pentru a se reaprinde metafizic · pentru a se reaprinde metafizic pe firmamentul unei alte sfere...

~n dup\ amiaza zilei de 24februarie, din anul mântuirii2011, s-a stins `nc\ o lumin\ `nSfântul Munte al Athonului,pentru a se reaprinde metafizicpe firmamentul unei alte sferede existen]\, str\in\ sensibili-t\]ilor noastre telurice, [i undeva r\mâne ve[nic aprins\, pen-tru c\ nimic [i nimeni nu o vamai putea stinge. Este vorba detrecerea la cele ve[nice a P\-rintelui Protosinghel PetroniuT\nase, egumenul SchituluiProdromu din Gr\dina MaiciiDomnului a Greciei.

† IOACHIM B|C|UANUL,

EEppiissccoopp-vviiccaarr aall AArrhhiieeppiissccooppiieeiiRRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii

Vestea plec\rii marelui avv\ din aceast\lume s-a r\spândit repede `n toate p\r]ile Orto-doxiei. Mi-a parvenit [i mie prin P\rintele Arhi-mandrit Clement Haralam, colegul de studii [iprieten de suflet `nc\ din vara anului 1970, celcare, atunci când s-a produs marea `nserare a e-gumenului aghiorit, a fost `n preajma lui, rugân-du-se. De obicei, când un astfel de eveniment seanun]\ `n mod spontan [i direct, instictual tris-te]ea `]i cerne[te fa]a, lacrimile te podidesc, dur-erea produce o ran\ `n suflet [i doliul coboar\ caun v\l peste `ntreaga fiin]\. Primul gând caremi-a venit `n minte a fost cel al prem\ririi luiDumnezeu. C\ci celui care `mi anun]a pa[telepersonal al P\rintelui Petroniu i-am r\spuns cuvorbele hrisostomiene: Slav\ lui Dumnezeupentru toate. De fapt, la vârsta de 97 de ani, câ]ii-a dat Dumnezeu, [i dup\ o via]a `mbun\t\]it\ca a lui, plecarea `n lumea pur spiritual\ a luiDumnezeu este socotit\ mai curând o izb\vire.

Personalitate eclesiastic\ a `ntregii Ortodoxii

Pentru monahismul românesc, `n mod spe-cial, cum [i pentru cel aghiorit, `n general, elibe-

rarea sufletului din trupul neputincios al P\rin-telui a fost nea[teptat de mult mediatizat\. A-ceasta nu se datoreaz\ neap\rat sofisticatelormijloace de informare, ci mai curând renumeluispiritual dobândit de-a lungul anilor de oste-neal\ isihast\. P\rintele Petroniu ajunsese a[a decunoscut, `ncât intrase de mult\ vreme `n salbamarilor gherontas ai Muntelui Athos. De aceea,momentul adormirii sale a fost socotit de toat\lumea o `mplinire, nu o tânguire; o necesitate,nu o fatalitate. ~ntr-adev\r, atunci când cineva aatins vârsta maxim\ de care vorbe[te psalmistul[i a trecut `n odihna lui Dumnezeu, cei apropia]iprivesc moartea acestuia cu o oarecare seni-n\tate, adic\ nu numai ca o pierdere, ci ca pe oa[ezare a lui `n ordinea fireasc\ a planului luiDumnezeu, ca pe o integrare `n pleroma (n.red.deplin\tatea) eclesiei celeste.

~ntrucât am avut bucuria de a cunoa[te`ndeaproape pe acest mare avv\ al monahismu-lui, nu numai românesc, ci [i universal, m-amgândit acum, la trecerea sa `n }ara de pesteveacuri, s\ zugr\vesc un succint portret pentru ascoate `n eviden]\ unele dintre tr\s\turile sale demonah statornic [i egumen `n]elept, a[a cum l-anumit Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel.

Am urm\rit, `n zilele care au urmat decesu-lui, ceea ce mijloacele de informare biserice[ti[i laice au relatat despre P\rintele Petroniu. S-auprezentat `n detaliu biografia, modul de via]\,asceza, ostenelile sale, activit\]ile pe multipleplanuri pe care le-a `mplinit `n cei 97 ani de via-]\. Ierarhi, preo]i, laici din toate categoriile soci-ale au aureolat personalitatea p\rintelui cu ine-galabile evoc\ri. Mi-am dat seama cât de bine-cunoscut a fost acest p\rinte [i cât\ lume s-a fo-losit de cuvântul s\u, de operele sale, sau de via-]a sa smerit\ [i plin\ de virtu]i. Prin urmare, ce a[mai putea spune `n plus despre iscusitul osteni-tor trecut la Domnul, decât s\ aduc o m\rturiepersonal\, care s\ `ntregeasc\ imaginea caleido-scopic\ a unei personalit\]i eclesiastice care cusiguran]\ va l\sa urme adânci `n posteritate.

Teologul cel mai iscusit al Sih\striei

~n eseurile mele, `n care am zugr\vitportretele altor p\rin]i ai M\n\stirii Sih\stria,mai exact `n cel dedicat P\rintelui Paisie Olaru,f\ceam urm\toarea precizare: „~mi amintesc c\`n ajunul praznicului Na[terii Maicii Domnuluidin 8 septembrie 1969, am ajuns `n oaza de spi-

3anul III (XI) nr. 2

EEDDIITTOORRIIAALL

P\rintele Petroniu - o nou\ fil\ din Patericul athonit

Preasfin]itul Episcop Ioachim B\c\uanul, `mpreun\ cu P\rintele Petroniu T\nase (Prodromu, noiembrie 2010)

februarie 2011

EEDDIITTOORRIIAALLCCaa ffoosstt sseeccrreettaarr ddee ccaabbiinneett aall PPaattrriiaarrhhuulluuii NNiiccooddiimm

MMuunntteeaannuu [[ii pprrooffeessoorr ddee TTeeoollooggiiee llaa sseemmiinnaarr,, pp\\rriinntteellee PPeettrroonniiuu `̀[[ii cc\\pp\\ttaassee aauurraa ddee iinntteelleeccttuuaall rraaffiinnaatt..

Cronica RomanuluiCronica Romanului4Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

ritualitate de la Sih\stria. Venisem decis s\ r\-mân `n ob[tea acestei m\n\stiri despre care, laacea vreme, nu [tiam prea multe. Dup\ ce autrecut s\rb\torile, am fost prezentat P\rinteluiStare], Protosinghelul Caliopie Apetrei. ~ntâl-nirea a fost scurt\. ~mi r\sun\ [i acum, ca unecou, primele reguli pe care trebuia s\ le`mplinesc, ca orice `ncep\tor: «Frate Ilie, pentruascultare `n gospod\rie te adresezi economului,p\rintelui Victorin; când ai nevoie de cele nece-sare traiului, chelarului, p\rintelui Ambrozie;pentru `nv\]\turi [i sfaturi duhovnice[ti, p\rin-telui Cleopa; pentru rânduiala bisericii, ecle-siarhului mare, p\rintelui Macarie; pentru celec\rtur\re[ti, p\rintelui Petronie, iar ca duhovnics\ iei pe p\rintele Paisie»“. Deci pentru celec\rtur\re[ti trebuia s\ m\ adresez p\rinteluiPetroniu. Era considerat teologul sau intelectu-alul cel mai iscusit al m\n\stirii. Despre cum aajuns p\rintele Peroniu T\nase la M\n\sireaSih\stria `ns\, trebuie s\ facem câteva preciz\ri.

Se [tie c\ p\rintele Petroniu [i-a dobânditformarea intelectual\ urmând Facultatea deTeologie, apoi cea de Matematic\ [i Filosofie,`n Bucure[ti. Dup\ absolvire a fost hirotonitieromonah [i a devenit profesor de omiletic\,catehetic\, muzic\ psaltic\ [i pedagogie laSeminarul de la M\n\stirea Neam].

Toate acestea se petreceau `n perioada de in-staurare `n ]ara noastr\ a regimului totalitar co-munist ateu. ~ntre daunele pricinuite Bisericiide acest regim a fost [i acela de a lovi `n miezulei, `n organismul care oxigeneaz\ via]a `n Hris-tos a Bisericii, prin diminuarea num\rului c\lu-g\rilor, `nchiderea m\n\stirilor [i eliminareamonahilor-c\rturari din ob[tile monahale. Estedestul de cunoscut faptul c\ o pleiad\ de erudi]ic\lug\ri a fost `ncarcerat\ `n scopul reducerii lat\cere sau chiar al reeduc\rii, `ns\ aceste `ncer-c\ri coercitive n-au f\cut decât s\ amplifice in-tensitatea crezului lor [i s\ duc\ la r\spândireamugurelui de speran]\ a rena[terii libert\]ii iz-vorâte din sfâr[itul lor martiric. Altora, mairezisten]i fizic, li s-au fixat domicilii for]ate `nanumite locuri, unde puteau fi u[or urm\ri]i.P\rintele Petroniu a fost unul dintre ace[tia. Ac\zut [i el sub inciden]a Decretului de trist\ am-intire pentru c\lug\ri, emis de autorit\]ile co-muniste `n anul 1959. Era vizat pentru c\ ar fif\cut parte din grupul „Rugului Aprins“ de laM\n\stirea „Sfântul Antim“ din Bucure[ti,frecventat de mari mistici ai spiritualit\]ii noas-tre, clerici [i laici.

Astfel, dup\ anii ’60, a urmat o perioad\ greapentru ilustrul c\lug\r misionar [i m\rturisitor alOrtodoxiei, P\rintele Petroniu. Dup\ peregrin\ri-le sale pe la M\n\stirea Slatina, apoi prin satulBro[teni, `n anul 1964 `i este permis s\ se `nchi-novieze la M\n\stirea Sih\stria. Datorit\ pozi]ieigeografice, aceast\ m\n\stire, considerat\ pân\`n anul 1950 doar un schit al Secului, a fost trans-format\ `n azil pentru c\lug\rii b\trâni, majori-

tatea, cu vârsta de peste 50 de ani, provenind dinm\n\stirile `nchise de comuni[ti. P\rintele Petro-niu se `ncadra `ntre ace[tia. A[a se explic\ des-cinderea lui `n m\n\stirea Sih\stria, care era pus\sub observa]ie de autorit\]ile vremii.

~n anul 1969, când Dumnezeu mi-a `ndreptatpa[ii c\tre aceast\ m\n\stire, `n ob[tea ei eraufoarte mul]i c\lug\ri `mbun\t\]i]i, cum sunt p\rin-]ii Cleopa Ilie, Paisie Olaru etc., dar [i intelectualica p\rintele Partenie Bu[cu, Ioanichie B\lan,Ghenadie Petrescu, Dosoftei Muraru [i p\rintelePetroniu T\nase. ~ntre ei, cel mai cunoscut eraacesta din urm\, pe care `l c\utau mai mul]i.

Mereu `nconjurat de floriCa fost secretar de cabinet al Patriarhului

Nicodim Munteanu [i profesor de Teologie laseminar, p\rintele Petroniu `[i c\p\tase aura deintelectual rafinat. Atunci când l-am cunoscut`ns\, am descoperit `n persoana sa [i chipul c\-lug\rului smerit, ascult\tor, din privirea c\ruiairadiau parc\ multe dintre roadele DuhuluiSfânt. Ca orice membru al ob[tei, `mplinea [i elo ascultare pe care o f\cea cu mult\ dragoste. Sepreocupa de `ngrijirea florilor din curtea m\-n\stirii, care, din prim\var\ pân\ toamna târziu,p\rea un col]i[or de rai. Probabil de aici se in-

Protos. Petroniu T\nase (1914 - 2011), un patriarh al Ortodoxiei M\rturisitoare

PP\\rriinntteellee PPeettrroonniiuu TT\\nnaassee eerraa uunn pprrooffeessoorr ccoommpplleexx..


spira P\rintele Paisie când, fiec\ruiadintre cei care-i treceau pe la scaunul despovedanie, le dorea un col]i[or de rai.

Când privesc retrospectiv, nu pots\ nu remarc faptul c\ p\rintelePetroniu a fost `n toat\ via]a sa mona-hal\ `n compania florilor, sub diferiteforme. Ca teolog, a cules nectarul`nv\]\turilor ziditoare din tezaurul uni-versal al marilor spirite creatoare,dup\ `ndemnul hrisostomian; ca as-cultare monahal\ `n ob[tea Sih\striei,s-a hr\nit din ra]iunile divine prezente`n gr\dina m\n\stirii, pe care a `ngrijit-o, ca pe un col]i[or din marea Gr\din\a Maicii Domnului, care este Româ-nia. Apoi a p\[it pe o alt\ treapt\, `np\mântul rodnic al Athonului – o alt\Gr\din\ a Maicii Domnului – sem\-nând parfum [i culoare `n inima Orto-doxiei, pentru ca, `n cele din urm\, el`nsu[i s\ fie integrat `n cununa de aur amarilor P\rin]i.

P\rintele Petroniu, un profesor complex

La Sih\stria, de[i era protosinghel,p\rintele Petroniu nu slujea decât lamarile praznice, `n sobor, [i predicafoarte rar (am `n]eles mai târziu c\ `iera interzis). Permanent, `ns\, era lastran\ [i cânta. Nu avea o voce extra-ordinar\, `ns\ cânta corect, cu alur\ deintelectual, iar atitudinea aceasta nu oafi[a pentru a epata, ci dintr-o porniresincer\ [i o con[tientizare limpede aprezen]ei lui Dumnezeu `n ritualul liturgic. Eraun bun cunosc\tor al muzicii psaltice. Condu-cea strana dreapt\ a c\lug\rilor sih\streni. ~miamintesc cu bucurie c\, atunci când mi s-a per-mis s\ merg la stran\, P\rintele Petroniu m-aluat `n grupul lui de psal]i. Sim]indu-mi ab-nega]ia [i râvna pentru a deprinde tainele muzi-cii bizantine, mi-a predat primele no]iuni aleacesteia, apoi m-a `nv\]at nota]ia complicat\ amuzicii biserice[ti. Când am `nceput studiile laSeminarul de la M\n\stirea Neam], profesorulde psaltic\, p\rintele Constantin Sârbu, a fostsurprins c\ eu cuno[team deja câte ceva din tai-nele muzicii bizantine.

Pentru c\ [colile monahale erau interzise laacea vreme, `n mod neoficial, acolo unde stare-]ul permitea [i nu avea fric\ de ighemonii tim-pului, se f\ceau ni[te cursuri pentru `ncep\torii`n via]a monahal\. P\rintele Petroniu primise [iaceast\ ascultare [i se ocupa de preg\tirea celorcâ]iva tineri ai Sih\striei din acei ani. V\zându-m\ mai ager [i mai interesat de cele c\rtur\re[ti,s-a aplecat mai mult asupra mea [i m-a reco-mandat stare]ului, pr. Caliopie Apetrei, s\ m\trimit\ la Seminarul de la M\n\stirea Neam].

Mai marele m\n\stirii a acceptat [i am `nceputpreg\tirea pentru examenul pe care urma s\-lsus]in `n toamna anului 1970. M\ bucur [i ast\zic\ am avut imensa [ans\ s\ fiu discipolul aces-tui p\rinte erudit, care s-a dovedit a fi unadev\rat Pestalozzi al vie]ii mele. Nu numaicele teologice m-a `nv\]at, ci [i cele laice.

P\rintele era un profesor complex. Brumade [tiin]\ acumulat\ `n [coala general\ mi-a de-s\vâr[it-o p\rintele Petroniu. Avea cuno[tin]egenerale deosebite. Viitorul P\rinte ClementHaralam, ca nepot al p\rintelui Chiril\ {aramet,`n vara anului 1970, s-a ad\ugat preg\tirii pen-tru seminar, la [coala P\rintelui. A[a c\, amân-doi, `n septembrie acela[i an, am fost admi[i laexamen [i `ncepeam cursurile Seminarului de laNeam]. Pe atunci nu erau prev\zute `n structura`nv\]\mântului preuniversitar cursuri f\r\frecven]\. De aceea, de[i eram frate de m\n\s-tire, nu aveam voie s\ spun aceasta [i eramnevoit s\ urmez cursurile seminariale la zi. Va-can]ele `ns\, reveneam acas\, la m\n\stire. Pen-tru mine, aceast\ `ntoarcere era `nc\rcat\ de osatisfac]ie aparte, deoarece aveam oportunitateade a experia, `mpreun\ cu p\rintele Petroniu,

ceea ce [coala `mi oferise ca suport in-formativ. {i la acest capitol P\rintele s-a dovedit de ne`nlocuit, prin faptul c\avea o viziune unitar\ despre tot [itoate [i reu[ea, ca nimeni altul, s\ mi[teresorturile cele mai intime ale tinerilor`nseta]i de cunoa[tere, insuflându-nedragostea pentru frumos [i adev\r. Deaceea, `ntr-un alt mediu [i, `ndr\znescs\ spun, cu un alt duh, continuam cur-surile de la seminar, cu un pedagogcomplet, desprins parc\ din manualelede pedagogie. M-a `nv\]at multe lu-cruri care-mi servesc [i acum `n via]\.~l pomenesc [i-l voi pomeni mereupentru aceasta!

Plecarea la AthosDar a venit anul 1972, când oa-

menii regimului totalitar [i-au datseama c\, adunând `n acela[i loc pec\lug\rii b\trâni, de fapt au consolidatadev\rate oaze de spiritualitate. De a-ceea, `n acel moment au c\utat ometod\ s\-i disperseze. Au dispus s\risipeasc\ `n toate p\r]ile pe cei maidistin[i p\rin]i ai Sih\striei. ~mi am-intesc c\ am revenit acas\, ca de obi-cei, pentru vacan]\, dar `n vara aceluian nu am mai g\sit atmosfera dealt\dat\. P\rintele stare] Caliopie eratransferat la M\n\stirea Varatic, p\rin-tele Ioanichie B\lan la Bistri]a, p\rin-telui Paisie i s-a spus s\ stea mai multpe la Sihla, p\rintelui Cleopa i-auporuncit s\ scurteze predicile doar la15 minute, iar p\rintele Silvestru

`mpreun\ cu monahul Filotei au fost muta]i laBolni]a de la Neam]. Interesant este faptul c\,dat\ fiind situa]ia dificil\ din acei ani `n ceea ceprive[te c\l\toriile `n str\in\tate, sau eventualelerela]ii cu cei pleca]i `n Occident, totu[i, câ]ivap\rin]i au primit aprobare din partea autorit\]i-lor pentru a pleca `n Sfântul Munte Athos, laschiturile române[ti. Acest fapt a uimit pe foartemul]i. Mult mai târziu a fost cunoscut adev\-ratul motiv pentru care acelor c\lug\ri le-a fost`nlesnit\ plecarea `n Athos. Se spune c\ pre[ed-intele de atunci, Nicolae Ceau[escu, a `ntreprinso vizit\ `n Grecia. Cum Grecia era o ]ar\ liber\,protocolul a permis unui grup de c\lug\ri de laProdromu, b\trâni [i bolnavi, s\ se apropie dedictatorul român. Cuvintele p\rintelui egumenVeniamin au r\mas celebre: Domnule pre[edin-te, trimite]i ni[te c\lug\ri din ]ar\, c\ nu mai arecine s\ ne `ngroape! Probabil, impresionat deaceast\ `ntâlnire inedit\, la `ntoarcerea `n ]ar\,prin autorit\]ile de resort, s-au f\cut documen-tele de plecare `n Athos a câtorva c\lug\ri. Ast-fel, din anul 1972, rând pe rând, câte unu saudoi plecau la muntele Maicii Domnului. Au pur-ces mai `ntâi cei cu origine s\n\toas\, adic\ cei

P\rintele Petroniu a fost `n toat\ via]a sa monahal\ `n compania florilor

EEDDIITTOORRIIAALL

februarie 2011

SScchhiittuull PPrrooddrroommuu,, `̀nn ttiimmppuull ss\\uu,, ss-aa rree`̀nnnnooiittssppiirriittuuaall,, ddaarr [[ii aaddmmiinniissttrraattiivv-ggoossppoodd\\rreesscc,,

aacccceennttuuâânndduu-ssee `̀mmpplleettiirreeaa pprraaxxiissuulluuii ccuu tteeoossiissuull,, `̀nn dduuhhuull pp\\rriinn]]iilloorr ppaattrriissttiiccii [[ii ppoosstt-ppaattrriissttiiccii..

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

6

ce nu erau lua]i `n vizor de regimul comunist cafiind periculo[i: p\rintele Chiril\, care a devenitSchimonahul Calistrat, p\rintele Martinean,pustnicul Ilarion, inginerul Ioan {ova, frateleRadu, p\rin]ii Meletie, Nectarie, Macarie, ecle-siarhul m\n\stirii Sih\stria, Atanasie (actualulegumen al Prodromului). P\rintele Petroniu,de[i trebuia s\ plece printre primii, dup\`ndelungi taton\ri [i a[tept\ri, a plecat abia `n1978. ~n sfâr[it, cel ce avea s\ fie marele egu-men [i avv\ al Athosului s-a v\zut liber s\ se de-dice exclusiv drumului care duce la des\vâr[ire.

33 de ani de osteneal\aghioritic\

Dac\ facem un calcul simplu, p\rintele Pe-troniu a fost chemat la Domnul dup\ 33 de anide osteneal\ aghioritic\. Aceast\ perioad\ co-respunde cu vârsta Mântuitorului, adic\ perioa-da pe care a petrecut-o pe p\mânt. Minunatesunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu `n]elepci-une Le-ai f\cut! Dumnezeu a rânduit alesuluiS\u tot atâ]ia ani de vie]uire athonit\, `ntr-un loc`n care oamenii duc o via]\ `ngereasc\ `n `ncer-carea de a pregusta din darul nestric\ciunii, câta petrecut El, ca Fiu al Omului, `ntre oameni,timp pe care p\rintele Petroniu l-a folosit r\s-cump\rând vremea, f\când din orice clip\ untimp al mântuirii, iar din schitul Prodromu oGr\din\ a Maicii Domnului. Schitul Prodromu,

`n timpul s\u, s-a re`nnoit spiritual, dar [i ad-ministrativ-gospod\resc, accentuându-se `mple-tirea praxisului cu teosisul, `n duhul p\rin]ilorpatristici [i post-patristici.

Odat\ plecat din Sih\stria, nu l-am mai v\-zut la fa]\, dar amintirea lui am p\strat-o puru-rea. De fapt, desp\r]irea de el s-a `ntâmplat `n a-nul 1972, când [i eu am fost nevoit s\ p\r\sescM\n\stirea Sih\stria, pentru a nu fi depistat decei ce prigoneau via]a monahal\, `ntr-un exil almonahilor, ce ar fi trebuit s\ lase `n urm\ un mo-nahism ruinat, o Biseric\ `n ruin\. Urmându-lpe p\rintele Ioanichie B\lan, care a fost for]at s\se duc\ la M\n\stirea Bistri]a, am fost [i eu ne-voit `n acele circumstan]e s\ `mi g\sesc un refu-giu. Dar pentru c\ stare]ul Arhimandrit DionisieVelea nu voia tineri `n m\n\stire, (m\n\stireaera practic desfiin]at\, doar ni[te c\lug\ri b\-trâni r\spundeau la nevoile spirituale ale pele-rinilor), m-am dus la Schitul Tarc\u. De[i retras`n mun]i, nu am pierdut leg\tura cu P\rin]iiSih\striei. Mergeam cu regularitate la P\rintelePaisie duhovnicul [i, evident, treceam pentrubinecuvântare la P\rintele Petroniu, profesorulmeu din tinere]e, pân\ acesta a plecat definitiv`n Athos (1978).

Nu l-am mai v\zut pe p\rintele PetroniuT\nase vreme de treizeci [i trei de ani. Dumne-zeu `ns\ a rânduit ca, `nainte de mutarea sa lacele ve[nice, s\ ne mai vedem `nc\ o dat\ fa]\

c\tre fa]\, `n aceast\ lume. {i iat\ cum s-a petre-cut aceast\ revedere.

Primul contact cu Muntele Sfânt~n anul 2009, Preafericitul P\rinte Patriarh

Daniel a dat binecuvântare p\rintelui Arhiman-drit Clement Haralam s\ se re`ntoarc\ la SchitulProdromu. Transmi]ându-i plecare u[oar\ [idrum bun, mi-am exprimat dorin]a, fa]\ de cu-vio[ia sa, de a veni [i eu `ntr-o c\l\torie `n Mun-tele Athos, cu scopul precis de a mai vedea pen-tru ultima dat\ pe P\rintele Petroniu [i pentru aciti o rug\ciune la mormintele p\rin]ilor aghio-ri]i, care au trecut la Domnul [i pe care i-am cu-noscut cândva la Sih\stria. Nu dup\ mult\ vre-me de la aceast\ discu]ie, P\rintele Clement `miface cunoscut c\ trebuie s\ fac tot posibilul ca s\vin cât mai repede la Prodromu, pentru c\ P\-rintele Petroniu se preg\te[te de plecarea pe ul-timul drum, cu sens unic [i f\r\ `ntoarcere. Mi-am restructurat treburile din eparhie, am cerutbinecuvântare de la Preafericitul P\rinte Patri-arh [i, `n ultimile zile ale lui noiembrie 2010,am plecat `n Muntele Athos.

Intram pentru prima dat\ `n aceast\ Repu-blic\ Monahal\, unde Sfânta Fecioar\ este egu-mena tuturor ob[tilor [i eremi]ilor care se oste-nesc aici. Ca om al Bisericii, cuno[team multedespre istoria acestui ]inut unic pentru cre[ti-n\tate, unde, de peste 18 veacuri, s-au ostenitcuvio[i al c\ror num\r [i nume doar Dumnezeule [tie exact. Acum descopeream, pe viu, ceeace pân\ acum cuno[team doar virtual. Am fost`ntrebat de mai multe ori ce impresie am avut laprimul contact cu acest p\mânt sfânt, sau, maibine zis, cu acest loc unde au tr\it atâ]ia sfin]i [iunde sunt concentrate cele mai multe docu-mente ale Ortodoxiei universale. Gândindu-m\la r\spuns, prin minte mi-au trecut mai multeidei ca semne de `ntrebare. Oare ce va deveniacest sfânt Munte `n aceast\ lume care se secu-larizeaz\ atât de galopant? Cât vor mai rezistamonahii de aici, care au p\r\sit lumea, `n loculacesta diferit de tumultul cotidian al mi[c\riimaselor [i al circula]iei exasperante a informa-]iilor, prin mass-media? Citisem `ntr-o istorie aMuntelui Athos c\ ultima care va pleca din acestmunte va fi Maica Domnului! Oare când va fiaceasta? Oare `nainte de Parusie? Sau premiseledeclinului se v\d deja cu fiecare zi care trece?

Sfântul Munte ast\ziPornind de la Uranopolis, portul de plecare

spre Sfântul Munte, `mbarca]i `ntr-un vas rapid,de la un moment dat `ncep s\ apar\ siluetele pri-melor m\n\stiri athonite, care marcheaz\ ]\rmulM\rii Egee ca o salb\ de m\rg\ritare: Dochiaru,Xenofont, Pantelimon. Pân\ la Dafne, portul deintrare oficial `n Sfântul Munte, `n toate acestem\n\stiri, str\vechile turnuri ale clopotni]elor

P\rintele protosinghel Petroniu T\nase a trecut la cele ve[nice pe 22 februarie2011, slujba de `nmormântare fiind s\vâr[it\ `n biserica mare a schitului

românesc Prodromu, `n ziua de 28 februarie, conform tradi]iilor din SfântulMunte Athos, de Preasfin]itul Episcop Hrisostom, ierarh rezident `n M\n\stirea

Marea Lavr\, fost conduc\tor al [colii athonite de teologie Athoniada

AAmm aavvuutt pprriilleejjuull ss\\ `̀nnttââllnneesscc cc\\lluugg\\rrii`̀mmbbuunn\\tt\\]]ii]]ii,, ppeennttrruu aallee cc\\rroorr rruugg\\cciiuunniiDDuummnneezzeeuu vvaa mmaaii aammâânnaa ssffâârr[[iittuull lluummiiii

[[ii aall aacceelluuii lloocc uunniicc ddee ppee pp\\mmâânntt..


sau bisericilor se `ntreceau cu imense macarale.Am `n]eles f\r\ s\ `ntreb pe cineva c\ a `nceputun amplu program de restaurare a acestor oazede spiritualitate [i tr\ire ortodox\. De la Dafne,cu un Jeep de ultim\ genera]ie, am plecat c\trechinotita (n.red. Sfânta Chinotit\ este organis-mul legiuitor al Sfântului Munte, fiind alc\tuitdin reprezentan]i [i egumeni ai celor dou\zecide m\n\stiri conduc\toare. Sfânta Chinotit\ sereune[te `n Karies, [i este prezidat\ de un pro-tos) din Careea, pentru o `ntâlnire oficial\ cuSuperiorul Sfântului Munte, rânduit s\ gu-verneze anul acela.

De[i nu erau `nc\ asfaltate, muntele erastr\b\tut de largi drumuri, care au `nlocuit pen-tru totdeauna vechile poteci pe care circulauc\lug\rii cu rug\ciunea `n gând, `nso]iti de uncatâr ce mergea [i el `n ritmul rug\ciunii st\pâ-nului. V\zând toate acestea, mi-a fost greu s\cred c\ aceste rapide moderniz\ri alterneaz\ cu`nnoirea duhovniceasc\ a monahismului aghio-rit, de[i unii au `ncercat s\ m\ conving\ de con-trariu. Cred, totu[i, c\ nu `n genera]ia noastr\ dec\lug\ri va fi plecarea Maicii Domnului dinacest sfânt munte, ci mult mai târziu. Rug\ciu-nile sfin]ilor, care de veacuri s-au nevoit aicisau chiar ale celor care mai tr\iesc `nc\ autenticvia]a `n Hristos, vor face ca aceast\ plecare aSfintei Fecioare s\ fie `n preziua Parusiei! Dealtfel, `n scurtul meu sejur `n acest ]inut feeric,am avut prilejul s\ `ntâlnesc c\lug\ri `mbun\-t\]i]i, pentru ale c\ror rug\ciuni Dumnezeu vamai amâna sfâr[itul lumii [i al acelui loc unic depe p\mânt. Unul dintre ace[ti rug\tori este [iP\rintele Petroniu, românul de la Prodromu.

Ultima `ntâlnire – clipe rupte din ve[nicie

Când am ajuns, `n sfâr[it, la schitul nostruromânesc [i m-am `ntâlnit cu o parte dintre p\-rin]ii acestui loc, mi-am dat seama c\ Dum-nezeu are mul]i ale[i ai S\i binepl\cu]i. Marebucurie am avut când l-am rev\zut pe p\rinteleIulian, pe care-l cuno[team din Sih\stria anilor1969. Doar culoarea p\rului se schimbase, `ns\chipul s\u mi s-a p\rut a[a de tân\r, `ncât seputea distinge nu numai re`nnoirea Duhului `nel, ci [i re`nnoirea Ortodoxiei `n lume. Dup\ ceam participat la tot programul liturgic [i practical schitului, `nso]it de p\rintele Clement, am tre-cut mai `ntâi pe la gropni]a a[ez\mântului, pen-tru a vedea [i venera osemintele p\rinteluiChiril\ {aramet, devenit schimonah cu numeleCalistrat, ca, apoi, s\ ne `ndrept\m `nspre chiliap\rintelui Petroniu. Cu fiecare pas pe care `lf\ceam, o emo]ie sfânt\ `mi inunda fiin]a. Nu-lmai v\zusem aievea de aproape 40 de ani.Intrând `n chilia P\rintelui, unde s-a ostenit zecide ani, ochii mei deslu[esc silueta marelui avv\,care parc\ m\ a[tepta, a[ezat pe un scaun. Tru-

pul era gârbovit de povara anilor. Toate dispo-zi]iunile naturale ì erau aproape atrofiate. Uce-nicul care ì st\tea `n prejm\ reu[ea, mai multprin semne, s\-i spun\ c\ am sosit [i s\ m\ pri-veasc\. Parc\ sfidând greutatea celor 97 de ani,b\trânul avv\ `[i ridic\ ochii spre mine [i-mi ce-ru binecuvântare. I-am reg\sit acea privire sua-v\ [i nevinovat\, pe care o [tiam din tinere]ilemele. Ca s\ nu-l obosim privindu-ne, eu [i `n-so]itorii mei ne-am a[ezat `n genunchi `mpreju-rul lui, insistând s\ ne dea binecuvântare. P\rin-tele a f\cut-o din toat\ inima. Chiar dac\ nu i-am `n]eles cuvintele pe care le-a rostit, am sim-]it o pace care ne-a p\truns `n suflete. P\rintelevorbea deja `n limbajul Duhului Sfânt. Cum era`ntru totul con[tient, prin ucenicul de chilie, care-i deslu[ea mai bine cuvintele, am `n]eles c\ insist\s\-i fac o dezlegare. I-am pus mâinile pe cap [i amrostit dezlegarea mare: „St\pâne, Doamne Dum-nezeule, Care e[ti mântuirea robului T\u..“. Ne-ams\rutat mâna reciproc [i am `ncropit un scurt dia-log despre experien]a sa aghioritic\ [i `mplinirilesale administrative de la Prodromu.

A fost un c\lug\r des\vâr[itAm avut bucuria duhovniceasc\ s\ fiu ul-

timul ierarh român care l-a v\zut `n via]\ peacest iscusit p\rinte athonit, dându-i dezlegare[i primind binecuvântare. Cele câteva zeci deminute petrecute `n preajma acestui avv\ auavut pentru mine `nsemn\tatea unor clipe ruptedin ve[nicie. Sim]eam c\ P\rintele nu mai apar-]inea acestei lumi. Cuvintele lui incomprehensi-bile mi s-au p\rut metafizice. Pe chipul lui se

instalase teofania celest\, care nu se va [terge `nveac, chiar dac\ negura vremii va afecta atmos-fera `n care ne mi[c\m [i suntem. Era lini[tit, darobosit, c\ci povara celor 97 de ani de ascez\ [iosteneal\ ì [ubrezise trupul stric\cios, `ns\ su-fletul `nc\rcat de virtu]i abia a[tepta s\ ias\ pen-tru a merge `naintea Celui pe care L-a dorit `nto]i ace[ti ani.

Dup\ `ntâlnirea cu el, Dumnezeu l-a l\sat s\mai pr\znuiasc\ `nc\ o dat\ aici pe p\mânt sfin-tele s\rb\tori de iarn\, ca apoi s\ plece la ceruri,unde va sluji liturghia cosmic\ `mpreun\ cu Ar-hiereul cel ve[nic, Mântuitorul nostru Iisus Hris-tos. A[a c\ P\rintele Petroniu, `n anul mântuirii2011, nu a mai a[teptat s\ s\rb\toreasc\ pa[teleuniversal cu ob[tea Prodromului, ci [i l-a s\rb\-torit pe cel personal, mai devreme, `n ziua de 22februarie din acest an, `ntâlnindu-se `n mod ple-nar, fa]\ c\tre fa]\, cu Hristos `nviat, `n ceruri.P\rintele Petroniu a fost un adev\rat atlet al luiHristos, `ncercând s\ cultive [i s\ apere fru-muse]ea prezen]ei lui Dumnezeu `n chipulsmerit al omului. A fost un c\lug\r des\vâr[it,un calon-gheron, un b\trân frumos, o icoan\smerit\ `n care Dumnezeu a pictat frumuse]eaprezen]ei Sale. Nu numai prin vârsta, ci maiales prin prezen]a sa lucr\toare `n inima cre[ti-nismului r\s\ritean, el r\mâne pentru noi un pa-triarh al Ortodoxiei m\rturisitoare. Dumnezeu l-a chemat la ceruri pentru a-i `mplini [i potoli se-tea de frumos [i des\vâr[ire, pe care le-a slujit `n`ntreaga sa via]\ p\mânteasc\. A[a a fost s\ fiepentru el: Dumnezeu are rânduielile Sale, iarnoi doar trebuie s\ distingem prezen]a Sa pu-rurea printre noi.

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, `mpreun\ cu p\rintele Iulian Laz\r,duhovnicul românilor din Muntele Athos [i pr. Clement Haralam

AAdduunnaarreeaa eeppaarrhhiiaall\\ aa AArrhhiieeppiissccooppiieeii RRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii,, lluuâânndd aacctt ddee ddiiffiiccuulltt\\]]iillee pprriinn ccaarree ttrreecc

aannuummiittee ppaarroohhiiii ccuu pprriivviirree llaa ggeessttiioonnaarreeaa uunnoorr bbuunnuurriiiimmoobbiillee,, aa ddeecciiss pprreelluuaarreeaa aaddmmiinniissttrr\\rriiii aacceessttoorraa..

IINNFFOO LLEEGGIISSLLAATTIIVV

februarie 2011Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

8

Adunarea eparhial\ a Arhiepiscopiei Roma-nului [i Bac\ului, luând act de dificult\]ile princare trec anumite parohii cu privire la gestionareaunor bunuri imobile pe care le de]in `n proprie-tate, a decis preluarea administr\rii acestora. ~n[edin]a ordinar\ din 29 ianuarie 2011, Adunareaeparhial\, cu unanimitate de voturi, a decis luarea`n administrare a urm\toarelor bunuri imobile, pro-prietate a unor parohii: P=nce[ti, „Schimbarea laFa]\“ - Buhu[i, Schimbarea la Fa]\“ - Roman.

De la Ite[ti, cl\diri pentrudesf\[urarea activit\]ilorSectorului social-filantropic

Parohia Pânce[ti, Protopopiatul Roman, are ̀ nproprietate o suprafa]\ total\ de 104.027 ha terenvegeta]ie forestier\, dup\ cum urmeaz\: pentru 17ha este eliberat titlu de proprietate, iar pe diferen-]a de 87.027 ha de]ine doar un proces-verbal de pu-nere `n posesie. ~ntreaga suprafa]\ de teren a fostluat\ ̀ n administrare de c\tre Centrul eparhial Roman.

Pentru aceast\ p\dure, `ntre parohie [i Ocolulsilvic B\ce[ti se `ncheie un contract de paz\ [iunul de prest\ri servicii. La data verific\rilor, `n

teren s-a observat marcarea unui num\r de ar-bori, despre care s-a spus c\ reprezint\ lucr\ri deigienizare, permise a se executa anual. ~ns\ ar-borii marca]i nu prezentau caracteristicile cares\-i recomande a fi extra[i pentru astfel de lu-cr\ri, ci, mai degrab\, p\reau preg\ti]i `n vedereaunor opera]iuni pentru care trebuia `ntocmit unproiect de amenajare. }inând cont c\ Ocolul sil-vic B\ce[ti a executat marcarea arborilor, se poa-te presupune c\ s-a comis un abuz de `ncredere,facilitat de lipsa de cuno[tin]\ a preotului paroh.

Fosta unitate militar\ 750 Ite[ti, care a fostpreluat\ de c\tre Parohia „Schimbarea la Fa]\“Buhu[i, `n baza H.G. nr. 1.275/2007, este com-pus\ din 124 cl\diri [i terenul aferent `n suprafa]\de 630.912 mp. ~n prezent, bugetul parohiei esteinsuficient pentru reabilitarea [i dotarea acestorconstruc]ii `n vederea implement\rii unor ac-tivit\]i sociale, fapt pentru care acestea intr\ `nadministrarea Centrului eparhial Roman.

Sectorul social-filantropic [i misiune din ca-drul Centrului eparhial Roman caut\ `n munici-piul Bac\u o suprafa]\ de teren pentru desf\[ura-rea unor programe, ac]iuni, activit\]i [i proiectecu caracter social-filantropic, educativ-moral [i mi-sionar-cre[tin. Cum distan]a dintre comuna Be-

re[ti-Bistri]a [i municipiul Bac\u este de doar 14 km,s-a considerat c\ aceast\ loca]ie ̀ ndepline[te toate con-di]iile necesare `n vederea dezvolt\rii activit\]ilorpe care acest sector [i le-a propus s\ le desf\[oare.

Teren administrat de Centruleparhial, pentru noul sediu al Protopopiatului Moine[ti

Biserica „Schimbarea la Fa]\“ Roman a fostconstruit\ `ncepând cu anul 1883, `mpreun\ cuturnul acces `n cimitir [i dependin]ele aferente,din danie public\, sub directa coordonare a e-piscopului Melchisedec {tef\nescu. Dup\ insta-larea regimului comunist acestea sunt preluate`n patrimoniu de Consiliul Popular din Roman.

La data de 12 iulie 1990, `n baza Avizuluitransmis de Prim\ria Jude]ului Neam] nr.4185/12.06.1990, Administra]ia financiar\ amunicipiului Roman, transmite Parohiei„Schimbarea la Fa]\“ urm\toarele „construc]iispeciale“: Construc]ie Turn acces `n cimitir, ca-pel\ [i camer\ mortuar\, luate `n administrarede Centrul eparhial Roman.

Protopopiatul Moine[ti, pentru desf\[urarea`n bune condi]ii a activit\]ilor administrative, cubinecuv=ntarea Preasfin]itului Ioachim B\c\-uanul, a decis s\ construiasc\ un sediu nou.

~n acest sens, din suprafa]a pe care Parohia„Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel“ G\z\rie o are`n proprietate s-a dezlipit o suprafa]\ de 1679mp. Pentru ca noua construc]ie, cu destina]iade protopopiat, s\ nu cad\ `n sarcina parohieiamintite, luând `n considerare [i cheltuielile pecare le implic\, s-a hot\r=t ca aceast\ suprafa]\de teren s\ fie luat\ `n administrare de c\treCentrul eparhial Roman. (Jurist AurelianALEXA, Consilier juridic)

Bunuri parohiale preluate `n administrarede c\tre Centrul eparhial Roman

104.027 ha teren vegeta]ie forestier\ din proprietateaParohiei Pânce[ti, Protopopiatul Roman, a fost luat\ `n

administrare de c\tre Centrul eparhial

Statutul privind organizarea [i func]ionarea Bisericii Ortodoxe Româneprevede la art. 172(14): pentru `ndeplinirea unor obiective misionar-pastorale[i social-filantropice la nivel de eparhii, prin aprobarea adun\rii eparhiale,unele propriet\]i ale parohiilor sau m\n\stirilor pot fi administrate `n modunitar [i solidar de organismul eparhial abilitat `n acest scop. Când legiuitorul a precizat c\ pot fi luate `n administrare s-a dorit s\ sefac\ distinc]ia de a fi luate `n proprietate, deoarece nicio lege nu poateopera transformarea dreptului de administra]ie asupra unor bunuri `ndrept de proprietate. Deci nu se poate schimba regimul juridic al acestorbunuri, f\r\ a exista o cauz\ de utilitate, precum [i o just\ desp\gubire.

EEVVEENNIIMMEENNTT


Sub genericul „In memoriammitropolit Visarion Puiu - 90 deani de la hirotonia `ntruarhiereu“ `n perioada 26-28februarie 2011, la Roman,Pa[cani [i la Seminarul Teologicde la M\n\stirea Neam] au avutloc mai multe manifest\ri cul-tural-religioase dedicate vred-nicului de pomenire mitropolitVisarion Puiu. Cea de-a XV-a edi]ie a simpo-zionului dedicat ilustrului ie-rarh s-a derulat cu binecuvân-tarea ~naltpreasfin]itului Teo-fan, Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mi-tropolitul Moldovei [i Bucovinei,[i a Preasfin]itului IoachimB\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [iBac\ului, [i s-a bucurat deprezen]a reprezentan]ilor maimultor eparhii din PatriarhiaRomân\, care au adus noi m\r-turii despre via]a [i activitateamitropolitului Visarion Puiu.Manifest\rile din acest an aufost `mbog\]ite prin reeditarea,dup\ un secol, a lucr\rii luiVisarion Puiu intitulat\ „Dinistoria vie]ii monahale“. Volu-mul este prefa]at, `n prezentaedi]ie, de c\tre PS Episcop-vicarIoachim B\c\uanul.

† IOACHIM B|C|UANUL,

EEppiissccoopp-vviiccaarr aall AArrhhiieeppiissccooppiieeiiRRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii

De cincisprezece ani `ncoace, respectiv dinanul mântuirii 1998, un grup entuziast de preo]i[i intelectuali au pus bazele unei asocia]ii careare drept scop evocarea personalit\]ii unui mare

român [i erudit misionar al Ortodoxiei - Mitro-politul Visarion Puiu. An de an, asocia]ia carepoart\ numele acestui ierarh a organizat mani-fest\ri cultural-religioase sub genericul „ZileleMitropolitului Visarion Puiu“, care anul acestaau ajuns la a cincisprezecea edi]ie. Fiecare dintreaceste manifest\ri anuale au scos din negura is-toriei câte una dintre calit\]ile [i `mplinirile mul-tiple ale marelui mitropolit. Astfel, au ap\rut zecide articole [i c\r]i, care pun `n lumin\ un per-sonaj emblematic pentru Ortodoxia universal\.

Membrii asocia]iei au luat ini]iativa colec-tiv\ de a reedita c\r]ile scrise de ilustrul ierarh.Pân\ `n prezent au rev\zut lumina tiparuluidou\ din lucr\rile mitropolitului c\rturar: „~n-semn\ri din via]a mea“ [i „Preo]ii satelor“.

Din istoria vie]ii monahale,reeditat\ dup\ 100 ani

Pentru anul acesta membrii asocia]iei„Mitropolitul Visarion Puiu“, al c\rei pre[edinteeste neobositul protopop de Roman, Pr. Florin}uscanu, [i-au propus s\ scoat\ din neguravremii volumul „Din istoria vie]ii monahale“.Lucrarea aceasta a ap\rut `n prim\ edi]ie `n anul1911, `n Bucure[ti, la „Atelierele grafice

SOCEC & Company“, societate anonim\. Nouaedi]ie a lucr\rii se tip\re[te, acum, dup\ 100 deani, de editura nem]ean\ „Cetatea Doamnei“.

Lucrarea Mitropolitului Visarion este de o`nsemn\tate cople[itoare, pentru c\, `n mod ine-dit, autorul l\rge[te sfera cuno[tin]elor asupramonahismului. Monahismul cre[tin este pus `nparalel cu via]a monastic\ a altor religii. Dinaceasta se v\d erudi]ia [i spiritul deschis al ier-arhului român, care poate fi numit precursorulmarelui istoric [i filosof Mircea Eliade, cel ceva prezenta `n detaliu religiile popoarelor lumii,cu spiritualitatea [i `nsu[irile specifice.

Visarion Puiu, c\lug\r de voca]ie (tuns `nmonahism `n Catedrala „Sfânta Cuvioasa Pa-rascheva“ Roman), prezint\ `n aceast\ lucraremonahismul cre[tin ca fiind o necesitate abso-lut\ [i providen]ial\. Monahismul apare pe fres-ca istoriei `n Biseric\ tocmai când aceasta, dup\ie[irea din catacombe, `ncepe s\ se institu]ion-alizeze, riscând s\ inverseze cele ale luiDumnezeu cu cele ale Cezarului. Monahii suntasemui]i de autor cu „profe]ii Noului Testa-ment“, ce anun]\ lumii c\ `mp\r\]ia lui Dumne-zeu nu este din lumea aceasta. Prin adoptarea vo-turilor monahale, c\lug\rul poate schimba fa]alumii, nu prin ceea ce face, ci prin ce este. El`mbrac\ chipul `ngeresc pentru c\, `n `mp\r\]ialui Dumnezeu pe care o anun]\, `mbr\când hainasmereniei, c\lug\rii „nu se `nsoar\ nici se m\rit\,ci sunt ca `ngerii lui Dumnezeu“ din ceruri“.

Autentic tr\itor al monahismului

Nu putem s\ nu ne gândim, `n acest context,la via]a smerit\ a autorului. De[i a ajuns petreptele cele mai `nalte ale ierarhiei, VisarionPuiu nu a uitat c\ este c\lug\r, tr\ind `n s\r\cie,ascultare [i cur\]ie `ntreaga via]\. Ultima parte avie]ii sale a tr\it-o `n ascez\ [i smereniedes\vâr[ite. Mitropolitul Visarion scrie carteadespre istoria monahismului la tinere]e, `ns\principiile de via]\ amintite `n ea le va aplicapân\ la b\trâne]e.

Mergând pe urmle sale `n Fran]a, mi-am datseama c\ Visarion Puiu a fost un autentic c\lu-g\r, murind ca un c\lug\r, fiind `ngropat `n sim-plitate, ca un c\lug\r, anonim, `ntr-un p\mântstr\in de neamul s\u. Chiar [i translarea moa[te-lor sale din satul unde [i-a dat ob[tescul sfâr[it -Ville Maison - `n cimitrul Montparnasse din Pa-ris s-a desf\[urat cu o simplitate de neimaginat.

Putem spune, a[adar, c\ tot ceea ce relateaz\Visarion Puiu `n capitolul `n care vorbe[te de

Visarion Puiu, c\lug\r de voca]ie*

Volumul mitropolitului Visarion Puiu„Din istoria vie]ii monahale“

a fost reeditat dup\ 100 de ani de la prima edi]ie

principiile monahismului popoarelor ortodoxe,ierarhul român a [i tr\it `n via]a sa. El n-a fost unteoritician al vie]ii monahale, ci un tr\itor al ei.

Monahismul, o necesitateReeditarea acestei c\r]i vine tocmai când

apar voci care sus]in c\ via]a monahilor ar fi ovia]\ anormal\, punând-o `n opozi]ie cu via]asecularizat\ `n care tr\im. Angajamentul de atr\i o via]\ retras\, dup\ ni[te reguli de austeri-tate [i de permanent\ abstinen]\, f\r\ cunoa[te-rea ei prealabil\, pare o imposibilitate `n ac-cep]iunea omului secularizat. Mul]i consider\c\ aceast\ „fug\ de lume“ este o form\ egoist\de tr\ire a Evangheliei, or nu este a[a. Avemmulte exemple `n acest sens, unele dezb\tutechiar de Mitropolitul Visarion `n lucrarea de-spre care vorbim. Astfel, Sfântul Antonie,p\rintele monahismului, s-a retras `n cea mai`ndep\rtat\ pustie pentru a-[i petrece via]a `nrug\ciune [i lini[te. Sfântul Pahomie sauSfântul Teodosie, `ncep\torul vie]ii de ob[te, nud\deau sfaturi duhovnice[ti decât c\lug\rilor,aparent restrângând astfel cercul iubirii, doar lamembrii comunit\]ii lor. De aici s-a n\scutfireasca `ntrebare: nu practicau ei exclusivismulfa]\ de ceilal]i oameni din lume? Nu, nicide-cum. Pustnicia Sfântului Antonie nu a ]inuttoat\ via]a. Dup\ treizeci de ani de pustie,Dumnezeu i-a mai dat al]i cincizeci de ani, `ncare a primit atâta lume la chilia sa, `ncât „a de-venit doctorul trupesc [i sufletesc al `ntreguluiEgipt“, dup\ cum l-a numit Sfântul Atanasie celMare, care i-a scris biografia. La fel au f\cut [iceilal]i corifei ai monahismului originar. Dup\ce au stabilit normele de tr\ire duhovniceasc\ `nob[tile lor, au `nceput s\ primeasc\ pelerini,c\rora le-au ar\tat mult\ ospitalitate [i dragostecre[tin\. Prin felul lor diferit de a exprima iu-birea cre[tin\, cuvio[ii primelor veacuri au de-venit prototipul marilor stare]i [i duhovnici din`ntreg monahismul ortodox. Mitropolitul Visa-rion ajunge pân\ la a demonstra c\ monahismulortodox a preluat anumite forme de trai [i dinmonahismul altor religii, mai vechi decât cre[-tinismul, dându-le conota]ie hristic\. Patericulegiptean, apoi cel al p\rin]ilor atoni]i, al p\rin-]ilor slavi, chiar [i Patericul românesc al p\rin-telui Ioanichie B\lan, sunt expresia contribu]ieimonahismului la men]inerea echilibrului spiri-tual al lumii. C\lug\rul `ncepe prin a se retragedin lume, ca, mai târziu, având dobândit\ expe-rien]a duhovniceasc\, s\ deschid\ u[a sufletului[i a chiliei sale, aceleia[i lumi, pe care ini]ial ap\r\sit-o. C\lug\rul [tie c\ nu se poate mântuidecât mântuind pe al]ii, dând altora exempluls\u de tr\ire, `mplinind prin aceasta porunca luiHristos: „ar\ta]i faptele voastre oamenilor, caei, v\zând faptele voastre cele bune, s\ sl\veas-c\ pe Dumnezeu din ceruri“. Trebuie s\ se [tiec\ cele dou\ forme de exprimare a dragostei fa]\

de Dumnezeu - c\lug\ria [i c\s\toria - sunt com-plementare [i echilibreaz\ via]a Bisericii. Ambe-le sunt necesare Bisericii [i fiecare dintre elepoate fi `n]eleas\ numai `n lumina celeilalte. PaulEvdokimov spune c\ „cea mai bun\ metod\ pen-tru a aprofunda valoarea c\s\toriei este s\ sesi-zezi grandoarea [i semnifica]ia monahismului“.Aceasta se poate afirma [i invers. C\lug\rul carevede `n c\s\torie izvorul harului lui Dumnezeu,poate `n]elege, `n acela[i timp, sensul profund alrenun]\rii lui la via]a de cuplu.

Tunderea `n monahism este al doilea botez

Toate ideile prezentate mai sus se desprind[i din valoroasa carte a Mitropolitului Visarion,care se reediteaz\ dup\ o sut\ de ani, tocmaicând Sfântul Sinod a dat ca tem\ `n dezbateredou\ taine: Botezul [i Cununia. Dac\ `n]elegem

c\ tunderea `n monahism este al doilea botezpentru cel ce o prime[te ca norm\ de via]\ [iurmeaz\ lui Hristos, [i acept\m apoi c\ princ\s\torie se urm\re[te acela[i scop, putemspune c\ vorbim despre dou\ taine ale iubirii.

Felicit\m pe p\rintele protopop Pr. Florin}uscanu, pre[edintele Asocia]iei „MitropolitulVisarion Puiu“, pentru coordonarea ac]iunilorde reeditare a c\r]ii „Istoria monahismului“ [ibinecuvânt\m apari]ia lucr\rii, care va fi demare folos pentru monahismul românesc [i nunumai. Nutrim speran]a c\ aceast\ asocia]ie,care se preocup\ de aureolarea ilustrului mitro-polit, va g\si resurse necesare s\ reediteze [ialte lucr\ri care a[teapt\ re`nnoire. Duhul Sfântse re`nnoie[te `n noi atâta vreme cât `l chem\m.

* Cuvânt introductiv la volumul Mitropolitului Visarion Puiu „Din istoria

vie]ii monahale“, reeditat `n anul 2011

EEVVEENNIIMMEENNTTCCeeaa ddee aa XXVV-aa eeddii]]iiee aa mmaanniiffeesstt\\rriilloorr ddeeddiiccaattee mmiittrrooppoolliittuulluuii VViissaarriioonn PPuuiiuu

ss-aa ddeessff\\[[uurraatt `̀nn ppeerriiooaaddaa 2266-2288 ffeebbrruuaarriiee 22001111..

februarie 2011Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

10

Cea de a XV-a edi]ie a manifest\rilordedicate mitropolitului Visarion Puiu s-a desf\[urat `n perioada 26-28 februarie2011, la Roman, Pa[cani [i la SeminarulTeologic de la M\n\stirea Neam].

Astfel, sâmb\t\, 26 februarie la Mu-zeul de Istorie din Roman, au fost `n-scrise 25 de comunic\ri [tiin]ifice, orga-nizate pe dou\ sec]iuni. Cu acest prilejau fost lansate mai multe volume, `ntrecare [i cel mai recent num\r al revistei„Valori perene“, buletinul oficial al Aso-cia]iei „Visarion Puiu“. Duminic\, 27 feb-ruarie 2011, `n ziua de na[tere a mitro-politului Visarion Puiu, Preasfin]itulIoachim B\c\uanul a s\vâr[it Sfânta Li-turghie la Catedrala arhiepiscopal\ dinRoman, `n prezen]a membrilor Asocia]iei„Mitropolit Visarion Puiu“, dup\ care afost oficiat\ slujba Parastasului. Cu

aceast\ ocazie au fost f\cute evoc\ri alemitropolitului Visarion Puiu, de c\tre PSIoachim B\c\uanul, Episcopul-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, [ide c\tre p\rintele protopop Pr. Florin}uscanu, pre[edintele Asocia]iei„Mitropolitul Visarion Puiu“.

Comemorarea mitropolitului Visari-on Puiu a continuat duminic\ seara laCasa de Cultur\ din Pa[cani, unde a a-vut loc un program artistic [i a fost lan-sat\ revista asocia]iei. Simpozionul s-a`ncheiat luni, 28 februarie, la Semina-rul Teologic Liceal Ortodox „VeniaminCostachi“ de la M\n\stirea Neam], un-de conferen]iarii manifest\rii au vorbittinerilor seminari[ti despre ce a `nsem-nat Visarion Puiu pentru neamul româ-nesc [i despre locul lui `n istoria Biseri-cii noastre. ((CC..GG..))

Mitropolit Visarion Puiu - 90 de ani de la hirotonia `ntru arhiereu

Mitropolitul Visarion Puiu a fost omagiat [i anul acesta la Roman

anul III (XI) nr. 2 11

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Din februarie a.c. la Bac\u a fostinaugurat cel mai mare magazinde obiecte biserice[ti al Arhiepis-copiei Romanului [i Bac\ului.Acesta se recomand\ ca unuldintre cele mai moderne [i ele-gante magazine de profil dinMoldova, al\tur=ndu-se celorlal-te magazine deschise `n „Arena“Mall Bac\u [i Roman (`n incintaCentrului eparhial [i `n Str. {te-fan cel Mare, bloc M6, parter).

Situat `n municipiul Bac\u, pe str. Lucre]iuP\tr\[canu, nr. 2, l=ng\ Catedrala „~n\l]area Dom-nului“, magazinul de obiecte religioase „Filoca-lia“ ofer\ sute de icoane, peste 1200 de volume,cuprinz=nd literatur\ religioas\, `nv\]\tur\ cre[-tin\ pentru toate v=rstele, cd-uri cu muzic\ reli-gioas\ Ortodox\, diferite obiecte cu caracter reli-gios, ve[minte preo]e[ti [i multe altele, toate ex-puse spre v=nzare.

C\r]i recomandate [i obiecte sfin]ite

Apar]in=nd Arhiepiscopiei Romanului [i Ba-c\ului, magazinul a fost inaugurat `n manier\cre[tin\, printr-o slujb\ de sfin]ire [i binecuv=n-

tare, oficiat\ `n dup\-amiaza zilei de mar]i, 8 fe-bruarie, de c\tre PS Episcop Ioachim B\c\uanul,`nconjurat de un sobor de preo]i [i `n prezen]acredincio[ilor. „Magazinul cuprinde tot ceea ceeste necesar pentru dotarea bisericilor [i pentru`mbun\t\]irea vie]ii spirituale a cre[tinilor, carepot cump\ra obiecte biserice[ti, ve[minte, materi-ale de ve[minte, policandre, lum=n\ri [i alte o-biecte necesare pentru cultul Bisericii. Magazinulaflat `n centrul municipiului Bac\u vine s\-l com-pleteze pe cel din Arena Mall, unde a fost ame-najat\ [i o capel\“, a precizat PS Episcop-vicarIoachim B\c\uanul.

~n ceea ce prive[te partea economic\, profitulacestui magazin de obiecte biserice[ti va fifolosit `n cadrul sectorului social-filantropic [imisionar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\u-lui. „Primul obiectiv al acestui magazin [i al ce-lorlalte pe care le avem `n eparhia noastr\ estecel misionar. Credincio[ii no[tri g\sesc `n acestemagazine obiecte biserice[ti care sunt sfin]ite.Pentru echilibru spiritual [i pentru buna formarespiritual\ [i doctrinar\ a credincio[ilor, c\r]ile deaici sunt recomandate, `ntruc=t sunt cercetate`nainte de a fi expuse. De asemenea, preo]ii [icredincio[ii din parohiile care au biserici `n con-struc]ie pot g\si obiecte necesare dot\rii sfintelorl\ca[e, c\r]ile de ritual“, a explicat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului.

Magazinul „Filocalia“ se adaug\ magazinuluide obiecte biserice[ti care func]ioneaz\ pe l=ng\Capela „Sf. Andrei“ din centrul comercial „ArenaMall“ din Bac\u. {i aici, cei interesa]i pot g\si

obiecte biserice[ti folositoare cre[tinilor [i biseri-cilor. Numai `n acest magazin pot fi cump\rate, lacomand\, icoane `n mozaic de la ArtGeorgies, ac\ror tehnic\ poate fi admirat\ `n incinta Capelei„Sf. Andrei“.

Magazine de obiecte biserice[ti[i `n municipiul Roman

Icoane pictate pe lemn, obiecte artizanale [ive[minte preo]e[ti, toate produse `n atelierelem\n\stirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Roma-nului [i Bac\ului, precum [i alte produse menites\ `mbog\]easc\ [i s\ `nfrumuse]eze via]a cre[tin-ului [i a parohiilor, sunt expuse spre v=nzare [i ̀ nmunicipiul Roman. Aici func]ioneaz\ dou\ din-tre magazinele de obiecte biserice[ti ale Arhi-episcopiei Romanului [i Bac\ului. Unul dintreacestea se afl\ `n incinta Centrului eparhial, iarcel de-al doilea a fost sfin]it pe 22 noiembrie2010, `n sediul de pe Str. {tefan cel Mare nr. 6.

~n incinta acestui spa]iu de desfacere, cei in-teresa]i pot g\si obiecte religioase, c\r]i de ru-g\ciuni, literatur\ sacr\ [i altele. „Amenajareaacestui magazin, `n afara incintei bisericii, ur-m\re[te un scop spiritual [i misionar. Expun=ndobiecte sacre, c\r]i religioase [i icoane `n locuripublice, credincio[ii au posibilitatea s\ le achi-zi]ioneze [i, prin aceasta, s\ promoveze valorilespirituale ale credin]ei str\mo[e[ti `n comuni-tatea din care fac parte“, a spus PS Episcop Ioa-chim B\c\uanul. (pr. Ctin GHERASIM)

Inaugurarea celui mai mare magazin de obiecte biserice[ti din jude]ul Bac\u

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

februarie 2011

SSeerriiaa [[eeddiinn]]eelloorr oorrggaanniissmmeelloorr cceennttrraallee bbiisseerriiccee[[ttii aa `̀nncceeppuutt `̀nn zziiuuaa ddee 1144 ffeebbrruuaarriiee,,llaa SSaallaa CCoonnvveennttuuss aa PPaallaattuulluuii PPaattrriiaarrhhiieeii,,ccuu lluuccrr\\rriillee CCoonnssiilliiuulluuii NNaa]]iioonnaall BBiisseerriicceesscc..


12

~n perioada 14 – 17 februariea.c. au avut loc la Bucure[ti[edin]ele anuale de lucru aleConsiliului Na]ional Bisericesc,respectiv ale Adun\rii Na]io-nale Biserice[ti, c=t [i prima[edin]\ din acest an aSf=ntului Sinod al BisericiiOrtodoxe Rom=ne. ~n cadrul acestora a fost anali-zat\ `ntreaga activitate intern\[i extern\ a Bisericii OrtodoxeRomâne din anul 2010 dinpunct de vedere pastoral-misionar, social-filantropic,via]\ monahal\, `nv\]\mântteologic, predarea religiei `n[colile publice, patrimoniucultural, organizatoric, admi-nistrativ, economic, rela]ii cualte culte, grija pentru co-munit\]ile ortodoxe române[tidin str\in\tate, rela]ii interbi-serice[ti [i interreligioase [i afost luat\, `ntre altele, hot\r=-rea de a declara anul 2012 ca„An omagial al Sf=ntului Maslu[i al `ngrijirii bolnavilor“.

Seria [edin]elor organismelor centrale bis-erice[ti a `nceput `n ziua de 14 februarie, la SalaConventus a Palatului Patriarhiei, cu lucr\rileConsiliului Na]ional Bisericesc, desf\[urate subpre[edin]ia Preafericitului P\rinte Daniel, Patri-arhul Bisericii Ortodoxe Române, care a dat ci-tire raportului anual al Consiliului Na]ional Bi-sericesc, privind activitatea Patriarhiei Române.

~n timpul [edin]ei Consiliului Na]ional Bise-ricesc a fost analizat\ `ntreaga activitate intern\[i extern\ a Bisericii Ortodoxe Române `n anul2010, din punct de vedere pastoral-misionar,social-filantropic, via]\ monahal\, `nv\]\mântteologic, predarea religiei `n [colile publice, pa-trimoniu cultural, organizatoric, administrativ,economic, rela]ii cu alte culte, grija pentru co-munit\]ile ortodoxe române[ti din str\in\tate,rela]ii interbiserice[ti [i interreligioase etc.

Patriarhul României a prezidat[edin]a de lucru a Adun\riiNa]ionale Biserice[ti

{edin]a de lucru anual\ a Adun\rii Na]ionalea Bisericii Ortodoxe Române a avut loc, `n ziuade 15 februarie, la Palatul Patriarhiei din Bucure[ti.Lucr\rile au fost prezidate de Preafericitul P\rintePatriarh Daniel [i s-au desf\[urat `n prezen]a ier-arhilor membri ai Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române, a membrilor clerici [i mireniai Adun\rii Na]ionale Biserice[ti [i ai membrilorPermanen]ei Consiliului Na]ional Bisericesc.

La `nceputul [edin]ei de lucru a Adun\riiNa]ionale Biserice[ti, la propunerea Preaferici-tului P\rinte Patriarh Daniel s-a intonat cântarea„Ve[nic\ pomenire“, `n memoria vrednicului depomenire Arhiepiscop [i Mitropolit Bartolomeu.

~n cadrul [edin]ei a fost examinat [i aprobat„Raportul general anual al Consiliului Na]ionalBisericesc asupra activit\]ii Bisericii OrtodoxeRomâne `n anul 2010“.

Dup\ deschiderea [edin]ei, a urmat desf\[u-rarea lucr\rilor pe Comisii, iar apoi au fost pre-zentate rapoartele `n plenul Adun\rii Na]ionaleBiserice[ti. A fost apreciat\ lucrarea pastoral-misionar\, social-filantropic\, organizatoric\ [iadministrativ\ din toate sectoarele de activitate.

~ntre activit\]ile cultural-misionare, a fost re-marcat\ activitatea Centrului de Pres\ BASILICAal Patriarhiei Române, fiind men]ionate efortu-rile deosebite ale Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului, al\turi de ale altor eparhii `n sus]ine-rea financiar\ a posturilor de radio [i televiziu-ne Trinitas, precum [i a publica]iilor „Lumina“.

Membrii Adun\rii Na]ionale Biserice[ti au a-preciat str\daniile Patriarhiei Române pentru edifi-carea ansamblului arhitectural Catedrala Mântui-rii Neamului, care au fost `ncununate cu ob]inereaautoriza]iei de construire la ̀ nceputul lunii septem-brie 2010 [i demararea lucr\rilor de execu]ie alenoii catedrale patriarhale `n toamna anului trecut.

De asemenea, s-a exprimat speran]a continu\-rii lucr\rilor de execu]ie a infrastructurii viitoareiCatedrale a Neamului `n anul 2011 [i cu sprijinuleparhiilor ortodoxe române din ]ar\ [i str\in\tate.

„Nu mai sunt voievozii de alt\dat\, ci voievodeste poporul s\rac, jertfelnic, dar credincios, care[tie c\ oricâte lucruri materiale de valoare ar ex-ista `n lumea aceasta niciunul nu are valoarea su-fletului, cum a zis Mântuitorul Iisus Hristos: «Cepoate da omul `n schimb pentru sufletul s\u?»Sufletul are o valoare infinit\ [i etern\, pentru c\este creat dup\ Chipul lui Dumnezeu Cel ve[nic[i infinit, ve[nic viu. De aceea este foarte impor-tant s\ mergem pân\ la cap\t cu un lucru bun.Dac\ nu lupt\m, nu reu[im. Dac\ nu sus]inem o

Au avut loc [edin]ele organismelorbiserice[ti centrale deliberative [i executive

Sfântul Sinod este cea mai `nalt\ autoritate a Bisericii Ortodoxe Române `n toate domeniile ei de activitate. Acest for este alc\tuit din Patriarh, ca pre[edinte [i din to]i mitropoli]ii, arhiepiscopii, episcopii eparhio]i,

episcopii vicari-patriarhali, episcopii-vicari [i arhiereii-vicari `n func]iune


~~nn pprriimmaa [[eeddiinn]]\\ ddiinn aacceesstt aann SSffâânnttuull SSiinnoodd aall BBOORR aa aapprroobbaatt iinnttrroodduucceerreeaa ccuurrssuulluuii ddeessttiinnaatt ppaassttoorraa]]iieeii ppeerrssooaanneelloorr ddeeppeennddeennttee ddee aallccooooll `̀nn ccuurrrriiccuullaa ddiisscciipplliinneeii TTeeoollooggiiee ppaassttoorraall\\,, ccaarree ssee pprreedd\\ `̀nn iinnssttiittuu]]iiiillee ddee `̀nnvv\\]]\\mmâânntt pprreeuunniivveerrssiittaarr [[ii uunniivveerrssiittaarr tteeoollooggiicc..

lucrare sfânt\, nici nu avem bucuria `mplinirii ei“,a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Prima [edin]\ de lucru aSinodului Bisericii OrtodoxeRomâne din anul 2011

~n zilele de 16 [i 17 februarie, Sfântul Sinodal Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit `n pri-ma [edin]\ din anul 2011. La `nceputul [edin]eia fost ]inut un moment de reculegere pentruvrednicul de pomenire Arhiepiscop [i Mitro-polit Bartolomeu [i s-a intonat imnul „Ve[nic\pomenire“. Dup\ citirea apelului nominal,Patriarhul României a reamintit principalelemanifest\ri dedicate Anului omagial al CrezuluiOrtodox [i al Autocefaliei române[ti, `n 2010.Printre acestea s-au num\rat realiz\ri editorialede excep]ie, precum trilogia despre AutocefaliaBisericii Ortodoxe Române. De asemenea,Preafericirea Sa a men]ionat c\ anul trecut auparticipat la concursul Crezul meu aproximativ100 000 de tineri [i va fi organizat anul acestaun concurs similar intitulat Botezul meu.

„2011, Anul omagial consacrat SfântuluiBotez [i Sfintei Cununii, trebuie s\ fie un an `ncare nu doar teologhisim despre aceste dou\Sfinte Taine, ci [i un an `n care misiunea orto-dox\ de con[tientizare asupra importan]ei bote-zului [i a numelui de cre[tin trebuie amplificat\.A[a cum `i `nv\]\m la [coal\ pe copii rug\ciu-nea Tat\l nostru [i Crezul, tot a[a trebuie s\ `i`nv\]\m când sunt mai mari ce a `nsemnat bo-tezul lor, despre care nu `[i mai aduc amintepentru c\ au fost prea mici“, a spus PreafericitulP\rinte Patriarh Daniel, dup\ cum informeaz\TRINITAS TV.

~ntâist\t\torul Bisericii Ortodoxe Române amai precizat c\ trebuie aprofundate temeleSfintelor Taine a Botezului [i a Sfintei Cununii`n lupta cu fenomenul seculariz\rii.

„Aceste dou\ sfinte taine au un caracterdeplin pastoral. Ele nu sunt doar teme pentru o

teologie academic\ [i nici doar pentru solem-nit\]i. Este vorba despre o criz\ spiritual\ pro-fund\ pe care o traverseaz\ acum mai ales Eu-ropa Occidental\, `n general civiliza]ia europea-n\ [i nord-american\, iar noi nu suntem scuti]ide marea ispit\ a seculariz\rii. Ori secularizareatocmai aceasta `nseamn\: absen]a valorilor spir-ituale `n via]a personal\ [i via]a social\ a oame-nilor. Ori botezul, cununia, familia cre[tin\ trebu-ie `ntr-un mod deosebit scoase `n eviden]\ ca val-oare existen]ial\ [i ca valoare mântuitoare de uni-re a omului cu Dumnezeu. Oricât de urgente ar fialte teme `n via]a societ\]ii, pentru noi, botezul [icununia sunt tainele mântuirii“, a spus Preaferi-cirea Sa, dup\ cum ne informeaz\ Radio Trinitas.

Noi hot\râri ale Sfântului Sinodal Bisericii Ortodoxe Române

~n cea de a doua zi a primei [edin]e a Sfân-tului Sinod pe anul 2011, pe 17 februarie, lucr\-

rile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Româ-ne au continuat cu discu]ii legate de activitateaBisericii Ortodoxe Române `n ]ar\ [i str\in\tate.

~n final, la propunerea Patriarhiei Române,Sfântul Sinod a declarat anul 2012 ca An oma-gial al Sfântului Maslu [i al `ngrijirii bolnavi-lor. De asemenea, a fost aprobat\ procedura decolect\ na]ional\ pentru continuarea lucr\rilorde construire a Catedralei Mântuirii Neamului`n cadrul parohiilor [i m\n\stirilor din cuprinsuleparhiilor Patriarhiei Române. ~n cadrulaceleia[i [edin]e au fost desemna]i ierarhii carevor face parte din Comisia preg\titoare pentrustabilirea principiilor, tematicii [i metodologieide lucru a Comisiei mixte de dialog `ntre Bise-rica Ortodox\ Român\ [i Biserica Român\ Uni-t\ cu Roma (Greco-Catolic\), ca urmare a r\s-punsului pozitiv al ierarhilor greco-catolici laApelul Sfântului Sinod pentru reluarea dialogu-lui bilateral din 7 iulie 2010. A fost constituit\delega]ia Bisericii Ortodoxe Române pentru dia-logul cu Biserica Ortodox\ Sârb\. ~ntre hot\r=rileadoptate `n acela[i context, s-a aprobat introduc-erea cursului destinat pastora]iei persoanelor de-pendente de alcool `n curricula disciplineiTeologie pastoral\, care se pred\ `n institu]iile de`nv\]\mânt preuniversitar [i universitar teologic.

~n continuare, ierarhii Sfântului Sinod au eva-luat rezultatele colectei ̀ n bani [i bunuri materialeorganizat\ `n parohiile [i m\n\stirile ortodoxe ro-mâne din ]ar\ [i str\in\tate `n urma Apelului Pa-triarhiei Române la rug\ciune [i solidaritatecre[tin\ cu familiile afectate de inunda]iile dinnord-vestul ]\rii din vara anului 2010. Astfel, Bise-rica Ortodox\ Român\ a ajutat familiile sinistratedin zonele afectate cu aproximativ 6.000.000 lei[i alimente, cereale, `mbr\c\minte, materiale deconstruc]ii, medicamente [i alte bunuri materiale`n valoare de aproximativ 5.400.000 lei.

Organisme centrale biserice[ti~n Biserica Ortodox\ Rom=n\, la nivel central func]ioneaz\: organisme centrale deliberative

(Sf=ntul Sinod, Sinodul Permanent, Adunarea Na]ional\ Bisericeasc\), organisme centrale executive(Patriarhul, Consiliul Na]ional Bisericesc, Permanen]a Consiliului Na]ional Bisericesc) [i organismecentrale administrative (Cancelaria Sf=ntului Sinod [i Administra]ia Patriarh\). Hot\r=rile organis-melor centrale deliberative [i executive sunt obligatorii pentru `ntreaga Biseric\ Ortodox\ Rom=n\.

La mijlocul lunii februarie a.c., la Bucure[ti, s-au reunit Consiliul Na]ional Bisericesc, AdunareaNa]ional\ Bisericeasc\ [i Sf=ntul Sinod.

Sfântul Sinod este cea mai `nalt\ autoritate a Bisericii Ortodoxe Române `n toate domeniile eide activitate. Acest for este alc\tuit din Patriarh, ca pre[edinte [i din to]i mitropoli]ii, arhiepiscopii,episcopii eparhio]i, episcopii vicari-patriarhali, episcopii-vicari [i arhiereii-vicari `n func]iune.

Adunarea Na]ional\ Bisericeasc\ este organismul central deliberativ al Bisericii OrtodoxeRomâne pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice [i patrimoniale, format dinmembrii Sfântului Sinod [i din câte trei reprezentan]i, un cleric [i doi mireni, ai fiec\rei eparhii.

Consiliul Na]ional Bisericesc este organismul central executiv al Sfântului Sinod [i al Adun\rii Na-]ionale Biserice[ti, format din 12 membri ai Adun\rii Na]ionale Biserice[ti, câte un cleric [i câte un mireanreprezentând fiecare mitropolie din ]ar\, desemna]i pe o perioad\ de 4 ani [i pentru cel mult dou\ mandate.

La propunerea Patriarhiei Române, SfântulSinod a declarat anul 2012 ca An omagialal Sfântului Maslu [i al `ngrijirii bolnavilor

{{TTIIRRII

februarie 2011

PPrrooiieeccttuull FFOORRTTEE,, iinnii]]iiaatt ddee FFeeddeerraa]]iiaa „FFiillaannttrrooppiiaa“`̀mmpprreeuunn\\ ccuu PPaattrriiaarrhhiiaa RRoommâânn\\ [[ii aallttee iinnssttiittuu]]iiii ddee pprrooffiill

ddiinn ssttrr\\iinn\\ttaattee,, aa ffoosstt llaannssaatt mmiieerrccuurrii,, 1166 ffeebbrruuaarriiee,, [[ii `̀nn AArrhhiieeppiissccooppiiaa RRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii..


14

Pe 10 februarie a.c., `n ziua de pr\znuire aSfântului Sfin]it Mucenic Haralambie, Prea-sfin]itul P\rinte Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului as\vâr[it Sfânta Liturghie `n Biserica „SfântulNicolae“ din Buhu[i, cu prilejul Sinaxei preo-]ilor din Protopopiatul Buhu[i. A[a cum este tra-di]ia, cei 45 de preo]i din Protopopiatul Buhu[i,al\turi de ierarhul lor, s-au `mp\rt\[it cu Trupul[i Sângele Mântuitorului Iisus Hristos. „Amavut bucuria s\ ne `mp\rt\[im cu to]ii, `n cadrulaceleia[i Sfinte Liturghii, al\turi de PS IoachimB\c\uanul, care ne-a citit o rug\ciune de dezle-gare [i a rostit un cuvânt de `nv\]\tur\. Suntem`ncânta]i de prezen]a Preasfin]itului IoachimB\c\uanul `n mijlocul nostru, a preo]ilor [i cre-dincio[ilor din aceast\ zon\. Dup\ Sfânta Li-turghie au avut loc mai multe discu]ii cu privirela pastora]ia preo]ilor. ~ntrucât ProtopopiatulBuhu[i are mai pu]in de un an de când a fost`nfiin]at, am `ntâmpinat mai multe probleme pecare ne str\duim s\ le rezolv\m cu ajutorulPreasfin]itului Episcop Ioachim Bac\uanul“, adeclarat pr. Vasile Cozma, protopop al Protopo-piatului Buhu[i. (pr. Ctin GHERASIM)

Zile speciale de s\rb\toare `n cursul anului bisericesc

Pe lâng\ praznicele `nd\tinate din cursul anului ecclesial,Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit mai multezile speciale de s\rb\toare: 1 septembrie, `nceputul anului noubisericesc, este [i ziua rug\ciunii pentru mediu. Ziua de 13 no-iembrie a fost `nchinat\ Bibliei, iar cea de 30 noiembrie, atuncicând `l pomenim pe Sfântul Andrei, „Apostolul românilor“, esteZiua Na]ional\ Bisericeasc\. Ziua na]ional\ a familiei estes\rb\torit\ `n duminica cea mai apropiat\ de 15 mai. Duminicaurm\toare datei de 1 iunie este dedicat\ `n Biserica ortodox\ Ro-m=n\ p\rin]ilor [i copiilor, iar duminica urm\toare PrazniculuiAdormirii Maicii Domnului, românilor migran]i.

~n toat\ Patriarhia Român\, `n urma dispozi]iilor Sf=ntuluiSinod, sunt organizate, cu aceste ocazii, manifest\ri speciale,programe social-filantropice [i educa]ionale.

Lansarea proiectului„FORTE“ `n ArhiepiscopiaRomanului [i Bac\ului

Proiectul FORTE - „Formare trainic\ pentru parteneriat social“ - ini]iat deFedera]ia „Filantropia“ `mpreun\ cu Patriarhia Român\ [i alte institu]ii de pro-fil din str\in\tate, a fost lansat miercuri, 16 februarie, [i `n ArhiepiscopiaRomanului [i Bac\ului. Evenimentul a reunit 20 de preo]i [i personal cu re-sponsabilit\]i `n aparatul administrativ al Centrului Eparhial. ~n cadrul `ntâlniriiau fost prezentate obiectivele generale ale proiectului [i oportunit\]ile de dez-voltare durabil\ pentru eparhiile participante. Proiectul reprezint\ un demers lu-crativ [i constructiv pentru structurile eparhiale astfel `ncât prin implementarealui s\ se poat\ dezvolta mai bine acea latur\ de administrare [i construire de ser-vicii sociale. Proiectul FORTE este sus]inut financiar prin ProgramulOpera]ional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. (C.G.)

~ntrunirile preo]ilor dinprotopopiatele Buhu[i [i Sascut

„Botezul, poarta de intrare `n`mp\r\]ia cerurilor“

Preo]ii din Protopopiatul Sascut s-au`ntrunit, pe 16 februarie, `n [edin]a lunar\. Cu

binecuvântarea Preasfin]itului Ioachim B\c\-uanul, a avut loc `n biserica „Adormirea Mai-cii Domnului“ din Pânce[ti conferin]a cu tema„Botezul, poarta de intrare `n `mp\r\]ia ceru-rilor“, sus]inut\ de PC. Pr. Vasile L\c\tu[u dela Parohia Blaga, prezentat\ dup\ oficiereaslujbei de Te Deum. ~n acela[i context, preo]iiprezen]i au dezb\tut al\turi de p\rintele pro-topop Ioan Negoi]\ [i probleme administrative.


{{TTIIRRII

Bucuria s\rb\torii din Duminica a XVII-a dup\ Rusalii a fost sporit\pentru enoria[ii din satul Gutina[, prin oficierea slujbei arhiere[ti de c\trePreasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului. Prezen]a ierarhului `n l\ca[ul de cult a constituit omare s\rb\toare [i pentru faptul c\ PS Episcop Ioachim a fost primul epis-cop care a poposit `n mijlocul acestei parohii dup\ mai bine de trei decenii.

Preasfin]ia Sa a `nceput cu un cuv=nt rostit `naintea Sfintei Liturghii,o concis\ preg\tire pentru to]i participan]ii la Jertfa Euharistic\. Al doileacuv=nt al Preasfin]iei Sale s-a concentrat asupra Sfintei Evanghelii citite`n cadrul Sfintei Liturghii, fiind `nso]it de sfaturi folositoare credincio-[ilor. Ultima cuvântare a premers acordarea rangului de iconom stavroforp\rintelui Cauti[ Petric\. Primind `nsemnele specifice acestui titlu, p\rin-telui i s-au recunoscut [i `ncununat str\duin]ele depuse `n parohiaGutina[, unde sluje[te din anul 2007 [i unde a reu[it s\ realizeze impor-tante `mbun\t\]iri, atât `n ceea ce prive[te spa]iul bisericii, cât [i `n ceeace `i prive[te pe enoria[i, dovad\ fiind num\rul mare al celor care s-au`mp\rt\[it la Sfânta Liturghie. Pe lâng\ acestea, p\rintelui i-au fost re-cunoscute [i meritele avute ca profesor de religie la Colegiul Na]ional„Dimitrie Cantemir“ din One[ti, unde a organizat corul de muzic\ psaltic\Filomelos, condus de prezbitera Paula Cauti[. Liceenii membri ai acestui

cor au fost, de altfel, cei care au dat r\spunsurile la stran\ `n timpul SfinteiLiturghii arhiere[ti de la Gutina[.

A[ez\mânt social-filantropicla Siretu

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Epis-cop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului, a fost prezent duminic\, 20 febru-arie, `n mijlocul credincio[ilor din satul Si-retu, din comuna b\c\uan\ Letea Veche. Cuaceast\ ocazie, Preasfin]ia Sa a sfin]it a[ez\-m=ntul social filantropic cu hramul „Sf. ~m-p\ra]i Constantin [i Elena“, ridicat de preo-tul paroh Ciprian Gunea, cu sprijinul Prim\-riei Letea Veche, dup\ care a oficiat slujbaSfintei Liturghii, al\turi de un sobor depreo]i [i diacaoni la biserica „Sf. Voievozi“.

Situat `n curtea l\ca[ului de cult, a[ez\-m=ntul social filantropic vine s\ r\spund\necesit\]ilor misionar-pastorale [i filantro-pice ale comunit\]ii din satul Siretu, fiindprimul de acest gen din zon\. „De[i exist\aici o comunitate redus\ ca num\r, credin-cio[ii au sim]it nevoia unui a[ez\m=nt so-cial-filantropic. Ajuta]i de prim\rie amreu[it ca `n doi ani s\ finaliz\m aceast\ lu-crare.“, a explicat preotul paroh CiprianGunea. A[ez\m=ntul de la Siretu fost con-struit `ncep=nd cu anul 2009, sub coor-donarea preotului paroh, sus]inut financiarde autorit\]ile locale din Letea Veche. ~nceea ce prive[tea capacitatea, a[ez\m=ntulpoate g\zdui aproape 80 de persoane, mo-bilierul [i dot\rile interioare fiind f\cute dec\tre credincio[ii din parohia Siretu.

~n dup\-amiaza aceleia[i zile, 20 februarie,la Parohia „Sf. Gheorghe“ - Orbic din Buhu[i, afost oficiat\ o slujb\ de mul]umire [i binecu-vântare a lucr\rilor `nnoitoare desf\[urate `n ul-timul timp aici: reabilitarea termic\ a sfântuluil\ca[ [i a casei de pr\znuire, prin montarea adou\ centrale termice.

Slujba a fost oficiat\ de PS Ioachim B\c\ua-nul, al\turi de pr. Vasile Cozma - protopop deBuhu[i [i pr. Inspector eparhial Lauren]iu Seg-

neanu [i un impresionant sobor de preo]i, `n pre-zen]a reprezentan]ilor autorit\]ilor centrale [i lo-cale. La finalul slujbei PS Ioachim B\c\uanul aadresat felicit\ri preotului paroh Bârjovanu Gheor-ghe [i credincio[ilor prezen]i pentru lucr\rile `n-noitoare s\vâr[ite aici, `ntr-un timp atât de scurt.De la venirea noului preot paroh Bârjovanu Gheor-ghe `n parohie, `ncep=nd cu luna noiembrie2010, biserica a fost racordat\ la gaz metan, aufost realizate sonorizarea [i `nc\lzirea central\.

B\tr=nii care au locuit `n a[ez\m=ntul so-cial-filantropic de la H=rja [i eroii rom=ni c\-zu]i `n cele dou\ R\zboaie Mondiale `n zonaOituzului, au fost pomeni]i `n cadrul unei slujbereligioase oficiat\ de PS Episcop Ioachim B\-c\uanul, `n ziua de pomenire a Mo[ilor de iarn\,la A[ez\m=ntul Social-filantropic „{tefan celMare [i Sf=nt“ de la H=rja. Slujba parastasuluia urmat Sfintei Liturghii, oficiat\ la Biserica„Sf. M. Mc. Gheorghe“ din H=rja, situat\ `n a-propierea c\minului `n care tr\iesc cei 40 deb\tr=ni, care beneficiaz\ de `ngrijire medical\ [ispiritual\, sub patronajul direct al Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului. „Ne-am rugat `m-preun\ cu b\c\uanii sosi]i la H=rja pentru a a-duce jerf\ [i ofrande `ntru pomenirea mo[ilor [i

str\mo[ilor no[tri, dar [i a eroilor din cele dou\R\zboaie Mondiale, c\zu]i la datorie `n aceast\vale a pl=ngerii, care este Oituzul. (…) Cu a-ceast\ ocazie, am ar\tat c\ principiul judec\]iilui Dumnezeu este acela de a descoperi `ncel\lalt chipul Sfintei Treimi, care este iubire.Iar principiul dragostei este ca noi s\ ac-cept\m s\ fim m=inile prelungite ale luiDumnezeu, care hr\ne[te pe cei care nu auposibilitatea s\ o fac\“, a mai spus PS Epis-cop Ioachim. Dup\ impresionanta slujb\, PSEpiscop, `nso]it de preo]i [i ceilal]i binef\c\-tori sosi]i la H=rja, a binecuv=ntat spa]iul `ncare va fi situat\ trapeza a[ez\m=ntului [i no-ua temelie pentru construc]ia unei anexe careva ad\posti al]i 80 de b\tr=ni.

Slujb\ de binecuvântare [i la Buhu[i

Rug\ciuni [i milostenie pentrub\trânii de la A[ez\mântul social-filantropic de la Hârja

Slujb\ arhiereasc\ dup\ trei decenii, la Gutina[

Pagin\ realizat\ de pr. Ctin GHERASIM

februarie 2011

PPrrooffeessoorriiii ddee rreelliiggiiee ddiinn jjuuddee]]uull BBaacc\\uu aauu oo rreevviisstt\\ ddee ssppeecciiaalliittaattee pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull

cc\\rreeiiaa `̀[[ii vvoorr pprreezzeennttaa aaccttiivviitt\\]]iillee..


16

BBIISSEERRIICCAA {{II{{CCOOAALLAA

Concurs interjude]ean dedicatAnului familei cre[tine la {coala „Nicolae Iorga“ din Bac\u

La {coala „Nicolae Iorga“ din municipiul Bac\u a avut loc luni, 31 ianua-rie, cu binecuvântarea Preasfin]itului P\rinte Ioachim B\c\uanul, Episcop-vi-car al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, cea de-a IV-a edi]ie a Concursuluiinterjude]ean de Religie „Sfin]ii Trei Ierarhi, mari dasc\li ai Bisericii“.Competi]ia [colar\, la care au participat elevi de la institu]iile de ̀ nv\]\mânt dinjude]ele Bac\u, Neam] [i Ia[i, s-a derulat `n cadrul Anului omagial al SfântuluiBotez [i al Sfintei Cununii pe care Patriarhia Român\ l-a propus pentru 2011.

Delegatul Centrului eparhial Roman la acest concurs a fost pr. dr. Con-stantin Leonte, de la Seminarul Teologic Ortodox Liceal „Sfântul Gheor-ghe“ din Roman. „Concursul a fost ca o prelungire `n [coal\ a s\rb\toriiSfin]ilor Trei Ierarhi, iar elevii participan]i au primit diplome [i premii bine-meritate“ a declarat pr. dr. Constantin Leonte. (C.G.)

Harisma, revista profesorilorde religie din Bac\u

Profesorii de religie din jude]ul Bac\u au o revist\ de speciali-tate prin intermediul c\reia `[i vor prezenta activit\]ile pe care lederuleaz\ `n cadrul institu]iilor de `nv\]\mânt `n care activeaz\.

Cu binecuvântarea Preasfin]itului P\rinte Ioachim B\c\uanul,Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, a ap\rut re-vista „Harisma“, de pedagogie, cultur\ [i spiritualitate cre[tin\ aprofesorilor de religie din Bac\u. Primul num\r al revistei cuprindeun articol semnat de Preasfin]itul P\rinte Ioachim B\c\uanul carevorbe[te despre harisma `n apostolatul educa]iei. Publica]iacuprinde informa]ii din activitatea [colar\ a profesorilor de religiedin jude]ul Bac\u. Revista poate fi citit\ `n format electronic pe si-teul Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului. (C.G.)

Ne`nc\p\tor s-a dovedit a fi Colegiului Na-]ional „Gh. Vr=nceanu“ din Bac\u, s=mb\t\, 19februarie, c=nd elevi din toate ora[ele jude]uluiau venit pentru a fi premia]i cu ocazia celei de-a XIII-a edi]ii a Concursului de eseuri [i crea]ieliterar-religioas\ „Lumin\ din Lumin\“. Promo-varea `nv\]\m=ntului iubirii prin asemenea`nt=lniri cu tinerii talenta]i [i `nzestra]i spiritual[i moral se dovede[te a fi de bun augur pentrucei dornici s\ asimilieze mai bine valorilecredin]ei cre[tine, astfel `nc=t s\ poat\ devenimodele de via]\ conforme cu spiritul SfinteiScripturi. Iar pasiunea pentru disciplina Religies-a dovedit a fi mai presus de orice alte preocu-p\ri pentru copiii care, din T=rgu Ocna, Moi-ne[ti, One[ti, Buhu[i ori Sascut, au venit la Ba-c\u, pentru a depune m\rturie despre ce `nseam-n\ `nv\]\m=ntul iubirii. „Este nevoie, `ntr-o lu-me secularizat\, care individualizeaz\ [i `nsin-gureaz\, s\-L punem `n centru pe Hristos, Careeste Lumina“, le-a spus, printre altele, PS Epis-cop Ioachim B\c\uanul, elevilor prezen]i la cer-emonie. Un mesaj de `ncurajare [i sus]inere avenit [i din partea pr. Isidor D=sc\, decanul ro-mano-catolic de Bac\u, pentru c\, la „Lumin\din lumin\“, au participat [i elevi de la liceeleteologice de confesiune catolic\.

„Acest concurs are ca scop dezvoltarea cre-ativit\]ii elevilor `n vederea convingerii c\via]a cre[tin\ autentic\ este c\utarea [i cunoa[-terea lui Dumnezeu. Anul acesta, pentru primadat\, au participat [i elevi de la Seminarul Teo-logic Ortodox „Sf=ntul Gheorghe“ din Roman,de la Colegiul Na]ional „Sf=ntul Iosif“ din Ba-c\u [i de laLiceul Teologic „Sf=ntul Iosif“ dinOne[ti.“, a declarat prof. Irina Leonte, inspec-tor de religie la ISJ Bac\u.

La festivitatea de premiere au fost invita]ide onoare: PS Ioachim Bac\uanul, Episcop-vi-car al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, pr.decan Isidor Dâsc\, conf. univ. dr. Ioan D\nil\de la Universitatea „Vasile Alecsandri“ - Bac\u,

Ionu] Tomescu, reprezentantul Prim\riei Bac\u,prof. Lucica Dandu, inspector la ISJ Bac\u,prof. dr. Doina Marinov, director adjunct al Co-legiului Na]ional „Gheorghe Vr=nceanu“ - Ba-c\u. (pr. Ctin GHERASIM)

La Bac\u, s-a desf\[urat a XIII-a edi]ie a concursului „Lumin\ din Lumin\“

Laurea]ii acestei edi]ii au fost:La sec]iunea I: Chirica Alexandru (Colegiul Na]ional „Gh. Vr=nceanu“ - Bac\u); Gorb\-

nescu Petru (Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Gheorghe“- Roman); Pristavu Ioana (ColegiulTehnic „Ion Borcea“ - Buhu[i); Stroia Andra (Colegiul Na]ional „Ferdinand I“ - Bac\u);

La sec]iunea II: Ambru[ Elena (Colegiul Na]ional „Ferdinand I“ - Bac\u); Chirliu Iustina(Colegiul Na]ional „Grigore Moisil“ - One[ti); Gorb\nescu Andrei (Colegiul Tehnic „Dimi-trie Ghika“ - Com\ne[ti); P\durescu Liviu (Colegiul Na]ional „Gh. Vr=nceanu“ - Bac\u); Pre-peli]\ {tefan (Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Gheorghe“- Roman).

La sec]iunea a III-a: Antohi Dan (Colegiul Na]ional „Vasile Alecsandri“ - Bac\u); Cobila[Daniela (Colegiul Sportiv „Nadia Com\neci“ - One[ti); Pruteanu Georgiana (ColegiulNa]ional „Gh. Vr=nceanu“ - Bac\u).

{{TTIIRRII


Pe 15 februarie s-au `mplinit 188 de anide la na[terea lui Melchisedec {tef\nescu.Originar din localitatea Gârcina, jude]ulNeam], viitorul ierarh a fost profesor laSeminariile din Ia[i [i Hu[i. Ulterior, a fostnumit episcop al Dun\rii de Jos, `ntre anii1865-1879, dup\ care, din anul 1879 [i pân\la moarte, a p\storit Eparhia Romanului.

„Spunea Episcopul Romanul LucianTriteanu c\ Melchisedec {tef\nescu s-a n\scutprea devreme pentru timpul s\u, ceea ce `n-seamn\ c\ a fost paradigmatic pentru `ntreagaBiseric\ Ortodox\ Român\. El a marcat tim-pul s\u ca nimeni altul [i aceasta se vede ̀ n re-aliz\rile sale pe multiple planuri. Personali-tatea sa nu este legat\ doar de Biseric\, de or-ganizarea Episcopiei, actualmente Arhiepis-copia Romanului [i Bac\ului, ci este legat\ devia]a `ntregii Biserici“, a spus Preasfin]itulP\rinte Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului.

Episcopul Melchisedec {tef\nescu a fostun sus]in\tor al Unirii Principatelor, precum [ial recunoa[terii autocefaliei Bisericii Ortodo-xe Române de c\tre Patriarhia Ecumenic\. Bo-gatele sale cuno[tin]e teologice, istorice, didac-

tice, literare [i filologice au contribuit la ale-gerea sa ca membru activ al Academiei Ro-mâne. ~nainte de trecerea sa la cele ve[nice, la16 mai 1892, Episcopul Melchisedec {tef\nescua creat prin testament o funda]ie prin care s\se acorde tinerilor burse de studii la AcademiaDuhovniceasc\ din Kiev. Biblioteca [i colec-]ia sa numismatic\ au fost donate fondului A-cademiei Române. (pr. Ctin GHERASIM)

Sfin]ire deparaclis laColegiul NVKarpen din Bac\u

O nou\ institu]ie de `nv\]\m=nt din municip-iul Bac\u [i-a inaugurat un spa]iu destinatdesf\[ur\rii vie]ii spirituale. La Colegiul Tehnicde Comunica]ii „N.V.Karpen“ din Bac\u a avutloc joi, 10 februarie, de la ora 16.00, slujba desfin]ire a paraclisului „Sf. Nicolae. L\ca[ul a fostamenajat `ntr-o fost\ sal\ de clas\, de 38 de metrip\tra]i, de la parterul c\minului institu]iei de`nv\]\m=nt. ~ntreaga investi]ie pentru amena-jarea locului a provenit exclusiv din sponsoriz\ri,iar pictura a fost realizat\ de studen]i ai Uni-versit\]ii de Arte „George Enescu“, din Ia[i.L\ca[ul de cult, a fost sfin]it de PS IoachimB\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ro-manului [i Bac\ului, `nso]it de un sobor de preo]i[i diaconi. La eveniment au fost prezen]i elevi [icadre didactice din colegiu, autorit\]i publice lo-

cale, inspectori [colari [i reprezentan]i ai organi-za]iilor nonguvernamentale colaboratoare. ~nmunicipiul Bac\u mai exist\ paraclise la Cole-

giul „Henri Coand\“, Colegiul „Mihai Emines-cu“, {coala „Mihail Sadoveanu“, Colegiul Eco-nomic „Ion Ghica“. (pr. Constantin GHERASIM)

Mas\ cald\ pentrus\raci la Biserica„Precista“ din Bac\u

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ -„Precista“ din municipiul Bac\u ofer\ mas\ cald\pentru s\raci `n fiecare sâmb\t\ [i duminic\. Des\rb\tori, cu ajutorul enoria[ilor, se distribuie peste300 de pachete, `n special copiilor [i b\trânilor.

Biserica „Precista“ este deschis\ `n fiecare zi,iar programul liturgic const\ `n oficierea SfinteiLiturghii `n duminici, s\rb\tori, `n sâmbetele dinPostul Mare, dar [i `n fiecare zi de miercuri. Deasemenea, `n fiecare vineri sunt oficiate aiciTaina Sfântului Maslu [i slujba Acatistului.„Credincio[ii sunt mobiliza]i spre cele religioasede c\tre Comitetul [i Consiliul parohial. Fiecaredintre cei trei preo]i care slujesc la Biserica„Precista“ are câte un sector din parohie de carese ocup\, pentru ca nicio problem\ social\ sauduhovniceasc\ s\ nu r\mân\ nerezolvat\“, spunepr. paroh Constantin Tomozei.

~n parohia „Precista“ func]ioneaz\ [i un c\-min de b\trâni, care este `n aten]ia preo]ilor sluji-tori de la Biserica „Adormirea Maicii Domnu-lui“. (Constantin Ciofu)

188 ani de la na[tereaEpiscopului Melchisedec {tef\nescu

~~nn ppeerriiooaaddaa 2299 iiaannuuaarriiee-44 ffeebbrruuaarriiee,, 6655 ddee ccooppiiii ddiinn IIaa[[ii,, OOnnee[[ttii,, PPaa[[ccaannii,, BBaacc\\uu,, BBrraa[[oovv [[ii BBuuccuurree[[ttii

aauu ppaarrttiicciippaatt llaa ttaabb\\rraa ddee iiaarrnn\\ „FFllooaarree ddee ccooll]]“,, oorrggaanniizzaatt\\ ddee MMiittrrooppoolliiaa MMoollddoovveeii [[ii BBuuccoovviinneeii..

februarie 2011

BBIISSEERRIICC|| {{IISSOOCCIIEETTAATTEE


18

~n perioada 29 ianuarie-4 fe-bruarie, 65 de copii din claseleprimare [i gimnaziu din Ia[i,One[ti, Pa[cani, Bac\u, Bra[ov[i Bucure[ti au participat latab\ra de iarn\ „Floare decol]“, organizat\ de Biroul detabere al Mitropoliei Moldovei[i Bucovinei. Participan]ii -elevi [i profesori - au fost`ncânta]i de peisajul de povesteg\sit aici, de diversele jocuri desocializare, dar [i de orelepetrecute pe pârtia de schi, sub`ndrumarea instructorului.

Participarea la Sfânta Liturghie [i binecu-vântarea primit\ de la IPS Teofan, MitropolitulMoldovei [i Bucovinei, care s-a aflat `n mijlo-cul lor, le-a `ntregit bucuria [i mul]umirea de ase fi aflat, pentru câteva zile, `n Tab\ra „Floarede col]“ Dur\u. „~ntr-o astfel de tab\r\ nu po]isim]i decât bucurie. A[a cum, odat\, copil fiind,`i transmiteam mamei mele, prin strângerea demân\, toate emo]iile pe care eram capabil\ s\ letransmit, a[a eu, acum, `mi ]in de mân\ copila[iide la [coal\ pentru a le sim]i dragostea [i emo]ialor. ~n tab\r\ la Dur\u, la rug\ciunea de sear\,m-am sim]it `n mijlocul unor `ngeri ai luiDumnezeu, iar acest sentiment este unic, pentruc\ atunci când un copil vorbe[te cu Dumnezeuse simte c\ Dumnezeu `i atinge sufletul cu harulS\u. Tab\ra „Floare de col]“ de la Dur\u a fost

o experien]\ frumoas\ atât pentru copii, cât [ipentru cei care i-au `nso]it“, ne-a dezv\luit doam-na profesor Otilia Bârg\oanu, consilier educatival {colii „Ghi]\ Mocanu“ din One[ti, care a par-ticipat `n tab\ra de la Dur\u cu 22 de elevi.

Jocuri [i rug\ciuneCei 65 de copiii au f\cut cursuri de schi pe

pârtia de la Dur\u, bucurându-se de z\pad\ [ivreme `nsorit\. Totodat\, ei s-au bucurat [i deactivit\]ile variate ale atelierelor de muzic\, tea-tru, dans [i comunicare, dar s-au ar\tat `ncânta]i[i de evenimentele speciale organizate `n fieca-re sear\: seara de dans [i karaoke, seara talen-telor, vizionarea unui film, focul de tabar\ [iVân\toarea de Comori, dup\ cum am aflat de laDoru-Mihai Barna, coordonatorul Biroului detabere al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei. Maimult de atât, participan]ii au luat parte, duminic\[i miercuri, la Sfânta Liturghie s\vâr[it\ de preo-tul taberei, pr. Bogdan Frasil\, `n restul zilelorparticipând la rug\ciunile de diminea]\ [i sear\.

{i IPS Teofan, Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mi-tropolitul Moldovei [i Bucovinei, a poposit laDur\u `n seara sfintei s\rb\tori a ~ntâmpin\riiDomnului, binecuvântând copiii [i pov\]uindu-i s\ fie bucurie p\rin]ilor lor prin fapta cea bun\[i rezultate bune la [coal\.

„A[teapt\ cu ner\bdare s\ revin\la Dur\u `n vacan]a de var\“

Condi]iile de cazare [i mas\ au fost peplacul copiilor, `ns\ cea mai vie amintire pecare o p\streaz\ ace[tia este legat\ de partici-parea la cursurile de schi. „La Dur\u m-am

`mbog\]it cu prieteni, m-am `ndr\gostit de ani-matori, care au fost foarte r\bd\tori [i`n]eleg\tori. Tot la Dur\u am `nv\]at s\ schiez,am `nv\]at s\ dansez, s\ cânt [i s\ joc teatru. A[fi vrut s\ stau acolo de trei ori mai mult, f\r\televizor [i far\ calculator, doar cu natura [i oa-menii frumo[i. A fost prima oar\ când am mers`ntr-o tab\r\ [i singurul regret a fost c\ nu a du-rat mai mult acest vis `mplinit“, a m\rturisitTudor Dinga, elev `n clasa a IV-a la [coala„Ghi]\ Mocanu“ din One[ti.

Jocul [i voia bun\ primeaz\ `ntr-o tab\r\ derecreere, iar activit\]ile la care copiii particip\trebuie s\ fie dintre cele mai diverse pentru a lecapta aten]ia [i pentru a-i distra, totodat\. De ladna prof. Otilia B=rg\oanu am aflat c\ micu]iiau `ndr\git foarte mult atelierul de comunicare,condus de maica Sofronia, unde se purtaudiscu]ii libere [i sincere pe diverse teme de in-teres pentru ei, dar [i atelierul de comunicare `nimagini, condus de maica Elisabeta, la care par-ticipan]ii au fost `ncuraja]i s\ reprezinte grafictot ceea ce [tiu [i ce gândesc. Moderatoareleacestor cercuri sunt membre ale Centrului deFormare [i Consiliere „Sf. Arhangheli Mihail [iGavriil“ din Ia[i. „Copiii au `nv\]at s\ iubeasc\z\pada, s\ iubeasc\ muntele [i natura, iar orelede schi pur [i simplu i-au cucerit. Au dansat, aucântat, au interac]ionat, legând prietenii. Ajun[iacas\, ei tr\iesc `n continuare `n spiritul cre[tin,p\streaz\ `n suflet o amintire frumoas\ cu to]icei de acolo, oameni [i locuri, a[teptând cuner\bdare sa revin\ la Dur\u `n vacan]a devar\“, a m\rturisit doamna Otilia Bârg\oanu,care a subliniat inten]ia [colii din One[ti de adeschide un parteneriat cu organizatorii taberei.(Oana NISTOR)

Taberele cre[tine, alternative optime pentru petrecerea timpului liber

De la biseric\ pe p=rtia de schi, copii din `ntreaga ]ar\ au la Dur\u prilejul de a se bucura `n spirit cre[tin

OOMMIILLEETTIICC||


~n fiecare an, pe data de 2 fe-bruarie, s\rb\torim ~ntâmpina-rea Domnului, praznic ce come-moreaz\ unul dintre evenimen-tele istorice importante din via]aMântuitorului Iisus Hristos, [ianume aducerea Pruncului dum-nezeiesc de c\tre Fecioara Maria[i Dreptul Iosif la Templul dinIerusalim. Din smerenie, at=tM=ntuitorul, c=t [i Maica Saaleg s\ se supun\ r=nduielilorimpuse de Legea Veche, ca o `m-plinire a prorociilor din VechiulTestament. Semnifica]ia profund\ a praz-nicului ~ntâmpin\rii Domnuluitrimite c\tre rostul vie]ii omului`n general, care este preg\tirepentru `ntâlnirea [i `mp\rt\[ireacu Hristos, Izvorul vie]ii. Dac\Dreptul Simeon [i poroci]a Anaau avut [ansa `ntâlnirii cuMântuitorul abia la sfâr[itulvie]ii, noi cre[tinii o avem `nc\de la `nceput, c=nd la 40 de zilede la na[tere, p\rin]ii cre[tini `[iduc pruncii la biseric\.

Potrivit poruncii Legii lui Moise, cel dintâin\scut prunc de parte b\rb\teasc\ trebuia s\ fie`nchinat, la patruzeci de zile de la na[tere, luiDumnezeu, `n amintirea pruncilor israeli]i salva]ide la moarte `n Egipt, prin sângele mielului pas-cal. Totodat\, acum se s\vâr[ea, conform LegiiVechi, [i cur\]irea mamei dup\ na[tere. SfântaFecioar\ Maria se `nvrednicise s\-L nasc\ pe Fiullui Dumnezeu `ntrupat, r\mânând fecioar\ [i f\r\s\ treac\ prin lehuzie. De aceea Maica luiDumnezeu nu avea nevoie de aceast\ purificareritual\, dar ea a ales, din smerenie, asemeni luiHristos, s\ se supun\ poruncilor Legii Vechi.

~mplinirea prorociilor [i LegiiPrin toate actele sale Mântuitorul a ]inut s\

respecte Legea lui Moise, s\ o `mplineasc\, darnu ca o simpl\ respectare a literei legii, ci ca odes\vâr[ire a ei, o `mplinire a Duhului care r\z-b\tea prin ea. Evenimentul ~ntâmpin\rii Domnu-lui ilustreaz\ o dat\ `n plus acest fapt, pentru c\,

sosind la Templul din Ierusalim, Fecioara Maria[i Dreptul Iosif au `mplinit o porunc\ a LegiiVechi, dar au oferit totodat\ b\trânului Simeon [iproroci]ei Ana, credincio[i ai Legii Vechi, [ansaunei nout\]i absolute, aceea de a-L `ntâmpina peDumnezeu `ntrupat, [ansa de a recunoa[te [i aproclama, inspira]i de Duhul Sfânt, `n Cel ce se`nf\]i[a ca un prunc, pe Mesia, pe Domnul [iSt\pânul lumii, lumina tuturor popoarelor, slavalui Israel cel vechi [i a lui Israel cel nou.

Dreptul Simeon [i proroci]a Ana sunt oameniai rug\ciunii, ai a[tept\rii `mplinirii profe]iilormesianice. Toat\ via]a lor a fost dedicat\ slujiriilui Dumnezeu [i `mplinirii poruncilor `n a[tepta-rea `ntâlnirii cu Cel ce avea s\ mântuiasc\ lumea.Ei sunt modele de urmat, fiind cei dintâi care au`n]eles, `n lumina harului Sfântului Duh, c\ via]anoastr\ are rost numai `n m\sura `n care este opre

Date post:	30-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

pentru a se reaprinde metafizic · pentru a se reaprinde metafizic pe firmamentul unei alte sfere...

Documents