Pentru că lumea se schimbă și, odată cu ea, energia noastră. · De peste zece ani în presă,...

NR

. 2 (

23

) /

20

15

OX

YG

EN

EST

E O

PU

BLI

CA

ȚIE

EN

GIE

SE

DIS

TR

IBU

IE G

RA

TU

IT

OX

YG

EN

–

NR

. 2 (

23

) /

20

15

GDF SUEZ devine ENGIE.

Pentru că lumea se schimbă și,odată cu ea, energia noastră.

GDF SUEZ Energy România vă pune la dispoziție Agenția online Plus, locul unde puteți:

consulta perioada de transmitere index;

afișa istoricul facturilor în funcție de intervalul selectat;

genera grafice comparative în funcție de perioada selectată;

accesa istoricul plăților online;

descărca factura în format XML.

https://agentia.gdfsuez.ro/

Agenția online PlusUn singur click pentru ghișeul dumneavoastră virtual.

engie.ro

L umea în care trăim este în continuă schimbare, iar domeniul în care acti-vează Grupul nostru este unul foarte dinamic, caracterizat prin transfor-

mări profunde, de natură să ne oblige să ne redefinim strategia. Astfel, tranziţia energetică este o realitate şi o miză importantă, determi-nantă, aş putea spune, pentru evoluţia sectoru-lui nostru.

În data de 24 aprilie, Grupul anunţa lansarea noii mărci, ENGIE, pentru a susţine repoziţiona-rea întregii companii ca răspuns la multiplele provocări pe care le presupune contextul actu-al foarte dinamic. Astfel, pe deplin responsabil faţă de tendinţele actuale care caracterizează domeniul energiei – reducerea consumului ener-getic ca urmare a implementării unor măsuri de eficienţă energetică, digitalizarea informaţiei şi dezvoltarea energiilor nepoluante – Grupul din care facem parte îşi asumă rolul de lider al acestei etape de tranziţie energetică. Această ambiţie presupune şi responsabilităţi pe măsu-ră, faţă de care înţelege să se mobilizeze pentru a regândi energia, pentru a inova, astfel încât să putem propune o energie mai curată, mai judicios consumată şi mai fiabilă, într-un cuvânt, o energie care să contribuie la o mai bună calitate a vieții.

După 10 ani de prezenţă în România, suntem pregătiţi să facem un nou pas în evoluţia com-paniei, prin adoptarea noii mărci, ENGIE. Aceas-tă schimbare de marcă va sprijini noua poziţio-nare, ce se va traduce la nivel local prin dezvol-tarea unor produse şi servicii de eficienţă energetică care să permită diminuarea consu-mului de energie şi prin dezvoltarea de soluţii digitale menite să le faciliteze clienţilor accesul la serviciile şi ofertele noastre.

Am încrederea că toate acestea vor aduce un plus de valoare capitalului de încredere dobân-dit până în prezent şi vor contribui la succesul mărcii ENGIE în România.

ERIC STAB,Preşedinte Director General

GDF SUEZ Energy România S.A.

PUNCT DE VEDERE

GDF SUEZ devine ENGIEşi în România

03

Adoptarea noului brand ENGIE în România survine ca o etapă firească a procesului interna-ţional de rebranding al mărcii GDF SUEZ în ENGIE, derulat sub moto-ul „Lumea se schim-bă şi, odată cu ea, energia noastră“.

03 PUNCT DE VEDERE

06 ȘTIRI

08 TOP STORY

INTERVIU GABRIEL FLOREA,

DIRECTOR DIRECŢIA MARI CLIENŢI1014 REBRANDING ENGIE

DOSAR

PANORAMA 20

PUNCTUL PE i 2228 OPORTUNITĂŢI

30 OPINIE: RĂZVAN GRECU, ȘEF SERVICIU

AFACERI PUBLICE ŞI ANALIZĂ PIAŢĂ DE ENERGIE

32 DIN CULISE

34 RESURSE

ISTORIA ENERGIEI 36ECONOMIE DE ENERGIE 38

TEHNOLOGII DE VÂRF 40INVESTIȚII: PARCURILE EOLIENE

GEMENELE ŞI BĂLENI 4446INTERVIU: PAUL DECUSEARĂ

ŞEF SERVICIU DEZVOLTARE

ECOLOGIE 50SOLUŢII PRACTICE 52

ANALIZĂ: DESPRE GNV ÎN LUME ŞI ÎN EUROPA 54PENTRU COMUNITATE 56

58 ENGLISH SUMMARY

62 ALTERNATIVE: INTERVIU CU

NADIA COMĂNECI

64 CALENDAR DE EVENIMENTE

65 CHESTIONAR

ÎNCARCĂ-ȚI BATERIILE 66

04

OXYGEN – PUBLICAȚIE ENGIE – NR. 2(23)/2015

sumar

06

20

22

28

OXYGEN nr. 2 (23)/2015

COLEGIUL EDITORIAL

CAROL POPAAre o experiență de 19 ani în presa economică. S-a spe-cializat în domeniul energiei la săptămâ-nalul Capital, a fost parte din echipa de conducere a publicației Banii noștri și a condus proiecte editoriale diverse. Urmează programul MBA al Open University din UK, deține un master în Managementul Riscului la Euro-pean Enterprise Institute din Belgia.

SIMONA GEORGESCUDe peste zece ani în presă, coordonând publicații cu teme diverse (de la cele pentru adolescenți până la reviste glossy pentru femei). Este implicată în numeroase proiecte de custom și de comunicare.

ECHIPA RINGIER ROMÂNIA

Custom PublisherCarmen Ionescu

Editor de specialitateCarol Popa

EditorSimona Georgescu

ColaboratoriAdrian CîlțanLaurențiu Lipan Lidia HartzCătălina DănăilăOana Enache

Art DirectorCătălin Andrei

FotoDan Borzan,Shutterstock

TiparINFOPRESS S.A.

Acest document a fost tipărit într-o tipo-grafie eco-responsabilă, pe hârtie certificată FSC și conține materie reciclată.

ECHIPA ENGIE

Ideea revisteiFlorina Pânzaru

Manager de proiect și editorcoordonatorSteluța Iftimie

Responsabili edițieValentina GeorgescuCotiso Lascu

Colegiul de redacțieCristian DanduAdina SusanuLaurențiu GavaValentina GeorgescuGabriel FloreaCristian Tudose Amalia AnghelRamona Sărărescu Florina Pânzaru

REDACȚIE: Novo Parc, bd. Dimitrie Pompeiu, nr. 6, sector 2, București; tel. +4021 209 33 34;fax: +4021 203 56 31; e-mail: [email protected]

Revistă publicată de GDF SUEZ Energy Româniaengie.roISSN 1844 – 7740

IOAN BITIR- ISTRATECadru didactic la Fa- cultatea de Energeti- că, Universitatea Poli-tehnica București, teza de doctorat realizată la École des Mines de Nantes, Franța. E Auditor autorizat ANRE pen-tru proiecte de eficiență energetică și Lead Auditor pentru sisteme de management energetic ISO 50001. Autor a cinci cărți de specialitate.

VALENTINA GEORGESCUSpecialist marke-ting, în cadrul Servi-ciului Marketing, GDF SUEZ Energy Româ-nia. A absolvit Facul-tatea de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice şi a urmat pro-gramul de masterat în Managementul Marketingului al aceleiaşi universităţi.

Notă: punctele de vedere exprimate în articolele acestei publicații aparțin autorilor și nu reflectă, în mod necesar, opinia GDF SUEZ Energy România.

05

40

32

34

38

06


ȘTIRIte

xt

SIM

ON

A G

EO

RG

ESC

U

foto

SH

UTT

ERST

OCK

Producţia petrolieră a Statelor Unite va avea de suferit din 2016 din cauza scăderii cota-

ţiei petrolului, fenomen provocat parţial de ofensiva comercială a ţărilor membre ale Organizaţiei Ţări-lor Exportatoare de Petrol (OPEC), printre care şi Arabia Saudită, scrie AFP, care preia informaţia din ulti-mul raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE). Astfel, conform raportului, anul viitor, producţia ţări-lor care nu sunt membre ale OPEC ar urma să cunoască cel mai puternic revers din ultimii 24 de ani, cu o scădere de aproape 0,5 milioane de barili pe zi (mbz), dintre care 0,4 mbz doar din petrolul american de şist.Din iunie 2014, preţurile la petrol au cunoscut o scădere dramatică, cu peste jumătate, trecând chiar, după un scurt reviriment, sub pragul psiho-

logic de 40 de dolari la New York, la finele lunii august. Pe lângă temerile legate de sănătatea economică a Chi-nei, primul importator mondial de petrol, AIE consideră că această pre-viziune este legată şi de efectul unei

supraabundenţe provocate de menţi-nerea de către OPEC a unei producţii ridicate pentru păstrarea cotelor de piaţă şi pentru a contra expansiunea hidrocarburilor de şist din SUA, mai scrie hotnews.ro

În primele șapte luni din 2015, resursele de energie primară au crescut cu 3,2%, iar cele de energie

electrică s-au mărit cu 6,9%, raportat la perioada similară a anului trecut, relevă datele Institutului Național de Statistică (INS), preluate de profit.ro. Principalele resurse de energie pri-mară au totalizat, în primele șapte luni din 2015, peste 18,934 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 592.000 tep față de peri-oada similară din 2014. Producția internă a însumat peste 12,747 mili-oane tep, în creștere cu 34.400 tep față de aceeași perioadă a anului precedent, iar importul a depășit 6,187 milioane tep. În această perioa-dă, resursele de energie electrică au fost de peste 38,914 miliarde KWh, în creștere cu mai mult de 2,5 miliarde KWh (6,9%) față de perioada cores-punzătoare a anului 2014. Producția din termocentrale a fost de 14,77

miliarde KWh, în scădere cu 580,4 mi-lioane KWh (3,8%). Producția din hi-drocentrale s-a ridicat la 11,142 miliarde KWh, mai mare cu 388,8 mili-oane kWh (3,6%), iar cea din centrale-le nuclearo-electrice a consemnat 6,567 miliarde KWh, în scădere cu

49,8 milioane kWh (0,8%). Producția din centralele electrice eoliene, în primele șapte luni din 2015, a fost de 3,234 miliarde KWh, în creștere cu 539,6 milioane KWh față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ener-gia solară produsă în instalații foto-voltaice în această perioadă a atins 1,02 miliarde KWh, în creștere cu 234,3 milioane KWh, raportat la peri-oada corespunzătoare a anului 2014. Consumul final de energie electrică în această perioadă a depășit 29,403 miliarde KWh, fiind cu 1,6% mai mare față de perioada corespunzătoare a anului 2014. Iluminatul public a înre-gistrat o creștere cu 30%, iar consu-mul populației a crescut cu 4,2%. Exportul de energie electrică a depășit 5,742 miliarde KWh, în creștere cu aproape 2,03 miliarde KWh. Consumul propriu tehnologic în rețele și stații a fost de 3,769 miliarde KWh, în scădere cu 1,8 milioane KWh.

Din 2016, producție scăzută de petrol în SUA

RESURSE DE ENERGIE PRIMARĂ MAI MARICU 3,2% ÎN PRIMELE ȘAPTE LUNI ALE ANULUI

07

tex

t SI

MO

NA

GEO

RG

ESC

U

foto

SH

UTT

ERST

OCK

Până la finalul acestui an, România va importa din Rusia doar 3% din consumul de gaze naturale, iar din

2016 ar putea renunţa la importuri, întrucât producţia internă ar fi capabilă să asigure integral consumul, conform preşedintelui ANRE, Niculae Havrileţ, preluat de Mediafax. Autoritatea Naţio-nală de Reglementare în domeniul Ener-giei (ANRE) estimează un consum de 11 miliarde metri cubi de gaze naturale pentru acest an, din care importurile se vor ridica la 3%, faţă de 25% înainte de 2008. În 2014, importurile de gaze au

reprezentat 7,5% din consumul total la nivelul ţării. În ceea ce priveşte consumul local de gaze, acesta a scăzut de la 17-18 miliarde metri cubi în anul 2008 la 11 miliarde metri cubi gaze în 2014. De asemenea, anul trecut, România a înma-gazinat 2,7 miliarde metri cubi gaze naturale. „Până în prezent, de când a început ciclul de înmagazinare la sfârşitul lunii aprilie, s-au înmagazinat 2,2 miliar-de metri cubi gaze. Estimăm că până la finalul ciclului vom avea în depozite circa 2,5 miliarde metri cubi“, a mai spus pre-şedintele ANRE pentru Mediafax.

Pe 8 iulie 2015, Parlamentul Euro-pean a aprobat reforma mecanis-mului UE de tranzacționare a certifi-

catelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră (ETS), agreată informal cu Pre-ședinția letonă a Consiliului. Scopul refor-mei este să reducă surplusul de credite de carbon disponibile pentru tranzacționare, pentru a sprijini preţul drepturilor de emisie, mecanism ce va intra în vigoare în 2019, conform site-ului jurnaluldeafaceri.ro. Noua lege creează un sistem care va lua automat de pe piață o parte din cer-

tificatele ETS și le va pune într-o rezervă, dacă surplusul va depăși un anumit prag. În caz contrar, certificatele vor putea fi re- aduse pe piață. Conform acordului, certi-ficatele retrase (900 milioane de certifi-cate retrase de pe piață cel puțin până în 2019) vor fi plasate în rezervă. Cele care vor rămâne nealocate până la sfârșitul perioadei actuale de tranzacționare (2020) vor putea fi puse, de asemenea, în rezervă, cu condiția unei revizuiri de ansamblu a directivei ETS, ce urmează a fi propusă de Comisie în acest an.

Emisiile de gaze poluante s-au redus semnificativ în Europa începând cu 1990, chiar dacă în ultimii 10 ani

ritmul de reducere a scăzut și sunt încă multe state care depășesc plafoanele con-venite la nivel internațional, susţine un raport recent al Agenției Europene de Mediu (European Environment Agency– EEA), preluat de energyreport.ro. Prin politica de dezindustrializare masivă şi investiții în tehnologii mai performante și mai curate, România se află în topul țărilor cu cea mai mare reducere a emisiilor polu-

ante, conform acestui raport, realizat pe 28 de state membre UE. Conform acestuia, cea mai mare scădere a fost realizată la nivelul emisiilor de oxizi de sulf, care, de exemplu, în 2013 au scăzut la nivelul de 87% faţă de 1990. „Această reducere este rezultatul unei combinații de factori: trece-rea de la combustibili cu conținut ridicat de sulf la combustibili cu conținut scăzut de sulf, cum ar fi gazele naturale, în sectoare-le legate de energie, montarea de instalații de desulfurare la facilitățile industriale, în special la centralele electrice și impactul

directivelor europene privind conținutul de sulf al combustibililor lichizi“, se arată în raportul EEA.

PARLAMENTUL EUROPEAN A ADOPTAT REFORMA SISTEMULUI DE CERTIFICATE VERZI

Din 2016, România ar putea renunţa laimporturile de gaze naturale

POLUAREA ÎN EUROPA A SCĂZUT SEMNIFICATIV DIN 1990 PÂNĂ ÎN PREZENT

08

TOP STORY

La începutul verii, mai exact în perioada 15-19 iunie, GDF SUEZ Energy Româ-nia a organizat Săptămâna Inovației, o inițiativă a Grupului ENGIE, eveniment ce s-a desfășurat în peste 20 de țări din întreaga lume. În contextul tranziţiei prin care trece sectorul energetic, prima ediție a Săptămânii Inovaţiei şi-a pro-pus să aducă în centrul atenţiei preocuparea pentru inovaţie, care există în cadrul Grupului, integrând inovația în centrul strategiei sale de business prin implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, de promovare a energiilor nepoluante, cu emisii reduse de CO2 şi de producere descentralizată a energiei.

text CAROL POPAfoto PR

Innovation Week – oameni, idei şiorganizaţii de succes


09

P rima zi a Săptămânii Inovației a avut ca temă Eficiența Ener-getică şi a fost marcată de semnarea unui parteneriat pe

termen lung între GDF SUEZ Energy Româ-nia şi Universitatea Politehnica București, având drept obiectiv principal încurajarea activităţii ştiinţifice şi de cercetare în domeniul energiei, care să se concretizeze prin identificarea şi dezvoltarea unor solu-ţii de eficientizare a consumului energetic şi de dezvoltare a unor surse alternative de energie cât mai prietenoase cu mediul.

Cu ocazia semnării acestui parteneriat, Eric Stab, Preşedinte Director General GDF SUEZ Energy România, a declarat: „A susţine generaţiile de studenţi este, cu certitudine, o modalitate de a răspunde provocărilor actuale şi viitoare din energie, iar partene-riatul pe care l-am semnat astăzi cu Univer-sitatea Politehnica Bucureşti se înscrie în această direcţie, creând premisele pentru a identifica, selecta şi dezvolta în comun soluţii inovative pentru o energie mai judi-cios consumată, care să permită o mai bună calitate a vieţii.“ Rectorul Universităţii Politehnica Bucu-reşti, dl. Mihnea Costoiu a adăugat: „Sun-tem bucuroşi că Săptămâna Inovaţiei este un eveniment ce se petrece la Politehnică şi vreau să-i mulțumesc încă o dată dom-nului Eric Stab pentru asta. Această şcoală generează foarte multă inovaţie, ca să mergem în spiritul evenimentului. Partene-riatul încheiat astăzi aduce multe beneficii pentru Universitate, pentru studenţi în mod special. Îmbinând şcoala cu ideile inovatoa-re, mulţi tineri pot transforma ideile în inovaţii.“

Printre proiectele prezentate în cadrul Săptămânii Inovaţiei au fost: casa solară EFdeN, construită de studenţi cu sprijinul cadrelor didactice din două Universităţi. Pasul următor al acestui proiect – EFdeN 4 C – este Primul Centru de Cercetare a Condi-ţiilor de Confort, realizat în incinta Facul-tăţii de Instalaţii şi care constă în recon-struirea prototipului casei solare active, 100% electrică, fără facturi lunare, inteli-gentă şi prietenoasă cu mediul.

Adina Susanu, Director General Adjunct Distrigaz Confort: „Pentru mine, inovaţia înseamnă progres, înseamnă viitorul privit astăzi. De asemenea, mai cred că între inovaţie şi învăţătură există o legătură profundă şi de aceea Săptămâna Inovaţiei pentru noi, comunitatea ENGIE din Româ-nia, a însemnat posibilitatea de a urmări cum se naşte o idee sau cum o idee se transformă în concret. Mai mult decât atât, Săptămâna Inovaţiei a arătat că oameni şi

instituţii pot deveni modele de succes şi modele de urmat în viitor.“Bogdan Băndilă, Director Direcția IT GDF SUEZ Energy România: „În acea săp-tămână am avut dovada clară că inovaţia nu este apanajul domeniilor tehnologice sau tehnice. Ea se aplică cu succes şi în domeniul financiar, şi în domeniul comer-cial. Trebuie să capitalizăm acest potenţial deja demonstrat în beneficiul clienţilor noştri.“

NOI SERVICII DIGITALECompania GDF SUEZ Energy România a prezentat partenerilor săi de afaceri cele mai noi servicii care, prin monitorizarea şi controlul centralei termice de pe dispozi-tive mobile, permit consumatorilor casnici economii ale consumului de gaze naturale. Pentru consumatorii industriali, compania a prezentat o soluţie de ultimă generaţie, Vertuoz, destinată controlului atent al consumului de energie cu scopul creşterii eficienţei energetice. Adina Susanu, Director General Adjunct Distrigaz Confort: „Astăzi, în business, fac diferenţa cei care pot controla costurile cu energia. Noi, ca şi companie, rămânem un trendsetter în ceea ce priveşte soluţiile complementare de monitorizare a consu-murilor energetice. Vertuoz este un servi-ciu cu totul inovator de smart metering pentru clienţii de business. Acesta combină în mod inovativ un software de analiză cu un hardware format din contoare de ener-gie şi utilităţi şi echipament de transmisie wireless pentru monitorizarea consumuri-lor respective. Devenim tot mai conştienţi că energia nu este o sursă inepuizabilă şi că utilizarea ei judicioasă are impact de cost atât economic, cât şi de mediu.“

10

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) aduce noi modificări Codu-lui Reţelei având în vedere obligativitatea transmiterii nominalizărilor de consum. Prin Ordinul 147/29 septembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial 733 din 30 septembrie, a fost stabilit calendarul de desfăşurare a procesului de rezervare de capacitate de transport în punctele de intrare/ieşire în/din Sistemul Naţional de Transport al gazelor naturale pentru anul gazier 2015-2016. Despre ce înseamnă obligativitatea transmiterii nominalizărilor de consum am discutat cu Gabriel Florea, Director Direcţie Mari Clienţi GDF SUEZ Energy România.


Codul Reţelei:cele trei tarife de dezechilibru au fost cumulate în unul singur – dezechilibrul pieţei

interviu - gabriel florea

text CAROL POPA foto Dan Borzan; shutterstock

11

Care sunt principalele modificări în ceea ce priveşte transmiterea nomina-lizărilor de consum?

G.F.: Propunerea de anul acesta, publicată pe site-ul ANRE,

stabileşte câteva noutăţi: nominalizarea intra day, care îmbunătăţeşte nomina-lizarea pentru ziua următoare, standar-dizată în Codul Reţelei din 2008 până acum, şi introducerea unei facilităţi de transfer de gaze după export, care se face la două zile după cea de consum. Este o modificare a programului de până acum, care prevedea nominaliza-rea la nivel anual, actualizarea făcân-du-se în fiecare lună, odată cu începerea lunii de consum cu programul pentru luna respectivă. Aceasta se actualiza la rândul ei până cel târziu cu o zi înainte de ziua de intrare, cu o cantitate de consum pe ziua respectivă. Acum se introduce şi nominalizarea intra-zilnică, prin care se îmbunătăţeşte respectiva valoare în cursul zilei de consum.

Ce schimbări aduc aceste modificări în relaţia contractuală dintre GDF SUEZ

Energy România şi clienţii din categoria mari consumatori?

G.F.: Toate reglementările ANRE, inclusiv aceasta, sunt obliga-

torii pentru toţi participanţii la piaţă. Codul Reţelei are efecte directe asupra celor care contractează pe tarife de transport, aşa cum este GDF SUEZ Energy România, şi efecte indirecte asupra celorlalţi, a partenerilor cu care avem contracte de furnizare. Evident, efectul cel mai mare va fi cel determinat de modificarea tarifelor (încă există un „dacă“, nu se ştie dacă se aprobă tarife-le de dezechilibru propuse), iar acesta va fi determinat de modalitatea în care se vor transfera tarifele de la transpor-tator către client. Din punctul acesta de vedere, Codul Reţelei are prin acest ordin (147/29 septembrie) destul de multe modificări. Dacă până acum erau stabilite trei tipuri de tarife de dezechi-libru – unul lunar, unul zilnic şi o dife-renţă între nominalizare şi alocare – primele două tarife erau cumulate per total, iar ultimul era pe punctul de livra-re, unde era nominalizarea făcută.

Acum, cele trei tarife au fost cumulate în unul singur – dezechilibrul pieţei. Se păstrează ideea de dezechilibru zilnic provizoriu şi dezechilibru zilnic final, asta înseamnă că ai posibilitatea să-l îmbunătăţeşti pe cel creat prin schim-buri comerciale cu alţi jucători de pe piaţă. Practic, prin aceste modificări a dispărut dezechilibrul lunar, a dispărut „luna gazieră“, care era ceva mai ciudat, ca şi săptămâna care se măsura de mier-curi până miercuri, neavând niciun alt echivalent în alte reglementări ANRE, nici în contractele de furnizare, nici în cele de distribuţie sau înmagazinare.

În actuala formulă, Codul Reţelei este mai uşor de aplicat?

G.F.: Da, aş putea spune că lucru-rile s-au simplificat, deoare-

ce cele trei tarife decurgeau, de fapt, din diferenţa dintre furnizare şi alocare. Tariful de dezechilibru zilnic era o sumă de dezechilibre de la toţi clienţii şi aces-te tarife de dezechilibru zilnic se cumu-lau pe o „lună gazieră“, deci calculam de trei ori acelaşi lucru. Din punctul acesta

12



de vedere, lucrurile s-au simplificat. O altă simplifica-re interesantă este faptul că până acum tariful de dezechilibru era gândit ca o parte fixă, determinată de costul gazului plus o penalitate. Acum, tariful de dezechilibru este definit ca un cost marginal de piaţă. Mai existau înainte anumite trepte de tarifare, în funcţie de dezechilibrul creat. Acum mai există doar o limită de 2,5%, adică limita de eroare unanim accep-tată pentru măsurători. În propunerea actuală, tot ce este peste +/- 2,5 % este considerat dezechilibru.

Cum poate interveni GDF SUEZ Energy România pen-tru eficientizarea costurilor clienţilor pe aceste struc-turi de tarifare?

G.F.: Dezechilibrele evoluează statistic, nu exis-tă perioade în care toată lumea să dezechi-

libreze într-un singur sens, decât în situaţii excepţio-nale. Deci, practic, un portofoliu de clienţi se autoe-chilibrează. Cu cât portofoliul este mai mare, cu atât este mai flexibil în echilibrare. De altfel, acesta este principiul Codului Reţelei, de aceea a fost lăsată posi-bilitatea de transfer de după ziua de consum, pentru că s-a observat că jucătorii nu dezechilibrează toţi în acelaşi fel. În afară de situaţiile excepţionale, când, de exemplu, nu este gaz în reţea şi devine o problemă de securitate a aprovizionării, ce se reglează pe regula-ment european, Codul Reţelei este funcţional în con-diţii obişnuite de livrare. Şi atunci apare oportunitatea echilibrării între marii operatori. Unul a estimat mai puţin, altul mai mult pentru ziua respectivă, deci ne putem echilibra consumurile între noi, iar la sfârşitul zilei se calculează doar dezechilibrul final.

Ce se întâmplă în cazul în care, pentru lunile de iarnă, clienţii au estimat un consum, iar temperaturile ridicate determină unul mai scăzut la un număr foarte mare de consuma-tori?

G.F.: Sunt două situaţii: cea în care avem câteva grade peste medie,

iar sistemul este funcţional, dar toată lumea a nominalizat un consum mai mare, sau situ-aţia în care temperaturile sunt sub medie, şi toţi consumatorii au nominalizat mai puţin decât consumă. Aici, transportatorul trebuie să colaboreze eficient cu depozitele, extrac-ţia şi cu importatorii, pentru a asigura capa-cităţile necesare de consum sau pentru a depozita surplusuri neconsumate. Codul Reţelei funcţionează şi în acest caz, atât timp cât dezechilibrele nu conduc la situaţii de urgenţă, reglementare valabilă la nivel euro-pean.

Care consideraţi că sunt cele mai eficiente metode de ajustare a consumurilor, astfel

încât estimările să fie cât mai aproape de consumul real şi costurile de dezechilibru să fie minimale?

G.F.: Cea mai bună metodă este monitorizarea continuă, cea mai bună soluţie dovedită

de-a lungul anilor. Pentru cei care îşi cunosc consumu-rile orare şi pe fiecare punct de consum, atunci se poate stabili o curbă de consum şi astfel se va şti cum reacţi-onează fiecare punct de ardere în condiţiile în care se află mai multe sau mai puţine comenzi. Mai există soluţia softurilor de estimare, dar acestea şi-au dovedit eficienţa mai mult în zona de rezidenţial şi devin mai dificil de utilizat pentru consumatorii industriali mai mari, unde variabilele care intervin sunt multiple.

Cum poate interveni GDF SUEZ Energy România în relaţia cu consumatorul industrial pentru eficientizarea nominalizărilor de consum?

G.F.: De aproape un an lucrăm în colaborare cu Distrigaz Confort la o soluţie de manage-

ment a consumurilor – Smart Mettering. Aceasta se bazează pe nişte investiţii la nivelul contoarelor de electricitate, gaze, apă caldă, care, conectate la un com-puter ce utilizează acest program, comunică în timp real consumurile şi aplicaţia poate face o analiză pentru fiecare punct de consum în parte. În plus, poate face corelaţii între consumuri şi temperatura ambientală, de exemplu. Aplicaţia poate face corelări între diverşi parametri ai procesului de producţie, fiind de ajutor în gestionarea eficienţei energetice.

Peste 70.000 de clienţi business beneficiază de furnizare gaze naturale de la GDF SUEZ Energy România.Cu o experienţă de peste 30 de ani, echipa noastră vă propune angajamente ferme, concretizate în flexibilitate, transparenţă, oferte adaptate la cerinţele clienţilor şi servicii tehnice conexe. În plus, toţi clienţii GDF SUEZ Energy România beneficiază de asistenţă şi suport dedicat, facturi detaliate şi diverse metode de plată.

Gaze naturale

Furnizare de la GDF SUEZ Energy România

engie.ro

pe engie.ro pentru soluții potrivite fiecărei afaceri

Accesați

rebranding

GDF SUEZ este acum ENGIE

14

Lumea energiei trece prin transformări profunde, iar acestea reprezintă atât oportunităţi, cât şi provocări. Tranziţia energetică este o realitate

pentru care Grupul nostru are ambiţii mari şi o res-ponsabilitate pe măsură. Pentru a sprijini această

transformare, Grupul GDF SUEZ a luat decizia de a-şi schimba numele la nivel internaţional, adoptând un nume simplu şi rezonant, un nume care evocă energia pentru toţi, la nivel mondial. Acest nume este ENGIE.

AMERICA DE NORD4.100 angajațiCifră de afaceri: 3,8 miliarde €13,1 GW capacitate instalată0,1 GW în construcție ASIA

2.550 angajațiCifră de afaceri: 5,4 miliarde €9,6 GW capacitate instalată0,7 GW în construcție

AMERICA LATINĂ5.450 angajațiCifră de afaceri: 4,3 miliarde €14,2 GW capacitate instalată3,2 GW în construcție

ORIENTUL MIJLOCIU1.250 angajațiCifră de afaceri: 0,5 miliarde €25 GW capacitate instalată3,6 GW în construcție

PACIFIC2.800 angajațiCifră de afaceri: 1,5 miliarde €3,9 GW în construcție

AFRICA150 angajațiCifră de afaceri: 0,4 miliarde €2,5 GW în construcție

EUROPA136.600 angajațiCifră de afaceri: 58,7 miliarde €49,2 GW capacitate instalată0,4 GW în construcție

SIGLALogo-ul ENGIE reprezintă soarele care răsa-re pe planetă, simbolul unui început în lumea energiei. El exprimă o viziune pozitivă şi optimistă pentru viitor.

SLOGANUL„By people for people“ este mai mult ca niciodată esenţa viziunii noastre. Astfel, s-a decis păstrarea vechiului slogan. Într-un context în care soluţiile de energie trebuie dezvoltate împreună cu partenerii şi clienţii noştri, sloganul nostru ,,by people for people“ dobândeşte o semnificaţie şi mai pregnantă.


15

Unul dintre liderii mondiali în domeniul energe-tic, Grupul ENGIE este în măsură să răspundă provocărilor majore din domeniile energiei şi

să limiteze în acelaşi timp impactul activităţilor sale asupra mediului înconjurător. Astfel, această tranziţie energetică este o realitate care presupune dezvol-tarea energiilor nepoluante, reducerea consumului energetic prin implementarea de măsuri de eficienţă energetică şi digitalizarea informaţiei.

AMERICA DE NORD4.100 angajațiCifră de afaceri: 3,8 miliarde €13,1 GW capacitate instalată0,1 GW în construcție ASIA

2.550 angajațiCifră de afaceri: 5,4 miliarde €9,6 GW capacitate instalată0,7 GW în construcție

AMERICA LATINĂ5.450 angajațiCifră de afaceri: 4,3 miliarde €14,2 GW capacitate instalată3,2 GW în construcție

ORIENTUL MIJLOCIU1.250 angajațiCifră de afaceri: 0,5 miliarde €25 GW capacitate instalată3,6 GW în construcție

PACIFIC2.800 angajațiCifră de afaceri: 1,5 miliarde €3,9 GW în construcție

AFRICA150 angajațiCifră de afaceri: 0,4 miliarde €2,5 GW în construcție

EUROPA136.600 angajațiCifră de afaceri: 58,7 miliarde €49,2 GW capacitate instalată0,4 GW în construcție

CULOAREAAlbastrul este luminos, cald şi puternic. El sugerează atât culoarea albastră a gazelor naturale, cât și cea a electricității.Fontul literelor traduce şi el viziunea umană şi entuziastă care însoţeşte noua imagine a Grupului ENGIE.

NUMELEENGIE aduce cu sine o viziune pozitivă și optimistă asupra viitorului. Numele ENGIE a fost ales pentru sonoritatea sa, fiind contragerea cuvântului „energie“. Prin acesta dorim să afirmăm că avem toate aptitudinile necesare pentru a inventa soluțiile energetice de mâine.

16

rebranding


Adoptarea noului brand ENGIE în România survi-ne ca o etapă firească a procesului internaţional de rebranding al mărcii GDF SUEZ în ENGIE,

derulat sub moto-ul „Lumea se schimbă şi, odată cu ea, energia noastră“.

32.7 TWhgaze naturalecomercializate

În România, procesul de rebranding va avea două etape.

În prima etapă, GDF SUEZ Energy România va adopta marca ENGIE pentru produsele şi serviciile comerciali-zate, iar denumirea socială a companiei va ramâne însă neschimbată până la o dată care va fi anunţată ulterior.

În a doua etapă, procesul de rebranding va fi declinat pentru toate filialele deţinute de către GDF SUEZ Energy România, respectiv Distrigaz Sud Reţele, Distrigaz Con-fort, Brăila Winds şi Alizeu Eolian.

Cifre cheie GDF SUEZ Energy România la 31.12.2014

17

ENGIE, un nume puternic, ce întruchipează toate valorile şi domeniile noastre de activitate.

40.5 TWhgaze naturaledistribuite

976 milioanede euro cifrade afaceri în2014

Prime Teh DecaTeh

Verificare tehnică periodică pentru instalații de utilizare gaze naturale*, cu două puncte de ardere

Revizie tehnică periodică pentru instalații de utilizare gaze naturale*, cu două puncte de ardere

Lungime Instalație Preț (fără TVA) Lungime Instalație Preț (fără TVA)

≤ 20 m

21 - 30 m

31 - 50m

51 - 100 m

101 - 150 m

151 - 250 m

180.00 Lei

250.00 Lei

470.00 Lei

820.00 Lei

1,210.00 Lei

1,600.00 Lei

275.00 Lei

850.00 Lei

1,200.00 Lei

1,500.00 Lei

1,800.00 Lei

2,800.00 Lei

Verificare/revizie tehnică periodică pentru fiecare metru suplimentar peste 250 m, de la același loc de consum

Verificare/revizie tehnică periodică pentru fiecare punct de ardere suplimentar peste numărul standard de două puncte de ardere

5.50 Lei

40.00 Lei

* înălţimea maximă a instalaţiei, 3 – 4 metri, accesibilă cu elemente de construcţie existenteToate prețurile sunt valabile începând cu data de 13.05.2015 până la data de 31.12.2015.

≤ 20 m

21 - 30 m

31 - 50m

51 - 100 m

101 - 150 m

151 - 250 m

Oferte de verificări şi revizii instalaţii gaze naturale

Aceste oferte se adresează clienţilor business cu consum anual de gaze natu-rale cuprins între 116,29 şi 11.627,78 MWh, pentru verificarea şi revizia instalaţiei de utilizare a gazelor naturale.

engie.ro

dosar

ORIENTAREA PRODUCŢIEI SPRE ENERGIA REGENERABILĂ

OXYGEN – PUBLICAȚIE ENGIE – NR. 2 (23)/ 2015

VREMURI NOI PENTRU ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE

PACHETUL LEGISLATIV ENERGETIC EUROPA 20-20-20

ROMÂNIA, EXPORTATOR DE ENERGIE

INTERVIU RĂZVAN GRECU, ŞEF SERVICIU AFACERI PUBLICEŞI ANALIZĂ PIAŢĂ DE ENERGIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA

IMPACTUL ADERĂRII LA ZONA EUROASUPRA COSTURILOR ENERGETICE INDUSTRIALE

RESURSE

202228303234

ENGIE achiziţionează dezvoltatorul

francez de parcuri solare Solairedirect SA

ENGIE a achiziţionat dezvoltatorul de parcuri solare Solairedirect

SA pentru circa 200 de milioane de euro, ca urmare a planului

de dublare a capacității de producţie de energie din surse rege-

nerabile în Europa în următorul deceniu. Angajamentul include,

de asemenea, o majorare de capital de 130 de milioane de euro

pentru Solairedirect, conform unei declarații făcute de Gerard

Mestrallet, CEO ENGIE,

pentru agenția AFP. În

cele peste 57 de parcuri,

Solairedirect are o capa-

citate de producţie de

energie de 486 de mega-

wați. Achiziția este de-

terminată de orientarea

ENGIE către energiile

regenerabile și de obiec-

tivele Solairedirect de

dezvoltare la scară mai

mare, India și Chile fiind

alte două țări pe care se

vor concentra.

Schimbările climatice şi grija tot

mai accentuată pentru mediul în-

conjurător determină compani-

ile energetice globale să-și reori-

enteze strategiile către energia

produsă din surse regenerabile

şi să planifice investiţiile în ra-

port cu politicile diverselor ţări

în privința mediului şi taxelor de

mediu. Grupul francez ENGIE este

şi de această dată unul dintre pro-

motorii orientării producţiei spre

energia regenerabilă, dând dovadă

de responsabilitate şi implicare

socială în raport cu consumatorii

de pe toate meridianele.

ENGIE achiziționează Nexilis prin

filiala Cofely Axima

ENGIE, prin intermediul

filialei sale Cofely Axima

– lider în HVAC (heating,

ventilating and air condi-

tioning), tehnologie de

refrigerare și tehnologie

de protecție împotriva

incendiilor din Franța –, a

achiziţionat Nexilis, un

actor principal în tehno-

logia de HVAC în sud-estul

Franței, scrie www.bloo-

mberg.com. Grupul Nexi-

lis a fost format în anul

2000 şi se bazează pe cei

peste 50 de ani de experienţă ai societății fondatoare, Cru-

deli, specializată inițial în instalaţii sanitare, înainte de a

trece în domeniul tehnologiilor HVAC. Nexilis este unul din

liderii de pe piața din Provence-Alpi-Coasta de Azur (PACA)

și regiunile Languedoc-Roussillon din Franța, precum și

Corsica. Nexilis este format din 11 companii cu venituri de

75 de milioane € în 2014.

Un nou parc de energie solară în Dubai

În primul trimestru din 2016, guvernul din Dubai va anunța

câștigătorii licitaţiei pentru construirea unui nou parc de energie

solară în valoare de 3,3 miliarde dolari. Proiectul, care va produce

800 de megawați de energie electrică de la soare, va fi probabil acor-

dat unui grup ce include

mai multe companii, a

declarat Saeed Al Tayer

Mohammed, Director

Executiv al Autorității

Dubai Electricitate &

Water (DEWA), citat de

site-ul www.bloomberg.

com. DEWA se află încă

în etapa de a decide

dacă vor fi demarate

lucrările la toate etape-

le s imultan sau în

momente diferite, pen-

tru a profita de costuri-

le mai mici, a mai spus

acesta.

V

FRANȚA

FRANȚA

emiratele arabe

N

20


PANORAMA

text CAROL POPA foto SHUTTERSTOCK

VREMURI NOIPENTRU ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE

S

V

Japonia: mix energetic cu cel

mult 20% energie nucleară

În anul 2030, guvernul japonez intenționează

să stabilească o țintă de mai puțin de 20%

pentru energia nucleară, din totalul pro-

ducției de energie electrică a țării, compara-

tiv cu 28,6% în anul fiscal 2010, când a avut

loc accidentul nuclear de la Fukushima, scrie

publicația The Japan Times. Ministerul Eco-

nomiei, Comerțului și Industriei, care admi-

nistrează marii producători, și-a propus în

acest sens un obiectiv de 20% sau mai mare,

considerând energia din surse regenerabile

la fel de costisitoare. Pe de altă parte, pre-

mierul Shinzo Abe consideră dificilă obți-

nerea sprijinului publicului în privința poli-

ticii sale energetice și că o țintă realistă ar

putea fi stabilită la 18 până la 19%.

ENGIE planifică să vândă acţiuni

la centralele de cărbune din Asia

ENGIE intenționează să vândă acțiuni în valoare de 1 mili-

ard $ deţinute la centralele asiatice pe bază de cărbune, scrie

www.bloomberg.com, preluat de AFP. Compania a contactat

potențiali cumpărători pentru participația sa de 40,5 % în PT

Paiton Energy, cel mai mare producător independent de

energie din Indonezia. Există, de asemenea, planificată o

vânzare a participației ENGIE în uzina Meenakshi în India.

Guvernul francez,

care deţine aproxi-

mativ o treime din

ENGIE, vrea să „reo-

rienteze“ companii-

le sprijinite de stat

către combustibili

„curaţi“ din punct de

vedere ecologic,

conform unei de-

clarații a Ministrului

de Finanțe francez

Michel Sapin. ENGIE

are, de asemenea, o

prezență semnificativă în Australia, Singapore și Thailanda.

Mongolia Power Plant ar putea

reduce poluarea

Un grup de companii coordonat de ENGIE a semnat un

acord cu autorităţile din Mongolia pentru un contract de

achiziție a unei centrale în valoare de 1,4 miliarde $ în

Ulan Bator, care ar

putea ajuta la reduce-

rea smogului ce afec-

tează capitala Mongoli-

ei. ENGIE și partenerii

Sojitz Corp (Japonia),

POSCO Energie Corp

(Coreea de Sud) și

Newcom Grupa (Mon-

golia) au semnat acor-

dul cu două agenții gu-

vernamentale la Ulan

Bator, potrivit unui

co-municat preluat de Reuters. Centrala, cu o putere de

450 megawaţi, va produce căldură și electricitate şi va

satisface nevoile de energie electrică în creștere din capi-

tală, pe fondul expansiunii economice. În ultimii 15 ani,

populația din Ulan Bator s-a dublat ca mărime, ajungând

la aproximativ 1,3 milioane de locuitori. În timpul iernii,

jumătate dintre aceștia își încălzesc casele cu cărbune brut. E

CHINA

MONGOLIA

INDONEZIA

JAPONIA

Ţările din Asia – investiţii în

reactoare nucleare

Reactoare în valoare de aproape 800 de miliarde de dolari

sunt în construcție în Asia, cele mai multe în China și India,

unde cererea pentru energie fără emisii se află în creştere,

conform publicației The Business Times. Pentru că și-a

intensificat lupta cu schimbările climatice, China va avea

nevoie de echivalentul a aproximativ 1.000 de reactoare

nucleare, 500.000

de turbine eoliene

sau de 50.000 de

parcuri solare. De

asemenea, China a

aprobat în martie

construcția primului

său proiect de ener-

gie nucleară, după

ce dezastrul de la

Fukushima a adus

acest program într-un

impas. Şi India in-

tenţionează să con-

struiască noi centra-

le electrice, ca parte

a eforturilor sale de

a reduce încălzirea globală. Prim-ministrul Australiei, Tony

Abbott, a semnat anul trecut un acord cu India, care deschi-

de ușa vânzărilor de uraniu și poate ajuta producători pre-

cum BHP Billiton Ltd și Energy Resources of Australia Ltd.,

controlat de Grupul Rio Tinto. Acorduri similare au fost

semnate în ultimul deceniu şi cu China și Rusia.

21

E

22

pachetul legislativ energetic

Europa 20-20-20 –provocări pentru liderii europenişi pentru companiile energetice


PUNCTUL PE i


Uniunea Europeană stabileşte în această perioadă direcţiile de dezvoltare a sectorului ener-getic şi priorităţile pentru acest sector până în anul 2020. Pachetul de măsuri, denumit Europa 20-20-20, este în stadiul de negociere între guvernele ţărilor membre, pentru fiecare ţară în parte existând priorităţi locale şi strategice în regiune. Dincolo de obiectivele regionale prin-cipale, cele pe care se axează noua strategie vizează dezvoltarea sustenabilă a producţiei de energie din surse regenerabile, eficienţa energetică şi reducerea impactului sectorului ener-getic asupra factorilor de mediu.

23

24


D irecţiile strategice de dezvoltare din sectorul energetic european pentru pe-rioada 2010-2020 continuă proiecţiile strategiilor anterioare privind schimbă-

rile de percepţie în politica de energie şi integrarea problemelor de mediu în planurile de investiţii ale oricărei companii producătoare sau consumatoare de energie de pe bătrânul continent. În sectorul energe-tic, obiectivele pentru anul 2020 s-au bazat pe trei piloni importanţi ai politicii energetice europene: siguranța aprovizionării, piețele competitive și dura-bilitatea. Obiectivele energetice sintetizate în pache-tul Europa 20-20-20 sunt: obținerea unei reduceri cu 20% a emisiilor de CO₂, comparativ cu nivelurile din 1990, 20% din energia consumată să provină din surse regenerabile și creșterea cu 20% a eficienței energetice.Politica de energie presupune asumarea unor abor-dări-cheie, al căror scop este asigurarea unui climat de viaţă optim pentru cetăţenii europeni prin trans-formarea dezvoltării durabile în angajamente de politică operaţională pentru companiile energetice și întărirea legăturilor dintre cei trei piloni ai dezvol-tării durabile: siguranţa în alimentare, competitivi-tatea serviciilor de energie şi protecţia mediului. Pachetul legislativ Europa 20-20-20 are ca obiectiv dezvoltarea unui set de strategii coerente pe termen scurt şi lung, prin care se maximizează bunăstarea îndelungată a cetăţenilor, păstrând totodată un echi-libru rezonabil între siguranţa în alimentare, compe-titivitatea serviciilor energetice şi protecţia mediului, ca răspuns la provocările sistemului energetic.Dar incertitudinea cu privire la costurile marginale

ale schimbărilor climatice este mare și denaturată de zgomotul de fond generat de companiile care pun accent pe utilizarea combustibilului fosil. Comisia Europeană nu a prezentat până acum şi o analiză cost/beneficiu a măsurilor prevăzute în acest pachet legislativ. Estimările reflectă parțial alegerile etice, deoarece în anul 2010 prețul carbonului în sistemul de comercializare a emisiilor UE putea fi ușor justi-ficat de o analiză cost-beneficiu. Estimările și anali-zele realizate de organizaţii independente sau com-panii de consultanţă arată că reducerea emisiilor nu ar trebui să fie scumpă, cu condiția ca pachetul le-gislativ să fie bine conceput, o condiție ce nu este îndeplinită de proiectele Uniunii Europene de până acum. Aceiaşi consultanţi estimează că preţul pe care îl va plăti Europa pentru aceste „ambiţii“ este anula-rea a 10 ani de creştere economică. Potrivit Comisiei Europene, ţintele vor trebui atinse prin intermediul unei reforme în cadrul UE a procedurilor de comer-cializare a emisiilor de Sistem (EU ETS), prin atinge-rea obiectivelor naţionale pentru fiecare stat mem-bru în ceea ce priveşte ponderea energiei din surse regenerabile în consum şi prin măsuri concrete în ceea ce priveşte captarea și stocarea carbonului.

INTERCONECTAREA REŢELELOR TRANS-EUROPENE NECESITĂ INVESTIŢII PE TERMEN LUNGConsolidarea reţelelor trans-europene de energie – TENs, stabilită printr-o legislaţie adoptată încă din 1996, s-a făcut mai întâi prin identificarea unor proiecte de reţele de energie electrică şi gaze de interes comun pentru ţările membre ale Uniunii Euro-pene. Costul total al acestor proiecte a fost evaluat

PUNCTUL PE i

25

la aproximativ 18 miliarde de euro, finanţarea căzând în mare parte în sar-cina companiilor energetice şi într-o mică măsură în răspunderea Comisiei Europene sau guvernelor ţărilor mem-bre ale Uniunii. Reţelele trans-europene de energie au un impact major asupra relaţiilor cu ţările din regiune şi vor avea un rol tot mai important în pers-

pectiva politicilor energetice prevăzu-te în programul Europa 20-20-20, cu rol determinant în utilizarea la scară largă a energiei din surse regenerabile. Pe lângă proiectele de reţele trans-europene, programul SYNERGY a fost elaborat pentru a dezvolta relaţii cu

ţările CEE, Rusia, Ucraina şi cu cele din bazinul Mediteranean. Carta Europeană a Energiei şi Tratatul Cartei au însem-nat, de asemenea, paşi importanţi în întărirea acestei colaborări. Dar evolu-ţiile geopolitice şi deteriorarea relaţii-lor politice dintre Rusia şi Ucraina au pus ţările europene în situaţia de a căuta surse alternative de aproviziona-

re cu energie, dar şi de a modifica prin-cipalele rute de transport în cadrul Uniunii. Programele de investiţii pentru aceste modificări fac şi ele obiectul pachetului legislativ Europa 20-20-20 şi sunt supuse dezbaterii şi negocierii între membrii Uniunii.

„România are o infrastructură energe-tică în general îmbătrânită, în ciuda investiţiilor semnificative făcute de investitorii străini în ultimii 10 ani, infrastructură ce va avea un impact semnificativ asupra competitivităţii sectorului pe termen lung, dacă nu se atrag finanţări în mod mai susţinut decât s-a realizat în trecut. Un alt dez-

avantaj ar putea fi dezvoltarea slabă a interconectărilor cu ţările vecine, atât pe partea de electricitate, cât şi pe gaz natural, ceea ce poate conduce la impo-sibilitatea de a beneficia de avantajele regionale. Legislaţia este volatilă, nepredictibilă, iar într-un asemenea

„Grupul ENGIE şi-a definit prioritatea pentru piaţa europeană: ambiţia este de a fi liderul acestei tranziţii energetice, care presupune un accent pe dezvoltarea ener-giilor cu conţinut redus de carbon, fie că vorbim de dezvoltarea energiilor regene-rabile şi a producţiei distribuite de energie, ori de dezvoltarea utilizării gazului natural (de exemplu, prin dezvoltarea sectorului de gaz natural lichefiat – GNL, sau a gazului natural comprimat – GNC). De asemenea, dorim să dezvoltăm serviciile energetice şi de eficienţă energetică, cu un accent deosebit pe componenta de ino-vaţie şi digitalizare. Scopul acestei orientări strategice este de a aduce compania mai aproape de consumatorii finali şi de a putea răspunde mai rapid necesităţilor acestora într-un context economic care se schimbă foarte rapid.“Răzvan Grecu, Șef Serviciu Afaceri Publice și Analiză Piață de Energie GDF SUEZ Energy România

26


„Suntem o companie integrată (vân-zări de gaze şi energie electrică, distribuţie de gaze naturale, servicii energetice, producţie de energie electrică din surse regenerabile) cu o experienţă de 10 ani în piaţa românească şi care, beneficiind de expertiza profesională din cadrul Grupului, dispune de toate atuurile pentru a fi lider în pieţele de energie din Europa şi de a profita de oportu-nităţile aduse de noile schimbări în politica energetică europeană. Schimbările din piaţa românească nu sunt noi în sine, Europa a experi-mentat aceleaşi schimbări în dece-niile anterioare, prin urmare există o predictibilitate a acestor modifi-cări, iar experienţa vastă a Grupului ENGIE (fost GDF SUEZ) în Europa ne ajută să înţelegem, să anticipăm şi să acţionăm înaintea altor companii. În afara activităţii de bază, Grupul ENGIE şi filiala sa din România alocă o importanţă semnificativă eficienței energetice/serviciilor energetice și dezvoltării sustenabile din surse regenerabile, despre care credem că sunt segmente de viitor în piaţa unică europeană.“

Răzvan Grecu, Șef Serviciu Afaceri Publice și Analiză Piață de Energie GDF SUEZ Energy România

context obiectivele pe termen lung sunt greu de defi-nit şi realizat (a se vedea cazul electricităţii produse din surse regenerabile). Nu în ultimul rând, pieţele de energie din România sunt, în general, slab dezvoltate sau incipiente, ceea ce face ca România să fie mai puţin competitivă din acest punct de vedere în com-paraţie cu alte ţări.“

PUNCTUL PE i

27

SCURT ISTORICAL POLITICILOR COMUNE DE ENERGIE ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE

- În istoria Comunităţii Europene, politica de energie a fost mai degrabă nesemnificativă până în decembrie 1991, când s-a născut Carta Euro-peană a Energiei, al cărei document final a fost semnat la Haga de către 51 de state. Paradoxal, două dintre tratatele energetice de bază din perioada anterioară Cartei Energiei, Tratatul de constituire a Comunită-ţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi Tratatul de constituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom), se referă la energie. - CECO, înfiinţată prin Tratatul de la Paris în 1951, crea o piaţă comună a cărbunelui, care până la urmă nu s-a dezvoltat şi spre alte direcţii. Tratatul Euratom, încheiat la Roma în 1957, îşi are originea în criza petrolului din Suez din 1956. - În 1964 a fost încheiat un Protocol de Înţelegere între statele membre pe probleme de energie. Documentul atrăgea atenţia asupra caracterului global al problemelor de energie şi asupra faptului că Tratatele Comuni-tăţilor Europene acoperă acest sector într-o manieră superficială, fără coordonare. - Actul Unic European (1987) a marcat un punct de turnură pentru piaţa unică, dar energia nu s-a bucurat de un interes special, pentru că, la acea vreme, guvernele nu se manifestau în favoarea deschiderii către piaţă. - Tratatul de la Maastricht, încheiat în 1992 şi cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus unele completări la definirea conceptului de piaţă internă a energiei (PIE), fără să includă un Capitol de Energie. Comisia Europeană a pregătit o propunere de capitol, însă trei ţări s-au opus vehement acestei iniţiative: Marea Britanie, Olanda şi Germania.- Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repusă pe agenda următorului Tratat de la Amsterdam, din 1997, dar a fost încă o dată respinsă. Este interesant că Parlamentul European a fost un susţină-tor puternic al Capitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele Membre.- Tratatul de la Amsterdam din 1995 a consfinţit pentru prima dată o inițiativă comunitară din domeniul energiei, anume Reţelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmărea extinderea reţelelor de transport, telecomunicaţii şi infrastructuri energetice pan-europene din-colo de cadrul strict al Uniunii. Scopul acestor programe este de a mări capacitatea de interconectare şi interoperabilitatea reţelelor naţionale.- Carta Europeană a Energiei a fost semnată la Haga de către 51 de state, în decembrie 1991. A urmat apoi Tratatul Cartei Energiei, semnat în decembrie 1994 la Lisabona, care avea drept obiectiv „stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborării în domeniul energiei“ pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. O parte importantă a Tratatului se referă la eficienţa energetică şi pro-blemele de mediu. - Sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia Europeană a lansat în anul 2000 cea de-a treia Carte Verde, „Spre o strategie europeană a siguranţei în alimentarea cu energie“. Raportul final asupra Cărţii Verzi a Energiei, rezultat în urma unei dez-bateri publice de o amploare fără precedent în ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia Europeană la 27 iunie 2002. Un moment care a dat semnalul unei accelerări în dezvoltarea politicii de energie comună s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona (martie 2002), unde s-a decis liberalizarea totală a pieţei de energie electrică pentru consu-matorii industriali şi comerciali începând cu anul 2004.

-

28

România –exportator deenergie verde


OPORTUNITĂȚI


Anul trecut, producătorii de energie au atins un nou record în ceea ce priveşte exporturile, volumul de energie vândută în afara ţării reprezentând echivalentul a 15% din producţie. Exportul a fost impulsionat atât de un preţ mai mic faţă de media europeană, cât şi de o serie de circumstanţe externe.

V aloarea energiei exportate în 2014 a fost de aproximativ 355 milioane de euro, conform preţurilor medii la care se înche-ie astfel de tranzacţii prin intermediul

OPCOM. Exportul de energie electrică a ajuns anul trecut la 9.936 GWh, depăşind de două ori nivelul din 2013, conform informaţiilor transmise de Transelec-trica.Operatorul sistemului energetic naţional explică aceas-tă creştere prin excedentul de producţie, care a condus la scăderea preţurilor energiei, făcând-o mai competi-tivă pe pieţele din ţările vecine. Transelectrica preci-zează că printre factorii externi care au condus la creşterea cererii de energie electrică şi a preţurilor pe pieţele externe se numără inundaţiile din luna iunie din Serbia, care au indisponibilizat mai multe centrale din această ţară, dar şi creşterea importurilor de energie ale Ungariei, Albaniei şi ale altor ţări, atât pe criterii comerciale, cât şi pe fondul unor lucrări de mentenan-ţă a unor unităţi de producţie.Cele mai importante destinaţii de export pentru ener-gia produsă în România au fost Bulgaria, acolo unde s-a dus mai bine de jumătate din cantitatea de energie exportată în total, respectiv 4,4 TWh, şi Serbia, care a consumat 3,37 TWh de energie electrică produsă în România. Ungaria este a treia cea mai importantă des-tinaţie de export pentru energia locală, cu 1,4 TWh. Pe plan regional au existat mai multe evenimente care au ajutat exporturile de energie din România către ţările vecine. De exemplu, în prima parte a anului energia produsă în România a echilibrat deficitul provocat de o avarie la o centrală electrică pe cărbune din Bulgaria,

în timp ce exporturile către Serbia au atins un vârf la mijlocul lunii mai, când inundaţiile provocate de ploi abundente au tăiat alimentarea cu energie a unor loca-lităţi şi au determinat închiderea unor termocentrale şi hidrocentrale sârbeşti.

Energia verde, cea mai ieftină din piaţa româneascăCea mai mare parte a energiei exportate din România este energia verde, cea mai ieftină energie din piaţă. Acest lucru însă creează spaţiu de acţiune şi pentru producătorii tradiţionali, pentru că aceştia pot să-şi găsească mai uşor locul într-o piaţă marcată oricum de o cerere slabă de energie.

Este sau nu energia exportată produsă din surse rege-nerabile?Cum orice informaţie pozitivă are şi contestatari, dez-baterile pe tema exporturilor de energie s-au axat pe cantitatea de energie din surse regenerabile exportată şi pe ideea că pentru acea energie Transelectrica a emis certificate verzi care sunt contabilizate în final în pre-ţurile consumatorului final. Transelectrica nu dispune de nicio metodologie de identificare a sursei pe baza căreia să se poată identifica din ce surse de energie electrică provine energia exportată. Pentru anul 2014, cota subvenţionată de energie electrică din surse rege-nerabile a fost de 11,1% din consumul final brut de energie electrică. Cum exportul nu este inclus în con-sumul final, cota nu este influenţată de export, iar sistemul de promovare prin certificate verzi a fost restrâns la strictul necesar pentru atingerea obiectivu-lui asumat de România pentru anul 2020.

-

29

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) susţin că legea care guvernează domeniul ener-giei regenerabile interzice exportul elec-tricităţii curate până la îndeplinirea ţin-telor naţionale: „După atingerea ţintelor naţionale, comercializarea la export a energiei electrice produse din surse regenerabile care beneficiază de siste-mul de promovare prin certificate verzi nu este interzisă de prevederile legale în

vigoare“, precizează un comunicat al acestei instituţii.România deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW, echivalen-tul a aproape un sfert din totalul unităţi-lor. Cea mai mare parte a capacităţilor de producţie a energiei regenerabile este reprezentată de unităţi eoliene. Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul

certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Trans- electrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Numărul de certificate diferă în func-ţie de tehnologia folosită. Producătorii vând certifica-tele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din con-sumul final de energie să fie asigurată de sursele regene-rabile. Furnizorii îşi recupe-rează costurile cu achiziţia

certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.Actuala schemă de promovare a energiei din surse regenerabile nu mai răspunde aşteptărilor investitorilor, producătorii de energie verde solicitând o alternativă la sistemul certificatelor verzi. Potrivit ANRE, piaţa de producere a energiei verzi, „aşa cum a fost imaginată“, trebu-ie să fie, la nivelul anului 2016, diversi-ficată din punct de vedere al tehnologii-lor, să permită atingerea nivelului obiec-tivului naţional privind ponderea ener-giei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020 de 24% şi, totodată, să permită un impact suportabil în factura consumato-rului final.Autoritatea precizează că România şi-a atins deja ţinta de energie verde asuma-tă faţă de Comisia Europeană, dar acesta nu este un motiv de limitare a instalări-lor de unităţi de producere a energiei verzi. Pe de altă parte, solicitările de racordare la reţea a unităţilor de produ-cere au scăzut „semnificativ“ ca urmare a faptului că preţul certificatelor verzi a ajuns la valoarea minimă stabilită în legislaţie.

30

Integrarea protecţiei mediului în politica energetică a Uniunii Europene a provocat câteva schimbări majore în abordarea sectorului energetic. S-a produs un transfer de responsabilitate de la autorităţile de mediu către cele din sectorul energetic şi prin acest demers problemele s-au adus mai aproape de sursa lor de producere, considerând că în acest fel se pot aborda mai bine, prin extensia transferului de responsabilitate la sursă. Despre această abordare şi despre proiectele de politici europene în sectorul energetic am discutat cu Răzvan Grecu, Şef Serviciu Afaceri Publice şi Analiză Piaţă de Energie GDF SUEZ Energy România.


„Actualele politici energetice europene determină companiile europene de profil să-şi modifice substanţial modelul de afaceri“

opinie - răzvan grecu

text CAROL POPA foto Dan Borzan

Cum apreciaţi strategia Uniunii Europene Europa 2020, mai exact măsurile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990, din perspectiva companiilor energetice globale?

R.G.: Grupul ENGIE, atât în România, cât şi la nivel european, susţine politica Uniunii

Europene privind decarbonizarea sectorului energetic şi, de-a lungul ultimilor ani, am luat măsuri importan-te pentru a ne adapta strategia şi serviciile în aşa fel încât să susţinem şi să facem faţă provocărilor pe care strategia EU pentru sectorul energetic le ridică în faţa companiilor de pe piaţa europeană. De exemplu, ENGIE susţine necesitatea reformării schemei de tranzacţio-nare a certificatelor de dioxid de carbon (ETS) ca instrument principal de obţinere a decarbonizării sistemului energetic şi a recomandat Comisiei Europe-ne o politică realistă, care să permită atingerea obiec-tivelor climatice menţinând totodată costul unei ase-menea politici la un nivel rezonabil. Dezvoltarea sur-selor de energie regenerabilă şi eficienţa energetică sunt, de asemenea, două axe de o importanţă majoră pentru Grupul ENGIE. De fapt, prioritatea strategică a Grupului pentru Europa este intrinsec legată de dez-voltarea portofoliului de energii regenerabile, precum şi a serviciilor de eficienţă energetică. Este nevoie, de asemenea, ca aceste politici să fie coordonate la nivel european, pentru a putea obţine rezultatele scontate, pentru a limita efectele de creştere a preţului surselor de energie şi pentru a se evita distorsiuni ale pieţelor de energie.

Cât de realizabile sunt creşterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie şi o creştere cu 20% a eficienţei energetice, la nivelul întregii Uniuni?

R.G.: Suntem abia la mijlocul acestui deceniu, prin urmare este prematur să evaluăm

probabilitatea succesului acestor două politici europe-ne. Cu siguranţă, succesul depinde în bună măsură de eforturile individuale ale ţărilor membre şi, nu în ultimul rând, de coerenţa acestor politici la nivel euro-pean. În ceea ce priveşte energia regenerabilă, ponde-rea ei în consumul final de energie la nivelul UE aproa-pe s-a dublat (de la 8,5% în 2005 la aproximativ 15,3% în 2014), iar Uniunea Europeană este pe o traiectorie adecvată pentru atingerea ţintei de 20% în anul 2020. În privinţa eficienţei energetice, progresul la nivel european este mai degrabă nesatisfăcător până în prezent, iar scenariul de bază prognozează o evoluţie sub nivelul optim pentru a atinge ţinta anului 2020. Totuşi, există unele incertitudini legate de menţinerea acestor traiectorii şi în anii următori. Consumul final de energie la nivelul european este încă afectat de consecinţele crizei economice prin care am trecut în perioada 2007-2013. De asemenea, observăm imple-mentarea de politici incoerente în sectorul surselor de energie regenerabilă (în principal a măsurilor retroac-tive care aduc atingere investiţiilor) la nivel naţional, care sunt în detrimentul dezvoltării acestui sector. Criza economică a produs o diminuare a capacităţii guvernelor sau consumatorilor de a investi în dome-

31

niul eficienţei energetice (fie că este vorba de sectorul clădirilor, al infra-structurii energetice sau al produselor de larg consum), de aceea este nevoie de măsuri coerente şi în acelaşi timp realis-te din punct de vedere al costurilor asociate pentru a pune această politică europeană pe o traiectorie optimă.Unde consideraţi că vor fi punctele „fierbinţi“ ale acestei abordări?

R.G.: În primul rând, vorbim de costuri suplimentare pen-

tru consumatorul final, fie că ne referim la impactul creşterii preţului certificate-lor de CO2, de subvenţionarea energiei regenerabile sau de eforturile investiţi-onale pentru a utiliza produse eficiente energetic. Tot acest efort pe termen scurt ar trebui să ofere beneficii sub-stanţiale consumatorilor pe termen lung, fie că vorbim de preţuri mai mici (ceea ce deja observăm pe piaţa de wholesale în legătură cu impactul producţiei de energie electrică din surse regenerabile) sau de aspecte mai greu cuantificabile, cum ar fi securitatea energetică. De ase-menea, observăm un impact deosebit asupra industriei energetice, care for-ţează companiile europene de profil să-şi modifice substanţial modelul de

afaceri. Competiţia în pieţele de energie a crescut în intensitate, companiile încearcă să ofere noi servicii consuma-torilor, care de multe ori intră ei înşişi în competiţie cu companiile de utilităţi (aşa- numitul prosumer, un consumator care îşi produce singur energia electri-că). Este o transformare radicală a sec-torului energetic şi ne aşteptăm ca această transformare să continue în deceniile următoare.

Ce rol va juca interconectarea în sensul atingerii noilor obiective europene în politica energetică?

R.G.: Nu putem vorbi de o politi-că economică comună reală

fără o piaţă energetică unică, iar inter-conectările reţelelor de gaze naturale şi energie electrică joacă un rol esenţial în a atinge acest deziderat. Interconectări-le trebuie să asigure un tranzit fără distorsiuni al surselor de energie, de la locul de producţie la cel de consum, ceea ce înseamnă crearea cu adevarat a unei pieţe unice de energie. Iar într-o piaţă comună există un singur preţ al unei mărfi: asta înseamnă că preţurile (cel puţin pe pieţele wholesale) se vor ega-liza câtă vreme există suficientă capaci-

tate de transport. De asemenea, dezvol-tarea infrastructurii (interconectări de reţele de gaze şi energie electrică, ter-minale de LNG, întărirea infrastructuri-lor naţionale) vor asigura o capacitate mai bună a Uniunii în a-şi atinge obiec-tivele de securitate energetică.

Ce oportunităţi deschide o astfel de abordare din perspectiva clienţilor con-sumatori industriali?

R.G.: Creşterea competitivităţii sectorului energetic ar tre-

bui să se materializeze în preţuri com-petitive pentru consumatori, în special pentru cei industriali, care au o putere de negociere mai mare decât consuma-torii casnici. Observăm în unele ţări vest-europene o creştere a ritmului de schimbare a furnizorilor de către consu-matorii industriali, ceea ce reprezintă un semnal că aceste companii au început să aibă un comportament proactiv în piaţa de energie. Creşterea lichidităţii pieţelor de wholesale este un alt factor care aduce avantaje semnificative pentru consumatorii industriali. Pe de altă parte, încă sunt ţări în care aceste opor-tunităţi nu sunt evidente: aici trebuie să analizăm dacă nu cumva reglementările naţionale sunt inadecvate pentru noile politici europene. Chiar şi în aceste ţări însă, deschiderea pieţelor de energie şi dezvoltarea tehnologică creează noi oportunităţi pentru consumatorii indus-triali faţă de decadele anterioare. Aceşti consumatori pot opta pentru pro-ducţia descentralizată de energie, pot apela la soluţii de eficienţă energetică (audituri, sisteme de management ener-getic, contracte de tip Energy Perfor-mance Contract – EPC etc.) prin care pot optimiza sau reduce în mod sustenabil consumul lor de energie pe termen mediu sau lung. Aceste oportunităţi tre-buie însă privite şi prin perspectiva orizontului de timp. Unele pot fi pe ter-men scurt, însă ele sunt de obicei vola-tile şi expun investitorii la anumite ris-curi. Transformările de astăzi ale politi-cii energetice europene vor produce oportunităţi, atât pentru industria de utilităţi, cât şi pentru consumatori (inclusiv industriali), în principal pe un termen mediu şi lung. De aceea este important ca aşteptările actorilor din pieţele de energie să fie sincronizate cu orizontul de timp necesar pentru a implementa eficient aceste politici.

32

Procesul aderării la Uniunea Europeană a produs o serie de presiuni pozitive la nivel economic în ţările fostului bloc comunist pentru crearea unei economii funcţionale de piaţă. Aceste pre-siuni, considerate în perioada de preaderare costisitoare pentru companiile industriale locale, s-au dovedit benefice pentru competitivitatea lor şi s-au transformat în timp în programe de investiţii pentru eficienţă energetică.

IMPACTULADERĂRII LA ZONA EURO ASUPRA COSTURILORENERGETICE INDUSTRIALE


I ntensitatea energetică, mai exact nivelul crescut al intensităţii ener-getice, a reprezentat cea mai importantă problemă în ţările

fostului bloc comunist, integrate ulte-rior în Uniunea Europeană. Dacă în 1993 acest indicator era de la 997,3 tep/1 milion euro PNB, în 1999 el a scăzut la 744,3 tep/1 milion euro PNB, această scădere datorându-se în speci-al închiderii unor industrii ineficiente şi instalării unor noi linii tehnologice şi doar în foarte mică măsură eficientiză-rii consumurilor existente. În 1999, media pe UE a intensităţii energetice a fost de 198,4 tep/1milion euro PNB, adică de aproape patru ori mai scăzută decât în ţările fostului spaţiu comunist. România era în acea perioadă una din-tre excepţiile fericite, care beneficia de producţie de energie nucleară şi ener-gie hidro ce acoperea până la 45% din consum şi înregistra în 1999 un nivel al intensităţii energetice de 284,7 tep/1 milion euro PNB.Începând cu anul 1999, valoarea inves-tiţiilor în eficienţă energetică a crescut în ritm alert, astfel încât în anul 2013 nivelul celor realizate de companiile

din culise


33

din Europa de Est a fost de peste 3,7 miliarde euro, conform estimărilor IEA (International Energy Agency), bazate pe informaţiile transmise de secretari-atul Departamentului pentru Energie de la Bruxelles. Scepticii spun că valoa-rea investiţiilor în eficienţă energetică ar fi fost cel puţin dublă dacă Uniunea Europeană nu introducea clauze de salvgardare de interes economic gene-ral şi arata cu degetul spre România şi Bulgaria, ţările care au amânat cel mai des reformele în industria energetică, în special cele legate de liberalizarea preţurilor şi cele ce implică SEN (Siste-mul Energetic Naţional).În România, restructurarea industriei energetice a fost amânată sistematic până în anul 1998, când au fost închise o parte din minele din Valea Jiului, cel mai adesea fiind invocate cauze soci-ale. Ulterior, prin fragmentarea com-paniilor de stat şi privatizarea acesto-

ra, în perioada 2003-2005, statul român şi-a asumat o parte din directi-vele europene. Pentru cealaltă parte, cum ar fi liberalizarea totală a pieţei şi eliminarea subvenţiilor pentru consu-matorii casnici sau interconectarea pentru libera circulaţie a mărfurilor, statul român a utilizat clauze de salv-gardare succesive şi a amânat imple-mentarea până la începutul crizei financiare, în 2008, iar apoi a utilizat criza financiară ca argument pentru alte amânări, după anul 2012.Tot criza financiară globală a fost însă factorul care a mobilizat proprietarii companiilor industriale şi i-a determi-nat pe aceştia să analizeze cu atenţie costurile energetice şi posibilităţile de reducere a acestora. Astfel, investiţiile în eficienţă energetică şi cele alocate pentru reducerea intensităţii energeti-ce au crescut în perioada crizei finan-ciare (2009-2013) cu un ritm mediu

anual de 1,7%, conform datelor Institu-tului Naţional de Statistică prelucrate de Banca Naţională a României. Aceas-tă reacţie promptă a mediului privat industrial a avut ca rezultat înregistra-rea unei scăderi a intensităţii energe-tice sub nivelul mediu european în anul 2013 (vezi grafic Intensitate ener-

getică finală ajustată la structura econo-

mică UE).

Deşi a ajuns sub nivelul mediu euro-pean în ceea ce priveşte intensitatea energetică, în materie de eficienţă energetică obiectivele nu au fost încă atinse. Dacă sectorul industrial privat s-a adaptat cel mai rapid la condiţiile concurenţiale impuse de criza financi-ară, în sectorul public şi în cazul imo-bilelor de locuit eficienţa energetică are de suferit, fiind necesare investiţii estimate de Ministerul Energiei de peste 4 miliarde de euro pentru atin-gerea obiectivelor.

1990

România Uniunea Europeană Plan mondial

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25

0.30

0.35

0.40koe/S05p

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

1990

România Uniunea Europeană Plan mondial

0.05

0.10

0.15

0.20

0.25koe/S05p

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

INTENSITATE ENERGETICĂ PRIMARĂ

INTENSITATE ENERGETICĂ FINALĂAJUSTATĂ LA STRUCTURA ECONOMICĂ UE

FACTORICE AU CONDUS LA O ABORDARE

PRAGMATICĂ A EFICIENŢEI

ENERGETICE ÎN SECTORUL INDUSTRIAL

- Promovarea energiei verzi prin certificare sau printr-o reformă a taxelor de mediu sunt două dintre cele mai vehiculate modele. - Consumul de energie controlat şi dirijat prin monitorizarea atentă a eficienţei energetice şi prin diver-sificarea surselor de energie. - Programe de sprijin naţionale pentru producătorii de energie pe bază de surse energetice regene-rabile, în condiţiile acordării unor garanţii de origine a electricităţii produse din aceste surse şi supor-tarea costurilor tehnice pentru racordarea la reţea a producători-lor de energie. - Decuplarea consumului de creş-tere a afacerilor companiei, o ten-dinţă a politicii comune de ener-gie, prin care se încearcă folosirea eficientă a energiei pentru fiecare unitate de produs obţinută.

Sursa: http://www.worldenergy.org/data/efficiency-indicators/

Sursa: http://www.worldenergy.org/data/efficiency-indicators/

34


RESURSE

INVESTIȚIILE ÎN ENERGIILE REGENERABILE AU CRESCUT CU 17% ÎN 2014

PROIECTE AMÂNATE ÎN ENERGIE, SUB PRESIUNEA PREȚULUI PETROLULUI

PROIECTE DE ȘAPTE MILIARDE DE EUROÎN AUSTRALIA

COSTUL ENERGIEI VERZI – ÎN SCĂDERE, DAR DUBLU FAŢĂ DE COMBUSTIBILII FOSILI

REZERVE CONSTANTE DE GAZE PENTRU ROMÂNIA

Un raport publicat de Organizația Națiunilor Unite arată că, în 2014, China, SUA și Japonia se află între primele trei țări din lume în ceea ce privește inves-

tițiile în energia regenerabilă, scrie Financial Post. Rapor-tul mai arată că, la nivel mondial, investițiile în domeniul energiilor regenerabile, care nu includ energia hidro, au crescut cu 17% în 2014, la aproximativ 270 miliarde dolari. Proiectele de energie solară și eoliană au reprezentat 92% din totalul investițiilor în energii regenerabile în 2014. Creșterea a marcat o revenire la nivel mondial, după doi ani în care investițiile s-au redus față de nivelul absolut atins în 2011. China s-a clasat în fruntea clasamentului privind investițiile în energie regenerabilă, cu cheltuielile în creștere cu 39% în 2013, până la un total de 83 miliarde dolari. SUA și Japonia ocupă următoarele două locuri în top, fiecare investind mai mult de 35 miliarde dolari, în timp ce Canada s-a plasat pe poziția a șasea pentru al doilea an consecutiv, cu investiții de circa 8 miliarde de dolari, dar cu 8% în creștere față de 2013.

Grupuri energetice precum BP, Shell și Chevron au amânat cheltuielile privind noi proiecte de 200 mi-liarde dolari, pentru a proteja dividendele investi-

torilor în urma prăbușirii prețului petrolului pentru a doua oară în acest an, scrie CNBC.com. Declinul cotaţiilor petro-lului este însoţit de evoluţia negativă a preţurilor altor materii prime, cum ar fi cuprul şi aurul, astfel încât Bloom-berg Commodities Index a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii şase ani, pe fondul temerilor provocate de creşterea ofertei şi încetinirea creşterii economiei chineze. Prăbuşi-rea preţurilor petrolului, începând din vara 2014, a avut ca efect amâ-narea a 46 de pro-iecte mari de petrol şi gaze cu rezerve cumulate de 20 de miliarde de barili echivalent de petrol.

Australia va de-bloca inves-tiții de peste

16,9 miliarde euro pentru energia rege-nerabilă, potrivit gru-pului General Electric, citat de publicația aus-traliană The Canberra Times. Noul obiectiv de a produce 33.000 GWh de energie electrică din proiec-te de energie regenerabilă la scară largă până în 2020 „va crea mii de noi locuri de muncă și va crește comenzile pentru sute de companii“ , a declarat șeful GE Australia, Geoff Culbert. Legislația adoptată „liniștește“ industria, după ce investițiile în proiecte de energie regenerabilă au stagnat, pe fondul dezacordului parlamentar asupra a ceea ce ar trebui să fie noul nivel. Parcurile eoliene au fost cel mai mare beneficiar, mai mult de 1.600 de turbine din peste 60 de proiecte fiind construite în peisajul rural.

Costul de producţie a electricităţii din surse rege-nerabile, precum cea solară şi eoliană, a scăzut semnificativ în ultimii cinci ani, dar a crescut în

cazul celei obţinute din gaze naturale, cărbune şi com-bustibil nuclear, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) și preluat de Bloomberg. În raportul Pro-jected Costs of Generating Electricity realizat de către AIE se arată că pentru producerea unui megawatt oră

de energie utilizând gaze naturale, cărbune şi combus-tibil nuclear costul este de 100 de dolari în anul 2015, comparativ cu circa 200 de dolari în cazul energiei solare, care a scăzut însă de la 500 de dolari, cât costa în 2010. Costurile iau în calcul investiţiile, carburanţii şi întreţinerea instalaţiilor şi variază semnificativ de la o ţară la alta, existând diferenţe mari chiar între centralele energetice.

Producția mondială de gaze naturale a fost, anul trecut, de 3.460 miliarde de metri cubi, iar cea a Uniunii Europene de 132,3 miliarde metri cubi (3,8%

din total). Consumul mondial a totalizat 3.393 miliarde metri cubi, din care 386,9 miliarde metri cubi în UE (11,4% din total), transmite Agerpres. SUA ocupă primul loc la nivel mondial în privința producției, cu 728,3 miliarde metri cubi, dar și a consumului, cu 759,4 miliarde metri cubi, fiind urmate de Rusia, cu o producție de 578,7 miliarde metri cubi și un consum de 409,2 miliarde me-tri cubi. Rezervele dovedite de gaze naturale ale Români-ei se cifrau, în 2014, la 100 de miliarde metri cubi și au reprezentat 0,1% din rezervele mondiale.

tex

t SI

MO

NA

GEO

RG

ESC

U

foto

SH

UTT

ERST

OCK

Doriţi să maximizaţi profitul companiei dumneavoastră prin minimizarea costurilor energetice, crescând astfel, competitivitatea afacerii?

Vă invităm să alegeţi oferta de eficienţă energetică de la GDF SUEZ Energy România, ce include:

• auditul energetic;• consultanţă de specialitate (recomandări şi planuri de acţiune, studii de fezabilitate);• soluții tehnice;• facilitatea accesului la soluţii de finanţare;• execuţie şi mentenanţă (facility management).

Alegând oferta noastră de eficienţă energetică, veţi beneficia de un control mai bun al costurilor.

Afacerea dumneavoastră are nevoie de un control sporit al costurilor?

Eficiență energetică

engie.ro

pe engie.ro pentru soluții potrivite fiecărei afaceri

Accesați

ISTORIA ENERGIEI

36


Polistirenul, în forma cunoscută tuturor, este o substanţă termoplastică ce la temperatură ambi-entală se află în stare solidă. La căldură, aceasta

se topește, în acest fel putând fi prelucrată: se toarnă în tipare şi matriţe, formând modele cu detalii extrem de bine definite sau poate fi extrudată în plăci şi foi de grosimi variabile, ce devin din nou solide în momentul răcirii. În starea sa pură, polistirenul este incolor, dur, cu flexibilitate limitată şi poate fi păstrat transparent sau prelucrat, pentru a căpăta diferite culori. Polistire-nul solid este cunoscut ca un compus chimic folosit pe scară largă în producerea celor mai multe tipuri de plastic şi obiecte de plastic: tacâmuri şi veselă de unică folosinţă, modele şi machete, suporturi şi carcase pen-tru CD-uri și DVD-uri, detectoare de fum și o multitudi-ne de materiale de ambalare şi izolare. Capacitatea de permeabilitate şi izolare termică a transformat polisti-renul într-unul dintre cele mai eficiente materiale ener-getice, acesta fiind folosit vreme de zeci şi zeci de ani în construcţii, pentru izolarea locuinţelor, sub forma sa procesată de polistiren expandat sau extrudat.

120 DE ANI, PAS CU PASDescoperirea molculei de bază a substanţei a avut loc în 1839, la Berlin, când farmacistul Eduard Simon a distilat pentru prima dată o răşină (storax) provenită

de la arborele de eucalipt turcesc, Liquidambar Orien-talis. Ceea ce a rezultat a fost o substanţă uleioasă, un monomer, pe care el l-a denumit styrol, iar câteva zile mai târziu a constatat că acesta devenise mai dens, probabil de la oxidarea în contact cu aerul, şi se trans-formase într-un fel de jeleu păstos – styroloxid, oxid de styrol. Lucrurile au rămas în acest stadiu până în jurul anului 1845, când doi chimişti din ţări diferite, englezul John Blyth şi germanul Wilhelm von Hofmann, au reu-şit să refacă procesul de transformare prin sinteză a styrolului, demonstrând că aceasta are loc anaerob, în lipsa oxigenului. Ei au numit metastyrol substanţa ast-fel descoperită, iar analizele făcute independent, mai târziu, au confirmat că noul compus era similar din punct de vedere chimic cu styroloxid-ul lui Simon. Peste alţi 21 de ani, în 1866, chimistul francez Marcelin Berthe-lot a identificat în mod corect formarea metastyrolului din styrol, demostrând că este vorba de un proces de polimerizare. Circa 80 de ani au trecut din nou, până ce, în anul 1919, teza chimistului organic german Hermann Staudinger a demonstrat că încălzirea styrolului la o anumită temperatură declanşează o reacţie în lanţ, din care rezultă macromolecule de polystyrol, ceea ce a condus la materialul ce poartă numele de polistiren. În 1931, compania IG Farben a început oficial fabricarea de polistiren la uzina sa din Ludwigshafen, Germania,

POLISTIRENUL ÎNCEPE SĂ FIE UTILIZAT CA MATERIAL DE CONSTRUCŢIIApariţia și progresul folosirii unuia dintre cele mai răspândite materiale din lume s-au pe-trecut „în salturi“, cu pauze destul de mari între momentele-cheie. Abia la 100 de ani distanță după descoperirea monomerului (molecula de bază), substanţa este sintetizată pentru prima dată. Iar după încă un sfert de secol are loc apariția spumei ultrauşoare, care se întăreşte şi are un potenţial energetic spectaculos. Astfel, în 1959, noul material, denumit EPS sau polistiren expandat, începe să producă o adevărată revoluţie în construcţiile civile şi industriale de pe întreg mapamondul.text ADRIAN CÎLȚAN foto SHUTTERSTOCK

37

folosindu-l în aplicaţii industriale, ca înlocuitor în procesul de turnare a zincului. Cu un an înainte, în Ame-rica, compania Dow Chemicals des-coperise că moleculele polimeriza-te de estiren se leagă covalent şi formează o substanţă solidă – spuma extrudată de polistiren. La solicitarea forţelor armate ameri-cane, spuma extrudată, un materi-al sintetic, ultrauşor şi care plutea, urma să fie folosită ca înlocuitor al lemnului de plută din vestele de salvare ale soldaţilor aflați pe por-tavioanele din Pacificul de Sud. În 1940, în cadrul eforturilor de răz-boi ale Germaniei, tot cercetătorii de la Farben au reuşit construcţia unui reactor care extruda polistire-nul printr-un tunel supraîncălzit, producând pe scară largă spumă de polistiren aglomerat sub formă de granule. Descoperitorii procedurii de exapandare a materialului au fost chimiştii gigantului german

BASF, în 1950, dar cei care au înce-put implementarea folosirii polis-tirenului în construcţii au fost ame-ricanii de la Koppers, din Pittsburgh, Pennsylvania. În 1959, ei au dez-voltat şi au produs pentru prima dată la scară largă polistirenul expandat (EPS), materialul care a cunoscut apoi o producţie şi o răs-pândire cu o creşere aproape expo-nenţială. Merită să subliniem faptul că la doar un an după momentul utilizării sale extinse ca material de construcţii, în 1960, polistirenul

expandat începe să fie produs şi în România, la Combinatul Chimic Borzeşti.

EVOLUȚIE ÎN CONSTRUCȚIIDintre cele două variante de polis-tiren existente, cel expandat, folo-sit cu precădere în construcţii, este un izolator termic foarte bun și, prin urmare, este adesea folosit ca paneluri izolate structural (pa-neluri rigide, cunoscute sub nume-le de „placă-şirag de mărgele“), destinate sistemelor de construc-ţie sau structurilor arhitecturale uşoare, cum sunt grinzile aparente sau stâlpii ornamentali. EPS se fabrică în blocuri mari, realizate din mărgele de polistiren expan-dat, care au o densitate între 10 şi 30 kg/m³, având, de obicei, culoa-rea albă. Ulterior, acestea sunt tăiate în panouri, plăci şi bucăţi cu o grosime de până la 10 centimetri şi sunt folosite pentru izolarea

pereților exteriori ai clădiri-lor, dar şi ca barieră termică la acoperiş, tavane şi pardo-seli, atât la construcţiile noi, chiar în procesul de turnare a plăcilor de beton, cât şi la renovarea celor vechi. Alte utilizări răspândite la scară largă includ ambalarea cu „arahide“, pentru protejarea la transport a produselor fra-gile. Spre deosebire de vari-anta expanadată, polistirenul extrudat (XPS) are o structură celulară închisă, astfel că nu are o permeabilitate la fel de mare la aer şi, deci, capacita-tea de a „respira“ este scăzu-tă. De aceea, după inventarea sa, el nu a fost folosit în forma standard în construcţii şi pentru termoizolarea exte-rioară a faţadelor. Abia în

ultimii ani au apărut pe piaţă plăci de polistiren extrudat cu o con-ductivitate termică de 0,023-0,029 W/mK şi permeabilitate la vapori cu 400% mai bună decât extrudatul XPS standard, astfel încât acestea pot fi utilizate pen-tru izolarea interioară şi exterioa-ră a pereţilor clădirilor, doar că, de regulă, ele nu depăşesc 2 cm gro-sime. În plus, spre deosebire de EPS, XPS are o impermeabilitate net superioară şi o rezistenţă ter-mică la temperaturi scăzute, de aici și succesul său în construcţii.

ȘTIRI

1827 – FOC LA PURTĂTOR Primul chibrit asemănător celui pe care îl folosim astăzi a apărut în 1827, când chimistul britanic John Walker a patentat un sistem de aprindere numit „Congreves“: tije lungi, unse la capăt cu un amestec de sulfură de antimoniu, clorat de pota-siu şi amidon, care înlocuiau „chibriturile chimi-ce“ cu sulf şi zahăr, aparute în jurul anului 1805. Ulterior invenţiei lui Walker avea să apară, în 1835, şi primul chibrit cu fosfor alb, dificil de folosit însă, căci trebuia ţinut în apă şi se aprin-dea de la sine când era scos în aer.

1885 – LIPIREA PRIN SUDAREPrima sudură a fost realizată în 1885 de ingine-rii ruși Nikolay Benardos și Stanislaw Olszewski. Ei au folosit căldura degajată de un arc electric (descoperit de Humphry Davy în 1800) pentru a suda plăcuţele de plumb de la baterii. Peste doi ani, ei au obţinut brevetele pentru procedeul de „sudură cu arc de carbon“, invenţia patentată de tip „torţă cu carbon“ având şi un suport pentru electrod. Aceasta avea să apară oficial în 1890, când americanul C.L. Coffin a obţinut un brevet pentru procesul de sudură cu arc electric.

1890 – LINIE ELECTRICĂ SUBTERANĂ În anul 1890, la Londra a fost inaugurată oficial prima cale ferată de metrou integral electrică și în întregime sub pământ – City & South Railway. De altfel, tot Londra a fost oraşul care a avut prima linie de transport public subteran din lume, London Underground, dată în exploatare în 1863, dar pe care trenurile erau acţionate de locomotive cu abur, problema fumului în tune-luri făcându-le greu de folosit. În prezent, metro-ul din New York are cele mai multe staţii (468) şi kilometri de şine (1.355).

38

Energia solară are șanse mari să devină jucătorul principal pe piața de energie regenerabilă din lume şi, în următorul sfert de secol, va ajunge să înlocuiască treptat sistemele generatoare de energie pe bază de combustibili fosili. Aceasta este concluzia unei analize a specialiştilor energeticieni din OCDE, „clubul ţărilor bogate“, care estimează că investițiile mondiale în do-meniu vor depăşi 12 trilioane de dolari până în 2040, majoritatea sumelor fiind orientată către India, China şi alte ţări din zona Pacific.

Acoperişurile cupanouri solare


A coperişurile verzi“ sau „casele solare“, cum sunt numite tot mai des locuinţele care folo-sesc panouri fotovoltaice montate pe clădire, consumă în acest moment de nouă ori mai

puțină energie decât o locuință standard şi, datorită avan-sului tehnologic rapid, tendinţa este ca în următorii ani diferenţa să fie din ce în ce mai mare în favoarea energi-ei solare. Pornită iniţial în zone izolate, prin programe economice, tendinţa instalării de panouri solare pe aco-perişurile caselor sau firmelor a ajuns să se extindă în majoritatea ţărilor şi să devină pregnantă şi în Europa. Motivul principal este cel economic, căci, în absenţa reţe-lelor clasice de distribuţie a energiei, facturile lunare ale locuinţelor descentralizate tind să devină apropiate de zero. La aceasta se adaugă lipsa penelor de curent şi a variaţiilor de tensiune, care distrug aparatura casnică, lipsa totală a poluării şi faptul că investiţia, deşi destul de mare, se amortizează în mai puţin de zece ani. De altfel, experţii afirmă că până în 2040 instalaţiile autonome ce folosesc energia solară vor deveni competitive, iar clădi-rile vor fi independente din acest punct de vedere, pe măsură ce principalul impediment, acela că bateriile de stocare pentru energie sunt încă destul de scumpe, va fi eliminat de progresul tehnologic. Costurile „acoperişurilor verzi“ au scăzut cu peste 75% din 2009 până în prezent, iar declinul va continua şi în anii ce vin, mai cu seamă că se face simţit tot mai mult şi efectul de profit. Panourile fotovoltaice individuale oferă utilizatorilor posibilitatea de a deveni din consumator vânzător de energie, curentul nefolosit putând fi livrat furnizorului şi introdus în sistem cu ajutorul unui contor bidirecţional, totul controlat simplu şi transparent cu ajutorul unor aplicaţii online.

DE LA CELULĂ LA PANOU FOTOVOLTAICPunctul de pornire a revoluţiei în domeniul valorificării energiei solare datează din 1952, anul în care trei cerce-tători americani au descoperit, la Laboratoarele Bell, din Princetown, New Jersey, că razele de soare pot produce

curent electric dacă ajung pe un material ce conţine siliciu. Aşa au fost create primele celule fotovoltaice, tehnologia care converteşte lumina solară în electricitate. La început mai scumpe şi mai poluante, fabricate pe bază de sulfuri de cadmiu şi arseniură de galiu, apoi tot mai ieftine şi cu-rate, folosind telurul (ceea ce le conferea o productivitate de 14 ori mai mare), răspândirea lor la nivel mondial a asigurat practic utilizarea pe scară tot mai largă a energi-ei gratuite oferite de soare. Valorificarea energiei solare, începută prin anii 1980, atingea, 10 ani mai târziu, 1.000 MW şi depăşea în următorul deceniu 4.000 MW în întreaga lume, pentru ca, în prezent, datorită scăderii continue a preţului celulelor solare (de la 70 de dolari/watt în anii ‘80 la mai puţin de 3 dolari/watt după anul 2000), tot mai multe state să demareze proiecte extinse de folosire a energiei solare pentru încălzirea locuinţelor şi a apei menajere. Şi nu vorbim aici doar despre Japonia, care este lider mondial în producţia de celule solare destinate locu-inţelor şi care, în 2010, producea 4.600 MW din energie solară, sau despre ţări cu o insolaţie remarcabilă, cum sunt Spania, Australia, Kenya sau Pakistan, ci şi despre India, Statele Unite, Israel, Franţa, Italia sau Germania. În toate aceste țări există programe extinse de folosire în con-strucţii a materialelor fotoelectrice pentru economisirea energiei, cele mai multe fiind cunoscute sub denumirea de „10.000 de acoperişuri verzi“. În plus, Fondul Mondial pentru Mediu a subvenţionat câteva proiecte de acest gen în Kenya, Zimbabwe, Republica Dominicană şi India, astfel încât, în 2003, peste un milion de locuinţe foloseau curen-tul electric produs cu celule fotovoltaice, numărul lor continuând să crească.

MAI MULT ÎNSEAMNĂ MAI IEFTINCa urmare a progresului tehnologic, a apariţiei panourilor fotovoltaice cu celule din siliciu monocristalin şi policris-talin, este posibil ca într-un viitor relativ apropiat să construim case şi clădiri întregi, dacă nu chiar oraşe sola-re. Dar dacă în România expansiunea locuinţelor cu aco-

ECONOMIE DE ENERGIE

text ADRIAN CÎLȚAN foto SHUTTERSTOCK

„

39

perişuri fotovoltaice se află într-un stadiu incipient şi destul de puţin eficientizat, în ciuda reglementărilor legale (programul Casa Verde, demarat de administraţia de mediu sau Legea 220-2008, prin care sta-tul român acordă şase certificate verzi pentru fiecare MWh injectat în SEN), în restul lumii evoluţia „solarelor indepen-dente“ are un trend crescător. O scurtă trecere în revistă a tendinţelor mondiale, dată publicităţii într-un raport al Forumului Economic Internaţional, confirmă reorien-tarea investiţiilor de la proiectele-gigant de utilizare a energiilor verzi, considerate mai puţin eficiente pe termen lung, către interconectarea transfrontalieră a marilor parcuri şi, mai ales, către subvenţionarea sistemelor solare fotovoltaice independen-te. Numai în Europa, capacitatea „centrale-lor verzi“ construite a ajuns la o capacitate de 130 GW (deşi cererea a rămas în mare parte aceeaşi în ultimii zece ani), iar chel-tuielile de implementare a energiei rege-nerabile au depăşit 150 de miliarde de dolari, în condiţiile în care emisiile de carbon pe unitate energetică generată au scăzut cu doar 1%, iar profitabilitatea investiţiilor a fost sub-optimă, coborând de la 11% la 6%. În cazul panourilor foto-volatice autonome însă, problema tehnică principală, cea a stocării energiei pentru perioadele fără soare, tinde să devină eficientă, în condițiile în care preţul ener-giei stocate şi livrate din bateriile cu litiu a

scăzut de la 800 $ în 2009 la 600 $ în 2014 şi se estimează că în 2020 va fi sub 200 $. În plus, preţul panourilor solare fotovoltai-ce a scăzut şi el din 2008 până în prezent cu aproape 80% şi continuă să scadă, astfel că cele mai performante centrale solare fotovoltaice produc curent electric la prețul de 0,1 $ pe kWh.

DE LA „CENTRALE VERZI“ LA „ACOPERI-ŞURI VERZI“China este de departe liderul mondial în montarea de panouri solare: 52 milioane de metri pătraţi, iar autorităţile progno-zează că până în 2025 cifra se va cuadru-pla. În ciuda acestui avantaj, acum vin puternic din urmă ţări cu potenţial foto-voltaic individual în creştere masivă, cum sunt Statele Unite, Germania, Spania sau Elveţia şi, mai cu seamă, Australia, unde numărul sistemelor solare instalate în

gospodăriile de pe continent a crescut de patru ori față de anul 2011. Cel mai recent raport al Australian Bureau of Statis-tics arată că prețul pe watt de energie solară a scăzut în ultimii ani şi dacă, în 2011, 5% din gospodării aveau un sistem solar de acoperiş instalat ori un sistem de apă termală (sau ambele), în prezent, numărul acestora a depăşit 19%. Adică una din cinci locuinţe a ales să îşi instale-ze un sistem fotovoltaic, iar un sondaj efectuat la începutul acestui an confirmă că nouă din zece gospodării australiene iau în considerare trecerea pe energie solară şi renunţarea la sistemul clasic. La capitolul investiţii solare europene con-duce Germania: deşi în Spania există cu 65% mai multă radiaţie solară decât în Germania, nemţii au instalat de peste şase ori mai multe panouri fotovoltaice decât ibericii, capacitatea totală de generare a energiei solare ajungând la 33 GW în Ger-mania, faţă de doar 6 GW în Spania. O menţiune aparte i se cuvine Franţei, unde o investiţie de peste 30 de milioane de euro a fost făcută la Nisa, oraş puternic implicat în energia neconvenţională. Un sistem inteligent casnic-industrial de generare a energiei solare şi de stocare a acesteia pe trei niveluri de baterii de litiu a fost aplicat iniţial pentru 300 de familii şi 11 unităţi industriale, iar apoi s-a extins, urmând ca Riviera să devină prima zonă franceză independentă energetic.

Experţii afirmă că până în 2040 instalaţiile autonome ce folosesc energia solară vor deveni competitive, iar clădirile vor fi inde-pendente din acest punct de vedere.

40


TEHNOLOGII DE vÂRF

Un cablu de alimentare submarin este programat să lege hidrocentralele norvegiene de par-curile eoliene germane începând cu anul 2020, în cadrul unuia dintre cele mai ambițioase pro-iecte energetice, NordLink. Astfel, un centru de interes pentru Europa, puterea hidroenergetică a Norvegiei ajunge să joace un rol important în revoluția energetică declanșată de sursele regenerabile.

NORVEGIA –NOUL IZVOR DE ENERGIEAL EUROPEI?

text SIMONA GEORGESCU foto SHUTTERSTOCK

Tonstad

Wilster

41

Pentru Germania, cei 623 de kilo-metri de cablu submarin care o vor uni energetic cu Norvegia

reprezintă un pas major spre un alt viitor energetic. Cablul de înaltă tensi-une ce urmează a fi instalat va avea o putere de 1.400 MGW și se așteaptă să se adapteze perfect la fluctuația de energie a Germaniei, obținută din surse eoliene și solare. Acesta va deveni funcțional din 2020, fiind o investiție de aproape două miliarde de euro. Ast-fel, prin proiectul NordLink, Norvegia își întărește rolul de rezervor de ener-gie pentru Europa, în condițiile în care există deja cabluri submarine func-ționale, amplasate către Olanda, Suedia și Danemarca. Mai mult, guvernul bri-tanic susţine că urmează să decidă dacă va realiza și Marea Britanie o asemenea conexiune cu Norvegia. „Acest cablu îi va oferi Marii Britanii posibilitatea de a importa o cantitate semnificativă de hidroenergie, și în acest fel vom putea stoca energia sola-ră și eoliană produsă de noi. Este un proiect care ne va ajuta să ne facem depozite de energie și să menținem un preț scăzut pentru aceasta“, declară Ed Davey, Secretarul Marii Britanii pentru Energie și Schimbarea Climei, pe site-ul www.dw.com. Până când Anglia va lua decizia finală, în 2019 este deja progra-mat ca un asemenea cablu submarin să unească energetic Danemarca și Norve-gia. De asemenea, Comisia Europeană este un susținător important al expan-siunii proiectului și asigură suportul financiar necesar în acest sens.

PROGRESUL GERMANIEI PENTRUENERGIA REGENERABILĂProiectul NordLink este un joint ven-ture între grupul norvegian de stat, Stattnett, cel german, TenneT și KfW IPEX Bank. Cei 623 de kilometri de cablu submarin (dintre care 500 de km se vor afla în totalitate sub apă) vor conecta Tonstad, în sudul Norvegiei, de Wilster, din landul german Schleswig-Holstein. Cablul va avea o capacitate totală de 1.400 MGW, echivalentul energiei produse de un reactor nuclear.Această decizie a Germaniei vine în

contextul incidentului nuclear de la Fukushima, de pe 11 martie 2011, moment în care, în urma unei analize riguroase a propriei piețe de energie, Germania a decis ca până în 2022 să renunțe complet la energia nucleară și să se concentreze în principal pe dez-voltarea de resurse alternative: electri-citate din parcuri solare și eoliene.Construirea sistemului NordLink a înce-put deja, după momentul semnării con-tractului dintre TenneT, Statnett și KfW IPEX Bank și Nexans Norway, pe data de 25 martie 2015. Nexans va realiza și va instala cablul de înaltă tensiune pe zona maritimă a Norvegiei și Danemar-cei, adică 362 km. La rândul său, ABB va continua construirea și instalarea cablului pe zona Germaniei. În ultimul semestru al anului 2019, proiectul NordLink urmează să intre în probe, iar din 2020 este programat să fie complet operațional.„Acesta este un pas major către o piață de energie europeană mult mai integra-tă și o contribuție importantă la tran-ziția energetică a Germaniei. Cu acest interconector vom putea face schimbul de energie între două sisteme comple-mentare, pe de o parte producția cres-cută a Germaniei în zona energiei eoli-ene și solare, pe de altă parte producția de energie hidro a Norvegiei“, declara Mel Kroon, CEO TenneT, în momentul semnării contractului, preluat de site-ul www.dw.com. Auke Lont, CEO Statnett, l-a completat, susținând că „Interconec-torul va contribui la un sistem energetic eficient și responsabil față de mediu. Va spori posibilitatea de a garanta sufici-entă electricitate pentru consumatori și va aduce un plus de valoare companii-lor din ambele țări implicate în sistemul de producție de energie. Decizia de a investi în NordLink întărește crezul nostru că viitorul este electric“, spune Auke Lont. Tot conform site-ului www.dw.com, Markus Scheer, membru al boardului de management KfW IPEX Bank, susține că „Sistemul NordLink este unul dintre principalele proiecte energetice europene și va avea un impact major asupra acestei pieţe euro-pene. Finanțarea acestui proiect împre-

ună cu partenerii europeni este o piatră de temelie pentru Germania și un pro-iect important pentru KfW. Suntem mândri că facem parte din el“.De altfel, reprezentanții landului ger-man Schleswig-Holstein sunt promotori constanți ai surselor de energie regene-rabilă, iar din 2020 își propun să trans-forme această provincie germană într-un exportator major de energie eoliană.

SCHIMB ENERGETICGERMANO-NORVEGIANLegarea producției hidro a Norvegiei de energia eoliană și solară a Germaniei va aduce beneficii pentru ambele țări. De exemplu, dacă Germania va avea un surplus de energie eoliană, acesta va putea fi exportat către Norvegia prin NordLink, iar rezervoarele sale vor funcționa ca depozite naturale pentru energia eoliană, menținând apa în rezervoare. În sens invers, Germania va putea importa energie hidro atunci când cererea sa este ridicată și nu poate fi acoperită din sursele proprii.

CONEXIUNE DEJA EXISTENTĂÎNTRE NORVEGIA ȘI DANEMARCAUn cablu de 140 kilometri, ce traver-sează strâmtoarea Skagerrak, între sudul Norvegiei și nordul Danemarcei, este prima conexiune de acest gen rea-lizată între cele două țări încă din anul 1993. Numit Skagerrak 4, convertorul de înaltă tensiune transformă energia

BENEFICIILEINTERCONECTĂRII SUBMARINE

- Energia este exportată în Nor-vegia din Danemarca, Germania, Olanda și Marea Britanie în perioa-da de producție ridicată de energie eoliană/solară și este importată de aceste țări în momentele în care producția lor este scăzută;- Durata minimă a acestui schimb energetic este de o oră;- Energia poate fi exportată ori-când este nevoie din Norvegia.

42


clasică în cea de înalt voltaj și viceversa prin trei cabluri HVDC, cu o capacitate combinată de 1.000 MGW, fiind dovada faptului că schimbul de energie hidro și eoliană este funcțional. Conform Agenției Energetice Daneze, acești interconectori îi oferă Danemarcei posibilitatea de a fi un jucător principal pe piața energiei eoliene, în contextul în care producția de energie eoliană pe care o înregistrează depășește cererea țării, de 42,1%. Prin conexiunea cu Norvegia, turbinele hidroelectrice norvegiene înceti-nesc ritmul în clipa în care sursa de energie vine din partea Danemarcei, în acest fel existând posibilitatea de stocare. Iar atunci când vremea nu este prielnică pentru producția eoliană a Danemarcei, rezervele realizate prin cablurile Skagerrak întorc energia în Danemarca.

CÂTĂ ENERGIE SOLARĂ ȘI EOLIANĂ POATE STOCA NORVEGIA?Ånund Killingtveit, profesor în hidraulică și mediu la Universitatea de Științe și Tehnică a Norvegiei, susține că ţara sa poate fi un jucător important pe această piață a energiei obţinute din surse regenera-bile. Conform site-ului http://euanmearns.com, Kil- lingtveit a coordonat un program de cercetare de 5,7 milioane dolari în cercetarea rezervoarelor hidro și a ajuns la concluzia că cele existente pe teritoriul Norvegiei pot „transfera“ cu ușurință 25 GW de ener-gie, fără să afecteze în vreun fel mediul înconjurător. Cheia, susţine el mai departe, constă în instalarea de pompe care să transfere apa de la un rezervor mai

mic la unul mai mare, aflat în apropiere, care să și stocheze energie, nu doar să o transporte.Prin urmare, țări precum Olanda (conectată de Nor-vegia prin cablul NorNed), Danemarca (conectată de Norvegia prin Skagerrak 4), Germania (se va conecta cu Norvegia prin NordLink în anul 2020), Marea Bri-tanie (se va uni cu Norvegia prin cablul NSN în anul 2021) și Scoția (a anunțat că se va conecta cu Norve-gia prin NorthConnect în viitorul apropiat) au realizat sau vor realiza acest parteneriat cu Norvegia pentru că rezervoarele acestei țări sunt considerate baterii de alimentare cu energie la o scară largă, ce pot fur-niza cantități mai mari sau mai mici, în funcție de necesități, fără a afecta în vreun fel producţia internă. Cu alte cuvinte, putem vorbi de o situație de câștig pentru toate părțile implicate, inclusiv pentru Norve-gia. De exemplu, Germania, pentru că nu poate stoca surplusul de energie eoliană și solară produs în peri-oadele prielnice, îl va putea depozita în rezervoarele Norvegiei, care, prin acest suport, va face bani vân-zând energia stocată. Într-adevăr, Norvegia ocupă o poziție privilegiată în privința producției de hidroe-nergie, având în vedere condiţiile geografice prielni-ce, dar asta nu înseamnă că a fost și un exportator la fel de important, regulile producției peste nevoile necesare fiind însușite în urma dezvoltării acestor proiecte. De exemplu, într-o săptămână, cererea de energie a Norvegiei se ridică la 11 GW, în timp ce în Marea Britanie, pentru același interval de timp, are loc o cerere de 28 GW, dintre care circa 3.5 GW vin din import.

Indiferent de oferta aleasă, contractați rapid și simplu!

Dacă sunteţi client persoană juridică şi doriţi o ofertă de furnizare electricitate, GDF SUEZ Energy România vă pune la dispoziţie multiple avantaje încorporate în ofertele noastre de energie electrică.

Electricitate pentru afacerea dumneavoastrăGDF SUEZ Energy România vă pune la dispoziție multiple avantaje încorporate în ofertele noastre de energie electrică.

Oferta GDF SUEZ FixOferta negociată• Simplitate

• Predictibilitate

• Stabilitate

Special gândită pentru a vă oferi vizibilitate asupra bugetului, oferta vă sprijină în deciziile de afaceri prin:

Pe baza unei analize, un consilier vă va propune o ofertă adaptată prin care beneficiați de:

• Transparență• Flexibilitate• Preț avantajos

Odată devenit client GDF SUEZ Energy România, veţi beneficia de:

• acces la toate informațiile de care aveți nevoie prin Agenția online Plus și posibilitatea de a gestiona mai multe coduri de client în același cont; • serviciul gratuit de transmitere a facturii prin e-mail; • soluții complexe dedicate eficienței energetice; • informații din energie în revista Oxygen și newslettere dedicate.

GDF SUEZ Energy România, garanţia lucrului cu o echipă de specialişti dedicaţi ce oferă permanent consiliere şi asistenţă.

engie.roengie.ro

Accesați Business Plus, consultați ofertele de furnizare electricitate și transmiteți datele de contact împreună cu documentele indicate pe adresa [email protected].

GEMENELE ȘI BĂLENI –două localități importante pe harta eoliană a GDF SUEZ Energy România

PARCUL EOLIAN GEMENELE

GDF SUEZ Energy România își dorește să devină un jucător de bază pe piața producției de energie electrică din România, în contextul în care, în

general, energia regenerabilă ocupă un loc important în strategia de dezvoltare a Grupului. Parcurile Geme-

nele și Băleni, dezvoltate în ultimii ani, funcționează cu turbine eoliene cu rotor tripală, au cutii de viteză ce multiplică viteza de rotație a rotorului până la aproxi-mativ 1.500 ture/minut, centrul rotorului fiind situat la aproximativ 100 m deasupra solului.

Primul parc eolian construit de GDF SUEZ Energy Româ-nia pe teritoriul țării noastre este localizat în comuna Gemenele, județul Brăila, și a fost achiziționat de la compania Belrom, un dezvoltator din domeniul imobiliar. Proiectat pentru a avea o capacitate instalată de 48 MW (echivalentul unui consum anual a circa 50.000 de gos-podării din România), cele 21 de turbine de câte 2,3 MW fiecare sunt livrate și instalate de către compania Sie-mens. Lucrările electrice și mecanice, ca și execuția construcției civile, au fost efectuate de companiile Via-rom și Energobit.Prin acest proiect de investiție în energia verde în județul

Brăila, GDF SUEZ Energy România contribuie atât la dezvoltarea economică a zonei, cât și la prosperitatea socială a comunității locale, prin numeroase donații sau proiecte comunitare. De altfel, în cadrul evenimentului organizat de companie cu ocazia începerii lucrărilor, Eric Stab, Președinte Director General al GDF SUEZ Energy România, declara: „Acest proiect reprezintă o etapă importantă a diversificării activității GDF SUEZ Energy România, prin intrarea pe piața de producție de electri-citate. Dezvoltarea lui se va realiza având la bază trei principii fundamentale: parteneriatul cu autoritățile locale, implicarea în comunitate și dezvoltarea durabilă“.

- Perioadă implementare: martie-decembrie 2012-21 turbine eoliene Siemens de 2,3 MW – 101 m

-14 km drumuri interioare

-17 km de cablu 20kV, 6,4 km de cablu 110 kV

-1 stație 20/110 kV, cu un condensator de 67 MVar

-1 clădire administrativă

- Licență energie eoliană pentru 47,5 MW

- Operativ comercial din 29 ianuarie 2013


INVESTIȚII

Cu un total de 97,5 MW operaționali, însumați de cele două parcuri eoliene dezvoltate pe teritoriul țării noastre și devenite operaționale între 2012-2013, GDF SUEZ Energy România se poate lăuda cu o producție anuală de aproximativ 240 GWh.

text SIMONA GEORGESCU foto GDF SUEZ Energy România

44

PARCUL EOLIAN BĂLENI

Parcul eolian Băleni din județul Galați a însemnat o investiție de 90 de milioane de euro. Pentru realizarea sa, GDF SUEZ Energy România a achiziționat firma de proiect Alizeu Eolian, iar dezvoltarea a fost realizată cu finanțare parțială din surse proprii, restul sumei necesa-re venind din contractarea unui credit extern. Ca și în cazul parcului eolian Gemenele, și în Băleni, GDF SUEZ Energy România se implică în numeroase proiecte comu-nitare. Astfel, în perioada august–octombrie 2014, în urma proiectului „O școală nouă, un viitor mai bun“, împreună cu primăria locală și Habitat for Humanity România, compania a renovat școala gimnazială, oferin-du-le celor peste 200 de elevi posibilitatea de a se bucu-ra de condiții mai bune pentru studiu. Școala nu a mai fost renovată de 25 de ani, în urma acestui proiect ea fiind complet reabilitată și eficientizată energetic. „Ne bucu-răm să putem reda copiilor, cadrelor didactice din Băleni și, implicit, întregii comunități o școală nouă, primitoare, care asigură condițiile propice derulării unui act edu-cațional de calitate“, a declarat Eric Stab, Preşedinte

Director General GDF SUEZ Energy România, în momen-tul inaugurării noii școli.General Electric – partenerul tehnic de la BăleniPe lângă furnizarea, construcția și punerea în funcțiune a celor 20 de turbine eoliene din parcul Băleni, în sarcina companiei General Electric (GE) se află și asigurarea ser-viciilor de service pentru buna funcționare a parcului. Contractul de service include și monitorizarea activității cu sistemul SCADA GE. În plus, GE asigură suport local permanent și colaborează cu centrele GE locale de service și distribuție de componente pentru a maximiza disponi-bilitatea și producția proiectului. „Tehnologia avansată de turbine eoliene și serviciile GE vin în întâmpinarea cerințelor regiunilor noastre aflate în dezvoltare, furni-zând electricitate într-un regim de înaltă eficiență și fia-bilitate acolo unde este cea mai mare nevoie și suntem încântați să realizăm primul proiect împreună cu GDF SUEZ Energy România“, declara Pierre Viallefond, Direc-tor de Vânzări pentru divizia de energie regenerabilă Europa, GE, în momentul anunțării proiectului eolian.

- Perioadă implementare: martie-decembrie 2013-20 turbine eoliene General Electric de 2,5 MW – 103 m

-13 km drumuri interioare

-21 km de cablu 20kV, 10 km de cablu 110 kV

-1 stație 20/110 kV, cu un condensator de 6 MVar

- Licență energie eoliană pentru 50 MW

- Operativ comercial din 16 decembrie 2013

45

46

Cogenerarea este o soluţie de înaltă eficienţă, ce urmăreşte optimizarea costurilor energetice, având o piaţă cu un potenţial ridicat și în continuă dinamică, atât pentru construcţii indus-triale, cât şi pentru imobile de birouri sau locuinţe. Răspândirea pe scară largă a tehnologiilor de cogenerare contribuie la eliberarea presiunii asupra dezvoltării reţelei de electricitate în zonele izolate, precum şi la preocupările crescânde ale consumatorilor privind optimizarea consumurilor energetice.

COGENERAREA,PROCESUL DE PRODUCERE SIMULTANĂA ENERGIEI TERMICE ȘI ELECTRICE


Î n contextul preocupărilor pentru o dezvoltare dura-bilă, prin reconcilierea celor trei componente ale sustenabilităţii – mediul înconjurător, cerinţele sociale şi cele economice – care se materializează

prin progresul tehnologic, măsurile de eficienţă energetică, creşterea flexibilităţii sistemului energetic naţional (SEN) (ca urmare a pătrunderii generării energiei electrice din surse regenerabile) și perspectiva dezafectării pe termen mediu a capacităţilor de producere a energiei electrice uzate moral și fizic (care nu mai îndeplinesc standardele europene de mediu) se simte nevoia concentrării atenţiei dinspre generarea de energie electrică centralizată spre cea descentralizată, dedicată consumatorului.Cogenerarea este tehnologia care poate susţine această tendinţă şi poate oferi o alternativă viabilă la producţia centralizată din centralele mari, convenţionale. Prin natu-ra sa, cogenerarea are o eficienţă mai mare şi o unitate de cogenerare poate fi proiectată conform nevoilor consu-matorului final, oferind eficienţă ridicată, evitând pierde-rile din reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice şi crescând flexibilitatea SEN.

În baza experienţei de care Grupul ENGIE dispune atât la nivel local, cât și la nivel global în sectorul realizării de

proiecte energetice, intenţia companiei este de a colabora cu posibili beneficiari, pentru a vedea dacă specificul de producţie poate conduce la îndeplinirea condiţiilor pentru implementarea unui proiect de cogenerare care să deter-mine reducerea consumurilor energetice prin producerea parţială (sau totală) a energiei electrice şi a agentului ter-mic (necesar în procesele tehnologice), precum şi la redu-cerea emisiilor de CO₂. Un astfel de echipament de coge-nerare ar putea să funcţioneze în paralel cu echipamente-le deja existente ale unităţii de producţie utilizate pentru producerea de agent termic (de exemplu: apă caldă, abur, aer cald).Astfel, prin implicarea GDF SUEZ Energy România, compa-niile industriale pot primi răspuns la următoarele întrebări care apar în mod automat: Este posibilă instalarea unei unităţi de cogenerare în companie? Cât va costa? Este rentabil? Cât din necesarul meu de căldură poate fi produs prin cogenerare? Ce putere trebuie să instalez? Voi consu-ma integral sau voi vinde electricitatea produsă? Voi beneficia de vreo schemă-suport? Despre toate aceste aspecte importante din domeniul energetic, despre tehnologia cogenerării și impactul aces-teia asupra consumurilor de energie ne-a oferit detalii Paul Decuseară, Șef Serviciu Dezvoltare GDF SUEZ Energy România împreună cu colegele sale, Drăgoi Simona (Dez-voltator Business) și Matei Daniela (Dezvoltator Business Senior)

Care sunt principiile tehnice pe care se bazează tehno-logia cogenerării?

P.D.: Principiul cogenerării se bazează pe pro-ducţia simultană de electricitate şi agent

termic într-un singur sistem. Practic, într-un proces de cogenerare, un motor termic (turbină cu abur sau cu gaze, motor cu ardere internă) acţionează un generator electric care produce energie electrică, iar căldura eva-cuată (abur, gaze de ardere şi/sau înmagazinată în lichidele de răcire) este recuperată într-un cazan recu-

interviu - paul decuseară


Beneficiile pentru consumator în urma pro-ducerii energiei electrice şi termice prin cogenerare sunt realizarea de economii la factura de energie prin producerea de ener-gie în cogenerarea de înaltă eficienţă și asi-gurarea continuităţii alimentării în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică din reţeaua naţională. De asemenea, cogene-rarea poate fi folosită în mod insular (fără conectare la reţeaua electrică naţională) sau în paralel cu aceasta (conectare la reţeaua electrică).

47

perator în care se produce abur tehnolo-gic sau agent de încălzire.

De ce cogenerarea este considerată cea mai eficientă soluție din perspectiva con-sumurilor energetice?

P.D.: Scopul fundamental pe care îl urmăreşte cogenerarea este

acela de a utiliza cât mai eficient posibil energia conţinută în combustibil: rezultatul va fi un consum mai scăzut de combustibil şi, în consecinţă, un impact mult mai redus asupra mediului. Pe lângă o instalare sim-plă şi rapidă, cogenerarea oferă o flexibi-litate şi disponibilitate crescute. Cogenera-rea, adesea, înlocuieşte achiziţionarea de electricitate din SEN şi arderea gazului natural sau a altui combustibil pentru pro-ducerea de agent termic. Conform diagra-melor de fluxuri de energie, în cazul coge-nerării, în general, se obţine o eficienţă energetică crescută de aproximativ 90% în comparaţie cu 62% în cazul tehnologiilor clasice, care produc cele două tipuri de energii în sisteme diferite. Întrucât agentul termic şi electricitatea se generează local, evitând pierderile din sistem asociate

producerii centralizate, în general, cogene-rarea este o soluţie de înaltă eficienţă.

Care ar fi costurile pentru implementarea producţiei de energie în cogenerare la nivel industrial şi ce economii de energie

ar genera o astfel de investiţie?

P.D.: Costurile pentru implementarea la cheie a unui proiect de cogene-

rare pot varia, având în vedere că astfel de inițiative au multe specificităţi. Dacă ar fi să dăm un interval, atunci estimăm între 500 şi 1.500 euro/kWe, întrucât aceste costuri conţin, pe lângă pe cel specific cu echipa-mentele, şi costurile cu dezvoltarea şi obţi-nerea avizelor şi autorizaţiilor pentru pro-iect. Cogenerarea utilizează agregate com-plexe cu valoare ridicată. Pentru a se putea obţine economii suficiente, care să acopere efortul investiţional, acestea trebuie să fie utilizate cât mai multe ore într-un an, la încărcări cât mai mari. O durată de funcţio-nare de peste 7.000 h/an poate fi considera-tă drept una din regulile de bază necesare pentru ca o investiţie într-un echipament de cogenerare să fie justificată. Cogenerarea poate să ofere economii semnificative la costurile cu energia electrică şi termică, întrucât oferă randamente superioare solu-ţiilor clasice. În plus, permite realizarea unor economii de energie la clientul final de până la 30%, asigurând beneficii obiective, măsu-rabile şi cuantificabile. Aceste economii se

bazează pe faptul că aproximativ jumătate din tariful de furnizare a energiei electrice reprezintă costurile cu producerea electrici-tăţii, restul fiind tarifele de sistem (transport, distribuţie, componenta de cogenerare). Astfel, în mod evident, cogenerarea, deoare-

ce generează energie electrică la punctul de consum, evită anumite costuri, conducând astfel la economii cu factura de energie electrică.

Care este perioada de amortizare a unei astfel de investiţii, raportat la economiile de consum pe care le generează?

P.D.: Cogenerarea utilizează agrega-te complexe cu valoare ridicată,

iar recuperarea investiţiei în acestea de-pinde de mulţi factori: numărul de ore de funcţionare la încărcare maximă, nivelul de tensiune, costurile actuale ale benefici-arului şi, nu în ultimul rând, schema-suport. Dacă toţi aceşti indicatori se află la valori optime, perioada de recuperare a investi-ţiei este între 4 şi 6 ani.

Consideraţi că actuala legislaţie din Româ-nia vine în sprijinul unor astfel de proiecte sau sunt necesare modificări ale legislaţiei pentru ca producţia în cogenerare să devi-nă atractivă?

P.D.: În România, există prevederi legale care privesc doar cogene-

rarea de înaltă eficienţă, în acest sens e- xistând o schemă-suport aplicabilă pentru 11 ani (din 2009 până în 2023), care poate fi accesată doar de investitorii în proiecte cu capacitate instalată de peste 1 MWe. Deşi sunt discuţii privind extinderea sche-mei-suport şi pentru proiecte cu capacita-te instalată de până la 1MWe, până în acest moment nu există cadrul legal aplicabil. Legislaţia vine în sprijinul proiectelor, aspect care se vede în piaţă, însă investi-torii sunt puţini, iar piaţa nu este suficient informată pentru a exista beneficiari inte-resaţi să implementeze proiecte de coge-nerare şi nu se cunosc suficiente detalii despre economiile ce ar putea fi obţinute în urma finalizării unui astfel de proiect.

100

35

55 55

5510

52

35Transportul și Distribuția

electricității

100Unități

combustibil

145Unități

combustibil

90

55

3

Producţie de energie în cogenerare ŋtot = 90%

ŋelec = 35%

ŋth = 55%ŋth = 100%

ŋelec = 42%

Unitatecogenerare

Boiler

Mixproducție

electricitate

Producție de energie electricăşi energie termică din surse separate

ŋtot = 90%

Necesarelectricitate

Necesartermic

Pierderi

Comparație între fluxurile de energie şi combustibil la producerea separată a electrici-tăţii şi căldurii şi, respectiv, cu cogenerare.

Acum și mai multă predictibilitate și vizibilitate asupra prețului

Oferta de furnizare gaze naturaleGDF SUEZ Predicto destinată clienților noncasnici

preț fix lei/MWh*, garantat pentru următoarele

28 luni, începând cu 1 septembrie 2015;

predictibilitate și simplitate, indiferent de evoluția pieței, pentru a

vă putea gestiona mai bine costurile;

mai multă vizibilitate și stabilitate asupra prețului până la data de

31 decembrie 2017.

*Perioada de valabilitate a ofertei-tip de furnizare gaze naturale este 1 august 2015 – 31 decembrie 2015. Contractul este valabil pe perioadă nedeterminată, valabilitatea prețului fiind de la 1 septembrie 2015 până la 31 decembrie 2017.

Ofertă supusă unor termene și condiții.

engie.ro

Acum și mai multă predictibilitate și vizibilitate asupra prețului

Oferta de furnizare gaze naturaleGDF SUEZ Predicto destinată clienților noncasnici

preț fix lei/MWh*, garantat pentru următoarele

28 luni, începând cu 1 septembrie 2015;

predictibilitate și simplitate, indiferent de evoluția pieței, pentru a

vă putea gestiona mai bine costurile;

mai multă vizibilitate și stabilitate asupra prețului până la data de

31 decembrie 2017.

*Perioada de valabilitate a ofertei-tip de furnizare gaze naturale este 1 august 2015 – 31 decembrie 2015. Contractul este valabil pe perioadă nedeterminată, valabilitatea prețului fiind de la 1 septembrie 2015 până la 31 decembrie 2017.

Ofertă supusă unor termene și condiții.

engie.ro

Malmö este un oraș care a trecut prin schim-bări majore în ultimii ani, scopul principal fiind ca până în anul 2020 activitățile din

interiorul său să fie neutre din punct de vedere ener-getic, iar până în 2030 să funcționeze în întregime cu energie regenerabilă. De altfel, în acest moment aproape 30% din electricitatea consumată este rege-nerabilă, iar acest lucru se realizează prin prezența instalațiilor fotovoltaice din oraș și cel mai mare parc eolian, aflat la 10 km în largul coastei. Pentru cineva care a vizitat Malmö la sfârșitul anilor 1980, când funcționa șantierul naval Kockums, iar atmosfera generală era una gri, această nouă imagine a orașului, prin construirea de noi universități, a unui pod de 22 de kilometri între Malmö și Copenhaga și atragerea de noi afaceri pare ireală.

Cât este de fezabilă sustenabilitatea din Malmö?În clipa în care industria a dispărut din Malmö, autoritățile au luat decizia construirii Western Har-bour. Este vorba despre o fostă zonă industrială foarte poluată, transformată într-una rezidențială și cu un cartier de business, cu locuințe cu un consum energetic redus și acoperișuri verzi. De asemenea, în Malmö toată lumea merge cu bicicleta, pe cei 420 km de pistă de biciclete, orașul fiind considerat al 6-lea recomandat bicicliștilor la nivel global. În Augus-tenborg Ecocity, zona rezidențială aflată la 1 kilome-tru distanță de centrul orașului, se află acum cele mai mari grădini pe acoperiș din lume, în condițiile în care în anii 2000 aici exista un teren părăsit, căruia nu îi dădea nimeni prea multă importanță. Dar repre-zentanții orașului au avut curajul să dezvolte un plan

ecologic ce prevedea prezența a 10.000 m² de ve- getație pe acoperișuri, în acest fel oprindu-se și inun- dațiile din zonă.

Proiectul „Bo01 – City of Tomorrow“ Acesta a început în 2001, cu scopul de a răspunde cererilor locuitorilor Suediei din Malmö, care au pari-at pe beneficiile sustenabilității și au fost dispuși să facă sacrificiile necesare în acest sens. „A fost o pro-vocare pentru viitor“, declara Eva Dalman, unul din arhitecții implicați în proiect, preluată de cnn.com. Iar provocarea s-a reflectat într-un mix de arhitectură, estetică și reciclare, toate dezvoltate într-o zonă subutilizată.Astfel, în locul în care a fost cândva șantierul naval, acum se află o turbină eoliană ce asigură cea mai mare parte din electricitatea necesară, trotuarele și pistele pentru bicicliști au prioritate, apa este drenată printr-o serie de iazuri și canale, terasele sunt acoperite cu mușchi, iar rezervoarele geotermale subterane asi-gură căldura necesară în timpul iernii și răcoarea pentru zilele de vară. De asemenea, de aproape zece ani, Suedia folosește biometan pentru transportul public, inițiativă susținută de mai multe state europe-ne. Chiar și furtunile, cândva un eveniment meteo de temut, sunt acum folosite pentru a colecta apa. „Am învățat enorm de la Bo01“, spune Christer Larsson, director al planului orașului Malmö, preluat de site-ul cnn.com. „Ne-am gândit la ceea ce am făcut și de ce a ieșit atât de bine.“ De altfel, principiile experimenta-le ale acestui proiect încep să fie folosite și în alte orașe, precum Tangshan, în China, unde autoritățile construiesc un cartier eco de 30 km pătrați.

MALMÖ –ORAȘUL VERDE AL SUEDIEI

ECOLOGIE

50


Orașul suedez Malmö are 600.000 de locuitori și este al treilea ca mărime din Suedia. Nimic special până acum. Dar fostul centru industrial în declin, cu numeroase platforme dezafectate, a reușit să fie transformat într-un oraș dinamic, verde și eficient din punct de vedere energetic grație programului „Bo01 – City of Tomorrow“.


51

NATURAAceasta este prezentă în oraș grație unui plan foarte bine pus la punct. Vegetația variată și bogată din parcuri, grădini, de-a lungul străzilor și în piețe are un efect semnificativ asupra sănătății locui-torilor și vizitatorilor. În plus, se folosesc soluri care permit asimilarea apei venite de la ploaie, iar pereții și acoperișurile clădirilor sunt folosite pentru terasele verzi și plantele care pot crește pe verti-cală. Vegetația și apa pe care o atrage aceasta au o contribuție pozitivă la mediul urban din mai multe puncte de vedere: sunt spații de recreere, îmbună-tățesc clima locală, reduc zgomotul și riscul de inundație.

CLĂDIRILECasele nu au un look ecologic special, motiv pentru care este imposibil să spui, doar privind din exterior, ce soluții au fost alese pentru sustenabilitate ecologi-că. Multe case din zona Bo01 sunt echi-pate cu tehnologii avansate, pentru a reduce consumul, în timp ce altele se bazează pe tehnici mai simple. Dar toate casele noi din Malmö sunt izolate astfel încât să conserve căldura iarna, iar feres-trele sunt eficiente din punct de vedere energetic pentru a minimiza pierderea ei. Energia din sistemul de ventilație este refolosită pentru a încălzi radiatoarele și apa, în timp ce atmosfera din casă este foarte plăcută.

SISTEMUL DE RECICLAREAu fost testate numeroase metode pen-tru colectarea resturilor menajere. Cele mai multe locuințe au acces la un sistem de colectare subteran, capabil să trans-porte resturile fără a mai fi nevoie ca mașinile de gunoi să circule în zonele rezidențiale. Acestea așteaptă în afara lor și colectează gunoiul.

ENERGIA REGENERABILĂÎntr-o primă etapă, proiectul și-a propus să aibă 100% energie produsă din surse regenerabile. Astfel, multe clădiri au panouri solare, care produc atât căldură, cât și energie. În plus, unele au instalate mici eoliene pe acoperiș, pe lângă turbina uriașă din Norra Hamnen. Aproape toate locuințele sunt încălzite prin termoficare, obținută din incinerarea deșeurilor, pro-ducția panourilor solare și depozitele realizate între sezoane.

TRANSPORTÎn Malmö se dorește reducerea folosirii mașinii până la nivelul de 30%, în dorința ca, până în 2031, 70% dintre locuitori să meargă cu bicicleta, cu transportul public sau pe jos. Pentru realizarea acestui obiectiv, urmează să fie dezvoltate pro-grame care să sublinieze importanța unei bune condiții fizice, astfel încât oamenii să aleagă să meargă pe jos, cu bicicleta sau cu autobuzul.

*Sursă informații: www.malmo.se

PE SCURT*

SOLUȚII PRACTICE

TORIUL –MINEREUL PE CARE MIZEAZĂ CHINA ÎN VIITORUL ENERGETIC

52

În 2013, Jiang Mianheng, fiul fostului lider chinez Jiang Zemin, anunța că ţara sa, China, va începe un proiect de 350 de milioane de dolari pentru des-

coperirea energiei pe bază de toriu, la acesta urmând să ia parte, pentru început, 140 de experți. La finalul proiectului, China vrea să se asigure că poate renunța la reactoarele arhaice, cu apă grea sub presiune, ali-mentate cu uraniu, și că se poate baza pe un alt tip de reactoare, cu toriu, conform site-ului descopera.ro. Acestea ar urma să producă mult mai puţine deşeuri toxice și nu ar putea exploda, cum s-a întâmplat cu reactorul de la Fukushima, din Japonia.Experții care susțin construirea de reactoare nucleare pe bază de toriu cred că acestea au șanse mari să devi-nă piloni energetici pentru ţările asiatice, în același timp ele reprezentând și soluţia pentru o problemă cu care Pământul se va confrunta în viitorul apropiat: obţine-rea energiei necesare pentru a satisface cererea a încă două miliarde de persoane care adoptă stilul de viaţă occidental. În plus, toriul mai are și avantajul că poate fi folosit pe scară largă, fiind mai ieftin şi fără emisii de dioxid de carbon.Chiar dacă statul chinez a captat atenția majorității cu anunțarea acestui proiect, el nu este singurul interesat de potenţialul toriului. De exemplu, Norvegia are în desfășurare un test la finalul căruia (durata testului este de patru ani) vrea să descopere dacă reactorul convenţional din Halden poate funcţiona cu toriu. De asemenea, institutele de cercetare din Japonia studia-ză variantele alternative prin care pot salva industria nucleară şi recâştiga încrederea publicului. Takashi Kamei, un entuziast al toriului din cadrul Institutului Internațional al Japoniei pentru Studii Avansate (IIAS), cercetează modul în care acționează sarea topită din reactoare, susținând declarația premierului Shinzo Abe că în Japonia energia nucleară se va relansa sub o nouă formă tehnologică.

TORIUL A CAPTAT ATENŢIA ÎNCĂ DIN ANII '60Tehnologia care stă la baza reactoarelor pe bază de sare topită nu este nouă, susține descopera.ro. În anii '60, cercetătorii de la The Oak Ridge National Labo-ratory din Tennessee au construit un reactor pe bază de toriu, însă priorităţile stabilite de Războiul Rece au pus în umbră această tehnologie. Dar nu s-a întâmplat același lucru și cu China: Jiang Mianheng a descoperit datele americanilor despre toriu când a vizitat labo-ratoarele de la Oak Ridge. Și pentru că era convins că toriul este soluția pentru problemele energetice ale Chinei, a reușit să obțină planurile reactorului cu toriu realizat de americani. Prin urmare, în acest moment China se află în proces de construire a 26 de reactoare convenţionale, ce vor fi finalizate până în 2015, iar în paralel, cercetătorii implicați în proiect lucrează și la conceperea unui reactor cu bile de grafit pe post de

moderator de neutroni. Jiang susține că în China se găseşte suficient toriu pentru a satisface nevoile de electricitate ale ţării pentru următorii 20.000 de ani, subliniind faptul că toriul lasă mult mai puţine deşe-uri toxice în urma folosirii sale, cea mai mare parte a mineralului utilizându-se în procesul de fisiune. De asemenea, el este foarte greu de folosit în scopul rea-lizării unor bombe.

Toriul (Th) este un element mai puțin radioactiv decât uraniul, poate fi exploatat în cariere de suprafață, cu impact minim asupra mediului. În urma arderii sale în reactorul nuclear, nu mai rezultă plutoniu 239, elementul radioactiv obținut din uraniu, acest aspect transformându-l într-un minereu dezirabil în planurile energetice ale Chinei.



Pentru că procesele din reactoarele cu toriu au loc la presiunea atmosferei, acestea pot fi construite sub pământ. Kirk Sorensen, fondator al Flibe Energy și celebru susținător al folosirii toriului în energie, declară că este suficientă conceperea unor reactoare de 250 MW realizate special pentru o singură uzină siderurgică, iar un astfel de reactor ar fi ideal pentru China, care deţine 40% din totalul industriei siderurgice mondiale şi care foloseşte ca sursă de energie căr-bunele, un minereu extrem de poluant.Mai mult, Sorensen subliniază faptul că un asemenea reactor nu permite apariţia vreunui accident, pentru că niciodată acesta nu va atinge temperaturi suficient de mari pentru a topi vasul din aliaj de nichel. Iar în cazul unei urgenţe, dopul se topeşte, iar sarea se scurge într-un recipient.

MINEREUL CARE SCHIMBĂ REGULILEConform www.telegraph.co.uk, baronea-sa Bryony Worthington, șefa grupului parlamentar care cercetează puterea toriului în energie din Parlamentul Bri-tanic, susține: „China este o țară asupra căreia trebuie să ne menținem atenția. Sigur va reuși cu acest proiect, pentru care se bazează pe cercetători talentați“. La rândul său, profesorul Robert Cywin-ksi, de la Huddersfield University, declară că, în cazul toriului, „nu există o reacție în lanț. Fusiunea se oprește în momentul în care este oprit fasciculul de fotoni“, întărind faptul că „oamenii încep să înțeleagă că uraniul nu mai este sustenabil. Va trebui să producem un nou combustibil nuclear. Dacă vrem să nu mai avem probleme, am putea începe să utilizăm toriu, fără a mai introduce

plutoniu în ciclu“. De asemenea, mai mulți oameni de știință de la Cambridge au publicat un studiu în Analele Energiei Nucleare, demonstrând faptul că „poți obține incinerarea com-pletă a deșeurilor transuranice“ prin aruncarea vechilor reziduuri într-un reactor cu toriu. Cu alte cuvinte, acesta poate ajuta la curățarea mizeriei lăsate de jumătate de secol de armele nucleare și reactoarele cu uraniu, în loc să fie transportată cu costuri uriașe și să fie încastrată în beton și îngropată ani la rând. Pe de altă parte, de-a lungul anilor, jucă-tori importanți din industria energetică au avut un interes major în blocarea folo-sirii toriului la scară largă. Ei au realizat investiții majore în vechea tehnologie și au preferat să fie atenți mai degrabă la aspectul financiar investit până în acest moment. De asemenea, ezitarea guver-nelor este de înțeles, având în vedere atenția pe care o acordă constant nive-lului investițiilor, doar că entuziasmul Chinei față de folosirea acestui minereu schimbă regulile jocului. Marea Britanie a început deja să facă speculații: Consilie-rul Științific, Sir John Beddington, declara că beneficiile toriului sunt „de multe ori exagerate“, dar a recunoscut avantajele sale, în teorie, în ceea ce privește suste-nabilitatea, reducând radiotoxicitatea și riscul de proliferare. Xu Hongjie, direc-tor al proiectului Shanghai, susține că Departamentul pentru Energie al SUA a început să acorde un interes mai mare proiectului chinez și chiar este interesat de o „colaborare“. De asemenea, el poar-tă discuții și cu Rusia, în timp ce India urgentează desfășurarea programelor proprii privind toriul.

- metalul reactiv a fost descoperit în anul 1828 de către chimistul suedez Jons Jakob Berzelius;- poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare deja inven-tate, însă cel mai popular în prezent este reactorul pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), pre-scurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor);- se estimează că pe Terra se află o cantitate de peste 5 milioane tone de toriu, cea mai mare aflându-se în India (aproximativ 846.000 tone);- 6.600 tone de toriu pot furniza tot atâta energie cât 5 miliarde tone de cărbune, 21 miliarde barili de țiței, 3 trilioane mc de gaze naturale și 65.000 tone de uraniu;- utilizarea toriului în reactoarele LFTR este mult mai sigură și are un impact mai redus asupra mediului, spre deosebire de reactoarele cu apă ușoară (LWR – Light Water Reactor);- deșeurile nucleare rezultate în urma folosirii toriului se degradează în 300 de ani, comparativ cu 300.000 de ani, necesari pentru degradarea deșe-urilor nucleare din reactoarele LWR pe bază de uraniu;- toriul nu poate fi folosit în fabricarea armelor nucleare, din cauza eficienței reduse în acest sens.

53

DESPRE

TORIU,PE SCURT

ANALIZĂ

GAZELE NATURALE -NOUL COMBUSTIBIL AL TRANSPORTURILOR

54


În prezent, la nivel mondial, circulă circa 14.800.000 de vehicule alimentate cu gaz natural, oferindu-i a- cestui combustibil un loc din ce în ce mai conturat

în industria auto. În plus, odată cu creșterea livrărilor, datorată impactului gazelor de șist americane, schim-barea spre motoare alimentate cu gaz natural a fost sti-mulată de imperative economice și de mediu. Evoluția prețului benzinei din ultimii ani și menținerea sa la un nivel ridicat au deschis, în ciuda crizei economice, noi nișe pe piața automobilelor: mașinile electrice, apoi cele cu motor pe bază de Gaz Natural Comprimat (GNC) sau Gaz Petrolier Lichefiat (GPL), precum și diferite forme de mașini hibride, bi-combustibil. Dar, în timp ce mașinile electrice au fost intens promovate și sunt destul de bine cunoscute de consumatori, autoturismele pe gaz natural nu sunt încă atât de solicitate. Conform cercetătorilor din industria auto italiană, considerată piața emergentă a automobilelor pe bază de gaz natu-ral, acest fenomen se întâmplă din cauza designului mai puțin elaborat al acestor mașini, în ciuda eficienţei spectaculoase. Tehnologia bazată pe gaze naturale, în care gazul nu este lichefiat, ci comprimat până la maximum 250 de bari, se bazează pe propulsie și are emisii de particule aproape inexistente, ce asigură o

funcționare ecologică în zonele urbane și de agrement. Sistemele moderne de alimentare cu gaz natural lucrea-ză cu o tehnologie de injecție comandată electronic și sunt compatibile cu noile dispozitive de supraveghere a emisiilor poluante de tipul „On-Board-Diagnose“. În plus, motoarele funcționează mai silențios, iar uzura lor este mai mică. Componenta principală a gazului natu-ral comprimat este metanul îmbuteliat în recipiente speciale, gaz care este mai ușor decât aerul și poate fi combinat cu biogazul, având compoziții asemănătoare. În schimb, gazul petrolier lichefiat are în compoziție propan și butan, este mai greu decât aerul și se îmbu-teliază la o presiune mult mai mică, de numai 10 bari.

MOBILITATE DURABILĂÎn materie de transport rutier, analiștii de mediu esti-mează că gazul natural este responsabil pentru 20% din emisiile de CO₂ din Uniunea Europeană, soluţia unanim acceptată pentru scăderea semnificativă, în următorii ani, atât a costurilor carburantului, cât și a emisiilor de noxe constând în înlocuirea benzinei și motorinei cu gaze naturale. De altfel, adoptarea mijloacelor nepoluante și mai eficiente de transport se extinde proporțional și către transportul feroviar și maritim,

Povestea gazelor naturale folosite drept combustibil pentru transporturile de persoane și mărfuri nu este chiar nouă, dar trăiește un reviriment remarcabil. Pe fondul unei dezvoltări tot mai accentuate a pieței combustibililor alternativi, automobilele alimentate cu gaz, un produs ecologic verde, încep să fie preferate chiar și în locul celor electrice.

text ADRIAN CÎLȚAN foto SHUTTERSTOCK

tendință valabilă nu doar la nivelul țărilor UE, ci şi la nivel global. Prin urmare, combinația între inovațiile tehnologice existente la motoarele GNC și avantajele economice și de mediu face ca folosirea gazelor naturale drept combustibil de transport rutier să fie extrem de com-petitivă la nivel mondial. Lucru valabil îndeosebi în ceea ce privește vehiculele grele de transport marfă, fapt care face sectorul extrem de atractiv atât pentru operatorii individuali, cât și pentru flo-tele marilor companii. În acest moment, piața autovehiculelor GNC de transport rutier este dominată de doi mari jucători: China, lider mondial, cu cele 1,6 milioane de vehicule de tonaj dotate cu motoare pe gaz natural aflate în circulaţie (care vor ajunge, se estimează, la 5 milioane până în 2020), și Statele Unite, care mai au foarte puţin până la a depăşi aceste cifre şi unde piața este în creștere accen-tuată datorită încrederii investitorilor și rezervelor de gaze ieftine. De altfel, Agenția Internațională a Energiei a dat publicității o previziune conform căreia, până în 2035, cele două state vor deveni cei mai mari consumatori de gaze natu-rale pentru transport din lume. Europa însă, care deține doar un procent puțin mai mare de 10% din vehiculele mondiale de transport pe gaz natural, se adaptează mai lent evoluției tehnologice GNC. Pe bătrânul continent, Italia este lider (Fiat deține 90% din piața acestui tip de auto-mobile), dar este urmată într-un trend ambițios de Franța și Germania, prin introducerea de stimulente și reglemen-tări fiscale ce încurajează adoptarea GNC

(Audi, Daimler Benz, Opel şi mai cu seamă Volvo Trucks promovează soluții fiabile). De altfel, lider în dezvoltarea pieţei este Grupul ENGIE, care implementează, la scară largă, soluții complexe, integrate planurilor de deplasări urbane. Compania franceză asigură o reţea de peste 400 de puncte de alimentare (ARD), dar şi so- luţii ideale de trecere a flotei auto la GNC, de formare a personalului sau de parta-jare auto.

PE MARE ŞI PE CALEA FERATĂEuropa stă mult mai bine la capitolul transport maritim: navele alimentate cu gaze naturale sunt deja construite și exploatate în apele internaționale, în principal pentru transportul comercial, dar și pentru aprovizionarea instalațiilor maritime. Norvegia este cea mai avan-sată țară din acest punct de vedere, iar armatorii explorează deja posibilitatea de a folosi gazul natural pentru a ali-menta uriașele nave-container. Astfel, Organizația Maritimă Internațională esti-mează că obligativitatea impusă guver-nelor de a limita, în următorul deceniu, cantitatea de noxe și emisii din trans-portul maritim creează condițiile pentru ca navele alimentate cu gaze naturale să cunoască cea mai mare penetrare pe piaţă. Transportul de mărfuri pe calea ferată urmează și el aceeași cale, deși investiția de capital pentru reechipa-rea locomotivelor diesel cu motoare GNC este mult mai mare decât în cazul mașinilor, dar, per ansamblu, economiile înregistrate ar putea depăși 200.000 de dolari pentru fiecare din cei 30 de ani de viață estimați ai unei locomotive.

VIITORUL SUNĂ BINEUn studiu european girat de Institu-tul pentru Energie Oxford, bazat pe evoluțiile recente în domeniul energiei, cum ar fi: cerințele Comisiei UE, rețelele TEN-T sau regulamentările Euro-6, și pe un sondaj efectuat pe 3.000 de dez-voltatori industriali, arată clar tendința marilor companii de transport, logistică și distribuție de a se orienta către com-bustibili cu emisii reduse, ce pot reduce costurile, iar gazul natural ocupă primul loc. Astfel, studiul arată că cele mai potri-vite categorii de flote auto care pot utili-za gazele naturale drept combustibil sunt cele de transport mărfuri, camioanele grele (31%) și flotele de transport public de persoane, rețelele publice urbane și

interurbane de autobuz (38%), urmate de vehiculele semiuşoare pentru colectarea deșeurilor (24%), în timp ce automobilele ușoare de oraș, vehiculele de pasageri sunt mai puțin potrivite pentru GNC (7%). De asemenea, 36% dintre dezvoltatorii de infrastructură și producătorii și fur-nizorii de echipamente consideră gazul natural comprimat (GNC) drept principala piaţă de creștere eruropeană, compara-tiv cu doar 20% pentru biogaz. Gazele naturale oferă o alternativă fantastică de combustibil pentru transporturi, față de motorină și benzină, cu reduceri majore ale emisiilor de CO₂ valabile atât pentru metan, cât și pentru biometan și un cost semnificativ mai mic. Prin urmare, concluzia infostudiului energetic euro-pean este că beneficiile de mediu și cele economice, combinate cu forțele pieței, deschid un nou capitol în producție și transport.

- până la 25% mai puține emisii de CO₂ decât în cazul propulsiei cu benzină, emisii de pulberi fine și particule prac-tic inexistente;- reduce 90% din oxizii de azot care amenință stratul de ozon;- rețeaua de alimentare cu gaz natural este în continuă dezvoltare;- fără pierderi de transformare, deoa-rece se utilizează energie primară;- economii de peste 40% la costul car-burantului, comparativ cu motoarele diesel;- autonomie de funcționare de până la 500 de km (pentru propulsia bi-carbu-rant autonomia ajunge la 1.200 de km) capacitatea de încărcare pentru măr-furi și pasageri este neschimbată, rezervoarele de gaz natural fiind mon-tate sub podea;- componentele sistemului de propul-sie au o siguranţă riguros testată;- soluție extrem de viabilă în marile orașe pentru: transportul în comun, curăţenia urbană, vehiculele pentru colectarea deșeurilor și pentru flotele captive, vehiculele ușoare și vehiculele comerciale, precum și pentru transpor-tul de mărfuri cu camioane de peste 3,5 tone.

55

AVANTAJELE,CA ARGUMENT

56

GDF SUEZ Energy România (care a adoptat de curând marca comercială ENGIE), alături de Fundaţia ENGIE, a investit 350.000 euro şi a implicat peste 100 de angajați în lucrările de reabi-litare ale caselor SOS Satele Copiilor, în cadrul campaniei „Totul începe de acasă!“, desfăşurată de Habitat for Humanity România.

CASE MAI CĂLDUROASEȘI MAI PRIMITOARE PENTRU COPIII DE LA SOS SATELE COPIILOR


S OS Satele Copiilor este un complex social, cu 12 case, în care locuiesc familii sociale, fie-care fiind formată dintr-o mamă socială şi șase-șapte copii orfani. Mama locuieşte cu

copiii în acest sat, la fel ca o familie normală.

Construite în anii 1990, cele 12 case din acest complex aveau nevoie de renovare şi mai ales de o reabilitare exterioară care să le îmbunătăţească substanţial clasa

energetică. Din această nevoie a pornit proiectul „Totul începe acasă!“ iniţiat de GDF SUEZ Energy România şi implementat cu sprijinul Habitat for Humanity România.

GDF SUEZ Energy România a susţinut acest proiect atât financiar, cât şi cu echipe de voluntari, angajaţii compa-niei participând alături de cei de la Habitat for Huma-nity România în procesul de renovare. În octombrie 2013 şi 2014 şi în mai 2014, compania a mobilizat

aproximativ 80 de angajaţi, care au muncit umăr la umăr pentru renovarea acestor case. Mai mult, în decembrie 2014, 35 de angajaţi GDF SUEZ Energy România şi vedete Prima TV au decorat locu-inţele cu decoraţiuni de Crăciun, alături de copiii şi mamele sociale de la SOS Satele Copiilor, în acest fel pregătindu-le pentru sărbători şi aducându-le o bucurie în plus într-unul dintre cele mai importan-te momente ale anului. Procesul de renovare a fost susţi-nut şi de mai mulţi bloggeri şi formatori de opinie. Aceştia au lăsat deoparte activităţile lor zil-nice, au venit pe şantier şi au aju-

pentru comunitate

text SIMONA GEORGESCU foto PR

o casă este făcută din pereţi şi grinzi. un cămin este făcut din iubire şi vise.

57

tat la reabilitarea caselor sociale. Vlad Petreanu, Cabral şi Piticu sunt doar o parte dintre cei care s-au implicat în această renovare. Mai mult, Eric Stab, Preşedinte Director al General GDF SUEZ Energy România, a fost un susţinător activ al acestei cauze şi s-a implicat şi el în activităţile de pe şantier.

Campania educaţională a fost o altă com-ponentă importantă a acestui proiect şi prin aceasta GDF SUEZ Energy România şi-a propus să schimbe obiceiurile copii-lor și mamelor sociale din cadrul SOS Satele Copiilor în legătură cu consumul de energie şi necesitatea reducerii aces-tuia. Pentru ca cei mici să înţeleagă mai bine acest lucru, au fost organizate mai multe workshop-uri cu tema reducerii consumului de energie şi eficienţei ener-getice.„Ne-am bucurat să putem susţine acest proiect social în parteneriat cu SOS Sate-le Copiilor şi Habitat for Humanity, efici-enţa energetică reprezentând o preocu-pare prioritară pentru compania noastră. Proiectul se înscrie în axele noastre de responsabilitate socială de a susţine, pe

de o parte, categoriile vulnerabile, şi pe de altă parte, de a încuraja măsurile de eficienţă energetică în rândul consuma-torilor de gaze naturale. În plus, sunt mândru şi de mobilizarea colegilor noş-tri, care au răspuns de fiecare dată cu entuziasm la apelurile de voluntariat şi s-au implicat direct în reuşita programu-lui“, a declarat Eric Stab, Preşedinte Director General GDF SUEZ Energy România.

„Sunt încântat că am reușit împreună cu partenerul nostru GDF SUEZ Energy România să le oferim copiilor de la SOS Satele Copiilor un cămin mai călduros. Le

mulțumesc tuturor voluntarilor și com-paniilor care au crezut în acest proiect și care au muncit pentru a renova cele 12 case pentru cei 80 de copii care trăiesc aici“, a declarat Mario DcMezzo, Director Național Habitat for Humanity România.Habitat for Humanity este o organizație non-profit, prezentă în 70 de țări, cu misiunea de a eradica locuirea sărăcă-cioasă.

Habitat for Humanity România constru-iește, reabilitează, oferă consultanță, suport tehnic și derulează programe de

eficiență energetică și de prevenție și răspuns la dezastre pentru grupuri vul-nerabile. În România este de 18 ani, timp în care a ajutat peste 36.000 de oameni să aibă un loc mai bun în care să trăiască. www.habitat.ro.

Pentru proiectul „Totul începe acasă!“ au lucrat 500 de voluntari din 15 țări, cel mai vârstnic voluntar venind din SUA şi având 81 de ani. Toţi aceştia au reuşit să ofere confortul necesar unui trai decent pentru cei 80 de copii şi cele 12 mame sociale care trăiesc în Sos Satele Copiilor.

Proiectul „Totul înce-pe acasă!“ a câștigat premiul pentru Pro-iectul de voluntariat al anului în domeniul social.

- Înlocuirea acoperişurilor – 12 case - Izolarea acoperişurilor şi mansardelor – 10 case - Instalarea contoarelor de gaze pentru fiecare casă - 12 case- Înlocuirea vechilor geamuri şi uşi – 6 case- Izolarea exterioară – 12 case- Înlocuirea vechilor sisteme de încălzire – 8 case

REPARAȚIIREALIZATE LA SOS SATELE COPIILOR:

ÎNAINTE DUPĂ

english summary

58


Adopting the ENGIE name brand in Romania comes as a natural step in the international rebran-

ding process of GDF SUEZ into ENGIE, carried out under the motto "As the world changes, all energies change with it."Fully committed to the current trends in the energy sector – energy efficiency and the digital revolution, less car-bon-intensive energy and the develo-pment of renewable energy sources – our Group takes up on its role as the energy transition leader.After 10 years of presence in Romania,

we are ready to take a new step in the company's evolution by adopting the new brand, ENGIE. This rebranding will help our local positioning, which con-sists in developing solutions to impro-ve energy efficiency by means of con-sumption reduction as well as digital tools facilitating access to our products and services for our customers. We believe that these changes will bring added value to the trust capital acqui-red until now and will contribute to the success of the ENGIE brand in Romania.ERIC STAB, Chairman and CEO ofGDF SUEZ Energy România S.A.

POINT OF VIEWGDF SUEZ IS NOW ENGIE IN ROMANIA AS WELL

L umea în care trăim este în continuă schimbare, iar domeniul în care acti-vează Grupul nostru este unul foarte dinamic, caracterizat prin transfor-

mări profunde, de natură să ne oblige să ne redefinim strategia. Astfel, tranziţia energetică este o realitate şi o miză importantă, determi-nantă, aş putea spune, pentru evoluţia sectoru-lui nostru.

În data de 24 aprilie, Grupul anunţa lansarea noii mărci, ENGIE, pentru a susţine repoziţiona-rea întregii companii ca răspuns la multiplele provocări pe care le presupune contextul actu-al foarte dinamic. Astfel, pe deplin responsabil faţă de tendinţele actuale care caracterizează domeniul energiei - reducerea consumului ener-getic ca urmare a implementării unor măsuri de eficienţă energetică, digitalizarea informaţiei şi dezvoltarea energiilor nepoluante - Grupul din care facem parte îşi asumă rolul de lider al acestei etape de tranziţie energetică. Această ambiţie presupune şi responsabilităţi pe măsu-ră, faţă de care înţelege să se mobilizeze pentru a regândi energia, pentru a inova, astfel încât să putem propune o energie mai curată, mai judicios consumată şi mai fiabilă, într-un cuvânt, o energie care să contribuie la o mai bună calitate a vieții.

După 10 ani de prezenţă în România, suntem pregătiţi să facem un nou pas în evoluţia com-paniei, prin adoptarea noii mărci, ENGIE. Aceas-tă schimbare de marcă va sprijini noua poziţi-onare, ce se va traduce la nivel local prin dez-voltarea unor produse şi servicii de eficienţă energetică care să permită diminuarea consu-mului de energie şi prin dezvoltarea de soluţii digitale menite să le faciliteze clienţilor accesul la serviciile şi ofertele noastre.

Am încrederea că toate acestea vor aduce un plus de valoare capitalului de încredere dobân-dit până în prezent şi vor contribui la succesul mărcii ENGIE în România.

ERIC STAB,Preşedinte Director General

GDF SUEZ Energy România S.A.

PUNCT DE VEDERE

GDF SUEZ devine ENGIEşi în România

03

Adoptarea noului brand ENGIE în România survine ca o etapă firească a procesului interna-ţional de rebranding al mărcii GDF SUEZ în ENGIE, derulat sub moto-ul «Lumea se schim-bă şi, odată cu ea, energia noastră».

"Through cogeneration it can be obtained a high energy efficiency of almost 90%, compared with 62% for conventional technologies", says Paul Decuseară, Head of Development Department at GDF SUEZ Energy România.Cogeneration is a high efficiency solution aiming to optimize energy costs and is targeting large and dynamic market of industrial, offi-ce and residential buildings. ENGIE puts its local and global experience at the disposal of any beneficiaries interested in checking whether they meet the necessary require-ments for the implementation of a cogeneration project.

What is cogeneration?P.D.: Cogeneration is the simulta-neous production of electricity and thermal energy using a single sys-tem.Why is cogeneration considered the most efficient solution in terms of energy consumption?P.D.: Cogeneration aims at the most efficient use of the energy content of the fuel, hence lower fuel con-sumption and minimized environ-mental impact. Apart from its sim-ple and fast installation, cogenera-tion also provides increased flexi-bility and availability. Since ther-mal energy and electricity are locally generated, there are no

system losses compared to cen-tralized produc-tion. What are the implementation costs and related energy savings for an industrial project?P.D.: Many fac-tors must be con-sidered but we

generally estimate a range betwe-en 500 to 1.500 euro/kWe, inclu-ding equipments, development costs and authorization fees. More than that, cogeneration allows energy savings for final customers of up to 30%. Nevertheless, there are certain specificities of a coge-neration project and we should keep in mind that the system sho-uld be operat ional at least 7,000 h/year in order to lead to enough savings justifying the investment efforts.What about the amortization peri-od for such investments?P.D.: If all the indicators are at optimum levels, amortization sho-uld take 4 to 6 years.Does Romanian legislation support such projects?P.D.: Romanian legislation provi-des a support-scheme applicable from 2009 up to 2023, but it can only be accessed by projects with an ins ta l led capac i ty over 1 MWe. Moreover there is not enough information on the market on the benefits of such projects, hence the low number of inves-tors.

INTERVIEW – PAUL DECUSEARĂCOGENERATION: THE SIMULTANEOUS PRODUCTION OF ELECTRICITY AND THERMAL ENERGY

47

46

Cogenerarea este o soluţie de înaltă eficienţă, ce urmăreşte optimizarea costurilor energetice, având o piaţă cu un potenţial ridicat și în continuă dinamică, atât pentru construcţii indus-triale, cât şi pentru imobile de birouri sau locuinţe. Răspândirea pe scară largă a tehnologiilor de cogenerare contribuie la eliberarea presiunii asupra dezvoltării reţelei de electricitate în zonele izolate, precum şi la preocupările crescânde ale consumatorilor privind optimizarea consumurilor energetice.

COGENERAREA,PROCESUL DE PRODUCERE SIMULTANĂA ENERGIEI TERMICE ȘI ELECTRICE

OXYGEN – PUBLICAȚIE GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA – NR. 2(23)/2015

Î n contextul preocupărilor pentru o dezvoltare dura-bilă, prin reconcilierea celor trei componente ale sustenabilităţii – mediul înconjurător, cerinţele sociale şi cele economice – care se materializează

prin progresul tehnologic, măsurile de eficienţă energetică, creşterea flexibilităţii sistemului energetic naţional (SEN) (ca urmare a pătrunderii generării energiei electrice din surse regenerabile) și perspectiva dezafectării pe termen mediu a capacităţilor de producere a energiei electrice uzate moral și fizic (care nu mai îndeplinesc standardele europene de mediu) se simte nevoia concentrării atenţiei dinspre generarea de energie electrică centralizată spre cea descentralizată, dedicată consumatorului.Cogenerarea este tehnologia care poate susţine această tendinţă şi poate oferi o alternativă viabilă la producţia centralizată din centralele mari, convenţionale. Prin natu-ra sa, cogenerarea are o eficienţă mai mare şi o unitate de cogenerare poate fi proiectată conform nevoilor consu-matorului final, oferind eficienţă ridicată, evitând pierde-rile din reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice şi crescând flexibilitatea SEN.

În baza experienţei de care Grupul ENGIE dispune atât la nivel local, cât și la nivel global în sectorul realizării de

proiecte energetice, intenţia companiei este de a colabora cu posibili beneficiari, pentru a vedea dacă specificul de producţie poate conduce la îndeplinirea condiţiilor pentru implementarea unui proiect de cogenerare care să deter-mine reducerea consumurilor energetice prin producerea parţială (sau totală) a energiei electrice şi a agentului ter-mic (necesar în procesele tehnologice), precum şi la redu-cerea emisiilor de CO₂. Un astfel de echipament de coge-nerare ar putea să funcţioneze în paralel cu echipamente-le deja existente ale unităţii de producţie utilizate pentru producerea de agent termic (de exemplu: apă caldă, abur, aer cald).Astfel, prin implicarea GDF SUEZ Energy România, compa-niile industriale pot primi răspuns la următoarele întrebări care apar în mod automat: Este posibilă instalarea unei unităţi de cogenerare în companie? Cât va costa? Este rentabil? Cât din necesarul meu de căldură poate fi produs prin cogenerare? Ce putere trebuie să instalez? Voi consu-ma integral sau voi vinde electricitatea produsă? Voi beneficia de vreo schemă-suport? Despre toate aceste aspecte importante din domeniul energetic, despre tehnologia cogenerării și impactul aces-teia asupra consumurilor de energie ne-a oferit detalii Paul Decuseară, Șef Serviciu Dezvoltare GDF SUEZ Energy România împreună cu colegele sale, Drăgoi Simona (Dez-voltator Business) și Matei Daniela (Dezvoltator Business Senior)

Care sunt principiile tehnice pe care se bazează tehno-logia cogenerării?

P.D.: Principiul cogenerării se bazează pe pro-ducţia simultană de electricitate şi agent

termic într-un singur sistem. Practic, într-un proces de cogenerare, un motor termic (turbină cu abur sau cu gaze, motor cu ardere internă) acţionează un generator electric care produce energie electrică, iar căldura eva-cuată (abur, gaze de ardere şi/sau înmagazinată în lichidele de răcire) este recuperată într-un cazan recu-

perator în care se produce abur tehnolo-gic sau agent de încălzire.

De ce cogenerarea este considerată cea mai eficientă soluție din perspectiva con-sumurilor energetice?

P.D.: Scopul fundamental pe care îl urmăreşte cogenerarea este

acela de a utiliza cât mai eficient posibil energia conţinută în combustibil: rezultatul va fi un consum mai scăzut de combustibil şi, în consecinţă, un impact mult mai redus asupra mediului. Pe lângă o instalare sim-plă şi rapidă, cogenerarea oferă o flexibi-litate şi disponibilitate crescute. Cogenera-rea, adesea, înlocuieşte achiziţionarea de electricitate din SEN şi arderea gazului natural sau a altui combustibil pentru pro-ducerea de agent termic. Conform diagra-melor de fluxuri de energie, în cazul coge-nerării, în general, se obţine o eficienţă energetică crescută de aproximativ 90% în comparaţie cu 62% în cazul tehnologiilor clasice, care produc cele două tipuri de energii în sisteme diferite. Întrucât agentul termic şi electricitatea se generează local, evitând pierderile din sistem asociate

producerii centralizate, în general, cogene-rarea este o soluţie de înaltă eficienţă.

Care ar fi costurile pentru implementarea producţiei de energie în cogenerare la nivel industrial şi ce economii de energie

ar genera o astfel de investiţie?

P.D.: Costurile pentru implementarea la cheie a unui proiect de cogene-

rare pot varia, având în vedere că astfel de inițiative au multe specificităţi. Dacă ar fi să dăm un interval, atunci estimăm între 500 şi 1.500 euro/kWe, întrucât aceste costuri conţin, pe lângă pe cel specific cu echipa-mentele, şi costurile cu dezvoltarea şi obţi-nerea avizelor şi autorizaţiilor pentru pro-iect. Cogenerarea utilizează agregate com-plexe cu valoare ridicată. Pentru a se putea obţine economii suficiente, care să acopere efortul investiţional, acestea trebuie să fie utilizate cât mai multe ore într-un an, la încărcări cât mai mari. O durată de funcţio-nare de peste 7.000 h/an poate fi considera-tă drept una din regulile de bază necesare pentru ca o investiţie într-un echipament de cogenerare să fie justificată. Cogenerarea poate să ofere economii semnificative la costurile cu energia electrică şi termică, întrucât oferă randamente superioare solu-ţiilor clasice. În plus, permite realizarea unor economii de energie la clientul final de până la 30%, asigurând beneficii obiective, măsu-rabile şi cuantificabile. Aceste economii se

bazează pe faptul că aproximativ jumătate din tariful de furnizare a energiei electrice reprezintă costurile cu producerea electrici-tăţii, restul fiind tarifele de sistem (transport, distribuţie, componenta de cogenerare). Astfel, în mod evident, cogenerarea, deoare-

ce generează energie electrică la punctul de consum, evită anumite costuri, conducând astfel la economii cu factura de energie electrică.

Care este perioada de amortizare a unei astfel de investiţii, raportat la economiile de consum pe care le generează?

P.D.: Cogenerarea utilizează agrega-te complexe cu valoare ridicată,

iar recuperarea investiţiei în acestea de-pinde de mulţi factori: numărul de ore de funcţionare la încărcare maximă, nivelul de tensiune, costurile actuale ale benefici-arului şi, nu în ultimul rând, schema-suport. Dacă toţi aceşti indicatori se află la valori optime, perioada de recuperare a investi-ţiei este între 4 şi 6 ani.

Consideraţi că actuala legislaţie din Româ-nia vine în sprijinul unor astfel de proiecte sau sunt necesare modificări ale legislaţiei pentru ca producţia în cogenerare să devi-nă atractivă?

P.D.: În România, există prevederi legale care privesc doar cogene-

rarea de înaltă eficienţă, în acest sens e- xistând o schemă-suport aplicabilă pentru 11 ani (din 2009 până în 2023), care poate fi accesată doar de investitorii în proiecte cu capacitate instalată de peste 1 MWe. Deşi sunt discuţii privind extinderea sche-mei-suport şi pentru proiecte cu capacita-te instalată de până la 1MWe, până în acest moment nu există cadrul legal aplicabil. Legislaţia vine în sprijinul proiectelor, aspect care se vede în piaţă, însă investi-torii sunt puţini, iar piaţa nu este suficient informată pentru a exista beneficiari inte-resaţi să implementeze proiecte de coge-nerare şi nu se cunosc suficiente detalii despre economiile ce ar putea fi obţinute în urma finalizării unui astfel de proiect.

interviu - paul decuseară


Beneficiile pentru consumator în urma pro-ducerii energiei electrice şi termice prin cogenerare sunt realizarea de economii la factura de energie prin producerea de ener-gie în cogenerarea de înaltă eficienţă și asi-gurarea continuităţii alimentării în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică din reţeaua naţională. De asemenea cogene-rarea poate fi folosită în mod insular (fără conectare la reţeaua electrică naţională) sau în paralel cu aceasta (conectare la reţeaua electrică).

100

35

55 55

5510

52

35Transportul și Distribuția

electricității

100Unități

combustibil

145Unități

combustibil

90

55

3

Producţie de energie în cogenerare ŋtot = 90%

ŋelec = 35%

ŋth = 55%ŋth = 100%

ŋelec = 42%

Unitatecogenerare

Boiler

Mixproducție

electricitate

Producție de energie electricăşi energie termică din surse separate

ŋtot = 90%

Necesarelectricitate

Necesartermic

Pierderi

Comparație între fluxurile de energie şi combustibil la producerea separată a electrici-tăţii şi căldurii şi, respectiv, cu cogenerare.

59

We discussed the new amend-ments to the Network Code with Gabriel Florea, Key

Accounts Director at GDF SUEZ Energy România.What are the main amendments intro-duced by the Regulatory Authority for Energy on the communication of con-sumption nominations?G.F.: The intraday nomination comes to improve the day-ahead nomination and there is also a new export gas transfer facility to be carried out two days post consumption.What does this mean in terms of the contractual relations between GDF SUEZ Energy România and large indus-trial consumers?G.F.: The most significant impact will of course be related to the modification of charges (but we still don’t know whe-ther the proposed imbalance charges will be approved) and to the transfer of these charges from the transmission

operator to the customer. The Network Code used to stipulate three types of imbalance charges (on monthly and daily basis plus a difference between nomination and allocation) to be mer-ged now into a single mar-ket imbalance charge.From this point of view, how can GDF SUEZ Energy România optimize the cus-tomers' costs?G.F.: Imbalances have a statistic evolution, they do not create imbalances in one direction only, except very rare circumstances. So a customer portfolio will self-balance. The lar-ger the portfolio, the more flexible it gets in terms of balancing.How can GDF SUEZ Energy România help industrial consumers make more efficient consumption nominations?G.F.: Together with Distrigaz Confort,

we have been working for almost one year now, on a consumption manage-ment solution we call “Smart Metering”. Electricity, gas and hot water meters are all connected to a software that is

able to analyze consumption in each site and make correlations between various parameters of the production process, thus helping improve energy efficiency.

INTERVIEW – GABRIEL FLOREANETWORK CODE: THREE IMBALANCE CHARGES CUMULATED IN ONE – MARKET IMBALANCE

11

10

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) aduce noi modificări Codu-lui Reţelei având în vedere obligativitatea transmiterii nominalizărilor de consum. Prin Ordinul 147/29 septembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial 733 din 30 septembrie, a fost stabilit calendarul de desfăşurare a procesului de rezervare de capacitate de transport în punctele de intrare/ieşire în/din Sistemul Naţional de Transport al gazelor naturale pentru anul gazier 2015 - 2016. Despre ce înseamnă obligativitatea transmiterii nominalizărilor de consum am discutat cu Gabriel Florea, Director Direcţie Mari Clienţi GDF SUEZ Energy România.


Codul Reţelei:cele trei tarife de dezechilibru au fost cumulate în unul singur – dezechilibrul pieţei


text CAROL POPA foto Dan Borzan; shutterstock

Care sunt principalele modificări în ceea ce priveşte transmiterea nomina-lizărilor de consum?

G.F.: Propunerea de anul acesta, publicată pe site-ul ANRE,

stabileşte câteva noutăţi: nominalizarea intra day, care îmbunătăţeşte nomina-lizarea pentru ziua următoare, standar-dizată în Codul Reţelei din 2008 până acum, şi introducerea unei facilităţi de transfer de gaze după export, care se face la două zile după cea de consum. Este o modificare a programului de până acum, care prevedea nominaliza-rea la nivel anual, actualizarea făcându-se în fiecare lună, odată cu începerea lunii de consum cu programul pentru luna respectivă. Aceasta se actualiza la rândul ei până cel târziu cu o zi înainte de ziua de intrare, cu o cantitate de consum pe ziua respectivă. Acum se introduce şi nominalizarea intra-zilnică, prin care se îmbunătăţeşte respectiva valoare în cursul zilei de consum.

Ce schimbări aduc aceste modificări în relaţia contractuală dintre GDF SUEZ

Energy România şi clienţii din categoria mari consumatori?

G.F.: Toate reglementările ANRE, inclusiv aceasta, sunt obliga-

torii pentru toţi participanţii la piaţă. Codul Reţelei are efecte directe asupra celor care contractează pe tarife de transport, aşa cum este GDF SUEZ Energy România, şi efecte indirecte asupra celorlalţi, a partenerilor cu care avem contracte de furnizare. Evident, efectul cel mai mare va fi cel determinat de modificarea tarifelor (încă există un „dacă“, nu se ştie dacă se aprobă tarife-le de dezechilibru propuse), iar acesta va fi determinat de modalitatea în care se vor transfera tarifele de la transpor-tator către client. Din punctul acesta de vedere, Codul Reţelei are prin acest ordin (147/29 septembrie) destul de multe modificări. Dacă până acum erau stabilite trei tipuri de tarife de dezechi-libru – unul lunar, unul zilnic şi o dife-renţă între nominalizare şi alocare – primele două tarife erau cumulate per total, iar ultimul era pe punctul de livra-re, unde era nominalizarea făcută.

Acum, cele trei tarife au fost cumulate în unul singur – dezechilibrul pieţei. Se păstrează ideea de dezechilibru zilnic provizoriu şi dezechilibru zilnic final, asta înseamnă că ai posibilitatea să-l îmbunătăţeşti pe cel creat prin schim-buri comerciale cu alţi jucători de pe piaţă. Practic, prin aceste modificări a dispărut dezechilibrul lunar, a dispărut „luna gazieră“, care era ceva mai ciudat, ca şi săptămâna care se măsura de mier-curi până miercuri, neavând nici un alt echivalent în alte reglementări ANRE, nici în contractele de furnizare, nici în cele de distribuţie sau înmagazinare.

În actuala formulă, Codul Reţelei este mai uşor de aplicat?

G.F.: Da, aş putea spune că lucru-rile s-au simplificat, deoare-

ce cele trei tarife decurgeau, de fapt, din diferenţa dintre furnizare şi alocare. Tariful de dezechilibru zilnic era o sumă de dezechilibre de la toţi clienţii şi aces-te tarife de dezechilibru zilnic se cumu-lau pe o „lună gazieră“, deci calculam de trei ori acelaşi lucru. Din punctul acesta

“I try to set the example:yes we can!”The story of the “Montreal Goddess” is still alive in Romanians’ hearts. Nadia changed the history of gymnastics with her perfect score and was included among the 100 women who influenced the 20th century. We talked about perfection, responsibility and power, about the happiness that chan-ges lives and about how it feels to be among the most beloved Romanian figu-res in sports history.Do you remember your first gymnastic experience?N.C.: I was just a very energetic child and my mom thought about a place where I could spend that extra energy. It was love at first sight, and it still lasts, my love for gymnastics and sports in general.What would you say to young sportswo-

men that want to follow your example?N.C.: Many young people can become champions. It takes a lot of work and dedication and they really need to be supported and encouraged...What are your expectations regarding 2016 Olympics in Rio de Janeiro?N.C.: I am confident that our girls will bring home many medals and even Olym-pic champion titles.What are the priorities of your foundati-on?N.C.: We mainly focus on sports and par-ticularly gymnastics. We support gym-nastics clubs and encourage children to exercise more. Through our „10 for Gym-nastics” project we offer scholarships to young girls coming from disadvantaged families who have good results both in school and sports competitions.

ALTERNATIVES – NADIA COMĂNECI

Cine ești tu azi, Nadia Comăneci?

N.C.: Sunt un om simplu, care a avut șansa ca prin

muncă, dăruire și perseverență să reușească să ajungă la un nivel la care nimeni nu reușise până atunci. Un om care poate nu a înțeles atunci însemnătatea acelui moment, dar care astăzi înțelege că trebuie să îi încurajeze și pe ceilalți să lupte pen-tru performanță, pentru acel moment unic din viața lor.

Mai ții minte cum și când s-a produs prima ta întâlnire cu gimnastica?

N.C.: Eram copil. Genul acela de copil plin de ener-

gie, fără astâmpăr, care parcă nu obosește niciodată. Mama a fost cea care m-a luat de mână și m-a dus într-un loc unde să consum această ener-gie în mod productiv (Mulțumesc, mamă!). Un loc magic, care m-a cuce-rit de la prima întâlnire: sala de sport. A fost dragoste la prima vedere, una foarte puternică, dovadă drumul care a urmat și dragostea pe care o port și astăzi pentru gimnastică, pentru sport în general.

A fost doar destinul?

N.C.: Poate că a fost destinul. Dar, cu siguranță, oame-

nii pe care i-am întâlnit pe parcurs, de la primul profesor la antrenorii

62


alternative - NADIA COMĂNECI

Povestea Nadiei, „zeiţa de la Montreal“, nu s-a stins niciodată în inimile românilor. A schimbat istoria gimnasticii cu prima notă de 10 şi a fost inclusă în topul celor 100 de femei care au marcat secolul XX. Am stat de vorbă cu Nadia Comăneci despre perfecţiune, responsabilitate şi putere, despre fericirea care schimbă vieţi şi despre cum este să fii o româncă atât de iubită.

„ÎNCERC SĂ FIU EXEMPLUL CĂ SE POATE!“

text ADRIAN CÎLȚAN foto ARHIVA PERSONALĂ

60


english summary

EU environmental mainstreaming had a great impact on the energy sector as emphasized in our discus-sion with Razvan Grecu, Head of Public Affairs and Energy Market Analysis at GDF SUEZ Energy Româ-nia.

What is your opinion about EU 2020 strategy, namely its measures to mitigate greenhouse gas emissions by at least 20% as compared to 1990 levels, looking from the side of glo-bal energy companies?R.G.: ENGIE fully supports EU policy on the decarbonisation of the ener-gy sector through measures such as reforming emission trading sche-mes, fostering renewable energy sources and energy efficiency.

What are the chances to actually meet the policy targets: getting 20% of energy from renewable sources and 20% energy efficiency across the EU? R.G.: In 2014, the share of renewa-

bles in the energy mix almost dou-bled as compared to 2005 while the energy effciency progress remains unsatisfactory. Nevertheless the economic crisis and lack of policy coherence cast doubt on EU’s ability to stay on the right track.What would be the “hot points” of this approach?

R.G.: On customers’ side, increased prices on the short term before see-ing the advantages on the longer run. As for energy companies, enhanced competition drove to major business model shifts.

How would interconnections support reaching EU targets?R.G.: A European interconnected energy grid is vital in terms of ensuring a single energy market and security of supply.

What about benefits for industrial customers?R.G.: Market competition should drive to competitive prices. Plus technological progress and sector liberalization also pave the way towards new opportunities of decentralized energy generation and energy efficiency solutions. But it is important to understand that current energy policies would trig-ger these various opportunities mainly on the longer run.

OPINION – RĂZVAN GRECU"CURRENT EU ENERGY POLICIES ARE LEADING TO MAJOR BUSINESS MODEL SHIFTS IN EUROPEAN COMPANIES"

31

niul eficienţei enegetice (fie că este vorba de sectorul clădirilor, al infras-tructurii energetice sau al produselor de larg consum), de aceea este nevoie de măsuri coerente şi în acelaşi timp realis-te din punct de vedere al costurilor asociate pentru a pune această politică europeană pe o traiectorie optimă.Unde consideraţi că vor fi punctele „fierbinţi“ ale acestei abordări?

R.G.: În primul rând vorbim de costuri suplimentare pen-

tru consumatorul final, fie că ne referim la impactul creşterii preţului certificate-lor de CO2, de subvenţionarea energiei regenerabile sau de eforturile investiţi-onale pentru a utiliza produse eficiente energetic. Tot acest efort pe termen scurt ar trebui să ofere beneficii sub-stanţiale consumatorilor pe termen lung, fie că vorbim de preţuri mai mici (ceea ce deja observăm pe piaţa de wholesale în legătură cu impactul producţiei de energie electrică din surse regenerabile) sau de aspecte mai greu cuantificabile, cum ar fi securitatea energetică. De ase-menea, observăm un impact deosebit asupra industriei energetice, care for-ţează companiile europene de profil să-şi modifice substanţial modelul de

afaceri. Competiţia în pieţele de energie a crescut în intensitate, companiile încearcă să ofere noi servicii consuma-torilor, care de multe ori intră ei înşişi în competiţie cu companiile de utilităţi (aşa numitul prosumer, un consumator care îşi produce singur energia electrică). Este o transformare radicală a sectorului energetic şi ne aşteptăm ca această transformare să continue în deceniile următoare.

Ce rol va juca interconectarea în sensul atingerii noilor obiective europene în politica energetică?

R.G.: Nu putem vorbi de o politi-că economică comună reală

fără o piaţă energetică unică, iar inter-conectările reţelelor de gaze naturale şi energie electrică joacă un rol esenţial în a atinge acest deziderat. Interconectări-le trebuie să asigure un tranzit fără distorsiuni a surselor de energie, de la locul de producţie la cel de consum, ceea ce înseamnă crearea cu adevarat a unei pieţe unice de energie. Iar într-o piaţă comună există un singur preţ al unei mărfi: asta înseamnă că preţurile (cel puţin pe pieţele wholesale) se vor ega-liza câtă vreme există suficientă capaci-

tate de transport. De asemenea, dezvol-tarea infrastructurii (interconectări de reţele de gaze şi energie electrică, ter-minale de LNG, întărirea infrastructuri-lor naţionale) vor asigura o capacitate mai bună a Uniunii în a-şi atinge obiec-tivele de securitate energetică.

Ce oportunităţi deschide o astfel de abordare din perspectiva clienţilor con-sumatori industriali?

R.G.: Creşterea competitivităţii sectorului energetic ar tre-

bui să se materializeze în preţuri com-petitive pentru consumatori, în special pentru cei industriali, care au o putere de negociere mai mare decât consuma-torii casnici. Observăm în unele ţări vest-europene o creştere a ritmului de schimbare a furnizorilor de către consu-matorii industriali, ceea ce reprezintă un semnal că aceste companii au început să aibă un comportament proactiv în piaţa de energie. Creşterea lichidităţii pieţelor de wholesale este un alt factor care aduce avantaje semnificative pentru consumatorii industriali. Pe de altă parte, încă sunt ţări în care aceste opor-tunităţi nu sunt evidente: aici trebuie să analizăm dacă nu cumva reglementările naţionale sunt inadecvate pentru noile politici europene. Chiar şi în aceste ţări însă, deschiderea pieţelor de energie şi dezvoltarea tehnologică creează noi oportunităţi pentru consumatorii indus-triali faţă de decadele anterioare. Aceşti consumatori pot opta pentru pro-ducţia descentralizată de energie, pot apela la soluţii de eficienţă energetică (audituri, sisteme de management ener-getic, contracte de tip Energy Perfor-mance Contract - EPC etc.) prin care pot optimiza sau reduce în mod sustenabil consumul lor de energie pe termen mediu sau lung. Aceste oportunităţi tre-buie însă privite şi prin perspectiva orizontului de timp. Unele pot fi pe ter-men scurt, însă ele sunt de obicei vola-tile şi expun investitorii la anumite ris-curi. Transformările de astăzi ale politi-cii energetice europene vor produce oportunităţi, atât pentru industria de utilităţi, cât şi pentru consumatori (inclusiv industriali), în principal pe un termen mediu şi lung. De aceea este important ca aşteptările actorilor din pieţele de energie să fie sincronizate cu orizontul de timp necesar pentru a implementa eficient aceste politici.

From 15 to 19 June, GDF SUEZ Energy România organized the Innovation Week, a worl-

dwide initiative of the ENGIE Group covering over 20 countries. This first edition highlighted the Group’s innovation priorities: energy effici-ency, renewable energies, decarbo-nization and decentralization.

To this effect, a long term partner-ship between GDF SUEZ Energy România and the Polytechnic Uni-versity of Bucharest has been sig-ned with a view to identifying and developing energy efficiency solu-tions and alternative green energy sources.Both Eric Stab, Chairman and CEO of

GDF SUEZ Energy România and Mih-nea Costoiu, Rector of the Polytech-nic University, welcomed this part-nership. The EFdeN solar house built by a group of students was one of the projects submitted during the Inno-vation Week.

NEW DIGITAL SERVICESGDF SUEZ Energy Romania shared with its business partners the most recent services allowing residential consumers to monitor and control their heating equipment through mobile devices thus lowering their natural gas consumptions. The com-pany also provides a state-of-the-art solution for industrial customers,

namely Vertuoz, designed to care-fully monitor energy consumption for better energy efficiency.

TOP STORY INNOVATION WEEK – PEOPLE, IDEAS AND SUCCESSFUL ORGANIZATIONS

08

TOP STORY

La începutul verii, mai exact în perioada 15-19 iunie, GDF SUEZ Energy Româ-nia a organizat Săptămâna Inovației, o inițiativă a Grupului ENGIE, eveniment ce s-a desfășurat în peste 20 de țări din întreaga lume. În contextul tranziţiei prin care trece sectorul energetic, prima ediție a Săptămânii Inovaţiei şi-a pro-pus să aducă în centrul atenţiei preocuparea pentru inovaţie, care există în cadrul Grupului, integrând inovația în centrul strategiei sale de business prin implementarea unor măsuri de eficienţă energetică, de promovare a energiilor nepoluante, cu emisii reduse de CO2 şi de producere descentralizată a energiei.

text CAROL POPAfoto PR

Innovation Week – oameni, idei şiorganizaţii de succes


61

REBRANDINGGDF SUEZ IS NOW ENGIE

T he world of energy is undergoing profound change, providing opportunities to seize and challen-

ges to meet. The energy transition is a reality for which our Group has great ambitions and a great responsibility. In order to support this transformation, GDF SUEZ Group has decided to rebrand at global level. Its new name is easy and powerful, it evokes energy for everyo-ne, and everywhere. This name is ENGIE.

One of the world energy leaders, ENGIE Group is able to meet the global energy challenges and at the same time minimi-ze its environmental footprint. This energy transition is a reality characteri-zed by the development of green energy and by reduced consumption thanks to energy efficiency and the digital revo-lution.

BRAND NAMEENGIE brings about a positive, optimis-tic, forward-looking vision. ENGIE is a contraction of the word "energy" show-

casing the Group’s capacity to invent tomorrow’s energy solutions.

SLOGAN“By people for people” remains more than ever the essence of our vision. This is why we decided to keep this slogan. Energy solutions must be developed together with our partners and custo-mers, thus our slogan “by people for people” acquires an even more powerful meaning.

LOGOThe new brand name adopts the rising sun as its logo, symbolizing a new day in the world of energy. It is the messenger of a positive, optimistic and forward- looking vision. COLORBlue is bright, warm and strong. It sugges-ts the blue color of both natural gas and electricity. The lettering font translates the human and enthusiastic vision accom-panying the new ENGIE corporate image.

NORTH AMERICA4,100 employees€ 3.8 billion turnover 13.1 GW installed capacity0.1 GW under construction ASIA

2,550 employees€ 5.4 billion turnover 9.6 GW installed capacity0.7 GW under construction

LATIN AMERICA5,450 employees€4.3 billion turnover 14.2 GW installed capacity3.2 GW under construction

MIDDLE EAST1,250 employees€ 0.5 billion turnover 25 GW installed capacity3.6 GW under construction

PACIFIC2,800 employees€ 1.5 billion turnover 3.9 GW under construction

AFRICA150 employees€ 0.4 billion turnover 2.5 GW under construction

EUROPE136,600 employees€58.7 billion turnover 49.2 GW installed capacity0.4 GW under construction

In Romania, the rebranding pro-cess will have two stages.First, GDF SUEZ Energy Româ-nia will adopt the ENGIE brand for its products and services and the corporate name of the company will remain unchan-ged until a later date.In the second stage, the rebran-ding will be extended to all subsidiaries owned by GDF SUEZ Energy România, namely Distri-gaz Sud Rețele, Distrigaz Con-fort, Brăila Winds and Alizeu Eolian.

Cine ești tu azi, Nadia Comăneci?

N.C.: Sunt un om simplu, care a avut șansa ca prin

muncă, dăruire și perseverență să reușească să ajungă la un nivel la care nimeni nu reușise până atunci. Un om care poate nu a înțeles atunci însemnătatea acelui moment, dar care astăzi înțelege că trebuie să îi încurajeze și pe ceilalți să lupte pen-tru performanță, pentru acel moment unic din viața lor.

Mai ții minte cum și când s-a produs prima ta întâlnire cu gimnastica?

N.C.: Eram copil. Genul acela de copil plin de ener-

gie, fără astâmpăr, care parcă nu obosește niciodată. Mama a fost cea care m-a luat de mână și m-a dus într-un loc unde să consum această energie în mod productiv (Mulțu-mesc, mamă!). Un loc magic, care m-a cucerit de la prima întâlnire: sala de sport. A fost dragoste la prima vedere, una foarte puternică, dovadă drumul care a urmat și dragostea pe care o port și astăzi pentru gimnasti-că, pentru sport în general.

A fost doar destinul?

N.C.: Poate că a fost destinul. Dar, cu siguranță, oame-

nii pe care i-am întâlnit pe parcurs, de la primul profesor la antrenorii

62


alternative - NADIA COMĂNECI

Povestea Nadiei, „zeiţa de la Montreal“, nu s-a stins niciodată în inimile românilor. A schimbat istoria gimnasticii cu prima notă de 10 şi a fost inclusă în topul celor 100 de femei care au marcat secolul XX. Am stat de vorbă cu Nadia Comăneci despre perfecţiune, responsabilitate şi putere, despre fericirea care schimbă vieţi şi despre cum este să fii o româncă atât de iubită.

„ÎNCERC SĂ FIU EXEMPLUL CĂ SE POATE!“

text ADRIAN CÎLȚAN foto ARHIVA PERSONALĂ

de la lot, la colegele de echipă, toți mi-au confirmat că acesta este drumul meu și m-au încurajat să continui să muncesc ca să fiu mai bună.

Ce le-ai recomanda tinerelor sportive care vor să-ți urmeze exemplul?

N.C.: În mod sigur, există tineri care pot deveni campioni. E

nevoie, așa cum am mai spus, de muncă, devotament și perseverență. Să faci performanță nu e ușor. Uneori simți că drumul este foarte lung și anevoios și că trebuie să faci sacrificii. În realitate, dacă îți dorești cu adevărat, nu e vorba de niciun sacrificiu, ci doar de stăruința pentru a obține ceea ce meriți. Și mai e ceva de care tinerii aceștia au nevoie: de recunoaștere. Sunt mulți tineri cu un potențial uriaș, dar trebuie sprijiniți, tre-buie încurajați și recunoscuți la adevărata lor valoare. Doar așa vor avea puterea să meargă mai departe, să ajungă acolo sus.

Au existat lângă tine oameni de valoa-re care ți-au influențat drumul și te-au susținut în momentele grele?

N.C.: Da. În primul rând, antrenorii pe care i-am avut de-a lungul

timpului. Apoi, oamenii minunați care au avut încredere în mine și m-au susținut când am ieșit din această lume a sportului. Și datorită cărora am reușit să revin și să pot face lucrurile pe care le fac azi.

Cum văd o mămică și un tătic multipli campioni viitorul fiului lor?

N.C.: Încercăm să îl lăsăm pe Dylan să își aleagă propriul drum.

Cred că are câteva înclinații sportive; a făcut și fotbal european, și arte marțiale, tenis, a mers și în sala de gimnastică, dar în același timp e îndrăgostit și de muzică, în special de tobe.

Care crezi că sunt speranțele echipei de gim-nastică feminine a României pentru Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016?

N.C.:Eu am încredere în fetele noastre. Cred că vor face o

figură bună și se vor întoarce acasă cu multe medalii, chiar și cu titluri de campi-oane olimpice.

Fundația creată de tine derulează proiec-te ambițioase, care încurajează perfor-

manța în sport, dar care, în același timp, au valențe multiple de ordin social şi educațional. Pe ce domenii se concentrea-ză prioritar activitatea acesteia?

N.C.:În primul rând, sportul și, în special, gimnastica. Primele

programe ale Fundației Nadia Comăneci s-au orientat către sprijinirea cluburilor de gimnastică, pornind cu locul de unde am plecat: Onești. Dar și către încurajarea celor mici să facă mai multă mișcare. De altfel, și Centrul MiniMe, pe care l-am des-chis în urmă cu aproape trei ani, își propu-ne să-i aducă pe copii în sala de sport, să îi deprindă cu mişcarea și exercițiile fizice, insuflându-le dorința de a merge apoi spre performanța sportivă.

Există cazuri de care te simți mai apro-piată sufletește?

N.C.: Îmi plac oamenii care nu renunță, care știu ce vor și

luptă onest și cu adevărat pentru ceea ce își doresc. O să vă dau un exemplu. Ioana este gimnastă la Deva. E un copil. În urmă cu trei ani, mama ei ne-a poves-tit despre eforturile Ioanei, despre cât de mult iubește gimnastica, despre cum ei, ca părinți, i-au spus că din păcate nu mai pot plăti internatul, iar Ioana era dispusă să facă orice doar să nu renunțe la antrenamente. Și, în acel moment critic, am ajutat-o să rămână la Deva. A fost un sentiment extraordinar ca, doi ani mai târziu, să o cunosc personal pe Ioana, care fusese selectată să repre-zinte România chiar la Nadia Comăneci Invitational. Iar anul acesta, Ioana a plecat de la aceeași competiţie, din Oklahoma, cu medalia de aur. Lucrul cel mai impresionant este că mama Ioanei sună periodic la Fundație să ne poves-tească despre evoluția fetiţei și să ne mulțumească pentru acel ajutor într-un moment crucial.

Ce înseamnă proiectul „10 pentru gim-nastică“ al Fundației Nadia Comăneci?

N.C.: Este un program care își propune să susțină gimnastica

românească. A început prin acordarea unor burse către cluburile sportive de gimnastică, iar acum se orientează către identificarea unor tinere gimnaste cu rezultate bune atât în competițiile spor-tive, cât și la școală, dar care din cauza

situației financiare a familiei riscă să renunțe la antrenamente. Anul trecut, 10 tinere de la mai multe cluburi sporti-ve din țară au fost alese pentru a primi, timp de un an, o bursă lunară în valoare de 100 de euro. Iar faptul că acele fete sunt acum deja la loturile naționale de la Deva și Onești înseamnă că am făcut alegerea corectă.

Spuneai odată că te simţi încă tânără, că nu te gândeşti la vârstă, ci doar la ce să faci ca să fii zilnic fericită.

N.C.: Cum spuneam, am avut noroc să descopăr sportul de mică.

Iar azi fără sport nu cred că aș mai fi eu. Fac sport în fiecare zi, oriunde aș fi, iar asta îmi dă energie fizică și psihică. Îmi dă putere să îmi duc la bun sfârșit proiectele și să am încredere că vor fi o reușită. De aceea, îi îndemn pe toți să facă mișcare în fiecare zi, vor vedea că vor fi mult mai pozitivi și mai încrezători și că lucrurile chiar le vor ieși mult mai bine și mai repe-de decât au sperat.

Ai un stil de viaţă pe care îl respecţi cu stricteţe?

N.C.: Mănânc sănătos, fac sport în fiecare zi, cel puțin o dată pe

zi, 30 de minute, și dorm 8 ore pe noapte. Somnul e foarte important pentru mine. Încerc să nu fac rabat de la cele 8 ore de odihnă, care mă reîncarcă cu energie. Doar în situații excepționale, când călătoresc foarte mult și sunt diferențe mari de fus orar, mă abat de la program și mă resimt. Dar la sport nu renunț oriunde aș fi. Dacă sunt la hotel, mă duc la sală, dacă nu au sală, găsesc o soluție să fac mişcare şi în cameră; altfel, parcă nu funcționez cum trebuie.

Oamenii sunt ocupați și de multe ori nu au timp să meargă regulat la o sală de fitness. Crezi că se pot obține rezultate cu exerciții făcute acasă sau alergând o tură rapidă prin parc?

N.C.: Cu siguranță! Mai bine o tură, două de parc în alergare

ușoară sau cu bicicleta, ori o jumătate de oră de exerciții fizice în casă, decât deloc. E adevărat că un program regulat la sală are rezultate mai bune, mai rapide şi că acasă avem tendința să lăsăm lucrurile mereu pe ziua următoare.

63

64

CALENDAR

CALENDAR DE EVENIMENTE PE PIAȚA DE ENERGIE

BARACK OBAMAPreședinte SUA

STEPHEN HAWKINGCercetător

BILL GATESAfacerist,cofondator Microsoft

O națiune care nu-și poate controla resursele de energie nu își poate controla viitorul.

Veriga lipsă în cosmologie este dată de natura materiei negre și a energiei negre.

Astăzi, suntem dependenți de energia ieftină. Avem impresia că ni se cuvine tot ceea ce avem într-o casă sau în industrie.

SPE Asia Pacific Unconventional ResourcesConference and Exhibition Brisbane, Australiawww.spe.orgTema conferinței din acest an este „The New Energy Age: Building on Success“ și va pune accentul pe resursele neconvenționale și importanța lor în viitor, pentru regiu-nea Asia Pacific. În cadrul evenimentului vor fi prezentate resursele de energie neconvenționale, cu scopul asigurării unei legături între dezvoltatorii de tehnologii necesare pen-tru exploatarea lor și practicanți.

International Conference Sustainable Agriculture, Food and EnergyHo Chi Minh, Vietnamwww.safe2015a.safetainability.orgÎn timpul conferinței vor avea loc schimburi de idei, ex-periențe, se vor dezbate cele mai recente studii în dome-niul agriculturii, tehnologiei și energiei. De asemenea, vor fi promovate proiectele care susțin o strânsă colaborare între cele trei domenii, care vor deveni și mai unite în vi-itor, având în vedere dorința de a obține cât mai mulți com-bustibili din surse naturale și regenerabile.

Environment Technology & Energy 2015 (ETE 2015)www.environment3000.comColombo, Sri LankaETE 2015 din acest an se află la a doua ediție și evenimen-tul este considerat deja unul important pentru agenda celor interesați de rezultatele noi obținute în domeniul tehnolo-giei mediului și sistemelor energetice. În cadrul conferinței vor participa academicieni specializați în problemele de mediu, practicanți și furnizori de produse energetice nece-sare unei bune funcționări a lumii în care trăim.


tex

t SI

MO

NA

GEO

RG

ESC

U

foto

SH

UTT

ERST

OCK

The Abu Dhabi International Petroleum Exhibition and Conference (ADIPEC)www.adipec.comAbu Dhabi, Arabia SaudităEvenimentul este dedicat profesioniștilor din domeniul petrolului & gazului. Acesta va avea loc în Abu Dhabi, un punct de legătură între Est și Vest și cel mai important cen-tru energetic din secolul 21. Ediția din acest an asigură o combinație perfectă între discuțiile de business și expoziții, având în vedere că vor fi peste 85.000 de participanți.

9-12 noiembrie 2015

17-20 noiembrie 2015

22-23 noiembrie 2015

The Energy Summit 2015Londra, Marea Britaniewww.economist.comReprezentanți din industria petrolieră și ai mediului aca-demic specific vor dezbate viitorul energiei, încercând să asigure câteva perspective pentru următorii 15 ani. Chiar dacă se consideră că resursele de energie sunt într-o continuă mișcare, faptul că prețul petrolului a fost alterat dramatic în cursul anului trecut reprezintă un semnal de alarmă în privința acestei resurse, considerată stabilă.

4-5 noiembrie 2015

9-11 noiembrie 2015

Ajutați-ne să facem cea mai bună revistă de energie – pentru dumneavoastră!

OXYGEN. Energie pentru afaceri este o revistă dedicată clienților mari GDF SUEZ Energy România, oamenilor de afaceri și partenerilor, autorităților, specialiștilor și jurnaliștilor interesați de domeniul energiei.

GDF SUEZ Energy România dorește ca OXYGEN să fie un vehicul de comunicare pentru cât mai mulți cititori. Avem nevoie de opiniile și comentariile dumneavoastră, pentru a face din această publicație una de referință pentru întreaga industrie.Vă rugăm să ne trimiteţi opiniile voastre prin fax, e-mail sau la adresa redacţiei, completând chestionarul de mai jos.Vă mulţumim pentru sprijin!

Nume și prenume: .............................................................................................................................................Companie: ................................................................... Funcție: ........................................................................Telefon sau e-mail: ............................................................................................................................................

1. Ce impresie v-a făcut revista OXYGEN?□ Se diferențiază clar de alte reviste de energie de pe piața locală și este o surpriză plăcută.□ Este o revistă interesantă, dar nu mi-a atras atenția în mod deosebit.

2. Cât timp credeți că veți petrece citind revista? □ Sub 5 minute □ 5-10 minute □ 15-30 de minute □ Peste 30 de minute

3. Care este atuul (care sunt atuurile) revistei?□ Designul modern, de impact□ Textele profesionist scrise și editate□ Imaginile de bună calitate□ Calitatea tiparului și a hârtiei

4. Cum priviți prezența paginilor de publicitate în revistă?□ Este un lucru bun, cititorii pot afla informații despre diferite companii și ofertele lor.□ Sunt utile, dar nu arată profesionist.□ Nu le dau atenție, trec peste ele.

5. Ce subiecte ați dori să vedeți dezvoltate în revistă?................................................................................................................................................................................ Desprindeți această foaie și trimiteți-ne-o:1. prin fax, la numărul +40 21 203 56 31 sau2. scanată, prin e-mail, la adresa [email protected] sau3. prin poștă, pe adresa Ringier România, Bd. Dimitrie Pompeiu nr. 6, sector 2, București, „Pentru Oxygen“.

Chestionar OXYGENPĂREREA

DUMNEAVOASTRĂ CONTEAZĂ

ENERGIA DIN CUVINTERezolvă corect puzzle-ul și vei descoperi, pe verticală, numele unuia dintre cele două parcuri eoliene dezvol-tate de GDF SUEZ Energy România.

1. Numele sub care s-a rebranduit GDF SUEZ Energy România din această toamnă.2. Parlament care a aprobat reforma sistemului de Certificate Verzi.3. Care este oraşul verde al Suediei?

4. Răzvan ......, Şef Serviciu Afaceri Publice şi Analiză Piaţă de Energie GDF SUEZ Energy România.5. Oraş în care este inaugurată prima cale ferată de metrou integral electrică şi în întregime sub pământ. 6. Material care începe să fie utilizat în construcţii din anul 1959.7. Tip de gaz considerat noul combustibil al transpor-tatorilor. 8. Jiang ......, fiul fostului lider chinez Jiang Zemin.

O companie olandeză din Wageningen a dezvoltat proiectul Plant-e, prin care valorifică electricitatea obţinută de la plante vii cu scopul încărcării tele-foanelor mobile pentru alimentarea punctelor Wi-Fi sau a peste 300 de lumini stradale tip LED, susține inhabitat.com. Plantele folosite pentru colectarea energiei sunt crescute în recipiente din plastic; pro-cesul lor de fotosinteză transformă energia solară în zaharoză. Pe măsură ce cresc, acestea produc

mai multă zaharoză decât au nevoie. Este un exces care ajun-ge, prin rădăcini, în solul din jurul lor şi se împarte în protoni şi electroni. Sistemul Plant-e foloseşte elec-trozii aflaţi în sol pen-tru a evita procesul de împărţire a zaharo-zei şi, astfel, produce electricitate.

Germanii de la Audi au reușit să obțină primele loturi de motorină din apă și dioxid de carbon, susține www.4tuning.ro. Această performanță este rezultatul efortului depus de producătorii auto pentru găsirea de modalități prin care să reducă emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă. Conform germanilor, carburantul ecologic obținut se numește e-diesel și este fabricat prin extragerea CO₂-ului din aer, gazul

rezultat fiind amestecat cu hidrogenul din apă prin electroliză. În urma reacției dintre dioxi-dul de carbon și hidrogen, ce are loc la

220˚C și o presiune de 25 bari, rezultă un lichid denu-mit Blue Crude. Din lichidul denumit Blue Crude, care conține compuși similari cu cei ai hidrocarburilor, se obține apoi motorina sintetică.

ELECTRICITATE DE LA PLANTE

MOTORINĂ OBȚINUTĂDIN APĂ ȘI CO₂

1

3

4

5

6

7

8

2

66


ÎNCARCĂ-ȚI BATERIILE

tex

t SI

MO

NA

GEO

RG

ESC

U

foto

SH

UTT

ERST

OCK

GDF SUEZ Energy România vă pune la dispoziţie un serviciu creat special pentru dumneavoastră: posibilitatea de a primi facturile de gaze naturale şi de electricitate prin e-mail. Intraţi astfel în posesia facturilor mult mai rapid, dar cu aceeaşi valoare juridică şi cu un plus de beneficii directe.

ProximitateFactura este la un click distanţă de dumneavoastră, indiferent de locaţia în care vă aflaţi.

SecuritateEliminaţi riscul pierderii facturilor sau al vizualizării acestora de persoane care nu sunt autorizate în acest sens.

DisponibilitatePuteţi arhiva facturile direct în calculatorul dumneavoastră şi le puteţi accesa oricând doriţi.

Activare simplăPuteţi activa serviciul de transmitere a facturii prin e-mail oricând, prin completarea unui simplu formular.

Activați acum serviciul de transmitere a facturii prin e-mail de pe engie.ro.

Factura prin e-mailServiciul de transmitere a facturilor de gaze naturale şi de electricitate prin e-mail. Gratuit.

engie.ro

De aceea, am creat pentru dumneavoastră oferte de verificări și revizii ale instalației interioare de gaze naturale și centralei termice.

• Garanția calității GDF SUEZ Energy România;

• Peste 250 de specialiști experimentați, certificați ANRE și ISCIR;

• Flexibilitate: achitați contravaloarea serviciilor tehnice odată cu factura de gaze

naturale, în peste 13.000 puncte de plată, la partenerii noștri comerciali și bancari;

• Servicii suplimentare* pentru buna funcționare a instalației interioare de

gaze naturale și a centralei termice.

Alegeți acum ofertele Asigaz Rezident pentru persoane fizice, Asigaz Incassa pentru asociații de proprietari sau pachetele Prime Teh și Deca Teh pentru companii!

* Aceste servicii nu sunt incluse în prețurile standard ale pachetelor Asigaz, Prime Teh și Deca Teh și nu fac obiectul unui deviz separat.

Fără grijiViaţa este mai simplă când afacerea dumneavoastră este în siguranţă, iar familia se bucură de confort.

engie.ro

Date post:	01-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

Pentru că lumea se schimbă și, odată cu ea, energia noastră. · De peste zece ani în presă,...

Documents