PE129-99

COMPANIA NATIONALA DE ELECTRICITATE -S.A.

REGULAMENT DE EXPLOATARE TEHNICA

A ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

5

Compania Nationalil de Electricitate S.A.CONEL

DECIZIA nr.772

Directorul General a! Companiei Nationale de Electricitate,Vazand avizul nr .23/199 al CTES-CONEL,Tn temeiul Hotararii Consiliului de Administratie nr.1/05.11.99 ~i

a Hotararii Guvernului nr .365/1998, emite urmatoarea

DECIZIE:

1. Se aprob8 prescriptia energetic8: Regulament de exploa-tare tehnici a uleiurilor electroizolante -PE 129/99.

2. Prescriptia de la pct.1 se aplica de la data de 01 ian. 2000.La aceea~i data Inceteaza aplicabilitatea PE 129/91, aprobat cuDecizia nr.716/1991.

3. Directia 8trategie va comanda multiplicarea prescrippeiPE 129/1999 in num8rul de exemplare rezultat din ancheta de tiraj §iova difuza factorilor interesap.

Director General,

Tudor ~erban

Data la 19.11.1999Director General Adjunct,

Alexandru Valeriu Binig

Directia StrategieDirector,

Oficiul Juridic

lonica Rat

Razvan Catalin Purdila

7

Indicativ :PE 129/1999

~

REGULAMENT

DE EXPLOATARE TEHNICA

A ULEIURILOR

ELECTROIZOLANTE

inllocuie~te :

PE 129/1991

CUPRINS

Pa9.,.. 13

..13

.13

...13

...14

...15

..15

,. 17

...18

..19

...19

...20

..23

..25

...29

'.. 34

..34

..35

..36

..36

1. Generalitati 1.1. Domeniu de aplicare 1.2. Functiile uleiului electroizolant 1.3. Tipuri de uleiuri electroizolante 1.4. Definitii 2. Documentele de referinta 2.1. Standarde romane~ti 2.2. Prescriptii de exploatare 2.3. Norme straine 3. Gospodaria uleiurilor electroizolante 3.1. Dotarea gospodariilor de ulei 3.2. Depozitarea uleiurilor electroizolante 3.3- Manipularea uleiurilor electroizolante 3.4. Prelevarea probelor de ulei 4. Receptia uleiurilor 5. Factorii care afecteazA durata de viata in exploatare

5.1. Calitatea initiala a uleiurilor 5.2. Cantitatea ~i natura contaminantilor 5.3. Completari cu ulei 5.4. Solicitari specifice echipamentelor ,

Elaborat de

ICEMENERG S.A.

Aprobat de CONEL

cu Decizia nr.772 din 1999

Editii anterioare

PE 129/1991

9

Pag

37

37

38

38

39

39

40

41

41

42

42

43

44

44

46

46

46

46

46

47

47

47

49

6. Degradarea uleiurilor din echipamente sau din rezervoarele

de depozitare 7. Caracteristicile fizico-chimice ~i electrice ~i metodele de

incercare 7.1. Aspect ~i miros 7.2. Tensiune de strapungere (rigiditate dielectrica) 7.3. Factor de disipare dielectrica (tg8) ~i/sau rezistivitate...

7.4. Culoare 7.5. Indice de aciditate 7.6. Substan,e insolubile in normal heptan (~Iam) 7.7. Impurita,i mecanice (particule) 7.8. Viscozitate cinematica. 7.9. Stabilitatea la oxidare ~i con1inutul de aditiv 7.1 0. Apa 7.11. Tensiune interfaciala 7.12. Con1inut total de gaze 7.13. Densitate... 7.14. Punct de inflamabilitate 7.15. Punct de congelare ~i tulburare 7.16. Punct de anilina 7.17. Compozitia pe clase de hidrocarburi 7.18.ldentificarea ionilor sulfat ~i ionilor cloruri anorganici...

8. Controlul analitic 8.1. Tipuri de analize 8.2. Frecven,a examinarii uleiului din exploatare 8.3. Caracteristicilt; uleiului electroizolant care se urma-

resc in timpul exploatarii echipamentului electric 8.4. Ac1iuni corective 50

63

10

Pag.

63

64

64

66

66

9. Compatibilitatea uleiurilor electroizolante.

10. Tratarea uleiurilor electroizolante 10.1. Recondi1ionare fizica 10.2. Regenerare 11. Dispozi1iile finale ANEXE

Anexa 1. Ulei mineral neaditivat de transformator Tr.30.01...

Anexa 2. Ulei mineral electroizo1ant aditivat Tr.25A pentru

transformatoare electrice Anexa 3. Ulei mineral electroizolant ET 10 pentru sistemul

de comanda electropneumatic al intreruptoarelor...

Anexa 4. Metode calitative de analiza Anexa 5. Determinarea compozi1iei pe clase de hidro-

carburi Anexa 6. Determinarea factorului de polarizare Anexa 7. Determinarea coeficientului de dilatare termica..

Anexa 8. Determinarea conductibilita1ii termice Anexa 9. Montarea filtrului cu silicagel Anexa 10. Instruc1iuni privind curatarea ~i protejarea rezer-

voarelor, cistemelor ~i butoaielor pentru uleiuri

electroizolante prin vopsire Anexa 11. Tabel de masurare a rezervorului Anexa 12. Registrul de trasabilitate pentru uleiul electro-

izolant

68

70

73

74

75

80

81

82

83

84

86

87

11

1. GENERALITATI,

1.1. Domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul regulament se aplica la exploatarea uleiulilor

minerale electroizolante destinate sa asigure mediul izolant in

echipamentele electrice de pana la 400 kV inclusiv (transformatoare

~i intreruptoare) din centralele electrice, din sta1iile de transformare,

din punctele de alimentare ~i din punctele de transformare.

1.1.2. Fac excep1ie de la prezentul regulament urmatoarele:

1.1.2.1. Exploatarea uleiurilor electroizolante utilizate la umple-

rea cablulilor electrice se face conform instruc1iunii 3.1. E-l 95179.

1.1.2.2. Exploatarea uleiurilor electroizolante utilizate in echipa-

mentele electrice de 750 kV se face conform instruqiunii 3.1. E-1163/86.

1.1.2.3. Exploatarea uleiurilor din condensatoarele electrice se

face pe baza prescrip1iilor date de furnizorul echipamentului.

1.2. Functiile uleiului electroizolant

In echipamentul electric, uleiul electroizolant are urm8toarele

func1ii:

-izoleaza partile sub tensiune intre ele ~i fata de masa;

-disipeaza energia termica generata de partea activa a trans-

formatoarelor de putere;

-stinge arcul electric care apare in intreruptoare.

1.3. Tipuri de uleiuri electroizolante

Se utilizeaza doua tipuri de uleiuri minerale electroizolante,

pentru asigurarea mediului izolant in echipamentele electrice de psn8

13

la 400 kV inclusiv (transformatoare ~i intreruptoare) :

-ulei mineral electroizolant neaditivat;

-ulei mineral electroizolant aditivat.

Tn general, uleiurile minerale aditivate sunt uleiuri minerale

aditivate cu aditiv antioxidant de tipul 2,6 ditertbutil-paracrezol.

Pentru echipamentele care folosesc uleiuri din import, se vor

respecta indicatiile fumizorului de echipament completate, dupa caz,

cu conditiile din prezentul normativ.

1.4. Definitii

1.4.1. Ulei nou (crud) -uleiul livrat de fumizor, neutilizat,

avand caracteristicile prevazute in norma de calitate. Acest ulei poate

fi utilizat,fara a fi reconditionat fizic,daca caracteristicile lui corespund

prezentului normativ (tabelul 4), dovedita prin buletinul de incercare.

1.4.2. Ulei nou recondi1ionat fizic -uleiul indicat la pct. 1.4.1,

care a fost recondjtionat fizic (uscat, filtrat ~i degazat).

1.4.3. Ulei in serviciu -uleiul din ed1ipamentele aflate in funCtiune.

1.4.4. Ulei in serviciu, recondi1ionat fizic -uleiul indicat la

pct. 1.4.3 care, in urma aplicarii operatiilor de reconditionare fizica

(uscare, filtrare ~i degazare), corespunde parametrilor prescri~i pentru

uleiul in serviciu.

1.4.5. Ulei regenerat -uleiul care, in urma aplicarii unor

operatii chjmice de regenerare (tratare cu pamant decolorant etc.).

corespunde cel putin parametrilor prescri~i pentru uleiul in serviciu.

1.4.6. Ulei uzat -uleiul intrebuintat care are valorile unor

caracteristici in afara limitelor de admisibilitate respective ~i care nu

mai pot fi aduse in limitele admise prin reconditionare fizica sau prin

regenerare.

14

2. DOCUMENTELE DE REFERINT A.

2.1. Standarde romane~ti

STAS 22-64 Produse petroliere. Determinarea calitativa a acidi-

tatii minerale ~i alcalinitatii

STAS 23-75 Produse petroliere. Determinarea indicelui de neu-

tralizare

STAS 34-67 Produse petroliere. Determinarea culorii

STAS 35-81 Titei, produse petroliere lichide. semisolide ~i solide.

Determinarea densitatii

ST AS 39-80 Pr'oduse petroliere lichide. Determinarea punctului

de congelare

ST AS 41- 78 Titei ~i produse petroliere. Luarea probelor

ST AS 1165-66 Titei ~i produse petroliere. Masurarea stocurilor

ST AS 4024-90 Masuri metalice de capacitate pentru lichide

STAS 4224-88 Uleiuri minerale uzate. Conditii tehnice de calitate ~i

reguli de colectare. verificare, marcare, depozitare

~i transportSTAS 4225-79 Produse petroliere. Ambalare, marcare, depozitare,

transport ~i manipulareSTAS 5488-80 Produse petroliere lichide. Determinarea punctului

de inflamabilitate cu aparatul Pensky-Martens

STAS 5489-80 Produse petroliere lichide. Determinarea punctului

de inflamabilitate cu vas deschis Marcusson

STAS 6798/1-83 Uleiuri electroizolante. Determinarea stabilitatii la

oxidare cu oxigen, prin incalzi!e

ST AS 8746-91. Aditivi ~i uleiun aditivate. Determinarea cifrei de

neutralizare prin metoda potenpometnca

15

STAS 9049-75 Produse petroliere lichide. Determinarea punctu/ui

de tulburare

STAS 9654-74 Uleiuri minerale. Determinarea tensiunii interfaciale

fa1a de apa

STAS 10130-75 Uleiuri electroizolante. Ulei ET 10

ST AS 10632- 76. Uleiuri lubrifiante uzate. Determinarea con1inutului

de substan1e insolubile in solven1i organici

ST AS 11426-89 Transformatoare de putere cu ulei. Luarea probelor

de gaze ~i ulei pentru analiza gazelor libere ~i

dizolvate ~i a con1inutului de apa

STAS 11475 Uleiuri electrojzolante. Determinarea perioadei de

induc1ie la oxidare

STAS 11605-81 Uleiuri pentru transformatoare ~i intreruptoare

electrice Determinarea compatibilita1ii

STAS 11606-81 Uleiuri minerale electroizolante. Identificarea sulfu-

Iui corosiv pe lamela de argint

ST AS 12680-88 Distribu1ia carbonului ~i analiza structurala de grup

prin metoda n-d-M

ST AS 12779-89 Uleiuri electroizolante. Determinarea gazelor forma-

te in camp electric ~i la ionizare

Standard Firma Uleiuri minerale electroizolante. Ulei aditivat Tr 25A

nr. 57 Astra

Romana/99

Standard Firma Ulei mineral neaditivat de transformator Tr 30.01

nr.39 Astra

Romana/99

SR ISO 2160:95 Produse petroliere. Ac1iunea corosiva pe cupru.

incercarea pe lama de cupru

16

SR ISO 2977:96 Praduse petraliere. Determinarea punctului de ani-

lina

SR ISO 3104:96 Praduse petraliere lichide apace ~i transparente.

Determinarea viscazita1ii cinematice ~i calculul vis-

cazita1ii dinamice

SR ISO 5661 :95 Praduse petraliere. Hidracarburi lichide. Determina-

rea indicelui de refrac1ie

SR ISO 7507:97 Titei ~i praduse petraliere lichide. Masurarea

capacitatii rezervaarelar cilindrice verticale.

Partea I. Metada geametrica directa

SR EN 60156:97 Lichide electraizalante. Determinarea tensiunii de

strapungere la frecventa industriala. Metoda de

incercare

SR CEI 60156:97 Metoda de determinare a rigiditatii dielectrice pentru

uleiuri electraizolante

SR CE160247:97 Masurarea permitivitatii relative, a factarului de

djsipare dielectrica ~i a rezistivitatii (in curent

continuu) pentru Ijchide electroizolante

SR CEI60814:96 Determinarea continutuluj de apa din lichidele

electroizolante prin metada Karl Fischer

2.2. Prescriptii de exploatare

PE 116/94

PE 206/81

Normativ de incercari ~i masuratori la echipamente ~i

instalatii electrice

InstruC\iuni de proiectare ~i executie a gospodariilor

de ulei din instala\iile energetice

17

3.1- E.I 98/82 Instruc1iune pentru urmarirea transformatoarelor de

mare putere din exploatare prin analiza gazelor

dizolvate in ulei electroizolant

IP -6A/80 Gospodaria de ulei

2.3. Norme straine

ASTM D 2112 Oxidation stability of inhibited mineral insulating oil

by Rotating Bomb.

CEI 296 Specification for unused mineral insulating oils for

transformers and switch gear.

CEI 422 Maintenance and supervision guide for insulating oils

in service.

CEI475 Method of sampling liquid dielectrics.

CEI 628 Gassing of insulating liquids under electrical stress

and ionization.

CEI 666 Detection and determination of specified antioxidant

additives in insulating oils.

CEI 897 Method for the determination of the lightning impulse

breakdown voltage of insulating liquids.

CEI 970 Methods for counting and sizing particles in insulating

liquids.

CEI 997 Determination of polychlorined biphenyls (PCBs) in

mineral insulating oils by packed columns gas

chromatography (GC).

ISO 4406 Evaluating particulate contamination of hydraulic

fluids. Part. 4. Method of defining levels of

contamination (solid contaminant code).

18

ISO 4407 I-lydraulic fluid power -fluid contamination.

Determination of particulate contamination by the

counting method using a microscope.

3. GOSPODARIA ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

Drumul parcurs de uleiurile electroizolante. din rezervoarele

rafinariilor pana in cuvele echipamentelor electrice. cuprinde mai

muJte etape. car~~ pot contribui. izolat sau cumulat. la contaminarea

uleiurilor. matenale deosebit de sensibile la cea mai u~oara

impurificare. Din aceasta cauza, transportul, depozitarea, recondi-

tionarea fizica (uscarea, filtrarea ~i degazarea), precum ~i distribuirea

uleiurilor electroizolante trebuie asigurate de cat.re personal

specializat. care va folosi in acest scop mijloace afectate exclusiv

operatiilor mentionate mai sus.

La ambalarea, marcarea. depozitarea. transportul ~i

manipularea uleiurilor electroizolante se vor respecta prevederile

din ST AS 4225.

:~.1. Dotarea gospodiriilor de ulei

3.1.1. Fiecare gospodBrie de ulei va ti dotatB, conform

normativului de proiectare PE 206, cu cele necesare destB§urBrii in

bune condi1ii a ac:tivita1ii sale de manevrare §i depozitare a uleiurilor,

de control cantitativ §i calitativ, de recondi1ionare a uleiurilor folosite

§i de distribuire a lor la punctele de consum.

3.1.2. Pe 1~~ngB dotBrile prevazute in PE 206, go.spodBriile de

ulei vor ti prevBzute §i cu:

19

a) instrumentarul necesar: termodensimetre (cu domeniul de

m8surare de 0,85-0,9 g/cm~, sonde de luat probe de la diverse

in81\imi ale rezervoarelor ~i cisternelor, termometre (domeniul:

-30 + 60°C, cu grada\ii de 1°C), tabele de m8surare pentru fiecare

rezervor ~i vas de depozitare (anexa 11);

b) standardele ~i normele de calitate pentru toate uleiurile

utilizate in central8 ~i sta1ie, precum ~i prescrip\iile ~i instructiunile de

exploatare;

c) schema gospod8riei de ulei (rezervoare, conducte, pompe,

ventile, rampe);

d) instructiunile tehnice interne pentru exploatarea gospodariei

de ulei;

e) registrul de trasabilitate a uleiului (anexa 12).

3.2. Depozitarea uleiurilor electroizolante

Depozitarea trebuie sa asigure:

a) reducerea la minimum a pierderilor naturale ~i accidentale

(scurgeri accidentale, spargeri de conducte, de garnituri etc.);

b) inlaturarea posibilita1ilor de impurificare ~i de contaminare a

produselor.

3.2.1. Depozitarea uleiurilor in rezervoare

3.2.1.1. Rezervoarele, conductele, pompele, robine1ii in care se

depoziteaza sau prin care se manipuleaza ulei se vor cura1a, conform

PE 206, la darea in func1iune a gospodariei de ulei, precum ~i de

fiecare data cand se schimba tipul de ulei care urmeaza sa fie

depozitat sau destina1ia rezervoarelor ~i conductelor de ulei (de la

uzat la nou).

20

3.2.1.2. in gospodaria de ulei trebuie asigurate un grad inalt de

curatenie ~i o stare buna a functionarii conductelor, pompelor,

ventilelor, rezervoarelor. furtunurilor flexibile.

3.2.1.3. Este strict interzisa utilizarea butoaielor, a autocister-

nelor, a cisternelor transportabile, a pompelor sau a furtunurilor din

cauciuc perbunan cu insertie metalica din dotarea gospodariilor

pentru transportul oricarui alt fel de produs. in cazul in care in

gospodariile respective se utilizeaza uleiuri din sorturi diferite, se vor

lua masuri speciale de precauVe (inscripVonari distincte etc.), pentru

a se impiedica inrautatirea calitatii uleiului aditivat cu cel neaditivat.

3.2.1.4. Numarul ~i capacitatea rezervoarelor din depozitele

gospodariilor de ulei ale intreprinderilor se stabilesc in conformitate

cu prevederile instructiunii PE 206.

3.2.1.5. Rezervoarele de depozitare trebuie sa corespunda

condiVilor prevazute in instnJctiunea PE 206.

3.2.1.6. Rezervoarele de depozitare trebuie sa fie dotate din

constructie ~i cu filtre cu silicagel. Aceste filtre trebuie sa indepli-

neasca urmatoarele condiVi:

a) sa faca posibila circulatia aerului intre mediul ambiant ~i

interiorul rezervorului, fara pericolul contaminarii uleiului cu

umezeala, impuritaV mecanice ~i alV factori poluanV;

b) sa fie etan~e, astfel incat aerul sa circule numai prin stratul

de silicagel;

c) in filtre trebuie sa se utilizeze, in mod obligatoriu, silicagel cu

indicator, silicagel tratat de obicei cu clorura de cobalt, care are

culoarea albastru cobalt cand acesta este uscat ~i devine roz cand

acesta se umeze~te; incarcatura de silicagel variaza in funcVe de

volumul rezervorului ~i este de 0,75 kg silicagell t ulei;

d) incarcatura de silicagel se va schimba in cazul in care 415

din cantitatea de silicagel ~i-a schimbat culoarea. devenind roz.

21

Incepand din panea de jos a filtrului (0 decolorare la panea de sus a

stratului de silicagE~1 indica 0 neetan~eitate ce trebuie imediat

depistata ~i Inlaturat~i);

e) pe ~tu1ul de aspira1ie-expira1ie a filtrului se va manta un

pahar cu ulei prin care aerul va barbata, astfellncat a mare pane din

apa, praf ~i al1i fact(JIri paluan1i va fi re1inuta; schimbarea uleiului din

pahar trebuie sa se faca cel pu1in 0 data pe luna;

f) filtrele cu silicagel se vor manta, pentru a se men1ine uscat

spatiul de deasupra IJleiului, numai pe capacele recipien1ilor ~i nu pe

carpul acestara (ane)(a 9);

g) In cazul rec:ipien1ilor cu ulei recandi1ionat, valumul liber de

deasupra aglinzii dei ulei trebuie sa fie cat mai mic, astfel Incat

cantitatea de aer vel1liculata din interior spre exterior sau invers sa fie

la randul ei cat mai mica;

h) fiecare gosp,odarie de ulei trebuie sa fie dotata cu o instala1ie

pentru uscarea In ciJrent de aer cald (110-120°C) a cantitatilar de

silicagel cu indicator umezit, scas din filtrele rezervoarelar de ulei ~i

ale transfarmatoarelor de forta.

3.2.1.7. Responsabilul depozitului trebuie sa organizeze contro-

lul stocurilor de ulei din rezervoare prin masurari executate cel pu1in °

data pe luna. El va 1ine ° eviden1a a tuturor intrarilor ~i ie~irilor de ulei

~i va pastra copii (jupa rapoanele de Incercare (cenificatele de

calitate) emise de flurnizorii de uleiuri. De asemenea, va asigura

calibrarea vaselor de masura In termenul legal ~i va pastra copiile

dupa buletinele de calibrare.

3.2.2. Depozitarea uleiurilor In butoaie ~i cisterne

3.2.2.1. Pentru depazitarea uleiurilar In butoaie, este necesar

ca butoaiele sa satisf~~ca urmatoarele condi1ii:

a) sa fie curatei, necarodate ~i nedeteriarate, avand bu~aanele

In buns stare;

22

b) sa fie numerotate ~i inscrip1ionate cu tipul uleiului ~i greu-

tatea neta.

3.2.2.2. A~ezarea butoaielor se face pe grupe de sorturi de

produse, cu tabli1e indicatoare pentru fiecare grup.

3.2.2.3. Butoaiele pline se depoziteaza separat de cele goale.

3.2.2.4. La depozitarea butoaielor pline cu uleiuri, se vor res-

pecta urmatoarele:

a) pastrarea lor se va asigura numai pe platforme ingradite ~i

acoperite, conform PE 206;

b) butoaiele vor fi a~ezate orizontal, in maximum trei randuri

suprapuse, cu bu~onul inchis errnetic, orientat in jos.

3.2.2.5. Transvazarea uleiurilor din butoaie se face cu deose-

bita grija, pentru a se evita orice impurificare.

3.2.2.6. Cura1irea suprafe1elor interioare ale butoaielor se face

prin clatire cu ulei izolant cald, iar a cistemelor se face conform

instruc1iunilor din anexa 10.

Se interzice spalarea butoaielor ~i a cisternelor cu abur.

3.2.2.7. La schimbarea sorturilor de ulei din butoaie, acestea se

vor cura1a conform instruc1iunilor din anexa 10.

3.3. Manipularea uleiurilor electroizolante

3.3.1. La manipularea uleiurilor se disting doua etape impor-

tante:

a) transportul de la furnizorii de ulei la gospodariile centralelor

~i statiilor electrice;

b) transportul de la gospodariile intreprinderilor la locurile de

consum, adica la statiile de transformare, punctele de alimentare ~i

punctele de transformare ale retelei de transport ~i distributie a

energiei electrice.

23

Se va avea grija ca in timpul acestor manipulari sa se ia toate

masurile pentru a evita impurificarea uleiului.

3.3.2. Transportul uleiului electroizolant de la fumizorii de ulei

la depozitele intreprinderilor de retele sau centrale electrice se va

efectua cu autocistemele intreprinderilor, exploatate de personalul

propriu, sau cu cisteme CF special amenajate (acolo unde exista linii

de garare). Men1inerea lor intr-o perfecta stare de curatenie cade in

sarcina proprietarului ~i se face conform instructiunilor specifice.

Aceste mijloace de transport vor fi inscriptionate vizibil (de preferinta

cu vopsea galbena) cu numele tipului de ulei electroizolant.

Daca mijlocul de transport a fost utilizat anterior pentru un tip

de ulei electroizolant, el poate fi reutilizat pentru alt tip de ulei

electroizolant, dupa o curatire minu1ioasa efectuata conform

instructiunilor din anexa 10.

3.3.3. Autocistemele ~i cisternele vor fi dotate in mod

obligatoriu cu filtre cu silicagel cu indicator. Tncarcatura de silicagel se

va schimba conform pct. 3.2.1.7 .c, respectiv 3.2.1.6.d.

3.3.4. Umplerea ~i golirea rezervoarelor ~i cisternelor se vor

face cu pompe, utilizandu-se conducte metalice sau furtunuri din

cauciuc perburan cu inser1ie metalica.

3.3.5. Introducerea uleiului electroizolant intr-un recipient se

realizeaza prin curgerea continua, furtunul fiind introdus sub nivelul

uleiului, evitandu-se contactul cu aerul.

3.3.6. Introducerea uleiului in echipamente se va face conform

instructiunilor din fi~ tehnologica de montaj ~i intretinere a

echipamentului.3.3.7. Tn privinta manipularii ~i transvazarii uleiurilor in ~i din

butoaie ~i recipien~ speciali destinati pentru uleiuri electroizolante, se

vor respecta urmatoarele:

a) nu se admite transvazarea uleiurilor curate din butoaie in

vase improvizate. pentru a se evita impurificarea uleiurilor;

24

b) vasele, furtunurile, pompele ~i alte mijloace utilizate la

manipularea uleiurilor vor fi perfect curate ~i uscate;

c) butoaiele pentru ulei se vor men1ine curate ~i se va avea

grija ca in exterior inscrip1iile sa fie clare.

3.3.8. Pentru evitarea manevrelor gre~ite, in sta1ia de pompe

trebuie sa existe un panou sinoptic cu schema de func1ionare a

circuitelor de incarcare-descarcare.

3.3.9. in transportul ~i descarcarea uleiurilor primite de la

fumizori sau cu ocazia distributiei uleiurilor la locurile de consum din

cadrul centralelor, ca ~i la operatiile de reconditionare fizica executate

in gospodarii, trebuie sa se evite cu strictete impurificarea uleiului.

3.3.10. Livrarea uleiului reconditionat fizic, de la gospodBria de

ulei la echipamente, se va face numai cu autocisteme utilizate

exclusiv pentru transportul uleiului electroizolant. Transportul de la

gospodBriile de ulei ale intreprinderilor la locul de utilizare se va face,

in func1ic de cantitatea de ulei necesara, in autocisteme sau in

butoaie metalice destinate acestui scop.

3.3.11. Uleiul intrebuin1at, colectat de intreprinderi in vederea

regenerarii, va fi transportat in autocisteme sau in butoaie metalice.

3.3.12. Uleiul uzat, ale carui caracteristici depa~esc valorile

limitB ~i necesitB a fi schimbat, va fi colectat ~i predat organelor de

colectare, in condi1iile reglementate de normeJe in vigoare.

3.4. Prelevarea probelor de ulei

3.4.1. Penodicitatea prelevani probelor de ulei din rezervor

Probele de ulei din rezervoare se vor lua ori de cate on:-se scoate ulei in cantitate mai mare de 10% din volumul

rezervorului;-incarcatura de silicagel i~i schimba culoarea;-cel putin o data pe an in celelalte cazuri.

25

Probele de ulei electroizolant se preleveaza ~i se ambaleazadiferit, in func1ie de analizele pentru care sunt destinate. astfel:

-pentru analiza cromatografica ~i/sau pentru determinareacantitativa a apei, probele de ulei se preleveaza conform STAS 11426;

-pentru toate celelalte analize, probele de ulei se preleveaza

conform ST AS 41, in sticle de culoare inchisa. preferabil CIJ dop

~Iefuit sau in recipien1i metalici de calitate corespunzatoare.

3.4.2. Recipienti

Proba va fi introdusa intr-un recipient care trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie din sticla de culoare inchisa sau in recipienti metalici

de calitate corespunzatoare;

b) utilizarea recipien1ilor din sticla impune respectarea urma-

toarelor masuri:

-sticlele folosite in acest scop trebuie sa fie perfect curate ~i

uscate; la spalarea lor se vor respecta normele in vigoare; spalarea

se poate face cu soda calcinata, fosfat trisodic sau detergen1i, urmata

de spalarea cu apa de la robinet ~i clatirea cu apa distilata; apoi

sticlele se usuca intr-o etuva la 105-110°C ~i se astupa bine,

pastrandu.se intr-un loc uscat; daca este necesara utilizarea lorimediat dupa spalare, se clatesc cu acetona ~i se sufla cu aer;

-se intelZice ca aceste sticle sa fie folosite, chiar ~i temporar,

in alte scopuri;

c) sa se inchida perfect, pentru evitarea curgerii uleiului in

timpul transportului.3.4.3. Etichetare

Recipientii cu probe de ulei vor fi insotiti de o eticheta pentru

marcarea acestora. Etichetele lipite pe recipienti sau legate cu un

fir de gatul acestora vor con1ine obligatoriu urmatoarele informa1ii:

a) numele unitatii;

b) sectia, de exemplu: Exploatare;

c) statia;

26

d) denumirea uleiului, de exemplu:Tr 30.01 sau Tr 25A sau ET 10;

e) celula: se va indica celula sau elementul de schema in care

este montat uti'ajul, de exemplu: celula 220 kV- AT2;

f) utilajul: se va indica felul utilajului ~i tipul, de exemplu :

autotrafo 200 MVA, reductor tensiune, intreruptor 10;

g) producatorul ~i numarul de serie al transformatorului;

h) locul de prelevare: conservator, cuva sus, mijloc sau jos,

celul8;

i) temperatura uleiului la prelevare;

j) data prelevarii;

k) problemele legate de regimurile anormale de func1ionare;

I) numele celui care a efectuat prelevarea;

m) umiditatea relativa a aerului (se dete/Tnina cu un higrometru).

Problemele legate de regimurile anormale de funC1ionare vor fi

inscrise de catre ~eful sta1iei sau al sec1iei.

3.4.4. Luarea probelor de ulei la recep1ie

3.4.4.1. Probele de ulei prelevate trebuie sa fie reprezentative

pentru uleiul examinat, dar pentru asigurarea garan1iei la utilizare

trebuie prelevat din punctele cu cele mai mari posibilita1i de

contaminare cu particule (impurita1i mecanice) ~i apa.

3.4.4.2. cand expedierea uleiurilor se face in butoaie, probele

se vor preleva de la fundul butoiului cu ajutorul unor sonde cu lest,

aceasta permi1and culegerea in recipient din depunerile de la fund,

fara a introduce contaminari suplimentare prin zgarierea suprafe1elor

interioare ale butoiului.

Se face un amestec in proportie egala din mai multe butoaie ~i

acesta va fi analizat ulterior, dar se pastreaza probele individuale din

butoaie pana cand proba din amestecuri este recunoscuta ca

satisfacatoare.

Daca se presupune ca ar fi avut loc o contaminare, se vor

preleva probe de ulei din toate butoaiele.

27

3.4.4.3. cand expedierea se face in cisteme, prelevarile se fac

de la fund, de la suprafa1a compartimentului ~i/sau la inceputul

descarcarii uleiului. Probele se preleveaza din fiecare compartiment

al cisternei. Daca probele sunt lipsite de particule (impuritav

mecanice) sau apa, se pot amesteca pentru analiza de laborator. De

asemenea, se vor preleva probe de ulei de la vanele de la fundul

cisternei.

3.4.5. Locuri de prelevare

Locurile de prelevare a probelor de ulei electroizolant din

echipamente sunt prevazute in fi~ele tehnologice ale echi-

pamentelor.3.4.6. Masurile de precau1ie, pentru ca modul de prelevare a

probelor de ulei sa nu falsitice rezultatele analizelor de laborator, sunt

urmatoarele:

-prelevarea probelor de ulei sa se faca numai pe timp uscat

(umiditatea relativa a aerului de maximum 85%), fara precipitaVi

atmosferice, la vant moderat;

-indepartarea prafului ~i a impurit8Vlor de pe robinetele prin

care se iau probele, prin ~tergerea cu o panza care nu lasa scame;

-purjarea unei cantitav de ulei, in funcVe de capacitatea cuvei,

rezervorului sau cisternei, inainte de prelevarea probei;

-clatirea sticlei cu uleiul respectiv inainte de prelevarea probei;

-este de preferat ca prelevarea din echipament sa se faca in

timp ce echipamentul funcVoneaza normal sau la foarte scurt timp

dupa scoaterea din functiune.

3.4.7. Probele de ulei din echipamentul electric in funcVune vor

ti prelevate de catre personalul instruit in acest scop.

3.4.8. in cazul In care la purjare se constata prezenta apei,

aceasta se va consemna in documentul de insotire al probei de ulei,

In dosarul gospodariei, in cartea tehnica a echipamentului ~i va ti

informat ~eful ierarhic superior.

28

degradare alarmanta a uleiului. Un ulei care contine produ§i acizi

solubili in apa este obligatoriu sa fie inlocuit.

7.6. Substan1e insolubile in normal heptan (,lam)

Metoda de incercare: STAS 10632.in timpul exploatarii echjpamentelor umplute cu ulei, prin

scaderea stabjlitatij la oxidare, uleiul poate atjnge, inainte de perjoada

socotita, un stadiu cand micj cantjtati de ulei sunt oxjdate pana la

nivelul de §lam. Aceasta formare de §lam poate avea loc fara

cre§terea valorji indicelui de acjditate. Substan1e jnsolubile §i produ§ide degradare din materialele izolante Ijchide sau solide (fibre de

diferite orjgini, carbon, oxizi metalici) se detecteaza in ulej in functie

de condj1iile de exploatare ale echipamentului electric. Prezen1a

partjculelor solide poate reduce rezisten1a electrica a uleiului, jar

depunerile pot impiedica schjmbul de caldura, favorizand, in plus,

deteriorarea izola1iei.Trebuie precizat ca substan1e insolubile se pot gasi §i in uleiul

nou.

Cantit8tile de ~Iam din ulei se pot m8sura ca substante

insolubile in normal heptan, prin metoda filtr8rii.Alte teste pot da indicatii asupra stadiului de deteriorare a

calit8tii uleiului chiar inainte de a se forma cantit8ti semnificative de, .~Iam. De exemplu. dac8 se b8nuie~e existenta sau se detecteaz8

cantitati mici de ~Iam. trebuie controlata stabilitatea la oxidare a

uleiului.

7.7. Impuritati mecanice (particule)

Metoda de incercare: CEI 970.

Trebuie insistat, in primul rand, asupra faptului ca sunt

necesare curatirea ~i clatirea unui echipament la punerea in

A.1

functiune. Utilizarea temporara a unui echipament suplimentar de

filtrare are o influenta benefica asupra purificarii uleiului.

Contaminarea cu impuritati mecanice poate fi estimata

utilizand diferite metode- Metoda de determinare a impuritatilor

mecanice prin filtrare ~i cantarire, conform STAS 33, este insuficient

de precisa. Se va folosi ca metoda de determinare a numarului de

par1icule metoda conform CEI 970 ~i, respectiv, de prezentare a

rezultatelor SR ISO 4406. Analiza par1iculelor poate fi utila ~i pentru

determinarea sursei de contaminare.

7.8. Viscozitate cinematica

Metoda de incercare: SR ISO 3104.

Obiectivul principal al verificarii viscozita1ii uleiului in serviciu

este de a determina daca se utilizeaza uleiul corespunzator sau/~i

daca uleiul de completare este cel potrivit, precum ~i de a detecta o

eventuala contaminare cu alt fluid .

Valori foarte diferite, sub cele ini1iale. pot provoca probleme in

func1ionare.

1.9. Stabilitatea la oxidare ,i con1inutul de aditiv

Metode de Incercare: ASTM D 2112, STAS 6798/1, STAS 11475

~i SR CEI 60666.

Stabilitatea la oxidare se poate evalua rapid cu ajutorul

metodei de oxidare cu bomba rotativa (RBOT).

Pentru uleiurile aditivate, perioada de inductie la oxidare

depinde de continutul de aditiv. Gradul de protectie datorat

inhibitorului de oxidare este In functie de calitatea uleiului de baza ~i

de concentratia ~i natura inhibitorului.

42

Uleiurile adilivale se delerioreaz8 mull mai incel decal cele

neaditivale.

7.10. Apa

Metoda de incercare: SR CEI 60814.

Alegerea metodei de determinare este in functie de precizia

care se urmare~te.Apa poate proveni fie din atmosfera, fie ca urmare a

descompunerii materialelor izolante. Continutul scazut de apa nu

altereaza aspectul uleiului. De aceea, apa dizolvata in ulei va fi

detectata prin metode chimice sau electrochimice.

Solubilitatea apei in ulei de transformator cre§te odata cu

cre§terea temperaturii ~i a indicelui de aciditate (fig,,1). Peste un

anumit continut de apa (apa de saturatie), aceasta nu mai poate

ramane in solutie §i apa libera poate fi vazuta sub forma de

opalescenta sau picaturi de apa. Scaderea rezistentei electrice, a

rezistivitatii §i a cre§terii factorului de disipare dielectrica este o

consecinta a prezentei apei in ulei.

in transformator, continutul de apa este distribuit intre hartie §i

ulei, repartitia fiind dependenta de temperatura. Schimbari mici ale

temperaturii modifica semnificativ continutul de apa din ulei, dar

numai u§or pe cel din hartie.Utilizand grafice care pot fi gasite in literatura, este posibil sa

se obtina orientativ, la o temperatura data, continutul de apa din

hartie, prin masurarea continutului de apB din ulei in conditii de

echilibru. Valorile limitB pentru continutul de apa, care sunt

prezentate in tabelul 4, iau in considerare temperatura uleiului

(40 + 60°C).

43

Un continut ridicat de apa accelereaza deteriorarea chimica a

hartiei izolante ~i este un indiciu al conditiilor necorespunzatoare de

exploatare.

7.11. Tensiune interfaciala

Metoda de incercare: STAS 9654.

Tensiunea interfaciala fata de apa reprezinta un mod de

detectare a contaminantiJor solubiJi polari ~i a produ~ilor de

degradare. Aceasta caracteristica se schimba destul de rapid pentruuleiul din exploatare fata de stadiul initial. Determinarea este aplicata

frecvent pentru uleiurile din echipamentele umplute cu ulei aflate in

exploatare, ca o indicatie a gradului de deteriorare.

7.12. Confinut total de gaze

Metode de incercare: SR CEI 567 ~i SR CEJ 599.

Deterrninarea continutului total de gaze dizolvate in ulei are o

semnificatie importanta in aprecierea posibilitatilor de introducere auleiului nou intr-un echipament ~i in ceea ce prive~te contaminarea

cu aer a uleiului existent in echipamentele din exploatare.

Determinarea continutului total de gaze dizolvate in ulei ~i a

compozitiei acestor gaze este importanta in urmarirea comportarii

transformatoarelor de mare putere in exploatare. inainte de umplere,

uleiul trebuie sa aiba un continut de gaze dizolvate de 0,2 + 0,3%.

in timpul exploatarii, continutul global de gaze ramBne practic

neschimbat, daca echipamentul este etan~ (nu exista contact directintre uleiul din echipament ~i atmosfera) sau ajunge la circa 8% in

conditii normale.

La saturatie, continutul global de gaze ajunge la 9,5 + 10%,

valoare periculoasa pentru echipamentul in functiune.

44

Curba A: Con~nutu! de apa la saturatie al unui u!ei nou.

Curba B: Con~nutu! de apa la satura~e a! unui ulei oxidat avand unindice de aciditate de 0,3 mg KOH/g.

Fig.1. Exemple de variape, In funcge de temperatur8, a conpnutului

de ap8 la saturape a! unui u!ei.

45

7.13. Densitate

Metoda de incercare: STAS 35.Densitatea nu este semnificativa in determinarea caJitatii unui

ulei din exploatare. dar poate fi folosita in identificarea tipului de ulei~i pentru sugerarea schimbarii marcante de compozitie.

7.14. Punct de inflamabilitate

Metoda de incercare: STAS 5488 sau STAS 5489.Un punct de inflamabilitate scazut indica prezen1a in ulei a

produ~ilor combustibili volatili sau/~i un defect in echipament.Expunerea prelungita a uleiului la temperaturi foarte ridicate

(puncte calde) poate produce suficienta cantitate de hidrocarburi cumasa moleculara scazuta. pentru a cauza scaderea punctului deinflamabilitate al uleiului.

7.15. Punct de congelare ~i tulburare

Metode de incercare: STAS 39 ~i STAS 9049.Punctul de congelare este o masura a capacitatii uleiului de a

curge la temperaturi scazute ~i depinde de structura chimica auleiurilor.

7.16. Punct de anilini

Metoda de incercare: SR ISO 2977.Punctul de anilina da indicatii asupra compatibilitatii uleiului cu

unele materiale care sunt in contact cu acesta. Aceasta caracteristicaeste strans legata de comportarea uleiului la solicitari electrice(descarcari pal1iale, 1inerea la solicitari la impuls, rezistivitate).

7.17. Compozitia pe clase de hidrocarburi

Metoda de incercare: anexa 5.Compozi1ia pe clase de hidrocarburi da indica1ii asupra

procesului de rafinare a uleiului (extrac1ie cu solven1i sau tratareacida) .

46

7.18. Identificarea ionilor sulfat ~i ionilor de cloruri anorganici

Metoda de incercare: ASTM D 878.Prezenta ionilor de cloruri ~i de sulfat anorganici poate ti un

indiciu de contaminare. Prezenta acestor contaminanti poate afectacorosivitatea sau proprietatile dielectrice ale uleiului.

8. CONTROLUL ANALITIC

Prevederile acestui capitol reglementeaza caracteristicilefizico-chimice care se urmaresc pentru mostrele de ulei prelevate dinechipamentele in func1iune, interpretarea rezultatelor, condi1iile deadmisibilitate ~i masurile ce trebuie luate.

Comportarea uleiului in timpul exploatarii echipamentuluielectric se urmare~te prin efectuarea unor analize de laborator, caredifera prin numar ~i caracterul determinarilor in func1ie de tipulechipamentului ~i de solicitarile la care este supus uleiul.

8.1. Tipuri de analize

Din acest punct de vedere se deosebesc urmatoarele tipuri deanalize:

-Controlul curent (CC) este o verificare sumara, calitativa, carepoate asigura conditiile necesare de calitate numai pentru mediulizolant din echipamentul electric cu tensiunea pana la 35 kV.

Controlul curent poate fi executat de:-personalul propriu al unitatii de exploatare, in laboratorul

chimic, fix sau mobil, dotat corespunzator;-personalul altor laboratoare specializate, autorizate.-Analiza redusa (AR) cuprinde determinarile con1inute de

controlul curent, completate cu determinari cantitative, care facposibila stabilirea starii uleiului din echipamentele electrice cutensiuni pana la 400 kV. Analiza se executa in laboratorul unitatii saula alt laborator specializat autorizat.

-Ana/iza completa (AC) cuprinde, in plus fata de analizaredusa, o serie de determinari care se executa in cazul in care unele

47

valori ale caracteristicilor determinate in cadrul analizei reduse suntapropiate de limita, aducand clarificari asupra stadiului de calitate aluleiului. Analiza se executa in laboratorul unita1ii, in func1ie de dotare,~i in laboratoare specializate.

-Analizele speciale (AS) sunt o serie de analize care seexecuta in anumite cazuri in laboratorul unita1ii, in functie de dotare,~i in laboratoare specializate.

Con1inutul analizelor sunt prezentate in tabelul 3.

Tabelul3Tipuri de analize

I Nr.

crt.-

i 1

Ti ul analizei

CC AR AC AS

x x x -

x x x -

x x x -

x x x -

x x x -

x x x -

Caracteristicile

Aspect, culoare ~i miros

Tensiune de stra un ere ri iditate dielectrica

Metoda de

analiza

vizual/nazal

SR CEI60156

SR CEI 60247

SR CEI 60814

STAS 35

STAS 23

STAS 5488 sau

STAS 5489

SR ISO 3104

STAS 9654

i SR CEI 60247 I

! CEI 970 I

STAS 34

STAS10632

ASTM D2112

ASTM D 878

STAS 22

STAS 6798

STAS 11475

SR CEI60666

~.3

4 IContinut de aDa

5 IDensitate

6 Jlndice deaciditate

7 IPunct de inflamabilitalte

x j x I x

8_ly!~te cine~ca x, x I x I

9 ITensiune interfaciala

10 IRezistivitate de volum I~I~IL

11 INumar -~~l!!QuJecu_.~J!!!!!1 00 mi

1~jC!!~~

, x x

-x

13 ISubstante insolubile in n-heptan

14 IStabilitate la oxidare c~u bomba rotativa

15

16

JL

18

19 i

Identificare ioni sulfati ~i cloruri anorganice

Aciditate ~i alcalinitate minerala

Stabilitate la oxidare Drin incalzire

~

Perioada de inductie la oxidare

Continut de aditiv antioxidant

48

Metoda de

analiza

Nr.!

I crt.

20

! ~ul analizei

Caracteristicile

CCIARIACIASCon~nut total de gaze

I 21 IPunct de conaelare

SR CEI567 §i SR

CEI 599

STAS 39

STAS 9049

SR ISO 2977

SR 7573

anexa 5

CEI 997

IP348

STAS 119

STAS 11606

! SR ISO 2160I

CEI 887

anexa 6

SR CEI 60247

CEI628 A

STAS 11605

anexa 7

anexa 7

anexa 7

SR 13126

L

L

x

x

x

L

x

I 22 IPunct de tulburare

I 23 IPunct de anilina

i 24 IIndice de refractie

25 ICOmDozitia De clase de hidrocarburi

I~ IContinutde PCB

~

~29~

30

~

32

33

34

35

36

-E-

~I

39

-;1

Cont!nut de hidrocarburi aromatice policiclice

Continut total de sulf

Coroziune pe lama de argint

Coroziune pe lama de cupru

Tensiune de strapunaere la impuls neaativ

x

x

x

x

Indice de polarizare

ICoeficient de dilatare termica

Caldura specifica la 20°C --

Conductibilitate termica la 20°C

Toxicitate

Capacitate de biodegradare I.S~

8.2. Frecven1a examinirii uleiurilor din exploatare

Periodicitatea, intervalul de timp dintre analize ~i complexitateaanalizelor variaz3 in func1ie de puterea ~i tensiunea echipamentului,precum ~i de condiVile de exploatare ale echipamentului ~i suntcuprinse in tabelul 4.

49

Tabelul4Periodicitatea analizelor de uleiuri electroizolante

a) Transformatoare (de putere ~i de masura), bobine de reactan~ avand tensiunea

nominala (kV) de~

Felul analizei 6-35 din 1 6-35 din 1 60-110

re1ea ~trale

220-400 Observa\ii

cc (control curent) PIF

RT

RC

RK

RT RT la 10zile

la 1 luna

la 31uni

la61uni

de la PIF

Numai in primul

an de la PIF

ILa oricare repa-

ra~e accidentala

!~i capitala care

necesita scoatereI

de ulei I

.1

AR (analiza redusa) PIF

RC

RK

RT

AC (analiza completa) I PIF

RC

RK

PIF

RC

RK


RC

RK

8.3. Caracteristicile uleiului electroizolant care se unnirescin timpul exploatirii echipamentului electric

Determinarile fizico-chimice ~i dielectrice care se executaasupra probelor de ulei, precum ~i limitele de admisibilitate suntcuprinse in tabelul 5.

50

10":5""Q

j.Q~

-~~aN.0-5Q)

"Qi

':5-:;.'G

j-:;

~.0~1/).;:Q

)u~..~u

~!U"0

~C

4)

0]4)0]

-11100]

4)()

-10

4)..J

0>"010E

-$"O

mc:-0=Q

:C

.iij.'~

m

E:;:0-"0m

m

Qu£

01 '01

"0Q

),~

0

-

q;"0~~

01

~0"0""

01,",

(/I ~

't: Q

) "

Q)-(/I

-010'""'"'e

§ E

01 .-~

~t

Zo "'~"'-0;5.~-;0

ro.2.,-0.,'E:1(II'10~ -~i=

:21

1G

I "'

--, !

.§I

-'2"

~

10

"" Im"':

lIt)-0

:§~

i~..,-la~

00

0- ""

10::Q

) "

.-

-00

~o..

a..."'

, G

)8.m°

8..-=

.'111 ;m

-G

) -,..

-C

'-c

.N

III 5.

la G

)-E

-0'-0.

(/)G

) .-

N

,. .-

.-~

.".0

-111..:.

'111~

.-0.

..G)

-111

aI"5~"ii

C~

aI ""

G) ""'.

-()()Cla

111 "' °

~a~

9

:J0r-

()(t:()()«

o~:!.

<

,:QG

lGIE

c w

::I "'

a. ~

::IGIa.

w

~

::I"'

w

.

Glu"'m

w

::I-Q

)-.2

,"' :g

GI

Q)a.u"Q

~

::I Q

) .-

~

"Q

-g .I::

6)""iU

.,~

~

-t:>~

~

... o8.I/)<

3:

.incQ)

0-In~~.c::C

Q

).-C~

5.O

-Q)"0

-:J:J tU

.-InQ)-

5.~

~

51

UT

g-«

~<

II <II'm

t:(/)E:J

ma.

~:JQ

)a.(/)

~

:JQ

) ~

(/)

(/) m<

11--..,m:J

'm

.-:J

~§-&

j"Qj

::J..,..,..,cI. °

cI. .!:

~! c

'\G ..,

.-~O

O

c

.-°

0.-"0

O(/)ot:

<11

I .-:)

iii ai!

,m

,=

m

.Q)

"5 .in

.., ~

(/)

,m

.-t:.-.9.

>

.~

~

<11

1a.:J ._~

:JQIm

0<

11 (/)

:J(/)

~

~Q

)E

m

O

:JO

It:x:J'm(/)

m

mQ

)--oC

Q)'\G

C

-~

-.-Q

) 'm

GJ.5E

~-Q

)c"O

cmm

c",,_o:c

(/)o-c"S

! ~

m-e

0.- .~

O

c.Q

o~O

._m

-~--"n

O

'\G-.mm.Q-

.Q°G

JE

o ",,-m

.-m

""

.cm~

mf;1"Q

jQ)

Q)..'(/)

c <.)Ik:<

.)00:(0:(!!~":;

.9.N m:1N", ~"'1Uo"5.

~c'5

QIQ

I -

"1:),-' "

-"' .-'-

-'wa."

0:=

1 //) "",.c".:m

",,""0-

,,-.- 0::""

_a.Q

lC_O

-E

QI

~

.c .-

~m

mE

m.!!§

I~c

: 8

1"~!E~~0>(/)~0c

, Q

I: .-

8~~1U-I:

='

oo~1:'5

;i;

u~u

u«-::;:--.~.T

-.."O

.C"0

c ..Q

).-G

I E

()

-iV..e

~'."-=

a.lV

"0C0 -..

fdlVQ

»C't:

"0 G

I .0

Q)Q

) (/)Q

)-"0-.-

(/).E

2

(/)oc-()Q

)olV.!!C

-..

()

GlQ

):) -

C()a.~

~

.!. lV

,- ~~

:)

.r: lV

..ulV(/)

.c ()

.r:-E

-'..

.-.5 "0

.C_lV

() :)

~~

.-

(/) .-~G

I ,."

-"0C~

:)

.-~

lV

.a;

E:)._c..

=:)"EN

..O

..O~

a. ()

"0E

2! .-

c G

I

:)OlV

CcoE

:)GI-

"O~

(/) ()

Q)

0-=

.EE.-()E

G

I .G

ia.-U

I :)GI

I1c'5

"iV~c

~

UI

e

-~M

~

fr~I N

~

-~-,

-.:;:.~

() °IU

0c:

-.c N

-::1..IU=

I!-~-IU

° c:

J9 c:

.U.c

,- O

::I

..

-_"0 a.

.u --.~

-~

.u .,

~..-~

"" "0

::I 0

c:..m-

::I :c

in ~

~

(.)n:o~

I'- 0«

0 ..,

IU~

~I

~

0 ::I

::I ::I

c: -c:a."0-::1

~

~~

ui~~

.

..« ..

c:!/) ..0

U)

!/) ()

I,~

"O

~C

/)0.. .!

0 ~

"'

.."'-iU

O",.-~

>

2E«().~

~~

....~

()-

~tI)

",0..~G

I~

~-c:a."O

N~

B

- ::I

,=~

c:

() 'tv

.-"00

~

.-=

I!0

!/) ,m

0)

..§S..

()()E"O

1/)1 tU

I;:

J9 tU

tU

c:0::1

=iU

()m-'

,:3' °

2a.

a. .-::1..,tU

.-

=

c: a.

..

D.Q

::1m,

0-E::JE~F=

ijj.".(.)~

ffig

o 0

N

ME

E

~

~E

E

.~

~E

E

-

~~

.-

1- 41

3la 01

2 ~

::>

- dl

~rn-0.:1,,~

Ul

c 0.

..O

IOI

~11(0

m

o.~

~_0.:::

:u,." 'C

.mw

o:5~~

c

010-ffioO

l 85

2,~~

g;c;~o§

Q)Q

)",C

In

c:1

c.

c.Q):1-'

:1~In"'

In "'

"' :1

u -

Q)

,"' Q

) Q

)1nC

."U"U

:1 .0

.-"5

"U

Q)

..:.-~

:1

Q)

-~

In~

()

"' ,"'

d ...E

52

--Ulr:U

U_ ~~

~",~

~iifi

.§.i;w

3!~~

": ~

, ~

t- i

~j~

9I.~

iitl

WU

lU

Lt)Q

:O(/)U

I

,~

~-

.-'~~

~

§

-

QJ "'>

..: ~

(J

"C

.t=

"' -

,"' -"C

.-

"' ~

.c

.2 .-2!;

",oE~

Q)",

cn -.-"' I::

cn.c "'-

QJ (J

"' .v

"' (J

w

;.,- "'

QJ "'

.-"' .,

~

NQ

)"'t=Q

J ~

O~

cn""C

)"",a.", I::

.E

Q)

.-,E

E

.t=

'E

-.!="80~

""",c(11)0.-0","c~

Q)

~E

~1::~

1::~1::8

"Cooo

iiEN

EN

.EN

:2~

>:>

"' "'

~

~

QC

OC

OC

O

'oQ)U

)~~

E~

E~

E~

E

'E~

~

."'

~.

.~

~~

E

cnQ)

1".0'

.oQ)E

0

E.E

N.S

.8.Eg

(J~:J

~0

EN

E

N

E ~

-2

8 c"'

~

'U;.

c 0"'.-

A>

~C

~8C

oCoC

o -c.>

cn-::>~

~

Q)

.., .-U

) .-<

0 -N

2

-~~

1- cb

E ~

E

~

E ~

'~

5

0 0

1~

C._~

~N

.-0

.N

.Q)

Q)

"C~

c:~

.-"C

~

"' ~

Q

) Q

) 'E

.QQ

)~

P.

:2cn.2"C"C

"'

8 ~

:~

O

.!! ~

.!!

.c Q

) .2

.E~

~1U

-8E

~

~~

~p,f,

-I:: "'

2:JO

N

---'-"'2

o""r-..~

C

1-~.Q

ccC

"'

'0 O

~"C

Q)Q

)-:z~

£oo

~11!:3.s"'c:o~Il)~Q

).Q~

-0 ~ 1 ~I .n 10

-,...

110

-;- "'

c: C

1) .,

O

t ~

"""

O

"' ..Q

,-..Q

E

.C

1):sa.", C

1)O§o~

:so"C

~c:""

:U~

f/)o~oC

:C1)

.C

1)C:.->

o~

c:f/)~

.-"C>

,-- C

1)"C""

-~>

.- c:

° c:

C1)~

C:a."5°"""~

~"C

"'"Qj:S

-..Q

_.- :s

c: E

Oo

C1)~

~

.in ~

tn>

",°.P.-g",'ow

o"Qj","'C

:._(F)

b:s_b~I-V

oc:-92Ec6

53

, '

..Cm

O~

-'~

.-.

o~...52!5"t]--~

a. ,

c.-,-~

()-m>

C.U

'um~

X.-~

g. ..,S

.~

2

...~

KI

~

(/) "iV

"5

Gi"Q

--m

(/)m()m

..-a;"Q

5~

0>

~o-

..c.."Q~

--~

..N

~

~

C

C

ma.

C-

8..-lU'u-~

-~

.-..0

=.-

()..-0()E

m~

~C ..-QJ-C

0

m-a;°'m

.- ~

... (/)

..0 ~

.-- 2!

..J ~

V

o

-U

(/) L-

O

~

rn a.~

-

"ii c

.O

,

:;,O.-

0'N0;mc2-'5c~:.-0c

eGI

0)..c:

t

U-~

o-0.D

-O):]

IV

"0 In

-,IV

~~

0

~:@

tU2

u .-

, , .0

1.

I.0

.~

\0 .~

~

.~

\0

E~

E

E~

.~g

GJ

0; ~

~C

)2_£~(I!"'iho°

0.-G

J"~

-o "'

GJ ,(I!

~c

~

0--G

J m

uEo

(I! N

0--O

.

'-I

o

54

~::,1:

~Iou"'-10'

":5~.Q

'IV

!~

~ 4 rt)]

~

tn ID

OJ'.'.'.O

JOJ

..~:Jc:c:c:~

v.

a In

jq O

J OJ O

J .-"'"ii"U

i'!Um

c.a."OE

- .

.cc:E

~E

o"Ocu

ol()

"' .E

cu -

.!9~O

J~8Q

OJ

-:e.oro

.£ "0

.~

1V

c: O

J OJ O

J"O

.!P..!!E

:J"'djOJIn

"0O

JO

JOJl)

E-C

U~

"O

OJ

OJ

'E""~

o ~

l)OJ2:u

.QG

i-EO

Jo 1U

-c:

ocu-cu

---N

->

OJ

E'..cu",~

._OJcu

~

t=

In- c:_a.

>

Ulr:U

)U

«-

~(/)

~~0)

B",~

"ii E

~.!:!

~

"-

, ,

,,tU

O

tU

.

~"C

--I::

I:: ~

::J G

I ::J

.-"C

m

-tU

.-::JG

I-O~

:;:;-::JGJ

.20tUc.

tUl::U

IUl

o.2"'=~

.c U

l-O

tU,5

-1U-G

J~

-:uo~

;;;- ..n

55

CII

:§

-oCIl:I:

CIIE

o0-=

"'

---0 ~

-0 --0)

~

~

E

OD

::O( )

.,. .,.

a)

-~In<1-~ II~10

moQ.X0)C'5

I U

lk:Uu««

,1;=

cad,0-1;=

:Jca

.t:>

~

I:J ca

,C

ca.2?>

.B; 3

::i .§

I.Qi

~

0 :

,_- .."'

:J

';>

.E

(/) .>

:2

:C

ca,

"" .Q

~

.

l'."caca3

','g' >

E3

a. '-

.-

..:J.9}."0

ca:J..ca

° :=

'- ..'-

ca '-

1;=

'cao

.."0ca

ca C

/)o- '-

>

~cac

UO

..a."C

:0Oc

.G

I:S~

"tJ"'()-

Eo

0 ~

C"'G

I:.=

1U[l..5~ cnco

~~t/11/)

01

6""-'60tO

.N010:=U

-~

m

-tO"°tO ~E:JE.E~

56

"0't6:3.£:'c=

.o~10"5~~

io1- i- NI

II()]

10

1!"-1

"'

"ii'~at

, o

i !Eo

1"" §

! §.2

I coo

II

:J I')

O

i C

~--O

1!.

---N

- ::J"O

I;:!I.. °§-IU

CO

IU-

~

C

::I .::I

() .£

tUG

J (/)

,..;~

G

J >

,tU

tU

~

;n

-0 .Q

tU

..

.-::I c:

-a.

().-()

tU

Ex

~G

JtUG

J-o-G

Jc:

~tU

'"""

O

tUG

J ,tU

()

-0~

"='

~

J!.c:oC)

...::1'\UG

J~

1')()-o

Q_N

'C

o

GI

ii:;::;-0""

-"":J I:

Q--2.

N --'t"I')(I)

~111

4)"0

"'4)""-"'P

-~.c

4)J:;:;.O

~

E

4)J

I/)E

.g.~

°

E~

()cI'

-

~"'c-

.-"'"U

.Q

~

(/)-=.E

~

«~"'

Q)

, (/)

(/)o(/)Q)

0 .-

u=o

(/)0«:a5..

"'

(/)~"'

~"

(/) >

"'

C-

O"

..Q)

(/) -(/)

"'(/)

.-

0;:: .-,"'

;:]"'

(/)0 "E-""

cuo

.>

-.-

"'-O

-""Q)"'~

,";;;3(/»-Q

) c

.-c ""

-Q)Q

)oQ)-

:J "'-

3 "

(/) .!;

~'..

0"

._~1-

0- --0>

"0 .!!.

['.j9

.2!~

~

-";::

"'10

O

E

~

10E

.-I()

0. u

~1iA

8EO

>Z

c~=

E

tY)

~<f"'~

90)w() -

~10c-

.-10..,0

~01

ooo1/)~E~E.~E (.)4:

57

:.~

""~dJ"iU

E"

--0

",0---

'1:;"' dJ

U)

"

"dJ>-

dJ--af-

-~

~

()«

1? Q

)11)0

c

3! 5.

o :.

-In.E31

~:.

Q)

c In

~

"5Q

) .-

-Q)

::J 3;

"~j6 o

;;,6-f~

.5

~c

°iV

"001

~c

~""

01

(J)~<

II)1-(0tn

01

~E:2E.2.~..,.~ ()«

.ii:DtUO

I)

N

100

Eo

E

~.c

E-'-E

.Ec0I)

..:,"'c.E"'

.D

,~

-:J-

c(/) Q

) 8

1G

.~

"'8.

Q)

"' c

...:J"'

-"0 .i::

"'~

0.- -Q

):J

"' c

"'(() >

:J (/)

GI

-=

GI

GI

"ii (/)~

.ID

---«

~G

I .-B

-C

'-I/)0C

GI

.-IU

GI

.-1/)0 "0

0 G

) .-

(.) .--(.)

~

G)U

IU'lU

GI~

G)

-«.::2~~

.."0

IDG

IOa.~

"O

.2C>

IDIU

0:)

G)1U

1U.--a.

..'- "0

..:)IDo()"C

..aiIDID

..(.)~..ai

E-

..~

E-

...19~ID

IU:J(.)...19

~IU

(.)ID

~~

IU-z; 3

3 'IU

'IU

0>-z;

~c.ii.iia.E

,-C

oo::;::;:).-(/)

Gloo

>

(.) ~

~

"0

1/)0 >

-9-

~0"

~0)

,-

--0)"=

,,

.,tg.a.,tgU

J:)Q.

.a 00)

:)UJ.C

~"c:

,~~

-II)

(/)Nm

«')XI-<

DG

)(/)

°C~

,01-

* ..-

-.r",a0

a."C°_.§

~0.-

03'.3Q

)~"C

3"C

:J

.-Q)

"5..:J3c"C

m-

~

c U

I 'v

C:J

..

o a.

.-1U()U

I~U

IQ)""-

C~

()~~

0

I;::>m

-' ()

.c m

u<I'

~"'c-

--"'"tJ.Q

~

80-EJE.~F

..()cx:

0)c"a"III01>0)III

"5"ii3

---,~III:).£~0~L()

":50~

~ N I~ "'" tn <0

I~ m

Gi

0)c.0."'~0>"'

3.Qi

5

0)-0;D~O2 '"5"5.ii"5.~..0~.!!-;s:-'IU

IU

~

--IU:J

"' .-

0 c-

_.

...CX

0-

GI

U)

IU

iGI

;:] ~

"' 0

IUIU

...Q

GI

'-IU~

..>

IU

"Ct:

'IU

GI

.-0 "C

~

"'

0) 0)

UI-

.0.~-

0) .~

-O0)1;::N

O)

~"C

O~

..0)

.-

~i

8 E

1!.

0) ..

~~

~O

)~c:

(/) ~

8

01 01

"'-'-.0"'

"' E

,"'

:t::'Co

>~

=

"X:;

C

.0

0.0",--

!! :J-E

(/) "'

" p

--

.5"3.as"3"'G

)iii

..,~CJ

G)

..,

~~

I-~(/)N<

0-10 u<C

c-.-41"0

~

-"'

iGiG

>

o

EQ

."0

x"'

41

mc::10.::1"'~~Q)

mo"a;3

IV.!!

~cn

IV01

0a.m:J

>

'IVU

Olm

OI"C

""-~

~"£

"C~

""U~

cnt/)t--

-m-iU

.~

'Cm

G

I"'c

E

.G

I G

I...'-

-

~6-m

GI>

-rn(/)

c-.,

o0.(/)0IU

.-GI

.'(/)0--G

IG

I --

0 .,

C",-G

I., .-

-NO

C:.'""

:.",GI

(/)0"C-.-.,

.-'.0..-0=

,ro

.!! g. .>

...:0

--." -:.

'"' ...:

.-~

,"' :.

-=0

r: :.

"C

:.0

-~

., -

.t:: :.

=-o"C

(/)oGIN

.-

.,t::!!Jc,~3p>

.!!

-Gl~

.-~

-:."'

N

.-(/) "'

'..GI

C

"'"C

..."'

..:. .-

-c. 9

...~"C

.~

~

.,.,~7m

., ~

D"C

_ro~(/)

....!!,"'"50~

(/) 31

E

"''-

GI

.g iu

c r:

0 .-

0 E~mo

:. .

0 '<

ro ...OZ

58

~~

(l)CO

<ar-~ ()f/)c(c(ai01

C.0.1/1e!;4)1/13.ii3

,-:5.ii.E"C"'4)"C..\9

~.0 4)

:J~In=

~()(/)

c(c(c(

.--tU"'" .!!

OJ

(),m1U

c(J""G

J ~

§c:

"t:.J

GJ

OG

Ja."Oa.

OJJG

Jo.~

(/)

'P-

GJ

a. ()"O

(/) ~

§

.-e!

-()G

J G

J3!(/).S

"OtU

JJ"'">

~~

(/)GJ

::>

::>

~

"'

:~;v-;:()O

IO:~

.0 x

8.~(/)

E~E

.5

.2 .E

5 E

()~~

- "Q. Q

)O

X

'-cQ

)P-

c'C

wu~~N

(/)

~-~.s: o

:o::>~

.~

Q)

E

'G!"0~

~Q

)G~

IX)

:;:---,,~

-0Q)o

"C~

-p: ~

" "

~m ~0"' ro-c(.0.Oc(

ai"0

Q) .-

tO

O:.

Q)

a."O

~

~Q

) Q

)(/)

(/)

-.0.2

a.Q

) "'

5 .0.

(/)4"

(/)<

""i/f<;n.u<

ai-a

GI .-

c ~

5.-a~

~

GI G

IU

) U

)

-.0.2

Q.

G)

"'

5.~,:a.0.E-a

.-' "'

.-'.2G

) .2

:;'-a :;,

~"'

~:;,""

:;,"'

E

."'

-.Gi

-'\V

:p..

,"'5

"' 5

o .g

OG

I .-G

I

~

~

~G

I Q

. G

IU

) U

) U

)"'

E

"'G

I ~

G

I~

0

~"'

-IUC

C

C

.~

8 .~G

I"'Q

io

.,..(1-0z

0>(/)m

(')

<-q

(/)f-o

<(/)m

1-(/)

Q) ~

-a "'

o~ccur~

L0N

0~:0

~,

""5

"15.Q

~

~(I!::3

.s"'c:o

~.~

('4

I...

1-

...

(0

I~

jIP

.,ii5-.,'B:2.,.."""5-ij5

.2 o-~.N

::1"010=OC-c ° !0

O c

~

-'c4)~ ~ .-~ ='0-0-4)

=' 1::

4)gj~-~-"' 0-4)

(0,"' 00

l u ~"' u

a..

Q)~Q)-a:Jc In

"IU~~.-E >~ IU ~ .in~ -.5 o0 ..0) ~

0 -~ On .."

(/)ID~aI-ID"'=

N

-(/)~

c0)In

.0"'

~~.0!~~CII00

-

NN

"'01Cc.(I)

~

3!"5~::)

59

,wm--«B.-0fI)oG)()"C« IU

:JG) -.C G):JIU~a.>IU:J .8UI G) 'IU

UI NG) CUI .-:J

0 a-a.UI.2 IU G)G) ~

-0:, ~ ()

-

o~

~:8~U)(/)

41 41"0 :.--

41 O.2 I!"0-

~

~

(/)

=:1.2

oi01C.0."'~

:I!"3.ii5

.55"ii5la:0"-0-41U~J!,la5~~41"'la~10C

"§41"aIo

~2

., ~-0 105 .~-la0-la O

IL O

~

II)N

(/)<

..;01C'0.

!

~3--0;5

3

3

"ii

13

la,=

I ~'-

I.!!

I~~

I~

01"'

~laC

.E

~a

-Ii

b!2

-41

"tJ~'5~c~

~~c""°'c

~10('I!

1U~'6m"oc

Gi0)c

.0.II>~

~3.a;5

V)..:

.53.0;3.~11...

~.m

~

~

18

~IV

I .!

"'di.0

I.04{,~0

~

iii ((I

u((1 ((I!k:O"1 ((I

(/)<

"'5"CD

.Q~

ai0110

.~Q.

f/I~GI

f/I

3.iiS

G)

..!. ..!.

"0 .c

.c

.Ui

-Ui

E

.E..2

"C

"0!?

.-' IU

.-'

IU

.-'

.E

.2 G

) .2

G)

.2Il)

=

G)

.2 "C

.~

"C

.~

ia~1!

~1!

~m

~

::I

.-::I .-::I

"'=IU

E

IUE

IU

IU

.=

'i"-

m:

Q.

G)

Qc:

G)

c- ...IU

.ii -.ii

-.ii -

.-~

.-~

'i"- 'IU

1i"~

1i"~

~

~o;:Q

0;:Qo;:

Q.-G

) .-~

.-G

)

&!~

&!G

)Q

~

-.tQ.G

)Q.G

)~

G)

f/I "'

"' f/I

f/I "'

Em

Em

E

m0

...0 ...0

...-1U

-1U-

IUc:c:c:c:c:

c:

8 .§

8 .§

8 .§

G)

G)

m

m

m,0

0 0

::I .::I

.::I .

0Jc( °.C

°

.cc:

1- c:

1- c:

1-

0 0

02

Z

2

r-.IUN

XG

Ic:IU

G)

G)r

G)

,..."C

::I "0

.-.c ~

N

...~~

~

&.~

~

.c:~

Eue

~<

OG

)"C

0<.>

Oa.~

~

Or-.

a)N

N :§;

Q;:

Gi

"'c.5.cn~0)cn":5.0;5 cn4'

~~

1-01(/)10

itVlalal..!.

-~'111

p.m()

=

:g .~

.cx-moC

:-"L:

~

re aiC)

c.5.

~0)(/)"5"ii5 (/)

ai01C'0.(/)~41(/)

"3'0;5

60

..., .,~

a.-.8(/)~.,

=

-~.,

c 9.001

i;j.01In0;g3!

:I ~

~~

01-:;11..0;

E-0;=

)0 <I)

<7"

cn<I"

(/)<

I'

ai0)".5.

~0>cn3.Q

j~

3.4.9. La echipamentele cu volum mic de ulei, la care nivelul

uleiului scade vizibil dupa prelevarea probelor, pierderea va fi imediat

completata cu ulei de calitate corespunzatoare (cel1ificat de calitate).

Se noteaza In fi~a echipamentului data ~i cantitatea de ulei de

completare.

4. RECEPTIA ULEIURILOR,

Experienta a aratat ca este necesara reglementarea procedu-

rilor care se aplica la prelevarea, examinarea ~i acceptarea livrarilor

de uleiuri.

Este foarte important ca personalu' responsabil cu prelevarea

probelor, cu efectuarea incercarilor, precum ~i cu analizarea

rezultatelor acestora sa aiba experienta ~i calificarea necesare ~i sa

depuna, in orice situatie, o atentie deosebita asupra tuturor deta'iilor.

pentru a nu se ajunge la rezultate eronate, prelevari repetate ~i

refuzari de livrari nefondate.

Recep1ia uleiurilor este de doua feluri:

-recep1ie cantitativa;-receptie calitativa.

Receptia cantitativa se face masurand volumul de ulei la

temperatura de referin1a de 20°C.

4.1. Recep1ia calitativa se face pentru:

-uleiul crud de la rafinarie sau alte intreprinderi;

-uleiul recondi1ionat fizic.

4.1.1. Pentru receptia uleiului crud de la rafinarie sau de la alte

intreprinderi se vor prezenta urmatoarele documente:

-declara1ja de conformitate, care cuprinde urmatoarele carac-

teristici individuale: aspect, culoare, densitate, viscozitate, pierderi

dielectrice, tensiune de strapungere, rezistivitate de volum, numar de

particule, continut de apa;

29

-raportul de incercare, care trebuie sa cuprinda toate

caracteristicile din caietul de sarcina.

4.1.2. Pentru receptia uleiului reconditionat fizic se va prezenta

raportul de incercare, care trebuie sa cuprinda urmatoarele

caracteristici: aspect, pierderi dielectrice, tensiune de strapung~re,

con1inut de apa, numar de particule.

4.2. Se vor utiliza numai uleiuri pentru care raportul de

incercare contine toate .rezultatele probelor de tip din caietulul de

sarcina al uleiului respectiv.

4.3. La achizitionare se va verifica daca lotul este insotit de, ,documentele mentionate la pct. 4.1.1 ~i daca datele men1ionate in

aceste documente corespund caietului de sarcina ~i contractului.

4.4. Livrarile de uleiuri trebuie sa fie controlate corect, pentru

evitarea acceptarii unui produs neconform sau contaminat.

Uleiul poate fi contaminat cu particule sau cu alte uleiuri in

cazul in care fumizorul a incarcat uleiul in cisterne care n-au fost bine

curatate pentru transportul altor uleiuri.

4.5. Condi1iile minime pentru analizarea ~i acceptarea la

momentul livrarii ~i inainte de introducerea unei noi ~rje de ulei in

echipament sunt urmatoarele:

a) se va verifica, de catre beneficiar, daca declaratia de

conformitate care insote~te uleiul con1ine toate determinarile indi-

viduale, iar raportul de incercare cuprinde toate determinarile de tip;

b) probele de ulei vor fi prelevate din cisterna sau butoaie sau,

daca nu este posibil, din rezervorul de stocaj, din gospodarie; se vor

preleva cel pu1in 2 I de ulei, din care se pastreaza 1 I pentru a servi

de referin1a;

c) vor fi verificate cel pu1in caracteristicile inscrise in tabelul 1.

30

Tabelul1Caracteristicile minimale care sle verifici de citre beneficiar

la receptia (:alitativi

Nr.

crt.

1

Caracteristica Interpretarea

Limpede, clar

Isii. sedimente

Aspect

2 Tensiune de strapungere Trebuie sa fie satisfacute

3 Tangenta unghiului de pierderi dielectrice specificatiile de cumparare

4 Culoare ale utilizatorului.

5 Densitate la 20°C

6 Punct de inflamabilitate

7 Viscozitate la 20°C

8 Indice de aciditate

9 Continut de aDa

Dacij se recepfianeazij ulei electraizalant aditivat, se recomandijsij se determine suplimentar stabilitatea la axidare cu bamba ratativa§i/sau canfinutul de aditiv, dacij nu exista, pentru latul respectiv, unbuletin de analizij emis de un a/t labaratar.

Dotarea minima necesara pentru determinarea caracteristicilorprezentate in tabelul 1 este prezentata in tabelul 2.

Tabelul2

Dotarea minima a laboratoarelor

31

, fara suspen-

sau aDa libera

Nr.1 Caracteristica

crt.Aparatul

-aulotransformalor reglabil {in partea de joas8 tensiune), pentru

asigurarea unei viteze de cr~tere a tensiunii de maximum 2 kV/s

{rE~glajul tensiunii se poate face ~i manual, cu condi~a ridic8rii

uniforme a tensiunii allemative, de forma sinusoidala, cu frecventa

de 40-60 Hz;

-voltmelru electrostatic;

-transformator IT care asigura o tensiune de minimum 60 kV ~i o

putere de minimum 210 VA ;

:- rezistor, monlat in serie cu celula de m8surare;I!- electrozi ~Iefui~ din cupru, alama, bronz sau otel inoxidabil, monta~

'inlr-un vas paralelipipedic sau cilindric, din portelan sau slicla, cu 0,

capacitate util8 de aproximativ 500 cm3, dispu~i in plan orizonlal la

adancimea de aproximativ 40 mm {distanta dintre ei este reglabil8:

aproximativ 2,5 :t 0,05 mm)

2 Tangenta un-

ghiului de pier-

deri dielectrice

-c:elule cu doua borne sau cu trei borne, uti!izate pana la aproxi-i

mativ 2000 V pentru lichide cu viscozitate scazuta (volumul

!ichidului este de aproximativ 45 cm3), construita dintr-un material

termorezistent la 00°C ~i lipsit de pori (o\el inoxidabil); celula cu trei

borne are electrodul de masurare protejat cu inel de garda; pentru

masuratori!e care necesita ecran special, se adauga un clopot de

pr()tec~e deta~bi!, conectat electric la conductorul extern a! cablului

coaxial de racordare la punte;

-e!ectrozi cu suprafa\a lepuita (de preferat electrozii din metal masiv

fata de cei cu suprafete acoperite); satisfacatoare sunt suprafetele

bine acoperite cu aur, nichel sau rodiu, avantaj prezentand invaru!

cu acoperire de rodiu (dilatare termica mica); mai pot ti utilizate

ia!ama acoperita cu nichel sau aur ~i o~lul inoxidabil acoperit cu aur;

!- suport pentru electrozi, construit dintr-un material electroizolant

lsolid, care are factor de pierderi mic, rezistivitate mare ~i care nu

absoarbe ~i nu este atacat de !ichidele de referinta sau de probe (de

exemplu, silicea topita);

32

Nr.crt.

Caracteristica Aparatul

-incinta de m~surare termostatata poate fi o etuva cu curent de aer

:fo~t sau o baie de ulei sau glicerina prevazuta cu suport pentru

Icelula, conexiuni electrice ecranate pentru celula ~i cu carcasa

)egata la pamant;

i- dispozitiv de masurare a permitivit~~i ~i a tg5 -o punte de c.a.

(frecven~ industrial~) pentru m~surarea tg 5, cu o rezolu\ie de

i1X10.4 pentru aplica~i normale, dar capabila sa m~soare valori mai

mici de 1x10-5 pentru o capacitate de 100 pF; tensiunea altemativa

trebuie sa fie sinusoidala la o frecven~ de 40-62 Hz, astfel incat

lichidul sa fie supus unui gradient de 0,03-1 kV/mm

3 IDensitate -areometru etalonat la 20uC, avand scara grada.ta cu un interval

de 0,820 + 0,910 glcm3 ;

-cilindru de 500 ml ;

-termometru ;

4 Punct de in-

flamabilitate

-aparat pentru determinarea punctului de inflamabilitate cu vas

inchis Pensky -Martens ;

-termometrul cu rezervor sferic cu domeniul de masurare de

4O-260oC ~i 190-410oC. cu valoarea unei diviziuni de 1°C ~i cu

eroarea totala de :t{),5oC I

5 lViscozitate -baie de viscozitate termostatata ;

-capilare Ubbelohde seria 2 (c=0,1 );

-termometru cu precizia de 0,01°C;

-secundometru

6 Indice de

aciditate

1-microbiureta din sticla transparenta cu volumul cuprins intre 2 ~i

5 mi, cu valoarea unei diviziuni intre 0,01 ~i 0,02;

-pahare con ice indice iod de 250 mi

7 ICon~nut de apa -aparat de determinare a con~nututui de apa prin titrare automata

culometrica Karl-Fischer.

In cazul in care rezultatele incercarilor efectuate la beneficiarnu corespund valorilor inscrise in documentele de calitate, se va

33

apela la un laborator specializat, apoi reclamatiile se vor solutiona in

conformitate cu clauzele contractuale ~i legislatia in vigoare.

5. FACTORII CARE AFECTEAZA DURATA DE VIATA,

IN ~XPLOA T AREl

Durata de viat8 in serviciu a uleiurilar electraizalante paate fi

afectat8 de urm8tarii factari:

-calitatea initial8 a uleiului;

-cantitatea ~i natura cantaminantilar;

-cantitatea de ulei de campletare;

-salicitarile specifice echipamentelar (camp electric, tempera-

tur8, desc8rc8ri electrice partiale etc.).

5.1. Calitatea initiala a uleiurilor

5.1.1. Utilizarea unui ulei de calitate superioara constituie un

punct important, daca se dore~te obtinerea unei indelungate durate

de via1a in serviciu. La utilizarea pentru prima data a unui anumit tip

de ulei tre:buie, verificat daca:

a -uleiul este omologat pentru scopul utilizarii in echipamentul

respectiv (daca uleiul este produs romanesc);

b -uleiul este verificat la toate probele de definire a calitatii lui,

indiferent de provenienta uleiului, in confonnitate cu specifica1ia

tehnica de procurare avizata de expertii tehnici pentru echipamentul

in care se dore~e folosirea uleiului.

in anexele l' 2 ~i 3 se prezinta condi1iile tehnice de calitate ale

uleiurilor electroizolante utilizate in echipamentele electrice.

5.1.2. Pentru a realiza rolul sau de dielectric, agent de transfer

de caldura ~i mediu de stingere a arcului electric, uleiul trebuie sa

aiba urmatoarele proprietBti de bazB:

34

-rezisten,a electrica mare, pentru a rezista tensiunilor rezultate

In seIViciu;

-viscozitate corespunzatoare, pentru asigurarea unei bune

capacita,i de circula,ie ~i a unui transfer de caldura corespunzator;

-proprieta,i corespunzatoare pentru comportarea la temperaturi

scazute;-rezistent8 la oxidare, pentru asigurarea unei vieti cat mai

lungi in serviciu.

5.2. Cantitatea ~i natura contaminanfilor

Contaminarea uleiurilor din echipamentele aflate in exploatarepoate fi provocata atat prin surse exteme, cat ~i prin surse interne.

Ca sursa externa de contaminare poate fi men1ionatacompletarea cu un ulei insuficient de curat sau prin lucrari de calitatenecorespunzatoare la echipamentele respective (de exemplu,scoaterea temporara a uleiului din echipament pentru interven1ie,respectiv depozitarea acestuia in cisterne sau rezervoare murdare ~ireintroducerea uleiului in echipament, fara un tratamentcorespunzator) .

Pe de alta panel contaminarile interne se produc in interiorulechipamentului. Ace~ti contaminan1i pot fi apa ~i impurita1ilemecanice.

Apari1ia apei in ulei se poate datora:-aerului atmosferic ce patrunde in conservatorul de ulei, daca

acesta nu are protec1ie cu membrana, prin filtrul cu silicagel, a caruicapacitate de absorbtie a ajuns la saturatie ~i nu a fost schimbat saua carui capacitate este incorect dimensionata;

-degradarii celulozei din izolatia solida (pre~pan, peninax, hanie).Impurita1ile mecanice sunt panicule solide care impurifica uleiul

~i pot fi:-produse provenite in urma cura1irii necorespunzatoare a cu-

velor, a pal1ii active a echipamentului sau a racitoarelor, inainte deumplerea cu ulei;

35

-produse provenite din oxidarea sau degradarea izola1iei solidesau lichide;

-produse de deteriorare datorate condi1iilor normale de func-tionare a echipamentului: carbune in suspensie, particule metalice;

-fibre de origini diverse.

Prezen1a impurita1ilor mecanice conduce la miC§orarearigiditatii dielectrice, la apari1ia descarcarilor electrice ~i la cre~tereapierderilor dielectrice. Depunerile reduc schimbul termic, favorizand

degradarea izolatiei solide.Produsele de degradare ce provin din dizolvarea unor

materiale utilizate in construc1ia echipamentului ~i prin oxidareauleiului conduc la scaderea proprietatilor dielectrice ~i inrautatirea

tuturor caracteristicilor fizico-chimice ale uleiului.

5.3. Completari cu ulei

Cantitatea ~i frecventa completarilor cu ulei in echipamentjoaca un rol foarte important in determinarea duratei de viata auleiului din acel echipament.

Completarea cu un ulei diferit nu poate fi facuta decat dupaefectuarea unor teste de compatibilitate intre uleiul din echipament ~iuleiul nou cu care se dore~te a se face completarea. Testul de

compatibilitate se efectueaza atunci cand exista furnizori de ulei

diferiti.

5.4. Solicit3ri specifice echipamentelor

Temperatura de functionare influenteaza durata de viata a unuiulei dintr-un echipament electric. in cazul temperaturilor foarte

ridicate existente in punctele calde, degradarea uleiului poate fi

insotita de o cracare termica oxidanta, care conduce la producereade ra~ini vascoase ~i de depuneri (~Iam). Aceste depuneri tind sa

formeze puncte de initiere pentru noi reactii de oxidare.

36

6. DEGRADAREA ULEIURILOR DIN ECHIPAMENTE

SAU DIN REZERVOARELE DE DEPOZITARE

Datorita condi1iilor de func,ionare sau a condi1iilor de depo-zitare, caracteristicile uleiului se inrauta,esc.

Proprieta~le initiale ale uleiurilor nu raman neschimbate petoata durata de via1a a acestora, dar un anumit grad de deteriorarepoate fi tolerat fara prejudicii pentru securitatea sau eficacitateaechipamentelor electrice.

Oxidarea, favorizata de bombardamentul electronic ~i ionicdatorat campului electric care produce dehidrogenari, precum ~i de

suprafe1ele metalice, da na~ere la acizi, depuneri solide, apa, gaze ~imare~e viscozitatea uleiului- Apa ~i compu~ii cu oxigen mi~oreazaputerea izolanta a uleiului ~i racirea transformatorului. Compu~ii aciziataca cuprul, fierul ~i materialul izolant.

in condi'iile in care uleiul este in contact cu aerul, temperatura

ridicata, prezen1a metalelor ~i a compu~ilor organo-metalici capromotori de oxidare, are loc accelerarea reac1iilor de oxidare.

La un stadiu avansat de oxidare pot aparea schimbarea culorii,formarea compu~ilor acizi, separarea ~Iamului, iar proprieta1iledielectrice se inrauta1esc.

Pe langa produ~ii de oxidare, ~i al1i contaminanti, ca de

exemplu apa, particulele solide ~i compu~ii polari solubili in ulei, sepot acumula in ulei ~i ii pot altera caracteristicile. Prezen1a acestorcontaminan,i ~i a oricarei inrautatiri a uleiului este pusa in eviden1aprin schimbarea uneia sau mai multor caracteristici.

7. CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ~I ELECTRICE

~I METODELE DE iNCERCARE

Stabilirea calitatii uleiurilor din echipamente se face pe bazadeterminarii caracteristicilor prezentate in continuare. in functie derezultate, se actioneaza pentru mentinerea uleiului in exploatare,recondi1ionare sau inlocuire.

37

7.1. Aspect ~i miros

Metoda de incercare este prezentata in anexa 4.

7.1.1. Aspectul uleiului se determina prin examinarea vizuala inlumina transmisa (de exemplu,luminarea de dedesubt) a unui strat deulei in grosime de aproximativ 10 cm. la temperatura ambianta.

Aspectul unui ulei in serviciu este un element important. Unaspect tulbure poate indica prezen1a apei libere sau a produ~ilor de

degradare insolubili (~Iam). Prin aspectare se pun in eviden1a sedi-mentele de diferite provenien1e (carbune. gunoaie). De asemenea, sepoate sesiza ~i o schimbare brusca a culorii uleiului.

Un examen vizual atent poate fi avantajos, in sensul ca sepoate mari intervalul dintre incercarile obi~nuite. mai detaliate, dinlaborator.

7.1.2. Un miros neobi~nuit, de exemplu acru, de arsura sau desolvent corespunde unei modificari in compozi1ia uleiului, ca rezultatal unei degradari. a cre~terii temperaturii, a dezvoltarii bacteriilor saua unei contaminari.

Aceste examinari, aspectul ~i mirosul. se pot efectua u~or ~isunt in masura sa detecteze rapid unele probleme in curs de

desfa~urare.

7.2. Tensiune de strapungere (rigiditate dielectrica)

Metoda de incercare: SR CEI 60156.Uleiul uscat §i curat prezinta o rigiditate dielectrica ridicata.Apa libera §i particulele solide. in combina1ie cu nivelul ridicat

de apa dizolvata in ulei. tind sa migreze in regiunile cu solicitarielectrice inalte ~i reduc valoarea rigidita1ii dielectrice. De aceea.masurarea rigidita1ii dielectrice da una din indica1iile privind gradul depoluare al uleiului ~i da aprecieri asupra oportunita1ii tratamentului de

recondi1ionare. Totu~i. o rigiditate dielectrica ridicata nu indica absen-1a tuturor contaminan1ilor.

38

Tensiunea de strapungere se deterrnina impartjnd valoarea

rigiditatii dielectrice la distanta dintre electrozi.

7.3. Factor de disipare dielectricS. (tg () )

~i/sau rezistivitate


Aceste caracteristici sunt foarte sensibile la prezen1a in ulei a

contaminan1ilor solubili polari, a produ~ilor de imbatranire. Modifi-

carea lor poate sesiza o contaminare atat de u~ara, incat nu poate fi

detectata prin metode chimice. Exista o interdependenta directa intre

factorul de disipare ~i rezistivitate: in timp ce factorul de disipare

cre~te, rezistivitatea scade.

Informatii utile asupra calitatii uleiului se obtin prin determina-

rea tg 8 la doua temperaturi: temperatura ambianta ~i la 90°C. Un

rezultat satisfacator pentru determinarea la 90°C, corelat cu unul

nesatisfacator, pentru determinarea la temperatura ambianta, da

indicatii asupra prezentei apei sau a produ~ilor de degradare

precipita1i la rece, dar la un nivel tolerabil. Rezultate nesatisfacatoare

la ambele temperaturi indica un grad inalt de contaminare a uleiului,

iar acesta nu este adus la parametrii corespunzatori decat prin

reconditionare fizica.

O valoare ridicata a rezistivitatii reflecta un continut scazut de

ioni liberi ~i o concentratie scazuta a contaminantilor.

7.4. Culoare


Culoarea unui ulei este determinata in lumina transmisa ~i este

exprimata in unita1i numerice fa1a de o serie de etaloane de culoare.

Aceasta nu este o caracteristica hotaratoare. dar poate fi utila prin

evaluare comparativa.

39

Uleiurile electroizolante aditivate ~i neaditivate sunt, in mod

obi~nuit, de culoare foarte deschisa, galben pai. Uleiul ET10 finit

trebuie sa aiba culoarea ro~ie.

O inchidere a culorii se produce, de obicei, lent, in decursul

ani lor in serviciu. O cre~tere brusca, respectiv ob1inerea unei valori

ridicate a unita1ii de culoare poate indica o degradare a uleiului sau o

contaminare, ceea ce impune o investigatie mai serioasa. O, ,inchidere u~oara a culorii nu constituie, in sine, un motiv de

ingrijorare, daca nu este inso1ita ~i de alte semnale.

NOTA. Unele uleiuri se inchid la culoare daca sunt expuse la

lumina. Este necesar sa se 1ina seama de aceasta

atunci cand se compara probele sau cand acestea au

fost depozitate pentru a constitui probe de referin1a.

Daca nu exista o camera intunecata pentru depozitare,

este necesar sa se utilizeze recipien1i opaci sau vase

din sticla bruna.

7.5. Indice de aciditate

Metode de incercare: STAS 8746 sau STAS 23 ~i STAS 22.

7.5.1. Modificarea acidita1ii da indica\ii asupra starii uleiului.

Cre~terea indicelui de aciditate indica prezen1a produ~ilor de oxidare

acizi sau, cu totul excep1ional, o contaminare cu substan1e acide.

Avand in vedere ca valorile indicelui de aciditate sunt destul

de scazute (nu mai mult de 0,03 mg KOH/g pentru uleiul electro-

izolant nou, neaditivat ~i aditivat, ~i 0,05 mg KOH/g pentru ET10),

este foarte important ca determinarea sa fie precisa.

7.5.2. in timpul exploatarii echipamentelor umplute cu ulei,

con1inutul ~i felul produ~ilor de degradare acizi poate cre~e foarte

mult. astfel incat unii dintre ei devin solubili in apa. Aceasta indica o

40

degradare alarmanta a uleiului. Un ulei care contine produ§i acizi

solubili in apa este obligatoriu sa fie inlocuit.

7.6. Substan1e insolubile in normal heptan (,lam)

Metoda de incercare: STAS 10632.in timpul exploatarii echjpamentelor umplute cu ulei, prin

scaderea stabjlitatij la oxidare, uleiul poate atjnge, inainte de perjoada

socotita, un stadiu cand micj cantjtati de ulei sunt oxjdate pana la

nivelul de §lam. Aceasta formare de §lam poate avea loc fara

cre§terea valorji indicelui de acjditate. Substan1e jnsolubile §i produ§ide degradare din materialele izolante Ijchide sau solide (fibre de

diferite orjgini, carbon, oxizi metalici) se detecteaza in ulej in functie

de condj1iile de exploatare ale echipamentului electric. Prezen1a

partjculelor solide poate reduce rezisten1a electrica a uleiului, jar

depunerile pot impiedica schjmbul de caldura, favorizand, in plus,

deteriorarea izola1iei.Trebuie precizat ca substan1e insolubile se pot gasi §i in uleiul

nou.

Cantit8tile de ~Iam din ulei se pot m8sura ca substante

insolubile in normal heptan, prin metoda filtr8rii.Alte teste pot da indicatii asupra stadiului de deteriorare a

calit8tii uleiului chiar inainte de a se forma cantit8ti semnificative de, .~Iam. De exemplu. dac8 se b8nuie~e existenta sau se detecteaz8

cantitati mici de ~Iam. trebuie controlata stabilitatea la oxidare a

uleiului.

7.7. Impuritati mecanice (particule)

Metoda de incercare: CEI 970.

Trebuie insistat, in primul rand, asupra faptului ca sunt

necesare curatirea ~i clatirea unui echipament la punerea in

A.1

functiune. Utilizarea temporara a unui echipament suplimentar de

filtrare are o influenta benefica asupra purificarii uleiului.

Contaminarea cu impuritati mecanice poate fi estimata

utilizand diferite metode- Metoda de determinare a impuritatilor

mecanice prin filtrare ~i cantarire, conform STAS 33, este insuficient

de precisa. Se va folosi ca metoda de determinare a numarului de

par1icule metoda conform CEI 970 ~i, respectiv, de prezentare a

rezultatelor SR ISO 4406. Analiza par1iculelor poate fi utila ~i pentru

determinarea sursei de contaminare.

7.8. Viscozitate cinematica

Metoda de incercare: SR ISO 3104.

Obiectivul principal al verificarii viscozita1ii uleiului in serviciu

este de a determina daca se utilizeaza uleiul corespunzator sau/~i

daca uleiul de completare este cel potrivit, precum ~i de a detecta o

eventuala contaminare cu alt fluid .

Valori foarte diferite, sub cele ini1iale. pot provoca probleme in

func1ionare.

1.9. Stabilitatea la oxidare ,i con1inutul de aditiv

Metode de Incercare: ASTM D 2112, STAS 6798/1, STAS 11475

~i SR CEI 60666.

Stabilitatea la oxidare se poate evalua rapid cu ajutorul

metodei de oxidare cu bomba rotativa (RBOT).

Pentru uleiurile aditivate, perioada de inductie la oxidare

depinde de continutul de aditiv. Gradul de protectie datorat

inhibitorului de oxidare este In functie de calitatea uleiului de baza ~i

de concentratia ~i natura inhibitorului.

42

Uleiurile adilivale se delerioreaz8 mull mai incel decal cele

neaditivale.

7.10. Apa


Alegerea metodei de determinare este in functie de precizia

care se urmare~te.Apa poate proveni fie din atmosfera, fie ca urmare a

descompunerii materialelor izolante. Continutul scazut de apa nu

altereaza aspectul uleiului. De aceea, apa dizolvata in ulei va fi

detectata prin metode chimice sau electrochimice.

Solubilitatea apei in ulei de transformator cre§te odata cu

cre§terea temperaturii ~i a indicelui de aciditate (fig,,1). Peste un

anumit continut de apa (apa de saturatie), aceasta nu mai poate

ramane in solutie §i apa libera poate fi vazuta sub forma de

opalescenta sau picaturi de apa. Scaderea rezistentei electrice, a

rezistivitatii §i a cre§terii factorului de disipare dielectrica este o

consecinta a prezentei apei in ulei.

in transformator, continutul de apa este distribuit intre hartie §i

ulei, repartitia fiind dependenta de temperatura. Schimbari mici ale

temperaturii modifica semnificativ continutul de apa din ulei, dar

numai u§or pe cel din hartie.Utilizand grafice care pot fi gasite in literatura, este posibil sa

se obtina orientativ, la o temperatura data, continutul de apa din

hartie, prin masurarea continutului de apB din ulei in conditii de

echilibru. Valorile limitB pentru continutul de apa, care sunt

prezentate in tabelul 4, iau in considerare temperatura uleiului

(40 + 60°C).

43

Un continut ridicat de apa accelereaza deteriorarea chimica a

hartiei izolante ~i este un indiciu al conditiilor necorespunzatoare de

exploatare.

7.11. Tensiune interfaciala


Tensiunea interfaciala fata de apa reprezinta un mod de

detectare a contaminantiJor solubiJi polari ~i a produ~ilor de

degradare. Aceasta caracteristica se schimba destul de rapid pentruuleiul din exploatare fata de stadiul initial. Determinarea este aplicata

frecvent pentru uleiurile din echipamentele umplute cu ulei aflate in

exploatare, ca o indicatie a gradului de deteriorare.

7.12. Confinut total de gaze

Metode de incercare: SR CEI 567 ~i SR CEJ 599.

Deterrninarea continutului total de gaze dizolvate in ulei are o

semnificatie importanta in aprecierea posibilitatilor de introducere auleiului nou intr-un echipament ~i in ceea ce prive~te contaminarea

cu aer a uleiului existent in echipamentele din exploatare.

Determinarea continutului total de gaze dizolvate in ulei ~i a

compozitiei acestor gaze este importanta in urmarirea comportarii

transformatoarelor de mare putere in exploatare. inainte de umplere,

uleiul trebuie sa aiba un continut de gaze dizolvate de 0,2 + 0,3%.

in timpul exploatarii, continutul global de gaze ramBne practic

neschimbat, daca echipamentul este etan~ (nu exista contact directintre uleiul din echipament ~i atmosfera) sau ajunge la circa 8% in

conditii normale.

La saturatie, continutul global de gaze ajunge la 9,5 + 10%,

valoare periculoasa pentru echipamentul in functiune.

44

Curba A: Con~nutu! de apa la saturatie al unui u!ei nou.

Curba B: Con~nutu! de apa la satura~e a! unui ulei oxidat avand unindice de aciditate de 0,3 mg KOH/g.

Fig.1. Exemple de variape, In funcge de temperatur8, a conpnutului

de ap8 la saturape a! unui u!ei.

45

7.13. Densitate

Metoda de incercare: STAS 35.Densitatea nu este semnificativa in determinarea caJitatii unui

ulei din exploatare. dar poate fi folosita in identificarea tipului de ulei~i pentru sugerarea schimbarii marcante de compozitie.

7.14. Punct de inflamabilitate

Metoda de incercare: STAS 5488 sau STAS 5489.Un punct de inflamabilitate scazut indica prezen1a in ulei a

produ~ilor combustibili volatili sau/~i un defect in echipament.Expunerea prelungita a uleiului la temperaturi foarte ridicate

(puncte calde) poate produce suficienta cantitate de hidrocarburi cumasa moleculara scazuta. pentru a cauza scaderea punctului deinflamabilitate al uleiului.

7.15. Punct de congelare ~i tulburare

Metode de incercare: STAS 39 ~i STAS 9049.Punctul de congelare este o masura a capacitatii uleiului de a

curge la temperaturi scazute ~i depinde de structura chimica auleiurilor.

7.16. Punct de anilini

Metoda de incercare: SR ISO 2977.Punctul de anilina da indicatii asupra compatibilitatii uleiului cu

unele materiale care sunt in contact cu acesta. Aceasta caracteristicaeste strans legata de comportarea uleiului la solicitari electrice(descarcari pal1iale, 1inerea la solicitari la impuls, rezistivitate).

7.17. Compozitia pe clase de hidrocarburi

Metoda de incercare: anexa 5.Compozi1ia pe clase de hidrocarburi da indica1ii asupra

procesului de rafinare a uleiului (extrac1ie cu solven1i sau tratareacida) .

46

7.18. Identificarea ionilor sulfat ~i ionilor de cloruri anorganici

Metoda de incercare: ASTM D 878.Prezenta ionilor de cloruri ~i de sulfat anorganici poate ti un

indiciu de contaminare. Prezenta acestor contaminanti poate afectacorosivitatea sau proprietatile dielectrice ale uleiului.

8. CONTROLUL ANALITIC

Prevederile acestui capitol reglementeaza caracteristicilefizico-chimice care se urmaresc pentru mostrele de ulei prelevate dinechipamentele in func1iune, interpretarea rezultatelor, condi1iile deadmisibilitate ~i masurile ce trebuie luate.

Comportarea uleiului in timpul exploatarii echipamentuluielectric se urmare~te prin efectuarea unor analize de laborator, caredifera prin numar ~i caracterul determinarilor in func1ie de tipulechipamentului ~i de solicitarile la care este supus uleiul.

8.1. Tipuri de analize

Din acest punct de vedere se deosebesc urmatoarele tipuri deanalize:

-Controlul curent (CC) este o verificare sumara, calitativa, carepoate asigura conditiile necesare de calitate numai pentru mediulizolant din echipamentul electric cu tensiunea pana la 35 kV.

Controlul curent poate fi executat de:-personalul propriu al unitatii de exploatare, in laboratorul

chimic, fix sau mobil, dotat corespunzator;-personalul altor laboratoare specializate, autorizate.-Analiza redusa (AR) cuprinde determinarile con1inute de

controlul curent, completate cu determinari cantitative, care facposibila stabilirea starii uleiului din echipamentele electrice cutensiuni pana la 400 kV. Analiza se executa in laboratorul unitatii saula alt laborator specializat autorizat.

-Ana/iza completa (AC) cuprinde, in plus fata de analizaredusa, o serie de determinari care se executa in cazul in care unele

47

valori ale caracteristicilor determinate in cadrul analizei reduse suntapropiate de limita, aducand clarificari asupra stadiului de calitate aluleiului. Analiza se executa in laboratorul unita1ii, in func1ie de dotare,~i in laboratoare specializate.

-Analizele speciale (AS) sunt o serie de analize care seexecuta in anumite cazuri in laboratorul unita1ii, in functie de dotare,~i in laboratoare specializate.

Con1inutul analizelor sunt prezentate in tabelul 3.

Tabelul3Tipuri de analize

I Nr.

crt.-

i 1

Ti ul analizei

CC AR AC AS

x x x -

x x x -

x x x -

x x x -

x x x -

x x x -

Caracteristicile

Aspect, culoare ~i miros

Tensiune de stra un ere ri iditate dielectrica

Metoda de

analiza

vizual/nazal

SR CEI60156

SR CEI 60247

SR CEI 60814

STAS 35

STAS 23

STAS 5488 sau

STAS 5489

SR ISO 3104

STAS 9654

i SR CEI 60247 I

! CEI 970 I

STAS 34

STAS10632

ASTM D2112

ASTM D 878

STAS 22

STAS 6798

STAS 11475

SR CEI60666

~.3

4 IContinut de aDa

5 IDensitate

6 Jlndice deaciditate

7 IPunct de inflamabilitalte

x j x I x

8_ly!~te cine~ca x, x I x I

9 ITensiune interfaciala

10 IRezistivitate de volum I~I~IL

11 INumar -~~l!!QuJecu_.~J!!!!!1 00 mi

1~jC!!~~

, x x

-x

13 ISubstante insolubile in n-heptan

14 IStabilitate la oxidare c~u bomba rotativa

15

16

JL

18

19 i

Identificare ioni sulfati ~i cloruri anorganice

Aciditate ~i alcalinitate minerala

Stabilitate la oxidare Drin incalzire

~

Perioada de inductie la oxidare

Continut de aditiv antioxidant

48

Metoda de

analiza

Nr.!

I crt.

20

! ~ul analizei

Caracteristicile

CCIARIACIASCon~nut total de gaze

I 21 IPunct de conaelare

SR CEI567 §i SR

CEI 599

STAS 39

STAS 9049

SR ISO 2977

SR 7573

anexa 5

CEI 997

IP348

STAS 119

STAS 11606

! SR ISO 2160I

CEI 887

anexa 6

SR CEI 60247

CEI628 A

STAS 11605

anexa 7

anexa 7

anexa 7

SR 13126

L

L

x

x

x

L

x

I 22 IPunct de tulburare

I 23 IPunct de anilina

i 24 IIndice de refractie

25 ICOmDozitia De clase de hidrocarburi

I~ IContinutde PCB

~

~29~

30

~

32

33

34

35

36

-E-

~I

39

-;1

Cont!nut de hidrocarburi aromatice policiclice

Continut total de sulf

Coroziune pe lama de argint

Coroziune pe lama de cupru

Tensiune de strapunaere la impuls neaativ

x

x

x

x

Indice de polarizare

ICoeficient de dilatare termica

Caldura specifica la 20°C --

Conductibilitate termica la 20°C

Toxicitate

Capacitate de biodegradare I.S~

8.2. Frecven1a examinirii uleiurilor din exploatare

Periodicitatea, intervalul de timp dintre analize ~i complexitateaanalizelor variaz3 in func1ie de puterea ~i tensiunea echipamentului,precum ~i de condiVile de exploatare ale echipamentului ~i suntcuprinse in tabelul 4.

49

Tabelul4Periodicitatea analizelor de uleiuri electroizolante

a) Transformatoare (de putere ~i de masura), bobine de reactan~ avand tensiunea

nominala (kV) de~

Felul analizei 6-35 din 1 6-35 din 1 60-110

re1ea ~trale

220-400 Observa\ii

cc (control curent) PIF

RT

RC

RK

RT RT la 10zile

la 1 luna

la 31uni

la61uni

de la PIF

Numai in primul

an de la PIF

ILa oricare repa-

ra~e accidentala

!~i capitala care

necesita scoatereI

de ulei I

.1


RC

RK

RT

AC (analiza completa) I PIF

RC

RK

PIF

RC

RK


RC

RK

8.3. Caracteristicile uleiului electroizolant care se unnirescin timpul exploatirii echipamentului electric

Determinarile fizico-chimice ~i dielectrice care se executaasupra probelor de ulei, precum ~i limitele de admisibilitate suntcuprinse in tabelul 5.

50

10":5""Q

j.Q~

-~~aN.0-5Q)

"Qi

':5-:;.'G

j-:;

~.0~1/).;:Q

)u~..~u

~!U"0

~C

4)

0]4)0]

-11100]

4)()

-10

4)..J

0>"010E

-$"O

mc:-0=Q

:C

.iij.'~

m

E:;:0-"0m

m

Qu£

01 '01

"0Q

),~

0

-

q;"0~~

01

~0"0""

01,",

(/I ~

't: Q

) "

Q)-(/I

-010'""'"'e

§ E

01 .-~

~t

Zo "'~"'-0;5.~-;0

ro.2.,-0.,'E:1(II'10~ -~i=

:21

1G

I "'

--, !

.§I

-'2"

~

10

"" Im"':

lIt)-0

:§~

i~..,-la~

00

0- ""

10::Q

) "

.-

-00

~o..

a..."'

, G

)8.m°

8..-=

.'111 ;m

-G

) -,..

-C

'-c

.N

III 5.

la G

)-E

-0'-0.

(/)G

) .-

N

,. .-

.-~

.".0

-111..:.

'111~

.-0.

..G)

-111

aI"5~"ii

C~

aI ""

G) ""'.

-()()Cla

111 "' °

~a~

9

:J0r-

()(t:()()«

o~:!.

<

,:QG

lGIE

c w

::I "'

a. ~

::IGIa.

w

~

::I"'

w

.

Glu"'m

w

::I-Q

)-.2

,"' :g

GI

Q)a.u"Q

~

::I Q

) .-

~

"Q

-g .I::

6)""iU

.,~

~

-t:>~

~

... o8.I/)<

3:

.incQ)

0-In~~.c::C

Q

).-C~

5.O

-Q)"0

-:J:J tU

.-InQ)-

5.~

~

51

UT

g-«

~<

II <II'm

t:(/)E:J

ma.

~:JQ

)a.(/)

~

:JQ

) ~

(/)

(/) m<

11--..,m:J

'm

.-:J

~§-&

j"Qj

::J..,..,..,cI. °

cI. .!:

~! c

'\G ..,

.-~O

O

c

.-°

0.-"0

O(/)ot:

<11

I .-:)

iii ai!

,m

,=

m

.Q)

"5 .in

.., ~

(/)

,m

.-t:.-.9.

>

.~

~

<11

1a.:J ._~

:JQIm

0<

11 (/)

:J(/)

~

~Q

)E

m

O

:JO

It:x:J'm(/)

m

mQ

)--oC

Q)'\G

C

-~

-.-Q

) 'm

GJ.5E

~-Q

)c"O

cmm

c",,_o:c

(/)o-c"S

! ~

m-e

0.- .~

O

c.Q

o~O

._m

-~--"n

O

'\G-.mm.Q-

.Q°G

JE

o ",,-m

.-m

""

.cm~

mf;1"Q

jQ)

Q)..'(/)

c <.)Ik:<

.)00:(0:(!!~":;

.9.N m:1N", ~"'1Uo"5.

~c'5

QIQ

I -

"1:),-' "

-"' .-'-

-'wa."

0:=

1 //) "",.c".:m

",,""0-

,,-.- 0::""

_a.Q

lC_O

-E

QI

~

.c .-

~m

mE

m.!!§

I~c

: 8

1"~!E~~0>(/)~0c

, Q

I: .-

8~~1U-I:

='

oo~1:'5

;i;

u~u

u«-::;:--.~.T

-.."O

.C"0

c ..Q

).-G

I E

()

-iV..e

~'."-=

a.lV

"0C0 -..

fdlVQ

»C't:

"0 G

I .0

Q)Q

) (/)Q

)-"0-.-

(/).E

2

(/)oc-()Q

)olV.!!C

-..

()

GlQ

):) -

C()a.~

~

.!. lV

,- ~~

:)

.r: lV

..ulV(/)

.c ()

.r:-E

-'..

.-.5 "0

.C_lV

() :)

~~

.-

(/) .-~G

I ,."

-"0C~

:)

.-~

lV

.a;

E:)._c..

=:)"EN

..O

..O~

a. ()

"0E

2! .-

c G

I

:)OlV

CcoE

:)GI-

"O~

(/) ()

Q)

0-=

.EE.-()E

G

I .G

ia.-U

I :)GI

I1c'5

"iV~c

~

UI

e

-~M

~

fr~I N

~

-~-,

-.:;:.~

() °IU

0c:

-.c N

-::1..IU=

I!-~-IU

° c:

J9 c:

.U.c

,- O

::I

..

-_"0 a.

.u --.~

-~

.u .,

~..-~

"" "0

::I 0

c:..m-

::I :c

in ~

~

(.)n:o~

I'- 0«

0 ..,

IU~

~I

~

0 ::I

::I ::I

c: -c:a."0-::1

~

~~

ui~~

.

..« ..

c:!/) ..0

U)

!/) ()

I,~

"O

~C

/)0.. .!

0 ~

"'

.."'-iU

O",.-~

>

2E«().~

~~

....~

()-

~tI)

",0..~G

I~

~-c:a."O

N~

B

- ::I

,=~

c:

() 'tv

.-"00

~

.-=

I!0

!/) ,m

0)

..§S..

()()E"O

1/)1 tU

I;:

J9 tU

tU

c:0::1

=iU

()m-'

,:3' °

2a.

a. .-::1..,tU

.-

=

c: a.

..

D.Q

::1m,

0-E::JE~F=

ijj.".(.)~

ffig

o 0

N

ME

E

~

~E

E

.~

~E

E

-

~~

.-

1- 41

3la 01

2 ~

::>

- dl

~rn-0.:1,,~

Ul

c 0.

..O

IOI

~11(0

m

o.~

~_0.:::

:u,." 'C

.mw

o:5~~

c

010-ffioO

l 85

2,~~

g;c;~o§

Q)Q

)",C

In

c:1

c.

c.Q):1-'

:1~In"'

In "'

"' :1

u -

Q)

,"' Q

) Q

)1nC

."U"U

:1 .0

.-"5

"U

Q)

..:.-~

:1

Q)

-~

In~

()

"' ,"'

d ...E

52

--Ulr:U

U_ ~~

~",~

~iifi

.§.i;w

3!~~

": ~

, ~

t- i

~j~

9I.~

iitl

WU

lU

Lt)Q

:O(/)U

I

,~

~-

.-'~~

~

§

-

QJ "'>

..: ~

(J

"C

.t=

"' -

,"' -"C

.-

"' ~

.c

.2 .-2!;

",oE~

Q)",

cn -.-"' I::

cn.c "'-

QJ (J

"' .v

"' (J

w

;.,- "'

QJ "'

.-"' .,

~

NQ

)"'t=Q

J ~

O~

cn""C

)"",a.", I::

.E

Q)

.-,E

E

.t=

'E

-.!="80~

""",c(11)0.-0","c~

Q)

~E

~1::~

1::~1::8

"Cooo

iiEN

EN

.EN

:2~

>:>

"' "'

~

~

QC

OC

OC

O

'oQ)U

)~~

E~

E~

E~

E

'E~

~

."'

~.

.~

~~

E

cnQ)

1".0'

.oQ)E

0

E.E

N.S

.8.Eg

(J~:J

~0

EN

E

N

E ~

-2

8 c"'

~

'U;.

c 0"'.-

A>

~C

~8C

oCoC

o -c.>

cn-::>~

~

Q)

.., .-U

) .-<

0 -N

2

-~~

1- cb

E ~

E

~

E ~

'~

5

0 0

1~

C._~

~N

.-0

.N

.Q)

Q)

"C~

c:~

.-"C

~

"' ~

Q

) Q

) 'E

.QQ

)~

P.

:2cn.2"C"C

"'

8 ~

:~

O

.!! ~

.!!

.c Q

) .2

.E~

~1U

-8E

~

~~

~p,f,

-I:: "'

2:JO

N

---'-"'2

o""r-..~

C

1-~.Q

ccC

"'

'0 O

~"C

Q)Q

)-:z~

£oo

~11!:3.s"'c:o~Il)~Q

).Q~

-0 ~ 1 ~I .n 10

-,...

110

-;- "'

c: C

1) .,

O

t ~

"""

O

"' ..Q

,-..Q

E

.C

1):sa.", C

1)O§o~

:so"C

~c:""

:U~

f/)o~oC

:C1)

.C

1)C:.->

o~

c:f/)~

.-"C>

,-- C

1)"C""

-~>

.- c:

° c:

C1)~

C:a."5°"""~

~"C

"'"Qj:S

-..Q

_.- :s

c: E

Oo

C1)~

~

.in ~

tn>

",°.P.-g",'ow

o"Qj","'C

:._(F)

b:s_b~I-V

oc:-92Ec6

53

, '

..Cm

O~

-'~

.-.

o~...52!5"t]--~

a. ,

c.-,-~

()-m>

C.U

'um~

X.-~

g. ..,S

.~

2

...~

KI

~

(/) "iV

"5

Gi"Q

--m

(/)m()m

..-a;"Q

5~

0>

~o-

..c.."Q~

--~

..N

~

~

C

C

ma.

C-

8..-lU'u-~

-~

.-..0

=.-

()..-0()E

m~

~C ..-QJ-C

0

m-a;°'m

.- ~

... (/)

..0 ~

.-- 2!

..J ~

V

o

-U

(/) L-

O

~

rn a.~

-

"ii c

.O

,

:;,O.-

0'N0;mc2-'5c~:.-0c

eGI

0)..c:

t

U-~

o-0.D

-O):]

IV

"0 In

-,IV

~~

0

~:@

tU2

u .-

, , .0

1.

I.0

.~

\0 .~

~

.~

\0

E~

E

E~

.~g

GJ

0; ~

~C

)2_£~(I!"'iho°

0.-G

J"~

-o "'

GJ ,(I!

~c

~

0--G

J m

uEo

(I! N

0--O

.

'-I

o

54

~::,1:

~Iou"'-10'

":5~.Q

'IV

!~

~ 4 rt)]

~

tn ID

OJ'.'.'.O

JOJ

..~:Jc:c:c:~

v.

a In

jq O

J OJ O

J .-"'"ii"U

i'!Um

c.a."OE

- .

.cc:E

~E

o"Ocu

ol()

"' .E

cu -

.!9~O

J~8Q

OJ

-:e.oro

.£ "0

.~

1V

c: O

J OJ O

J"O

.!P..!!E

:J"'djOJIn

"0O

JO

JOJl)

E-C

U~

"O

OJ

OJ

'E""~

o ~

l)OJ2:u

.QG

i-EO

Jo 1U

-c:

ocu-cu

---N

->

OJ

E'..cu",~

._OJcu

~

t=

In- c:_a.

>

Ulr:U

)U

«-

~(/)

~~0)

B",~

"ii E

~.!:!

~

"-

, ,

,,tU

O

tU

.

~"C

--I::

I:: ~

::J G

I ::J

.-"C

m

-tU

.-::JG

I-O~

:;:;-::JGJ

.20tUc.

tUl::U

IUl

o.2"'=~

.c U

l-O

tU,5

-1U-G

J~

-:uo~

;;;- ..n

55

CII

:§

-oCIl:I:

CIIE

o0-=

"'

---0 ~

-0 --0)

~

~

E

OD

::O( )

.,. .,.

a)

-~In<1-~ II~10

moQ.X0)C'5

I U

lk:Uu««

,1;=

cad,0-1;=

:Jca

.t:>

~

I:J ca

,C

ca.2?>

.B; 3

::i .§

I.Qi

~

0 :

,_- .."'

:J

';>

.E

(/) .>

:2

:C

ca,

"" .Q

~

.

l'."caca3

','g' >

E3

a. '-

.-

..:J.9}."0

ca:J..ca

° :=

'- ..'-

ca '-

1;=

'cao

.."0ca

ca C

/)o- '-

>

~cac

UO

..a."C

:0Oc

.G

I:S~

"tJ"'()-

Eo

0 ~

C"'G

I:.=

1U[l..5~ cnco

~~t/11/)

01

6""-'60tO

.N010:=U

-~

m

-tO"°tO ~E:JE.E~

56

"0't6:3.£:'c=

.o~10"5~~

io1- i- NI

II()]

10

1!"-1

"'

"ii'~at

, o

i !Eo

1"" §

! §.2

I coo

II

:J I')

O

i C

~--O

1!.

---N

- ::J"O

I;:!I.. °§-IU

CO

IU-

~

C

::I .::I

() .£

tUG

J (/)

,..;~

G

J >

,tU

tU

~

;n

-0 .Q

tU

..

.-::I c:

-a.

().-()

tU

Ex

~G

JtUG

J-o-G

Jc:

~tU

'"""

O

tUG

J ,tU

()

-0~

"='

~

J!.c:oC)

...::1'\UG

J~

1')()-o

Q_N

'C

o

GI

ii:;::;-0""

-"":J I:

Q--2.

N --'t"I')(I)

~111

4)"0

"'4)""-"'P

-~.c

4)J:;:;.O

~

E

4)J

I/)E

.g.~

°

E~

()cI'

-

~"'c-

.-"'"U

.Q

~

(/)-=.E

~

«~"'

Q)

, (/)

(/)o(/)Q)

0 .-

u=o

(/)0«:a5..

"'

(/)~"'

~"

(/) >

"'

C-

O"

..Q)

(/) -(/)

"'(/)

.-

0;:: .-,"'

;:]"'

(/)0 "E-""

cuo

.>

-.-

"'-O

-""Q)"'~

,";;;3(/»-Q

) c

.-c ""

-Q)Q

)oQ)-

:J "'-

3 "

(/) .!;

~'..

0"

._~1-

0- --0>

"0 .!!.

['.j9

.2!~

~

-";::

"'10

O

E

~

10E

.-I()

0. u

~1iA

8EO

>Z

c~=

E

tY)

~<f"'~

90)w() -

~10c-

.-10..,0

~01

ooo1/)~E~E.~E (.)4:

57

:.~

""~dJ"iU

E"

--0

",0---

'1:;"' dJ

U)

"

"dJ>-

dJ--af-

-~

~

()«

1? Q

)11)0

c

3! 5.

o :.

-In.E31

~:.

Q)

c In

~

"5Q

) .-

-Q)

::J 3;

"~j6 o

;;,6-f~

.5

~c

°iV

"001

~c

~""

01

(J)~<

II)1-(0tn

01

~E:2E.2.~..,.~ ()«

.ii:DtUO

I)

N

100

Eo

E

~.c

E-'-E

.Ec0I)

..:,"'c.E"'

.D

,~

-:J-

c(/) Q

) 8

1G

.~

"'8.

Q)

"' c

...:J"'

-"0 .i::

"'~

0.- -Q

):J

"' c

"'(() >

:J (/)

GI

-=

GI

GI

"ii (/)~

.ID

---«

~G

I .-B

-C

'-I/)0C

GI

.-IU

GI

.-1/)0 "0

0 G

) .-

(.) .--(.)

~

G)U

IU'lU

GI~

G)

-«.::2~~

.."0

IDG

IOa.~

"O

.2C>

IDIU

0:)

G)1U

1U.--a.

..'- "0

..:)IDo()"C

..aiIDID

..(.)~..ai

E-

..~

E-

...19~ID

IU:J(.)...19

~IU

(.)ID

~~

IU-z; 3

3 'IU

'IU

0>-z;

~c.ii.iia.E

,-C

oo::;::;:).-(/)

Gloo

>

(.) ~

~

"0

1/)0 >

-9-

~0"

~0)

,-

--0)"=

,,

.,tg.a.,tgU

J:)Q.

.a 00)

:)UJ.C

~"c:

,~~

-II)

(/)Nm

«')XI-<

DG

)(/)

°C~

,01-

* ..-

-.r",a0

a."C°_.§

~0.-

03'.3Q

)~"C

3"C

:J

.-Q)

"5..:J3c"C

m-

~

c U

I 'v

C:J

..

o a.

.-1U()U

I~U

IQ)""-

C~

()~~

0

I;::>m

-' ()

.c m

u<I'

~"'c-

--"'"tJ.Q

~

80-EJE.~F

..()cx:

0)c"a"III01>0)III

"5"ii3

---,~III:).£~0~L()

":50~

~ N I~ "'" tn <0

I~ m

Gi

0)c.0."'~0>"'

3.Qi

5

0)-0;D~O2 '"5"5.ii"5.~..0~.!!-;s:-'IU

IU

~

--IU:J

"' .-

0 c-

_.

...CX

0-

GI

U)

IU

iGI

;:] ~

"' 0

IUIU

...Q

GI

'-IU~

..>

IU

"Ct:

'IU

GI

.-0 "C

~

"'

0) 0)

UI-

.0.~-

0) .~

-O0)1;::N

O)

~"C

O~

..0)

.-

~i

8 E

1!.

0) ..

~~

~O

)~c:

(/) ~

8

01 01

"'-'-.0"'

"' E

,"'

:t::'Co

>~

=

"X:;

C

.0

0.0",--

!! :J-E

(/) "'

" p

--

.5"3.as"3"'G

)iii

..,~CJ

G)

..,

~~

I-~(/)N<

0-10 u<C

c-.-41"0

~

-"'

iGiG

>

o

EQ

."0

x"'

41

mc::10.::1"'~~Q)

mo"a;3

IV.!!

~cn

IV01

0a.m:J

>

'IVU

Olm

OI"C

""-~

~"£

"C~

""U~

cnt/)t--

-m-iU

.~

'Cm

G

I"'c

E

.G

I G

I...'-

-

~6-m

GI>

-rn(/)

c-.,

o0.(/)0IU

.-GI

.'(/)0--G

IG

I --

0 .,

C",-G

I., .-

-NO

C:.'""

:.",GI

(/)0"C-.-.,

.-'.0..-0=

,ro

.!! g. .>

...:0

--." -:.

'"' ...:

.-~

,"' :.

-=0

r: :.

"C

:.0

-~

., -

.t:: :.

=-o"C

(/)oGIN

.-

.,t::!!Jc,~3p>

.!!

-Gl~

.-~

-:."'

N

.-(/) "'

'..GI

C

"'"C

..."'

..:. .-

-c. 9

...~"C

.~

~

.,.,~7m

., ~

D"C

_ro~(/)

....!!,"'"50~

(/) 31

E

"''-

GI

.g iu

c r:

0 .-

0 E~mo

:. .

0 '<

ro ...OZ

58

~~

(l)CO

<ar-~ ()f/)c(c(ai01

C.0.1/1e!;4)1/13.ii3

,-:5.ii.E"C"'4)"C..\9

~.0 4)

:J~In=

~()(/)

c(c(c(

.--tU"'" .!!

OJ

(),m1U

c(J""G

J ~

§c:

"t:.J

GJ

OG

Ja."Oa.

OJJG

Jo.~

(/)

'P-

GJ

a. ()"O

(/) ~

§

.-e!

-()G

J G

J3!(/).S

"OtU

JJ"'">

~~

(/)GJ

::>

::>

~

"'

:~;v-;:()O

IO:~

.0 x

8.~(/)

E~E

.5

.2 .E

5 E

()~~

- "Q. Q

)O

X

'-cQ

)P-

c'C

wu~~N

(/)

~-~.s: o

:o::>~

.~

Q)

E

'G!"0~

~Q

)G~

IX)

:;:---,,~

-0Q)o

"C~

-p: ~

" "

~m ~0"' ro-c(.0.Oc(

ai"0

Q) .-

tO

O:.

Q)

a."O

~

~Q

) Q

)(/)

(/)

-.0.2

a.Q

) "'

5 .0.

(/)4"

(/)<

""i/f<;n.u<

ai-a

GI .-

c ~

5.-a~

~

GI G

IU

) U

)

-.0.2

Q.

G)

"'

5.~,:a.0.E-a

.-' "'

.-'.2G

) .2

:;'-a :;,

~"'

~:;,""

:;,"'

E

."'

-.Gi

-'\V

:p..

,"'5

"' 5

o .g

OG

I .-G

I

~

~

~G

I Q

. G

IU

) U

) U

)"'

E

"'G

I ~

G

I~

0

~"'

-IUC

C

C

.~

8 .~G

I"'Q

io

.,..(1-0z

0>(/)m

(')

<-q

(/)f-o

<(/)m

1-(/)

Q) ~

-a "'

o~ccur~

L0N

0~:0

~,

""5

"15.Q

~

~(I!::3

.s"'c:o

~.~

('4

I...

1-

...

(0

I~

jIP

.,ii5-.,'B:2.,.."""5-ij5

.2 o-~.N

::1"010=OC-c ° !0

O c

~

-'c4)~ ~ .-~ ='0-0-4)

=' 1::

4)gj~-~-"' 0-4)

(0,"' 00

l u ~"' u

a..

Q)~Q)-a:Jc In

"IU~~.-E >~ IU ~ .in~ -.5 o0 ..0) ~

0 -~ On .."

(/)ID~aI-ID"'=

N

-(/)~

c0)In

.0"'

~~.0!~~CII00

-

NN

"'01Cc.(I)

~

3!"5~::)

59

,wm--«B.-0fI)oG)()"C« IU

:JG) -.C G):JIU~a.>IU:J .8UI G) 'IU

UI NG) CUI .-:J

0 a-a.UI.2 IU G)G) ~

-0:, ~ ()

-

o~

~:8~U)(/)

41 41"0 :.--

41 O.2 I!"0-

~

~

(/)

=:1.2

oi01C.0."'~

:I!"3.ii5

.55"ii5la:0"-0-41U~J!,la5~~41"'la~10C

"§41"aIo

~2

., ~-0 105 .~-la0-la O

IL O

~

II)N

(/)<

..;01C'0.

!

~3--0;5

3

3

"ii

13

la,=

I ~'-

I.!!

I~~

I~

01"'

~laC

.E

~a

-Ii

b!2

-41

"tJ~'5~c~

~~c""°'c

~10('I!

1U~'6m"oc

Gi0)c

.0.II>~

~3.a;5

V)..:

.53.0;3.~11...

~.m

~

~

18

~IV

I .!

"'di.0

I.04{,~0

~

iii ((I

u((1 ((I!k:O"1 ((I

(/)<

"'5"CD

.Q~

ai0110

.~Q.

f/I~GI

f/I

3.iiS

G)

..!. ..!.

"0 .c

.c

.Ui

-Ui

E

.E..2

"C

"0!?

.-' IU

.-'

IU

.-'

.E

.2 G

) .2

G)

.2Il)

=

G)

.2 "C

.~

"C

.~

ia~1!

~1!

~m

~

::I

.-::I .-::I

"'=IU

E

IUE

IU

IU

.=

'i"-

m:

Q.

G)

Qc:

G)

c- ...IU

.ii -.ii

-.ii -

.-~

.-~

'i"- 'IU

1i"~

1i"~

~

~o;:Q

0;:Qo;:

Q.-G

) .-~

.-G

)

&!~

&!G

)Q

~

-.tQ.G

)Q.G

)~

G)

f/I "'

"' f/I

f/I "'

Em

Em

E

m0

...0 ...0

...-1U

-1U-

IUc:c:c:c:c:

c:

8 .§

8 .§

8 .§

G)

G)

m

m

m,0

0 0

::I .::I

.::I .

0Jc( °.C

°

.cc:

1- c:

1- c:

1-

0 0

02

Z

2

r-.IUN

XG

Ic:IU

G)

G)r

G)

,..."C

::I "0

.-.c ~

N

...~~

~

&.~

~

.c:~

Eue

~<

OG

)"C

0<.>

Oa.~

~

Or-.

a)N

N :§;

Q;:

Gi

"'c.5.cn~0)cn":5.0;5 cn4'

~~

1-01(/)10

itVlalal..!.

-~'111

p.m()

=

:g .~

.cx-moC

:-"L:

~

re aiC)

c.5.

~0)(/)"5"ii5 (/)

ai01C'0.(/)~41(/)

"3'0;5

60

..., .,~

a.-.8(/)~.,

=

-~.,

c 9.001

i;j.01In0;g3!

:I ~

~~

01-:;11..0;

E-0;=

)0 <I)

<7"

cn<I"

(/)<

I'

ai0)".5.

~0>cn3.Q

j~

-",.;~

I~::I!

.s~~Il)""5""0>.Q~

-0 i- N ..,

1"'"

Ill) In "'" "'

:5.in.E"0m

I~I.!9

~0)-0)1/)-0)

m

~~.Q

i'P

-"'O0;::

.0~/I)E.Ec:8='

oc

-<wcb

()NID

0.C

IIE

6'

!~

~

~

~

.S

.g ~

5~~

~U

-CI-~

CII~

~

i

<Ii

01C.a."'~.,"'3.0;S (1)...

.5"5.ii"510""-a.01~~'10"5o~0101In1001:0[0.E~a.ci1-0z

QI

oU-o~-~"

cc="

.2a.

..

g~-0)~

NW :JOc-~

ai"'I:.5...~dl..3.dlS ~

I.-,::2"5°ii"5m=0...()~~~::2

~..3!m~"'c°E.s..Qc(1-0zl

..-0"5:;:c~

-cmaUO

~

~

r--0101iiiu

(/)~

0-wII..IVC01

"'5'IGII"0"ii5ai61

:)0c ~~().,:1U

IE.ECO()

.0.~

~

o.~(I)

~<

I: u

m:JN0, ()()

01 "0.

.1L

~-0:S

-"Q

~-c-

2"

...!1.

"- 0

.,.. 10

oooc- O

-a.:.-81O

~~

OO

IC

xC

"-

01

~

'~~

c

"t:

-4)4)"'o.c0

In "'

4)"'

0.In

4)

"C_~

"C4)

'la "'

"C-Ia

4)4)1n0.

,- ;",

EfIIofllo

=

e

~

-,:6..3",,--

,.2 o'J!

uE

ItSItS

;:,c-=--

°a

~c

-ItS

4) --c

.&;:,

~.C

4);:'

~~

:X~

E:X

~2"ff-E

.t:

=:e.

Qj

c

~

~~

.;;! -g

~c

..9! "'

::J'~

?I!

0."'

~

Qj

a.:g"R!

-=-a;-

(.)"C«

.0 .

G)~

G)"C

.2c

111 G

)

:J>"C

c. .-

:J G

) .-=

fJ) fJ)

:J1/1G

)G)""

fJ) :u

E°

~

"3 '111

c..-c.

:JG

) :J

fJ)

5"U",

e!m

~

~0.4)4)

"'-

10O

~"Qj

c."'

.19.iN4)!b.-"' 1 oo

..'IV

I-()10 .-~~

~E

"CQ

)()-61

->-

.-Q)

~

--~

~:p"""

~~0......2i18~I"62!!ii

=--0;--:J

"51c

.=

- 'IU

C.m

OO

O

:J

°IUU

I"C

:J

~

_m

.i:' .ino-

t=

.2

£. ,m

~

Q)C

.-"C

IU

--:J

Q)Q

)~1)"C

(J-a;--

I"C

i.s1.-~.c£.:J.sU

I=

Q):.g

~

(/)IU

.-

.Q

E

IU"C

~

.ii,.,...

~I;::

.~c.~E..ec8

Uiu>

(.)I/)

~o

",U>(W

)

()()J~

~0.Qt.!

!<

0

If)~I");

~OI

~ ",i

0>

0>"C

'-

0>

..III-.ns

~O

>"C

a

~c

-::0::0

III 0

uEIJ.x

c.=

on

0>

uu~c

C

III .-

.--"C"C

QI/)

._,;:c~~

~

.-M

O

.-O~

G

J 0- ~

O

C

'I/ G

J 0)

0) m

EE

~~

~~

~-8°

E~

~

E

E~

~

E

§~

~-1;:-"'

---I;: ~

~

-I;: ~

EE

Ec.o~

~'1U

3~c.-

E

Ec.-

E

.-.-0

-fII U

EE

o u

.--o o

.--.-co

.a .oG

J c

coGI

c .=

~.E

fII~

E.g.iU

~

fII.EE

~

.EE

...EE

5~::J0.~~ ai0)c.0.UJ

~QI

UJ

3.0;5

8.to

.to u

Gluo

"EG

IO

GI-I'-

.-GI

0. .-cu

-~--

wt--

()~~

ornID

~

()0

lL~~ ~"0111~~<

1)inJ?<

1) 111

c.~

f!~111 .-.2

E~

~ '\V.0E:Eo(/I01(/I

"5.0;S

, .

~

.Q

~

.Q

~

Im

~

. m

:t::"

mI

-"00 "00-

~

::J C

.Ei~

::J

cN

~

::J !!:

-081;:- 081;:-

o Q

.x

c G

J~X

c

GJ~

X

c m

GJ

~

-GJ

"" 'v

GJ

--c

-cc

::J c

::J c

.-0 .-0

.-"0

c:"0 c"0

62

cnO)

g~

QI

~Q

I="C

.gu

EclU

~::Jo=

(.)a..E

~~ ~4'

o~!Qo

o:~(/)~

~~

~

-0-70

.-(/)

""10.!?-~

EU

0 G

)o

"'co~

,n ~cr

ii

E~

...O0;;::

C

."°

4)°a.

(/)~:;0...~

.2

.i:: c

" la

0.0E

..

-E .-;u-~0)§~"

'0"o()~0)UJ

3 .

.Gi

.0-N=

:1=

~~

cGJ

~0.

0::<

1:

~

-,.u.0E:cu~!!i1;.

-~E'-fi"'

8.4. Actiunile corective

Urmatoarele recomandari trebuie sa fie luate in considerare in

luarea deciziilor privind actiunile corective:-cand ° caracteristica are valoarea depa~ita, aceasta trebuie

comparata cu rezultate anterioare, pentru confirmarea actiunii ce

trebuie luata;-ca ° regula generala, mai multe caracterislici ~i continutul de

apa din ulei vor trebui sa fie necorespunzatoare pentru justificareaactiunii; exceptie face ligiditatea dielectrica care, daca are valoareasub limita, se actioneaza prin reconditionare fizica (uscare), indiferent

de valorile celorlate caracteristici;-daca se observa accelerarea procesului de deteriorare, se

stabile~e ° frecventa mai mare pentru analize ~i se informeaza

utilizatorul echipamentului.

9. COMPATIBILITATEA ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

Completarea trebuie facuta cu ulei electroizolant corespun-zator. Niciodata proprieta1ile uleiului de adaugat nu trebuie sa fie mai

proaste decat ale uleiului din echipament.Fumizorul de ulei trebuie sa garanteze compatibilitatea uleiului

electroizolant furnizat cu uleiul din echipamente. Completarile cu ulei

sau inlocuirile de ulei se fac numai daca exista certitudinea asupracompatibilita1ii uleiului de completare sau inlocuirea cu uleiul existent

in echipament.Completarea cu o cantitate mai mare de ulei nou peste un ulei

utilizat de foarte multa vreme poate cauza precipitarea ~Iamului. in

acest caz este bine sa se faca in laborator testul de compatibilitate.Testul de compatibilitate trebuie efectuat ~i in cazul in care

uleiurile sunt de provenien1a diferita.Proportia amestecului asupra caruia se efectueaza testul de

compatibilitate este de 111.

63

Rezultatele ob1inute pentru amestec nu trebuie sa fie inferioarecelor ale componentei de cea mai scazuta calitate.

10. TRA T AREA ULEIURILOR ELECTROIZOLANTE

10.1. Reconditionare fizica

10.1.1. GeneralitatiReconditionarea fizica este un proces care elimina, numai prin

mijloace fizice, particulele solide din ulei ~i scade continutul de apa ~i,respectiv, continutul global de gaze la un nivel acceptabil in situ.

Mijloacele fizice utilizate includ cateva tipuri de filtrare ~itehnici de deshidratare ~i degazare prin vid. Temperatura de tratarein cazul filtrarii este limitata la 50oC, iar in cazul deshidratarii ~idegazarii prin vid la 70oC.

Daca uleiul este tratat la cald, viscozitatea lui se reduce ~icantitatea de ulei trecuta prin orice tip de purificator se mare~te. Pede alta parte, ~Iamul ~i apa libera sunt mult mai solubile in ulei calddecat in ulei rece. Deci, ~Iamul ~i apa libera sunt indepartate maieficient prin tratarea uleiului la rece. Apa dizolvata ~i in suspensieeste indepartata prin tratarea in vid, la cald.

NOTA. Tratarea in mod repetat ~i in conditii necorespunzatoa-re a uleiurilor minerale aditivate (prin vid ~i latemperatura ridicata) poate duce la pierderea partial a aaditivului antioxidant. Aditivii obi~nui1i: 2,6 ditertbutil-paracrezol ~i 2,6 ditertbutilfenol sunt mult mai volatilidecat uleiul mineral.

in timpul procesului de reconditionare fizica, uleiul va fi supuscontrolului curent, iar uleiul reconditionat fizic va fi supus analizei

complete.Aerul din rezervorul in care se va introduce uleiul reconditionat

fizic trebuie sa fie uscat ~i protejat fata de umiditatea atmosfericaprintr-un filtru cu silicagel cu indicator.

64

10.1.2. Echipamente de recondi1ionare

10.1.2.1. FiltreAceste filtre se bazeaza pe principiul refularii uleiului sub

presiune, prin matenale absorbante, ca hartia sau alte medii filtrante.

Filtrele de acest tip sunt utilizate, de obicei, pentru indepartarea

contaminan1ilor in suspensie. Mediul filtrant trebuie sa fie capabil sa

indeparteze particule mai mari de 1,5 ~m. Aceste procedee nudegazeaza sau deshidrateaza uleiul.

Filtrele din hartie sunt impropni in cazul folosini la tratarea ule-

junior care con1in apa intr-o cantitate mai mare de 25-30 ppm. Ele seumezesc ~i i~i reduc eficien1a la filtrare.

Capacitatea filtrului de indepartare a apei depinde de gradul deuscare a mediului fjltrant ~i de cantitatea sa. cand uleiul supus filtrani

con1ine apa, apa din mediul filtrant intra rapid in echilibru cu apa din

ulei. Urmarjrea continua a con1inutului de apa din uleiuJ filtrat estefolosita pentru monitonzarea eficien1ei filtrarii.

10.1.2.2. Deshidratoare cu vidDeshidratorul cu vid este un mijloc eficient pentru reducerea, la

valori foarte scazute, a con1inutului de gaz ~i de apa din uleiulelectroizolant.

Exista doua tipuri de deshidratoare cu vid, amandouafunc1ionand la temperaturi ndicate. Tn unul, tratamentul consta inpulverizarea uleiului intr-o camera cu vid. Tn celalalt, uleiul curge instraturi sub1iri peste o serie de ~icane in intenorul unei camere cu vid.Tn ambele cazuri, scopul este de a expune uleiul pe o suprafa1amaxima ~i pe o grosime minima in camera cu vid.

Pe langa indepartarea apei, deshidratorul cu vid va degazauleiul ~i va indeparta cei mai mul1i acizi volatili.

10.1.2.3. Instalatii de tratare a uleiurilor de transformator

(filtrare, degazare, deshidratare, incalzire)Pentru prelucrarea uleiului nou, inainte de a ti introdus in

echipamente, sau a uleiului existent in echipamentefe aflate in

exploatare cu prilejul reviziilor, reparatiilor, se recomanda ca tiecare

65

intreprindere de exploatare (centrala electrica, intreprindere detransport sau distributie a energiei electrice etc.) sa fie dotata cu oinstalatie de tratare a uleiurilor de transforrnator (filtrare, degazare,deshidratare, incalzire), avBnd urrnatoarele caracteristici tehniceprincipale:

-debitul de ulei in regim de tratare : circa 4000 I/h;-capacitatea de filtrare in trepte pBna la 1 ,5 ~m, cu un 13-de

retinere mai mare de 200;-degazarea uleiului pBna la un continut global de gaze de 0,5%

dupa prima trecere prin instalatie, pornind de la un continut global degaze initial de 10%;

-deshidratarea uleiului la un nivel de 5 ppm dupa primatrecere, pomind de la un continut de apa in ulei de 50 ppm;

-incalzirea uleiului pBna la temperatura de minimum 80°Cpentru o putere calorica de maximum 1 Wlcm2 disipata in incalzitorulde ulei;

-sistemul de vidare compus din pompa de vid preliminara ~i

pompa Root2.10.2. Regenerare

Regenerarea este un proces care elimina contaminantii solubili~i insolubili din ulei prin mijloace chimice ~i de adsorb1ie, incoroborare cu mijloace mecanice, in vederea restabilirii proprietatiloruleiului la valori cat mai apropiate de cele originale.

Regenerarea este un proces care se efectueaza in rafinarie,dar poate fi efectuata ~i la locul de func1ionare al transformatoarelor,folosind instala1ii mobile ~i tehnologii specifice.

In functie de cercetarile din domeniu, se pot aplica ~i altemetode omologate de tratare.

11. DISPOZITIILE FINALE.

11.1. R8spunderea pentru utilizarea uleiurilor electroizolante incondi~i tehnico-economice corespunz8toare revine personaluluigospod8riilor de ulei, laboratoarelor chimice ~i sectoarelor deintre1inere ~i reparatii ale echipamentelor electrice din unitB1i.

66

11.2. Raspunderea pentru organizarea ~i coordonarea activita1iigospodariilor de ulei electroizolant. a depozitelor ~i a laboratoarelor

chimice revine conducerii unita1ilor.in vederea efectuarii probelor asupra uleiurilor electrojzolante

prevazute in tabelul 5. unita1ile vor lua masuri pentru:-dotarea laboratoarelor cu aparatura ~i echipamentele ne-

cesare;-asigurarea laboratoarelor cu personal de specialitate.

11.3. Reglementarea sarcinilor care decurg din aplicareaprevederilor cuprinse in acest regulament se concretizeaza la fiecareunitate prin instructiuni tehnice inteme ~i atributii de serviciu pentrufiecare loc de munca. InstrucVunile trebuie sa conVna un capitol cunorme de protec1ie a muncii ~i altul cu masuri de paza ~i stingere a

incendiilor.11.4. Controlul privind competenta ~i eficien1a acestui sector de

activitate se exercita de compartimentul electric din unitate.

67

ANEXA1

ULEI MINERAL NEADITIVAT DE TRANSFORMATOR TR 30.01

Conditii tehnice de calitateSpecificatia de firma (ASTRA ROMANA) nr. 39/1999

I Metoda de I

lucru

ISO 2049

INr.

crt.Caracteristica Valoarea

IAspect

STAS 34

I STAS 35-

limpede, fara

suspensii

I 1

I 0,8900

I 19- 24

8,5

10

800

i 140

L 1~ -

I -40

-20

70-82

I 0,03I li "

i 1,~

SR ISO

3104

STAS 5488

I~I STAS 39

SR EN 23015

SR ISO 2977

I STAS 23

I STAS 22

I SR7573 IL.!Q.

1111

STAS 11606

SR ISO 2160absent

1 b

~

40

liDsa

~ 3

14

15

16

~STAS 96541

I ASTM D 878

0,300,10

~,13

STAS6798/1

ICuloare, unita\i ASTM, maximum

IDensitate relativa la 20°C, maximum

Viscozitate cinematica la: 20°C (cSt)

40°C, minimum

50°C, maximum

-15°C,maximum

Punct de inflarnabilitate PM (OC), minimumI M iC), minimum

Punct de con elare Oc , maximum

Punct de tulburare Oc maximum

Punct de anilina Oc

I Indice de neutralizare (mg KOH/g), maximum

,Aciditate minerala ~i alcalinitate

Indice de refractie

Con~nut de sulf corosiv

-pe lama de argint

-e lama de cu ru, maximum

Con\inut total de suIt (%m), maximum

Tensiune interfaciala fata de a -d nelcm , minimum

Continut de ioni de sulfati .de cloruri anor aniceStabilitate la oxidare .

-indice de neutralizare (mg KOH/g), maximum

-reziduu (%), maximum

-tg O la 90°C, maximum

Con~nut de: -atomi de carbon aromatic (%)

I -atomi de carbon parafinic (%)

-atorni de carbon naftenic (% )

7 ,5- 11

50-55

35-45

ASTM D

2140

68

Ii Nr.

! Clt.

Metoda de

lucruCaracteristica Valoarea

18 Con~nut de hidrocarburi aromatice policiclice (%},

maximum

C o!!tinutd~ ~Q~ (po!i~lo!~ri- ~e!)ilice )

3IP348

~20

'--i

121 ,

~

~

lipsa

DIN 51527

STAS 10632

SRCEI

60666

anexa

anexa

anexa

Continut de substante insolubile in n-heptan (%)

Continut de aditiv antioxidant (% )

~~25:

Caldura specifica la 20°C (kJ/kg grd), minimum

Conductibilitate termica la 20°C Im rd , minimum

Coeficient de dilatare termica

-1L

-9.L

1 Ox10-4

8,5Con9nut de gaze formate in camp electric ~i la ionizare

(mi). maximumi STAS 12779

~

.J;L

28

Con!inut de apa pentru ulei crud (ppm). maximum

tg O la 90°C, maximum

Tensiune de strapungere {kV) : -ulei ca atare, rninimum

-ulei tratat, minimum

30

~

35

60

I SR CEI814

SR CEI 247

SR EN 60156

Permitivitate dielectrica relativa la. 90°C

20°C

29 2,1 -2,3

2,1 -2,2

4x10t4

SR CEI 247

30 Rezistivitate de volum la 20°C, 5OOVc.c. (.acm),

minimum

Tensiune de strapungere la impuls unda negatiW

:<kV/cm}, minimum

i,ndice de POlarizare, maximum

SR CEI 247

31 140CEI 897

].?.

33

E'O1 3.500 -la

rezervor

4.500 -la ~ut

8.000-la cazan

CFR

procedura'Numar de particule cu diametrui mai mare de!

Smft/100 mi, maximum

CEI 970

69

ANEXA2

ULEI MINERAL ELECTROIZOLANT ADITIVAT TR 25APENTRU TRANSFORMATOARE ELECTRICE

Conditii tehnice de calitateSpecificat;ia de firm8 (ASTRA ROMANA) nr. 57/1999

Nr.

cit

1

Metoda de

lucruCaracteristica Valoare;j

limpede, fara sus-

1 pensii sau

depuner\-

iASpect

ISO 2049

I..L

i 3'-"-

4

STAS 34

STAS 35

-1R-

~

19-25

~

10

800

140

145

-40

-20

280

~

~

~

78-82

30

Culoare, unitati ASTM, maximum

Densitate relativ8 la 20°C, maximum

iViSCOZitate cinematica (cSt) la" 20°C

I 40°C, minimum

SOoC, maximum

-15°C maximum

SR ISO 3104

STAS 5488

STAS 5489

i STAS 39

~IiASTM E 659

SR 7573

, STAS 23

I STAS 22

IsR ISQ2971I I

iSRCEI814

6

~

10~

11

12

113

absent

1 a

~

40

Punct de inflamabilitate PM (oC), minimum

Punct de inflamabilitate M °c minimum

:Punct de congelare IC), maximum

i,punct de tulburare (OC), maximum ~

Temperatura de autoaprindere (oC), minimum

Indice de refrac1ie, maximum

Indice de neutralizare (mg KOH/g), maximum

Aciditate minerals ~i alcalinitate

iPunct de anilins (oC)

Continut de apS (ppm), maximum i

Continut de sulf corosiv .

-pe lama de argint

, -pe lama de cupru, maximum

icontinut total de sulf (% masS), maximumITensiune interfacia18 fa\s de aps (dyne/cm),

STAS 11606

SR ISO 2160

i.SR ISO 875415

STAS 9654

70

Metoda de

lucru

Nr.

crt.

17

ValoareaCaracteristica

0,10

nedetectabil

0.040

STAS 679811

Stabilitate la oxidare pentru ulei aditivat :

-indice de aciditate (mg KOH/g), maximum

-gudroane (%), maximum

-tg 0 la 00°C, maximum

Con~nut de: -atomi de carbon aromatic (%)

-atomi de carbon parafinic (%)

-atomi de carbon naftenic (%)

Con~nut de hidrocarburi policiclice aromatice (%),

maximum

5-7

48-57

35-40

18ASTM D

2140

19i IP3482,5

SRCEI

60666

ASTM D 878

STAS10632

20 ICon~inut de aditiv antioxidant {%)0,3 :t 10%

ldentificare ioni, cloruri ~i sulfa\i anorganici

Continut de substante insolubile in normal heptan

~

lipsa~

~123 Stabilitatea la oxidare cu bomba rotativa la 140°C

(min). minimum300 STAS 8930

Perioada minimum

Caldura mum

Conductibilitate terminala la 20°C (Wlm grd),

minimum

150

1.5

STAS 11475

anexaL~

~

[26 0,15 anexa

~

0,005

35

60

2,1 -2,3

~

0,01

anexa

SR CEI 247

SR EN 60156

Permi!ivi!ate dielectrica relativa &, la: 9QDC

20DC

130 SR CEI 247

anexai 31 Ilndice de oolarizare, maximum

Rezistivitate de volum la 20°C, 500 Vc.c. (Qcm)

minimum

132I4,Ox1014 SR CEI 247

Tensiune de strapungere la impuls undB negativB

IkV/cm), minimum

! 33I CEI 897150

71

72

ANEXA3

ULEI MINERAL ELECTROIZOLANT ET 10 PENTRU SISTEMULDE COMANDA ELECTROPNEUMATIC AL iNTRERUPTOARELOR

Condi1ii tehnice de calitate(STAS 10130-75)

Nr.

£!!,

1

2

ValoareaCaracteristica

~

~

~

--1Q.-

500

93

-2i!§:.-

~

140

~

Culoare

Metoda de

, lucruI

vizual ,

vizual

STAS 35

STAS 117

STAS 117

STAS 5489

STAS 23

STAS6799

STAS2~

0,5

STAS 10130

pct. 4.10,1

9,5

700

1.5x 10-12 j STAS 7~

73

ANEXA4

METODE CAUTATIVE DE ANAUzA

Detemlinarea vizuala a aspectului

Se agita energic sticla cu proba de ulei, apoi se toamacirca 150 ml de ulei intr-un pahar Berzelius de 250 ml, perfect curat ~iuscat. observandu-se la lumina, in transparen1a, daca este limpede,opalescent sau tulbure ~i daca exista particule in suspensie sau pefundul paharului.

Detenninarea prezentei apei prin crepitare

O eprubeta perfect curata ~i uscata se umple pe jumatate cuulei, dupa agitarea energica, prin rastumare. a sticlei cu proba.

Eprubeta tinuta cu un man~on din hartie se incalze~e printrecere repetata prin flacara unui bec de gaz pana la fierbere. Dacase aud pocnituri. aceasta indica prezenta apei.

74

ANEXA 5

DETERMINAREA COMPOZITIEI PE CLASE DE HIDROCARBURI

1. DomeniuPrezenta procedur8 se aplica la calculul %GA. %GN. %Gp pentru

uleiurile minerale cu un continut de carbon aromatic intre 5 ~i 45 %.

2. DefinitiiProcent de carbon aromatic (%CA) -procent greutate din totalul

atomilor de carbon prezenti intr-un ulei, care sunt combinati in

structuri de tipul ciclurilor aromatice.Procent de carbon naftenic (%CN) -procent greutate din totalul

atomilor de carbon prezenti intr-un ulei, care sunt combinati instructuri de tipul cicluri naftenice.

Procent de carbon parafinic (%Cp) -procent greutate din totalulatomilor de carbon prezenV intr-un ulei, care sunt combinaV in

structuri de tipul ciclurilor parafinice.

NOTA. Descompunerea pe atomi de carbon in clasiticareastructural8 este independent8 de faptul c8 structurileexist8 ca molecule separate sau sunt combinate in alteforme structurale sub forme de molecule.De exemplu: un Ian\ paratinic poate ti:-o molecul8 alifatic8;-o grup8 alchilica legat8 de un ciclu aromatic sau pa-

ratinic.

3. Prescurtiri :

%CA -procent carbon aromatic;

%CN -procent carbon naftenic;

%Cp -procent carbon parafinic:

R; -intercept de refrac1ie;

no2o- indice de refrac1ie;

75

d15 -densitatea la 15°C;~20 -densitatea relativa la 20°C,in raport cu densitatea apei la 4°C;V50 -viscozitatea cinematica la 50oC.

4. Documente de referintaASTM D 2140-91 -Standard Metod of Test for CarboQType

Composition of Insulating Oils of Petroleum Origin.Van Ness, Van Westen -Aspects of the Constitusion of Mineral

Oils; Amsterdam, 1951.Rudolf Fuchs -Mineraloelwerk KG Mannhein, 1969

5. Mod de lucruSe determinB:-densitatea la 15°C, conform STAS 35;-densitatea la 20°C, conform STAS 35;-viscozitatea cinematicB la 50°C, conform SR ISO 3104;-indicele de refrac1ie la 20°C,raportat la linia spectralB galbenB

D a sodiului, conform SR 7573.DacB con1inutul de sulf al uleiului este mai mare de 0,5%,

rezultatul acestei analize trebuie corectat pentru continutul de suif.Din densitatea la 20°C ~i indicele de refractie la 20°C se

calculeaza interceptul de refrac(ie (R;) dupB urmBtoarea formula:

Rj = [(nO2O- d2012) -1] x 103

Cu ajutorul tabelului 1 se afla pentru viscozitate, in cSt, laSO°C, indicele W50 al lui Walther, prin intermediul caruia se poatecalcula valoarea de baz~ B dupB formula :

B = d15 + 0, 1 X (0,3 -W50)

Valorile Rj ~i B se trec in diagrama temara triunghiulara.Valorile trecute pe partea stanga. de-a lungul fasciculului de curbe dela 35 la 80 reprezinta valorile Ri, cele trecute pe partea dreapta, de-alungul fasciculului de curbe de la 0,86 la 1,03 reprezinta valorile B.

76

Liniile Ri ~i B, corespunzatoare valorilor gasite pentru uleiul cercetat.se intretaie intr-un punct care corespunde distribu1iei carbonului pestructuri parafinice, naftenice ~i aromatice.

Daca uleiul nu con1ine mai mult de 0,5% sulf total, valorilecitite din diagrama sunt corespunzatoare fara corec1ie.

fn cazul unui continut mai mare de sulf se calculeaza., .~ %CN = -%S I 0,288;~ %Cp = + %S /0.216;

%CA = 100- (%CN+ %Cp).

6. Precizia metodeiRepe!abili!a!ea ~i reproduc!ibili!a!ea me!odei sun! prezen!a!e in

!abelul 2.

Tabelul2

Nr. I Simbolul

crt. continutuluil

Domeniul

2,7 + 34,623,7 + 47,232.3 + 68.6

Repetabilitatea

0,40,61,0

Reproductibilitatea

~

~

1..4

12

3

%CA

%CN

~C~

Tabelul1

Transform area viscozitAtii cinematice in indice W

Viscozitatea la 50°C (cSt) w

-0,0669

-0,0666

-0,0663

-0,0660

-0,0656

-0,0653

-0,0650

-0.0647

~

~

~

~

~

~

~

647

77

Diagrama ternara triunghiulara.

79

ANEXA6

DETERMINAREA FACTORULUI DE POLARIZARE

ScopMetoda se refera la determinarea factorului de polarizare

pentru uleiurile electroizolante. Acest factor pune in evidf!n1a

proprietatile dielectrice a'e uleiurilor ~i este proportional cu cantitatea

totala a substantelor polarizabile.

Principiul metodei

Principiul metodei consta in corelarea constantei dielectlice

(permitivitate relativa) cu indicele de refractie, determinate la aceea~i

temperatura.

AparaturaAparatura consta din:

-aparat pentru determinarea constantei dielectrice;

-refractometru Abbe.

Mod de lucru

Se determina constanta dielectrica (E) conform CEI 247.

Se determina iOOicele de refraCtie (nD 3) conform SR ISO 5661 :1983.

Calcul

Factorul de polarizare Z la 20oC se calculeaza cu formula :

Z20 = 820 -(nD2~2 ,

in care: nD20 este indicele de refracVe in linia D a sodiului, la 20°C;

s -constanta dielectrica la 20°C ~i 50 Hz.

80

ANEXA7

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE DlLATARE TERMICA

~

1. Principiul metodeiCoeficientul de dilatare termica reprezinta raportul dintre

variatia volumului ~i variatia temperatulii pe unitatea de volum ~i secalculeaza prin determinarea densitatii uleiului la doua temperaturi.Diferenta dintre cele doua temperaturi nu trebuie sa depa~asca 14°C.

2. Mod de calculCoeficientul de dilatare termica se calculeaza cu relatia:

t1 t2CDT = d -d .10-4t1 " ) -

d .\t2-t1

in care:dt1 este densitatea determinata la temperatura scazuta (g/cm);

dt2 -densitatea determinata la temperatura ridicata (g/cm);

t1 -temperatura scazuta ('C);

t2 -temperatura ridicata ('C).

DETERMINAREA CALDURII SPECIFICE

1. Principiul metodeiCBldura specificB reprezintB cantitatea de cBldlurB necesarB

cre~terii temperaturii uleiului cu 1°C ~i este in functie de densitateauleiului ~i de temperatura acestuia.

2. Mod de lucru

Caldura specifica se calculeaza cu relatia:

-4.1816(0.4024 +o.oo08.t)c- .Jd ,

in care: c este caldura specifica (kJ/kg x grd);

d -densitatea probei de ulei la 20°C (g/cm);

t -temperatura probei de ulei la 20°C.

81

ANEXA 8

DETERMINAREA CONDUCTIBILIT A TI! TERMICE.

1. Principiul metodei

Conductibilitatea termica reprezinta capacitatea uleiului de atransmite caldura in masa de ulei la/~i de la elementele componenteale transformatoarelor.

Conductibilitatea termica se determina pe bsza densitaviuleiului ~i a tempersturii acestuis.

2. Mod de lucru

Conductibilitatea termica se determina cu relatia:

'1- O.OOO2804(1-0.00054t)418.6J\,- 20

d

in care: A este conductibilitatea termica (Wlm grad);

t -temperatura la care se face calculul (200C)

d20 -densitatea probei de ulei la 20oC.

82

ANEXA9

MONTAREA FIL TRULUI CU SILICAGEL

4'

1. C(1rt'~t2. gre~it

83

ANEXA10

INSTRUCTIUNILE PRIVIND CURATAREA ~I PROTEJAREA, ,

REZERVOARELOR, CISTERNELOR ~I BUTOAIELORPENTRU ULEIURI ELECTROIZOLANTE PRIN VOPSIRE

Cura1area ~i protejarea rezervoarelor ~i cisternelor1. Suprafata interiaara a rezervarului ~i cisternei trebuie

curatata de eventualele depuneri (cruste de rugina) ramase de la

executie.Curatirea crustelar sau a urmelar de rugina se va face prin

sablare sau cu peria de sarma ~i apoi cu ~mirghel. Dupa curatire,degresarea se realizeaza cu salutie de detergent (50 kg detergent la1000 I apa calda -circa 80°C), care se prepara chiar in interiarul

recipientului.Se va utiliza a pampa de 3-5 m3/h cu aspiratia imersata in

salutia de detergent, iar pe refulare se va manta un furtun avand jetulsub presiune, cu care se var spala peretii interiori. "'-

Se va insista in mod deosebit la imbinari ~i in'dreptul profilelormontate pentru intarirea rezistentei mecanice a rezerva~lui.

Solutia de detergent se va scurge la canal ~i Se\ vor efectuadoua clatiri ale rezervarului (una cu apa calda ~i una cu a~ rece).\

Dupa uscare in aer liber aproximativ 24 de ore pe ti de vara,fara ploaie, se va controla suprafata interioara a rezerva lui atatvizual, cat ~i cu hartia de filtru (se va ~erge peretele cu harti de filtru~i se examina daca hartia de filtru s-a impregnat cu ulei au alte

impuritati).In cazul in care degresarea nu este corespunzatoare, se peta

opera1ia de spalare cu solutie calda de detergent. \Finisarea operatiilor de curatare a cisternelor se va fac~ prin

spalare cu ulei electroizolant nou.Ji

2. Dupa ce se efectueaza degresarea, clatirea ~i usca a secontinua vopsirea.

Pentru vopsire se va utiliza un produs insolubil in uleielectroizolant, ca: lac AA 67 pigmentat gri sau lac AA 62-M (sbV),

84

fabricate de I.C.M.E. Bucure~i, sau email 5068, fabricat de PolicolorBucure~ti, sau email 825,8 -fabricat de Azur Timi~oara. Acesteproduse sunt insolubile in ulei electroizolant chiar la temperatura de

120°C. Determinarea compatibilitatii dintre produsul de vopsire (lacsau email) ~i uleiul electroizolant se efectueaza in laboratoare

specializate.Operatia de vopsire se va realiza conform tehnologiei indicate

de producator .in timpul efectuarii operatiei, vopsitorul va purta echipament

corespunzator: cizme de cauciuc, salopeta, ~ort de protectie ~i,in mod

obligatoriu. masca de gaze cu cartu~ filtrant pentru solventi organici.De asemenea, se va avea grija ca toate capacele rezervorului sa fiedeschise ~i toate sursele de foc ~i scantei sa fie indepartate.

in cazul in care este necesar iluminatul interiorului, acesta se

va realiza cu o lampa de 12 V curent continuu.Dupa vopsire, pelicula se va usca complet timp de aproximativ

72 de ore. in tot acest interval se vor lua masuri pentru aerisirearezervorului, avandu-se grija ca praful sau ploaia sa nu patrunda in

interior.3. ProtejareSe va verifica ca fiecare gura de acces in cisterna sa fie bine

etan~ata cu garnituri, pentru a impiedica patrunderea aerului sau a

umiditatii.Fiecare cistema sau compartiment al acesteia trebuie sa fie

dotata cu filtru cu silicagel.Nu este indicat sa se transporte alte produse petroliere

(benzina, motorina, pacura) cu cisternele destinate transportului de

ulei electroizolant nou.Cura1irea suprafe1elor interioare ale butoaielorCuratirea suprafetelor interioare ale butoaielor se face prin

clatire cu ulei izolant nou.

85

ANEXA 11

T ABEL DE MAsURARE A REZERVORULUI

I. .I) -

v = x R2 hi+ x R2h'/3,

unde: V este volumul rezervorului (m3);R -raza rezervorului (m);

hi -inal~imea masurata (m);h' -inaltimea conului (m).

Cantitatea uleiului = V x d20 ,

unde" V este volumul calculat (m3);d20 -densitatea uleiului la 20°C (kg/m3).

Tabel de masurare

Nr

crt

1

2

3

Inal'{imea masurata

hi(ml

Volumul

(m3)I 0,2

0,1-

~~VJq,6

~

86

ANEXA12

REGISTRUL DE TRASABlLITATE PENTRU ULEIUL

ELECTROIZOLANT

Locul de depozitare' I tipul uleiului

Ulei ramas inrezervorUlei introdus in rezervor Ulei livratUlei In rezervor

7 ~ ~ 104 5 60 -2 3

Gospodarie de ulei, statie, centru etc.

87

Date post:	29-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	djcolin08890
View:	645 times
Download:	17 times

PE129-99

Documents