Pe jos de la Gara Centrală SPRE CETATEA ORADEA Pentru a nu obosi în mod inutil călătorul prin Oradea, pentru a evita o istovitoare şi sperietoare fugă prin oraş, din care să se poată vedea în fugă totul sau, mai ales, nimic, am crezut de cuviinţă să ne ocupăm în mai multe etape de tot ceea ce este demn de văzut prin urbea de pe malurile Crişului Repede. În numărul precedent ne-am ocupat de tot ceea ce înseamnă Oradea Bisericilor, de arhitectura ecleziastică orădeană. Traseul pe care îl propunem acum este de aproximativ două ore şi jumătate-trei şi este dominat, aşa cum bine va putea observa şi turistul, de o multitudine de palate. Primul obiectiv, de fapt şi locul în care cei mai mulţi dintre călători iau contact cu oraşul, este Gara Centrală (Piaţa Bucureşti). Aceasta a fost edificată în anul 1857. Sti- lul în care ea poate fi încadrată este cel eclectic. Între anii 1900 şi 1902, datorită creşterii afluenţei de călători, ea va fi modernizată şi mult lărgită. În acea perioadă s-au con- struit cele două aripi laterale, păstrându-se însă acelaşi stil eclectic cu unele influenţe neoromanice şi neogotice. Demn de remarcat este faptul că asupra sa şi-au pus amprenta doi dintre cei mai importanţi constructori din oraş: arhitectul Rimanóczy Kálmán-senior şi inginerul constructor Réndes Vil- mos. Clădirea a fost recent reabilitată. SPITALUL CFR (Sediul Societăţii de Regularizare a Barcăului) Situată în imediata apropiere a Gării Centrale din Oradea, pe Calea Republicii, la nr. 56, această clădire a fost construită în anul 1904. Arhitecţii care au conlucrat în re- alizarea acestui proiect în stil eclectic sunt Fehér Lajos şi Rit- ter Ignác. Aşa cum îi spune şi numele, iniţial această clădire a fost construită şi folosită de Societatea de Regularizare a Barcăului, apoi clădirea a fost transformată în sediul Spitalu- lui C.F.R. din Oradea. Palatul Copiilor (Muzeul Societăţii de Arheologie şi Istorie) Amplasat în apropierea Gării Centrale şi a Complex- ului Baroc, actualul Palat al Copiilor a fost iniţial construit pentru a servi ca sediu al Societăţii de Arheologie şi Istorie. Aşadar, clădirea a fost primul muzeu cu „acte în regulă” din oraşul Oradea şi a fost rezultatul încununat al efortului oa- menilor din Societatea de Arheologie şi Istorie a Comitatului Bihor. Demersurile de construcţie a acestei clădiri încep odată cu înfiinţarea Societăţii (1872), aceasta având interesul de a avea un spaţiu optim în care să îşi poată pune în valoare colecţiile proprii. Nouăsprezece ani mai târziu, în 1891, prin bunăvoinţa episcopului romano-catolic Laurentius Schlauch, arheologii şi istoricii orădeni primesc şi terenul necesar pen- tru construcţie. Concepţia şi construcţia clădirii îi aparţin cunoscu- tului arhitect-inginer Rimanóczy Kálmán-senior. Stilul adoptat de el este cel eclectic. Astfel, privitorul poate ob- serva cu uşurinţă cum, cel puţin pe faţada clădirii dominată de rezalitul central, se îmbină într-un reuşit şi armonic mod elementele constructive precum coloanele cu capiteluri ion- ice, arhitrava, friza şi timpanul triunghiular, specifice neocla- sicismului, cu ferestrele rectangulare şi ediculele specifice renascentismului. Construcţia clădirii era terminată în anul 1895. Interesant este că actuala Stradă a Muzeului a luat naştere tocmai pentru a se asigura accesul spre muzeul aflat atunci în construcţie. COMPLEXUL BAROC se află la numai 3-5 minute de clădirea gării, coborându-se din faţa acesteia prin Piaţa Bucureşti
Transcript
Pe jos de la Gara Centrală spre Cetatea Oradea
Pentru a nu obosi în mod inutil călătorul prinOradea,pentruaevitaoistovitoareşisperietoarefugăprinoraş,dincaresăsepoatăvedeaînfugătotulsau,maiales,nimic, am crezut de cuviinţă să ne ocupăm în mai multeetapedetotceeaceestedemndevăzutprinurbeadepemalurileCrişuluiRepede.Înnumărulprecedentne-amocupatde tot ceea ce înseamnăOradea Bisericilor, de arhitecturaecleziasticăorădeană.Traseulpecareîlpropunemacumestedeaproximativdouăoreşijumătate-treişiestedominat,aşacumbinevaputeaobserva şi turistul,deomultitudinedepalate.
Primulobiectiv,defaptşiloculîncareceimaimulţidintrecălătoriiaucontactcuoraşul,esteGara Centrală (PiaţaBucureşti).Aceastaafostedificată înanul1857.Sti-lulîncareeapoatefiîncadratăesteceleclectic.Întreanii1900 şi 1902,datorităcreşterii afluenţeidecălători,eavafi modernizată şi mult lărgită. În acea perioadă s-au con-struitceledouăaripilaterale,păstrându-seînsăacelaşistileclecticcuuneleinfluenţeneoromaniceşineogotice.Demnderemarcatestefaptulcăasuprasaşi-aupusamprentadoidintre cei mai importanţi constructori din oraş: arhitectulRimanóczyKálmán-seniorşiinginerulconstructorRéndesVil-mos.Clădireaafostrecentreabilitată.
SituatăînimediataapropiereaGăriiCentraledinOradea,peCaleaRepublicii,lanr.56,aceastăclădireafostconstruită în anul 1904.Arhitecţii care au conlucrat în re-alizareaacestuiproiectînstileclecticsuntFehérLajosşiRit-terIgnác.Aşacumîispuneşinumele,iniţialaceastăclădire
AmplasatînapropiereaGăriiCentraleşiaComplex-uluiBaroc,actualulPalatalCopiilora fost iniţial construitpentruaservicasediualSocietăţiideArheologieşiIstorie.Aşadar,clădireaafostprimulmuzeucu„acteînregulă”dinoraşulOradeaşiafostrezultatul încununatalefortuluioa-menilordinSocietateadeArheologieşiIstorieaComitatuluiBihor. Demersuriledeconstrucţieaacesteiclădiri începodatăcuînfiinţareaSocietăţii(1872),aceastaavândinteresuldeaaveaunspaţiuoptimîncaresăîşipoatăpuneînvaloarecolecţiileproprii.Nouăsprezeceanimaitârziu,în1891,prinbunăvoinţaepiscopului romano-catolicLaurentiusSchlauch,arheologiişiistoriciiorădeniprimescşiterenulnecesarpen-truconstrucţie. Concepţiaşiconstrucţiaclădiriiîiaparţincunoscu-tului arhitect-inginer Rimanóczy Kálmán-senior. Stiluladoptatdeelesteceleclectic.Astfel,privitorulpoateob-servacuuşurinţăcum,celpuţinpefaţadaclădiriidominatăderezalitulcentral,seîmbinăîntr-unreuşitşiarmonicmodelementeleconstructiveprecumcoloanelecucapiteluriion-ice,arhitrava,frizaşitimpanultriunghiular,specificeneocla-sicismului, cu ferestrele rectangulare şi ediculele specificerenascentismului.Construcţia clădirii era terminată în anul1895. InteresantestecăactualaStradăaMuzeuluialuatnaşteretocmaipentruaseasiguraaccesulspremuzeulaflatatunciînconstrucţie.
COMpleXul BarOCseaflălanumai3-5minutedeclădireagării, coborându-se din faţa acesteia prin Piaţa Bucureşti
palatul BarOC(Str.ŞirulCanonicilor)afostconstruitîn-tre anii 1761 şi 1777. Şi el este parte a aceluiaşi complexarhitecturalşi,dinnou,esteoperaarhitectuluivienezFranzAntonHillebrandt.Dupăpunereapietreidetemeliepe23mai1762,lucrărilesevordesfăşurasubsupraveghereaingineru-lui constructor austriac JohannMichael Neumann. Clădireapalatului se distinge prin monumentalitate exterioară şisomptuozitate interioară. Forma sa se desfăşoară în formaunuiimensU,faţadaare102,3m,iararipilelaterale25m.Stiluladoptatpentruconstrucţiasaesteunimportfrancezpefilierăaustriacă,estevorbadesprestilulbarocpalatinfrancezcunoscutsubdenumireadecourd’honneur.Peceletreinive-luri ale clădirii palatului pot fi numărate 282 de ferestre.Dereţinutestefaptulcăacestpalat,deşinuaurmatîntrutotulplanurileiniţiale–ceeacearficrescutmultvaloareasaarhitecturală–,estecelmaiimportantşiampluproiectbarocdinţaranoastrăşi,probabil,dinsud-estulEuropei. Ieşind din curtea-parc ce adăposteşte ansamblulbaroc şi traversând Parcul Petőfi, aflat în partea stângă aobiectivuluisus-amintit,ajungemîncircacinciminuteînfaţamagazinuluiuniversalCrişul.Aceastărealizarearhitecturalăaanilorcomuniştimerităşieavizitatăşiadmirată,însăvizavise poate observa SPITALUL JUDEŢEAN (STAŢIONAR 2; CaleaRepublicii,nr.37).Istoriaacestuilocspitalicescestemultmaiveche,elfiindconstruitcuacestscopîncepândcuanul1806.Înmaimulteetape,clădireaacunoscutsupraetajărişiextin-deripelateralesausprecurteainiţială(1853–1860,1871,1895,1919,1923).Stilulpredominantestecelromantic,darpealocuri sepotobservaşiunele intercalaţiiarhitecturalespecificegoticuluienglez,cumsunt,depildă,capitelurileînformădebastioanededeasupraporţiiprincipale.ProiectuliniţialaaparţinutarhitectuluiKissAntal,darclădireaactualănu prea seamănă cu schiţa rămasă înArhivele orădene, eaavândaceastăformăşiaspect,pare-se,din1895.
PalatUl FInanŢelor PUBlICe (Calea Republicii, nr.35),actualmentepoliclinicăşispitaldeboli infecţioase,seîncadreazăîntr-odiagonalăcuSpitaluljudeţeanşiocupăin-trareadepeparteastângăînCaleaRepublicii.Construcţiasaînstileclecticademaratînanul1900şiesteoperarenumit-ului arhitect Rimanóczy Kálmán-junior.Acesta a consideratoportuncapentruoastfeldeclădiresăîmbineomultitudinedestiluriarhitecturale,darsălaseunlocpreponderentel-ementuluirenascentist.
spitalul MiZeriCOrdieNilOr(CaleaRepublicii,nr.33)şiCapela MiZeriCOrdieNilOrseaflălaintrareadinsprestradaGen.Magheruîncorsoulorădean,peCaleaRepublicii.Capela a fost prima clădire construită şi terminată din totansamblulîntreanii1754şi1760.Stiluladoptatpentrucon-struireasaestecelalbaroculuitârziu.Ineditulacestuilocaşde cult constă în soluţiile de acoperire. Cupola eliptică ceacoperă construcţia de mici dimensiuni, 22/14,30 m, esteunadintrecelemairaresoluţiiarhitecturaleuzitateînacelevremurişiînacestspaţiualRomâniei. Construcţia spitalului a debutat în anul 1761. Înaceastăperioadăs-auconstruitîncăperilearipiiscurte.Aripalungă,ceadepeRepublicii,aînceputsăseconstruiascădoarîncepândcuanul1792.Înanul1799seconstruieşteimpresio-nantulportalcedăsprecurte.Stilistic,şielse încadreazăbarocului târziu. Deasupra sa sunt vizibile trei statui careîi reprezintă pe Sf. Ioan Nepomuk, înmijlocul ansambluluistatuar Sf. Ioan, protector al bolnavilor şi aşezămintelorspitaliceşti,iarînextremastângăaportaluluiapareSf.Flo-rian,protectorulpompierilor şi apărător împotriva incendi-ilorşi inundaţiilor.Farmacia„depescări”dateazăcamdinaceeaşi perioadă. În interior, vizitatorul de ocazie poatedescoperimobilierul din lemnmasiv sculptat care aparţineaceleiaşi perioade, statuetele de bronz, unele ustensile şivasefarmaceuticefiindşielefoartevechişidemnedeadmi-rat.
palatul KlOBusitZKY (Calea Republicii, nr. 31). Con-ceput în stil neoeclectic de către arhitectul Pintér István,acestpalatprezintăfrumoaseancadramenteşicoronamenteneobarocelaferestre.Elafostfinalizatînanul1926.
palatul apOllO(CaleaRepublicii,nr.12)estesituatpepartea dreaptă a corsoului, în direcţia pe care dorim să ourmărimsprecetate.Construcţiaacestuimonumentalpalataînceputînanul1912.Elafostconstruitdupăplanurilear-hitectuluiRimanóczy-junior,primaparteaconstrucţieichiardecătreel,iardupămoarteasadecătreinginerul-arhitectKrauseTivadar,până în1914 la terminarea lucrării.Palatulîmbină într-un elegant mod secessionul berlinez cu heral-dica de tip Empire german. O clădire cu o impresionantăornamentică:stucaturi,statueteşiferonerie.Laultimulnivelalpalatuluiaufostdelaînceputconceputespaţiicesepre-tau laafiatelieredepictură,fiindmarcateprinexistenţaunorferestreiluminatoareimense;elesuntşiastăziatelieruldelucrualcâtorvareputaţiartiştiplasticiaiurbei.
palatul MOsKOVits MiKsa (ParculTraian,nr. 4), situ-at vizavi de palatulApollo, a fost construit după planurileaceluiaşiarhitect,întreanii1904şi1905.Esteonouămostrăde apetit deosebit pentru secessionul de sorginte germanăal lui Rimanóczy, secessionmünchenez, aşa-numitul Lilien-stil,încazuldefaţă.Înconstrucţiasa,pentruprimadatăînOradea,s-aufolositprefabricatele,respectivplăcidecimentcu nervuri metalice. Beneficiază de o bogată ornamenticăvegetalo-simbolistică,deoperfectăalunecareacurbelorşideo feroneriesecessionfoartebine lucrată.Predominăel-ementelevegetale,floricutulpinilelungi,curbilinii,pecareleregăsimlatoateelementeledecorate.Lanivelulparteruluiornamentelevegetalesuntamplasatesubbovindouri,pecon-sole,înjurulgolurilorcugrilaj.
struitîntreanii1904şi1905.ConstructoriişiarhitecţiisăiaufostantreprenoriiRimanóczyKálmán-juniorşiRendesVilmos.Eiauoptatînplanurileconstructivepentrustilulsecession,maiexactpentrusubvariantaLechneraacestuistil.Dominatde linii drepte, excepţie făcând ancadramentele ferestre-lor, acest palat se evidenţiază prin frumoasa friză de substreaşină.Aceastaestedecoratăcumotivetextilo-folclorice,executateîntencuialăcolorată.
palatul riMaNÓCZY KÁlMÁN-senior ocupă colţuldreptalintersecţieidintreactualelestrăziRepubliciişiPar-culTraian,nr.1.Neexistânddateexacteasupratimpuluiîncare s-a executat construcţia acestui imobil, specialiştii îldateazăcafiindgataconstruitînanul1905.Elesteocopie,laoaltăscarăşievidentmultsimplificată,apalatuluiveneţianCá d’Oro. El a fost proiectat de fiul proprietarului, de re-numitularhitectRimanóczyKálmán-junior.Dominatde liniicurbe,acolade în sprânceanădecorată,ogive,el se înscriestiluluieclecticcuevidenteinfluenţeneogotice.
sedIUl BănCII naŢIonale a românIeI (BancaAustro-Ungară)
Această clădire în stil eclectic se găseşte în Parcul Traian,lanr.8.Arhitectulcareşi-apuslabătaiecunoştinţelepen-trurealizareasaa fostAlpár Ignác,uncunoscutşi renumitarhitect-constructordebănci,celcarearealizatoseriedeastfeldeclădiripeîntregcuprinsulMonarhieiAustro-Ungare.Dinpăcateconstructorulnuneestecunoscut,sepoatebănui,caşi înmaimultecazuri,căacestaarfichiarproiectantulclădirii. Clădireaesteîmpărţităîntreiaxeşitreiniveluri.ÎnformădeLsimetric,clădireaesteîmpărţitălaniveluleta-jelorsuperioareîncinciaxesimetricedelimitatedepilaştriterminaţi în capiteluri compozite. Reuşita combinaţie din-tre elementele arhitecturale baroce cu cele promovate dearhitectul vienezOttoWagner dă un aspect de arhitecturămonumentalăconstrucţiei.Certestecăarhitectulareuşitsăsedepărtezedecanoanelestilurilorclasiceşisăimpliceunrealdinamismspaţialîntregiistructuriarhitectonice.
Clădirea Comitatului (SediulPrefecturiişialConsiliuluiJudeţeanBihor) Clădirea este amplasată în Parcul Traian, nr. 5 şiadăposteşte acum Prefectura judeţului Bihor şi ConsiliulJudeţean. Acest edificiu are o naştere învăluită în mister,neputându-sedatacuprecizieanulîncares-aconstruit.Esteposibil, conform unor documente şi specialişti, ca aceastăclădire să fi fost construită în anul 1728 sub episcopul ro-mano-catolicEmericusCsáky.Altedocumenterelevăcăs-arficonstruit în timpulepiscopatului luiPatachichÁdám,un-deva întreanii 1756 şi 1778. Se ştie însă cu certitudine căeaafostînîntregimereconstruităînanul1855.Atunciiseadaugăşiaripasudică,ceadinspreactualastradăAurelLazăr.Reconstrucţiaduceladistrugereaelementelorbarocedepefaţadă,elefiindrecognoscibiledoarînparapetulscărilordininterior. Ultima etapă constructivă este opera unui mais-tru constructor local, Imre János. Faţada principală esteîmpărţităîn20deaxeşiestedominatădetreirezalite.Douăsecundare, cele de pe extremităţi, încoronate cu atice, şiunulprincipal,celcentral,acoperitdeunfrontonvoluminos,înmijloculcăruiaafostpusunceasornic,semncăşicomu-nitateaorădeanăcochetaculaicizareatimpului,cuechiva-
AceastainteresantăclădireocupăspaţiulcentralalactualuluiParcTraian.Conceputăpentruaservidreptchioşcaluneicafenele,construcţianuaremariveleităţiartistice.Esteposibilcatocmaideaceeaatâtarhitectul,câtşicon-structorul ei să ne fie necunoscuţi. Cu certitudine se ştiedoardataapariţieisaleînpeisajularhitecturalorădean,anul1895. Stiluladoptatdearhitectşiconstructorseînscrieînzonaeclecticului.Actualmente,acestedificiuadăposteşteMuzeulmemorial„AdyEndre”,îninteriorulclădiriifiindex-pusemanuscriseşifotografii,piesedemobilierşialteobiecteceauaparţinutpoetuluimaghiarsaucareauvreolegăturăcuactivitateaacestuia.
Palatul justiţiei
Pe amplasamentul unde s-a edificat aceastăconstrucţie, acum Parcul Traian, nr. 10, a existat un maivechipalat,PalatulFrimont.Acestaafostdemolatpentruafacelocnoiiconstrucţii.Proiectantulnoiiclădiriafostpro-fesoruluniversitararhitectKissIstván.Antreprenorullucrării,inginerulSchifferMiksa,demareazăconstrucţia în lunamaiaanului1897,pentruca în lunamaiaanuluiurmătorsăotermine. Clădirea aparţinătoare eclecticului orădean sedezvoltăpetreiniveluri:unparterşidouăetaje.Easeim-puneînpeisajprinimpozanţafaţadeiprincipale,ceadinspreParculTraian.Peaceastasedistingerezalitulcentral,carelanivelurile superioare este delimitat pe verticală. Coloanelecu capitel ionic, bogata ornamentaţie animală şi vegetalăîn stuc de la nivelul ancadramentelor de ferestre şi grupulstatuardelanivelulcornişeiseîmbinăîntr-untotcomplexşiatractiv.
Clădirea Baroului de avocaţi
Această clădire ocupă colţul format de ParculTraiancustradaG.Enescu.Eaafostconstruităînanul1909într-un interesantstil secession,dupăplanurilearhitectuluiRimanóczyKálmán-junior,decătreinginerulconstructorRe-isingerJózsef. Clădirea, planimetric înscrisă în forma literei L,aretreiniveluri.Laturalungă,ceadepestradaEnescu,esteîmpărţităînşaseaxe,iaretajeleiesmultînafarazidului.La-turascurtăareosingurăaxăverticalăşiaceastaieşităînex-teriorulziduluilanivelurilesuperioare.Celedouălaturisuntuniteprinintermediulunuicolţrotunjitceseterminăîntr-osemicupolăşicareesteacoperităcuunuriaşcoif,interesantrealizatartistic. Interesant stil secession,deoarecearhitectul iesedintiparelesecessionuluigermandetipJugenstill.Elrenunţă,aşa cum se poate observa, la ornamentaţia luxuriantă afaţadelor, încompensaţie însăaccentueazăvolumetriacur-bilinie. Pe ambele faţade, formelemasive, intenţionat su-pradimensionate, ies mult în afara zidurilor sub formă debovindouri.
Palatul Poştelor OcupăcolţulformatdestrăzileRomanCiorogariuşiGeorgeBariţiu.Funcţionalitateasaarămasaceeaşidinmo-mentulconstrucţieişipânăastăzi. MinisterulPoştelordinacelevremuriaderălaideeaconstruirii unei clădiri impozante pentru a găzdui PalatulPoştelorîncădinanul1893.Cuaceastăocazielanseazăşiunconcursdeproiectepentruviitorulpalat,concurscareestecâştigat de prolificul arhitect orădean Rimanóczy Kálmán-senior.Cutoateacestea,constructorulclădiriidepeCiorog-ariu,maistruldeconstrucţiiGuttmanJózsef,esteobligatsălucreze după un proiect propriu al Ministerului Poştelor. Înanul1895clădirea,într-unelocventstileclecticdecelabilînspeţăînornamentaţie,eradejaedificată. La peste un deceniu distanţă (1909 – 1911) esteconstruită noua clădire, cea de pe strada Bariţiu. Ea esteproiectatădeinginerulNagyVirgilşiconstruitădeinginerulconstructorReisingerJózsef.Aceastaare,spredeosebiredeclădireaveche,douăniveluri, însăstilulesteacelaşi. În in-teriorulsăus-amutatşinouacentralătelefonicăaoraşului,Oradeaavând laaceavremepeste2100deabonaţi telefo-nici.
mănăstIrea UrsUlInelor ŞI BIserICa „sFânta aNa”, două clădiri aparent distincte, sunt unite de oevoluţieistoricăcomună.Ambeleiaunaştere,odatăcuanul1771, la iniţiativa canonicului Stephanus Szentzy, cel carecumpărăterenulunuimaivechiclaustru.Construcţiaacestuiansambluacunoscutmaimulteetape, iarsoluţiilearhitec-tonicealesesuntdintrecelemaivariate.Astfelcă,încadratăînplanulgeneralallitereiL,complexulformatdinbisericăşimănăstireprezintăelementearhitecturaleatâtbaroce,câtşiromanticecuinfluenţeneogotice.Construcţiaseparecăarfifostterminatăînanul1877,atuncicândaripiidepeCaleaRepubliciiiseadaugăceadepeactualaStradăaMoscovei,nr.1-3,undeînprezentfuncţioneazăLiceul„AdyEndre”.
HOtelul parC, situat vizavideprecedentulobiectiv fu-gitivprezentat–peCaleaRepublicii,nr.5–,esteconstruitpeomaivecheclădirebarocădatânddinadouajumătatea secolului al XVIII-lea (Palatul Bethlen), între anii 1913 şi1915. Arhitectul pare a fi, conform specialiştilor, CzoczekAlajos,însăconstructorulclădiriiestenecunoscut.Stilulpre-dominant eclectic este, pe alocuri, dominat de decoraţiilesecession, de decoratismeArt Deco (în curtea interioară),dar şi de elemente sobre specifice stilului clasic provincial(faţadaprincipală).Elementelesecessionmaisuntobserva-bileîntr-ostareaproapeoriginalăînzonacurţiiexterioareşiîncasascărilor(ferestre,vitralii,feronerie).Din1915,aiciafuncţionatneîntreruptounitatehotelierăceaaparţinutfam-ilieiWeislovits.EmilWeislovits,unpersonajbonomşiatrasdeOrient,îşiimpuneviziuneaasupra„decorării”acestuispaţiu.SeparecălasolicitareaacestuiaarelocvizitapemeleaguriorădenealuiRabindranathTagore,precumşigăzduireaaces-tuiaînacesthotel.
ClădIrea BaZarUlUI este amplasată între străzile Re-publiciişiMadáchImre.ConstrucţiarealizatădeRimanóczyKálmán-senior înstileclectic,cuodominantăneoclasicăşirenascentistă, a fost realizată din materialele rezultate înurmademolăriiunorcaseaflatepeactualulspaţiuocupatdeTeatruşideBazarşiaînceputînanul1899.Aceastăclădire
masivă, dominată de simetrie şi de un impozant frontisp-iciu ce marchează trecerea pietonală situată în partea samediană, a fost gazda primului cinematograf orădean. Deremarcat că pe timpanul pasajului ce face legătura dintreceledouăstrăzi,înzonacentralăpescutulceesteţinutînbraţedeunînger,apareşistemaoraşuluiOradea,ceadelaînceputulsecoluluiXX.
Casa pOYNar(PiaţaFerdinandcolţcustr.N.Grigorescu)afostconstruităînanul1907,înstilsecession.OperămăiastrăaconstructoruluiSztarillFerencz,clădireaestedominatădeelementeconstructivecurbiliniişiornamentale.Pefaţadelesale, perfect simetrice, la ancadramentele ferestrelor şi lanivelul cornişei se pot observa elemente ornamentale poli-crome de ceramică. Decoraţia frontispiciului este dată detencuialafloristică,avândunimpactvizualesteticdeosebit.
teatrul de stat domină cu impozanţa sa Piaţa Ferdi-nand.Aflatăîncentrulunuiveritabilmuzeudearhitectură,această clădire în stil eclectic se impuneprintr-o realizaredeexcepţie.Construcţia,atâtdemultdoritădemunicipali-tateaacelorvremuri,afostîncredinţatărenumiteifirmedeconstrucţiidinViena„FellnerşiHelmer”.Ceidoiantreprenorivienezi,recunoscuţiînîntreagaEuropăpentrueficacitateaşibunullorgust,auînaintatunproiectmunicipalităţiiorădene,iar construcţia efectivă a început pe 21 iulie 1899. Graţieeficienţei constructorilor, Rimanóczy Kálmán-senior, Gutt-manJózsefşiRendesVilmos,pe1octombrie1900clădireaeraterminată,iardouăsăptămânimaitârziuseputeafacedeschidereafestivă.Uncunoscătordeartăpoateadmirapefaţadeelementedecorativeneoclasice,neorenascentiste,iarîninteriorpredominanţastiluluineobaroc.Ansamblulstatuardin faţaTeatrului le reprezintăpe celedouămuzeprotec-toare aleArtei teatrale: Tragedia (Melpomene) şi Comedia(Thalia).ElpoartăsemnăturauneifirmedesculpturădinBu-dapesta.
Casa adOrJaN i, situată în prelungirea depozitului Te-atrului, pe latura stângăa acestuia, pe Str. Patrioţilor colţcu Str.Moscovei, este construită în anul 1903 de către Sz-tarill Ferencz după planurile arhitecţilor Komor Marcell şiJakab Dezső. Stilul secession, încărcat şi greoi, cu omareimportanţăacordatăîncărcăriicudetalii,este„întregit”prinapelarealasoluţiiornamentaledeinfluenţăpopulară.
Casa adOrJaN ii,amplasatăpeStradaPatrioţilor,nr.4,esteoclădireconstruitădeacelaşiantreprenor.Construcţias-a realizat între 1904 şi 1905, iar stilul secession curbilin-iu este evident.Ornamentica, la fel ca şi în cazul clădirii-surori, combină stilul preponderent cu plastica de facturăfolclorică.
CerCul CatOliC(Str.Moscovei),actualulamplasamentalFilarmoniciideStat,esteformatdindouăcorpuridistincte.Clădirea ce dă faţada acestui aşezământ a fost proiectatăşiconstruitădeRimanóczyKálmán-junior înanul1895.Sti-luladoptatesteceleclectic,putându-seobservaelementearhitectoniceaparţinătoareunorvariatesoluţiiconstructive.Împărţităîntreiregistre,faţadaestedominatăderegistrulcentral. Acesta, dominat de o poartă monumentală, estemaiintensdecoratcuelementeclasiceşineoclasice.Parteainterioară,ceadinsprecurte,afostconstruitădeSztarillFer-encînanul1914.
palatul Casei CeNtrale de eCONOMiiseaflăînPiaţaFerdinand,nr.4.ClădireaafostproiectatăşiconstruitădeRimanóczyKálmán-juniorînanul1907,aceastaextinzându-setreptat.Înanul1911,acelaşiantreprenorvaadăugaclădiriibănciiosalăpentruspectacoledeteatruşiuncinematograf(actualul cinematograf Transilvania) la parter, iar la etajvaconstruiosalădeprimireainstituţieibancare(aziCasadeCultură aMunicipiului). Numeroase refaceri au făcut sădisparăelementedecorativespecificestiluluieclectic,astfelcăferoneriasecessiondelaintrareşifrumoaseleportaluricucarefusesedotatăiniţialsuntistorie.
palatul sZtarill(HotelulAstoria),curenumitacafeneaEmke în care poetulAdy Endre şi-a petrecut o bună partedinactivitateasaliterarăşiundeşi-acunoscutmuzainspira-toare,Leda,funcţioneazăastăzisubnumeledeAstoria.Aceststabiliment s-aconstruit la intersecţiaactualei StrăziaTe-atruluicuPiaţaFerdinand.PalatulafostrealizatdeSztarillFerenc,întreanii1902şi1906,înstileclecticcuamprentevădite de secession. Clădirea este o dovadă pentru bunul-gust arhitectonic, dar şi pentru exuberanţa ornamentică şide culoare cu care cochetau atât arhitecţii din zonă, câtşi cetăţenii din urbeaorădeană.Reabilitat cu câţiva ani înurmă,PalatulSztarillsedezvăluiesubputernicu-icaruseldeliniicurbeşiculoare.
HotelUl „transIlVanIa”,fostulHotel„PANONIA”,am-plasatînPiaţaFerdinand,întreAstoriaşiPalatulCaseiCen-traledeEconomii,afostconstruitdupăplanurilearhitectu-luiorădeanGuttmanJózsef.Construcţiacelordouăaripis-aextinspeparcursul anilor 1903 – 1904. Stilul în carepoatefi încadrată clădireaesteeclecticul cuputerniceamprenteconferite de secession. Frizele şi stucaturile, ancadramen-tele şi feroneria se împletesc într-un tot complementar şiplăcutochiului.Clădireaabeneficiatdeorecentăreabilitarea faţadelor, acest proces readucându-i farmecul artistic deodinioară.
palatul leVaY ocupăspaţiuldatdeintersecţiaPieţeiFer-dinandcuPiaţaLibertăţii,pemaluldreptalCrişuluiRepede.AvândformădeL,clădireaconstruităîntre1892şi1894areoaxămicădatădetreiregistrepearipadinPiaţaFerdinand,iarextensiuneamare,14registre,seaflăpemalulCrişului.Constructorul acestei clădiri, arhitectul Hazlián János, aoptatpentrustilulclasiccuunelesoluţiiconstructiveceţindeeclectismultimpuriu.
ClădIrea PrImărIeI (PiaţaUnirii,nr.1)esteopera(proi-ectareşiexecuţie)arhitectuluiRimanóczyKálmán-junior,celcarecâştigăîn1896concursuldeproiectepentrurealizareanouluisediualPrimăriei.Construcţiaacestuiobiectivmonu-mental începe cu demolarea vechii reşedinţe episcopale în
anul 1901,apoi cu lucrările la fundaţie în luna februarieaanului 1902. În octombrie 1903, clădirea era inaugurată şipusă în funcţiune.Turnul cu ceas, faţada cu bogăţia sa deelementearhitecturale(pilaştri,colonade,balcoane,arcade,porticulcarosabilşi,pânărecent,grupulstatuaralegoric)aufostatent tratatedeproiectantul-executant.Ele suntpuseînevidenţăşiderelativulclasicşimodestiacompoziţionalăaaripilorlaterale.Turnulcuceasaservitcapunctdeveghepentru pompierul de serviciu al oraşului. Înmod ironic, în1944, turnul împreună cuacoperişul şi ultimul etaj au fostmistuitedeflăcări.Eleaufostrefăcute.
ClădIrea CaseI de Păstrare ŞI eConomII din Oradea Mare
Înzilelenoastreclădireaarefuncţiunidiverse: laparterrecentareapărutounitatebancară,dupăceanibunifuncţionaseofarmacie,totaiciesteşiounitatededeservirepublică,iarlaetajsuntapartamenteşibirouri. DeşiestecunoscutăînliteraturadespecialitatesubdenumireagenericădeClădireaCaseidePăstrareşiEconomiidinOradeaMare,aceastăconstrucţie în stileclectica fostfolosităiniţialdreptcasădelocuit,doardinanul1861fiinduzitată efectiv ca unitate bancară. De asemenea, demnde reţinut este faptul că ansamblul denumit azi sub formamenţionatămaisusesterezultatuladouăetapeconstructiveşialunuiaderestaurareşireînnoire. Corpulprincipalalclădirii,celcufaţadasprePiaţaUnirii,afostconstruit,pare-se,înanul1809dupăplanurilearhitectuluiRimanóczyKálmán-senior.Totel este şi execu-tantul lucrării. În 1920 se construieşte şi laturamică, cor-pul de clădire ce dă în actuala Stradă a Primăriei. Ultimaintervenţiemasivăasupraansambluluiclădiriisefaceînanul1887,atuncicândproiectantulclădiriirefaceintegralfaţada,dându-iînacelaşitimpalurasaeclecticăpunctatădeomul-titudine de elemente decorative neorenascentiste.Acesteasuntsesizabileînspecialînzonaancadramentelordelafer-estreşiînzonarezalituluicentraldepefaţadaprincipală.
Casa KOVÁts
Forma finală a acestei construcţii, cea pe care oputemvedeaazi,seconfigureazăîntimpulrefaceriidedupăincendiulceacuprinsuloraşulOradeaînanul1836.Construităîntr-unstilclasicist(camultealteclădiriorădene),cuunar-hitectşiunconstructorcarenuaulăsatsemneposterităţii,aceastăclădiredecolţ,cuunplanceurmeazăformalitereiL,împartespaţiulPieţeiUniriiîndouăsegmentespaţialeasi-metrice. Faţadaestică,principală,ceacaredăsprestatuialuiEmanuilGojdu,esteîmpărţităîn13axe.Rezalitulcentral,celcaredănotadespecificitateclădirii,estesegmentatîncinciaxemărginiteperifericdepilaştriîncheiaţiîncapiteluridorice.Elesteîncoronatlanivelulsuperiordeunvoluminostimpan. Spredeosebiredefaţadaprincipală,ceasecundară,nordică,cedăsprestatuia luiMihaiViteazul,esteformatădindoarnouăaxe.Acestora,ulterior,lis-aadăugatpatrutra-vee.Rezalitulcentralalacesteifaţademaipuţinspectacu-los,darbineconfigurat,seterminăîntr-unfrontontriunghiu-lardedimensiunimaimodeste.Totaicigăsimşielementulcare a determinat înscrierea arhitecturală a clădirii în sti-lulclasicist,boltasemicircularăcasetatăceacoperăgangulintrăriiprincipale.Arhitecturacurţiiinterioareesteprobabilmaispectaculoasădecâtfaţadeleexterioare.Aici,lanivelul
etajului, se poate admira un frumos pridvor segmentat decoloaneîncheiateîncapiteluridorice.
COMpleXul Vulturul NeGru este poate cea maimonumentalărealizarearhitectonicădinOradeaşidinTran-silvania, dacă ne referim la stilul constructiv secession.Concursul pentru ridicarea acestui complex arhitecturala fost câştigat de arhitecţii KomorMarcell şi Jakab Dezső.Construcţiasa,pevechiulamplasamentalHanului„VulturulNegru”, demarează în anul 1907 sub conducerea ingineru-lui constructor Sztarill Ferenc, iar în luna decembrie 1908construcţiaerafinalizată.Formatdindouăcorpurideclădireinegale şiasimetrice, legatedeunal treilea situatmedianşimult retras, complexul urma să adăpostească un teatru,sălidebal,cazinou,birourietc.PasajulînformădeYşiceletreiintrări(principalădinPiaţaUnirii,secundaredinstrăzileV.AlecsandrişiIndependenţei),avalanşaameţitoaredeliniicurbe,alternanţadestucaturi-basoreliefuricumotivefloraleşifigurative,vitraliileşiimenselecandelabresuntorganizatecompoziţionalatâtdesimetricîncâtdistincţiaedificiuluinusepoatecontesta.
palatul episCOpiei GreCO-CatOliCe, situat în PiaţaUnirii, a fost realizat în stil eclectic de Rimanóczy-juniorpeamplasamentulvechiiclădiribarocecareaservittotcasediuepiscopal.Construcţiadureazădin1903pânăîn1905.Încadratădedouăturnurilateraleşidominatădeturnulcarefacelegăturadintreceledouăaripi,clădireaesteorafinatăcombinare eclectică cu multiple elemente decorative ro-maniceşibizantine.
Clădirea este situată la numărul 5 al străzii Iuliu Maniu.Funcţiunea sa de-a lungul existenţei a fostmereu aceeaşi,spaţiu destinat educaţiei. Naşterea acestei clădiri, în anul1934, i se datorează ideatic şi material episcopului greco-catolicalacelorvremuri,Valeriu-TraianFrenţiu.Planul şi construcţiaefectivă i seatribuiearhitectului-con-structor SallerbeckAnton.Acesta optează, probabil impul-sionat şi de cerinţele episcopului şi de nevoile existenţialealeacestuiedificiu,pentrustilulneoromânesc(numitastfelînliteraturadespecialitate,elestevariantatârzieastiluluibrâncovenesc).DemndereţinutestefaptulcăpuţineclădiridinoraşulOradeaşijudeţulBihoraufostconstruiteînaceststil, însămarea lormajoritateaparţinBisericiiGreco-Cato-lice. Clădirea se extinde pe două străzi, dar faţadaprincipală,ceareprezentativă,esteceadepestradaManiu.Aceastaestedivizatăînşaptezonebineindividualizate,dis-tincteşiestemarcatădesimetrie. Elevaţia se desfăşoară pe trei niveluri binediferenţiate. Între parter şi etajul I este prezent un brâu,iarîntreacestaşietajulIIseaflăostreaşină.Laetajulîntâial faţadei apareo logie.Eaeste ieşită înafara zidului subformaunuibovindou.Simetria faţadeieste sacadată ritmicdeprezenţacolonetelorlateraledesubfoişoare.
PalatUl moskoVIts adolF ŞI FIII Anii1910–1911suntplinipentruceidoiarhitecţiorădeni îndrăgostiţi de secession, fraţii Vágó. Paralel cuconstrucţiavileiDarvas-LaRoche,eipun lapunctplanurileconstructivepentruonouăclădiredecolţ înstilulamintit.
Este vorba despre Palatul Moskovits II, clădirea impozantăcare acoperă colţul străzii Vasile Alecsandri şi dă în PiaţaUnirii. Execuţia ei se realizează etapizat, iar lucrările deexecuţiepropriu-ziseîiaparţiningineruluiconstructorInczeLajos. Douăetapeau fostparcursepentrucaansamblulsecession să arate aşa cum îl putem admira azi. În primaetapă,ceadinanul1910,seridicălaturamicăaconstrucţiei,aripadepestradaAlecsandri.Unanmaitârziuşiceadeadouaaripăeraconstruită.Aceastadăfaţadaclădirii.Ambelearipiauoelevaţieformatădintr-unparterşitreietaje. Faţadaprincipalăesteputernicritmatădeprezenţaferestrelordreptunghiularecucolţurirotunjite.Relativamo-notonie,avândde-afacecuunsecessionmultmaisobru,esteîntreruptădeexistenţacelordouăbovindouriconvexe.Aces-teaspargliniaritateadelanivelulstreşiniişisuntterminateînnişteaticetriunghiulare. Decoraţia faţadelor se bazează pe plăcuţele deceramicăgalbeneşialbastreşipetehnicasgrafitto(înaceastătehnicăfiindredatesceneledemuncădesubstreşini).
Casa rOtH
Aceastăclădireesteoaltădovadăapredilecţiei,launmomentdat,aarhitecţilororădenipentrustilulseces-sion.ArhitectulclădiriiesteMendeValér,constructorulfiindinginerulInczeLipót.Afinitateacusecessionulcentral-euro-pean,defacturăgermano-vieneză,esteevidentăpefaţadaclădirii,undeplăcileceramiceşiîmbinareareuşitărectiliniu-curbiliniudaunotădominantă. PeverticalafaţadeidepestradaVasileAlecsandri,nr.3,sepoateobservaoaccentuatădivizarerealizatăprinpilaştridecoraţicuplăciceramice,rezultândceletreiaxe.Balconulprimuluietajesterectiliniuşidelimitatdeexteriorprintr-unparapetmetalic.Balcoaneledelaceldealtreileaşialpatruleanivelauformăsemicircularăşisuntmultieşiteînafarazidului.Elesuntrealizatedincărămidătencuită. Ferestrele faţadei sunt realizate prin închidereaunor linii drepte, evidenţierea lor în ansamblul generalfăcându-seprinapariţia înparteasuperioarăabasoreliefu-rilor.Aticelepoligonaleîntrerupliniaritateafaţadeiînparteasuperioarăacelortreiaxealefaţadei.
maGaZInUl de stIClărIe „deUtsCH k. I.”
Esteoaltăclădiredesprecareinformaţiilesuntla-cunare.Dinpăcate,aceastăconstrucţiereprezentativăpentrusecessionulorădeannuareunarhitectşiniciunconstructorcunoscuţi,aceştiafiind îndeajunsdediscreţipentruanu-şilăsa semnăturanicăieri.Ce se ştie, şiaici cumici îndoieli,estecămagazinulaapărutînpeisajulurbanisticlocalundevaîntreanii1906şi1910.Deasemenea,seştiecucertitudinecăelaparţinutfirmeiDeutschK.I.,ceacareacumpăratînanul1906FabricadesticlădelaPădureaNeagră. Faţada de pe strada Alecsandri, nr. 2, vizavide faţada Casei Roth, păstrată aproape intactă şi dupăreconstrucţiaîntregiiclădiriînanul1970,este,dupăpărereanoastră, un reuşit exemplu al exploziei decoraţionale şiexuberanţei stilului secession. Împărţită în trei axe princi-pale,faţadaputernicvitratăesteacoperităînîntregimecuun relief floral inspirat din broderia tradiţională. Cele treitravee,ceacentralăterminatăîntr-untimpantrilobatşimar-catcentraldeofereastrăînformădeinimă,şicelelaterale,terminate în semicerc, se înscriu în curbiliniul caracteristic secessionului.Înaltulfrontonalfaţadeiesteîncheiatsuperior
înaticefalse.
HanUl „arBorele Verde”
Clădirea cepoartăaceastă titulaturădateazădin1760.Eaafostmodificatăşiextinsădemaimulteori.Etapeleconstructiveaufostînregistrateînanii1836,1885,1895şi,finalmenteşiceamaiimportantă,înanul1908. Iniţial, aparţinător Capitlului Episcopiei Roma-no-Catolice, Hanul „Arborele Verde” era format doar din-tr-o cârciumă, o cafenea şi numai două camere de locuit.Interesantăestedestinaţiasa,deoarece,din1760şipânăîn1836,eafigureazăatâtcahan,câtşicalocuinţăşitemniţăa Capitlului. Mistuită de incendiul din 1836, clădirea esterefăcutăpevechileziduri,darcunoaşteşioetapădeexten-siune.Aflămacestlucrudintr-undocumentdatat1877,cândseaminteacăHanuleracompusdintr-ocafenea,oberărie,ocârciumă,osalămare(fărăasemenţionadestinaţiaei),nouămagazineşinumaipuţinde37decameredeoaspeţi.OptanimaitârziustabilimentuldeveneahoteldecategoriaIcuacteînregulă.În1895clădireaintrăîntr-onouăetapăderenovareşi,evident,transformare. Ultimamareintervenţieasuprasasefaceînanul1908.Acum,proiectanţiiComplexului„VulturulNegru”,print-recarearhitectulSztarillFerencaavutcuvântulcelmaigreudespus,cumpărăclădireaşiomodificăsemnificativpentruaoputeaarmonizacuviziuneanouluiansamblu.Deatuncineparvineactualaînfăţişareaclădirii,look-ulsăueclectic.Din punctul de vedere al observatorului cu vagi noţiuni dearhitecturăsepoateobservacuuşurinţă împărţireafaţadeidepestradaVasileAlecsandriîntreisectoareverticalebineindividualizate. Cel central, impozant comparativ cu celelaterale,estemărginit lanivelulsuperiordeexistenţaunorpilaştriterminaţiîncapiteluridorice.
Casa JiGa
Această construcţie reprezintă o altă clădire decolţ, fiind amplasată la intersecţia dintre Piaţa 1 Decemb-rie şi stradaVasileAlecsandri. Clădirea ce se poate înscriecurentului arhitectural romantic a fost construită etapizat.Dinnefericireşiînacestcazlarubricaarhitectşiconstructorspaţiulrămânegol,einefiindcunoscuţi. Primaetapăaconstrucţieiestedatată1830.Acumse edifică corpul dinspre strada Alecsandri. Incendiul din1836afecteazăclădireaşiforţeazărefacereaacesteia,carepresupune şi o extindere spre Piaţa 1 Decembrie.Acum seindividualizeazăclădireadecolţcuunsingurnivel,parterul,frumosîmpărţitdeferestrelemasiveîncheiateînogivă,ele-mentspecificgoticuluişineogoticului. Aceststadiuvafidepăşitînanul1850,anîncarenoulproprietar,NicoaleJiga,hotărăşteînălţareaclădiriicuunetaj.Nouaetapăconstructivăaducecusineşimodificareade viziune arhitecturală.Astfel, dacă parterul era dominatdeelementeleconstructivespecificeneogoticului,etajulvafimarcatde ferestrelecu formărectangulară, tipologic în-cadrabilezoneidetranziţiedintreclasicismşiromantism.maGaZInUl „oŢelUl” andrényI
Impresionanta clădire eclectică situată în Piaţa1 Decembrie este proiectată şi construită în anul 1893 deRimanóczyKálmán-senior.Elaprimitcomandapentruacestedificiu de la cunoscutul comerciant de metale AndrényiLajos,celcareaamenajatlaparterulacesteiclădiricelmaimare şimaimodernmagazindefierărie al acelor vremuri.
arHiGiMNaZiul real (ColegiulNaţional„EmanuilGojdu”)
O clădire a cărei faimă actuală este dată degăzduirea uneia dintre cele mai importante unităţi deînvăţământpreuniversitardinjudeţulBihor,ColegiulNaţional„Emanuil Gojdu”. Construcţia, având un demisol, parter şidouăetaje,afostedificatăîntreanii1895şi1896.Proiectanţiisăi,căciestevorbadeuntandemdearhitecţi,BuschDavid,laaceavremeinginer-şefaloraşului,şiinginerulKnappFer-enc,opteazăpentruoabordareeclecticăaansamblului,însăaccentuează elementele decorative specifice neorenascen-tismului. Construcţiaefectivăaclădiriii-afostîncredinţatăunuiadintreproiectanţi,ingineruluiKnappFerenc.Întimpulexecuţieilucrăriiselărgeştepuţinansamblulprinconstrucţiaîncurteainterioarăauneisălidesport.Aceastaîşidatoreazăexistenţa unui proiect exclusiv elaborat de inginerul-şef aloraşului.Ansamblul închis, care formează actualmente ColegiulNaţionalGojdu,nuestetributarexclusivclădiriiArhigimnazi-uluiReal.Acestuiais-aadăugat,princumpărareşiabsorbţie,omaivecheclădirede locuinţeceaparţinusefamilieiSon-nenwirth.
palatul ulMaNN(Piaţa1Decembrie,nr.9)esteconstruitînstilsecessionvienez,înanul1913,deconstructoriifirmeiGertsler,Megyeri,SzunyoghdupăplanurilearhitectuluiLőblFerenc.Parterulînaltesteplacatcufaianţăverde-albăstruie,faţadasobrăfiinddecoratăcumedalioane în reliefdestucşibutonidecărămidă.Caracteristicacesteiclădiriestebas-oreliefulreprezentândleulnubianşisfeşniculcuşaptebraţe(menora) realizat din ceramică având smalţmetalic bronz-verzui.
Hala ComerCIală (Piaţa1Decembrie,nr.10), azi Fac-ultatea deMedicină şi Farmacie, construită între anii 1893şi1894,afostproiectatădearhitecţiibudapestaniPhannşiGaál şi executată de orădeanul Rimanóczy Kálmán-senior.Clădirea aparţine stilistic eclecticului orădean, dar se potdiferenţiainfluenţevenitedinspreclasicşineorenascentism.Esteoclădireimensădominatădeoimpresionantăcupolă.
