+ All Categories
Home > Documents > Pedo Logie

Pedo Logie

Date post: 14-Aug-2015
Category:
Upload: nickmari
View: 52 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
147
CUPRINS CAP.I. PEDOLOGIA, OBIECT DE STUDIU {I IMPORTAN}| ({ef lucr.dr.Filipov Feodor)............................................... 1 1.1.Obiectul de studiu al Pedologiei ....................................... 1 1.2.Metode de cercetare `n Pedologie ..................................... 2 1.3.Conceptul de sol ................................................................ 3 1.4.Solul-sistem multifunc]ional ............................................. 4 1.5.Utilitatea Pedologiei `n agricultur\ ................................... 6 CAP.II. PROCESE DE DEZAGREGARE A ROCILOR {I A MINERALELOR ({ef lucr.dr.Filipov Feodor) ........... 7 2.1.Dezagregarea rocilor [i a mineralelor ............................... 7 2.1.1.Dezagregarea rocilor prin varia]ii zilnice ale temperaturii ........................................................................ 8 2.1.2.Dezagregarea prin ac]iunea vântului [i a apei .......... 9 2.1.3.Dezagregarea prin intermediul organismelor vegetale [i animale ............................................................. 9 2.1.4.Efectul dezagreg\rii rocilor [i a mineralelor............. 10 2.2.Procesele de alterare [i factorii determinan]i ............... 12 2.2.1.Hidratarea [i dehidratarea mineralelor ...................... 14 2.2.2.Dispersia [i dizolvarea .............................................. 15 2.2.3.Hidroliza.................................................................... 16 2.2.4.Oxidarea [i reducerea ................................................ 16 2.3.Constituien]i minerali ....................................................... 18 2.4.Materialul parental ............................................................ 21 CAP.III. MATERIA ORGANIC| DIN SOL({ef lucr.dr.Filipov Feodor) ................................................................. 23 3.1.Constituien]i organici ai solului ........................................ 23 3.1.1.Edafonul solului ........................................................ 23 3.1.2.Compozi]ia chimic\ a materiei organice din sol ...... 27 3.2.Frac]iuni humice ............................................................... 27 3.3.Raportul Carbon/Azot (C/N) ............................................ 29 3.4.Raportul acizi huminici (A/A) : acizi fulvici (A/F) .......... 30 3.5.Tipuri de humus ................................................................ 30
Transcript
Page 1: Pedo Logie

CUPRINS

CAP.I. PEDOLOGIA, OBIECT DE STUDIU {I IMPORTAN}|

({ef lucr.dr.Filipov Feodor)............................................... 1 1.1.Obiectul de studiu al Pedologiei ....................................... 1 1.2.Metode de cercetare `n Pedologie..................................... 2 1.3.Conceptul de sol................................................................ 3 1.4.Solul-sistem multifunc]ional............................................. 4 1.5.Utilitatea Pedologiei `n agricultur\................................... 6

CAP.II. PROCESE DE DEZAGREGARE A ROCILOR {I A MINERALELOR ({ef lucr.dr.Filipov Feodor) ........... 7

2.1.Dezagregarea rocilor [i a mineralelor ............................... 7 2.1.1.Dezagregarea rocilor prin varia]ii zilnice ale temperaturii ........................................................................ 8 2.1.2.Dezagregarea prin ac]iunea vântului [i a apei .......... 9 2.1.3.Dezagregarea prin intermediul organismelor vegetale [i animale ............................................................. 9 2.1.4.Efectul dezagreg\rii rocilor [i a mineralelor............. 10 2.2.Procesele de alterare [i factorii determinan]i ............... 12 2.2.1.Hidratarea [i dehidratarea mineralelor...................... 14 2.2.2.Dispersia [i dizolvarea .............................................. 15 2.2.3.Hidroliza.................................................................... 16 2.2.4.Oxidarea [i reducerea................................................ 16

2.3.Constituien]i minerali ....................................................... 18 2.4.Materialul parental ............................................................ 21

CAP.III. MATERIA ORGANIC| DIN SOL({ef lucr.dr.Filipov Feodor) ................................................................. 23

3.1.Constituien]i organici ai solului........................................ 23 3.1.1.Edafonul solului ........................................................ 23 3.1.2.Compozi]ia chimic\ a materiei organice din sol ...... 27

3.2.Frac]iuni humice ............................................................... 27 3.3.Raportul Carbon/Azot (C/N) ............................................ 29 3.4.Raportul acizi huminici (A/A) : acizi fulvici (A/F) .......... 30 3.5.Tipuri de humus ................................................................ 30

Page 2: Pedo Logie

Cap.IV. PROPRIET|}ILE FIZICE ALE SOLULUI ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen).......................................... 32

4.1.Compozi]ia granulometric\ a solului................................ 33 4.1.1.Sisteme de frac]iuni granulometrice ......................... 33 4.1.2.Clasele de textur\...................................................... 35 4.1.3.Caracterizarea solurilor dup\ textur\........................ 36 4.1.4.Textura solului pe profil............................................ 37 4.1.5.Importan]a texturii solului ........................................ 38

4.2.Structura solului ................................................................ 38 4.2.1.Principalele tipuri de structur\.................................. 39 4.2.2 Formarea structurii.................................................... 39 4.2.3.Degradarea [i refacerea structurii ............................. 41

4.3.Densitatea solului.............................................................. 42 4.4.Densitatea aparent\ ........................................................... 43 4.5.Porozitatea solului............................................................. 44 4.6.Coeziunea solului.............................................................. 45 4.7.Aderen]a solului ................................................................ 46 4.8.Plasticitatea solului ........................................................... 47 4.9.Consisten]a solului............................................................ 47 4.10.Contrac]ia solului............................................................ 48 4.11.Gonflarea solului............................................................. 48 4.12.Rezisten]a la arat ............................................................. 49

CAP. V. PROPRIET|}I HIDROFIZICE, DE AERA}IE {I

TERMICE ALE SOLULUI (Sef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ........................................................................... 50

5.1.Apa din sol ........................................................................ 50 5.1.1.For]ele de re]inere a apei din sol............................... 51

5.1.1.1.For]a gravita]ional\ ............................................. 51 5.1.1.2.For]ele capilare .................................................... 51 5.1.1.3.For]ele de adsorb]ie sau de sorb]ie ...................... 51 5.1.1.4.For]ele determinate de tensiunea vaporilor de ap\.................................................................................... 52 5.1.1.5.For]ele de sugere a r\d\cinilor plantelor............. 52 5.1.1.6.For]ele osmotice .................................................. 52

Page 3: Pedo Logie

5.1.1.7.For]ele hidrostatice .............................................. 52 5.1.2.Indicii hidrofizici ai solului....................................... 52

5.1.2.1.Coeficientul de higroscopicitate .......................... 52 5.1.2.2.Coeficientul de ofilire.......................................... 52 5.1.2.3.Capacitatea pentru ap\ `n câmp........................... 53 5.1.2.4.Capacitatea de ap\ util\....................................... 53 5.1.2.5.Capacitatea total\ pentru ap\............................... 53

5.1.3.Formele de ap\ din sol .............................................. 53 5.1.4.Regimul hidric al solului........................................... 55 5.1.4.1.Tipuri de regim hidric ............................................ 55

5.2. Aerul solului(regimul de aer al solului)........................... 56 5.2.1.Compozi]ia aerului din sol ........................................ 56 5.2.2.Volumul de aer din sol .............................................. 57 5.2.3.Aera]ia solului ........................................................... 58

5.3.Temperatura solului .......................................................... 59 5.3.1.Sursele de energie caloric\ ....................................... 60 5.3.2.C\ile de pierdere a energiei calorice......................... 60 5.3.3.Propriet\]ile termice ale solului ................................ 60

5.3.3.1.Capacitatea de absorb]ie a radia]iilor solare........ 60 5.3.3.2.C\ldura specific\ ................................................. 61 5.3.3.3.Capacitatea caloric\ a solului .............................. 61 5.3.3.4.Conductivitatea solului........................................ 62 5.3.3.5.Capacitatea exotermic\ [i endotermic\ a solului 62

CAP.VI. COMPLEXUL COLOIDAL {I SOLU}IA SOLULUI ({ef lucr.dr.Filipov Feodor).......................................................... 63

6.1.Complexul coloidal al solului ........................................... 63 6.1.1.Alc\tuirea micelei coloidale ..................................... 64 6.1.2.Caracterizarea [i descrierea unor micele coloidale... 65 6.1.3.Indicatorii folosi]i la caracterizarea propriet\]ilor de schimb ionic ....................................................................... 67 6.1.4.Adsorb]ia anionic\ .................................................... 71 6.1.5.Importan]a sistemului coloidal [i a schimbului cationic ............................................................................... 72

6.2.Solu]ia solului ................................................................... 72 6.2.1.Reac]ia solului........................................................... 74 6.2.2.Capacitatea de tamponare pentru reac]ie a solului ... 75

Page 4: Pedo Logie

CAP.VII.PROPRIET|}I MORFOLOGICE ({ef lucr.dr.Filipov Feodor) ................................................................. 76

7.1.Culoarea solului ................................................................ 76 7.1.1.Aprecierea culorii solului.......................................... 76 7.1.2.Semnifica]ia culorii solului ....................................... 78 7.2.Neoforma]iile solului ................................................... 79

CAP.VIII.PROCESELE DE FORMARE A SOLURILOR ({ef lucr.dr.Filipov Feodor) .......................................................... 82

8.1.Procese de transformare.................................................... 82 8.2.Procese de translocare....................................................... 84 8.3.Procese de uniformizarea profilului de sol ....................... 88 8.4.Procese de aport [i transport de material .......................... 88

CAP.IX.PROFILUL PEDOGENETIC {I ORIZONTURILE SOLULUI ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen).......................................... 89

9.1.Profilul de sol ................................................................ 89 9.2.Orizonturi diagnostice................................................... 90

CAP.X.CADRUL NATURAL DE FORMARE {I EVOLU}IE A SOLURILOR ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ........................................................................... 96

10.1.Influen]a climei ........................................................... 97 10.2.Influen]a vegeta]iei...................................................... 99 10.3.Influen]a organismelor [i a microorganismelor .......... 101 10.4.Influen]a rocii.............................................................. 101 10.5.Influen]a reliefului ...................................................... 102 10.6.Influen]a apelor freatice [i a apelor stagnante............. 103 10.7.Rolul tinmpului ........................................................... 104 10.8.Influen]a omului.......................................................... 105

CAP.XI.SISTEMUL ROMÂN DE CLASIFICARE A

SOLURILOR ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ......................... 106

11.1.Denumirea solurilor .................................................... 106 11.2.Clasificarea solurilor României .................................. 107

11.2.1.Clasificarea solurilor la nivel superior ................. 108

Page 5: Pedo Logie

11.2.2.Clasificarea solurilor la nivel inferior .................. 108

CAP.XII.CLASA MOLISOLURI ({ef lucr.dr.Filipov Feodor) .. 109 12.1.Solurile b\lane ................................................................ 109 12.2.Cernoziomul.................................................................... 110 12.3.Cernoziomul cambic ....................................................... 111 12.4.Cernoziomul argiloiluvial ............................................... 112 12.5.Solurile cernoziomoide ................................................... 113 12.6.Solurile cenu[ii................................................................ 114 12.7.Rendzina ......................................................................... 115 12.8.Pseudorendzina ............................................................... 116

CAP.XIII.CLASA ARGILUVISOLURI({ef lucr.dr.Filipov Feodor) .......................................................................................... 117

13.1.Solul brun-ro[cat ............................................................. 117 13.2.Solul brun-ro[cat luvic.................................................... 118 13.3.Solul brun argiloiluvial ................................................... 119 13.4.Solul brun luvic............................................................... 120 13.5.Luvisolul albic ................................................................ 121 13.6.Planosolul........................................................................ 123

CAP.XIV.CALASA CAMBISOLURI ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ................................................................................. 124

14.1.Solurile brune eu-mezobazice......................................... 124 14.2.Solurile ro[ii (terra rossa) ............................................... 125 14.3.Solurile brune acide ........................................................ 127

CAP.XV.CALASA UMBRISOLURI ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ................................................................................. 128

15.1.Solurile negre acide ........................................................ 128 15.2.Andosolurile.................................................................... 130 15.3.Solurile humicosilicatice................................................. 131

CAP.XVI.CLASA SPODOSOLURI ({ef lucr.dr.Filipov Feodor) .......................................................................................... 133

16.1.Solul brun feriiluvial....................................................... 133 16.2.Podzolul .......................................................................... 134

Page 6: Pedo Logie

CAP.XVII.CLASA SOLURILOR HIDROMORFE ({ef lucr.dr.Filipov Feodor) ................................................................. 135

17.1.L\covi[tile....................................................................... 136 17.2.Solurile gleice ................................................................. 137 17.3.Solurile negre clinohidromorfe....................................... 139 17.4.Solurile pseudogleice...................................................... 140

CAP.XVIII. CLASA SOLURILOR HALOMORFE ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ............................... 141

18.1.Solonceacurile................................................................. 142 18.2.Solone]urile..................................................................... 144

CAP.XIX.CLASA VERTISOLURI ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ................................................................................. 146

19.1.Vertisolul......................................................................... 146

CAP.XX. CLASA SOLURILOR ORGANICE ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen) ........................................................ 149

20.1.Solurile turboase ............................................................. 149 CAP. XXI. CLASA SOLURILE NEEVOLUATE,

TRUNCHIATE SAU DESFUNDATE ({ef lucr.dr.Teodorescu-Soare Eugen)................................. 150

21.1.Litosolurile...................................................................... 151 21.1.Regosolurile .................................................................... 152 21.3.Psamosolurile ................................................................. 153 21.4.Protosolurile aluviale ...................................................... 154 21.5.Solurile aluviale .............................................................. 156 21.6.Erodisolurile.................................................................... 157 21.7.Coluvisolurile.................................................................. 158 21.8.Solurile desfundate ......................................................... 159 21.9.Protosolurile antropice.................................................... 160

Page 7: Pedo Logie

-Referatnr.1…………………………………………………………….161 -Referat nr.2……………………………………………………………161 -Referat nr.3……………………………………………………………162 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………163

Page 8: Pedo Logie

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I

�ef lucr.dr. FEODOR FILIPOV

�ef lucr.dr. EUGEN TEODORESCU-SOARE

PEDOLOGIE AGRICOL�

2001

Page 9: Pedo Logie
Page 10: Pedo Logie

CAPITOLUL I

Page 11: Pedo Logie

Pedologie agricol\

11

PEDOLOGIA, OBIECT DE STUDIU {I IMPORTAN}|

1.1.Obiectul de studiu al Pedologiei

Pedologia (de la cuvintele grece[ti “pedon - sol” [i “logos” – vorbire ra]ional\) este [tiin]a care se ocup\ cu studiul solului ca resurs\ [i corp natural situat la suprafa]a scoar]ei terestre.

Studiul Pedologiei `nglobeaz\ o diversitate de aspecte referitoare la natura constituien]ilor solului la organizarea [i rela]iile dintre acestea, la originea [i evolu]ia solului, la dinamica proceselor actuale în rela]ie cu factorii de mediu, precum [i cele referitoare la propriet\]ile [i func]iile solului `n vederea folosirii ra]ionale [i eficiente `n diferite ramuri ale economiei.

Pedologia este [tiin]\ interdisciplinar\ situat\ la confluen]a dintre [tiin]ele fundamentale (Fizica, Chimia, Biochimia, Matematica, Informatica) [i [tiin]ele naturii (Geologia, Geomorfologia, Geodezia, Climatologia, Biologia) pe de o parte [i stiin]ele aplicative agrosilvice (Geologia inginereasc\, Ocrotirea mediului, ~mbun\t\]iri funciare) pe de alt\ parte.

{tiin]e fundamentale {tiin]e istorice – aplicative {tiin]e aplicative inginere[ti {tiin]e aplicative agrosilvice

Fig.1. Pozi]ia de grani]\ a {tiin]ei solului Pedologia are un caracter complex – consecin]\ a caracterului proieminent

pe care `l ocup\ solul `n ecosistemele din natur\ [i a multiplelor conexiuni pe care `nveli[ul de sol le realizeaz\ `ntre celelalte geosfere, fiind considerat\ ca o [tiin]\ (are obiect de studiu, are o evolu]ie `n timp [i are legi [i metode specifice de cercetare).

Pedologia, ca [tiin]\ independent\, s-a cristalizat relativ târziu dar a evoluat rapid având `n prezent numeroase ramuri de specialitate, ramuri care trateaz\ diferitele aspecte ale solului sau diferitele fenomene sau procese mai simple sau mai complexe specifice solului.

GeologiaGeomorfologia Geodezia Biologia

Agricultur\ Agrochimie Agrotehnic\ Meteorologie Fitotehnie

Fizic\ Chimie Biochimie Matematic\ Informatic\

Geologia inginereasc\ Ocrotirea mediului ~mbun\t\]iri funciare Hidrografia [i hidrologia

PEDOLOGI

Page 12: Pedo Logie

Dintre numeroasele ramuri care deriv\ din Pedologia general\ sau

fundamental\, amintim: Fizica solului, Chimia solului, Mineralogia solului, Biologia solului, Fertilitatea [i fertilizarea solului `n corela]ie cu Nutri]ia plantelor. O alt\ serie de ramuri de baz\ ale Pedologiei generale este reprezentat\ de Geneza solului, Morfologia solului, Micromorfologia solului, Clasificarea [i taxonomia solurilor, Cartografierea solurilor, Geografia solurilor, Bonitarea sau evaluarea solurilor, Informatica solurilor.

Paralel cu Pedologia general\ s-a dezvoltat [i Pedologia aplicat\: agricol\, forestier\, ameliorativ\, sanitar\.

1.2. Metode de cercetare `n Pedologie

Caracterul complex al {tiin]ei solului implic\ o metodologie complex\ de

cercetare. Pe lâng\ metodele specifice ale [tiin]elor cu care vine `n contact (analize fizice, chimice, mineralogice, etc), Pedologia [i-a dezvoltat metode proprii de cercetare cum ar fi metodele cercet\rii profilului de sol [i a unit\]ii teritoriale de sol, metoda morfologic\ [i micromorfologic\, metoda genetico-geografic\ comparativ\, metoda pedo-cartografic\, experien]a `n vase de vegeta]ie [i `n câmp.

Profilul de sol constituie criteriul de baz\ al clasific\rii solului. El este reprezentat printr-o succesiune de orizonturi pedogenetice de la suprafa]a solului pân\ la roca de solificare `n cadrul unei sec]iuni verticale realizate `n sol. Descrierea [i caracterizarea fiec\rui orizont pedogenetic din cadrul profilului se face `n teren prin metoda morfologic\ iar `n laborator prin metode chimice, fizice [i micromorfologice.

Derscrierea morfologic\ este considerat\ “abecedarul” Pedologiei [i const\ `n precizarea `nsu[irilor exterioare ale solului: grosimea, culoarea, textura, structura, con]inutul `n schelet, consisten]a, porozitatea, prezen]a carbona]ilor, a neoforma]iilor, a incluziunilor, etc..

Metoda pedo-cartografic\ const\ `n indentificarea, delimitarea `n teren [i descrierea unit\]ilor de sol [i reprezentarea grafic\ pe hart\ a unit\]ilor teritoriale de sol.

Experien]a `n vase de vegeta]ie [i `n câmp permite eviden]ierea acelor `nsu[iri ale solului care nu pot fi sesizate prin studiul morfologic sau prin analizele de laborator.

Analiza fizic\, chimic\ [i mineralogic\ const\ `n determinarea cantitativ\ [i calitativ\ a componentelor fizice, chimice [i mineralogice ale solului. Datele rezultate prin analiz\ se coroboreaz\ cu descrierea morfologic\ [i, astfel, se poate preciza tipul de sol [i direc]iile de evolu]ie ale acestuia.

1.2.Conceptul de “sol”

Evolu]ia acestui concept oglinde[te `n mare m\sur\ reu[itele dar [i erorile din dezvoltarea [tiin]ei solului. Astfel pentru omul primitiv solul constituia suprafa]a ferm\ a uscatului iar, odat\ cu apari]ia agriculturii, solul a fost considerat “suport pentru plante”

Page 13: Pedo Logie

Pedologie agricol\

13

Extinderea studiilor referitoare la nutri]ia mineral\ a plantelor a condus la formularea conceptului de “sol” ca mediu poros capabil s\ asigure apa, aerul [i elemente nutritive pentru plante. Aceast\ concep]ie despre sol, cu toate c\ are un caracter restrâns [i se refer\ mai mult la nutri]ia plantelor [i mai pu]in la sol, `n sensul strict, a contribuit semnificativ la rezolvarea problemei produc]iei agricole punând bazele fertiliz\rii minerale a plantelor.

{coala agrogeologic\ consider\ solul ca fiind produs de alterare al rocilor (rugina nobil\) `mbog\]it `n materie organic\.

~n concep]ia agricultorilor solul era considerat ca fiind “p\tur\ humifer\ supus\ lucr\rilor agricole”.

Odat\ cu fundamentarea pedologiei ca [tiin]\, realizat\ prin publicarea lucr\rii lui V.V. Dokuceaev “Cernoziomul rusesc” `n 1883, a fost introdus conceptul de “sol”, care s-a extins la `nceputul secolului XX. Conform acestui concept solul este considerat un corp natural format sub ac]iunea `ndelungat\ a factorilor pedogenetici (roca, relief, clima, vegeta]ie), diferen]iat `n orizonturi cu alc\tuire diferit\, de regul\ afânat, cu grosime diferit\, deosebindu-se de roca pe care s-a format prin caracteristici specifice, morfologice fizice, chimice [i biologice, compozi]ie [i constitu]ie.

~n pedologia româneasc\ contemporan\ N. Florea (1993) define[te solul ca un corp natural, tridimensional, de material relativ afânat, alc\tuit din compu[i minerali, organici [i organisme vii, aflate `n interac]iune cu propriet\]i fizice, chimice diferite de ale materialului parental ini]ial din care s-au format [i evoluat `n timp, prin procese pedologice [i pedogeologice, sub ac]iunea climei [i organismelor, `n diferite condi]ii de relief, fiind capabili de schimb continuu de substan]\ [i energie cu mediul [i de asigurare a condi]iilor necesare cre[terii [i dezvolt\rii plantelor.

Din aceast\ defini]ie se constat\ c\ “solul” nu este echivalent cu ceea ce se define[te prin sol agricol, iar no]iunea de subsol nu este echivalent\ cu roca parental\. Solul, definit `n sensul folosin]ei sale, se refer\ mai mult la modul de utilizare decât la solul ca entitate natural\ distinct\.

Depozitele din b\l]i [i lacuri bogate `n materie organic\ sunt considerate soluri numai atunci când ofer\ condi]iile proprice cre[terii plantelor. ~ntrucât dezvoltarea vegeta]iei este condi]ionat\ de lumin\, adâncimea de p\trundere a luminii `n ap\ (2÷10m) indic\ limita form\rii solurilor subacvatice.

Solul este un corp cu via]\, el face tranzi]ia `ntre lumea anorganic\ [i organic\ vie, prezint\ un flux continuu de energie [i substan]a ca `n corpurile vii, mo[tene[te unele `nsu[iri (caractere relicte) ale materialului parental. Cu toate acestea solul nu poate fi inclus `n categoria organismelor vii propriu-zise deoarece nu prezint\ una din caracteristicile esen]iale ale acestora: aceea de a se `nmul]i [i de a transmite caractere ereditare urma[ilor.

1.3.Solul – sistem multifunc]ional

Solul – resurs\ limitat\ - este unul dintre cele mai pre]ioase bunuri indispensabile umanit\]ii – deoarece `ntre]ine pe p\mânt via]a plantelor, a

Page 14: Pedo Logie

animalelor [i a omului. El poate fi considerat o geomembran\ vie de protec]ie a uscatului terestru [i de tranzitare a energiei, a elementelor nutritive [i a apei, participând, `n cadrul mediului `nconjur\tor, la multiple cicluri vitale ale componentelor ecosistemului: ciclul energiei, al apei, al elementelor biogene, marile cicluri biogeochimice, etc..

Din aceast\ perspectiv\, `n ultimul timp, un cerc tot mai larg de speciali[ti din România [i din alte ]\ri (Olanda, Germania, S.U.A., Ungaria, etc.) eviden]iaz\ faptul c\ politicile de utilizare, protec]ie [i ameliorare a solului trebuie s\ fie concepute pe baza “func]iilor” pe care le `ndepline[te acesta:

1.Func]ia de suport pentru plante [i de rezervor natural de elemente nutritive, ap\ [i aer, necesar cre[terii [i dezvolt\rii plantelor. ~n acest mod solul produce anual o cantitate total\ de biomas\ de circa 1,8 ⋅ 1011 t, fiind considerat “o uzin\ vie la scar\ planetar\” care constituie baza dezvolt\rii organismelor heterotrofe, inclusiv a omului.

2.Func]ia de reciclare a materiei organice, reciclare ce constituie un proces vital `n men]inerea [i perpetuarea vie]ii pe p\mânt. ~n situa]ia (absurd\) `n care materia organic\ nu ar fi transformat\ [i descompus\, `n scurt timp, p\mântul ar fi acoperit de un imens depozit de material organic. Transformarea [i mineralizarea materiei organice sunt rezultatul activit\]ii microorganismelor din sol, activitate care determin\ formarea humusului [i mobilizarea substan]elor nutritive.

3.Func]ia de re]inere [i p\strare a apei provenite din precipita]ii [i din alte surse (iriga]ii) este esen]ial\ pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor care, `n perioada de vegeta]ie, au o permanent\ nevoie de ap\.

4.Func]ia de primenire a CO2 [i a altor gaze toxice la schimb cu aerul atmosferic prin spa]iul poros al solului, asigur\ condi]iile de cre[tere [i dezvoltare a plantelor. Cantit\]ile mari de dioxid de carbon din sol provenite din respira]ia r\d\cinilor [i a microorganismelor ar atinge concentra]ii toxice pentru plante dac\ nu ar fi eliminate.

5.Func]ia de filtru ecologic are un rol `nsemnat `n prevenirea degrad\rii calit\]ii produc]iei plantelor st\vilind, totodat\, procesul de poluare a apelor freatice [i a celor din râuri [i lacuri. Astfel, unele substan]e toxice provenite din diverse surse poluante, sunt re]inute de c\tre complexul adsorbtiv iar altele sunt descompuse de c\tre microorganismele din sol, reducându-se concentra]ia acestora `n solu]ia solului.

6.Func]ia de habitat [i rezervor de gene pentru flor\ [i faun\ pe care o `ndepline[te solul atât la suprafa]\ cât [i `n interiorul s\u, asigur\ biodiversitatea specific\ mediului edafic.

7.Func]ia de neutralizare a ionilor de H+ din apa ploilor se realizeaz\ datorit\ prezen]ei `n sol a unor “sisteme tampon” ce `mpiedic\ schimb\rile bru[te ale unor `nsu[iri ale solului (`n primul rând pH –ul), schimb\ri ce ar d\una cre[terii [i dezvolt\rii plantelor.

8.Func]ia de reglare a nivelului apei din lacuri [i râuri se exercit\ `n situa]iile `n care `nveli[ul de sol, dintr-un bazin hidrografic, din cauza grosimii reduse [i permeabilit\]ii sc\zute a orizonturilor pedogenetice, are capacitate redus\ de re]inere a apei. ~n aceste condi]ii cre[te frecven]a inunda]iilor, se intensific\ eroziunea solurilor [i colmatarea lacurilor deoarece surplusul de ap\ ce

Page 15: Pedo Logie

Pedologie agricol\

15

se scurge la suprafa]a terenului disloc\, antreneaz\ [i transport\ cantit\]i mari de sol.

Extinderea suprafe]elor ocupate cu construc]ii (urbanizare exagerat\) provoac\ restrângerea terenurilor cu posibilit\]i de recep]ie a apei de precipita]ii; aceasta ajunge `n scurt timp `n emisarul natural determinând cresterea nivelului apei [i, prin consecin]\, inundarea terenurilor limitrofe. ~n aceste condi]ii nivelul apei freatice se men]ine la adâncimi mai mari, iar efectul secetei din lunile c\lduroase se intensific\.

9.Func]ia de suport material de sus]inere pentru construc]ii, c\i de comunica]ii [i transport, depozite, etc., ca func]ie industrial\ [i tehnico-economic\ vine, `n general, `n contradic]ie cu func]ile ecologice.

10.Func]ia de conservare [i p\strare a informa]iilor paleontologice [i arheologice, informa]ii care sunt valorificate de c\tre oamenii de [tiin]\ din aceste domenii. 1.5. Utilitatea Pedologiei `n agricultur\

Solul este principalul mijloc de produc]ie `n agricultur\ [i silvicultur\

precum [i o parte esen]ial\ a ecosistemelor terestre [i a mediului ambiant [i, prin urmare, o resurs\ indispensabil\ pentru existen]a umanit\]ii.

Na]iunea de “sistem – sol”, definind un asamblu de [tiin]e de o mare diversitate, a determinat `nlocuirea, la ce de al XVI-lea Congres Interna]ional al pedologilor de la Montpellier, a termenului de {tiin]a solului” cu cel de “{tiin]ele solului”.

Studiile pedologice ce cuprind textul de caracterizare a solurilor [i h\r]ile de sol la scar\ mare (1:10 000) sunt utilizate `n agricultur\ pentru o gam\ larg\ de activit\]i cum ar fi:

•inventarierea [i sistematizarea suprafe]elor (parcelarea, trasarea de drumuri, etc.) ]inând seama de condi]iile de sol [i relief.

•stabilirea celei mai adecvate categorii de folosin]\ a terenurilor `n scopul exploat\rii eficiente a fondului funciar cu men]inerea unui nivel optim de fertilitate a solului.

•determinarea gradului de favorabilitate a solului pentru diferite specii, soiuri de hibrizi de plante cultivate

•adoptarea tehnologiilor agricole de cultivare a plantelor diferen]iat – func]ie de cerin]ele plantei, condi]iile climatice [i `nsu[irile solului.

•stabilirea planurilor [i tehnologiilor de fertilizare •estimarea necesarului de ma[ini agricole pentru exploata]iile agricole pe

baza condi]iilor de sol [i relief H\r]ile pedologice la scar\ mic\ [i mijlocie constituie materialul

documentar de baz\ pentru zonarea pedoclimatic\ a teritoriului `n vederea dezvolt\rii produc]iei agricole, amplas\rii judicioase a sta]iunilor experimentale [i stabilirii suprafe]elor de teren pe care ar putea fi aplicate [i extinse rezultatele cercet\rilor experimentale din regiuni relativ similare.

Page 16: Pedo Logie

~n domeniul silvic studiile pedologice sunt folositw la organizarea

exploat\rii ra]ionale a patrimoniului, la stabilirea m\surilor diferen]iate de gospod\rire a p\durilor precum [i la proiectarea luc\rilor agrosilvoameliorative pe diferite terenuri [i prognoza evolu]iei.

Cunoa[terea `nsu[irilor solurilor [i prognoza evolu]iei lor este necesar\ pentru amenaj\rile de iriga]ii, desecarea unor terenuri [i pentru prevenirea [i combaterea eroziunii solurilor, având `n vedere noile condi]ii de regim hidric.

CAPITOLUL II PROCESE DE DEZAGRAGARE {I ALTERARE A ROCILOR {I A

MINERALELOR

2.1. Dezagregarea rocilor [i a mineralelor

“P\mântul” este un corp dinamic supus `n mod continuu ac]iunii unor factori interni ( activit\]i vulcanice, mi[c\ri tectonice ) sau externi ( agen]i atmosferici, hidrosferici [i biosferici ) ce are ca rezultat `n\l]area anumitor p\r]i ale scoar]ei terestre sau diminuarea diferen]elor de nivel. La modificarea scoar]ei terestre contribuie procesele de dezagregare, alterare, eroziune, transport [i sedimentare a materialului transportat.

Dezagregarea este un proces fizico-mecanic sau biomecanic de fragmentare a rocilor [i mineralelor `n urma c\ruia rezult\ fragmente de diferite m\rimi, asem\n\toare din punct de vedere al compozi]iei chimice cu roca sau mineralul din care au provenit.

Toate rocile [i mineralele din scoar]a terestr\ sunt susceptibile la dezagregare. Dezagregarea rocilor se desf\[oar\ `n acela[i mod ca [i aleile betonate, care cu timpul, se fisureaz\, suprafa]a lor devine neuniform\, rugoas\, iar fragmentele de pietri[ sunt expuse la suprafa]\ sau se desprind de masa aleii betonate.

Fragmentarea rocilor este efectul modific\rii condi]iilor de mediu. ~ntrucât varia]iile cele mai mari ale condi]iilor de mediu au loc `n partea superioar\ a scoar]ei terestre, materialul din straturile de sol este mai fragmentat decât roca de solificare.

Dezagregarea rocilor (alterarea fizic\, alterarea mecanic\), este un proces complex ce este influen]at de mai mul]i factori precum varia]iile de temperatur\, ac]iunea `nghe]-dezghe], ac]iunea gravita]iei, a vântului, a r\d\cinilor plantelor, etc.

2.1.1.Dezagregarea rocilor prin varia]ii zilnice ale temperaturii Sub influen]a varia]iilor de temperatur\ rocile se `nc\lzesc [i se r\cesc

succesiv, ap\rând astfel dilat\ri [i contract\ri `n masa rocii, rezultatul fiind fragmentarea acestora. Cu cât dilat\rile [i contract\rile se succed mai des [i sunt

Page 17: Pedo Logie

Pedologie agricol\

17

mai accentuate, cu atât [i dezagregarea este mai pronun]at\. Rolul important `n fragmentarea rocilor `l au varia]iile diurne de temperatur\. ~n timpul zilei rocile [i mineralele se `nc\lzesc [i se dilat\ mai intens `n straturile de la suprafa]\ [i rezultatul este desprinderea lor de straturile interioare [i formarea de fisuri paralele cu suprafa]a rocii.

~n timpul nop]ii straturile de la suprafa]\ se r\cesc mai mult decât cele interioare, iar mineralele din roc\ se contract\ mai mult formând fisuri perpendiculare pe suprafa]a rocii. Procesul de dilatare [i contractare a rocilor este continuu iar rocile se dezagreg\ `n fragmente din ce `n ce mai mici.

Intensitatea dezagreg\rii este influen]at\ de amplitudinea varia]iilor diurne de temperatur\,frecven]a varia]iilor de temperatur\, conductibilitatea termic\ a mineralelor, culoarea mineralelor, tipul de roc\, natura suprafe]ei rocii, m\rimea cristalelor, anizotropia cristalelor.

Amplitudinea diurn\ de temperatur\ ( diferen]a dintre temperatura maxim\ [i minim\ `n decursul unei zile) poate ajunge pân\ la circa 60o C `n zonele de de[ert. Ziua rocile se `nfierbânt\ [i se dilat\ iar noaptea partea superficial\ a rocii se contract\ brusc, nu se poate strânge din cauza miezului dilatat [i `n felul acesta are loc fragmentarea rocii prin “explozie”care este `nso]it\ de zgomote puternice ce pot fi auzite la distan]e mari. Intensitatea dezagregarii rocilor este mai mare dac\ varia]iile de temperatur\ se succed mai des.

Mineralele de culoare `nchis\ absorb mai mult\ c\ldur\, se `nc\lzesc mai puternic, se dilat\ mai mult [i prin urmare se fragmenteaz\ mai u[or.

Rocile poliminerale [i policrome se dezagreg\ mai intens decât rocile monominerale [i monocrome. Rocile cu suprafe]e lucioase se dezagreg\ mai slab decât cele poroase [i cu suprafe]e neregulate.

Cristalele nu transmit `n mod uniform `n toate direc]iile c\ldur\ [i nu se dilat\ [i nu se contract\ uniform. Rocile formate din cristale mari se dezagreg\ mai u[or decât cele fin cristaline, iar acestea mai u[or decât rocile semicristaline [i cele sticloase.

~nc\lzirea mineralelor [i a rocilor nu se datoreaz\ `nc\lzirii aerului ci insola]iei directe, de aceea `n climatele uscate [i-n regiunile alpine dezagregarea prin varia]ii bru[te de temperatur\ se manifest\ cu intensitate mare.

2.1.2. Dezagregarea prin ac]iunea vântului [i a apei Vântul determin\ dezagregarea rocilor prin procesele de roadere

(coroziune), transport [i de sedimentare. Procesul de roadere determin\ [lefuirea [i modelarea rocilor. Intensitatea

acestui proces depinde de viteza vântului, eterogenitatea rocii [i de m\rimea [i natura particulelor purtate de vânt. ~n urma procesului de eroziune rezult\ forme foarte variate de relief care poart\ denumirea de “martori”(Babele - mun]ii Bucegi, Sfinxul, Ciupercile eoliene).

Ac]iunea apei din fisuri [i pori se manifest\ prin realizarea unei presiuni capilare care determin\ dezagregarea rocilor dure. De exemplu apa p\truns\ `n

Page 18: Pedo Logie

fisurile de un micron dezvolt\ o presiune de 1,5 kg/cm2, iar `n fisurile de 1 mm ajunge pân\ la 1500 kg/cm2.

Prin ac]iunea de dizolvare, apa sl\be[te coeziunea dintre particule determinând m\run]irea rocilor. Ac]iunea dizolvant\ a apei se exercit\ cu prec\dere asupra calcarelor, dolomitelor având ca rezultat formarea de reliefuri carstice.

~n marnele argiloase salinizate apa p\trunde u[or, dizolv\ [i `ndep\rteaz\ s\rurile u[or solubile determinând formarea unui sistem cavernos.

Apa ce se scurge la suprafa]a solului deta[eaz\ particule de sol [i roc\ pe care le transport\ prin rostogolire sau `n suspensie [i depune acest material la baza versan]ilor formând depozite coluviale [i proluviale la piciorul pantei. ~n partea superioar\ a versantului este dominant efectul de deta[are fa]\ de cel de transport `ncât se formeaz\ zona eluvial\. ~n treimea mijlocie predomin\ transportul materialului deta[at [i constituie zona deluvial\, iar `n partea inferioar\ unde se depune materialul transportat se formeaz\ zona coluvial\.

Apele curg\toare dizloc\, transport\, triaz\ [i depun fragmentele dezagregate formând depozite aluviale, aluvio-proluviale sau depozite deltaice.

2.1.3. Dezagregarea prin intermediul organismelor vegetale [i animale Fixarea plantelor se realizeaz\ prin p\trunderea r\d\cinilor `n sol [i `n

cr\p\turile rocilor. Cre[terea `n lungime [i grosime a r\d\cinilor este `nso]it\ de exercitarea unei for]e mecanice asupra materialului de sol prin care se alungesc r\d\cinile [i asupra pere]ilor fisurilor din roca aflat\ `n stadii incipiente de dezagregare. Presiunea exercitat\ de r\d\cinile plantelor ierboase este de câteva grame/cm2 iar cea a plantelor lemnoase ajunge pân\ la 30 - 50 kg/cm2. O r\d\cin\ cu o grosime de 10 cm [i lungime de 100 cm poate disloca o mas\ de 30 - 50 tone(C.Te[u, 1993). Aleile betonate sau asfaltate aflate `n apropierea arborilor, prezint\ deseori fisuri [i cr\p\turi datorit\ extinderii r\d\cinilor ce exercit\ presiuni apreciabile asupra solului [i materialului aflat `n imediata vecin\tate. Dup\ `ncheierea ciclului de vegeta]ie r\d\cinile r\mase `n orificiile [i fisurile rocilor se descompun par]ial, favorizeaz\ p\trunderea apei care prin procese de `nghe]-dezghe] continu\ ac]iunea de fragmentare a rocii.

2.1.4. Efectele dezagreg\rii rocilor [i a mineralelor Efectele dezagreg\rii mineralelor [i rocilor sunt numeroase, ele putând fi de

natur\ petrografic\, mecanic\, fizic\, biologic\, biochimic\, agroproductiv\ [i de relief local.

Efectele petrografice se remarc\ prin formarea unor roci cu propriet\]i noi cum ar fi rocile sedimentare detritice mobile.

Prin procesele de dezagregare rocile masive, compacte se transform\ `n fragmente de diferite forme [i dimensiuni. Totalitatea fragmentelor de roci [i minerale alc\tuiesc complexul de alterare. Fragmentele de roci [i minerale pot r\mâne pe locul de formare alc\tuind “depozite eluviale” sau pot fi transportate [i depuse `n alte locuri ale scoar]ei terestre sub form\ de sedimente de diferite grosimi. Dup\ locul de depunere [i agentul de transport depozitele naturale pot fi acvatice [i continentale.

Page 19: Pedo Logie

Pedologie agricol\

19

Depozitele acvatice se formeaz\ `n urma depunerii materialului, transportat de pe uscat `n lacuri (depozite lacustre) sau `n m\ri (depozite marine). ~n urma desec\rii lacurile, depozitele lacustre vor constitui materialul parental din care vor evalua anumite tipuri de sol.

Depozitele continentale sunt reprezentate de roci detritice ce formeaz\ depozite eluviale, coluviale, deluviale, proluviale, aluviale, glaciare [i eoliene.

Depozitele eluviale sunt alc\tuite din fragmente de roc\ dezagregate ce au r\mas pe locul de formare.Aceste depozite au diferite grosimi, se g\sesc de regul\ pe terenuri plane sau slab `nclinate, iar trecerea spre roca dur\, consolidat\ se face treptat.

Depozitele deluviale sunt sedimentele transportate [i depuse de-a lungul versantului de c\tre apa ce se scurge la suprafa]\. Sunt alc\tuite din materiale de dimensiuni mai mici decât materialul depozitelor eluviale. ~n sec]iune se observ\ o slab\ stratificare orizontal\ sau oblic\.

Depozitele coluviale sunt reprezentate, de materiale depuse la baza versantului de c\tre apa ce se scurge la suprafa]a terenului sau sub influen]a energiei gravita]ionale datorate diferen]elor de nivel. Aceste depozite, de regul\ stratificate, contribuie la mic[orarea pantei terenului.

Depozitele proluviale sunt sedimentele depuse de toren]i sau r`uri cu regim toren]ial sub form\ de conuri de dejec]ie care se formeaz\ la schimb\rile de pant\ sau la v\rsare `n cursurile naturale de ap\. Materialele care formeaz\ conul de dejec]ie sunt mai fine spre margine [i mai grosiere spre centru [i amonte.

Depozitele aluviale sunt sedimente depuse de apele curg\toare de-a lungul albiei lor `n lunci sau la v\rsare. Pe cursul superior al r`ului se depun fragmente de dimensiuni mai mari iar pe cursul mijlociu [i inferior dimensiunile fragmentelor se mic[oreaz\. Depozitele aluviale sunt stratificate, au o compozi]ie chimic\ [i mineralogic\ variat\, `n mod frecvent ele con]in s\ruri moderat [i u[or solubile, oxizi [i hidroxizi de fier, etc.

Depozitele eoliene sunt reprezentate de materiale transportate [i depuse de vânt sub form\ de dune [i interdune.

Efectele fizice ale dezagreg\rii sunt remarcate printr-o rea[ezare a fragmentelor rezultate `n urma dezagreg\rii. Astfel, depozitele ce se formeaz\ `n urma acestui proces prezint\ porozitate pentru ap\ [i aer, suprafa]a specific\ a particulelor constitutive se m\re[te considerabil. Instalarea vegeta]iei, humificarea resturilor organuce favorizeaz\ gruparea particulelor elementare `n agregate structurale care transform\ roca dezagregat\ `ntr-un sistem polifazic [i polidispers capabil s\ re]in\ ap\, aer [i substan]e nutritive. M\rirea suprafe]ei specifice a particulelor favorizeaz\ intensificarea reac]iilor fizico-chimice [i chimice dintre componen]ii fazei solide, lichide [i grosiere a depozitelor formate. Efectele biologice sunt remarcate prin aceea c\ `n depozitele formate `n urma dezagreg\rii se creeaz\ un mediu favorabil pentru dezvoltarea microorganismelor, organismelor vegetale [i animale. Odat\ cu instalarea vegeta]iei `n masa depozitelor, num\rul indivizilor din flor\ [i faun\ devine mai mare [i determin\ o diferen]iere morfologic\ incipient\ a profilului de sol.

Page 20: Pedo Logie

Efectele biochimice apar odat\ cu diferen]ierea popula]iilor organismelor

vegetale [i animale `n depozitele dezagregate [i datorit\ resturilor organice ce r\mân dup\ `ncheierea ciclului de via]\ [i elimin\rii unor substan]e organice de metabolism animal [i vegetal. Acumularea resturilor organice [i humificarea acestora sunt stadii premerg\toare ale form\rii humusului, componentul esen]ial al solului.

Efectele morfologice sunt remarcate prin faptul c\ `n roca dezagregat\ apare prima secven]\ microstratificat\ caracteristic\ solurilor, reprezentând de fapt termenul incipient de evolu]ie a oric\rei unit\]i taxonomice de sol.

Efectele agroproductive. Spre deosebire de roca nedezagregat\, roca dezagregat\ prezint\ `nsu[irea caracteristic\ solurilor, denumit\ “fertilitate”. ~n roca dezagregat\, au loc procese chimice [i biochimice, care determin\ formarea de substan]e noi, necesare nutri]iei plantelor. Datorit\ afân\rii rocii, aerul [i apa p\trund [i ocup\ spa]iile libere dintre fragmente, determinând alterarea, levigarea [i depunerea produ[ilor de alterare(C.Te[u, 1974).

Productivitatea solului este determinat\ de fertilitatea ini]ial\ [i de tehnologiile folosite `n cultivarea plantelor. 2.2. Procesele de alterare [i factorii determinan]i

Prin alterare se `n]elege ansamblul schimb\rilor fizice, chimice [i biologice

produse `n roci, aproape de suprafa]a scoar]ei sub ac]iunea agen]ilor atmosferici, plantelor [i microorganismelor.

}inând cont de factorii care determin\ alterarea, deosebim: alterarea biologic\ [i chimic\.

Alterarea biologic\, este determinat\ de organismele vii care exercit\ o ac]iune direct\ prin extragerea elementelor nutritive din roca de solificare [i eliminarea de CO2 [i o ac]iune indirect\ ce const\ `n eliberarea de acizi organici care intensific\ procesul de alterare.

Alterarea chimic\ este determinat\ de o serie de procese chimice simple dintre care importan]\ mai mare prezint\ hidratarea, deshidratarea, dizolvarea, hidroliza, carbonatarea [i oxido-reducerea Principalul agent al alter\rii chimice este apa [i aerul cu cele dou\ componente O2 [i CO2.

~n urma alter\rii chimice [i biologice, rocile [i mineralele `[i schimb\ compozi]ia chimic\. Astfel dac\ se face o compara]ie `ntre compozi]ia chimic\ a solului [i cea a rocii din care s-a format, se constat\ deosebiri cantitative [i calitative, `n sol fiind prezentate minerale [i compu[i chimici noi care n-au existat ini]ial `n roc\.

Efectul alter\rii chimice [i biologice const\ `n modificarea `nsu[irilor chimice [i fizice a mineralelor care confer\ solului `nsu[iri noi neexistente `n roca nealterat\.

Factorii care determin\ alterarea rocilor [i mineralelor sunt reprezenta]i de ap\, aer, acizi organici, s\ruri minerale, microorganisme, râme, furnici, r\d\cinile plantelor etc.

Page 21: Pedo Logie

Pedologie agricol\

21

Apa este factorul principal `n procesele de alterare f\r\ de care asemenea procese nici nu se pot concepe. Apa, ca agent de alterare apare mai frecvent decât apa meteoric\, de infiltra]ie [i ca ap\ subteran\.. Apa meteoric\ de infiltra]ie `n procesul de solificare joac\ rolul de dizolvant, dizolv\ [i vehiculeaz\ sub forma de solu]ii de acizi, s\ruri [i baze, antreneaz\ [i transport\ `n adâncime particulele coloid disperse, genereaz\ ioni de H+ [i OH+ care intensific\ alterarea, hidrateaz\ rocile [i mineralele, formeaz\ un mediu lichid de dispersie indispensabil pentru evolu]ia solului [i via]a organismelor. Mediul lichid dispers constituie solu]ia de alterare, care la un moment dat se confund\ cu solu]ia solului.

Apa subteran\ dizolv\ [i redistribuie s\ruri solubile (CaCO3, CaSO4, NaCl, Na2SO4 etc), provoac\ alterarea puternic\ a mineralelor. Alterarea mineralelor are loc `n mediu cu un con]inut sc\zut de oxigen.

Intensitatea procesului de alterare depinde de reac]ia chimic\ a solu]iei de alterare [i este influen]at\ de natura [i con]inutul de s\ruri dizolvate.

Gazele din sol. Aerul din sol, `n compara]ie cu aerul din atmosfer\, are o concentra]ie a CO2 de zeci [i de sute de ori mai mare. CO2 din sol provine din respira]ia organismelor [i a r\d\cinilor plantelor [i din descompunerea materiei organice. Apa de ploaie care str\bate solul con]ine de sute de ori mai mult CO2 comparativ cu aerul atmosferic.

Prin urmare, `n solu]ia solului sau `n solu]ia de alterare se g\se[te o cantitate mare de CO2 dizolvat care, `mpreun\ cu apa, formeaz\ acidul carbonic. Acidul carbonic, fiind un produs nestabil, se desfac astfel :

99 % H2CO3 ↔ CO2 + H2O 1 % H2CO3 ↔ H+ + HCO3 H2CO3 ↔ 2H+ + CO-

3 Apa pur\ dizolv\ 0,00131 % CaCO3 `n timp ce apa `nc\rcat\ cu CO2

dizolv\ 0,1 - 0,12 % CaCO3. Pe aceast\ cale straturile superficiale ale solului sunt decarbonatate prin `ndep\rtarea [i depunerea carbonatului de calciu `n orizonturile subiacente.

Ionii de H+ rezulta]i din disocierea H2CO3 mic[oreaz\ valoarea pH-ul solu]iei solului, provoac\ dezalcalinizarea [i determin\ hidrolizarea intens\ a silica]ilor primari precum [i levigarea bazelor [i argilei pe profilul solului.

Bicarbonatul de calciu [i CO2 din sol formeaz\ un amestec tampon care func]ioneaz\ ca un adev\rat regulator al reac]iei solului.

Acizii organici din sol sunt reprezenta]i de acizi organici gra[i [i oxiacizi cum ar fi acidul formic, acetic, malic, lactic, citric, etc. Ace[ti acizi se formeaz\ continuu din transformarea resturilor organice.

S\rurile minerale, din sol hidrolizeaz\ acid, neutru sau alcalin [i imprim\ solu]iei solului o anumit\ reac]ie. CaCO3 are un rol inhibitor `n formarea solului, imprim\ solu]iei de alterare, reac]ie alcalin\, `mpiedic\ alterarea silica]ilor [i translocarea argilei [i a humusului, coaguleaz\ coloizii din sol.

S\rurile de sodiu (Na2SO4 , NaCl) accelereaz\ evolu]ia solului datorit\ ionilor de sodiu care disperseaz\ coloizii u[urând levigarea argilei [i humusului,

Page 22: Pedo Logie

favorizeaz\ alterarea silica]ilor, imprim\ reac]ie alcalin\ solului [i astfel mineralele se altereaz\ mai u[or.

R\d\cinile plantelor contribuie la alterarea rocilor [i mineralelor prin secre]ii radiculare [i prin absorb]ie de elemente nutritive din sol.

Râmele trec materialul de sol prin tubul digestiv m\run]indu-l [i alternându-l par]ial.

Furnicile altereaz\ rocile [i mineralele prin acidul formic [i acetic pe care-l elimin\. ~n acest mod se intensific\ alterarea silica]ilor [i carbona]ilor din sol.

Microorganismele din sol reprezentate prin bacterii [i ciuperci produc alterarea rocilor [i mineralelor. Dinamica fierului, siliciului, sulfului, carbonului, azotului este influen]at\ de c\tre microorganisme.

2.2.1. Hidratarea [i deshidratarea mineralelor. Hidratarea este un proces fundamental `n alterarea mineralelor [i const\ `n

adsorb]ia [i re]inerea fizico-chimic\ a moleculelor de ap\ la suprafa]a particulelor minerale sau `n re]inerea apei `n re]eaua cristalin\ a mineralului sub form\ molecular\ (apa de cristalizare) sau ionic\ (apa de constitu]ie).

Cel mai elementar aspect de hidratare este absorb]ia [i `mbibarea cu ap\ a solului. Aceasta se produce datorit\ porozit\]ii [i capilarit\]ii solului.

Hidratarea mineralelor se realizeaz\ prin atrac]ia electrostatic\ a moleculelor de ap\ de c\tre ionii afla]i la periferia particulelor minerale sau `n stratul difuz al micelei coloidale.

Ionii afla]i la suprafa]a particulelor minerale sunt pozitivi sau negativi, atrag moleculele de ap\ care se comport\ ca mici dipoli orientându-se cu polul pozitiv sau negativ dup\ cum ionul are sarcina electric\ negativ\ sau pozitiv\. ~n jurul particulelor minerale [i a ionilor se formeaz\ pelicule de ap\ de diferite grosimi. Grosimea peliculei de hidratare depinde de concentra]ia solu]iei, raza ionului hidratat.

Hidratarea ionilor descre[te odat\ cu cre[terea concentra]iei solu]iei de alterare.

Hidratarea mineralelor se poate realiza prin integrarea moleculelor de ap\ `n re]eaua cristalin\ a[a cum se `ntâmpl\ cu anhidritul (CaSO4) sau boehmitul care prin moleculele de ap\ se transform\ `n gips (CaSO4 . 2H2O) sau `n gibsit (Al(OH)3. Apa legat\ sub form\ de molecule `n re]eaua cristalin\ se nume[te apa de constitu]ie.

deshidratare CaSO4 + 2H2O ↔ CaSO4 . 2H2O

anhidrit gips hidratare

Al(OH) + H2 O → Al (OH)3

deshidratare 2AlO(OH) → Al2 O3 + H2 O

Deshidratarea este procesul de eliminare a anumitor categorii de ap\ din

proba de sol.

Page 23: Pedo Logie

Pedologie agricol\

23

Hidratarea [i deshidratarea mineralelor este un proces reversibil. Prin deshidratare mineralele `[i mic[oreaz\ volumul iar hidratarea mineralelor este `nso]it\ de m\rirea volumului. Procese de hidratare-deshidratare se observ\ la soluri argiloase care `n urma usc\rii formeaz\ cr\p\turi largi [i adânci iar prin umezire `[i m\resc volumul determinând denivelarea suprafe]ei terenului.

2.2.2. Dispersia [i dizolvarea Sunt faze ale procesului de desfacere a materiei `n componente din ce `n ce

mai simple. Prin dispersie rezult\, `n general, componen]i de dimensiuni coloidale iar

prin dizolvare, materialul mineral este desf\cut `n molecule, atomi [i ioni. Dispersia [i dizolvarea sunt faze ale aceluia[i proces, nu se pot separa una de alta.

Dizolvarea este un aspect al hidrat\rii: ionii, dup\ ce se hidrateaz\, ies din re]ea [i trec `n solu]ie. Procesul de dispersie [i dizolvare este un proces de rupere a leg\turilor dintre particulele constitutive. Astfel duritatea cuar]ului nu reprezint\ `n fond t\ria atomilor constitutivi ci t\ria câmpurilor de for]\ care umple spa]iile interatomice. Prin procesul de dizolvare se `nl\tur\ aceste for]e, dispersia [i dizolvarea are loc treptat la `nceput `n particule grosiere apoi `n cele coloidale, moleculare, atomice [i ionice.

Puterea de solubilizare a apei cre[te odat\ cu cre[terea temperaturii, presiunii, concentra]iei `n CO2 [i `n s\ruri. Prezen]a clorurii de sodiu `n solu]ia solului m\re[te solubilitatea gipsului de la 2,2 g/l la 11 g/l. Gipsul devine aproape insolubil `n prezen]a MgSO4.

~n procesul de solificare s\rurile dizolvate sunt antrenate [i translocate de curen]ii descenden]i sau ascenden]i ai apei. Ac]iunea dizolvant\ a apei se exercit\ mai mult `n roci sedimentare.

Prin procesul de dizolvare scoar]a terestr\ sufer\ o serie de transform\ri având ca efect formarea de pe[teri, grote, caverne, chei, canioane, crovuri, co[cove.

2.2.3. Hidroliza Hidroliza (hydros - ap\, lio- a dezlega), este procesul de alterare a

mineralelor [i const\ `n combinarea chimic\ a elementelor de disocia]ie ale mineralului dizolvat, cu elementele de disocia]ie ale apei, pân\ la stabilirea unui echilibru chimic.

Echilibrul chimic stabilit `n solu]ia de alterare sau `n solu]ia solului se perturb\ din cauza curen]ilor de ap\ care str\bat profilul de sol [i antreneaz\ unele substan]e chimice [i a proceselor de alterare ce determin\ transformarea materialului organic [i mineral sau a absorb]iei elementelor nutritive, aflate `n solu]ia solului, de c\tre r\d\cinile plantelor.

Procesul de hidroliz\ are loc prin dubla descompunere atât a substan]ei care hidrolizeaz\ cât [i a apei care are rol de dizolvant [i de reactiv.

Prin hidroliz\ se altereaz\ mai intens aluminosilica]ii simpli, aluminosilica]ii alcalini, s\rurile provenite din acid tare [i baza slab\ (NH4Cl1 .

Page 24: Pedo Logie

Fe2[SO4] ; Al[SO4]3), acid slab [i baza tare (CH3COONa; Na2CO3) sau dintre acid slab [i baza slab\ (CH3COONH4)

Ionii s\rurilor provenite din acid tare [i baza tare (NaCl; Na2SO4) nu reac]ioneaz\ cu apa [i nu modific\ echilibrul normal de disociere a apei.

Hidroliza este un proces fundamental `n alterarea silica]ilor [i formarea mineralelor argiloase. ~ntr-o etap\ `naintat\ de alterare [i debazificare to]i silica]ii se descompun hidrolitic.

2.2.4. Oxidarea [i reducerea Prin oxidare se `n]elege combinarea unei substan]e cu oxigen, pierdere de

hidrogen sau trecerea unei substan]e de la valen]a inferioar\ pozitiv\ la o valen]\ superioar\ pozitiv\ sau de la o valen]\ superioar\ negativ\ la o valen]\ inferioar\ negativ\. Oxidarea este procesul prin care un element liber, sau f\când parte dintr-un compus, pierde electroni.

In re]eaua cristalin\ a silica]ilor primari, fierul [i manganul, se g\sesc sub form\ de oxizi fero[i [i mangano[i care `n prezen]a apei [i a CO2 formeaz\ biocarbona]i fero[i [i mangano[i solubili `n ap\. Prin oxidarea ionilor bivalen]i de Fe2+ [i Mn2+ bicarbonatul feros [i manganos hidrolizeaz\ trecând `n hidroxizi.

Compu[ii ferici imprim\ solului o culoare g\lbuie - brun\ pân\ la ro[ietic\. Compu[ii fero[i dau profilului de sol culoare `nchis\ - cenu[ie alb\struie, verzuie pân\ la neagr\. Prin oxidare are loc accentuarea `nsu[irilor acide sau atenuarea celor bazice.

Prin oxidare materia organic\ din sol poate fi descompus\ pân\ la produ[i finali : H2O, CO2 [i substan]e minerale care pot aproviziona plantele cu elementele nutritive. Sub influen]a desc\rc\rilor electrice azotul atmosferic poate fi oxidat, dizolvat `n ap\ de ploaie [i adus `n sol, unde poate trece `n nitra]i sau poate fi redus la amoniac.

Reducerea - orice reac]ie `n care un compus se `mbog\]e[te `n electroni. Reducerea este invers\ oxid\rii [i se realizeaz\ prin : pierdere de oxigen, câ[tigare de hidrogen, trecere de la o valen]\ superioar\ pozitiv\ la o valen]\ inferioar\ pozitiv\ sau trecere de la o valen]\ inferioar\ negativ\ la o valen]\ superioar\ negativ\.

Reducerea are loc `n special sub ac]iunea bacteriilor anaerobe care `[i procur\ oxigenul necesar din combina]iile fierului, sulfului [i a altor elemente complet oxidate. ~n acest fel sulfa]ii [i oxizii ferici sunt redu[i la fier bivalent (Fe++) [i hidrogen sulfurat care intrând `n reac]ie dau sulfura feroass\.

Fe++ + H2S → FeS + H+

Prin combinarea ionilor de fier bivalent cu acidul carbonic sau fosforic se formeaz\ carbonatul sau fosfatul feros. Compu[ii fero[i forma]i sunt solubili [i se pot leviga `n adâncime. ~n perioada de secet\ datorit\ condi]iilor de aerisire bune compu[ii fero[i prin oxidare se transform\ `n compu[i ferici care precipit\, devin insolubili se depun formând un orizont de acumulare a fierului.

Reducerea poate avea loc alternativ cu procesul de oxidare, mediul aerob favorizeaz\ oxidarea, iar cel anaerob reducerea. Procesele de reducere pot fi determinate de apa stagnant\ deasupra orizonturilor impermeabile sau de apa

Page 25: Pedo Logie

Pedologie agricol\

25

freatic\. Prin alterarea perioadelor umede cu cele secetoase se realizeaz\ condi]ii succesive anaerobe [i aerobe. ~n acest caz coloritul orizontului este neuniform, mozaicat având culori cenu[ii verzui - alb\strui - vine]ii ce alterneaz\ cu compu[ii de fier oxidat de culoare ro[cat\.

Reducerea determin\ accentuarea propriet\]ilor bazice. ~n mediu reduc\tor prin alterarea compu[ilor organici (proteine [i alte substan]e organice), se formeaz\ sulful care reac]ioneaz\ cu ionul feros [i hidrogen formând hidrogenul sulfurat [i pirit\.

Dup\ evacuarea apei `n orez\rii, `n condi]ii anaerobe are loc oxidarea compu[ilor redu[i de sulf, având ca rezultat acidifierea solurilor. Este necesar de circa dou\ s\pt\mâni pentru a se reveni la condi]ii stabile de reac]ie.

2.3. Constituien]i minerali

~n urma proceselor de dezagregare [i alterare rocile compacte sufer\

modific\ri de natur\ fizic\ [i chimic\ dând na[tere la depozite afânate care con]in: 1) constituien]i primari (mo[teni]i) 2) constituien]i secundari (rezulta]i `n urma alter\rii) 1)Constituien]i primari sunt reprezenta]i de fragmente de roc\ cu

diametrul mai mare de 2 mm care formeaz\ scheletul solului (partea inactiv\). Ace[ti constituien]i primari se g\sesc predominant [i `n frac]iunile granulometrice ale “p\mântului fin” cum ar fi nisipul (0.02 ÷ 2 mm) [i praful (0.02 ÷ 2 mm).

Prezen]a predominant\ a constituien]ilor primari (cuar], feldspa]i, mic\, piroxeni, etc) `n diferite frac]iuni granulometrice se datoreaz\ rezisten]ei lor la ac]iunea de transport a apei [i la alterarea chimic\, dat fiind dimensiunile mai mari ale particulelor [i gradul de m\run]ire mai sc\zut.

Rezisten]a la ac]iunea de transport a apei cre[te de la feldspa]i la piroxeni, amfibioli, hematit, ortoz\, cuar], apetit, magnetit; rezisten]a la alterare scade odat\ cu cre[terea con]inutului de fier, elemente alcaline (Na, K) [i alcalino – p\mântoase (Ca, Mg).

2)Constituien]i secundari sun rezulta]i `n urma alter\rii constituien]ilor primari fiind reprezenta]i de s\ruri, oxizi [i hidroxizi [i minerale argiloase.

S\rurile din sol se `mpart `n trei grupe (dup\ gradul de solubilitate): s\ruri u[or solubile, s\ruri moderat solubile [i s\ruri greu solubile.

S\rurile u[or solubile precum NaCl, Na2SO4, Na2CO3, NaHCO3, se acumuleaz\ numai `n condi]ii specifice care favorizeaz\ formarea solurilor s\r\turate (salinizate [i alcalizate).

Clorura de sodiu (NaCl) este o sare prezent\ `n solurile saline, `n apele freatice [i `n lacurile s\rate fiind toxic\ pentru plante. Solubilitatea este mare (264 g/l) [i se men]ine aproape constant\ `n intervalul de temperatur\ de 0-1000C.

Prezen]a NaCl `n sol m\re[te solubilitatea gipsului fapt ce trebuie luat `n seam\ la stabilirea m\surilor de ameliorare a solurilor s\r\turate. Ea hidrolizeaz\ neutru [i nu determin\ `n mod direct alcalinizarea solului.

Page 26: Pedo Logie

Sulfatul de sodiu (Na2SO4) este o sare prezent\ `n solurile s\r\turate [i

hidrolizeaz\ neutru dar, `n prezen]a carbonatului de sodiu (Na2CO3) [i a acidului carbonic (H2CO3), determin\ alcalinizarea solu]iei solului.

Solubilitatea variaz\ func]ie de temperatur\: la 250C este de 280 g/l. Sãrurile moderat solubile sunt reprezentate de gipsul mineral constituit

din sulfat de calciu hidratat (CaSO4⋅2H2O). Solubilitatea gipsului este de 2.3 g/l la temperatura de 180C. Dizolvat `n apa de infiltra]ie el este transportat [i depozitat `n straturile mai profunde ale solului.

Gipsul se folose[te ca amendament pentru corectarea reac]iei alcaline a solului precum [i la ameliorarea solurilor acide cu un con]inut ridicat de Al3+ (toxic pentru plante).

Avantajele utiliz\rii gipsului la ameliorarea solurilor acide constau `n faptul c\ el este mai solubil (are efect mai rapid) decât carbonatul de calciu folosit `n mod frecvent [i c\ are `nsu[irea de a contribui la ameliorarea stratului subarabil (Brady 1996).

S\rurile greu solubile sunt reprezenta]i de carbona]ii alcalino-p\mânto[i (CaCO3, MgCO3). Carbonatul de calciu (CaCO3) are solubilitate de 0,014 g/l la temperatura de 250C `n apa pur\, solubilitate care poate s\ creasc\ considerabil `n apa care con]ine CO2. El influen]eaz\ favorabil propriet\]ile fizice [i chimice ale solului.

~n general carbona]ii alcalino-p\mânto[i din sol sunt solubiliza]i si transporta]i de c\tre apa de infiltra]ie spre adâncime unde precipit\, se depun [i formeaz\ orizontul carbonato-acumulativ-Cca.

Oxizii [i hidroxizii de Si, Al, Fe [i Mn intr\ `n alc\tuirea frac]iunii coloidale a solului [i se formeaz\ prin procesele de alterare a substratului mineral. Ei se prezint\ sub forme amorfe sau `n diferite grade de cristalizare.

Cuar]ul (SiO2) se `ntâlne[te `n toate solurile minerale constituind cea mai mare parte a frac]iunii nisipoase (0.02 – 2 mm) [i o parte important\ din frac]iunea “praf” (0.002÷0.02 mm). Este, `n general, mo[tenit din roca parental\ fiind foarte rezistent la agen]ii fizici de dezagregare [i la agen]ii chimici care provoac\ alterarea.

Din punct de vedere chimic [i mineralogic, dioxidul de siliciu (SiO2) este un compus “polimorf” `ntâlnit sub diferite st\ri: stare cristalin\ (calcedonia) [i stare amorf\ (opalul).

Oxizii [i hidroxizii de fier [i aluminiu sunt prezen]i `n sol sub diferite forme ca: pelicule pe suprafa]a altor minerale [i/sau compu[i amorfi polimeriza]i `n spa]iul lamelar al mineralelor argiloase.

Oxizii [i hidroxii de fier iau na[tere prin alterarea mineralelor cu con]inut de ioni de fier `n re]eaua cristalin\. ~n timpul alter\rii fierul este scos din re]eaua cristalin\ a mineralelor primare, formeaz\ hidroxizii de fier care, `n mare parte, se depun sub form\ de geluri amorfe sau, prin deshidratare, trec `n sescvioxizi: limonit (2Fe2O33H2O), goethit (Fe2O3H2O), hematit (Fe2O3).

Compu[ii hidrata]i ai fierului imprim\ solului culoare g\lbuie iar oxizii de fier imprim\ culoare ro[cat\ sau ruginie. Prezen]a simultan\ a oxizilor [i a

Page 27: Pedo Logie

Pedologie agricol\

27

hidroxizilor de fier `n acela[i orizont pedogenetic imprim\ o culoare (rezultant\) portocalie.

Oxizii [i hidroxizii de aluminiu se formeaz\ prin alterarea silica]ilor primari [i secundari. Hidroxizii de aluminiu se prezint\ sub form\ de geluri amorfe instabile care cristalizeaz\ treptat pân\ la forma final\: gibbsit.

Oxizii [i hidroxizii de mangan se formeaz\ prin oxidarea ionilor de mangan elibera]i `n urma alter\rii, `n condi]iile unei umeziri excesive temporare. Ei apar sub form\ de pete [i concre]iuni de culoare brun\ `nchis\ pân\ la neagr\

Minerale argiloase sunt constituite din minerale filosilicatice care imprim\ plasticitatea argilei umede sau duritatea argilei uscate [i celei arse (Gugenheim [i Martin, 1995 cita]i de C. Cr\ciun, 2000).

Mineralele argiloase trimorfice de tip 2:1 au o structur\ de baz\ alc\tuit\ din dou\ straturi de tetraedri (SiO4) `ntre care se afl\ un strat de octaedri (AlO2(OH)4).

Mineralele din aceast\ grup\ sunt reprezenta]i de illit, vermiculit, smectit, montmorilonit, [.a..

Illitul cuprinde “mineralele micacee” de dimensiuni coloidale mai mici de 0,002 mm: mica, hidromice, illitul [i interstratifica]iile sale, sericitul. Serecitul ia na[tere `n urma proceselor de alterare hidrotermal\ [i con]ine peate 7% K2O. Hidromica con]ine 6,5 ÷ 8,5% K2O. Ilitul con]ine 2.8 ÷ 6.5% K2O – func]ie de gradul de alterare.

Vermiculitul este mineral argilos cu re]ea extensibil\ ce se formeaz\ prin alterarea biotitului [i se caracterizeaz\ printr-o pronun]at\ substitu]ie izomorf\ a ionilor de Si din tetraedre cu cei de Al, iar a celor de Al din octoedre cu Mg.

Vermiculitul are capacitate mare de “fixare” sau “sorb]ie” a cationilor de K+ [i NH+

4 provenite din `ngr\[\minte sau alte surse. El este prezent `n toate solurile – mai ales `n cele acide – [i contribuie la m\rirea capacit\]ii de schimb cationic datorit\ densit\]ii mari a sarcinilor negative aflate `n interiorul particulelor.

Montmorilonitul prezint\ o structur\ cristalochimic\ ordonat\, cu un deficit de sarcin\ mai sc\zut, iar capacitatea de schimb cationic nu dep\[e[te 100 me / 100 g sol. Distan]a dintre foi]e este variabil\ `n func]ie de gradul de hidratare al mineralului. Acest mineral se disperseaz\ puternic `n ap\, “suprafa]a specific\” poate atinge valori de 800 m2 / g.

Montmorilonitul confer\ solului o mare plasticitate, coeziune, gonflare `n perioada umed\ [i contrac]ie `n perioada secetoas\ a anului. ~n orizontul superior al profilului de sol, mineralele de tip “montmorilonit” confer\ solului rezisten]\ mare la eroziunea prin ap\ [i la efectuarea lucr\rilor mecanice.

Page 28: Pedo Logie

Mineralele argiloase dimorfice de tip 1:1 au o structur\ de baz\ alc\tuit\

dintr-un strat de tetraedri de SiO4 [i unul de octoedri de AlO2(OH)4. Foi]ele sunt legate prin pun]i de H, distan]a dintre foi]e fiind de 7A. Ele pot re]ine un numãr mic de ioni numai pe suprafe]ele de ruptur\ sau clivaj. Dintre acestea men]ion\m: Caolinutul, Halloysitul [i Metahalloysitul.

Caolinitul – Al4[Si4O10](OH)8 – are, studiat la microscopul electronic, form\ de plachete hexagonale `n particule de 0.2 – 2 µm. Particulele caolinit sunt neexpandabile (distan]a dintre foi]e este fix\ - 7A) iar re]eaua este rigid\. Capacitatea de schimb cationic este mic\ (5 ÷ 15 me / 100 g) din cauza re]inerii ionilor numai pe suprafa]a exterioar\ a particulelor. Anionii “fosfat” (PO4

3-) [i “sulfat” (SO4

2-) sunt u[or re]inute la sarcinile libere pozitive a ionilor de aluminiu aflate la exteriorul particulelor de Caolinit.

Allofanele sunt aluminosilica]i hidrata]i (amorfi fa]\ de razele “X”) [i/sau amestecuri dispersate de geluri de silice [i hidroxizi de aluminiu cu o compozi]ie chimic\ variabil\, raportul SiO2 / Al2O3 fiind de 0.5-2.4. 2.4. Materialul parental

Este reprezentat de materialul mineral detritic sau materialul organic din

care s-a dzvoltat profilul de sol. Compozi]a mineralologic\ [i chimic\ a rocii din care provine materialul parental poate fi identic\ sau diferit\ fa]\ de roca subiacent\ (situat\ la baza profilului de sol).

Prin dezagregarea [i alterarea rocilor rezult\ un material afânat [i poros, permeabil pentru ap\ [i aer, dar care posed\ [i capacitatea de re]inere a apei datorit\ prezen]ei mineralelor secundare argiloase (Parichi M., 1999).

Materialul parental este constituit din fragmente grosiere de roc\ (scheletul solului) [i din complexul de alterare format din particule fine de minerale primare nealterate, minerale argiloase, oxizi [i hidroxizi, s\ruri etc..

Solul, format din materiale parentale diferite, mo[tene[te o anumit\ compozi]ie granulometric\, mineralogic\ [i chimic\. Mo[tenirea mineralogic\ determin\ m\rimea capacit\]ii de schimb ionic [i un anumit grad de selectivitate a ionilor din solu]ia solului (Gh. Gâ]\ 1997).

Compozi]ia chimic\ a solului este determinat\ de mineralele sale constituiente dar difer\ de cea a materialului parental ini]ial prin con]inuturi mai mari de siliciu (acumulat rezidual), carbon [i azot ca efect al procesului de bioacumulare. Materialul parental transmite solului minerale de anumite dimensiuni [i grade de alterare. ~n procesul de formare a solului, prin alterare, se elibereaz\ cantit\]i diferite de elemente din structura cristalo-chimic\ a mineralului; intensitatea cu care se elibereaz\ aceste elemente scade odat\ cu mic[orarea con]inutului aceastor elemente aflate la periferia particulelor minerale.

Materialul parental transmite solului [i un anumit poten]ial de solubilizare al elementelor (Gh. Gâ]\, 1997). Prin solubilizarea selectiv\ se elibereaz\ `n solu]ia de alterare cantit\]i variabile de elemente nutritive `n func]ie de cantitatea total\ de elemente din solu]ie (cea adsorbit\, chelatizat\ sau cuprins\ `n structura mineralului). Ionii elibera]i pot fi absorbi]i de sitemul radicular al plantelor sau

Page 29: Pedo Logie

Pedologie agricol\

29

pot fi `ndep\rta]i de c\tre curentul descendent al apei care str\bate solul sau materialul parental supus solific\rii.

Depunerile eoliene [i aluvionare determin\ re`nnoirea materialului parental [i men]inerea solurilor `n stadii incipiente de formare [i evolu]ie.

CAPITOLUL III

MATERIA ORGANIC| DIN SOL

3.1. Constituien]i organici ai solului

Toate organismele vegetale [i animale care tr\iesc `n sol formeaz\ componenta vie a acestuia sau “edafonul solului”.

Edafonul microorganic este alc\tuit din microflora (bacterii, actinomicete, fungi, alge) [i microfauna (protozoare nematozi).

Edafonul macroorganic este reprezentat de sistemul radicular al tuturor speciilor vegetale ancorate `n sol prin sistemul lor radicular [i de macrofauna solului (râme, insecte, animale vertebrate).

Materia organicã - inclusiv substan]ele humice – este un element definitoriu al solului constituind criteriul fundamental al diferen]ierii solului de materialul parental.

Materia organicã este alc\tuit\ dintr-o mare varietate de materiale organice care pot fi `mp\r]ite `n dou\ mari categorii:

1. totalitatea organismelor vii (edafonul solului) 2. materia organic\ moart\ Materia organic\ moart\ este frac]iunea organic\ a solului care include

reziduurile de plante [i animale aflate `n diferite stadii de descompunere, celulele organismelor din sol [i substan]ele specifice solului sintetizate sau transformate de c\tre microorganisme. Frac]iunea de materie organic\ moart\ nehumificat\ se compune din lignine, celuloze, proteine, zaharuri, gr\simi, substan]e tanante, ceruri, etc.

Prin procesul de humificare a substan]elor organice are loc formarea humusului care este, prin urmare, un produs natural rezultat din degradarea biologic\ a resturilor organice [i este alc\tuit dintr-un amestec de mai multe substan]e.

3.1.1. Edafonul solului – totalitatea organismelor vii Bacteriile sunt microorganisme vegetale “procariote” (cu structur\ simpl\ -

f\r\ organite interne). Celulele bacteriilor pot avea form\ sferic\ (“coci”) de bastona[e (“bacili”) sau spiralat\ (“spirili”). M\rimea lor variaz\ `n mod frecvent `ntre 0,5 [i 1,5 microni. Num\rul cel mai mare de bacterii se `nregistreaz\ `n partea superioar\ a solului, zonele cele mai populate fiind cele din imediata

Page 30: Pedo Logie

vecin\tate a r\d\cinilor [i mai cu seam\ `n rizosfer\. Ele prefer\ condi]ii de reac]ie a solului slab acid\, neutr\ [i slab alcalin\.

Bacteriile se pot dezvolta `n prezen]a oxigenului (bacterii aerobe) sau `n lipsa acestuia (bacterii anaerobe). Dup\ modul de nutri]ie bacteriile pot fi: a) autotrofe [i b) heterotrofe.

Fungii sau Ciupercile sunt microorganisme heterotrofe predominant aerobe care tr\iesc ca saprofite pe resturi organice sau ca parazite pe plante preferând un mediu acid.

Ciupercile sunt considerate “copii p\mântului” (Sattler Westinghausen, 1994) deoarece apar]in sistemului metabolic al solului, f\r\ rela]ie proprie cu lumina (fructifica]iile dispar la scurt timp dup\ contactul cu lumina).

Activitatea unor ciuperci are efect bactericid prin produ[ii antibiotici specifici (penicilina, streptomicina); alte ciuperci dau na[tere pe r\d\cinile plantelor verzi unor forma]iuni de simbioz\ denumite “micorize” `n cadrul c\rora ciuperca folose[te de la plante hidra]ii de carbon iar planta prime[te azot [i unele elemente nutritive mobilizate de c\tre ciuperci.

Algele sunt microorganisme unicelulare sau pluricelulare, cu form\ filamentoas\, lamelar\ sau tridimensional\. Ele sunt fotosintetizatoare, `n citoplasma celular\ având cromatofori dintre care predomin\ pigmen]ii clorofilieni. ~n sol se `ntâlnesc alge verzi (`n partea superioar\ a solurilor neinundabile [i cu reac]ie acid\) alge verzi-albastre (mai frecvente `n paji[ti), alge galbene-verzui [i alge diatomee (predominante `n solurile din livezi). Prezente `n partea superioar\ a profilului de sol (0-10cm), algele sintetizeaz\ [i acumuleaz\ materia organic\ utilizând pentru aceasta substan]e minerale, uneori concurând plantele la asimilarea compu[ilor de azot.

Algele au un rol `nsemnat `n formarea elementelor structurale hidrostabile din sol datorit\ mucilagiilor vâscoase pe care le elibereaz\.

Animalele vertebrate cele mai r\spândite `n sol sunt C`rti]a (Talpa europea), H`rciogul (Cricetus cricetus), {oarecele de câmp (Microtus arvalis) [.a.

Aceste mici animale sap\ numeroase galerii cu diametrul cuprins `ntre 3 [i 10 cm prin care transport\ spre ad\posturile lor cantit\]i de produse vegetale. ~n acest mod se realizeaz\ [i un tranzit intens de material p\mântos din orizonturile mijlocii [i inferioare ale solului spre partea superioar\.

Prezen]a acestor galerii denumite “crotovine” este caracteristic\ solurilor cu textur\ mijlocie din zonele de step\ [i silvostep\.

Crotovinele `n care se observ\ prezen]a unui material de culoare `nchis\ provenit din orizonturile bogate `n humus se numesc “melanocrotovine”, iar cele umplute cu material deschis la culoare, adus din orizonturile inferioare, se numesc “leucocrotovine”.

Activitatea animalelor vertebrate din sol determin\ `n timp amestecarea profund\ [i intens\ a solului [i – implicit – atenuarea limitelor dintre orizonturile pedogenetice.

Râmele, `n macrofauna solului, sunt unele dintre cele mai importante specii ce contribuie la `mbun\t\]irea st\rii de fertilitate. Dintre acestea cele mai r\spândite sunt Lumbricus terestris [i Allobophara caliginosa, num\rul de

Page 31: Pedo Logie

Pedologie agricol\

31

exemplare prezente `n sol variaz\ `ntre 30 [i 300 / m2 (`n solurile bogate `n materie organic\) cu o mas\ total\ cuprins\ `ntre 110 [i 1100 kg / ha.

Râmele pot ingera o cantitate de sol de pân\ la de treizeci de ori mai mare decât masa corpului lor. Cantitatea de sol ingerat\ de c\tre râme `n decursul unui an poate ajunge pân\ la 50-100 to / ha.

Re]eaua de canale sau galerii formate prin activitatea râmelor poart\ denumirea de “cervotocine” iar masa de materie organic\ [i de sol trecut\ prin corpul râmelor poart\ denumirea de “coprolite” [i au aspectul unui “sirag de m\rgele” cu un con]inut mai bogat `n materie organic\ [i bacterii decât solul din preajm\. Contribu]ia major\ a râmelor la `mbun\t\]irea st\rii de fertilitate a solului se realizeaz\ prin faptul c\ ele impregneaz\ materialul tranzitat cu enzime digestive [i microflor\ intestinal\ iar, dup\ moarte, `ns\[i corpurile lor constituie o surs\ de elemente nutritive pentru plante. Galeriile rezulate din activitatea râmelor m\resc aera]ia [i drenabilitatea ([i – implicit – infiltra]ia apei din sol), reduc gradul de compactare a solului [i `mbun\t\]esc stabilitatea structurii. Existen]a galeriilor poate avea [i efecte negative prin faptul c\ m\rirea permeabilit\]ii duce la intensificarea procesului de infiltrare a substan]elor poluante `n pânza freatic\, proces par]ial diminuat de prezen]a coprolitelor care au o bun\ capacitate de adsorb]ie a substan]elor poluante. Râmele au cea mai mare r\spândire `n solurile cu textur\ mijlocie (cele nisipoase fiind abrazive) cu pH-ul de 5,5-8,5, con]inut de s\ruri solubile sc\zut [i cu chimizare (`ngro[are, erbicide) moderat\.

Compu[ii organici de fotosintez\ ai plantelor verzi constituie sursa principal\ de materie organic\ din sol. Cantitatea de materie organic\ din sol. Cantitatea de materie organic\ alc\tuit\ din r\d\cini [i alte resturi vegetale (frunze, tulpini, fructe) ce cad pe suprafa]a solului variaz\ func]ie de diferi]i factori ajungând pân\ la 100-200 t/ha `n zona ecuatorial\. Pe terenurile cultivate cu frecvente lucr\ri ale solului, resturile vegetale sunt `ncorporate an de an `n masa solului.

Pe terenurile necultivate se formeaz\ la suprafa]a solului, acumul\ri de resturi organice stratificate de-a lungul anilor, acumul\ri care poart\ denumirea de “litier\”. ~n func]ie de persisten]a masei de materie organic\ pe sol, litiera poate avea difirete grosimi; astfel `ntâlnim litier\ de p\dure, litier\ de mu[chi, litier\ de ierburi.

Litiera de p\dure, func]ie de componen]a floristic\ a arealului forestier, constituie elementul de origine al resturilor organice [i, implicit al proceselor de formare a humusului.

Astfel, sub p\durile de stejar se formeaz\ o litier\ din produse u[or degradabile ce se descompun intens formând un humus bogat `n Ca (mull calcic), sub p\durile de fag se formeaz\ acizi solubili [i un humus grosier foarte acid. Litiera de sub p\durile de conifere se biodegradeaz\ lent din cauza prezen]ei unor substan]e rezistente la alterare (cu efecte inhibitoare asupra unor microorganisme) [i d\ na[tere, asemeni litierei de fag, unui humus grosier [i foarte acid.

Litiera de mu[chi se formeaz\ pe terenuri umede denumite popular “tinoave” fiind constituite [i din ierburi higrofile, esen]e lemnoase moi (arin,

Page 32: Pedo Logie

salcie, plop [i diferite specii de subarbu[ti). Aceast\ litier\ poate ap\rea [i insular pe v\i cu umezeal\ persistent\ [i ochiuri de mla[tin\, uneori putând forma un material turbos.

Litiera ierboas\ se formeaz\ `n paji[ti [i con]ine multe resturi vegetale [i o faun\ foarte variat\.

Fixarea plantelor `n sol realizat\ prin p\trunderea r\d\cinilor are un efect fizic dar [i un efect chimic.

La nivel radicular are loc, prin respira]ie, eliminarea CO2 [i, `n urma schimbului ionic implicat `n nutri]ia plantelor, elaborarea ionilor de H+ sau a anionilor (oxalat, tartrat, citrat) care favorizeaz\ alterarea mineralelor.

R\d\cinele plantelor superioare cresc, se dezvolt\ [i r\mân `n sol (dup\ `ncheierea ciclului de vegeta]ie) constituind sursa principal\ de carbon [i energie pentru microorganisme. Ac]iunea benefic\ a r\d\cinilor `n sol se materializeaz\ [i prin aceea c\ favorizeaz\ formarea agregatelor structurale, c\ `mbun\t\]e[te circula]ia apei [i aerului prin canalele explorate, c\ favorizeaz\ structurarea solului datorit\ num\rului mare de microorganisme prezente `n exudatele r\d\cinilor [i c\ influen]eaz\ nutri]ia mineral\ a microorganismelor care, la rândul lor, influen]eaz\ nutri]ia mineral\ a plantelor. ~n sfâr[it, `n rizosfer\ (1-2 mm `n jurul r\d\cinilor active) valorile pH-ului sunt de zeci de ori mai mici decât `n sol. 3.2.Compozi]ia chimic\ a materiei organice din sol

Resturile organice proaspete se g\sesc la suprafa]a solului sau `ncorporate

dispersat `n masa solului [i au o compozi]ie alc\tuit\ din substan]\ uscat\ (10-40%) [i ap\ (60-90%).

~n compozi]ia chimic\ elementar\ a substan]ei uscate din resturile organice proaspete predomin\ carbonul (44%), urmat de oxigen (40%), hidrogen (8%) [i elemente minerale (Ca, Mg, Fe, K, P, S, etc.) 8%.

Resturile organice proaspete con]in - `n substan]\ uscat\ - zaharuri [i amidon (1÷5%), hemiceluloz\ (10-30%), celuloz\ (20-50%), lignin\ (10÷30%), gr\simi, ceruri [i tanimuri (1-8%) [i proteine solubile (1-15%).

Componen]ii din ]esuturile resturilor organice `ncep s\ se descompun\ simultan, odat\ cu `ncorporarea `n masa solului. Rezisten]a la descompunere a grupelor de substan]\ organic\ este diferit\: scade de la lignin\ la gr\simi ceruri, celuloz\, hemiceluloz\, protein\, zaharuri, amidon, etc..

Ca urmare a proceselor de transformare, con]inutul relativ (%) de substan]e organice din reziduul humificat difer\ de cel ini]ial (vezi tabelul 3.1.).

Tabelul 3.1.

Con]inutul relativ (%) Componentul

~n ]esutul plantelor ~n rezidul humificat Celuloza 20-40 2-10

Hemiceluloza 15-25 0-2 Lignin\ 10-30 35-50

Page 33: Pedo Logie

Pedologie agricol\

33

Protein\ 1-15 28-53 Gr\simi, ceruri 1-8 1-8

3.3. Frac]iuni humice

Substan]ele humice sunt substan]e organice de culoare `nchis\, specifice solului, care provin din transformarea (descompunere [i sintez\) substan]elor nehumice: organismele vegetale [i animale, produ[ii de descompunere a acestora [i produ[ii metabolismului microbian.

Substan]ele humice se grupeaz\ `n dou\ categorii: a)substan]e humice solubile `n solu]iile alcaline – acizii humici; b) substan]e humice insolubile `n solu]iile alcaline – huminele. Acizii humici sunt compu[i macromeleculari afla]i `n stare de dispersie

coloidal\ [i rezult\ din policondensarea produselor intermediare de descompunere. Ei au o structur\ policiclic\ cu grup\ri principale carboxilice (- COOH) [i fenolice (- OH) se `ntâlnesc `n sol `n diferite grade de polimerizare. Principalii reprezentan]i ai acizilor humici sunt acizii fulvici [i acizii humici.

Acizii fulvici sunt frac]iuni de substan]\ humic\, solubili `n solu]ii alcaline diluate [i nu precipit\ la adaos de acizi minerali.~n solu]ie, acizii fulvici au o culoare deschis\ (galben `n diferite nuan]e). Ei se deosebesc de acizii huminici prin con]inutul mai mic de carbon (43-52%) [i azot (1.9-2.5%), con]inutul mai mare de oxigen (40-48%), aciditatea mai ridicat\ (pH 2.6÷2.8) [i gradul mai redus de condensare (greutatea molecular\ 2000÷9000).

~n sol acizii fulvici se g\sesc atât `n stare liber\ cât [i `n leg\turi cu hidroxizii de fier [i aluminiu sub form\ de compu[i organo – minerali de tip chelat (C. P\unescu, 1976). Grup\rile ce con]in azot au o mare afinitate pentru unele elemente tranzi]ionale, cum ar fi Cu [i Ni cu care formeaz\ combina]ii complexe (Gh. Lixandru, 1997). Datorit\ solubilit\]ii mari [i reac]iei foarte puternic acide, acizii fulvici determin\ alterarea intens\ a mineralelor din sol (C. Te[u, 1993).

Acizii huminici reprezint\ o por]iune a substan]elor humice din sol având o culoare `nchis\, fiind solubili `n solu]ii alcaline diluate [i precipitând la adaos de acizi minerali [i `n extract.

Acizii huminici au o culoare `nchis\, sunt solubili `n solu]ii alcaline, diluate [i `nsolubile `n alcool. Forma sferic\ [i dimensiunile coloidale confer\ rezisten]a la alterare. Ei posed\ grup\ri func]ionale oxidril-fenolice (-OH), carboxilice (-COOH) [i aminice (-NH2 , -NH) iar greutatea lor molecular\ este foarte mare (10 000 ÷ 100 000). Caracterul lor acid este determinat de grup\rile hidroxil fenolice [i carboxilice.

Huminele sunt polimeri cu un grad avansat de condensare [i reprezint\ frac]iunea stabil\ a substan]elor humice din sol, au o culoare neagr\ [i sunt insolubile `n ap\, acizi, solu]ii alcaline [i alcooli. Ele formeaz\ cu argila complexe

Page 34: Pedo Logie

organo-minerale foarte stabile; leg\turile lor cu silica]ii secundari pot fi distruse prin tratarea repetat\ a solului cu HNO3-2n [i NaOH-0.1n . Substan]ele humice rezultate `n urma acestui tratament au un con]inut mai mare de oxigen [i hidrogen decât acizii huminici liberi: molecula lor, fiind mai simpl\, reac]ioneaz\ mai intens cu partea mineral\ a solului. Vârsta medie a huminelor este cuprins\ `ntre 5 000 [i 10 000 de ani. 3.4. Raportul Carbon / Azot (C / N)

Raportul C/N este o constant\ compozi]ional\ a solului care reflect\

con]inutul de carbon [i de azot din acizii humici (N. Bucur, 1997) precum [i raportul dintre aceste elemente. Valoarea acestui raport se calculeaz\ dup\ formula:

Nt%C%N/C =

unde %C reprezint\ procentul de carbon organic iar %Nt con]inutul procentual de azot total.

~n studiile pedologice raportul C/N se calculeazã prin `mp\r]irea num\rului de atomi gram de carbon la num\rul de atomi gram de azot dup\ formula: C/N = 12C/14N. Raportul C/N este indice pedogenetic sintetic folosit, al\turi [i de alte caracteristici chimice ale solului, la stabilirea tipului de humus forestier (tab.3.2.).

Tabelul 3.2.

Varia]ia valorii Raportului C/N la diferite tipuri de humus (I.C.P.A. Bucure[ti – 1994)

Tipul de humus

Mull calcic Mull acid Mull Moder Moder Humus brut

Raportul C/N < 15 16 - 19 20 - 22 23 - 26 > 27 ~n orizonturile superioare ale profilului de sol (unde con]inutul de N total

este de cele mai multe ori egal cu con]inutul frac]iunii de N organic), raportul C/N exprim\ aproape exact rela]ia dintre elementele Carbon [i Azot `n cadrul materiei organice. ~n orizonturile inferioare (unde se `nregistreaz\ o cre[tere a con]inutului de amoniu (NH4 neschimbabil [i schimbabil) se constat\ o descre[tere a valorii raportului C/N. ~n aceste condi]ii, pentru ob]inerea unui calcul corect al raportului C/N se va stabili mai `ntâi valoarea exact\ a lui N total [i valoarea lui NH4 neschimbabil [i schimbabil (Irina Vintil\, 1986).

Raportul “Carbon:Azot” în corpurile microorganismelor care descompun materie organic\ este `n medie de 5:1 la bacterii, de 6:1 la actinomicete [i de 10:1 la fungi (ciuperci). Din cantitatea total\ de carbon folosit\, circa o treime este cheltuit\ pentru sintetizarea masei microorganismelor iar circa dou\ treimi se elimin\ prin respira]ie [i procese metabolice.

Page 35: Pedo Logie

Pedologie agricol\

35

Experien]a a dovedit c\ la adaosul de resturi organice `n sol, se declan[eaz\ o cmpeti]ie `ntre plantele cultivate [i microorganisme pentru azotul mineral din sol, ceea ce - prin consecin]\ - impune obligativitatea ca, la `ncorporarea resturilor organice `n sol, s\ se ]in\ seama de cantitatea de resturi vegetale din sol la momentul `ncorpor\rii [i de valoarea raportului C/N.

Cunoscând raportul C/N din materia organic\ humificat\ [i cel din materia organic\ netransformat\ (inclusiv cel din corpul microorganismelor), la calculul necesarului de `ngr\[\minte cu azot se va avea `n vedere obiectivul contracar\rii concuren]ei dintre plantele cultivate [i microorganismele din sol pentru azotul mineral. 3.5. Raportul acizi huminici(AH): acizi fulvici(AF)

~n frac]iunea substan]elor humice, raportul dintre acizii huminici [i acizii

fulvici constituie un indicator caracteristic diferitelor tipuri de sol. Astfel, solurile luvice [i spodosolurile care s-au format `ntr-un climat umed

[i excesiv de umed sub influen]a vegeta]iei forestiere (foioase sau conifere) a culturilor agricole sau a paji[tilor secundare, soluri cu o reac]ie acid\ (pH<5.7) [i cu un grad de satura]ie `n baze sub 70%, valoarea raportului AH/AT este mai mic\ de 0.75. Solurile bilane, chiar dac\ s-au format `ntr-un climat mai secetos [i sunt saturate `n cationi bazici, au o valoare a raportului AH/AF de 0.75-1.25 ca [i solurile cu o reac]ie moderat acid\ pân\ la slab alcalin\ [i un grad de satura]ie `n baze mai mare de 70%. Valorile frecvent subunitare ale raportului AH/AT reflect\ condi]iile hidrotermice ale zonei solurilor b\lane caracterizate prin varia]ii mari ale umidit\]ii (de la umiditate accentuat\ la usc\ciune `naintat\) fapt ce favorizeaz\ polimerizarea acizilor huminici [i trecerea lor `n humine (N. Florea, 1970).

3.6. Tipuri de humus

Humusul din solurile agricole [i, mai cu seam\, din cele forestiere se

prezint\ sub o mare diversitate de tipuri [i subtipuri (Duchofaer, 1960). Kubiena (1953) citat de Lixandru (1997) a denumit diversele tipuri de humus “ forme de humus “ deoarece ele se disting [i se separ\ `n primul rând morfologic.

Prin urmare formele de humus se diferen]ieaz\ `ntre ele `n primul rând pe criteriul `nsu[irilor morfologice [i micromorfologice ale orizonturilor cu humus [i `n al doilea rând, pe criteriul `nsu[irilor chimice, fizice [i biologice.

Criteriile morfologice se refer\ la grosimea orizontului organic (“O), la succesiunea [i corterele morfologice a orizonturilor [i suborizonturilor cu humus, la gradul de descompunere a materiei organice [i la gradul de amestecare a materiei organice cu materia mineral\.

Criteriile chimice [i biochimice se refer\ la indicele C/N. la raportul dintre acizii humici [i fulvici, la rezisten]a diferitelor frac]iuni la extrac]ia cu anumi]i reactivi.

Page 36: Pedo Logie

Principalele forme de humus din sol, `n ordinea descrescând\ a humific\rii

sunt: MULLUL, MODERUL [i MORUL (humusul brut). Humusul “Mull” este format din materie organic\ complet humificat\ [i,

ca urmare a activit\]ii biologice intense de transformare a resturilor organice sub ac]iunea râmelor [i bacteriilor, intim amestecat\ cu partea mineral\ a solului. Aceast\ form\ de humus se `ntâlne[te `n zone cu clim\ cald\ [i semiumed\ sau umed\, `n soluri bogate `n substan]e nutritive [i condi]ii echilibrate de aera]ie [i umezire.

~n solurile de p\dure, sub frunzele nedescompuse (“Ol”) se g\se[te un strat sub]ire [i discontinuu de litier\ `n curs de humificare. Aici `ntre orizontul de acumulare a materiei organice humificate (“A”) [i orizontul organic (“O”) exist\ o puternic\ discontinuitate; trecerea `ntre orizontul “A” [i orizontul subiacent este treptat\.

Mullul calcic se formeaz\ prin transformarea materiei organice din masa solului, sub o vegeta]ie ierboas\, pe un material bogat `n elemente bazice [i `n condi]ii de clim\ semiarid\ sau semiumed\ [i este caracteristic orizonturilor “A” din Molisoluri [i Soluri molice. Acest humus este intim amestecat cu partea mineral\ a solului formând complexe argilo-humice, are o culoare negricioas\, reac]ie neutr\ sau slab alcalin\, greutate molecular\ mare, raportul C/N situându-se `ntre 8 [i 12.

Mullul forestier se formeaz\ prin transformarea resturilor organice [i ierboase [i a litierei de la suprafa]a solului, pe roci f\r\ CaCO3 pe o vegeta]ie forestier\ `n condi]ii de clim\ semiumed\ [i umed\. ~n soluri cu mult forestier succesiunea orizonturilor din partea superioar\ a profilului poate fi Ol – A sau Ol – (Oh) – A.

Mullul forestier are culoarea brun\ sau brun-negricioas\, reac]ie moderat acid\, grad de satura]ie `n baze de 20-60% [i raport C/N `ntre 12 [i 15.

Humusul Moder. Materia organic\ este `ncorporat\ `n solul mineral, fapt pus `n eviden]\ de limita neconturat\ `ntre orizontul organic “O” [i orizontul “A”, de inexisten]a procesului de formare a complexului argilo-humic [i de prezen]a unei microstructuri alc\tuite din microagregate organice [i particule minerale.

Orizontul organic cuprinde toate cele trei suborizonturi (Oe, Of [i Oh) cu o tranzi]ie treptat\ spre orizontul “A” (gros de doar 15-20 cm) iar trecerea de la orizontul "A” la orizontul subiacent este net\.

Humusul Moder are un con]inut ridicat de lignine [i alte produse intermediare, un raport C/N `ntre 15 [i 25, o valoare subunitar\ a raportului “acizi humici / acizi fulvici” [i o reac]ie pH puternic acid\. ~n solurile cu humus “Moder” lipsesc râmele din cauza con]inutului sc\zut de proteine a resturilor organice [i a condi]iilor de clim\: solurile `nghea]\ pe toat\ grosimea – mai ales cele superficiale.

Humusul brut (Morul) este un humus forestier format din frunze de R\[inoase stratificate la suprafa]a solului, aflate `n diferite grade de transformare (Ol, Oh, Of) [i care se separ\ tran[ant de solul mineral. El se formeaz\ `n climate reci [i umede cu arborete de r\[inoase, pe roci acide, s\race `n elemente nutritive; la formarea lui contribuind p\tura vie a solului reprezentat\ de Vacciunmmyrtilus

Page 37: Pedo Logie

Pedologie agricol\

37

[i alte specii din familia Ericaceae; transformarea materiei organice este f\cut\ `ndeosebi de ciuperci cu o participare foarte slab\ a mezofaunei.

Humusul brut este puternic acid, slab saturat `n baze (<15%), s\rac `n elemente nutritive, raportul C/N are valori cuprinse `ntre 30-40; con]inutul ridicat de acizi solubili [i dispersa]i coloidal `n solu]ia solului determin\ alterarea intens\ (distruc]ia) silica]ilor primari. P\tura groas\ de humus brut `mpiedic\ aera]ia solului [i p\trunderea apei.

CAPITOLUL IV PROPRIET|}ILE FIZICE ALE SOLULUI

Propriet\]ile fizice ale solului au influen]\ major\ asupra modului `n care

solul func]ioneaz\ `n cadrul unui ecosistem. Cre[terea [i dezvoltarea plantelor, cât [i regimul apei [i a solu]iei solului sunt intens legate de propriet\]ile fizice ale acestuia. Culoarea solului, textura, structura [i celelalte propriet\]i fizice sunt criterii `n clasificarea diferitelor tipuri de sol.

Textura solului define[te m\rimea particulelor de sol `n timp ce structura acestuia face referiri la modul `n care aceste frac]iuni sunt dispuse `mpreun\, definind natura sistemului de pori [i canale `n sol.

Materia organic\ ac]ioneaz\ ca un liant `ntre particulele individuale de sol, determinând formarea unor grup\ri sau agregate de sol.

Solul este un sistem complex, constituit din faz\ solid\, lichid\ [i substan]e gazoase, `n care faza lichid\ [i gazele ocup\ spa]iile poroase dintre particulele solide.

Propriet\]ile fizice fac referire direct\ asupra naturii fazei solide a solului, cu impact asupra regimului de ap\ [i aer `n sol.

~mpreun\, structura [i textura solului ajut\ la determinarea capacit\]ii de aprovizionare cu nutrien]i a fazei solide a solului [i a capacit\]ii solului de a re]ine [i conduce apa [i aerul necesare activit\]ii radiculare a plantelor.

De asemenea, propriet\]ile fizice ale solului dau indica]ii asupra modului de prelucrare mecanic\ a acestuia, cât [i asupra eroziunii.

4.1. Compozi]ia granulometric\ a solului

Faza solid\ a solului ocup\ aproximativ 50 % din volumul acestuia, fiind

constituit\ din substan]e `n stare de dispersie molecular\ [i ionic\, coloidal\ [i grosier\. Textura solului face referire la m\rimea [i propor]ia particulelor (frac]iunilor granulometrice) ce alc\tuiesc solul, excluzând substan]ele `n stare molecular\ [i ionic\, precum [i humusul.

4.1.1. Sisteme de frac]iuni granulometrice

Page 38: Pedo Logie

Particulele cu dimensiuni cuprinse `ntre anumite limite au propriet\]i

specifice, formând o categorie de particule (grupe) sau frac]iuni granulometrice. Cu cât gradul de m\run]ire este mai avansat, cu atât suprafa]a [i num\rul

particulelor este mai mare. ~n definirea texturii solului sunt folosite numai frac]iunile granulometrice

de nisip, praf [i argil\.

Num\rul [i suprafa]a particulelor `n func]ie de gradul de m\run]ire

(Gr. Obrejanu, St. Puiu, 1972)

Categoria de particule ∅ mm Nr. particule/g

Suprafa]a total\ a particulelor

1 g/cm3

Nisip grosier 2,0 - 0,2 90 - 720 11 - 23 Nisip fin 0,2 - 0,02 720 - 46000 24 - 91 Praf 0,02 - 0,002 46000 - 5776000 91 - 454 Argil\ > 0,002 5776000 - 90260853 454 - 8000000

La stabilirea grupelor de particule sunt utilizate diferite sisteme de clasificare.

Sistemul ATTEBERG

– Argil\ 0,002 mm – Praf 0,002 ..... 0,002 mm – Nisip fin 0,2 ..... 0,02 mm – Nisip grosier 2,0 ..... 0,2 mm – Pietri[ 20 ..... 2,0 mm – Pietre 200 ..... 20 mm – Bolovani > 200 mm

Sistemul KACINSKI

– Argil\ 0,001 mm – Praf: fin 0,005 ..... 0,001 mm – Praf mediu 0,01 ..... 0,005 mm – Praf mare 0,05 ..... 0,01 mm – Nisip fin 0,25 ..... 0,05 mm

Page 39: Pedo Logie

Pedologie agricol\

39

– Nisip mediu 0,50 ..... 0,25 mm – Nisip grosier 1,0 ..... 0,50 mm – Pietri[ 3 ..... 1,0 mm – Pietre ..... > 3,0 mm

Sistemul AMERICAN

– Nisip 2,00 ..... 0,05 mm – Praf 0,05 ..... 0,002 mm – Argil\ > 0,002 mm

Separarea `n diferite categorii de particule s-a f\cut ]inând seama de

principalele lor `nsu[iri: Pietrele [i pietri[ul - nu re]in apa deoarece, indiferent de modul de a[ezare

(afânat sau `ndesat), spa]iile mari ce r\mân `ntre ele fac ca apa s\ se infiltreze u[or `n profunzime.

Nisipul este alc\tuit din cuar] peste 50 %, feldspa]i 10 - 15 %, muscovit 10 - 15 % la care se adaug\ magnetit, calcit, cochilii [i sf\râm\turi de cochilii, minerale diagenetice. Datorit\ alc\tuirii sale, nisipul este foarte permeabil. Datorit\ acestor `nsu[iri, el favorizeaz\ p\trunderea `n sol a apei, aerului [i a r\d\cinilor plantelor.

Praful. Datorit\ diametrului mai mic decât `n al nisipului 0,02 - 0,002 mm, praful re]ine destul de bine apa, fiind totodat\ mai pu]in permeabil pentru ap\ [i aer. Capacitatea de re]inere a substan]elor nutritive este mai bun\ decât `n cazul nisipului, imprimând totodat\ o coeziune moderat\ solului.

Argila este foarte activ\ din punct de vedere fizico-chimic, datorit\ gradului ridicat de dispersie cât [i complexit\]ii chimico-mineralogice. Coloidul de argil\ prezint\ o capacitate de absorb]ie mare, putând astfel re]ine diferi]i cationi. Permeabilitatea pentru ap\ este redus\, astfel `ncât `n prezen]a apei argila devine plastic\ [i lipicioas\, iar `n lipsa acesteia, se contract\ determinând apari]ia `n sol a cr\p\turilor. Argila este constituit\ din particule foarte fine de minerale argiloase la care se asociaz\ sescvioxizi de fier [i aluminiu [i particule de silice secundar\ hidratat\. Pe baza con]inutului procentual de argil\, praf [i nisip se define[te textura ca proprietate ce indic\ gradul de fine]e a particulelor solide cu ∅ pân\ la 2 mm ce intr\ `n alc\tuirea solului.

4.1.2. Clasele de textur\ ~n mod obi[nuit, `n soluri se reg\sesc toate cele trei frac]iuni

granulometrice ce particip\ `n definirea texturii. ~n analiza texturii pe diferite profiluri de sol se eviden]iaz\ oscila]ii mari sub aspectul celor trei categorii de particule, astfel `ncât `n func]ie de con]inutul procentual al acestora solurile sunt grupate `n clase texturale, denumite [i specii de textur\.

C.D. Chiri]\ (1955) stabile[te pentru solurile din România 6 clase texturale pe baza con]inutului procentual ale fiec\rei frac]iuni granulometrice.

Categorii de soluri dup\ con]inut `n nisip, praf [i argil\

Page 40: Pedo Logie

Textura

(categoria) Argil\ % Praf % Nisip %

Sol nisipos 0 - 5 0 - 10 > 90 Sol nisipo-lutos 10 - 20 10 - 20 60 - 80 Sol luto-nisipos 15 - 30 10 - 35 40 - 70 Sol lutos 25 - 37 15 - 40 30 - 55 Sol luto-argilos 35 - 45 20 - 45 20 - 45 Sol argilos > 50 20 - 45 5 - 30

Pe baza con]inutului de argil\, praf [i nisip, sunt definite cele 6 clase texturale care sunt utilizate `n studiile pedologice curente.

Stabilirea clasei texturale a unei probe de sol se face [i cu ajutorul unor diagrame triunghiulare `n func]ie de cele 3 variabile (argil\, praf, nisip). Vârfurile triunghiului corespund cu 100 % argil\, 100 % praf, 100 % nisip, `n timp ce bazele opuse unghiului corespund cu 0 % din frac]iunea granulometric\ respectiv\. Pentru determinarea clasei texturale a unei probe de sol se fixeaz\ pe cele trei laturi ale triunghiului echilateral, procentele cu care fiecare din cele 3 frac]iuni granulometrice particip\ `n definirea texturii, iar din punctele respective se duc paralele la baza o a frac]iunii granulometrice respetive. Cele 3 paralele se `ntretaie `ntr-un punct ce indic\ clasa textural\ a solului (probei de sol) analizat (e).

~n cazul profilelor de sol din zona montan\ este caracteristic prezen]a frac]iunilor granulometrice cu ∅ > 2 mm (scheletul solului), astfel `ncât, pe lâng\ determinarea texturii este indicat a se men]iona [i con]inutul `n schelet al solului.

C.D. Chiri]\, `n 1974 face o clasificare a solurilor dup\ con]inutul `n schelet (fragmente de roc\, pietri[, pietre, bolovani):

– soluri slab scheletice 5 % fragmente de schelet – soluri moderat scheletice 5 - 20 % – soluri semischeletice 25 - 50 % – soluri scheletice 50 - 75 % – soluri excesiv scheletice > 75 %

4.1.3. Caracterizarea solurilor dup\ textur\ ~n func]ie de con]inutul `n frac]iuni granulometrice, solurile sunt numite

nisipoase, lutoase, argiloase, nisipo-lutoase, luto-argiloase etc. 1. Solurile nisipoase sunt constituite aproape `n `ntregime din nisip [i

prezint\ un con]inut maxim de 12 % praf [i 10 % argil\. Datorit\ acestui aspect, solurile nisipoase prezint\ permeabilitate mare pentru ap\ [i aer, nu au structur\, coeziune [i plasticitate, sunt s\race `n humus [i elemente nutritive, se `nc\lzesc repede [i puternic, sunt spulberate de vânt, prezint\ fertilitate redus\.

2. Solurile nisipo-lutoase sunt constituite din 75 - 85 % nisip. ~n cazul unui con]inut bun de humus, ele prezint\ o fertilitate ridicat\. Propriet\]ile fizice, fizico-chimice, mecanice [i biologice sunt bune.

Page 41: Pedo Logie

Pedologie agricol\

41

3. Solurile luto-nisipoase au un con]inut de nisip `ntre 60 - 85 % [i de maxim 20 % argil\. Pe aceste soluri se dezvolt\ `n condi]ii bune vegeta]ia forestier\.

4. Solurile lutoase. Cele trei frac]iuni granulomerice, argil\, praf [i nisip particip\ `n alc\tuirea probei de sol `n cantit\]i aproximativ egale, respectiv 10 - 30 % argil\, 15 - 32 % praf [i maxim 65 % nisip. Prezint\ o permeabilitate moderat\ pentru ap\ [i au capacitate de absorb]ie, re]inând astfel substan]ele nutritive.

5. Solurile luto-argiloase con]in cca 42,5 % argil\ [i cca 15 - 32,5 % praf, având propriet\]i fizico-mecanice bune, asem\n\toare solurilor lutoase.

6. Solurile argiloase. Con]in un minim de 55 % argil\ [i un maxim de 40 % praf [i 45 % nisip. Frac]iunea granulometric\ de argil\ fiind dominant\, aceste soluri prezint\ o permeabilitate redus\ pentru ap\ [i aer, re]in puternic apa; au o capacitate de absorb]ie mare, capacitate de schimb cationic ridicat\, plastiticitate [i aderen]\ puternic\. ~n perioadele cu exces de ap\ `[i m\resc volumul iar `n stare uscat\ au o contrac]ie puternic\ se lucreaz\ greu, reclam\ un consum mare de energie fiind denumite "soluri grele". Au o fertilitate ridicat\ iar pentru `mbun\t\]irea propriet\]ilor fizice, hidrofizice, mecanice [i de aera]ie sunt necesare m\suri ameliorative: aplicarea de substan]e fertilizante organice, lucr\ri agrotehnice efectuate la timpul optim, cultivarea `n asolament a plantelor perene etc.

4.1.4. Textura solului pe profil ~n func]ie de condi]iile pedogenetice, textura solului poate fi uniform\ (cu

mici varia]ii) la nivelul tuturor orizonturile unui profil de sol sau poate prezenta modific\ri mari de la un orizont la altul.

Solurile din zona de step\ nu prezint\ modific\ri ale texturii, decât `n cazul `n care formarea [i evolu]ia solului a avut loc pe materiale litologice diferite textural.

~n cazul solurilor formate [i evoluate `n zona de silvostep\ [i forestier\, apare la nivelul orizontului B, o cantitate mai mare de argil\ decât `n orizontul supraiacent A.

Pentru a eviden]ia intensitatea eluvierii [i iluvierii pe profilul de sol, este utilizat indicele de diferen]iere textural\ (Idt) acesta fiind ob]inut ca raport procentual dintre argila la nivelul orizontului B [i argila la nivelul orizontului supraiacent A sau E.

~n func]ie de valorile procentuale ale Idt deosebim: – soluri nediferen]iate textural: Idt ≈ 1,0 – soluri slab diferen]iate textural: Idt 1,1 - 1,2 – soluri moderat diferen]iate textural: Idt 1,2 - 1,4 – soluri puternic diferen]iale textural: Idt 1,4 - 2,0 – soluri foarte puternic diferen]iate textural: Idt > 2,0 4.1.5. Importan]a texturii solului

Page 42: Pedo Logie

Este cunoscut faptul c\ solul care apar]ine unei clase texturale se comport\

diferit fa]\ de ap\, aer, c\ldur\, p\trunderea r\d\cinilor, microorganismelor, re]inerea elementelor nutritive, reac]ia la `ngr\[\minte [i amendamente etc.

C. Chiri]\ (1974) arat\ c\ textura solului determin\ [i influen]eaz\ propriet\]ile fizice, fizico-mecanice, chimice [i biologice ale solului, dintre care amintim:

– porozitatea total\ (capilar\ [i necapilar\); – structura (formare [i caractere); – higroscopicitatea [i coeficientul de ofilire; – permeabilitatea pentru ap\ [i aer; – capacitatea de re]inere [i cedare a apei; – absorb]ia apei [i a ionilor; – capacitatea de schimb cationic; – procesele biochimice datorate activit\]ii microorganismelor. Pe baza texturii se pot determina condi]iile de formare a solurilor,

intensitatea procesului de solificare, caracterizarea genetic\ a solului, prognoza evolu]iei solului, precizarea prezen]ei orizontului Bt (argiloiluvial).

Cu ajutorul texturii, cunoscând cerin]ele plantelor cultivate se poate aprecia cel mai indicat mod de folosin]\ al solului, stabilindu-se m\surile agrotehnice, agrochimice [i ameliorative optime (iriga]ii, desec\ri, drenaje). 4.2. Structura solului

W.R. Viliams (1950) consider\ c\ structura solului este tr\s\tura de baz\

de care depinde fertilitatea acestuia. Particulele elementare ale solului sunt organizate la nivel superior `n forma]ii complexe care constituie structura.

Agregatele structurale ale solului rezult\ prin asocierea particulelor elementare de sol. C. Chiri]\ (1955) arat\ c\, `n majoritatea cazurilor, agregatele structurale au rezultat prin fragmentarea masei de sol [i nu prin agregarea particulelor elementare. A. Canarache (1991), pe baza celor amintite anterior, folose[te un termen cu arie mai larg\, acela de "element structural".

4.2.1. Principalele tipuri de structur\ Forma [i m\rimea agregatelor difer\ astfel `ncât se pot deosebi mai multe

tipuri de structur\. ~n cazul solurilor de pe teritoriul României, `ntâlnim urm\toarele tipuri de structuri: glomerular\, gr\un]oas\ (granular\), poliedric\, prismatic\ columnar\, lamelar\ [i lenticular\.

Structura glomerular\. Forma este alc\tuit\ din agregate de form\ sferic\ cu ∅ `ntre 0,2 - 5 mm, sunt poroase `n interior, având conturul ondulat, iar prin ap\sare se desfac `n agregate mai mici. Acest tip de structur\ este caracteristic orizonturilor de bioacumulare de tip A (cernoziom, rendzin\ [i ro[cat-brun etc.).

Structura gr\un]oas\, forma agregatelor este sferic\ de dimensiuni cuprinse `ntre 5 - 10 mm. Agregatele structurale prezint\ `n interior o porozitate mai redus\, fiind mai `ndesate [i mai compacte. Este caracteristic\, orizonturilor cu humus al solurilor cultivate, solurilor de p\dure [i paji[tilor.

Page 43: Pedo Logie

Pedologie agricol\

43

Structura poliedric\ subangular\ (alunar\) prezint\ agregate rotunjite, cu ∅ `ntre 0,5 - 3 mm (fe]e curbe [i rotunjite). Se `ntâlne[te `n orizonturile de tip Bv (cu un con]inut moderat de argil\) [i `n orizonturile de tranzi]ie de tip AB [i EB.

Structura poliedric\ (nuciform\). Agregatele sunt aproape rotunde (dezvoltare egal\ pe cele 3 direc]ii spa]iale), ∅ 0,5 - 2 cm, fe]e neregulate m\rginite predominant de muchii. Este caracteristica orizonturilor de tip Bv, Bt sau `n cazul orizonturilor de tranzi]ie de tip AB sau EB.

Structura prismatic\. Prezint\ fragmente `n form\ de prism\, având dimensiuni `ntre 3 - 5 cm, fiind caracteristic\ orizonturilor de tip Bv.

Structura columnar\ prezint\ agregate prismatice rotunjite `n partea superioar\, fiind caracteristic\ orizonturilor de tip Btna `ntâlnite la solul de tip solone].

Structura lamelar\ ([istuoas\). Agregatele sunt alungite, având fe]e de separa]ie plane cu dimensiuni `ntre 3 - 5 mm. Este `ntâlnit\ `n cadrul solurilor luvice la nivelul orizontului E.

Structura lenticular\. Agregatele au aspect lenticular, cu dimensiuni cuprinse `ntre 1 - 3 mm, cu suprafe]e curbate. Este caracteristic\ solurilor formate [i evoluate pe marne, marne argiloase, [istuoase etc.

4.2.2. Formarea structurii Structurarea solului are loc `n cursul procesului de formare [i evolu]ie a

solurilor. Agregatul structural este constituit din particule elementare mai grosiere (nisip [i praf), unite prin coloizi ai solului. Coloizii, aflându-se `n stare de dispersie, p\trund `ntre particulele grosiere iar, prin coagulare `n stare de gel, determin\ formarea de agregate structurale. ~n cazul unei coagul\ri ireversibile, la umezire accentuat\, coloizii r\mân sub form\ de gel, imprimând stabilitate hidric\ agregatelor `n timp ce, dac\ coagularea este reversibil\, la umezire coloizii trec `n stare dispers\, structura neprezentând stabilitate hidric\, iar agregatele se desfac.

O bun\ structurare a solurilor la nivelul orizontului A are loc `n prezen]a principalilor coloizi ai solurilor (humus [i argil\) `n anumite condi]ii. Humusul trebuie s\ fie constituit `n principal din acizi huminici (ce coaguleaz\ ireversibil) iar argila din minerale de tip montomorillonit - beidellit (ce confer\ stabilitate hidric\, absorbind mai mult\ ap\). Con]inutul de humus trebuie s\ fie ridicat, iar cel de argil\ mediu. Atât argila cât [i humusul trebuie s\ aib\ adsorbiti `ndeosebi cationi de Ca [i Mg (ce produc o coagulare ireversibil\).

Aceste condi]ii sunt `ndeplinite, de exemplu, `n orizonturile de tip A ale cernoziomurilor, ce prezint\ o structur\ glomerular\ bun\.

~n condi]iile `n care con]inutul de humus este sc\zut, pe fondul prezen]ei argilei, se formeaz\ agregate mari cu fe]e [i muchii bine precizate, având stabilitate mecanic\ mare dar care se desfac u[or sub influen]a apei (ex: structura prismatic\ `n orizontul Bt).

Page 44: Pedo Logie

Pe fondul existen]ei unui con]inut ridicat de humus, dar redus de argil\, se

formeaz\ agregate de dimensiuni mici, rotunjite, ce prezint\ stabilitate hidric\ mare dar care, prin presare, se desfac u[or (ex: cazul solurilor nisipoase bogate `n humus).

~n cazul solurilor bogate `n s\ruri de Na+ sau Na+ adsorbit `n cantitate mare, situa]ia, sub aspectul structurii este corespunz\toare. Ionul de Na+ are ac]iune puternic dispersant\ astfel `ncât, la umezire, agregatele structurale se desfac repede [i complet determinând mocirlirea solului.

Când se g\sesc `n cantit\]i mari, coloizii de fier [i aluminiu ac]ioneaz\ `n complex cu argila [i humusul, având un rol important `n structurarea solurilor. Ex: cazul solurilor din zona de p\dure la nivelul orizontului Bt; Bs [i Bhs, `n care coloizii de fier constituie principalul ciment al agregatelor structurale, m\rind coeziunea particulelor `n cadrul agregatului structural.

Un rol deosebit `n structurarea solurilor `l au [i plantele, microorganismele, fauna din sol, fenomenele de umezire [i uscare, de `nghe] [i dezghe] etc.

Sistemul radicular al plantelor cedeaz\ `n sol substan]e care provoac\ o coagulare a coloizilor. Apa din sol este consumat\ de c\tre plante având ca efect coagularea coloizilor prin deshidratare.

Materia organic\ r\mas\ `n sol [i la suprafa]a acestuia este transformat\ `n humus, cu rol deosebit `n structurarea solului. Ac]iunea mecanic\ exercitat\ de sistemul radicular al plantelor (`n special vegeta]ia ierboas\ cu sistem radicular fascicular) asupra fragmentelor de sol are o importan]\ major\ `n formarea structurii (structura glomerular\).

~n urma activit\]ii microorganismelor, `n sol sunt secretate substan]e cu rol `n coagularea particulelor iar `n cazul unei activit\]i microbiologice intense `n sol, la suprafa]a particulelor se formeaz\ micelii ce contribuie la formarea agregatelor pe cale mecanic\. Organismele (r`mele) fragmenteaz\ masa solului prin ingerarea [i eliminarea materialului de sol, determinând, `n unele cazuri, o structurare coprogen\ a acestora.

~n cazul umidit\]ii ridicate, materialul de sol se prezint\ sub form\ nefragmentat\ iar, prin uscare, apar cr\p\turi, determinând formarea unei structuri primare. Alternan]a `nghe]-dezghe] are, de asemenea, un efect de fragmentare a masei de sol (ex: bulg\rii mari sau curelele de sol, `n toamn\, care sunt fragmentate iarna, solul fiind m\run]it `n prim\var\).

4.2.3. Degradarea [i refacerea structurii Degradarea structural\ a solului poate fi de natur\ mecanic\, fizico-chimic\

[i biologic\. Degradarea mecanic\ a structurii solului este asociat\ cu efectele unei agriculturi intensive. Prin luarea terenurilor `n cultur\, con]inutul de humus scade cu efect negativ asupra st\rii structurale a solului. B\t\torirea solului prin trecerea repetat\ a tractoarelor, atelajelor, animalelor are ca efect degradarea mecanic\ a solului.

P\[unatul nera]ional, `n miri[te, `n special când solul este prea umed, precum [i o "`nc\rcare" excesiv\ cu animale a suprafe]ei de teren determin\, de asemenea, modific\ri mecanice srtructurale negative. Prelucrarea mecanic\ necorespunz\toare a solului, respectiv la umiditate (prea mare sau prea mic\ cu

Page 45: Pedo Logie

Pedologie agricol\

45

formarea de brazde curele sau bulg\ri mari, implic\ un aport mecanic suplimentar, cu ac]iune negativ\ major\ `n distrugerea st\rii structurale a solului.

Apa din precipita]ii are o ac]iune de degradare fizico-chimic\ a structurii solului, astfel `ncât `n timp cationii de Ca2+ adsorbi]i la complexul adsorbtiv sunt `nlocui]i cu ioni de H+.

~n cazul `n care avem Na+ adsorbit la complexul adsorbtiv peste anumite limite 5 - 15 % din capacitatea total\ de schimb cationic [i chiar > 15 % Na/T, `n unele cazuri ≈ 80 % Na/T, cimentul de leg\tur\ `[i pierde stabilitatea, determinând o degradare structural\.

Microorganismele din sol descompun humusul unul dintre principalii coloizi de leg\tur\ ai particulelor elementare `n agregate structurale, favorizând degradarea biologic\ a structurii solului.

Sub aspectul refacerii structurale, procesele care intervin `n refacerea structurii au fost analizate la 4.2.2. (formarea structurii). Vom men]iona aici numai influen]a pozitiv\ a irburilor perene `n refacerea structural\.

Lungu (1960), cercetând aspectul amelior\rii structurii pe diferite tipuri de sol: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol cernoziomoid, sol brun-ro[cat [i l\covi[te `n cadrul unor unit\]i de cercetare eviden]iaz\ c\ agregatele hidrostabile cu diametrul de 0,25 mm (% ...) au valori mai ridicate pe toate tipurile de sol analizate, cultivate cu ierburi perene decât `n cazul culturilor anuale. Astfel pe cernoziom procentul agregatelor hidrostabile este cuprins `ntre 13,3 % `n cazul culturilor anuale [i 19,4 % la culturile de ierburi perene, la cernoziomul cambic `ntre 46,1 % pentru culturile anuale [i 70,0 % la ierburile perene [i 70,5 % `n cazul unui sol de tip l\covi[te (pentru culturi anuale) [i 78,1 % (pentru ierburile perene). ~n cadrul unui sistem ra]ional de agricultur\, având `n vedere prevenirea degrad\rii [i refacerea structurii, trebuie avute `n vedere urm\toarele m\suri:

– asigurarea unui bilan] pozitiv al humusului; – corectarea reac]iei solului (limite optime); – urm\rirea [i men]inerea compozi]iei cationilor schimbabili; – executarea lucr\rilor mecanice la umiditate corespunz\toare [i prin

folosirea strict\ a utilajelor (num\r de lucr\ri [i mas\ a utilajelor); – folosirea pentru iriga]ie a apelor nemineralizate; – evitarea folosirii iriga]iei prin aspersiune `n cazul `n care solul nu este

acoperit de vegeta]ie; – folosirea asolamentului, cu rota]ie de lung\ durat\ incluzând periodic

culturi ameliorative.

4.3. Densitatea solului (D) Densitatea solului este cunoscut\ [i sub denumirea de greutate specific\

(GD), fiind definit\ ca mas\ a unit\]ii de volum a particulelor solide. ~n sistem metric densitatea particulelor poate fi exprimat\ cu termenul de megagrame pe m3 (Mg/m3). Astfel, dac\ 1 m3 de particule solide cânt\re[te 2,6 Mg, densitatea

Page 46: Pedo Logie

particulelor este de 2,6 Mg/m3 (care poate fi exprimat\ [i `n grame pe centimetru cub (g/cm3). Densitatea depinde de compozi]ia chimic\ [i de structura cristalin\ a particulelor minerale, nefiind afectat\ de porozitate, a[adar densitatea particulelor nu este `n raport cu dimensiunea particulelor sau cu modul de aranjare a acestora (structur\):

VptGGssauD =

D sau Gs - densitatea sau greutatea specific\; G - greutatea particulelor minerale [i organice. Cu toate c\ exist\ considerabile varia]ii sub aspectul diferen]ei de densitate

a solurilor minerale, aceasta oscileaz\ `n limite ne`nsemnate de 2,60 - 2,75 Mg/m3, deoarece cuar]ul, feldspa]ii, mica [i silica]ii coloidali care `n mod obi[nuit alc\tuiesc marea mas\ a solurilor minerale au densit\]i apropiate de aceste valori.

Când `n sol apar cantit\]i mari de minerale, cu densitate mare a particulelor (magnetit, garnet, epidot, zircon, turmalin\ [i hornblend\), valoarea densit\]ii poate dep\[i 3,0 Mg/m3.. ~n cazul `n care volumul materiei organice este mult mai mare decât volumul particulelor minerale solide, raportat la volumul total al solului, avem o densitate a particulelor de 0,9 - 1,3 Mg/m3, prin urmare raportul acestor constituien]i au efecte majore asupra densit\]ii particulelor.

Pentru calcul, ca medie, suprafa]a arabil\ a unui sol mineral (cu un con]inut de 3 - 5 % materie organic\, se consider\ a avea o densitate a particulelor `n jur de 2,65 Mg/m3.

4.4. Densitatea aparent\ (Da)

Este cunoscut\ [i sub denumirea de greutate volumetric\ (Gv) [i reprezint\

greutatea unit\]ii de volum total al solului uscat (1050 C) `n structura natural\ [i se exprim\ `n grame de sol uscat pe 1 cm3.

VtGGvsauDa =

Da sau Gv = densitatea aparent\; G = greutatea unei probe de sol uscat (1050 C); Vt = volumul total (volumul particulelor + volumul porilor). Datorit\ faptului c\ `n calculul densit\]ii aparente intervine Vt (volumul

total) adic\ volumul ocupat de particulele solide, cât [i de spa]iile libere dintre particule (porii) valorile densit\]ii aparente sunt mult mai mici decât ale densit\]ii fiind cuprinse de obicei `ntre 1 [i 2. Factorii de care depinde densitatea aparent\ a unui sol sunt compozi]ia mineralogia, con]inutul solului `n materie organic\ [i `n special modul de a[ezare a particulelor solide `n masa solului (tasare respectiv afânare).

Page 47: Pedo Logie

Pedologie agricol\

47

Densitatea aparent\ difer\ atât de la un sol la altul, cât [i `n cadrul aceluia[i tip de sol.

Solurile cu un con]inut ridicat de humus au o densitate aparent\ mai mic\ decât solurile s\race `n humus, cele cu textur\ grosier\ (nisipoas\) prezint\ valori ale densit\]ii aparente mai mici decât `n cazul solurilor cu textur\ fin\ (argiloas\). Solurile bine structurate au valori ale densit\]ii aparente mai sc\zute decât `n cazul solurilor cu structur\ slab dezvoltate, lipsite de structur\ sau cu structura distrus\. ~n cadrul aceluia[i tip de sol, valorile densit\]ii aparente sunt mai mici `n orizonturile de suprafa]\ (A) [i mai ridicate `n orizonturile inferioare (Bt, Btna, G).

Valorile densit\]ii aparente la nivelul stratului arat prezint\ modific\ri sensibile `n cursul timpului, ca urmare a efectu\rii lucr\rilor mecanice, putând sc\dea sub 1,0 dup\ efectuarea ar\turii. Densitatea aparent\ ofer\ indica]ii asupra compozi]iei solului sub aspectul propor]iei dintre partea organic\ [i partea mineral\, asupra gradului de afânare sau tasare a acestuia.

~n practica curent\, cunoa[terea greut\]ii volumetrice permite efectuarea de calcule simple pentru determinarea porozit\]ii, a rezervei de ap\, de elemente nutritive `n cadrul solului, calculul normelor de iriga]ie etc. Astapov [i colab. (1959), folose[te pentru calculul rezervelor absolute (M) a unor componente din sol pe o anumit\ adâncime (h) urm\toarea formul\:

M = p * Gv * h * (t/ha) = 0,1 * p * Gv * h * (kg/m2) Pentru exprimarea con]inutului relativ `n mg la 100 g sol uscat la aer (m),

formula devine: N = m * Gv * h * (kg/ha) = 0,1 * m * Gv * h (g/m2), `n care: p - con]inutul relativ `n % fa]\ de greutatea solului uscat; 0,1 - coeficient pentru exprimarea rezervei de ap\ (1 mm = 10 m3/ha). Exemplul de calcul al rezervei de ap\ pe adâncimea de 30 cm la o umiditate

de 15 % [i o densitate aparent\ de 1,3. Apa t/ha sau m3/ha = 15 * 1,3 * 30 = 585 m3/ha.

4.5. Porozitatea solului

Sub aspectul dimensiunilor porilor [i a volumului total al spa]iului poros

(spa]iu lacunar) avem o varia]ie `n func]ie de modul de a[ezare (afânat sau `ndesat) al elementelor texturale [i structurale. Porozitatea total\ a solului este exprimat\ `n % din volumul total al acestuia:

)(%DDaP −= 1100

Porozitatea total\ este constituit\ din porozitate capilar\ (pori cu diametrul < 1 mm) [i porozitate necapilar\ (pori cu diametrul > 1 mm), cunoscut\ [i sub denumirea de porozitate de aera]ie. Porozitatea de aera]ie reprezint\ porii ocupa]i

Page 48: Pedo Logie

cu aer când solul are o umiditate la nivelul capacit\]ii de câmp, calculându-se cu urm\toarea formul\:

Pa = Pt - CC * Da Situa]ia optim\, sub aspectul porozit\]ii, este `ntâlnit\ la solurile cu textur\

mijlocie [i structur\ glomerular\, ce au o porozitate total\ de 50 - 60 % din care peste jum\tate o reprezint\ porozitatea necapilar\ sau de aera]ie.

La solurile cu textur\ argiloas\ porozitatea de aera]ie este mai mic\ decât `n cazul solurilor cu textura grosier\ [i, de asemenea, solurile nestructurate prezint\ valori mai sc\zute ale porozit\]ii de aera]ie decât cele structurate.

~n cazul unui profil de sol porozitatea total\ se reduce pe m\sura cre[terii adâncimii, `n timp ce, porozitatea capilar\ prezint\ cre[teri ale valorilor (Bt; Btna, G). Kacinski consider\ drept "condi]ii normale de aera]ie" situa]ia `n care porozitatea de aera]ie reprezint\ cel pu]in 25 - 30 % din porozitatea total\ a solului.

Propriet\]i fizico-mecanice ale solului

4.6. Coeziunea solului Particulele elementare [i agregatele structurale ale solului sunt lipite `ntre

ele prin for]e de atrac]ie reciproc\, no]iune cunoscut\ sub denumirea de "coeziune a solului". Aceast\ coeziune este determinat\ de atrac]ia electrostatic\ dintre ioni, de atrac]ia molecular\, de coagularea coloizilor solului, de for]ele capilare, de a[ezarea compact\ a particulelor elementare, de cimentarea acestor particule cu compu[i chimici insolubili, de substan]ele organice din sol rezulate ca urmare a ac]iunii microorganismelor.

Coeziunea solului este influen]at\ de textura, structura, nivelul varia]iei de umiditate a acestuia, de con]inutul `n humus [i de natura cationilor adsorbi]i. Astfel, `n cazul nisipului, coeziunea manifestat\ prin punctele de contact ale particulelor este foarte sc\zut\ [i aceasta numai la un anumit grad de umiditate. Particulele de argil\ prezint\ o coeziune foarte ridicat\ `n special `n stare uscat\. La umiditate ridicat\, coeziunea solului scade datorit\ atenu\rii atrac]iei particulelor solide, `n prezen]a moleculelor de ap\. ~n cazul solului cu structura distrus\ sau slab dezvoltat\, particulele elementare au o a[ezare `ndesat\ masa solului prezentând o coeziune ridicat\ (num\r mai mare de particule). Coeziunea se refer\ la `ntreaga mas\ a solului, `nsumând coeziunea dintre particulele ce alc\tuiesc agregatele [i coeziunea dintre particulele masei nestructurate (coeziune global\).

Coeziunea global\ este, deci, proprietatea solului de a se opune for]elor ce tind s\ desfac\ pe cale mecanic\ particule din care este alc\tuit.

Substan]ele organice, `n special humusul, prezint\ un rol deosebit `n definirea coeziunii. La solurile cu textura grosier\ (nisipoas\), `n prezen]a humusului, particulele de nisip sunt legate cu ajutorul substan]elor organice (valoarea coeziunii cre[te), `n timp ce la solurile cu textur\ fin\ (argiloas\), `n prezen]a humusului, valoarea coeziunii scade. Natura cationilor adsorbi]i

Page 49: Pedo Logie

Pedologie agricol\

49

influen]eaz\ puternic valoarea coeziunii solului. ~n cazul solone]ului, la care complexul argilo-humic este saturat `n cationi de Na+, adeziunea este mai mare decât `n cazul solurilor la care complexul adsorbant este saturat `n Ca2+. Coeziunea solului se exprim\ `n kg/cm2.

C Chiri]\ (1955), `n func]ie de coeziunea global\ (compactitate), clasific\ solurile `n: foarte compacte, compacte, moderat compacte, cu compactitate mic\ (soluri afânate) [i soluri f\r\ compactitate apreciabil\ (soluri foarte afânate).

4.7. Aderen]a solului

Este cunoscut\ [i sub denumirea de adeziunea solului, reprezint\

proprietatea pe care o au particulele de sol ca, la un anumit grad de umiditate, s\ se lipeasc\ de piesele active ale utilajelor [i ma[inilor agricole cu care vin `n contact. Aderen]a solului se manifest\, `n special la umiditatea corespunz\toare limitei superioare a plasticit\]ii, `n intervalul 16 - 40 % umiditate), `n timp ce sub limita inferioar\ a plasticit\]ii (< 16 % umiditate) solul nu ader\, se m\run]e[te u[or, având o rezisten]\ specific\ mic\ la prelucrarea mecanic\.

Adeziunea solului depinde [i de con]inutul `n coloizi de humus [i argil\, de structura [i de cationii ce satureaz\ complexul adsorbtiv. Cu cât solul este mai argilos, cu atât aderen]a prezint\ valori mai ridicate (pân\ la 20 gf/cm2).

Sub aspectul structurii, aderen]a este de cca dou\ ori mai mare `n cazul solurilor nestructurate, slab structurate decât `n cazul solurilor structurate. ~n cazul solurilor saturate `n Na se `nregistreaz\ valori mai ridicate ale aderen]ei, comparativ cu solurile saturate `n Ca.

Kacinski clasific\ solurile dup\ aderen]\ `n: soluri cu aderen]\ maxim\ > 15 g/cm2; soluri cu aderen]\ mare 5 - 15 g/cm2; soluri cu aderen]\ mijlocie 2 - 5 g/cm2, soluri cu aderen]\ slab\ 0,5 - 2 g/cm2 [i soluri friabile 0,1 - 0,5 g/cm2. 4.8. Plasticitatea solului

Reprezint\ proprietatea solului ca la o anumit\ umiditate, sub ac]iunea unor

for]e mecanice exterioare, s\-[i modifice forma f\r\ a se rupe [i de a-[i p\stra aceast\ form\ f\r\ a se cr\pa dup\ `ncetarea for]ei [i pierderea apei.

Particulele fine (argil\) `n prezen]a moleculelor de ap\, alunec\ una `n jurul alteia, plasticitatea fiind astfel condi]ionat\ de con]inutul `n ap\ [i argil\ al solului.

Solurile nisipoase nu prezint\ plasticitate. Valorile plasticit\]ii cresc treptat de la solurile luto-nisipoase spre cele luto-argiloase. Plasticitatea se manifest\ de la o anumit\ umiditate minim\ (care constituie limita inferioar\ a plasticit\]ii) [i se men]ine pân\ la o anumit\ umiditate maxim\ (care constituie limita superioar\ a plasticit\]ii).

Intervalul dintre cele dou\ limite men]ionate a fost denumit "indicele plasticit\]ii". ~n func]ie de acest indice al plasticit\]ii, Atterberg a elaborat o clasificare a solurilor: sol nisipos, cu indice de plasticitate 0 %; sol nisipo-lutos, (0

Page 50: Pedo Logie

- 10 %); sol lutos (10 - 22 %); sol argilos (> 22 %). Natura mineralelor argiloase influen]eaz\ asupra plasticit\]ii solului. Astfel argila caolinitic\ [i monmorillonitic\ confer\ o plasticitate mai evident\ decât micele hidratate.

Plasticitatea solului este influen]at\, de asemenea, de con]inutul de humus [i de natura cationilor adsorbi]i.

4.9. Consisten]a solului

Prin consisten]a unui sol se `n]elege modul de comportare a agregatelor de sol sub ac]iunea de rupere sau deformare mecanic\ la diferite st\ri de umiditate.

Russel define[te consisten]a ca "fiind" modul de manifestare a coeziunii [i adeziunii unui sol la diferite umidit\]i.

Atterberg distinge 6 forme de consisten]\ a solului `n ordine descrescând\ a con]inutului de ap\, astfel: consisten]\ cu curgere sub]ire; de curgere vâscoas\, de consisten]\ plastic\ lipicioas\, consisten]\ plastic\ nelipicioas\, de consisten]\ semitare (friabile) [i consisten]\ tare. Aceste forme de consisten]\ sunt separate `ntre ele prin "limite de consisten]\ exprimate prin con]inutul de ap\ procentual din greutatea solului uscat. Prin cunoa[terea limitelor de consisten]\ se stabile[te momentul optim de prelucrare mecanic\ a solului.

4.10. Contrac]ia solului

Contrac]ia este fenomenul invers gonfl\rii, `n urma c\ruia solului `[i mic[oreaz\ volumul prin pierderea apei (uscare). Contrac]ia se menifest\ cu intensitate `n cazul solurilor bogate `n particule elementare de argil\ `n cazul solurilor cu structur\ distrus\ sau slab structurate, [i `n cazul solurilor cu un complex saturat `n baze.

Pe m\sur\ ce solul pierde apa (uscare), presiunea capilar\ cre[te, particulele elementare se apropie unele de altele, având ca efect formarea la suprafa]a solului a cr\p\turilor [i, `n unele cazuri, ruperea r\d\cinilor (perioadele secetoase). Deosebim `n mod curent contrac]ie liniar\ [i contrac]ie de volum. Contrac]ia liniar\ este dat\ de diferen]a dintre lungimea probei `nainte [i dup\ contrac]ie, raportat\ la lungimea dinaintea contrac]iei [i `nmul]it\ cu 100 pentru exprimare procentual\.

Contrac]ia de volum este calculat\ `n procente din volumul ini]ial al solului (Gorsenin). Contrac]ia solului este caracterizat\ prin m\rimea [i limita contrac]iei. Prin limita de contrac]ie (Lomtadze) `n]elege umiditatea solului sau a rocii la care nu mai are loc modificarea volumului.

4.11. Gonflarea solului

Este proprietatea prin care solul `[i m\re[te volumul specific prin `mbibare

cu ap\. Gonflarea se manifest\ cu intensitate `n cazul solurilor cu un con]inut ridicat `n particule aflate `n stare de dispersie coloidal\ (soluri argiloase [i argilolutoase). ~n cazul substan]elor humice [i mineralelor argiloase de tip

Page 51: Pedo Logie

Pedologie agricol\

51

montmorillonit, moleculele de ap\ p\trund `ntre foi]ele re]elei cristaline, `ndep\rtându-le. Apa legat\ la suprafa]a particulelor coloidale argiloase reduce coeziunea acestora, de asemenea, cu efect `n m\rirea volumului de sol. Saturarea complexului argilo-humic `n cationi de Na+ (solone]uri) determin\ m\riri ale volumului mai mari decât `n cazul solurilor saturate `n cationi de Ca2+.

Aceste cre[teri de volum, ca urmare a gonfl\rii, se exprim\ `n procente fa]\ de volumul ini]ial. Ca indice de exprimare a gonfl\rii men]ion\m:

– umiditatea de gonflare (umiditatea corespunz\toare gonfl\rii maxime); – puterea gonfl\rii (presiunea dezvoltat\ `n sol la umectare - `n kg/cm2). Efectele negative ale gonfl\rii asupra solului constau distrugerea structurii

[i, `n unele cazuri, chiar ruperea r\d\cinilor. 4.12. Rezisten]a la arat

Comportarea solurilor `n procesul complex de lucrare mecanic\ se exprim\

prin rezisten]a la arat. Rezisten]a specific\ a solului este influen]at\ de textur\, structur\, con]inut `n humus, umiditate, grad de `n]elenire, stare de tasare, prezen]a CaCO3 etc. Ca urmare a ac]iunii de `naintare a plugului `n timpul efectu\rii ar\turii, solul opune rezisten]\ manifestat\ prin reac]ii elementare de compresiune, de forfecare, de torsiune, de frecare, de rupere, de `ntindere a particulelor de sol.

Rezisten]a solului la arat se raporteaz\ la suprafa]a sec]iunii brazdei (rezisten]a specific\) [i se exprim\ `n kg/cm2 sau kg/dm2).

Rela]ia de calcul este:

baKPbaPK ***

=→= , `n care:

P - for]a de trac]iune; a - adâncimea brazdei; b - l\]imea brazdei. Valorile rezisten]ei specifice sunt determinate de o serie de propriet\]i

fizice, fizico-mecanice (textura, structura, consisten]a, plasticitatea etc.), precum [i de o serie de factori ce nu depind de propriet\]ile solului (adâncimea [i l\]imea brazdei, viteza de lucru, forma pieselor componente a plugului etc.). ~n func]ie de rezisten]a la arat avem:

– soluri u[oare, cu o rezisten]\ la arat < 35 kg f/dm2; – soluri mijlociu-u[oare cu o rezisten]\ la arat `ntre 36 - 45 kg/f/dm2; – soluri mijlocii cu o rezisten]\ la arat `ntre 46 - 55 kg/f/dm2; – soluri grele cu o rezisten]\ `ntre la arat 56 - 75 kg/f/cm2; – soluri foarte grele cu o rezisten]\ la arat `ntre 76 - 100 kg/f/dm2;

Page 52: Pedo Logie

– soluri extrem de grele, având o rezisten]\ specific\ > 100 kg/f/dm2. A. Canarache (1991) eviden]iaz\ c\ rezisten]a la arat este determinat\ sub

aspectul umidit\]ii, la valori mici ale acesteia, de coeziune, iar la valori mai ridicate de adeziune. ~n condi]iile date, pentru un sol sub aspectul texturii [i structurii, atât pentru a avea o rezisten]\ mic\ la arat, dar [i pentru realizarea unei lucr\ri de calitate trebuie s\ se ]in\ seama de umiditate. Cu excep]ia solurilor u[oare (nisipoase), `n condi]iile de uscare a solului sau, din contra, `n condi]ii de umiditate excesiv\, rezisten]a la arat cre[te iar lucrarea nu corespund calitativ (bulg\ri `n primul caz [i brazde-curele, `n cel de-al doilea caz).

Rezisten]a specific\ a solului determin\, `n mare m\sur\ consumul de carburan]i, productivitatea utilajelor [i ma[inilor agricole etc.

CAPITOLUL V

PROPRIET|}I HIDROFIZICE, DE AERA}IE {I TERMICE ALE SOLULUI

5.1. Apa din sol

~n sol apa este necesar\ `n procesul de solificare [i pentru satisfacerea necesit\]ilor plantelor. Plantele au nevoie de ap\ pe tot parcursul vegeta]iei (germinare, r\s\rire, fructificare). Prin intermediul apei, plantele primesc elementele nutritive necesare cre[terii [i dezvolt\rii cantitatea de ap\ necesar\ plantei pentru formarea unui gram de materie vegetal\, variaz\ `ntre 220 g [i 1000 g. Sursa principal\ de ap\ a solului o constituie precipita]iile atmosferice (ploi, z\pad\). ~n sol, apa poate ajunge [i prin interven]ie antropic\ (apa de iriga]ie). ~n cantit\]i mult mai reduse apa `n sol provine din condensarea [i absorb]ia vaporilor de ap\ din atmosfer\. O alt\ surs\ de ap\ pentru sol este apa freatic\ [i cea provenit\ din scurgeri laterale. ~n cazul unui con]inut sc\zut `n ap\, datorit\ for]elor de adsorb]ie, moleculele de ap\ sunt re]inute prin atrac]ia reciproc\ dintre dipolul de ap\ [i suprafa]a particulei de sol. ~n cazul solurilor nesaturate, apa se g\se[te sub form\ pelicular\ continu\ `n jurul particulelor de sol, fiind re]inut\ de for]ele capilare sau de menisc. Pentru solurile saturate `n ap\, mi[carea acesteia este realizat\ de ac]iunea for]ei de gravita]ie. ~n cazul solurilor cu un con]inut ridicat de s\ruri solubile, un rol deosebit revine for]elor osmotice manifestate cu intensitate ridicat\, determinând apari]ia secetei fiziologice.

5.1.1. For]ele de re]inere a apei `n sol For]ele de re]inere a apei `n sol la suprafa]a particulelor [i `n pori sunt de

natur\ diferit\, astfel `ncât re]inerea [i mi[carea apei se manifest\ cu intensit\]i variate. O importan]\ mai mare o au for]a gravita]ional\, for]ele capilare, for]ele de adsorb]ie sau sorb]ie, for]ele determinate de tensiunea vaporilor de ap\ din sol, for]ele de sugere a r\d\cinilor, for]ele osmotice, for]ele hidrostatice etc.

5.1.1.1. For]a gravita]ional\ ac]ioneaz\ asupra apei din porii necapilari ai solului (`n condi]iile unui sol saturat `n ap\). Sub ac]iunea for]ei gravita]ionale apa circul\ descendent prin porii necapilari, umectând profilul de sol pe adâncimi

Page 53: Pedo Logie

Pedologie agricol\

53

mari, uneori pân\ la nivelul pânzelor freatice. Pe m\sur\ ce cantitatea de ap\ se mic[oreaz\ for]a gravita]ional\ se diminueaz\ ca intensitate. Pe terenurile `nclinate, sub ac]iunea for]ei gravita]ionale apa se deplaseaz\ din zonele mai `nalte c\tre cele mai joase, prin scurgere de suprafa]\ sau lateral\.

5.1.1.2. For]ele capilare. Dup\ eliminarea apei din porii necapilari ai solului, apa este men]inut\ datorit\ for]elor capilare `n porii capilari ai acestuia.

Re]inerea [i mi[carea apei `n capilare este determinat\ de deficitul de presiune ce se creeaz\ `n capilarele solului, deficit definit prin rela]ia lui LAPLACE:

rp α2=∆

α - tensiunea superficial\; r - raza meniscului. Deficitul de presiune sau for]a capilar\ este invers propor]ional\ cu raza

capilarului (apa se mi[c\ din capilarele mai mari, unde deficitul de presiune este mai mic c\tre capilarele mai mici unde deficitul de presiune este mai mare).

5.1.1.3. For]ele de adsorb]ie sau de sorb]ie se manifest\ asupra apei aflat\ la suprafa]a particulelor de sol. Prin pierderea apei din porii necapilari [i apoi capilari, r\mâne `n sol ap\ re]inut\ la suprafa]a particulelor. Aceast\ ap\ este re]inut\ foarte puternic (10.000 km) nu se mi[c\ sau se mi[c\ foarte lent (de la peliculele mai groase c\tre peliculele mai sub]iri sau sub form\ de vapori). For]ele de adsorb]ie sunt de natur\ electrostatic\ [i se manifest\ datorit\ caracterului dipolar al moleculelor de ap\ care sunt atrase la suprafa]a particulelor de sol unde exist\ sarcini electrice libere (HIDRATAREA).

5.1.1.4. For]ele determinate de tensiunea vaporilor de ap\ ~n porii solului se g\se[te [i apa sub form\ de vapori. Tensiunea (presiunea)

vaporilor de ap\ depinde de temperatura [i umiditatea solului. La umiditate constant\, tensiunea cre[te cu temperatura. Diferen]ele de tensiune creaz\ for]e ce determin\ mi[carea vaporilor de ap\ din zonele unde presiunea este mai mare, c\tre cele cu presiune mai mic\.

5.1.1.5. For]ele de sugere a r\d\cinilor plantelor Apa din sol este `n contact permanent cu r\d\cinile plantelor [i este supus\

for]elor cu sugere a acestora. ~n cazul majorit\]ii plantelor, for]ele de sugere sunt `ntre 15 - 20 atmosfere. Pe m\sur\ ce apa din imediata apropiere a r\d\cinilor se consum\, apa de la distan]e mai mari este atras\ [i se mi[c\ c\tre acestea.

5.1.1.6. For]ele osmotice. Ac]ioneaz\ `n cazul solurilor bogate `n s\ruri solubile. Prin solubilizarea s\rurilor `n apa din sol, presiunea osmotic\ cre[te cu cât cantitatea de s\ruri dizolvate este mai mare. Datorit\ presiunii osmotice ridicate apa din solurile bogate `n s\ruri solubile este re]inut\ puternic, a[a `ncât chiar atunci când solul are ap\ peste capacitatea de câmp, aceasta nu poate fi utilizat\ de plante (seceta fiziologic\).

Page 54: Pedo Logie

5.1.1.7. For]ele hidrostatice. Ac]ioneaz\ `n cazul `n care solurile sunt

saturate `n ap\ (orez\rii sau terenuri pe care b\lte[te apa). Aceste for]e sunt datorate greut\]ii stratului de ap\ care determin\ p\trunderea acesteia `n adâncime.

5.1.2. Indicii hidrofizici ai solului Ace[ti indicatori hidrofizici sunt aprecia]i prin valori conven]ionale

exprimate `n procente ale masei de ap\ `n raport cu masa solului uscat. Ace[ti indicatori sunt reprezenta]i de: coeficientul de higroscopicitate,

coeficientul de ofilire, capacitatea pentru ap\ `n câmp [i capacitatea maxim\ pentru ap\ fiind frecvent utiliza]i `n lucr\rile de iriga]ii.

5.1.2.1. Coeficientul de higroscopicitate (C.H.). Reprezint\ cantitatea maxim\ de vapori de ap\ pe care o poate adsorbi solul uscat `ntr-o atmosfer\ saturat\ `n vapori de ap\. Acest coeficient se noteaz\ cu CH, iar valoarea maxim\ corespunde umidit\]ii de 50 Atmosfere (neaccesibil\ plantelor). Valorile CH depind de suprafa]a total\ de adsorb]ie (cre[te de la solurile cu textura nisipoas\ c\tre cele cu textura argiloas\).

5.1.2.2. Coeficientul de ofilire (C.O.). Acest indicator este cunoscut [i sub denumirea de umiditate de ofilire permanent\ [i se refer\ la umiditatea solului la care plantele sufer\ o ofilire ireversibil\ (limita inferioar\ a apei accesibile pentru plante). Valoarea umidit\]ii de ofilire `n cazul unui acela[i sol este influen]at\ de condi]iile atmosferice, de `nsu[irile plantei etc.

Coeficientul de ofilire se determin\ prin calculul `n mod indirect. CO = CH * 1,5 Valorile C.O. sunt mai sc\zute pentru solurile nisipoase (1 - 3 %) [i mai

ridicate la solurile argiloase (19 - 24 %). 5.1.2.3. Capacitatea pentru ap\ `n câmp (C.C.). Este cunoscut\ [i sub

denumirea de capacitate minim\ pentru ap\ [i se refer\ la cantitatea maxim\ de ap\ capilar\ suspendat\ pe care o poate re]ine solul pentru o perioad\ mai `ndelungat\ dup\ ploaie sau iriga]ie. Valorile capacit\]ii pentru ap\ `n câmp depind de textur\, structur\, porozitate [i starea de afânare a solului, fiind considerate nesatisf\c\toare la valori mai mici de 25 % [i foarte bune `ntre 40 - 50 %.

5.1.2.4. Capacitatea de ap\ util\ (C.U.). Reprezint\ apa accesibil\ plantelor pe care o poate re]ine solul (apa util\ sau apa productiv\) [i depinde de valorile C.O. [i C.C.

C.U. % = C.C. % - C.O % Valorile C.U. % sunt 14,1 - 14,7 % pentru cernoziomuri, 8,4 - 11,8 %

pentru solurile brune-ro[cate, 13,3 - 13,8 % pentru solurile brune tipice [i podzolite.

5.1.2.5. Capacitatea total\ pentru ap\ (C.T.). Reprezint\ cantitatea maxim\ de ap\ pe care un sol o poate re]ine un scurt timp dup\ inundare (maxim

Page 55: Pedo Logie

Pedologie agricol\

55

1 or\). Depinde de porozitate, textura, structur\ etc. [i poate fi pus\ `n eviden]\ `n cazul solurilor inundate, când porii solului sunt `n `ntregime ocupa]i cu ap\. ~n acest caz `n sol se reg\sesc toate formele de ap\ `n cantit\]ile maxime posibile.

5.1.3. Formele de ap\ din sol Apa din sol a f\cut obiectul de studiu a numero[i autori (BRIGS,

LEBERDEN, DALGOV, DUCHAUFOUR). DUCHAUFOUR (1979) deosebe[te urm\toarele forme de ap\:

Apa legat\ chimic. Nu este accesibil\ pentru plante [i se prezint\ sub urm\toarele forme:

a) Apa de constitu]ie: intr\ `n compozi]ia mineralelor sub form\ de grupe OH; este cedat\ la temperaturi de sute de grade.

b) Apa de cristalizare: intr\ `n compozi]ia mineralelor sub form\ de molecule H2O; este greu cedabil\, uneori la peste 10000 C.

c) Apa de hidratare: este caracteristic\ pentru mineralele argiloase, hidroxizi (de fier, aluminiu [.a.), este greu cedabil\, la peste 1000 C.

Apa legat\ fizic. Este re]inut\ `n sol la suprafa]a particulelor solide sau `n jurul cationilor adsorbi]i [i de aceea cantitativ depinde de con]inutul solului `n coloizi precum [i de felul argilei [i al cationilor adsorbi]i. Este u[or sau stabil legat\.

a) Apa u[or legat\: este apa pelicular\ care hidrateaz\ cationii adsorbi]i [i disocia]i sau `nconjoar\ pelicula de ap\ stabil legat\; fiind u[or legat\ este accesibil\ pentru plante (fiind re]inut\ cu o presiune de la 0,5 la 50 atmosfere).

b) Apa stabil legat\ (apa adsorbit\, apa puternic legat\, apa de higroscopicitate). Este o form\ de ap\ inaccesibil\ pentru plante, deoarece este re]inut\ cu presiuni ce ajung la 10.000 atmosfere.

Apa liber\. Se g\se[te `n sol sub form\ solid\ (ghia]\) sau sub form\ lichid\. Apa lichid\ ocup\ porii capilari sau necapilari ai solului [i `n solurile nesaturate cu ap\, circul\ sub ac]iunea for]elor capilare, iar `n solurile saturate cu ap\ sub ac]iunea for]ei de gravita]ie.

a) Apa capilar\. Apa capilar\ re]inut\ `n capilarele aflate `n leg\tur\ cu apa freatic\ se nume[te ap\ capilar\ sprijinit\. Se formeaz\ prin ridicarea apei freatice `n porii capilari.

La unele soluri (cu apa freatic\ la adâncime mare [i cu regim hidric nepercolativ) `ntre apa capilar\ sprijinit\ [i apa capilar\ suspendat\ se g\se[te o zon\ relativ uscat\ - orizontul mort al secetei - unde con]inutul de ap\ este apropiat de coeficientul de ofilire.

b) Apa de gravita]ie. Este apa liber\ nere]inut\ de for]ele capilare, care se scurge mai mult sau mai pu]in repede `n profunzime datorit\ for]ei de gravita]ie. Se deosebesc dou\ forme de ap\ gravita]ional\:

- Apa gravita]ional\ de infiltra]ie, care se deplaseaz\ `n sol predominant vertical;

Page 56: Pedo Logie

- Apa freatic\, apa gravita]ional\ ce se acumuleaz\ deasupra unui strat

impermeabil [i care circul\ predominant pe orizontal\, de-a lungul stratului impermeabil.

5.1.4. Regimul hidric al solului Ansamblul proceselor de p\trundere, de mi[care [i re]inere, de consum [i

pierdere a apei din sol, constituie regimul de ap\ `n sol. Regimul de ap\, numit [i regim hidric sau regim hidrologic al solului,

depinde de cantitatea de ap\ ce a p\truns `n sol [i de aceea pierdut\ din sol. 5.1.4.1. Tipurile de regim hidric : – Regimul hidric par]ial percolativ. Este caracteristic pentru solurile de

step\, cu deficit accentuat de umiditate: apa freatic\ este situat\ la adâncimi mari [i nu influen]eaz\ umiditatea solului, care variaz\ de la capacitatea pentru ap\ `n câmp pân\ la coeficientul de ofilire.

– Regimul hidric periodic percolativ. Este caracteristic pentru solurile din climate de tranzi]ie (de la step\ la p\dure). Solurile sunt percolate pân\ la baza profilului, `n anii mai pu]in umezi [i chiar pân\ la apa freatic\ `n anii mai umezi; cantitatea precipita]iilor este aproximativ egal\ cu aceea a evapotranspira]iei.

– Regimul hidric percolativ. Se `ntâlne[te la solurile de p\dure, `n zonele umede unde precipita]iile dep\[esc evapotranspira]ia. Din apa de precipita]ii care p\trunde `n sol, o parte ajunge `n apa freatic\.

– Regimul hidric percolativ repetat. Este caracteristic pentru regiunile cele mai umede din România, cu indicele de ariditate DE MARTONNE mai mare de 45. Spre deosebire de regimul percolativ, percolarea are loc de mai multe ori pe an.

– Regimul hidric desuctiv. Este caracteristic pentru solurile formate `n condi]ii climatice cu deficit accentuat de umiditate (stepa [i silvostepa extrem\), dar la care apa freatic\ se g\se[te tot timpul anului la o oarecare profunzime `n profilul solului; umeze[te baza profilului de sol [i determin\ gleizarea lui (soluri freatic umede gleizate [i profund salinizate).

– Regimul hidric periodic exudativ. Se `ntâlne[te la solurile semigleice, unde la baza profilului gleizarea este foarte puternic\. Franja capilar\ ajunge uneori la suprafa]a solului.

– Regimul hidric freatic stagnant semiml\[tinos. Este caracteristic solurilor gleice, solurilor umezite `n exces de franja capilar\, ce ajunge la suprafa]\, deoarece apa freatic\ este situat\ `n profilul solului.

– Regimul hidric freatic stagnant ml\[tinos. Se `ntâlne[te la solurile ml\[tinoase, la care oglinda apei freatice ajunge aproape sau la suprafa]a solului.

– Regimul hidric amfistagnant. Este caracteristic solurilor amfigleice, fiind determinat de apa de precipita]ii (stagnant\ deasupra unui orizont impermeabil) [i de pânza de ap\ freatic\ situat\ la mic\ adâncime.

Page 57: Pedo Logie

Pedologie agricol\

57

– Regimul hidric de irigare. Este tipul de regim hidric prin care umezirea solului are loc prin irigare. Dintre caracteristici men]ion\m c\ este reglabil, are loc repetat [i dep\[e[te umezirea natural\ a solului (atmosferic\ [i freatic\). 5.2. Aerul solului (regimul de aer al solului)

Toate spa]iile lacunare dintre particulele solide ale solului sunt ocupate de apa [i aerul din sol.

Faza gazoas\ a solului, ca sistem heterogen, dispers, structurat [i poros, este constituit\ de aer (C. CHIRI}|, 1955).

Aera]ia solului asigur\ respira]ia r\d\cinilor, favorizând totodat\ mineralizarea substan]elor organice.

Intensitatea desf\[ur\rii activit\]ii biologice `n sol este condi]ionat\ de con]inutul normal de O2 al aerului din sol, cât [i de prezen]a apei. F\r\ ap\ [i `n condi]iile `n care aerul din sol prezint\ O2 sub limitele normalit\]ii, via]a `n sol nu poate exista.

5.2.1. Compozi]ia aerului din sol Cu toate c\ aerul din sol provine `n principal din aerul atmosferic,

compozi]ia lui difer\ de a acestuia. Aerul atmosferic are 2 constituien]i principali: N 78,31 % [i 20,87 % O2, restul fiind reprezentat de 0,76 % Ar (gaz inert), CO2 (0,03 %), H (0,01 %) [i NH3 (urme).

Compozi]ia aerului din sol este influen]at\ atât de intensitatea activit\]ii biologice cât [i de schimbul de gaze dintre sol [i atmosfer\. Aerul din sol prezint\ [i compozi]ie ce difer\ de la un sol la altul iar, `n cadrul aceluia[i tip de sol, fluctua]iile sunt `n func]ie de anotimp [i de activitatea biologic\.

~n orizonturile de suprafa]\ ale solului, con]inutul `n O2 poate oscila `ntre 10 - 20 %, N `ntre 78,5 - 80,0 %, iar CO2 `ntre 0,2 - 3,5 %, la care se adaug\ amoniac, hidrogen sulfurat, metan, vapori de ap\.

Pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor de cultur\ o importan]\ major\ o are con]inutul de oxigen [i de bioxid de carbon. ~ntre aceste dou\ elemente fiind o rela]ie antagonist\, sc\derea con]inutului de O2 duce la cre[terea con]inutului de CO2 [i invers.

Pe fondul existen]ei la suprafa]a solului [i `n stratul superior al unui con]inut ridicat de materie organic\, [i respectiv humus, con]inutul de CO2 este mai ridicat [i aceasta deoarece prin respira]ia r\d\cinilor se consum\ O2, eliberându-se CO2. Procesul de alterare a mineralelor [i de descompunere a materiei organice se desf\[oar\ `n condi]iile unui consum de O2 (printre compu[ii finali `n descompunerea materiei organice fiind CO2). Procentul de CO2 cre[te odat\ cu adâncimea, `n timp ce procentajul de O2 scade.

Aerul din solurile cu textur\ argiloas\, lipsite de structur\ sau cu structura slab dezvoltat\, compacte, prezint\ un con]inut mai mare de CO2 decât solurile cu textura mijlocie [i grosier\ (lutoas\, luto-nisipoas\, nisipoas\), structurate [i afânate.

Page 58: Pedo Logie

~n func]ie de anotimp, intensitatea activit\]ii biologice din sol este diferit\,

`nfluen]ând astfel con]inutul `n O2 [i CO2, astfel `ncât cantitatea de CO2 este maxim\ `n timpul verii [i scade toamna [i iarna când activitatea organismelor [i microorganismelor din sol este mai pu]in intens\.

Procesul de respira]ie a r\d\cinilor plantelor are influen]\ asupra compozi]iei aerului din sol. Procentul de CO2 este mai ridicat pe un sol cultivat decât pe un sol necultivat. P.S. Kassovici a stabilit c\ pe un hectar de grâu se degaj\ `n sol, `n cursul perioadei de vegeta]ie circa 6000 kg CO2.

5.2.2. Volumul de aer al solului. Volumul de aer din sol depinde de porozitatea solului (deci de textur\, structur\, afânare etc.), cât [i de umiditate. Apa [i aerul din sol sunt no]iuni antagoniste sub aspect cantitativ.

Aerul `n sol se g\se[te `n porii necapilari [i `n porii capilari neocupa]i cu ap\, astfel `ncât practic aerul lipse[te dintr-un sol saturat `n ap\.~n cazul unui sol uscat volumul de aer este reprezentat de porozitatea total\.

Sub aspectul diferen]ierii texturale, volumul de aer cre[te de la un sol argilos spre un sol nisipos. Diferen]ierea structural\ a solului face ca volumul de aer din sol s\ fie mai sc\zut `n cazul unor soluri nestructurate, slab structurate sau cu structur\ distrus\, decât `n cazul unor soluri cu structur\ bun\, bine dezvoltat\ (gr\un]oas\, glomerular\). De asemenea, volumul cu aer din sol cre[te de la solurile `ndesate, compactate spre solurile afânate. ~n cazul solurilor cu acelea[i condi]ii sub aspectul texturii, structurii, afân\rii sau compact\rii, volumul cu aer depinde de umiditatea acestora. Apa din sol ocup\ un procent mai mare din pori `n cazul unui sol umed, determinând existen]a unui volum de aer mai sc\zut [i invers.

Oscila]iile procentuale largi, sub aspectul con]inutului de ap\ [i al volumului de aer `n sol, au dus la stabilirea unei situa]ii optime pentru caracterizarea unui sol sub aspectul volumului de aer.

Astfel a ap\rut no]iunea de "capacitate de aer a solului" sinonim\ "porozit\]ii de aera]ie" care indic\, c\ solul se afl\ `n condi]ii optime de umezire, respectiv la "capacitatea de câmp". Volumul de aer la aceast\ capacitate de câmp oscileaz\ `ntre 5,0 - 40,0 %, fiind mai mic la solurile cu textur\ fin\, nestructurate, compactate [i mai ridicat la solurile cu textur\ grosier\, structurate, afânate.

Raportul aer-ap\ `n sol (respectiv regimul aerohidric al solului) este luat `n considera]ie pentru aprecierea condi]iilor de cre[tere [i dezvoltare a plantelor de cultur\.

Raportul optim aer-ap\ `n sol se realizeaz\ când porozitatea total\ este de peste 50 %, fiind reprezentat `n propor]ii aproximativ egale de porozitatea capilar\ (de re]inere a apei) [i de porozitatea necapilar\ (de aera]ie). Acest raport optim se `ntâlne[te `n solurile cu structur\ glomerular\ stabil\, medie [i bine dezvoltat\, cu o textur\ mijlocie (lutoas\, luto-argiloas\), nediferen]iat\ pe profil, bine afânate. Extremele, respectiv textura argiloas\, lipsa de structur\, compactarea sau textura nisipoas\, structura monogranular\, afânarea excesiv\ duc, `n primul caz, la crearea unor condi]ii de exces de ap\ [i aera]ie slab\, iar `n cel de al doilea caz la un deficit de umiditate [i o aera]ie intens\.

Page 59: Pedo Logie

Pedologie agricol\

59

Cerin]ele plantelor sub aspectul necesit\]ii optime de aer `n sol, sunt diferite: 10 % la varza, 12 % la trifoi ro[u, 20 % la lucern\, 26 % la grâu de toamn\, 31 % la porumb (BUNESCU V.I., 1980).

Condi]ii bune de cre[tere [i dezvoltare a plantelor de cultur\, sub aspectul volumului de aer, se realizeaz\ atunci când acesta reprezint\ 15 - 30 % din volumul total al solului.

5.2.3. Aera]ia solului. Aera]ia solului este un proces vital deoarece, prin aera]ie, sunt controlate, `n limite largi, concentra]iile `n sol a dou\ gaze care sus]in via]a: O2 [i CO2. Aceste gaze `mpreun\ cu apa, sunt primii participan]i `n cadrul a dou\ reac]ii biologice vitale.

1. Respira]ia tuturor celulelor vegetale [i animale. 2. Fotosinteza - proces `n urma c\ruia se formeaz\ zaharuri, fundamentul

realiz\rii hranei. Respira]ia implic\ oxidarea componentei organice. C6H2O6 + 6O2 –> 6CO2 + 6H2O zah\r Datorit\ fotosintezei, aceast\ reac]ie este reversibil\. CO2 [i H2O se

combin\ cu ajutorul plantelor verzi, formând zaharuri, eliberându-se O2 care este folosit de oameni, animale [i plante.

Aera]ia solului este o component\ de baz\ `n cadrul acestui sistem. Pentru ca respira]ia s\ aib\ loc, solul trebuie aprovizionat cu O2, `n timp ce CO2 va fi `nlocuit.

Datorit\ aera]iei, sub aspectul O2 [i CO2, exist\ un schimb `ntre sol [i atmosfer\. Ca urmare a difuziunii gazelor, concentra]ia mare de CO2 `n sol duce la difuziunea acestuia `n atmosfer\, `n timp ce O2 cu o concentra]ie mare `n atmosfer\, difuzeaz\ `n sol. ~n urma acestui proces are loc realizarea unui echilibru sub aspectul concentra]iei O2 [i CO2. Procesul de difuzie se desf\[oar\ lent, CO2 având o greutate specific\ mai mare ca a aerului (1,5 `n raport cu aerul).

Pentru realizarea unor condi]ii optime de cre[tere [i dezvoltare a plantelor pe adâncimea de 0 - 20 cm, primenirea solului cu aer `n `ntregime trebuie s\ aib\ loc `n circa 8 zile (Gr. OBREJANU, St. PUIU, 1972). Pe solurile cu condi]ii bune de aera]ie primenirea solului cu aer pe adâncimea de 0 - 20 cm are loc `n numai 24 ore.

Schimbul de gaze dintre sol [i atmosfer\ mai este condi]ionat [i de oscila]iile de temperatur\, varia]ia umidit\]ii solului, varia]ia presiunii atmosferice. Datorit\ cre[terilor de temperatur\, aerul din sol se dilat\ trecând par]ial `n aerul atmosferic. ~n urma sc\derii temperaturii, volumul de aer din sol scade, locul liber fiind luat de aerul proasp\t. Ca urmare a p\trunderii apei `n sol, mare parte din aerul solului trece `n atmosfer\. ~n urma evapor\rii apei, spa]iile necapilare sunt ocupate cu aer proasp\t.

Prin sc\derea presiunii atmosferice aerul solului trece `n aerul atmosferic, iar `n urma cre[terii presiunii atmosferice, spa]iile necapilare ale solului sunt umplute cu aer atmosferic de proasp\t.

Page 60: Pedo Logie

~n cazul unui sol bine aerat, schimbul de gaze este suficient de rapid pentru

a preveni deficitul de 02 sau toxicitatea excesului cu CO2.

5.3. Temperatura solului Temperatura solului este rezultatul intr\rilor [i pierderilor de energie

caloric\ din sol. Temperatura solului are influen]\ major\ asupra proceselor fizice, biologice [i chimice ce se desf\[oar\ `n sol. ~n solurile reci, reac]iile proceselor chimice [i biologice sunt reduse ca intensitate.

Descompunerea biologic\ este `ncetinit\, astfel `ncât rata de utilizare a unor nutrien]i, precum N, P, S [i Ca este diminuat\.

De asemenea, absorb]ia [i transportul apei [i a ionilor nutrien]i de c\tre plante sunt influen]ate nefavorabil de temperaturile sc\zute.

5.3.1. Surse de energie caloric\. Radia]iile solare reprezint\ principala surs\ de energie caloric\ pentru `nc\lzirea solurilor. Norii [i particulele de praf din atmosfer\ intercepteaz\ radia]iile solare [i absorb, `mpr\[tie sau reflect\ mare parte din energia caloric\. Numai aproximativ 35 - 40 % din energia caloric\ provenit\ din radia]ia solar\ contribuie la `nc\lzirea solului `n regiunile umede [i `nourate [i aproximativ 75 % `n zonele aride, lipsite de nori (per global, media este de 50 %).

Solul mai prime[te c\ldur\ [i din alte surse: procese exoterme (humificarea, hidratarea coloizilor, descompunerea resturilor organice), surse ce prezint\ o importan]\ secundar\.

5.3.2. C\ile de pierdere a energiei calorice. Cea mai mare parte din energia caloric\ este pierdut\ datorit\ difuziei radia]iilor calorice abscure din sol `n atmosfer\ (fig. 7.15.). O mic\ parte din energia solar\ primit\ de p\mânt contribuie la `nc\lzirea solurilor. Aceast\ energie este cheltuit\, `n primul rând la evaporarea apei de la suprafa]a solului [i a suprafe]ei frunzelor sau este radiat\ sau reflectat\ `napoi `n atmosfer\. Numai aproximativ 10 % este absorbit\ de sol [i poate fi folosit\ pentru `nc\lzirea acestuia. Chiar [i `n aceste condi]ii, aceast\ energie are o importan]\ major\ pentru buna desf\[urare a proceselor din sol [i pentru cre[terea plantelor pe sol.

Temperatura `n sol este influen]at\ de o serie de factori externi, cât [i de propriet\]ile termice ale solului.

5.3.3. Propriet\]ile termice ale solului. ~n leg\tur\ cu radia]ia solar\, exist\ [i al]i factori care influen]eaz\ suma net\ a energiei absorbite de soluri [i amintim aici propriet\]ile termice, dintre care influen]\ deosebit\ o au: capacitatea de absorb]ie a razelor solare, caacitatea caloric\, conductivitatea termic\, capacitatea exotermic\ [i endotermic\.

5.3.3.1. Capacitatea de absorb]ie a radia]iilor solare. Aceast\ proprietate termic\ depinde, `n principal, de culoarea solului.. Culoarea alb\ reflect\ un procent foarte mare din radia]ia caloric\, `n timp ce culoarea neagr\ absoarbe un procent ridicat din radia]ia caloric\. Astfel, solurile `nchise la culoare absorb pân\ la 80 % din radia]ia solar\, `nc\lzindu-se mult mai repede decât solurile deschise la culoare care absorb circa 30 % din radia]ia solar\. Umiditatea solului sau

Page 61: Pedo Logie

Pedologie agricol\

61

con]inutul `n ap\ influen]eaz\, de asemenea, capacitatea de absorb]ie a radia]iilor solare., ~ntre cele dou\ no]iuni exist\ o rela]ie invers\, respectiv, la o umiditate sc\zut\ capacitatea de absorb]ie este mai mare, comparativ cu o umiditate puternic\ la care capacitatea de absorb]ie este mic\. Vegeta]ia solului, gradul de acoperire a solului cu vegeta]ie, influen]eaz\, de asemenea, capacitatea de absorb]ie a radia]iilor solare, aceasta fiind mai sc\zut\ `n cazul unui sol acoperit de vegeta]ie [i mai mare `n cazul solului neacoperit.

Unghiul sub care radia]iile solare ajung la suprafa]a solului influen]eaz\ temperatura acestuia. ~n cazul `n care radia]ia solar\ este perpendicular\ pe suprafa]a solului [i energia caloric\ absorbit\, respectiv temperatura solului cre[te.

Valoarea ALBEDO-ului, respectiv procentul din energia caloric\ ajuns\ la suprafa]a solului [i care nu p\trunde `n sol, influen]eaz\, de asemenea, temperatura aerului din sol. ~n func]ie de condi]ii, valorile abledoului oscileaz\ `n limite largi. Cu cât valorile albedoului sunt mai mici, cu atât solul se `nc\lze[te mai mult. ~n prezen]a unui strat de z\pad\, valorile albedoului sunt de 70 - 80 %, la solurile `nchise la culoare 20 %, `n timp ce pentru solurile deschise la culoare, aceste valori pot ajunge la circa 70 %. Solurile cultivate au un albedo de 10 - 12 %, `n timp ce, solurile acoperite cu vegeta]ie ierboas\ sau lemnoas\, albedoul ajunge la circa 50 %.

Sc\derea temperaturii solurilor prin difuzia radia]iilor obscure din sol `n atmosfer\ este, de asemenea, influen]at\ de factorii care determin\ capacitatea de absorb]ie. Astfel, solurile `nchise la culoare se r\cesc mai `ncet decât cele deschise, solurile acoperite de vegeta]ie prezint\ o sc\dere a temperaturii mai mic\ decât cele neacoperite [i, de asemenea, solurile mai umede prezint\ o sc\dere a temperaturii mai redus\ decât solurile uscate.

5.3.3.2. C\ldura specific\. Solul uscat se `nc\lze[te mai u[or decât solul umed [i aceasta deoarece necesarul cu energie pentru ridicarea temperaturii apei cu 10 C este mai mare decât necesarul de energie utilizat pentru c\ldura specific\ este exprimat\ pe unitate (mas\) de exemplu, `n calorii pe gram (cal/g). C\ldura specific\ a apei pure este de circa 1,00 cal/g sau 1000 cal/kg (4,18 J/g) iar a unui sol uscat de circa 0,2 cal/g (0,8 J/g).

5.3.3.3. Capacitatea caloric\ a solului. Capacitatea caloric\ sau capacitatea pentru c\ldur\ a solului reprezint\ c\ldura specific\ a unui sol raportat\ la unitatea de volum (cal/cm3).

Capacitatea caloric\ a unui sol depinde de natura constituien]ilor lui, fiind o rezultant\ a c\ldurii specifice a acestora. Principalii constituien]i ai solului prezint\ urm\toarele valori ale capacit\]ii calorice: nisipul 0,51 cal/cm3; argila 0,55 cal/cm3; CaCO3 0,55 cal/cm3; humusul 0,58 cal/cm3; apa 1,0 cal/cm3; aerul 0,24 cal/cm3. Cu cât procentul constituien]ilor solului, ce au capacitate caloric\ mare este mai ridicat, cu atât solul se va `nc\lzi mai pu]in [i mai lent. De aceea un sol argilos, `n condi]ii de umiditate ridicat\, se va `nc\lzi mai pu]in [i mai lent, decât un sol nisipos, ce s-a format [i evolueaz\ `ntr-un climat uscat.

5.3.3.4. Conductivitatea termic\. Conductivitatea termic\ a solului este influen]at\ de procentul cu care particip\ la definirea sa principalii constituien]i.

Page 62: Pedo Logie

Conductivitatea termic\ a unui sol este destul de neuniform\ datorit\ faptului c\ solul este un sistem eterogen. Ea rezultând `n principal din conductivitatea termic\ a fazei solide (0,004), a fazei lichide (0,001) [i a fazei gazoase (0,00005).

Sub aspectul valorilor conductivit\]ii termice, men]ion\m urm\toarele valori: nisipul 0,0093 (cal/cm.sec0 C), apa 0,00136 (cal/cm.sec0 C) [i aerul 0,00057 (cal/cm.sec0 C), astfel `ncât , cu cât propor]ia componentelor cu conductivitate mai mare este mai ridicat\ cu atât solul se `nc\lze[te mai mult [i pe o adâncime mai mare.

5.3.3.5. Capacitatea exotermic\ [i endotermic\ a solului. Temperatura solului este influen]at\ [i prin frecven]a [i intensiatea proceselor exo [i endotermice ce au loc `n sol. Ca procese exotermice men]ion\m: descompunerea resturilor organice, humificarea, hidratarea coloizilor, condensarea vaporilor de ap\. Astfel, la formarea unui gram de humus se degaj\ 5 calorii, o hidratare a unui kg de humus - 20 calorii, iar a unui kg de argil\ 3 - 5 calorii ({T. PUIU, 1980). Ca procese endotermice men]ion\m evapora]ia [i topirea ghe]ii. La transformarea unui gram de ap\ `n vapori la t0 = 100 C se consum\ aproximativ 600 calorii.

Ansamblul fenomenelor de `nc\lzire [i de r\cire a solului a solului sunt cunoscute sub denumirea de regim termic al solului. Oscila]ia `n timp a acestuia determin\ un regim termic diurn, lunar, sezonier, anual [i multianual.

Regimul termic ac]ioneaz\ asupra proceselor fizice, chimice [i biologice din sol, influen]ând formarea [i evolu]ia solurilor [i, totodat\, condi]iile de cre[tere [i dezvoltare a plantelor.

Bilan]ul termic la suprafa]a solului se exprim\ prin urm\toarea rela]ie: (N. OANEA, GH. ROGOBETE, 1977):

Q = (S' + D) - R - Eef ± P ± L.E. ± V Q = cantitatea de c\ldur\ efectiv primit\ sau pierdut\ `n unitatea de timp de

c\tre stratul de la suprafa]a solului; S' + D = fluxul de radia]ie solar\ (direct\ sau difuz\), ajuns\ `n sol; R = radia]ia reflectat\; P = c\ldura migrat\ `n adâncimea solului `n timpul zilei sau spre suprafa]a

acestuia `n timpul nop]ii; L.E. - consumul de c\ldur\ pentru evaporarea apei `n sol (L) [i c\ldura de

condensare a vaporilor de ap\ `n sol (E); V = schimbul de c\ldur\ dintre sol [i atmosfer\. Valorile pozitive ale bilan]ului termic eviden]iaz\ o `nc\lzire a solului iar `n

cazul unui bilan] termic negativ o r\cire a acestuia. Regimul termic al solului este influen]at de regimul termic al aerului

atmosferic. Regimul termic al solului poate fi modificat prin diferite lucr\ri agrotehnice [i hidroameliorative. Astfel, prin aplicarea gunoiului de grajd, apelor de iriga]ie cu temperatur\ mai mare decât temperatura solului, a paielor tocate are loc o `nc\lzire a solului.

Page 63: Pedo Logie

Pedologie agricol\

63

CAPITOLUL VI COMPLEXUL COLOIDAL {I SOLU}IA SOLULUI

6. 1. Complexul coloidal al solului

Coloizii solului care alc\tuiesc complexul coloidal, organo-mineral sau argilo-humic sunt grupa]i in 3 categorii: .coloizi minerali (argil\, hidroxizi fier-aluminiu-mangan, silice coloidal\, [.a.) .coloizi organici (acizi humici, hidra]i de carbon, proteine) .coloizi organo-minerali (compu[i ai acizilor humici cu cationi bazici, cu

hidroxizi de fier sau cu argil\) ~n Pedologie limita de separa]ie `ntre frac]iunea grosier\ [i cea coloid - dispers\ a fost extins\ de la 0,2 (0,1) microni la 2 microni `ntrucât particulele cu diametrul cuprins `ntre 0,2 (0,1) [i 2 microni manifest\ propriet\]i coloidale.

Forma particulelor coloidale este divers\: sferoidal\ (acizi humici), liniar\ (poliuronoide) [i sub form\ de foi]e [i bastona[e (minerale argiloase). Coloizii solului posed\ sarcina electric\ fie pozitiv\ fie negativ\, au o capacitate mare de adsorb]ia apei [i a cationilor [i o capacitate mare de gonflare [i contrac]ie Principalele propriet\]i ce ilustreaz\ interac]iunea dintre particulele coloidale [i al]i constituien]i ai solului sunt: schimbul de cationi, coagularea, dispersia, gonflarea [i contrac]ia, propriet\]i a c\ror manifestare depinde atât de con]inutul `n coloizi al solului cât [i de alc\tuirea micelelor coloidale. 6.1.1. Alc\tuirea micelei coloidale Micelele coloidale sunt particule dispersate ale sistemului coloidal `n solu]ia solului (solu]ie intermicelar\). Micela coloidal\ este alc\tuit\ dintr-un nucleu `nconjurat de mai multe straturi de ioni (fig. 6.1.). Nucleul poate fi alc\tuit fie dintr-o molecul\ (la substan]ele macromoleculare) fie dintr-un agregat de molecule (la substan]ele coloidale cu molecule mici) fie dintr-un fragment al re]elei cristaline (la mineralele care se m\run]esc pân\ la particule coloidale). Nucleul coloidal prezint\ o suprafa]\ activ\ `n care se manifest\ diferite for]e de atrac]ie: for]e “Van der Waals”, for]e de cristalizare (care men]in edificiul cristalin), for]e electrostatice, etc. Stratul de ioni disocia]i care `nconjoar\ nucleul, numit “strat ionogen” sau “dublu strat Helmholz” se compune din: a)stratul intern (determinant de poten]ial) [i b) stratul extern (ioni adsorbi]i compensatori sau contraioni). Contraionii, situa]i `n contact cu stratul de ioni determinan]i de poten]ial, alc\tuiesc stratul imobil numit [i “stratul dens de ioni” ; exterior stratului dens de ioni se g\se[te “stratul difuz de ioni” , ioni lega]i mai slab. Particula coloidal\ - granula coloidal\ [i stratul de ioni compensatori - `nf\]i[eaz\ `n miniatur\ globul terestru: ca [i la acesta, nucleul micelei coloidale sufer\ foarte pu]ine transform\ri `n compara]ie cu suprafa]a `nconjur\toare care se g\se[te `n permanen]\ [i profund\ transformare. Pe lâng\ aceast\ similitudine, se

Page 64: Pedo Logie

mai adaug\ [i aceea c\ granula coloidal\ exercit\ o for]\ de atrac]ie asupra ionilor asemeni for]ei de atrac]ie a p\mântului. Stratul intern de ioni din alc\tuirea dublului strat Helmholz – este format din ioni puternic re]inu]i de nucleu ce provin din desfacerea moleculelor re]inute la suprafa]a nucleului. Acest strat de ioni denumit [i “strat determinant de poten]ial “determin\ sarcina electric\ a coloidului `n mediul de dispersie: ionii negativi dau caracter electronegativ coloidului, iar ionii pozitivi dau caracter electropozitiv. Granula coloidal\ define[te acea component\ a micelei coloidale alc\tuit\ din nucleu [i stratul intern de ioni, (strat determinat de poten]ial). Granula coloidal\ atrage ionii cu sarcini electrice contrare [i respinge ionii `nc\rca]i cu acela[i poten]ial electric. ~n ceea ce prive[te for]a de atrac]ie, granula coloidal\ se deosebe[te de nucleul micelei coloidale prin aceea c\ nu manifest\ for]e cristalizate sau “Van der Waals”, având for]e de atrac]ie mult mai slabe (for]e electrostatice). Stratul extern de ioni este format din ioni de semn contrar celor din stratul intern (contraioni) determinând compensarea (neutralizarea) sarcinii acestora, de aceea mai poart\ denumirea de “strat de ioni compensatori”. Contraionii situa]i `n contact cu stratul de ioni determina]i de poten]ial alc\tuiesc “stratul imobil” (stratul dens de ioni), iar contraionii din stratul al doilea alc\tuiesc “stratul difuz” cu ionii slab lega]i, mobili, u[or schimbabili.

Page 65: Pedo Logie

Pedologie agricol\

65

Page 66: Pedo Logie

Pentru cercet\rile din Pedologie stratul difuz prezint\ cea mai mare `nsemn\tate deoarece ionii din acest strat sunt mobili, se identific\ cu solu]ia intermicelar\ pe m\sur\ ce se dep\rteaz\ de stratul dens [i pot fi `nlocui]i de al]i ioni de acela[i semn. Coloizii se deosebesc de molecule prin faptul c\ nucleul coloizilor nu particip\ la reac]iile tipice. Reac]iile chimice dintre molecule, atomi [i ioni sunt `nso]ite de schimb\ri `n edificiul substan]elor ce au intrat `n reac]ie. Ac]iunea atomilor [i a ionilor este diferit\ fa]\ de reac]iile de suprafa]\ ale coloizilor: aici moleculele [i ionii componen]i nu sufer\ modific\ri exceptând ionii superficiali care pot fi schimba]i. ~n reac]iile chimice substan]a se schimb\, iar la coloizi se schimb\ numai compozi]ia stratului superficial.

6.1.2. Caracterizare [i descrierea unor micele coloidale Micela coloidal\ de argil\ are nucleul format dintr-un fragment al re]elei

cristaline al mineralului argilos. Ansamblul sarcinilor electrice ale mineralelor argiloase este alc\tuit din dou\ grupe de sarcini:a) sarcina permanent\ sau structural\ [i b) sarcina variabil\ sau depebdent\ de pH. a) sarcina permanent\ sau structural\ este constituit\ din sarcinile negative ale unor ioni afla]i `n straturile tetraedrice [i octaedice care au valen]\ inferioar\ ionilor care au fost `nlocui]i. b) sarcina variabil\ sau dependent\ de pH este constituit\ din sarcinile care rezult\ `n urma disocierii ionilor H+ din grupele “OH” sau “OH2” situate `n zonele marginale sau pe suprafe]ele de ruptur\ ale cristalelor. La mineralele argiloase trimorfice (2:1), ionii compensatori (contraionii) localiza]i `n spa]iul interlamelar, neutralizeaz\ sarcina permanent\ a mineralului. Ace[ti ioni pot fi u[or schimbabili (`n montmorilonit); par]ial schimbabili (`n vermiculit) [i foarte greu schimbabili (`n illit). Tipul de leg\tur\ [i energia de leg\tur\ din spa]iul interlamelar influen]eaz\ propriet\]ile fizice a mineralelor argiloase cum ar fi: duritatea, clivajul, rezisten]a la alterare, gradul de contrac]ie, gonflarea, schimbul ionic, adsorb]ia apei [i a moleculelor de material organic. Sarcina dependent\ de pH reprezint\ 1% din suprafa]a total\ a micelei (Dial [i Hendriks cita]i de C. Cr\ciun, 2000). La mineralele argiloase dimorfice (caolinit) datorit\ ponderii mari a suprafe]elor marginale, o mare parte a sarcinii negative este atribuit\ “disocierii amfoterice”fapt ce determin\ cre[terea sarcinii variabile – dependente de pH [i a capacit\]ii de adsorb]ie a anionilor. Mineralele argiloase de tip caolinit (dimorfice) prezint\ o capacitate mai mare de a adsorbi anioni decât mineralele trimorfice datorit\ unui surplus de sarcin\ pozitiv\ ce se creaz\ `n zonele marginale prin ruperea leg\turilor re]elei. Acest fapt este ilustrat de valorile raportului, schimb cationic/schimb anionic: 0,5 la coolinit, 2,3 la illit, 6,7 la montmorilonit (Shoen, 1953 citat de C. Cr\ciun, 2000). Intensitatea fix\rii cationilor de c\tre coloizii solului este influen]at\ de valen]a ionilor compensatori [i de gradul de hidratare; viteza de coagulare a particulelor cre[te odat\ cu mic[orarea gradului de hidratare [i cre[terea valen]ei ionilor din stratul difuz al micelei coloidale.

Page 67: Pedo Logie

Pedologie agricol\

67

Micela coloidal\ de humus are dimensiuni mici (diametrul de 80-100), form\ sferic\ [i structur\ amorf\. Nucleul acestei micele este constituit dintr-o macromolecul\ sau mai multe molecule de acid humic.Stratul de ioni determina]i de poten]ial este reprezentat de ionii negativi (COO- - ,OH-) rezulta]i în urma disocieilor grup\rilor acide carboxilice (COOH) [i hidroxil fenolice (C6H5-OH). Stratul ionilor compensatori de sarcin\ se compune din cationii acizi H+ ,Al3+ - predominan]i `n coloizii de humus ai solurilor acide din zona forestier\ [i din cationii bazici Ca2+,Mg2+,Na+,K,NH4+-dominan]i in solurile formate sub influen]a vegea]iei de step\ sau silvostep\.

Coloizii de acizi humici posed\ atât sarcini electrice negative – provenite din disocierea grup\rilor carboxil(-COOH) cu caracter acid – cât [i sarcini electrice pozitive care provin de la grup\ri aminice (-NH2) care imprim\ acizilor humici caracter bazic.

~n condi]iile unei reac]ii neutre sau alcaline a solu]iei solului, sarcina electric\ negativ\ a coloizilor de acid humic este mai mare deoarece -`n aceste condi]ii- nm\rul grup\rilor “-COOH” care disociaz\ este mai mare decât `n mediul acid:la pH =4,5 disociaz\ o singur\ grupare “-COOH”; la pH = 7 disociaz\ dou\ grup\ri “- COOH”; la pH= 9 disociaz\ trei grup\ri “-COOH”; la pH > 11 disociaz\ mai mult de trei grup\ri “-COOH”.

~ntrucât “punctul izoelectric” (punctul `n care num\rul sarcinilor electrice pozitive este egal cu cel al sarcinilor electrice negative) este la pH 2,6 ÷ 2,8 ,majoritatea coloizilor organici sunt electronegativi [i manifest\ `nsu[irea de adsorb]ie a cationilor (Gh. Lixandru, 1990). Capacitatea de schimb cationic a humusului este mai mare `n condi]iile unei reac]ii alcaline (T=150 ÷300 me /100 g sol) deoarece [i sarcina negativ\ a coloizilor de humus este mai mare. 6.1.3. Indicatori folosi]i la caractetrizeaz\ propriet\]ilor de schimb ionic

Capacitatea de schimb cationic este dat\ de con]inutul de cationi pe care `l poate adsorbi un sol cu pH 7 (sau 8,2 – func]ie de metoda de determinare) [i se exprim\ `n “miliechivalen]i/100 g sol uscat” sau `n “centimoli/kg sol uscat” Cationii schimbabili sunt reprezenta]i de ioni cu sarcin\ electric\ pozitiv\ (Ca2+, Mg2+, Na+, K+, NH4

+, Al3+) re]inu]i la suprafa]a complexului adsorbtiv, cu sarcina electric\ negativ\ [i capabili de a fi schimba]i cu al]i cationi afla]i `n solu]ia solului. Complexul adsorbtiv cuprinde constituien]ii solului cu suprafa]a activ\, capabili de a provoca [i `ntre]ine procesul de adsorb]ie. Prin adsorb]ie se `n]elege aderarea, re]inerea, fixarea [i acumularea unor componente dintr-un amestec de gaze sau a substan]elor dizolvate dintr-o solu]ie, pe suprafa]a particulelor minerale `n concentra]ii mai mare decât `n aerul sau solu]ia solului. Procesul de adsorb]ie ce se observ\ `n sol este cunoscut de mult\ vreme. Datorit\ adsorb]iei moleculelor ionice a substan]elor aflate `n solu]ie [i re]inerii `n sol a particulelor aflate `n suspensie, apa din izvoare apare `ntotdeauna curat\ (limpede).

Page 68: Pedo Logie

Adsorb]ia cationic\ a fost pus\ `n eviden]\ `n secolul al XIX-lea de c\tre Thomas Way care a amestecat o prob\ de sol cu o cantitate de sulfat de amoniu - (NH4)2 SO4) .~n urma percol\rii (sp\l\rii) solului cu ap\ cu scopul `ndep\rt\rii (NH4)2 SO4, a constatat c\ ionul amoniu nu poate fi complet `ndep\rtat deoarece este re]inut `n sol iar `n “filtrat” al\turi de NH4

+ apar [i cationi de Ca2+, Mg2+, Na+, K+. Prin tratarea probei de sol saturate `n cationi NH4

+ cu o solu]ie de KCl se constat\ c\ `n filtratul ob]inut sunt prezen]i atât cationi de K+, afla]i `n exces cât [i cationii NH4

+. ~n urma determin\rii con]inutului total de K+ [i NH4+ (me) se poate observa c\ aceasta este egal cu con]inutul de K+ (“me”) aflat ini]ial `n solu]ia folosit\ la tratarea solului. Tratarea probei de sol saturate `n ioni de K+ cu o solu]ie de CaCl2 are ca efect `nlocuirea cationilor de K+ cu cei de Ca+. ~n filtratul ob]inut, con]inutul total al cationilor de Ca2+ [i K+ exprimat `n “me” este egal cu con]inutul ini]ial al cationilor de Ca2+ aflat `n solu]ie. Procesul de schimb cationic este un proces simplu de adsorb]ie [i de re]inere fizico-chimic\, o reac]ie de suprafa]\ [i se desf\[oar\ dup\ anumite legit\]i. - Adsorb]ia cationic\ este polar\: concentra]ia solu]iei `n anioni r\mâne aceia[i [i dup\ procesul de schimb (N. Cernescu 1973). - Adsorb]ia cationilor are un caracter reversibil: cationii re]inu]i `n stratul difuz al micelei coloidale pot fi `nlocui]i cu al]i cationi. - Schimbul de cationi se produce `n propor]ii echivalente: un cation bivalent (Ca2+) din stratul difuz este `nlocuit de un alt cation bivalent (Mg2+) sau de doi cationi monovalen]i (2 NH4

+). - Cantitatea de cationi adsorbi]i este determinat\ de concentra]ia (activitatea) cationilor din solu]ie [i nu de concentra]ia s\rurilor: adsorb]ia sodiului la coloizii solului salinizat cre[te odat\ cu concentra]ia cationilor de Na+ `n timp ce adsorb]ia altor cationi prezen]i `n solu]ia solului scade. - For]a de re]inere a cationilor este cu atât mai mare cu cât gradul lor de hidratare este mai redus. Hidrogenul se abate de la aceast\ regul\ deoarece, neputând exista `n stare liber\, formeaz\ ionul “hidroniu” (H3O

+) cu diametrul mult mai mic comparativ cu al]i cationi [i din acest motiv este puternic re]inut (Gh. Lixandru, 1990). - Capacitatea de schimb cationic cre[te odat\ cu raportul SiO2/Al2O3 pân\ la valoarea 9 pentru ca apoi s\ scad\ devenind ne`nsemnat\ la gelul de acid salcilic (N Cernescu, 1963) - Schimbul de cationi este determinat de energia de re]inere a cationilor: la micela coloidal\, cu excep]ia ionilor de NH4

+ [i H+energia de re]inere cre[te odat\ cu masa atomic\ [i valen]a cationilor (Na+ < NH4

+ < K+; Mg2+<Ca2+; Al3+<Fe3+) Valoarea capacit\]ii de schimb cationic este cuprins\ `ntre 10 [i 200 me/100 g sol uscat func]ie de con]inutul [i natura mineralelor argiloase [i a sbstan]elor humice. Capacitatea de schimb cationic efectiv\ este determinat\ de sarcina permanent\ a mineralelor argiloase. Determinarea valorii capacit\]ii de schimb

Page 69: Pedo Logie

Pedologie agricol\

69

poten]iale (Tp) [i a celei efective (Te) se face prin calcul `nsumând con]inutul cationilor bazici [i al cationilor acizi.

Tp = SB8,3 + SH; Te = SB7+ Ah - SB 8,3 [i SB7 reprezint\ suma cationilor bazici schimbabili determina]i cu solu]ii la pH = 8,3 [i, respectiv la pH = 7 SH [i Ah reprezint\ aciditatea de schimb total\ [i aciditatea hidrolitic\ determinat\ la pH = 8,3 [i, respectiv, la pH = 7. Suma bazelor schimbabile (“SB”) este un indicator de baz\ al propriet\]ilor chimice ale solului. Valoarea acestui indicator este dat\ de suma cationilor schimbabili ai elementelor alcaline (K+, Na+),alcalino-p\mântoase (Ca2+,Mg2+) [i de amoniu (NH4

+) re]inu]i `n forme schimbabile de complexul adsorbtiv al solului. Ea se exprim\ `n miliechivalen]i (me) la 100 grame sol uscat. Cationii de Na+, K+, Ca2+, Mg2+[i NH4

+ se numesc cationi bazici deoarece hidroxizii acestora imprim\ solu]iilor o reac]ie alcalin\. Cationii bazici, afla]i `n forme schimbabile , devin accesibili pentru plante atunci când trec `n solu]ia solului, datorit\ schimbului de cationi din aceasta [i cei din stratul difuz al micelelor coloidale. Accesibilitatea pentru plante a unui anumit cation este mai bine exprimat\ de “nivelul de satura]ie al complexului adsorbtiv al solului” `n acel cation decât de “con]inutul absolut”al acestuia. Complexul “adsorbtiv” al solurilor de step\ ( soluri b\lane, cernoziomuri, soluri halomorfe, soluri formate pe calcare [i marne) este saturat `n cationi bazici. Prezen]a sodiului schimbabil `n complexul adsorbtiv `n propor]ie mai mare de 5 % `n solurile alcalizate [i de peste 15% `n solurile alcalice imprim\ acestora `nsu[iri chimice [i fizice nefavorabile pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. ~n solurile cu exces de umiditate, azotul mineralizat din materia organic\ r\mâne `n stare redus\ (NH4

+) [i poate fi adsorbit de complexul coloidal al solului `n propor]ie de 1-8% `n stratul arabil, propor]ie ce cre[te la adâncimi mai mari, unde con]inutul de argil\ este mai ridicat, determinând m\rimea capacit\]ii de schimb de cationi. ~n solurile din România - `n marea lor majoritate – con]inutul de cationi bazici schimbabili are valori ce se `ncadreaz\ `n intervalul 1-50 me/100g sol uscat, valorile cele mai mari `nregistrându-se la solurile cu un con]inut ridicat de humus [i de minerale argiloase de tip montmorilonit, illit, beydelit Cunoa[terea valorii “SB” serve[te la calculul “capacit\]ii de schimb cationic”, a “gradului de satura]ie `n baze” precum [i la aprecierea “fertilit\]ii solului”. Astfel, valorile “SB” mai mari de 25 me/100 g sol uscat indic\ o fertilitate ridicat\ iar cele mai mici de 3 me/100 g sol uscat indic\ o fertilitate foarte sc\zut\. Aciditatea poten]ial\ este un parametru dat de cantitatea de ioni de H+ [i Al3+ afla]i `n stare adsorbit\ de complexul coloidal [i care intr\ `n solu]ia solului numai `n urma procesului de schimb cationic. Aciditatea poten]ial\ apare ca o “rezerv\” pus\ `n eviden]\ prin schimb cationic cu solu]ia unei s\ruri [i reprezint\ “factorul de capacitate” ce caracterizeaz\ reac]ia solului. Acest parametru poate fi exprimat – func]ie de sarea folosit\ la extrac]ia ionilor acizi din complexul

Page 70: Pedo Logie

adsorbtiv – fie prin “aciditatea de schimb” (sau “efectiv\”), fie prin “aciditate hidrolitic\ (Ah), fie prin “aciditatea de schimb total\ (SH). Aciditatea de schimb sau “efectiv\” se eviden]iaz\ prin tratarea solului cu solu]ia unei s\ruri neutre (KCl) când – pe lâng\ ionii de H+ - trec `n solu]ie [i ionii de Al3+ care genereaz\ aciditate `n solurile luvice. Aciditatea hidrolitic\ (Ah) este component\ a “acidit\]ii de schimb totale” (SH) [i se eviden]iaz\ prin hidroliza (desfacerea cu ajutorul apei) a acetatului de sodiu sau a acetatului de potasiu. Cationii acizi H+,Al3+ se extrag din sol cu o solu]ie ce hidrolizeaz\ alcalin (CH3 COONa, CH3 COOK) iar valoarea acestora este determinat\ titrimetric pân\ la nivelul pH=7 (exprimarea se face `n me/100 g sol uscat). Valorile “acidit\]ii hidrolitice “ sunt folosite `n practic\ pentru aprecierea oportunit\]ii amend\rii solurilor acide, pentru stabilirea dozelor de amendamente [i pentru estimarea altor indici cum ar fi “indicele azot” (IN). Aciditatea de schimb total\ (SH) se reg\se[te `n cantitatea de H+ [i Al3+ re]inu]i de constituien]ii solizi ai solului. Determinarea valorii “SH” se realizeaz\ prin percol\ri repetate ale solului cu o solu]ie de acetat de potasiu (CH3 COOK) 1 n “tamponat\” la pH 8,3 [i se exprim\ `n me/100 g sol uscat sau `n cmol/kg sol uscat. Aciditatea de schimb total\ (SH) exprim\ rezerva de ioni acizi (H+ Al3+) din complexul adsorbtiv ce poate trece prin procesul de schimb cationic, `n solu]ia solului. Valorile ei sunt mai mari `n solurile din zonele umede formate pe roci acide [i sub influen]a vegeta]iei acidofile decât `n solurile din zonele mai secetoase [i calde formate pe roci bogate `n elemente bazice. Cunoa[terea valorilor acidit\]ii de schimb totale (SH) prezint\ o importan]\ deosebit\ pentru studiile de genez\, de clasificare [i de ameliorare a solurilor. Gradul de satura]ie al solului cu cationi bazici schimbabili (V%) ai complexului adsorbtiv al solului exprim\ “con]inutil relativ de cationi schimbabili ai elementelor alcaline (Na+,K+) [i alcalino-p\mânto[i (Ca2+, Mg2+) raportat la capacitatea de schimb cationic. Valoarea acestuia se calculeaz\ cu rela]ia:

VSH =TSB

.100 sau VSH=

SHSBSB+

.100

`n care: V – gradul de satura]ie `n cationi bazici (%), SB – suma cationilor bazici schimbabili (me/100 g sol), SH – aciditatea de schimb total\ (me/100 g sol), T – capacitatea de schimb cationic (me/100 g sol). Valorile gradului de satura]ie `n cationi bazici schimbabili (VSH) sunt folosite ca un element de baz\ pentru unele orizonturi ale profilului de sol. Astfel, orizontul “A molic” se distinge de orizontul “A umbric” prin valoarea VSH mai mare de 53% corelat\ cu alte `nsu[iri. De asemeni, pentru unele soluri , valoarea VSH este folosit\ la definirea subtipurilor “eutrice” [i “districe”. 6.1.4. Adsorb]ia anionic\ La suprafa]a micelelor coloidale apar sarcini electrice pozitive care adsorb anioni. Suma total\ a anionilor pe care `i poate adsorbi un sol define[te

Page 71: Pedo Logie

Pedologie agricol\

71

“capacitatea de schimb anionic” exprimat\ `n me/100 g sol” sau `n me/100 g argil\. ~ntrucât adsorb]ia unor anioni poate fi urmat\ [i de o fixare prin insolubilizare chimic\, `n loc de “capacitate de schimb anionic”, se recomand\ a se folosi no]iunea de “capacitate de adsorb]ie anionic\”. Sarcinile electrice pozitive care determin\ adsorb]ia anionilor apar cel mai frecvent la hidroxizii de fier [i de aluminiu, la allofane [i caolinit. ~n zonele cu clim\ temperat\ capacitatea de adsorb]ie anionic\ a solurilor are valori sc\zute (0,5÷2 me/100 g sol) `n func]ie de con]inutul de argil\ (illit [i montorilonit) [i de humus. Cantitatea de ioni adsorbi]i cre[te odat\ cu cre[terea acidit\]ii solului. ~n condi]iile unei reac]ii puternic acide (pH=4) con]inutul de amidon fosforic (PO4

3-)

[i sulfat (SO42-) cre[te de 3 ori [i respectiv de 10 ori fa]\ de condi]iile de reac]ie

neutr\ a solului (L\c\tu[u, 2000). Principalii anioni ai solului implica]i `n schimbul anionic sunt: PO4

3-, SO42-. NO3

-, Cl-, MoO42-, B(OH)4

[i anionii organici. T\ria leg\turilor dintre anioni [i complexul adsorbtiv depinde de valen]a anionilor [i gradul lor de hidratare `n urm\toarea ordine descresc\toare: PO4

3-, SO42-, NO3

-, Cl- (Cr\ciun, 2000). Anionii PO4

3- [i SO42- sunt adsorbi]i `n cantit\]i mai mari

decât anionii NO3- [i Cl- care se g\sesc predominant `n solu]ia solului.

O deosebit\ influen]\ pentru cresterea [i dezvoltarea plantelor o prezint\ re]inerea anionului acidului fosforic. Anionii fosfatici sunt adsorbi]i [i re]inu]i la suprafa]a micelelor cu sarcin\ electric\ pozitiv\ [i la suprafa]e micelelor cu sarcin\ elecric\ negativ\ prin intermediul unor cationi care au rolul de pun]i de leg\tur\ `ntre particulele coloidale [i anioni. Cea mai mare capacitate de fixare pentru fosfor o are gibbsitul [i goethitul (5 me/100 g ) urmate de illit, caolinit [i montmorilinit. Adsorb]ia anionilor pe suprafa]a coloizilor [i precipitarea unor compu[i fosfatici – Fe(PO4), Al (PO4) – constituie principalele c\i de sc\dere a mobilit\]ii anionilor fosfat [i sc\derea disponibilit\]ii pentru plante. For]ele de re]inere a anionului fosfat cresc `n timp simultan cu mic[orarea disponibilit\]ii acestuia pentru plante. 6.1.5. Importan]a sistemului coloidal [i a schimbului cationic Al\turi de procesele de fotosintez\ [i respira]ie, schimbul de ioni dintre particulele coloidale [i r\d\cinile plantelor este unul dintre cele mai importante procese. Ionii schimbabili (anioni [i cationi) se g\sesc `n stratul difuz al micelelor coloidale organitce sau minerale. Micelele coloidale din sol re]in la suprafa]a lor ioni esen]iali `n nutri]ia plantelor [i `i p\streaz\ `mpiedicând eliminarea acestora de c\tre curen]ii descenden]i ai apei care str\bat solul.Astfel, micelele coloidale din sol pot fi comparate cu “b\ncile moderne” deoarece ionii re]inu]i pot fi retra[i de la “b\ncile coloidale” [i adsorbi]i de c\tre r\d\cinile plantelor. Refacerea rezervei de elemente nutritive se realizeaz\ prin administrarea `ngr\[\mintelor organice sau /[i minerale [i a amendamentelor.

Page 72: Pedo Logie

Complexul coloidal al solului regleaz\ concentra]ia [i compozi]ia solu]iei solului prin schimbul de ioni care are loc `ntre cele dou\ componente ale acestuia. 6.2. Solu]ia solului Solu]ia solului denumit\ popular “mustul” sau “sucul” solului constituie o parte din “faza lichid\” a solului [i este alc\tuit\ din ap\ [i diferite substan]e minerale [i sau organice aflate `n stare de dispersie ionic\, molecular\ sau coloidal\. La formarea “solu]iei solului contribuie numai o parte din din “con]inutul total” de ap\ din sol. Astfel apa din de constituie apa aflat\ `n stare de vapori, apa de higroscopicitate, o parte din apa pelicular\ “nu particip\ la formarea solu]iei solului. No]iunea de “solu]ia solului” nu este sinonim\ cu no]iunea de faz\ lichid\ a solului” deoarece aceasta din urm\ `nglobeaz\ atât “solu]ia solului” cât [i rezerva de “ap\ moart\” (inaccdesibil\ plantelor). Apa provenit\ din precipita]ii, str\b\tând straturile atmosferice, dizolv\ o parte din substan]edin atmosfer\ cum ar fi: CO2, O2, N2, NO3, NO2, NH3, SO2, hidrogen sulfurat, clor. Dintre gazele care se dizolv\ `n apa precipita]iilor predominante sunt: CO2, O2 [i N2, raportul lor la temperatura de 20oC – fiind de 57:2,1 :1,0 (L\c\tu[u, 2000) Apa ajuns\ `n contact cu solul, `[i schimb\ compozi]ia chimic\ datorit\ numeroaselor procese de alterare [i mineralizare cum ar fi: dezvoltarea, disocierea, adsorb]ia, schimbul ionic, absorb]ia ionilor de c\tre plante, etc. Substan]ele solubile din sol sunt dezvoltate iar ionii rezulta]i `n urma disocierii pot reac]iona cu al]i compu[i sau pot fi transloca]i `n profilul solului. Capacitatea de dizolvare a apei se m\re[te odat\ cu cre[terea concentra]iei de CO2, gaz ce rezult\ `n urma transform\rilor suferite de materia organic\, prin activitatea microorganismelor. Solu]ia solului, venind `n contact cu coloizii din masa solului, favorizeaz\ schimbul de ioni afla]i `n solu]ie cu cei din stratul difuz al micelelor coloidale. Modificarea continu\ a compozi]iei solu]iei solului este influen]at\ atât de natura substan]elor dizolvate `n apa din precipita]ii cât [i de ansamblul transform\rilor fizice, chimice [i biologice pe care le sufer\ constituien]ii solului. Compozi]ia solu]iei solului este, a[adar, “rezultant\ a `ntregii dinamici a `nsu[irilor solului”. ~n dinamica valorii concentra]iei solu]iei solului, pe parcursul unui an se disting dou\ etape: 1) etapa de acumulare a s\rurilor, delimitat\ `n timp de `nceputul prim\verii pân\ la sfâr[itul verii, când, datorit\ evapotranspira]iei intense, circula]ia solu]iei solului poate atinge pragul de satura]ie (400 mg/l [i 2) etapa de diluare a solu]iei solului delimitat\ `n timp de la `nceputul toamnei pân\ la sfâr[itul iernii când, datorit\ unor valori superioare ale “capacit\]ii de câmp” are loc o levigare a s\rurilor solubile “[i implicit, o mic[orare a concentra]iei solu]iei solului . Dar compozi]ia [i concentra]ia solu]iei solului prezint\ [i o varietate diurn\ determinat\ de oscila]iile zilnice `n sol ale CO2: ~n aceste condi]ii valorile maxome ale concentra]iei solu]iei solului `n ioni de Ca2+ se `nregistreaz\ `n timpul

Page 73: Pedo Logie

Pedologie agricol\

73

nop]ii; acest fenomen se explic\ prin aceea c\ dizolvarea carbona]ilor alcalino-p\mânto[i (CaCO3 [i MgCO3) precum [i substituirea ionilor Ca2

+ din complexul adsorbtiv se desf\[oar\ cu intensitate mai mare noaptea decât `n timpul zilei. Se poate conchide c\, dac\ masa solid\ a solului este suportul pentru plante - `n care acestea `[i ancoreaz\ r\d\cinile solu]ia solului este mediul din care plantele – prin r\d\cini `[i asugur\ alimentarea cu ap\ [i substan]e nutritive. Solu]ia soluluiare o compozi]ie complex\. toate elementele minerale ce se reg\sesc `n cenu[a masei vegetale `[i au originea `n solu]ia solului. ~n solu]ia solului se `ntâlnesc combina]ii minerale, combina]ii organice [i combina]ii organo-minerale. Combina]iile minerale sunt reprezentate de s\rurile acizilor minerali (nitra]i, nitri]i, bicarbona]i, carbona]i, cloruri, sulfa]i, fosfa]i de Ca, Mg, Na, K, NH4, etc.) [i de diferi]i acizi de Fe, Al, Mn. Combina]iile organo-minerale , cu diferite grade de solubilitate, se formeaz\ prin combinarea acizilor humici cu alte tipuri de acizi organici cu ioni bazici, reprezenta]u de Ca2+ ,Mg2+, Na+, K+, NH4, etc.

6.2.1. Reac]ia solului Reac]ia solului este definit\ de concentra]ia sau activitatea ionilor de

hidrogen din solu]ia solului [i se exprim\ `n mod curent prin valori pH. Aceast\ `nsu[ire se manifest\ prin capacitatea de disociere a ionilor de hidrogen (H+) [i de hidroxil (OH-) din sol, atunci când solul vine `n contact cu apa sau cu solu]iile saline diluate(acestea permit disocierea ionilor de H+) .

~n solul uscat se manifest\ numai aciditatea poten]ial\ (nu [i cea actual\) deoarece ionii de hidrogen disocia]i sunt redsorbi]i la suprafa]a particulelor iar s\rurile ce hidrolizeaz\ acid precipit\.

Concentra]ia activ\ a ionilor de hidrogen reprezint\ “factorul de intensitate” al reac]iei solului [i poate fi exprimat\ prin indicatorul numeric”(pH)”.Valoarea indecelui pH se ob]ine prin cologaritmarea ionilor de H+ din solu]ia sau suspensia de sol :

pH = -lg (aH+)=clg (aH+) = - lg[H+]unde: aH+ - activitatea ionilor de hidrogen (moli/l sai g/l)

Tabel

Coresponden]a `ntre concentra]ia ionilor de H+ [i valoarea pH-ului.

[H+] g*l-1

pH -lg[H+ ]

[H+] g*l-1

pH -lg[H+]

[H+] g*l-1

pH -lg[H+]

[H+] g*l-1

pH -lg[H+]

1,6*10-5 4,8 1,6*106 5,8 1,6*10-7 6.8 1,6*10-8 7,8 10-5 5,0 10-6 6.0 10-7 7,0 10-8 8.0

6,3*10-6 5,2 6,3*10-7 6,2 6.3*10-8 7.2 6,3*10-9 8,2 4*10-6 5,4 4*10-7 6,4 40*10-8 7,4 40*10-9 8,4

2,5*10-6 5,6 2,5*10-7 6.6 2,5*10-8 7,6 2,5*10-9 8,6

Page 74: Pedo Logie

Cercet\rile sta]ionare pivind reac]ia solului au pus `n eviden]\ caracterul

dinamic al acestei `nsu[iri. M\rimea varia]iei periodice a pH-ului poate ajunge pân\ la o unitate, fiind mai `nsenmnat\ la solurile cu capacitate sc\zut\ de tamponare Modificarea reac]iei solului este determinat\ de evolu]ia genetic\ a tipului de sol, activitatea organismelor din sol, modificarea periodic\ a con]inutului de s\ruri solubile, m\surile ameliorative, tehnologiile de exploatare a terenului [i de cultivare a plantelor.

Reac]ia [i compozi]ia solu]iei solului sunt `nsu[iri dinamice [i au un caracter reversibil; timpul necesar pentru modificarea acestor propriet\]i, pentru a atinge starea de cvasiechilibru cu mediul, este de 10-1 - 100 ani.

Cationii schimbabili din stratul difuz al micelelor coloidale influen]eaz\ compozi]ia solu]iei de sol prin schimbul de ioni, schimb ce are loc `ntre ionii afla]i `n solu]ie [i cei din complex. Timpul necesar pentru modificarea m\rimii capacit\]ii de schimb cationic [i a acidit\]ii schimbabile pân\ la atingerea st\rii de gvasiechilibru cu mediul este cuprins\ `ntre 10o - 101 ani (N. Florea, 1994).

6.2.2. Capacitatea de tamponare a solului Capacitatea de tamponare pentru reac]ie a solului este proprietatea solului

de a se opune modific\rii valorii “pH” atunci când asupra sa se ac]ioneaz\ cu substan]e - bazice sau acide – care accept\ sau elibereaz\ protoni. Mecanismele chimice care genereaz\ `n[u[irea de tamponare pentru reac]ie constau `n asocierea – disocierea protonilor de pe acidoizi [i adsorb]ia cationilor bazici pe coloizi [i prin hidroliza s\rurilor

Capacitatea de tamponare (de amortizare) pentru reac]ie a solului este influen]at\ de compozi]ia granulometric\ a solului, compozi]ia mineralogic\ a particulelor de argil\, con]inutul [i compozi]ia humusului, capacitatea de schimb cationic, gradul de satura]ie `n baze precum [i de sistemele tampon reprezentate de complexul argilo-humic, ”carbonat de calciu – acid carbonic”, fosfat-acid fosforic”, “huma]i – acizi humici nesatura]i”, acid acetic – acetat de sodiu” etc.

Complexul adsorbtiv al solului saturat par]ial cu elemente bazice constituie unul dintre cele mai importante “sisteme tampon” ale solului; el se comport\ ca un acidoid (acizi insolubili reprezenta]i de coloizi capabili de a adsorbi cationi) sau ca un bazoid (substan]e cu caracter bazic slab capabile de a reac]iona cu cationii).

La ad\ugarea `n sol a unei cantit\]i de baze sau de acizi, complexul adsorbtiv se opune schimb\rii bru[te a reac]iei `n sens alcalin sau acid; `n aceast\ situa]ie are loc trecerea ionilor acizi (H+) din solu]ia solului `n complexul adsorbtiv [i/sau o neutralizare.a ionilor alcalini OH+ [i blocarea lor `n molecule de ap\ cu ajutorul ionilor de H+ `nlocui]i din complex de ionii alcalini de sodiu.

Solurile saturate cu baze `n propor]ie de 50% au cea mai mare capacitate de tamponare a reac]iei atât pentru acizi cât [i pentru baze.

Solurile la care complexul adsorbtiv este saturat cu cationi acizi prezint\ capacitate de tamponare mare pentru acizi iar cele la care complexul adsorbtiv este saturat `n ioni de H+ prezint\ capacitate de tamponare mare pentru baze.

La solurile cu un con]inut mic de humus [i argil\, complexul adsorbtiv – slab reprezentat – re]ine cantit\]i reduse de ioni bazici [i acizi.

Page 75: Pedo Logie

Pedologie agricol\

75

CAPITOLUL VII PROPROET|}I MORFOLOGICE

7.1. Culoarea solului

Culoarea solului este dat\ de totalitatea radia]iilor solare de diferite

frecven]e pe care le reflect\ solul. Ea este un efect al absorb]iei selective a razelor monocromatice din componentele luminii albe. Senza]ia de culoare ia na[tere ca urmare a ac]iunii radia]iilor electromagnetice asupra retinei. ~ntre principalele domenii de culoare a solului (alb, negru, ro[u, galben, verde, albastru) se stabilesc tranzi]ii printr-o multitudine de nuan]e.

Culoarea solului este expresia compozi]iei chimice [i mineralogice [i a distribu]iei particulelor minerale [i organice `n orizonturile profilului de sol; prin combinarea culorilor date de componentele respective, rezult\ numeroase culori caracteristice diferitelor orizonturi ale solului.

Astfel: silicea coloidal\ argil\, carbonatul de calciu [i s\rurile u[or solubile dau culori albe pân\ la cenu[iu; humusul d\ culoarea neagr\, brun - g\lbuie, brun – ro[cat\ sau ro[u-brun\; compu[ii fierului fin dispersa]i `n masa solului dau o culoare de ro[u, brun-ruginiu sau g\lbui - `n func]ie de con]inutul [i gradul de hidratare precum [i de raportul dintre diferi]i constituien]i (hematit, goethit, limonit, etc.);compu[ii fero[i, `n condi]ii de umiditate dau o culoare vine]ie, alb\struie, alb\strui – verzuie; fosfatul feros d\ culoarea alb\ `n mediul anaerob [i alb\struie `n contact cu aerul; sulfura de fier, `n orizonturile cu materie organic\ [i umezire excesiv\ d\ o culuare neagr\.

7.1.1. Aprecierea culorii solului ~n Pedolgie, de-a lungul timpului, aprecierea culorii solului pe teren s-a

f\cut pe baza observa]iillor directe, procedeu ce se mai utilizeaz\ [i ast\zi, cu toate inconvenientele pe care le implic\. Aceast\ modaliate de apreciere a culorii incumb\ o foarte mare doz\ de subiectivism.

Pentru `nl\turarea subiectivismului la aprecierea culorii solului, `n practic\ pedologic\ modern\ este utilizat “Sistemul Munsell”, sistem care folose[te un atlas cu 322 e[antioane de culori standardizate (Atlasul Munsell).

~n sistemul Munsell culoarea solului este definit\ prin parametri celor trei variabile: 1)Nuan]a, 2)Valoarea [i 3)Croma.

1)Nuan]a indic\ culoarea spectral\ dominant\ dat\ de lungime de und\ a luminii. Scara nuan]elor este alc\tuit\ din 10 elemente: 5 culori de baz\ (a[a zis, pure) [i cinci culori intermediare (a[a zis, combinate), toate notate cu litere.

Culorile de baz\: Culorile intermediare:

R=(red) ro[u YR = ro[u-galben Y=(yelow) galben GY = galben-verde G=(green) verde BG = verde-albastu B=(blue) albastru PB = albastru-violet

Page 76: Pedo Logie

P=(purple) violet RP = violet-ro[u Fiecare dintre cele 10 nuan]e (culori de baz\ [i culori intermediare) are câte

10 trepte notate cu cifre de la 1 la 10. Culoarea solului se `ncadreaz\ `ntr-un num\r limitat de nuan]e cuprinse

de regul\ `ntre 10 R [i 5 Y (10 R; 2,5 YR; 5 YR; 7,5 YR; 10 YR; 2,5 Y;5 Y) [i unele nuan]e specifice pentru orizonturile cu umezire excesiv\, gleice sau pseudogleice.

2) Valoarea exprim\ luminozitatea culorii [i este redat\ `n cifre (la soluri, de regul\, de la 2,5 la 8), de la culorile `ntunecate c\tre cele luminoase. Probele de sol cu valoarea 5 au culori cu luminozitate medie.

3) Croma exprim\ puritatea relativ\, intensitatea sau satura]ia culorii .Scara cromatic\ a Sistemului Munsell are 20 de trepte de la 1 la 20 (la soluri valoarea cromei este’de regul\,mai mic\ decât 8).

~n teren, apreciea culorii solului se face comparând culoarea probei de sol cu e[antioanele standardizate de culori din Atlasul Munsell unde `n dreptul fiec\rui e[antion este men]ionat\ denumirea culorii [i cei trei parametrii care o definesc: nuan]a, valoarea [i croma.

Pentru o apreciere corect\, trebuie s\ se ]in\ seama de faptul c\, func]ie de starea de umiditate, culoarea solului se schimb\ de la “uscat” la “umed”. cu 0,5 pân\ la 3 trepte `n valoare, cu 0,5 pân\ la 2 `n crom\ (numai rareori intervin schimb\ri [i `n nuan]\). Cele mai mari diferen]e apar la soluri cenu[ii, cernoziomoide sau la cele cu un con]inut sc\zut [i moderat de humus. De aceea culoarea solului se apreciaz\ la dou\ st\ri de umiditate: 1) “uscat la aer” [i 2) “la capacitatea de câmp”. Se consider\ c\ proba de sol este la nivelul “capacit\]ii de câmp” atunci când, dup\ umezire, dispar peliculele vizibile de umiditate.

Notarea unei culori `n Sistemul Munsell cuprinde cei trei parametri, a[eza]i `ntotdeuna `n ordine: 1)Nuan]a (redate prin cifre [i litere) 2)Valuarea [i 3)Croma (redate prin cifre sub forma unui raport). De exemplu, culoarea ,,cenu[iu `nchis” este redat\ prin nota]ia 10YR 4/1 iar ,,brun – deschis” prin nota]ia 7,5YR6/4. Unele culori pot fi redate prin mai multe nota]ii Munsell (ex. culoarea ,,brun foarte pal prin: 10YR 7/3; 10YR 7/4; 10YR 8/3; 10YR 8/4. 7.1.2. Semnifica]ia culorii solului

Culoarea este [i ea un indicator al compozi]iei chimice a solului. Componentele chimice ale solului determin\ `ntr-o m\sur\ mai mic\ sau mai mare – func]ie de ponderea lor – culoarea acestuia.

Astfel culoarea poate ilustra compozi]ia solului [i de aceea, este considerat\ drept criteriul principal de separare a orizonturilor pe profil, de recunoa[tere [i identificare a majorit\]ii solurilor.

Componen]ii minerali [i organici, determinan]i ai culorii solului, `n procesul de solificare se pot acumula sau pot migra `n profilul de sol astfel `ncât culoarea s\ reflecte natura [i intensitatea proceselor “pedogenetice” prin care s-au format orizonturile solurilor.

Aspectul coloristic al orizonturilor de sol poate fi un indicator al st\rii de umiditate a solului. Aspectul marmorat - mozaicat a straturilor de sol indic\ un exces temporal de ap\ stagnant\ sau un regim fluctuant al excesului de umiditate. Culoarea alb\struie –verzuie sau “oliv” (m\slinie) indic\ prezen]a compu[ilor

Page 77: Pedo Logie

Pedologie agricol\

77

fero[i care se formeaz\ `n condi]ii anaerobe, improprii pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. ~n sezonul umed se poate aprecia dac\ culoarea solului este mai veche sau este actual\, dup\ starea de umiditate a solului. Halourile de culori deschise din jurul r\d\cinilor indic\ o umezire excesiv\ a solului [i influen]ele ei nefavorabile asupra vegeta]iei (ex.: uscarea pomilor). Când partea superioar\ a profilului de sol (0-50 cm) are culoarea neagr\, acest fapt reflect\ un fond nutritiv ridicat (de regul\, fertilitatea solului scade de la solurile negre c\tre cele brune, brune ruginii, ro[ii, cenu[ii, galbene [i albicioase).

Culoarea influen]eaz\ [i rela]ia solului cu energia radiant\ solar\ . Astfel, solurile de culoare `nchis\ absorb mai mult\ c\ldur\ decât cele de culoare deschise care resping (reflect\) energia radiant\ (fac excep]ie suprafe]ele protejate de vegeta]ie sau de mulci). Solurile negre absorb mai multe radia]ii `n timpul zilei [i radiaz\ mai mult\ c\ldur\ `n timpul nop]ii favorizând formarea de “rou\ subteran\”.

Culoarea suprafe]ei solului influen]eaz\ temperatura [i umiditatea solului, activitatea biologic\ din sol, poten]ialul productiv [i, implicit, cre[terea [i dezvoltarea plantelor.

7.2. Neoforma]iile solului

Neoforma]iile sunt acumul\ri recente sau relicte din masa solului

reprezentate de depuneri [i separa]ii locale ale diferitelor substan]e rezultate `n urma proceselor pedogenetice (eluviere – iluviere, oxidare – reducere) sau prin ac]iunea organismelor vegetale [i animale. Ele se disting u[or `n orizonturile pedogenetice ale profilului, dup\ culoare, form\ [i compozi]e chimic\. Formarea acestor acumul\ri de solificare este influen]at\ de m\rimea porilor din sol, de curen]ii ascenden]i [i descenden]i de apa care str\bate profilul de sol, de solubilitatea diferit\ a produ[ilor de alterare precum [i de compozi]ia granulometric\.

Neoforma]iile rezultate din acumularea s\rurilor u[or [i moderat solubile oxizilor [i hidroxizilor de fier [i mangan [i a silicei reziduale se prezint\ sub form\ de pseudomicelii, pete , eflorescen]e, pelicule, vini[oare, concre]iuni, crust\, etc.

Page 78: Pedo Logie

Pseudomiceliile sunt depuneri de cristale albe aciculare fine de carbonat

de calciu constituite `n filamente neregulate, asem\n\toare miceliilor de ciuperci. Ele se formeaz\ de-a lungul traseelor de circula]ie a solu]iei solului, pe fe]ele [i `n interiorul elementelor structurale.

Pseudomiceliile reprezint\ o form\ relativ recent\ de depunere a carbonatului de calciu specific\ solurilor cu varia]ii mari ale umidit\]ii acestuia, varia]ie care determin\ o fluctua]ie mare a cabonatului de calciu.

Vini[oarele sunt neoforma]ii alungite care iau na[tere prin precipitarea CaCO3, Ca SO4, gipsului, oxizilor [i hidroxizilor de fier [i mangan `n spa]iile r\mase dup\ descompunerea r\d\cinilor sau chiar `n jurul r\d\cinilor vii.

Eflorescen]ele sunt concre[teri de cristale aciculare (cu aspect de inflorescen]\) ale s\rurilor solubile [i ale carbona]ilor, la suprafa]a solului sau `n interiorul acestuia (pe pere]ii fisurilor [i a golurilor).

Concre]iunile sunt neoforma]ii de m\rimi, forme [i culori diferite, cimentate ireversibil `n urma precipit\rii gipsului, a carbona]ilor de calciu [i magneziu, a acizilor de fier [i mangan. Ele pot fi dislocate din masa solului f\r\ a-[i pierde forma ini]ial\.

Concre]iunile ferimagnetice (cunoscute [i sub denumirea de “bobovine” sau “alice de p\mânt”) au o form\ sferic\ [i o m\rime ce poate dep\[i 1 cm `n diametru (dar [i mici acumul\ri punctiforme). ~n aceste sfere se observ\ depuneri concentrice succesive de oxizi de fier [i mangan. Ele au o culoare ro[cat\, brun-ro[cat\, sau negricioas\ (cu atât mai `nchis\ [i mai apropiat\ de negru, cu cât con]inutul de mangan este mai mare).

Concre]iunile de carbona]i iau na[tere prin precipitarea carbonatului de calciu `n spa]iile libere din sol [i /sau prin cimentarea cu carbonatul de calciu a altor particule minerale. Ele au forme [i m\rimi diferite (de la câ]iva milimetri pân\ la câ]iva centimetri lungime). Concre]iunile de carbona]i se `ntâlnesc `n orizontul carbonato acumulativ (“Cca”) `n loess [i `n alte materiale carbonatice.

Concre]iunile septarice sunt `n general concre]iuni de carbona]i caracterizate prin faptul c\ interiorul lor au un spa]iu gol.

Petele sunt forma]iuni diferit colorate `n masa unui orizont de culoare relativ omogen\. Ele apar `n orizonturile eluviale (“Ame, Ea”) [i iluviale (“Bt”) precum [i `n cele cu exces de umiditate de natur\ freatic\ sau pluvial\. ~n teren, caracterizarea petelor se face prin stabilirea, `n cadrul fiec\rui orizont [i suborizont al profilului de sol, a culorii, frecven]ei, m\rimii, formei.dispunerii [i contrastului petelor fa]\ de matricea solului. Petele de albire apar `n orizonturile cu umezire de natur\ pluvial\ excesiv\ al\turi de petele de oxidare (ro[cate, ruginii) [i de cele de reducere (alb\strui, vine]ii, verzui). Aceste pete se formeaz\ `n urma migr\rii coloizilor din unele mici por]iuni din masa solului ce sunt intens percolate de apa de infiltra]ie. Cutanele de argil\ sunt depuneri sub form\ de pojghi]e a particulelor minerale (cristalizate sau amorfe), cu diametrul mai mic de 2 microni, pe suprafa]a elementelor structurale, pe pere]ii porilor sau pe fragmentele mai grosiere (nisip, fragmente de schelet) depuneri ce se formeaz\ treptat prin

Page 79: Pedo Logie

Pedologie agricol\

79

procesul de eluviere – iluviere . Cutanele de argil\ pot fi recunoscute [i identificate cu ajutorul microscopului, `n planul luminii polarizate, dup\ structura stratificat\ [i dup\ absen]a (sau prezen]a foarte ne`nsemnat\) a materialului grosier. Ele pot fi distruse `n urma proceselor de “`nghe] desghe]”, “de contrac]ie gonflare” sau `n urma activit\]ii unor specii din microfauna [i mezofauna solului. Atunci când se asociaz\ cu materia organic\ din sol, cutanele de argil\ formeaz\ “pojghi]e organo-minerale”, pojghi]e ce se `ntâlnesc `n treimea mijlocie a profilului de sol de tip “phaeziom” (sol cernoziomoid).

Neoforma]iile biogene din sol apar ca rezultant al ac]iunii organismelor animalelor [i r\d\cinilor plantelor. Neoforma]iile biogene de provinien]\ animal\ sunt: crotovinele coprolitele, cervatocinele, l\ca[urile de larve, pelotele. Crotovinele sunt galerii de cârti]e, hârciogi, popând\i, [oareci de câmp, etc. umplute de regul\ cu material provenit din alt orizont pedogenetic. Ele au form\ rotund\ sau oval\ `n sec]iune [i diametrul de 2-10 cm. Culoarea crotovinelor poate fi mai `nchis\ decât masa solului din imediata vecin\tate (melanocrotovinele) sau mai deschis\ (leucrotovinele). Crotovinele se `ntâlnesc `n soluri cu textur\ mijlocie, mijlociu fin\ sau mijlociu grosier\ `n zonele de step\ [i silvostep\, Coprolitele sunt aglomer\ri de granule sau [iruri de granule care au rezultat `n urma trecerii solului prin tubul digestiv al râmelor. Ele se `ntâlnesc `n soluri cu reac]ie neutr\ sau slab acid\ [i bogate `n materie organic\. Pelotele sunt fragmente structurale sub form\ de gr\unciori rezultate `n urma activit\]ii furnicilor. Neoforma]iile biogene de provinien]\ vegetal\ sunt: cornevinele (urme ale r\d\cinilor lemnoase umplute de regul\ cu material din alt orizont) [i dendritele (imprim\ri ale r\d\cinilor plantelor ierboase pe suprafe]ele agregatelor structurale. Incluziunile sunt corpuri str\ine (oase, fragmente de c\r\mid\ sau ceramic\, cioburi de sticl\, lemn silificat, etc.) , prezente `n profilul solului. Incluziunile, pe lâng\ importan]a lor arheologic\, au [i o importan]\ pedologic\. De pild\, prezen]a cochiliilor de scoici indic\ originea aluvial\ a solului iar prezen]a râmelor de stuf indic\ originea lacustr\ a solului.

CAPITOLUL VIII

PROCESELE DE FORMARE A SOLULUI Solul – a[a cum este ilustrat de profilul de sol – este rezultatul ac]iunii `ndelungat\ a unei multitudini de procese elementare care se desf\[oar\ continuu `n `nveli[ul superior al scoar]ei terestre, cu ritmuri variabile, sub influen]a condi]iilor de mediu, condi]ii ce alc\tuiesc ceea ce se nume[te “factori pedogenetici”. Pedogeneza – ramur\ a Pedologiei are, a[adar, ca obiect “totalitatea proceselor care contribuie la formarea solurilor”. Materialul parental (roca parental\), considerat ca stadiu ini]ial, se transform\ `n sol de-a lungul

Page 80: Pedo Logie

timpului prin procese de alterare, acumulare [i migrare pe vertical\ a constituien]ilor, trecând printr-o serie de st\ri intermediare pân\ la stadiul matur. Pedogeneza este un proces foarte `ndelungat care ac]ioneaz\ asupra substratului mineral [i se coreleaz\ strâns cu circula]ia apei [i a elementelor chimice din sol [i un proces de sintez\ continu\ de materie organic\ [i de transformare acesteia. Energia solar\ [i uneori cea gravita]ional\ sunt elementele energetice ale proceselor de pedogenez\. La formarea [i evolu]ia solului, pe lâng\ “procesele pedogenetice”, contribuie [i “procesele geogenetice” cum ar fi sedimentarea [i eroziunea. ~n multe cazuri substratul mineral nu r\mâne acela[i `n timp; el poate primi aport de material care se integreaz\ `n sol sau poate fi re`noit prin eroziune. Formarea [i evolu]ia solului este un proces dinamic a c\rei intensitate este determinat\ atât de factorii de mediu cât [i de `nsu[irile materialului parental. 8.1. Procese de transformare Procesele de trasformare `n material parental sau `n sol determin\ modific\ri “in situ” cum ar fi: alterarea mineralelor, formarea de noi minerale, descompunerea materiei organice, humificarea resturilor organice, formarea structurii solului. Procesul de bioacumulare de]ine locul cel mai `nsemnat `n Pedogenez\. Acest proces const\ `n acumularea, `n straturile superioare ale solului, prin intermediul organismelor vegetale [i animale, a materialului organic aflat `n diferite stadii de humificare. Humusul format prin humificarea materiei organice, se integreaz\ treptat `n partea mineral\ a solului fapt ce duce la diferen]ierea unui orizont humifer (orizontul “A”). Datorit\ rolului important pe care procesul de bioacumulare `l are `n formarea [i evolu]ia solului, se poate considera c\ “solul este un produs al vie]ii pe un fond mineral”. Orizontul “A” [i - `n general, partea superioar\ a profilului (orizontul humifer) devine, prin bioacumulare, fertil, cap\t\ o culoare `nchis\ [i poate fi bine individualizat [i u[or de recunoscut morfologic. ~n teren, efectul intens al bioacumul\rii (formarea orizontului humifer) este semnalat de prezen]a [i dezvoltarea viguroas\ a unor specii din flora spontan\ cum ar fi: Urtica dioica, Sambucus ebulus, Chenopodium sp., etc. Bioacumularea ([i `nsu[irile materialului produs prin bioacumulare) este influen]at\ determinant de condi]iile de mediu. ~n step\ are loc o acumulare “humico-calcic\” ce d\ na[tere la substan]e humice de culoare `nchis\, stabile [i saturate `n ioni de calciu, iar `n zonele cu precipita]ii abundente, unde se produce o levigare a substan]elor minerale [i organice, are loc o “bioacumulare acid\” care d\ na[tere la soluri cu pH <5,0. ~n condi]iile persisten]ei `ndelungate a excesului de umiditate, se formeaz\ un orizont organic hidromorf de turb\ cu reac]ie puternic acid\ pân\ la neutru (orizontul “T”). Pe suprafa]a solurilor formate sub influen]a vegeta]iei de p\dure unde deasupra orizontului “A” acumuleaz\ se

Page 81: Pedo Logie

Pedologie agricol\

81

cantit\]i mari de resturi vegetale nedescompuse sau par]ial transformate, se formeaz\ un orizont organic nehidromorf (orizontul “O”). Procesul de argilizare [i formarea orizontului “B cambic”. Argilizarea este un proces complex, ea const\ din alterarea silica]ilor primari din sol dând na[tere direct la materiale argiloase. ~n urma procesului de argilizare se formeaz\ orizontul “B cambic” (“BV”) numit [i orizont “de alterare” sau de argilizare. Din punct de vedere al morfologiei diferen]ierea orizontului B cambic (BV)parcurge dou\ etape: - individualizare, orizontului BV [i alungirea orizontului BV.

Individualizarea orizontului B cambic (BV) se produce ini]ial prin “decalcarizarea” unui orizont intermediar A/C [i formarea unui orizont “B” de decalcarizare. Pe m\sur\ ce CaCO3 `[i diminueaz\ prezen]a `n acest orizont, procesul de alterare a silica]ilor primari se intensific\ având ca efect formarea mineralelor argiloase [i eliberarea Fe2+ care se hidrateaz\ si se oxideaz\ determinând pigmentarea masei solului `ntr-o culoare g\lbuie sau ro[ietic\.

Alungirea orizontului B cambic (BV) format are loc continu pe seama levig\rii CaCO3 c\tre orizontul “Cca”; limita de separare dintre aceste orizonturi este “linie de efervescen]\” a solului cu solu]ie de HCl (1/3) Procesele de alterare, umezire-uscare, ac]iunea faunei [i a r\d\cinilor favorizeaz\ formarea `n orizontul “BV” a unei structuri poliedrice subangulare sau columnoid-prismatice diferen]indu-l pe acesta de orizontul subiacent (Cca) [i supraiacent. Procesele de gleizare [i pseudogleizare au loc `n condi]ii anaerobe [i sunt favorizate de excesul (permanent sau temporar) de ap\ freatic\ (`n cazul gleiz\rii) sau pluvial\ (`n cazul pseudogleiz\rii). Gleizarea [i pseudogleizarea (numit\ [i stagnogleizarea) se caracterizeaz\ prin reac]ii de reducere a compu[ilor de fier [i mangan, mobilizarea [i concentrarea lor `n pere]ii porilor de-a lungul fiburilor sau a canalelor de r\d\cini (biogoluri), pe fe]ele sau `n interiorul elementelor structurale. Formele bivalente reduse ale fierului, rezultate `n urma reac]iilor de reducere, sunt relativ mobile [i complexabile ceea ce m\re[te mult domeniul de mobilitate `n planul reac]iei solului (pH). Reducerea ionului feric intervine la o valoare a “poten]ialului redox” mai mic\ de 19 unit\]i, fiind mai sc\zut\ `n mediul neutru (bogat `n Ca2+) decât `n mediul acid. ~n absen]a anionilor organici complexan]i, solubilitatea fierului feric este foarte sc\zut\ (practic nul\) la un pH cu valoarea mai mare de 6,5. ~n mediul acid, ionul Fe2+ are mobilitate mic\ [i tinde s\ se acumuleze sub forme insolubile conferind profilului de sol o tent\ de culoare gri-verzuie. 8.2. Procese de translocare Procesele de translocare determin\ diferen]ierea pe vertical\ a profilului de sol `n urma transportului (`n solu]ie sau `n suspensie) a unor componen]i ai solului de c\tre curen]ii descendenti [i ascendent ai apei. Pe lâng\ circula]ia apei `n sol, al]i factori care determin\ translocarea pot fi: activitatea faunei, for]ele mecanice generate de `nghe]-dezghe], contractarea-gonflarea, etc. ~n grupa de

Page 82: Pedo Logie

procese de transformare se `ncadreaz\: eluvierea, iluvierea, podzolirea feriiluvial\ [i humico-feriiluvial\, criptopodzolirea, salinizarea, desalinizarea. Eluvierea este cunoscut\ sub denumirea de “podzolire argiloiluvial\” sau “lessivare” [i const\ `n `ndep\rtarea particulelor argiloase, aflate `n suspensie, din partea superioar\ a profilului. Acest proces se manifest\ `n solurile formate `n condi]iile unui climat umed (precipita]ii medii anuale de peste 550 mm) `n urma `ndep\rt\rii CaCO3, debazific\rii complexului coloidal [i acidifierii solului. Migrarea argilei este posibil\ numai `n lipsa s\rurilor [i `n condi]iile unei reac]ii slab acide sau moderat acide `n domeniul ph-lui cuprins `ntre 5 [i 7 unit\]i. Particulele antrenate de c\tre curentul descendent de ap\ pot fi coloizi liberi (la cernoziomul argiloiluvial), proces nesesizabil morfologic, coloizi de pe suprafa]a elementelor structurale (orizontul A molic-eluvial, notat cu “Ame”) [i de coloizi din toat\ masa orizontului care prezint\ un colorit uniform (orizontul E luvic – “El” [i orizontul E albic – “Ea”). Orizontul “Ame” se formeaz\ `n faze incipiente de eluviere, orizontul “El” - `n cazul eluvierii moderate iar orizontul ‘Ea” - `n urma eluvierii intense, eluviere ce determin\ o puternic\ diferen]iere textural\ a orizonturilor. Speciile de plante din flora spontan\ indicatoare ale procesului de eluviere intens\ sunt reprezentate de: Aspera spica-venti, Rumex acetosella. Iluvierea const\ `n depunerea particulelor de argil\ translocate `n suspensie la nivelul orizontului subiacent celui din care au fost `ndep\rtate. Prin acumularea particulelor argiloase se formeaz\ orizontul B argiloiluvial, notat cu “Bt”. Acest orizont poate fi identificat pe teren dup\ structura prismatic\, prezen]a particulelor de argil\ pe fe]ele elementelor structurale [i dup\ culoarea mai `nchis\ (ro[ietic\ sau g\lbuie) decât cea a materialului parental. Procesul de podzolire humico-feriluvial\ const\ `n migrarea dintr-un orizont superior [i acumularea `n unul inferior a compu[ilor de materie organic\ [i a celor de fier [i/sau aluminiu, `n condi]iile unui climat umed [i rece, sub influen]a vegeta]iei forestiere de r\[inoase, condi]ii `n care descompunerea materiei organice se face lent formându-se cantit\]i mari de acizi fulvici, acizi care intensific\ alterarea constituien]ilor minerali [i diferen]iaz\ puternic profilul de sol. Materia organic\ ce migreaz\ este constituit\ de chela]i organo-metalici de Fe, Al [i Mn, formând un orizont B feriiluvial (“Bs”). Sc\derea con]inutului de sescvioxizi (oxizi, oxihdroxizi [i hidroxizi) de Fe [i Al din orizontul supraiacent nu se poate eviden]ia morfologic din cauza ac]iunii “coloid protectoare” pe care o exercit\ con]inutul ridicat de humus. Acest proces poate fi eviden]iat numai prin analiza chimic\ a probelor de sol prelevate din orizonturile profilului. Culoarea portocalie a orizontului “Bs” este datorat\ de amestecul dintre oxizii de fier de culoare ro[ie, hidroxizii de fier de culoare galben\ [i al]i componen]i minerali de culoare alb\ sau cenu[ie. Intensificarea procesului de podzolire determin\ formarea orizontului albicios-cenu[iu “E spodic” [i a orizontului “B humicospodic” de culoare cafenie. Plantele indicatoare a procesului de podzolire sunt reprezentate de Vaccinium myrtillus, Nardus stricta, [.a.

Page 83: Pedo Logie

Pedologie agricol\

83

Procesul de criptopodzolire const\ `n translocarea slab\ a substan]elor dispersabile (materi organic\ [i sescvioxizi de aluminiu) [i `n acumularea de material amorf humic [i aluminic [i mai pu]in material amorf feric. Criptopodzolirea – proces alumino-iluvial – este mascat morfologic de abunden]a materiei organice (de regul\ peste 10%) care exercit\ o ac]iune coloid protectoare determinând stabilizarea acestui proces [i men]inerea `n stare amorf\ [i activ\ a compu[ilor aluminici [i fierici. Acest proces nu poate fi eviden]iat decât prin analize chimice; orizontul eluvial nu poate fi identificat morfologic cu toate c\ partea inferioar\ a orizontului “A” (cu peste 20% materie organic\ slab mineralizat\) prezint\ reflexe cenu[ii iar orizontul “E” este “`necat `n humus”. ~n procesul de criptopodzolire se formeaz\ orizontul “B criptospodic” notat cu “Bcp” care este caracteristic criptopodzolurilor [i a subtipurilor criptospodice ale altor tipuri de sol. La ardere, partea mineral\ a solului r\mâne alb\ - `n cazul solurilor criptopodzolice [i g\lbuie-c\r\mizie – la solurile nepodzolice. Andosolizarea const\ `n acumularea `n profilul solului a “materialului amorf” rezultat din dezagregarea [i alterarea rocilor vulcanice [i formarea “andosolului” sau a subtipurilor se “sol andic”. Constituien]ii specifici materialelor cu propriet\]i “andice” sunt reprezentate de combina]ii complexe formate de “allofane” [i “geluri” de hidroxizi de aluminiu [i fier cu materia organic\ din sol. Procesul de salinizare const\ `n acumularea `n sol a s\rurilor mai solubile `n ap\ rece decât gipsul (CaSO4:H2O), proces ce determin\ cre[terea con]inutului total de s\ruri u[or solubile – implicit – cre[terea salinit\]ii solului. ~n orizonturile profilului de sol se pot acumula atât s\ruri u[or solubile neutre (NaCl, Na2SO4) cât [i s\ruri care hidrolizeaz\ puternic alcalin (Na2CO3, NaHCO3). Migrarea s\rurilor are loc dup\ dizolvarea lor `n solu]ia solului iar precipitarea [i cristalizarea lor au loc dup\ ce apa este consumat\ de c\tre plante, dup\ evaporarea apei la suprafa]a solului [i `n urma diminu\rii concentra]iei CO2. Prin depunerea s\rurilor solubile se formeaz\ orizonturile salinizate (“sc”) [i salice (“sa”). Acumularea s\rurilor u[or solubile are loc `n soluri formate `n condi]iile unui climat semiarid [i semiumed, cu relief plan, `n locuri depresionare sau pe areale restrânse cu roci salifere la zi. Pe teren, existen]a s\rurilor u[or solubile se identific\ morfologic prin prezen]a eflorescen]elor, a cristalelor sau a crustei de s\ruri formate la suprafa]a solului. Determinarea calitativ\ pe teren a s\rurilor u[or solubile se face cu o solu]ie de azotat de argint – pentru cloruri, de clorur\ de bariu – pentru sulfa]i sau fenolftalein\ - pentru carbona]i alcalini. Curentul descendent de ap\, care str\bate solul `n mod repetat, poate solubiliza [i antrena s\ruri moderat solubile (CaSO42H2O) [i greu solubile (CaCO3, MgCO3) [i determina formarea orizonturilor de acumulare a gipsului [i a celor carbonato-acumulative. Alcalizarea sau sodizarea este procesul de acumulare de sodiu adsorbit `n complexul coloidal – exprimat prin satura]ia solului `n sodiu (Vna), adic\ prin

Page 84: Pedo Logie

con]inutul relativ (%) de sodiu schimbabil raportat la capacit\]i de schimb cationic (“T”) notat, de regul\, prin simbolul “ESP” (Florea N., 1999). Sodizarea este `nso]it\ de o cre[tere a valorilor pH – care determin\ alcalinizarea solului – asociat\, adesea, cu apari]ia sodei (Na2CO3, NaHCO3) `n sol. Alcalizarea const\ `n `nlocuirea `n complexul adsorbtiv a ionilor dizolva]i (Ca2+, Mg2+) cu ioni Na+ având ca efect formarea orizontului alcalizat (ESP=5-15%) sau alcalic (ESP>15%). ~n orizonturile alcalice [i alcalizate valoarea pH-lui este mai mare de 8,4, valoare ce poate fi datorat\ [i numai form\rii sodei. Plantele indicatoare de soluri alcalice sau alcalizate sunt: Statice gmeline, Atropis distans, Obione portulacoide, etc. Solonetizarea este un proces complex de formare a tipului de sol “solone]” [i const\ `n alcalizarea, dispersia `n masa solului a argilei, migrarea argilei pe profil cu diferen]ierea unui orizont B argiloiluvial natric (“Btna”), formarea unei structuri columnare specifice acestui orizont. Solodizarea const\ `n `nlocuirea aproape complet\ a sodiului schimbabil (dezalcalizarea) din complexul adsortiv cu ioni de H+ intensificarea procesului de migrare a argilei [i formarea orizontului eluvial (“E”), alterarea mai avansat\ a substratului mineral frecvent `n condi]ii de exces de umiditate stagnant\ temporar\ cu diferen]ierea intens\ a profilului de sol. 8.3. Procesele pedogenetice de uniformizare a profilului de sol

Sunt generate de activitatea faunei din sol, de for]ele care se dezvolt\ `n urma umeziri [i usc\rii, a `nghe]ului [i dezghe]ului. Din aceast\ categorie de procese fac parte procesele “vermice”, vertice. Procesele vermice sunt specifice solurilor cu o intens\ activitate a faunei sub influen]a c\reia o parte din masa solului este ingerat\, alt\ parte este translocat\ dintr-un orizont `n altul determinând atenuarea limitelor dintre orizonturi. Procesele vertice se manifest\ numai `n soluri cu un con]inut de argil\ (<0,002 mm), predominant gonflant\, mai mare de 30% [i `n zone unde `n decursul anului perioadele umede alterneaz\ cu perioade secetoase. ~n perioadele secetoase, `n urma usc\rii solului datrit\ contrac]iilor puternice, apar cr\p\turi mari care fragmenteaz\ masa solului. ~n perioadele umede p\mântul desprins [i depus la baza cr\p\turilor `[i m\re[te volumul, elementele structurale, sunt presate [i alunec\ unele peste altele schimbându-[i pozi]ia iar la suprafa]a solului se formeaz\ un microrelief de “co[cove” sau “gilgai” cu numeroase microdepresiuni [i microcoame. Procesele de aport [i transport de material la suprafa]a solului care influen]eaz\ evolu]ia solurilor sunt: procesele de sedimentare, procesele de eroziune, procesele de solifluc]iune [i alunec\rile de teren.

Procesele de sedimentare constau `n depunerea materialului la suprafa]a solului determinând men]inerea solului `n stadii incipiente de evolu]ie. Aceste

Page 85: Pedo Logie

Pedologie agricol\

85

procese se produc `n urma aluvion\rii periodice `n luncile r`urilor prin depunerea de nisip [i praf `n zonele mai secetoase sau prin depunerea de cenu[\ sau alte componente de material vulcanic `n arealele joase din regiunile active vulcanic.

Procesele de eroziune constau `n dislocarea [i deplasarea unor fragmente de material de la suprafa]a solului pe terenurile `n pant\ contribuind la men]inerea solului `n stadiu incipient de solificare prin primenirea continu\ a solului pe seama materialului parental. Astfel, intensitatea proceselor de solificare (bioacumulare [i alterare) este aproximativ egal\ cu intensitatea proceselor de eroziune.

Procesele de solifluc]iune constau `n deplasarea lent\ a unui strat sub]ire de sol vâscos (`mbibat cu ap\) ca urmare a dezghe]ului superficial, pe versan]ii cu panta redus\. Aceste procese sunt caracteristice regiunilor polare [i subpolare dar [i regiunilor temperate, muntoase cu `n\l]imi mare (zonele subalpina [i alpina). Apa rezultat\ din topirea z\pezilor `mbib\ orizontul superior al solului, `l satureaz\ pân\ la consisten]a plastic\ nelipicioas\ [i pune `n mi[care solul dezghe]at.

Alunec\rile de teren sau de mas\ de p\mânt cunoscute sub denumirea de “deplas\ri” sau “pornituri umede” constau `n desprinderea unor mase de p\mânt [i deplasarea lor sub influen]a for]ei de gravita]ie spe arealele cu cote mai mici. Procesele de solifluc]iune [i alunec\rile de teren au efecte foarte drastice asupra solului, vegeta]iei [i chiar a construc]iilor. Alte fenomene cum ar fi “pr\bu[irile” [i “surp\rile” se intensific\ `n arealele unde `n roc\ se produc deschideri sub form\ de pere]i abrup]i. Aceste deschideri apar `n corni[ele de alunecare sau `n carierele de extrac]ie a materialelor de construc]ie. Pr\bu[irile [i surp\rile afecteaz\ suprafe]e mult mai restrânse fa]\ de suprafe]ele afectate de eroziune [i alunec\ri. Procesele pedogenetice se intercondi]ioneaz\ [i se desf\[oar\ cu anumite intensit\]i `n combina]ii diferite `n func]ie de condi]iile zonale [i locale având ca rezultat formarea de soluri diferite.

CAPITOLUL IX

PROFILUL PEDOGENETIC {I ORIZONTURILE SOLULUI

9.1. Profilul de sol Solul se formeaz\ [i evolueaz\ `n timp pe baza materialului parental [i a

rocilor generatoare de sol, sub ac]iunea unor procese complexe, denumite procese pedogenetice, `n anumite condi]ii de clim\ [i vegeta]ie. ~n urma execut\rii unei sec]iuni verticale (profil de sol) de la suprafa]a solului pân\ la materialul parental sau roca generatoare, constat\m existen]a unor straturi de sol (orizonturi genetice), ce se deosebesc prin anumite propriet\]i (grosime, culoare, acumul\ri specifice etc.).

Page 86: Pedo Logie

~n]elegem deci, prin profil de sol, aspectul morfologic pe care `l prezint\

solul `n sec]iune transversal\ natural\ de la suprafa]a pân\ la nivelul materialului parental sau rocii generatoare.

Principalele procese care duc la o diferen]iere pe adâncimea solurilor, a orizonturilor sunt procesele de eluviere-iluviere, bioacumulare sau acumulare a humusului etc. ~n constitu]ia solului, componen]ii minerali [i organici prezint\ solubilit\]i diferite fa]\ de ap\, astfel `ncât, unii r\mân pe locul de formare `n timp ce al]ii sunt antrena]i pe profil, acumulându-se la nivelul unor orizonturi subiacente.

~n teren, solul este studiat cu ajutorul metodei morfologice. Orizonturile generale ale solului sunt notate cu litere mari ale alfabetului latin (A, B, C, D, E etc.). Notarea unui orizont cu un anunmit simbol nu se face `n ordinea succesiunii orizonturilor pe profil, ci `n func]ie de procesul genetic principal [i `n unele cazuri secundare, ce caracterizeaz\ orizontul respectiv.

Ex: cu litera A – este notat un orizont caracterizat prin procesul de acumulare a humusului; cu B – orizontul de iluviere a coloizilor; cu C – orizontul de acumulare a carbona]ilor; cu G – orizonrtul caracterizat prin procese de gleizare; cu T – orizontul caracterizat prin procese de turbificare etc.

~n cazul unor orizonturi formate sub ac]iunea a dou\ sau chiar trei procese pedogenetice se noteaz\ cu simbolurile corespunz\toare (Ame; Btna; Aosaac), acestea fiind cunoscute sub denumirea de orizonturi de asociere.

Pentru punerea `n eviden]\ a unor explica]ii caracteristicile orizontului se folosesc litere mici [i `n unele cazuri, cifre pentru notarea suborizonturilor (Bt; Am; C1; C2 etc.). ~n unele cazuri avem de-a face cu orizonturi ce prezint\ propriet\]i a dou\ orizonturi f\r\ ca vreunul dintre acestea s\ fie dominant. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de orizonturi de tranzi]ie (A/C; A/B; A/G; A/R etc.).

9.2. Orizonturi diagnostice

Orizonturile de diagnoz\ reprezint\ orizonturile pedogenetice utilizate `n

succesiune cu alte orizonturi sau chiar singure `n definirea unit\]ilor taxonomice la diferite niveluri. Prezent\m orizonturile diagnostice având notate [i caracteristicile esen]iale, precum [i caracterele secundare notate prin simbol conform clasific\rii I.C.P.A., 1979.

Orizontul A. Este un orizont mineral format la suprafa]a solului mineral. Este mai `nchis la culoare decât orizontul subiacent. Sunt considerate orizonturi A [i stratele arate - notate cu Ap - chiar dac\ sunt grefate direct pe orizonturi E, B sau C. Se disting trei feluri de orizonturi A:

A molic este un orizont A, având urm\toarele caractere: crome [i valori < 3,5 `n stare umed\ [i valori < 5,5 `n stare uscat\; con]inut de materie organic\ de cel pu]in 1 % pe `ntreaga lui grosime [i cel mult 35 %, dac\ partea mineral\ are peste 60 % argil\ [i cel mult 20 %, dac\ nu con]ine argil\; la con]inuturi de argil\ intermediar\ prezint\ cantit\]i propor]ionale maxime `ntre 20 [i 35 %; structur\ gr\un]oas\, glomerular\ sau polidric\; grad de satura]ie `n baze ≥ 55 %; grosimea

Page 87: Pedo Logie

Pedologie agricol\

87

de cel pu]in 25 cm sau de cel pu]in 20 cm la solurile la care orizontul R este situat `n primii 50 cm [i la cele cu orizonturi Ame, AC, AR, AG sau B, având `n partea superioar\ culori de orizont A molic;

Se noteaz\ cu simbolul Am. Dac\ un orizont A molic prezint\ acumul\ri reziduale de gr\un]i de cuar] sau alte minerale rezistente la alterare. Se denume[te A molic - eluvial [i se noteaz\ cu Ame.

A umbric este un orizont A asem\n\tor orizontului A molic, `n ceea ce prive[te culoarea, con]inutul `n materie organic\, structura, consisten]a [i grosimea, dar se diferen]iaz\ de acesta, având un grad de satura]ie `n baze < 55 %.

Se noteaz\ cu simbolul Au. A ocric - este deschis la culoare, devine masiv [i dur sau foarte dur `n

perioada uscat\ a anului. Se noteaz\ cu simbolul Ao. Dac\ un orizont A prezint\ toate caracterele unui orizont molic sau umbric,

cu excep]ia grosimii, se consider\ tot orizont A ocric, dar se noteaz\ cu Aom [i respectiv Aou.

Orizontul E. Este un orizont mineral, are un con]inut mai sc\zut de argil\ [i/sau sescvioxizi [i materie organic\, prezint\ o acumulare relativ\ de cuar] [i/sau alte minerale, de dimensiunea nisipului sau prafului, care au rezistat la alterare; culoarea este determinat\ `n primul rând de culoarea particulelor primare de nisip [i praf. Se disting trei feluri de orizont E.

E luvic, format de asupra unui orizont B argiloiluvial. Caracteristici: Culori deschise `n stare uscat\, cu valori < 6,5; pot avea [i valori ≥ 6,5 dar asociate numai cu crome > 3; Structur\ polidric\ sau lamelar\ sau f\r\ structur\; Textur\ mai grosier\; Se noteaz\ cu simbolul El.

E albic este format deasupra unui orizont B argiloiluvial, având urm\toarele caractere: culori mai deschise decât la El `n stare uscat\, valori ≥ 6,5 [i crome ≤ 3; de regul\, se `nregistreaz\ o diferen]\ de cel pu]in dou\ unit\]i de valoare mai mari decât cele apreciate la materialul `n stare umed\; structura este lamelar\ sau poliedric\ slab dezvoltat\; textura mai grosier\ decât a orizontului subiacent; segregare a sescvioxizilor sub form\ de concre]iuni. Se noteaz\ cu simbolul Ea.

E spodic (podzolic) este format deasupra unui orizont B spodic, având urm\toarele caractere: culori deschise; `n stare umed\ valori ≥ 4 [i `n stare uscat\ > 5. lips\ de structur\; Se noteaz\ cu Es.

Orizontul E spodic (podzolic) este un orizont de eluviere a materiei organice [i a sescvioxizilor. Dac\ `n profil se identific\ orizontul subiacent un B argiloiluvial, orizontul eluvial va fi El sau Ea, `n func]ie de caracterele lui; dac\ se identific\ un orizont subiacent B spodic (Bs sau Bhs), orizontul eluvial va fi Es.

Orizontul B. Este un orizont mineral, `n care se constat\ o alterare a materialului parental, `nso]it\ sau nu de o `mbog\]ire `n argil\ prin iluviere sau acumulare rezidual\ [i/sau `n materie organic\ prin iluviere. Se disting: 4 feluri de orizonturi B.

B cambic este format prin alterarea materialului parental, având urm\toarele caractere: culori mai `nchise sau cu crome mai mari sau `n nuan]e

Page 88: Pedo Logie

mai ro[ii decât materialul parental; structur\, obi[nuit poliedric\ medie [i mare sau columnoid - prismatic\, `n cel pu]in 50 % din volum; textura poate fi mai fin\ decât cea a materialului parental, plusul de argil\ rezultând din alterarea unor minerale primare, respectiv din argilizare `n situ (pe loc); grosime de cel pu]in 10 cm. Se noteaz\ cu simbolul Bv.

B argiloiluvial con]ine argil\ iluvial\ [i are urm\toarele caractere: argil\ orientat\ (iluvial\), care formeaz\ pelicule pe fe]ele verticale [i orizontale ale elementelor structurale [i umple porii fini; `mbrac\ gr\un]ii minerali [i/sau formeaz\ pun]i `ntre ei; culori diferite (brun, negru, ro[u etc.), mai `nchise decât cele ale materialului parental; structur\ prismatic\, columnoid\, poliedric\ sau masiv\; grosime de cel pu]in 1 : 10 din grosimea `nsumat\ a orizonturilor supraiacente. Se noteaz\ cu simbolul Bt.

Bt natric, asem\n\tor orizontului argiloiluvial; spre deosebire de acesta prezint\ urm\toarele caractere: satura]ie `n Na+ mai mare de 15 %, cel pu]in pe 10 cm `ntr-unul din suborizonturile situate `n primii 20 cm ai orizontului; orizontul C subiacent are o satura]ie `n Na+ de peste 15 %. Pentru ca orizontul Bt s\ fie natric, trebuie s\ aib\ mai mult Mg++ + Na+ schimbabil, decât Ca+ + H+, `n primii 20 cm ai orizontului; structur\ columnar\ sau prismatic\. Se noteaz\ cu Btna.

B spodic este format din acumulare de material amorf constituit din materie organic\ [i/sau sescvioxizi, prezint\ urm\toarele caractere: compu[i amorfi de materie organic\ [i/sau sescvioxizi, sub form\ de aglomer\ri subangulare sau rotunjite; culori, `n general, `n nuan]e de 7,5 YR [i mai ro[ii, cu crome mici dac\ orizontul este humico-feriiluvial sau mari, dac\ este feriiluvial; f\r\ structur\ sau aceasta este foarte slab dezvoltat\; capacitatea de schimb cationic este relativ mare (2 me la 100 g); grosime minim\ de 2,5 cm.

Orizonturile spodice au o textur\ grosier\, mijlociu-grosier\, mai rar, mijlocie. Se noteaz\ cu Bhs, `n cazul `n care materialul amorf con]ine atât humus iluvial cât [i sescvioxizi [i cu Bs, `n cazul `n care con]ine predominant sescvioxizi.

Orizontul C. Profilele de sol au `n partea lor inferioar\ un orizont reprezentat prin roci. Când acest orizont este constituit din material neconsolidat (loess, argil\, nisip etc.) [i care nu prezint\ caracterele diagnostice pentru orizonturile A, B, Gr sau Cca, se noteaz\ cu C [i poart\ numele de orizont C. Orizontul C reprezint\ materialul parental al solului respectiv.

Orizontul Cca (carbonatoiluvial). Este un orizont C cu acumulare de carbona]i, având urm\toarele caractere: con]inut de carbona]i de peste 12 %; cel pu]in 5 % din volum carbona]i secundari (acumul\ri dure sau friabile) mai mult decât orizontul C; grosime minim\ 15 cm.

Orizontul Cpr (pseudorendzinic). Este un orizont C constituit din marne, marne argiloase sau argile marnoase, cu cel pu]in 30 % argil\ [i peste 12 % carbona]i.; caracteristic pseudorendzinelor [i solurilor pseudorendzinice (pr - prescurtarea de la pseudorendzin\).

Orizontul R. Este un orizont mineral, situat `n partea inferioar\ a unor profile, constituit din roci compacte.

Page 89: Pedo Logie

Pedologie agricol\

89

Orizontul Rrz (rendzinic). Este un orizont R constituit din calcare, dolomite [i/sau gips sau din fragmente din asemenea roci sau din roci metamorfice ori eruptive, bazice [i ultrabazice, care prin alterare nu formeaz\ sau care nu conduc la formarea de material amorf; caracteristic rendzinelor [i solurilor rendzinice (rz - prescurtarea de la rendzin\).

Orizontul O (organic nehidromorf). Este un orizont organic format la suprafa]a solului `n condi]iile unui mediu nesaturat cu ap\. Sub vegeta]ie lemnoas\ poate fi: Ol - litiera, constând din material organic proasp\t, nedescompus sau foarte pu]in descompus; Of - orizont de fermenta]ie, format din materie organic\ incomplet descompus\, `n care se recunosc cu ochiul liber sau cu lupa, resturi vegetale cu structur\ caracteristic\; Oh - orizont de humificare, `n care materialul organic este `ntr-un stadiu foarte avansat de descompunere, `ncât, nu se mai recunosc cu ochiul liber, ci numai cu lupa, resturi vegetale cu structur\ caracteristic\.

Orizonul T (organic hidromorf sau turbos). Este un orizont organic format `n condi]iile unui mediu saturat `n ap\, fiind constituit predominant din mu[chi, Ciperaceae [i alte plante hidromorfe, cu grosime de 20 cm.

Orizontul G (gleic). Este un orizont mineral format `n condi]iile unui mediu saturat `n ap\, cel pu]in o parte din an, determinat de apa freatic\ situat\ la adâncime mic\. Se disting: G de reducere [i G de oxidare-reducere.

Orizont G de reducere, format `n condi]ii predominant de anaerobioz\, având urm\toarele caractere: colorit uniform `n culori de reducere sub aspect marmorat, `n care culorile de reducere apar `n propor]ie de peste 50 % din suprafa]a rezultat\ prin sec]ionarea elementelor structurale. Se noteaz\ cu Gr.

Orizontul G de oxidare-reducere este format `n condi]ii de aerobioz\ alternând cu perioade de anaerobioz\. Prezint\ un aspect marmorat, `n care culorile de reducere apar `n propor]ie de 16 - 50 %; culorile de oxidare apar sub form\ de pete de oxidare, `n propor]ie de peste 16 % din suprafa]a rezultat\ prin sec]ionarea elementelor; segregarea sescvioxizilor sub form\ de pelicule [i concre]iuni. Se noteaz\ cu Go.

Orizontul W (pseudogleic). Este un orizont mineral, format la suprafa]\ sau

`n profilul solului, `n condi]iile unui mediu `n care solul este mare parte din an saturat cu ap\ acumulat\ din precipita]ii [i stagnant\ deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil. Are urm\toarele caractere: aspect marmorat, `n care culorile de reducere, prezente atât pe fe]ele, cât [i `n interiorul elementelor structurale, ocup\ peste 50 % din suprafa]a rezultat\ prin sec]ionarea elementelor structurale; precipitare a sescvioxizilor, sub form\ de pelicule [i concre]iuni; grosime de cel pu]in 15 cm. Se grefeaz\ pe orizonturi A, E sau B.

Orizontul w (pseudogleizat). Este un orizont mineral, format la suprafa]\ sau `n profilul solului, `n condi]iile unui mediu `n care solul este mare parte din an umed pân\ la uscat [i o perioad\ mai mic\ din an saturat `n ap\, acumulat\ din precipita]ii [i stagnat\ deasupra unui strat impermeabil sau slab permeabil; are un

Page 90: Pedo Logie

aspect marmorat, `n care culorile de reducere ocup\ `ntre 6 [i 50 % din suprafa]a rezultat\ prin sec]ionarea elementelor structurale. Se noteaz\ cu w.

Orizontul y (vertic). Este un orizont cu un con]inut de cel pu]in 30 % argil\ (frecvent peste 50 %), predominant gonflant\. Caractere: fe]e de alunecare oblice (10 - 600 fa]\ de orizontal\) [i/sau elemente structurale mari, de asemenea oblice, cu unghiuri [i muchii ascu]ite `ntr-unul dintre suborizonturi; cr\p\turi largi de peste 1 cm, pe o grosime de cel pu]in 50 cm `n perioada uscat\ a anului; grosime minim\ de 50 cm. Se noteaz\ cu simbolul y.

Orizontul sa (salic). Este un orizont mineral `mbog\]it secundar prin iluviere `n s\ruri mai u[or solubile decât gipsul, având urm\toarele caractere: con]inut de s\ruri `n extras apos 1 : 5, de cel pu]in 1 %, dac\ tipul de salinizare este cloruric [i de cel pu]in 1,5 % dac\ este sulfatic; grosime minim\ de 10 cm.

Orizontul sc (salinizat). Este un orizont mineral, care con]ine s\ruri mai u[or solubile decât gipsul (`n ap\ rece), `n cantitate mai mic\ decât orizontul salic, respectiv `ntre 0,15 [i 1,50 % pentru tipul de salinizare sulfatic\ [i 0,1 - 1,0 % pentru tipul de salinizare cloruric\.

Are grosime minim\ de 15 cm. Se noteaz\ cu simbolul sc. Orizontul na (alcalic sau natric). Este un orizont mineral care are o

satura]ie `n Na+ schimbabil > 15 %, pe o grosime de minimum 10 cm. Se noteaz\ cu simbolul na.

Orizontul ac (alcalizat). Este un orizont mineral care are o satura]ie `n Na+ schimbabil de 5 - 15 %. Se noteaz\ cu simbolul ac.

Orizonturi de tranzi]ie Orizont AC. Este un orizont de tranzi]ie `ntre A [i C, având propriet\]i din

ambele orizonturi, f\r\ ca vreunele s\ fie predominante. Orizontul AB. Este un orizont de tranzi]ie `ntre A [i B, având propriet\]i

din ambele orizonturi, f\r\ ca vreunele s\ fie predominante. Dac\ sunt dominante pe grosimi mai mari sau mai evidente caracterele orizontului B, se noteaz\ cu simbolul BA.

Orizontul AR. Este un orizont de tranzi]ie `ntre A [i R, având propriet\]i de orizont A, dar [i fragmente de roc\, par]ial alterate, `n propor]ie de cel pu]in 30 %.

Orizont AG. Este un orizont de tranzi]ie `ntre A [i G, având par]ial exprimate subiacent caracterele orizontului G, dar [i caracterele orizontului A.

Orizontul EB. Este un orizont de tranzi]ie `ntre E [i Bt, prezentând dominant `n partea superioar\ caracterele orizontului eluvial, iar `n cea inferioar\ pe cele ale orizontului iluvial. Dac\ sunt dominante pe o grosime mai mare sau mai evidente caracterele orizontului Bt, se noteaz\ cu simbolul BE.

Orizont E + B. Este un orizont mineral de tranzi]ie `ntre E [i B - denumit [i orizont glosic - având urm\toarele caractere: p\trunderi de orizont E `n orizontul B sub form\ de limbi; limbile trebuie s\ aib\ cel pu]in 5 mm l\]ime `n cazul `n care textura orizontului Bt este este fin\, cel pu]in 10 mm când textura aceluia[i orizont este mijlociu-fin\ [i cel pu]in 15 mm când textura este mijlocie sau grosier\; limbile de orizont E trebuie s\ reprezinte cel pu]in 15 % din volum; grosime de cel pu]in 10 cm (5 cm `n cazul orizontului E + Btna), când acestea ocup\ sub 50 % din volum.

Page 91: Pedo Logie

Pedologie agricol\

91

Orizont BC. Este un orizont de tranzi]ie `ntre B [i C, având par]ial exprimate caracterele orizontului supraiacent B [i subiacent C.

Orizont BR. Este un orizont de tranzi]ie `ntre B [i R, având propriet\]i de orizont B, dar [i fragmente de roc\, par]ial alterate, `n propor]ie de cel pu]in 30 %.

Orizont BG. Este un orizont de tranzi]ie `ntre B [i G, având par]ial exprimate caracterele orizontului supraiacent B [i subiacent G.

Orizont CG. Este un orizont care `ndepline[te, atât condi]iile de orizont C, cât [i pe cele de orizont G.

Orizonturi de asociere. Sunt orizonturi formate prin asocierea caracterelor a dou\ sau mai multe orizonturi, dar care unele nu apar `n succesiune pe profil ca orizonturi separate, ca, de exemplu, AW, Aw, Ay, Amsa, Aosa, Ana, Aosana, BW, Bw, Bty, Btysc, Bvyw, Bvx etc.

CAPITOLUL X CADRUL NATURAL DE FORMARE {I EVOLU}IE A SOLURILOR Ac]iunea unor procese ne`ntrerupte de dezagregare, alterare, sintez\,

migrare [i acumulare asupra materiei minerale [i organice, determin\ transformarea scoar]ei superioare a litosferei `n soluri, astfel `ncât solul evolueaz\ de la roca "in situ", deci de la o morfologie simpl\ c\tre solul cu o morfologie evoluat\.

Rocile [i mineralele primare rezultate `n urma consolid\rii magmei, cu toate c\ con]ineau unele elemente de nutri]ie (fosfor, calciu, potasiu, magneziu etc.), datorit\ masivilit\]ii [i compactit\]ii lor nu prezentau condi]ii care s\ permit\ dezvoltarea r\d\cinilor [i asigurarea cu substan]e nutritive [i ap\.

Procesele de dezagregare (m\run]ire) [i alterare (modificare chimic\) a acestora sub ac]iunea agen]ilor atmosferici, hidrosferici [i biosferici a permis transformarea rocilor primare compacte `n roci secundare afânate (realizându-se o re]ea de spa]ii sau pori) [i formarea unor substan]e chimice simple sau complexe (s\ruri, oxizi [i hidroxizi, minerale argiloase). Roca afânat\ (datorit\ porozit\]ii) prezint\ capacitate pentru ap\ [i aer. Apa din precipita]ii, `n cazul rocilor afânate p\trunde [i se re]ine `n pori, formând rezerve pentru plante. Aerul din porii rocii afânate `mpreun\ cu apa re]inut\ din precipita]ii [i substan]ele de nutri]ie `n forme simple asigur\ instalarea plantelor [i microorganismelor. Prin fotosintez\ plantele trec substan]ele minerale din sol `n substan]e organice din care este alc\tuit corpul lor. Dup\ parcurgerea ciclului biologic, sub ac]iunea microorganismelor, resturile organice sunt `n parte, descompuse `n substan]e minerale folosite de plantele ce urmeaz\ [i, `n parte, sunt transformare `n humus.

Repetarea `n timp a acestui proces determin\ re]inerea [i acumularea `n partea superioar\ a scoar]ei, a substan]elor nutritive sub form\ de substan]e organice, `n special humus (procese de bioacumulare). Ac]iunea conjugat\ a proceselor de dezagragare, alterare [i bioacumulare, al\turi de re]inerea [i migrarea compu[ilor rezulta]i determin\ modific\ri fizice, chimice [i biologice `n

Page 92: Pedo Logie

partea superioar\ a scoar]ei, aceasta trasnformându-se `n timp `n sol, care este un corp natural ce prezint\ `nsu[iri [i o alc\tuire proprie. Condi]iile de mediu sunt cele care determin\ procesele ce duc la formarea solurilor. Aceste condi]ii sunt extrem de variate astfel `ncât intensitatea proceselor este diferit\, rezultând o varietate de soluri.

V.V. Docuceaev, intemeietorul Pedologiei ar\ta c\ solul este rezultatul ac]iunii cumulative a mai multor factori (organismele, clima, roca, relieful [i timpul) pe care `i denume[te factori de formare sau factori pedogenetici. ~n timp, acestor factori pedogenetici au rol `n formarea solului li s-au ad\ugat influen]a apei subterane [i de suprafa]\, cât [i activitatea antropic\.

10.1. Influen]a climei

V.V. Docuceaev a scos `n eviden]\ rolul climei `n procesul de formare a

solului men]ionând c\: solul este forma]iunea natural\ care se formeaz\ sub influen]a hot\râtoare a climei.

România este situat\ `n emisfera nordic\, la jum\tatea distan]ei dintre poli [i ecuator, având un climat temperat-continental.

Climatul atmosferic determin\ `n mare parte formarea [i evolu]ia climatul solului. Climatul României nu este uniform, separându-se 5 regiuni climatice, c\rora le corespund provincii pedologice:

a) Regiunea vestic\ (panonic\) influen]at\ de curen]ii atmosferici vestici, oceanici, este supus\ influen]ei climatului Europei Centrale;

b) Regiunea transilvan\, influen]at\ de curen]ii de aer din vest-nord [i `n m\sur\ mai mic\ din est;

c) Regiunea sud-vestic\(Danubiano-getic\) influen]at\ de masele de aer oceanic [i mediteranean;

d) Regiunea sud-estic\ (Danubiano-Pontic\); e) Regiunea moldo-sarmatic\, ambele aflate sub influen]a maselor de aer

estic. Acestor regiuni climatice li se adaug\ ca influen]e `n formarea [i evolu]ia

solurilor, microclimatele determinate de formele de relief, astfel `ncât România este considerat\ un adev\rat "muzeu natural de soluri".

L.S. Berg arat\ existen]a `n climatul temperat-continental din România a unor zone climatice legate de zonele landsaftice:

– climatul zonei de step\ care cuprinde stepa propriu-zis\ [i silvostep\; – climatul zonei p\durilor de foioase; – climatul zonei p\durilor de conifere; – climatul zonei alpine cu zon\ subalpin\ [i alpin\ propriu-zis\. Diferen]ele climatice influen]eaz\ major intensitatea bioacumul\rii,

alter\rii, eluvierii [i iluvierii. Bioacumularea este determinat\ de natura [i ponderea vegeta]iei, care la rândul lor, depind de condi]iile climatice. Astfel, `n climatul de step\ (secetos [i cu temperaturi ridicate), descompunerea materialului organic se desf\[oar\ `n ritm mai rapid decât `n climatele zonei p\durilor de

Page 93: Pedo Logie

Pedologie agricol\

93

foioase [i conifere [i a paji[tilor alpine (mai umede [i cu temperaturi mai sc\zute) unde bioacumularea este mai lent\ [i mai pu]in intens\.

Alterarea [i levigarea produ[ilor rezulta]i este mai pu]in intens\ `n climatele cu regim pluviometric sc\zut (step\ uscat\) decât `n climatele de regim pluviometric `nsemnat (zona de p\dure [i zona alpin\) unde pe fondul celor men]ionate levigarea s\rurilor solubile [i debazificarea complexului adsorbtiv, al solului este accentuat\.

Condi]iile climatice exercit\ o influen]\ deosebit\ asupra proceselor de eluviere [i iluviere. Cu cât clima este mai umed\ cu atât intensitatea acestor procese este mai mare. ~n zona cu step\ eluvierea este redus\ ca intensitate, astfel `ncât CaCO3 poate fi prezent `nc\ de la suprafa]\ (sol b\lan), `n timp ce `n zonele de silvostep\, p\dure [i alpin\, pe fondul cre[terii nivelurilor precipita]iilor eluvierea este din ce `n ce mai intens\ (CaCO3) putând fi `ndep\rtat complet pe profil). De asemenea, `n paralel, are loc o intensificare a migr\rii principalilor coloizi ai solului, cu formarea de orizonturi eluviale [i iluviale bine reprezentate.

~n formarea [i evolu]ia solului clima ac]ioneaz\ prin componentele sale: precipita]ii, temperatur\, umezeala atmosferic\, insola]ia etc.

Pentru a exprima leg\tura dintre clim\ [i sol sunt folosi]i diferi]i indici. ~n România este utilizat indicele de ariditate "de Martonne", exprimat prin

rela]ia:

10+=TPIar

Iar - indice de ariditate; P - valoarea medie a precipita]iilor, `n mm; T - valoarea medie a temperaturii, `n grade Celsius; 10 - coeficient pentru calculul Iar [i `n cazurile `n care valorile temperaturii

sunt 00 C sau negative. Cu cât indicele de ariditate este mai mare, cu atât climatul este mai umed. ~n zona de step\ Iar are valori `ntre 20 - 24, `n zona de silvostep\ 24 - 28, `n

zona de p\dure 34 - 56, `n zona subalpin\ [i alpin\ 56 - 110.

10.2. Influen]a vegeta]iei Gh. Munteanu-Murgoci a stabilit pentru prima dat\ `ntre sol, clim\ [i

vegeta]ie un paralelism pedo-fito-climatic. ~n România sunt separate 3 zone de vegeta]ie:

– zona vegeta]iei de step\; – zona vegeta]iei forestiere; – zona paji[tilor alpine. Zonele de vegeta]ie sunt `mp\r]ite `n subzone [i faciesuri de vegeta]ie,

c\rora le corespund zone [i subzone de soluri.

Page 94: Pedo Logie

Zona de step\ cuprinde sudul Olteniei, sudul [i estul Munteniei, sudul [i

estul Moldovei, Dobrogea central\ [i sudic\ [i vestul României (Banat [i Cri[ana), fiind `mp\r]it\ `n: a) subzona stepei propriu-zise [i b) subzona de tranzi]ie la zona forestier\.

a) subzona stepei propriu-zise prezint\ o vegeta]ie ierboas\ constituit\ primordial din Festuca valesiaca, Agropyron cristatum; Stepa capillata, Chrysopogon gryllus la care se adaug\ dup\ luarea `n cultur\, Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon, Botrhiochlona ischaemum etc.

b) subzona de tranzi]ie la zona forestier\ este cunoscut\ [i sub denumirea de silvostep\ [i antestep\.

P. Enculescu a definit-o ca pe o subzon\ continu\ cu caractere de tranzi]ie de la step\ la p\dure, func]ie de oscila]iile condi]iilor climatice. Cuprinde sudul României [i Câmpia de vest (antestepa) [i Câmpia Moldovei [i Câmpia Transilvaniei (silvostepa). Solurile sunt reprezentate prin soluri de step\ [i soluri de p\dure.

Vegeta]ia lemnoas\ din silvostep\ este reprezentat\ de stejar brum\riu (Quercus pedunculiflora), stejar pufos (Quercus pubescens), la care se adaug\ Quercus cerris; Quercus frainetto, Fraxinus excelsior, Tilia tomentosa, Acer campestre.

Zona forestier\ cuprinde suprafe]e mari, diferite din punct de vedere

geomorfologic, litologic, climatic [i pedoclimatic,. Este `mp\r]it\ `n: a) zona stejarului; b) zona fagului; c) zona coniferelor.

a) zona stejarului cuprinde zona p\durilor din regiunile de câmpie, dealuri, podi[uri [i piemonturi;

b) zona fagului cuprinse suprafe]e `ntinse `n regiunile de deal [i munte; c) zona coniferelor cuprinde nordul Carpa]ilor Orientali [i a Carpa]ilor

Occidentali. Zona alpin\ cuprinde suprafe]e restrânse pe plaiurile [i crestele mun]ilor

(peste 1600 - 1700 m altitudine) [i se `mparte `n: a) subzona subalpin\; b) zona alpin\.

a) subzona subalpin\ cuprinde zonele din Carpa]ii Orientali (1700 -1800 m) [i Carpa]ii Meridionali (2200 - 2400 m), cu paji[ti de forma]ie secundar\, cu Festuca supina, Agrostis rupestris, Nardus stricta [i specii vegetale lemnoase ca: Pinus montana, Juniperus comunis, Rhododendron kotschyi.

b) zona alpin\ prezint\ paji[ti alpine alc\tuite din asocia]ii de Carex, curvula, Festuca supina, Campanula alpina, c\rora li se adaug\ esen]e lemnoase pitice sau târâtoare de Salix herbaceea, Salix reticulata, Vaccinium vitis-idaea, V. mirtillus etc.

Vegeta]ia influen]eaz\ solificarea prin cantitatea [i calitatea resturilor organice (r\d\cini, tulpini, frunze). Vegeta]ia ierboas\ reprezint\ principala surs\ de materie organic\ a solului. Prin sistemul radicular, plantele absorb din sol cantit\]i `nsemnate de s\ruri minerale [i elimin\ diferite substan]e. Astfel se

Page 95: Pedo Logie

Pedologie agricol\

95

produce `n sol un dezechilibru, `ntre complexul adsorbant [i solu]ia solului `n primul caz [i intensificarea alter\rii rocilor [i mineralelor `n cel de-al doilea caz.

Resturile organice acumulate an de an la suprafa]a stratului de sol [i `n orizontul de suprafa]\, constribuie prin transformarea lor `n humus, la formarea [i evolu]ia solului.

Vegeta]ia lemnoas\ prezint\ un sistem radicular profund. Consumul de s\ruri minerale `n cazul vegeta]iei lemnoase este mai redus, accelerând astfel procesul de solificare. Vegeta]ia lemnoas\ influen]eaz\ procesul de pedogenez\ `n sensul eluvierii [i bioacumul\rii, cu formarea de soluri de tip podzol. ~n cazul unei vegeta]ii de conifere (molid, pin etc.), soluri cu un con]inut redus de baze [i de humus puternic acid ce determin\ o alterare puternic\ a mineralelor din sol.

10.3. Influen]a organismelor [i microorganismelor

Procesul de transformare a materiei organice `n substan]e minerale de nutri]ie are loc sub influen]a organismelor [i microorganismelor din sol. Acestea sunt reprezentate `n sol de alge, bacterii, ciuperci, actinomicete, râme, furnici, insecte, larve, roz\toare etc.

Dup\ moartea acestora solul se `mbog\]e[te `n substan]e proteice cu rol deosebit `n formarea humusului. ~n urma descompunerii resturilor organice de c\tre microorganisme, `n sol se formeaz\ produ[i simpli de genul acizilor organici, NH3, CO2, H2S, CH4, H, cu rol `n alterarea p\r]ii minerale. De asemenea, ca urmare a transform\rii materiei organice din sol de c\tre microorganisme, rezult\ [i o parte mineral\ (Si, Fe, Al, P, Ca, Mg, Na, K), cu rol deosebit `n formarea solului.

10.4. Influen]a rocii (materialul ini]ial de solificare)

Influen]a rocii `n procesul `ndelungat de formare [i evolu]ie a solurilor

depinde de starea de afânare sau compactizare, alc\tuirea granulometric\, mineralogic\ [i chimic\ a acesteia. Starea de afânare sau compactizare influen]eaz\ solificarea `n sensul profunzimii de manifestare. ~n cazul unor roci afânate, grosimea solific\rii este mai mare decât `n cazul unor roci masive, compacte. Roca de solificare (materialul parental) constituie baza anorganic\, care prin procese pedogenetice este transformat\ `n mod continuu `n orizonturi genetice.

~n cazul unor regiuni montane, rocile sunt masive, compacte, dezagregarea [i alterarea acestora este slab\ cu formare de orizonturi sub]iri, bine eviden]iate.

Alc\tuirea granulometric\ a rocilor de solificare influen]eaz\ propriet\]ile fizice, chimice [i morfologice. Pe rocile argiloase, ce prezint\ permeabilitate redus\, se formeaz\ soluri bogate `n humus [i `n elemente nutritive, cu o debazificare redus\ [i cu un profil mai scurt. Pe rocile nisipoase cu permeabilitate ridicat\ se formeaz\ soluri cu un profil puternic dezvoltat, mai s\race `n humus, cu orizonturi mai slab diferen]iate. Din punct de vedere mineralogic pe rocile

Page 96: Pedo Logie

hiperacide cu un con]inut ridicat de SiO2 (pietri[uri cuar]oase, cuartite, gresii silicioase etc.) `n care con]inutul de minerale este redus (alterarea este greoaie) se formeaz\ soluri cu fertilitate redus\. ~n condi]ii de umiditate excesiv\ aceste soluri evolueaz\ spre podzolire.

~n cazul rocilor acide (granite, granodiorite, riolite, gnaise etc.) care provin din cuar] [i silica]i se formeaz\, de asemenea, soluri cu fertilitate sc\zut\, ce prezint\ tendin]a de acidifiere [i podzolire. Solurile formate pe roci bazice (gabrouri, bazalte, diabaze) prezint\ un con]inut ridicat de minerale argilice [i baze, având cu fertilitate bun\.

Compozi]ia chimic\ a rocii imprim\ un ritm mai rapid sau mai lent procesului de solificare. Un rol important `l prezint\ carbonatul de calciu. F. Marbut clasific\ solurile `n func]ie de CaCo3 `n dou\ grupe:

a) soluri pedalfer; b) soluri pedocal. a) Solurile pedalfer sunt formate pe roci f\r\ Ca CO3, prezint\ o evolu]ie

rapid\ [i morfologia evoluat\, au reac]ie acid\, un grad de satura]ie `n baza sc\zut, deci o fertilitate redus\.

b) Solurile pedocal con]in CaCo3, evolu]ia este `ndelungat\ (alterarea `ncepe cu sp\larea CaCO3), evolu]ia este incipient\ (rendzine).

Solurile care se formeaz\ pe rocile salifere (marne salinizate, prezint\ `n fazele incipiente un con]inut ridicat de s\ruri (CaSO4; Na2SO4; NaCL; CaCl2) `nc\ de la suprafa]a dup\ care treptat, ca urmare a levig\rii s\rurilor solubile, evolueaz\ c\tre o salinizare de adâncime.

10.5. Influen]a reliefului

Relieful constituie spa]iul de manifestare a procesului de solificare. Acesta

contribuie la diferen]ierea solific\rii prin unit\]i geomorfologice mari (câmpie, deal, podi[, munte), cât [i prin unit\]ile cu mezo [i microrelief (versan]i, depresiuni, suprafe]e plane).

Relieful României este relativ restrâns fiind extins doar pe 4 - 50 latitudine. Dac\ acest relief ar fi uniform, condi]iile climatice, vegeta]ia natural\, precum [i solurile ar fi relativ uniforme.

Varia]ia microreliefului (`n sens altitudinal) determin\ modific\ri climatice [i de vegeta]ie,. Pe m\sura cre[terii altitudinii reliefului, clima devine din ce `n ce mai umed\ [i mai rece, `n timp ce vegeta]ia se modific\ de la ierbacee de step\, la o vegeta]ie de silvostep\, de p\dure [i de paji[ti alpine, contribuind la varia]ia `nveli[ului de sol.

~ntre altitudinea formelor de relief [i tipurile de sol care se formeaz\ se poate stabili o coresponden]\ pedoaltimetric\. Astfel, `ntre 8 - 200 m se pot forma soluri b\lane, cernoziomuri `ntre 180 - 250 m cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale; `ntre 250 - 550 - soluri argilo-iluviale brune tipice [i luvice; `ntre 550 - 750 - luvisoluri albice; `ntre 750 - 1100 - soluri montane [i podzoluri humicoferiiluviale [i `ntre 1100 - 2550 m soluri alpine [i podzoluri humico-feriiluviale. Mezo [i microrelieful influen]eaz\ solificarea prin

Page 97: Pedo Logie

Pedologie agricol\

97

neuniformit\]ile acestora la nivelul unor areale restrânse (suprafe]e plane, `nclinate sau depresionare).

~n cazul suprafe]elor plane, cantitatea de ap\ de origine pluvial\ corespund cuantumului de precipita]ii din zon\. ~n cazul terenurilor `n pante, levigarea este mai redus\, profilele sunt scurte, orizonturile mai slab diferen]iate deoarece o parte din precipita]ii se pierde prin infiltra]ii laterale [i scurgeri de suprafa]\.

~n zonele depresionare, umiditatea este mai mare (la apa din precipita]ii se adaug\ [i apa scurs\ din `mprejurimi), levigarea este accentuat\, orizonturile sunt lungi [i bine diferen]iate.

Relieful ac]ioneaz\ `n procesul de solificare [i prin intensitatea proceselor de eroziune, transport [i depunere. ~n unele cazuri, eroziunea este foarte puternic\ având loc o `ntinerire continu\ a reliefului caz `n care (solificarea nu poate avea loc). Orice modificare survenit\ `n cadrul reliefului, determin\ schimb\ri `n formarea [i evolu]ia unui sol. 10.6. Influen]a apelor freatice [i a apelor stagnate

Prezen]a apei determin\ [i influen]eaz\ formarea [i evolu]ia unui sol (dezagregarea [i alterarea, bioacumularea, eluvierea-iluvierea etc.). Majoritatea solurilor se formeaz\ [i evolueaz\ `n condi]ii normale de umiditate (influen]a precipita]iilor atmosferice). Exist\ cazuri `n care solificarea decurge `n condi]iile unui exces de ap\: zone cu precipita]ii abundente alc\tuite din material fin cu permeabilitate redus\, terenuri joase, depresionare, zone supuse frecvent inunda]iilor etc.

Excesul de ap\ poate fi freatic (pânze de ap\ situate `n scoar]\ la adâncimi mici, aproape de suprafa]\ [i pluvial (ape stagnante acumulate din precipita]ii).

~n aceste condi]ii, indiferent de natura excesului de ap\, solificarea prezint\ anumite particularit\]i. Astfel, solificarea are loc `n condi]iile unei aera]ii slabe, cu manifestarea proceselor de reducere care determin\ un aspect marmorat, p\tat al orizonturilor (formarea unor compu[i redu[i de fier [i mangan). ~n cazul excesului de ap\ de pracipita]ii, stagnant\ la nivelul unui orizont slab permeabil se manifest\ procesele de pseudogleizare, iar `n cazul apelor freatice stagnante, procesele de gleizare.

~n cazul unor ape freatice mineralizate situate la adâncime critic\ sau subcritic\ are loc o acumulare cu s\ruri de sodiu sub form\ de cloruri [i sulfa]i cu intensificarea procesului de salinizare [i a procesului de alcalizare `n cazul satur\rii argilei din sol cu ioni de sodiu (formarea carbonatului de sodiu). ~n aceste cazuri se formeaz\ soluri specifice (hidromorfe [i halomorfe).

10.7. Rolul timpului

Solul este rezultatul ac]iunii de solificare manifestate `n timp. No]iunea de "vârst\ a solului" a fost men]ionat\ [i introdus\ de pedologul rus V.V. Docuceaev. Sub aspectul timpului de evolu]ie sau vârst\ `n formarea unui sol

Page 98: Pedo Logie

deosebim o vârst\ absolut\ [i o vârst\ relativ\. Vârsta absolut\ a unui sol reprezint\ timpul scurs de la apari]ia la zi a rocii `n contact cu factorii pedogenetici [i pân\ `n momentul studierii solului respectiv.

Pentru stabilirea vârstei absolute sunt utilizate date geologice, preistorice [i istorice. Studiind forma]iunii geologice pe care s-au format [i evoluat solurile putem deduce vârsta absolut\ a acestora (ex: loessurile au ap\rut `n perioadele interglaciare). Cu ajutorul datelor preistorice, datorit\ descoperirii [i dat\rii unor urme ale civiliza]iilor trecute putem stabili vârsta absolut\ a unui sol.

Pe lâng\ acestea `n stabilirea vârstei absolute ne putem ajuta [i de anumite date istorice (ex: solurile g\site `n Valu' lui Traian au o vârst\ absolut\ de circa 2000 ani).

Vârsta relativ\ face referire la solurile ce prezint\ diferen]ieri mai mici sau mai mari fa]\ de solurile din regiune, datorate anumitor factori de solificare (roc\, relief).

Solul care prezint\ un profil mai pu]in evoluat decât solurile dintr-o anumit\ zon\ au o vârst\ relativ\, putând fi considerate soluri tinere sau mai exact "soluri neevoluate sau soluri incipient evoluate" (ex: `n silvostepa Moldovei pe platou se g\sesc cernoziomuri cambice, iar pe panta datorit\ faptului c\ apa de precipita]ii se scurge, `n mare parte, se `ntâlnesc soluri cu vârst\ relativ\, mai tân\r\, de tip cernoziom, cu toate c\ materialul parental a ap\rut la zi `n ambele cazuri `n acela[i timp.

10.8. Influen]a omului

~n urma interven]iei antropice solul prezint\ o transformare permanent\. Ac]iunea antropic\ `n modificarea evolu]iei naturale a solului se desf\[oar\ prin:

a) `ndep\rtarea sau `nlocuirea vegeta]iei spontane (ierboas\ [i lemnoas\); b) luarea `n cultur\ a solului [i aplicarea lucr\rilor agrotehnice; c) aplicarea `ngr\[\mintelor chimice [i a amendamentelor; d) executarea lucr\rilor de desecare, drenaj [i irigare; e) aplicarea lucr\rilor antierozionale;. a) Prin defri[area p\durilor [i des]elenirea paji[tilor pe versan]i [i folosirea

nera]ional\ a acestora `n cultura plantelor, se intensific\ manifestarea procesului de eroziune, cu scoaterea din circuitul agricol a acestor terenuri, având ca rezultat final distrugerea solului.

b) Prin luarea `n cultur\, a terenurilor omul a `nl\turat vegeta]ia natural\ ini]ial\, având influen]e `n frânarea sau `ntreruperea procesului natural de bioacumulare cu impact negativ `n solificare. Lucr\rile agrotehnice obi[nuite, prin afânarea orizontului de bioacumulare, determin\ o intensificare a mineraliz\rii cu efect `n mic[orarea con]inutului de humus. ~n urma lucr\rilor agrotehnice speciale (desfund\ri, desfund\ri) sunt determinate modific\ri profunde asupra solului.

c) Ca urmare a aplic\rii sistematice a `ngr\[\mintelor [i amendamentelor, solurile s\race `n substan]e nutritive [i cu reac]ie necorespunz\toare sunt transformate `n soluri fertile.

Page 99: Pedo Logie

Pedologie agricol\

99

d) Prin desec\ri, dren\ri [i iriga]ii, este `nl\turat excesul de ap\ (soluri hidromorfe) sau excesul de s\ruri (soluri halomorfe) sunt `mbun\t\]ite condi]iile aerohidrice, asigurându-se o evolu]ie normal\ a acestor soluri.

e) Aplicarea m\surilor antierozionale determin\ modific\ri ale condi]iilor de solificare atât pe pante, cât [i la baza acestora. Ex: pe terase sau pe agroterase se g\sesc soluri mai evoluate morfologic [i fizico-chimic decât `n cazul pantelor neterasate.

Prin cunoa[terea procesului natural de formare [i evolu]ie a solului interven]ia antropic\ poate dirija prin m\suri tehnice adecvate favorizarea laturilor pozitive [i `nl\turarea celor negative (exploatare nera]ional\ a fondului funciar prin desp\duriri [i des]eleniri, lucr\ri agrotehnice necorespunz\toare, irig\ri cu norme gre[ite sau ape mineralizate).

CAPITOLUL XI

SISTEMUL ROMAN DE CLASIFICARE A SOLURILOR

11.1. Denumirea solurilor

Taxonomia pedologic\ utilizeaz\ criteriul biomorfogenetic de clasificare, pe baza faptului c\ solul este un corp natural constituit din minerale, roci [i materie organic\ vie [i moart\ ce se g\se[te `ntr-o continu\ transformare.

Solurile sunt denumite dup\ diferite orient\ri: a) dup\ zona climatic\ [i fitopedogeografic\ (pe baza principiului

paralelismului fitopedoclimatic [i legii zonalit\]ii orizontale [i verticale - V.V. Docuceaev), deosebim: soluri de step\ uscat\; de silvostep\, de p\dure, montane [i alpine;

b) dup\ culoarea solului `n orizontul A (pe baza amestecului dintre cantitatea de materie organic\ [i partea mineral\), deosebim: cernoziomuri (castanii [i ciocolatii) [i soluri de p\dure (cenu[ii, brun-ro[cate, brune), podzoluri etc.;

c) dup\ factorul pedogenetic deosebim: soluri hidromorfe (influen]ate de excesul de ap\ freatic\ sau pluvial\ stagnant\ (ex: l\covi[ti, gleice, pseudogleice etc. [i soluri litomorfe, influen]ate de materialul parental sau roca generatoare de sol (rendzina, pseudorendzina);

d) dup\ caracteristicile chimice, respectiv gradul de alterare al complexului adsorbtiv, reac]ia solului, cantitatea de humus, prezen]a sau absen]a carbona]ilor. Ex: dup\ intensitatea alter\rii complexului adsorbtiv avem soluri eubazice, mezobazice [i oligobazice;

e) dup\ acumul\ri de solificare caracteristice. Ex: solurile care con]in cantit\]i mari de s\ruri solubile pe profil sunt cunoscute sub denumirea de soluri halomorfe.

f) dup\ natura formelor de relief: sol de lunc\, sol de coast\ etc. g) dup\ localitate `n cazul unei deosebiri morfologice [i `n special fizico-

chimice. Ex: cernoziomul de Mileanca;

Page 100: Pedo Logie

h) dup\ asocia]ia vegetal\ `n special cazul solurilor din luncile râurilor.

Ex: soluri cu Puccinellia distans, cu Statice gmelini etc.

11.2. Clasificarea solurilor României Prima `ncercare de clasificare a solurilor `n România s-a f\cut `n 1911 (Gh.

Murgoci). Progresele `nregistrate `n domeniul pedologiei (pe plan na]ional [i interna]ional) au determinat elaborarea `n 1979 de c\tre I.C.P.A. (Institutul Central de Pedologie [i Agrochimie), pe baza unei largi consult\ri cu speciali[tii din I.C.P.A., `nv\]\mânt superior, din M.A.I.A. [i din cadrul O.J.S.P.A. a unui nou sistem de clasificare. Acest sistem prezint\ unit\]i taxonomice de nivel superior, clasa, tipul [i subtipul), iar la nivel inferior: (varietatea, familia, specia [i varianta).

Pentru identificarea [i stabilirea unit\]ilor taxonomice de sol sunt utilizate orizonturi diagnostice [i caractere diagnostice (orizonturi pedogenetice [i `nsu[iri sau grup de `nsu[iri utilizate `n definirea unei unit\]i taxonomice).

Clasificarea solurilor la nivel de clas\ [i tip

Clasa Orizont sau caracter diagnostic Tipuri de sol

1. Molisoluri Orizont A molic [i orizont subiacent având culori de orizont molic cel pu]in `n partea superioar\

1.1. Sol b\lan 1.2. Cernoziom; 1.3. Cernoziom cambic 1.4. Cernoziom argiloiluvial; 1.5. Sol cernoziomoid; 1.6. Sol cenu[iu; 1.7. Renzin\; 1.8. Pseudorendzin\

2. Argiloiluvisoluri Orizont B argiloiluvial (f\r\ a se `ndeplini condi]ia de la clasa 1)

2.1. Sol brun-ro[cat; 2.2. Sol brun argiloiluvial 2.3. Sol brun-ro[cat luvic 2.4. Sol brun-luvic 2.5. Luvisol albic 2.6. Planosol

3. Cambisoluri Orizont B cambic (f\r\ a se `ndeplini condi]ia de la clasele 1, 5, 6, 7)

3.1. Sol brun eu-mezobazic; 3.2. Sol ro[u (terra rossa); 3.3. Sol brun acid

4. Spodosoluri Orizont B spodic 4.1. Sol brun feriiluvial 4.2. Podzol

5. Umbrisoluri Orizont A umbric [i orizont subiacent având culori de orizont umbric cel pu]in `n partea superioar\

5.1. Sol negru acid 5.2. Andosol 5.3. Sol humicosilicatic

Soluri hidromorfe Orizont G (gleic) sau W (pseudogleic)

6.1. L\covi[te 6.2. Sol gleic 6.3. Sol negru clino-hidromorf 6.4. Sol pseudogleic

7. Soluri halomorfe Orizont sa (salic) sau na 7.1. Solonceac

Page 101: Pedo Logie

Pedologie agricol\

101

Clasa Orizont sau caracter diagnostic Tipuri de sol

(natric) 7.2. Solone] 8. Vertisoluri Orizont vertic 8;.1. Vertisol 9. Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate

Orizont A (`n genere slab format) urmat de material parental; sau profil intens trunchiat ori deranjat prin desfundare

9.1. Litosol 9.2. Regosol 9.3. Psamosol 9.4. Protosol aluvial 9.5. Soluri aluviale 95. Erodisol 97. Coluvisol 98. Sol desfundat 99. Protosol antropic

10. Soluri organice (histosoluri)

Orizont turbos 01. Sol turbos

11.2.1. Clasificarea solurilor la nivel superior ~n tabelul 9.1. sunt redate cele 10 clase [i 39 de tipuri de sol, cu

men]ionarea orizonturilor [i caracteristicilor diagnostice pentru toate tipurile de sol. La nivel de subtip de baz\ clasificarea I.C.P.A. stabile[te 233 de subtipuri, rezumând un total de 470 subtipuri de baz\ [i combinate.

11.2.2. Clasificarea solurilor la nivel inferior Varietatea de sol reprezint\ o subdiviziune a tipului de sol ce rezult\ pe

baza unor caracteristici particulare neconsiderate la nivel superior (ex: caracter de orizont Bt necarbonatat), grad de gleizare, pseudogleizare, salinizare, alcalizare, con]inut de CaCO3, grad de eroziune, colmatare etc.

Familia de sol realizeaz\ o diviziune a subtipului [i variet\]ii de sol func]ie de natura materialului parental [i de textura acestuia.

Special de sol realizeaz\ o sub`mp\r]ire func]ie de textura [i eventual de con]inutul `n schelet pentru solurile minerale [i de gradul de transformare a materiei organice pentru solurile organice.

Varianta de sol este o subdiviziune determinat\ de modul de folosin]\ al terenului [i de alte modific\ri ca urmare a utiliz\rii lui `n produc]ie.

.

CAPITOLUL XII CLASA MOLISOLURI

Cuprinde soluri care au ca diagnostic un orizont A molic [i un orizont subiacent care prezint\ cel pu]in `n partea superioar\, culori de orizont molic. Molisolurile s-au format predominant, `n condi]ii bioclimatice ale stepei (vegeta]ie cu ierburi) [i silvostepei (vegeta]ie ierboas\ [i lemnoas\) din aria câmpiilor periferice [i a dealurilor joase. Pe suprafe]e restrânse, molisolurile se `ntâlnesc [i `n zona montan\, dar numai pe sedimente calcaroase sau bogate `n elemente bazice. Ele ocup\ o suprafa]\ total\ de 27,7% (6.330.000. ha) din suprafa]a total\ a României, cea mai larg\ r\spândire având cernoziomurile cambice (8,8%), urmate de cernoziomuri (8,7%).

Page 102: Pedo Logie

12.1.Solurile b\lane (SB) * cunoscute [i sub denumirea de “soluri brune de step\ uscat\”, se definesc printr-un orizont “Am” de culoare brun\ (`n stare umed\), un orizont “A/C” de culoare brun\ mai deschis\ [i un orizont “Cca”. Solurile b\lane ocup\ `n România o suprafa]\ de circa 205.000 ha fiind r\spândite cu prec\dere `n Dobrogea pe terenuri plane sau slab `nclinate (culmi domoale [i versan]i prelungi) la altitudini mai mici de 150 m, `n zone cu climat semiarid (Pma**: 350 ÷ 430 mm [i Tma***: 10,7 ÷ 11,30C) pe loess sau depozite loessoide sub influen]a unei vegeta]ii de plante xerofile (Stipa joanis – Colilie, Festuca valesiaca – Firu]a, Artemisie austriaca – Pelinul). Ariditatea climatului determin\ o slab\ levigare a s\rurilor greu solubile (CaCO3) [i o slab\ alterare a p\r]ii minerale. Condi]iile de ariditate influen]eaz\ levigarea slab\ a carbonatului de calciu (motiv pentru care solul face efervescen]\ cu solu]ie de HCl – 1/3 chiar de la suprafa]\) suficient pentru schi]area orizontului C carbonato-acumulativ (Cca).Con]inutul sc\zut de humus (circa 2%) format prin humificarea cu `ntreruperi a materiei organice (vara - datorit\ secetei, iarna – datorit\ gerurilor) explic\ culoarea brun\ deschis\ a orizontului A molic. Profilul de sol prezint\ urm\toare succesiune a orizonturilor: Am – A/C – Cca. Orizontul “Am” (30 – 40cm) are culoarea brun\ deschis\ `n stare umed\, textur\ mijlocie, structur\ glomerular\ sau granular\, frecvente neoforma]ii biogene (coprolite, cervotocine, crotovine). Orizontul “A/C” (15 – 25 cm) are culoare brun\ cenu[ie mai deschis\ decât orizontul supraiacent, structur\ glomerular\, frecvente neoforma]ii biogene [i de carbonat de calciu. Orizontul “Cca” are culoare g\lbuie [i frecvente concre]iuni mici [i pseudomicelii de CaCO3. Având o textur\ mijlocie [i propriet\]i hidrofizice (capacitate de ap\ `n câmp, capacitate de ap\ util\, capacitate de ap\ u[or acesibil\), fizice (porozitate total\, porozitate de aera]ie, porozitate drenant\, densitate aparent\) [i fizico mecanice (rezisten]a solului la arat) bune, solurile b\lane se lucreaz\ u[or, intervalul optim de umiditate pentru executarea lucr\rilor este mare. Lucr\rile se pot executa mecanizat deoarece pantele sunt mici. Con]inutul sc\zut de humus [i de elemente nutritive, deficitul mare de umiditate impune aplicarea iriga]iilor [i administrarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale. Solurile b\lane au categoria de folosin]\ arabil (grâu, porumb, sorg, sparcet\), iar `n unele locuri [i pentru planta]ii de cais, persic, migdal, cire[, nuc. P\rul [i m\rul se dezvolt\ satisf\c\tor numai `n condi]ii de irigare.

12.2. Cernoziomul (CZ) – p\mânt negru – se define[te printr-un orizont “Am” de culoare închis\, un orizont “A/C“ [i un orizont “Cca”.

* - Simbolul solului pe hart\ pedologic\; ** - Precipita]ii medii anuale (Pma); *** - Temperaturi medii anuale(Tma).

Page 103: Pedo Logie

Pedologie agricol\

103

În România, cernoziomul ocup\ o suprafa]\ de circa 2.060.000 ha r\spândit\ în Câmpia Român\, Câmpia Moldovei [i Podi[ul Moldovei pe suprafa]e plane de cîmpie, dealuri [i piemonturi joase, pe loessuri, depozite loessoide, luturi, aluviuni vechi, depozite nisipoase, sub influen]a vegeta]iei de ierburi înalte care formeaz\ un covor vegetal continuu (Festuca valesiaca – P\iu[ul de step\, Poa pratensis – Firu]a cu bulbi, Agropyron cristatum – Pirul). Cantitatea mare de material organic r\mas în sol dup\ încheierea ciclului de vegeta]ie este transformat\, sub influen]a predominant\ a bacteriilor, rezultând humus de tip “mult calcic” care se acumuleaz\ pe adâncimi mari imprimând solului culoare `nchis. Apa din precipita]ii, str\b\tând profilul de sol `ndep\rteaz\ s\rurile u[or solubile; carbonatul de calciu, par]ial levigat c\tre orizontul A/C, poate fi `ntâlnit [i la baza orizontului “Am” sau chiar `n partea superioar\ a acestuia. Profilul de sol al cernoziomului prezint\ alc\tuirea: “Am” – “A/C - “Cca”. Orizontul “Am” (40 – 50 cm) are culoare `nchis\ (negricioas\) textur\ lutoas\ sau luto-argiloas\, structur\ glomerural\ sau poliedric\ subangular\ (`n stratul arabil), frecvente neoforma]ii biogene (crotovine, cervotocine, coprolite). Orizontul A/C (15 – 25) prezint\ o culoare brun\ `nchis\, structur\ glomerural\, frecvente pete [i pseudomicelii de CaCO3. Orizontul “Cca” apare la adâncime de 60-70cm având o culoare g\lbuie [i concre]iuni albicioase de CaCO3. Sub vegeta]ia ierboas\ natural\ cernoziomurile con]in 6-10% humus con]inut care scade cu câteva procente pe suprafe]ele cultivate. Textura mijlocie (echilibrat\) [i structura granular\ stabil\ asigur\ o aera]ie bun\ [i o permeabilitate bun\ pentru ap\ si aer, o bun\ capacitate de re]inere a apei utile [i o rezisten]\ mai mic\ la lucr\rile solului. ~n perioadele secetoase iulie- octombrie cernoziomurile sunt afectate de un deficit de ap\, motiv pentru care se impune aplicare iriga]iilor. Pentru refacerea [i men]inerea fertilit\]ii solului, este necesar\ `ngr\[area organic\ [i mineral\. Cernoziomurile se cultiv\ cu grâu, porumb, floarea soarelui, sfecl\ de zah\r, se preteaz\ [i pentru legumicultur\ [i pomi.

12.3. Cernoziomul cambic (CC), cunoscut [i sub denumirea de : cernoziom levigat se define[te printru orizont “Am” de culoare `nchis\ [i un orizont “Bv” având, cel pu]in `n partea superioar\ culori de orizont molic cu crome mai mici de 3,5 `n stare umed\. Cernoziomul cambic ocup\ `n România o suprafa]\ de cca. 2.100.000 ha r\spândit\ pe areale `ntinse `n Câmpia Român\, Câmpia de Vest, Câmpia Transilvaniei [i Câmpia Jijia Bahlui pe un relief plan sau slab `nclinat cu altitudini de 40 – 550 m `ntr-un climat cu Pma de 500-600 mm [i Tma de 8,3 – 11,5 oC. Vegeta]ia caracteristic\ acestor soluri este cunstituit\ din pâlcuri rare de stejar

Page 104: Pedo Logie

pufos [i stejar brumariu alternând cu suprafe]e acoperite de specii ierboase (Stipa joaninis, Antropogon ischoemum, Poa bulbosa etc.) pe un material parental reprezentat\ de loes, depozite loessolide, luturi [i chiar nisipuri. Procesele pedogenetice de formare a cernoziomurilor cambice sunt: bioacumularea [i argilizarea. Bioacumularea este favorizat\ de abunden]a precipita]iilor, plusuri de ap\ din crovuri [i de prezen]a cationilor de Ca2+ care confer\ stabilitate frac]iunilor humice. Argilizarea const\ `n alterarea mineralelor primare dup\ `ndep\rtarea CaCO3 [i formarea hidroxizilor [i oxizilor de Fe care imprim\ orizontului o culoare cu tent\ mai ro[ietic\. Profilul de sol prezint\ urm\toarea alc\tuire: Am – Bv – Cca. Orizontul “Am” (40-55 cm) are o culoare brun\ `nchis\ pân\ la negru `n stare umed\, textur\ mijlocie sau mijlociu-fin\, structur\ glomerular\ [i frecvente neoforma]ii biogene (coprolite, cervotocine, crotovine).Orizontul “Bv” (30-60cm) are culoare `nchis\ `n partea superioar\ urmat\ de culoare brun g\lbuie, textur\ mijlocie sau mijlociu-fin\, structur\ columnoid\, prismatic\ [i frecvente neoforma]ii biogene. Orizontul “Cca” are culoare mai deschis\ datorit\ acumul\rii de CaCO3 sub form\ de pete [i concre]iuni (face efervescen]\ puternic\ cu HCl 1:3) nu este sructurat (structur\ masiv\). Cernoziomurile cambice au textur\ mijlocie sau mijlociu-fin\ [i mai rar sunt nisipoase sau argiloase. Structura este glomerular\ bine dezvoltat\ conferind acestui sol o permeabilitate bun\ pentru ap\ [i aer [i totodat\ valori medii ale indicilor hidrofizici (capacitate de ap\ `n câmp [i capacitate de ap\ util\). Humusul (3-5 % `n sol) este de bun\ calitate de tip “mull calcic”, gradul de satura]ie `n baze dep\[e[te 85%, reac]ia solului este slab acid\ sau neutr\, valorile pH-lui fiind cuprinse `ntre 6 [i 7. Cernoziomurile cambice au fertilitate bun\ fiind cultivate cu cereale (grâu, porumb), plante tehnice (floarea soarelei, sfecl\ de zah\r) legume, vii [i pomi. Aplicarea iriga]iilor pentru completarea deficitului de ap\ `n perioadele secetoase, administrarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale contribuie la ob]inerea unor produc]ii mari.

12.4. Crenoziomul argiloiluvial (CI) cunoscut [i sub denumirea de “cernoziom levigat cu degradare textural\” [i “cernoziomuri argilice” se definesc printr-un orizont “Am” cu crome mai mici decât 2 [i un orizont “Bt” care are, cel pu]in `n partea superioar\, culoare de orizont molic (crome < 3,5 la umed). Acest tip de sol ocup\ `n România o suprafa]\ de 630.000 ha `n continuarea cernoziomurilor, spre zone mai umede (Tma = 8,5 ÷ 10,5 oC; Pma = 550 ÷ 600 mm) pe relief de câmpie, podi[uri [i dealuri joase la altitudini de pân\ la 550 m pe suprafe]ele netede `nclinate sau cu aspect depresionar, pe loess, luturi loessoide [i mai rar pe materiale argiloase [i pietri[uri calcaroase, sub influen]a vegeta]iei abundente de silvostep\ cu o pondere mai mare o vegeta]iei forestiere ({tejar brum\riu, Cer, Gârni]\) datorit\ climatului mai umed. Procesele de humificare sunt mai pu]in intense, iar cele de levigare [i migrare a coloizilor liberi sunt mai accentuate decât la cernoziomurilor cambice.

Page 105: Pedo Logie

Pedologie agricol\

105

Profilul solului prezint\ urm\toarea alc\tuire: Am-Bt-C sau Cca. Orizontul “Am” (35-45) are culoare `nchis\ pân\ la neagr\ (la umed), textur\ mijlocie pân\ la fin\, structur\ granular\, frecvente cervotocine, coprolite [i cornevine. Orizontul “Bt” (grosime pân\ la 100 cm) are culoare brun\ `nchis\, cel pu]in `n partea superioar\ [i brun\ g\lbuie spre baz\, textur\ mijlocie fin\, structur\ prismatic\, cu evidente pelicule de argil\ la suprafa]a elementelor structurale. Orizontul “Cca” are culoare g\lbuie albicioas\ datorit\ frecventelor neoforma]ii de CaCO3 sub form\ de pete, concre]iuni [i micelii. Cernoziomul argiloiluvial are o textur\ luto-argiloas\ diferen]iat\ pe profil, structur\ bine dezvoltat\, con]inut `n humus de 3-5 %, reac]ie acid\ pân\ la neutr\, grad de satura]ie `n baze de peste 70%. ~nsu[irile fizico-chimice (de[i sub nivelul celor de la cernoziomul cambic) sunt bune [i, al\turi de regimul pluviometric favorabil, fac din cernoziomul argiloiluvional un sol pretabil pentru toate folosin]ele (culturi de câmp, legume, vii, pomi). ~n perioadele secetoase sunt necesare iriga]iile; `ngr\[\mintele organice [i minerale aduc sporuri `nsemnate de recolt\.

12.5.Solurile cernoziomoide (CM), cunoscute [i sub denumirea de “pratoziomuri” sau “brunizemuri” se definesc printr-un orizont “Am” cu crome mai mici decât 2 la umed, un orizont “A/C” sau “B” de culoare `nchis\ de orizont molic, cel pu]in `n partea superioar\, prezen]a peliculelor organo-minerale `n orizontul “A/C” sau “B” [i diferen]a mai mare de culoare `ntre starea umed\ [i cea uscat\. Aceste soluri ocup\ `n România o suprafa]\ de circe 135.000 ha `n zone umede [i r\coroase (Pma =700÷900 mm, Tma =7÷8ºC) `n condi]iile unui relief de podi[ [i depresiuni (Podi[ul Sucevei, Subcarpa]ii Moldovei, Depresiunile Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe, Bra[ov, Neam]) pe suprafe]e plane, versan]i sau areale depresionare, pe depozite loessoide, luturi argiloase, argile marnoase loessidizate, sub influen]a vegeta]iei ierboase abundente de fânea]\ (Oxalis acetosella, Rumex acetossela – M\cri[ul, Myosotis palustris – Nu m\ uita, etc) Procesele de solificare se caracterizeaz\ prin bioacumulare intens\ [i formarea humusului de tip “ mull calcic”, migrarea coloizilor de humus [i argil\ din orizontul “A” [i depunerea acestora la nivelul orizontului “Bt” sub form\ de pelicule organo-minerale pe fe]ele elementelor structurale, `n fisuri sau pe pere]ii porilor. ~ndep\rtarea par]ial\ a coloizilor de humus din orizontul “A” este cauza diferen]ei mari de culoare `ntre starea umed\ [i cea uscat\ a probei de sol. Profilul solului cernozimoid prezint\ urm\toarea alc\tuire: Am – A/C – C; Am – Bv – C; Am – Bt – C. Orizontul “Am” (40 – 60 cm) are culoare negricios brun `nchis\ `n stare umed\ [i brun\ cenu[ie `n stare uscat\, textur\ mijlocie sau mijlociu-grosier\, structur\ granular\, trecere treptat\. Orizontul “A/C”, “Bv” sau “Bt” are, cel pu]in `n partea superioar\, culori `nchise de “Am”, structur\ poliedric\ subangular\ sau prismatic\. Orizontul “Bv” (“Bt”) are culoare brun\

Page 106: Pedo Logie

g\lbuie, structur\ columnoid prismatic\ sau prismatic\. Orizontul “C” sau “Cca” apare la adâncimea de 160-180 cm, are structur\ masiv\, con]ine pete [i vini[oare de CaCO3. Solurile cernoziomoide au un orizont humifer (Am) bine dezvoltat cu structur\ granular\, con]inut de humus de 3,5-6,5 %, bine aprovizionat cu elemente nutritive, grad de satura]ie `n baze mai mare de 70%, reac]ie slab acid\. Ele sunt cultivate cu cartof, sfecl\ de zah\r, in fuior, cânep\; se preteaz\ pentru pomi [i legumicultur\. ~n anii ploio[i apar pe aceste soluri fenomene de stagnare a apei, necesitând lucr\ri de drenare de suprafa]\. Prin fertilizare cu `ngr\[\minte organice [i minerale se ob]in sporuri `nsemnate de produc]ie.

12.5. Solurile cenu[ii (CN) cunoscute `n clasific\rile anterioare (1973, 1976) ca “soluri cenu[ii de p\dure” se definesc printr-un orizont “Am”, un orizont “Ame” cu acumul\ri reziduale de cuar] [i un orizont “Bt” având `n partea superioar\ culori de orizont molic (brun\ `nchis\). ~n România solurile cenu[ii ocup\ o suprafa]\ de circa 560.000 ha, cu prec\dere `n estul ]\rii (Podi[ul Sucevei, Podi[ul Bârladului, Depresiunea Crac\u -Bistri]a) f\când tranzi]ia de la cernoziomuri cambice [i argiloiluviale la argiluvisoluri formate `n zone mai umede. Ele s-au format `n zone cu climat mai umed [i mai r\coros decât cernoziomurile cambice (Pma =640÷660 mm, Tma =7÷9ºC), pe interfluvii, terase, versan]i slabi `nclina]i sub influen]a vegeta]iei p\durilor de stejar `n amestec cu tei, ar]ar, asociate cu plante ierboase cum ar fi: Poa nemoralis, Asarum europaeum, Dactylis glomerata, etc, pe material parental reprezentat de depozite loessoide, loess, luturi, depozite nisipoase. Procesul de pedogenez\, se caracterizeaz\ prin bioacumulare intens\ [i formarea humusului de tip mull calcic, migrarea coloizilor liberi [i a celor depu[i sub form\ de pelicule pe particule grosiere rezultând un orizont cu eluviere slab\ “Ame” [i un orizont argiloiluvial “Bt”. Solurile cenu[ii au un profil dezvoltat cu urm\toarea alc\tuire: Am-Ame-Bt-C sau Cca. Orizontul “Am” (20-30 cm) are culoare brun\ cenu[ie `nchis\, textur\ mijlocie sau fin\ (argil\ =20-36 %) [i structur\ poliedric\ subangular\. Orizontul “Ame” (10-25 cm) are culoare brun\ cenu[ie mai deschis\ decât `n orizontul “Am”, textur\ mai grosier\ datorit\ eluvierii par]iale a particulelor fine, structur\ poliedric\ subangular\ [i frecvente particule nisipoase f\r\ pelicul\ coloidal\. Orizontul “Bt” (70-80 cm) are culoare g\lbui `nchis\, textur\ fin\, structur\ prismatic\, frecvente pete de oxizi de fier [i concre]iuni ferimanganice. Textura solului cenu[iu este mijlocie sau mijlociu fin\ `n orizontul “Ame” `nregistrându-se o u[oar\ sc\dere a procentului de argil\ [i o cre[tere la nivelul orizontului “Bt”. Con]inutul `n humus este de 3-4%, cel de azot total este ridicat, reac]ia slab acid\, satura]ia `n baze bun\ (65-90 %). Fertilitatea este bun\. Utilizare: culturi de câmp (cereale, plante tehnice) [i viticole (podgoriile Pietroasele, Odobe[ti, Nicore[ti, Panciu). Pentru produc]ii mari se recomand\: iriga]ii, combaterea eroziunii, fertilizare organic\ [i mineral\.

Page 107: Pedo Logie

Pedologie agricol\

107

12.7. Rendzina (RZ) se define[te printr-un orizont “Rrz” `n primii 150 cm, un orizont “Am” de culoare `nchis\ [i un orizont de tranzi]ie A/R. Rendzinele ocup\ `n România o suprafa]\ de 340.000 ha r\spândit\ `n `ntreg spa]iu geografic al ]\rii cu prec\dere `n zone montane, submontane [i de podi[ `n condi]ii variate de relief [i altitudini (de la 200-1800 m) de vegeta]ie (de la step\ pân\ la paji[ti alpine) [i de clim\ (Pma =350÷1400 mm, Tma =2÷11,5ºC). Condi]ia determinant\ pentru formarea rendzinelor o constituie materialul parental calcaros sau bogat `n elemente bazice (calcar, gips, dolomit, serpentinite). Con]inutul ridicat de “schelet” (material alc\tuit din fragmente mari de 2 mm) calcaros, prin dizolvare treptat\, elibereaz\ continuu ioni de calciu care satureaz\ complexul adsorbtiv, neutralizeaz\ acizii humici, formând complexe organo-minerale stabile de “humat de calciu”. Rocile de solificare, fiind masive, consolidate, determin\ formarea unui profil cu grosime mic\ [i cu un con]inut ridicat de schelet. Profilul rendzinelor are urm\toarea alc\tuire: “Am” – “A/R” – “Rrz”. Orizontul “Am” (20 – 40 cm) are culoare neagr\ pân\ la brun\ cenu[ie, textur\ mijlocie, structur\ glomerular\ [i material scheletic frecvent. Orizontul A/R (10 – 15 cm) este format din material scheletic [i material solificat cu `nsu[iri similare materialului din orizontul “Am”. Orizontul “Rrz” este constituit din materialul parental calcaros dolomitic sau gipsic consolidat sau/[i fisurat de culoare deschis\ prezent `n primii 150 cm. Rendzinele au textur\ mijlocie, structur\ glomerular\, con]inut ridicat de humus (5-10%), grad de satura]ie `n baze ridicat (75-100%), reac]ie slab acid\ (`n zona montan\) pân\ la slab alcalin\ (`n step\ [i silvostep\). Aceste `nsu[i confer\ solurilor o fertilitate mai bun\ fa]\ de cea a solurilor montane dar mai slab\ decât cea a solurilor zonelor de step\ [i silvostep\. Rendzinele se preteaz\ `n func]ie de zona `n care sunt situate, atât pentru culturi de câmp cât [i pentru paji[ti, planta]ii de vii [i pomi precum [i p\duri. Factorii limitativi ai fertilit\]ii acestor soluri pentru culturile agricole sunt: volumul edafic util sc\zut (grosime redus\ [i con]inut ridicat de schelet), capacitatea pentru ap\ util\ sc\zut\; rendzinele se lucreaz\ greu, piesele active se uzeaz\ `n scurt timp din cauza prezen]ei fragmentelor de schelet. Se pot ameliora greu prin `ndep\rtarea fragmentelor de schelet, combaterea eroziunii [i fertilizarea cu `ngr\[\minte organice [i minerale.

12.8. Pseudorendzina (PR) cunoscut\ [i sub denumirea de sol “dernocarbonatic” sau “sol humico-calcic” se define[te printr-un orizont “Am” `n partea superioar\ a profilului [i un orizont “Cpr” `n primii 150 cm. Pseudorendzina ocup\ `n România o suprafa]\ de circa 300.000 ha r\spândit\ frecvent `n Podi[ul Transilvaniei, Subcarpa]ii Moldovei [i ai Munteniei (insular [i `n zona Dealurilor vestice) `n condi]iile unui relief de podi[ (pe culmi [i versan]i) cu o clim\ umed\ (Tma =5÷8ºC, Pma =600÷1000 mm) `n arealul p\durilor de stejar [i fag.

Page 108: Pedo Logie

Condi]ia determinant\ a form\rii pseudorenzinelor este prezen]a materialului parental care con]ine peste 33% argil\ [i mai mult de 12% CaCO3 (marn\, marn\ argiloas\ sau argil\ marnoas\). Cu toate c\ sau format `n zon\ umed\, materialul parental argilos, slab permeabil, stânjene[te circula]ia apei [i migrarea spre adâncime a s\rurilor [i coloizilor. Mi[carea lent\ a apei bogat\ `n ioni de Ca2+ favorizeaz\ saturarea complexului adsorbtiv cu elemente bazice, formarea humatului de Ca [i implicit o bun\ structurare `n orizontul “Am”. Profilul de sol prezint\ urm\toarea alc\tuire: “Am”-“A/C”-“Cpr”. Orizontul “Am” (20-40 cm) are culoare brun\ negricioas\, textur\ fin\, structur\ granular\. Orizontul A/C (15-25 cm) are culoare brun\ cenu[ie `nchis\, textur\ fin\, structur\ poliedric\, frecvente neoforma]ii ferimanganice [i carbonatice sub form\ de pete, eflorescen]e [i concre]iuni. Orizontul “Cpr” este constituit din materialul parental argilos [i carbonatic. Pseudorendzinele au o textur\ luto-argiloas\ sau argiloas\, o permeabilitate redus\ pentru ap\ [i aer [i se lucreaz\ greu. Sunt bine aprovizionate cu humus (4-8%) [i elemente nutritive, valoarea gradului de satura]ie `n baze dep\[e[te 80%. Suprafe]ele de pe pante mari, accidentate [i cu alunec\ri sunt folosite ca p\[uni, fâne]e naturale [i p\duri; terenurile cu pante mai mici sunt folosite pentru cultivarea pomilor fructiferi, a porumbului, etc. M\suri de ameliorare: combaterea eroziunii [i a alunec\rilor [i afânarea adânc\ pentru `mbun\t\]irea permeabilit\]ii. Administrarea gunoiului de grajd are drept efect, pe lâng\ completarea rezervei de elemente nutritive [i formarea elementelor structurale stabile [i implicit, `mbun\t\]irea permeabilit\]ii solului.

CAPITOLUL XIII

CLASA ARGILUVISOLURI Grupeaz\ soluri la care orizontul diagnostic este reprezentat de un orizont B argiloiluvial (Bt) foarte bine dezvoltat. Se formeaz\ `n condi]ii bioclimatice ale zonei p\durilor de foioase, fiind cele mai reprezentative soluri ale dealurilor [i podi[urilor. Ele ocup\ circa un sfert (25,5%) din suprafa]a total\ a României, dominante fiind solurile brune luvice (15%) urmate de luvisolurile albice.

13.1. Solul brun - ro[cat (BR) se define[te printr-un orizont “Bt” care are `n partea superioar\ [i, cel pu]in `n pete, `n partea inferioar\, culori ro[cate `n nuan]\ 7,5 YR cu valori [i crome > 3,5 la umed. ~n România, solul brun ro[cat ocup\ o suprafa]\ de circa 540.000 ha fiind r\spândit `n zona forestier\ de câmpie [i pe colinele mici din Muntenia [i Oltenia, dar [i pe areale mai restrânse, `n câmpia piemontan\ `nalt\ [i pe dealurile mai joase ale Banatului. Climatul temperat continental, cu influen]\ mediteran\ (Tma = 10÷11oC, Pma = 550÷650), cu ierni blânde [i umede `n alternan]\ cu veri secetoase [i c\lduroase, asociat cu relieful de câmpie `nalt\ (fragmentat\ de v\i adânci) [i

Page 109: Pedo Logie

Pedologie agricol\

109

terase sau deal care favorizeaz\ drenajul de suprafa]\ al apelor este factorul determinant al form\rii acestor soluri. Solurile brun - ro[cate din Oltenia, Banat, Câmpia Ploie[tiului, mo[tenesc culoarea materialului parental reprezentat de depozite aluvio-proluviale cu grosimi de 10-15 cm. Vegeta]ia natural\ este reprezentat\ de p\duri de Cer (Quercus cerris), G`rni]\ (Quercus frainetto), `n amestec cu Frasin, Carpen, Tei, Ulm [i de specii ierboase din flora “vernal\”, iar dup\ `nfrunzirea arborilor de specii de umbr\ [i semiumbr\ (Chelidonium majus – Rostopasc\, Asperula odorata [.a.). Condi]iile hidrotermice favorabile mineraliz\rii materiei organice au determinat acumularea unei cantit\]i mai mici de humus, acizii huminici [i fulvici având aceia[i pondere `n compozi]ia acestuia. ~n perioadele umede, prin alterare, se formeaz\ minerale argiloase [i hidroxizi de fier care se deshidrateaz\ `n perioadele secetoase imprimând orizontului “Ao”, care con]ine [i humus, culoare brun ro[cat\. Profilul solului brun - ro[cat are urm\toarea alc\tuire: Ao – Bt – C sau Cca. Orizontul “Ao” (20-30 cm) are culoare brun ro[cat\, textur\ mijlocie sau fin\, structur\ gr\un]oas\ sau poliedric\ subangular\ mic\. Orizontul “Bt” (80-120 cm) are culoare mai ro[cat\ `n partea inferioar\, textur\ mijlocie fin\ structur\ prismatic\. Orizontul “C” de culoare brun\ g\lbuie sau ro[cat\ apare la adâncime mai mare de 1,3 m. Valorile ridicate ale densit\]ii aparente (1,31-1,37 g/cm3) [i sc\zute ale porozit\]ii totale (51% v/v) reflect\ tasarea solului a c\rui permeabilitate este moderat\. Con]inutul de humus este de circa 3%, aprovizionarea cu elemente nutritive moderat\, reac]ia slab acid\, satura]ia `n baze, bun\ (80÷90%). Aceste soluri sunt indicate pentru planta]ii de vii [i pomi, culturi de câmp (grâu, sfecl\, floarea soarelui) [i legumicultur\. Aplicarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale precum [i irigarea culturilor, `n perioadele mai secetoase asociate cu aplicarea m\surilor agrotehnice adecvate, asigur\ sporuri mari de produc]ie.

13.2. Solurile brun - ro[cate luvice (RP) sunt cunoscute [i sub denumirea de “soluri brune - ro[cate podzolite” [i se definesc printr-un orizont eluvial “El” [i un orizont argiloiluvial “Bt” de culoare similar\ celei a orizontului “Bt” al solurilor brune - ro[cate. ~n România ele ocup\ o suprafa]\ de circa 225.000 ha, având o r\spândire bandiform\ sau insular\ spre limita interioar\ a solului brun ro[cat corespunz\tor precipita]iilor mai abundente (circa 700 mm anual) [i terenurilor mai slab drenate, sub o vegeta]ie de p\duri de G`rni]\ [i Cer ori amestec cu vegeta]ie s\rac\ de arbu[ti [i specii din flora vernal\. Evoluând sub influen]a unei cantit\]i mai mari de ap\, procesele de levigare, debazificare [i migrare a coloizilor au fost mai intense determinând formarea orizontului eluvial “E” [i a orizontului argiloiluvial “Bt”. Procesul de

Page 110: Pedo Logie

bioacumulare este mai pu]in intens, iar humusul are un con]inut mai mare de acizi fulvici decât `n solurile brun - ro[cate. Profilul solului brun - ro[cat luvic prezint\ urm\toarea alc\tuire: A0 – El – Bt – C sau Cca. Orizontul “A0” (10-25 cm) are culoare brun\ cenu[ie sau brun\ cu nuan]\ mai slab ro[cat\ datorit\ migr\rii oxizilor [i hidroxizilor de fier, textur\ mijlocie, structur\ gr\un]oas\. Orizontul “El” (10-20 cm) are culoare brun\, g\lbuie, deschis\, structur\ poliedric\ subangular\ Orizontul “Bt” (60-150 cm) are culoare ro[cat\, structur\ prismatic\; elementele structurale sunt acoperite de pelicule de argil\ [i hidroxizi de fier. Textura solurilor brune - ro[cate luvice este diferen]iat\ pe profil astfel: luto-nisipoas\ `n “El” [i luto-argiloas\ `n “Bt”.Sunt soluri afânate-slab tasate `n orizonturile “A0”[i “El” [i puternic tasate `n orizontul “Bt”. Con]inutul de humus este de 2-3%, pH-ul de 5,5-6,4, gradul de satura]ie `n baze de 55-70%, con]inutul `n elemente nutritive sc\zut Fertilitatea acestor soluri este inferioar\ celei a solurilor brun - ro[cate din cauza `nsu[irilor fizice (compactare, textur\) [i chimice mai pu]in favorabile. Pentru ameliorarea lor se recomand\: desecarea, drenajul, iriga]iile, afânarea adânc\, amendarea calcaroas\, fertilizarea organic\ [i mineral\. Solurile brune - ro[cate luvice pot fi folosite pentru planta]ii silvice p\[uni [i fâne]e, culturi de câmp, [i, `n m\sur\ mai mic\, pentru pomi, vii [i legume. 13.3. Solurile brune argiloiluviale (BD)cunoscute sub denumirea de “soluri brune argilice” se definesc printr-un orizont “Bt”de diferite culori (cu excep]ia celei men]ionate la solul brun ro[cat) cu valori [i crome > de 3,5 la umed cel pu]in `n interiorul elementelor structurale . ~n România ele ocup\ o suprafa]\ de circa 640.000 ha fiind r\spândite `n regiunile deluroase, piemontane [i de podi[ cum ar fi Dealurile subcarpatice (`ntre 200 [i 800 m altitudine), Podi[ul Getic cu Pienonturile vestice, Podi[ul Transilvaniei, `ntr-un climat temperat continental umed (Tma=6÷10oC, Pma=600÷1000 mm). Solurile brune argiloiluviale s-au format `n zone forestiere de stejar [i fag cu vegeta]ie ierboas\ neacidofil\ (ex. Pulmonaria sp. – Mierea ursului) pe un material parental bogat `n elemente bazice (loess, luturi, argil\, depozite provenite din roci magmatice [i metamorfice. Procesele de levigare, alterare [i acidifiere sunt mai pu]in intense deoarece drenajul extern este bun, iar materialul parental este bogat `n elemente bazice. Pe formele de relief mai tinere [i pe versan]ii afecta]i de eroziune solul se men]ine `ntr-un stadiu mai pu]in evoluat. Profilul de sol prezint\ urm\toarea alc\tuire: A0 – Bt – C sau Cca. Orizontul “A0” (20-30 cm) are culoare brun\ sau brun deschis\, textur\ mijlociu fin\ sau fin\ structur\ gr\un]oas\ sau poliedric\ subangular\. Orizontul “Bt” (circa 100 cm) are culoare brun\ g\lbuie, g\lbuie sau slab ro[cat\, textur\ fin\, structur\ prismatic\, pete [i concre]iuni de oxizi de fier hidrata]i. La baza

Page 111: Pedo Logie

Pedologie agricol\

111

profilului de sol se g\se[te orizontul “C” carbonato acumulativ, “Cca” sau materialul parental de roc\ neconsolidat\. Solurile brune argiloiluviale au o textur\ mijlociu - fin\ pân\ la fin\ slab diferen]iat\ pe profil; propriet\]i fizice (porozitate, densitatea aparent\) hidrofizice (capacitate de ap\ util\, capacitate de câmp) sunt, `n general, favorabile pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. Con]inutul de humus este de 2-3%, pH = 6÷7, gradul de satura]ie `n baze dep\[e[te 80%, aprovizonarea cu substan]e nutritive este bun\. Solurile situate pe terenurile slab [i moderat `nclinate sunt favorabile pentru planta]ii de pomi (m\r, p\r, prun, cire[, vi[in). Versan]ii `nsori]i (cu expozi]ie sudic\, sud-vestic\) sunt prielnici vi]ei de vie, iar terenurile plane sunt cultivate cu cereale, cartof, plante de nutre]. Ca m\suri ameliorative se recomand\: `mbun\t\]irea regimului aerohidric (`n func]ie de cantitatea [i distribu]ia precipita]iilor), prevenirea [i combaterea eroziunii, administrarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale. 13.4. Solurile brune luvice (BP)denumite `n clasific\rile anterioare “soluri brune podzolite” sau “ soluri podzolite brune argiloiluviale “ se definesc printr-un orizont eluvial “El” [i un orizont iluvial “ Bt” având culori diferite de cele men]ionate la “ soluri brun ro[cate. Ele ocup\ o suprafa]\ de 3.550.000 ha (15% din supraafa]a total\ a ]\rii ) situ`ndu-se `n acelea[i zone ca [i solurile brune argiloiluviale (dealuri [i podi[uri). Solurile brune luvice s-au format `n condi]iile unui climat umed [i r\coros (Tma=7÷80C, Pma=600÷l000mm) favorabil dezvolt\rii vegete]iei forestiere de Gorun [i Fag. Acesste soluri au evoluat pe terenuri mai pu]in `nclinate , cu drenaj extern [i intern mai slab [i pe materiale parentale ( luturi, argile, depozite loessoide, gresii) mai s\race `n elemente bazice decât solurile brune argiloiluviale. Diferen]ierea orizonturilor pedogenetice ale profilului de sol a avut loc prin procese de decarbonatare (levigarea carbonatului de calciu), humificare acid\ (cu formaare de acizi fulvici solubili) debazificare a silica]ilor, acidifiere a solu]iei solului, de migrare concomitent\ a mineralelor argiloase [i a hidroxizilor de fier din orizontul eluvial “El” [i de depunere a acestora la nivelul orizontului “Bt” .Mi[carea apei `n sol este favorizat\ de existen]a porilor capilari [i a cr\p\turilor ce se formeaz\ `n perioadele secetoase. Profilul de sol este diferen]iat `n dou\ p\r]i: partea superioar\ cu orizonturile” Ao” [i “El” [i partea inferioar\ cu orizontul “Bt” .Orizontul “Ao” (l5-20 cm) are culoare brun deschis\ , textur\ mijlocie, structur\ gr\un]oas\ mic\, numeroasee concre]iuni ferimanganice mici. Orizontul “ El” (10-20 cm) are textur\ mijlocie, structur\ slab definit\ [i numeroase separa]iuni ferimanganice. Orizontul “ Bt” (60-160 cm ) are culoare brun-g\lbuie, textur\ mijlocie fin\, stuctur\ prismatic\, concre]iuni ferimanganice. Solurile brune luvice au o aprovizionare slab\ cu elemente nutritive (N, P,K), con]inut redus de humus (cca. 2%) grad de satura]ie `n baze sc\zut (50-60%), reac]ie acid\ (pH=4,9÷6,2) textura solului este mijlocie `n partea superioar\

Page 112: Pedo Logie

a profilului [i mijlociu - fin\ `n orizontul” Bt”. Permeabilitatea pentru ap\ [i aer este moderat\ `n orizonturile “Ao” [i ‘El” [i slab\ `n orizontul “Bt” . Fertilitatea acestor soluri este sc\zut\ din cauza con]inutului sc\zut de substan]e nutritive [i a argilozit\]ii orizontului “ Bt” care favorizeaz\ stagnarea apei. Ea se poate `nbun\t\]i prin amendare calcaroas\, lucr\ri de combaterea eroziunii, combaterea excesului de umiditate, fertilizarea organic\ [i mineral\. Aceste soluri pot fi folosite ca p\[uni, arabil, planta]ii de vii [i pomi.(m\r, p\r, prun, cire[, vi[in). 13.5.Luvisolurile albice (SP) denumite popular [i “p\mânt spoit“, “p\mânt c\runt “ sau “albitur\” se definesc printr-un orizont eluvial “Ea’’ [i un orizont iluvial “Bt’” [i ocup\ `n România o suprafa]\ de circa 1.100.000 ha r\spândite `n acelea[i areale ca [i solurile brune argiloiluviale [i brune luvice. Ele s-au format pe terenuri plane lipsite de drenaj extern [i cu un aport suplimentar de ap\ scurs\ de pe suprafe]ele limitrofe, pe un relief de vârst\ mai mare, pe un material parental s\rac `n cationi bazici, sub o vegeta]ie de p\dure bine `ncheiat\ [i cu ierburi acidofile. Diferen]ierea orizonturilor pedogenetice ale profilului de sol s-a realizat prin procesul de bioacumulare acid\ [i formarea humusului cu un con]inut ridicat de frac]iuni humice acide (acizi fulvici) [i prin alterarea, debazificarea, acidifierea [i migrarea mai intens\ a argilei decât `n solul brun luvic. Stagnarea temporar\ a apei la nivelul orizontului “Bt”, a favorizat procesele de pseudogleizare prin reducerea compu[ilor ferici [i manganici [i formarea de compu[i fiero[i [i mangano[i mobili care sunt transloca]i de c\tre apele de infiltra]ie. Profilul luvisolului albic prezint\ urm\toarea alc\tuire: Ao-Ea-Bt-C.Orizontul “Ao” (10-l5 cm) are culoare brun cenu[ie `nchis\ la umed (datorit\ con]inutului sc\zut de humus [i prezen]ei granulelor de cuar] f\r\ pelicule coloidale ), textur\ mijlocie, structur\ gr\un]oas\ slab dezvoltat\. Orizontul ”Ea” (10-30 cm) are o culoare cenu[iu deschis\, textur\ mijlocie, structur\ lamelar\ foarte slab dezvoltat\ [i concre]iuni ferimanganice frecvente. Orizontul”Bt” (50-120 cm) are culoare galben\ `n stare umed\, textur\ mijlociu - fin\ sau fin\, structur\ prismatic\ moderat spre bine dezvoltat\. Luvisolul albic este diferen]iat textural pe profil având un con]inut minim de argil\ `n orizontul “Ea”[i un maxim `n orozontul “Bt” Propriet\]ile chimice sunt mai pu]in favorabile pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor decât ale solurilor brune argioiluviale [i brune luvice. Con]inutul de humus, alc\tuit predominant din acizi fulvici, este de circa 2%, gradul de satura]ie `n baze mai mic de 55%, reac]ia solului moderat [i puternic acid\ (pH=4,5 ÷ 5,5). Fertilitatea slab\ a luvisolurilor albice este cauzat\ atât de propriet\]ile fizice (regim aerohidric [i termic defectuos) cât [i de propriet\]ile chimice (aciditate reidicat\) [i biologice (con]inut sc\zut de humus [i activitate microbiologic\ slab\) deficitare.

Page 113: Pedo Logie

Pedologie agricol\

113

Aceste soluri sunt folosite pentru p\[uni, fâne]e, arabil, (cartof, secar\, in de fuior, ov\z, plante furajere) [i planta]ii pomicole (m\r, p\r, cire[, vi[in). Ele se pot ameliora prin desecare-drenaj, modelare `n benzi cu coame, afânarea adânc\, administrarea amendamentelor calcaroase [i fertilizare cu `ngr\[\minte organice [i minerale. 13.6. Planosolul (PL) se define[te printr-un orizont eluvial (“El”sau “Ea”) [i un orizont iluvial (“Bt”) cu schimbare textural\ brusc\ pe cel mult 7,5 cm, inclusiv orizontul “W” (grefat pe orizont “B”) cu limita superioar\ `ntre 50 [i 200 cm, sau orizontul “w” `n primii 50 cm. ~n România, Planosolurile ocup\ o suprafa]\ de circa 5000 ha având apari]ii insulare `n arealul solurilor brune luvice [i a luvisolurilor albice; suprafe]e ceva mai `ntinse se `ntâlnesc `n Piemonturile vestice, Piemontul Getic, Podi[ul Transilvaniei, Podi[ul Sucevei [i pe terasele `nalte din zonele umede ale râurilor Mure[, Some[, Olt, Arge[ ori `n depresiuni (Oa[, Baia Mare). Relieful este reprezentat de suprafe]e plane sau microdepresionare `n cadrul câmpiilor `nalte, piemonturilor, podi[urilor [i dealurilor. Drenajul intern este slab, iar cel extern este inexistent fapt ce favorizeaz\ acumularea apei scurse din zonele limitrofe. Condi]iile climatice sunt similare celor descrise la solurile brune luvice [i luvisoluri albice.Materialul este bistratificat – cu textur\ mijlocie `n stratul superior [i textur\ fin\ `n stratul subiacent.Vegeta]ia este constituit\ din Gorun, Fag (uneori fag `n amestec cu r\[inoase precum [i din specii ierboase acidofile [i hidrofile (Luzula silvatica, Calamagrostis arudinacea – Trestioara). Planosolurile s-au format prin acelea[i procese pedogenetice prin care s-au format solurile brune luvice sau luvisolurile albice. La planosoluri `ns\ procesele de eluviere pseudogleizare [i de debazificare sunt mai intense, fapt oglindit de ponderea mai mare a petelor de reducere [i de rezultatele analizelor chimice. Schimbarea textural\ brusc\ poate fi rezultatul eluvierii – iluvierii sau al bistratific\rii litologice. Profilul planosolurilor este asem\n\tor cu cel al solurilor brune luvice sau a luvisolurilor albice cu care se asociaz\: Aow – Elw – Btw – C (planosol tipic) sau Aow-EaW – BtW (planosol albic).Orizontul “Aow” are grosime de 20-25 cm, culoare deschis\ (con]inut sc\zut de humus), pete de oxidare [i reducere. Orizontul “Elw “ are grosime de 10-30 cm, culoare cenu[iu deschis\ cu pete ro[cate, structur\ poliedric\, concre[iuni ferimanganice frecvente. Orizontul “Btw” are grosime de 100-150 cm, culoare brun\ g\lbuie sau brun oliv cu pete brun g\lbui [i/sau galben ro[cate, structur\ prismatic\. Planosolurile cu reac]ie acid\ (pH< 6), sunt s\race `n humus [i elemente nutritive, capacitate de schimb cationic fiind de 10 ÷ 25 me `n orizontul “Aow” [i de 30-35 me `n orizontul “Btw”. Fertilitatea sc\zut\ a acestor soluri acide [i s\race `n elemente nutritive face ca ele s\ fie folosite numai pentru p\duri [i paji[ti. M\surile ameliorative recomandate: desecare – drenaj, afânare adânc\, fertilizarea [i amendarea cu CaCO3.

Page 114: Pedo Logie

CAPITOLUL XIV CLASA CAMBISOLURI

Cuprinde solurile care au ca orizont de diagnostic un orizont B cambic [i

prezint\ urm\toarele tipuri: sol brun eu-mezobazic, sol ro[u (terra rosa) [i sol brun acid.

14.1. Solurile brune eu-mezobazice. Tipul sol brun-eu-mezobazic se

define[te prin: orizont Bv având V ≥ 55 % [i cel pu]in `n partea superioar\ sau cel pu]in `n pete (`n propor]ie de peste 50 %), culori `n nuan]e mai galbene decât 5YR cu valori [i crome ≥ 3,5. la materialul `n stare umed\, cel pu]in `n interiorul elementelor structurale.

R\spândire. Se `ntâlnesc pe suprafe]e relativ mici, `n cadrul Carpa]ilor Meridionali, Carpa]ilor Orientali, Subcarpa]ilor, Piemonturilor Vestice, Podisului Transilvaniei, Podi[ului Moldovei, Podi[ului Getic, Dobrogea de nord, Câmpia din vestul [i nord-vestul ]\rii.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. S-au format `n condi]ii de relief de munte, deal, podi[, piemont, câmpii umede. Au evoluat pe roci, de obicei, bogate `n calciu sau alte elemente bazice, marne, argile, luturi, depozite de teras\, aluviuni, conglomerate, gresii, materiale rezultate din alterarea a diferite roci metamorfice [i magmatice.

Media anual\ a precipita]iilor `ntre 600 [i 1000 mm, iar a temperaturii `ntre 5 - 60 [i 8 - 90 C. Indicii anuali de ariditate sunt cuprin[i `ntre 34 [i 55, evapotranspira]ia poten]ial\ este, de obicei, mai mic\ decât media precipita]iilor, regimul hidric de tip percolativ.

S-au format `n arealul p\durilor de gorun, fag-gorun, fag, fag-r\[inoase, cu o bogat\ vegeta]ie ierboas\ neacidofil\ (din genurile Allium, Dentaria, Lamium, Mercurialis, Pulmonaria, Geranium etc.).

Solificarea, se caracterizeaz\ printr-o alterare, levigare [i debazificare slab\ pân\ la moderat\ [i printr-o acumulare de humus cu grad de satura]ie `n baze ridicat.

Alc\tuirea profilului. Solul brun eu-mezobazic tipic are urm\toarea formul\ de profil: Ao-Bv-C. Orizontul Ao este gros de 10 - 40 cm. Orizontul Bv este gros de 20 - 150 cm, are culoare brun\ cu nuan]\ g\lbuie sau ro[cat\. La baza profilului este situat orizontul C (materialul parental). ~n partea superioar\ a profilului se `ntâlnesc neoforma]ii biogene obi[nuite (coprolite, l\ca[uri de larve etc.). La nivelul lui Bv, pete slabe de oxizi [i hidroxizi de fier, hidrata]i sau slab hidrata]i.

Propriet\]i. Solul brun eu-mezobazic are o textur\ de la mijlociu-grosier\ pân\ la fin\, nediferen]iat\ pe profil. Uneori, `n Bv exist\ un plus de argil\, datorit\ migr\rii slabe de sus (f\r\ a forma pelicule) sau rezultat\ prin alterare la acest nivel.

Structura este `n Ao gr\un]oas\, slab sau moderat dezvoltat\, iar `n Bv polidric\ bine dezvoltat\ sau columnoid-prismatic\ slab dezvoltat\. Restul

Page 115: Pedo Logie

Pedologie agricol\

115

propriet\]ilor fizice, precum [i cele fizico-mecanice, hidrofizice [i de aera]ie sunt favorabile.

Con]in 2- 4 % humus (rezerva este de 60 - 120 t/ha), alc\tuit predominant din acizi huminici; au grad de satura]ie `n baze ridicat (V % nu scade sub 55 [i poate urca pân\ la 90 %), reac]ie slab acid\ neutr\ (pH este 6 pân\ aproape de 7), aprovizionate cu substan]e nutritive [i activitate microbiologic\ relativ bun\.

Fertilitate. Au propriet\]i fizice, fizico-mecanice, hidrofizice [i de aera]ie bune [i nu prezint\, `n general, exces de ap\. Uneori sunt supuse eroziunii, caz `n care apare necesar\ aplicarea unor m\suri de prevenire [i combatere a acestui fenomen d\un\tor (ar\turi pe curbele de nivel, culturi `n benzi, teras\ri etc.).

Dintre `ngr\[\minte, rezultate bune dau cele cu azot, fosfor, potasiu [i gunoiul de grajd. Folosin]a lor este foarte variat\: culturi de câmp (grâu, porumb, floarea-soarelui, cartof, sfecl\ etc.), legume, vi]\ de vie [i pomi `n zonele de câmpie, deal-podi[-piemont; paji[ti naturale [i p\duri `n regiunile montane.

14.2. Solurile ro[ii (Terra rossa) Tipul de sol ro[u se define[te prin:

orizont Bv având V ≥ 55 % [i, `n partea inferioar\, precum [i cel pu]in `n pete `n propor]ie de peste 50 %) `n partea superioar\, culori `n nuan]e de 5YR [i mai ro[ii cu valori [i crome ≥ 3,5 la materialul `n stare umed\.

R\spândire. Se `ntâlnesc pe suprafe]e mici [i numai `n partea de vest [i sud-vest a ]\rii `n Mun]ii Apuseni, Mun]ii Banatului, Podi[ul Mehedin]i, `n perimetre ad\postite, cu microclimat mediteranean.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile pedogenetice, caracteristice sunt, `ndeosebi, cele de roc\ reprezentat\ prin calcare [i/sau bauxite. Media anual\ a precipita]iilor peste 700 mm, iar a temperaturii `n jur de 90 C, cu nuan]\ mediteranean\. Vegeta]ia de p\duri este reprezentat\ de : Quercus cerris [i Quercus farnetto sau amestecuri cu Fagus silvatica, uneori `nlocuite cu paji[ti.

Procesul caracteristic `n formarea acestor soluri `l constituie rubefierea (colorarea `n ro[u, de unde [i denumirea de terra rosa = sol ro[u). Se datore[te con]inutului ridicat de oxizi [i hidroxizi de fier nehidrata]i sau slab hidrata]i, proveni]i din materialul parental, argile rezultate din alterarea calcarelor [i a bauxitelor (care con]in cantit\]i apreciabile de argil\ [i oxizi [i hidroxizi de fier). ~n ]ara noastr\, terra rossa este un sol relict. Solificarea se caracterizeaz\ prin manifestarea unor procese specifice de alterare, care au dus la formarea de orizont B cambic.

Alc\tuirea profilului. Solul ro[u tipic are profil Ao-Bv-C. Orizontul Ao este gros de 20 - 30 cm [i are o culoare, adesea, brun-ro[iatic\.

Urmeaz\ un Bv gros de 60 - 150 cm, având `n partea inferioar\ [i cel pu]in `n pete `n propor]ie `n pete de peste 50 % `n partea superioar\, culoare ro[ie. Un astfel de Bv de culoare ro[ie se `ntâlne[te numai la aceste soluri, prin urmare, este orizont de diagnostic pentru terra rossa.

Page 116: Pedo Logie

~n continuare, se g\se[te orizontul C, alc\tuit din argile provenite din

alterarea calcarelor [i/sau a bauxitelor. Acest material parental particular constituie, de asemenea, pentru terra rossa, caracter de diagnostic.

Ca neoforma]ii amintim: cele biogene (coprolite, cervotocine, l\ca[uri de larve) [i pete slabe de oxizi [i hidroxizi de fier, `ndeosebi la nivelul lui Bv.

Propriet\]i. Solul ro[u are textur\ fin\ , nediferen]iat\ pe profil. Structura este gr\un]oas\, moderat dezvoltat\ `n Ao [i columnoid-prismatic\ `n Bv. Restul propriet\]ilor fizice, precum [i cele fizico-mecanice, hidrofizice [i de aera]ie sunt pu]in favorabile.

Con]iutul de humus este de 3 - 4 % (rezerva de 120 - 160 t/ha), `n alc\tuirea acestuia intr\, atât acizii huminici, cât [i fulvici; au grad de satura]ie cu baze mijlociu (`n jur de 70 %), reac]ia slab acid\ (pH `n jur de 6), aprovizionarea cu substan]e nutritive [i activitatea microbiologic\ relativ bun\.

Fertilitate. Solurile ro[ii au o fertilitate mijlocie. Sunt ocupate de p\duri, de paji[ti, dar folosite [i `n cultura plantelor de câmp (porumb, grâu, orz, ov\z, floarea soarelui, cartof etc.) [i `n pomicultur\ (pruni, meri, peri, nuci). Se recomand\ `ncorporarea de gunoi de grajd, `ngr\[\minte minerale cu azot, fosfor [i potasiu, executarea de lucr\ri care s\ duc\ la o bun\ afânare a solului, prevenirea [i combaterea eroziunii etc.

14.3. Solurile brune acide. Tipul de sol brun acid se define[te prin :

orizont Bv având V < 55 % [i cel pu]in `n partea superioar\ culori cu valori [i crome ≥ 3,5 la materialul `n stare umed\, cel pu]in `n interiorul elementelor structurale.

R\spândire. ~n regiunile montane (Carpa]ii Orientali, Carpa]ii Meridionali [i Carpa]ii Occidentali).

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. S-au format `n condi]ii de relief montan, pe versan]i, platforme, terase etc.

Au evoluat pe diferite roci metamorfice [i eruptive sau materiale rezultate din acestea, dar [i pe luturi, nisipuri, conglomerate, gresii. De obicei, rocile de formare a acestor soluri au caracter acid. Media anual\ a precipita]iilor de 800 - 1400 mm, a temperaturii de 3 - 60 C, a indicelui de ariditate de 45 - 80 (regim hidric percolativ repetat).

Vegeta]ia nativ\ este reprezentat\ prin p\duri de molid, molid-brad, fag-r\[inoase, p\duri cu flora acidofil\ (Oxalis acetosella, Dechampsia fexuoza, Luzula luzuloides).

Datorit\ climatului umed [i r\coros, rocilor s\race `n baze, vegeta]iei cu caracter acidofil, transformarea resturilor organice este anevoioas\, se formeaz\ pu]in humus propriu-zis (alc\tuit predominant din acizi fulvici cu grad de satura]ie `n baze mic) [i se acumuleaz\, adesea, cantit\]i mari de materie organic\ `n curs de humificare. Alterarea este foarte intens\, silica]ii primari sunt, predominant, desf\cu]i `n componentele lor de baz\ (silice, hidroxizi de fier [i aluminiu etc.), prin urmare, practic nu se formeaz\ argil\, fapt ce explic\ separarea unui orizont B cambic, de alterare [i nu a unui Bt. Coloizii minerali, reprezenta]i prin hidroxizi de fier [i aluminiu, de[i reac]ia solului este acid\, nu se

Page 117: Pedo Logie

Pedologie agricol\

117

deplaseaz\ practic din partea superioar\, deoarece alc\tuiesc cu acizii humici, complexe organo-minerale pu]in mobile.

Alc\tuirea profilului. Solul brun acid tipic are profil Ao-Bv-C sau R. Orizontul Ao este gros de 10 - 30 cm [i deschis la culoare (brun). Orizontul Bv are grosimi de 20 - 70 cm, culoare brun\ cu nuan]e g\lbui cel pu]in `n partea superioar\, culori cu valori [i crome ≥ 3,5 la materialul `n stare umed\, cel pu]in `n interiorul elementelor structurale), grad de satura]ie cu baze ≤ 55 [i este urmat de un orizont R (roc\ dur\) sau C (roc\ afânat\).

Solul brun acid nu prezint\ pe profil neoforma]ii specifice. ~n partea superioar\ se g\sesc neoforma]ii biogene obi[nuite (coprolite, cervotocine cornevine etc.) [i eventual, la nivelul lui Bv, pete slabe de oxizi [i hidroxizi de fier hidrata]i.

Propriet\]i. Solul brun acid are o textur\ de la mijlocie-grosier\ la mijlocie, nediferen]iat\ pe profil.

Structura este `n Ao gr\un]oas\ slab dezvoltat\, iar `n Bv poliedric\, moderat dezvoltat\. Restul propriet\]ilor fizice, precum [i a celor fizico-mecanice, hidrofizice [i de aera]ie, sunt relativ favorabile.

Au un con]inut mic de humus propriu-zis, dar pot avea o cantitate mare de materie organic\ (`mpreun\, `ntre 4 - 5 pân\ la 20 - 25 %, rezerv\ foarte mare, 200 - 300 t/ha `n stratul 0 - 50 cm); prezint\ grad de satura]ie cu baze [i pH sc\zut, incluziv `n orizontul Bv (V % sub 55, adesea sub 35, iar pH-ul sub 5); sunt pu]in active din punct de vedere microbiologic [i slab aprovizionate cu substan]e nutritive.

Fertilitate. Solurile brune acide au o fertilitate mai mic\ decât solurile brune cu mezobazice. Fiind situate `n zone montane, sunt folosite `n silvicultur\ [i ca paji[ti alpine. Pentru `mbun\t\]irea compozi]iei floristice [i ridicarea produc]iei paji[tilor, se recomand\: `ngr\[area prin târlire (mutarea periodic\ a locului de p\[unat [i de odihn\ a animalelor), gunoirea, aplicarea de `ngr\[\minte cu azot, fosfor [i potasiu [i de amendamente calcaroase.

CAPITOLUL XV CLASA UMBRISOLURI

Aceast\ clas\ `nglobeaz\ solurile care au ca diagnostic un orizont A umbric

[i orizontul subiacent având culori de orizont umbric, cel pu]in `n partea superioar\. Cuprinde urm\toarele tipuri de sol: sol negru acid, andosol [i sol humicosilicatic.

Clasa umbrisolurilor este nou introdus\ `n sistemul de clasificare a solurilor României.

15.1. Solurile negre acide. Tipul sol negru acid se define[te prin: orizont

Au cu crome ≤ 2 la materialul `n stare umed\; orizont Bv având V < 55 % [i, cel pu]in `n parteaa superioar\, culori [i crome < 3,5 la materialul `n stare umed\

Page 118: Pedo Logie

(adic\, culori tot de orizont umbric), atât pe fe]ele, cât [i `n interiorul elementelor structurale.

R\spândire. Se `ntâlnesc `n acelea[i areale cu solurile brune acide, deci `ndeosebi, `n regiunile montane: Carpa]ii Orientali, Carpa]ii Meridionali [i Carpa]ii Occidentali.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Se formeaz\ `n condi]ii de relief montan (versan]i, platforme, mici depresiuni etc.); roci, de obicei, acide, reprezentate prin diferite roci metamorfice [i eruptive sau materiale rezultate din acestea, gresii conglomerate, nisipuri, luturi; clim\ umed\ [i r\coroas\, cu media anual\ a precipita]iilor de 800 - 1400 mm, a temperaturii de 3 - 60 C, a indicelui de ariditate de 45 - 80 (regim hidric percolativ repetat); vegeta]ie de p\duri de molid, molid-brad, fag-r\[inoase, cu flor\ acidofil\, uneori [i cu mu[chi verzi [i Vaccinum myrtillus. Alterarea este foarte intens\, silica]ii primari sunt predominant desf\cu]i `n componentele lor de baz\ (silice, hidroxizi de fier [i aluminiu etc.), deci practic, nu se formeaz\ argil\ [i, prin urmare, nu se separ\ un Bt, ci un Bv, de alterare. Nu se formeaz\ nici orizont E, deoarece coloizii de fier [i aluminiu elibera]i prin alterare nu migreaz\ (trecând sub form\ de complexe organominerale pu]in mobile).

Alc\tuirea profilului. Solul negru acid tipic are profil Au–Bv–C sau R. Solul negru acid prezint\ orizont Au, gros de 20 - 30 cm, de culoare `nchis\ (brun `nchis\ pân\ la negricioas\).

Orizontul Bv este gros de 20 - 70 cm [i are cel pu]in `n partea lui superioar\ un grad de satura]ie `n baze < 55, culoare tot de orizont umbric (valori [i crome < 3,5 la materialul `n stare umed\, atât pe fe]ele cât [i `n interiorul elementelor structurale). ~n continuare se g\se[te, fie un orizont C, fie un orizont R.

Nu prezint\ neoforma]ii specifice, ci obi[nuite: biogene `n partea superioar\ (coprolite, cervotocine, cornevine etc.), de oxizi [i hidroxizi de fier (sub form\ de pete slab conturate la nivelul lui Bv).

Propriet\]i. Solul negru acid are o textur\ de la mijlocie-grosier\ pân\ la fin\, nediferen]iat\ pe profil. Structura este `n Au, gr\un]oas\, iar `n Bv poliedric\, `n ambele cazuri slab-moderat dezvoltat\.

Restul propriet\]ilor fizice, precum [i cele fizico-mecanice, hidrice [i de aera]ie sunt relativ favorabile.

Sunt bogate `n humus, brut [i acid (4 - 5 % pân\ la peste 40 %, rezerv\ foarte mare, 200 - 300 t/ha `n stratul 0 - 50 cm); prezint\ un grad de satura]ie `n baze sc\zut, inclusiv `n orizontul Bv (V % sub 55, uneori sub 20), iar pH-ul sub 5, activitatea microbiologic\ [i aprovizionarea cu substan]e nutritive slab\.

Fertilitate. Solurile negre acide sunt asem\n\toare celor brune acide atât sub aspectul nivelului de fertilitate cât [i al folosin]elor [i m\surilor de `mbun\t\]ire.

15.2. Andosolurile. Tipul andosol se define[te prin: orizont Au cu crome

≤ 2 la materialul `n stare umed\; orizont AC sau Bv având, cel pu]in `n partea superioar\ culori cu valori [i crome < 3,5 la materialul `n stare umed\, atât pe fe]ele cât [i `n interiorul elementelor structurale.

Page 119: Pedo Logie

Pedologie agricol\

119

R\spândire. Se `ntâlnesc `n mun]ii vulcanici din Carpa]ii Orientali [i Occidentali: Mun]ii Gut`i, Mun]ii }ible[ului, Mun]ii C\limani, Mun]ii Gurghiului, Mun]ii Harghita, Mun]ii Apuseni (Masivul Vl\deasa).

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile pedogenetice caracteristice sunt cele de material parental provenit din alterarea de roci eruptive efusive (dacite, trahite, andezite, bazalte etc., inclusiv sub form\ de tufuri [i cenu[i). Astfel de situa]ii se `ntâlnesc `n condi]ii de relief montan vulcanic (cu altitudini cuprinde de obicei `ntre 1200 [i 1800 m); `ntr-un climat foarte umed [i rece cu media anual\ a precipita]iilor peste 1000 mm, iar a temperaturii de câteva grade Celsius, regim hidric percolativ repetat; `n arealul p\durilor de fag [i fag-molid, dar [i `n etajul subalpin (cu tuf\ri[uri de Vaccinum myrtillus, Vaccinum vitis-idaea, Juniperus sp.).

Specificul solific\rii `n acest caz `l constituie formarea materialului amorf. Rocile magmatice piroclastice [i unele dintre ele efusive, pe seama c\rora se formeaz\ materialele parentale ale andosolurilor, sunt alc\tuite din minerale (`ndeosebi silica]i) necristalizate. Din alterarea unor astfel de roci nu mai rezult\ decât `n mic\ m\sur\ materiale coloidale cristalizate, predominant formându-se materiale coloidale amorfe (allofane). Astfel de soluri sunt foarte r\spândite `n Japonia, unde, de altfel, au [i fost studiate [i denumite ca atare (de la ando, care `n limba japonez\ `nseamn\ sol de culoare `nchis\) cu semnifica]ia de soluri `nchise formate pe roci vulcanice.

Solificarea `n cazul andosolurilor se caracterizeaz\ printr-o orientare `n direc]ia debazific\rii [i acidifierii puternice, a acumul\rii intense de humus `nchis la culoare, adesea brut, cu grad de satura]ie `n baze sc\zut.

Alc\tuirea profilului. Andosolurile tipice au profil Au–AC sau AR–C sau R. Orizontul superior, gros de 20 - 30 cm, este `nchis la culoare (crome≤ 2 la materialul `n stare umed\) [i puternic debazificat. Urmeaz\ un AC sau un AR, gros de 20 - 30 cm [i având cel pu]in `n prima parte culori cu valori [i crome < 3,5 la materialul `n stare umed\, atât pe fe]ele cât [i pe interiorul elementelor structurale. ~n continuare, se g\se[te fie un orizont C, fie un orizont R. De obicei, nu con]in alte neoforma]ii decât cele biogene obi[nuite (cornevine, cervotocine, culcu[uri de larve).

Propriet\]i. Andosolurile au o textur\ nediferen]iat\ pe profil, sunt nestructurate sau cu structur\ gr\un]oas\ slab dezvoltat\ `n Au [i `n orizontul de tranzi]ie. Datorit\ materialului amorf prezint\ capacitate de ap\ util\, permeabilitate [i porozitate de aera]ie, foarte mari.

Con]in foarte mult humus (uneori peste 20 %) dar brut [i acid; au capacitate total\ de schimb cationic foarte mare, grad de satura]ie cu baze [i pH mic (V % sub 55, adesea sub 20 [i pH 5 pân\ la 4); sunt pu]in active microbiologic [i slab aprovizionate cu substan]e nutritive.

Fertilitate. Andosolurile sunt ocupate de p\duri sau de paji[ti. Pentru `mbun\t\]irea paji[tilor pe aceste soluri, se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte minerale cu azot, fosfor [i potasiu [i aplicarea de amendamente calcaroase.

Page 120: Pedo Logie

15.3. Solurile humicosilicatice. Tipul de sol himicosilicatic se define[te

prin: orizont Au având crome ≤ 2 la materialul `n stare umed\ [i con]inând materie organic\ humificat\ segregabil\ de partea mineral\ silicatic\; orizont AC, AR sau Bv având, cel pu]in `n partea superioar\, culori cu valori [i crome < 3,5 la materialul `n stare umed\ (deci culori mai pu]in `nchise decât Au, dar tot de orizont umbric).

R\spândire. ~n Carpa]ii Meridionali, la altitudini de peste 1800 m, `n etajul paji[tilor alpine [i etajul subalpin.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Sub aspectul reliefului se `ntâlnesc `n condi]ii de mun]ii `nal]i, pe culmi, versan]i, suprafe]e plane sau depresionare etc.

S-au format pe roci dure, acide ori intermediare (eruptive, intrusive, metamorfice, conglomerate, gresii etc.) sau materiale rezultate din alterarea acestora.

Climatul este foarte umed [i foarte rece; media anual\ a precipita]iilor de la cca 1000 mm pân\ la peste 1400 mm, a temperaturilor de la 3 - 40 C pân\ aproape de -30 C, a indicelui de ariditate de la cca 100 pân\ la aproape 200. ~n cea mai mare parte a anului predomin\ temperaturile sub 00 C (din octombrie-noiembrie pân\ `n aprilie-mai).

Vegeta]ia este de etaj alpin sau subalpin, `n alc\tuirea c\reia intr\, de cele mai multe ori, Festuca supina (p\ru[ca alpin\), Festuca rubra (p\iu[ ro[u), Nardus stricta (]epo[ica sau p\rul porcului), Carex curvula (rogoz alpin), ruf\ri[uri de arbu[ti, ca Salix herbacea [i Salix reticulata (s\lcii pitice), Loisteuria procumbens (azalee), Vaccinium myrtillus [i Vaccinium uliginosum (afin), Vaccinium vitis-idaea (meri[or), Pinus mugo (jneap\n), Juniperus communis (enup\r) etc.

Solificarea prezint\ [i ea anumite particularit\]i. Substratul litologic fiind alc\tuit din roci masive sau bine consolidate, dure, se formeaz\ un profil scurt, iar materialul mineral al solului este reprezentat predominant prin particule grosiere [i fragmente de roc\. Humificarea este slab\, se formeaz\ cantit\]i mici de humus (acid, de culoare `nchis\), dar se acumuleaz\ cantit\]i mari de resturi organice aflate `n diferite grade de transformare.

Alc\tuirea profilului [i propriet\]i. Solurile humicosilicatice tipice au profil Au sau Aou–AR sau AC–R sau C. Orizontul superior este fie un Au fie un Aou (deci tot umbric, dar sub]ire), de culoare `nchis\ (crome ≤ 2 la materialul `n stare umed\) [i con]inând materie organic\ humificat\ segregabil\ de partea mineral\ silicatic\ (adic\ la uscare, prin frecare `n mân\, partea mineral\ se separ\ de cea organic\).

~n continuare se g\se[te fie un AR fie un AC, `n ambele cazuri având, cel pu]in `n partea superioar\, culori cu valori [i crome < 3,5 la materialul `n stare umed\.

La baza profilului, care este, de obicei scurt, se afl\ fie roca dur\ R, fie roc\ afânat\ C. Profilul nu con]ine neoforma]ii specifice.

Solurile humicoslicatice au o textur\ nediferen]ial\ pe profil, grosier\ pân\ la mijlocie, adesea cu mult material scheletic [i o structur\ slab format\ (agregate

Page 121: Pedo Logie

Pedologie agricol\

121

gr\un]oase, slab dezvoltate). Prezint\ capacitate de ap\ mic\, permeabilitate foarte mic\, porozitate de aera]ie mic\ etc.

Sunt foarte bogate `n materie organic\ (peste 20 %) dar s\race `n humus propriu-zis [i substan]e nutritive (de[i rezerva de materie organic\ este extrem de mare 300 - 500 t/ha, prezint\ grad de satura]ie cu baze [i pH sc\zut (V % poate cobor` pân\ la 5 - 10 %, iar pH-ul pân\ la 4).

Fertilitate. Solurile humicosilicatice au o fertilitate foarte sc\zut\ [i sunt folosite ca p\[uni [i fâne]e naturale. Se recomand\: `ngr\[area prin târlire; aplicarea de gunoi de grajd (care contribuie [i la intensificarea activit\]ii microbiologice [i deci la mobilizarea substan]elor nutritive din rezerva solului); `ncorporarea de `ngr\[\minte cu azot, fosfor [i potasiu [i de amendamente calcaroase (`n situa]iile `n care reac]ia este prea acid\); `ntre]inerea p\[unilor prin gr\p\ri [i scarific\ri periodice; efectuarea de supra`ns\mân]\ri cu specii valoroase etc.

Page 122: Pedo Logie

CAPITOLUL XVI CLASA SPODOSOLURILOR

Spodosolurile sunt reprezentate prin soluri brune feriiluviale [i podzoluri care au ca orizont diagnostic orizontul Bspodic (Bs) caracterizat prin acumularea hidroxizilor de fier [i aluminiu care imprim\ orizontului o culoare portocalie `n condi]iile `n care se acumuleaz\ [i humus se formeaz\ un orizont humico-feriiluvial “Bhs” de culoare cafenie. 16.1. Solul brun feriiluvial (PB) cunoscut sub denumirea de “sol brun podzolic” sau “podzolic brun” are ca orizont diagnostic un “Bs” situat sub orizontul “Au”. Este r\spândit pe o suprafa]\ de 960.000 ha, predominant `n regiunea montan\ superioar\ (subzona molidului [i subzona alpin\ inferioar\) [i, insular, `n zona f\getelor, pe platforme [i versan]i munto[i slabi `nclina]i cu expozi]ie nordic\ [i altitudini de 1200-1800 m, cu temperaturi medii anuale de 3-5ºC [i precipita]ii mediii anuale de 850-1200 mm. Rocile pe care se formeaz\ acest tip de sol sunt acide (granite, granodiorite, mica[isturi, [isturi sericitoase, gresii, conglomerate, [.a.) iar vegeta]ia caracteristic\ este reprezentat\ de conifere, jnepeni [i de specii ierboase: Luzula luzuloides, Oxalis acetosella (M\cri[ul iepurelui), Vaccinum mirtyllus (Afinul), Vaccinum vitis idea (Meri[orul). Solul brun feriiluvial s-a fomat prin humificarea materiei organice acide, rezultând humus alc\tuit predominant din acizi fulvici foarte solubili [i prin alterarea foarte puternic\ a materialului parental `n urma c\reia s-au format oxizi [i hidroxizi de aluminiu [i fier [i, compu[i care `n parte au fost eluviona]i [i depu[i la nivelul orizontului “Bs”. Nu se formeaz\ un orizont eluvial vizibil cu ochiul liber. Solurile brune feriiluviale prezint\ urm\toarea succesiune de orizonturi: O-Aou-Bs-C. Orizontul “O” este alc\tuit din humus de tip “moder” de culoare neagr\ (la umed) sau cenu[ie (la uscat). Orizontul “Aou” are grosime de 5-15 cm, culoare brun cenu[ie `nchis\ (la umed), textur\ mijlociu-grosier\, structur\ poliedric\ subangular\ mic\, gr\un]i de cuar] f\r\ pelicul\ coloidal\. Orizontul “Bs” are grosime de 20-75 cm, culoare ro[ietic\, textur\ luto-nisipoas\, structur\ poliedric\ subangular\ slab dezvoltat\, este foarte friabil `n stare umed\. Solurile brune feriiluviale au textur\ mijlociu grosier\ (con]inut de argil\ = 8-20%) nediferen]iat\ pe profil, permeabilitate bun\ pentru ap\ [i aer, con]inut ridicat de humus (4-8% `n orizontul “Aou”), capacitate de schimb cationic de 30-40 me/100 g sol (orizontul “Aou”), aciditate ridicat\ (H+=0,8÷0,9 T), reac]ie puternic acid\ (pH<5), gradul de satura]ie `n baze este sc\zut (10-45%). Fertilitatea acestor soluri este sc\zut\ fapt pentru care ele sunt folosite numai pentru planta]ii silvice ori ca paji[ti naturale. Pentru ameliorarea lor se

Page 123: Pedo Logie

Pedologie agricol\

123

recomand\ aplicarea amendamentelor calcaroase, fertilizare organic\ [i mineral\, “târlirea”, urmate de supra`ns\mân]are paji[tilor. 16.2. Podzolul (PB) este cunoscut sub denumirea de “podzol primar”, “podzol humicoferiiluvial” sau “podzol de distruc]ie” [i se define[te printr-un orizont humicoferiiluvial (“Bhs”) sau orizont iluvial spodic (“Bs”). Podzolul ocup\ o suprafa]\ de circa 270.000 ha [i este r\spândit `n zona montan\ superioar\, subzona alpin\ inferioar\, la altitudini de 1900-2200 m (`n Carpa]ii Meridionali) [i de 1400-1500 m (`n Carpa]ii Orientali) `n condi]iile unui climat umed [i rece cu precipita]ii medii anuale de 800-1400 mm, temperaturi medii anuale de 2-6ºC [i regim hidric percolativ repetat (apa str\bate `n mod repetat profilul de sol). Podzolul a evoluat pe roci de solificare acide cu un con]inut ridicat de SiO2 [i minerale leucocrate deschise la culoare (granitele, cuar]itele, gresiile de Kliwa, conglomeratele) cu o vegeta]ie de p\dure (molid [i pin) al\turi de o vegeta]ie ierboas\ reprezentat\ de Luzula silvatica, Vaccinium myrtilus (Afinul), Vaccinium vitis idea (meri[orul), Nardus stricta (}\po[ica). Afini[urile (pâlcurile de afin) `n care plantele sunt foarte dese [i `nfing `n p\mânt r\d\cini bine dezvoltate, formeaz\ o pâsl\ deas\ care absoarbe [i re]ine apa men]inând solul umed. ~n condi]iile climatului umed [i rece [i a vegeta]iei acidofile (cu con]inut sc\zut de azot [i calciu [i ridicat de lignin\ [i ceruri), prin descompunerea materiei organice, rezult\ produse organice intermediare [i acizi humici solubili cum ar fi acizi fulvici. Ace[ti acizi determin\ acidifierea solului, formeaz\ complexe de tip “chelat” cu fier [i aluminiu favorizând translocarea [i precipitarea acestor compu[i `n orizontul B. Procesul de alterare a p\r]ii minerale este foarte intens: nu se formeaz\ minerale argiloase. Profilul acestui tip de sol cuprinde orizonturi sub]iri, bine diferen]iate dup\ culoare: trecerea `ntre orizonturi este net\. Alc\tuirea profilului este urm\toarea: O-Au-Es-Bhs-R sau C. Orizontul “O” este un orizont organic cu humus brut sau cu humus hidromorf. Orizontul “Au” sau “Aou” are grosime de 5-20 cm, culoare brun\ foarte `nchis\, textur\ grosier\, grosier\-mijlocie, structur\ slab dezvoltat\, foarte pu]in pietri[, con]ine material organic brut [i este foarte friabil, trecere net\. Orizontul “Es” are grosime de 8-15 cm, culoare cenu[ie, textur\ mai grosier\ decât orizontul supraiacent, este nestructurat, foarte friabil [i slab scheletic. Orizontul “Bhs” are grosime de 60-70 cm, culoare cafenie, este nestructurat, u[or cimentat, foarte friabil `n stare umed\, slab scheletic. Orizontul “R” este roca de solificare. Podzolul are o textur\ grosier\ sau mijlociu-grosier\ (argil\<20%, nisip>60%), structur\ slab dezvoltat\, permeabilitate bun\ pentru ap\ [i aer, con]inut ridicat de humus brut [i sc\zut de humus coloidal, capacitate de schimb cationic de 15-60 me/100g sol (orizontul “Au”), reac]ie puternic acid\ (pH= 3,6÷5,3), grad de satura]ie `n baze de 5-40%, aprovizionare slab\ `n elemente nutritive.

Page 124: Pedo Logie

Aceste soluri au fertilitate foarte sc\zut\; pot avea utilizare silvic\ (p\duri de molid) sau ca paji[ti. Sunt folosite [i pentru culturi agricole, mai ales `n jurul centrelor populate, dar numai dup\ corectarea reac]iei puternic acide (prin amendarea cu calcar) [i fertilizarea adecvat\.

CAPITOLUL XVII CLASA SOLURILOR HIDROMORFE

~n aceast\ clas\ sunt cuprinse solurile care s-au format [i au evoluat `n condi]ii de exces de umiditate freatic\ [i/sau pluvial\. Excesul de ap\ creaz\ condi]ii de anaerobioz\ determinând intensificarea proceselor de reducere compu[ilor de fier [i mangan din sol. ~n aceste condi]ii s-au format orizonturile gleice (“Gr” [i Go”) sau pseudogleice (“W” [i “w”) eviden]iate morfologic prin coloritul mozaicat unde culorile de reducere (vine]ii, alb\strui, verzui) alterneaz\ cu cele de oxidare (ruginii, g\lbui). Clasa solurilor hidromorfe cuprinde urm\toarele tipuri: L\covi[tile, Solul gleic, Solul pseudogleic [i Solul negru clinohidromorf. 17.1. L\covi[tile (LC)sunt soluri freatic hidromorfe ce se definesc prin prezen]a orizontului “Gr” a c\rui limit\ superioar\ se afl\ `n primii 125 cm [i a orizontului “Am” de culoare `nchis\ având crome mai mici sau egale cu 2 la materialul `n stare umed\. ~n România l\covi[tile ocup\ o suprafa]\ de circa 355.000 ha fiind r\spândite `n câmpii, [esuri aluviale slab drenate, cu prec\dere pe terase [i lunci unde apa freatic\ este situat\ la mic\ adâncime (1-2 m), `n condi]ii de clim\ caracterizat\ prin temperaturi medii anuale de 7-11oC [i precipita]ii medii anuale de 400-700 mm. L\covi[tile s-au format pe materiale parentale de origine fluviatil\, fluvio-lacustr\ sau eolian\ având o textur\ grosier\ mijlocie sau fin\ [i un complex adsorbtiv saturat predominant cu ioni de Ca2+.

Vegeta]ia natural\ de fânea]\ sau fânea]\-mla[tin\ este alc\tuit\ din specii de ierburi abundente ca: Alopecurus sp. (Coada vulpii), Agrostis sp. (Iarba câmpului), Typha sp. (Papura), Juncus sp. (Pipirigul), Carex sp. (Rogozul) . Apa freatic\, situat\ la mic\ adâncime (1-2 m) determin\ procesele de gleizare. Ea are con]inut ridicat de bicarbonat de calciu asociat uneori cu s\ruri u[or solubile. Procesele pedogenetice care au loc `n aceste soluri sunt: a) procesele de oxidoreducere care modific\ mobilitatea unor constituen]i (compu[i de fier [i mangan) [i redistribuirea acestora pe profil; [i b) procesele de bioacumulare intens\ datorate activit\]ii biologice anaerobe care determin\ o mineralizare mai slab\ a materiei organice [i cre[terea con]inutului de humus de tip mull calcic. Profilul l\covi[tilor tipice prezint\ urm\toarea succesiune a orizonturilor: Am –AGo – Gr, Orizontul “Am” are o grosime de 30-60 cm, culoare neagr\ sau brun `nchis\, textur\ variat\ `n func]ie de alc\tuirea

Page 125: Pedo Logie

Pedologie agricol\

125

granulometric\ a materialului parental, structur\ granular\ sau poliedric\ [i frecvente pete ferimanganice. Orizontul “AGo” are o grosime de 20-40 cm, culoare cenu[ie cu pete vine]ii, brune ruginii [i ruginii g\lbui, datorit\ alterna]iei proceselor de oxidare [i reducere. Orizontul “Gr” are colorit uniform (cenu[iu-verzui) sau aspect mozaicat, propor]ia culorilor de reducere fiind mai mare de 50%. Acest orizont prezint\ frecvente acumul\ri de carbonat de calciu sub form\ de pete [i concre]iuni . L\covi[tile au, `n general textur\ fin\ fiind considerate soluri grele [i reci. Permeabilitatea pentru ap\ [i aer este sc\zut\ din cauza texturii fine [i a structurii poliedrice. L\covi[tile sunt bine aprovizionate cu humus (4-8%) [i au o reac]ie neutr\ (pH =6,8÷7,2) sau slab alcalin\ (pH= 7,2÷8,3) dac\ este prezent carbonatul de calciu. Complexul adsorbtiv este saturat predominant cu cationi bazici iar con]inutul acestora se m\re[te odat\ cu cre[terea con]inutului de humus [i argil\. Fertilitatea poten]ial\ ridicat\ a l\covi[tilor nu poate fi valorificat\ din cauza regimului aerohidric defectuos [i de aceea ele sunt folosite doar pentru fâne]e. Ameliorarea acestor soluri se poate realiza prin desecare [i drenaj [i prin ar\turi adânci pentru `mbun\t\]irea condi]iilor de aera]ie, afânare [i `nc\lzire. Ameliorate, l\covi[tile pot fi cultivate cu cereale, legume [i plante furajere dar sunt contraindicate pentru planta]ii de vii [i pomi.

17.2. Solurile Gleice (CG) sunt soluri freatic hidromorfe cunoscute [i sub denumirea de “l\covi[ti cenu[ii” sau “l\covi[ti acide” [i se definesc prin orizont “Gr” a c\rei limit\ superioar\ este `n primii 125 cm [i orizont “A0” de culori deschise cu valori [i crome > 3,5, la material `n stare umed\. ~n România solurile Gleice ocup\ o suprafa]\ de circa 240.000 ha fiind r\spândite dispersat `n arealele r\coroase ale zonei forestiere pe forme de relief joase, câmpii, lunci, depresiuni intramontane [i extramontane cum ar fi: Câmpia joas\ a Some[ului, Câmpia de divagare a Cri[urilor, luncile neinundabile ale râurilor interioare, depresiunile Baia Mare, F\g\ra[, Beiu[, Ha]eg. Solurile gleice sunt r\spândite `n zone cu clim\ r\coroas\ [i umed\ (temperaturi medii anuale mai mici de 6-7oC [i precipita]ii medii anuale mai mari de 700 mm) fiind formate pe un material parental reprezentat de depozite fluviatile [i lacustre caracterizate prin textur\ grosier\ pân\ la fin\, absen]a carbonatului de calciu [i complex adsorbtiv slab saturat cu cationi bazici. Vegeta]ia ce se dezvolt\ pe solurile Gleice este reprezentat\ de specii ierboase mezohidrofile (cu cerin]e mijlocii fa]\ de ap\) sau hidrofile (plante de mla[tin\) : Agrostis sp. (Iarba câmpului), Festuca pratensis (P\iu[ul de livad\), Carex sp. (Rogozul) etc. dar [i unele specii forestiere cum ar fi: Quercus robur (Stejarul), Ulmus foliaceae (Ulmul), Fraxinus excelsior (Frasinul). ~n aceste soluri apa freatic\ (nemineralizat\, cu con]inut sc\zut de bicarbonat de calciu) este situat\ la adâncimi de 1-2 m. datorit\ manifest\rii prelungite a excesului de umiditate freatic\, `n condi]iile unei clime mai r\coroase decât la l\covi[ti, procesele de reducere sunt mai intense iar cele de

Page 126: Pedo Logie

bioacumulare de intensitate mai slab\. Faptul c\ materialul parental este s\rac `n elemente bazice [i apele freatice au un con]inut sc\zut de bicarbonat de calciu determin\ formarea unei cantit\]i mai mici de humus acid alc\tuit predominant din acizi fluvici. ~n consecin]\ se formeaz\ orizontul “A0” de culoare brun-cenu[ie. Profilul solului gleic prezint\ urm\toarea succesiune: A0 - AG0– Gr . Orizontul “A0” are o grosime de 15-25 cm, textur\ mijlociu - fin\, culoare brun\ cenu[ie sau cenu[ie, structur\ granular\ slab dezvoltat\, depuneri frecvente de compu[i de fier [i mangan sub form\ de pete [i concre]iuni. Orizontul “AG0” are o grosime de 20-40 cm, textur\ mijlocie sau fin\, culoare brun cenu[iu deschis\ cu frecvente pete (16-50%) ruginii [i vine]ii, este slab structurat, compact, prezint\ concre]iuni ferimaganice frecvente. Orizontul “Gr” are colorit uniform sau mozaicat `n func]ie de durata de manifestare a excesului de umiditate temporar prelungit\ sau permanent\. Spre deosebire de l\covi[ti, nu con]ine carbonat de calciu. Solurile gleice au frecvent, textur\ mijlociu – fin\, nediferen]iat\ pe profil, sunt slab structurate, compacte, reci [i se lucreaz\ greu (intervalul optim de umiditate pentru efectuarea lucr\rilor este mic). Con]inutul sc\zut de humus (2-3%) [i de elemente nutritive, reac]ia acid\ (pH<6) [i gradul de satura]ie `n baze sc\zut, determin\ diminuarea fertilit\]ii poten]iale a solului. Aceste soluri sunt folosite pentru fâne]e cu productivitate slab\. Ameliorarea solurilor gleice se poate face prin lucr\ri de desecare – drenaj (pentru coborârea nivelului freatic) administrarea de amendamente calcaroase (pentru neutralizarea reac]iei acide) administrarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale. Dup\ ameliorare ele se pot cultiva cu grâu, porumb, plante de nutre]; nu se recomand\ pentru planta]ii de vii [i pomi. 17.3. Solurile negre clinohidromorfe (NF) sunt cunoscute [i sub denumiri: soluri negre de fânea]\ umed\, soluri negre argiloase foarte humifiere. Ele se definesc printr-un orizont “Am” de culoare `nchis\ (crome <2 la umed), orizont “B” (crome <3,5 la umed) cel pu]in `n partea superioar\, orizont “w” `n primii 50 cm, orizont “Go” `n primii 200 cm. Sunt r\spândite pe circa 70.000 ha `n treimea inferioar\ a versan]ilor. Dealurile subcarpatice, Dealurile vestice, Podi[ul Sucevei).Se formeaz\ `n condi]ii de precipita]ii medii anuale de 630-700 mm, temperatur\ medie anual\ de 8,5-9oC [i cu evapotranspira]ie medie anual\ de 620 mm. Material parental: depozite deluvio-coluviale cu textur\ mijlocie fin\ care acoper\ argile marnoase, marne argiloase sau marne bogate `n carbona]i de calciu. Vegeta]ia: plante de fânea]\, mezohidrofile [i hidrofile cum ar fi Poa pratensis (Firu]a), Trifolium repens (Trifoiul alb), Lotus corniculatus (Ghizdeiul) Juncus sp. (Pipirigul), Carex sp. (Rogozul). Excesul de umiditate – factor principal `n formarea acestor soluri - `[i are la origine apa pluvial\ infiltrat\ vertical, curgerile laterale [i scurgerile de pe pante.

Page 127: Pedo Logie

Pedologie agricol\

127

Procesele pedogenetice: bioacumularea intens\ de humus tip mul calcic, pseudogleizarea moderat\ a orizonturilor “A” [i “B”, gleizarea moderat\ - orizontului “B”. Succesiunea orizonturilor pedogenetice :Amw – BvwG – C. Orizontul “Amw”: grosime 30-50 cm, culoare negricioas\, textur\ luto-argiloas\, structur\ g\un]oas\ glomerular\ bine dezvoltat\, separa]iuni ferimanganice mici. Orizontul “BvwG”: grosime 40-60 cm, culoare `nchis\ cu pete de oxidare [i reducere, textur\ mijlociu - fin\, structur\ poliedric\ angular\. Orizontul “C”: material parental argilos, bogat `n carbona]i de calciu. Solurile negre clinohidromorfe, având un regim termic [i aerohidric defectuos, se lucreaz\ greu; perioada optim\ de efectuare a lucr\rilor este scurt\. Con]inutul de humus este cuprins `ntre 4-8%, reac]ia slab acid\ pân\ la slab alcalin\ (pH = 6÷8,3), gradul de satura]ie `n baze mai mare de 70%, capacitatea de schimb cationic este mare (27 ÷ 50 me/100 g sol). Factorii limitativi ai fertilit\]ii solurilor negre clinohidromorfe sunt: textura fin\, gradul ridicat de compactare [i excesul de umiditate; aceste soluri sunt ocupate cu p\[uni, fâne]e sau unele specii cultivate cum ar fi grâul, porumbul, ov\zul, floarea soarelui. M\suri de ameliorare: desecare – drenaj, modelarea `n benzi cu coame, combaterea eroziunii [i alunec\rilor de teren, fertilizarea organic\ [i mineral\. Dup\ ameliorare aceste soluri pot fi cultivate cu plante de nutre] [i cereale; nu se recomand\ pentru vii [i pomi. 17.4. Solurile Pseudogleice sunt soluri hidromorfe cunoscute [i sub denumirea de soluri “Stagnogleice”. S-au format sub influen]a excesului de umiditate pluvial\, excese care se manifest\ `nc\ din primii 50 cm deasupra unui orizont impermeabil sau cu permeabilitate sc\zut\. Aceste soluri prezint\ orizont diagnostic “W” cu limita superioar\ pân\ la 0,5 m adâncime care este grefat pe un orizont “A” sau “E” [i, pe cel pu]in 50 cm, pe un orizont “B”.Ele ocup\ o suprafa]\ de circa 100.000 ha situat\ pe terenurile plane de pe platourile [i terasele dealurilor [i podi[urilor (Piemontul Getic, Piemonturile vestice, Podi[ul Some[an, Podi[ul Sucevei) [i pe terenurile plane sau slab `nclinate ale depresiunilor intracarpatice, pericarpatice [i subcarpatice (Depresiunile Bra[ov, F\g\ra[, Ha]eg, Zarand, Baia Mare, R\d\u]i etc.). Solurile Pseudogleice sunt r\spândite `n zone cu temperaturi anuale de 6-9oC, precipita]ii anuale mai mari de 600 mm [i cu un indice de ariditate mai mare de 28. Relieful reprezentat prin terenuri plane [i microdepresiuni cu drenaj slab nu permite scurgerea apei la suprafa]a solului sau prin sol fapt ce favorizeaz\ stagnarea acesteia `n profilul solului. Materialul parental are textur\ fin\ sau mijlocie este constituit din argile care nu con]in Ca CO3 [i din depozite loessoide. Vegeta]ia natural\ sub care s-au format aceste soluri este reprezentat\ de specii lemnoase cum ar fi: Quercus

Page 128: Pedo Logie

petraea, Quercus fraineto asociate cu speciile ierboase de Juncus sp. (pipirigul) Carex sp. (rogozul), Agrostis sp. (iarba câmpului). Stagnarea prelungit\ (noiembrie – iunie) a apei determin\ procese de reducere intens\ a compu[ilor de fier [i mangan precum [i descompunerea [i humificarea materiei organice `n condi]ii anaerobe. Apa stagnant\ din partea superioar\ a profilului `mpiedic\ primenirea aerului din sol cu cel atmosferic, astfel c\, concentra]ia de CO2 se m\re[te atingând niveluri critice; `n aceste condi]ii are loc formarea metanului care este foarte toxic pentru plante. ~n sezonul uscat (2-3 luni pe an) au loc procese de oxidare, se formeaz\ compu[i ferici de culoare ro[iatic\, orizontul p seudogleic c\p\tând un aspect marmorat. Profilul solurilor pseudogleice prezint\ urm\toarea succesiune a orizonturilor: A0w – A0W – BW – C. Orizontul “A0w” are o grosime de 10-15 cm, culoare brun\ cenu[ie cu numeroase pete cenu[ii verzui [i ruginii (6-50%), textur\ mijlociu - fin\ sau fin\, structur\ granular\, poliedric\ angular\ sau subangular\ [i numeroase pete [i concre]iuni ferimanganice. Orizontul “A0W” are o grosime de 10-20 cm, culoare cenu[ie cu pete cenu[iu verzui [i ruginii frecvente (> 50%), structur\ poliedric\ [i frecvente concre]iuni ferimanganice. Orizontul “BW” are o grosime de 70-100 cm, textur\ mijlocie - fin\ sau fin\, structur\ poliedric\ sau prismatic\, aspect marmorat cu frecvente pete de reducere (>50%) [i concre]iuni ferimanganice. Orizontul “C” reprezint\ materialul parental pe care s-a format solul. Solurile pseudogleice sunt soluri compacte, grele [i reci cu o textur\ luto-argiloas\, slab aprovizionate cu humus (1,2-2%) [i substan]e nutritive, cu reac]ie moderat sau slab acid\ (pH 5,5-7), cu valori ale gradului de satura]ie `n baze cprinse `ntre 60 [i 80%, cu regim aerohidric defectuos. ~n perioadele ploioase se `nregistreaz\ exces de umiditate, iar `n perioadele secetoase apa se pierde prin evapotranspira]ie `n scurt timp deoarece rezerva de ap\ `nmagazinat\ `n sol este redus\. M\surile de ameliorare a acestor soluri sunt: lucr\rile de desecare-drenaj, modelarea `n benzi cu coame, amendarea cu amendamente calcaroase pentru neutralizarea acidit\]ii active, fertilizarea organic\ [i mineral\. Solurile pseudogleice sunt utilizate pentru p\[uni [i fâne]e naturale cu ierburi care au valoare nutritiv\ redus\. Speciile forestiere reprezentate de stejar, cer, plop apar]in clasei inferioare [i mai rar celei de produc]ie mijlocie. Dup\ ameliorare, solurile pseudogleice pot fi cultivate cu cereale, plante de nutre], [.a.

CAPITOLUL XVIII

CLASA SOLURILOR HALOMORFE

Aceast\ clas\ `nglobeaz\ solurile care au ca diagnostic un orizont sa (salic) sau na (natric) [i cuprinde tipurile solonceac [i solone].

Caractere de salinizare sau chiar salice, precum [i de alcalizare sau chiar natrice, se `ntâlnesc [i la alte multe tipuri de sol, apar]inând altor clase, determinând separarea de subtipuri salinizate [i/sau alcalizate.

Page 129: Pedo Logie

Pedologie agricol\

129

18.1. Solonceacurile Tipul solonceac se define[te prin prezen]a unui orizont salic (sa) situat `n primii 20 cm ai profilului.

R\spândire. Solonceacurile, `mpreun\ cu solone]urle [i celelalte soluri afectate de salinizare [i/sau alcalizare, se g\sesc disiminate `ntr-un areal foarte larg, `ntâlnindu-se `n por]iunile joase ale Câmpiei Br\ilei; `n luncile [i `n apropierea râurilor Ialomi]a, Cricovul S\rat, C\lm\]ui, Buz\u [i Siretul inferior; `n jurul lacurilor s\rate Strachina, Fundata, Movila Miresii, Plopul, Ianca, Balta Alb\, Lacul S\rat etc.; `n câmpia subcolinar\ Mizil - St`lpu; `n lunca [i Delta Dun\rii; `n Câmpia de Vest, pe interfluviile Cri[ul Repede - Cri[ul Negru, Cri[ul Alb - Mure[ [i Mure[ - Bega; `n Câmpia Moldovei (Jijia - Bahlui), `n lunca Prutului [i Bârladului; pe v\ile unor râuri din Câmpia Transilvaniei; pe Valea Carasu (Dobrogea); `n zona litoralului M\rii Negre, pe v\ile cu deschidere spre mare [i `n preajma lagunelor (Razelm, Babadag, Golovi]a, Smeica, Sinoe, Ta[aul, Techirghiol) etc.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile de formare, caracteristice sunt cele care determin\ acumularea de s\ruri solubile. ~n unele cazuri, prezen]a s\rurilor solubile `n cantitate mare se datore[te materialelor parentale reprezentate prin depozite salifere (marne, argile, luturi [i nisipuri salifere) sau rezultate din dezagregarea rocilor compacte salifere (cum sunt, de exemplu, cele de sare gem\). ~n astfel de situa]ii, chiar [i `n condi]ii de clim\, umed\, levigarea nu izbute[te s\ `ndep\rteze total s\rurile solubile, parte din acestea r\mânând la suprafa]\ sau `n partea superioar\ a solului. Adesea solonceacurilor evoluate dintr-un `nceput pe depozite salifere, li se adaug\ [i cele formate tot pe astfel de roci, dar ajunse la zi ulterior, prin procese de eroziune [i alunecare sau c\rate [i depuse pe versan]i, la poalele acestora, `n lunci etc. ori formate sub influen]a apelor s\rate ale izvoarelor de coast\ ale scurgerilor de suprafa]\ etc.

Salinizarea este determinat\ [i de apele m\rii, lagunelor [i lacurilor s\rate, de apele de rev\rsare sau de infiltra]ie lateral\, de depunerea la suprafa]a solului a pulberilor de s\ruri aflate `n stropii de ap\ rezulta]i prin spargerea valurilor [i antrena]i de c\tre vânt (a[a-numitul fenomen de impulveriza]ie) etc.

Cea mai mare parte a solonceacurilor din ]ara noastr\ s-au format `ns\ sub influen]a pânzelor freatice mineralizate (bogate `n s\ruri solubile) [i aflate la adâncime mic\ (regim hidric exsudativ). Se formeaz\ pe unit\]i joase de relief (câmpii, lunci, terase, crovuri etc.). Apa din pânzele freatice mineralizate [i aflate la adâncime mic\ urc\ prin capilaritate pân\ la suprafa]a solului, aici se evapor\, iar s\rurile con]inute se depun. Pentru ca pânzele freatice s\ duc\ la formarea de solonceacuri trebuie s\ dep\[easc\ un anumit grad de mineralizare [i s\ nu dep\[easc\ o anumit\ adâncime. Adâncimea maxim\ de la care apele freatice mineralizate pot duce la formarea de solonceacuri poart\ denumirea de adâncime critic\, iar mineralizarea corespunz\toare se nume[te mineralizare critic\.

~n condi]iile ]\rii noastre, adâncimea critic\ [i mineralizarea critic\ sunt: pentru zona de step\ de 2,5 - 3,5 m [i respectiv 1,5 - 3,0 g/l, pentru zona de

Page 130: Pedo Logie

silvostep\ de 1,8 - 1,9 m [i respectiv 0,7 - 1,2 g/l, iar pentru zona de p\dure < 1 m [i respectiv 0,5 - 0,8 g/l.

Acumularea de s\ruri solubile, deci formarea de soluri salinizate sau chiar solonceacuri, se mai poate datora [i exploat\rii nera]ionale de c\tre om a unor terenuri, proces cunoscut sub denumirea de s\r\turare sau salinizare secundar\. De exemplu, prin irigarea unor soluri nes\r\turate cu ape mineralizate, parte din s\rurile con]inute de acestea se depun [i se acumuleaz\ an de an.

~n ce prive[te vegeta]ia, se g\sesc, `ndeosebi `n arealul stepei [i silvostepei, dar [i al p\durilor, `ns\ ocupate cu plante specifice de s\r\turi, cum sunt Salicornia herbacea, Sueda maritima, Salsola soda, Arthemisia salina etc., care nu acoper\ terenul decât `n parte, frecvent r\mânând por]iuni goale denumite popular chelituri.

Alc\tuirea profilului. Solonceacurile tipice au profile Aosa–AC–C sau Aosa–AGo. Orizontul superior, deschis la culoare [i gros de 10 - 20 cm, este un orizont de acumulare slab\ a humusului [i puternic\ a s\rurilor solubile (peste 1 - 1,5 %). Caracterul esen]ial de diagnostic al acestor soluri `l constituie orizontul sa, care trebuie s\ fie situat `n primii 20 cm ai profilului [i s\ aib\ cel pu]in 10 cm grosime. ~n continuarea orizontului Aosa se g\se[te, dup\ cum solul se afl\ sau nu sub influen]a apelor freatice, fie un orizont AGo, fie un orizont AC, urmat de orizontul C. Dintre neoforma]ii, caracteristice sunt cele de s\ruri solubile prezente `n orizontul superior sub form\ de vini[oare, tubu[oare, pete, pungi sau cuiburi. Dac\ solul con]ine s\ruri solubile, `nseamn\ c\ sunt prezen]i [i carbona]ii de calciu [i magneziu [i deci [i neoforma]ii ale acestora (eflorescen]e, pseudomicelii). ~n cazul solonceacurilor aflate sub influen]a apelor freatice se g\sesc [i neoforma]ii de oxizi [i hidroxizi de fier, `ndeosebi sub form\ de pete mai ales la nivelul orizontului AGo.

Propriet\]i. Solonceacurile au o textur\ variat\, de la grosier\ la fin\, de cele mai multe ori mijlocie sau fin\. Sunt nestructurate sau prezint\ agregate gr\un]oase, slab dezvoltate, care, `n contact cu apa, se desfac, solul devenind mocirlos. ~n general, din cauza nestructur\rii [i a con]inutului ridicat de s\ruri solubile (care face ca presiunea osmotic\ a solu]iei de sol s\ fie ridicat\), iar adesea [i datorit\ gleiz\rii, nu asigur\ plantelor condi]ii bune `n ce prive[te apa [i aerul.

Din punct de vedere al propriet\]ilor chimice, principala caracteristic\ a solonceacurilor o constituie prezen]a `n orizontul superior a unei cantit\]i mari de s\ruri solubile, `ndeosebi de sodiu [i mai ales sub form\ de cloruri [i sulfa]i. Pentru ca un sol s\ fie `ncadrat la solonceac trebuie s\ con]in\ cel pu]in 1 % s\ruri solubile, dac\ tipul de salinizare este cloruric [i cel pu]in 1,5 %, dac\ este sulfuric.

Având s\ruri libere, solonceacurile sunt `n `ntregime saturate cu cationi bazici (V = 100 %), `n rândul c\rora, al\turi de Ca2+ care predomin\ (datorit\ puterii de adsorb]ie mai mare, decât a celor de Na+), o pondere mai `nsemnat\ decât la solurile nesalinizate o au cei de Na+. Reac]ia este alcalin\, pH=8,3 - 8,5. Solonceacurile tipice sunt s\race `n humus (1 - 2 %, rezerva este de 60 - 120 t/ha, adic\ slab\) [i substan]e nutritive [i foarte pu]in active din punct de vedere microbiologic.

Page 131: Pedo Logie

Pedologie agricol\

131

Fertilitate. Datorit\, `ndeosebi, con]inutului ridicat de s\ruri solubile, aceste soluri neameliorate nu pot fi folosie `n cultura plantelor.

Ameliorarea solonceacurilor, `n vederea folosirii pentru cultura plantelor se poate face numai prin aplicarea unui complex de m\suri speciale: irig\ri de sp\lare, `n vederea levig\rii `n adâncime a s\rurilor; amendamente cu gips, fosfogips etc., cu scopul de a `mpiedica evolu]ia spre solone]uri, de a normaliza componen]a cationic\ [i de a `mbun\t\]i propriet\]ile fizice, chimice [i biologice; coborârea nivelului apelor freatice prin drenaj, pentru a opri reurcarea s\rurilor solubile spre suprafa]\ (`n cazurile `n care solonceacurile se datoresc prezen]ei apelor freatice mineralizate la adâncime mic\).

~n afara acestor m\suri speciale, este necesar\ aplicarea unei agrotehnici adecvate, `ncorporarea de `ngr\[\minte organice [i minerale, cultivarea de plante mai rezistente la salinizare (orez, iarb\ de Sudan) etc.

18.2. Solone]urile. Tipul solone] se define[te prin prezen]a unui orizont

na situat `n primii 20 cm sau a unui orizont Btna. R\spândire. Solone]urile sunt r\spândite `mpreun\ cu solonceacurile. Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Condi]iile generale

de relief, roc\, clim\ [i vegeta]ie sunt identice sau asem\n\toare cu ale solonceacurilor. ~n ce prive[te condi]iile specifice, acestea determin\ alcalizarea solului (`mbog\]irea complexului coloidal `n Na adsorbit [i uneori [i formarea de carbonat de sodiu).

Solone]urile se formeaz\, de obicei, fie din solonceacuri prin desalinizare, fie din soluri supuse alternativ saliniz\rii [i desaliniz\rii.

Formarea solone]urilor din soluri supuse alternativ saliniz\rii [i desaliniz\rii se petrece `n condi]ii de pânze freatice puternic mineralizate, dar cu nivel oscilant, ceea ce face ca, `n anumite perioade, s\ predomine curen]ii ascenden]i de ap\ (regim hidric exudativ), deci salinizarea, iar `n altele, cei desecenden]i (regim hidric exudativ `n profunzime ), prin urmare desalinizarea.

Desalinizarea solonceacurilor sau salinizarea [i desalinizarea alternativ\ a altor soluri determin\ manifestarea a[a-numitului proces de alcalizare (sau de solone]izare), care const\, `n principal, din `mbog\]irea complexului coloidal `n sodiu adsorbit, la care se adaug\, uneori, [i formarea de carbonat de sodiu.

La solone]uri, `n lipsa s\rurilor `n partea superioar\ [i datorit\ sodiului adsorbit `n mare cantitate (peste 15 % din T), argila nu mai are stabilitate, peptizeaz\ [i migreaz\ pe profil, formând un orizont Btna, care constituie pentru marea majoritate a solone]urilor, orizontul de diagnostic. Prin migrarea din partea superioar\ a argilei, uneori, deasupra orizontului Btna se separ\ [i un orizont El sau Ea.

Alcalizare, `ns\ mai pu]in accentuat\ decât la solone]uri, se `ntâlne[te [i la multe alte tipuri de sol, apar]inând altor clase, unde determin\ separarea de subtipuri alcalizate.

Datorit\ condi]iilor nefavorabile, vegeta]ia natural\ este foarte slab reprezentat\ (paji[ti cu grad mic de acoperire [i `nr\d\cinare superficial\,

Page 132: Pedo Logie

alc\tuite din plante specifice c: Statice gmelini, Arthemisia maritima, Puccinelia distans, Crypsis aculeata, Petrosimonia triada etc.

Alc\tuirea profilului. Solone]urile tipice au profil Ao–Btna–C sau CGo. Orizontul Ao, de obicei, sub]ire (de numai câ]iva centimetri, dar care, uneori, poate atinge sau chiar dep\[i 20 - 30 cm, are o culoare cenu[ie deschis\.

Orizontul Btna are grosimi de la 30 pân\ la peste 80 cm [i culoarea de la brun pân\ la brun-`nchis\.

~n continuarea orizontului Btna, se g\se[te, dup\ cum solul se afl\ sau nu sub influen]a apelor freatice, fie un orizont CGo (urmat, uneori [i de un Gr a c\rui limit\ superioar\ este situat\ sub 125 cm), fie materialul parental C.

Dintre neoforma]ii se eviden]iaz\ cele rezultate din acumularea argilei, sub form\ de pelicule `n Btna [i cele reziduale, sub form\ de particule cuar]oase sau pudr\ de silice (pete albicioase) `n E (`n cazul subtipurilor luvice, albice [i glosice).

Propriet\]i. ~n partea superioar\, corespunz\toare orizontului Ao, solul este s\r\cit `n coloizi [i `mbog\]it rezidual `n particule cuar]oase grosiere, slab aprovizionate cu humus (1 - 2 %) [i substan]e nutritive, cu V % sub 100 (pân\ la cca 70 %). Na+ adsorbit sub 5 % din T, reac]ie acid\ (pH `n jur de 6), nestructurat sau cu structur\ gr\un]oas\ foarte slab format\ etc.

Orizontul Btna poate `ncepe de la adâncime foarte mic\, adesea la câ]iva centimetri de la suprafa]\. Textura fin\ sau mijlocie, cu argil\ migrat\ de sus, structur\ columnar\ (specific\, `ntâlnit\ numai la aceste soluri); capacitate de ap\ util\, permeabilitate [i porozitate de aera]ie cu valori dintre cele mai mici posibile; compactitate, plasticitate, aderen]\ [i rezisten]a la arat dintre cele mai mari `ntâlnite, `n general, la soluri; procent ridicat de sodiu adsorbit (V % = 100 %, iar VNa peste 15 % pân\ la 70 - 80 % din T) [i uneori carbonat de sodiu liber; reac]ie puternic alcalin\, pH mai mare de 8,5, uneori peste 9 (asemenea valori mari fiind specifice numai aceste soluri).

Fertilitate. Solone]urile au o fertilitate extrem de redus\, datorit\ propriet\]ilor fizice, chimice [i biologice nefavorabile. ~n condi]ii naturale sunt ocupate de paji[ti de foarte slab\ calitate. ~n vederea folosirii `n cultura plantelor este necesar\ aplicarea aceluia[i complex de m\suri, ca [i `n cazul solonceacurilor.

CAPITOLUL XIX CLASA VERTISOLURI

Aceast\ clas\ `nglobeaz\ solurile care au ca orizont de diagnostic un

orizont vertic (y) fiind reprezentat\ printr-un singur tip [i anume vertisolul. 19.1. Vertisolurile. Tipul vertisol se define[te prin orizont vertic de la

suprafa]a sau imediat sub orizontul arat; prezen]a obligatorie a fe]elor de alunecare cel pu]in `ntr-un suborizont situat `ntre 25 [i 100 cm.

Page 133: Pedo Logie

Pedologie agricol\

133

R\spândire. Se `ntâlnesc pe suprafe]e dispersate [i de obicei restrânse, `n Subcarpa]i, Piemonturile Vestice, Câmpia de Vest, Podi[ul Transilvaniei, Podi[ul Sucevei, Câmpia Jijiei, Podi[ul Getic etc.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile pedogenetice, caracteristice sunt cele de material parental cu textur\ fin\ (con]inând peste 30 % particule cu diametrul sub 0,002 mm, frecvent peste 50 %), reprezentat prin argile, predominant gonflante (care `[i m\resc mult volumul prin umezire. Se `ntâlnesc `n condi]ii de relief premontan de piemont, de podi[ [i de câmpie (de obicei, umed\). Media anual\ a precipita]iilor de la cca 500 pân\ la 900 mm ; media anual\ a temperaturilor de la 8 - 90 C pân\ la 5 - 60 C. ~n arealul silvostepei, vegeta]ia reprezentat\ prin p\duri de cvercinee [i de stejar `n amestec cu fag (dar, de obicei, pe suprafe]e acoperite de paji[ti).

Specificul solific\rii `n acest caz `l constituie apari]ia [i manifestarea proceselor vertice, datorit\ prezen]ei `n materialul parental sau de sol a unui con]inut ridicat de argil\ (gonflant\).

~n perioadele uscate ale anului, datorit\ contrac]iei puternice a materialului argilos, se formeaz\ cr\p\turi largi de peste 1 cm, care `mpart masa solului `n fragmente, elemente structurale mari, cu unghiuri [i muchii ascu]ite [i fe]e oblice. Prin umezire are loc gonflarea, adic\ cre[terea apreciabil\ a volumului, ceea ce face ca fragmentele sau elementele structurale respective s\ preseze unele asupra altora, s\ alunece unele peste altele [i s\ formeze suprafe]e lustruite sau chiar s\ se r\stoarne unele peste altele (de aici [i denumirea de vertisol, verto `nsemnând `ntoarcere, r\sturnare). Din cauza gonfl\rii [i contrac]iei, a varia]ei presiunii din masa solului [i a posibilit\]ii de deplasare a agregatelor, la suprafa]a terenului pot ap\rea, uneori [i microdenivel\ri (succesiune de microdepresiuni [i micromovile, asem\n\toare ca form\ [i dimensiune mu[uroaielor, cu denivel\ri de la câ]iva centimetri pân\ la 1 m), constituind ceea ce se cunoa[te sub numele de relief de gilgai.

Procesul de formare a acestor soluri se caracterizeaz\ [i (func]ie de condi]iile foarte variate de clim\ [i vegeta]ie `n care se `ntâlnesc) printr-o acumulare mai mic\ sau mai mare de humus, de obicei calcic, printr-o levigare [i debazificare.

Alc\tuirea profilului. Vertisolurile tipice din zonele mai pu]in umede au profil Ay-C, iar cele din areale mai umede , Ay-By-C. Orizontul superior este deci un Ay, gros de 30 - 50 cm (mai sub]ire `n zonele umede [i mai gros `n cele mai pu]in umede), de culoare de la brun la brun `nchis sau negricios (nuan]e mai deschise `n zonele umede [i mai `nchise `n cele mai pu]in umede). Ay nu reprezint\ un orizont cu caractere de tranzi]ie `ntre cele ale unui orizont A [i cele ale unui orizont y, ci este un orizont aparte, specific numai vertisolurilor.

La vertisolurile din zonele mai pu]in umede, urmeaz\ un C, iar la cele din zonele mai umede, mai `ntâi un By, gros de 20 - 30 cm pân\ la peste 100 cm, cu nuan]e brun-`nchise, brune, brun-g\lbui, brun-ruginii.

Ca neoforma]ii, `n afar\ de cele biogene obi[nuite, se mai pot `ntâlni neoforma]ii de oxizi [i hidroxizi sub form\ de puncte [i pete (`ndeosebi, `n prima

Page 134: Pedo Logie

parte a profilului) [i uneori, la vertisolurile cu migrare de coloizi (din zonele mai umede) pelicule de argil\ `n By.

Propriet\]i. Vertisolurile au pe tot profilul textur\ fin\. ~n cazul vertisolurilor din zonele umede, la nivelul lui By poate exista un plus de argil\ (atât fa]\ de partea superioar\ a solului, cât [i `n compara]ie cu materialul parental).

Vertisolurile prezint\ [i `n ce prive[te structura o situa]ie cu totul specific\. De[i masa solului este fragmentat\ `n elemente structurale, acestea se datoresc cr\p\turilor [i sunt foarte mari, a[a c\ solul apare practic nestructurat, masiv, cu consisten]a mare, ceea ce, de altfel, constituie o caracteristic\ deosebit\ a vertisolurilor. Restul propriet\]ilor fizice, precum [i cele fizico-mecanice, hidrofizice [i de aera]ie, sunt pu]in favorabile sau chiar nefavorabile.

Con]inutul de humus, de la mijlociu pân\ la slab (3 - 4 % pân\ la 1 - 2 %, iar rezerva total\, 160 pân\ la 60 t/ha). Sunt soluri cu capacitate de schimb cationic mare (datorit\ argilozit\]ii). Cele din zone mai pu]in umede saturate cu baze [i reac]ie neutr\ - slab acid\ (V % aproape 100, pH aproape de 7), iar cele din zone mai umede, moderat saturate cu baze [i reac]ie slab acid\ - acid\ V % poate s\ scad\ sub 70, iar pH-ul sub 6); mijlociu pân\ la slab aprovizionate cu substan]e nutritive [i cu activitate microbiologic\ deficitar\.

Fertilitate. Vertisolurile, au, `n general, o fertilitate sc\zut\. Utilizarea lor este foarte variat\: `n cultura plantelor de câmp (grâu, porumb, floarea soarelui, trifoi etc.), ca paji[ti de sab\ calitate, iar pe alocuri sunt ocupate cu p\duri (`ndeosebi,de gârni]\).

Dintre m\surile menite s\ duc\ la `mbun\t\]irea regimului aerohidric fac parte: lucrarea energic\ [i adânc\ a solului, executarea de ar\turi `n spin\ri, efectuarea lucr\rilor `n perioadele optime de umiditate, drenaje etc. ~n complexul de m\suri recomandate `n vederea ridic\rii fertilit\]ii acestor soluri, un rol deosebit revine aplic\rii `ngr\[\mintelor cu fosfor [i azot [i a gunoiului de grajd. Sunt contraindicate pentru legume, pomi, vie etc.

CAPITOLUL XX CLASA SOLURILOR ORGANICE

Aceast\ clas\ include solurile care au ca diagnostic un orizont turbos - T [i

este reprezentat\ printr-un singur tip, solul organic. 20.1. Solurile turboase. Tipul sol turbos se define[te prin orizont T > 50

cm grosime `n primii 100 cm, f\r\ ca stratul mineral situat `n primii 25 cm s\ ating\ 20 cm grosime.

R\spândire. Solurile turboase se `ntâlnesc pe suprafe]e mici, dar, `ntr-un spa]iu geografic foarte larg: `n Mun]ii Apuseni, Mun]ii Sebe[ului, Mun]ii Semenicului, Mun]ii Bucegi, `n Ceahl\u etc.; `n depresiunile Oa[, Maramure[, Dorna, Borsec, Tu[nad, Ciuc, Gheorghieni, }ara B`rsei etc.; `n unele sectoare ale câmpiilor joase [i umede din vestul ]\rii (mla[tinile Eriului, Crasnei inferioare,

Page 135: Pedo Logie

Pedologie agricol\

135

Livadei, Timi[-Bega etc.); `n luncile unor râuri (Oltul f\g\r\[an, Lozna); `n lunca [i Delta Dun\rii; `n apropierea [i `n locul unor foste lacuri [i b\l]i etc.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile de formare, caracteristice sunt cele de mediu saturat `n ap\ [i vegeta]ie specific\ unui astfel de mediu (mu[chi, Cyperaceae, Juncaceae [i alte plante hidrofile).

Sub aspectul reliefului, substatului litologic [i al climei, situa]iile `n care se `ntâlnesc solurile turboase sunt extrem de variate: munte, deal, podi[, câmpie, depresiuni, delt\, lunc\, teras\, versan]i etc. Materialul ini]ial este constituit din depozite deltaice, ml\[tinoase, aluviale, de teras\, roci dure (magmatice, metamorfice [i sedimentare) etc.. Precipita]iile [i temperaturile de la cele mai sc\zute pân\ la cele mai ridicate din câte se `ntâlnesc pe teritoriul ]\rii noastre.

~n condi]iile specifice de mediu saturat `n ap\ [i vegeta]ie adaptat\ unui astfel de mediu, caracteristice `n formarea acestor soluri sunt procesele de turbificare.

Alc\tuirea profilului [i propriet\]i. Se consider\ c\ au profilul format doar dintr-un orizont T, gros de peste 50 cm [i constituit, predominant, din material organic provenit din mu[chi, Cyperaceae, Juncaceae [i alte plante hidrofile. Dedesubtul orizontului T se g\se[te un orizont Gr, care `ns\ datorit\ grosimii mari a lui T (uneori pân\ la 7 - 8 m) nu se `ncadreaz\ `n profilul solului.

Fiind alc\tuite, practic, numai din materie organic\, la aceste soluri nu se poate vorbi de textur\ [i structur\. Din punct de vedere al st\rii generale fizice, se caracterizeaz\ printr-un exces foarte mare de ap\ [i aera]ie foarte sc\zut\.

Sunt s\race `n humus [i substan]e nutritive. Gradul de satura]ie cu baze [i pH-ul variaz\ `n limite foarte largi, respectiv de la 100 % la 10 % [i de la 8 la 3, `n func]ie de zona `n care se g\sesc.

Fertilitate. Solurile turboase au o productivitate foarte redus\ [i sunt folosite natural, cu rezultate slabe, pentru ob]inerea de furaje. ~n cazul `n care se g\sesc situate `n zone favorabile agriculturii, prin ameliorare pot fi utilizate `n cultura plantelor (cartofi, cânep\, legume, floarea soarelui, porumb etc.). Dintre m\surile ce se recomand\ fac parte: desecarea [i drenarea; lucrarea adânc\; aplicarea de `ngr\[\minte cu azot, dar mai ales cu fosfor [i potasiu, de `ngr\[\minte pe baz\ de cupru, de amendamente calcaroase.

Materialul turbos constituie o important\ surs\ de `ngr\[\minte organice, fiind comparabil, `n general, cu gunoiul de grajd.

CAPITOLUL XXI

CLASA SOLURILOR NEEVOLUATE, TRUNCHIATE SAU DESFUNDATE

Aceast\ clas\ include trei categorii de soluri [i anume: soluri neevoluate,

soluri trunchiate [i soluri desfundate. Solurile neevoluate sunt soluri incomplet dezvoltate, care, `n general, nu au

decât un orizont superior ([i acesta, de obicei, slab conturat), urmat de roca sau

Page 136: Pedo Logie

materialul parental [i sunt reprezentate prin urm\toarele tipuri: litosol, regosol, psamosol, protosol aluvial (aluviune), sol aluvial, coluvisol [i protosol antropic.

Solurile trunchiate sunt soluri care, datorit\ eroziunii, au profilul trunchiat, astfel `ncât, orizonturile r\mase nu permit `ncadrarea `ntr-un anumit tip de sol [i sunt reprezentate prin tipul erodisol.

Solurile desfundate sunt soluri care, datorit\ desfund\rii sau altei ac]iuni mecanice, au profilul deranjat astfel `ncât, nu mai pot fi `ncadrate `ntr-un anumit tip de sol [i sunt reprezentate prin tipul de sol desfundat.

21.1. Litosolurile. Tipul litosol se define[te prin prezen]a unui orizont A

sau O, urmat de un orizont R (cu excep]ia pietri[urilor fluviatile (recente) sau de un orizont Rrz, a c\rui limit\ superioar\ este situat\ `n primii 20 cm dac\ orizontul superior este A, respectiv 50 cm dac\ orizontul superior este O.

R\spândire. Litosolurile se `ntâlnesc pe suprafe]e mici, `n regiuni de munte, de deal, podi[ [i piemont.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile pedogenetice, caracteristice sunt cele de roc\ dur\, la suprafa]\ sau foarte aproape de suprafa]\, care determin\ o foarte slab\ manifestare a solific\rii. Sub aspectul reliefului, litosolurile se `ntâlnesc, `ndeosebi, `n regiuni de munte, dar [i de deal, podi[ [i piemont, pe piscuri, pe coame, pe versan]i, pe suprafe]e plane, pe frun]i de terase etc.

Rocile parentale sunt reprezentate prin roci metamorfice [i eruptive acide, calcare, conglomerate, gresii, pietri[uri calcaroase sau de alt\ natur\ etc.

Rocile parentale prezint\, `n cazul litosolurilor, o caracteristic\ general\ [i anume, sunt dure, consolidate (spre deosebire de regosoluri, care sunt formate pe materiale afânate sau slab consolidate).

Sub raportul climei [i vegeta]iei, litosolurile se `ntâlnesc `n condi]ii de la cele corespunz\toare arealelor de p\dure pân\ la cele specifice etajului alpin.

Solificarea este foarte slab\. Ca urmare, se formeaz\ un profil foarte scurt, roca dur\ apare `n primii 20 cm, iar deasupra acesteia, adesea, pe o grosime numai de câ]iva centimetri (`ns\ minimum 5 cm), humusul, `mpreun\ cu pu]in material mineral rezultat prin dezagregare [i alterare, umple spa]iile dintre fragmentele de roc\, ducând la separarea unui orizont A. Specificul acestor soluri `l constituie, a[a dup\ cum arat\, de altfel `ns\[i denumirea (lithos = piatr\, roc\ dur\), prezen]a rocii dure, ca atare sau sub form\ de fragmente mari, de la, sau foarte aproape de suprafa]\.

Alc\tuire [i propriet\]i. Litosolurile tipice au profil Ao sau AouR. Orizontul superior, gros, adesea, de câ]iva centimetri (`ns\ minimum 5 cm), dar care, uneori poate ajunge pân\ aproape 20 cm. Urmeaz\ orizontul R (nerendzinic sau rendzinic), a c\rui limit\ superioar\ se afl\ `n primii 20 cm (adesea, la numai câ]iva centimetri de suprafa]\). Profilul nu prezint\ neoforma]ii specifice.

Se caracterizeaz\ prin valori dintre cele mai mici `ntâlnite, `n general, la soluri, `n ce prive[te capacitatea de ap\ util\, permeabilitatea, porozitatea de aera]ie etc.

Page 137: Pedo Logie

Pedologie agricol\

137

~n general, au rezerve mici de humus [i substan]e nutritive. ~n ce prive[te gradul de satura]ie cu baze [i reac]ia pot fi de la saturate [i cu reac]ie slab alcalin\ sau neutr\ pân\ la intens debazificate [i cu reac]ie puternic acid\.

Fertilitate. ~n mod obi[nuit, terenurile cu litosoluri sunt ocupate de o vegeta]ie slab reprezentat\ (de paji[ti, de arbu[ti sau de p\dure). Litosolurile din zonele agricole sunt folosite, uneori, `n cultura plantelor (mai ales `n viticultur\), `ns\ cu rezultate foarte slabe. Se recomand\ aplicarea de gunoi de grajd, de `ngr\[\minte minerale, `ndep\rtarea de la suprafa]\ a materialului scheletic etc.

21.2. Regosolurile. Tipul regosol se define[te prin orizont A urmat de

material parental provenit din roci neconsolidate, men]ionat aproape de suprafa]\ prin eroziune geologic\ sau decopertare.

R\spândire. Se g\sesc pe suprafe]e mici, pe unii versan]i din regiunile de deal, podi[ [i piemont, dar [i din zonele de câmpie [i de munte.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile pedogenetice, caracteristice sunt cele de terenuri cu eroziune geologic\ lent\, manifestat\ `n timp de ordin geologic etc. Solificarea nu poate avansa, men]inându-se `ntr-un stadiu incipient.

Sub aspectul reliefului, regosolurile, se `ntâlnesc, `ndeosebi, `n regiuni de podi[, deal, piemont, dar [i de câmpii [i de munte.

Materialele parentale sunt reprezentate prin loessuri, depozite loessoide, luturi, nisipuri, argile, marne, depozite salifere, depozite rezultate din dezagregarea [i alterarea unor roci metamorfice [i eruptive. Materialele parentale prezint\ `n cazul regosolurilor o caracteristic\ [i anume, sunt afânate, neconsolidate sau cel mult slab consolidate.

Sub raportul climei [i vegeta]iei, regosolurile se `ntâlnesc `n condi]ii de la cele corespunz\toare arealelor de step\ pân\ la cele specifice arealelor de etaj alpin. Solul este incomplet dezvoltat, f\r\ orizonturi de diagnostic precizate, tân\r. ~n cazul regosolurilor, care prin defini]ie, sunt soluri tinere, factorul pedogenetic determinant `l constituie timpul sau vârsta, adic\ durata [i intensitatea de manifestare a procesului de solificare.

Alc\tuire [i propriet\]i. Regosolurile tipice au profil de tipul Ao–C. Orizontul Ao poate fi gros de 10 - 40 cm, dar, de obicei, este pu]in conturat. Urmeaz\ materialul parental C, constituit din roci afânate pân\ la cel mult slab consolidate. Profilul nu prezint\ neoforma]ii specifice.

Regosolurile sunt nestructurate sau au agregate gr\un]oase sau poliedrice, slab dezvoltate. Restul propriet\]ilor fizice [i fizico-mecanice, variaz\, `ndeosebi, `n func]ie de textur\.

Au un con]inut redus de humus (1 - 2 %). ~n ce prive[te gradul de satura]ie `n baze [i reac]ia, pot fi de la saturate [i cu reac]ie slab alcalin\ pân\ la intens debazificate [i cu reac]ie puternic acid\.

Fertilitate. Terenurile cu regosoluri sunt ocupate de paji[ti de slab\ calitate sau de vegeta]ie lemnoas\ rar\. Sunt propice viticulturii [i pomiculturii, adeseori, o bun\ parte a planta]iilor respective se afl\, de fapt, pe astfel de soluri

Page 138: Pedo Logie

(Dr\g\[ani, {tef\ne[ti - Arge[, Câmpulung Muscel, Mini[ etc.). Se impune luarea de m\suri de prevenire [i combatere a fenomenelor de eroziune [i alunecare. ~n vederea ridic\rii productivit\]ii lor, necesit\ aplicarea de gunoi de grajd [i de `ngr\[\minte minerale.

21.3. Psamosolurile. Tipul psamosol se define[te prin prezen]a unui

orizont A, urmat de materialul parental constituit din depozite nisipoase eoliene de cel pu]in 50 cm grosime (cu textur\ grosier\ sau mijlocie - grosier\, ≤ 12 % argil\).

Denumirea de psamosol `[i are originea `n cuvintele psammos = nisip [i sol, prin urmare sol nisipos.

R\spândire. Psamosolurile se `ntâlnesc pe suprafe]e reprezentative `n partea de sud a Olteniei (cca 230.000 ha); `n B\r\gan, pe partea dreapt\ a C\lm\]uiului (cca 88.000 lei), a Ialomi]ei (cca 55.000 ha) de-a lungul râului Buz\u (cca 3.800 ha, mai ales, `n perimetrele R`mnicelu [i Suligatu) etc.; `n Câmpia Tecuciului (cca 13.000 ha), la Hanul Conachi, {erb\ne[ti, Lie[ti, Tecuci, `n Câmpia de Vest (cca 32.000 ha), la Valea lui Mihai, Urziceni etc.

Caracterizarea condi]iilor [i a procesului de solificare. Dintre condi]iile pedogenetice, caracteristice sunt cele de material parental, reprezentat prin depozite nisipoase sau nisipo-lutoase.

Se formeaz\ `n condi]ii de relief jos (câmpii, lunci etc.), cu aspect v\lurit [i `n apropierea apelor curg\toare, lacurilor [i a m\rii care, de altfel, constituie [i sursele materialelor nisipoase respective. Climatic, psamosolurile sunt legate de zone uscate pân\ la umede (precipita]ii medii anuale de la 400 pân\ la 600 mm), cu temperaturi ridicate pân\ la moderate (temperaturile medii anuale de la cca 110 pân\ la 7 - 80 C) [i vânturi cu frecven]\ [i intensitate mare, ceea ce favorizeaz\ mobilizarea, transportul [i depunerea materialului nisipos [i determin\ aspectul geomorfologic caracteristic, v\lurit, de dune. Sub raportul vegeta]iei se `ntâlnesc, `ndeosebi, `n cuprinsul zonei de step\ [i silvostep\, dar [i `n arealul p\durilor, `ns\ sub o vegeta]ie rar\ `n componen]a c\reia intr\ specii caracteristice pentru nisipuri (Tribulus terrestris, Tragus racemosus, Poligonum arenarium etc.).

Alc\tuirea profilului. Psamosolurile tipice prezint\ profil Ao–C, prin urmare, un profil slab diferen]iat. Orizontul Ao este gros de 10 - 40 cm [i are o culoare deschis\ (brun\, brun-cenu[ie, brun-deschis\). Urmeaz\ materialul parental C, nisipos sau nisipo-lutos. Profilul nu con]ine neoforma]ii specifice.

Propriet\]i. Psamosolurile au textur\ grosier\ [i/sau mijlociu-grosier\. Din cauza texturii grosiere, a con]inutului mic de humus [i a vegeta]iei slab

reprezentate, sunt nestructurate sau au o structur\ gr\un]oas\ slab format\. Ca urmare [i restul de propriet\]i fizice, precum [i cele fizico-mecanice, hidrofizice [i de aera]ie sunt pu]in favorabile.

Sunt s\race `n humus (cca 1 %, rezerv\ foarte slab\ ≤ 60 t/ha) [i `n substan]e nutritive, eubazice pân\ la mezobazice (V % de la 100 pân\ la cca 60 - 70), slab alcaline - neutre sau slab acide.

Fertilitate. Psamosolurile sunt slab productive sau neproductive, supuse obi[nuit, defla]iei (spulber\rii). Se recomand\: planta]ii forestiere de protec]ie

Page 139: Pedo Logie

Pedologie agricol\

139

(salcâm, pin negru, plop negru hibrid etc.), `n masiv sau `n benzi (`ntre acestea, terenul fiind folosit agricol); acoperirea terenului cu un strat de paie, coceni etc., total sau `n benzi; colmatarea cu mâl; aplicarea de preparate chimice, care formeaz\ la suprafa]a terenului o pelicul\ protectoare [i contribuie la structurarea solului. Dintre m\surile propriu-zise de ameliorare se amintesc: irigarea; `ncorporarea masiv\ de gunoi de grajd; aplicarea de `ngr\[\minte cu azot, fosfor [i potasiu; folosirea `ngr\[\mintelor verzi. Pot fi folosite cu succes `n cultura vi]ei de vie, a pomilor (piersic, prun, cais, vi[in, nuc), a plantelor tehnice (tutun, ricin, floarea soarelui, cartof), a secarei, a leguminoaselor pentru boabe (fasolea, lupinul, fasoli]a), a plantelor furajere (iarb\ de Sudan, porumb pentru siloz, borceag de toamn\), a legumelor (tomate, castrave]i, dovlecei, varz\, ceap\).

21.4. Protosolurile aluviale (aluviunile). Tipul protosol aluvial se

define[te prin orizont Ao < 20 cm grosime, urmat de materialul parental constituit din depozite fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre recente, cu orice textur\, de cel pu]in 50 cm grosime. Protosolul aluvial `nseamn\ sol aflat `ntr-un stadiu cu totul incipient de dezvoltare (protos = cel dintâi).

R\spândire. Protosolurile aluviale, `mpreun\ cu solurile aluviale sunt r\spândite `n lunca Dun\rii [i Delta Dun\rii, `n luncile tuturor apelor curg\toare din ]ara noastr\ (Prut, Siret, Bistri]a, B`rlad, Jiu, Olt, Arge[, Prahova, Ialomi]a, Buz\u, R`mnic, Some[, Cri[uri, T`rnave, Mure[, Timi[, Bega etc.).

Condi]ii de formare, genez\. Se formeaz\ pe lunci care sunt unit\]i de relief tinere, recente sau actuale, formate sub influen]a apelor curg\toare.

Luncile s-au format [i deci sunt alc\tuite din depunerile apelor curg\toare, denumite depozite fluviatile sau aluviale. Depozitele aluviale pot avea orice textur\, de la nisipoas\ pân\ la argiloas\.

Prezen]a protosolurilor aluviale ([i a solurilor aluviale) este legat\, nu numai de existen]a depozitelor fluviatile recente, ci [i de a celor fluviolacustre; acestea sunt rezultatul ac]iunii conjugate a apelor curg\toare [i a lacurilor fluviale (formate, de exemplu, prin izolarea meandrelor, cum s-a `ntâmplat, de pild\ `n Lunca Dun\rii , unde se `ntâlnesc astfel de lacuri: C\l\ra[i, Greaca, Nedeia, Potelu etc.). Prezen]a protosolurilor aluviale ([i a solurilor aluviale) mai este legat\ [i de existen]a depozitelor recente (lacustre) datorate lacurilor.

Alc\tuire [i propriet\]i. Protosolurile aluviale tipice au un orizont Ao, slab conturat, sub]ire, mai mic de 20 cm, adesea stratificat [i apoi materialul parental constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre sau lacustre, recente (deci profil Ao–C). Nu prezint\ neoforma]ii specifice.

Protosolurile aluviale sunt nestructurate, dar pot prezenta `n partea superioar\ masa fragmentat\, ca urmare a proceselor de uscare [i cr\pare ce au loc dup\ retragerea apelor de rev\rsare.

Protosolurile aluviale au un con]inut mic de humus, `n jur de 1 %. Con]inutul de humus, dar, mai ales, de substan]e nutritive, depinde, `ndeosebi de textur\, fiind mai mic la aluviunile grosiere [i mai mare la cele fine. ~n ce prive[te gradul de satura]ie cu baze [i reac]ia, protosolurile aluviale din ]ara noastr\,

Page 140: Pedo Logie

con]inând, `n general, carbonat de calciu, sunt saturate [i au rec]ie slab alcalin\ sau neutr\.

Fertilitate. Terenurile cu protosoluri aluviale sunt, de obicei, suprafe]e bune pentru agricultur\. Regimul hidric duce la mic[orarea fertilit\]ii. Prin urmare, prima m\sur\ ce se impune este `ndiguirea, având ca efecte principale: introducerea `n circuitul agricol a unor noi suprafe]e de teren; ap\rarea culturilor de influen]\ negativ\ sau catastrofal\ a inunda]iilor; reglementarea regimului aerohidric; crearea, `n general, a unor condi]ii mai bune pentru cre[terea plantelor.

R\spund foarte bine la aplicarea `ngr\[\mintelor organice [i minerale (cu azot, fosfor [i uneori, chiar potasice). Protosolurile aluviale cu reac]ie prea acid\ au nevoie [i de amendamente calcaroase.

Sortimentul de culturi ce pot fi cultivate cuprinde aproape `ntreaga gam\ de culturi specifice condi]iilor din ]ara noastr\; porumb, sfecl\ de zah\r, floarea soarelui, cartofi, orez, grâu, plante de nutre], legume, vi]\ de vie, pomi etc. ~n mod deosebit, se recomand\ cultura porumbului, a sfeclei de zah\r, a orezului (`n zonele cu condi]ii climatice propice acestei culturi).

21.5. Solurile aluviale. Tipul sol aluvial se define[te prin orizont A > 20

cm grosime, urmat de material parental constituit din depozite fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre recente (inclusiv pietri[uri), cu orice textur\.

R\spândire, condi]ii de formare, genez\. Solurile aluviale sunt r\spândite `mpreun\ cu protosolurile aluviale. Condi]iile generale de formare sunt cele specifice luncilor, deltelor, perimetrelor cu lacuri sau foste lacuri. Spre deosebire de protosolurile aluviale, care se formeaz\ `n condi]ii de rev\rsare frecvent\ a apelor curg\toare sau a lacurilor, solurile aluviale se `ntâlnesc `n luncile sau `n perimetrele cu lacuri sau foste lacuri, ie[ite de sub influen]a rev\rs\rilor sau inundate numai la intervale mari de timp.

~n astfel de situa]ii a fost posibil\ manifestarea solific\rii, a c\rei intensitate este, `n general, cu atât mai mare, cu cât timpul scurs de la ultima rev\rsare este mai `ndelungat. Se creeaz\ condi]ii pentru instalarea [i dezvoltarea vegeta]iei [i deci pentru acumularea de humus [i formarea unui orizont A, dedesubtul c\reia, urmeaz\ materialul parental C. Cu timpul, solificarea avanseaz\, ducând la transformarea solurilor aluviale, care sunt soluri neevoluate, `n soluri evoluate.

Alc\tuire [i propriet\]i. Solurile aluviale tipice au un profil Ao–C. Solurile aluviale au orizont Ao, gros de peste 20 cm (pân\ la 40 - 50 cm sau chiar mai mult) [i, de obicei, cu stratifica]ii mai pu]in evidente. Ca [i la protosolurile aluviale, urmeaz\ materialul parental C, constituit din depozite fluviatile, fluviuolacustre sau lacustre, recente, adesea sub form\ de strate diferite ca grosime, textur\, compozi]ie etc. Profilul nu prezint\ neoforma]ii specifice.

Solurile aluviale au o structur\ glomerular\, gr\un]oas\ sau poliedric\, slab pân\ la moderat dezvoltat\. Capacitatea de ap\ util\, permeabilitatea, porozitatea de aera]ie etc., variaz\ `n limite largi, `n func]ie, `ndeosebi, de textur\ [i structur\.

Au un con]inut ceva mai mare de humus, 2 - 3 %. Sunt saturate cu baze [i au reac]ie slab alcalin\ sau neutr\.

Page 141: Pedo Logie

Pedologie agricol\

141

Fertilitate. ~n cazul solurilor aluviale, fertilitatea depinde [i de gradul de solifiare [i de orientarea acesteia. Solificarea, prin latura ei principal\, bioacumulativ\, se opune tendin]ei de mic[orare rapid\ a rezervelor de substan]e nutritive din materialul aluvial. Odat\ cu avansarea solific\rii, deoarece aceasta se orienteaz\ `n direc]ia form\rii de soluri corespunz\toare condi]iilor de solificare generale sau locale respective, fertilitatea solurilor aluviale variaz\ `n acela[i sens. O evolu]ie nefavorabil\ a fertilit\]ii are loc `n cazuri `n care solificarea este orientat\ `n direc]ia saliniz\rii, alcaliz\rii, gleiz\rii etc.

21.6. Erodisolurile. Tipul erodisol se define[te ca fiind un sol erodat sau

decopertat, astfel `ncât orizonturile r\mase nu permit `ncadrarea `ntr-un anumit tip de sol sau material parental adus la zi prin eroziune accelerat\.

R\spândire. Erodisolurile se `ntâlnesc pe terenurile intens erodate, mai ales `n zonele de deal, podi[ [i piemont: `n Subcarpa]i (`ndeosebi `n sectoarele Trotu[-D`mbovi]a [i Olt-Motru), `n Piemonturile vestice (`ndeosebi `n bazinul Timi[ului [i al Cri[ului Repede), `n Piemontul sau Podi[ul Getic, `n Podi[ul Mehedin]i, `n Podi[ul Transilvaniei (`ndeosebi `n Podi[ul T`rnavelor [i Podi[ul Some[an), `n Podi[ul Moldovei (`ndeosebi Podi[ul B`rladului, `n platforma Covurluiului, `n Depresiunea Jijiei), `n Podi[ul Dobrogei (`ndeosebi `n nord-vestul acestuia) etc.

Genez\. Erodisolurile sunt rezultatul manifest\rii intense a procesului de eroziune, care const\ `n `ndep\rtarea materialului de sol prin ac]iunea apei [i a vântului.

Tipul erodisol include numai solurile intens erodate, a c\ror profil a fost trunchiat, astfel `ncât orizonturile r\mase nu mai permit `ncadrarea `ntr-un anumit tip de sol.

Erodisoluri rezult\ datorit\ fenomenelor de alunecare (deplasare de teren,, tot sub ac]iunea apei), precum [i ca urmare a decopert\rii (`ndep\rtarea materialului de sol pentru exploatarea subsolului, `n vederea nivel\rii terenurilor etc.).

Alc\tuire [i propriet\]i. Erodisolurile au profile foarte variate, `n func]ie de solul de origine [i intensitatea eroziunii sau a decopert\rii. Dac\ prin eroziune sau decopertare s-a ajuns la materialul parental C, profilul are doar orizont C, iar dac\ terenul respectiv a fost lucrat [i cultivat `n partea superioar\, pe o adâncime de cca 20 cm, se contureaz\ un orizont Ap (p de la plug, deci un orizont A rezultat prin lucrare [i cultivare), urmat de orizontul C (prin urmare profilul Ap–C).

Erodisolurile pot avea `ntreaga gam\ de texturi `ntâlnite `n general la soluri, de la nisipoas\ pân\ la argiloas\, `n func]ie de aceea solului de origine, a orizontului ajuns la suprafa]\ etc. Sunt nestructurate sau au structura orizontului ajuns la suprafa]\.

Sunt lipsite sau au un con]inut mic de humus, slab aprovizionate cu substan]e nutritive, debazificate [i acide pân\ la saturate [i cu reac]ie alcalin\, cu activitate microbiologic\ extrem de redus\ etc.

Fertilitate. Erodisolurile sunt neproductive sau slab productive. ~n vederea regener\rii [i a amelior\rii, se recomand\: `mp\duriri, `nierb\ri, amenaj\ri de

Page 142: Pedo Logie

valuri de p\mânt [i canale, teras\ri, lucr\ri pe curbe de nivel, `ngr\[\minte organice [i chimice, diverse amenaj\ri. Pot fi folosite ca paji[ti, pentru cultura pomilor, vi]ei de vie, a plantelor de câmp nepr\[itoare (deci, `ndeosebi p\ioase), a plantelor furajere etc.

21.7. Coluvisolurile. Tipul coluvisol se define[te prin material coluvial

nehumifer acumulat la baza versan]ilor sau pe versan]i, `ntr-un strat de peste 50 cm grosime cu sau f\r\ orizont A.

R\spândire, condi]ii de formare, genez\. Se `ntâlnesc pe suprafe]e mici, pe versan]i sau la baza acestora, mai ales `n zonele de deal, podi[ [i piemont.

Condi]iile pedogenetice, caracteristice sunt cele legate de prezen]a de material coluvial nehumifer, depus la baza versan]ilor sau pe versan]i, `ntr-un strat de peste 50 cm grosime.

Materialele coluviale nehumifere respective, sunt foarte diferite `n ce prive[te textura, compozi]ia etc., dar prezint\ [i o caracteristic\ general\ [i anume, de[i, de obicei, au mai fost supuse solific\rii, `n stare remaniat\ (retransportate [i redepuse) `n care particip\ la formarea coluvisolurilor, conteaz\ ca depozite recente sau actuale.

Sub raportul climei [i vegeta]iei, coluvisolurile se `ntâlnesc `n condi]ii de la cele corespunz\toare zonei de step\ pân\ la cele specifice arealelor montane.

Alc\tuire [i propriet\]i. Coluvisolurile tipice au profil Ao–C sau doar un orizont C. Orizontul Ao este de culoare deschis\ [i are grosimi, de obicei, de 20 - 30 cm. Dedesubtul orizontului Ao se g\se[te orizontul C sau acesta se afl\ chiar de la suprafa]\. Profilul nu prezint\ neoforma]ii caracteristice.

Coluvisolurile au o textur\ nediferen]iat\, de obicei, mijlocie, mijlocie-fin\ sau fin\ [i sunt nestructurate sau prezint\ agregate gr\un]oase, glomerulare sau poliedrice slab dezvoltate.

Sunt lipsite de humus sau con]in cantit\]i mici (1 - 2 %) [i slab aprovizionate cu substan]e nutritive. Sub aspectul gradului de satura]ie cu baze [i reac]ia, pot fi de la saturate [i cu reac]ie alcalin\ pân\ la debazificate [i cu reac]ie acid\ (`n func]ie de natura materialului coluvial, de zona climatic\ [i de vegeta]ie etc.).

Fertilitate. Coluvisolurile prezint\, `n general, o fertilitate relativ sc\zut\. ~n func]ie de zona `n care se afl\, sunt ocupate de paji[ti, culturi de câmp, pomi vie. ~n vederea `mbun\t\]irii se recomand\ `ncorporarea de `ngr\[\minte organice [i minerale, `n cantit\]i mari.

21.8. Solurile desfundate. Solul desfundat se define[te prin aceea c\

prezint\ profil deranjat "`n situ" (`n loc, pe loc) pe cel pu]in 50 cm, prin desfundare sau alt\ ac]iune mecanic\, astfel `ncât pe adâncimea mai sus-men]ionat\, orizonturile de diagnostic apar intens deranjate [i amestecate sau numai ca fragmente, nepermi]ând `ncadrarea `ntr-un anumit tip.

R\spândire, condi]ii de formare, genez\. Solurile desfundate sunt r\spândite, `ndeosebi `n arealele viticole [i pomicole din ]ara noastr\. Prin desfundare, care se face de obicei, pe adâncimi de 60 - 100 cm, se produce

Page 143: Pedo Logie

Pedologie agricol\

143

deranjarea succesiunii naturale a orizonturilor, amestecarea acestora, adic\, de fapt, distrugerea profilului natural de sol.

Alc\tuire [i propriet\]i. Solurile desfundate, pe adâncimea pe care s-a efectuat aceast\ opera]ie au profilul deranjat, `ncât orizonturile de diagnostic ale solurilor de origine nu pot identificate decât cel mult ca fragmente. Toate prezint\ `ns\ un strat desfundat de cel pu]in 50 cm, care a fost denumit, conven]ional, orizont desfundat [i notat cu D.

Orizontul D se define[te ca fiind un orizont mineral, gros de cel pu]in 50 cm, rezultat prin amestecul unui sau mai multor orizonturi deranjate "`n situ" prin desfundare sau alt\ ac]iune mecanic\, `n cuprinsul c\ruia orizonturile diagnostice nu pot fi identificate sau apar numai ca fragmente [i care este situat deasupra unor orizonturi diagnostice sau a materialului parental al profilului de sol ce a fost deranjat.

Alc\tuire [i propriet\]i. Ca subtip tipic, solul desfundat are un profil Do–C. Aceste prezint\ deci un orizont D, deschis la culoare (de unde [i notarea cu Do; D = orizont desfundat; o = de la ocric), urmat de un orizont C (materialul parental nederanjat), adic\ sol rezultat din desfundarea unui sol cu profil Ao–C.

Propriet\]ile solurile desfundate sunt foarte variate, `n func]ie de solurile [i orizonturile de origine. A[a, de exemplu, con]inutul `n diferite frac]iuni granulometrice (nisip, praf, argil\), `n humus, `n substan]e nutritive, valorile V %, pH etc. apar ca medii ponderate ale valorilor caracteristice orizonturilor amestecate ale tipurilor [i subtipurilor respective.

Fertilitate. Solurile desfundate au o fertilitate foarte diferit\, `n func]ie de aceea a solurilor de origine. Pentru aprecierea condi]iilor [i stabilirea m\surilor de exploatare ra]ional\ este necesar s\ se porneasc\, pe baza cercet\rii speciale a solurilor desfundate, care, practic, nu se mai aseam\n\ cu cele din cele din care au provenit.

21.9. Protosolurile antropice. Tipul protosol antropic de define[te ca

fiind un sol alc\tuit din diferite materiale acumulate sau rezultate `n urma unor activit\]i umane (inclusiv materiale de sol transportate), având o grosime de cel pu]in 50 cm (20 cm `n cazul depunerii pe litosol, R sau Rrz); f\r\ orizonturi diagnostice sau cel mult cu fragmente din acestea pe adâncimea mai sus-men]ionat\ (`n cazul materialelor de sol transportate).

R\spândire, genez\. Se `ntâlnesc pe terenurile pe care au fost depuse diferite materiale rezultate `n urma unor activit\]i umane, ca de exemplu, reziduuri industriale de la diferite fabrici (de ciment, de ceramic\, de `ngr\[\minte, de produse alimentare etc.) [i de la diferite combinate (chimice, petrochimice, siderurgice, miniere etc.); material de steril de la exploat\rile miniere, material de sol sau de roc\, provenit de la executarea de [an]uri, canale, funda]ii, [osele, c\i ferate, nivel\ri de terenuri, teras\ri etc., materiale provenite de la construc]ii, reziduuri sau resturi menajere etc.

Page 144: Pedo Logie

Alc\tuire [i propriet\]i. Protosolurile antropice sunt alc\tuite deci, din

materiale foarte variate, rezultate `n urma unor activit\]i umane, `ntr-un stras gros de cel pu]in 50 cm.

Se men]ioneaz\ c\, orizonturile de diagnostic folosite `n definirea subtipului de protosol antropic nu trebuie considerate ca orizonturi pedogenetice, a[a cum au fost definite pentru celelalte tipuri, ci reprezint\, de fapt, material parental transportat [i depus, `n care apar fragmentar, parte din orizonturile diagnostice respective.

Protosolurile antropice au propriet\]i extrem de variate, `n func]ie de natura materialelor depuse, de grosimea acestora, de stadiul lor de transformare etc.

Fertilitate. Protosolurile antropice sunt de la nefertile pân\ la fertile, nefolosite `n agricultur\ sau luate `n cultur\ (plante de câmp, furajere, pomi, vie, legume etc.).

~mbun\t\]irea sau punerea `n valoare a protosolurilor antropice se poate face prin metode variate [i complexe, cuprinzând `ntregul ansamblu de m\suri folosite, `n general, la soluri.

Page 145: Pedo Logie

Pedologie agricol\

145

Page 146: Pedo Logie

BIBLIOGRAFIE

1. AVARVAREI I., DAVIDESCU VELICICA, MOCANU R., GOIAN ,

CARAMETE C., RUSU M, 1997 - Agrochimie, Ed.Sitech, Craiova. 2. AVARVAREI TEONA 1999 - Agricultur\ general\ vol.I, Ed.Ion Ionescu de la Brad

Ia[i. 3. BARBU N., 1987 - Geografia solurilor României. Centrul de Multiplicare Univ. “Al.

I. Cuza” Ia[i. 4. BUCUR N., LIXANDRU GH., 1997 - Principii fundamentaler de {tiin]a solului.

Edit. Dosoftei, Ia[i. 5. BUNESCU I.V., 1980 - Curs de Pedologie. I.A.Dr.Petru Groza - Cluj Napoca 6. CANARACHE A., 1990 - Fizica solurilor agricole, Ed.Ceres, Bucure[ti. 7. CÂRSTEA S, 1999 - Legea protec]iei, amelior\rii [i utiliz\rii durabile a solurilor - o

cerin]\ urgent\ `n România. 8. CHIRI}| C., 1955 - Pedologie general\, Ed.Agro-Silvic\ de stat. 9. CONEA ANA, VINTIL| IRINA, CANARACHE A.,1977 - Dic]ionar de [tiin]a

solului, Ed.{t. [i enciclopedic\, Bucure[ti. 10. CR|CIUN C., 2000 - Mineralele argiloase din sol. Implica]ii `n agricultur\.

Ed.G.N.P.Minischool. 11. FLOREA N., 1983 - Profil pedogenetic [i profil pedoecologic, rev. St. s. nr. 2,

SNRSS, Bucure[ti. 12. FLOREA N., 1993 - Pedogeografie cu no]iuni de pedologie Sibiu. 13. L|C|TU{U R., 2000 - Mineralogia [i chimia solului, Ed.”Univ. Al. I. Cuza”, Ia[i. 14. LIXANDRU GH., [.a., 1990 - Agrochimie, Ed. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 15. LUPA{CU GH., 1998 - Geografia solurilor cu elemente de pedologie general\, Ed.

Univ. “Al. I. Cuza”, Ia[i. 16. MICL|U{ V., 1991, - Pedologie Ameliorativ\ [i Protec]ia mediului. Ed.Dacia, Cluj. 17. MO}OC M., CÂRSTEA C., 1999 - Contribu]ii la elaborarea unei abord\ri

sistemice privind protec]ia [i ameliorarea solului, rev. {t. s. nr. 1, vol. XXXIII, SNRSS, Bucure[ti.

18. MUNTEANU I., 1999 - Ra]ionalitatea [tiin]ei solului (Adev\r [i neadev\r [tiin]a solului) rev.{t.s. nr.1, vol.XXXIII, S.N.R.S.S. Bucure[ti.

19. MUNTEANU I., DUMITRU M., 1998 - Recomand\ri privind reconstruc]ia ecologic\ a solurilor afectate de diferite procese. Monitoringul st\rii de calitate a solurilor din România. vol.II, Bucure[ti.

20. NYLE C. BRADY; RAY R. WEIL, 1996 - The nature and proprieties of soils. New Jersey 07458

21. P|UNESCU C., 1975 - Soluri forestiere, Ed.Academiei. 22. PARICHI MIHAI, 1999 - Pedogeografie cu no]iuni de Pedologie Edit. Funda]iei

“România de mâine”. 23. ROGOBETE GH., }|R|U DORIN, 1997 - Solurile [i ameliorarea lor,

Ed.Marinescu Timi[oara. 24. STOICA ELENA, R|U}| C., FLOREA N., 1986 - Metode de analiz\ chimic\ a

solului. Red. Propaganda Tehnic\ agricol\,Bucure[ti. 25. TE{U C., 1992 - Pedologie general\, I.A.Ia[i. 26. TE{U C., 1994 - Pedologie fascicola I + II, U.A.M.V.Ia[i. 27. TE{U C., AVARVAREI I., 1990 - Lucr\ri practice Pedologie, I.A.Ia[i.

Page 147: Pedo Logie

Pedologie agricol\

147

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I DE MEDICIN| VETERINAR|

“ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I

Referent [tiin]ific:

Prof.univ,.dr. IOAN AVARVAREI C.M. UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I DE MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I

2001


Recommended