1

PECENEGII

Definirea temei i motivaiaDefinirea temeiAcest proiect expune Tema : pecenegii construit n jurul activitii acestui popor seminomad turcofon originar din stepele Asiei Centrale, cu referire la nume, structura etnica, mod de trai,via economic, organizare social politica...

MotivaiaDefinirea temei este motivat prin faptul c:

faciliteaz nelegerea faptului i procesului istoric cu privire la dezvoltare tribului pecenegilor

ne ajut s percepem cum au influenat acetia prezentulMotivaiapentru c ne pune la dispoziie anumite tipare, modele de mentalitate i funcionare social

favorizeaz la definirea noastr mai bine ca popor , prin tot felul de comparaii, meditaii, analogii, diferenieri.

Scop i obiectiveScopul proiectuluiScopul proiectului vizez:studiul acestui trib ca popor, prin

cercetarea evoluiei acestuia de la

particular la general, de la simplu la

compus pentru a ajunge la o

generalizare.ObiectiveleIdentificarea provenienei tribului pecenegilor

nelegerea structurii etnice

Cunoaterea evoluiei politice

Definirea carecterului religios, modului de trai i vieii economice.

Caracterizarea organizrii social-politice

Originea pecenegilor Ca i n cazul majoritii populaiei turcice, etnogeneza pecenegilor trebuie cutat n regiunile Asiei Centrale, fr ns s se poat stabili cu precizie momentul detarii lor din masa altor triburi nrudite. Unii cercettori consider c prima lor atestare scris s-ar afla n analele chinezeti Sui- Shu din secolul al VII-lea sub numele de Pei-ju, populaie localizat lng En-chu (onoguri) i A-lan (alani), la est de Fu-lin (Roma= Imperiul Bizantin). ( acest identificare rmne incert)Numele i structura etnicPecenegii apar desemnai n izvoarele contemporane sub diferite forme:

Cum sunt desemnaiDe ctre cine?Bjak / Bjanak / BajanakArabi, persaniBe-ca-nagTibetaniPacanak-iGeorgieniPacinnak ArmeniPatzinakitai / PatzinakoiGreciPeceneghi / pecenezi Slavii rsriteniBesenyo / BecenakUnguriPieczyngowie / piecinigi PoloneziPornindu-se de la sensul de ,, cumnat,, pe care termenul bajanaq/ bajinaq l avea n vechile limbi turcice, numelui pecenegilor i s-a atribuit semnificaia etimologic de ,,clan/trib nrudit prin alian,,n turc osman bacanak/ bacinak desemna ,,soul surorii soiei,,n limba ciaghatai baca nsemn ,,sora mai n vrst,,Modul de trai si viata economica Modul de trai si viata economicaPecenegii duceau o viata predominant nomada, deplasindu-se in functie de anotimp, impreuna cu familiile, turmele si intregul avut, de-a lungul unor trasee prestabilite in cautare de terenuri de pasunat adecvat. Cronicarul arab al-Bakri din secolul al XI-lea arata ca: ,,Pecenegii sint un popor nomad care umbla dupa locuri udate de ploi si bogate in pasuni. Ceea ce confirma si unele texte bizantine.

In relatarea succinta a lui Constantin Porphyrogenitus despre traversarea Niprului de catre pecenegi si despre stationarea lor in preajma fluviului de-a lungul intregii veri se avea in vedere ,,migrarea pecenegilor in cursul anotimpului calduros spre zone cu vegetatie adecvata.

In cronica riguros documentata a lui Ioannes Skylitzes redactata la sfirsitul secolului al XI-lea, se apreciaza numarul mare al pecenegilor, precum si faptul ca erau ,, nomazi si ca aveau predilectia de a-si petrece viata in corturi Ioannes Mauropus, datind cu numai citeva decenii inainte, sint mult mai putin binevoitoare fata de pecenegi, ca urmare a unor nefaste experiente personale : ,, nomazi dupa felul lor de viata, cu moravuri salbatice, nu cunosteau nici cuvint,nici lege, nici religie nu-si rinduiau viata dupa nici un fel de organizare civila, jefuiau tot ce intilneau in cale si treceau prin sabie tot ce le cadea in miinile pingarite de crima.Potrivit altor autori contemporani, pecenegii nu dispuneau de locuinte stabile, adapostindu-se in corturi si in carute sau care. Atunci cind efectuau deplasari, ei locuiau in asemenea vehicole.

In legatura cu modul de viata al turanicilor, o geografie universala- Hudul al-Alam- definitivata in anul 982, preciza ca una din cele doua ramuri ale nomazilor, cea a ,, pecenegilor turci nu dispuneau de orase, in vreme ce despre cealalta a ,, pecenegilor chazari arata ca locuiau in corturi migrind in cautare de pasuniEpiscopul german Otto von Freising releva explicit ca: Nici pecenegii si nici cumanii care locuiau in vecinatatea Regatului ungar nu cunosteau munca cimpului. Mijloacele lor de subzistenta proveneau aproape exclusiv de pe urma cresterii vitelor.Taxele arabe si persane enumera intre animalele crescute de pecenegi, vitele, oile si caii, despre care un izvor bizantin precizeaza ca erau oferite de ei in cadrul schimburilor comerciale. Resursele de trai erau completate prin jafurile facute in cursul expeditiilor intreprinse frecvent in teritoriile invecinate. Natura mestesugurilorPentru natura mestesugurilor practicate de pecenegi si pentru nivelul tehnic atins de acestia,extrem de sugestive, cu tot caracterul lor unitar, sint descoperirile arheologice. Prezenta unui numar mare de arme, obiecte de uz casnic lucrate cu precadere din metal, corn si os lasa sa se intrevada o adevarata specializare in metalurgie.Mult mai putina apetenta au avut pecenegii in domeniul olaritului, vasele lor fiind de regula lucrate cu mina in maniera primitiva ceea ce i-a determinat uneori sa procure exemplare de calitate superioara pe calea schimbului de la vecini.Intre piesele importante trebuie enumerate diverse categorii de arme, bijuterii, obiecte vestimentare. Specificul de viata nomad si caracterul razboinic al societatii pecenege a fost de natura sa impiedice drastic stabilirea unor raporturi de schimb constante si intense cu vecinii. De altfel, aceste trasaturi ale modului de trai au contribuit la mentinerea comunitatilor nomade intr-un stadiu de dezvoltare putin evoluat.Organizarea social-politicOrganizarea social-politicSocietatea peceneg este structurat n clase:

La polul superior aflinduse familiile conducatorilor de clanuri i triburi

Inventarul bogat al unor complexe funerare, compuse din piese de podoab i de vestimentaie , lucrate din metale pretioase, reflect acele departajri de avere n snul comunitilor nomade.Sclavajul nu a deinut un rol important la comunitile pecenege. Pecenegii intreprindeau raiduri n regiunile locuite de slavi(Saqlab) pentru ca pe cei prini s- poat vinde negustorilor de sclavi.

Prizonierii care le cdeau n mni n timpul expediiilor din imperiu bizantin erau:Fie uciiFie vndui la un pre mare, (indeosebi cei provenind din familii bogate)In decursul perioadei istorice pentru care beneficiem de un material informativ mai consistent asupra pecenegilor,pentru sec.X-XI. n geografia persana, anonim din 982 se evoc dou grupuri: pecenegi turci pecenegi chazari

Date consistente asupra organizrii lor de la Constantin Porphyrogenetos.El arat c ara pecenegilor era divizat n 8 inuturi,mprite la rndul lor , n 40 de discrite.

inuturile corespundeau n realitate grupurilor tribale, iar discritele clanurilor.

Patru triburi:Giazichopon,Kato Gyla, Charaboi, Iabdiertim i aveau slasele in dreapta Niprului.Iar celelalte patru-Kuartzitzur, Syrukalpei, Borotalmat si Bulatzopon- n stinga fluviului.

Denumirea lor provine de regula de la culoarea cailor asociat numelui vechiului conducator al formaiunii politice.Specificarea fcut de Constantin Porphyrogenetos, potrivit creia:Tribureile Giazichopon i Kato Gyla sa-r localiza n vecinatatea Bulgariei i Turciei.

Celelalte doua Charaboi i Iabdiertim se nvecinau cu Rusia Kieveana.Imprirea pecenegilor n mai multe confederaii tribale este confirmat de:Michael Attaliates atunci cnd evoca realitile de la mij. sec. al XI-lea.Nicetas Choniates care se referea la evenimente din prima parte a domniei lui Ioan II Comnenos, implicind enclavele pecenege trecute din stnga n dreapta Dunrii.

La mij. sec. XI-lea , cu toate c teritoriul pe care il controlau se diminuase considerabil datorit ofensivei uzilor, intinzndu-se numai ntre Nipru i Dunre , pecenegii aveau 13 triburi. Deci ne rezult friabilitatea njghebrilor tribale din lumea turanicilor, reflectare a instabilitii politice din regiunile de step unde i fixaser slaele.Credinele i practicile religioaseCredinele i practicile religioase.n ceea ce privete religia pecenegilor, informaiile disponibile sunt foarte succinte i adesea anbiguie.

Aceste idei nu au fost acceptate ca:Ideia lui Ioannes Mauropus care susinea c ei nu ar fi avut nici o religie.

Ideia lui Michael Psellos c nu ar fi venerat nici un fel de divinitaten realitate pecenegii practicau anumite forme ale cultelor amanice, amestecate cu elemente animiste, tolemiste s.a.

Numai grupuri foarte reduse numeric din spaiul ponto-caspic s-au dovedit receptive la prozelitismul cretin i musulman, marea lor mas rmnnd pgna.Cretinismul a obinut numai succese minime printre turanici din stepe.n 988 principile peceneg Metigai a solicitat botezul cneazului kievean Vladimir. Demersul sau a fost urmat n 991 de o alt cpetenie din inuturile nord-pontice Kuciug.

Cnd pecenegii sau stabilit pe teriroriul Imperiului Bizantin, au fost constrni s adopte preceptele religiei cretine. Ilustrativ n acest sens este cazul triburilor lui Kegen .dup ce i sa oferit teritorii pentru asezare, Kegen a fost primit cu toat cinstea la Constantinopol de chiar mpratul Consantin IX Monomachos, fiindui smuls promisiunea c se va boteza mpreuna cu supuii sai.

Iniiativa de natur similar sa nregistrat n deceniile urmatoare.Pecenegii scpai din mcelu de la Lebunion au fost, deasemenea convertii prin strdaniile Sfintului Chiril din Philea.Aceste aciuni sau dovedit eficiente numai n cuprinsul statului bizantin, nu i n inuturile de obirie, unde acestea sau pstrat cu obstinaie credinele ancestrale.Pe parcursul celor cinci luni ct a predicat n ara pecenegilor, n primii ani ai sec. XI-lea, episcopul Bruno von Querfurt nu a dobndit de ct rezultate modeste, nereuind s evanghelizeze cu toat struina sa.Episcopul Bruno von Querfurt

n arealul stepei atitudinele refractare fa de evanghliarizare au degenerat uneori n forme violente,n mod tragic s-au ncheiat intreprinderile misionare ale celor doi nali prelai din anturajul lui Otto III, Sf. Adalbert, arhiepiscop la Praga, si Sf. Brunon, episcop la Augsburg.

Sfintul Adalbert

EVOLUTIA POLITICA

Analele chinezesti Sui - shu

Unii orientalisti presupun ca prima lor atestare scrisa s-ar afla in alalele chinezesti Sui-shu din secolul al VII-leaRegiunile Asiei Centrale

Ca si in cazul majoritatii populatiei turanice, etnogeneza pecenegilor trebuie cautata in Regiunile Asiei CentraleConflicte avute cu uzii si alte semintii.

Conflictele avute cu uzii si alte semintii, in ultima parte a secolului al IX-lea , i-au obligat pe pecenegi sa se reliezein interfluviu Ural-Volga, unde periclitau pozitiile chazarilor.Cronici ruse

Cea dintaia invazie a pecenegilor in Rusia este inregistrata in anul 915, fara ca ea sa fie succedata de o riposta a celor atacati.Pecenegii au intrat in conflict cu tivertii.

In regiunile est-carpatice, pcenegii au intrat in conflict cu tivertii, carora unii cercetatori le atribuie monumente arheologice raspandite cu prioritate intre Raut si Nistru.Incendierea si abandonarea cetatilor

Tot atunci a avut loc incendierea si abandonarea cetatilor. Se poate presupune ca dezactivarea acestor asezari s-a facut pentru a se preantampina prezumtive de opozitie ale populatiilor invecinate.Pecenegii s-au lasat imlicati in desfasurarea razboiului bizantino-bulgaro-rus din 967-972

A doua tentativa de a cuceri Kievul

In timp ce calaretii turanici se confruntau fie cu uzii, fie cu bizantinii si ungurii, infruntarea cu pecenegii s-a amanat pana in 1036, cand, profitand ca Iaroslav se gasea la Novgorod, acestia ii asediaza capitala.In secolul al X-lea cete de pecenezi au fost primite in regatul Arpadian, fiind colonizate in specialin apropiere de cursul Dunarii si al Tisei

O ultima invazie a pecenegilor: 1122-1123

O ultima invazie a pecenegilor de la nordul Dunarii Inferioare in Imperiul Bizantin se produce in anii 1122-1123, dar interventia ferma a lui Ioan al II-lea Comnenos s-a dovedit eficienta pentru eliminarea pericolului.

Stabilirea in masa a pecenegilor in tinuturile de campie de la est la sud de Carpati cu prioritate in Bugeac si Baragan, in prima parte a secolului al XI-lea.Majoritatea lor sunt amplasate in movile ridicate de triburile de stepa anterioare

O parte a acestora contin resturi de la scheletul calului si piese de harnasament, inventar specific pentru o societate la care se imusese nomadismul ecvestru

ConcluziaPecenegii (n latin bisseni sau pacinacae, n maghiar beseny) au fost un popor seminomad turcofon originar din stepele Asiei Centrale.n limba greac (n sursele bizantine) erau cunoscui ca = Patzinaki;n limba turc se numeau beenekler, pecenekler, pacanak;n limbile arab i persan Bjnak/Bjamak/Bajanak;n tibetan Be-co-nag, n limba georgian (gruzin) Pacanak-I;Concluzian armean Badzinaghi;n limbile slavilor rsriteni Peceneghi/Pecenezi; n limba polonez Pieczyngowie/Piecinigi i n textele redactate n latina medieval Bisseni, Bessi, Pizenaci.Pecenegii o populaie de origine turanic, din ramura turc (originea turc este demonstrat prin mrturiile arabilor, n care pecenegii erau numii turci dar i prin sursele pstrate din limba cumanilor, populaie ce vorbea o limb asemntoare cu cea a pecenegilor).Provenii din stepele de la rsrit de Volga, avnd vetre lng rul Ural, sunt scoi din vechile aezri de alte neamuri turce: kazari i uzi. La sfrit de secol IX, alturi de bulgari, nvlesc asupra ungurilor din Atelcuz. La mijlocul secolului al X-lea locuinele lor ajunseser deja la Siret i la Dunrea de Jos pn la Silistra.ConcluziaPecenegii au constituit un pericol i pentru Imperiul Bizantin. Pecenegii erau descrii n De administrando imperio, lucrare a mpratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul, ca populaie nomad, care se deplasa n funcie de ploi i de locurile de punat i c erau bogai de pe urma controlului exercitat asupra rutelor comerciale i a negoului de sclavi, blnuri i cear.

Dup cderea i desfinarea aratului Bulgar, pecenegii s-au ndreptat spre Muntenia, Oltenia. Au trecut grania n Transilvania i s-au stabilit n prile sudice ale acesteia (judee Sibiu, Braov de astzi). Carpaii Meridionali devin interesante pentru pecenegi, pdurile dese devenindu-le adposturi.Concluzian 1048, un mare conductor al pecenegilor, Kegen, fiind n conflict cu chanul cel mare Tyrachus, a trecut cu peste 20.000 oameni Dunre i s-a aezat n Dobrogea, unde mpratul Constantin al IX-lea Monomachos le-a dat pmnt, ulterior cretinndu-i. Kegen a primit astfel titlul de patriciu i trei ceti la Dunre ca vasal.

Motenirea lsat limbii romne este una aproape inexistent, doar cteva denumiri geografice fiindu-ne lsate motenire: satele Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constana), pdurea Peceneaga (jud. Brila) i muntele Picineagul (fostul jude Muscel).