a dovedit calităţile

în conducerea biroului din România”, aspus Christoph Lindinger, Managing

Partner al casei de avocatură.Sebastian guţiu, unul dintre primii

parteneri ai Schoenherr din afara Austriei,a devenit Managing Partner al biroului din

Bucureşti în anul 2008. După absolvireastudiilor la Universitatea de vest din

Timişoara şi la Universitatea dingraz/Austria, Sebastian guţiu s-a

specializat în real estate şi litigii şi arbitraj.el coordonează echipa de real estate şiconstrucţii şi, de asemenea, echipa delitigii şi arbitraj, în a cărei formare şi

dezvoltare a avut un rol cheie.

TzA, CeL MAI MARe NUMăR DeReCOMANDăRI INDIvIDUALeÎN LegAL 500

Potrivit ediţiei din acestan a directoruluiinternaţional, 14 avocaţidin cadrul casei deavocatură ţuca zbârcea& Asociaţii (TzA) suntrecomandaţi în cele şaptearii de practică analizatede Legal 500. Deasemenea, firma esteplasată pe primul loc încinci domenii, şi anume:

drept societar, M&A;litigii şi arbitraje; energieşi resurse naturale; IT,telecomunicaţii şi media;PPP şi achiziţii publice.Statutului de lider în celecinci arii de practică i seadaugă un număr recordde recomandăriindividuale, cel mai marepentru o firmă deavocatură din România.În total, 14 avocaţi, dintrecare sunt 12 parteneri, aufost cotaţi drept „LeadingIndividuals” saurecomandaţi pentru

expertiza notabilă întranzacţii complexe,litigii interne şiinternaţionale deanvergură, precum şi înceea ce priveşte asistenţajuridică curentă într-ogamă largă deproblematici juridice.Avocaţii fondatoriFlorentin ţuca (foto) şigabriel zbârcea au fostrecomandaţi pentruexperienţa bogată înproiecte de drept societar,precum şi fuziuni şiachiziţii.

BULBOACă&ASOCIAţII, ALăTURIDe MITSUBISHI HeAvy INDUSTRIeSSocietatea de avocatură Bulboacă &Asociaţii a finalizat cu succesconsolidarea pe piaţa din România acunoscutului grup japonez MitsubishiHeavy Industries (MHI), unul dintre ceimai mari producători de echipamente şiutilaje grele din Japonia. Bulboacă &Asociaţii a acordat consultanţă juridicăcu privire la preluarea de cătreMitsubishi Power Systems europe Ltd.(subsidiara din Londra a grupului MHI)a întregului capital social alMaintenance Partners SRL, subsidiaradin România a Maintenance PartnersNv – Belgia. Tranzacţia face partedintr-un proces multi-jurisdicţional deconsolidare a poziţiei grupuluiMitsubishi Heavy Industries atât pecontinentul european, cât şi în sud-vestul continentului asiatic.Avocaţii Bulboacă & Asociaţii implicaţiîn tranzacţie au fost Iulia Berea

(Stoianof) (foto), partener şicoordonatoarea practicii de Corporate /M&A / Labour din cadrul Bulboacă &Asociaţii SCA, şi Isabela Delia Popa,avocat asociat.


legal news

BOŞTINă ŞI ASOCIAţII AOBţINUT ANULAReAUNeI COReCţII Pe FONDURI UeCasa de avocatură Boştină şi Asociaţii aobţinut în instanţă anularea unei corecţiidispusă de Ministerul Administraţiei şiInternelor – Autoritatea de Managementpentru Programul Operaţional „DezvoltareaCapacităţii Administrative” împotriva C.J.Covasna. Corecţia financiară fusese dispusăde Ministerul Administraţiei şi Internelor –Autoritatea de Management pentruProgramul Operaţional „DezvoltareaCapacităţii Administrative” asupra finanţăriieuropene acordate în cadrul contractului definanţare pentru proiectul privind„Planificare strategică prin cooperare interjudeţeană”.echipa care a reprezentat C.J. Covasna îninstanţă a fost formată din avocatul partenerCătălin gâscan (foto) şi Alexandru Sandu,avocat senior în cadrul casei de avocatură.“este un nou succes obţinut de echipanoastră în mai puţin de patru luni în aceastăarie de practică dar, spre deosebire deprimele trei care se refereau la proiectefinanţate prin POR, acesta din urmă sereferă la proiecte finanţate prin PODCA”, aspus Cătălin gâscan.

RTPR ALLeN & OveRy A ORgANIzATCee COMPeTITION LAw DAySocietatea de avocatură RTPR Allen &Overy a organizat, pentru prima dată înRomânia, Cee Competition Law Day,un eveniment internaţional de anvergurădedicat dreptului concurenţei în europa

Centrală şi de est. Acest eveniment areunit atât specialişti din ţările europeiCentrale şi de est, cât şi din alte ţări dinregiune. Scopul întâlnirii a fostfacilitarea schimbului de idei şiexperienţe cu privire la evoluţiilerecente din domeniul concurenţei, oatenţie deosebită fiind acordată celormai bune practici în managementulproiectelor multi-jurisdicţionale.„evenimentul s-a dovedit a fi un realsucces, iar feedback-ul primit de la toţiparticipanţii a fost unul într-adevărpozitiv. Suntem încântaţi că am reuşit săaducem împreună toţi aceşti specialişticu o vastă experienţă în domeniul legiiconcurenţei. Ne aşteptăm caevenimentul să aibă ca rezultat o şi maibună cooperare în viitor şi, astfel, săcreăm şi mai multe oportunităţi debusiness”, a spus Roxana Ionescu (foto),coordonatorul departamentului deconcurenţă din cadrul RTPR Allen &Overy.

CMS: ANALIză DeDICATă ROMâNIeIÎN gLOBAL ARBITRATION RevIewRevista globalArbitration Review alansat la secţiunea«Know How» a site-uluisăuwww.globalarbitrationreview.com o analizădedicată României, dinperspectiva ArbitrajuluiTratatelor de Investiţii,semnată de avocaţiiCMS CameronMcKenna, gabrielSidere (foto) şi HoriaDrăghici.Materialul încearcă săsintetizeze situaţiaactuală, răspunzând la 23

de întrebări cu privire lacontextul legislativromânesc în domeniultratatelor de investiţiiinternaţionale, într-oanaliză de sinteză a celor83 de tratate de investiţiiîncheiate de statul românpână în prezent.Analiza experţilor înarbitraj internaţional aibiroului din Bucureşti alCMS CameronMcKenna reliefeazăfaptul că România are uncadru legislativ solid, încomponenţa căruia intră,atât tratate

internaţionale, cât şilegislaţia internă careasigură o protecţieadecvată investitorilorstrăini.


legal news

FIRMA De AvOCATURăDeNTONS S-A LANSATÎN ROMâNIADentons, o nouă firmă de avocaturăglobală menită să ofere clienţilor serviciilegale la cele mai înalte standarde,răspunzând astfel cerinţelor unei pieţe totmai competitive, s-a lansat în România.Rezultat al unirii firmelor internaţionaleSalans LLP, SNR Denton şi Fraser MilnerCasgrain LLP (FMC), Dentons îşipropune să aducă o îmbunătăţire a calităţiiserviciilor legale actuale. Cu peste 2.500de avocaţi şi alţi profesionişti în 79 deoraşe din 52 de ţări din Africa, AsiaPacific, Canada, Asia Centrală, europa,Orientul Mijlociu, Rusia şi CSI, MareaBritanie şi SUA, Dentons aduce laolaltătalente de top care reunesc cunoştin]esolide. Noul site dentons.com ilustreazămodul în care Dentons acţionează pentrua răspunde nevoilor clienţilor, acoperind24 de sectoare şi 36 de arii de practică.Dentons îşi propune să concureze elitafirmelor de avocatură globale prin co -nectarea avocaţilor şi a serviciilor într-unmod care să reflecte practicile legale încontinuă schimbare, la nivel mondial.

zAMFIReSCU RACOţI PReDOIU A DeveNIT zAMFIReSCU RACOţI & PARTNeRSSocietatea de avocaturăzamfirescu Racoţi Predoiu şi-a schimbat, începând cu 8aprilie 2013, denumirea înzamfirescu Racoţi & Partners(zRP). Modificarea a inter -venit ca urmare a acorduluiîntre actualii asociaţi ai zRP şiCătălin-Marian Predoiu, retrasdin societate în anul 2008,având în vedere faptul căacesta a ales să îşi exercite pe

mai departe activitatea profe -sională în cadrul cabinetuluiindividual de avocatură care îipoartă numele. De asemenea,noua denumire reflectă şidorinţa de viitoare consolidarea zRP prin cooptarea de noiasociaţi din rândul echipei salede avocaţi. Odată cu modi -ficarea denumirii se schimbă şimanagementul societăţii prinalegerea unanimă a lui Cosmin

vasile (foto) în funcţia deasociat coordonator.„Cosmin este un profesionistdesăvârşit şi întruchipeazăcalităţile pe care trebuie să leaibă un avocat-lider: echilibru,viziune, eficienţă, curaj,capacitate de a conduce şi de aarmoniza oameni şi programe,talent de a reinterpretaconceptul de managementclasic al firmelor de avoca -

tură”, a spus Stan Tîrnoveanu,fostul asociat coordonator alzRP.

STRATULăMOCANU &ASOCIAţII, ÎN CHAMBeRSgLOBAL 2013Pentru al treilea an con -secutiv, societatea de avo -catură Stratulă Mocanu &Asociaţii (“SM&A”) esterecomandată de Chambersglobal printre firmele deavocatură de top dinRomânia, pentru practica

sa de soluţionare alitigiilor.În plus, clasamentulChambers global privindpractica de soluţionare alitigiilor include o secţiunededicată avocaţilorindividuali din firmele dinclasament, în care ambiiparteneri fondatori aiSM&A – Sorin Stratulă şiCosmin Mocanu au primitrecomandări entuziaste.Sorin Stratulă este apreciatpentru “practica sa

înfloritoare în litigii” şipentru precizia sa: “este opersoană foartemeticuloasă şi ştiu că potavea încredere în el încazurile cele mai dificile”.Cosmin Mocanu esterecomandat pentru stilulsău perspicace: “estemereu cu un pas înainte”şi, de asemenea, ca fiind“unul dintre cei mai buniavocaţi pe care i-amîntâlnit”, citându-se sursedintre clienţii SM&A.

PeLIFILIP A ASISTAT CITI LA vâNzAReA DIvIzIeI DeSTINATe PeRSOANeLOR FIzICe

Casa de avocatură PeliFilip a asistat Citibank europe plc, Dublin – Sucursala dinRomânia (Citi) la vânzarea diviziei sale din România destinate persoanelor fizice cătreRaiffeisen Bank S.A. Tranzacţia, supusă aprobărilor legale, urmează să îşi producăefectele în trimestrul al treilea din 2013.„A fost una dintre cele mai interesante şi complexe tranzacţii din ultimii ani. echipelede la Linklaters şi Citi au avut o contribuţie esenţială la succesul acestei tranzacţii, întimp ce echipa PeliFilip a lucrat intens pentru a asigura suportul juridic necesar. A fostminunat să lucrez cu asemenea profesionişti”, a spus Carmen Peli, partener la PeliFilip.ea a condus o echipă de zece avocaţi din care au făcut parte Alexandra Manciulea(avocat senior) şi Carmen Oţelea (Korşinszki). Analiza şi structurarea transferului deîntreprindere şi angajaţi au fost realizate de echipa condusă de Ioan Dumitraşcu,partener la PeliFilip. Consultantul Raiffeisen Bank S.A. a fost biroul din Bucureşti alfirmei de avocatură white & Case LLP. În cadrul acestei tranzacţii, Citi a fost, deasemenea, asistată de Linklaters.


legal news

DRAgOŞ RADU Se ALăTURăeRNST & yOUNg ROMâNIA Dragoş Radu (foto), unul din cei mai experimentaţi avocaţiromâni specializaţi în fuziuni şi achiziţii, private equity,tranzacţii imobiliare şi dreptul societăţilor comerciale, se

alătură ernst & young Româniaîn calitate de partener şi lider aldiviziei de asistenţă juridică, carefuncţionează separat ca un biroude avocatură afiliat. În acest rol,Dragoş va coordona eforturilecompaniei de a-şi extinde cota depiaţă, portofoliul de clienţi şigama de servicii oferite. “Prinavantajul platformei globale pe

care ernst & young o oferă, biroul de avocatură poate creşteexponenţial pe termen mediu şi lung. Avocatura de businessa trecut printr-o serie de etape interesante în ultimii ani,dintre care cea mai importantă a fost tranziţia companiilor dela modelul «one-stop shop», la o supra-specializare în câtevaarii limitate. Criza financiară a evidenţiat însă slăbiciunileunei abordări concentrate pe doar câteva domenii, motivpentru care clienţii îşi doresc să lucreze cu firme deavocatură care oferă o gamă mai diversificată de servicii, aşacum este profilul ernst & young”, a spus Dragoş Radu.

MAI MULţI CONSILIeRI JURIDICIPeNTRU vOLUMUL ÎN CReŞTeReDe LITIgII INTeRNAţIONALeNumărul companiilor care caută să angajeze avocaţi interni (in-house) va creşte în perioada următoare, potrivit unui recent sondajefectuat de PwC, după ce o treime dintre respondenţi au indicat ocreştere a numărului de litigii internaţionale în care sunt implicate.Sondajul, Corporate Choices in International Arbitration (IA),arată că 35% dintre respondenţi au indicat o creştere a număruluide dispute internaţionale în care sunt implicate companiile lor.Când au fost întrebaţi cu privire la metodele prin care aleg sărezolve astfel de dispute, de două ori mai mulţi respondenţi aumenţionat arbitrajul internaţional faţă de alte forme de tranşare alitigiilor.În prezent, companiile au tendinţa de a cere consultanţă specializatăde la firme de avocatură, dar în actualul climat de piaţă şi încondiţiile creşterii costurilor procedurilor juridice, multe companii seîndreaptă spre recrutarea de avocaţi in-house. În timp ce 90% dintrerespondenţi au un departament juridic separat, sondajul a indicatfaptul că doar 49% dintre companiile analizate au o echipă internăde avocaţi specializată în litigii.Analiza, realizată în parteneriat cu Universitatea Queen Mary dinLondra, a vizat tendinţele în materie de arbitraj internaţional în maimult de 100 de companii multinaţionale, cu accent pe serviciilefinanciare, sectorul energetic şi cel de construcţii.

Adrian Manolache, Sebastian-IonuţCazacu şi Corneliu-vasile Popa au lansatcasa de avocatură Cazacu ManolachePopa. Cei trei specialişti în drept, cu unparcurs profesional în case de avocatură

de top din România, adoptă o nouăviziune şi tactică în avocatura pentruafaceri. Cazacu Manolache Popa sediferenţiază de firmele de avocaturăconvenţionale, rigid compartimentate şi

guvernate de ranguri şi statistici, aplicândun model de business progresiv, careîncurajează inovaţia, transparenţa şisinergia cu clientul.Cu o expertiză vastă în: litigii, arbitraj,insolvenţă şi restructurare, concurenţă,drept societar, drept administrativ,dreptul muncii, tranzacţii imobiliare,achiziţii publice, energie şi resursenaturale, Cazacu Manolache Popalucrează cu structuri corporatiste, băncişi instituţii financiare, multinaţionale, darşi cu mici întreprinzători şi liberprofesionişti, dispunând de resurseleintelectuale necesare pentru acoperireaoricăror nevoi juridice din sfera ariilorsale de practică, indiferent de gradul lorde complexitate.

CAzACU MANOLACHe POPA – UN AeR PROASPăT ÎN AvOCATURA PeNTRU AFACeRI


legal news

MANUeLA gUIA ADeveNIT

PARTeNeR ÎNCADRUL D&B

DAvID ŞI BAIAS

Manuela guia (foto) a fost promovatăpartener în cadrul firmei de avocatură D&B

David şi Baias, firma corespondentă deavocatură a PwC România. Manuela vacoordona echipa specializată în dreptul

concurenţei, achiziţii publice, proprietateintelectuală, drept contractual, proiecte de

restructurare fiscală multi-jurisdicţională şitranzacţii.

„Avocaţii D&B David şi Baias suntrecunoscuţi pentru activitatea lor în materie

de drept al concurenţei, asistând companiiimplicate în unele dintre cele mai mariinvestigaţii declanşate în ultimii ani de

Consiliul Concurenţei în sectorul energetic,farmaceutic sau telecom. Alăturarea

Manuelei guia echipei de parteneri ai D&BDavid şi Baias vine ca o recunoaştere a

contribuţiei sale deosebite în acestdomeniu”, a declarat Sorin David,

Managing Partner, D&B David şi Baias.În acest moment, D&B David şi Baias arepatru parteneri: Sorin David, Dan Dascălu,

Anda Rojanschi şi Manuela guia.

LegAL 500 eMeA: ReFF & ASOCIAţII, PRINTRe SOCIeTăţILe De TOP DIN ROMâNIA Cea mai recentă ediţie a Legal 500:europe, Middle east & Africa 2013 -unul dintre cele mai importante ghidurijuridice din lume, ce ierarhizeazăfirmele de avocatură de top şi cei maiimportanţi avocaţi de business – a inclusReff & Asociaţii (R&A), firmă membră

Deloitte Legal, în rândul celor maiimportante societăţi de profil dinRomânia, pentru al patrulea an la rând.R&A este recomandată pentruperformanţe deosebite în domeniulserviciilor bancare, financiare şi pieţe decapital (pe segmentul 2, second tier),imobiliar (second tier) şi drept societarşi M&A (segmentul 3 – third tier).“Suntem foarte mulţumiţi de acesteclasamente, ele plasându-ne în primelezece firme de avocatură cu activitate pedouă dintre ariile noastre principale deexpertiză”, a spus Alexandru Reff(foto), partener, Reff & Asociaţii(R&A). „Prezenţa societăţii noastrealături de reţele importante de avocaţi lanivel internaţional şi de cele maiputernice firme locale de profilcorespunde colaborării pe care o avemcu aceşti colegi, în tranzacţiile pe care leasistăm”, a adăugat el.

DLA PIPeR DINU ANULeAză TAxeCLAw-BACK De PeSTe 30 MIL. LeISocietatea de avocaturăDLA Piper Dinu areprezentat cu succes înfaţa Curţii de ApelBucureşti un importantproducător internaţionalde medicamente într-unlitigiu privind anulareanotificărilor de plată ataxei claw-back învaloare cumulată depeste 30 de milioane delei, notificări emise deCNAS în baza OUg104/2009 cu referire lamedicamentecomercializate în cursulanilor 2010 - 2011.

“Soluţia pronunţată deCurtea de Apel Bucureşti,în măsura în care va fiadoptată şi de altecomplete de judecată,poate avea un impactimportant în piaţamedicamentelor, având învedere că un număr marede producători au atacat,la rândul lor, în instanţă,notificări similare”, aspus Radu Bălaş (foto),coordonatorul practicii delitigii a DLA Piper.Pe 22 martie 2013,Curtea de Apel Bucureştia admis acţiunea

introdusă de avocaţiiDLA Piper Dinu,dispunând anulareatuturor notificărilor deplată contestate.


asociații Profesionale

Fiind o profesie nou apărută înRomânia, profesia de mediator îșipropune să aducă în societatea

noastră întreaga experiență ce adobândit-o în societățile vestice, toateargumentele ce au propulsat-o în vârfulierarhiei procedurilor alternative desoluționare a disputelor [i toateavantajele acesteia.Profesia de mediator este constituitădintr-un corp de profesioniști cuexperiență și în alte profesii precumavocatur\, notariat, expertiză,magistratură, lumea medicală, lumeareligioasă, etc..Având în vedere complexitateapregătirii mediatorilor apreciem ca fiinddeosebit de utilă o revistă care să

satisfacă necesitățile și exigențele uneireviste de specialitate în diversedomenii. Revista “Legal Magazin” oferăpracticienilor diverselor profesii liberalecât și celorlalte categorii de persoane,informații atât de utile pentru bunadesfășurare a activității profesionale afiecăruia, informații atât teoretice cât șipractice, fără de care mediul de businessar fi mai sărac. De aceea, mediatorii,justițiabilii precum și profesioniștiicelorlalte domenii liberale trebuie sălectureze publicația “Legal Magazin”,să-și actualizeze cunoștințele prininformațiile prezentate în publicațiepentru a putea fi competitivi pe o piațăaflată în continuă evoluție.

Prof Univ., mediator, avocat gabrieLa gyoNgy miHUț,membru în consiliul de medierePurtător de cuvânt al consiliului de mediere, coordonator al comisiei de Promovare

Ca Decan al Baroului Bucureştivă propun lecturarea Revistei“Legal Magazin” care se

situează în gama elitei presei debusiness din România.Profesia de avocat promovată prin pa -ginile acestei reviste este în con ti nuareîn lumina reflectoarelor. Din aceastăperspectivă este demn de remar cat căexişti atâta vreme cât ai imagine.În condiţiile în care avocatul nu apareîn spaţiul public prin pagini scrise sauprin apariţii televizate, nimeni nu areposibilitatea cunoaşterii politicilorprofesionale din domeniul profesiei deavocat.Aflate în faza de pionierat, paginile

acestei reviste constituie un imbold îndepăşirea dificultăţilor cu care seconfruntă avocatura românească. Suntconvins că vom găsi în aceste paginiinformaţii utile, atât pentru avocaţi darşi pentru justiţiabili.Aceste afirmaţii reprezintă o invitaţiepentru cei interesaţi de a cunoaşte alteaspecte ale profesiei de avocat decâtcele care apar în legislaţie.Imaginile cuprinse în această revistăsunt o chemare la practicarea acesteinobile profesii care se numeşte“avocatură”.Apreciez strădania celor care editeazăo asemenea revistă şi aşteptăm noilesale apariţii.

ioN iLie-iorDăcHeScU, Decanul baroului bucurești

MeSAJe De SUS}INeRe ALe ASOCIAțIILOR PROFeSIONALe



Asociația Națională aevaluatorilor Autorizați dinRomânia salută apariția

revistei Legal Magazin în speranțacă se va putea astfel face încă unpas in informarea publiculuireferitor la importanța dezvoltăriiserviciilor profesionale liberale însocietatea noastră. Rolul și importanța profesiilorliberale în mediul economic șisocial este direct legat de gradul deîncredere pe care publicul îl are înmodul de acțiune a practicienilorprofesiilor respective, iarinformarea acestuia este deimportanță majoră.Profesia de evaluator de bunuri aapărut în România la începutulanilor ’90, ca o activitate menită săsprijine modificările din mediul

economic dar și să transmită cătrepublic informațiile necesareînțelegerii noilor concepteeconomice. Profesia s-a dezvoltatși adaptat continuu realitățiloreconomice ale țării, a promovatstandarde profesionale recunoscutepe plan internațional, a adoptat uncod etic menit să asigure încredereapublicului și a dezvoltat un programde pregătire continuă care săasigure servicii profesionale lanivelul cerințelor actuale alepublicului.Fiind o profesie multidisciplinară ce necesită cunoștințe tehnice,economice dar și juridice, suntemconvinși că apariția revistei ”LegalMagazin” va fi de real folos atâtmembrilor ANevAR, cât și celor cebeneficiază de serviciile noastre.

mariaN Petre, Președintele asociației Naționale a evaluatorilor autorizați din românia

Profesiile liberale din Româniareprezintă un sector socio-economic distinct faţă de

sectoarele industrial, comercial şiagricol, a cărui specificaţie rezidă înfaptul că profesiile liberale îşidesfăşoară activitatea în considerareaunor valori comune care stau la bazacodurilor etice şi deontologiceadoptate de asociaţiile profesionale.Apreciem în mod deosebit faptul cărevista „LegAL MAgAzIN” şiechipa care o realizează, în frunte cudomnul MIRCeA FICA, acordă unsprijin constant profesiilor liberale,evidenţiind importanţa şi roluldeosebit pe care aceste profesii îl aupentru societate, fără de care niciocomunitate umană nu poatesupravieţui.Totodată, rubrica „Profesiile liberale– un nou început”, inaugurată recent,

constituie un cadru adecvat pentru ocunoaştere mai profundă apreocupărilor profesiilor liberale, aserviciilor de înaltă calitate şiexpertiză pe care le furnizeazăclienţilor şi pacienţilor, relaţiapersonală şi specială întreprofesioniştii liberali şi aceştia,faptul că profesiile liberalereprezintă unul din stâlpiidemocraţiei şi că ele nu au altceva învedere decât binele public.În încheiere, vă mulţumesc foartemult că, prin intermediul revistei„LegAL MAgAzIN”, ne sprijiniţiîn realizarea obiectivului primordialal profesiilor liberale din România şianume promovarea şi apărareaintereselor fundamentale alemembrilor lor, precum şi alebeneficiarilor serviciilor profesionale– publicul larg.

Prof. Univ. Dr. Horia NeamţU,Preşedintele Uniunii ProfesiilorLiberale din românia



Consider că sunt în asentimentultuturor colegilor mei atuncicând spun că nevoia unei surse

de informare credibile este din ce înce mai stringent\, în aceste vremuri încare totul se succede cu o vitezăamețitoare, ce modifică de la o zi laalta scena pe care actorii economiciîși desfășoară activitatea. Apariția revistei “Legal Magazin” seconstituie într-un demers necesar,menit să pună umărul la eforturile pecare practicienii profesiilor liberale ledepun în fiecare zi, în cadrulactivităților pe care le desfășoară.Calitatea serviciilor oferite clienților

este strâns legată de cunoașterea înprofunzime a cadrului legislativ și arealităților pieței, iar aceastăcunoaștere își trage seva și dinpublicațiile de business care, dinpăcate, s-au împuținat vizibil înultimii ani.Doresc să îmi exprim încrederea cănoua publicație va reprezenta un realajutor, un adevărat instrument de lucrupentru toți profesioni[tii care aunevoia și obligația să fie la curent cumodificările care survin în cadrullegislativ și economic, astfel încâtserviciile prestate clienților să seridice la cel mai înalt nivel.

toNi teaU,Președintele camerei consultanților fiscali

raLUca vaSiLeScU,Președintele camerei Naționalea consilierilor în Proprietateindustrială din româniawww.patent-chamber.ro

Camera Națională a Consilierilorîn Proprietate Industrială dinRomânia (CNCPIR) se alătură

celorlalte organizații reprezentândprofesiile liberale în a saluta nouarevistă “Legal Magazin” și a-i dori oviață lungă și plină de succes.Felicităm din tot sufletul pe curajo[iiinițiatori ai revistei.Credem că se impunea apariția uneiastfel de publicații, prin care atâtprofesioniștii care activează în profesiiliberale cât și publicul larg să poatăciti articole, reportaje, dezbateri șiprezentări ale ultimelor evenimente deprofil. Profesia de consilier înproprietate industrială este relativ nouăîn peisajul românesc (din 1992), dupăcirca 50 ani de absență. O mare parte apublicului din industrie și servicii încăare mare nevoie de informare corectăși completă în ceea ce priveștenecesitatea înregistrării și apărăriipropriilor drepturi de proprietateindustrială, cât și în apărareadrepturilor obținute anterior de alții.În luna iunie 2013 se va desfășura la

București cea de-a 32-a conferințăanuală a eCTA (european CommunityTrademarks Association), la care seașteaptă un număr de aproximativ 600-650 de delegați. Lucrările conferințeiprivesc în principal dreptul mărciicomunitare, precum și aspecte legatede impactul directivei de armonizarela nivelul Uniunii europene asupralegislației interne în domeniulmărcilor. Înregistrarea este încădeschisă (www.ecta.org). este cel maimare eveniment de proprietateindustrială organizat dupăliberalizarea economiei în România.Sperăm că în paginile viitoare alerevistei se vor găsi și materiale deinterés din sfera proprietățiiindustriale, subiectele pe care lepropunem fiind extrem dediversificate și de interesante: de lachestiuni “cla sice” de contrafacere aunor produse, până la implicațiile greude apreciat la ora actuală ale intrării învigoare ale Brevetului Unitar.Așteptăm cu nerăbdare aparițiafiecărui număr al revistei.



DUmitrU vioreL măNeScU,Preşedintele Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din românia

CURAJ șI SUCCeSLegAL MAgAzIN!

Natura și complexitateaactivităţilorpracticianului dreptului

evoluează odată cu emergențaeconomico-socială fărăprecedent, căreia îi suntemcontemporani. Astăzi, într-olume globalizată ainterdependenţelor economice şipolitice în continuă mişcare,dreptul este văzut ca oconstantă valorizatoare ainteresului legitim alcetăţenilor, familiei şiîntreprinderilor. De asemenea,în țara noastră, el are poate, maimult decât oricând, un rolstabilizator și o contribuțiefoarte importantă pentru ieșireadin tranziție. Noi, notarii, ca șicolegii noștri din alte profesiijuridice, trebuie să venim înîntâmpinarea multiplelorprovocări cu care suntem

confruntați zi de zi. Am învedere, de exemplu:diversificarea instrumenteloreconomice și financiare și araporturilor de proprietate,afluența legislativă și dinamicapermanentă a cadrului legislativintern legate deseori de procesede reforma structurală, creştereanumărului şi complexităţiiraporturilor juridice cu caractertransfrontalier într-o europăfără frontiere în careeconomicul și juridicul sunt totmai integrate. În aceste condiții,cum am putea deservi noi, altfeldecât foarte bine informați,cetăţeanul care ne investește cuîncredere și care apelează laserviciile noastre competente șieficace? Doar bine informațiputem face față profesional uneisocietăți în continuă schimbareși dezvoltare. A fi bine informat

înseamnă a fi informat cuperiodicitate, constant și în modconsistent.Aici intervine, în opinia mea,rolul și valoarea adăugată aunei publicații specializate șiprofesioniste, așa cum seanunță LegAL MAgAzIN.Apreciez mult faptul că într-undomeniu de informare binedelimitat în sfera juridică,LegAL MAgAzIN ne propune diversitate. Face acest lucru atât printematica transversală,interesantă pentru pluralitateaprofesiilor juridice, cât și prinintenția echipei domnuluiMircea Fica de a observa șianaliza atent domeniile deinterferență cu sfera economică,cu mediul de afaceri. La felcum întreprinzătorii sunt vitalinteresați de latură legislativă șipentru noi, juriștii este foarteimportant să înțelegem corectevoluțiile și fenomeneleeconomice, pentru a propune înpractică soluțiile cele maiadaptate și mai viabile.Îndatorirea cea mai de seamă anotarului public este conformart. 5 al Codului deontologic alnotarilor publici din România,„aceea de a-și îmbogăţi înpermanenţă cunoaşterea,concomitent cu complexitateaactivităţii social-economice,pentru a-și putea asigurainstrumentele necesareîndeplinirii, cu bună-credinţă, aactului notarial, în condiţii desiguranţă pentru părţi”.Adaptarea la realităţile socio-economice, reflectate sau nu înnorme de drept este necesitateaobiectivă pe care o traduceaceastă normă deontologică. vămulțumesc că încercați prinintermediul proiectului LegALMAgAzIN să ne ajutați laîndeplinirea ei!

La început de drum,doresc să-i felicit șisă-i încurajez peinițiatorii revisteiLegaL magaZiN.Pentru notarii publicidin românia șipentru mine, acestproiect estebinevenit în lumeaprofesiilor juridice,este de certăutilitate și avemconvingerea că este oinițiativă carepromite.


interviul ediţiei

CeI CARe PRODUC CANgReNă TReBUIeeLIMINAţI DIN PIAţă

Din datele pe care le aveţi, cumarată în acest moment domeniulinsolvenţei din România?

În ultimul timp, se discutăfoarte mult despre insolvenţă deparcă această problemă ar fi

separată de restul economiei.Ceea ce se întâmplă acum înRomânia, se întâmplă, îngeneral, în economia tuturorţărilor lumii, inclusiv în celemai dezvoltate. În Statele Uniteale Americii, de exemplu, există

circa 1,5 milioane de cazuri deinsolvenţă anual, fără a includeşi persoanele fizice. Aşadar,într-un an, din trei societăţicomerciale care se nasc, douămor. Nu putem vorbi despreinsolvenţă ca despre unfenomen izolat, dar, fără niciunfel de îndoială, insolvenţa esteaccentuată de criza economică.Intrarea în insolvenţă asocietăţilor comerciale are cafactor determinant, în ultimaperioadă, cel puţin în România,dar şi în celelalte ţări ale lumii,criza economică prelungită. În toată presa de specialitate dinRomânia se vorbeşte desprenemulţumirea unora că se intrăprea uşor în insolvenţă, despre

în 2012, în româniaau fost peste o sutăde cazuri dereorganizare reuşite.Numai rvainsolvency a avut înultimul timp patrusocietăţi unde s-areuşit închidereraprocedurii dereorganizare. Deexemplu, în acestmoment, Prodlactabraşov se află în fazafinală de închidere aprocedurii dereorganizare.

interviu cu ariN octav StăNeScU, preşedintele Uniunii Naţionale aPracticienilor în insolvenţă din românia (UNPir)


interviul ediţiei

faptul că băncile şi/sau anumiţifurnizori nu sunt mulţumiţi deinsolvenţă. Cred şi eu, nimeninu este mulţumit când osocietate intră în insolvenţă, nicimăcar cei care deţin companiarespectivă. Numai că lucrurilesunt mai mult decât clare: seintră în insolvenţă pentru căacea societate este înincapacitate să-şi plăteascăobligaţiile. Cum e mai bine: săai un organism bolnav carepoate îmbolnăvi şi organismeledin jur ori să însănătoşeşti, dacăse poate, sau, dacă nu, săelimini acel organism? Astaînseamnă insolvenţă: pe de oparte, însănătoşirea unororganisme bolnave, iar pe dealta eliminarea lor din piaţă,pentru că nu poţi însănătoşipiaţa, circuitul comercial, dacănu-i elimini pe cei care produccangrenă. Aceste societăţitrebuie eliminate, dacă nu sepoate face ceva pentru a fisalvate. Cu atât mai dificil estesă salvezi o societate înperioadă de criză şi argumentelesunt nenumărate. În primulrând, este foarte dificil definanţat un astfel de demers,pentru că, fără fresh money, nuse poate face o reorganizarecare să aibă succes. Cu toateacestea, în ultimul timp, existădestul de multe reorganizărireuşite şi probabil vor mai fi. În2012, în România au fost pesteo sută de cazuri de reorganizarereuşite. Numai RvA Insolvencya avut în ultimul timp patrusocietăţi unde s-a reuşit închi -derera procedurii de reorga -nizare. De exemplu, în acestmoment, Prodlacta Braşov seaflă în faza finală de închidere aprocedurii de reorganizare.

Aţi avut şi aveţi privilegiul de aconduce Uniunea Naţională a

Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), obreaslă care s-a dezvoltat foartemult în ultimii ani. Ce model de organizare aţi avut în vedereîn 1999, când aţi înfiinţatUNPIR?

Înainte de 1999, a existat oAsociaţie, cu circa o sută demembri, iar Uniunea s-aînfiinţat cu sprijinul expertizeiunei case britanice de avocatură,Taylor Johnson garrett (acumTaylor wessing), cu experienţăîn domeniul insolvenţei. Deaceea, modelul de organizareeste cel anglo-saxon. evident căacest model a fost adaptat laparticularităţile pieţei dinRomânia, însă a rămas încontinuare condiţia obliga -tivităţii, în sensul că practicianîn insolvenţă poate deveni doarun membru al UNPIR. Iniţial am funcţionat ca societăţicomerciale, apoi structura s-aschimbat şi am devenit ceea cetrebuia să fim de la bun început,societăţi profesionale. Amînceput cu 100 de membri,acum sunt peste 3.000. În ceea ce priveşte organizareaUniunii, am tras învăţăminte dela organizaţiile mai vechi. Demai bine de 12 ani, eu suntmembru al Consiliului UniuniiBarourilor din România şi amobservat evoluţia acesteiorganizaţii, am văzut căbarourile judeţene au dorit ofoarte mare independenţă faţăde Uniune. Noi, o organizaţietânără, am considerat de la bunînceput că nu putem acorda ofoarte mare independenţăfilialelor şi am preferat săcoordonăm activitatea mai multcentralizat. Sigur, ulterior, amînfiinţat AdunareaReprezentanţilor Permanenţi,care-i cuprinde pe toţi şefii de

filiale, multe decizii fiind luateacum de acest for. InstitutulNaţional de Pregătire aPracticienilor în Insolvenţă(INPPI), proaspăt înfiinţat, seaflă, de exemplu, încoordonarea AdunăriiReprezentanţilor Permanenţi.De-a lungul timpului, a crescutrolul filialelor UNPIR, dar totprin decizii centralizate şi nuprin hotărâri locale. esteadevărat că în cadrul UNPIRexistă şi filiale foarte diferite.este filiala Bucureşti, cuaproape 1.000 de membri, daravem şi filiale cu 15 membri.Dolj, Braşov, Cluj, Timişoara,Iaşi au peste 100 de membri,fiind un fel de piloni ai Uniunii.

Ce noutăţi va aduce CodulInsolvenţei?

În acest moment, echipa despecialişti este aproape definalizarea părţii centrale adocumentului, care cuprindeLegea Insolvenţei, considerată afi axul Codului. Sunt aproape160 de articole şi va constitui oparte consistentă a Codului, iarultima analiză a inclus şiobservaţiile experţilor BănciiMondiale. O noutate este căacest Cod va fi comentat şiadnotat, adică pregătim şipractica judiciară, dând astfelposibilitatea celor care utilizeazăCodul să-l folosească şi ca pe uninstrument de lucru. Adică, vompublica şi comentariile şiadnotările şi jurisprudenţa, astfelîncât să uniformizăm practica.Acum, avem o mare problemăde uniformizare a practicii, dincauza faptului că toate cazurilede insolvenţă se opresc la Curteade Apel. Pe de o parte, acestlucru reprezintă un avantaj,pentru că se finalizează mult mairepede, iar pe de alta, este un

Noi sperăm că, princodul insolvenţei,procedura se vaaccelera foarte mult.în acest moment,potrivit statisticilorbăncii mondiale,românia se află peunul dintre primelelocuri în europa dinacest punct devedere, 70% dintredosare fiindfinalizate înmaximum nouă luni.

arin octav Stănescu,asociat coordonator şimembru fondator alStănescu, miloş, Dumitruşi asociaţii (SmDa), dar şipartener fondator al rvainsolvency SpecialistsSPrL, este unul dintre ceimai cunoscuți și apreciațiavocați din românia. cuo experiență de peste 30de ani ca avocat și 14 anica practician îninsolvență, arin octavStănescu și-a câștigatreputația unui specialistde excepție în special îndomeniul insolvenței,fiind, printre altele,Președinte de onoare alUniunii ProfesiilorLiberale din românia,vicepreședinte al Uniuniimondiale a ProfesiilorLiberale și membru înconsiliul UniuniiNaţionale a barourilordin românia. implicareasa în domeniu a depășitsfera experiențeipractice, el participândactiv la elaborarea unorproiecte legislative, celmai recent fiind cel alconcordatului preventiv,ca o soluție de salvare acomercianților de lafaliment. De asemenea,arin octav Stănescu esteexpert-cheie în echipa deelaborare a coduluilinsolvenței.


interviul ediţiei

mare dezavantaj, deoarece nu seuniformizează, în sensul că nuexistă o hotărâre a Înaltei Curţicare să spună cum e corect. eucred însă că, dacă va exista înmod oficial o practică stabilită deechipa care lucrează la secţiunearespectivă, vom reuşi săuniformizăm această practică.Noi sperăm că, prin CodulInsolvenţei, procedura se vaaccelera foarte mult. În acestmoment, potrivit statisticilorBăncii Mondiale, România seaflă pe unul dintre primele locuriîn europa din acest punct devedere, 70% dintre dosare fiindfinalizate în maximum nouă luni.există, evident, şi excepţii, unadintre cele mai lungi proceduri afost a Băncii Albina, deschisă în1999, pe care o închidem acum,după 14 ani. O altă noutate pe care o aduceCodul Insolvenţei este rezolvareaproblemei grupului de societăţi,care, în prezent, nu estereglementată. Până în toamnă,textul Codului trebuie să fie gata.

În ultimii ani, o serie desocietăţi de avocatură şi-au creatcase de insolvenţă, sporindconcurenţa existentă în piaţă.Cum vedeţi această breaslăpeste 4-5 ani?

Majoritatea caselor de avocaturăcare şi-au înfiinţat firme deinsolvenţă nu a reuşit, pentru căinsolvenţa este o activitate ce nureprezintă doar apanajulavocaţilor. Trebuie să existe oechipă multidisciplinară, care săincludă economişti foarte buni,alături de oameni specializaţi îndiverse alte domenii. Nu estesuficient să cunoşti legea foartebine, iar marile case deavocatură sunt ca un fel deaparat cu foarte multe funcţii. Seştie foarte bine că un aparat care

cântă dar şi râşneşte cafea şi e şitelevizor, nu este performant întoate aceste funcţii. Nu poţi săfaci totul perfect. Până şiavocatura de insolvenţă este onişă specială. Trebuie acumulatăexperienţă. Prin urmare, totcasele de insolvenţă clasice suntcele care concurează pe piaţă.Această breaslă există în toatălumea, iar, în acest moment,lucrurile se aşează. Suntsocietăţi care se nasc, altele caremor, însă breasla va exista încontinuare. A existat şi cânderau 5.000-6.000 de dosare, darşi când numărul acestora a ajunsla 28.000, câte au fost, în 2012,în România. vor fi societăţi carevor avea mai mult de lucru,

altele mai puţin, vor fi maipuţini oameni care se vorîndrepta spre această profesie,pentru că nu va fi loc pe piaţă,dar aceasta este o evoluţiefirească. Numărul de dosare deinsolvenţă va creşte sau vascădea şi în funcţie de evoluţiaeconomică din ţară. Totul estelegat de economie.

Cazierul fiscal provoacăprobleme membrilor UNPIR.Puteţi explica?

ANAF-ul era o instituţie cu carenu aveam dialog. Ori de câte orine adresam ANAF-ului nuprimeam niciun răspuns. Înultimul timp însă lucrurile s-auschimbat. Am avut o discuţiefoarte bună cu vicepreşedinteleMihail Constantin şi ne-amînţeles să analizăm toateproblemele „în litigiu“, pentru agăsi o rezolvare, care săcorespundă intereselor ambelorpărţi.

Putem aprecia că în acest an,după Hidroelectrica, Oltchim şiMechel Târgovişte, s-a atinsapogeul dosarelor de insolvenţă?

vorbim despre o crizăeconomică care durează de patruani. Probabil că, anul acesta seva atinge apogeul dosarelor deinsolvenţă, după care, să sperămcă, dacă vom avea o creştereeconomică sustenabilă şiconstantă, dacă va exista ocreştere a PIB-ului care nu estebazată pe mărirea taxelor, ci peproducţie şi consum, situaţia seva stabiliza. Până atunci, însă,nu putem vorbi despre o creştereeconomică adevărată şi despre oîmbunătăţire a situaţieisocietăţilor comerciale.

Anca CHILOM

Probabil că, anulacesta se va atingeapogeul dosarelor deinsolvenţă, dupăcare, să sperăm că,dacă vom avea ocreştere economicăsustenabilă şiconstantă, dacă vaexista o creştere aPib-ului care nu estebazată pe mărireataxelor, ci peproducţie şi consum,situaţia se vastabiliza.


instituţii

PROFeSIILe LIBeRALe, ACTIv IMPLICATe ÎN vIAţA SOCIALă ŞIÎN PROMOvAReA INTeReSULUI PUBLIC

Ce reprezintă Uniunea ProfesiilorLiberale din România în contextulsocial-profesional din ţara noastrăşi care sunt provocările căreiatrebuie să le facă faţă în mandatuldumneavoastră de preşedinte?

Uniunea Profesiilor Liberale dinRomânia s-a constituit în anul2001 şi are în prezent peste140.000 membri ai celor 15 orga -nizaţii profesionale componente. Uniunea Profesiilor Liberale dinRomânia este „organismul

umbrelă”, care reuneşte şireprezintă asociaţiile profesionalela nivel naţional. De altfel,obiectivul său primordial îlreprezintă apărarea şi promovareaintereselor fundamentale alemembrilor săi, precum şiprotejarea publicului larg prinfurnizarea de servicii profesionalede înaltă calitate şi expertiză.În perioada mandatului meu depreşedinte al UPLR am răspunsnumeroaselor provocări care auvizat sau vizează în principal

participarea activă la dialogulsocial din România atât prinintermediul Consiliului economicşi Social, cât şi prin comisiile dedialog social organizate la nivelulministerelor. În acest moment,atenţia noastră este îndreptată cuprecădere spre dobândirea calităţiide membru cu drepturi depline alConsiliului economic şi Social,realizarea acestui obiectivînsemnând de fapt o recunoaşterepe plan naţional de cătreautorităţile statului a importanţeiacestui sector socio-economic, omodalitate de participare activă laelaborarea proiectelor legislativecare le vizează direct, precum şiasigurarea unei legăturipermanente cu autorităţile publice

Prin activitatea pecare o desfăşoară,profesioniştii liberaliasigură locuri demuncă pentru unnumăr mare desalariaţi, participândîn acest sens laformarea bugetuluiconsolidat al statuluişi al celor locale.

interviu cu Prof. Univ. Dr. Horia NeamţU, preşedintele Uniunii ProfesiilorLiberale din românia şi preşedinte al camerei auditorilor financiari dinromânia


instituţii

în scopul îmbunătăţirii şi perfec -ţio nării cadrului juridic, care săasigure condiţii propice pentrudesfăşurarea normală a activităţiiprofesiilor liberale. Aceastăprovocare a devenit şi mai intensăîn contextul actualei crizeeconomico – financiare întrucât apresupus din partea noastră osporire a vigilenţei în direcţiamăsurilor de ordin legislativ saufiscal pe care legiuitorulintenţionează să le adopte şi careau un impact major asupraactivităţii profesioniştilor liberali.Apoi, avem în vedereintensificarea prezenţei UPLR încadrul activităţii Consiliuluieuropean al Profesiilor Liberale –CePLIS, organism la careUniunea noastră are statut demembru cu drepturi depline,pentru a intensifica activitateacomună de lobby şi a răspunde întimp util pericolului reprezentat depropunerea de dereglementare asectorului profesiilor liberale, ideepromovată din ce în ce mai des deoficialii de la Bruxelles. Pericoluladoptării unor măsuri de aceastănatură este unul foarte mare, cugrave implicaţii în special înprivinţa calităţii şi expertizeifurnizorilor de servicii, aspect cuimpact negativ asupra publiculuilarg. În context, avem în vedereelaborarea de studii care săcontribuie la definirea mai clară şiconcretă a conceptului de profesieliberală şi a aceluia de profesionistliberal, precum şi pentrufundamentarea poziţiei profesiilorliberale în diferite domenii deactivitate. Şi afirmăm acest lucruîntrucât, după cum se ştie,legislaţia din domeniul fiscalfoloseşte aceşti termeni, iar prinmodificările aduse Codului Civilapare noţiunea de profesionist. Înacest sens, intenţionăm săcontinuăm contactele pe care le–am stabilit deja cu mediul

academic – Facultatea de Drept şiAcademia de Studii economicedin Bucureşti. Totodată, doresc săprecizez că un prim pas a fostdemarat prin elaborarea şi pre -zentarea unui studiu care oferă o cuantificare calitativă şicantitativă a impactului profesiilorliberale asupra vieţii economice,sociale şi cultural–artistice aRomâniei.

Luând în considerare experienţa şicontribuţia lor substanţială îndezvoltarea economică aRomâniei, profesiile liberalereprezintă un patrimoniu valorosal ţării noastre. Ce strategie aveţiîn vedere pentru ca şi publicul largsă fie conştient de rolul vital alacestor profesii liberale?

Strategia pe care o promovăm sebazează în principal pe conştien -tizarea în rândul publicului, pe deo parte, asupra faptului că profe -sio niştii liberali prin activitatea pecare o desfăşoară asigură locuri demuncă pentru un număr mare desalariaţi, participând în acest sensla formarea bugetului consolidatal statului şi a bugetelor locale şi,pe de altă parte, că aceştiaacţionează în interesul public,având o misiune socială, în carepredomină calitatea şi expertiza.Iar propagarea acestor idei esteasigurată în principal printr-oprezenţă permanentă şi susţinutăîn mass-media şi promovarea prinintermediul acesteia a imaginiiprofesiilor liberale pentru caesenţa, scopul şi rolul lor să fiecorect înţelese de către societatearomânească, cu accent pe faptulcă în centrul activităţii lor esteplasat cetăţeanul, principalulbeneficiar al serviciilor furnizatede către membrii corpurilorprofesionale. Totodată, avem învedere promovarea codurilor eticeşi deontologice, care să includă, în

mod obligatoriu, valorile comuneale profesiilor liberale recunoscutela nivel european - secretulprofesional, accesul la profesie,formarea profesională continuă,independenţa şi imparţialitatea,onestitatea şi integritatea,loialitatea faţă de client/pacient şifaţă de colegi, integritatea şidemnitatea profesională,responsabilitatea profesională,calitatea serviciilor, controlulcorpurilor profesionale, accep -tarea codurilor etice, deontologiceşi de bune practici, conflictul cuconcepţiile morale şi religioase.Impulsionarea recunoaşterii lanivel european a valorilor comuneajută, în mod direct, la facilitareamobilităţii profesioniştilor liberalicare furnizează serviciitransfrontalier, deoarece ei vorputea astfel să-şi desfăşoareactivitatea în considerareaaceloraşi valori comune.Nu în ultimul rând, consider că seimpune menţinerea la un înaltnivel a competenţei profesionale amembrilor profesiilor liberale înscopul asigurării unor servicii decalitate, care să asigure o bunăprotecţie a cetăţenilor, inclusivprin organizarea de cursuri pri vindformarea profesională continuă şigeneralizarea bunelor practici.

Cum reuşiţi să armonizaţiinteresele care persistă în cadrulprofesiilor liberale? Puteţi atrageşi alte profesii în UPRL?

În primul rând, pentru a răspundela această întrebare pornesc de ladefiniţia profesiei liberale cuprin -să în Directiva nr. 2005/36/Ce,care stipulează că profesiileliberale sunt: „acele profesii caresunt exercitate pe baza unorcalificări profesionale relevante,cu titlu personal, având propria lorresponsabilitate şi de o manierăprofesională independentă,

atenţia noastră esteîndreptată cuprecădere spredobândirea calităţiide membru cudrepturi depline alconsiliului economicşi Social, realizareaacestui obiectivînsemnând de fapt orecunoaştere pe plannaţional de cătreautorităţile statuluia importanţeiacestui sector socio–economic şi omodalitate departicipare activă laproiectele legislativecare le vizează direct.

Domnul Horia Neamţu s-a născut la 2 noiembrie1950. este profesoruniversitar doctor laDepartamentul decontabilitate, audit,analiză şi informatică degestiune din cadrulacademiei de Studiieconomice bucureşti. Dinanul 1983 este doctor îneconomie (specializareacontabilitate). înlegislatura 2000-2004 afost deputat şi membrual comisiei de buget,finanţe, bănci. înperioada 2004-2005 afost preşedinteleconsiliului deSupraveghere al bănciicomerciale române. afost citat în enciclopediaPersonalităţilor dinromânia, Hübners Whois Who. Deţine în prezentpreşedinţia camereiauditorilor financiari dinromânia şi a UniuniiProfesiilor Liberale dinromânia.


instituţii

oferind servicii intelectuale şiconceptuale în interesul clienţilorşi publicului”. Aşadar, profesiileliberale au caracteristici comune,care de altfel le şi conturează casector distinct: pregătirea univer -sitară sau profesională specificăfiecărui domeniu de activitate,accesul într-un corp profesional înurma susţinerii unui examen carecertifică un stadiu de pregătire,precum şi formarea profesionalăcontinuă.În al doilea rând, toate codurileetice şi deontologice ale profe -siilor liberale din România înglo -bează valorile comune pe caredeja le-am enunţat.Aspectele pe care le-am prezentatnu fac altceva decât să subliniezefaptul că toate caracteristicileprofesiilor liberale converg într-osingură direcţie şi anume servireaîntr-o manieră cât mai competentăposibil a interesului clientului saupacientului, prin creşterea relaţieide încredere cu aceştia. De fapt,respectarea acestor aspecte înactivitatea zilnică a profesio nis -tului liberal din orice domeniu -avocat, notar, arhitect - îi aducacestuia credibilitate şi recunoaş tere. Unul din obiectivele declarate deUniunea Profesiilor Liberale dinRomânia îl reprezintă şi unificareasectorului socio-economic alprofesiilor liberale, care este unuldistinct şi specific, şi creştereasentimentului de solidaritate almembrilor acestora, ceea ce arpermite membrilor acestora să seexprime ca o voce comună lanivelul societăţii. De aceea,aşteptăm şi alte asociaţii deprofesii liberale să devină membriai Uniunii noastre.

Conform Statutului UPLR, unuldintre obiectivele sale principaleeste adaptarea legislaţiei privindprofesiile liberale din România lastandardele Uniunii europene,

inclusiv cea referitoare la recu -noaşterea reciprocă a diplomelorşi calificărilor profesionale. Maiexistă restanţe în acest sens?

Asociaţiile membre UPLR aucreat, în cadrul structurii lororganizatorice, departamente caregestionează aspectele legate derecunoaşterea calificărilorprofesionale. De asemenea,Uniunea Profesiilor Liberale dinRomânia a stabilit şi a dezvoltatstrânse relaţii de colaborare cuConsiliul Naţional de Atestare aTitlurilor, Diplomelor şi

Certificatelor Universitare dincadrul Ministerului educaţieiNaţionale, care, în conformitatecu prevederile legale, estecoordonator naţional pentrutranspunerea Directivei2005/36/Ce privind recunoaştereacalificărilor profesionale şireprezintă un punct de contactpentru recunoaşterea profesională.Aspectele critice semnalate întranspunerea acesteia au vizat înprincipal slaba mobilitate aprofesioniştilor liberali, ceea ce lanivelul Uniunii europene seconcretizează în încetinirea

~n acest an urmeazăsă se finalizezeprocesul de revizuirea Directivei privindrecunoaştereacalificărilorProfesionale, ceea ceimplică o participareactivă şi constantă aprofesiilor liberale,astfel încât acest actlegislativ de o mareimportanţă pentruacestea să le fie câtmai favorabil.


instituţii

dezvoltării Pieţei Unice. De aceea, pentru depăşirea acestorimpedimente, în acest momentDirectiva sus-menţionată se află lafinalul procesului de revizuire.Principalele aspecte supuse îmbu nă -tăţirii, care vizează cardul profe -sio nal european, accesul parţial,testele de limbă, dezvoltarea pro -fesională continuă, cadrul comunde formare, stagiile ca parte inte -grantă a experienţei profesionaleetc., conţin, în mare măsură,poziţii ale profesiilor liberaleeuropene, promovate în principalde Consiliul european al Profe -siilor Liberale – CePLIS la careUPLR are calitate de membru şiîn cadrul activităţii căruia Uniuneanoastră şi-a adus o anumităcontribuţie.

Aţi semnat recent un acord departeneriat cu organizaţiilesimilare din Spania, germania şiItalia. Ce avantaje conferă UPLRacest parteneriat?

În primul rând, semnarea acestuiparteneriat cu organizaţiile profe -sionale similare din germania,Italia şi Spania oferă UniuniiProfesiilor Liberale un model deurmat în ceea ce priveşte modulde organizare şi de dezvoltare aactivităţii curente a Uniuniinoastre, întrucât acestea se bucurăde o tradiţie îndelungată în acestestate. Totodată, pe lângă schimbulde experienţă, raţiunile pentru cares–a semnat acest acord deprietenie, cooperare şi parteneriatvizează stabilirea obiectivelorfundamentale ale profesiilorliberale în condiţiile globalizării şiale actualei crize economice şifinanciare. Deja există semnale dela Bruxelles că profesiile liberalesunt supuse presiunii dereglemen -tării, ceea ce va implica o scăderea calităţii şi expertizei serviciilorpe care acestea le furnizează

cetăţenilor. De asemenea, în acestan urmează să se finalizeze pro ce -sul de revizuire a Directivei pri -vin d Recunoaşterea CalificărilorProfesionale, ceea ce implică oparticipare activă şi constantă aprofesiilor liberale, astfel încâtacest act legislativ de o mareimportanţă pentru acestea să le fiecât mai favorabil. În context,avem în vedere elaborarea, încomun, a unor studii şi analizecare să fundamenteze rolul şiimportanţa profesiilor liberale încadrul societăţii, implementareaunor programe comune în cadrulinstituţiilor europene, precum şifacilitarea mobilităţiitransfrontaliere.

Sunteţi preşedintele Camerei Au -ditorilor Financiari din Româniadin anul 2011, având un mandatde trei ani. Cum vedeţi evoluţiaacestei bresle puternice, cu peste4.000 de membri, având în vedereviitoarele modificări legislativeiniţiate de Comisia europeană?

În prezent, Camera AuditorilorFinanciari din România cuprindeaproximativ 4.300 de membripersoane fizice din care 500 suntnonactivi şi peste 980 de societăţi– persoane juridice. În fiecare anse înfiinţează câteva zeci de firmecu profil de audit financiar. Avemcompanii mici, dar cele mai multefirme sunt cabinete de mărimemedie, având aproximativ, trei,cinci sau şapte angajaţi. Cele maimari sunt societăţile din Big4.Pe o piaţă de audit în contracţie,generată de criza economică, neconfruntăm cu preţuri dedumping, cu onorarii foarte redusepentru obţinerea unor lucrări deaudit. Firmele mijlocii s-auorientat îndeosebi spre segmentulde piaţă repre zen tat de proiectelefinanţate din fonduri europene, lacare audita rea este obligatorie

pentru ce rerile de rambursare acheltuielilor. Propunerile legislative ale Comi -siei europene vor afecta politicade audit, mă refer la noul Regu -lament care va reglementaentităţile de interes public şi nouapropunere de amendare a Direc -tivei 43/2006/Ce privind auditulstatutar, dar şi domeniul rapor tăriifinanciare şi anume proiectul dedirectivă a Ce, care va înlocuidirectivele a 4-a şi a 7-a.Mă refer aici în primul rând lafaptul că se propune ca firmele deaudit să se limiteze strict la acesteservicii, să nu mai poată oferiservicii de consultanţă fiscală,juridică, de contabilitate etc. Încaz că se va aproba aceastăpropunere, marile firme de auditvor fi afectate, însă nu în aceeaşimăsură cele mici şi mijlocii.Toate firmele din CAFR suntevaluate în funcţie de calitateaserviciilor. Cele mai multe sesituează în clasele A (66%) şi B(23%). Angajaţii firmelor care auB, C şi D sunt obligate să urmezecursuri suplimentare de training.

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia a preluat efectuarea pro -gramelor de pregătire profesiona -lă, adaptând structura acestora.Cum a fost primit acest proces deauditori?

Într-adevăr, am preluat sistemulde formare profesională integratăşi am introdus sistemul e-learningalături de sistemul clasic, în sălide curs, potrivit opţiunii mem bri -lor Camerei. Şi toţi s-au convinscă este mai bine aşa, întrucâtţinem sub control tematica şilectorii şi suntem în măsură să leadaptăm operativ, potrivit cerin -ţelor fiecărei etape şi noutăţilor înprofesie.

Mircea FICA

camera auditorilorfinanciari dinromânia cuprindeaproximativ 4.300 demembri persoanefizice din care 500sunt nonactivi şipeste 980 desocietăţi – persoanejuridice. în fiecare anse înfiinţează câtevazeci de firme cu profilde audit financiar.avem companii mici,dar cele mai multefirme sunt cabinetede mărime medie,având aproximativ,trei, cinci sau şapteangajaţi. cele maimari sunt societăţiledin big4.


instituţii

La sfârşitul anului trecut, Uniunea Naţională a Practicienilor în insolvenţă dinromânia a aprobat înfiinţarea institutului Naţional pentru PregătireaPracticienilor în insolvenţă (iNPPi). mai multe detalii despre aceastăiniţiativă, dar şi despre particularităţile profesiei de practician în insolvenţăne oferă Simona miloş, preşedinte iNPPi.

PROFeSIA De PRACTICIANÎN INSOLveNţă eSTe COMPLexă, MULTIDISCIPLINARă

Care este, din punctuldumneavoastră de vedere,profilul ideal al unui practicianîn insolvenţă?

Având în vedere că vorbim despreun ideal al practicianului îninsolvenţă, profilul acestuia ar ficel al unui adevărat manager decriză. Aceasta ar însemna însă ospecializare a practicianului penişa industriei de profil în care

activează debitorul, ceea ce nueste posibil; nu poţi avea pretenţiaca practicianul în insolvenţă să fiespecialist în industria deautomobile, în cea de confecţii,pielărie sau IT, dacă respectiviidebitori în insolvenţă au acestobiect de activitate. În viaţa reală, se pot finaliza cusucces proceduri de insolvenţădacă practicianul în insolvenţăgăseşte modalitatea de a lucra

împreună cu echipa demanagement a companiei, dacă seunesc expertizele complementareale acestora.De fapt, cea mai mare provocarepentru un practician în insolvenţăeste să înţeleagă cât mai multbusiness-ul debitorului. În funcţiede aceste detalii, practicianul îninsolvenţă îşi conturează şi unorizont de aşteptări, poatefundamenta un plan de redresareşi, astfel, îşi câştigă credibilitateaîn faţa partenerilor de afaceri aidebitorului.

există anumite particularităţi aleprofesiei de practician îninsolvenţă comparativ cu alteprofesii liberale?

Particularitatea constă în aceeacă, spre deosebire de alte profesiiliberale, cea de practician îninsolvenţă înglobează în sine oserie de specializări distincte,practicianul în insolvenţă putândfi de profesie economist sau juristşi, până nu demult, inginer. Programa de pregătire apracticienilor în insolvenţăcuprinde noţiuni de drept,contabilitate, management,marketing şi evaluare, profesiafiind astfel, una multidisciplinarăşi foarte complexă.Pe lângă aceste noţiuni despecialitate pe care trebuie să lestăpânească, practicianul îninsolvenţă trebuie să aibă calităţide mediator, pentru că cea maidificilă misiune este să aducă lamasa negocierilor părţi cuinterese divergente şi să găseascăacele elemente şi scopuri care potfi comune într-o strategie.

De ce a fost necesară înfiinţareaINPPI?

În primul rând, ne aflăm într-uncontext legislativ marcat de

cea mai mareprovocare pentru unpractician îninsolvenţă este săînţeleagă cât maimult business-uldebitorului. înfuncţie de acestedetalii, practicianulîn insolvenţă îşiconturează şi unorizont de aşteptări,poate fundamentaun plan de redresareşi, astfel, îşi câştigăcredibilitatea în faţapartenerilor deafaceri aidebitorului.

interviu cu SimoNa miLoş, preşedinte, iNPPi


instituţii

profunde şi continue transformări.gândiţi-vă doar că avem un nouCod Civil, un nou Cod deProcedură Civilă şi, până lasfârşitul anului, vom avea si unCod al Insolvenţei. Asistăm la oregândire a dispoziţiilor legalefundamentate pe principii noi dedrept, multe dintre acestea fiinddiferite de tot ceea ce am învăţatpână acum. Foarte multă informaţie, foartemulte schimbări, care necesită unefort de asimilare uriaş. Ca să numai vorbim de faptul cădispoziţiile legale ale celor douăreglementări, cele vechi şi celenoi, vor continua să se aplice înparalel până în anul 2016 - dataaproximativă la care se aşteaptăsă se finalizeze procesele începutepe vechile reglement\riprocedurale.În altă ordine de idei, aşa cumspuneam, vorbim despre oprofesie multidisciplinară, dar şidespre o industrie care a devenitfoarte vizibilă pe fondul crizeifinanciare a ultimilor ani.Aşteptările pieţei sunt mari înceea ce priveşte astfel de servicii.În acest context, e clar că avemnevoie cu toţii de o pregătireprofesională continuă şi susţinută,iar această pregătire o asigurăcursurile INPPI.

Cum funcţionează INPPI?

Institutul este organizat şifuncţionează în baza principiuluiautonomiei, sub autoritateaAdunării reprezentanţilorpermanenţi U.N.P.I.R. şi aConsiliului Naţional deConducere al Uniunii şi arepersonalitate juridică proprie şibuget propriu. În prezent, activitatea sedesfăşoară numai în Bucureşti,însă, pe viitor, vor apărea şicâteva centre teritoriale. Oraşele

pe care le vizăm sunt Iaşi, Cluj,Timişoara şi Craiova. De altfel, filiala UNPIR Cluj ademarat deja procedurile pentruachiziţionarea unui sediu unde îşiva desfăşura activitatea şi centrulteritorial INPPI Cluj.

Care este structura cursurilor?

Cursurile se adresează doarpracticienilor în insolvenţă şi nucelor care doresc să intre înaceastă profesie, atâtpracticienilor stagiari, cât şi celordefinitivi.Cursurile sunt gândite în aşa felîncât să asigure participanţiloratât o pregătire teoreticătemeinică, cât şi o interacţiunedirectă şi răspunsuri la problemereale ale meseriei de practician. Pe perioada stagiului de doi ani,practicienii în insolvenţă stagiaritrebuie să urmeze un număr de 40

de ore de pregătire profesională.Cei definitivi vor trebui săurmeze un program de pregătireprofesională de minimum 20 deore pe an.

Care este estimareadumneavoastră referitor lanumărul participanţilor pentruacest an?

Anul aceasta, estimăm că vomavea aproximativ 120 depracticieni stagiari şi 2.300 depracticieni definitivi care vorurma cursurile institutului.

Care sunt obiectivele pe termenmediu şi lung în ceea ce priveşteactivitatea INPPI?

vrem foarte mult ca institutul sădevină în curând un reper deprofesionalism, iar cei care vorurma aceste cursuri să-şidesăvârşească pregătirea; pentruaceasta este nevoie, în primulrând, de un colectiv de lectori deelită. Pentru a da un plus devaloare acestor cursuri dorim săimplicăm şi cadre didacticeuniversitare în acest colectiv. Totodată, pe viitor, intenţionăm săatragem la aceste cursuri şipersoane din afara profesiei. Înacest sens vrem să colaborăm cuprincipalii creditori implicaţi înprocedurile de insolvenţă, cum arfi, spre exemplu, creditoriibancari şi care s-au arătat dejainteresaţi de organizarea decursuri comune cu practicienii îninsolvenţă. Principalul obiectiv al acestuidemers îl constituie abordareaunitară a mecanismelorprocedurii de insolvenţă. Oînţelegere comună a aceloraşiprincipii ar duce în final şi launificarea practicii în materie.

Anca CHILOM

Simona miloş estepartener în cadrul rvainsolvency SpecialistsSPrL şi partener şimembru fondator al ScaStănescu miloş Dumitruşi asociaţii. De-a lungulanilor Simona a dobândito competență solidă îndomenii precum dreptcomercial, insolvență șipiața de capital.Specializarea în care s-aconsacrat și unde esterecunoscută ca fiind unadversar redutabil,vizează domeniuldistinct al procedurilorde insolvență. Simona și-a împărtășit dinbogata sa experiențăpractică prin intermediula numeroase lucrăripublicate în revistele despecialitate sau prezen -ta te în cadrul unorconferințe, seminarii, darși de la catedră - ea fiindlector în cadrul conferin țe -lor adresate specialiștilorîn insolvență, precum șiîn cadrul unor proiectePHare. Simona miloșeste membră a barouluibucurești (din 1998), ainternational barassociation și a iNSoLeurope (din 2001) și faceparte, de asemenea, dinechipa de elaborare anoului cod al insolvenței.Din 2012, estePreședinte al institutuluiNațional pentruPregătirea Specialiștilorîn insolvență (iNPPi).


instituţii

UNPIRA LANSAT SITe-UL

www.LICITATII-INSOLveNTA.RO

gândit cu precădere ca unprodus B2B, site-ul seadresează tuturor oame -

nilor de afaceri şi investitorilorlocali – indiferent de sectoruleconomic `n care activează, dar şipersoanelor fizice care doresc săachiziţioneze autoturisme,apartamente sau alte bunuri careprovin de la societăţile din porto -foliul practicienilor în insolvenţă. „Am pornit acest demers având învedere întregul context în care neaflăm: o piaţă a insolvenţei carecreşte susţinut de cinci ani, în care,anual, se deschid cu cel puţin 10%mai multe dosare de insolvenţădecât în anul prece dent, volumulmic de lichidităţi de pe piaţă, darşi impactul spectaculos al inter ne -tului în mediul de afaceri. Practic,le-am oferit gratuit membrilor

Uniunii un instrument care îipoate ajuta să facă faţă celei maimari provocări profesionale actuale:aceea de a găsi cumpărători pentrubunurile pe care le gestionează sauinvestitori în afaceri funcţionale”,a declarat Arin Octav Stănescu,preşedinte UNPIR.Structurat pe şase categorii prin -cipale: Afaceri, Auto, Imobiliare,Industrial, Office şi Altele, site-ulreuneşte, în acest moment, peste

900 de anunţuri active de bunuriscoase la vânzare, cu o valoaretotală de peste 800 de milioane delei. În plus, site-ul are şi oversiune în limba engleză,disponibilă la adresa de web:www.goodsforsale.eu. „Odată cuimpactul pozitiv pe care sperămsă-l obţinem prin schimbărilemajore pe care le propune noulCod al Insolvenţei, ne-am dorit săieşim din tiparele pe care le-am construit în ultimii ani, săîncercăm să lărgim cercul decumpărători şi investitori cu carecolaborăm şi să facem un primpas către piaţa europeană”, a maispus Arin Octav Stănescu.Următorul pas este dezvoltareaunui nou modul, cel de licitaţiionline, odată ce va permite acestlucru şi Codul Insolvenţei. Dacă,în prezent, orice cumpărător sauinvestitor este constrâns săparticipe fizic la o licitaţie, în moddirect sau prin reprezentanţi, odatăcu modulul de licitaţii onlineîntregul proces de achiziţie va fimult mai facil pentru toate părţile.“De fapt, întregul demers este unpas firesc pe care îl facem avândîn vedere contextul tehnologic încare ne aflăm. Într-o perioadă încare tot mai multe companii îşimută afacerile pe internet, eranecesară prezenţa noastră şi peacest mediu”, a conchispreşedintele UNPIR.Din punctul de vedere al efortuluidepus, acest proiect presupunecâteva luni de muncă din parteaIntegris TCx - compania care adezvoltat produsul, Blind CarbonCopy Communication şi ACMeIndustries pe partea de concept,design şi comunicare, pentrudezvoltarea celor două site-uri(inclusiv versiuni pentru telefoanemobile şi tablete) şi integrarea lorcu alte instrumente proprii UNPIR.

Anca CHILOM

Ne-am dorit să ieşimdin tiparele pe carele-am construit înultimii ani, săîncercăm să lărgimcercul decumpărători şiinvestitori cu carecolaborăm.arin octav Stănescu,preşedinte UNPir

Uniunea Naţională a Practicienilor în insolvenţă din românia (UNPir) a lansat www.licitatii-insolventa.ro, site-ul pe care orice membru al Uniunii poate publica anunţurile de vânzare pentrubunurile provenite de la societăţile aflate în insolvenţă.

UNPir, 14 ani de activitate

înfiinţată în 1999, Uniunea Naţională a Practicienilor în insolvenţă (UNPir)este persoană juridică de utilitate publică, autonomă şi fără scop lucrativ, dincare fac parte practicienii în insolvenţă. De asemenea, prin Legea privindrecunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale din românia, a fostconfirmat rolul UNPir de autoritate competentă în evaluarea şi atestareacetăţenilor statelor membre ale Uniunii europene şi a celorlalte state, care vordori să activeze ca administratori judiciari sau lichidatori în românia, avândcalitatea de practicieni în insolvenţă în statele în care îşi au domiciliul sausediul profesional.


insolvenţă

INSOLveNţA, O ŞANSă PeNTRU COMPANIILeÎN DIFICULTATe

Coface România a analizat30.484 de firme, cu ocifră de afaceri totală de

557.032 MRON, reprezentând56% din cifra de afaceri atuturor firmelor active la nivelnaţional. Având în vedereîntârzierile privind înregistrareaprocedurilor de insolvenţă la

BPI (ce pot varia între una şipatru săptămâni) şi modificărileretroactive operate în sistemulBPI, reprezentanţii Cofaceestimează că numărul real alprocedurilor de insolvenţă nou-deschise anul trecut poate variaîntre 25.000 şi 25.500. Astfel,spun ei, creşterea reală a

insolvenţelor faţă de anul 2011poate varia între 17% şi 18%.Cum arată, însă, radiografiaacestui segment de activitate înviziunea reprezentanţilor unoradintre cele mai importantesocietăţi de insolvenţă ceactivează pe piaţa locală?“Dacă până în anul 2012 amvăzut o creştere masivă anumărului insolvenţelor încazul societăţilor mici şimijlocii, anul trecut a adus cusine nu numai tendinţa decreştere a număruluiinsolvenţelor ca atare, ci şi omodificare a tipului societăţilorcare intră în insolvenţă“, spuneRaluca Năstase, Partner &Head of Insolvency Practice,Biriş goran. “Au apărut înpeisaj insolvenţele unorimportante companii de stat şiprivate, care, până la acelmoment, au făcut eforturi

în ultimii cinci ani, fenomenul insolvenţei a fost tot mai prezent în mediul de afaceri autohton, pemăsură ce numărul firmelor aflate în dificultate era din ce în ce mai mare. astfel, potrivit uneianalize coface românia, pe parcursul anului 2012, a fost deschisă procedura insolvenţei pentru unnumăr de 23.665 de companii, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011 (21.499 deinsolvenţe noi) şi cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010 (19.650 de insolvenţe noi).


insolvenţă

majore să evite această situaţie,de multe ori cu gândul laefectul de erodare a imaginii,care ar fi putut perturbaplanurile managementuluiacestora. Credem că 2013 vapăstra această tendinţă, care nuface decât să reflectedificultăţile reale prin care treceeconomia românească,influenţată de situaţiaeconomiei mondiale”, a adăugatea.La rândul său, Andrei Cionca,Founding Associate, Casa deInsolvenţă Transilvania (CITR),spune că, în 2012, principalelesectoare din piaţă predispuseintrării în insolvenţă au fost:comerţul, transporturile,segmentul imobiliar şiproducţia. Tot anul trecut,adaugă el, s-a accentuat foartemult rolul managerului privat lacompaniile de stat, iar CITR,prin specialiştii săi, a merschiar mai departe. „Pentruprima oară în România amvorbit despre reorganizareacompaniilor de stat sub legeainsolvenţei şi despremanagementul de criză. Alt faptobservat a fost intrarea îninsolvenţă a marilor companii(31 de înregistrări aparţinândDirecţiei Mari Contribuabili).Anul 2013 a adus cu el noitrenduri pe piaţa insolvenţei şiastfel, conform analizeiefectuate de specialiştii CITR,serviciile medicale private,sectorul morăritului şi alpanificaţiei şi retailerii dinsegmentul de bricolaj suntprincipalele sectoare expuseinsolvenţei”, a conchis AndreiCionca.Analiza realizată de DanielOlteanu, Managing Partner,Olteanu şi Asociaţii, vizeazăperioada 2008-2012, când“aproximativ 100.000 de firme,

circa 20% din total, au fost puseîn situaţia de a intra îninsolvenţă - unele pentru a tragelinie, a se lichida şi, eventual,pentru a o lua de la capăt, altelepentru a încerca să serestructureze – să mai amâne oserie de plăţi, să mai închidădin contractele paguboase etc.”.“În momentul de faţă, piaţa estedeja jos. estimăm că, în acestan va scădea numărul de firmecare vor intra în insolvenţă, darva creşte numărul insolvenţelorimportante. În rândulcompaniilor mici, criza a cernutdeja. Considerăm că, în acestan, vor intra în insolvenţă firmedin mid-market şi vor avea locreorganizări ale companiilorimportante, care, până acum, aureuşit să rostogolească credite.Semne în acest sens au apărutîncă din 2012, când firme caTnuva, edy Spedition,Hidroelectrica, Mic.ro Retail aucedat sub presiunea pieţei,urmând ca, în 2013, declinul să

continue cu nume precumOltchim, Mechel Târgovişte,Dobrogea grup SA, RometBuzău”, a adăugat DanielOlteanu.În opinia lui Florian Mateiţă,Partner, RomInsolv, 2012 seînscrie în linia ultimilor ani caşi număr de proceduri deinsolvenţă deschise, însă sedeosebeşte net prin numărulcompaniilor mari şi foarte maricare au apelat la practicienii îninsolvenţă pentru a-şi echilibrabusiness-ul. “A fost un an încare vânzările de active cătrepiaţă au stagnat, în timp ce aucontinuat preluările de bunuripe SPv-uri sau în contulcreanţelor. este anul în care aufost întocmite lunar circa 120de planuri de distribuţie la nivelnaţional. Dar, probabil cel maiimportant lucru, 2012 este anulîn care marile companiicontrolate de stat au început să-şi recunoască starea deinsolvenţă“, a completat FlorianMateiţă. Potrivit estimărilorsale, în 2013, vor intra practicîn insolvenţă şi alte companiide stat care se confruntă de anide zile cu probleme financiaregrave. “Cu cât intră mai multeîntreprinderi mari, cu atât va fiafectat în mod direct sistemulenergetic şi vor fi trase îninsolvenţă marile companiiproducătoare de energie scumpă(termocentralele, de exemplu).Nu cred că va fi altfel decât în2012 din punctul de vedere alnumărului de procedurideschise sau al mărimiiîntreprinderilor”, a mai spusreprezentantul RomInsolv. În aceeaşi ordine de idei, ŞtefanDumitru, Asociat, RvAInsolvency Specialists,consideră că piaţa insolvenţei afost în creştere în 2012 – cum,de altfel, a fost în fiecare an de

anul 2013 a adus cuel noi trenduri pepiaţa insolvenţei şiastfel, serviciilemedicale private,sectorul morărituluişi al panificaţiei şiretailerii dinsegmentul debricolaj suntprincipalele sectoareexpuse insolvenţei.aNDrei cioNca,founding associate,casa de insolvenţătransilvania


insolvenţă

la declanşarea crizei din 2008.“Considerăm că acest trendascendent se va păstra şi încursul anului 2013. Tot la fel,cele mai afectate sectoare vorfi, în continuare, transporturileşi construcţiile, însă, spredeosebire de anii trecuţi, mizămpe o creştere a numărului defirme care solicită reorganizareajudiciară în defavoarea cererilorde intrare în faliment”, acompletat Ştefan Dumitru.Şi radiografia realizată de DorinPetcu, coordonator al serviciilorde restructurare şi insolvenţădin cadrul TzA InsolvenţăS.P.R.L., o divizie a ţucazbârcea & Asociaţii,evidenţiază faptul că 2012 aconfirmat trendul aniloranteriori, numărul insolvenţelorcrescând cu aproximativ 10%faţă de 2011 şi cu 20% faţă de2010. “Două elemente suntîngrijorătoare în ultimaperioadă: intrarea în insolvenţăa unor firme tot mai mari, pe deo parte, şi dificultateareintegrării firmelor în circuituleconomic pe fondul adânciriidificultăţilor economice, decealaltă parte. Dificultăţile suntlegate de absenţa fondurilordisponibile pentru investiţii înacest moment şi de prudenţainvestitorilor, dar asociat cuacestea, putem menţiona şigreutatea salariaţilordisponibilizaţi de a se reintegraprofesional. Nu în ultimul rând,impactul social negativ alacestor proceduri se observă şiîn ceea ce priveştemicroîntreprinderile carereprezintă în bună măsurăafaceri de familie şi decisingura sursă de bani a familieirespective”, a precizat el,adăugând că tendinţa anunţatăîn 2012 a continuat şi anulacesta, câteva companii de mari

dimensiuni solicitânddeschiderea procedurii deinsolvenţă în vedereareorganizării. “Cel maiprobabil, profilul insolvenţei în2013 va fi similar cu cel din2012, cu menţiunea că vom maivedea câteva nume mari dinpiaţă care vor apela la aceastăprocedură. Noi am observatînsă că, în multe dintre cazuri,în special pentru societăţilemici şi mijlocii, se apeleazădestul de târziu la procedurainsolvenţei, atunci când dejasunt creditori care au iniţiatproceduri judiciare în vederearecuperării creanţelor. În acestcontext, este tot mai dificil degăsit soluţii prin care acestesocietăţi să fie reînscrise încircuitul economic normal.Dintr-o perspectivă practică,insolvenţa poate fi uninstrument util şi valoros atuncicând este folosit la timp”, a mai

spus Dorin Petcu. „Probabilunul dintre beneficiile acesteiperioade turbulente economicva fi tocmai crearea unei culturia restructurării operaţionale şifinanciare a unei companii,restructurarea nefiind în modexclusiv o necesitate rezultatădin criza economică pe care oparcurgem, ci o etapă fireascăîn dezvoltarea şi transformareaunei companii, fiind singurulinstrument real şi eficient deadaptare la condiţiile pieţei.Modificările condiţiiloreconomice pot apărea în oricecontext, inclusiv în perioade de«boom» economic, iar ajustareamodului de funcţionare şi deoperare a unei societăţi trebuiesă fie un obiectiv permanent alconducătorilor acesteia”, acontinuat reprezentantul TzAInsolvenţă. În opinia sa, un altefect pozitiv va fi crearea unuinumăr de specialişti înrestructurare operaţională şifinanciară, profesionişti care,prin pregătirea lor, experienţaacumulată, dar mai ales princel mai probabil,

profilul insolvenţeiîn 2013 va fi similarcu cel din 2012, cumenţiunea că vommai vedea câtevanume mari din piaţăcare vor apela laaceastă procedură.DoriN PetcU,coordonator alserviciilor derestructurare şiinsolvenţă din cadrultZa insolvenţă SPrL


insolvenţă

rezultatele confirmate, să asisteîn continuare mediul economicîn toate transformările prin careacesta va trece.Despre creşterea număruluiprocedurilor de insolvenţăvorbeşte şi Mariana Popa,Managing Partner, v.F.Insolvenţă S.P.R.L. „Pe fondulprelungirii crizei economice,insolvenţa a devenit un adevăratfenomen naţional în România.La finele anului 2012, numărulfirmelor care au ajuns înaceastă situaţie deloc plăcutăatingea 24.000, cu 24% maimulte faţă de 2011. Doar laTribunalul Bucureşti, cea maimare instanţă a ţării, suntînregistrate zilnic între 130 şi180 de cereri de insolvenţă, iarmajoritatea (77%) sunt cererifăcute chiar de către debitori”, aexplicat ea.Şi elena Cosma, Co-ManagingPartner în cadrul zRPInsolvency, aminteşte decreşterea numărului deinsolvenţe, precizând că, anultrecut, au intrat în insolvenţă

circa 27.600 de firme,înregistrându-se o creştere deaproape 16% faţă de 2011.“2012 a fost anul în care auintrat în insolvenţă firme mari -

cifra medie de afaceri fiind cupeste 34% mai mare decât cea afirmelor pentru care a fostdeschisă procedura insolvenţeiîn anul 2011. Pentru 2013,apreciem că ritmul intrărilor îninsolvenţă va fi cel puţin lanivelul anului trecut. Cele maiafectate vor fi firmele dinsectorul imobiliar şitransporturi. În continuare vomasista la deschiderea proceduriiinsolvenţei unor societăţi derenume în domeniile în careactivează”, a conchis elenaCosma.

exiStă îN româNia maNageri vaLoroşi?

De multe ori, atunci când sevorbeşte despre numărul ridicatal companiilor careînregistrează pierderi şi decreşterea numărului de dosarede insolvenţă înregistrate înultimii ani, s-a pus problemastilului de management din ţaranoastră. este oare vinamanagerilor că societăţile pecare le conduc sunt îndificultate şi, de multe ori,nevoite să solicite intrarea înprocedura insolvenţei?“În România există manageri devaloare şi oameni care suntbine pregătiţi în domeniile încare activează. Numărul marede insolvenţe se explică prinfaptul că economia româneascăa fost axată multă vreme peconsum, fără a exista ostimulare a producţiei proprii şia exportului produselorautohtone. S-a încercatstimularea iniţiativei privateprin măsuri care au determinatînfiinţarea unui număr mare desocietăţi care, la primadificultate de gestionare, aurenunţat, în majoritateacazurilor, la proiectul

Numărul mare deinsolvenţe se explicăprin faptul căeconomiaromânească a fostaxată multă vremepe consum, fără aexista o stimulare aproducţiei proprii şi aexportuluiproduselorautohtone.raLUca NăStaSe,Partner & Head ofinsolvency Practice,biriş goran


insolvenţă

managerial”, este de părereRaluca Năstase (Biriş goran).“Suntem încrezători în faptul căînvăţarea, chiar şi prin propriilegreşeli, este un proces care nus-a oprit, şi că, la un momentdat, trierea managerilor deperformanţă va avea loc însensul dorit”, a adăugat ea.Despre legătura directă dintrenumărul mare de dosare deinsolvenţă din ultimii ani şicontextul economic naţional şiinternaţional, despre crizaeconomică şi efectele ei peorizontală pe termen mediu şilung, vorbeşte şi Andrei Cionca(CITR). „Însă, spune el,factorilor externi în multecazuri li se alătură şi cei internice ţin de utilizarea ineficientă aresurselor, neadaptarea la noilerealităţi ale pieţei etc. Acestea,dublate de lipsa pregătiriimanageriale a antreprenorilorce jucau şi rol de decident şi deexecutant în unele cazuri, audus la nerecunoaşterea semnelorevidente ale colapsului, ori larefuzul de a le crede”. „Deaceea, credem că este foarteimportant ca simptomele ceprevestesc insolvenţa să fieidentificate la timp şi să seacţioneze încă din fazeincipiente cu măsuri specificede reorganizare pentru a sporişansele de redresare acompaniei”, a concluzionatAndrei Cionca.În opinia lui Daniel Olteanu(Olteanu & Asociaţii),managerii români au o tendinţăputernică de a se concentra peoameni, iar aceasta coreleazănegativ cu majoritateaindicatorilor financiari aifirmei: cifră de afaceri, numărulangajaţilor, pierderile, activeleimobilizante, veniturile totale,cheltuielile totale, eficienţascăzută a cheltuielilor (eficienţa

cheltuielilor = cheltuielitotale/CA). “În explicareatendinţei managerilor români dea fi concentraţi pe oameni, unrol important îl are concentrareape prezent, pe emoţional şi peobţinerea de satisfacţie – cu altecuvinte, managementul intuitiv.Lecţia pe care managerii românitrebuie să o înveţe cât mairepede este că e timpul să lasedeoparte managementul intuitivşi să aducă rigoare şi ştiinţă îngândirea managerială“, aadăugat el.La rândul său, Florian Mateiţă(RomInsolv) crede că, dacă ar fisă comparăm stilul demanagement românesc cu celdin cărţi, acestea nu au niciolegătură, chiar dacămanagementul românesc, îngeneral, urmăreşte aceiaşiindicatori. “Întreprinderile suntorganizate astfel încât să fierespectat principiul distanţei

mari faţă de putere, bineformalizate, cam la fel ca înmanagementul francez, însăstilul de management şileadership-ul românesc suntdefinite prin autoritate,comunicare şi asumare adeciziilor din partea şefilor, degenul «eu te-am făcut, eu teomor». vorbim de întreprinderimari, cu directori formaţi înperioada comunistă sau însocietăţi cu capital majoritar destat”, a precizat el, adăugândcă, dacă vrei să angajezi unmotostivuitorist, va trebui să-iceri atestate peste atestate,carnet de sănătate, controlpsihologic, oftalmologic şi încăcine ştie ce. În schimb, oricecetăţean român îşi poateînmatricula o societatecomercială şi fără să cunoascăLegea 31/1990, Codul fiscal,Codul muncii, noţiuni demanagement, marketing saucomunicare. “va angaja oamenişi va începe să semnezecontracte, bilete la ordin şi2012 a fost un an în

care vânzările deactive către piaţă austagnat, în timp ceau continuatpreluările de bunuripe SPv-uri sau încontul creanţelor.fLoriaN mateiţă,Partner, rominsolv


insolvenţă

CeC-uri. Iar dacă dă greş, îşibagă firma în insolvenţă şi maiface o firmă! Şi iar angajează,iar emite bilete la ordin şi CeC-uri… vorbim de întreprinderilemici, marea majoritate a celorîmpotriva cărora se deschideprocedura insolvenţei”, acompletat Florian Mateiţă.“Fără a generaliza, spune şiŞtefan Dumitru (RvAInsolvency Specialists), estedestul de greu să găseşti înzilele noastre un manager bun,vizionar, care să poată face faţăcu brio la noile realităţieconomice. Aşa cum iarna îiprinde mereu pe guvernanţinepregătiţi, tot aşa i-a prinscriza şi pe managerii noştri pepicior greşit. Într-o perioadă încare toate lucrurile merg bine şifoarte bine, este uşor să fii unmanager bun, însă adevăratavaloare se vede mai ales învremuri tulburi, grele, aşa cumsunt cele de astăzi”. el crede căcei cinci ani de criză, au ma -turizat managerii români, i-aufăcut să fie mai atenţi la

cheltuieli, dar şi la riscurileataşate unei noi investiţii şiavem proiecţii mai realiste debusiness. “Această maturizareforţată este reflectată de

creşterea numărului decompanii care solicită singureintrarea în insolvenţă, aceastăacţiune fiind văzută ca unmijloc de salvare a business-ului”, a conchis ŞtefanDumitru.Potrivit lui Dorin Petcu (TzAInsolvenţă), având în vedere căeconomia românească este unaîncă tânără, marea majoritate amanagerilor români sunt şiproprietarii afacerii pe care oconduc. „Din aceastăperspectivă, este de înţeles dece au avut reţineri în a apela laprofesionişti în domeniulrestructurării şi au conştientizatuneori tardiv faptul că modelullor de business nu mai estefuncţional. experienţelepozitive ale restructurărilordovedesc că abordarea cât maitimpurie a procesului derestructurare şi, mai alesimplicarea specialiştilor înrestructurare, au făcut diferenţadintre succes şi faliment. Deasemenea, abordarea timpurieeste benefică întrucât companiaîn dificultate nu este secătuităde resurse, procedurile derestructurare fiind generatoarede costuri, de multe oriimportante”, a mai spus el.În opinia sa, o altă problemă aconstat în faptul cărestructurările au fost în generalexclusiv restructurărifinanciare, în sensul remiterilorde datorie, fără ca problemeleoperaţionale sau modelul debusiness să sufere modificări.„Cu alte cuvinte, s-a continuataceeaşi activitate care a generatstarea de insolvenţă acompaniei, singura diferenţăfiind faptul că aceasta a avut deplătit mai puţini creditori.Credem că abordarea şi dinperspectiva operaţională arputea aduce valoarea adăugată

Piaţa insolvenţei afost în creştere în2012 – cum, dealtfel, a fost înfiecare an de ladeclanşarea crizeidin 2008, iar acesttrend ascendent seva păstra şi în cursulanului 2013.ştefaN DUmitrU,asociat, rvainsolvencySpecialists


insolvenţă

pe care cel puţin finanţatoriieconomiei o caută înprocedurile de reorganizarepropuse”, a conchis DorinPetcu.Şi Mariana Popa (v.F.Insolvenţă) spune că se poateobserva că, în unele cazuri,firmele care sunt astăzi îninsolvenţă au ajuns în aceastăsituaţie din cauza unuimanagement căruia pare că îilipseşte viziunea şi care, nu înpuţine cazuri, dă chiar impresiade rea-credinţă. „Ceea ce e şimai grav e faptul că existăsituaţii în care respectiviimanageri continuă să conducăafacerile firmelor chiar şi dupăce acestea au ajuns îninsolvenţă, reducând, prindecizii neinspirate şicredibilitate redusă, şanseleunei reorganizări de succes”, acompletat ea. „Să sperăm cănoul Cod al Insolvenţei vaaduce schimbări majore şi înaceastă privinţă, chiar interdicţiiprivind gestionarea societăţilorcare au ajuns în insolvenţă decătre managerii anteriori sau, dece nu, chiar interzicerea de aderula activităţi manageriale îngeneral, pe o perioadăoarecare”, a mai spus MarianaPopa.La rândul său, elena Cosma(zRP Insolvency) consideră căunele firme au intrat îninsolvenţă din cauza unorgreşeli de management, a unordecizii eronate ce nu aveaulegătură cu situaţia economică asocietăţii, a necorelăriistrategiei comerciale acompaniei cu realităţileeconomice. “În acelaşi timp,trebuie să recunoaştem că laacest fenomen a contribuit şierodarea sustenabilităţiifirmelor, urmare a efectelorcrizei financiare, constrângerile

referitoare la finanţare,reducerea expunerii băncilor peeconomie şi reţinereamanifestată de acestea în acredita companiile, politicile deausteritate guvernamentală şicreşterea fiscalităţii,deteriorarea disciplinei de platăla nivelul întregii economii”, aadăugat ea.

o meSerie comPLexă

Adesea, în activitatea zilnică,practicienii în insolvenţă seconfruntă cu o serie deprobleme. Care sunt cele maifrecvente?“Aşa cum probabil că vă vorspune şi alţi specialişti îninsolvenţe, problema majorăeste practica neunitară ainstanţelor judecătoreşti.Rezolvarea aceleiaşiprobleme/speţe de drept estediferită de la o instanţă la alta,iar această chestiune ar trebui

rezolvată prin includerea înCodul Insolvenţei a unorreglementări clare,neechivoce”, consideră RalucaNăstase (Biriş goran). “În oricecaz, timpul şi diversitateatipurilor de chestiuni apărute înpractică îşi vor spune cuvântul,în sensul în care estimez că, petermen mediu, se vor fiacumulat suficienteprecedenturi în aşa fel încâtuniformizarea procedurală săaibă loc. Tot la nivelulproblemelor de zi cu zi, destulde pronunţată chiar, este lipsainvestitorilor şi faptul că nuexistă un interes crescut pentruachiziţionarea bunurilorfirmelor aflate în lichidare”, aadăugat ea.Andrei Cionca (CITR)menţionează faptul căinsolvenţa este în continuareinterpretată drept o componentănegativă a business-ului/pieţei,fiind privită mai mult ca otendinţă, o modă a pieţei, decâto necesitate, un proces dereorganizare de pe urma căruia

în unele cazuri,firmele care suntastăzi în insolvenţăau ajuns în aceastăsituaţie din cauzaunui managementcăruia pare că îilipseşte viziunea şicare, nu în puţinecazuri, dă chiarimpresia de rea-credinţă.mariaNa PoPa,managing Partner,v.f. insolvenţăS.P.r.L.


insolvenţă

firma, dar şi economia au decâştigat. „Pe lângă obstacolelede ordin managerial ce se potivi pe parcursul unui proces dereorganizare, trebuie să lucrămintensiv şi la imagineainsolvenţei ca soluţie deredresare, nu problemă tabu”, aconchis Andrei Cionca.Daniel Olteanu (Olteanu şiAsociaţii) consideră că cele maiimportante probleme suntgăsirea celor mai potriviţioameni şi a celor mai bunesoluţii pentru clienţii firmei, întimp ce Florian Mateiţă spunecă reprezentanţii societăţiiRomInsolv nu s-au confruntatcu probleme deosebite care,prin amploarea lor, să fi afectatactivitatea zilnică.În opinia lui Ştefan Dumitru(RvA Insolvency Specialists),de departe, principaleleprovocări ale practicienilor îninsolvenţă au constat, după anul2008, în dificultăţileîntâmpinate ori de câte ori seîncearcă valorificarea unoractive. “Tot la fel, rigiditatea

multor creditori atunci cândtrebuie să ia hotărâri cu privirela preţul la care activele se potvinde în această perioadăreprezintă o altă provocarezilnică. Adică, pe lângă faptul

că sunt foarte puţini investitoriinteresaţi să achiziţionezediverse active, îi mai şi speriemcu preţurile pe care lesolicităm”, a completat el.Despre valorificarea activelorvorbeşte şi Dorin Petcu (TzAInsolvenţă). „Capacitatea deabsorbţie a pieţei este extremde limitată, numărulinvestitorilor fiind redus încomparaţie cu numărul şivaloarea activelor aflate în piaţăla vânzare, atât în procedurijudiciare, cât şi în vânzăriamiabile. Dacă la acest aspectcoroborăm şi faptul că mareamajoritate a activelor a fostfinanţată cu credite bancareîntr-un moment de maxim alpieţei, iar între timp valoareaacestora a scăzut extrem demult, uneori cu mai mult dejumătate, valorificarea acestoraşi plata creditorilor sunt tot maidificile”, spune el, adăugând căeste de înţeles şicomportamentul creditorilorgarantaţi, care doresc săvalorifice la preţuri cât maibune şi, astfel, să îşi limitezepierderile, dar trendul pieţei dinultimii ani a arătat că aceia careau valorificat activele atuncicând au avut aceastăoportunitate, au obţinut unrezultat mai bun decât cei careau aşteptat.Pentru Mariana Popa (v.F.Insolvenţă), în general,principala problemă constă înconsumul de timp care derivădin faptul că practicienii suntnevoiţi să îi facă pe creditori săînţeleagă că insolvenţa este un“joc” de echipă, trebuie săcreeze o punte între creditori şidebitor, astfel încât mecanismulsă fie funcţional şi să nu fieîncărcat rolul instanţelor cu zecide contestaţii la măsurileadoptate. „O altă problemă

Unele firme au intratîn insolvenţă dincauza unor greşeli demanagement, a unordecizii eronate ce nuaveau legătură cusituaţia economică asocietăţii, anecorelării strategieicomerciale acompaniei curealităţileeconomice.eLeNa coSma,co-managing Partner,ZrP insolvency


insolvenţă

reală este una de infrastructură,în sensul că, din păcate,logistica de care dispuneTribunalul Bucureşti esteîntrucâtva improprie”, a conchisea.

îN aştePtarea coDULUi iNSoLveNţei

În toamna acestui an, Româniase va număra printre puţinelestate din lume care au un Cod alinsolvenţei. Ce părere auspecialiştii în insolvenţă? Carevor fi noutăţile?“Sperăm că va exista oîmbunătăţire a activităţii,determinată atât de apariţiaCodului Insolvenţei, cât şi depunerea în aplicare aprevederilor Noului Cod deProcedură Civilă”, spuneRaluca Năstase (Biriş goran).Potrivit lui Andrei Cionca(CITR), noul Cod al insolvenţeiva aduce schimbări la nivelulprocedurilor aplicate pentrugrupurile de firme. “Dacă, înprezent, există mai mulţiadministratori judiciari care se

ocupă de grupuri de firme şigestionează procesul deinsolvenţă, pe viitor,coordonarea grupurilor desocietăţi aflate în insolvenţă vafi efectuată de către un singuradministrator judiciar sau decătre un consorţiu deadministratori şi un singurjudecător sindic, ce se va ocupade caz”, a precizat el, adăugândcă astfel, prin trecerea de laînţelegerile informaledesfăşurate până acum întreadministratorii judiciari lacrearea unui cadru formal deluare a deciziilor la comun, sedoreşte o simplificare şieficientizare a procedurii deinsolvenţă. Andrei Cioncamenţionează alte două câştigurice rezultă de pe urmaimplementării noului Cod: omai bună reglementare adomeniului şi o mai rapidăreorganizare a grupurilor defirme.“Fiind adresat tuturoroperatorilor economici implicaţiîn procedura insolvenţei, CodulInsolvenţei va avea o

importanţă majoră în existenţacompaniilor, în legătură cupartea finală a acesteia sau cuposibilitatea de redresare şireinserţie a societăţilor, însăconsiderăm că eficienţa lui va fiuna scăzută, având în vederenumărul scăzut al companiilorcare mai intră în faliment”,consideră Daniel Olteanu(Olteanu şi Asociaţii).Pentru specialiştii RomInsolv,obiectivul declarat spre caretind în fiecare dosar este zerocontestaţii. “Prin urmare, modulîn care abordăm procedura ne-acălit în a înţelege care suntadevăratele interese din jurulprocedurii şi care sunt eternelesurse de dispute pe care neasumăm să le stingem printr-unefort de comunicare logică,permanent argumentată juridicşi financiar. Corelarea şiarmonizarea legislaţiei ne vauşura, cu certitudine, acestdemers”, a precizat FlorianMateiţă.În ceea ce-l priveşte pe ŞtefanDumitru (RvA InsolvencySpecialists), direct implicat înelaborarea noului Cod alInsolvenței, el dă asigurări căîntreaga echipă urmărește caacesta să aibă un impact pozitivasupra activității tuturor celorimplicați în acest fenomen, dela judecători la practicieni îninsolvență, de la creditori șipână la debitori.“Din punctul de vedere alactivităţii curente, nu neaştept\m la modificăriesenţiale. Credem că noul Codal Insolvenţei va aduce o seriede clarificări în ceea ce priveşteelemente insuficient nuanţate înactuala lege a insolvenţei,asigurând celeritatea aplicăriiprocedurii”, este de părereDorin Petcu (TzA Insolvenţă).“De asemenea, prin includerea

Lecţia pe caremanagerii românitrebuie să o înveţecât mai repede estecă e timpul să lasedeopartemanagementulintuitiv şi să aducărigoare şi ştiinţă îngândireamanagerială.DaNieL oLteaNU,managing Partner,olteanu şi asociaţii


insolvenţă

într-o formă consolidată a legiiconcordatului şi mandatului adhoc, este posibil să observăm,în viitor, utilizarea maifrecventă a acestora, ceea ce ardegreva pe de o parte instanţelede judecată, iar pe de altă partear putea ajuta agenţii economicisă se reorganizeze mai rapid şicu costuri mai mici decât într-oprocedură a insolvenţei”, aconchis el.Mariana Popa (v.F. Insolvenţă)îşi aminteşte de impactul pecare l-a avut Legea 85/2006 -privind procedura insolvenţeiatunci când a înlocuit Legea64/1995 privind administrareajudiciară şi falimentul.“Impactul a fost semnificativ,de la terminologie, la proceduraefectivă, aceasta fiind racordatăla noile realităţi economice aleanilor 2006”, spune ea.„Activăm într-un contexteconomic în care au locschimbări într-un ritm foartealert. Sunt convinsă că vomasista la o actualizare a

legislaţiei actuale, ale căreilacune în unele privinţeîncepuseră să devină evidente.Câteva exemple de aspecte careimpun adaptarea legislaţieiactuale la cerinţele curenteinclud: faptul că aceasta nureglementează insolvenţagrupurilor de firme, în baza ei,furnizorii îşi văd creanţeleşterse în urma unor planuri dereorganizare fanteziste,

debitoarea continuă să fiegestionată şi după insolvenţă defosta conducere etc.”, a încheiatMariana Popa.Despre reglementareaprocedurii insolvenţei în cazulgrupurilor de firme vorbeşte şielena Cosma (zRP Insolvency).“va exista un singur judecătorsindic şi nu câte unul pentrufiecare societate membră agrupului. De asemenea, vaexista un singur administratorjudiciar care se va ocupa degrupul de societăţi, iar în cazulîn care vor exista mai mulţi,aceştia vor lucra în consorţiu şinu individual ca până înprezent. Aceste modificări vorconduce la o conlucrare şi ocolaborare mai strânsă apracticienilor în soluţionareadosarelor respective, dar şi la ocorelare a planurilor dereorganizare atunci când va ficazul”, a precizat ea.

Anca CHILOM

Sursa: coface românia

o raDiografie a ULtimiLor aNi

anul total insolvenţe nou-deschise

2010 19.65

2011 21.499

2012* 23.665

2012 (e) 25.314

Notă: 2012*-în baza datelor preliminare disponibile la BPI la începutul lunii ianuarie 2013;2012 (e)-estimare Coface pentru nivelul total alinsolvenţelor deschise pe parcursul anului 2012 Sursa: Coface România, BPI


insolvenţă

MODUL ÎN CARe Ne RAPORTăM LA FIeCARePROCeDURă eSTe ORIeNTATSPRe ReORgANIzARe

Casa de Insolvenţă Transilvanias-a dezvoltat continuu. Cumarată, în acest caz, formula unuimanagement de succes?

Suntem prezenţi pe piaţă de pestezece ani, timp în care am gestionatpeste 650 de proceduri de insol ven ţă.Avem o echipă multidisci pli nară,pregătită oricând să aco pere do -menii şi situaţii diverse, când vinevorba de procedura insolvenţei. Succesul Casei de InsolvenţăTransilvania se datorează uneiechipe de peste o sută de specia -lişti, dintre care 35 de practicieniîn insolvenţă, care au o prezenţăconstantă şi dedicată în toate pro -iectele de dezvoltare şi îmbună -tăţire a domeniului insolvenţei.experienţa acumulată şi nivelul decunoaştere a domeniului ne oferăîntr-adevăr un avantaj în cadrulproceselor de insolvenţă, pe carele abordăm cu o strategie orientatăspre reorganizare, nu spre faliment.

Care sunt atuurile ce va diferen -ţiază de ceilalţi competitori?

În primul rând, abordarea pro iec te - lor este cea care ne diferenţiază.Modul în care ne raportăm lafiecare procedură este orientatspre reorganizare, spre salvareaactivităţii companiei. În al doilearând, echipa pe care o avemdovedeşte pe de o parte expertizăvastă în diverse domenii, iar pe de

altă parte o mare flexibilitate îngăsirea de soluţii şi implementareade strategii de restructurare desucces. Inovaţia şi orientarea cătrerezultat, împreună cu abordareaholistică a fiecărei proceduri,datorită experţilor noştrispecializaţi într-o multitudine deprofesii şi sectoare ale economiei,toate aceste aspecte s-au dovedit,de fiecare dată, extrem debenefice pentru reorganizarea şiplanificarea afacerilor clienţilornoştri. Un alt aspect important,

care ne asigură un avantajcompetitiv faţă de colegii noştride branşă, îl reprezintădezvoltarea teritorială. Casa deInsolvenţă Transilvania are filialeîn toate zonele-cheie ale ţării,fiind astfel mai aproape decompaniile cărora le gestionămprocedurile de insolvenţă.

În portofoliul CITR există maimulte exemple de reorganizări desucces. Ce l-aţi sfătui pemanagerul unei companii aflate îndificultate?

Întotdeauna reorganizarea artrebui să fie o soluţie preferatăfalimentului, atât pentru com pa -nie, cât şi pentru creditori, precumşi pentru economia naţională. Prinreorganizare se salvează locuri demuncă, compania redevine unjucător economic stabil, iarcreditorii au şanse mult mai bunede a-şi recupera datoriile. Ammizat pe reorganizare în proce -durile pe care le-am coordonatdeoarece credem că e nevoie decompanii viabile pentru a puteacrea şi susţine un mediu economicsănătos şi stabil. Şi, în definitiv,asta ne dorim toţi: un mediueconomic cât mai funcţional.Primul dintre sfaturile noastrepentru cei care se află în pragulinsolvenţei este să decidă, după oanaliză temeinică, deschiderea câtmai rapidă a procedurii, dacăacest lucru se dovedeşte a finecesar. Astfel, cresc şansele deredresare, iar perioada în carecompania se va afla în acestproces va fi mai scurtă.Reorganizarea poate fi una dintresoluţiile ce ar duce la stabilizareaafacerii, iar managerii trebuie săia în calcul acest lucru, mai alescă, la final, după ieşirea dininsolvenţă, va fi un businessrestructurat şi stabil. Desigur, există şi riscuri, iar

reorganizarea poatefi una dintre soluţiilece ar duce lastabilizarea afacerii,iar managerii trebuiesă ia în calcul acestlucru, mai ales că, lafinal, după ieşireadin insolvenţă, va fiun businessrestructurat şi stabil.

interviu cu aNDreea aNgHeLof, managing Partner, casa de insolvenţă transilvania


insolvenţă

managerii trebuie să punăuneori în balanţă închidereaafacerii ori redresarea ei cuajutorul unui plan dereorganizare în insolvenţă.Managerii cu care am lucratşi au finalizat procesele deinsolvenţă au văzut în aceastăprocedură un nou începutpentru companiile lor. Şi estede ajuns să ne gândim la afa -ceri precum Flanco, Diverta,Leonardo, Mondex, AliaInmo biliaria sau Astra vagoane.

Ce ar trebui să conţină unplan de reorganizare viabil?

Fiecare caz e diferit şi nu existăo reţetă unanim valabilă.Acţiunile incluse în plan dau,în momentul în care suntacceptate şi votate de creditori,o direcţie spre ieşirea din in -solvenţă. Însă aceasta trebuiesă fie susţinută. Una dintreprincipalele cauze pentru careplanurile de reorganizare ausucces limitat este lipsa finan -ţării investiţiilor propuse pentrua fi efectuate în perioada dereorganizare. Deşi cei carefinanţează aceste proiecte auprioritate în recuperareacreanţelor, practica nu este desîntâlnită, fapt ce îngreuneazăprocesul de reorganizare. Apoi, planul trebuie realizatpe o bază reală, pe o evaluarecorectă a situaţiei companieişi construit în jurul ideii deredresare a situaţiei.

În România există un numărredus de reorganizări desucces. De ce?

Din datele noastre rezultăfaptul că un procentaj cuprinsîntre 4% şi 8% dintre compa -niile intrate în insolvenţăreuşesc să se reorganizeze şi

să reintre în circuitul econo -mic. Avem, deci, premiseleunei situaţii îngrijorătoare. În fapt, managementulpracticat înainte de crizaeconomică, într-o perioadă deboom, precum şi gestionareasituaţiilor din timpuldificultăţilor financiare îşiarată acum efectele, iardeciziile din urmă se resimt.este adevărat că recesiuneanu a putut fi prevăzută, deaceea mulţi manageri aucontractat credite mari, ce nuau mai putut fi susţinute, orireeşalonate. Ieşirea dinprocedura de insolvenţă estedificilă şi din cauzaacumulărilor mari de datoriicătre creditori. Pentru a fieficientă, procedura deinsolvenţă trebuie începutăcât mai rapid după depistareaproblemei. Însă multecompanii văd în insolvenţă oultimă soluţie care, dinpăcate, nu mai e aplicabilă însituaţia în care se află, de aicişi numărul mic de reuşite.Faptul că CITR s-a preocupatcontinuu de identificarea desoluţii de redresare perso na li -zate business-urilor româneştirezultă şi din componenţaportofoliului de companii decare ne ocupăm. În prezent,în portofoliul nostru avem opondere de 50% de proceduride reorganizare sau care seîndreaptă spre această fază.

Care sunt principaleleprovocări pe care leîntâmpină un practician îninsolvenţă?

Practicianul în insolvenţălucrează pentru a reconsolidaafacerea companiei, dar şipentru a obţine stingerea, într-oproporţie cât mai mare, a

datoriilor către creditori. Dinaceastă poziţie, el poate fiperceput greşit de părţi,pentru că cele două interesetrebuie îmbinate. Practicianulîn insolvenţă este, practic, unmediator între cele două părţicare, de cele mai multe ori,au interese contrare. Dinpăcate, este nevoie săgestionăm şi imagineapracticianului în insolvenţă,pentru că încă ne confruntămcu o percepţie negativăasupra întregii proceduri.

Cum aţi descrie atitudineabăncilor faţă de firmele aflateîn insolvenţă?

În proiectele gestionate amobţinut susţinere din parteacreditorilor bancari cătrecontinuarea activităţiisocietăţilor în insolvenţă.Totuşi, există o reţinere înfinanţarea lor pe perioada deinsolvenţă, tocmai pentru căbăncile consideră insolvenţao modalitate prin carecompaniile se sustrag de laplata creditelor. Procedura dereorganizare este necesară înmomentul în care afacerea numai poate funcţiona din cauzadatoriilor şi a lipsei fon du ri lor.Aşadar, ipoteza băncilor nueste susţinută, iar insolvenţarezolvă o parte din acesteprobleme. Avantajele credito -ri lor bancari sunt mult maimulte, din moment ce aface -rea începe din nou să funcţio -neze şi îşi plăteşte creanţele.

Care sunt cele mai complexeproiecte din ultimii doi ani?

Casa de InsolvenţăTransilvania a gestionatprocedurile de reorganizareale unor companii de

prestigiu, care au reuşit să seredreseze şi să revină pe profit. Primul exemplu de succes pepiaţa reorganizărilorromâneşti a fost proiectulFlanco. Societatea a încheiat,în timp record pentruRomânia, procesul dereorganizare judiciară, înnumai 12 luni, companiareprezentând exemplul decare România avea nevoiepentru a delimita insolvenţade faliment. RestructurareaFlanco a fost o premieră atâtprin timpul record, cât şi prinformula complexă deachiziţie – parte a planului dereorganizare. Compania Astra vagoane esteunul dintre ultimele exemplede succes, o reorganizareîncepută la finalul anului2010 şi finalizată în iulie2012, prin transferul busi -ness-ului către un investitorcare a mai cumpărat la pachetşi Meva SA şi RomvagCaracal. Tranzacţia reprezintăo soluţie de redresareintegrată: infuzie de capital,acces la piaţă, echipă demanagement şi susţinere dinpartea creditorilor. S-a evitatastfel închiderea a treicompanii, fiecare cu peste osută de ani de tradiţie înindustria românească şi aufost salvate peste 1.500 delocuri de muncă. De asemenea, ne-am ocupatşi de procedurile de insol venţăa companiilor Stone Creek,City Mall, Boom Tv, AliaInmobiliaria, Tiago Mall,Leonardo, Rulmentul Braşov,Concefa, Romstrade etc. În prezent, suntem pe punctulde a finaliza procedura de reor -ganizare a librăriilor Diverta.

Anca CHILOM


insolvenţă

Practica dreptuluiinsolvenţei cunoaşteun succes limitat în

propunerea şi realizareaplanurilor de reorganizare,în principiu din cauza lipseifinanţării investiţiilor sau aactivităţii debitoarei,propuse a fi efectuate înperioada de reorganizare.Reglementarea de la art. 121din Legea 85/2006 privindprocedura insolvenţei princare s-a instituit o prioritateîn caz de faliment înfavoarea finanţatorilorplanului de reorganizare, s-adorit a fi un imbold pentrudomeniul finanţăriireorganizării. Din păcate,modul de reglementare agenerat o izolare aarticolului de lege menţionatanterior şi în consecinţă, olipsă de aplicare a acestuiaîn practică. În context,decelarea condiţiilorconcrete de aplicare a super-priorităţii în dreptulromânesc este un demersimperativ. Potenţialii finanţatori suntreticenţi în privinţa noilorfinanţări în procedură dincauza lipsei de garanţiiprivind recuperarea sumelorîn caz de intrare în faliment.Din acest motiv, încontextul deblocăriifinanţării în insolvenţă, s-aintrodus art. 121 alin.(1)care “instituie un rang deprioritate la distribuirecreditorilor care finanţeazăplanul de reorganizare”,chiar faţă de creditoriigarantaţi anterior planului.Această garanţie(posibilitatea recuperăriibanilor cu „superprioritate”)venită în întâmpinareafinanţării planurilor de

reorganizare, din păcate estemult prea lacunarreglementată încât săpresupună o aplicare facilăşi consecventă.Dintr-o curioasă perspectivăcomparatistă, o scurtăprivire asupra legislaţieiamericane în domeniurelevă următoarele variantede finanţare ale uneicompanii care continuăactivitatea sa operaţională(Debtor-in possession-DIP):(a) finanţarea activităţiicurente cu credit negarantat

care va fi încadrat ca ordinede prioritate întrecheltuielile curente şi deadministrare a procedurii -în măsura în care aceastaeste obţinută în afaraactivităţii curente saufinanţatorul doreşte cafinanţarea să aibă un rangde prioritate la distribuiresuperior cheltuielilor deadministrare şi curente,operaţiunea nu se va puteaefectua decât cu avizulinstanţei; (b) mult maiinteresant din punct de

vedere juridic este ipotezaaccesării unor creditări, careurmează a fi garantate cubunurile debitoarei; în acestdin urmă caz, cu acordulinstanţei se pot accesa: (1)împrumuturi pentru care sevor constitui garanţii pebunurile libere de sarcinidin patrimoniul debitoarei,sau se vor constitui garanţiireale de rang subsecvent pebunuri care nu sunt libere desarcini având deja ipoteci,gajuri sau privilegiianterioare (mai ales încondiţiile în care nu existăîn patrimoniu bunuri liberede sarcini, sau bunurilelibere de sarcini suntinsuficiente), şi (2) finanţărigarantate cu garanţie realăde acelaşi rang cu garanţiileanterioare (fiind concurentăcu acestea) sau prioritarăfaţă de garanţiile anterioare.Aşadar, prevederile art. 121alin. 11 din Legeainsolvenţei nu reprezintă onoutate absolută, legislaţiaamericană fiind mult maitimpuriu versatilă în acestcontext. Cu toate acestea, înceea ce priveşte ipotezaaccesării creditărilor ceurmează a fi garantate cubunurile debitoarei, îndreptul american, contrardispoziţiilor autohtone, ofinanţare care sădobândească un rangconcurent sau chiar prioritarfaţă de garanţiile reale dejaexistente, se poate accesacondiţionat şi doar cuautorizarea instanţei. Pentrua obţine o atare finanţare,DIP este determinată sădemonstreze că: (a)împrumutul nu se poateobţine în alte condiţii decâtcu acceptarea rangului

FINANţARe ÎN INSOLveNţă ŞI„SUPeR PRIORITy”De vaSiLe goDîNcă-HerLea, managing Partner, casa de insolvenţă transilvania SPrL


insolvenţă

superior faţă de garanţiilevechi – această garanţie vaavea prioritate faţă decreditorii garantaţi înscrişila masa credală, precum şifaţă de toate cheltuielileprocedurii; (b) există oprotecţie adecvată aintereselor creditorilorgarantaţi anterior (şi careprintr-o asemeneaoperaţiune ar urma să fieretrogradaţi ca rang) - înmulte cazuri, creditoriiprocedurii acceptă aceastaîn schimbul unui pachet deprotecţii suplimentarespecificat în hotărâreainstanţei de aprobare afinanţării reorganizării. Revenind pe domeniullegislativ românesc,constatăm un mod deficitarprin care a fost reglementatăsuperprioritatea şi, indirect,una din modalităţile definanţare a planului înLegea 85/2006. Cu toateacestea, considerăm că art.121 alin. 11 din Legea85/2006 permite ca în cazde faliment, distribuirile desume rezultate dinvalorificarea bunurilorgrevate de garanţii reale săse facă cu prioritate încontul creanţelor garantatenăscute în timpul proceduriiinsolvenţei dupăconfirmarea planului, caparte componentă a acestuiplan. Puţina doctrină peaceastă temă (şi inexistenţapractică judiciară aferentă)este de părere că acestarticol reglementează oadevărată superprioritate acreditelor acordate învederea finanţăriireorganizării, superprioritatecare se manifestă prindistribuiri de sume în

favoarea finanţatorilorplanului înaintea creditorilorgarantaţi anterior.

Din această perspectivă,putem decela următoarelecondiţii de aplicare aprevederii:

(1) Creanţa garantată să fienăscută „în timpulprocedurii de insolvenţădupă confirmarea planuluide reorganizare” - potrivitart. 102 din Lege, întrucâtconfirmarea planului dereorganizare este momentulîn care se declanşeazăprocedura reorganizării,pentru a beneficia desuperprioritate, creanţagarantată trebuie să se finăscut în procedură.

(2) Creanţa să fie partecomponentă planuluiconfirmat – alin. (6) al art.95 din Lege prevede faptulcă „planul va specificamăsurile adecvate pentrupunerea sa în aplicare, cumar fi (...) obţinerea de resursefinanciare pentru susţinerearealizării planului şi surselede provenienţă a acestora”.Reiese că această naştere acreanţei garantate (cuan tu mu -l, termenul de rambursare,garanţiile care se vor consti -tui pentru a asigura garan -tarea, precum şi celelaltecondiţii care stau la bazanaşterii executării şi stingeriiraportului juridic ce va sta la

baza creanţei) va reprezentauna dintre măsurile planului,care se va regăsi atât îndescrierea mecanismelorreorganizării, cât şi în buge -tul de venituri şi cheltuieli şiîn fluxul de numerar alplanului de reorganizare.(3) Acordarea unei protecţiiadecvate creditorilorgarantaţi anteriori –conform principiului quiprior tempore potior iure,cel care a îndeplinit primulformalităţile de valabilitatesau opozabilitate a unui act,are prioritate faţă de cei carel-au îndeplinit ulterior.Axiomă aparent invincibilă,ea presupune că garanţiilereale primesc rang înordinea înscrierii lor înregistrele de publicitate.Superprioritateareglementată de art. 1211este o autentică excepţie,întrucât o garanţie născutăîn procedura de reorganizareva avea prioritate faţă degaranţiile anterioareconstituite pe bunuriledebitoarei. Însă aplicareaacestei superpriorităţi nupoate să fie efectuată fărălimitări, întrucât ar duce lagrave abuzuri şi golirea deconţinut a garanţiilorcreditorilor garantaţianterior deschideriiprocedurii. În context,printre măsurile de protecţieadecvată a creanţei cugaranţie devenită de ranginferior ca urmare a

confirmării planuluiprevăzute de însăşi Legeainvocată, nu excludemluarea şi a altor măsuri carear putea fi demonstrate cafiind o protecţie suficientă şieficientă.

(4) Implicit, princonstituirea garanţiei esteimperativ să nu se aducăatingere principiuluitratamentului corect şiechitabil al creanţelordefavorizate (între care sevor integra şi creanţelegarantate al căror rang a fostmodificat). esenţial este ca toatecondiţiile unei finanţări aplanului de reorganizare săfie negociate cu finanţatorulşi cu creditorii (dacă seimpune), fiind stabiliteînainte de depunereaplanului de reorganizare,acestea urmând a fi cuprinseîn planul depus în termenpentru a fi îndeplinităcerinţa ca noua creanţă săfie parte componentă aplanului. Instituireagaranţiei fiind reglementatăprin plan, iar planulconfirmat având natura uneihotărâri judecătoreştidefinitive, înscriereagaranţiei în registrele depublicitate se va efectua întemeiul acestei hotărârijudecătoreşti care esteplanul, fără a fi necesaracordul creditorilor garantaţianterior.Având în vedere toateaspectele menţionate de legeferenda, în mod vădit seimpune o reglementareamănunţită a acestuimecanism juridic vitalpentru reuşitele planurilorde reorganizare.


insolvenţă

Pentru a fi asiguratăreprezentareaintereselor creditorilor

în procedura concursuală şicolectivă a insolvenţei,prevăzută de Legea nr.85/2006, legiuitorul areglementat instituţia votuluipe care aceştia îl potmanifesta în cadrul organelorcolective, respectiv înadunarea creditorilor şi încomitetul creditorilor. Peparcursul derulăriiprocedurilor de insolvenţă sepoti ivi însă situaţii variate încare se pune problema dacăun anume creditor mai esteîndreptaţit să exercite sau nudreptul de vot sau situaţii încare îi este limitat acest drept.Legea nr. 85/2006 instituieanumite limitări exprese alevotului în cadrul comitetuluicreditorilor şi adunăriicreditorilor. O primă limitare este cearelativă la exercitarea votuluiîn comitetul creditoriloratunci cand creditorul ce estemembru al acestui organcolectiv se află în conflict deinterese cu interesulconcursual al creditorilorparticipanţi la procedură (art.17 alin. 5 din Legea nr.85/2006). Pentru a nurestricţiona sau extinde înmod excesiv domeniul deaplicare a acestei limitări,legiuitorul s-a ferit să ofere odefiniţie a conflictului deinterese cu interesulconcursual al creditorilor. În

unele situaţii, acesta estevădit, însă, în alte situaţii,aplicarea acestei instituţii lasăloc la interpretări. Pornind de la faptul că unmembru în comitetulcreditorilor nu se poate înmod real dezice de interesulpe care îl are în calitatea sade creditor, este indubitabil căîntotdeauna votul pe care îlva exercita va fi cu prioritateîn acord cu interesul propriu.Caracterul concursual alprocedurii face ca, în modnatural, toţi creditorii din

procedură să fie într-unconflict de interese cu ceilalţicreditori. Instituţiaconflictului de interese cuinteresul concursual nu arputea fi aplicată dacă ampretinde creditorilor să nuţină seama de interesul lorpropriu atunci când voteazăîn comitetul creditorilor sausă nu voteze prin prismaacestui interes. Nu trebuieuitat faptul că legiuitorulîncearcă să asigure o cât maibună reprezentativitate amembrilor comitetului

creditorilor la masa credală(art. 16 alin. 4), iar acestorgan colectiv este menit săeficientizeze controlulcreditorilor asupra activitaţiipracticianului în insolvenţă şiîn sine derularea procedurii.Plecând de aici, pentru aasigura funcţionareacomitetului creditorilor înscopul pentru care legea l-ainstituit, dat fiind că acestaconstituie o excepţie de laexerciţiul votului, conflictulde interese cu interesulconcursual ar trebui privitrestrictiv şi aplicat unorsituaţii limitate.

câND exiStă coNfLict De iNtereSe

O asemenea ipoteză ar fiaceea în care, potrivit ordiniide zi a şedinţei, creditorul arfi în situaţia de a exercitadreptul de vot în scopulsatisfacerii unui interesexterior procedurii insolvenţei(conjunctură în care seprezumă că votul ar fiexercitat în alt scop decâtacela firesc al oricaruicreditor in procedurainsolvenţei, în contradicţie cumaximizarea recuperăriicreanţelor în procedură şi cuart. 2 din Legea nr. 85/2006).Un creditor este, de pildă înmod evident, în conflict deinterese, atunci când se puneproblema aprobării de cătrecomitetul creditorilor al căruimembru este a încheierii unor

CONSIDeRAţII PRIvIND exeRCITAReA DRePTULUI De vOT De CăTRe CReDITORI ÎN PROCeDURA INSOLveNţeI

De corNeLiU mUşat, manager Juridic, Servicii de restructurare a afacerii, Pwc românia


insolvenţă

contracte de prestări servicii,de închiriere sau chiarcontracte de vânzare-cumpărare între debitor sirespectivul creditor saupersoane pe care creditorul lecontrolează sau care îlcontrolează pe acesta. este deasemenea în conflict deinterese cu interesulconcursual creditorul care arelegături de rudenie sauintercontrol cu persoanedobânditoare ale unor bunuride la debitor (fie este chiar elun dobânditor al unorasemenea bunuri) şi se puneproblema exercităriiacţiunilor prevăzute de art. 79si 80 din Legea nr. 85/2006,în temeiul art. 81 (2). O altăsituaţie este aceea în care,respectivul creditor este rudăsau are relaţii de intercontrolcu asociatul majoritar alsocietăţii debitoare şi se puneproblema votării măsuriiridicării dreptului deadministrare în temeiul art.47 alin. 5 din acelaşi actnormativ.Situaţia în care se voteazămăsuri în care este văditfaptul că acel creditor nu arputea vota decât în interesulsău exclusiv în contextul încare acea măsură ar fi înevidentă contradicţie cu atuturor celorlalţi creditorirelevă tot un astfel de conflictde interese (a se vedea aicimăsuri ce cad sub incidenţaart. 49 alin. 2 din lege).În toate aceste situaţii,conflictul de interese se iveşteatunci când este vădit căvotul creditorului în comitetnu mai poate reprezentainteresele generale alecreditorilor. Încalcareaobligaţiei de abţinere şi votulmanifestat în caz de conflict a

fost privită în literatura despecialitate sub aspectulconflictului de interese încare se află administratoriistatutari cu societateacomercială, cu aplicareasancţiunii răspunderii pentruprejudiciile create, înconformitate cu Legea nr.31/1990. Alte sancţiuni-remediu sunt cele aplicabileabuzului de drept procesual(care includ, a priori,posibilitatea repărarii înnatură a prejudiciului prindesfiinţarea actului încheiatcu incălcarea legii. La acesteaam putea adăuga o nulitate avotului şi deci a hotărâriicomitetului creditorilorviciată de un asemenea vot,derivată din lipsa unuiinteres legitim al votului, caact de procedură, sau a uneicauze ilicite a votului ca actjuridic. Toate acestea, artrebui raportate şi la dispo -ziţiile specifice aplicabile dincodul de procedură civilăpentru nulitaţile virtuale.Împotriva deciziilor şimăsurilor comitetuluicreditorilor se poate formulacontestaţie la hotărâreaadunării creditorilor întemeiul art. 17 (6) din lege.Adunarea creditorilor artrebui să regleze oriceasemenea deficient, însauneori creditorii reprezentaţiîn comitetul creditorilor aflădespre votul în conflict deinterese al unuia sau maimultor membri şi desprevătămarea intereselor lor prinexercitarea votului în conflictde interese, ulterior aplicăriiunei măsuri votate încomitetul creditorilor, într-osituaţie în care este vădit atâtconflictul de interese cât şivătămarea drepturilor

creditorilor. Într-o ataresituaţie, considerăm căsingura soluţie pentrurepararea în natură aprejudiciului este desfiinţareavotului, a deciziei şi a măsuriipe baza unei cereri adresatăjudecătorului sindic întemeiul competenţelor saleprevăzute de art. 11 (2) dinLegea nr. 85/2006.

De ce Se LimiteaZă DrePtUL De vot

În mod expres, legiuitorulmai limitează dreptul de votîn adunarea creditorilor încare se voteaza un plan dereorganizare, pentru creditoriicare se află în intercontrol cudebitorul (art. 100 alin. 5).Totuşi, legiuitorul permitevotul în cazul în carecreditorii ar primi prin planmai puţin decât în cazulfalimentului. Aici, ca şi încazul în care un plan estevotat de un creditor care ar fidefavorizat chiar pană la a nuprimi nimic prin plan,considerăm că nu se poatepune problema unei lipse deinteres la exercitarea votului,întrucât legiuitorul permiteca, în temeiul principiuluidisponibilităţii, părţile săpoată dispune de drepturilelor în beneficiul unor terţi.Considerăm însă că votul înadunarea creditorilor nu maipoate fi exercitat îndată ceplanul de reorganizare întemeiul căruia creditorul numai primeşte nimic a fostconfirmat, întrucât acesta nuva mai putea beneficia dedistribuiri de sume şi prinurmare nu mai justifică uninteres şi nemaifiind uncreditor îndreptăţit săparticipe la procedură (art.

102 alin. 1 coroborat cu 137alin. 2, cu raportare la art. 3pct.8). Nici creanţele neîn -scrise în tabelul de creanţe decătre administratoruljudiciar/lichidator nu pot săvoteze în adunareacreditorilor, întrucât, chiardacă acestea nu sunt neapăratcreanţe afectate de o condiţiesuspensivă, faţă de proceduracolectivă a insolvenţei trebuietratate ca atare. În fine, deşi legea nu prevedeca şi în cazul votului încomitetul creditorilor unconflict de interese cuinteresul concursual (fiecarecreditor votează exclusiv îninteresul său), considerăm că,cu titlu excepţional, votul înadunarea creditorilor (şiimplicit hotârarea adunăriicreditorilor impusă prin acelvot) ar putea fi supus cenzuriide legalitate prin prismaabuzului de drept procesual şial interesului nelegitim/cauzeiilicite a votului, atunci candeste exercitat în mod imoralşi abuziv de către un creditorcare are ponderea necesară săîl impună în detrimentulîntregii mase credale şi înscopuri care îl exced pe celfiresc, pentru care votul i-afost recunoscut. O situaţierelevantă ar fi, spre exemplu,aceea în care creditorulmajoritar impune votareaunei oferte de vânzare directăindividuală a unor bunuricătre un terţ la care areparticipaţie majoritară,respingând totodată cealaltăofertă care priveşte ovalorificare la un pret maibun şi în condiţii mai bune,cu toate că oferta respinsă arrăspunde în mod vădit maibine principiului maximizăriiaverii debitorului.


insolvenţă

vIzIUNeA ŞI FLeRUL SUNT PRINCIPALeLe INgReDIeNTeÎN ReUŞITA ORICăReI NegOCIeRI

BDO este o forţă mondială, fiind acincea firmă de audit şi con sul tan -ţă din lume. Ce avantaje are BDOBusiness Restructuring SPRL prinfaptul că aparţine acestui grup?

Prin apartenenţa ca firmă membrăpentru România la reţeaua BDO,reţea ce ocupă, într-adevăr, loculcinci în ierarhia mondială afirmelor de audit şi consultanţă,încorporăm în serviciile noastrecerinţele standardelor profesionaleşi expertiza unei reţele cu peste54.000 de profesionişti ceoperează prin intermediul a 1.204birouri în 138 de ţări. ClienţiiBDO beneficiază de servicii la unnivel distinct, deoarece reuşim săconstruim relaţii personale care neajută să înţelegem pe deplinactivitatea lor, nevoile imediate şiambiţiile pe termen lung pe care eile au. Le oferim clienţilor noştrisoluţii care sunt practice şi aplica -bile, necomplicate de procese carenu sunt necesare. Reţeaua noastrăglobală furnizează servicii pro fe -sionale şi de cea mai bună calitateprin intermediul firmelor naţionale.Acestea sunt motivele pentru careclienţii aleg BDO.

Care au fost cele mai importantedosare de insolvenţă gestionate desocietatea dumneavoastră înultimii ani? Aţi avut şi procese dereorganizare judiciară finalizate cusucces?

Câteva dintre companiile impor -tante care s-au aflat în portofoliul

nostru înultimii anisunt: MyDreamResidence,Planorama,Mivan Kier JvLtd (cel maisonor caz deinsolvenţătransfrontalierădin România),Ultra ProCom puters,CUPROM,Trident TransTex, CefinRomânia.Procedurile dereorganizarejudiciară pe care le gestionăm sevor finaliza în următorii 2-3 ani,astfel încât vom putea vorbi desprefinalizare cu succes doar lamomentul împlinirii termenelor deimplementare a planurilor dereorganizare.

Cum colaboraţi cu celelalte pro -fesii liberale – executori judecă -toreşti, evaluatori autorizaţi,notari, auditori financiari – îndosarele de insolvenţă pe care lecoordonaţi?

Avem o colaborare strânsă cutoate profesiile liberale,activitatea de practician îninsolvenţă presupunând, îndiverse etape, intervenţiacolegilor noştri notari, executorijudecătoreşti, auditori financiari,

evaluatori care au roluri specificeîn diverse faze ale procedurii.

Cât de mult contează flerul şiviziunea oamenilor de vânzări înreuşita unui proces de vânzare aactivelor companiilor care auapelat la procedura insolvenţei?

viziunea şi flerul sunt principaleleingrediente în reuşita oricăreinegocieri care are ca scop finalmaximizarea averii debitoarei.

Care sunt principalele piedici încalea unui proces de restructurare?

Principala piedică în calea res -tructurării este, de cele mai multeori, debitorul însuşi care nu arereprezentarea realistă a situaţiei încare se află. Sunt şi alţi factoricare pot împiedica procesul derestructurare: imposibilitatea ali -nierii intereselor tuturor credi tori -lor către o decizie comună, inci -dentele procedurale (con testaţii)care amână, deseori pe perioadenedeterminate, adoptarea sau chiarimplementarea unui plan de reor ga -nizare şi lipsa din piaţă a poten ţia -lelor surse de finanţare a planurilor.

Cât de mult este afectată economiaromânească prin tergiversareaintrării în insolvenţă a unorcompanii de stat care sunt de multtimp în această stare?

În general, amânarea deschideriiprocedurii insolvenţei, la orice tipde companie, fie de stat, fieprivată, este de natură să aibăefecte negative, atât în ceea cepriveşte posibilităţile de restruc -turare, cât şi în privinţa parte ne -rilor de afaceri din piaţă. Punândaceste efecte la scala unei com -panii cu capital de stat, impactulasupra economiei va fi pe măsură.

Anca CHILOM

interviu cu NicULae băLaN, coordinating Partner, bDo business restructuring SPrL

avem o colaborarestrânsă cu toateprofesiile liberale,activitatea depractician îninsolvenţăpresupunând, îndiverse etape,intervenţia colegilornoştri notari,executorijudecătoreşti,auditori financiari,evaluatori care auroluri specifice îndiverse faze aleprocedurii.


insolvenţă

În 2011, o echipă de profe sio -nişti în insolvenţă şi comuni -ca re online a considerat însăcă a venit timpul ca acestlucru să se schimbe şi a creato platformă unică în Româ -nia: Fairsolve.com, deţinută înparteneriat de experţii îninsolvenţă gheorghe Piperea,Mircea Deaconu şi FlorianMateiţă (asociaţi în societateade practicieni în insolvenţăRomInsolv) şi specialiştii încomunicarea online LucianDespoiu (Kondiment gmbh) şiDragoş Stanca (Publyo, Q2M).Fairsolve.com faciliteazăcomercializarea online debunuri supuse vânzării forţate,punând în legătură practicieniiîn insolvenţă, executoriijudecătoreşti şi instituţiile fi nan -ciare cu potenţiali cumpă ră -tori din ţară şi din străinătate.

DUPă 2 aNi De teStare a Pieţei,PLatforma fairSoLve.com vafi reLaNSată PeNtrU a răSPUNDeşi mai biNe ceriNţeLor Pieţei.

Dup\ 2 ani de funcţionare,experienţa acumulată prinorganizarea licitaţiilor onlinecare s-au desfăşurat peFairsolve.com, a condus la omai bună cunoaştere a pieţeişi a nevoilor acesteia, astfelîncât acum platforma a ajunsla o versiune îmbunătăţită(versiunea 2.0.).Prima schimbare vizibilă estemodificarea design-ului,toate operaţiunile devenindastfel mai intuitive şieficientizând întreagaexperienţă de navigare.~n plus, platforma a beneficiatşi de modificări şi îmbunătă -ţiri ale modului de funcţio na -re. Spre exemplu, acum seemit rapoarte automate înorice stadiu al licitaţiei, existăo mesagerie internăsecurizată ce îi include pe toţipartici panţii la proces(vânzători, ofertanţi, creditorişi debitori), se emit rapoarteprivind gestionarea şicentralizarea licitaţiilor, adosarelor, a cre ditorilor -rapoarte ce se vor dovediutile în luarea de de ci zii demanagement ulterioare.

ce aU De câştigat PracticieNiiîN iNSoLveNţă SaUcUmPărătorii De Pe UrmaUtiLiZării fairSoLve.com?

Fairsolve.com nu este însădoar un loc în care practicieniişi executorii îşi publică lici -taţiile pe care le gestionează.O licitaţie pe Fairsolve.comeste întotdeauna una com -pletă. există personal dedicatcare sprijină utilizatorii săcom pleteze o descriere amă nun -ţită a bunurilor care să vină înajutorul cumpărătorilor, săîncarce documente relevantepentru licitaţie şi fotografii alebunurilor, oferind astfel toateinformaţiile de care ar aveanevoie un client interesat.Utilizată ca spaţiu virtual pentrudesfăşurarea licita ţiilor, plat -for ma generează practicienilorîn insolvenţă şi executorilorimportante economii logis ti -ce, de timp şi de personal,ceea ce înseamnă reducereasemnificativă a costurilor ge ne -rate cu desfășurarea licitaţiilor.În plus, Fairsolve.com aduceîn premieră componenta demarketing dedicat unui activsau unei categorii de active.Fiecare licitaţie va beneficiade activităţi specifice depromovare menite să facăcunoscut bunul de vânzare în

orice colţ al lumii. Acesteactivităţi garantează oexpunere maximă a fiecăruibun prezent pe platformă,precum şi obţinerea celui maibun preţ pentru acesta, con -firmând orientarea către clienta deţinătorilor platformei.Noua versiune a platformei vaavea şi o secţiune de articole,ştiri şi comentarii. Publicul vaafla dintr-un singur loc toateştirile de interes şi va puteaciti analize scrise de cei mairenumiţi specialişti din do me -niu. Astfel, platforma ajungesă fie nu doar un spaţiudedicat tranzacţiilor online, ciunul dedicat informării şi spe -cializării tuturor celor interesaţi.În plus, Fairsolve.com ver -siunea 2.0 va permite plasareade sigle ale partenerilor şiprezentări pe site, ca un modde a răspunde la solicitărilecompaniilor ce doresc să seasocieze cu această platformă.Fairsolve.com oferă sprevânzare o mulţime de bunuridin categorii foarte diverse:proprietăţi imobiliare (tere -nuri, case [i apartamente),utilaje, stocuri de diverseproduse, mobilier, accesoriide spa, maşini etc. Platformaa organizat licitaţia onlinepentru mall-ul Liberty Centerdin Bucureşti şi pentru uncomplex turistic din centrulPloieştiului, dar şi pentru ofabrică de mobilă şi o bază deagrement. Fairsolve.com reprezintăastfel spațiul simplu și sigurpentru licitații de orice fel: dela bunuri la afaceri. este ooportunitate de business însprijinul practicienilor îninsolvenţă, executorilorjudecătoreşti, instituţiilorfinanciare şi cumpărătorilorfinali de bunuri second hand.

De fLoriaN mateiță,Partener rominsolv

FAIRSOLve UN NOU MOD De A ORgANIzAșI PARTICIPA LA LICITAțIIîn general, proprietăţile sau obiectele puse în vânzare prin procesul de insolvenţă sunt văzute ca realeoportunităţi. astăzi însă, nu există un instrument transparent prin care potenţialii cumpărători pot căutaşi achiziţiona bunuri executate silit. chiar dacă pentru vânzarea acestor bunuri se organizează licitaţii,cumpărătorii sunt în general reticenţi în a participa la un proces care nu oferă transparenţă si vizibilitate.


insolvenţă

eRA De AŞTePTAT CA exPUNeReA LA FeNOMeNUL INSOLveNţeI Să FIe DIReCT PROPORţIONALă CU exPUNeReAMASeI CReDALe Pe ReAL eSTATe

Biriş goran are o expertizăredutabilă în real estate, dovadăstând o serie de premii naţionaleşi internaţionale. Care sunt factoriipentru care fenomenul insolvenţeia lovit aşa de puternic acest sector,în ultimii 3-4 ani?

era de aşteptat ca expunerea lafenomenul insolvenţei să fie directproporţională cu expunerea maseicredale pe real estate. Fără să intruprea mult în detalii, în Româniaam avut de-a face cu un pur efectde domino, o reflectare fidelă amarelui crash bancar-imobiliar lanivel mondial. Fragilitatearaportului dintre valoarea real-estate-ului şi capacitatea reală desusţinere financiară venită dinsprebănci a pus capăt - şi în România,ca peste tot în lume - erei în carevisul imobiliar furase minţiletuturor. După principiul fluxului şirefluxului, fenomenul era iminent.

Câtă încredere mai au băncile înproiecte imobiliare, după ce oserie de dezvoltatori de ansam -bluri rezidenţiale şi de mall-uri auintrat în insolvenţă? Când credeţică va reporni motorul finanţării?

Cred că problema ar trebui pusăpuţin diferit: având în vedere căbăncile au facilitat atât măreţia câtşi decăderea real-estate-ului, eucred că aceasta este o întrebare lacare băncile trebuie să răspundă.ele fiind şi organismele / entităţilecare decid direcţiile proprii de

investiţii, şi nu depuţine ori fiind şicele care lanseazămodeleinvestiţionale. Unstudiu realizat dePwC apreciază căîncrederea îndomeniul real-estate se află la unpunct de maximfaţă de sumbrulpeisaj din 2008sau 2009. Băncilevor acorda credite/ vor investi înproiecte nuneapărat de mare anvergură, darde o mare necesitate urbanistică,în proiecte care, atunci când îşiconstruiesc business-case-ul, ţinseama de trend-urile urbanistice,demografice, sociale reale.Proiecte serioase, care privesc curealism tot ceea ce lipseşte în viaţaurbană real\: centre culturale,îmbunătăţiri şi upgrade-uri alestandardului de viaţă şi siste -matizări în metropole, aducerea lastandarde moderne a oraşelormici. Cu alte cuvinte, băncile vorcăuta, prin lansarea tematiciiurbane, girul - sau garanţia -autorităţilor locale sau centrale.

ANAF susţine că legea insol -venţei trebuie modificată astfelîncât firmele în reorganizare să-şiachite obligaţiile curente către statdupă declanşarea proceduriiinsolvenţei. Cum comentaţi?

ANAF este o instituţie aflată însubordinea guvernului României,instituţie ai cărei parametri deeficienţă încep cu gradul decolectare a taxelor şi impozitelor.Bineînţeles că în România zilelornoastre, creşterea resurselor labugetul de stat este o prioritate,însă asta nu înseamnă că, spreexemplu, nu trebuie meditatdestul de atent la interacţiuneadintre angrenările comercialeîntre firme şi bănci şi intervenţiilestatului în acest proces.

Ponderea firmelor mici în totalulinsolvenţelor s-a mărit de la 78%în 2010, la 85% în 2012. Pe dealtă parte, insolvenţele deschiseîn 2012 şi 2013 de către mariicontribuabili au cauzat un minusla buget de cel puţin 300 demilioane de lei. Ce lecţii ar trebuisă înveţe managerii români dinaceste dosare?

Nu cred că este vorba doardespre o lecţie pe caremanagementul ar trebui să oînveţe, pentru că, în cazulfirmelor mici intrate îninsolvenţă, managementul nu aavut prea multe de spus. Maiexact, greşelile de managementfinanciar ale marilor investitori înreal-estate, spre exemplu, auatras după sine neplata a multormii de furnizori mici şi sub-contractorii lor, situaţie care i-aadus şi pe aceştia înimposibilitate de funcţionare.Dacă nu mă înşel, există unfactor de multiplicare: pentrufiecare 10 milioane de dolariexpunere a unei firme de maridimensiuni, efectul de cascadă aîncetării de plată va crea, înmedie, 100-120 de posi bile„victime” în rândul furnizo rilorsau partenerilor contractuali.

Mircea FICA

interviu cu raLUca NăStaSe, Partener, biriş goran

raluca Năstase,Partener, biriş goran,este un avocat cu oexperienţă solidă deambele părţi ale„baricadei” - atât dinperspectiva clientului câtşi a consultantului – şicare are în portofoliuproiecte ce însumeazămai bine de o sută demilioane de euro.

băncile vor căuta,prin lansareatematicii urbane,girul - sau garanţia -autorităţilor localesau centrale.


insolvenţă

În acest moment, insolvențaeste o modă sau o necesitate?

e.A.: Fiind o realitate a eco -nomiei românești, insolvențaapare ca o necesitate, inte -grată în mecanismul legislativ,pentru a facilita elimi na rea șisancționarea entităților aflateîntr-o stare critică din cauzacom por tamentului ilicit. este menită să protejeze peacei debitori care, deşi și-audesfășurat activitatea în modlegal, au eșuat pentru motivecare nu le pot fi imputate. Insolvența este o necesitatepentru creditorii care constatăo depre cie re a activitățiidebitorilor sau înceta reaplăților din partea acestora.De asemenea, insolvența esteo modă în rândul debitorilorcare solicită deschidereaprocedurii în scopul de a intrasub protecția legii fali men tu -lui, desfășurându-și activitateaîn continuare sub denu mireaunei alte societăți. În con clu -zie, putem afirma că insol ven -ța este o necesitate la modă.

Cum a evoluat numărulcazurilor de insolvență dinjudeţul Prahova?

I.v.: În ultimii trei ani, în Pra -hova, un număr mare de com -panii, unele cu o rezonanțăimportantă în economia pra -ho veană, au intrat în proce -dura insolvenței. Pentru oparte dintre acestea, planurilede reorganizare au avutsucces, iar pentru altele, dinpăcate, au eșuat. Ca o noutate,la începutul acestui an, o com -panie importantă din Ploiești,Cablul Românesc SA, a intratîn insolvență – situație care adeterminat desființarea multorlocuri de muncă.

e.A.: Având în vedere evolu -ția economiei românești dinultimul timp, în cursul anului2013, este foarte probabil săcontinue ten din ța de majorarea numărului proce durilor deinsolvență. În condițiile eco -no mice dificile, multe com pa -nii cu un grad ridicat de înda -to ra re, vor ajunge să-și de cla reinsol vența. este bine cunoscutfaptul că insolvența „a lovit”și în companii mari, cu capitalmajoritar de stat. Ca și încelelalte zone ale țării, și înjudețul Prahova, Direcțiagenerală a Finanțelor a avutși are un cuvânt greu de spus.

Care sunt principalele pro ble -me cu care v-ați confruntat?

I.v.: Unul din principaleleaspecte a vizat reprezentareacreditorilor în încercarea de a-și recupera debi te le restante,pe același plan situân du-se șiasistența legală acordatăpersoanelor fizice –administratori ai unor com pa -

nii aflate în insol ven ță, în pro -cedura atragerii răspunderii. e.A.: Ne-am confruntat și cuimposibilitatea unor creditoride a-și recupera creanțele –motivat de comportamentulinfracțional al unor debitori,care și-au adus pro priile com -panii în stare de insol vență, cuscopul bine deter minat de a nuachita creanțele restante, înfiin -țând în același timp noi com pa -nii, pe numele cărora și-au tran -sferat activele vechii socie tăți.

Ce alte servicii oferi]i?

I.v.: Încă de la înființare s-adorit trasarea unei linii clareîntre litigii și consultanță.“Antonescu & voicu –Cabinete de Avocat Asociate”

oferă consultanţă juridicăunor companii din domeniulconstrucţiilor şi cel al distri bu -ţiei de bunuri de larg consum. De asemenea, dreptul muncii,reprezintă un domeniu demare actualitate, expertizaavocaților fiind reprezentatăde asistența părților în con -flicte individuale și colectivede muncă, întocmirea decontracte de management,contracte individuale șicolective de muncă, dar șiasistență în orice alte aspectelegate de protecția muncii. e.A.: Avocații cabinetului aufost implicați în diferite pro -iecte din domeniul comercial,inclusiv insolvenţa şirecuperarea de creanţe, dar şidin domeniul imobiliar, prinefectuarea rapoartelor de due-dilligence imobiliar necesareachiziționării bunurilorimobile, având o experiențăbogată în litigiile de dreptcomercial, civil şi administrativ.

Care sunt priorităţile `n 2013?

I.v.: Domeniul dreptului afa -cerilor are un potențial marede dezvoltare în zona orașuluiPloiești, si apreciem o con -tinuare a dezvoltării activitățiinoastre, dorindu-ne săcreștem numărul colaborărilorinternaționale. În acest mo -ment avem parteneri serioșidin Olanda, Austria, Croația,Bulgaria și Polonia, pe care i-am consiliat atât în perioadade început a business-ului înzonă, cât și ulterior.e.A.: Ca o concluzie, ariile

de expertiză pe care ne-ambazat activitatea în 2012 aufost cele de litigii comerciale,insolvență și dreptul muncii,ele fiind prioritare pentru noiși în 2013.

interviu cu av. emaNUeLa aNtoNeScU și av. ioaNa voicU, antonescu & voicu - cabinete de avocat asociate

INSOLveNțA eSTe O NeCeSITATeLA MODă

foto: de la stânga la dreapta: av. ioana voicu, av. emanuela antonescu, av. radu vasilescu

adresa: Ploieşti, Str. ştefan cel mare, nr. 29, jud. Prahova

tel: 0722-464 148; 0744-533 323e-mail: [email protected]: www.av-legal.ro


insolvenţă

FAUR CONSULTINg, LICHIDATOR/ADMINISTRATORJUDICIAR ÎN PeSTe 400 De CAUze

Faur Consulting IPURL dinTârgu Mureş a fost înfiinţatăîn 2007, fiind succesoarea

PF Faur Tiberiu, iar, din 2010, faceparte din asocierea, fără persona li ta -te juridică, ce a dat naştere grupului“Casa Faur”. În prezent, Faur Con -sulting IPURL are o vastă expe rien ţă,acumulată ca urmare a desem nării,de-a lungul timpului, în calitate delichidator/administrator judiciar înpeste patru sute de cauze, în dosareaflate pe rol la Tribunalele din Mureş,Bucureşti, Constanţa, Braşov, Cluj,Bihor, Hunedoara, ce vizează, înprimul rând, societăţile comercialeintrate în insolvenţă, iar în al doilearând lichidările voluntare. “Când am înfiinţat firma, am ur mă -rit reunirea, sub aceeaşi marcă, atuturor activităţilor din domeniulcomercial, practicate în România,în concordanţă cu reglementărilelegislative, având ca scop reali za reaunei modalităţi de lucru accesibilă

tuturor celor care nu au o pregătirede specialitate. Acest model esteasemănător celui aplicat princontractele de franciză, dar diferăprin aceea că metoda utilizată estemult mai eficientă, mai ieftină şi,totodată, dă posibilitatea găsirii, înregim de urgenţă, a unor soluţiiprin luarea/aplicarea unor măsuri,cu celeritate, în numele şi pentrusocietăţile, aflate sau nu în difi -cultate financiară”, a precizat FaurTiberiu, asociat unic şi coordonatoral tuturor activităţilor judiciare.“În prezent, oferim servicii deconsultanţă juridică, management,mediere, investigaţii prin detectiviparticulari, recuperări creanţe,contabilitate, lichidare, reorgani -zare, concordat, mandat ad-hoc,evaluare de întreprinderi, evaluarede bunuri mobile şi imobile, inclu -siv asistenţă în vederea obţineriisau chiar acordarea de credite etc.”,a adăugat el.

viZiUNe Pe termeN LUNg

Planurile de business pe termenlung vizează dezvoltarea FaurConsulting IPURL, prinidentificarea unor potenţialiinvestitori, în vederea asocieriisau creării unui parteneriat,ducând, în final, la un model deasociere asemănător celui dincazul unui consorţiu. În acestsens, la ora actuală, se poartădiscuţii cu firme de profil dinSuedia, Franţa şi germania,urmând ca, ulterior, să aibă loc omodificare a denumirii şistructurii acţionariatului, astfelîncât Faur Consulting IPURL săse transforme în Casa Faur deInsol venţă sau Faur ConsultingSPRL.„Obiectivele noastre sunt, înprimul rând, de sprijin al firmeloraflate în dificultate, în actualulcontext economico-financiar, decriză profundă. Totodată, nepreocupă găsirea unei modalităţi(agreate şi de bănci) pentruacordarea de credite pentru capitalde lucru, cu sau fără garanţii, învederea continuării activităţii, apăstrării locurilor de muncă şi aacoperirii creanţelor asupradebitorului, aflat în dificultate saufaţă de care s-a deschis procedurainsolvenţei, fiind binecunoscutfaptul că sunt puţine acele firmecare reuşesc să încheie cu succes oprocedură de reorganizare”, a maispus Tiberiu Faur.

o ecHiPă De SPeciaLişti

Din echipă fac parte Faur Lidia-Rozalia, gustescu Robert-gabriel,Magenhain werner-Cristian,Sfîriac Andrea, Silaghi Andronic,Moldovan Raul, Rendeş Dorina,Morariu Leontina, Fekete zoltan,Dan gabriela, grigorean Constantin.

Anca CHILOM

obiectivele noastresunt, în primul rând,de sprijin al firmeloraflate în dificultate,în actualul contexteconomico-financiar,de criză profundă faUr tiberiU,asociat unic, faurconsulting iPUrL

telefon/fax: 0365/410.537mobil: 0745381435

e-mail:[email protected],

[email protected],[email protected]

Website:www.casafaur.ro


insolvenţă

În prezent, structuraorganizatorică asocietăţii este concepută

astfel încât să permităîndeplinirea atri buţiilorspecifice cu eficienţă,profesionalism şicompetenţă. ManagementConsult IPURL are atâtangajaţi proprii, cât şicolaboratori, persoanespecia lizate în diferitedomenii (avo caţi, evaluatori,experţi mobi liari/imobiliari,contabili). Societatea dispune deresursele de timp, financiareşi umane necesare preluăriidosarului şi buneiadministrări a unei cauze.Alături de cei trei practicieniîn insolvenţă asociaţi, careexercită în comun profesia,societatea colaborează cuavocaţi cu experienţă îndomeniul co mer cial şi civilşi are personal auxiliarsalarizat care se ocu pă delucrări de secreta ria t, derelaţia cu diferite instituţiipublice şi private (organelefiscale teritoriale, direcţiileeconomice din cadrulconsiliilor locale, consiliilejudeţene, inspectoratele depoliţie judeţene, instituţiibancare, notariate) cu carepracticianul în insolvenţăpoartă corespondenţă pentruobţinerea diferitelor

documente şi informaţiinecesare bunei administrăria procedurii insolvenţei. De-a lungul timpului, echipaManagement ConsultIPURL a dezvoltat o relaţiede colaborare cu creditorii,informându-i permanent cuprivire la stadiul desfăşurăriiprocedurii, fiind, totodată,deschişi la propunerile lor,comunicând cu aceştia prinorice mijloace care săasigure celeritateaprocedurii.

În acest moment, societateaManagement ConsultIPURL gestionează unportofoliu de peste 200 desocietăţi comerciale aflatesub incidenţa Legii 85/2006privind procedura

insolvenţei, extizându-şiactivitatea în Ilfov,Teleorman şi Bucureşti.

Proiecte comPLexe

SC verachim SA (combinatulchimic); SC Agricola SAgiurgiu (fostul IAS); ISCIPgiurgiu; SC Dunăreana SA(fabrica de confecţii texile cuo suprafaţă de 12,8 ha teren şi7,4 ha construcţii - ţesătorii);SC Stenyon Com SRL(fabrica de mezeluri de laMăgurele); SC Noua eră SA;SC Sandralact SA (fabrica delapte din Adunaţii Copăceni);SC Agrolimex SA Bolintinvale (fostele sere din Bolin -tin); SC Agromixt Toporu; SCAgrocomb gorneni (avicolagorneni); Codex Trading andConsulting (fabrica demobilă); SC Daytona SRL;SC Patra Transervice SRL(moara din Bolintin vale); SCROMSIP SA; SC ANCONSA (fostul trust de construcţiiproprietar al blocurilor degarsoniere); SC ProsperImpex SRL (depozitecomerciale); SC Alex ImpexSRL (depozite comerciale);SC Hanwoori SRL Bolintinvale; SC Agromec CetateaSA; SC Agromec IzvoareleSA; SC Agromec ghimpaţiSA; SC Fluvdrag SA etc.

înfiinţată în urmă cu 12 ani, societatea management consult iPUrLdin giurgiu s-a dezvoltat continuu, echipa de specialişti fiindimplicată, de-a lungul timpului, în proiecte complexe de insolvenţăşi reorganizare.

PUNCTUL FORTe –exPeRIeNţA

carte De viZită

avocatul george Preotu,practician coordonator alsocietăţii managementconsult iPUrL, este mem -bru în cadrul barouluigiurgiu începând cu anul2002. el are o experienţăbogată în domeniul drep -tului civil şi comercial,lucrând în domeniul insol -venţei şi falimentului încădin anul 2002, în calitatede avocat stagiar al ScPaPreotu & Preotu şi de co -laborator al manage me ntconsult SrL, ulterior ma -

nagement consult SPrL. în această calitate, georgePreotu a fost implicat înmod direct şi activ îngestionarea unor societăţi

comerciale de anvergurădin municipiul şi judeţulgiurgiu. el este absolvental facultăţii de Drept, înanul 2001.

management consult iPUrLtel: 0722.220.161;

0246.217.042lichidatori@managementconsult.rowww.managementconsult.ro


eveniment

eveNIMeNTIBA LA BUCUReŞTI

Uniunea Internaţională aBarourilor (International BarAssociation) a organizat, în

premieră pentru ţara noastră, în datade 16 aprilie 2013, la Hotelul

Radisson Blu din Bucureşti, unseminar pe tema fuziunilor şi achiziţiilor, intitulat

”M&A Roadshow”.La eveniment auparticipat aproximativ 80 de avocaţi,printre vorbitori numărându-sereprezentanţi ai unor renumite casede avocatură locale şi internaţionale:Dentons, Hannes Snellman, Loyens& Loeff, Noerr, ţuca zbârcea &Asociaţii şi wolf Theiss.Organizatorii au pus la dispoziţiaparticipanţilor prezentări şi sesiuni delucru axate pe structurarea tranzac -ţiilor de fuziuni şi achiziţii, docu -men tele necesare şi tendinţele pieţei.

Mediatorii trebuie săfie mai dinamici,mai activi, să se

promoveze, să convingăpotenţialii clienţi deavantajele acestei soluţiialternative de rezolvare adisputelor. Aceasta a fostprincipala concluzie aprimei ediţii aevenimentului ForumulMedierii, organizat, joi, 25aprilie 2013, la HotelNovotel, de LegalMagazin-revista profesiilorliberale, Clubmediatori.roşi BusinessMark. Parteneriievenimentului au fostFundaţia pentru SchimbăriDemocratice, ColegiulMediatorilor, AndraMuşatescu Law &Industrial Property Officesşi wolters Kluver România.Conferinţa a fost moderatăde Bogdan Bârligea,editorial Manager,Clubmediatori.ro, şi s-abucurat de sprijinulMinisterului economiei şial Consiliului Naţional alÎntreprinderilor Private Micişi Mijlocii din România.Tema acestei prime ediţii afost ”Medierea,

ingredientul afaceriloreficiente”. La eveniment au participataproximativ 80 de invitaţi,mediatori din Bucureşti şi din alte mari oraşe aleţării, oameni de afaceri dinindus tria construcţiilor,turis mului, retail,

servicii etc., reprezentanţiai orga ni za ţiilor patronaleşi ai secto ru lui financiar-bancar (bănci, societăţi de asigurări şi de leasing, IFN-uri), avocaţi, oficiali ai instituţiilorguver namentale, presăeconomică.

LitigiiLe De mUNcă vor Da DeLUcrU meDiatoriLor

Anca Ciucă, preşedinteleFundaţiei pentru SchimbăriDemocratice, a subliniat călitigiile de muncă au unpotenţial foarte mare pentrumediatori. De altfel, aceastăasociaţie a încheiat recent unprotocol cu o companieromânească importantă, princare se vor soluţionaconflictele de muncă la nivelnaţional. “este nevoie de ocunoaştere reciprocă şi de oapropiere între mediatori şimediul de afaceri”, aremarcat Anca Ciucă.

MeDIATORII TReBUIe S| FIeMAI DINAMICI


oPinia sPecialistului

Ca orice proprietate,marca necesităprotecţie pentru ca

aceasta să nu se piardă sausă nu se dilueze. Termenulde diluare a mărcii este unprincipiu abstract ce are oconotaţie specifică aacesteia.Perioada de viaţă a uneimărci nu este limitată întimp. valabilitatea uneimărci este de 10 ani, cuposibilitatea de reînnoire lasfârşitul fiecărei perioade devalabilitate, putând fi astfelreînnoită la infinit. Dacămarca nu este reînnoită întermenul legal, este radiată.Cu toate că marca reprezintăun bun incorporal, de multeori aceasta poate depăşi ca

valoare mijloacele fixe alesocietăţii comerciale a căreiproprietate este. Nu de puţine ori, marcatrăieşte independent desocietatea a cărei proprietateeste. ea poate fi înstrăinată,dacă se doreşte. Pe lângăfuncţia ei definită de lege,de a deosebi produsele unuicomerciant de cele ale altuicomerciant, marca mai oferăşi garanţia calităţiiproduselor pe care esteaplicată. Astfel, în cazul încare o societate aflată înprocedură de lichidare şicare are în proprietate omarcă sau mai multe mărcişi a beneficiat de un renumeşi o cotă importantă dinpiaţă cu privire la produselesau serviciile pe care leoferea societatea comercială,marca sau mărcile acesteiasunt atractive pentru persoa -nele fizice sau juridice, caresunt interesate de a o achi -ziţiona. În aceste condiţii,noul titular se va bucura derenumele şi clien te lacâştigată de-a lungul tim -pului de marca respectivă.Bineînţeles că se puneîntrebarea cu cât se vinde omarcă, care este valoarea eipe piaţă? valoarea uneimărci poate fi determinată

de persoane specializate careiau în calcul mai multeelemente specifice. Aceastăevaluare presupune unproces destul de tehnic şinecesită cunoştinţe despecialitate.O dovadă a independenţeimărcii este şi faptul cămarca poate fi subiectulgajului. Având o valoaredeterminată, ea poate fifolosită pentru garanţiibancare sau de orice fel.este ştiut faptul şi au existatsituaţii când o societate cuprobleme financiare şi-aînstrăinat marca sub care îşicomercializa produsele cătreun terţ, câştigând din aceastătranzacţie lichidităţi princare şi-a rezolvat problemelefinanciare, iar marca erafolosită de societate încontinuare, prin plata cătrenoul titular a unei sume debani pentru utilizarea fosteisale mărci.Sau mai sunt cazuri când osocietate este vândută,excepţie făcând drepturile deproprietate industrială aleacesteia, care rămân încontinuare în proprietateavechiului titular, iar noulproprietar al societăţiiplăteşte o sumă de banipentru folosirea mărciipentru produsele şi serviciilesocietăţii către titularulmărcii.Prin cele de mai sus nu amîncercat să epuizăm toatesituaţiile survenite înpractică şi care sunt legatede marcă şi societăţi înlichidare, ci numai să nereferim foarte succint lascurte aspecte care pot săintervină şi care pot stârniinteres şi pot da naştere unorpotenţiale întrebări.

de NicoLae mUreşaN, jurist şiconsilier în proprietateindustrială, casele de avocaturăşi de Proprietate industrialăandra muşatescu

MARCA, SUBIeCTAL ÎNSTRăINăRIISAU AL LICHIDăRIIJUDICIARe

marca, prin înregistrare sau folosire, poate să devină proprietate aunei persoane fizice sau juridice, după caz. Proprietarul, respectivtitularul unei mărci, poate dispune de aceasta după bunul său plac,în limitele dictate de lege.

casele de avocatură şi de Proprietateindustrială andra muşatescu suntconsiderate de publicaţii juridicecunoscute că “oferă o gamă largă deservicii juridice corporatiste şi comer -ciale care includ consiliere privinddreptul muncii, concurenţei şi Ue, cuun puternic accent pe Pi” (Legal 500); “reputaţia în domeniul de Pi a atras cu sine un număr de maimulți clienți internaţionali, cunoscuţi” care “laudă serviciile de Pi incluzând şi litigii” (Legal 500),practicând “în frun tea domeniului juridic iP din ro mânia şi are o vastă experienţă în consul tan ţaacordată în prin cipal socie tăţilor multinaţionale” (Wtr1000), iar Dr. andra muşa tescu este “un expertîn iP de un standard absolut înalt” (Legal 500) şi “un avocat fantastic” (chambers and Partners).


legal corPorate

departamente, implicarea activă îndeciziile acestora poate creşteeficienţa. Scopul implicării este dea evita ca astfel de decizii săproducă efecte juridice nedoritepentru activitatea companiei.Departamentul nostru are, în pri -mul rând, rolul de a se asigura cătoate activităţile companiei sunt înconcordanţă cu prevederile legaleîn vigoare. Pe de altă parte, un rolimportant constă în a anticipaeventualele dificultăţi, dar şi de asoluţiona problemele pe care lepoate ridica aplicarea reglemen tă -rilor legale în activităţile comer -cia le sau operaţionale. Ne concen -trăm pe capacitatea de a gândi dinaceastă perspectivă, de a răspunderapid solicitărilor primite în cadrulcompaniei şi de a menţine o bunăcomunicare, folosind, deasemenea, un limbaj comun, cumai puţine noţiuni juridice.

există anumite particularităţi aleactivităţii departamentului juridicin-house, în funcţie de domeniulîn care activează compania? Carear fi cele din sectorul în careactivează COSMOTe?

Piaţa de telecomunicaţii estefoarte dinamică, cu o competiţieacerbă, astfel că fiecare operatorîncearcă să vină cu oferte noi,deosebite. COSMOTe Româniaeste o companie recunoscutăpentru premierele sale în ceea cepriveşte serviciile lansate, fiecaredin ele venind cu noi provocări şidin punct de vedere legal, pentrua putea îndeplini într-un mod ino -vativ toate obiectivele comerciale.

Care au fost problemele cu care v-aţi confruntat cel mai des înultimii ani?

N-aş vorbi despre probleme, cimai degrabă despre reuşiteleobţinute. De exemplu, 2012 a fost

interviu cu miHaeLa ioNiţă, Legal Division Director, coSmote românia

cu o experienţă de peste 11 ani în industria telecom, mihaela ioniţă conduce divizia juridică acompaniei coSmote românia din anul 2006. în interviul de mai jos, ea vorbeste despre importanţadepartamentului său pentru activitatea operatorului de telefonie, dar şi despre provocările acestuidomeniu de activitate.

PeNTRU NOI, 2012 A FOST UN AN CU MULTePROvOCăRI

Cât de important estedepartamentul juridic într-ocompanie ce activează pe o piaţăextrem de concurenţială? Careeste rolul departamentului juridicîn cazul COSMOTe?

Departamentul juridic din cadrulCOSMOTe România se află încentrul deciziilor de afaceri/co -merciale ale companiei. Fie căeste vorba de întâlnirile consiliuluide administraţie sau cele ale altor

coSmote româniaare un departamentin-house cu oexpertiză relevantăîn domeniu, careoferă consultanţăjuridică pentru toatezonele de activitateale companiei şi caregestionează cusucces toateproiectele şiacţiunile acesteia.


legal corPorate

un an cu multe provocări, în caream avut multe lansări co mer ciale,unde am oferit sprijin şiconsultanţă legală, succese lanivel de investigaţii, dar şi pro vo -cări la nivel de reglementare.Unul dintre principalele motive demândrie pentru anul 2012 îlreprezintă încheierea cu succes alicitaţiei pentru spectru derulată decătre Autoritatea Naţională pen truAdministrare şi Regle men tare înComunicaţii (ANCOM), prinoferirea unui management legal îndeplină conformitate cuobiectivele şi strategia companiei.Astfel, COSMOTe România şi-areînnoit licenţa deţinută în benzilede 900 MHz şi 1800 MHz şi aachiziţionat spectru suplimentar înbenzile de 800 MHz, 1800 şi 2600MHz. În baza acestui spectruextins, obţinut prin intermediullicitaţiei, COSMOTe va puteainvesti mai departe în dezvoltareareţelei de comunicaţii mobile,asigurându-se că va continua sărăspundă nevoilor consumatorilorîn materie de servicii de calitate,bazate pe tehnologii avansate. O altă reuşită de anul trecut a fost

finalizarea, fără aplicarea de san -cţiuni, a investigaţiei Con si liuluiConcurenţei privind distribuţia decartele prepaid. vorbim despreprimul dosar din istoria României,în care o inves tigaţie de acest gen

este închisă prin intermediul uneiproceduri excepţionale, respectivaccepta rea unui angajament dinpartea com paniilor în cauză. A fostun caz dificil de instrumen tat, uncaz prin care se creează unprecedent important în apli careadreptului concurenţei în România.

COSMOTe are un departamentjuridic in-house. este acestasuficient pentru acoperirea întregiicazuistici cu care se confruntăcompania?

COSMOTe România are un de -par tament in-house cu o expertizărelevantă în domeniu, care oferăconsultanţă juridică pentru toatezonele de activitate ale companieişi care gestionează cu succes toateproiectele şi acţiunile acesteia. Cutitlu de excepţie, în funcţie de na tu -ra anumitor cazuri, acestea se potexternaliza la case de avoca tură,însă aceasta reprezintă o mică partedin activitatea pe care o desfăşoarădepartamentul legal al COSMOTe.

Care este cea mai mare provoca reîn acest an pentru directoruldiviziei juridice a COSMOTe?

Cea mai mare provocare, pe care oavem de altfel în activitatea de zicu zi, o reprezintă atingerea inte -resului comercial, îmbinând cusucces interesele tuturor stakehol -de rilor, prin găsirea de soluţii ino -vatoare şi creative în situaţii noi,fără existenţa unor precedente le -ga le, a unei practici deja stabilite.

Anca CHILOM

coSmote în românia

coSmote românia, membră a grupului coSmote, s-a lansat pe piaţa româ nească îndecembrie 2005; La sfârşitul lunii decembrie 2012, coSmote înregistra 6,3 milioane de clienţi, din care 24,8%abonaţi, atingând o cotă de piaţă de 24,5%. Segmentul de business a crescut în t4 2012, cu 32%comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce baza de clienţi 3g s-a majorat cu 7%în acelaşi interval de timp;în 2012, veniturile companiei au rămas stabile comparativ cu 2011, la valoa rea de 462,8milioane de euro. marja proformă ebitDa (câştiguri opera ţionale înaintea dobânzilor, taxelor şiamortizărilor) a crescut cu 4,4 puncte procentuale, la 25,8% versus 2011, reflectândîmbunătăţiri operaţio nale semnificative. valoarea ebitDa s-a ridicat la 119,5 milioane de euro,crescând cu 19,4% comparativ cu anul anterior;coSmote românia investeşte constant în dezvoltarea lanţului său de distribuţie naţională,care, la finalul lunii decembrie 2012, consta în aproxi mativ 550 de puncte de vânzare înîntreaga ţară;în prezent, coSmote oferă acoperire pentru peste 99% din populaţie şi pentru aproximativ90% din teritoriul ţării;La sfârşitul lunii decembrie 2012, coSmote românia oferea viteze de descărcare de până la43,2 mbps pentru internetul mobil în 74 oraşe impor tante din ţară, reprezentând peste 41% dinpopulaţie. mai mult, clienţii se puteau bucura de viteze de până la 21,6 mbps în tehnologiaHSPa+, în 147 de oraşe din ţară. în total, serviciile 3g acoperă peste 68% din populaţia româniei.

mihaela ioniţă esteexecutive LegalDirector cosmote,începând din 2006. eaare o experienţă depeste 14 ani în dreptcomercial, din care 11ani de expertiză înindustria detelecomunicaţii. Pe lângămanagementul debusiness şi consultanţajuridică, experienţaprofesională a mihaeleiioniţă include şi acţiunide fuzionare şiachiziţie, integrărioperaţionale şi alteproiecte complexe.înainte de a se alăturacoSmote românia,mihaela ioniţă a ocupatdiverse poziţii în cadrulunor companiimultinaţionale precumDeloitte romania,orange romania şigrawe romania.


avocatura de Business din timişoara

HR și executare silită, de unassistant manager, un officemanager și mai mulți internirecrutați în principal dintrestudenții Facultății de Drept dincadrul Universității de vest dinTimișoara.echipa profesională estestructurată în trei divizii-Consultanță, Litigii șiCompliance- fiecare dintreacestea cuprinzând mai multedomenii de practică, principaleledintre acestea fiind: Tax; energie și Resurse minerale;Real estate, Construcții și PPP;Insolvență; M&A și CorporativComercial; Muncă și Securitatesocială.

coLaborare cU UN biroU rePUtat De coNSULtaNți fiScaLi

Hațegan Law Office acordă oatenție deosebită dezvoltăriiDepartamentului de Tax, știutfiind că, în România, relația cuautoritățile fiscale este de celemai multe ori sinuoasă.„Frecventele modificări legisla -tive și dificultatea purtării unuidialog cu autoritățile statului aucondus nu arareori la aplicareaunor amenzi ridicate ori la des -chiderea unor dosare în instanță,ce au afectat grav societățilecomerciale implicate. În conse -cință, indiferent de tipul de acti -vitate derulat, toate companiilesunt interesate de aspectelefiscale implicate. Tocmai pentrua veni în întâmpinarea cliențilornoștri, ale căror solicităriimplică de multe ori șicunoștințe ce exced sfereinoastre de compe tență, fiind maidegrabă tehnice, colaborăm cuun birou reputat de consultanțifiscali, împreună cu care găsimsoluții integrate”, a specificatIoana Hațegan.

15 co-ecHiPieri biNe Preg|ti}i {i eNtUZia{ti

„Felul în care am crescut și ne-am organizat a fost cu siguranțăinfluențat de experiențaacumulată de noi în străinătate,motiv pentru care amimplementat o structură dejaconsacrată în marile firme deavocatură din Occident. Astfel,prima etapă prin care trecavocații în biroul nostru esteaceea de asociat junior, apoisenior, și în final partner, cuprecizarea însă că, indiferent depoziția ocupată la un momentdat, o cerință esențială esteaceea de a fi bine pregătițiprofesional și entuziaști, oamenicare să facă această profesie cupl\cere”, ne-a mărturisit IoanaHațegan. La acest moment, BiroulHațegan are un managing partner– Ioana Hațegan, trei parteneri –Alina Iozsa, Andreea Iancu șiRuxandra Bizera și 11colaboratori ce lucrează înechipe coordonate de parteneri.Întreaga echipă este sprijinită șide doi Of counsels specializați în

HAțegAN LAw OFFICe - UN SPIRIT eLegANT șIINOvATIv ÎN AvOCATURADe BUSINeSSioana Hațegan a reușit să consolideze în timișoara o societate de avocatură performantă, inovativă șielegantă, cu un birou situat într-o clădire din secolul xix declarată monument istoric și cliențiprestigioși. acest succes are la bază modelul occidental de organizare a cabinetului, model structuratdupă o experiență fructuoasă într-o firmă de avocatură din Heidelberg (germania). Hațegan Lawoffice are un sediu secundar în bucurești și se pregătește să se extindă în alte orașe mari din țară și,de ce nu, în străinătate.

ioana Hațegan

am știut întotdeauna că avocatură nu înseamnă doarcunoasterea temeinică a legislației, ci și găsirea unor soluțiicreative la problemele prezentate nouă, iar rezultatul aconfirmat așteptările: proiecte interesante și complexe, soluțiipe măsură, legături puternice între noi și clienți și un grad`nalt de motivare de a continua în același fel.



LegătUri Pe termeN LUNg cU cLieNții

Pentru ca o firmă deavocatură să ajungă în nouăani de la un avocat la oechipa de 15, de la unclient la un portofoliu carecuprinde cei mai mariinvestitori din zona de vesta țării și nu numai, estenevoie de multăcreativitate, aprofundare șiimplicare, o gândire out ofthe box. „Am știutîntotdeauna că avocatură nuînseamnă doar cunoa[tereatemeinică a legislației, ci șigăsirea unor soluții creativela problemele prezentatenouă, iar rezultatul aconfirmat așteptările:proiecte interesante șicomplexe, soluții pemăsură, legături puterniceîntre noi și clienți și ungrad `nalt de motivare de acontinua în același fel”,explică Ioana Hațegan.

SeDiU moDerN îNtr-o cLăDireDiN SecoLUL xix DecLaratămoNUmeNt iStoric

Sediul principal al BirouluiHațegan este în Timișoara,str. Ady endre, Nr. 1, într-osuperbă clădire din secolulxIx declarată monumentistoric, situată în cartierulIosefin - unul din cele maivechi cartiere din orașul depe Bega. Având în vedere arhitecturaclădirii, s-a păstrat acelașiaer clasic și distins și înamenajarea interiorului.„Am apelat deci la arhitecțispecializați în restaurări șiam urmat întocmai sfatullor: să păstrăm cât mai mult

posibil din materialele șiobiectele originale.Rezultatul? Chiar de la ușade intrare din lemn masiv seimpune spiritul elegant șirafinat pe care dorim să îlpăstrăm în tot ceea cefacem”, a subliniat IoanaHațegan.

Programe Soft De ULtimăgeNerație Și o bibLiotecăimPreSioNaNtă

Fiecare membru al echipeiHațegan Law Officefolosește calculatoare șiprograme soft de ultimăgenerație, în sediu fiindinstalate sisteme desiguranță IT care asigurăconfidențialitatea datelor lacele mai înalte standarde.Totodată, biroul dispune deo sală de conferință dotatăcu tehnologie de vârf cepermite organizarea deseminarii și videoconferințe.De asemenea, biroul semândrește cu o bibliotecăimpresionantă, aflată înpermanentă actualizare cupublica]ii recente,jurisprudență națională șicomunitară, precum și cureviste de specialitate.

aSiStarea cLieNțiLor atât îN bUcUreȘti, cât Și îN reStUL țării

„Hațegan Law Office aderulat o serie de proiecteatât în Capitală, cât și înțară, în funcție de nevoileclienților. În măsura în careacest lucru se va impune,suntem pregătiți sădeschidem și formal, sediisecundare, în alte orașe maridin țară și, de ce nu, în afarațării”, afirmă Ioana Hațegan.

SUPort JUriDic PeNtrU “bUSiNeSS etHicS aND aNticorrUPtioN”

Ioana Hațegan ne-a spus cămulte companii multina țio -nale au început să introducăîn țara noastră programe decompliance sub denumireade “business ethics andanticorruption”, programe cepresupun monitorizareaactivităţii subsidiarelor lordin România. Hațegan LawOffice oferă suport juridicpentru implementarea unorastfel de programe. Pe scurt,prin intermediul acestorprograme, se dă posibilitateaoricărui angajat saucolaborator al acestorcompanii să raporteze firmeimamă orice neregularitate pecare o constată în România:furturi, abuzuri, acte decorupție, măsuri abuzive îndreptul muncii, nepotismesau alte favorizări, de diversefeluri, pentru a păstra uncontrol asupra fenomenuluide corupție și, până la urmăasupra pierderilor șiscurgerilor financiare sau deproduse.

membrU excLUSiv Pe româNiaa aLfa iNterNatioNaL – gLobaL LegaL NetWork

Hațegan Law Office estemembru exclusiv peRomânia a AlfaInternational – global LegalNetwork, o rețea de firme deavocatură reprezentată în150 de țări din lume.

Mircea FICA

alina iozsa

andreea iancu

ruxandra bizera

58 NUMARUL 1 APRILIE 2013LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO


valeriu r\u]\ este avocat `n baroul timi[ din anul 1974, de la absolvireafacult\]ii de Drept a Universit\]ii alexandru ioan cuza din ia[i. ~n ultimii ani,a `ndeplinit o serie de func]ii administrative `n cadrul baroului, fiind la al iv-lea mandat de membru `n consiliul baroului [i, de peste opt ani, [efulServiciului de asisten]\ Judiciar\. De asemenea, `n ultimii zece ani a fostcooptat `n comisiile de supraveghere, corectare [i solu]ionare contesta]ii aleexamenelor de admitere `n profesia de avocat [i definitivat. La sfâr[itulanului 2012 a fost ales Decan al baroului timi[, având un mandat de patru ani.

vOI ADUCe UN SUFLUNOU ~N ACTIvITATeABAROULUI

Alegerea dumneavoastr\ `nfunc]ia de Decan al BarouluiTimi[ a fost privit\ ca o maresurpriz\. Care au fost atuuriledumneavoastr\ `n timpulcampaniei? Ce reprezint\ pentrudumneavoastr\ aceast\ respo n -sabilitate de a coordona acti -vitatea a peste 800 de avoca]i?

Alegerea subsemnatului `n func]iade Decan al Baroului Timi[ a fostapreciat\ de mass media local\ca surprinz\toare, `n opinia mea,doar prin prisma diferen]ei mari

de voturi ce s-a consemnat lafinalul procesului electoral; chiardac\ porneam cu [ansa a douaneavând sus]inerea fostuluidecan, sau lipsindu-mi anumiterecunoa[teri univer sitare, amcrezut permanent `n [ansa meaavând ca atuuri principale oactivitate la bar\ `n care amacumulat o bogat\ experien]\,apoi o implicare [i participaretimp de 4 mandate, `n calitate deconsilier, `n via]a Baroului, cunoa[ -terea sistemului cu preten]iile [iaspira]iile colegilori, [i nu `n

ultimul rând, o conduit\colegial\ sincer\ [i corect\.evident, succesul subsemnatului`n alegeri s-a datorat [i moda -lit\]ii sui-generis de mobilizare acorpului avoca]ial, personaladoptând clasica campanie de adiscuta direct, personal, cu câtmai mul]i colegi [i am convinsc\ sunt un om capabil, matur,onest, dovada cea mai elocvent\fiind conduita mea anterioar\ cese `ntinde pe o perioad\ de 38 deani de avocatur\.Sunt con[tient c\ ob]inereademnit\]ii de Decan `nseamn\ omare responsabilitate, cepresupune atât cunoa[tereasistemului `n care ai crescut, dar[i a preten]iilor colegilor ce ]i-au`ncredin]at votul astfel `ncât s\asiguri un echilibru `ntre aspira]ii[i necesit\]i, s\ po]i protejaprofesia de avocatura clandestin\ce continu\ s\ diminuezeclientela noastr\, s\ asiguridemnitatea profesiei de avocat `nfa]a celorlalte organe implicate`n realizarea actului de justi]ie.

Printre obiectivele dumnea voas tr\principale se g\sesc combatereaavocaturii clan destine, ap\rareademnit\]ii de avocat `n fa]aorganelor de justi]ie, plafonarea`ncas\rilor din oficii [i`nfiin]area unei case de credit [iajutor reciproc a avoca]ilor. Cestrategii punctuale ave]i pentrufiecare obiectiv [i când crede]ic\ vor fi `ndeplinite?

Am pledat `n perioada alegerilorpentru asigurarea cât mai urgenta unui venit decent pentru tineriiavoca]ii, recurgând `n principal,la restructurarea sistemului deasisten]\ judiciar\ prin cuprin -derea a cât mai mul]i colegi `nacordarea acestui fel de asisten -]\, prin plafonarea veniturilorcelor ce au reu[it prin mijloace

Sunt con[tient c\ob]inerea demnit\]iide Decan `nseamn\ omare responsabili ta te,ce presupune atâtcunoa[tereasistemului `n care aicrescut, dar [i apreten]iilor colegilorce ]i-au `ncredin]atvotul astfel `ncât s\asiguri un echilibru`ntre aspira]ii [inecesit\]i, s\ po]iproteja profesia deavocaturaclandestin\ cecontinu\ s\diminueze clientelanoastr\, s\ asiguridemnitatea profesieide avocat `n fa]acelorlalte organeimplicate `nrealizarea actului dejusti]ie.

interviu cu vaLeriU răUță, Decanul baroului timiș



mai mult sau mai pu]in ortodoxes\ fie delega]i la oficii, prin e[a -lonarea unor taxe profesio nale,nu `n ultimul rând sus]in ideea`ntrajutor\rii colegilor mai tineriprin constituirea unui fond mu -tual sau a unei case de credit [iajutor reciproc a avoca]ilor, dar,recu nosc, `ntâmpin greut\]i `ng\sirea unor resurse financiarede `nce put pentru formarea unuifond.

Cum colabora]i cu ConsiliulBaroului [i cu Casa de Asigur\ria Avoca]ilor Timi[?

Pot spune c\-n scurta perioad\de când am fost ales, cu sprijinulconsilierilor, am implementat unnou regulament de organizare [ifunc]ionare a serviciului deasisten]\ judiciar\ ale c\ruirezultate sunt deja palpabile. Amrevigorat cât de cât activitateaAsocia]iei Tinerilor Avoca]i princooptarea reprezenta]ilor acesteiala realizarea de activit\]i deinteres comun: Balul Avoca]ilorBaroului Timi[, Raliul Juri[tilordin jude]ul Timi[. ~n ceea ceprive[te colaborarea cu FilialaTimi[ a CAA, am decis ca `nfiecare lun\, `n ultima [edin]\ deconsiliu, s\ fie invitat s\participe domnul Pre[edinte alFilialei, pentru a prezenta situa]iadebitorilor dar [i de a face pro pu -neri [i a adopta m\suri comunece ar privi sistemul de pensii.

~n ultimii 10 ani au intrat `nBaroul Timi[ aproape 40-50 detineri avoca]i anual. ~n toamnaanului trecut au intrat sub 30.Cum crede]i c\ va evoluanum\rul noilor intra]i, ]inândcont de cerere [i ofert\, dar [i denum\rul ridicat al absolven]ilorde Drept din cadrul Universit\]iide vest [i din cadrul Universit\]iiTibiscus?

~n condi]iile `n care accesul `nprofesie `n ultimii doi ani s-aconfruntat cu aplicarea siste mu -lui de selec]ie gril\, num\rulstagiarilor a cunoscut o sc\deresim]itoare, ceea ce va con duceinevitabil la o concu ren ]\ acerb\la admiterea din toamn\, `ntreproaspe]ii absol ven]i [i ceir\ma[i din anii trecu]i,concuren]\ sper benefic\ prinreu[ita celor mai bine preg\ti]i.

De curând s-a constituit Curteade Arbitraj Profesional de pelâng\ Baroul Timi[. Care estemenirea acestui organism?

F\r\ fals\ modestie, pot afirmac\ `n mandatul subsemnatului s-aconstituit faptic [i a demaratactivitatea Cur]ii de Arbitraj depe lâng\ barou, cu gândul lasolu]ionarea amiabil\ adiferendelor ap\rute `ntrediversele forme de exercitare aprofesiei de avocat.

A]i participat recent la CongresulAvoca]ilor din Serbia. Ceasem\n\ri [i deosebiri exist\`ntre sistemele juridice [i `ntremodul de organizare a barourilorde avocatur\ din cele dou\ state?

~n plan extern, am avutdesosebita onoare de a fiinvitatul Camerei Avoca]ilor dinNovi-Sad [i Pancevo, la primulCongres al avoca]ilor din Serbiace s-a ]inut la Belgrad `nperioada 2 - 3 martie 2013 [i potspune c\ Baroul Timi[ s-abucurat de aprecierea cuvenit\ `ncondi]iile `n care desf\[ur\m dinanul 1999 o activitate de con -lucrare/colaborare cu cele dou\camere de avocati din Serbia.Chiar dac\ prin evolu]ia istoric\diferit\ parcurs\ de România [iSerbia, sistemele de drept nu auprea multe elemente comune, sefac eforturi de implementare, celpu]in `n legisla]ia avoca]ial\sârb\, a unor institu]ii deja create`n cea român\, cum ar fi asis -ten]a judiciar\ sub forma celeiajutorului public judiciar `nmaterie civil\, a celei solicitatede organele adminis tra ]ieipublice, dar mai ales adop tareaunui sistem de pensii privat.evident c\ s-au purtat discu]ii cureferire la adoptarea unei legis la ]iicompatibile cu cea din Uniuneaeuropean\, partea sârb\ fiindv\dit interesat\ `n `ndeplinireaunor condi]ii de preaderare `ntrecare figureaz\ [i reforma justi -]iei, iar partea român\ ar putea`ndeplini rolul unui moderator.

Care sunt bucuriile care v\lumineaz\ via]a, `n afaraprofesiei? Ce dorin]e ave]i peplan personal?

Sub aspect personal, pot spune c\sunt bucuros c\ am un fiu ce-miasigur\ o anume continuitateprofesional\ [i pentru viitor spers\-mi onorez cât mai multe dinproiectele propuse `n campaniade alegeri, s\ aduc un suflu nou`n activitatea baroului.

Mircea FICA

Sus]in ideea`ntrajutorariicolegilor mai tineriprin constituireaunui fond mutual saua unei case de credit[i ajutor reciproc aavoca]ilor, dar,recunosc, `ntâmpingreut\]i `n g\sireaunor resursefinanciare de `nceputpentru formareaunui fond.

Num\rul total alavoca]ilor `nscri[i `n

baroul timi[ la01.03.2013 era de

814, din care circa500 sunt femei.



vOM ReINTRODUCeCONCURSUL De ADMITeRe

Care este patrimoniul actual alFacultății de Drept și științeAdministrative din Timișoara,instituție care a aniversat, în 2012,20 de ani de la înființare?

În sine, aniversarea a 20 de ani dela înfiinţarea unei facultăţi ar puteapărea expresia unui festivismartificial. În realitate, însă, celedouă decenii de când fiinţeazăFacultatea de Drept în Universi -

tatea de vest din Timişoara nunumai că se suprapun cu istoriadensă a învăţământului juridicromânesc „post-revoluţionar”, darreprezintă o etapă de o importanţăcare va fi greu de egalat în istoriaproprie a facultăţii.Facultatea de Drept din Timişoaraa devenit, în acest răstimp, oinstituţie valoroasă de învăţământsuperior juridic, atât prin numărulde studenţi, respectiv de absol ven ţi

integraţi socio-profesional, cât şiprin aportul profesorilor săi la pro -movarea ştiinţei juridice în România.vorbind despre patrimoniul umanal facultăţii, pot să vă spun căacesta numără astăzi peste 2.000de studenţi la cele trei cicluri destudii universitare: licenţă,masterat şi doctorat. În cei 20 deani de activitate ai Facultăţii deDrept din Timişoara, 17 promoţii,cuprinzând peste 3000 destudenţi, i-au absolvit studiile delicenţă. Studiile de masterat aufost absolvite de 13 promoţii,reunind peste 1.000 de studenţi.De ase me nea, la şcoala doctoralăa facul tăţii au obţinut titlul dedoctor în drept aproape 100 despecialişti în domeniu. Credinţa mea sinceră este că celepuţin peste 40 de cadre didacticeale facultăţii, studenţii şi absol -ven ţii ei cei mai prestigioşi auintegrat Facultatea de Drept dinTimişoara în elita învăţământuluisuperior juridic românesc.Obiectiv privind lucrurile, suntemîn prezent parte a HexagonuluiFacultăţilor de Drept dinRomânia, alături de facultăţile dedrept din Bucureşti, Cluj-Napoca,Iaşi, Sibiu şi Craiova, publicămcărţi şi articole în cele mai presti -gioase edituri şi reviste din ţară,organizăm într-o manieră constan tăConferinţele Facultăţii de Drept,simpozioane şi sesiuni ştiinţificenaţionale şi interna ţio nale, punemla dispoziţia studenţilor facilităţimoderne de studiu şi susţinemparticiparea lor la programe destudii, manifestări ştiinţifice şiconcursuri de speciali tate pe planeuropean şi internaţional.Cât despre cealaltă latură apatrimoniului facultăţii, inventarulsău cuprinde, începând cu anul2000, un sediu modern (înimediata apropiere a căruia esteedificat un hotel studenţesc şi unrestaurant universitar), care pune

credinţa mea sincerăeste că cele puţinpeste 40 de cadredidactice alefacultăţii, studenţiişi absol ven ţii ei ceimai prestigioşi auintegrat facultateade Drept dintimişoara în elitaînvăţământuluisuperior juridicromânesc.

interviu cu LUciaN bercea, Decanul facultății de Drept și Științeadministrative, Universitatea de vest din timișoara



la dispoziţia studenţilor şi aprofesorilor amfiteatre, săli deseminar, laboratoare deinformatică şi criminalistică, obibliotecă, o sală de lectură, o salăde conferinţe şi o librărie. Suntîntrunite, aşadar, premisele uneivieţi universitare autentice.

Prin ce se diferențiază aceastăinstituție de alte facultăți de Dreptdin țară?

Întrebarea mă pune în dificultate,din mai multe motive. Pe de oparte, pentru că Facultatea deDrept din Timişoara este oinstituţie tânără, care în primii săi20 de ani de viaţă nu a urmărit săse diferenţieze în vreun fel decelelalte facultăţi cu tradiţie înpredarea dreptului, ci, dimpotrivă,să intre în rândul lor. Când spun„celelalte facultăţi de drept”, mărefer, deci, la elita învăţământuluisuperior juridic românesc şi lasdeoparte facultăţile care şi-au fixatexclusiv standarde financiare,ignorându-le pe cele academice.Ceea ce confirmă reuşita noastrăsub acest aspect este, aşa cumarătam chiar de la început,cooptarea facultăţii în HexagonulFacultăţilor de Drept dinRomânia, alături de cele 3facultăţi de drept cu tradiţie dinRomânia (Bucureşti, Cluj-Napoca,Iaşi) şi de alte 2 facultăţi de dreptde prestigiu, însă cu o istorie mairecentă (Sibiu şi Craiova). este adevărat, totuşi, că după 20ani de viaţă şi după câştigareastatutului de şcoală de dreptrecunoscută la nivel naţional, secere ca acest statut să fie într-unanume fel particularizat. Or, înaceastă perspectivă, în opinia mea,direcţiile de cercetare aleprofesorilor facultăţii, conferinţelenaţionale şi internaţionale carevalorifică rezultatele ştiinţifice laedituri de prestigiu, implicarea

instituţiei în mediul socio-economic la nivel regional sauperformanţele studenţilor încompetiţiile ştiinţifice interna ţio -nale sunt cele care îşi pun am -pren ta asupra identităţii Facultăţiide Drept din Timişoara în raportcu instituţiile similare din ţară.

Ce strategie de dezvoltare petermen mediu și lung arefacultatea și cu ce argumenteatrageți noi studenți?

Aşa cum spuneam, facultatea seaflă, deopotrivă, într-un proces deconsolidare a poziţiei dobândite,precum şi într-unul de creştere avizibilităţii sale în plan naţional şiinternaţional.Cred că nu este lipsit de interes săfac un bilanţ al contribuţieiabsolvenţilor noştri laconsolidarea statutului deexcelenţă al facultăţii: pe plannaţional, aceştia se clasează înmod constant, încă de la primelepromoţii, în primele 5 sau 6 locurila concursul de admitere laInstitutul Naţional al Magistraturiişi obţin rezultate remarcabile laexamenele de admitere în celelalteprofesii juridice. Mai mult, însesiunile din 2012 ale acestorconcursuri şi examene, absolvenţiiFacultăţii de Drept din Timişoaras-au situat pe locul 4 la nivelnaţional atât la concursul deadmitere la Institutul Naţional alMagistraturii, cât şi la examenulde admitere la Institutul Naţionalde Pregătire şi Perfecţionare aAvocaţilor.Remarcabil este, pentru ofacultate tânără ca a noastră, că,pe plan european, profesorii săi audezvoltat şi susţin relaţii decooperare universitară cu facultăţide drept din Franţa (Paris IPanthéon-Sorbonne, Montpellier),Marea Britanie (Kent), Italia(Bologna, Padova, Udine),

Ungaria (Budapesta, Pécs,Szeged) sau Serbia (Belgrad,Novi Sad). Mi se pare importantsă adaug că nu este vorba desimple vizite colegiale decurtoazie, ci de integrareacursurilor profesorilor noştri înplanurile de învăţământ alemasteratelor unor facultăţi dinstrăinătate, de invitaţii de a predaanual în cadrul unor şcoli de varăcomune, finanţate din programeeuropene, de susţineri de prelegeriîn cadrul şcolilor doctoraleinternaţionale, de participarea încomisii de susţinere a disertaţiilormasterale ale unor universităţi deprestigiu. Or, mobilitateaprofesorilor a acţionat ca uncatalizator al mobilităţiistudenţilor, şi acestea împreună auasigurat racordarea şcolii noastrede drept la direcţiile principale decercetare şi predare dinînvăţământul superior juridiceuropean.Ca probă a utilităţii acesteideschideri, studenţii facultăţii auobţinut în mod constant premiisau rezultate notabile lacompetiţiile internaţionalestudenţeşti în domeniul dreptuluiinternaţional public şi aldrepturilor omului (Concursul deDrept Internaţional Public CharlesRousseau, Concursul european deDrepturile Omului René Cassin,Concursul de Drept InternaţionalPublic Telders Moot Court, Con -cursul Internaţional de DrepturileOmului The world Human RightsMoot Court Competition,Concursul Internaţional deDrepturile Omului The Inter-American Human Rights MootCourt Competition, Concursuleuropean de Drepturile OmuluiThe european Human RightsMoot Court Competition). vârfurile diverselor promoţii dinultimii ani s-au integrat înprograme de studii masterale sau

cred în mod sincer căfacultatea şi-a făcutdatoria faţă deabsolvenţii săi,creându-lecompetenţelenecesare integrării încircuitul profesional.faptul că îninstanţele dejudecată şiparchetele dinromânia, în marilesau micile societăţide avocatură, înbirourile notariale, îndepartamentelejuridice alecompaniilor sau aleautorităţilor şiinstituţiilor publiceori chiar îninstituţiile europeneregăsim mulţiabsolvenţi aifacultăţii de Dreptdin timişoaradovedeşte acestlucru.



doctorale la universităţi dinstrăinătate, pe care le-au absolvit,în multe cazuri, cu menţiuni,distincţii sau chiar cu cele maiînalte calificative din istoriaformaţiunilor respective şi alecăror producţii ştiinţifice au fostpublicate la edituri europene deprestigiu, cum sunt Routledge,Presses Universitaire de Francesau L’Harmattan.Cred că toate acestea constituieargumente serioase pentrupotenţialii noştri studenţi.

Care este concurența la admiterea înfacultate și la cursurile de masterat?

În primii ani de existenţă ai facul tă -ţii, concurenţa la admitere era acerbăîn sensul propriu al termenului.Îmi amintesc că în anul în care euînsumi am susţinut acest concursde admitere concurenţa a fost de13 candidaţi pentru un loc. Înultimii ani, mai ales după renun ţa -rea la concursul de admitere şi pefondul declinului demografic şi alnumărului de absolvenţi de liceu cuexamen de bacalaureat, a existat ouşoară scădere a numărului destudenţi, însă nesemnificativă încomparaţie cu alte facultăţi. Îmi oferiţi, de altfel, prilejul săfac o precizare pe care am omis-ola întrebarea anterioară. eu nucred că relaţia facultate – studenţieste una unilaterală. Adică nu credcă doar facultatea trebuie să fieatractivă pentru studenţi, ci cred că,în egală măsură, suntem îndreptăţiţisă sperăm la candidaţi de calitate.Dreptul nu se poate preda şi niciînvăţa în absenţa unui fond umanadecvat, oricâtă bunăvoinţăreciprocă ar arăta părţileimplicate. În acest context,începând cu acest an, Facultateade Drept din Timişoara vareintroduce concursul de admitere,constând într-o probă numită Testde evaluare a competenţelor

lingvistice și de raționament,tocmai pentru a fi în măsură să îşiselecteze candidaţii şi pentru amarca apartenenţa facultăţii lafamilia învăţământului juridicsuperior de elită din România.Studiul dreptului presupune nudoar inteligenţă şi organizare,caracteristici native pe care amdori să le regăsim la potenţialiinoştri studenţi. Creativitatea, îndrept, este, de asemenea,esenţială. De aceea, testul deadmitere urmăreşte să selectezeacei candidaţi care au fost educaţiîn mod veritabil în liceu, cărora lis-au dezvoltat în mod suficientcompetenţele generale funda men -tale, dar doreşte şi să surprindămobilitatea gândirii, adaptabilita -tea şi versatilitatea raţionamen -tului, care vor fi esenţiale pentrujuristul odată format şi pe careacesta trebuie să şi le cultive încadrul parcursului său academic. În ceea ce priveşte învăţământulde masterat, trebuie să admit că nutoate cele cinci specializări(Dreptul afacerilor, Carierăjudiciară, Ştiinţe penale, DreptulUniunii europene şi Administraţiepublică) au acelaşi potenţial deatractivitate pentru candidaţi.Acest fapt nu mi se pare, în sine,negativ, dată fiind bine cunoscutadihotomie masterat profesional –masterat de cercetare. Programelenoastre se adresează, în modtradiţional, viitorilor practicieni,dar unele accentuează maiputernic componenta de cercetare,care, evident, este elitistă şigenerează un interes (numeric)mai redus. Pe de altă parte, Facultatea deDrept din Timişoara a păstrat,până acum, pentru toate acestemasterate durata de studii de 2ani, în scopul de a menţinestandardele la care acesteprograme au fost construite.Faptul că celelalte facultăţi de

drept din ţară organizează studiide masterat cu durata de 1 an,dublat de inexistenţa unui cadrulegal care să valorizeze în modveritabil diploma de master înprofesiile juridice, ne determină săregândim, la rândul nostru, acesteprograme, pe care le vom alinia,începând cu anul universitarviitor, la durata de studiipracticată în general în România.

Sunteți profesor titular laDepartamentul de Drept Privat,unde predau o serie de avocațiprestigioși din Timișoara. Cât deimportant este ca profesorii să fieși practicieni, să fie ancorați 100%în business?

Multă vreme am fost tentat săabordez această problemă într-omanieră conservatoare, fiind maidegrabă partizanul unei relaţii decvasi-exclusivitate între facultateşi dascălii ei, deşi am, la rândulmeu, calitatea de avocat. Amînţeles cu timpul că legăturateoriei cu practica nu numai căeste necesară, ci este, de multeori, imposibilă în absenţa unuicontact direct şi permanent alprofesorilor cu procesul de apli -care a dreptului, fapt demonstratinclusiv de experienţa facultăţilorde drept cu tradiţie din România.Ca titular al disciplinelor de Dreptcomercial şi Drept bancar, îmiimaginez cu greu astăzi cum ararăta un curs la care să nu-miexploatez experienţa dobândită capractician al dreptului.Nu înseamnă, însă, că nu trebuiesă existe graniţe trasate clar întrecele două calităţi sau că profesoriinu ar trebui să-şi respecte statutulacademic prin prevalenţapreocupărilor universitare, şi, maiales, printr-o riguroasă selectare acelor cu care îşi asociazăimaginea şi a apariţiilor publice încalitate de avocat. Mai ales, cred

~ncepând cu acest an,facultatea de Dreptdin timişoara vareintroduceconcursul deadmitere, constândîntr-o probă numitătest de evaluare acompetenţelorlingvistice și deraționament, tocmaipentru a fi în măsurăsă îşi selectezecandidaţii şi pentru amarca apartenenţafacultăţii la familiaînvăţământuluijuridic superior deelită din românia.



că ar fi utilă o distincţie întrepractica profesională şi business.Am discutat mai înainte desprecalităţile pe care le anticipăm şi lepretindem viitorilor studenţi. Credcă şi aceştia au un orizont deaşteptare care include dezideratulde a fi educaţi, implicit pe acelade a avea repere umane veritabile.Or, eu nu îmi doresc să expunstudenţii unui model de succes înbusiness, cât, înainte de orice,unor modele umane. Adică îmidoresc ca studenţii noştri să aibă,în primul rând, Profesori.

Câți absolvenți ai școlii Doctoraleaveți până acum? Care sunt celemai solicitate specializări?

Aşa cum spuneam, şcoaladoctora lă a facultăţii a conferitaproape 100 de titluri de doctor îndrept începând cu anul 2004. Încadrul şcolii doctorale, al căreidirector este profesorul viorelPaşca, conducător de doctorat îndrept penal, îşi desfăşoară activita -tea profesorii Radu I. Motica,fostul decan al facultăţii (dreptcivil şi drept comercial), Ion Lulă(drept civil), gheorghe Mihai(teoria dreptului), Ioan vida (dreptconstituţional), Anton Trăilescu(drept administrativ) şi Radu Bufan(drept fiscal şi drept comercial). Pe de altă parte, Facultatea deDrept din Timişoara desfăşoarăactivităţi comune cu şcolidoctorale din străinătate şi măbucur să pot menţiona, la acestcapitol, existenţa unor doctoratesusţinute în cotutelă cu facultăţirecunoscute pe plan internaţionalîn domeniile lor de cercetare,respectiv integrarea absolvenţilornoştri în formaţiuni doctoraleaparţinând unor universităţieuropene cu o tradiţie seculară încercetarea dreptului. Aceastăevoluţie i-a permis, de altfel,facultăţii să deschidă în acest an

universitar primele poziţii deasistenţi de cercetare celor maipromiţători dintre doctoranziinoştri din străinătate.

Cum colaborați cu Baroul Timiș șicu cele mai puternice societăți deavocatură locale?

Avocatura este principala profesiespre care se îndreaptă absolvenţiifacultăţii noastre. Pe de altă parte,majoritatea cadrelor didactice dinfacultate au şi calitatea de avocat.În consecinţă, relaţiile dintrestudenţi şi mediul avocaţial aufost întotdeauna strânse – poate deaceea studenţii noştri se remarcăla toate concursurile internaţionalede pledoarii la care participă. Readucând discuţia într-unregistru serios, aş vrea să remarcfaptul că, la nivel instituţional,colaborarea facultăţii cu BaroulTimiş este, într-adevăr, una detradiţie. ea se desfăşoară deja pemai multe planuri: organizarea deconferinţe sau sesiuni de pregătireprofesională comune pentruavocaţii din barou şi studenţii dinanii terminali ai facultăţii (celemai recente sunt cele care au avutca obiect noile coduri), şcoli devară comune (următoarea se vaderula în vara acestui an, înmateria drepturilor omului, şi vabeneficia de prezenţa uneiabsolvente a facultăţii noastre,care activează în cadrul Curţiieuropene a Drepturilor Omului,ca şi de prezenţa altor specialiştiai Curţii de la Strasbourg şi a unorprofesori de drept din străinătate),programe de burse demarate înanii trecuţi de Baroul Timiş şi acor -date în mod constant studen ţilorfacultăţii. Pe de altă parte, societăţi deavocatură importante (cum suntSchönherr România sau CMSCameron McKenna) îşi oferăsusţinerea financiară studenţilor

noştri şi proiectelor lor. În altecazuri, societăţile locale deavocatură şi-au pus la dispoziţiebirourile, oferindu-le studenţilorstagii de practică sau cursuri deinstruire profesională pe perioadaverii, în urma cărora au fostrecrutaţi cei mai buni stagiari. Fostul decan al Baroului Timiş şialţi avocaţi au răspuns invitaţieiorganizaţiei studenţeşti eLSATimişoara, în încercarea de a leoferi studenţilor, despre profesiade avocat, o imagine cât maiapropiată de realitate, ajutându-isă depăşească clişeele binecunoscute din mass-media. Acestaeste tot un act de educaţie, menitsă le arate studenţilor – apropo deideea de business de succes – căavocaţii cei mai vocali sau cei maimediatizaţi nu sunt, neapărat, celemai potrivite modele profesionale.

Cum vedeți viitorul absolvențilorcare nu intră în Barou sau încadrul instituțiilor din celelalteprofesii liberale? Ce șanse deangajare au aceștia?

Piaţa profesiilor juridice este, înpofida a ceea ce se spune,nesaturată: absolvenţii buni suntîn permanenţă mai puţini încomparaţie cu cererea de noispecialişti în drept. Cred în modsincer că facultatea şi-a făcutdatoria faţă de absolvenţii săi,creându-le competenţele necesareintegrării în circuitul profesional.Faptul că în instanţele de judecatăşi parchetele din România, înmarile sau micile societăţi deavocatură, în birourile notariale,în departamentele juridice alecompaniilor sau ale autorităţilor şiinstituţiilor publice ori chiar îninstituţiile europene regăsim mulţiabsolvenţi ai Facultăţii de Drept dinTimişoara dovedeşte acest lucru.

Mircea FICA

Piaţa profesiilorjuridice este, înpofida a ceea ce sespune, nesaturată:absolvenţii buni suntîn permanenţă maipuţini în comparaţiecu cererea de noispecialişti în drept.cred în mod sincer căfacultatea şi-a făcutdatoria faţă deabsolvenţii săi,creându-lecompetenţelenecesare integrării încircuitul profesional.



BRANDUL TIMIșOAReI STIMULeAză AvOCATURADe BUSINeSS

Potențialul acestei localitățieste însă mult mai ridicat. Înultimii opt ani (2004-2012)

nu a existat o armonie întrePrimăria Timișoarei și ConsiliulJudețean, nu s-a remarcat oviziune comună de dezvoltare, iarmulte investiții serioase au fostîntârziate. Am în vedere în primulrând procesul de renovare șireabilitare a mai multor clăriri depatrimoniu care stau părăsite,

riscând o degradare totală.Renovarea acestor adevăratepalate ar dezvolta turimul șiserviciile din Timișoara, sporindnumărul angajaților și alimentândbugetul local.

iNveStiții „HigH-tecH”

Timişoara polariza în anul 2010peste 80% din cifra de afaceri ajudeţului Timiș şi peste 30% din

cea a regiunii. Serviciile financiar-bancare, centrele comerciale celemai mari sunt situate înmunicipiu. În Timişoara suntconcentrate instituţiile culturalemari (teatre, opera, filarmonica,muzee, galerii), dar şi optuniversităţi renumite (peste50.000 studenţi). Industria electronică şielectrotehnică este o ramură desucces în industria oraşuluiTimişoara, mai ales datorităinvestiţiilor marilor întreprindericu activităţi în producţia „high-tech”, de software sautelecomunicaţii (Alcatel,Solectron, ABB Rometrics,Siemens, Luxten Lighting,eLBA-Philips etc.), ceea ce adeterminat şi o dezvoltare asocietăţilor autohtone, furnizorisau sub-contractori ai acestora.Industria de maşini, echipamenteşi industria componentelor auto a

imaginea foarte bună a orașului timișoara în rândul investitorilor străini a stimulat permantdezvoltarea avocaturii de business și a celorlalte profesii liberale – notari, consultanți fiscali, auditorifinanciari, executori judecătorești, practicieni în insolvență, evaluatori, consilieri în proprietateindustrială etc.



înregistrat o dezvoltare puternicăîn ultimii ani, ca o consecinţă anecesităţii dezvoltării tehnologiceîn cadrul unităţilor industrialeexistente, în zona Timişoareiconcentrându-se companiimultinaționale de renume în acestdomeniu (Lisa Draxelmaier,Delphi Packard, Kromberg &Schubert, Siemens Automotive).Industria chimică şi petrochimică,tradiţională în municipiulTimişoara, s-a dezvoltat în ultimiiani în special prin investiţiileefectuate de ContinentalAutomotive, Procter & gamble şiAzur.Industria textilă şi a confecţiilor şiindustria pielăriei şi încălţăminteiconcentrează un număr mare defirme, mai ales întreprinderi mici,iar ritmul de dezvoltare al acestoraa crescut în ultimul timp,investitorii străini din acest sectorfiind interesaţi mai ales decosturile de producţie scăzuteoferite de România (cheltuieli depersonal, costul materiilor primeşi cheltuieli de regie mai micidecât în ţările de origine).Potrivit statisticilor oficiale,economia județului Timișgenerează 4,8% din totalul cifreide afaceri înregistrat în țaranoastră.

ceLe mai iNovative caSe De avocatUră DiN timiȘoara

În ultimii ani s-au consolidat oserie de cabinete și societăți deavocatură puternice, bine ancorateîn mediul de afaceri bănățean,care au avocați capabili să asigureo consultanță de calitate. Unspecific al pieței avocaturii dinTimișoara este faptul că aici suntfoarte mulți investitori străini, înspecial germani, dar și americani,austrieci, italieni, maghiari, sârbi,cehi, slovaci etc. O altăcaracteristică este expansiunea

regională a societăților deavocatură care au sediul înTimișoara. Multe dintre acestea aureușit să se extindă și în altejudețe – Caraș-Severin, Arad,Hunedoara, Bihor, Satu- Mare,Cluj, Sibiu, Bra;ov, etc,construindu-și o rețea stabilă declienți. Printre cele mai puternice șiinovative case de avocatură senumără Aron, galanton &Asociaţii, Hațegan Law Office,Cabinet de Avocat ștefan Moțec,Onofrei & Asociaţii, Cozac şiAsociaţii, Dr. Ligia Cǎtuna șiAsociaţii, Pașca & Pașca, Radu I.Motica şi Asociaţii, SvS &Partners, țundrea și Asociații, etc.Se cuvine să-i prețuim mai multpe acești profesioniști, care au ocontribuție importantă la atragereainvestitorilor străini și care reușescsă soluționeze litigii importante. La fel ca și în alte mari orașe,majoritatea acestor case deavocatură își au sediul în centru,în apropierea Palatului Dicasterial,unde funcţionează JudecătoriaTimişoara, Tribunalul Timiş șiCurtea de Apel Timişoara. Numărul total al avocațilorînscriși în Baroul Timiș la01.03.2013 era de 814, din carecirca 500 sunt femei. Acest Baroueste printre cele mai dezvoltatedin țară, evoluția sa fiind descrisăextrem de riguros de fostul Decan,

Lazăr gruneanțu, învolumul IstoriaBaroului Timiș, ediția aII-a (foto).În prezent, pe raza deactivitate a BarouluiTimiș își desfășoarăactivitatea următoarelesocietății de avocaturădin București: NestorNestor DiculescuKingston Petersen,Boștină și Asociații,gutium și Asociații,

gilescu, văleanu & Partenerii,Magda volonciu și Asociații,Mihălcescu și Asociații.

JUStiția Se face îN PaLatULDicaSteriaL

Curtea de Apel Timişoara îşiexercită competenţa într-ocircumscripţie cuprinzândTribunalele Timiş, Arad, CaraşSeverin, în care sunt cuprinse 14judecătorii: Timişoara, Lugoj,Sânnicolaul Mare, Deta, Făget,Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa,Moldova Nouă, Arad, Ineu,gurahonţ, Chişineu–Criş, Lipova.Curtea de Apel Timişoara esteorganizată cu cinci secţii: Secţia ICivilă, Secţia penală, Secţia a II aCivilă, Secţia de contencios-administrativ şi fiscal şi Secţia delitigii de muncă şi asigurărisociale.Sediul instanţei se află la etajul 2al clădirii Palatului Dicasterialsituat în Timişoara, Piaţa ţepeşvodă nr. 2A.Această clădire este structurată pepatru nivele şi în ea funcţioneazăJudecătoria Timişoara, TribunalulTimiş, Curtea de Apel Timişoaraşi Parchetele de pe lângă acesteinstanţe. Construcţiemonumentală, ridicată pe osuprafaţă ce se întinde de-a lungula trei străzi, edificiul a fost multtimp cea mai mare construcţie din



Timişoara. el avea trei curţi, 273de camere, 34 de bucătării, 20 decămări, 34 de camere pentruservitori, 65 de pivniţe şi 27 dedepozite. edilii obişnuiau săspună că are atâtea ferestre câtezile are un an.

aroN, gaLaNtoN & aSociațiicoLaboreaZă cU mai mULteSocietăţi De avocaţi DiN bUcUreşti

Aron, galanton & Asociațiicolaborează cu mai multe societăţide avocaţi din Bucureşti, printrecare Florea gheorghe & Asociaţii,Schoenherr & Asociaţii, D & BDavid şi Baias sau NNDKP.Această societate a avut o evoluţieascendentă în anul 2012, atât dinperspectiva expansiuniiportofoliului de clienţi, cât şi dinperspectivă financiară şiinvestiţională. Ariile de expertizăcare au generat cele mai marivenituri au fost cele de drepteconomic şi de dreptul muncii.„Apetitul investiţional al clienţiloreste, în genere, aliniat trenduluidescendent global, datoratperioadei de recesiune economicămondială, fără însă că aceasta săsemnifice că investiţiile stagneazăcu desăvârşire, ci doar că suntorientate mai mult în domeniistrategice, care să susţină în viitorcreşterea economică”, ne-adeclarat Mihaela galanton,managing partner. Aceastaconsideră că nivelul concurenţeipe piaţa avocaturii de business dinTimişoara este ridicat, întrucâtexistă mai multe case deavocatură care onorează prinservicii juridice prestate cuprofesionalism avocatura debusiness timişoreană, la care seadaugă şi expansiunea în vestulRomâniei a unor societăţi deavocaţi din Bucureşti.„Atuul Aron, galanton &Asociații îl constituie filosofia de

orientare către client şi deabordare cu profesionalism aproblemelor juridice propriifiecarui client, cu finalitateacomprehensiunii şi satisfaceriiobiectivelor şi necesităţilorjuridice ale clientului”, a subliniatMihaela galanton.

HațegaN LaW office miZeaZă PeeNergie, m&a Și Litigii

Hațegan Law Office a înregistratanul trecut o creștere a cifrei deafaceri, practicile care au generatcele mai mari venituri fiindenergia, insolvența, litigiile și realestate, în special pe parteaagricolă. “Având în vedere șifaptul că suntem un birou deavocatură bancabil, fiind agreațide instituțiile bancare ce acordăfinanțări în domeniul energieiregenerabile, foarte mulțiinvestitori în sectorul energetic dinvestul țării și nu numai, s-auîndreptat către biroul nostru”, ne-aprecizat Ioana Hațegan, managingpartner.Cele mai multe dintre mesajelevenite c[tre noi sunt ca, în

continuare, pe anumite sectoare,de pildă cel de M&A, deciziile deinvestiții sunt amânate, spuneIoana Hațegan. Aceasta a anunțatcă are în lucru la acest moment omajorare de capital de 7 milioanede euro pentru un important pro -ducător din industria de ambalaje. Hațegan Law Office țintește să sedezvolte în sectorul fiscal, zonă încare a dezvoltat un parteneriat cuuna din cele mai prestigioasefirme de consultanță fiscaăaustriece, și în sectorul agricol,care are un potențial ridicat dedezvoltare.Hațegan Law Office - care are oechipă formată din 15 avocați, lacare se adaugă o echipă auxiliarăde paralegali – colaborează foartebine cu Facultatea de Drept şiŞtiinţe Administrative aUniversităţii de vest dinTimişoara, oferind atât locuri depractică, cât și cofinanțare pentruburse de studiu în străinătatestudenților merituoși.

Nevoia De moDeLe

În opinia Ioanei Hațegan, înprovincie există o obiectivănecunoaștere a modului în caretrebuie făcută consultanța juridicăde afaceri. “Dacă ne uităm lafirmele din Bucuresti, o să vedețică și ele practic sunt conduse deoameni care au învățat ceînseamnă consultanță de la unul-doi jucători mari din piață caresunt cei mai vechi și din care s-audesprins ceilalți. Aceștia la rândullor au învățat-o de la avocațistrăini. Acest lucru în provincie nuexistă. eu însămi știu să facconsultanță pentru că am avutșansa să o învăț de la alții care auînvățat-o și ei de la avocați dinstrăinatăte. Aceasta nu este oactivitate care să se nască și săperfecționeze din interior, oricâtde buni profesioniști sunt avocații

apetitul investiţionalal clienţilor este, îngenere, aliniattrenduluidescendent global,datorat perioadei derecesiune economicămondială, fără însăcă aceasta săsemnifice căinvestiţiilestagnează cudesăvârşire, ci doarcă sunt orientate maimult în domeniistrategice, care săsusţină în viitorcreşterea economică.miHaeLa gaLaNtoN,managing partner,aron, galanton &asociații



din provincie. Trebuie să existe unanumit know how care trebuietransmis de la cine îl are”.

SoLicitări PeNtrU Proiecte îN cLUJ,SibiU, braȘov Și bUcUreȘti

Hațegan Law Office oferă consul -tanță juridică de afaceri investi to -rilor, în special celor vorbitori delimbă germană, care au interes deinvestiții în jumătatea de vest ațării (nu numai în Timișoara). Înmod constant, numai circa 25-30% din încasări se realizează dinproiecte în Timișoara, restulrealizându-se din consultanțăacordată clienților în alte zoneimportante ale țării, precum Arad,Oradea, Satu Mare, Cluj, Sibiu,Brașov, recent chiar în zonaMoldovei și nu în ultimul rând, unlucru pe care nu l-am fi așteptat,clienții noștri ne-au solicitatpentru proiecte în Bucure[ti, ne-aprecizat Ioana Hațegan. Astfel,Hațegan Law Office s-a întâlnit înnegocieri în proiecte de anvergurăcu foarte multe firme de avocaturădin top 10. Totodată, acest birou aprimit solicitări de la firme deavocatură din București pentru ale acorda sprijin local în diverseproiecte, în special în litigii.

cabiNetUL moțec ȘtefaN are o ecHiPă biNe îNcHegată

„Din punct de vedere al clientelei,în anul 2012 nu au fost diferenţemajore faţă de anul 2011. Numă rulacesteia nu a scăzut, dimpo trivă s-aînregistrat chiar o creştere. Dinpunct de vedere al personaluluicabinetului de avocatură, acesta acrescut, ajungând în prezent la unnumăr de 12 persoane”, ne spuneștefan Moțec, avocat partener.veniturile cabinetului deavocatură au rămas într-un raportbine proporţionat între activitateade consultanţă juridică şi cea de

reprezentare în instanţă(recuperări creanţe, litigii dedreptul muncii, contencios,insolvenţă, executare silită etc.).Pe finalul anului au apărut şicâteva proiecte concrete îndomeniul energiei verzi (preluareaşi implementarea de proiecte cupanouri fotovoltaice de cătreinvestitori străini). Astfel, membriidepartamentului de energie audobândit o experiență vastă prinacordarea de asistență corporativăși comercială completă unorsocietăți din europa în vedereadezvoltării proiectelor deproducere a energiei electrice dinsurse regenerabile. În acest sens,au fost efectuate verificăricomplexe de tip due diligenceanterior achizițiilor, precum șiasistență juridică ulterior acestuimoment, pe parcursul imple -mentării proiectelor de energie. Cei mai importanţi clienţi aiacestui cabinet - care număr cinciavocați și 12 angajați (cu tot cupersonalul paralegal) - provin dinindustria alimentară, agricultură,construcţii, asigurări, instituţii fi nan -ci ar nebancare, comerţ, pres tări de

servicii, accesarea fonduriloreuropene, achiziţii publice,domeniul energiei regenerabile

Servicii PeNtrU PerSoaNe JUriDice

Având în vedere că cea mai mareparte a clientelei este din afaraTimişoarei (o mare parte dinclientelă fiind din Republica Cehăşi Slovacicabinet nu estedeocamdată într-o competiţiedirectă cu celelalte societăţi deavocatură din Timişoara. „esteevident însă că cea mai mareparte dintre avocaţii dinTimişoara prestează serviciilejuridice în mod individual,cabinetul nostru încadrându-se încategoria birourilor de avocaturăde business, prestând servicii înspecial persoanelor juridice, într-un mod profesional, de către oechipă bine închegată, răspun -zând astfel cerinţelor specificeclienţilor cu un anumit profil”, aremarcat ștefan Moțec. Munca înechipă constituie un atu pentrucabinetul nostru de avocatură,ceea ce ne permite să ne impli că mşi în proiecte mai de anvergură sauîn domenii noi, a menționat el. Nu în ultimul rând, calitatea deagent autorizat al UNBR pentruînscrieri în AegRM reprezintă unavantaj faţă de alte societăţi deavocatură (având două categoriide clienţi în acest domeniu deactivitate, al înscrierilor înAegRM: instituţii bancare, cuînscrieri periodice/zilnice, pe de oparte, şi diverse societăţi comer -ciale, cu înscrieri ocazionale, pede altă parte).Cabinetul Moțec ștefan are ocolaborare strânsă cu Boştină şiAsociaţii pe o serie de dosare dedreptul muncii şi executare silită,pentru un client comun, începândcu anul 2009.

Mircea FICA

având în vedere șifaptul că suntem unbirou de avocaturăbancabil, fiindagreați de instituțiilebancare ce acordăfinanțări în domeniulenergieiregenerabile, foartemulți investitori însectorul energeticdin vestul țării și nunumai, s-auîndreptat cătrebiroul nostru.ioaNa HațegaN,managing partner,Hațegan Law office


avocatura de Business din timișoara

Aron, galaton &Asociații este unadintre cele mai

dinamice case de avocaturădin partea de vest aRomâniei şi una dintreliderii în domeniu. Din anul2001, când a fost înfiinţată,a ajuns la un număr actualde 12 avocaţi cu o bogatăexperienţă profesională.Aron, galaton & Asociațiiare patru avocaţi parteneri,

respectiv dr. Mihaelagalanton, dr.Ivan MirceaAron, dr.Dimitrie Crăciunşi Raluca Olteanu,managementul şicoordonarea fiind asiguratede dr. Mihaela galanton şide dr. Dimitrie Crăciun.Filosofia Aron, galaton &Asociații este orientatăcătre client şi axată peabordarea cuprofesionalism a

problemelor juridice propriifiecarui client, cufinalitatea înţelegerii şisatisfacerii obiectivelor şinecesităţilor juridice aleclientului.Cultura organizaţională estecentrată pe specializareafiecărui avocat în parte peun anume domeniu aldreptului şi pe aria deservicii juridice asociate,astfel încât experienţa

profesională aprofundată şidobândită în domeniu săsatisfacă la cel mai înaltnivel protejarea drepturilorşi intereselor legitime aleclientului.

PromPtitUDiNe Și ProfeSioNaLiSm

echipa de avocatifurnizeaza servicii juridicecomplexe si complete,

ARON, gALATON & ASOCIAțII ASIgURă SeRvICII JURIDICe COMPLeTe

ivan mircea aronmihaela galanton



oferind garantia asistenţeişi reprezentării juridiceprompte şi profesioniste înmultiple arii de expertizăjuridică, precum drept civil,dreptul afacerilor, dreptulinsolvenţei, drept fiscal,dreptul muncii ş.a.,acoperind toată gama deservicii juridice necesarecompaniilor şi celorlalţiagenţi economici, dar şi alepersoanelor fizice.

PortofoLiU vaLoroS De cLieNți

Portofoliul de clienţi alAron, galaton & Asociațiiacoperă toate sectoarele

economice, fiind însăcentrat pe ramuraindustrială şi comercială.Ariile de expertiză care augenerat cele mai marivenituri au fost cele dedreptul afacerilor şi dedreptul muncii.

„ȘcoaLa De avocatUră” aroN,gaLatoN & aSociații

Casa de avocatură arecrutat şi a format anualtineri avocaţi, în principal,dintre absolvenţii Facultăţiide Drept şi ŞtiinţeAdministrative din cadrulUniversităţii de vest dinTimişoara, cu care are ostrânsă colaborareştiinţifică şi de cercetaresau de perfecţionareprofesională, cu atât maimult cu cât doi dintreavocaţi sunt şi cadredidactice ale acesteiinstituţii de învăţământ, iarmai mulţi dintre avocaţiisocietăţii urmează cursurilepost-universitare aleFacultăţii de Drept şiŞtiinţe Administrative dincadrul Universităţii de vestdin Timişoara.Aron, galaton & Asociații

are, de asemenea, o bunăcolaborare şi cu InstitutulNaţional al Magistraturii,călăuzind viitori magistraţiai României în practica pe

care aceştia o desfăşoară caauditori de justiţie la caselede avocatură.

Mircea FICA

Dimitrie cr\ciun

raluca olteanu

SeDIU SPAțIOS, CU O BIBLIOTeCăJURIDICă BINe DOTATăaron, galaton & asociații are sediul principal situat în municipiul timişoara, peStrada bucureşti, Nr.9 (foto) , acesta fiind cel mai mare sediu al unei firme deavocatură din timișoara. Societatea are şi un sediu secundar, care este situatîn municipiul arad, pe bulevardul revoluţiei nr.68, ap.12, acoperind şi dinperspectivă geografică piaţa avocaturii pe o arie extinsa în zona de vest a ţării.Din perspectivă arhitecturală, ambele sedii sunt moderne şi dotate cuechipamente şi mobilier la cele mai înalte standarde şi oferă spaţii generoase,de circa 300 de metri pătrați fiecare, care asigură confortul necesar pentrubirourile avocaţilor, sălile de şedinţă şi de consultaţii, secretariate,contabilitate, biblioteci şi arhivă.

SeDiUL SecUNDar DiN araD

b-dul revoluției nr. 68, ap. 12, arad,româniatel.: +40 257 256 161fax: +40 257 256 161

www.arongalanton.ro

SeDiUL ceNtraL DiN timiȘoara

Str. bucurești nr. 9, timișoara, româniatel.: +40 256 493 692+40 256 303 382+40 356 080 310fax: +40 356 080 311+40 256 493 692www.arongalanton.ro



CABINeTUL MOțeC șTeFAN ARe O RATă De FIDeLIzARe A CLIeNţILOR De PeSTe 90%

De La UN SimPLU Stagiar, La UN aNtrePreNor veritabiL

După finalizarea studiiloruniversitare din Bucureşti, ștefanMoţec, avocatul titular alcabinetului de avocatură, a avutprivilegiul şi şansa de a începeactivitatea de avocatură, încalitate de stagiar (în anul 2000),

într-un „laborator” unde se lucrade dimineaţa şi până seara, subîndrumarea unui maestru deexcepţie, de la care a avut multede învăţat din punct de vedereprofesional. După finalizarea perioadei destagiatură, cu un bagaj decunoştinţe, nu doar teoretice, cimai ales practice, s-a realizatacea desprindere, care este

indispensabilă unei dezvoltăriproprii, însă care presupune osuficientă doză de curaj, şi astanu doar din punct de vedereprofesional. În acest context, aapărut acea oportunitate de careau parte majoritatea celor care-şiiau „viaţa profesională” înpropriile mâini, în cazul de faţăfiind vorba de o propunere decolaborare din partea unuirenumit antreprenor dinRepublica Cehă, care căuta unavocat şi un reprezentant înRomânia pentru un proiectimobiliar de anvergură (învaloare de milioane de euro) înBraşov, beneficiarul acestuiafiind al treilea mare producătorde rulmenţi din lume.Colaborarea profesională şimanagerială cu acest prim clientdin Republica Cehă a reprezentato „şcoală” în care a avut foartemulte de învăţat, mai cu seamăîn ceea ce privesc cerinţele şistandardele de calitate specifice

moţec ştefaN – cabinet de avocat este un cabinet de avocatură care s-a „născut” la bucureşti, aavut o perioadă de „formare-perfecţionare” la braşov şi a ajuns la maturitate în timişoara, deşiîncă este „tânăr”, şi la propriu, şi la figurat. acest parcurs, poate atipic, necesită un scurtremember, doar în acest fel putându-se înţelege contextul actual al activităţii profesionale şi, dece nu, perspectiva acestuia.

moţec ştefaN cabinet de avocat

Str.remus, nr.7a, apt.2-3,timişoara

tel: 0356-179-038fax: 0356-179-039

e-mail:[email protected]

web: www.avocatmotec.ro



unor clienţi străini – cehi şigermani.Prin urmare, această perioadă deactivitate profesională dinBraşov a dat aripi apetituluiantreprenorial în avocatură,finalizându-se într-o schimbareradicală, respectiv revenirea înBanat, regiunea natală, şiîntoarcerea unei noi file îndezvoltarea profesională.

UN baroc târZiU, SimPLU, Dar eLegaNt şi LUmiNoS

Acesta este stilul `n care a fostconstruit imobilul `n care sedesf\[oar\ activitatea membrilorcabinetului, având astfel șansa dea munci într-un mediu de lucruplăcut, aerisit, luminos,ergonomic şi funcţional, ceea cese răsfrânge şi asuprarandamentului personalului(spaţiul fiind format din biroulavocatului titular, sală deconferinţe, trei zone/încăperi delucru şi spaţii auxiliare). Plecând de la un sediucorespunzător şi o dotare

specifică corespunzătoare, ștefanMoțec a realizat că elementul celmai important al succesului înavocatura de business, mai multdecât în avocatura clasică, debară, este echipa, care dăconsistenţă şi substanţă activităţiiprofesionale.“Astfel, formarea unei echipecare să lucreze eficient este oprovocare în orice domeniu, însăcu atât mai mult în profesia deavocatură, care presupune maimulte planuri de lucru şi maimulte deziderate de atins, practicse pleacă de la o diversitate (depăreri, de caractere, de stiluri de

lucru etc.), care trebuiedirecţionată spre un scop şirezultat unitar, în interesulclientului, pentru că garanţiasuccesului unui cabinet deavocatură este direct relaţionatăşi condiţionată de satisfacţiaclientului”, a subliniat ștefanMoțec.

SiStem De maNagemeNt aLcaLității iSo 9001:2008

În acest context, fiind vorba de un număr tot mai mare alperso nalului cabinetului, caretrebuie să formeze o echipăeficientă şi să lucreze într-unmod unitar, s-a recurs lareglementarea unui stil de lucrucare s-a dovedit a fi eficient,ceea ce a condus la demarareaprocedurii de implementare asistemului de management alcalității ISO 9001:2008, adaptatspecificului domeniului deactivitate, fiind astfel unul dintrepuţinele cabinete de avocaturăcertificate.

iSoLex crm, marcă îNregiStrată a cabiNetULUi

Mai mult, MOţeC ŞTeFAN –Cabinet de avocat a iniţiat şidezvoltat împreună cu o echipăde programatori un softwarespecific organizării activităţiiunui cabinet de avocatură –isoLex CRM, marcă înregistratăa cabinetului, croit dupăcerinţele şi specificul acestuia,program care pe lângăcontribuţia la profesionalizarea şieficientizarea activităţiicabinetului, urmează să fie lansatpe piaţa specifică a avocaturiidin întreaga ţară în cursul acestuian, dorindu-se să fie, astfel, unpromotor al unui stil de lucrucare s-a dovedit a fi de succes înacest domeniu.

o ecHiPă De 12 oameNi

în timişoara, moţecştefaN – cabinet deavocat şi-a începutactivitatea profesionalăîn anul 2004, într-unspaţiu modest şi cu osecretară. Pentru cănumărul clienţilor – înspecial din republicacehă şi Slovacia – creşteaîn fiecare an, în modnatural şi necesar acrescut şi numărulsalariaţilor, ceea ce apresupus şi adaptareaspaţiului aferentdesfăşurării activităţii,având loc două mutări,ultima dintre ele fiindfăcută în spaţiul actual încare îşi desfăşoarăactivitatea profesionalăcei 12 membri aicabinetului. acesta seaflă în vechiul cartiertimișorean elisabetin,care este un cartierelegant, liniștit darcentral, cu imobilereprezentative pentruarhitectura epocii demaximă dezvoltare aorașului - respectiv întimpul administrațieiaustriece - și de ofrumusețe deosebită.



PUNcteLe forte

Printre premisele care stau labaza unui viitor profesionalpromiţător, care să convingăpotenţialii clienţi – persoanejuridice din orice domeniu deactivitate, inclusiv instituţiilepublice – să recurgă la serviciilejuridice ale cabinetului, pot fiamintite:experienţa acumulată în ceipeste 10 de ani de activitateprofesională exclusiv înavocatura business;Asigurarea profesională derăspundere civilă, încheiată lasuma de 500.000 de euro, deşilimita legală este de 6.000 deeuro; această abordare s-a pliatinclusiv pe cerinţele unorsocietăţi comerciale străine, carepun accentul pe siguranţaafacerii lor şi nu-şi permit să-şirişte afacerile, motiv pentru caresolicită asigurări suplimentare;Portofoliul de clienţifidelizaţi; rata de fidelizare aclienţilor – ceea ce reprezintămai mult decât o „reclamă”pentru un cabinet de avocatură –este de peste 90%, ceea cespune de la sine ceva;Abordarea tuturor domeniilorde activitate şi deschidereapentru noi domenii; profilulclienţilor cabinetului este foartediversificat, însă ceea ce îiuneşte este cerinţa pentru unserviciu juridic de calitate;printre domeniile de expertizăpot fi amintite: industriaalimentară, agricultură,construcţii, asigurări, instituţiifinanciar nebancare, comerţ,prestări de servicii, accesareafondurilor europene, achiziţiipublice, domeniul energieiregenerabile etc.Acoperirea întregului teritoriunaţional; datorită faptul că

majoritatea clienţilor cabinetuluiîşi au sediul sau activităţileeconomice în afara Timişoarei,serviciile juridice au fost adap -tate în aşa fel încât activitateade reprezentare în instanţă sauîn faţa altor instituţii publice,executori judecătoreşti etc. să sedesfăşoare în condiţii optime lanivel naţional;Colaborarea cu alte cabineteşi societăţi de avocatură curenume atât la nivel naţional,cât şi cu societăţi de avocaturădin Republica Cehă şi Slovacia;acest „schimb de experienţă” apermis o autoevaluare prinraportare la marile societăţi deavocatură şi, desigur, o preluareîn activitatea şi organizareacabinetului a elementeloridentificate la aceste societăţi,care au contribuit laîmbunătăţirea acestora;

Calitatea de agent autorizatde Ministerul Justiţiei în cadrulUNBR pentru înscrieri înArhiva electronică de garanţiiReale Mobiliare, acesta fiind dealtfel singurul cabinet de avo ca -tură din judeţul Timiş autorizatpentru efectuarea înscrierilor înAegRM a avizelor de ipotecămobiliară, având un portofoliuconstant de clienţi, printre carese numără in clusiv o serie deinstituţii bancare;Totodată, cabinetul a devenitrecent membru al Camerei deComerț, Industrie și AgriculturăTimiș, recunoscându-se astfel înmod oficial contribuția ladezvoltarea mediului de afaceriromâno – ceh/slovac din zonaBanatului și nu numai.

Proiecte De DeZvoLtare DUrabiLă Și acțiUNi caritabiLe

“Prin membrii săi, Cabinetuleste implicat în proiecte dedezvoltare durabilă (având învedere protejarea mediuluiînconjurător și a patrimoniuluiconstruit), precum și în acțiunicaritabile. Din punctul nostru devedere, toate aceste valoricomune împreună cu serviciilejuridice de calitate reprezintămotivul pentru care am câștigatîncrederea clienților noștri încăde la început. Prin finalizarea cusucces a proiectelor din aniitrecuți, am dovedit că suntemcapabili să gestionăm proiecteîn absolut toate zonele țăriiacolo unde clienții noștri audorit să dezvolte diverse tipuride business. Succesul dinultimii ani și încrederea pe carene-au acordat-o clienții noștri neobligă mai mult la serviciijuridice de înaltă calitate”, ne-adeclarat ștefan Moțec.

Mircea FICA

Prin finalizarea cusucces a proiectelordin anii trecuți, amdovedit că suntemcapabili săgestionăm proiecteîn absolut toatezonele țării acolounde clienții noștriau dorit să dezvoltediverse tipuri debusiness.

focUS Pe Litigii şi arbitraJ

focUS Pe ProfeSiiLe LiberaLe DiN JUDeţUL cLUJÎn această ediţie vom radiografia domeniul Litigii şi Arbitraj,sector care s-a dezvoltat substanţial în ultimii cinci ani, pe fondulcrizei economice profunde şi al creşterii numărului de dosare îninstanţele judecătoreşti şi în cele arbitrale.

Legal Magazin – revista profesiilor liberale va arăta care suntsocietăţile de avocatură care au o expertiză recunoscută pe plannaţional şi internaţional în Litigii şi Arbitraj, ce evoluţii au avutaceste departamente în 2012 şi în primul semestru din 2013 şi ceperspective de dezvoltare au în perioada următoare.

vom prezenta detaliat echipele de avocaţi şi partenerii carecoordonează departamentele de Litigii şi Arbitraj. Totodată, vompublica studii de caz, interviuri, articole şi analize despre acestearii de practică.

În secţiunea dedicată profesiilor liberale din judeţul Cluj, vomarăta evoluţia din ultimii ani a celor mai puternice societăţi deavocatură, birouri notariale, birouri de executori judecătoreşti,firme de consultanţă fiscală şi audit financiar, cabinete deproprietate industrială etc.

DiN SUmar:

i. Legal & business Newsii. instituţii (interviuri cu noul ministru al Justiţiei, cupreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cu preşedinteleUNBR)iii. cover - Piaţa de Litigii şi arbitraj în 2012 şi 2013 (cu secţiunespecială pentru Arbitraj Internaţional); Cum a evoluat în ultimultimp gradul de complexitate? Care sunt diferenţele între litigiilepenale (care au prejudicii provenite din activităţi economice),litigiile civile şi arbitrajele comerciale? Cât de mare a devenitpiaţa litigiilor în domeniul arbitrajului? iv. Statistici interne şi internaţionale - în ce domenii seînregistrează cele mai multe dosare? (Litigii de drept societar şicomercial; Răspundere contractuală şi delictuală; Litigii civile şiimobiliare; Litigii fiscale; Arbitraj comercial; Litigii de dreptulconcureţei; Litigii de muncă; Litigii de Proprietate Intelectuală;Contestaţii şi litigii privind achiziţiile publice; Contenciosadministrativ).v. efectele Noului cod de Procedură civilă asupra instanţelor şi a clienţilor

caselor de avocatură

vi. Profesii liberale din cluj (dosar special despre avocatura debusiness din oraşul de pe Someş) - care sunt cele mai puternice,apreciate şi inovative societăţi de avocatură din Cluj; interviu cuDecanul Baroului Cluj.vii. Secţiunea Legal corporate – interviu cu şeful departa mentuluijuridic al uneia dintre marile companii prezente pe piaţa dinRomâniaviii. ofertele facultăţilor de Drept pentru viitorii studenţi

ix. Profesii Liberale (prezentarea unor birouri notariale, birouri deexecutori judecătoreşti, cabinete de proprietate industria lă, firmede consultanţă fiscală şi audit financiar, societăţi de insolvenţă,birouri de mediatori etc.)x. Secţiunea Legal brand

xi. Secţiunea my office

xii. internaţional

LEGALMAGAZIN

Ed

it

ia

I

I

Iu

ni

e

20

13

www.legalmagazin.ro

LEGALMAGAZINEditiaaII-aiunie 2013 focus pe litigii si arbitraj

www.legalmagazin.ro

Revista profesiilor liberale


Profesii liBerale

SeDiUL NotariaL – ogLiNDaactivit|ții NotariaLe

Biroul Notarial Monica Popşi Asociaţii îşi desfăşoarăactivitatea într-o clădireconstruită în perioadainterbelică, deosebitӑ dinpunct de vederearhitectonic, deţinută de unavocat înainte denaţionalizarea din 1950,restituită fiicei avocatului în1998 şi cumpărată de biroulnotarial în anul 2004.Achiziţionarea acestui sediua fost o consecinţă acreşterii activităţii şi echipeiBiroului Notarului PublicMonica Pop. Amenajarea adurat doi ani şi a ţinut contde nevoile specificeactivităţii notariale, astfel

că a rezultat ocompartimentare adecvatăşi corespunzătoareexigenţelor oricărui client. “Am dorit un spaţiu, situatîn zona centrală aBucureştiului, care sămaterializeze ideile noastredespre calitatea ridicată pecare trebuie să o aibăserviciile notariale. Amdorit ca sediul sӑ reprezinteo oglindӑ a activitӑțiinoastre”, ne-a declaratMonica Pop.Spaţiul este generos, dispuspe trei nivele, subsol, parterşi etajul 1, cu o suprafaţăutilă de 100 mp pe fiecarenivel. există trei birouri denotar, două săli de consiliu,o sală de primire-recepţie, ocameră de aşteptare, cameră

MODALITATeA CeA MAI BUNă De ATRAgeRe ŞI PăSTRARe A CLIeNTeLeI eSTe MeNțINeReACALITӑțII RIDICATe A SeRvICIILOR NOTARIALe ŞI A ACTULUI NOTARIAL

moNica PoPa absolvit facultatea de Drept

(Universitatea bucure[ti) [i institutulde magistratur\. este fondatoarea

biroului notarial (1997). cu oexperien]\ dobândit\ în 5 ani ca

judec\tor [i 15 ani ca notar public,coordoneaz\ întreaga activitate [i

dezvoltare a biroului notarial.

fondat în 1997 de notarul public monica Popare în prezent 4 notari asocia]i

ofer\ toat\ gama de servicii notariale

Societate ProfeSioNaL| NotariaL|

Sediu: bucure[ti, sector 2, bd. Dacia nr. 107telefon: 021.619.10.86 / 021.619.10.76 fax: 021.619.10.26

e-mail: [email protected]

de pregătire arhivă, spaţiide depozitare arhivă. Ȋnmansarda clădiriifuncţionează un birou de

traduceri care faciliteazăclienţilor efectuareatraducerilor notariale şiaplicarea apostilei.

StaNDarD riDicat De ProfeSioNaLitate şi moraLitate

Biroul notarial are o echipăbine structurată şiorganizată. Activitateanotarială este îndeplinită de4 notari, alături de 7angajaţi, toți cu studiisuperioare (din care 2 suntlicenţiaţi în drept). “Suntemfoarte exigenţi cu noi înşine,avem proceduri interne rig u -roase şi dorim să rămâ nem oechipă performantă, cu unstandard ridicat de profesio -nalitate şi moralitate”, ne-amărturisit Monica Pop. Biroul Notarial Monica Popşi Asociaţii are o clientelӑdiversificatӑ şi îndeplineştetoate procedurile notarialeprevăzute de lege,consultaţii, legalizări,certificări de fapte,traduceri, autentificări,succesiuni, divorţuri,proceduri de carte funciară. “Ȋn organizarea biroului şi

în desfăşurarea activităţiinotariale am plecat de lapremiza că prioritară estecalitatea şi securitateaactelor ȋncheiate. Cred cӑmodalitatea cea mai bună deatragere şi de păstrare aclientelei este men]inereacalitӑții serviciilor notarialeşi a actului notarial.exigenţele pe care ni le-amimpus de-a lungul a 16 anide activitate, ne-au ajutat săselectăm o clientelă care areacelaşi deziderat ca şi biroulnotarial: un act care exprimăşi armonizează intereselecelor care-l semnează, înperfect acord cu dispoziţiilelegii.“

Mircea FICA


Profesii liBerale

criStiNa miHaLacHea absolvit facultatea de Drept, a fostanterior consilier juridic în domeniul

bancar [i s-a al\turat biroului notarial în2006, ca notar stagiar. este notar public

asociat din 2008.

miHaeLa N|moLo{aNUa absolvit facultatea de Drept,

are o experien]\ de 12 ani ca avocatspecializat în drept comercial[i s-a

al\turat echipei biroului notarial în 2009.

SPeraN}a mermeZea absolvit facultatea de mecanic\ [i

facultatea de Drept. a lucrat 11 ani cainginer [i 8 ani a fost consultant în

management. S-a al\turat biroului în2008 ca notar stagiar [i a devenit

notar asociat din 2011.


Profesii liBerale

vă rog să punctaţi câtevadintre motivele pentru caremedierea poate fi utilămediului de afaceri.

Sunt foarte multe motive.Încep cu câteva care ţin deconjunctura economică pecare o traversăm, mai exactcu această faţetă a crizeieconomice care produceblocaje în decontările dintrefirme. Medierea este şi poatesă fie foarte utilă pentru căoferă posibilitatea de a sta devorbă cu cealaltă parte şi de aîncerca să găseşti soluţii,acceptate legal. Dacă estefoarte clar pentru două firmecare au în derulare un con -tract că au apărut întârzieri laexecutare, la plăţi, prinmediere îşi pot renegociaclauzele contractuale. O altăproblemă specifică acesteiperioade economice estelegată de numeroasele modi -ficări operate la nivelulpreve derilor care reglemen -tează relaţiile contractualedintre companii şi angajaţi. șiaici medierea poate să fieutilă, punând față în fațăreprezentanții angajatoruluicu angajatul care pretinde saudorește ceva. Problemele seagravează când cel care lan -sează o acțiune judecătoreas căcontra unei firme continuă săaibă și calitatea de angajat. Înaceastă situație compania esteinteresată nu numai să aibă osoluție, dar și perspectiva

continuării unei bune relațiicu angajatul. În această pro ble -mă de etică versus echi tate,medierea poate fi o soluție.

Conceptul de medieretransfrontalieră este încădestul de puțin cunoscut înRomânia. Ce impact are acesttip de mediere asupramediului de business?

Directiva europeană 52/2008încurajează statele membre aleUniunii să creeze un cadrulegal pentru ca cel puțin îndisputele transfrontalieremedierea să poate fi utilizatăși recunoscută. Acordul rezul -tat dintr-o astfel de medieretrebuie să fie recunoscut desistemele juridice ale statelormembre. Atunci când o firmăromânească are un contractde joint venture cu o firmădin Marea Britanie, deexemplu, dacă apar probleme

financiare și contractul seblochează, compania româ -nească poate ajunge în insol -vență. Conform legislației lanivel european, ar trebui cafirma românească să deschidăo acțiune în instanță, dar înMarea Britanie. Într-o astfelde situație, mai ales dacă estevorba despre o firmă mediesau mică, aceasta nu cunoaștesistemul juridic englez și sevede nevoită să-și angajeze șiun avocat local. Apelarea laun avocat din altă țară poatesă ridice și semne deîntrebare legate de loialitatealui, ce poate fi mai marepentru propriul sistem decâtpentru un client străin.Directiva 52/2008 încurajeazăîn astfel de situații folosireamedierii. Firma româneascăpoate să-și angajeze un me -dia tor de aici, care să înceapăprocedura medierii și invita -rea celeilalte părți. Aceastapoate să acepte mediereafăcută de mediatorul românsau poate să vină cel mult cuun mediator englez și să seintre într-o co-mediere. Dacăse ajunge la un acord, acestava fi recunoscut atât în țarade origine a producătorului,cât și în cea a beneficiarului,indiferent de sistemelejuridice ale celor două state.

Ce planuri are Fundațiapentru SchimbăriDemocratice în ceea ceprivește practica de mediere?

Fundația pentru SchimbăriDemocratice a fost, este și vafi un promotor al medierii,prin acțiuni foarte practice.Am început cu proiecte încare am adus conceptul demediere în România, în 1996,am continuat cu proiecte încare am practicat medierea șiam ajutat instituțiile publice,societatea civilă, dar șimediul de afaceri, să vadă ceînseamnă și cum funcționeazămedierea. Pentru următoareaperioadă vrem să ne axăm pecel puțin trei direcții. Primaeste legată de creștereacalității pregătiriimediatorilor. vrem să punemla punct un sistem deevaluare a abilităților, pentrua da un gir de calitate celorcare vor să fie evaluați, darmai ales pentru a da fiecăruimediator evaluat un sens alpriorităților de pregătirecontinuă. În al doilea rând,am început deja să creștemechipa de mediatori existentăîn cadrul Fundației pentruSchimbări Democratice,pentru a asigura un standardcalitativ cât mai ridicat pepartea de informareobligatorie și mediere.Intenția este de a creșteaceastă echipă în continuare,prin încheierea unor contractecu Birouri de mediatori,pentru preluarea unoranumite tipuri de cauze. În altreilea rând, vrem să începemsă exportăm ce am învățatdespre mediere și suntem îndiscuții în ceea ce priveșteRepublica Moldova,Macedonia, Muntenegru sauSerbia, zone de mare interesși pentru mediul de afaceridin România.

Bogdan BâRLIgeA

vOM CReșTe CALITATeAPRegăTIRII MeDIATORILORinterviu cu aNca eLiSabeta ciUcă, preşedinte fundaţia pentru Schimbări Democratice


Profesii liBerale

COLegIUL MeDIATORILORORgANIzeAză eveNIMeNTeDe ANveRgURă

Care sunt domeniile economiceîn care medierea poate fi aplicatăcu o rată mai mare de reușită?

Cred că medierea în afaceri estecel mai ofertant domeniu pentruun mediator activ și interesat săîși construiască un portofoliu declientelă solid și cu bătaie lungă.Trăim timpuri marcate accentuatde factorul economic, detransferuri de capital, deantreprenoriat în sens larg, deinteresul de a participa și de aconta în competiția de business.În același timp, perioada pe careo traversăm înseamnă pentruoamenii de afaceri zbatere șistrăduință amplificată de zece orifață de anii precedenți, de arezista în piață, de a rămâne înpicioare într-o lume în carepuține mai sunt certitudinile.greutățile mediului de afaceri sedecontează de cele mai multe ori,din păcate, în conflicte, iar aicipoate interveni mediatorul.Domeniile economice pe care lepoate aborda cu mai mult sau maipuțin succes un mediator românsunt cele care s-au dezvoltat înultimii ani, cel imobiliar, retail-ul, agricultura, industria. Depindeînsă de acesta, pentru că cerereexist\ (chiar dacă uneori e maipuțin vizibilă), să fie în stare și săfie dispus să se calibreze dinmers și cu toată seriozitatea unuidomeniu extrem de specializat,uneori foarte tehnic și cu o mareîncărcătură pecuniară.

Dacă luăm în considerarespecializările membrilorColegiului Mediatorilor, în cemăsură aceștia pot să asigureservicii de mediere pentrudisputele apărute în mediul deafaceri?

Colegiul Mediatorilor este înacest moment cea mai pregătită

asociație profesională pentrusoluționarea problemelormediului de business. Corpulprofesional al asociației formatdin peste 300 de membri, are încomponența sa oameni deafaceri, manageri de top,economiști, evaluatori,finanțiști, bancheri, arhitecți,ingineri și avocați conectați,prin specializare, fenomenuluide business. Pondereamajoritară a activitățilorColegiului o reprezintămanifestările, parteneriatele,evenimentele publice, cursurilede up-gradare profesionalădirecționate spre zona deantreprenoriat român.

Ce proiecte importante deruleazăColegiul Mediatorilor în aceastăperioadă și ce noi acțiuni vaderula în perioada următoare?

În cursul acestui an ColegiuluiMediatorilor va organiza, pelângă seria de mese rotunde șiseminarii adresate în specialmembrilor săi, având caracterlunar sau bilunar, cea de-a patraediție a șCOLII De vARă anulacesta în Sibiu, cu o puternicăorientare de business, având oexpunere mediatică importantă,cu participanți prestigioși dinzona publică națională șiinternațională, SeMINARUL“PSIHOLOgIAMeDIATORULUI”, avându-i caspeakeri pe autorii căr]ii, doicelebri avocați/mediatori debusiness americani, DanielBowling și David A. Hoffman,CONFeRINțA CUFeDeRAțIA PATRONATeLORSOCIeTățILOR DINCONSTRUCțII, organizată învirtutea parteneriatului cuaceasta.

Bogdan BâRLIgeA

colegiul mediatoriloreste în acest momentcea mai pregătităasociațieprofesională pentrusoluționareaproblemelormediului debusiness.

interviu cu ariN avrameScU, vicepreședinte, colegiul mediatorilor

LIBRA INTeRNeT BANK A LANSAT CONTUL FIDUCIAR PeNTRU PROFeSII LIBeRALeLibra Internet Bank a lansat serviciul Cont Fiduciar, prin intermediulcăruia cabinetele de avocaţi şi birourile notariale pot monitorizafondurile asociate activităţilor fiduciare, prin care pot fi primite îndepozit, în numele şi pe seama clientului, fonduri financiare şibunuri. Prin noul pachet, cabinetele de avocatură şi birourile

notariale pot ataşa contuluicurent mai multe conturiseparate, destinate exclusivpăstrării şi administrăriifondurilor fiduciare primite îndepozit de către cabinet, înnumele şi pe seama clienţilorsăi, rezultate din valorificareaunor titluri executorii dupăîncheierea unui litigiu, amedierii, a proceduriisuccesorale sau a lichidării unui

patrimoniu, potrivit legislaţiei în vigoare. Libra Internet Bank esteprima instituţie bancară din România care a creat produse dedicateprofesiilor liberale, începând din 2004 cu produse pentru sectorulmedical. Operaţiunile cu clienţi din zona profesiilor liberalereprezentau 40% din portofoliul băncii, la finele anului 2012.

COSTUL MeDIU PeNTRU ORA De AUDIT S-A ReDUS, ÎN 2012Anul trecut, tariful mediu pentru ora de audit s-aredus cu 9,5%, ajungând la 95 de lei pe oră depersoană, faţă de 105 lei în 2011, a precizat HoriaNeamţu, preşedintele Camerei Auditorilor Financiaridin România (CAFR).“Tarifele, fiind vorba de o restrângere a pieţei, s-aumicşorat, mai ales în ceea ce priveşte auditul acelorfonduri europene”, a spus Horia Neamţu. Cea maiaccentuată scădere a tarifelor se constată la serviciileprestate de persoanele fizice. „Companiile care suntmai închegate şi nu aleargă după servicii cu oricepreţ şi ţin la brandul lor, acolo se constată o oarecaremenţinere a tarifelor, poate o sensibilă scădere, darnu spectaculoasă, pe câtă vreme la persoane fiziceeste un cu totul alt raţionament”, a explicatpreşedintele CAFR.Potrivit raportului pe 2012 al Camerei AuditorilorFinanciari din România, onorariul orar (lei/oră-om)era, în 2012, de cel mult 168 de lei în cazulpersoanelor fizice şi de 400 de lei în cazul firmelorde audit, iar cel minim era de 3 lei în cazulpersoanelor fizice şi de 20 de lei în cazul firmelor.

UniCredit Leasing Corporation, liderulpieţei de profil din România, a acordat,anul trecut, finanţări noi în valoare de

274,7 milioane deeuro, în creştere cu6% comparativ cu2011, reprezentândpeste 20% dinvolumele noifinanţate de piaţa deleasing în anul2012.Astfel, în 2012,UniCredit LeasingCorporation aîncheiat peste 5.000de noi contracte deleasing, cifre

comparabile cu cele din anul precedent,în pofida contextului de piaţă dificil.Din volumele noi aferente anului 2012,

aproximativ 51% reprezintă finanţăripentru segmentul vehiculelor, 40%finanţări de echipamente (inclusivaeronave şi echipamente pentruproducerea energiei regenerabile) şi 9%finanţări imobiliare.“Am reuşit să ne consolidăm poziţia delider pe piaţa de leasing datorităadaptării strategiilor noastre la noilerealităţi ale pieţei, prin diversificareastructurii portofoliului, amplificareasinergiilor cu UniCredit ţiriac Bank,precum şi prin lansarea de oferte foarteavantajoase pentru clienţii noştri şicontinuarea parteneriatelor cu maribranduri auto”, a spus AntoanetaCurteanu (foto), CeO UniCredit LeasingCorporation.

UNICReDIT LeASINg, PeSTe 5.000 De CONTRACTe NOI ÎN 2012


Business news

BCC A LANSAT CONTUL FIDUCIAR

PeNTRU AvOCAţI ŞI NOTARI

Banca Comercială Carpatica (BCC) pune ladispoziţia persoanelor juridice,

reprezentanţi ai birourilor de avocatură,notariale şi societăţilor fiduciare, un produs

adaptat segmentului lor de activitate.Contul Fiduciar, destinat depozităriifondurilor fiduciare, oferă avantajele

constituirii, alături de contul curent, a unuiasau mai multor conturi fiduciare pentru

păstrarea şi gestionarea, pe termen mediu şilung, a patrimoniului primit în depozit înnumele clienţilor. Acest patrimoniu este

reprezentat de sume primite de fiduciar cutitlu de fond iniţial sau rezultate dinvalorificarea acestuia ori a bunurilor

încredinţate, prin fructificarea de titluriexecutorii după finalizarea unui litigiu, a

unei medieri, a procedurii succesorale sau alichidării unui patrimoniu. „Contul Fiduciar

a fost conceput astfel încât să le înlesnimclienţilor noştri gestionarea fiecărui fond înparte, oferindu-le în acelaşi timp o serie debeneficii precum gratuitate la deschiderea

şi administrarea contului indiferent devalută şi comision zero la depunerile de

numerar. Acest produs este un instrumentnecesar desfăşurării activităţii din acest

domeniu”, a precizat gheorghe Cismaru(foto), director general adjunct al Băncii

Comerciale Carpatica.

egNATIA ROMâNIA, PARCURI FOTOvOLTAICe De 10 MwContractorul ePC, egnatia România,furnizor de servicii la cheie pentruproiecte fotovoltaice, a finalizat, îndecembrie 2012 şi ianuarie 2013,lucrările şi a conectat la reţeaua deelectricitate proiecte fotovoltaice cetotalizează 10 Mw.Mai exact, pe 21 decembrie 2012,contractorul ePC (engineering-procurement-construction) egnatiaRomânia a dezvoltat şi a conectat la

reţeaua de electricitate un proiectfotovoltaic de 3 Mw în Bistriţa.Proiectul solar a fost realizat pentruinvestitori privaţi români. Un altproiect fotovoltaic de 6 Mw a fostconectat la reţeaua de energie electrică– pentru investitori străini privaţi – învărăşti, judeţul giurgiu. De asemenea,egnatia România a finalizat, recent, unparc solar de 1 Mw în Târgu Frumos,judeţul Iaşi, pentru investitori străini

privaţi. Până în prezent,contractorul ePC egnatiaRomânia a dezvoltat şiconectat la reţeaua deelectricitate parcurifotovoltaice ce totalizează12,7 Mw, pentru maimulţi investitori. În plus,compania are în lucrumai multe proiecte solarepentru primele douătrimestre din acest an.

COMPeTIţIA “THe BIg PITCH”, ÎN PReMIeRă ÎN ROMâNIAConsiliul Naţional alÎntreprinderilor PrivateMici şi Mijlocii dinRomânia, UniversitateaAnglia RuskinCambridge şi Academiade Studii economiceBucureşti organizează,în premieră în România,competiţia de planuri deafaceri “The Big Pitch”,eveniment internaţionalcare are în vedereidentificarea de viitorioameni de afaceripasionaţi, de planuri deafaceri inovatoare şicare oferă şanse şi

sprijin pentru a leimplementa. Conceptul“The Big Pitch” a luatnaştere în cadrul celuimai mare hubantreprenorial din MareaBritanie – Cambridge –şi este organizat anualde către AshcroftInternational BusinessSchool, Anglia Ruskin.Anul acesta, în a douajumătate, The BigPitch România vaaduce în faţapanelului de juraţicele maiinteresante şi de

succes idei de afaceri.Juriul este format dinîntreprinzători şipersoane reprezentativeîn mediul de afaceri.Doar trei dintre proiecte,cele care vor cumula celmai mare punctaj, vorprimi premii în valoarede 10.000, 7.000 şi5.000 de euro oferite desponsorii evenimentului.


Business news


indeX societăţi

Andra Muşatescu Law & Industrial Property Offices 52, 53Antonescu & voicu - Cabinete de Avocat Asociate 48Aron, galanton & Asociaţii 65, 66, 68, 69Banca Comercială Carpatica 79BDO Business Restructuring SPRL 42, 43Biriş goran 26, 29, 30, 32, 34, 46, 47Biroul Notarial Monica Pop şi Asociaţii 1, 74, 75Boştină şi Asociaţii 6Bulboacă & Asociaţii 5Cabinet de Avocat Ştefan Moţec 65, 67, 70, 71, 72Casa de Insolvenţă Transilvania 27, 30, 32, 34, 36, 37, 38, 39Cazacu Manolache Popa 8CMS Cameron McKenna 6Colegiul Mediatorilor 52, 77Cosmote România 54, 55Cozac şi Asociaţii 65D&B David şi Baias 9Dentons 7, 52DLA Piper Dinu 9Dr. Ligia Cǎtuna şi Asociaţii 65egnatia România 79ernst & young România 8Faur Consulting 50Fundaţia pentru Schimbări Democratice 52, 76Hannes Snellman 52Haţegan Law Office 56, 57, 65, 66, 67Libra Internet Bank 78Loyens & Loeff 52Management Consult IPULR 51Muşat & Asociaţii 4NNDKP 4Noerr 52Olteanu şi Asociaţii 27, 30, 33, 34Onofrei & Asociaţii 65Paşca & Paşca 65PeliFilip 7PwC România 8, 40, 41Radu I. Motica şi Asociaţii 65Reff & Asociaţii 9RomInsolv 27, 30, 33, 34, 44, 45RTPR Allen & Overy 6RvA Insolvency Specialists 15, 23, 27, 31, 33, 34Schoenherr 5Stănescu Miloş Dumitru şi Asociaţii 15, 23Stratulă Mocanu & Asociaţii 7SvS & Partners 65TzA Insolvenţă 28, 31, 33, 34ţuca zbârcea & Asociaţii 5, 28, 52ţundrea şi Asociaţii 65UniCredit Leasing Corporation 78v.F. Insolvenţă 29, 32, 33, 35wolf Theiss 52wolters Kluver România 52zamfirescu Racoţi & Partners 7zRP Insolvency 29, 32, 33, 35

bucureşti, str. general berthelot nr. 41,

sector 1, cod poştal 010169tel./fax: 004021 312.45.82

e-mail: [email protected] site: www.uplr.ro

preşedinte: Prof. univ. dr. HOriA neAmȚu

secretar general: nicOLAe mirică

bucureşti 2013

leg

al m

agaz

In

ediți

a I

mai

201

3 www.legalm

agazin.ro

ed

iția

I

ma

i 2

01

3


legalmagazin.ro

cOverInsolvenţa, o şansă pentru companIIle în dIfIcultate

AvOcAturA de buSineSSdin timişOArA

profesII lIberale

LegAL cOrPOrAte

opInIa specIalIstuluI

Cei CareproduC

Cangrenătrebuie

eliminaţi dinpiaţă

Arin OctAv StăneScu,preşedintele unPir

Date post:	24-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

pentru companIIle Cei Care AvOcAturA de buSineSS produC ...libeRale legalmagazin.ro cOver I nsolve...

Documents