Pe Culmile Disperarii de Emil Cioran

7/23/2019 Pe Culmile Disperarii de Emil Cioran

http://slidepdf.com/reader/full/pe-culmile-disperarii-de-emil-cioran 1/159

Emil CIORAN, PE CULMILE DISPERĂRII, Humanitas, 1993.



EMIL CIORAN s-a născut în 8 aprili 1911 la Ră!inari "#i$iu%, ca al

&'ila (iu al lui Emilian Ci'ran ) pr't în Ră!inari ) !i al El*iri

"C'maniciu% Ci'ran. +rc*ntaă încpîn& &in 191 Licul /'r0/

Laăr &in #i$iu, 'ra! în car s *a muta întra0a (amili în 19. 2ntr198 !i 193 urmaă cursuril +acultăii & Litr !i +il''(i &in

4ucur!ti. 2n ultimul an & (acultat pu$lică artic'l în pri'&icl

Caln&arul, +l'ara & ('c, 5n&ira, 6rma, Ai. 2!i înc/i stu&iil

uni*rsitar cu ' tă & licnă asupra intuii'nismului $r0s'nian. 2n

acla!i an "193% s înscri la &'ct'rat, sprîn& să '$ină ast(l ' $ursă în

+rana sau rmania. 2n 193 îi apar prima cart, 7 culmil &isprării,

pntru car i s c'n(ră 7rmiul C'misii pntru prmira scriit'ril'r

tinri n&itai. 6a mai pu$lica încă patru cări în ară, înaint & a s

sta$ili &(initi* în +rana. 2ntr 1933 !i 193 s a(lă la 4rlin, ca $ursir al

+un&aii Hum$'l&t. Rînt'rs în ară, 'cupă *rm & un an "193% p'stul

& pr'(s'r & (il''(i la Licul An&ri :a0una &in 4ra!'*. 2n 193; placă

la 7aris cu ' $ursă a Institutului (ranc &in 4ucur!ti, car i s *a

prlun0i pînă în 19. 2n 19< încp să scri 2n&rptar pătima!, ultima

sa cart în lim$a r'm5nă, a cări *ariantă &(initi*ă "rămasă in&ită pînă

în 1991% *a (i înc/iată în 19, an cîn& s sta$il!t &(initi* în +rana.

=upă 19 încp să scri în lim$a (rancă, iar în 199 îi apar la

allimar& prima cart, 7r>cis & &>c'mp'siti'n? îi *'r urma, pînă în 198;,

încă n'uă, pu$licat la aca!i prsti0i'asă &itură pariiană. Cu @cpia

7rmiului Ri*ar'l, car i s c'n(ră în 19< pntru &$utulB (ranc, *a

r(ua t'at cllalt imp'rtant prmii litrar &crnat ultri'r

"#aint-4u*, C'm$at, Nimir%.

#CRIERI 7 culmil &isprării "4ucur!ti, 193? 199<%? Carta

amă0iril'r "4ucur!ti, 193? 1991%? #c/im$ara la (aă a R'm5nii

"4ucur!ti, 193? 191? &ii r*ăută 199<%? Lacrimi !i s(ini "4ucur!ti,

193;? 1991%? Amur0ul 0în&uril'r "#i$iu, 19<? 4ucur!ti, 1991%? 2n&rptar

pătima! "4ucur!ti, 1991%? 7r>cis & &>c'mp'siti'n "7aris, 199% ) Dratat



& &sc'mpunr "4ucur!ti, 199%? #ll'0isms & lFamrtum "7aris,

19% ) #il'0isml amărăciunii "4ucur!ti, 199%? La tntati'n &F@istr

"7aris, 19% ) Ispita & a @ista "4ucur!ti, 199%? Hist'ir t ut'pi

"7aris, 19<% ) Ist'ri !i ut'pi "4ucur!ti, 199%? La c/ut &ans l tmps"7aris, 19%? L mau*ais =>miur0 "7aris, 199%? = lFinc'n*>nint

&FGtr n> "7aris, 19;3%? Ecartlmnt "7aris, 19;9%? E@rcics

&Fa&mirati'n "7aris, 198%? A*u@ t anat/ms "7aris, 198;%.



CIORAN

PE CULMILE DISPERĂRII

E&iia a tria



HMANIDA#

4CRE:DI, 1993

C'prta & IOANA =RAOMIRE#C MAR=ARE

E&iia princps a acsti cări a apărut la+un&aia pntru litratură !i artă REELE CAROL AL II-LEA

E&iia a &'ua a apărut în 199< la HMANIDA#

J HMANIDA#, 199<

I#4N 9;3-8-<<-@



A FI LIRIC

= c nu putm rămîn înc/i!i în n'i în!inK = c um$lăm &upă

@prsi !i &upă ('rmă, încrcîn& să n 0'lim & c'ninuturi !i să

sistmatiăm un pr'cs /a'tic !i r$lK N-ar (i mai (cun&ă ' a$an&'nar

în (lui&itata n'astră intri'ară, (ără 0în&ul uni '$icti*ări, s'r$in& &'ar

cu ' *'luptat intimă t'at (ir$ril !i a0itaiil lăuntricK 2n acst

ca am trăi cu ' intnsitat in(init $'0ată întra0ă aca cr!tr

intri'ară p car @prinl spiritual ' &ilată pînă la plnitu&in.

Drăiri multipl !i &i(rniat s c'nt'psc !i s &*'ltă într-'

(r*scnă &in cl mai (cun&. O snai & actualitat, & prnă

c'mpl@ă a c'ninuturil'r su(lt!ti s na!t ca un rultat al acsti

cr!tri, asmănăt'ar uni înălări & *aluri sau unui par'@ism muical.

A (i plin & tin însui, nu în sns & 'r0'liu, ci & $'0ăi, a (i c/inuit & '

in(initat intrnă !i & ' tnsiun @trmă însamnă a trăi cu atîta

intnsitat, încît simi cum m'ri &in caua *iii. Est atît & rar acst

sntimnt !i atît & ciu&at, încît ar tr$ui să-l trăim cu stri0ăt. #imt cum

ar tr$ui să m'r &in caua *iii !i mă într$ &acă ar *run sns

căutara uni @plicaii. Cîn& t't c ai tu ca trcut su(ltsc palpită în tin

într-un m'mnt & nmăr0inită înc'r&ar, cîn& ' prnă t'tală

actualiaă @prin înc/is !i cîn& un ritm î!i pir& c/ili$rul !i

uni('rmitata, atunci &in culmil *iii !ti prins în m'art (ără a a*aaca 0r'aă în (aa i car îns'!t '$ssia c/inuit'ar a m'rii. Est un

sntimnt anal'0 cu acla p car-l au amanii cîn&, în culma (ricirii, l

apar trcăt'r, &ar intns, ima0ina m'rii, sau cu m'mntl &

nsi0urană cîn& într-' iu$ir născîn&ă apar prsntimntul unui s(îr!it

sau al uni părăsiri.

#înt pra puini acia car p't sup'rta ast(l & @prin pînă las(îr!it. E@istă t't&auna ' prim&i sri'asă în mninra un'r



c'ninuturi car s cr '$icti*at, în înc/i&ra uni nr0ii cu tn&ină

& @pl'i, &'arc p'i atin0 un m'mnt cîn& nu mai p'i stăpîni '

nr0i &$'r&antă. :i atunci pră$u!ira rultă &intr-un praplin. #înt

trăiri !i '$ssii cu car nu s p'at *iui. Nu st atunci ' sal*ar în a lmărturisiK E@prina tri$ilă !i '$ssia în0r'it'ar a m'rii, atunci cîn&

sînt păstrat în c'n!tiină, &*in ruinăt'ar. 6'r$in& &spr m'art, ai

sal*at c*a &in tin, &ar în acla!i timp a murit c*a &in pr'pria (iină,

&'arc c'ninuturil '$icti*at î!i pir& actualitata &in c'n!tiină. =in

acst m'ti*, lirismul rprintă ' p'rnir & risipir a su$icti*ităii? căci

l in&ică ' (r*scnă a *iii în in&i*i& car nu p'at (i stăpînită, ci

prtin& nc'ntnit @prsi. A (i liric însamnă a nu puta rămîn înc/is

în tin însui. Acastă ncsitat & @tri'riar st cu atît mai intnsă

cu cît lirismul st mai intri'r, mai pr'(un& !i mai c'ncntrat. 7ntru c

liric 'mul în su(rină !i în iu$irK 7ntru că acst stări, &!i &i(rit ca

natură !i 'rintar, răsar &in ('n&ul cl mai a&înc !i mai intim al (iini

n'astr, &in cntrul su$stanial al su$icti*ităii, car st un (l & 'nă

& pr'ici !i ra&ir. =*ii liric atunci cîn& *iaa &in tin palpită într-un

ritm snial !i cîn& trăira st atît & putrnică, încît sinttiaă în a

într0 snsul prs'nalităii n'astr. Ca c st unic !i spci(ic în n'i s

raliaă într-' ('rmă atît & @prsi*ă, încît in&i*i&ualul s ri&ică în

planul uni*rsalului. E@prinl su$icti* cl mai a&înci sînt !i cl

mai uni*rsal, (iin&că în l s aun0 pînă la ('n&ul 'ri0inar al *iii.

A&*ărata intri'riar &uc la ' uni*rsalitat inaccsi$ilă acl'ra car

rămîn într-' 'nă pri(rică. Intrprtara *ul0ară a uni*rsalităii *& în

acasta mai mult ' ('rmă & c'mpl@itat în întin&r &cît '

cuprin&r calitati*ă, $'0ată. = aca, a *& lirismul ca un (n'mn

pri(ric !i in(ri'r, pr'&us al uni inc'nsistn spiritual, în l'c să

'$sr* că rsursl liric al su$icti*ităii in&ică ' pr'spim !i '

a&încim lăuntrică &intr cl mai rmarca$il.



#înt 'amni car &*in lirici numai în m'mntl capital al *iii

l'r? unii numai în a0'ni, cîn& s actualiaă într0ul l'r trcut !i-i

năpă&!t ca un t'rnt. Ci mai muli însă &*in în urma un'r @prin

snial, cîn& a0itaia ('n&ului intim al (iini l'r atin0 par'@ismul.Ast(l, 'amni înclinai înspr '$icti*itat !i imprs'nalitat, străini & i

în!i!i !i străini & ralităi pr'(un&, '&ată pri'niri ai iu$irii, încarcă un

sntimnt car actualiaă t'at rsursl prs'nal. +aptul că apr'ap

t'i 'amnii (ac p'i atunci cîn& iu$sc &'*&!t că mil'acl 0în&irii

c'ncptual sînt pra sărac pntru a @prima ' in(initat intrnă !i că

lirismul intri'r î!i 0ăs!t un m'& a&c*at & '$icti*ar numai cu un

matrial (lui& !i irai'nal. Nu s ptrc un ca anal'0 cu @prina

su(riniK N-ai $ănuit nici'&ată c ascuni în tin !i c ascun& luma,

trăiai pri(ric !i mulumit, cîn& ca mai sri'asă @prină &upă

@prina m'rii "ca prsntimnt al muririi%, @prina su(rini, pun

stăpînir p tin !i t transp'rtă într-' r0iun & @istnă in(init

c'mplicată, în car su$icti*itata ta t (rămîntă ca într-un *îrt. A (i liric

&in su(rină însmnaă a ralia aca ar&r !i puri(icar intri'ară în

car rănil înctaă & a mai (i numai mani(stări @tri'ar, (ără

c'mplicaii a&înci, ci participă la sîm$url (iini n'astr. Lirismul

su(rini st un cîntc al sîn0lui, al cărnii !i al nr*il'r. #u(rina

a&*ărată i*'ră!t &in $'ală. =in acst m'ti*, apr'ap t'at $'lil au

*irtui liric. Numai acia car *0taă într-' insnsi$ilitat

scan&al'asă rămîn imprs'nali în caul $'lii, car înt't&auna raliaă

' a&încir prs'nală.

Nu &*ii liric &cît în urma uni a(ctări 'r0anic !i t'tal. Lirismul

acci&ntal î!i ar sursa în &trminant @tri'ar car, &ispărîn&,

implicit &ispar !i c'rsp'n&ntul intri'r. Nu @istă lirism autntic (ără

un 0răunt & n$uni intri'ară. Est caractristic (aptul că încputul

psi/'l'r s caractriaă printr-' (aă lirică, în car t'at $arirl !i

limitl '$i!nuit &ispar pntru a (ac l'c uni $ii intri'ar &intr cl



mai (cun&. Ast(l s @plică pr'&ucti*itata p'tică &in (al prim al

psi/'l'r. N$unia ar puta (i un par'@ism al lirismului. = aca n

mulumim a scri l'0iul lirismului pntru a nu scri l'0iul n$unii.

#tara lirică st ' star &inc'l' & ('rm !i sistm. O (lui&itat, 'cur0r intri'ară c'nt'p!t într-un sin0ur lan, ca într-' c'n*r0nă

i&ală, t'at lmntl *iii lăuntric !i craă un ritm intns !i plin.

+aă & ra(inamntul uni culturi anc/il'at în ('rm !i ca&r, car

masc/aă t'tul, lirismul st ' @prsi $ar$ară. Aici stă & (apt

*al'ara lui, & a (i $ar$ar, a&ică & a (i numai sîn0, sincritat !i (lăcări.



CÎT DE DEPARTE SÎNT TOATE!

Nu !tiu a$s'lut &l'c pntru c tr$ui să (acm c*a în luma

acasta, pntru c tr$ui să a*m pritni !i aspiraii, spran !i *isuri.

N-ar (i &-' mi & 'ri mai pr(ra$ilă ' rtra0r într-un c'l în&părtat

& lum, un& nimic &in ca c alcătui!t 0'm'tul !i c'mplicaiil

acsti lumi să nu mai ai$ă nici un c'uK Am rnuna atunci la cultură !i

la am$iii, am pir& t'tul !i n-am cî!ti0a nimic. =ar c să cî!ti0i în luma

acastaK #înt unii pntru car 'ric cî!ti0 n-ar nici ' imp'rtană, car

sînt irm&ia$il n(ricii !i sin0uri. #întm t'i atît & înc/i!i unul altuia

:i &acă am (i atît & &sc/i!i încît să primim t'tul & la clălalt sau să-i

citim în su(lt pînă în a&încuri, cu cît i-am lumina &stinulK #întm atît &

sin0uri în *iaă, încît t într$i &acă sin0urătata a0'nii nu st un

sim$'l al @istni uman. Est un smn & mar &(icină în *'ina &

a trăi !i a muri în s'citat. Mai p't @ista mîn0îiri în m'mntl &in

urmăK = ' mi & 'ri st mai pr(ra$il să m'ri un&*a sin0ur !i

părăsit, cîn& n*ăîn&u-t nimni p'i să t stin0i (ără tatru !i p'ă. Mi-

scîr$ă & 'amnii car în a0'ni s stăpînsc !i î!i impun atitu&ini pntru

a (ac imprsi. Lacrimil nu sînt arăt'ar &cît în sin0urătat. D'i

acia car s *'r înc'nurai în a0'ni & pritni ' (ac &intr-' (rică !i

&intr-' imp'si$ilitat & a sup'rta m'mntl (inal. Ei *'r să-!i uit, în

m'mntul capital, & m'art. = c nu au un r'ism in(init, & c nu încui u!a ca să sup'rt snaiil acla n$un cu ' luci&itat !i '

tamă &inc'l' & 'ric limităK

#întm atît & sparai & t'at :i t't ca c st nu inaccsi$ilK

M'arta ca mai a&încă !i mai 'r0anică st m'arta &in sin0urătat,

cîn& însă!i lumina st un principiu & m'art. 2n ast(l & m'mnt !ti

sparat & *iaă, & iu$ir, & îm$t, & pritni !i c/iar & m'art. :it într$i, para&'@al, &acă mai @istă altc*a &cît nantul lumii !i al tău.



A NU MAI PUTEA TRĂI

#înt @prin căr'ra nu l mai p'i supra*iui. =upă l, simi cum

'ric ai (ac nu mai p'at a*a nici ' smni(icai. Căci &upă c ai atins

limitl *iii, &upă c ai trăit cu @asprar t't ca c '(ră acl

mar0ini pricul'as, 0stul ilnic !i aspiraia '$i!nuită î!i pir& 'ric

(armc !i 'ric s&uci. =acă t'tu!i trăi!ti, acasta s &at'raă

capacităii & '$icti*ar prin car t li$ri, prin scris, & aca

înc'r&ar in(inită. Craia st ' sal*ar tmp'rară &in 0/arl m'rii.

#imt cum tr$ui să plsnsc &in caua a t't c-mi '(ră *iaa !i

prspcti*a m'rii. #imt că m'r & sin0urătat, & iu$ir, & &isprar, &

ură !i & t't c luma asta îmi p'at '(ri. Est ca !i cum în 'ric trăir

m-a! um(la ca un $al'n mai &part &cît ristna lui. 2n ca mai

0r'anică intnsi(icar s raliaă ' c'n*rtir înspr nimic. D &ilai

intri'r, cr!ti pînă la n$uni, pînă un& nu mai @istă nici ' 0raniă, la

mar0in & lumină, un& acasta st (urată & n'apt, !i &in acl

praplin ca într-un *îrt $stial !ti aruncat &-a &rptul în nimic. 6iaa

&*'ltă plnitu&ina !i *i&ul, @u$rana !i &prsiuna? c sîntm n'i în

(aa *îrtului intri'r car n c'nsumă pînă la a$sur&K #imt cum

tr'sn!t *iaa în min & pra multă intnsitat, &ar !i cum tr'sn!t &

pra mult &c/ili$ru. Est ca ' @pl'i p car n-' p'i stăpîni, car t

p'at arunca !i p tin în ar, irm&ia$il. La mar0inil *iii ai snaiacă nu mai !ti stăpîn p *iaa &in tin, că su$icti*itata st ' ilui !i

că în tin s a0ită ('r & car n-ai nici ' răspun&r, a căr'r *'lui

n-ar nici ' l0ătură cu ' cntrar prs'nală, cu un ritm &(init !i

in&i*i&ualiat. La mar0inil *iii c nu st pril & m'artK M'ri &in

caua a t't c @istă !i a t't c nu @istă. +icar trăir st, în acst ca,

un salt în nant. Cîn& t't c i-a '(rit *iaa ai trăit pînă la par'@ism, pînăla suprma înc'r&ar, ai auns la aca star în car nu mai p'i trăi nimic



(iin&că nu mai ai c. C/iar &acă n-ai stră$ătut în t'at &irciil acst

trăiri, st su(icint să l (i &us la limită p principall. :i cîn& simi că

m'ri & sin0urătat, & &isprar sau & iu$ir, cllalt împlinsc acst

c'rt0iu in(init &urr's. #ntimntul că nu mai p'i trăi &upă ast(l &*îrturi rultă !i &in (aptul uni c'nsumări p un plan pur intri'r.

+lăcăril *iii ar& într-un cupt'r înc/is & un& căl&ura nu p'at i!i.

Oamnii car trăisc p un plan @tri'r sînt sal*ai & la încput? &ar au

i c sal*a, cîn& nu cun'sc nici ' prim&iK 7ar'@ismul intri'rităii !i al

trăirii t &uc în r0iuna un& prim&ia st a$s'lută, &'arc

@istna car î!i actualiaă în trăir ră&ăcinil i cu ' c'n!tiină

înc'r&ată nu p'at &cît să s n0 p a însă!i. 6iaa st pra limitată

!i pra (ra0mntară pntru a rista la mari tnsiuni. N-au a*ut t'i

misticii, &upă maril @ta, sntimntul că nu mai p't c'ntinua să

trăiascăK :i c mai p't a!tpta & la luma acasta aci car simt &inc'l'

& n'rmal *iaa, sin0urătata, &isprara sau m'artaK



PASIUNEA ABSURDULUI

Nu @istă ar0umnt pntru a trăi. Acla car a auns la limită mai

p'at um$la cu ar0umnt, cu cau, (ct, c'nsi&raii m'ral tc.K

E*i&nt, nu. Acluia nu-i mai rămîn &cît m'ti* nm'ti*at spr a trăi. 2n

culma &isprării, pasiuna a$sur&ului st sin0ura car mai aruncă '

lumină &m'nică în /a's. Cîn& t'at i&aluril curnt, m'ral, sttic,

rli0i's, s'cial tc. , nu mai p't &irci'na *iaa !i nu-i p't &trmina '

(inalitat, atunci cum s mai p'at mnin *iaa spr a nu &*ni nantK

Numai printr-' l0ar & a$sur&, prin iu$ira inutilului a$s'lut, a&ică a

c*a car nu p'at lua ' c'nsistnă, &ar car, prin (iciuna lui, p'at să

stimul ' ilui & *iaă.

Drăisc pntru că munii nu rî& !i *irmii nu cîntă. O pasiun a

a$sur&ului nu s p'at na!t &cît într-un 'm în car s-a lic/i&at t'tul,

&ar în car p't să apară 0r'anic trans(i0urări *iit'ar. Acluia car a

pir&ut t'tul nu-i mai rămîn în *iaă &cît pasiuna a$sur&ului. Căci c îl

mai p'at imprsi'na p l &in @istnăK C s&uciiK nii ic

sacri(icara pntru umanitat, pntru $inl pu$lic, cultul (rum'sului tc.

Nu-mi plac &cît 'amnii car au lic/i&at ) c/iar pntru scurt timp ) cu

acst lucruri. Numai acia au *iuit în m'& a$s'lut. :i numai i au

&rptul să *'r$ască &spr *iaă. 7'i r*ni la iu$ir sau la sninătat.

=ar r*ii prin r'ism, nu prin inc'n!tină. O @istnă car nu ascun& 'mar n$uni n-ar nici ' *al'ar. Cu c s &'s$!t & @istna uni

pitr, a unui lmn sau a unui putr0aiK =ar *ă spun tr$ui să ascuni '

mar n$uni ca să *ri să &*ii piatră, lmn sau putr0ai. Cîn& ai 0ustat

t'at 'tră*it'arl &licii al a$sur&ului, numai atunci !ti &plin

puri(icat, (iin&că numai atunci ai &us lic/i&ara la ultima @prsi. :i nu

st a$sur&ă 'ric @prsi ultimăK



#înt 'amni căr'ra l st &at să 0ust numai 'tra*a &in lucruri,

pntru car 'ric surpriă st ' surpriă &urr'asă !i 'ric @prină un

n'u pril & t'rtură. =acă s *a spun că acastă su(rină î!i arm'ti* su$icti*, inîn& & ' c'nstitui particulară, *'i într$a @istă

un critriu '$icti* pntru aprcira su(riniK Cin ar puta prcia că

*cinul mu su(ră mai mult &cît min sau că Isus a su(rit mai mult

&cît t'iK Nu @istă măsură '$icti*ă, &'arc a nu s măs'ară &upă

@citaia @tri'ară sau in&isp'iia l'cală a 'r0anismului, ci &upă m'&ul

în car su(rina st simită !i r(lctată în c'n!tiină. Or, &in acst punct

& *&r, irar/iara st imp'si$ilă. +icar 'm rămîn cu su(rina

lui, p car ' cr& a$s'lută !i nlimitată. :i &acă n-am 0în&i la cît a

su(rit luma pînă acum, la a0'niil cl mai tri$il !i la c/inuril cl

mai c'mplicat, la m'ril cl mai crunt !i la ca mai &urr'asă

părăsir, la t'i ciumaii, la t'i ci ar!i & *ii sau stin!i & ('am, cu cît

su(rina n'astră ar (i mai r&usăK 7 nimni nu-l p'at mîn0îia în a0'ni

0în&ul că t'i sînt murit'ri, prcum în su(rină nimni nu *a 0ăsi '

c'ns'lar în su(rina trcută sau prntă a alt'ra. Căci în acastă lum

'r0anic insu(icintă !i (ra0mntară, in&i*i&ul st p'rnit să trăiască în

m'& int0ral, &'rin& să (acă &in @istna lui un a$s'lut. Oric @istnă

su$icti*ă st un a$s'lut pntru sin însă!i. =in acst m'ti*, (icar 'm

trăi!t ca !i cum ar (i cntrul uni*rsului sau cntrul ist'rii, !i atunci

cum să nu (i su(rina un a$s'lutK Nu p't înl0 su(rina altuia pntru

a ' &iminua prin acasta p a ma. C'mparaiil în asmna cauri n-au

nici un sns, &'arc su(rina st ' star & sin0urătat intri'ară, în

car nimic &in a(ară nu p'at auta. Est un mar a*anta că p'i su(ri

sin0ur. C-ar (i &acă (aa 'mului ar puta @prima a&c*at t'ată su(rina

intri'ară, &acă în @prsi s-ar '$icti*a într0 c/inul intri'rK Am mai

puta sta & *'r$ă într n'iK N-ar tr$ui să *'r$im atunci cu mîinil p



(aăK 6iaa ar (i ralmnt imp'si$ilă &acă t't c a*m n'i ca in(init &

simir ar (i @prima$il în liniil (ii.

Nimni n-ar mai în&răni să s pri*ască în '0lin&ă, căci ' ima0in

0r'tscă !i tra0ică în acla!i timp ar amstca în c'ntururil (ii'n'miipt !i &un0i & sîn0, răni car nu p't (i înc/is !i !ir'ai & lacrimi car

nu p't (i stăpînit. A! a*a ' *'luptat plină & 0r'aă să *ă& cum

i$ucn!t, în arm'nia c'm'&ă !i supr(icială & (icar i, un *ulcan &

sîn0, î!niri r'!ii ca ('cul !i arăt'ar ca &nă&&a, cum t'at rănil

(iini n'astr s-ar &sc/i& irm&ia$il pntru a (ac &in n'i ' rupi

sîn0r'asă. Numai atunci am pricp !i am aprcia a*antal

sin0urătăii, car n (ac su(rina atît & mută !i & inaccsi$ilă. 2ntr-'

rupi sîn0r'asă, într-un *ulcan al (iini n'astr, într0 *ninul supt &in

lucruri nu ar (i su(icint pntru a 'tră*i întra0ă acastă lumK Est atît

*nin, atîta 'tra*ă în su(rină

#in0urătata a&*ărată st numai aca în car t simi a$s'lut

i'lat într cr !i pămînt. Nimic nu tr$ui să &*i atnia & la acst

(n'mn al a$s'luti i'lări, ci ' intuii & ' luci&itat 0r'anică

tr$ui să r*l t'ată &rama (inităii 'mului în (aa in(initului !i

nantului acsti lumi. 7lim$ăril sin0uratic ) @trm & (cun& !i

pricul'as, în acla!i timp, pntru *iaa intri'ară ) tr$ui ast(l

(ăcut încît nimic &in ca c p'at tul$ura *iiuna i'lării 'mului în

lum să nu intr în pr'cupăril in&i*i&ului. 7ntru a intnsi(ica pr'csul

& intri'riar !i & c'n*rtir înspr (iina ta pr'pri, plim$ăril

sin0uratic sînt (cun& numai sara, cîn& nimic &in s&uciil '$i!nuit

nu mai p'at (ura intrsul !i cîn& r*laiil asupra lumii răsar &in 'na

ca mai a&încă a spiritului, & ac'l' & un& s-a &sprins & *iaă, &in

rana *iii. Cîtă sin0urătat tr$ui pntru a a*a spirit Cîtă m'art în

*iaă !i cît ('curi lăuntric #in0urătata na0ă atîta &in *iaă, încît



în(l'rira spiritului rultată &in &isl'căril *ital &*in apr'ap

insup'rta$ilă. Nu st caractristic (aptul că acia s ri&ică împ'tri*a

spiritului car au pra mult spirit, car cun'sc c $'ală a&încă a a(ctat

*iaa pntru a s na!t spiritulK Ap'l'0ia spiritului ' (ac 'amnii sănăt'!i!i 0ra!i, car n-au nici prsntimntul a ca c însamnă spirit, car

n-au simit nici'&ată t'rturil *iii !i antin'miil &urr'as & la $aa

@istni. Ci car cu a&*ărat îl simt, acia sau îl t'lraă cu 'r0'liu,

sau îl printă ca p ' calamitat. Nimni nu st însă încîntat, în ('n&ul

(iini lui, & acastă ac/iii catastr'(ală pntru *iaă car st spiritul.

:i cum să (ii încîntat & acastă *iaă (ără (armc, (ără nai*itat !i (ără

sp'ntanitatK 7rna spiritului in&ică t't&auna un minus & *iaă,

multă sin0urătat !i su(rină în&lun0ată. Cin *'r$!t & sal*ara prin

spiritK Nu st a$s'lut &l'c a&*ărat că trăira în planul imannt al *iii

ar (i ('st ' trăir an@i'asă, &in car 'mul a i!it prin spirit. =imp'tri*ă,

st cu mult mai a&*ărat că prin spirit s-a cî!ti0at un &c/ili$ru, '

an@itat, &ar !i ' 0ran&'ar. C *ri să cun'ască &in prim&iil

spiritului acia car nu cun'sc nici măcar prim&iil *iiiK Est un smn

& mar inc'n!tină în a (ac ap'l'0ia spiritului, prcum st un smn

& mar &c/ili$ru în a (ac ap'l'0ia *iii. Căci pntru 'mul n'rmal

*iaa st ' *i&nă? numai $'lna*ul s încîntă !i ' lau&ă, spr a nu s

pră$u!i. =ar acla car nu mai p'at lău&a nici *iaa !i nici spiritulK



EU ŞI LUMEA

+aptul că @ist u &'*&!t că luma n-ar nici un sns. Căci în c

(l p't 0ăsi un sns în (rămîntăril unui 'm in(init &ramatic !i n(ricit,

pntru car t'tul s r&uc în ultimă instană la nant !i pntru car

l0a acsti lumi st su(rinaK =acă luma a prmis un @mplar

uman & tipul mu, acasta nu p'at &'*&i &cît că ptl p a!a-isul

s'ar al *iii sînt atît & mari, încît îi *'r ascun& lumina, cu timpul.

4stialitata *iii m-a călcat !i m-a apăsat, mi-a tăiat aripil în plin $'r

!i mi-a (urat t'at $ucuriil la car a*am &rptul. D't lul mu @a0rat

!i t'ată pasiuna n$ună !i para&'@ală p car am pus-' pntru a &*ni

un in&i*i& strălucit'r, t'ată *raa &m'nică p car am c'nsumat-'

pntru a îm$răca ' aur'lă *iit'ar !i într0 lanul p car l-am risipit

pntru rna!tra 'r0anică sau ' aur'ră lăuntrică s-au &'*&it mai sla$

&cît $stialitata !i irai'nalitata acsti lumi, car a *ărsat în min

t'at rr*l i & n0ati*itat !i 'tra*ă. 6iaa nu ristă la mar

tmpratură. = aca, am auns la c'ncluia că 'amnii ci mai

(rămîntai, cu un &inamism lăuntric &us la par'@ism, car nu p't accpta

tmpratura '$i!nuită, sînt mnii pră$u!irii. Est un aspct al

&m'nismului *iii, în acastă ruină a cl'r car trăisc în r0iuni

n'$i!nuit, &ar !i un aspct al insu(icini i, car @plică & c *iaa

st un pri*il0iu al 'amnil'r m&i'cri. Numai 'amnii m&i'cri trăiscla tmpratura n'rmală a *iii? cilali s c'nsumă la tmpraturi un&

*iaa nu ristă, un& nu p't rspira &cît (iin& cu un pici'r &inc'l' &

*iaă. Nu p't a&uc nimic în acastă lum, căci n-am &cît ' mt'&ă

mt'&a a0'nii. 6ă plîn0i că 'amnii sînt răi, ră$unăt'ri,

nrcun'scăt'ri sau ip'criiK 6ă pr'pun u mt'&a a0'nii prin car *i

scăpa tmp'rar & t'at acst &(ct. Aplicai-' (icări 0nraii !i



(ctl *'r (i im&iat *ii$il. 7'at în (lul acsta p't &*ni !i u

('l'sit'r umanităii

7rin $ici, prin ('c sau incii, a&uci p (icar 'm în a0'ni, la

@prina clipl'r &in urmă, pntru ca într-un 0r'anic c/in să încrcmara puri(icar &in *iiuna m'rii. =ai-i ap'i &rumul !i lăsai-l să (u0ă

& 0r'aă pînă cîn&, puiat, *a că&a 's. :i *ă 0arant că (ctul st

inc'mpara$il mai *ala$il &cît t'at cl '$inut prin căil n'rmal.

=acă a! puta, a! a&uc întra0a lum în a0'ni, pntru a ralia '

puri(icar &in ră&ăcini a *iii? a! pun (lăcări arăt'ar !i insinuant la

acst ră&ăcini, nu pntru a l &istru0, ci pntru a l &a altă s*ă !i altă

căl&ură. +'cul p car l-a! pun u acsti lumi n-ar a&uc ruin, ci '

trans(i0urar c'smică, snială. 2n acst (l, *iaa s-ar '$i!nui cu '

tmpratură înaltă !i n-ar mai (i un m&iu & m&i'crităi. :i p'at în

acst *is nici m'arta n-ar mai (i imanntă în *iaă.

"Rîn&uri scris ai, 8 aprili 1933, cîn& împlinsc & ani. Am '

snai ciu&ată cîn& mă 0în&sc că am &*nit la acastă *îrstă

spcialist în pr'$lma m'rii.%



SENTIMENTUL SFÎRŞELII ŞI AL AGONIEI

Cun'a!ti snaia 0r'anică & t'pir cîn& simi cum t ir's!ti ca

pntru a cur0 asmna unui rîu, cîn& îi simi anulată pr'pria prnă

într-' lic/i&ar 'r0anicăK Est ca !i cum &in tin însui t't c ar

c'nsistnă !i su$stană &ispar într-' (lui&itat puiantă, &upă car nu

mai rămîi &cît cu capul. 6'r$sc aici & ' snai prcisă !i &urr'asă,

iar nu & una *a0ă !i n&trminată. #imi că &in tin n-a mai rămas

&cît capul? un cap (ără su$strat !i (ără (un&amnt, lipsit & c'rp !i i'lat

ca într-' /alucinai. Nu st nimic &in aca s(îr!ală *'luptu'asă !i *a0ă

p car ' încrci în c'ntmplaii p mar0ina mării sau în unl r*rii

mlanc'lic, ci ' s(îr!ală car t c'nsumă !i &istru0. Atunci nu-i mai

c'n*in nici un ('rt, nici ' sprană !i nici ' ilui. A rămîn tîmpit &

catastr'(a ta pr'pri, incapa$il să aci'ni sau să 0în&!ti, cuprins

într-un întunric rc !i apăsăt'r, stin0/r ca în /alucinaii n'cturn sau

sin0uratic ca în clipl & r0rt st a aun0 la limita n0ati*ă a *iii,

la tmpratura a$s'lută, un& ultima ilui & *iaă *a în0/a. :i în

acst sntimnt & s(îr!ală s *a r*la snsul a&*ărat al a0'nii, car

nu st luptă &in (anti sau pasiun 0ratuită, ci $atra *iii în

0/arl m'rii, cu puin pr'$a$ilităi pntru *iaă. Nu p'i spara 0în&ul

a0'nii & cl al s(îr!lii !i al m'rii. A0'nia ca luptăK =ar luptă cu cin !i

pntru cK Est a$s'lut (alsă intrprtara a0'nii ca lan @altat &pr'pria lui inutilitat sau ca $ucium cu (inalitata în l însu!i. 2n ('n&,

a0'nia însamnă (rămîntar într *iaă !i m'art. 2ntrucît m'arta st

imanntă *iii, apr'ap întra0a *iaă st ' a0'ni. =cît, u nu

numsc a0'nic &cît m'mntl &ramatic al acsti lupt într *iaă

!i m'art, cîn& (n'mnul prni m'rii st trăit c'n!tint !i &urr's.

A0'nia a&*ărată st aca în car trci în nant prin m'art, cîn&sntimntul s(îr!lii t c'nsumă irm&ia$il !i cîn& m'arta în*in0. 2n



'ric a0'ni *rita$ilă st un trium( al m'rii, c/iar &acă &upă acl

clip & s(îr!ală c'ntinui să trăi!ti.

n& st lupta &in (anti în acastă (rămîntarK Nu ar caractr

& &(initi*at 'ric a0'niK Nu st a asmănăt'ar uni $'li & car nun mai putm scăpa, &ar car n t'rturaă cu intrmitnK M'mntl

a0'nic in&ică ' înaintar a m'rii în *iaă, ' &ramă în c'n!tiină,

rultată &in rupra c/ili$rului &intr *iaă !i m'art. El nu sînt

p'si$il &cît în acl snaii & s(îr!ală car sc'$'ară *iaa înspr

minusul i a$s'lut. +rc*na m'mntl'r a0'nic st un in&iciu &

&sc'mpunr !i pră$u!ir. M'arta st c*a scîr$'s, st sin0ura

'$ssi car nu p'at &*ni *'luptu'asă. C/iar atunci cîn& *ri să m'ri,

acasta ' (aci cu un r0rt implicit pntru &'rina ta. 6rau să m'r, &ar

îmi par rău că *rau să m'r. Acsta st sntimntul tutur'r acl'ra

car s a$an&'naă nantului. Cl mai pr*rs sntimnt st

sntimntul m'rii. :i cîn& t 0în&!ti că sînt 'amni car nu p't &'rmi

&in caua '$ssii pr*rs a m'rii Cum a! *ra să nu mai !tiu nimic

&spr min !i &spr luma asta



GROTESC ŞI DISPERARE

=intr ('rml multipl al 0r'tscului, aca îmi par mai ciu&ată !i

mai c'mplicată car î!i ar ră&ăcinil în &isprar. Cllalt *iaă un

par'@ism & natură pri(rică. =cît, acasta st imp'rtant, 0r'tscul nu

c'ncpti$il (ără un par'@ism. :i c par'@ism st mai a&înc !i mai

'r0anic &cît acla al &isprăriiK r'tscul nu apar &cît în par'@ismul

stăril'r n0ati*, cîn& s raliaă mari (rămîntări &intr-un minus &

*iaă? st ' @altar în n0ati*itat.

:i nu st ' p'rnir n$ună înspr n0ati*itat în aca sc/im'n'sir

$stială, c/inuit'ar !i para&'@ală, cîn& liniil !i c'ntururil (i &*iaă

în ('rm & ' strani @prsi*itat, cîn& 'rintara pri*irii (urată &

lumini !i um$r în&părtat, iar 0în&ul urmaă !rpuiril uni ast(l &

crispăriK A&*ărata &isprar intnsă !i irm&ia$ilă nu s p'at

'$icti*a &cît în @prsii 0r't!ti. Căci 0r'tscul st n0aia a$s'lută a

sninătăii, acastă star & puritat, transparnă !i luci&itat atît &

&part & &isprar, &in car nu p't răsări, în primul rîn&, &cît /a'sul !i

nantul.

Ai a*ut *r'&ată satis(acia $stială !i uluit'ar & a *ă pri*i în

'0lin&ă &upă nnumărat n'pi & ns'mn? ai simit t'rtura ins'mniil'r,

cîn& numri (icar clipă n'pi într0i, cîn& nu mai !ti &cît tu sin0ur în

acastă lum, cîn& &rama ta st ca mai snială &in ist'ri, iaracastă ist'ri nu mai ar nici ' smni(icai, nici nu mai @istă, cîn& în

tin crsc cl mai 0r'anic *ăpăi !i @istna ta apar unică !i sin0ură

într-' lum născută numai pntru a-i c'nsuma a0'nia ta? ai simit

acst m'mnt nnumărat, in(init ca !i su(rina, pntru ca atunci

cîn& *ă pri*ii să a*i ima0ina 0r'tsculuiK Est ' crispar 0nrală, '

sc/im'n'sir, ' înc'r&ar & ultim clip, căr'ra li s as'ciaă ' pal'ar& ca mai &m'nică s&uci, ' pal'ar & 'm trcut prin cl mai



0r'anic prăpăstii & întunric. :i nu st acst 0r'tsc, răsărit ca '

@prsi a &isprării, asmănăt'r uni prăpastiiK Nu ar l c*a &in

*îrtul a$isal al maril'r a&încimi, &in aca s&uci a in(initului car ni s

&sc/i& în (aă pntru a n în0/ii !i căruia n supunm ca (atalităiiK C$in ar (i să p'i să m'ri aruncîn&u-t într-un 0'l in(init C'mpl@itata

0r'tscului răsărit &in &isprar ri&ă în capacitata lui & a in&ica un

in(init lăuntric !i un par'@ism & ca mai @trmă tnsiun. Cum ar mai

puta acst par'@ism să s '$icti* în 'n&ulaii plăcut & linii sau în

puritat & c'ntururiK r'tscul na0ă în m'& snial clasicul, prcum

na0ă 'ric i& & stil, & arm'ni sau & pr(ci.

Că l ascun& & cl mai mult 'ri tra0&ii intim car nu s

@primă &irct, acasta st *i&nt pntru cin înl0 ('rml

multipl al &ramatismului intri'r. Cin !i-a *ăut (i0ura în ip'staa

0r'tscă nu s *a puta uita nici'&ată, (iin&că s *a tm t't&auna &

l însu!i. =isprara st urmată & ' nlini!t @trm & c/inuit'ar. :i

c (ac acst 0r'tsc altc*a &cît să actuali !i să intnsi(ic tama

!i nlini!taK



PRESENTIMENTUL NEBUNIEI

Oamnii nici'&ată nu *'r înl0 pntru c unii &intr i tr$ui să

înn$unască, pntru c @istă ca ' (atalitat in@'ra$ilă intrara în

/a's, un& luci&itata nu s p'at să &ur mai mult &cît un (ul0r.

7a0inil cl mai inspirat, &in car transpiră un lirism a$s'lut, în car

!ti pri'nirul uni $ii t'tal a (iini, a uni @altări 'r0anic, nu s

p't scri &cît într-' ast(l & tnsiun nr*'asă, încît ' r*nir înspr

un c/ili$ru st ilu'ri. Nu s mai p'at supra*iui n'rmal &upă

asmna înc'r&ări. Rs'rtul intim al (iini nu mai susin *'luia

(irască, iar $arirl intri'ar î!i pir& 'ric c'nsistnă. 7rsntimntul

n$unii nu apar &cît &upă @prin mari !i capital. Ca !i cum t-ai

(i ri&icat la înălimi pra mari, un& t apucă *rti0ii, încpi să t clatini,

îi piri si0urana !i snaia n'rmală & im&iat !i c'ncrt. O mar

0rutat par că apasă crirul !i-l strîn0 ca pntru a-l r&uc la ' ilui,

&!i numai acst snaii n &sc'pră în0r'it'ara ralitat 'r0anică

&in car i*'răsc @prinl n'astr. :i în acastă apăsar, car *ra

să t i$ască & pămînt sau să t arunc în ar, apar 0r'aa al cări

lmnt sînt 0ru & &(init în asmna ca. Nu st aca 0r'aă &

m'art, prsistntă !i '$s&antă, car pun stăpînir p 'm !i-l &'mină

pînă la su('car, c s insinuaă în t't ritmul (iini n'astr pntru a

lic/i&a pr'csul *iii &in n'i, ci ' 0r'aă cu stră(ul0rări, apărîn& rar, &arintns, ca ' tul$urar su$ită, &ar car limină pntru t't&auna

p'si$ilitata uni limpimi *iit'ar. Est imp'si$il & a prcia !i &(ini

acst ciu&at prsntimnt al n$unii. Ca c st într-a&*ăr în0r'it'r

în l rultă &in (aptul că n'i prsimim în n$uni ' pir&r t'tală în

*iaă, că pir&m t't în m'& irm&ia$il, &a trăin&. C'ntinuu să rspir

sau să mănînc, &ar am pir&ut t't c u am a&ău0at (unciunil'r$i'l'0ic. Est numai ' m'art apr'@imati*ă. 2n n$uni piri c ai



spci(ic, ca c cri tu că t in&i*i&ualiaă în uni*rs, prspcti*a ta

particulară !i ' anumită 'rintar a c'n!tiini. 7rin m'art piri t'tul,

&ar acastă pir&r s (ac prin aruncar în nant. = aca, (rica &

m'art st prsistntă !i snială, &ar mai puin ciu&ată &cît (rica &n$uni, în car smiprna n'astră st un lmnt & nlini!t mult

mai c'mpl@ &cît tama 'r0anică & ' a$snă t'tală &in nantul în car

n &uc m'arta. :i nu ar (i n$unia ' scăpar & miriil *iiiK Acastă

într$ar st usti(icată numai t'rtic, &'arc, practic, pntru 'mul

car su(ră & anumit an@ităi, pr'$lma apar cu t'tul în altă lumină

sau mai $in is în altă um$ră. 7rsntimntul n$unii s c'mplică &

tama & luci&itata &in n$uni, & tama m'mntl'r & r0ăsir, &

r*nir, cîn& intuiia &astrului ar puta (i atît & c/inuit'ar, încît să

pr'*'ac ' n$uni !i mai mar. Nu @istă sal*ar prin n$uni, (iin&că

nu @istă 'm cu prsntimntul n$unii car să nu s tamă &

luci&ităil *ntual într-' asmna star. Ai *ra /a'sul, &ar i- (rică

& luminil &in l.

+'rma n$unii st &trminată & c'n&iii 'r0anic !i

tmpramntal. Cum ma'ritata n$unil'r s rcrutaă &intr

&prsi*i, st (atal ca ('rma &prsi*ă să (i mai (rc*ntă la n$uni

&cît stăril & @altar plăcută, *slă !i &$'r&antă. Est atît &

(rc*ntă mlanc'lia na0ră la n$uni, încît apr'ap t'i tin& spr

sinuci&r, ' s'lui atît & 0ra pînă nu !ti n$un.

A! *ra să înn$unsc într-un sin0ur ca. Cîn& a! !ti că a! aun0 un

n$un *sl, *i'i !i prmannt $in &ispus, car nu-!i pun nici '

pr'$lmă !i n-ar nici ' '$ssi, &ar car rî& (ără sns & &iminaa pînă

sara. =!i &'rsc in(init @ta lumin'as, n-a! *ra nici & acsta,

căci l sînt urmat & &prsiuni. A! *ra însă ' $ai & lumină cal&ă

car să răsară &in min !i să trans(i0ur întra0a lum, ' $ai car să

nu smn înc'r&ării &in @ta, ci să păstr un calm & trnitat

lumin'asă. =part & c'ncntrara @taului, a să s asmn cu



u!urina 0raii !i cu căl&ura îm$tului. 2ntra0a lum să plutască în

acst *is & lumină, în acastă încîntar & transparnă !i imatrialitat.

#ă nu mai @ist '$stac'l !i matri, ('rmă !i mar0ini. :i într-un

asmna ca&ru să m'r & lumină.



ASUPRA MORŢII

#înt pr'$lm car, '&ată tratat, t i'laă în *iaă !i c/iar t

&s(iinaă. Cîn& ai intrat în l însamnă că nu mai ai nimic & pir&ut

!i nimic & cî!ti0at. =in prspcti*a uni ast(l & r0iuni, a*ntura

spirituală sau lanul in&(init înspr ('rm multipl & *iaă, a*întul

a$sur& !i nmăr0init înspr c'ninuturi inaccsi$il !i insatis(acia &

limitara planuril'r mpiric ) &*in simpl mani(stări al uni

snsi$ilităi @u$rant, căria-i lips!t aca in(inită sri'itat c

caractriaă p acla car a intrat în pr'$lml pricul'as. A a*a '

in(inită sri'itat st a (i pir&ut. Nu aici *'r$a & spiritul calm !i nici

& 0ra*itata (ără ('n& a 'amnil'r numii sri'!i, ci & ' tnsiun atît &

n$ună, încît în (icar m'mnt al *iii !ti ri&icat în planul trnităii.

6iuira în ist'ri nu mai ar atunci nici ' smni(icai, &'arc clipa

st trăită cu atîta @a0rată înc'r&ar, încît timpul apar !trs !i

irl*ant în (aa trnităii. Est *i&nt că în (aa un'r pr'$lm pur

('rmal, 'ricît & &i(icil ar (i l, ' sri'itat in(inită nu p'at (i prtinsă,

&'arc l sînt pr'&us @clusi* & incrtitu&inil intli0ni !i nu

răsar &in structura 'r0anică !i t'tală a (iini n'astr. Numai 0în&it'rul

'r0anic !i @istnial st capa$il & acst 0n & sri'itat, (iin&că

numai pntru l a&*ăruril sînt *ii, pr'&us al unui c/in lăuntric !i al

uni a(ciuni 'r0anic, iar nu i*it &intr-' spculaiun inutilă !i 0ratuită.2n (aa 'mului a$stract, car 0în&!t pntru plăcra & a 0în&i, apar

'mul 'r0anic, car 0în&!t su$ &trminantul unui &c/ili$ru *ital !i

car st &inc'l' & !tiină !i &inc'l' & artă. 2mi plac 0în&ul car

păstraă ' ar'mă & sîn0 !i & carn !i pr(r & ' mi & 'ri, uni

a$stracii *i&, ' r(lci răsărită &intr-' (r*scnă s@uală sau &intr-'

&prsiun nr*'asă. Nu s-au c'n*ins, încă, 'amnii că a trcut timpulpr'cupăril'r supr(icial !i intli0nt !i că st in(init mai imp'rtantă



pr'$lma su(rini &cît a sil'0ismului, că un stri0ăt & &nă&& st

in(init mai r*lat'r &cît ca mai su$tilă &istinci !i că t't&auna '

lacrimă ar ră&ăcini mai a&înci &cît un îm$tK = c nu *rm să

accptăm *al'ara @clusi*ă a a&*ăruril'r *ii, a a&*ăruril'r răsărit &inn'i !i car r*laă ralităi !i *al'ri c'nstituti* n'uăK = c nu

înl0m că s p'at 0în&i *iu asupra m'rii, asupra cli mai

pricul'as pr'$lm car @istă, !i că, &acă punra i t &s(iinaă !i

t i'laă în *iaă, prin participara intimă !i &urr'asă ni s r*laă

t'tu!i un a&*ăr *iuK

# p'at *'r$i &spr m'art (ără @prina a0'niiK M'arta nu

p'at (i înlasă &cît &acă *iaa st simită ca ' în&lun0ată a0'ni, în

car m'arta s îm$ină cu *iaa. M'arta nu st c*a în a(ară, 'nt'l'0ic

&i(rită & *iaă, &'arc m'art ca ralitat aut'n'mă & *iaă nu

@istă. A intra în m'art nu însmnaă, cum cr& mntalitata curntă

!i în 0nr cr!tinismul, a-i &a ultima su(lar !i a pă!i într-' r0iun &

altă structură !i p'iti*itat &cît a *iii, ci a &sc'pri în pr'0rsiuna

*iii un &rum înspr m'art !i a 0ăsi în pulsaiil *italului ' a&încir

imanntă în a. 2n cr!tinism !i în mta(iicil car rcun'sc nmurira,

intrara în m'art st un trium(, st un accs al alt'r r0iuni, mta(iic

&i(rit & *iaă. 7rin m'art, car &*in ' r0iun apart a (irii, 'mul s

li$raă, iar a0'nia, în l'c să &sc/i&ă prspcti* înspr *iaă, în car

a s raliaă, &sc'pră s(r c'mplt transcn&nt i. 2n &'s$ir

& acst *iiuni, snsul a&*ărat al a0'nii îmi par a (i r*laia

imanni m'rii în *iaă. 7ntru c sntimntul imanni m'rii în *iaă

îl au a!a & puini, iar @prina a0'nii st atît & rarăK Nu cum*a

(alsă întra0a n'astră prsup'ii, iar sc/iara uni mta(iici a m'rii

&*in *r'similă numai prin c'ncpia uni transcn&n a acstiaK

Oamnii sănăt'!i, n'rmali !i m&i'cri nu au ' @prină a a0'nii !i

nici ' snai a m'rii. Ei *iuisc ca !i cum *iaa ar a*a un caractr

& &(initi*at. Est în structura c/ili$rului supr(icial al 'amnil'r



n'rmali & a simi *iaa într-' aut'n'mi a$s'lută & m'art !i & a '

'$icti*a p acasta într-' ralitat transcn&ntă *iii. = aca, i

c'nsi&ră m'arta ca *nin& &in a(ară, nu &intr-' (atalitat lăuntrică a

(irii. A trăi (ără sntimntul m'rii însamnă a *iui &ulca inc'n!tină a'mului c'mun, car s c'mp'rtă ca !i cum m'arta n-ar c'nstitui '

prnă *!nică !i tul$urăt'ar. Est una &in iluiil cl mai mari al

'mului n'rmal în a cr& în &(initi*atul *iii !i în a (i &inc'l' &

sntimntul pri'niratului *iii în m'art. R*laiil & 'r&in mta(iic

încp &-a$ia atunci cîn& c/ili$rul supr(icial al 'mului încp să s

clatin !i cîn& sp'ntanităii nai* i s su$stitui ' &urr'asă !i înc'r&ată

(rămîntar a *italului.

Dranscn&na m'rii apar în *iiuna acl'ra car &in

incrtitu&inil *iii nu &sprin& un su$strat 'r0anic sau ' a0'ni

lăuntrică, ci ' cauă @tri'ară, &*'ltîn& la par'@ism acl sntimnt că

!ti în0/iit & m'art într-un m'& rapi& !i $rusc. #ntimntul m'rii st

atît & rar la ac!tia, încît putm spun că nu @istă. C/iar &acă un'ri

atin0 ' intnsitat putrnică, mani(stara atît & &istanată în timp

anulaă p'si$ilitata uni '$ssii &urr'as. +aptul că snaia m'rii nu

apar &cît ac'l' un& *italul a su(rit un &c/ili$ru sau ' 'prir a

sp'ntanităii lui irai'nal, cîn& *iaa 0u&uită în a&încimi !i cîn& ritmul

*italului acti*aă &intr-' tnsiun t'tală, iar nu &intr-' @pansiun

supr(icială !i (mră, &'*&!t, pînă la ' crtitu&in intri'ară,

imanna m'rii în *iaă. 6iiuna în a&încuril acstia n arată cît &

ilu'ri st cr&ina într-' puritat *itală !i cît & (un&ată st

c'n*in0ra &spr un su$strat mta(iic al &m'nii *iii.

=acă m'arta st imanntă în *iaă, pntru c c'n!tiina m'rii (ac

imp'si$ilă *iuiraK La 'mul n'rmal *iuira nu tul$urată, &'arc

pr'csul & intrar în m'art s întîmplă cu t'tul nai*, prin scă&ra

intnsităii *ital. 7ntru l nu @istă &cît a0'nia &in urmă, nu ' a0'ni

&ura$ilă, l0ată & prmisl *italului. 2ntr-' prspcti*ă a&încă, (icar



pas în *iaă st un pas în m'art, iar amintira nu st &cît un smn &

nant. Omul n'rmal, lipsit & înl0r mta(iică, nu ar c'n!tiina

intrării pr'0rsi* în m'art, &!i nici l, ca nici ' (iină, nu scapă acstui

&stin in@'ra$il. n& c'n!tiina a căpătat ' aut'n'mi & *iaă,r*lara m'rii &*in atît & putrnică, încît prna i &istru0 'ric

0n & nai*itat, 'ric lan & $ucuri !i 'ric *'luptat naturală. Est

c*a pr*rs !i in(init &căut în a a*a c'n!tiina m'rii. D'ată p'ia

nai*ă a *iii, t'at s&uciil !i (armcl i apar *i& & 'ric c'ninut,

prcum *i& apar t'at pr'ictăril (inalist !i iluiil t'l'0ic al

'mului.

A a*a c'n!tiina uni în&lun0i a0'nii st a &sprin& @prina

in&i*i&uală &intr-un ca&ru nai* !i &in int0rara i naturală, pntru a-i

&masca nulitata !i insi0ni(iana, st a ataca îns!i ră&ăcinil irai'nal

al *iii. A *&a cum s întin& m'arta pst acastă lum, cum

&istru0 un ar$'r !i cum s insinuaă în *is, cum '(il!t ' (l'ar sau '

ci*iliai, cum r'a& &in in&i*i& !i &in cultură, ca un su(lu imannt !i

&istru0ăt'r, st a (i &inc'l' & p'si$ilitata lacrimil'r !i a r0rtl'r,

&inc'l' & 'ric cat0'rii sau ('rm. Cin n-a a*ut sntimntul acli

tri$il a0'nii, cîn& m'arta s înală în tin !i t cuprin& ca un a(lu@ &

sîn0, ca ' ('ră intri'ară imp'si$il & stăpînit !i car t &'mină pînă la

su('car, sau cîn& t strîn0 ca un !arp pr'*'cîn&u-i /alucinaii &

0r'aă, acla nu cun'a!t caractrul &m'nic al *iii !i (r*scnl

intri'ar &in car răsar maril trans(i0urări. Est ncsară ' ast(l &

$i na0ră pntru a înl0 & c ai *ra cît mai apr'piat s(îr!itul uni

asmna lumi. Nu $ia lumin'asă &in @ta, un& *iiuni para&iiac t

cucrsc într-' încîntar & spln&'ri !i sclipiri !i un& t înali într-' s(ră

& puritat în car *italul s su$limaă în imatrial, ci ' t'rturar

n$ună, pricul'asă !i ruinăt'ar a *italului, caractriaă acastă $i

na0ră în car m'arta apar în s&ucia 0r'anică a 'c/il'r & !arp &in

c'!maruri. =ar a a*a ast(l & snaii !i ima0ini însamnă a (i atît &



l0at & sna ralităii, încît *iaa !i m'arta !i-au &mascat iluiil

pntru a s ralia în tin în ('rma ca mai su$stanială !i mai &ramatică.

O @altată a0'ni îm$ină ca într-un *îrt în0r'it'r *iaa cu m'arta !i

un $stial satanism împrumută lacrimi *'luptăii. 6iaa ca ' lun0ă a0'ni!i ca &rum înspr m'art nu st altc*a &cît ' altă ('rmular a

&ialcticii &m'nic a *iii, &upă car acasta na!t ('rm pntru a l

&istru0 într-' pr'&ucti*itat irai'nală !i imanntă. Multiplicitata

('rml'r *ital nu s însumaă într-' c'n*r0nă trans*itală sau într-'

intni'nalitat transcn&ntă, ci s raliaă într-un ritm n$un, în car

nu p'i rcun'a!t altc*a &cît &m'nia &*nirii !i a &istru0rii.

Irai'nalitata *iii s mani(stă în acastă @pansiun &$'r&antă &

('rm !i c'ninuturi, în acastă p'rnir (rntică & a su$stitui aspct

n'i cl'r uat, (ără ca acastă su$stituir să însmn un plus aprcia$il

sau ' însumar calitati*ă. O rlati*ă (ricir ar simi 'mul car s-ar

a$an&'na acsti &*niri !i, &inc'l' & 'ric pr'$lmatică c/inuit'ar,

ar încrca să s'ar$ă t'at p'si$ilităil '(rit & clipă, (ără rap'rtara

c'ntinuă c &sc'pră în (icar m'mnt ' rlati*itat insurm'nta$ilă.

E@prina nai*ităii st sin0ura cal & sal*ar. =ar pntru aci car

simt !i c'ncp *iaa ca ' în&lun0ă a0'ni, pr'$lma sal*ării rămîn '

simplă pr'$lmă. 7 acastă cal, mîntuir nu *a (i.

R*lara imanni m'rii în *iaă s raliaă în 0nr prin $'ală

!i stări &prsi*. E@istă, &si0ur, !i alt căi, &ar acla sînt cu t'tul

acci&ntal !i in&i*i&ual, l na*în& ' capacitat & r*lar ca $'lil !i

stăril &prsi*.

=acă $'lil au ' misiun (il''(ică în lum, ap'i aca nu p'at (i

alta &cît să arat cît & ilu'riu sntimntul trnităii *iii !i cît &

(ra0ilă iluia unui &(initi*at !i a uni împliniri a *iii. Căci în $'ală,

m'arta st t't&auna prntă în *iaă. #tăril cu a&*ărat mala&i*

n la0ă & ralităil mta(iic, p car un 'm n'rmal !i sănăt's nu l

p'at înl0 nici'&ată. Est *i&nt că într $'li @istă ' irar/i în



capacitata l'r & r*lar. Nu t'at printă cu aca!i &urată !i

intnsitat @prina imanni m'rii în *iaă !i nu t'at s mani(stă

în ('rm i&ntic & a0'ni. Oricît s-ar in&i*i&ualia !i spci(ica $'lil în

in&i*ii, @istă t'tu!i m'&uri & a muri l0at & structura $'lii ca atar.2ntr0 c'mpl@ul stăril'r mala&i* &sc'pră ' c/inuir a *italului !i '

&int0rar a *iii &in (unciil i (ir!ti. 6iaa st ast(l alcătuită, încît

nu-!i p'at ralia p'tnialităil i &cît c'mp'rtîn&u-s ca !i cum

m'arta nu ar c'nstitui ' prnă in@'ra$ilă. =in acst m'ti*, în stăril

n'rmal !i nr*lat'ar, m'arta st c'nsi&rată ca *nin& &in a(ară !i

c'mplt @tri'ară *iii. Acla!i sntimnt îl au !i tinrii cîn& *'r$sc &

m'art. =ar cîn& mala&ia i-a l'*it în plin lan, &ispar t'at iluiil !i

s&uciil tinrii. Est si0ur că în luma acasta sin0url @prin cu

a&*ărat autntic sînt cl i*'rît &in $'ală. D'at cllalt p'artă în

m'& (atal ' marcă li*rscă, &'arc într-un c/ili$ru 'r0anic nu p't

apăra &cît stări su0rat !i a căr'r c'mpl@itat st mai mult un

pr'&us al uni ima0inaii @altat &cît al uni (r*scn ral. Numai

'amnii car su(ră ralmnt sînt capa$ili & c'ninuturi autntic !i &

' in(inită sri'itat. Cilali sînt născui pntru 0rai, arm'ni, iu$ir !i

&ans. ) 2n ('n&ul l'r, cîi nu ar rnuna la r*laiil mta(iic &in

&isprar, a0'ni !i m'art, pntru ' iu$ir nai*ă sau pntru *'luptu'asa

inc'n!tină &in &ansK

:i cîi nu ar rnuna la ' 0l'ri crscută &in su(rină, pntru '

@istnă an'nimă !i (ricităK

Oric $'ală st un r'ism? &ar un r'ism & ristnă, iar nu &

cucrir. Er'ismul în $'ală s @primă prin ristna p p'sturil

pir&ut al *iii. Acst p'sturi sînt irm&ia$il pir&ut nu numai

pntru ci a(ctai 'r0anic & anumit mala&ii, &ar !i pntru acia la car

stăril &prsi* sînt atît & (rc*nt, încît (aă & structura l'r

su$icti*ă păstraă un caractr c'nstitui'nal. #tăril &prsi* nu

r*laă numai @istna ca '$icti*itat snsi$ilă, ci !i m'arta. Ast(l



s @plică & c tmrii & m'art, c s mani(stă la anumii &prsi*i,

intrprtăril curnt nu-i 0ăssc nici ' usti(icar mai a&încă. Cum s

p'at ca într-' *italitat mar, un'ri c/iar &$'r&antă, să apară (rica &

m'art sau cl puin pr'$lma m'riiK Mirării acstia, caractristicămntalităii curnt, nu i s p't 'pun &cît maril p'si$ilităi &

înl0r snială înc/is în structura stăril'r &prsi*. Căci în acst

stări, în car &ualiara cu luma &*in &urr'asă !i pr'0rsi*ă, 'mul s

apr'pi t't mai mult & ralităil lui lăuntric !i &sc'pră m'arta în

su$icti*itata lui pr'pri. n pr'cs & intri'riar înaintaă pînă în

cntrul su$stanial al su$icti*ităii, &pă!in& t'at ('rml s'cial car '

îm$racă p acasta. O&ată &pă!it !i acl cntru, intri'riara

pr'0rsi*ă !i par'@istică &sc'pră ' r0iun un& *iaa s îm$ină cu

m'arta, un& 'mul nu s-a &sprins prin in&i*i&ualiar & sursl

primar al @istni !i un& ritmul n$un !i &m'nic al lumii acti*aă

în &plina lui irai'nalitat.

7ntru un &prsi*, snaia imanni m'rii în *iaă a&au0ă un plus

& intnsitat &prsiunii !i craă ' atm's(ră & c'ntinuă insatis(aci

!i nlini!t, car nu-!i *'r 0ăsi c/ili$rul !i paca nici'&ată.

7rin snaia prni m'rii în structura *italului, s intr'&uc

implicit un lmnt & nant în (iinar. Nu s p'at c'ncp m'art (ără

nant, &ci nici *iaă (ără un principiu & a$s'lută n0ati*itat. Că

nantul st implicat în i&a & m'art ' &'*&!t (rica & m'art,

car nu st &cît tama & nantul în car n aruncă m'arta. Imanna

m'rii în *iaă st un smn al trium(ului (inal al nantului asupra *iii,

&'*&in& prin acasta că prna m'rii nu ar alt sns &cît să

actuali pr'0rsi* &rumul înspr nant.

#(îr!itul !i &n'&ămîntul imnsi tra0&ii a *iii !i, în&'s$i, a

'mului, *'r &'*&i cît & ilu'ri st cr&ina în trnitata *iii ) !i

că, t'tu!i, unica împăcar pntru 'mul ist'ric st sntimntul nai* al

trnităii acsti *ii.



E@istă, în ('n&, numai (rică & m'art. D't ca c numim

&i*rsitata ('rml'r & (rică nu st altc*a &cît ' mani(star cu

aspct *ariat în (aa aclia!i ralităi (un&amntal. Dmril

in&i*i&ual sînt l0at t'at, prin c'rsp'n&n ascuns, & tamasnială în (aa m'rii. Acia car *'r să înlătur (rica & m'art prin

rai'namnt arti(icial s în!ală pr'(un&, &'arc st a$s'lut imp'si$il

să anuli ' tmr 'r0anică prin c'nstrucii a$stract. Cin-!i pun

sri's pr'$lma m'rii st a$s'lut imp'si$il să nu ai$ă !i ' tamă. C/iar

acia car cr& în nmurir sînt 'rintai înspr acastă cr&ină t't &in

(rica & m'art. Est, în acastă cr&ină, un ('rt &urr's al 'mului &

a-!i sal*a ) c/iar (ără ' crtitu&in a$s'lută ) luma *al'ril'r în car a

trăit !i la car a c'ntri$uit, & a în(rîn0 nantul &in tmp'ral !i & a

ralia în trn uni*rsalul. 2n (aa m'rii, accptată (ără nici ' cr&ină

rli0i'asă, nu rămîn însă nimic &in ca c luma cr& a (i crat pntru

trnitat. D'ată luma ('rml'r !i a cat0'riil'r a$stract s &'*&!t

c'mplt irl*antă în (aa m'rii, iar prtnia & uni*rsalitat a

('rmalului !i cat0'rialului &*in ilu'ri în (aa irm&ia$ilului &in

pr'csul & anantiar prin m'art. Căci nici'&ată ' ('rmă sau '

cat0'ri nu *'r prin& @istna în structura i snială, prcum

nici'&ată nu *'r înl0 r'sturil intim al *iii !i m'rii. C p'at

'pun i&alismul sau rai'nalismul în (aa acst'raK Nimic. Cllalt

c'ncpii !i &'ctrin nu spun însă apr'ap nimic &spr m'art. #in0ura

atitu&in *ala$ilă ar (i ' tăcr a$s'lută sau un stri0ăt &nă&ă&uit.

Aci car susin că (rica & m'art nu-!i ar ' usti(icar mai a&încă,

&'arc atît cît st un u m'arta nu @istă, iar cîn& !ti m'rt ul a

&ispărut, uită & (n'mnul atît & ciu&at al a0'nii trptat.

nui 'm car ar sntimntul putrnic al m'rii, c mîn0îir p'at

să-i '(r sparaia arti(icială într u !i m'artK C sns p'at a*a

pntru cin*a pătruns a&înc & snaia irm&ia$ilului ' su$tilitat sau '

ar0umntar l'0icăK #înt nul t'at încrcăril & a &*ia p un plan



l'0ic pr'$lm & @istnă. +il''(ii sînt pra 'r0'li'!i pntru a-!i

mărturisi (rica & m'art !i pra prtni'!i pntru a rcun'a!t '

(cun&itat spirituală mala&ii. Est ' pr(ăcută sninătat în

c'nsi&raiil l'r asupra m'rii? în ralitat, i trmură mai mult &cît t'i.=ar să nu s uit că (il''(ia st ' artă & a-i masca sntimntl !i

c/inuril lăuntric pntru a în!la luma asupra ră&ăcinil'r a&*ărat al

(il''(ării.

#ntimntul irpara$ilului !i al irm&ia$ilului, car îns'!t

t't&auna c'n!tiina !i snaia a0'nii, p'at @plica cl mult '

accptar &urr'asă amstcată cu (rică, în nici un ca ' iu$ir sau '

simpati pntru (n'mnul m'rii. Arta & a muri nu s p'at în*ăa,

(iin&că nu printă nici ' t/nică, nici un c'mpl@ & r0uli sau & n'rm.

Irm&ia$ilul a0'nii s @primntaă în pr'pria (iină a in&i*i&ului, cu

su(rin !i înc'r&ări in(init. Ma'ritata 'amnil'r n-au c'n!tiina

a0'nii lnt &in i. 7ntru ac!tia @istă numai ' a0'ni, aca car

prc& intrara a$s'lută în nant. 2n c'n!tiina l'r, numai m'mntl

acsti a0'nii printă r*laii imp'rtant asupra @istni. = aca,

i a!taptă t'tul & la s(îr!it în l'c să prin&ă smni(icaia uni a0'nii lnt

!i r*lat'ar. #(îr!itul l *a &sc'pri însă pra puin, !i ast(l s *'r

stin0 inc'n!tini prcum au !i trăit.

Că a0'nia s &s(ă!'ară în timp, acasta &'*&!t că

tmp'ralitata nu st numai un caractr sau ' c'n&ii pntru crai, ci

!i pntru m'art, pntru (n'mnul &ramatic al muririi. Aici s mani(stă

caractrul &m'nic al timpului, în car s &s(ă!'ară atît na!tra cît !i

m'arta, craia ca !i &istru0ra, (ără ca în acst c'mpl@ să s

*i&ni ' c'n*r0nă înspr *run plan transcn&nt.

Numai într-' &m'ni a timpului st p'si$il sntimntul

irm&ia$ilului, car ni s impun ca ' ncsitat inlucta$ilă împ'tri*a

tn&inl'r n'astr cl mai intim. A (i a$s'lut c'n*ins că nu p'i scăpa

& ' s'artă amară p car ai &'ri-' altcum*a, că !ti supus uni (atalităi



implaca$il !i că timpul nu *a (ac altc*a &cît să actuali pr'csul

&ramatic al &istru0rii, iată @prsii al irm&ia$ilului !i al a0'nii. Nu

st atunci nantul ' sal*arK =ar cum p'at să @ist ' sal*ar în

nimicK =acă st apr'ap imp'si$ilă sal*ara în @istnă, cum ' să (ip'si$ilă în a$sna c'mpltă & 'ric (l & @istnăK

Cum nici în nant !i nici în @istnă nu sal*ar, pra(ul să s ala0ă

& acastă lum cu t'at l0il i trn



MELANCOLIA

+icar star su(ltască tin& să s a&apt unui @tri'r

c'rsp'n&nt (lului i spci(ic sau să trans('rm acst @tri'r într-'

*iiun p'tri*ită naturii i. Căci @istă ' c'rsp'n&nă intimă, în t'at

stăril mari !i a&înci, într planul su$icti* !i planul '$icti*. Ar (i a$sur&

să c'ncpi un ntuiasm &$'r&ant într-un m&iu plat !i înc/is? &acă

t'tu!i s-ar întîmpla, acasta s-ar &at'ra uni @csi* plnitu&ini c ar

su$icti*ia într0 m&iul. Oc/ii 'mului *ă& în @tri'r ca c îl (rămîntă

în intri'r. Ca&rul st & cl mai mult 'ri rultatul uni pr'icii

su$icti* (ără & car stăril su(lt!ti !i @prinl intns nu-!i p't

0ăsi ' raliar &plină. E@taul nici'&ată nu rprintă ' c'nsumar pur

intrnă, ci transpun într-un @tri'r ' $i lumin'asă lăuntrică. Est

&stul a pri*i (aa unui @tatic, pntru a rmarca t't ca c *iaă

tnsiuna lui spirituală. Intni'nalitata stăril'r intri'ar st un

(n'mn car @plică arm'nia &intr planuri, prcum !i ncsitata prin

car l s cr rcipr'c, &'arc intni'nalitata in&ică ' imp'si$ilitat

a stăril'r & a rămîn a$s'lut pur.

7ntru c mlanc'lia cr un in(init @tri'rK +iin&că st în structura

i ' &ilatar !i un 0'l căr'ra nu li s p't sta$ili 0rani. Drcril & limit

s p't ralia (i în m'& p'iti*, (i n0ati*. E@u$rana, ntuiasmul,

(uria tc. sînt stări &$'r&ant a căr'r intnsitat spar0 'ric $arirlimitati* !i cr!t &inc'l' & c/ili$rul n'rmal. Est un a*înt p'iti* al

*iii, rultat &intr-un plus & *iaă, &intr-un @cs & *italitat !i &intr-'

@pansiun 'r0anică. 2n stăril p'iti*, *iaa trc &inc'l' &

&trminăril i n'rmal nu pntru a s n0a, ci pntru a li$ra

rr*l car m'cnsc !i car, acumulat, riscă ' i$ucnir *i'lntă.

D'at stăril @trm sînt &ri*at al *iii, prin car a s apără & a însă!i. Dranscn&ra limitl'r &in stăril n0ati* ar cu t'tul alt sns,



&'arc a nu placă &in plnitu&in, ci &intr-un 0'l al cărui mar0ini nu

sînt &marca$il. Acasta cu atît mai mult cu cît 0'lul par a răsări &in

ră&ăcinil (iini, întinîn&u-s pr'0rsi*, ca ' can0rnă. Est un pr'cs

& &iminuar, iar nu & cr!tr? &in acst m'ti*, l st ' înt'arcr înspr nant, iar nu ' în(l'rir în @istnă.

#naia & 0'l !i & &ilatar înspr nimic, car nu lips!t în

mlanc'li, î!i a(lă ' ră&ăcină mai a&încă într-' '$'sală, prntă în

t'at stăril n0ati*.

O$'sala spară p 'm & lum !i & lucruri. Ritmul intns al *iii

slă$!t, iar pulsaiil 'r0anic !i acti*itata intrnă î!i pir& &in aca

înc'r&ar car &i(rniaă *iaa în lum, car ' sta$il!t ca un m'mnt

imannt al @istni. O$'sala st primul &trminant 'r0anic al

cun'a!trii, &'arc a &*'ltă c'n&iiil in&ispnsa$il al uni

&i(rniri a 'mului în lum? prin a, aun0i la aca prspcti*ă car

situaă luma în (aa 'mului. O$'sala t (ac să trăi!ti su$ ni*lul

n'rmal al *iii, iar &spr maril tnsiuni *ital nu-i în0ă&ui să ai &cît

un prsntimnt. #ursa mlanc'lii placă &ci &intr-' r0iun un& *iaa

st nsi0ură !i pr'$lmatică. Ast(l s @plică (cun&itata i pntru

cun'a!tr !i strilitata i pntru *iaă.

=acă în trăiril c'mun !i '$i!nuit c'ntaă intimitata nai*ă cu

aspctl in&i*i&ual al @istni, în mlanc'li sparara & l &uc

la un sntimnt *a0 al lumii !i la ' snai a *a0ului acsti lumi. O

@prină intimă !i ' *iiun ciu&ată anulaă ('rml c'nsistnt al

acsti lumi, ca&rl in&i*i&ualiat !i &i(rniat, pntru a ' îm$răca

într-' /aină & ' transparnă imatrială !i uni*rsală. =ta!ara

pr'0rsi*ă & ca c st in&i*i&ual !i c'ncrt t ri&ică la ' *iiun

t'tală car, cî!ti0în& în întin&r, pir& în c'ncrt. Nu @istă star

mlanc'lică (ără înălara & car *'r$im, (ără ' @pansiun spr culmi,

(ără ' ri&icar &asupra lumii. =ar nu aca înălar răsărită &in 'r0'liu

sau &in &ispr, &in &isprar sau &intr-' p'rnir spr n0ati*itat



in(inită, ci &intr-' r(l@i prlun0ită !i ' r*ri &i(uă, născut în

'$'sală. 2n mlanc'li îi crsc 'mului aripi nu pntru a s $ucura &

lum, ci pntru a (i sin0ur. C sns ar sin0urătata în mlanc'liK Nu

st a l0ată & sntimntul in(initului intrn !i @trnK 7ri*iramlanc'lică st in@prsi*ă, c'ncpută (ără ' prspcti*ă a

nmăr0initului. Nmăr0inira intri'ară !i *a0ul lăuntric, c nu tr$ui

asimilat acli in(inităi (cun& &in iu$ir, cr cu ncsitat ' întin&r

al cări mar0ini sînt inssia$il. Mlanc'lia printă ' star *a0ă car

nu intni'naă c*a &trminat !i prciat. Drăiril c'mun cr '$ict

palpa$il !i ('rm cristaliat. C'ntactul cu *iaa s (ac, în acst ca,

prin in&i*i&ual? st un c'ntact strîns !i si0ur.

=sprin&ra & @istnă ca &at c'ncrt !i calitati* !i a$an&'nara

în nmăr0inir ri&ică p 'm &in înca&rara lui (irască. 7rspcti*a

in(initului îl arată sin0ur !i părăsit în lum. #ntimntul pr'prii (inităi

st cu atît mai intns cu cît c'n!tiina in(inităii lumii st mai mar.

=acă în unl stări acastă c'n!tiină st &primantă !i c/inuit'ar, în

mlanc'li a st mai puin &urr'asă, &in caua uni su$limări car

(ac sin0urătata !i părăsira mult mai puin apăsăt'ar,

împrumutîn&u-l un'ri un caractr *'luptu's.

=ispr'p'ria &intr in(initata lumii !i (initata 'mului st un m'ti*

sri's & &isprar? atunci însă cîn& ' pri*!ti într-' prspcti*ă & *is,

a!a cum în stăril mlanc'lic, acasta înctaă & a mai (i t'rturantă,

luma apărîn& într-' (rumus strani !i mala&i*ă. #nsul a&înc al

sin0urătăii *iaă ' suspn&ar &urr'asă a 'mului în *iaă !i '

(rămîntar în i'lar cu 0în&ul m'rii. A trăi sin0ur însamnă a nu

mai cr nimic !i a nu mai a!tpta nimic & la *iaă. #in0ura surpriă a

sin0urătăii st m'arta. Marii sin0uratici nu s-au rtras nici'&ată spr a

s pr0ăti pntru *iaă, ci pntru a sup'rta, intri'riai !i rsmnai,

lic/i&ara *iii &in i. =in pustiu !i &in 0r't nu s p't a&uc msa

pntru *iaă. Nu c'n&amnă *iaa t'at rli0iil plcat &in pustiuriK :i nu



st în iluminăril !i trans(i0urăril maril'r sin0uratici ' *iiun

ap'caliptică & s(îr!it !i pră$u!ir, iar nu ' aur'lă & sclipiri !i trium(uriK

#in0urătata mlanc'licil'r ar ' smni(icai mult mai puin a&încă?

a ar un'ri c/iar un caractr sttic. Nu s *'r$!t & ' mlanc'li&ulc, & ' mlanc'li *'luptu'asăK =ar însă!i atitu&ina mlanc'lică,

prin pasi*itata !i c'nsi&rara în prspcti*ă, nu st a c'l'rată

stticK

Atitu&ina sttică în (aa *iii s caractriaă printr-' pasi*itat

c'ntmplati*ă car sa*uraă &in ral t't ca c îi c'n*in

su$icti*ităii, (ără nici ' n'rmă !i (ără nici un critriu. Luma st

c'nsi&rată ca un spctac'l, iar 'mul ca un spctat'r car asistă pasi* la

&s(ă!urara un'r aspct. C'ncpia spctaculară a *iii limină

tra0icul !i antin'miil imannt @istni, car '&ată rcun'scut !i

simit t prin& ca într-un *îrt &urr's în &rama lumii. E@prina

tra0icului prsupun ' tnsiun atît & mar, încît *iuira sttică nici

n-' p'at $ănui. 2n tra0ic, participara intnsă cu într0 c'ninutul (iini

n'astr st atît & /'tărît'ar, încît (icar m'mnt st ' c/stiun &

&stin, p cîn& în atitu&ina sttică st ' c/stiun & imprsi.

Dra0icul nu inclu& ca un lmnt cntral r*ria, nlipsită în t'at stăril

sttic. Ca c st sttic în mlanc'li s mani(stă în tn&ina spr

pasi*itat, r*ri !i încîntar *'luptu'asă. Că a nu p'at (i asimilată

int0ral uni stări sttic, acasta &ri*ă &in aspctl i multi('rm. Nu

st &stul & (rc*ntă mlanc'lia na0răK =ar c st, mai întîi, '

mlanc'li &ulcK Cin nu cun'a!t snaia & plăcr ciu&ată în

&upă-amil & *ară, cîn& t a$an&'ni simuril'r (ără nici '

pr'$lmatică spcială !i cîn& sntimntul uni trnităi snin &*'ltă

în su(lt ' împăcar &intr cl mai n'$i!nuitK Est ca !i cum 0riil

acsti lumi !i t'at incrtitu&inil spiritual ar amui în (aa unui

spctac'l & ' (rumus uluit'ar, în s&uciil căruia 'ric pr'$lmă ar

&*ni inutilă. =inc'l' & 'ric a0itai, tul$urar sau (r*scnă, '



trăir lini!tită s'ar$ cu ' *'luptat rinută t'ată spln&'ara ca&rului.

Est ' n'tă snială a stăril'r mlanc'lic calmul, a$sna uni

intnsităi &'s$it. R0rtul, car intră în structura mlanc'lii, @plică

!i l a$sna uni intnsităi particular a acstia. =acă r0rtul p'at (iprsistnt, l nici'&ată nu atît & intns încît să pr'*'ac ' su(rină

pr'(un&ă. Actualiara un'r m'ti* sau a un'r întîmplări &in trcut,

însumara în a(cti*itata n'astră prntă a un'r lmnt car astăi

nu mai p't (i acti*, rlaia &intr ' t'nalitat a(cti*ă a snaiil'r !i

m&iul în car s-au născut, &ar p car l-au părăsit, sînt &trminant

snial & mlanc'li. R0rtul @primă a(cti* un (n'mn pr'(un&

acla al înaintării în m'art prin *iuir. R0rt c*a c a murit în min

!i &in min. Actuali &'ar (ant'ma un'r ralităi !i a un'r @prin

trcut. =ar acasta st su(icint pntru a n arăta cît a murit &in n'i.

R0rtul r*laă smni(icaia &m'nică a timpului car, priluin& '

cr!tr în n'i, cauaă implicit ' ani/ilar.

R0rtl (ac p 'm mlanc'lic (ără să-l parali sau să-i rat

aspiraiil, &'arc în r0rt @istă ' c'n!tiină a irpara$ilului numai

pntru trcut, *iit'rul (iin& 'arcum &sc/is. Mlanc'lia nu st ' star

& ' 0ra*itat c'ncntrată, înc/isă, &*'ltată p ' a(ciun 'r0anică,

&'arac în a nu @istă nimic &in aca 0r'anică snai a

irpara$ilului pntru t't cursul @istni, car nu lips!t în unl cauri

& trist a&încă. C/iar aca mlanc'li na0ră st mai mult un ca &

&isp'ii tmp'rară, &cît & una c'nstitui'nală. :i &acă ar (i ca în caul

al &'ila, caractrul & r*ri nu c'mplt @clus pntru a ' asimila

uni mala&ii, cu t'at implicaiil i. +'rmal, atît în caul mlanc'lii &ulci

!i *'luptu'as, cît !i în caul mlanc'lii n0r, @istă acla!i ca&r &

lmnt 0'l intrn, in(init @tri'r, *a0 & snaii, r*ri, su$limar

tc.? numai &in punctul & *&r al t'nalităii a(cti* a *iiunii

&i(rnira apar *i&ntă. #-ar puta ca multip'laritata mlanc'lii

să ină mai mult & structura su$icti*ităii &cît & natura i. 2n acst



ca, stara mlanc'lică, în caractrul i &i(u r*ric !i *a0, ar lua ('rm

spci(ic în (icar prs'ană. N(iin& ' star & ' mar intnsitat

&ramatică, a 'scilaă !i (luctuaă mult mai mult &cît cllalt. A*în&

mai mult *irtui p'tic &cît acti*, a ar c*a &intr-' 0rai rinută"& aca ' întîlnim mai mult la (mi%, 0rai p car n-' întîlnim

nici'&ată în trista pr'(un&ă !i intnsă.

Nu lips!t acastă 0rai nici pisal'r & c'l'ratură mlanc'lică.

7rspcti*a întinsă &in pisaul 'lan& sau &in pisaul Rna!trii, cu

trnităi & lumină !i um$r, cu *ăi a căr'r !rpuir sim$'liaă

in(initul !i cu ra c împrumută un caractr & imatrialitat lumii, cu

aspiraiil !i r0rtl 'amnil'r c sc/iaă un îm$t & înl0r !i

$ună*'ină ) întra0ă acastă prspcti*ă r*laă ' 0rai

mlanc'lică !i u!'ară. 2ntr-un ast(l & ca&ru, 'mul par a ic cu r0rt

!i cu rsmnar C *ri, &acă nu mai multKP La capătul 'ricări

mlanc'lii @istă p'si$ilitata uni mîn0îiri sau a uni rsmnări.

Elmntl sttic &in a inclu& *irtualităi & arm'ni *iit'ar, car

nici'&ată nu @istă într-' trist pr'(un&ă !i 'r0anică. =in acst m'ti*, '

(n'mn'l'0i a tristii aun0 la irpara$il, p cîn& una a mlanc'lii la

*is !i 0rai.



TOTUL N-ARE NICI O IMPORTANŢĂ

:i c imp'rtană p'at să ai$ă (aptul că u mă (rămînt, că su(ăr sau

0în&scK 7rna ma în lum *a 0u&ui ) spr marl mu r0rt )

cît*a @istn lini!tit !i *a tul$ura nai*itata inc'n!tintă !i plăcută a

alt'ra, spr !i mai marl mu r0rt. =!i simt că tra0&ia ma st

pntru min ca mai mar tra0&i &in ist'ri ) mai mar &cît

pră$u!iril & împărai sau &cît cin !ti c ir'sir în (un&ul uni

min ), t'tu!i am implicit sntimntul t'tali ml nulităi !i

insi0ni(ian. #înt c'n*ins

că nu sînt a$s'lut nimic în uni*rs, &ar simt că sin0ura @istnă

rală st a ma. :i &acă a! (i pus să al0 într @istna lumii !i

@istna ma, a! înlătura p calaltă, împrună cu t'at luminil !i l0il

i, încumtîn&u-mă să plan sin0ur în nantul a$s'lut. =!i pntru min

*iaa st un c/in, nu p't să rnun la a, (iin&că nu cr& în a$s'lutul

*al'ril'r trans*ital pntru ca să mă sacri(ic în numl l'r. =acă a! (i

sincr, ar tr$ui să spun că nu !tiu & c trăisc !i & c nu înct să

trăisc. 7r'$a$il c/ia rămîn în (n'mnul irai'nalităii *iii, car

mnin *iaa (ără m'ti*. :i &acă nu @istă &cît m'ti* a$sur& pntru

a trăiK =ar acsta s mai p't numi m'ti*K Luma acasta nu mrită să

t sacri(ici pntru *r' i& sau *r' cr&ină. Cu cît sîntm mai (ricii

astăi, &acă alii s-au sacri(icat pntru $inl !i luminara n'astrăK C$in !i c luminarK =acă cin*a s-a sacri(icat pntru ca u să (iu (ricit

acum, atunci u sînt mai n(ricit &cît l, (iin&că nu înl0 să-mi

clă&sc ' @istnă p un cimitir. Am m'mnt cîn& mă simt rsp'nsa$il

& întra0a miri a ist'rii, cîn& nu înl0 pntru c unii !i-au *ărsat

sîn0l pntru n'i. Ca mai mar ir'ni ar (i însă cîn& s-ar puta sta$ili că

acia au ('st mai (ricii &cît n'i.7ra(ul să s ala0ă & întra0a ist'ri.Ar tr$ui să nu mă mai intrs nimic în acastă lum? să-mi apară



ri&ic'lă însă!i pr'$lma m'rii? su(rina, limitată !i nr*lat'ar?

ntuiasmul, impur? *iaa, rai'nală? &ialctica *iii, &ialctică l'0ică, iar

nu una &m'nică? &isprara, min'ră !i parială? trnitata, ' *'r$ă?

@prina nantului, ' ilui? (atalitata, ' 0lumă Căci mă 0în&scsri's, c r'st au t'at acstaK = c să mai pui pr'$lm, să arunci

lumini sau să accpi um$rK N-ar (i mai $in să-mi în0r'p lacrimil

într-un nisip la mar0ina mării, în ca mai &plină sin0urătatK =ar n-am

plîns nici'&ată, (iin&că lacrimil s-au trans('rmat în 0în&uri. :i nu sînt

0în&uril acsta t't atîta & amar ca lacrimilK



EXTAZ

Nu !tiu c sns p'at a*a într-un spirit scptic, pntru car luma

acasta st ' lum în car nu s r'l*ă nimic, prna clui mai

('rmi&a$il @ta, a clui mai r*lat'r !i mai $'0at, a clui mai c'mpl@

!i mai pricul's, @taul ră&ăcinil'r ultim al @istni. Nu cî!ti0i în

acst @ta nici un (l & crtitu&in @plicită sau ' cun'a!tr &(inită,

&ar sntimntul uni participări snial st atît & intns, încît

&$'r&aă t'at limitl !i cat0'riil cun'a!trii '$i!nuit. Est ca !i

cum în luma acasta & '$stac'l, & mirii !i & c/in, prin car

aspctl in&i*i&ual al @istni n apar în c'nsistna l'r ir&ucti$ilă,

s-ar &sc/i& ' p'artă înspr sîm$url intri'r al @istni, p car l-am

prin& în ca mai simplă !i mai snială *iiun, în ca mai spln&i&ă

încîntar mta(iică. #tratul supr(icial & @istnă !i ('rml in&i*i&ual

par a s t'pi pntru a (a*'ria accsul r0iunil'r cl'r mai pr'(un&. :i

mă într$ &acă a&*ăratul sntimnt mta(iic al @istni st p'si$il

(ără acastă liminar a straturil'r supr(icial !i a ('rml'r in&i*i&ual.

Căci numai printr-' puri(icar a @istni & lmntl i c'ntin0nt !i

întîmplăt'ar s p'at atin0 ' 'nă snială. #ntimntul mta(iic al

@istni st & natură @tatică !i 'ric mta(iică î!i ar ră&ăcina

într-' ('rmă particulară & @ta. 2n m'& 0r!it s a&mit numai ('rma

@tatică rli0i'asă. E@istă ' multiplicitat & ('rm car &pin& & '('rmai spirituală spci(ică sau & ' structură tmpramntală, !i car

nu tr$ui napărat să &ucă la transcn&nă. = c n-ar @ista un @ta

al @istni pur, al ră&ăcinil'r imannt al @istniK :i nu s

raliaă ' ast(l & ('rmă @tatică în aca a&încir car &stramă

*ăluril supr(icial pntru a înlsni accsul sîm$urlui intri'r al lumiiK A

aun0 la ră&ăcinil acsti lumi, a ralia $ia suprmă, încîntara@tatică, @prina 'ri0inarului !i a prim'r&ialului st a trăi un



sntimnt mta(iic plcat &in @taul lmntl'r snial al (irii.

E@taul ca @altar în imannă, ca ' iluminar în luma acasta, ca

*iiun a n$unii acsti lumi ) iată un su$strat pntru ' mta(iică, )

*ala$ilă c/iar !i pntru ultiml clip, pntru m'mntl (inal. Căci 'ric@ta a&*ărat st pricul's. El st asmănăt'r cu ultima (aă a iniirii

&in mistrl 0iptn, cîn& în l'cul cun'a!trii @plicit !i &(initi* s

spuna Osiris st ' &i*initat na0răP, a&ică a$s'lutul rămîn în sin

inc'0n'sci$il. Nu *ă& în @taul ră&ăcinil'r ultim al @istni &cît '

('rmă & n$uni, nu & cun'a!tr. Nu p'i a*a acastă trăir @tatică

&cît în sin0urătat, cîn& ai snaia că plani pst acastă lum. :i

sin0urătata nu st un m&iu & n$uniK :i ap'i, nu st caractristic

(aptul că acst @ta p'at să apară c/iar unui in&i*i& scpticK Nu st

r*lat'r pntru n$unia &in @ta (n'mnul acsta, al prni cli

mai ciu&at crtitu&ini !i a cli mai snial *iiuni într-un m&iu &

în&'ială !i &isprarK

=cît ) nimni nu *a ralia stări @tatic (ără @prina prala$ilă

a &isprării, &'arc într-una, ca !i în calaltă, s întîmplă puri(icări t't

atît & mari &ar cu c'ninut &i(rit.

Ră&ăcinil mta(iicii sînt t't atît & c'mplicat ca !i ră&ăcinil

@istni.



LUMEA ÎN CARE NU SE REZOLVĂ NIMIC

Mai st c*a p acst pămînt car să nu p'ată (i pus la în&'ială, în

a(ară & m'art, sin0urul lucru si0ur în acastă lumK A t în&'i & t'at

!i a trăi t'tu!i, iată un para&'@ car nu st unul &intr cl mai tra0ic,

&'arc în&'iala st mult mai puin intnsă !i înc'r&ată &cît

&isprara. Nu st caractristic (aptul că tipul cl mai (rc*nt &

în&'ială st cl cr$ral, un& prin urmar participă 'mul numai cu '

part &in (iina sa, în &'s$ir & participara t'tală !i 'r0anică &in

&isprarK C/iar în ('rml 'r0anic !i sri'as al în&'ilii,

intnsitata nu st nici'&ată c/i*alntă cli &in &isprar. n anumit

&iltantism !i un 0n particular & supr(icialitat caractriaă

scpticismul (aă & (n'mnul atît & c'mpl@ !i & ciu&at al &isprării.

Mă p't în&'i & 'ric, p't arunca un îm$t &ispruit'r asupra lumii, &ar

acasta nu mă împi&ică să mănînc, să &'rm lini!tit sau să mă

căsăt'rsc. 2n &isprar, & a cări pr'(unim nu t p'i c'n*in0 &cît

trăin&-', acst aciuni nu mai sînt p'si$il &cît cu ('rt !i su(rin.

Nimni, p culmil &isprării, nu mai p'at !i nu mai ar &rptul la s'mn.

= aca, nici un &nă&ă&uit autntic nu p'at uita nimic &in tra0&ia

lui, păstrîn& în c'n!tiină actualitata &urr'asă a mirii lui su$icti*

pînă &inc'l' & 'ric mar0ini. 2n&'iala st ' nlini!t car s r(ră la

pr'$lm !i la lucruri, a rultă &in c'n!tiina ir'l*a$ilităii tutur'rc/stiunil'r mari. =acă s-ar r'l*a maril pr'$lm, scpticul ar r*ni

la stăril n'rmal. Cîtă &i(rnă (aă & situaia 'mului în &isprar, car,

&acă s-ar r'l*a t'at pr'$lml, nu ar (i mai puin nlini!tit, &'arc

nlini!ta lui st răsărită &in structura @istni lui su$icti*.

=isprara st stara în car an@itata !i nlini!ta sînt imannt

@istni. Nimni nu t'rturat în &isprar & pr'$lm, ci &c'n*ulsiunil !i ar&ril în pr'pria lui @istnă. Că nu s r'l*ă nimic în



acastă lum, st r0rta$il. N-a @istat !i nu *a @ista nimni car să

s sinuci&ă &in acst m'ti*. Atît & puin in(lunaă nlini!ta

intlctuală nlini!ta t'tală a (iini n'astr. =in acst m'ti*, pr(r & '

mi & 'ri ' @istnă &ramatică, t'rturată pntru &stinul i în lum !ic/inuită & cl mai c'nsumat'ar (lăcări intri'ar, &cît un 'm

a$stract, (rămîntat & pr'$lm a$stract car nu an0aaă ('n&ul

su$icti*ităii n'astr. =ispruisc în acastă 0în&ir a$sna riscului, a

n$unii !i a pasiunii. Cît & (cun&ă st ' 0în&ir *i, pasi'nată, în car

lirismul circulă ca sîn0l în *in Est @trm & intrsant !i &

&ramatic pr'csul prin car 'amni iniial (rămîntai & pr'$lm pur

a$stract !i imprs'nal, '$icti*i pînă la uitar & sin, surprin!i &

su(rină !i $'ală au ('st în m'& (atal a&u!i să r(lct asupra pr'prii

l'r su$icti*ităi !i asupra pr'$lml'r & trăir !i @prină. Oamnii

'$icti*i !i acti*i nu 0ăssc &stul lmnt !i rsurs în i pntru a-!i

c'nsi&ra &stinul atît & intrsant încît să-l pună în pr'$lmă. 7ntru a

(ac &in &stinul tău ' pr'$lmă su$icti*ă !i uni*rsală în acla!i timp,

tr$ui să sc'$'ri t'at trptl unui ia& lăuntric. =acă n-ai auns încă

cnu!ă, atunci p'i (ac (il''(i lirică, a&ică ' (il''(i în car i&a ar

ră&ăcini 'r0anic, t't atît & 'r0anic ca !i p'ia. Atunci ralii '

('rmă supri'ară & @istnă prs'nală, cîn& luma acasta, cu t'at

pr'$lml i ir'l*a$il, nu mrită nici măcar &isprul. Nu (iin&că ai

a*a ' @clnă în lum sau ' *al'ar &'s$ită, &ar (iin&că nu t mai

p'at intrsa nimic în a(ară & a0'nia ta prs'nală.



CONTRADICŢII ŞI INCONSECVENŢE

ria pntru unitat !i sistm n-au a*ut-' !i n-' *'r a*a nicicîn& aci

car scriu în m'mnt & inspirai, cîn& 0în&ul st ' @prsi 'r0anică

!i prs'nală c urmaă (luctuaiil !i *ariaiil &isp'iii nr*'as !i

'r0anic. nitata pr(ctă, pr'cupara & sistm !i & c'nsc*nă

in&ică ' *iaă prs'nală cu puin rsurs, sc/matică !i (a&ă înt'cmai ca

!i c'ntra&iciil &in capriciu sau &intr-un para&'@ (acil. Numai

c'ntra&iciil mari !i pricul'as, antin'miil intri'ar ir'l*a$il

&'*&sc ' *iaă spirituală (cun&ă, &'arc numai în l (lu@ul !i

a$un&na lăuntrică î!i p't 0ăsi m'&uri & raliar. Oamnii car au

numai cît*a stări su(lt!ti !i car nici'&ată nu aun0 la limită nu s p't

c'ntraic, (iin&că puinl tn&in &in i nu s p't &trmina în 'p'iii.

Aci car trăisc însă cu ' @asprantă cl'c'tir ura, &isprara, /a'sul,

nantul sau iu$ira, car s c'nsumă în (icar star !i m'r trptat cu

(icar !i în (icar, acia car nu p't rspira &cît p culmi, car sînt

sin0uri înt't&auna !i mai cu samă atunci cîn& um$lă cu alii, cum ar

mai puta ac!tia să crască într-' *'lui liniară sau să s cristali

într-un sistmK D't ca c st ('rmă, sistm, cat0'ri, ca&ru, plan sau

sc/mă, c'nsi&rat ca aspct !i tn&in & a$s'lutiar, rultă

&intr-un minus & c'ninuturi !i pr'&ucti*itat, &intr-' &(icină &

nr0i lăuntrică, &intr-' strilitat a *iii spiritual. Maril tnsiuni alacstia atin0 /a'sul !i n$unia @altării a$s'lut. Nu @istă *iaă

spirituală (cun&ă car nu cun'a!t stăril /a'tic !i (r*scna &in

par'@ismul stăril'r mala&i*, cîn& inspiraia apar ca ' c'n&ii snială

a craii !i c'ntra&iciil ca mani(stări al tmpraturii intri'ar. Cin

nu iu$!t stăril /a'tic nu crat'r, iar cin &isprui!t stăril

mala&i* n-ar &rpt să *'r$ască & spirit. Numai ca c răsar &ininspirai ar *al'ar, ca c i*'ră!t &in ('n&ul irai'nal al (iini



n'astr, &in 'na intimă !i cntrală a su$icti*ităii. D't ca c

pr'&usul @clusi* al muncii, al silini !i al ('rtului n-ar nici ' *al'ar,

iar pr'&usl @clusi* al intli0ni sînt stril !i nintrsant. Mă

încîntă în0r'it'r lanul $ar$ar !i sp'ntan al inspiraii, cur0ra $'0ată astăril'r su(lt!ti, sclipira !i palpitaia intimă, lirismul snial !i

par'@ismul *iii spiritual, car (ac &in inspirai sin0ura ralitat

*ala$ilă în 'r&ina c'n&iiil'r & crai.



ASUPRA TRISTEŢII

=acă mlanc'lia st ' star & r*ri, &i(uă !i *a0ă, c nu atin0

nici'&ată ' a&încim !i ' c'ncntrar intnsă, trista, &imp'tri*ă,

printă ' sri'itat înc/isă !i ' intri'riar &urr'asă. 7'i (i trist în

'ric l'c? &ar într-un plan înc/is, trista cî!ti0ă în intnsitat, prcum

într-unul &sc/is mlanc'lia cr!t. Caractrul & c'ncntrar al tristii

rultă &in (aptul că a s na!t apr'ap t't&auna &intr-un m'ti*

&trminat, p cîn& în mlanc'li nimni nu ar prciat în c'n!tiină un

&trminant @tri'r. :tiu & c sînt trist, &ar nu !tiu & c sînt

mlanc'lic. #tăril mlanc'lic &uraă mult, (ără să atin0ă ' intnsitat

particulară. Or, &urata l'r (iin& mar, !tr0 &in c'n!tiină 'ric m'ti*

iniial, prnt în trist, car nu &uraă mult, &ar atin0 ' tnsiun

intimă !i înc/isă, c nici'&ată nu *a @pl'&a, ci s *a stin0 în pr'pria

(iină. Nici mlanc'lia !i nici trista nu @pl'&aă, nu irită p 'm pînă

ac'l' încît să 0u&ui lmntl (iini. Nu st caractristic că s

*'r$!t & un '(tat, & un suspin, & trist, &ar nici'&ată & un stri0ăt

& tristK Ea nu ' star &$'r&antă, ci una car s stin0 !i m'ar.

7ntru n'ta &i(rnială a tristii, st @trm & smni(icati*ă apariia i

atît & (rc*ntă &upă maril satis(acri !i împliniri *ital. = c actului

s@ual îi urmaă trista, & c &upă ' $i ('rmi&a$ilă sau &upă un

par'@ism &i'nisiac !ti tristK = c maril $ucurii a&uc tristaK +iin&că' &ată cu lanul c'nsumat în acst @cs mai rămîn numai snaia

irpara$ilului !i sntimntul părăsirii !i al pir&rii, car atin0 '

intnsitat, în 'r&ina n0ati*ă, &intr cl mai putrnic. E!ti trist &upă

satis(acril s@ual !i &i'nisiac, &'arc în l'c să ai sntimntul unui

cî!ti0, îl ai p acla al uni pir&ri. Drista apar &upă t'at

(n'mnl prin car *iaa pir& &in a însă!i. Intnsitata i stc/i*alntă pir&ril'r. Ast(l, (n'mnul m'rii pr'*'acă ca mai mar



trist. :i nu st r*lat'r pntru &i(rna &intr mlanc'li !i trist

(aptul că nici'&ată ' înm'rmîntar nu p'at (i numită mlanc'licăK

Drista nu ar nici un caractr sttic, caractr c nu lips!t &cît rar

mlanc'lii. Est intrsant & urmărit cum &'mniul stticului s în0ustaă &in c t apr'pii & @prin !i & ralităi sri'as, car au

un caractr & răscruc sau & &(initi*at. M'arta st n0aia t'tală a

stticului, ca !i su(rina sau trista. M'arta !i (rumusa ='uă

n'iuni car s rspin0 în m'& a$s'lut. Căci nu cun'sc nimic mai scîr$'s

&cît m'arta, nimic mai 0ra* !i mai sinistru Cum au putut (i p'i car

să 0ăsască m'arta mai (rum'asă, acastă suprmă n0ati*itat car

nu p'at îm$răca nici /aina 0r'tscului. M'arta st suprma ralitat

în 'r&ina n0ati*ă. Ir'nia st că t tmi & a cu atît mai mult cu cît '

a&miri. :i tr$ui să spun că n0ati*itata m'rii îmi inspiră a&mirai.

=ar st sin0urul lucru p car-l p't a&mira, (ără să-l iu$sc. ran&'ara

!i in(initata m'rii mi s impun. =ar &isprara ma atît & mar, încît

n-am nici sprana m'rii. Cum a! puta-' &ci iu$iK =spr m'art nu s

p'at scri &cît în c'ntra&icii a$s'lut. Cin *a spun că ar ' i&

prcisă &spr m'art &'*&!t că nici nu ' prsimt, &!i ' p'artă în

l. :i (icar 'm p'artă nu numai *iaa, &ar !i m'arta sa. 6iaa nu st

&cît ' în&lun0ă a0'ni.

Drista îmi par a r(lcta c*a &in acastă a0'ni. :i nu sînt

crispăril tristii r(l@ a0'nicK Oric 'm cu a&*ărat trist în m'mnt

& mar intnsitat a tristii păstraă în (ii'n'mia lui crispări c s

a&încsc pînă în sna (iini. Acst crispări, n0aii *i&nt al

(rumusii, &'*&sc atîta părăsir !i sin0urătat, încît t într$i &acă

(ii'n'mia tristii nu st ' ('rmă & '$icti*ar a m'rii în *iaă.

7r'(unima imprsi'nantă !i 0ra*itata s'lmnă c s &0aaă &in

acastă (ii'n'mi a tristii rultă &in (aptul că acl ri&uri s a&încsc

atît & tar, încît cr!tra l'r în a&încim &*in un sim$'l pntru

tul$urara !i in(inita n'astră &ramă lăuntrică. +aa 'mului în trist



&'*&!t atîta intri'ritat, încît @tri'rul (ac &irct accsi$il

intri'rul. "+n'mn car s ptrc !i în maril $ucurii.% Drista (ac

mistrul accsi$il. =ar mistrul tristii st atît & inpuia$il !i &

$'0at, încît trista nu înctaă nici'&ată & a (i ni0matică. =acă@istă ' scară a mistrl'r, atunci trista intră în cat0'ria mistrl'r

in(init, car nu înctaă nici'&ată & a s arăta, (iin&că sînt

inpuia$il. :i 'ric mistr a&*ărat st inpuia$il.

Est ' c'nstatar p car, spr r0rtul mu, ' *ri(ic în (icar

clipă nu p't (i (ricii &cît 'amnii car nu 0în&sc nimic, a&ică acia

car 0în&sc numai cît tr$ui *iii. Căci a 0în&i numai cît tr$ui *iii

nu însamnă a 0în&i. A&*ărata 0în&ir samănă unui &m'n car

tul$ură sursl *iii, sau uni mala&ii c a(ctaă ră&ăcinil acsti

*ii. A 0în&i în (icar clipă !i a-i pun pr'$lm capital la t't pasul, a

a*a prmannt în c'n!tiină în&'iala asupra pr'priului tău &stin, a simi

'$'sala & a trăi, a (i '$'sit & 0în&uri !i & @istna ta pînă &inc'l' &

'ric ristnă, a lăsa ' &îră & sîn0 !i & (um &upă tin, ca sim$'luri

al &rami !i al m'rii (iini tal, însamnă a (i n(ricit în a!a măsură,

încît i- scîr$ă & t't (n'mnul acsta al 0în&irii !i t într$i &acă

r(l@i*itata nu ' pac'st p capul 'mului. Mult sînt & r0rtat în

luma în car n-ar tr$ui să r0rt nimic. :i mă într$ mrită luma

acasta r0rtul muK



INSATISFACŢIA TOTALĂ

C $lstm ' (i p capul un'ra & a nu s simi $in nicăiriK Nici cu

s'ar, nici (ără s'ar, nici cu 'amni !i nici (ără 'amni. A nu cun'a!t

ca c însamnă $una &isp'ii, iată un lucru imprsi'nant. Ci mai

n(ricii 'amni sînt acia car n-au &rptul la inc'n!tină. A a*a un

0ra& &*'ltat & c'n!tiină, a (i în (icar m'mnt c'n!tint, a-i &a

sama în (icar clipă & situaia ta în rap'rt cu luma, a trăi într-'

*!nică înc'r&ar & cun'a!tr st a (i pir&ut pntru *iaă.

Cun'a!tra st ' pla0ă pntru *iaă, iar c'n!tiina ' rană &sc/isă în

sîm$url *iii. Nu st 'mul un animal a$an&'nat m'riiK :i nu st '

tra0&i în (aptul & a (i 'm, a&ică un animal *!nic nsatis(ăcut,

suspn&at într *iaă !i m'artK #înt c'mplt plictisit sau mai $in is

&istrus & acastă calitat & a (i 'm. =acă a! puta, a! rnuna p l'c,

&ar c să mă (ac, animalK =rumul înap'i nu-l p't parcur0. :i ap'i, a!

risca să &*in un animal car cun'a!t ist'ria (il''(ii. A &*ni supra'm

îmi par ' imp'si$ilitat !i ' pr'sti, ' (anti ri&ic'lă. N-ar @ista '

s'lui apr'@imati*ă într-un (l & suprac'n!tiinăK Nu s-ar puta *iui

&inc'l', nu &inc'ac "înspr animalitat%, & t'at ('rml c'mpl@ &

c'n!tiină, & nlini!ti !i c/inuri, & tul$urăril nr*'as !i &

@prinl spiritual, într-' s(ră & @istnă un& accsul *!nicii

n-ar mai (i un simplu mitK 7rs'nal îmi &au &misia &in 'mnir. Nu mai*rau !i nu mai p't să (iu 'm. Căci c a! mai puta (ac în acastă

calitatK #ă lucr la un sistm s'cial !i p'litic sau să n(ricsc ' (atăK

#ă mai urmărsc inc'nsc*nl în sistml & (il''(i sau să acti*

pntru raliara i&alului m'ral sau stticK D'at acsta îmi par pra

puin. :i c/iar &acă mi-ar păra mult, cum s întîmplă un'ri, nu mă p't

t'tu!i atra0. Rnun la 'mnia ma, c/iar &acă p trptl p car mă*'i urca *'i (i sin0ur, &ar a$s'lut sin0ur. :i ap'i nu sînt atît & sin0ur în



luma acasta, & la car nu mai a!tpt nimicK =inc'l' & t'at i&aluril

curnt !i & ('rml '$i!nuit, într-' suprac'n!tiină s-ar mai puta

pr'$a$il rspira. Ac'l', ' $i a trnităii ar r&uc la nimic t'at

(lacuril acsti lumi !i nici ' pr'$lmă, !i nici un c/in lăuntric n-ar maitul$ura @taul uni trnităi în car (iina ar (i t't atît & pură !i &

imatrială ca n(iina.



BAIA DE FOC

E@istă atîta căi prin car s p'at aun0 la snaia &

imatrialitat, încît sta$ilira uni irar/ii st ' încrcar @trm &

&i(icilă, &acă nu inutilă. Căci (icar raliaă ' ast(l & snai &upă

structura sa tmpramntală sau &upă &'minara, în m'mntul

rspcti*, a un'r lmnt spci(ic. Cr& t'tu!i că $aia & ('c pntru a

însă!i st încrcara ca mai (cun&ă pntru a atin0 ' ast(l &

snai. A simi în t'ată (iina ta ' ar&r intnsă !i ' căl&ură t'tală, a

simi cum crsc (lăcăril în tin !i t cuprin& ca într-un in(rn, a (i tu însui

un (ul0r !i ' scîntir, iată ca c însamnă ' $ai & ('c. Ca în

'ric $ai s raliaă ' puri(icar, ' curăir & lmnt car p't

anula pînă !i @istna. 6aluril & căl&ură !i (lăcăril car s ri&ică nu

ar& l sîm$url @istni, nu c'nsumă &in *iaă, nu r&uc lanul la '

pură aspirai, răpin&u-i caractrul său imprialistK A trăi ' $ai & ('c, a

simi 'cul uni căl&uri intri'ar, plină & (lăcări, nu st a atin0 '

puritat imatrială în *iaă, ' imatrialitat asmănăt'ar cu &ansul

(lăcăril'rK Emancipara & su$ 0rutat, & su$ ('rl atraci'nal, c s

întîmplă în acastă $ai & ('c, nu (ac *iaa ' ilui sau un *isK =cît !i

acasta pra puin (aă & snaia (inală, car st una &intr cl mai

para&'@al !i mai ciu&at, cîn& &in sntimntul acli iralităi & *is

aun0i la sntimntul pr(acrii în cnu!ă. Nu @istă $ai intri'ară & ('cal cări rultat (inal să nu (i în*'l$urara strani &in sntimntul

acsti pr(acri în cnu!ă, cîn& într-a&*ăr p'i *'r$i & imatrialitat.

Atunci cîn& (lăcăril lăuntric au ars t't &in tin, cîn& nu mai rămîn nimic

&in @istna ta in&i*i&uală, cîn& numai cnu!a a mai rămas, c snai

& *iaă mai p'i a*aK Am ' *'luptat n$ună !i & ' in(inită ir'ni cîn&

mă 0în&sc că cin*a ar su(la cnu!a ma în cl patru c'luri al lumii,



că *întul ar împră!tia-' cu ' iuală (rntică, risipin&u-mă în spaiu ca p

' trnă mustrar pntru acastă lum.



DEZINTEGRAREA DIN VIAŢĂ

Nu t'i 'amnii au pir&ut nai*itata? & aca, nu t'i 'amnii sînt

n(ricii. Acia car au trăit !i trăisc asimilai, nai*i, în @istnă, nu &in

pr'sti sau im$cilitat ) căci nai*itata @clu& ast(l & &(icin, a

(iin& ' star mult mai pură ), ci &intr-' iu$ir instincti*ă !i 'r0anică

pntru un (armc natural al lumii, p car nai*itata îl &sc'pră

înt't&auna, acia atin0 ' arm'ni !i raliaă ' int0rar în *iaă, car

mrită a (i in*i&iată sau cl puin aprciată & ci car rătăcsc p

culmil &isprării. =int0rara &in *iaă c'rspun& uni pir&ri t'tal

a nai*ităii, acst &ar încîntăt'r p car ni l-a &istrus cun'a!tra,

&u!mană &clarată a *iii. 6iuira c'smică, $ucuria pntru @istna !i

pit'rscul aspctl'r in&i*i&ual, încîntara pntru (armcul sp'ntan al

(irii, trăira inc'n!tintă a c'ntra&iciil'r anulîn&u-l implicit caractrul

tra0ic, sînt @prsii al nai*ităii, trn (cun& pntru iu$ir !i ntuiasm.

A nu i s pr'icta &urr's în c'n!tiină c'ntra&iciil st a atin0

$ucuria *ir0inală a nai*ităii, st a (i incapa$il & tra0&i !i &

c'n!tiina m'rii, car prsupun ' c'mpl@itat &in cl mai

&c'ncrtant !i ' &a0r0ar para&'@ală. Nai*itata st 'pacă pntru

tra0ic, &ar &sc/isă pntru iu$ir, căci 'mul nai*, n(iin& c'nsumat &

pr'priil sal c'ntra&icii intri'ar, ar &stul rr* pntru a s &ărui.

7ntru acla car a raliat &int0rara &in *iaă, tra0icul cî!ti0ă 'intnsitat @trm & &urr'asă, &'arc c'ntra&iciil nu s ptrc

numai în l însu!i, ci !i într lum !i l. Nu @istă &cît &'uă atitu&ini

(un&amntal ca nai*ă !i ca r'ică. Rstul s înca&raă în nuanl

&intr l. Ca să nu m'ri & im$cilitat, n-ar sns să al0i &cît într

acst &'uă. :i cum nai*itata, pntru 'mul car a auns în (aa acsti

altrnati*, st un $un pir&ut, p car st pr'$lmatic &acă-l mai p'ircî!ti0a, mai rămîn &'ar r'ismul. Atitu&ina r'ică st pri*il0iul !i



$lstmul cl'r &int0rai &in *iaă, a cl'r suspn&ai !i incapa$ili &

'ric satis(aci sau (ricir. A (i r'u ) în snsul cl mai uni*rsal al

acstui cu*înt ) st a &'ri un trium( a$s'lut. =ar acst trium( nu p'at

(i '$inut &cît prin m'art. Oric r'ism însamnă ' transcn&r a*iii, car implică în m'& (atal un salt în nant. :i 'ric r'ism st un

r'ism al nantului, c/iar &acă în c'n!tiina r'ului nu intră acst

lmnt, c/iar &acă l nu-!i &ă sama că a*întul lui placă &intr-' *iaă

car !i-a pir&ut rs'rturil n'rmal. D't ca c nu i*'ră!t &in

nai*itat !i nu &uc la nai*itat aparin nantului. E@istă *r' atraci

pntru nant în 'mK =si0ur că a st mult pra mistri'asă pntru ca

să ' putm ssia. =ar &in m'mnt c u părăssc s&uciil *iii nai*

sau sînt silit să l părăssc, pntru a mă arunca în lum (ără nici un

sns ) căci r'ismul mu st 0r'tsc, n-ar nici *iiuna trium(ului ),

tr$ui să @ist acastă atraci mistri'asă.



DESPRE REALITAEA CORPULUI

Nu *'i înl0 nici'&ată cum au putut @ista atîia 'amni car să

&clar c'rpul ' ilui, prcum nu *'i înl0 nici'&ată cum a putut (i

c'ncput spiritul în a(ară & &rama *iii, în a(ară & c'ntra&iciil !i

&(icinl acstia. # *& că aci 'amni n-au a*ut c'n!tiina cărnii,

a nr*il'r !i a (icărui 'r0an în part. =ar nu *'i înl0 nici'&ată cum

& n-au a*ut-', &!i $ănuisc în acastă inc'n!tină 'r0anică ' c'n&ii

snială a (ricirii. Ci car nu s-au &sprins &in irai'nalitata *iii,

car sînt înca&rai în ritmul i 'r0anic, antri'r apariii c'n!tiini, nu

atin0 nici'&ată stara în car ralitata ta c'rp'rală îi st în (icar

m'mnt prntă în c'n!tiină. Căci acastă prnă în c'n!tiină a

ralităii c'rp'ral in&ică ' $'ală snială a *iii. :i nu st ' $'ală în

a-i &a sama înc'ntinuu & nr*ii tăi, & pici'ar, & st'mac, & inimă

tc., în a aun0 la c'n!tiina (icări pări &in tinK Nu in&ică acst

pr'cs ' &int0rar a acst'r pări &in (unciil l'r (ir!tiK Ralitata

c'rpului st una &intr cl mai 0r'anic ralităi. A! *ra să *ă& c ar

mai însmna spiritul (ără (rămîntăril cărnii, sau c'n!tiina (ără ' mar

snsi$ilitat nr*'asă. Cum au putut c'ncp 'amnii *iaa (ără c'rp,

cum au putut i c'ncp ' @istnă aut'n'mă !i 'ri0inară a spirituluiK

Acasta n-au putut-' (ac &cît acia car n-au spirit, 'amnii sănăt'!i !i

inc'n!tini. Căci spiritul st (ructul uni mala&ii a *iii, prcum 'mulnu st &cît un animal îm$'lnă*it. E@istna spiritului st ' an'mali în

*iaă. Am rnunat la atîta, & c n-a! rnuna !i la spiritK =ar nu st

'ar rnunara ' $'ală a spiritului, înaint & a (i una a *iiiK



NU ŞTIU

Nu !tiu c $in !i c rău? c prmis !i c nu prmis? nu p't

c'n&amna !i nu p't lău&a. Nu st nici un critriu *ala$il în acastă lum

!i nici un principiu c'nsistnt. Mă miră (aptul că unii s mai pr'cupă &

t'ria cun'a!trii. =acă a! (i sincr, ar tr$ui să mărturissc că puin îmi

pasă & rlati*itata cun'a!trii n'astr, căci luma acasta nu mrită

s-' cun'!ti. Am a&sa snaia uni cun'a!tri int0ral car puiaă

într0 c'ninutul lumii, pntru ca altă &ată să nu pricp nimic &in t't c s

în*îrt în urul mu. #imt un 0ust amar în min, ' amărăciun &răcască,

$stială, cîn& însă!i pr'$lma m'rii îmi par (a&ă. 7ntru întîia 'ară îmi

&au sama cît & 0ru & &(init st acastă amărăciun. 7'at !i &in

m'ti*ul că um$lu &upă m'ti* & 'r&in t'rtic, atunci cîn& a i*'ră!t

&intr-' r0iun minamnt prt'rtică.

2n acst m'mnt, nu cr& în a$s'lut nimic !i n-am nici ' sprană. 2mi

par lipsit & sns t'at @prsiil !i ralităil car &au (armc *iii. Nu

am nici sntimntul trcutului, nici al *iit'rului, iar prntul îmi par '

'tra*ă. Nu !tiu &acă sînt &isprat, căci lipsa 'ricări spran p'at să (i

!i altc*a &cît &isprar. Nu m-ar puta supăra nici un (l & cali(icati*,

&'arc nu mai am nimic & pir&ut. Cum am pir&ut t'tul :i cîn& mă

0în&sc că acum s &sc/i& (l'ri !i cîntă pasri Cît & &part sînt t'at

#in0urQtata in&i*i&ualQ



ŞI SINGURĂTATEA COSMICĂ

E@istă &'uă (luri & a simi sin0urătata a t simi sin0ur în lum !i

a simi sin0urătata lumii. Cîn& t simi sin0ur, trăi!ti ' &ramă pur

in&i*i&uală? sntimntul părăsirii st p'si$il c/iar în ca&rul uni spln&'ri

natural. 2n acst ca, intrsaă numai nlini!til su$icti*ităii tal. A

t simi aruncat !i suspn&at în lum, incapa$il & a t a&apta i,

c'nsumat în tin însui, &istrus & pr'priil tal &(icin sau @altări,

c/inuit & insu(icinl tal, in&i(rnt & aspctl @tri'ar al lumii,

car p't (i strălucit'ar sau sum$r, tu rămînîn& în aca!i &ramă

lăuntrică, iată c însamnă sin0urătat in&i*i&uală. #ntimntul

sin0urătăii c'smic, &!i s ptrc t't într-un in&i*i&, &ri*ă nu atît &in

(rămîntara lui pur su$icti*ă cît &in snaia părăsirii acsti lumi, a

nantului @tri'r. Est ca !i cum t'at spln&'ril acsti lumi ar

&ispăra &'&ată pntru ca m'n't'nia snială a unui cimitir s-'

sim$'li. #înt muli car s simt t'rturai & *iiuna uni lumi

părăsit, irm&ia$il a$an&'nat uni sin0urătăi 0lacial, p car n-'

atin0, măcar, nici sla$l r(l@ al uni lumini crpuscular. Car sînt

mai n(ricii, aci car simt sin0urătata în i, sau acia car ' simt în

a(ară, în @tri'rK Imp'si$il & răspuns. :i ap'i, & c să mă c/inuiască

irar/ia sin0urătăiiK A (i sin0ur, în 'ric (l, nu &stulK

=au în scris, pntru t'ată luma car *a *ni &upă min, că n-am în

c să cr& p acst pămînt !i că unica scăpar st uitara a$s'lută. A!

*ra să uit & t't, să mă uit c'mplt, să nu mai !tiu nimic & min !i &

luma acasta. A&*ăratl c'n(siuni nu s p't scri &cît cu lacrimi.

=ar lacrimil ml ar înca acastă lum, prcum ('cul mu intri'r arincn&ia-'. N-am n*'i & nici un spriin, & nici un în&mn !i & nici '



c'mpătimir, căci &!i sînt cl mai &căut 'm, mă simt t'tu!i atît &

putrnic, atît & tar !i & (i'r's Căci sînt sin0urul 'm car trăisc (ără

sprană. Or, acasta st culma r'ismului, par'@ismul !i para&'@ul

r'ismului. #uprma n$uni D'ată pasiuna /a'tică !i &'rintată &inmin ar tr$ui s-' canali pntru a uita t'tul, pntru a nu mai (i nimic,

pntru a scăpa & spirit !i & c'n!tiină. Am !i u ' sprană sprana

uitării a$s'lut. =ar acasta mai sprană, nu a &isprarK Nu-i

acastă sprană n0ara tutur'r spranl'r *iit'arK 6rau să nu mai

!tiu nimic, nici măcar să !tiu că nu !tiu nimic. = c atîta pr'$lm,

&iscuii !i supărăriK = c atîta c'n!tiină a m'riiK 7înă cîn& atîta (il''(i

!i atîta 0în&irK



APOCALIPS

Cum a! *ra ca, într-' i, t'i 'amnii cu 'cupaii sau cu misiuni,

căsăt'rii sau nu, tinri !i $ătrîni, (mi !i $ăr$ai, sri'!i sau supr(iciali,

tri!ti sau *sli, să părăsască l'cuina !i $ir'uril l'r !i, rnunîn& la

'ric (l & &at'rii !i '$li0aii, să iasă în stra&ă !i să nu mai *'iască să

(acă nimic. D'ată acastă lum în&'$it'cită, car munc!t (ără nici un

sns sau s ilui'naă cu ap'rtul prs'nal la $inl umanităii, car

lucraă pntru 0nraii *iit'ar su$ impulsul cli mai sinistr amă0li,

ar trăi în ast(l & m'mnt capital ' ră$unar pntru t'ată

m&i'critata uni *ii nul !i stril, pntru t'ată ir'sira car n-a a*ut

nimic &in @clna maril'r trans(i0urări. Mi-ar plăca acl clip cîn&

nimănui nu i-ar mai tr$ui amă0ira i&alului, cîn& 'ric satis(aci în

&atl im&iat al *iii ar (i imp'si$ilă !i 'ric rsmnar ilu'ri !i cîn&

t'at ca&rl uni *ii n'rmal ar plsni &(initi*. D'i 'amnii car

su(ră în tăcr !i car nu în&rănsc să-!i *rs amărăciuna nici cl

puin în suspin ar urla atunci într-un c'r & ' sinistră &iarm'ni, cu

stri0ăt stranii car să cutrmur acst pămînt. Apl să cur0ă mai

rp& !i munii să s clatin amninăt'r, ar$'rii să-!i arat ră&ăcinil

ca ' *!nică !i /i&'asă mustrar, păsăril să cr'ncăn imitîn& c'r$ii, iar

animall să (u0ă spriat pînă la puiar. D'at i&aluril să (i

&clarat nul? cr&inl (lacuri? arta ' minciună !i (il''(ia ' 0lumă. D'tul să (i ' înălar !i ' pră$u!ir. 4ucăi & pămînt să s a*înt în ar

!i ap'i să s risipască, &us & *înt? plantl să &scri p ('n&ul

crului ara$scuri $iar, linii înt'rt'c/at !i 0r't!ti, (i0uri sc/im'n'sit

!i în0r'it'ar. 6îrturi & ('curi să crască într-un ritm săl$atic !i un

0'm't $ar$ar să năpă&ască întra0a lum, pntru a !ti pînă !i ca mai

mică *itat că s(îr!itul apr'piat. D't ca c ('rmă să &*ină in('rm!i un /a's să în0/ită, într-un *îrt uni*rsal, t't ca c acastă lum a



a*ut ca structură, c'nsistnă !i ('rmă. #ă (i un $ucium n$un, un

0'm't c'l'sal, ' tr'ar !i ' @pl'i, &upă car să nu mai rămînă &cît

' tăcr trnă !i ' uitar &(initi*ă. 2n acst clip (inal, 'amnii să

trăiască la ' a!a tmpratură, încît t't ca c umanitata a simit pînăacum ca r0rt, aspiraii, iu$ir, &nă&& sau ură să i$ucnască în i

într-' ast(l & @pl'i, încît &upă a să nu mai rămînă nimic. 2ntr-'

ast(l & clipă, cîn& t'i 'amnii !i-ar părăsi 'cupaiil, cîn& nimni n-ar

mai 0ăsi un sns în m&i'critata &at'rii, cîn& @istna ar plsni &

c'ntra&iciil i intri'ar, c ar mai rămîn în a(ară & trium(ul nimicului

!i & ap't'a (inală a n(iiniK



MONOPOLUL SUFERINŢEI

Mă într$ pntru c numai unii su(răK E@istă *r' raiun în acastă

slciun, car sc'at &in rîn&ul 'amnil'r n'rmali ' cat0'ri & al!i,

pntru a-i arunca în cl mai 0r'anic t'rturiK nl rli0ii susin că prin

su(rină t încarcă =i*initata sau că prin a ispă!!ti un rău sau '

ncr&ină. =cît, acastă c'ncpi p'at să (i *ala$ilă pntru iluia

'mului rli0i's, nu însă pntru acla car *& cum su(rina s 0ăs!t

la in&i*ii in&i(rnt & *al'ar, $a un'ri st mai (rc*ntă la ci

n*in'*ai !i puri. Nu @istă nici ' usti(icar & *al'ar în (n'mnul

su(rini. Nu st p'si$ilă a$s'lut nici ' (un&amntar a su(rini p '

irar/i & *al'ri. :i ap'i, rămîn & *ăut &acă p'si$ilă ' irar/i a

*al'ril'r.

Aspctul cl mai ciu&at al cl'r car su(ră st în cr&ina a$s'luti

l'r su(rin, car îi (ac să cra&ă într-un (l & m'n'p'l al su(rini.

Am imprsia că numai u su(ăr, că t'ată su(rina acsti lumi s-a

c'ncntrat în min, că numai u mai am &rpt la su(rină, &!i îmi &au

sama că @istă su(rin !i mai 0r'anic, că p'i să m'ri căîn& $ucăi

& carn &in tin, (ărîmiîn&u-t su$ pr'pria ta pri*ir, &*nin& ilui în

ca mai pr(ctă c'n!tină. E@istă su(rin m'nstru'as, criminal !i

ina&misi$il. D într$i cum & s p't întîmpla !i, &acă s întîmplă, cum

s mai p'at *'r$i & (inalitat sau & alt p'*!tiK Mă simt atît &imprsi'nat în (aa su(rini, încît îmi pir& apr'ap t't curaul. :i-l pir&,

(iin&că nu pricp & c @istă su(rină în lum. =ri*ara i &in

$stialitata, irai'nalitata !i &m'nia *iii @plică prna su(rini în

lum, &ar nu 0ăs!t usti(icara. #au st pr'$a$il că su(rina n-ar nici

' usti(icar, ca !i @istna în 0nr. E@istna a tr$uit să (iK E@istă

*r' raiun în (aptul & a (iK #au @istna nu-!i ar ' altă raiun &cîtuna imanntăK E@istna @istă numai ca @istnăK +iina st numai



(iinăK = c să nu a&mitm un trium( (inal al n(iini, & c să nu

a&mitm că @istna mr0 înspr nant !i (iina înspr n(iinăK Nu

cum*a sin0ura ralitat a$s'lută st n(iinaK n para&'@ t't atît &

mar cît para&'@ul acsti lumi.=!i (n'mnul su(rini mă imprsi'naă !i un'ri mă încîntă,

n-a! puta t'tu!i scri ' ap'l'0i a su(rini, (iin&că su(rina &ura$ilă )

!i nu @istă su(rină a&*ărată, &cît ca &ura$ilă ), &acă puri(ică în

priml (a, în ultiml tîmp!t, &trac/aă, &istru0 !i anar/iaă

pînă la &sc'mpunr. Entuiasmul (acil pntru su(rină mani(stat în

@clamaii st ' caractristică a stil'r !i a &iltanil'r su(rini, car

' asimilaă unui &i*rtismnt, nînl0în& c ('ră tri$ilă &

&sc'mpunr @istă în su(rină, cîtă &a0r0ar !i cîtă 'tra*ă, &ar !i

cîtă (cun&itat, p car ' plăt!ti însă scump. A a*a m'n'p'lul

su(rini st a *iui suspn&at &asupra uni prăpăstii. :i 'ric

su(rină a&*ărată st ' prăpasti.

Cîtă la!itat în c'ncpia cl'r car susin că sinuci&ra st '

a(irmai a *iii 7ntru a-!i scua lipsa & în&rănală, in*ntaă

&i*rs m'ti* sau lmnt car să l scu nputina. 2n ralitat, nu

@istă *'ină sau /'tărîr rai'nală & a t sinuci&, ci numai

&trminant 'r0anic, intim, car pr&stinaă la sinuci&r.

#inuci0a!ii simt ' p'rnir pat'l'0ică înspr m'art, p car, &!i îi

ristă c'n!tint, i n-' p't t'tu!i suprima. 6iaa &in i a auns la un ast(l

& &c/ili$ru, încît nici un m'ti* & 'r&in rai'nal n-' mai p'at

c'ns'li&a. Nu @istă sinuci&ri &in /'tărîri rai'nal, rultat &in r(l@ii

asupra inutilităii lumii sau asupra nantului acsti *ii. Iar cîn& ni s

'pun caul acl'r înlpi antici c s sinuci&au în sin0urătat, u *'i

răspun& că sinuci&ra l'r ra p'si$ilă numai prin (aptul că au lic/i&at

*iaa &in i, că au &istrus 'ric pîlpîir & *iaă, 'ric $ucuri a @istni



!i 'ric (l & tntai. A 0în&i mult asupra m'rii sau asupra alt'r

pr'$lm pricul'as st &si0ur a &a ' l'*itură mai mult sau mai puin

m'rtală *iii, &ar nu st mai puin a&*ărat că aca *iaă, acl c'rp în

car s (rămîntă ast(l & pr'$lm tr$ui să (i ('st antri'r a(ctatpntru a prmit ast(l & 0în&uri. Nimni nu s sinuci& &in caua un'r

întîmplări @tri'ar, ci &in caua &c/ili$rului său intri'r !i 'r0anic.

Acla!i c'n&iii @tri'ar &(a*'ra$il p unii îi lasă in&i(rni, p alii

îi a(ctaă, pntru ca p alii să-i a&ucă la sinuci&r. 7ntru a aun0 la

i&a '$s&antă a sinuci&rii tr$ui atîta (rămîntar lăuntrică, atît c/in

!i ' spar0r atît & putrnică a $arirl'r intri'ar, încît &in *iaă să nu

mai rămînă &cît ' amală catastr'(ală, un *îrt &ramatic !i ' a0itai

strani. Cum ' să (i sinuci&ra ' a(irmai a *iiiK # spun t

sinucii, (iin&că *iaa i-a pr'*'cat &cpii. Ca atar ai &'rit-', ai a!tptat

c*a & la a, &ar a nu i-a putut &a. C &ialctică (alsă Ca !i cum acl

c s sinuci& n-ar (i trăit înaint & a muri, n-ar (i a*ut am$iii, spran,

&urri sau &nă&&i. 2n sinuci&r, (aptul imp'rtant st că nu mai p'i

trăi, car nu rultă &intr-un capriciu, ci &in ca mai 0r'anică tra0&i

intri'ară. :i a nu mai puta trăi st a a(irma *iaaK Oric sinuci&r, &in

m'mnt c sinuci&r, imprsi'nantă. Mă mir cum 'amnii mai caută

m'ti* !i cau pntru a irar/ia sinuci&ra sau pntru a-i căuta

&i*rs (luri & usti(icări, cîn& n-' &prciaă. Nu p't c'ncp '

pr'$lmă mai im$cilă &cît aca car s-ar 'cupa cu irar/ia

sinuci&ril'r, car s-ar r(ri la sinuci&ril &in cauă înaltă sau la cl &in

cauă *ul0ară tc. Oar (aptul & a-i lua *iaa nu st l atît &

imprsi'nant încît 'ric căutar & m'ti* par msc/inăK Am cl mai

mar &ispr pntru aci car rî& & sinuci&ril &in iu$ir, &'arc

ac!tia nu înl0 că ' iu$ir c nu s p'at ralia st pntru cl c

iu$!t ' anular a (iini lui, ' pir&r t'tală & sns, ' imp'si$ilitat

& (iinar. Cîn& iu$!ti cu într0 c'ninutul (iini tal, cu t'talitata

@istni tal su$icti*, ' nsatis(acr a acsti iu$iri nu p'at a&uc



&cît pră$u!ira într0ii tal (iin. Maril pasiuni, cîn& nu s p't ralia,

&uc mai rp& la m'art &cît maril &(icin. Căci în maril

&(icin t c'nsumi într-' a0'ni trptată, p cîn& în maril pasiuni

c'ntrariat t stin0i ca un (ul0r. N-am a&mirai &cît pntru &'uăcat0'rii & 'amni pntru aci car p't 'ricîn& înn$uni !i pntru aci

car în (icar clipă s p't sinuci&. Numai ac!tia mă imprsi'naă,

(iin&că numai în i cl'c'tsc mari pasiuni !i s &*'ltă mari trans(i0urări.

Aci car trăisc *iaa p'iti*, cu si0urana (icări clip, încîntai &

trcut, prnt !i *iit'r, n-au &cît stima ma. #in0uri acia car în

(icar m'mnt iau c'ntact &ramatic cu ralităil ultim mă 0u&ui

pînă &inc'l' & 'ric ristnă.

= c nu mă sinuci&K +iin&că mi mi- scîr$ă atît & m'art, cît !i &

*iaă. #înt un 'm car ar tr$ui aruncat un&*a, într-un caan cu (lăcări.

Nu pricp a$s'lut &l'c c-' (i cu min în acst uni*rs. #imt în acst

m'mnt ' ncsitat & a stri0a, & a sc'at un urlt car să în0r'ască

întra0a lum, să (acă p t'i să trmur, să plsnască într-' n$uni &

0r'aă. n trăsnt tri$il îl simt *irtual în min !i mă mir cum nu

i$ucn!t pntru a nimici luma asta, p car a! în0/ii-' pntru

t't&auna în nantul mu. Mă simt (iina ca mai tri$ilă car a @istat

*r'&ată în ist'ri, mă simt ' $sti ap'caliptică plină & (lăcări !i

întuncimi, & lanuri !i & &isprări. #înt ' (iară cu un îm$t 0r'tsc, c

s a&ună în a însă!i pînă la ilui !i s &ilată pînă la in(init, c m'ar !i

c cr!t în acla!i timp, încîntată într nimic !i t't, @altată într

sprana nimicului !i &isprara t'tului, crscută în par(umuri !i 'tră*uri,

arsă & iu$ir !i & ură, nimicită & lumini !i & um$r. #im$'lul mu

st m'arta luminii !i (lacăra m'rii. 2n min s stin0 t't ca c

sclipir, pntru a rna!t în (ul0r !i în trăsnt. :i întunricul însu!i nu

ar& l în minK



LIRISMUL ABSOLUT

A! *ra să i$ucnsc într-' @pl'i ra&icală cu t't c am în min, cu

t'ată nr0ia !i cu t'at c'ninuturil, să cur0, să mă &sc'mpun !i,

într-' @prsi nmil'cită, &istru0ra ma să (i 'pra ma, craia,

inspiraia ma. #ă mă rali în &istru0r, să crsc în ca mai n$ună

a*întar pînă &inc'l' & mar0ini, !i m'arta ma să (i trium(ul mu. A!

*ra să mă t'psc în lum !i luma în min, să na!tm în n$unia

n'astră un *is ap'caliptic, straniu ca t'at *iiunil & s(îr!it !i ma0ni(ic

asmna maril'r crpuscul. =in sătura *isului n'stru să crască

spln&'ri ni0matic !i um$r cucrit'ar, ('rm ciu&at !i a&încimi

/alucinant. n 'c & lumină !i & întunric să îm$rac s(îr!itul într-un

&c'r (antastic !i ' trans(i0urar c'smică să ri&ic t'tul pînă &inc'l' &

'ric ristnă, cîn& a*întul &uc la nimic, iar ('rml plsnsc într-'

@altar & a0'ni !i încîntar. n ('c t'tal să în0/ită luma acasta, !i

(lăcăril lui, mai insinuant &cît îm$tul & (mi !i mai imatrial

&cît mlanc'lia, să pr'*'ac *'luptăi crpuscular, c'mplicat ca

m'arta !i (ascinant ca nantul în clipl & trist. #înt ncsar trăiri

n$un pntru ca lirismul să atin0ă ultima lui @prsi, pntru ca

înc'r&ăril lui să tracă mar0inil su$icti*ismului n'rmal. Lirismul

a$s'lut st lirismul clipl'r &in urmă. Căci în lirismul a$s'lut @prsia s

c'n(un&ă cu ralitata, @prsia t'tul, st (iina într-' anumităip'staă. Ea înctaă a mai (i ' '$icti*ar parială, min'ră !i

nr*lat'ar, &*nin& part &in tin. Aici nu mai ar imp'rtană numai

snsi$ilitata sau intli0na, ci întra0a (iină, într0 c'rpul, întra0a

*iaă &in tin, cu ritmul !i pulsaiil i. Lirismul t'tal, lirismul a$s'lut st

însu!i &stinul a&us la 0ra&ul & aut'cun'a!tr a$s'lută. Nici'&ată acst

lirism nu *a lua ('rmă în @prsii &ta!at, ci (icar @prsi st $ucată&in tin. =in acst m'ti*, l nu st prnt &cît în m'mnt capital,



cîn& stăril p car l @primă s c'nsumă &'&ată cu @prsia.

#ntimntul a0'nii, (n'mnul c'mpl@ al muririi, cîn& s mani(stă s

!i c'nsumă. Est ' suprapunr într act !i ralitat? căci actul nu mai

st ' mani(star a ralităii, ci ralitata însă!i. Lirismul a$s'lut )p'rnira t'tală & a t '$icti*a ) st &inc'l' & p'i,

sntimntalism tc. El st mai apr'ap & un (l & mta(iică a

&stinului, căci în l ' actualitat t'tală a *iii !i c'ninutul cl mai a&înc

al (iini s mani(stă pntru a s r'l*a într-un (l sau altul. = r0ulă,

lirismul a$s'lut r'l*ă t'tul în snsul m'rii. Căci t't ca c st capital

în l0ătură cu m'arta.

#imt că ar tr$ui să s &sc/i&ă su$ min un 0'l mar !i întunc's,

car să mă în0/ită pntru t't&auna într-' n'apt & *ci. :i mă mir cum

& acst pr'cs s-ntîmplă numai în simir, !i nu !i în ralitat. Nimic nu

mi-ar păra în acst m'mnt mai natural &cît să mă scu(un& înspr

a&încimi & întunric, un& nimic &in claritata (a&ă a acsti lumi n-ar

mai a*a nici ' urmă & r(l@. Nu *rau să caut ' @plicai 'r0anică a

acsti p'rniri &in min înspr întunric, (iin&că nu p't 0ăsi una pntru

$ia & lumină. =ar mă 0în&sc t'tu!i cu n&umrir c sns p'at să

ai$ă acastă altrnană &intr ' @prină a luminii !i ' @prină a

întunricului. 2ntra0a c'ncpi a p'larităii îmi par insu(icintă, căci în

înclinara spr r0iunil n'pii @istă ' nlini!t mult mai pr'(un&ă, car

nu p'at răsări &intr-' sc/mă a (irii, &intr-' 0'mtri a @istni.

#ntimntul că !ti în0/iit în n'apt, într-' n'apt car s &sc/i& su$

tin, nu st p'si$il &cît atunci cîn& simi c*a 0ru p crir !i în t'ată

(iina, ca prsiuna p într0 'r0anismul a uni imnsităi & n'apt.

Cum ' să mă în0/ită, p *ci, n'apta (ără & mar0ini a acsti lumi



#naia c'n(uii a$s'lut A&ică a nu puta (ac nici ' &istinci,

nici ' &i(rnir !i nici ' înca&rar, a nu puta lămuri nimic, a nu

înl0 !i a nu aprcia nimic. #naia acsti c'n(uii a$s'lut (ac &in

'ric (il''( un p't, &ar nu t'i (il''(ii ' p't atin0 !i ' p't trăi cu 'intnsitat &ura$ilă. Căci &acă ar atin0-', n-ar mai puta (il''(a

a$stract !i ri0i&. Est plin & &ramatism pr'csul acsta prin car un

(il''( &*in p't. ) =in luma &(initi*ă a ('rml'r !i a pr'$lml'r

a$stract, car într-un *îrt al simirii, în c'n(uia tutur'r lmntl'r

su(lt!ti, s împltsc în alcătuiri ciu&at !i /a'tic. Cum să mai p'i

(ac (il''(i a$stractă, cîn& în tin s &s(ă!'ară ' &ramă c'mplicată, în

car s întîlnsc prsntimntul r'tic cu ' nlini!t mta(iică

c/inuit'ar, (rica & m'art cu aspiraiil spr nai*itat, rnunara

t'tală cu un r'ism para&'@al, &isprara cu 'r0'liul, prsntimntul

n$unii cu &'rina & an'nimat, stri0ătul cu tăcra, lanul cu nimiculK

:i t'at acsta s ptrc în acla!i timp, simultan. D'at tn&inl

acsta crsc în cl mai mar cl'c't p'si$il, în ca mai mar n$uni

intri'ară, într-' c'n(ui a$s'lută. Cum să mai (aci atunci (il''(i

sistmatică !i în c (l să mai p'i (i capa$il & ' ar/itct'nică $in

&(inităK #înt 'amni car au încput cu luma ('rml'r !i s(îr!sc în

c'n(uia a$s'lută. = aca, i nu mai p't (il''(a &cît p'tic. =ar în

c'n(uia a$s'lută, nu mai imp'rtă nimic în a(ară & c/inuril !i *'luptăil

n$unii.



ESENŢA GRAŢIEI

#înt mult căi prin car s p'at ralia ' &ta!ar & pămînt, '

a*întar !i ' înălar &asupra uni mninri 'ar$ în *iaă. E@istă însă

numai 0raia, a cări &ta!ar & pămînt nu însamnă ' rupr a

c'ntactului cu ('rl irai'nal al *iii, ci un salt inutil, un a*înt

&intrsat în car (armcul nai* !i ritmul irai'nal al *iii î!i păstraă

t'ată pr'spima. Oric 0rai st un a*înt, ' $ucuri a înălării.

Mi!căril 0rai'as, cu 'n&ulaiil l'r, &au imprsia & planar

&asupra lumii, & $'r u!'r !i imatrial. #p'ntanitata l'r ar c*a &in

u!urina uni $atri &in aripi, &in naturala unui îm$t !i &in puritata

unui *is & primă*ară. Nu !i-a 0ăsit 0raia în &ans ('rma ca mai *i &

raliarK 2n sntimntul 0rai's al *iii, acasta st simită ca '

tnsiun imatrială, ca un (lu@ pur & *italitat, c nu &pă!!t

nici'&ată arm'nia imanntă 'ricărui ritm 0rai's. Est un (l & *is al

*iii în 'ric 0rai, un 'c &intrsat, ' @pansiun car-!i 0ăs!t

limita în a însă!i, nu în a(ară. = aca, 0raia &ă iluia plăcută a

li$rtăii, a a$an&'nării sp'ntan !i &irct, a unui *is pur, crscut su$

ra & s'ar. =isprara printă un par'@ism al in&i*i&uaii, '

intri'riar &urr'asă !i sin0ulară p culmi, ' i'lar a 'mului în lum.

D'at stăril rultat &intr-' rupr a c'ntactului n'rmal cu luma !i

car t &uc înspr culmil sin0urătăii in&i*i&ual intnsi(ică (n'mnulin&i*i&uaii, &trmină pînă la par'@ism in&i*i&ualiara 'mului în lum.

raia 'mului nu &uc la par'@ismul in&i*i&uaii, ci la un sntimnt

arm'nic & împlinir nai*ă, în car (iina nici'&ată nu aun0 la un

sntimnt al sin0urătăii !i al i'lării. :i ('rmal 0raia r(uă sin0urătata,

căci mi!căril & 'n&ulai prin car s '$icti*aă @primă '

rcpti*itat pntru *iaă, un lan &sc/is !i primit'r pntru s&uciil !ipit'rscul @istni. raia rprintă ' star & ilui în car *iaa î!i



na0ă !i î!i transcn& antin'miil !i &ialctica i &m'nică, în car

c'ntra&iciil, irpara$ilul, (atalitata !i irm&ia$ilul &ispar tmp'rar,

într-un (l & *iuir su$limată. E@istă multă su$limar în 0rai, multă

puritat ariană, car însă nici'&ată nu p'at atin0 maril puri(icări &p culmi, un& s raliaă su$limul. E@prinl ilnic !i ('rml

c'mun & trăir nu &uc nici'&ată *iaa pînă ac'l' un& a ar cun'a!t

n$unia a$s'lută a tnsiunii par'@istic sau a *îrtului intri'r, prcum

nu raliaă nici ' mancipar & su$ 0rutat, ' trcr *rmlnică

pst ('ra 0ra*itai'nală, car un'ri p'at (i un sim$'l al m'rii. raia

st ' mancipar & su$ 0rutat, ' mancipar & su$ prsiuna

atraciil'r su$tran, ' *a&ar &in 0/arl $stial al p'rniril'r

&m'nic &in *iaă, al tn&inl'r i n0ati*. Dranscn&ra

n0ati*ităii st ' n'tă snială a sntimntului 0rai's al *iii. Nu st

& mirar pntru c, într-un ast(l & sntimnt, *iaa apar mai

lumin'asă, mai în*ăluită în ra !i în sclipiri. Căci, &pă!in& n0ati*itata

!i &m'nicul p cala uni arm'nii & ('rm !i a uni u!urin plin &

'n&ulaii, atin0 ' star & arm'ni plăcută mai rp& &cît p căil

c'mplicat al cr&ini, un& arm'nia rultă &upă c'ntra&icii !i

(rămîntări c'mpl@. C &i*rsă luma cîn& t 0în&!ti că alături &

0rai p'at să @ist ' tamă c'ntinuă, car t'rturaă p unii 'amni

pînă la puiar. Cin n-a încrcat tama & t't, (rica & lum, an@itata

uni*rsală, nlini!ta a$s'lută, c/inul 'ricărui m'mnt & *iuir, acla

nu *a înl0 nici'&ată c însamnă $atra matrială, n$unia cărnii

!i n$unia m'rii. Cin ar sntimntul 0rai's al *iii nu p'at ralia !i

nu p'at înl0 acst c/in al suprmi nlini!ti, car nu p'at apăra

&cît într-un trn mala&i*. D't ca c pr'(un& în luma acasta nu

p'at răsări &cît &in $'ală. Ca c nu răsar &in $'ală n-ar &cît '

*al'ar sttică, ('rmală. A (i $'lna* însamnă a trăi, *rîn&-n*rîn&, p

culmi. =ar culmil nu in&ică napărat înălimi, ci !i prăpăstii, a&încimi. A

trăi în culmil &isprării st a atin0 cl mai 0r'anic a$isuri. Nu



@istă &cît culmi a$isal, &'arc & p a&*ăratl culmi t p'i

pră$u!i 'ricîn&. :i numai în asmna pră$u!iri atin0i culmil. raia

rprintă ' star & mulumir !i un'ri c/iar & (ricir. Nici a$isuri !i

nici su(rin mari. = c sînt (mil mai (ricit &cît $ăr$aiiK =incauă că la l 0raia !i nai*itata sînt inc'mpara$il mai (rc*nt &cît

la $ăr$ai. =si0ur, nici l nu sînt scutit & $'li !i & insatis(acii? &ar

aici *'r$im & sntimntul car pr&'mină. raia nai*ă a (mil'r l

transpun într-' star & c/ili$ru supr(icial, car nici'&ată nu p'at

&uc la tra0&ii c'nsumat'ar sau la înc'r&ări pricul'as. +mia nu

riscă nimic p planul spiritual, (iin&că la a &ualismul &intr spirit !i *iaă

ar ' intnsitat antin'mică mult mai r&usă &cît la $ăr$ai. #ntimntul

0rai's al @istni nu &uc la r*laii mta(iic, la *iiuna ralităil'r

snial, la prspcti*a ultiml'r clip, car t (ac ca în (icar m'mnt

al *iii să trăi!ti ca !i cum n-ai mai trăi. +mil sînt ni!t nulităi

simpatic. Cu cît t 0în&!ti mai mult la l, cu atît l înl0i mai puin.

Est un pr'cs anal'0 cu acla car t r&uc la tăcr &in c 0în&!ti

mai mult asupra sni ultim a lumii. =ar, p cîn& aici rămîi înmărmurit

în (aa unui in(init in&sci(ra$il, în caul (mii nulitata îi par mistr,

cîn& a nu st în ('n& &cît nulitat. 7 lîn0ă satis(acra ncsităil'r

s@ual, sin0urul sns în lum al (mii îmi par a (i acla & a &a pril

$ăr$atului să scap tmp'rar & prsiuna c/inuit'ar a spiritului. Căci

(mia p'at (i ' sal*ar *rmlnică pntru aci car trăisc p culmi,

&'arc, (iin& @trm & puin &int0rată &in *iaă, c'ntactul cu a

însamnă ' înt'arcr spr *'luptăil nai* !i inc'n!tint al *iii,

înspr imatrialitata u!'ară a 0raii, car, &acă n-a sal*at luma, l-a

sal*at p (mi.

Cum să mai ai i&aluri cîn& @istă p acst pămînt 'r$i, suri sau

n$uniK Cum să mă $ucur & lumina p car altul n-' mai p'at *&a



sau & suntul p car nu-l p'at auiK Mă simt rsp'nsa$il & întunricul

tutur'ra !i mă cr& un /' al luminii. Oar n-am (urat n'i t'i lumina cl'r

car nu *ă& sau suntul cl'r car n-au&K Nu rsp'nsa$ilă luci&itata

n'astră & întuncima n$unil'rK Nu !tiu & c, &ar cîn& mă 0în&sc laasmna lucruri îmi pir& curaul !i *'ina? îmi par inutilă 0în&ira !i

nulă 'ric c'mpătimir. Căci nu mă simt atît & n'rmal !i & m&i'cru

pntru a puta c'mpătimi p cin*a. Dr$ui să (ii un 'm car trăi!t în

a(ară & 'ric risc pntru a puta c'mpătimi p altul. Oric c'mpătimir

st un smn & supr(icialitat. Căci 'ri plsn!ti în (aa nn'r'ciril'r

irm&ia$il, în (aa &stinl'r (rînt, 'ri amu!ti pntru t't&auna. Mila

!i c'ns'lara sînt nu numai in(icac, &ar sînt !i insult. :i ap'i, cum să

c'mpătim!ti p altul cîn& tu însui su(ri in(initK C'mpătimira st un

sntimnt car nu an0aaă. = aca îl 0ăsim la atîia 2n luma

acasta încă n-a murit nimni & su(rina altuia. Iar acla car a is că

m'ar pntru n'i n-a murit, ci a ('st 'm'rît.



ETERNITATE ŞI MORALĂ

7înă astăi, încă nimni n-a putut spun c $in !i c rău. :i

si0ur că în *iit'r *a (i t't a!a. +aptul imprsi'nant nu c'nsistă în acastă

rlati*itat, ci în imp'si$ilitata & a t &ispnsa & într$uinara

acst'r @prsii. Nu !tiu c $in !i c rău, &ar cali(ic aciunil în $un

!i rl. =acă m-ar într$a cin*a & c numsc ' aciun $ună !i alta ra,

nu i-a! puta răspun&. Est un pr'cs instincti*, car mă (ac să

aprci su$ prisma critriil'r m'ral? cîn& mă 0în&sc ultri'r la aca

aprcir, nu-i mai 0ăssc nici ' usti(icar. M'rala a &*nit atît &

c'mpl@ă !i & c'ntra&ict'ri &'arc *al'ril i nu s mai c'nstitui în

'r&ina *iii, ci s-au cristaliat într-' r0iun transcn&ntă i, păstrîn&

sla$ l0ături cu tn&inl irai'nal !i *ital. Cum să întmii '

m'ralăK Mi- atît & scîr$ă & acst cu*înt, $inP, st atît & (a& !i &

in@prsi* M'rala spun lucrai pntru trium(ul $inlui =ar cumK 7rin

împlinira &at'rii, prin rspct, prin sacri(iciu, m'&sti tc. D'at

acsta îmi par simpl *'r$, &'arc l nu cuprin& numai un *a0

('rmal, &ar mai cu samă un *a0 în &trminăril c'ncrt & c'ninuturi.

Căci în (aa (aptului im&iat t'at principiil m'ral sînt atît & nul, încît

t într$i & c n-ar (i mai accpta$ilă ' *iaă (ără critrii. A! iu$i ' lum

în car n-ar @ista nici un critriu, nici ' ('rmă !i nici un principiu, ' lum

a a$s'luti in&trminări. Căci în luma n'astră t'at critriil, ('rml !iprincipiil sînt atît & (a&, încît smiprna l'r st mai @asprantă

&cît cl mai 0r'anic a$s'lutism n'rmati*. 2mi înc/ipui ' lum &

(anti !i *is, crscută în lumini p'rt'calii, !i un& nu s-ar mai *'r$i &

$in !i & rău, un& întra0ă acastă &iscui în urul *ala$ilităii

n'rml'r n-ar mai a*a nici un sns. :i ap'i, &in m'mnt c ralitata

st irai'nală în sna sa, c r'st mai ar să caui n'rm ca să&limiti $inl & rău, c r'st ar să mai &istin0i c*aK M'rala nu p'at



(i sal*ată, iar aci car susin că în (aa trnităii a t'tu!i p'at (i

sal*ată s în!ală n'rm. C spun ac!tiaK 2n lum trium(ă tmp'rar

plăcra, satis(aciil min'r, păcatul tc., &ar în (aa trnităii rămîn

numai (apta $ună, numai raliara m'rală. C s-a als &in plăcrilacsti lumiK Nantul #in0ura car trium(ă st *irtuta. =upă t'at

miriil acsti lumi, apar trium(ul (inal al $inlui !i $iruina &(initi*ă a

*irtuii. =cît, ac!tia n-au rmarcat că &acă trnitata în0/it,

anulîn&u-l, t'at plăcril !i satis(aciil supr(icial, a nu în0/it mai

puin t't ca c s num!t *irtut, (aptă $ună, aciun m'rală.

Etrnitata nu &uc nici la trium(ul $inlui !i nici la trium(ul răului, ci

anulaă t'tul. C'n&amnara picurismului în numl trnităii st un

n'nsns. Cu cît *'i rămîn u mai mult prin (aptul că su(ăr, &cît altul

prin (aptul că ptrcK O$icti*, c smni(icai p'at a*a (aptul că unul

s crispaă în a0'ni, iar altul s &stin& cu ' (miK Atît su(rina cît

!i plăcra s c'nsumă su$icti* în in&i*iii rspcti*i. Ori su(ri, 'ri nu

su(ri, t't *i (i în0/iit trn !i irm&ia$il în nant. Nu s p'at a$s'lut

&l'c *'r$i & un accs '$icti* al trnităii, ci numai & ' trăir

su$icti*ă a acsti trnităi, car nu s p'at ralia &cît prin

&isc'ntinuităi în *iuira timpului. Nimic &in ca c craă 'mul nu

p'at atin0 un trium( (inal, ' *ict'ri &(initi*ă. = c să n încîntăm cu

iluiil m'ral, cîn& am puta 0ăsi iluii !i mai (rum'asK D'i aci car

*'r$sc & sal*ara m'rală în (aa trnităii s 0în&sc la c'ul in&(init

în timp al aciunii m'ral, la r'nana nlimitată !i la prptuara i

&ura$ilă. Acasta nu &l'c a&*ărat, &'arc 'amnii a!a-i!i *irtu'!i,

car nu sînt în ('n& &cît ni!t (ric'!i, &ispar mai rp& &in c'n!tiina

lumii &cît acia car s-au puiat în plăcri. =ar c/iar &acă ar (i

c'ntrariul, c însamnă supra*iuira cu cît*a ci & aniK Nimic. Oric

plăcr nsatis(ăcută st ' 'cai pir&ută pntru *iaă. Nu *'i *ni, în

numl su(rini, să 'prsc luma & la plăcri, & la 'r0ii, & la @cs.

Numai 'amnii m&i'cri *'r$sc & c'nscinl plăcril'r. =ar



c'nscinl &urrii nu sînt !i mai mariK Numai un 'm m&i'cru p'at

&'ri să m'ară la $ătrîn. =ci su(rii, $i, s'r$ii cupa plăcrii pînă la

urmă, plîn0i sau rî&i, sc'ati stri0ăt & &isprar sau & $ucuri,

cîntai & iu$ir sau & m'art, căci !i a!a nimic nu s al0 & t't2ntra0a m'rală n-ar *ra să (acă &in acastă *iaă &cît ' sumă & 'caii

pir&ut.



MOMENT ŞI ETERNITATE

Etrnitata nu intli0i$ilă &cît &acă pri*ită ca @prină, în

(unci & ' trăir su$icti*ă. C'ncptul '$icti* al trnităii n-ar nici

un sns pntru in&i*i&, &'arc (initata lui tmp'rală limină

p'si$ilitata & a trăi ' in(initat tmp'rală, ' *!nici, ca &urată in(inită,

ca pr'cs nlimitat în timp. E@prina trnităii &pin& & intnsitata

trăirii su$icti*, iar nu & '$icti*itata su$stanială sau & ' &urată

c'ntinuă. Intrara în trnitat nu s p'at ralia &cît într-'

transcn&r a timpului, prin sustra0ra & la rap'rtara c'ntinuă a

clipl'r una la alta. Est ncsară ' luptă &ramatică !i intnsă cu timpul,

pntru ca, '&ată &pă!it miraul succsiunii m'mntl'r, să mai rămînă

numai trăira @asprată a clipi, car să t a*înt &-a &rptul în

*!nici. 2n c (l *iuira a$s'lută în m'mnt prmit un accs al

trnităiiK #imul pntru &*nir, pntru timp rultă &intr-un sntimnt

al insu(icini clipl'r, al rlati*ităii !i c'n&ii'năril'r l'r. Aci car au '

c'n!tiină intnsă a tmp'ralităii trăisc (icar m'mnt cu 0în&ul la cl

următ'r, la succsiun !i la trans('rmar. =cît, trnitata nu

accsi$ilă &cît în liminara rap'rtăril'r, prin *iuira clipi în m'&

a$s'lut. 2n 'ric @prină a trnităii st un salt !i ' trans(i0urar,

&'arc s prtin& ' ast(l & înc'r&ar prala$ilă pntru a aun0 la

împăcara snină &in c'ntmplaia trnităii, încît puini sînt capa$ili &a. C'ntmplaia acasta nu st imp'rtantă prin cît &uraă, ci prin

intnsitata i. R*nira la trăiril '$i!nuit nu &iminuaă nimic &in

(cun&itata acsti @prin intns. Ca c imp'rtă st (rc*na

acsti c'ntmplaii. Numai prin @prin (rc*nt s p'at aun0 la

$ia trnităii, la stara & încîntar pură, în car trans(i0urăril s

îm$racă în aur'l su$lim !i imatrial, în car *'luptăil au c*asuprapămîntsc, & ' transcn&nă lumin'asă !i (rmcăt'ar. I'lara



m'mntului &in succsiun îi atri$ui acstuia un caractr a$s'lut? nu în

m'& '$icti*, ci su$icti*. n a$s'lut pntru simira n'astră, &ar căruia

nu i s p'at atri$ui un lmnt & iralitat !i (anti. Căci, &in

prspcti*a trnităii, timpul cu t'ată multiplicitata lui & clipin&i*i&ual st, &acă nu iral, &stul & irl*ant pntru ralităil

snial.

2n trnitat trăi!ti (ără să r0ri !i (ără să a!tpi c*a. Nu st, în

structura m'mntului trăit ca atar, ' sc'atr &in rlati*itata 0ustului

!i a cat0'riil'r, ' &pă!ir a imanni în car n cuprin&

tmp'ralitata *iiiK Drăira imanntă în *iaă st imp'si$ilă (ără

trăira simultană în timp, &'arc *iaa ca acti*itat &inamică !i

pr'0rsi*ă ar tmp'ralitata ca un atri$ut c'nstituti*. Caractrul

&ramatic al *iii st inc'ncpti$il (ără lmntul tmp'ral. Cu cît *iaa

st mai intnsă, cu atît timpul st mai snial !i mai r*lat'r. :i ap'i,

*iaa printă ' multiplicitat & &irciuni, & a*înturi intni'nal, car

nu s p't &s(ă!ura &cît în timp. Cîn& *'r$!ti & *iaă spui clip, iar

cîn& *'r$!ti & trnitat, clipă. Nu st un minus & *iaă în @prina

trnităii, în acastă în(rîn0r a timpului, în acastă transcn&r a

m'mntl'rK Est, în acastă trans(i0urar, mai rp& ' &*ir a *iii

în alt plan, un& antin'mismul !i &ialctica tn&inl'r *ital s puri(ică la

mari înălimi. Aci car au nati* în i tn&inl & c'ntmplai a

trnităii, cum sînt aci car s &*'ltă în culturil 'rintal, nu cun'sc

lupta &ramatică & transcn&r a timpului !i nici ('rturil &

intri'riar, a!a cum l &punm n'i, car sîntm in(ctai pînă în

ră&ăcini & tmp'ralitat. =ar !i c'ntmplaia trnităii st pntru n'i

un pril & *iiuni cucrit'ar !i & încîntări stranii. 7ntru cin ar

c'n!tiina trnităii t'tul prmis, (iin&că pntru l &ispar t'at

&i(rniril într-' *iiun & ' m'numntală sninătat, i*'rîtă ca &upă

' mar rnunar. Etrnitata nu p'at (i iu$ită cu pasiuna cu car

iu$!ti ' (mi, sau cu car-i iu$!ti &stinul tău sau &isprara ta



pr'pri. Est însă în tn&ina spr r0iunil trnităii ' atraci c

samănă cu un $'r înspr un cr snin & *ară, sau cu a*întara înspr

&iscria uni lumini stlar. Aurul !i lumina & stl sînt sim$'luri

pntru acastă trnitat, în car nu mai &'r!ti !i nu mai r0ri nimic.



ISTORIE ŞI ETERNITATE

Nu înl0 c r'st mai ar să trăisc în ist'ri, să am i&aluril p'cii,

să mă pr'cup 0în&ul culturii sau pr'$lml s'cial. #înt plictisit &

cultură !i & ist'ri? mi- apr'ap imp'si$il să mai particip la (rămîntăril

lumii ist'ric, la i&aluri !i aspiraii tmp'ral. Ist'ria st c*a c tr$ui

&pă!it. :i nu p'i &pă!i ist'ria &cît atunci cîn& trcutul, prntul !i

*iit'rul nu mai au pntru tin nici ' imp'rtană, cîn& i- in&i(rnt cîn& !i

un& trăi!ti. Cu cît sînt mai a*antaat &acă trăisc astăi, &cît &acă a! (i

trăit în E0iptul & acum patru mii & aniK #întm ni!t im$cili atunci cîn&

&plîn0m s'arta un'ra car au trăit în p'ci car nu n c'n*in n'uă,

car n-au cun'scut cr!tinismul sau &sc'priril !i in*niil !tiini

m'&rn. =acă timpul n-ar (i ir*rsi$il, n-a! r0rta &l'c să trăisc în

'ric p'că a ist'rii, (iin&că nici una nu mai $ună &cît calaltă.

N@istîn& ' irar/i a atitu&inil'r !i c'ncpiil'r & *iaă, t'i au &rptat

!i nici unul. Ep'cil ist'ric rprintă ('rm înc/is & *iaă, car trăisc

cu c'n*in0ra în *ala$ilitata l'r &(initi*ă, pntru ca &inamismul !i

&ialctica *iii ist'ric să aun0ă la alt ('rm, insu(icint !i limitat, !i

l, ca t't c trăi!t su$ s'ar. 2ntra0a ist'ri îmi par atît & nulă,

încît mă mir cum & @istă 'amni car t'ată *iaa s 'cupă numai cu

trcutul. C intrs mai p't a*a crctara i&aluril'r alt'r p'ci,

cr&inl 'amnil'r sau *îrc'liril cît'r*a in&i*ii si(iliticiK 6'r (i maricraiil 'amnil'r, &ar p min nu mă intrsaă. Nu 0ăssc u '

împăcar mai mar în c'ntmplaia trnităiiK Nu 'm !i ist'ri, ci 'm !i

trnitat, iată un rap'rt *ala$il în luma în car nu mrită nici să rspiri.

Nimni nu na0ă ist'ria &intr-un capriciu trcăt'r, ci su$ im$'l&ul un'r

mari tra0&ii, p car puini l $ănuisc. Oamnii cr& că ai 0în&it

a$stract asupra ist'rii !i ap'i ai n0at-' în urma calculului !i a r(lcii,cîn& în ralitat n0aia i*'ră!t &in ca mai mar întristar. 2n acst



m'mnt, cîn& n0 într0 trcutul umanităii, cîn& nu mai *rau să iau

part la *iaa ist'rică, sînt apucat & ' întristar m'rtală, &urr'asă pînă

&inc'l' & înc/ipuir. #-ar puta ('art $in ca trista să (i ('st latntă,

iar acst 0în&uri s-' (i actualiat !i intnsi(icat. #imt un 0ust amar &m'art !i & nant în min, car mă ar& ca ' 'tra*ă putrnică. #înt atît

& trist, încît t'at aspctl acsti lumi nu mai p't a*a pntru min

nici ' *al'ar. Cum să mai p't *'r$i & (rumus, cum să mai p't (ac

c'nsi&raii sttic, cîn& sînt trist, trist & m'art. Am mai pir&ut '

part &in @istnă (rum'sul. A!a aun0i să piri t'tul.

Nu *rau să mai !tiu & nimic. =pă!in& ist'ria, ralii

suprac'n!tiina, car intră ca un lmnt imp'rtant în @prina

trnităii. #uprac'n!tiina t &uc într-' r0iun un& t'at antin'miil,

t'at c'ntra&iciil !i incrtitu&inil acsti lumi nu mai au nici ' *al'ar,

un& nu mai !tii că @i!ti !i că m'ri. D'i acia car um$lă &upă

trnitat ' (ac &in (rica & m'art. #in0urul r'st mai a&înc al @prini

trnităii st să t (acă să uii că m'ri. =ar cîn& r*ii &in c'ntmplaia

trnităiiK



A NU MAI FI OM

D't mai mult mă c'n*in0 că 'mul st un animal n(ricit, a$an&'nat

în lum, silit să-!i 0ăsască ' m'&alitat pr'pri & *iaă, a!a cum natura

n-a mai cun'scut înainta lui. = p urma a!a-isi lui li$rtăi, su(ră

mai mult &cît &upă cl mai mar pri'nirat p'si$il în @istna naturală.

:i atunci nu mă mir & c 'mul aun0 un'ri să in*i&i ' (l'ar sau '

altă plantă. A *'i să trăi!ti ca ' plantă, să cr!ti înră&ăcinat, în(l'rin& !i

uscîn&u-t su$ s'ar, în ca mai &plină inc'n!tină, a &'ri să (ii ' part

intimă &in (cun&itata pămîntului, ' @prsi an'nimă a cursului *iii

st a (i &isprat & r'sturil !i snsul 'mnirii. :i & c să nu sc/im$ cu

' (l'arK Cun'sc c însamnă a (i 'm, a a*a i&aluri !i a trăi în ist'ri.

C mai p't a!tpta & la asmna ralităiK Est &si0ur mar lucru a (i

'm? încrci una &intr cl mai sri'as tra0&ii, ' &ramă apr'ap

m'numntală, căci a (i 'm însamnă a *iui într-' 'r&in & @istnă cu

t'tul n'uă, mai c'mplicată !i mai &ramatică &cît ca naturală. =in c

sc'$'ri & la 'm înspr natura nanimată, intnsitata (n'mnului

&ramatic sca& trptat, pînă la a &*ni nulă. Omul tin& t't mai mult să

ia m'n'p'lul &rami !i al su(rini &in lum. = aca mîntuira st

pntru l ' pr'$lmă atît & arăt'ar !i & ins'lu$ilă. Nu p't a*a

mîn&ria că sînt 'm, (iin&că am trăit acst (n'mn pînă în ră&ăcini.

Numai acia car n-au *iuit cu mar intnsitat acst (n'mn s maip't mîn&ri că sînt 'amni, &'arc i tin& să &*ină. Ast(l, încîntara

l'r st (irască. 2ntr 'amni @istă unii car n-au &pă!it cu mult ('rma

& @istnă animală sau & plantă. Est natural ca i să &'rască !i să

a&mir (n'mnul 'm. =ar aci car cun'sc c însamnă a (i 'm caută

să &*ină 'ric, numai 'm nu. =acă ar (i p'si$il, m-a! trans('rma în

(icar i într-' ('rmă particulară & *iaă animală !i & plantă. #ă (iusuccsi* t'at ('rml & (l'ri, să (iu $uruiană, 0/imp, tran&a(ir, să (iu



ar$'r & cuat'r, cu crn0i înt'rt'c/at, plantă & mar, $ătută &

*aluri, sau & munt, în pra&a *înturil'r? să (iu pasăr cu 0las ml'&i's

sau pasăr cr'ncănit'ar !i & pra&ă, călăt'ar sau s&ntară, să (iu

$sti & pă&ur sau animal &'mstic. D'at spciil să l trăisc cu '(rni săl$atică !i inc'n!tintă, să parcur0 sria întra0ă a naturii,

să-mi sc/im$ ('rma cu u!urina uni 0raii nai*, (ără tatru, înt'cmai ca

într-un pr'cs natural. Cum a! um$la prin cui$uri, prin 0r't, prin

sin0urătăi & munt !i & mar, prin &aluri sau prin cîmpii Numai

acastă a*ntură c'smică, trăită în intri'rul su$stanial al *iii, în

intimitata i 'r0anică, urmîn& ara$scul ('rml'r *ital !i pit'rscul nai*

al plantl'r, mi-ar mai puta &!tpta 0ustul să r&*in 'm. Căci &acă

&i(rna &intr 'm !i animal ri&ă în (aptul că animalul nu p'at (i &cît

animal, p cîn& 'mul p'at (i n-'m, a&ică altc*a &cît l însu!i, )

atunci u sînt un n-'m.



MAGIE ŞI FATALITATE

2mi *in 0ru să-mi înc/ipui $ucuria 'amnil'r cu snsi$ilitat

ma0ică, a acst'r 'amni car simt că p't t'tul, căr'ra nici ' ristnă

nu l par pra mar !i nici un '$stac'l insurm'nta$il. Ma0ia prsupun '

ast(l & c'muniun cu *iaa, încît 'ric mani(star su$icti*ă

st ' @prsi a pulsaii t'tal a *iii. Est în a t'ată plnitu&ina

int0rării în (lu@ul *iii, t'ată @u$rana acti*ării în snsul !i &ircia

imanntă a acsti *ii. #nsi$ilitata ma0ică nu p'at &uc &cît la

$ucuri, &'arc pntru a nu @istă irm&ia$ilul, ir&ucti$ilul !i

(atalul, ca lmnt &in structura intri'ară a @istni. A simi că p'i

t'tul, că a$s'lutul în mîna ta, că @u$rana ta st @u$rana acsti

lumi, că ritmul uni*rsal palpită în tin (rntic !i intns, că tu !ti luma,

că @istna nu c'ncpti$ilă &cît în măsura în car trc prin tin, a

0ăsi snsul lumii, actualiat în (icar m'mnt în @prsia ca mai

&plină, st &si0ur a ralia ' ('rmă & $ucuri 0ru & $ănuit !i car

st un m'n'p'l al cl'r &'tai cu snsi$ilitat ma0ică. 7ntru ma0i nu

@istă $'li, sau, &acă @istă, *iiuna ma0ică l c'ncp în a!a măsură

rm&ia$il, încît caractrul l'r & ir&ucti$ilitat &ispar. Optimismul

ma0ic *& t'tul su$ rap'rturi & c/i*alnă, & aca, pntru l, 'ric

încrcar & in&i*i&ualiar a $'lii !i & aplicar a unui tratamnt spci(ic

st ilu'ri. Ma0ia c'ntstă !i na0ă t't ca c n0ati*itat în *iaă,t't ca c snă &m'nică în &ialctica *iii. A a*a snsi$ilitat

ma0ică însamnă a nu pricp nimic &in maril ralităi &urr'as, nimic

&in ca c *iaa printă ca irm&ia$il !i (atal, ca miri, &stin !i

m'art. Iluiil ma0ii na0ă irpara$ilul &in lum, na0ă m'arta ca

ralitat (atală !i uni*rsală. #u$icti*, acst (n'mn st plin &

imp'rtană, &'arc l craă ' star & $atitu&in !i & @altaru('rică 'mului. Căci l trăi!t ca !i cum n-ar muri nici'&ată. Or, t'ată



pr'$lma m'rii, în (aa 'mului, s r&uc la c'n!tiina su$icti*ă a

m'rii. 7ntru cin n-ar acastă c'n!tiină, (aptul că *a intra prin m'art

în nant n-ar nici ' imp'rtană. A-i &a sama prmannt & m'art st

a ralia par'@ismul c'n!tiini. 2n ma0i, c'n!tiina n-a cî!ti0at acaaut'n'mi & *iaă car îi &ă caractrul uni ('r cntri(u0al, ci

păstraă încă un caractr *ital.

#înt in(init mai c'mplicai acia car au c'n!tiina (atalităii, pntru

car @istă în lum ir'l*a$ilul, irpara$ilul !i irm&ia$ilul, aci car

simt că un'ri ('rtul nul, iar r0rtul imp'si$il, car înl0 că

(atalitata c'nstitui un aspct al acsti lumi, un aspct snial. Căci

t'at ralităil snial s &s(ă!'ară su$ smnul (atalităii, car s

$aaă p incapacitata *iii & a-!i &pă!i c'n&iiil !i limitl i

imannt. Ma0ia raliaă c*a (cti* în lucruril & nimic, în aspctl

u!'ar căr'ra l lips!t snialul !i m'numntalul, &ar st nulă în (aa

ralităil'r & 'r&in mta(iic, un& s cr & cl mai mult 'ri tăcr,

& car st incapa$ilă snsi$ilitata ma0ică. A trăi cu c'n!tiina

putrnică a (atalităii, a imp'si$ilităii !i incapacităii în (aa maril'r

pr'$lm, p car nu l p'i pun (ără să (i an0aat &ramatic în @istnă,

st a *iui su$icti* smnul & într$ar car &'mină pst acastă

lum !i a cărui 'n&ulai intr'0ati*ă st ca un sim$'l al in(initului

ncun'!ti$il !i inaccsi$il.

#puni că &isprara !i a0'nia sînt *ala$il numai ca prliminarii, că

i&alul st &pă!ira l'r, că *iuira în&lun0ată în l &uc la

aut'matiarK 6'r$ii & &rumul $ucurii ca & sin0urul sal*at'r, iar p

cllalt l &ispruiiK Numii *iuira în m'mnt a0'nic ' star &

0'ism !i 0ăsii 0nr'itat numai în $ucuriK N pr'puni $ucuria &ar

cum s-' primim &in a(arăK Căci &acă a nu cr!t &in n'i, nu i*'ră!t &in

rr*l !i ritmul n'stru intri'r, 'ric intr*ni @tri'ară st strilă.



Est atît & u!'r să rc'mani $ucuria cl'r c nu s p't $ucura :i cum

să t p'i $ucura, cîn& !ti c/inuit în (icar m'mnt & '$ssia n$unii

2!i &au sama acia car rc'man&ă $ucuria cu ' (acilitat @csi*ă c

însamnă a t tm & înn$unira apr'piată, c însamnă a (i t'rturat în(icar clipă & prsntimntul uni 0r'anic n$uniiK Cum să t $ucuri

atunci cîn& simi că *i înn$uniK :i ap'i, s a&au0ă c'n!tiina m'rii, mai

prsistntă !i mai si0ură &cît ca a n$unii. C r'st ar să-i *'r$!ti &

$ucuri unui 'm car s a(lă într-' imp'si$ilitat 'r0anică & a s

$ucuraK 4ucuria *a (i ' star para&iiacă, &ar a nu p'at (i cî!ti0ată

&cît printr-' *'lui (irască, printr-un pr'cs natural. #-ar puta ('art

$in ca la un m'mnt &at să s(îr!im cu &ramatismul m'mntl'r a0'nic

!i să intrăm într-' r0iun & sninătat para&iiacă !i & $ucuri calmă.

Oar pntru min p'ril para&isului să (i înc/is pntru t't&aunaK 7înă

acum n-am putut 0ăsi c/ia (ricirii, pntru a l &sc/i&. :i cum nu n

putm $ucura, n mai rămîn &'ar &rumul tutur'r su(rinl'r, al uni

@altări n$un !i nlimitat. #ă &ucm *iuira m'mntl'r a0'nic

pînă la ultima @prsi, să trăim &rama n'astră lăuntrică la par'@ism, în

m'& a$s'lut. Nu n mai rămîn &cît suprma tnsiun, &upă car s *a

mai *&a &'ar ' &îră & (um Căci ('cul &in n'i *a ar& t'tul. 4ucuria

nu tr$ui usti(icată, &'arc a st ' star atît & pură !i &

0nr'asă, încît 'ric l'0iu st inutil. usti(icara i st inutilă c/iar !i

în (aa &nă&ă&uiil'r, întrucît ac!tia sau sînt 'r0anic &nă&ă&uii !i

atunci $ucuria st ' imp'si$ilitat, sau nu sînt 'r0anic !i atunci $ucuria

l '(ră &stul s&ucii pntru a (ac inutilă 'ric usti(icar. Est & '

mi & 'ri mai multă c'mpl@itat într-' &isprar a$s'lută, &cît într-'

$ucuri a$s'lută. 7'at &in acst m'ti* p'ril para&isului sînt pra

în0ust pntru aci car !i-au pir&ut sprana



Nu st a$s'lut nimni car în ('n&ul su(ltului să nu ai$ă un

r0rt ) 'ricît & pali& !i & in&cis ) &upă &urra !i $'ala & car a

scăpat. Aci car su(ră intns !i în&lun0at, &!i &'rsc să s r(acă, nu

s p'at să nu s 0în&ască la ' pir&r (atală prin însănăt'!ira l'rpr'$a$ilă. Atunci cîn& &urra (ac part &in (iina ta, *ntuala &pă!ir

a i st imp'si$il să nu c/i*al cu ' pir&r, prcum st imp'si$il

să nu pr'*'ac un r0rt. Ca c am mai $un în min &at'rsc

su(rini? &ar !i ca c am pir&ut &in *iaă nu mai puin i s

&at'r!t. =in acst m'ti*, su(rina nu p'at (i nici $lstmată, &ar nici

iu$ită. 7ăstr (aă & a un sntimnt particular, 0ru & &(init, ciu&at

!i inssia$il, & un (armc anal'0 luminii crpuscular. 4atitu&ina în

su(rină st ' simplă ilui, căci plăcra arti(icială &in su(rină rultă

&in ncsitata & a 0ăsi ' împăcar cu (atalitata &urrii, pntru a nu t

&istru0 t'tal prin a. ltiml rr* & *iaă m'cnsc în acastă

$atitu&in ilu'ri. #in0urul asntimnt &at su(rini st acla p

car-l @primă r0rtul *ntuali *in&cări. =ar r0rtul acsta st atît

& impalpa$il !i & &i(u, încît nu s p'at cristalia în c'n!tiina nimănui.

D'at &urril car s stin0 a&uc cu l un sntimnt & tul$urar, ca !i

cum intrara într-un ritm c/ili$rat i-ar înc/i& cala pntru r0iuni

t'rturant !i încîntăt'ar în acla!i timp, !i & car nu t p'i &spări

(ără să înt'rci 'c/ii înap'i. =!i su(rina nu i-a r*lat (rumusa, c

lumini îi mai p't (ura pri*iraK Nu 'ar pntru că luminil acsta

trmură ca !i cum s-ar stin0K D mai atra0 prsimira n'pii &in

su(rinăK

7'i n0a un sns *iii &in atîta punct & *&r, încît '

numrar a l'r &*in inutilă. =isprara, in(initul, m'arta sînt numai

cl mai *i&nt. E@istă însă atîta &trminant intim car t p't

&uc la ' n0ai t'tală a snsului *iii Căci în c pri*!t atitu&ina în



(aa *iii nu mai @istă a&*ăr sau na&*ăr, ci numai raciuna

sp'ntană a intimităii (iini n'astr.

#u$icti*ismK =ar puin îmi pasă că alii cr& altcum*a. :i ap'i, '

@prină su$icti*ă a&încă t ri&ică în planul uni*rsalităii, înt'cmaicum m'mntul t ri&ică în acla al trnităii. A i s rpr'!a că

&isprara un (n'mn cu t'tul prs'nal !i irl*ant pntru alii st t't

atît & a$sur& ca !i atunci cîn& i s-ar spun că, murin&, s ptrc în tin

un (n'mn pur in&i*i&ual !i car, ca atar, nu an0aaă p nimni.

Oamnii pruisc atît & puin sin0urătata

Cum s ptrc c*a în sin0urătat, s 0ră$sc să-i &crt

strilitata. Ei atri$ui ' *al'ar @clusi*ă pr'&usl'r s'cial, (iin&că au

iluia că au c'la$'rat cu t'ii. D'i *'r să (acă, să rali c*a (cti*,

să supra*iuiască prin raliăril l'r. Ca !i cum & acsta nu s-ar al0

pra(ul :i c s-ar puta al0 altc*aK C s p'at al0 altc*a &cît

nimiculK #înt nmulumit & 'ric. C/iar &acă a! (i als =umnul

acsti lumi, mi-a! &a im&iat &misia, iar &acă luma întra0ă s-ar

ruma la min, &acă luma întra0ă a! (i u, m-a! risipi în $ucăi pînă la

&isparii Cum & p't a*a m'mnt cîn& am imprsia că înl0

t'tulK



ENTUZIASMUL CA FORMĂ A IUBIRII

#înt 'amni în car *iaa s raliaă în ('rm & ' puritat !i & '

limpir 0ru & ima0inat pntru acla c trăi!t prins în c'ntra&icii

&urr'as !i în a*înturi /a'tic. A (i prins în lupt intri'ar, a t c'nsuma

într-un &ramatism intim !i a trăi &stinul tău su$ smnul irm&ia$ilului

st a *iui în r0iuni în car 'ric limpir sau puritat &*in ilu'rii.

Acia în car *iaa s &s(ă!'ară într-' cr!tr (ără '$stac'l, car

trăisc într-un ritm lipsit & &ramatism, atin0 ' star & mulumir !i

încîntar, un& aspctl lumii sînt plin & (armc !i & lumină. :i nu

st ntuiasmul ' ast(l & star c îm$racă aspctl lumii într-'

strălucir plină & s&ucii !i & $ucuriiK A &scri ntuiasmul însamnă

a rmarca ' ('rmă cu t'tul particulară & iu$ir, însamnă a in&i*i&ualia

un m'& & a$an&'nar a 'mului în lum. Iu$ira ar atîta (, atîta

&*iri !i atîta ('rm, încît st &stul & 0ru să 0ăs!ti un sîm$ur

cntral sau ' ('rmă tipică a iu$irii. Est ' pr'$lmă snială a 'ricări

r'tici & a arăta car st mani(stara 'ri0inară a iu$irii, cum s

raliaă a prim'r&ial. 6'r$in& & iu$ira &intr s@, & iu$ira pntru

=i*initat, & iu$ira pntru natură sau artă, *'r$im & ntuiasm ca '

('rmă & iu$ir tc. Car st, &intr acst mani(stări, ca mai

'r0anică, prim'r&ială !i structuralăK Dr$ui să @ist una, (aă & car

cllalt să s mnină într-' &pn&nă, &acă nu c/iar &ri*ar. Nu p'tc'ncp multiplicitata ('rml'r r'tic (ără ira&ira, (ără ('s('rscna

!i căl&ura cntrală a unia sin0ur, car, înt'cmai ca un s'ar, împră!ti

ral sal in&i(rnt & natura '$ictl'r sau & aspctul ('rml'r.

D'l'0ii susin că ('rma prim'r&ială & iu$ir st iu$ira lui =umnu.

D'at cllalt mani(stări n-ar (i &cît r(l@ pali& al acsti iu$iri

(un&amntal. nii panti!ti cu tn&in sttiant susin că natura, iarunii sti puri, arta. 7ntru alii, $aai p $i'l'0i, s@ualitata pură,



(ără a(cti*itat, sau pntru unii mta(iicini, sntimntul i&ntităii

uni*rsal. =cît, nici unii &intr ac!tia nu *'r puta &'*&i că acastă

('rmă st a$s'lut c'nstituti*ă 'mului, &'arc în &cursul *iii ist'ric

a 'scilat !i *ariat în a!a măsură, încît nimni astăi nu p'at &trminacaractrul i prcis. Cr& că ('rma ca mai snială a iu$irii st iu$ira

&intr $ăr$at !i (mi, car st nu numai s@ualitat, ci implică un

c'mpl@ într0 & stări a(cti*, a căr'r (cun&itat st &stul &

ssia$ilă. Mă într$ s-a sinucis cin*a pntru =umnu, pntru natură,

pntru artăK D'at acsta sînt ralităi pra a$stract pntru a puta (i

iu$it cu intnsitat. Iu$ira st cu atît mai intnsă cu cît st l0ată cu

c*a in&i*i&ual, c'ncrt !i unic. Iu$!ti ' (mi pntru ca c '

&i(rniaă în lum, pntru unicitata i. Nimic în lum nu ' p'at înl'cui

în m'mntl cîn& iu$ira st putrnică. D'at cllalt ('rm & iu$ir

participă la acastă iu$ir cntrală, &!i tn&ina l'r st să &*ină

aut'n'm. Ast(l, ntuiasmul pri*it ca pr(ct aut'n'm & s(ra

Er'sului, cîn& în ralitat ră&ăcinil lui s a&încsc în su$stana ca mai

intimă a iu$irii, &în& na!tr însă la ' ('rmă cu tn&in & mancipar

&in s(ra r'ticului. Est, în natura intrnă a 'ricărui 'm ntuiast, '

rcpti*itat c'smică, uni*rsală, ' capacitat & a primi t'tul, & a s

'rinta, în 'ric &irci, &intr-un impuls !i un @cs intri'r, & a nu

pir& nimic !i & a participa la 'ric aciun cu ' *italitat &$'r&antă,

c s risip!t pntru *'luptata raliării !i pasiuna (aptului, pntru

0ustul &intrsat al (rămîntării !i pntru cultul &inamic al (icini.

7ntru 'mul ntuiast nu @istă critrii, prspcti* !i calcul, ci numai

a$an&'nar, (rămîntar !i &ăruir. 4ucuria în&plinirii !i @taul

(cti*ului sînt n'tl acstui 'm, pntru car *iaa st un lan &in car

c'ntaă numai (lui&itata *italului, numai a*întul imatrial, car ri&ică

*iaa la ' înălim & un& ('rl &istructi* î!i pir& intnsitata !i

n0ati*itata. +icar a*m stări & ntuiasm, &ar acsta sînt pra rar

pntru a n &(ini. Aici *'r$im & aci 'amni la car ntuiasmul



pr&'mină, a cărui (rc*nă st atît & mar, încît alcătui!t n'ta

spci(ică a uni in&i*i&ualităi. Entuiastul nu cun'a!t în(rîn0ri, (iin&că

p l nu-l intrsaă '$ictl, ci iniiati*a !i *'luptata acti*ării ca

atar. El nu încp ' aciun (iin&că a r(lctat asupra utilităii !i snsuluii, ci (iin&că nu p'at altcum. #uccsul sau insuccsul, &acă nu îi sînt

in&i(rnt, în nici un ca nu-l stimulaă sau îl rataă. ltimul &intr

'amni car rataă în acastă lum st ntuiastul. 6iaa st mult

mai m&i'cră !i mai (ra0mntară, în sna sa, &cît $ănuisc 'amnii.

Nu st aici @plicaia (aptului pntru c &că&m cu t'ii, pntru c n

pir&m *i'iciuna pulsaiil'r intri'ar !i n înc/istăm luîn& ('rm,

cristaliîn&u-n în &auna pr'&ucti*ităii !i &inamismului intri'rK

7ir&ra (lui&ităii *ital !i &$'r&ant îi &istru0 rcpti*itata !i

p'si$ilitata & a îm$răi!a *iaa cu 0nr'itat !i lan. Entuiastul st

sin0urul car s mnin *iu pînă la $ătrîn. D'i cilali, cîn& nu sînt

născui m'ri, ca ma'ritata 'amnil'r, m'r înaint & *rm. #înt atît

& rari 'amnii cu a&*ărat ntuia!ti Ar (i 0ru să n înc/ipuim ' lum

în car t'i ar iu$i t'tul. O lum & 'amni ntuia!ti '(ră ' ima0in mai

cucrit'ar &cît ima0ina para&isului, (iin&că tnsiuna su$limă !i

0nr'itata ra&icală întrc 'ric *iiun para&iiacă. 7'si$ilităil &

rna!tr c'ntinuă, & trans(i0urar !i intnsi(icar a *iii (ac &in

ntuiast un 'm car st prmannt &inc'l' & tntaiil &m'nic, &

(rica & nant !i & c/inuril m'mntl'r a0'nic. 6iaa ntuiastului nu

cun'a!t tra0icul, (iin&că ntuiasmul st sin0ura @prsi & *iaă

c'mplt 'pacă pntru (n'mnul m'rii. C/iar !i în 0rai, ' ('rmă atît &

apr'piată & ntuiasm, acastă ncun'a!tr, acastă n0liar

'r0anică !i i0n'rar irai'nală a m'rii st mai puin *ă&ită. Căci

'n&ulaiil 0raii sînt un'ri ' alui în&părtată la caractrul & ilui al

*iii. E@istă în 0rai mult (armc mlanc'lic? în ntuiasm, nu @istă

&l'c. A&miraia ma tri$ilă pntru 'amnii ntuia!ti &ri*ă &in (aptul

că u nu p't pricp cum & @istă ast(l & 'amni într-' lum în car



m'arta, nantul, trista !i &isprara alcătuisc un c'r atît & sinistru,

încît (ac imp'si$il ('rturil n'astr & a mai aui ml'&ii su$lim !i

transcn&nt. Că sînt 'amni car nu &ispraă nici'&ată, iată un (apt

imprsi'nant !i car &ă & 0în&it. Cum s p'at ca în ntuiasmspci(icara '$ictl'r să (i in@istntăK Cum s p'at să ralii

numai &intr-' plnitu&in !i un @cs în m'& prmanntK La c raliar

ciu&ată !i para&'@ală a auns iu$ira în ntuiasmK Iu$ira, cu cît mai

intnsă, mai in&i*i&uală !i mai l0ată & ' spci(icar a '$ictului.

4ăr$aii car iu$sc cu a&*ărat, cu ' pasiun putrnică, nu p't iu$i în

acla!i timp mai mult (mi, ci numai una. Cu cît pasiuna st mai

intnsă, cu atît '$ictul pasiunii capătă ' pr'minnă mai mar. #ă n

înc/ipuim ' ast(l & pasiun r'tică, la un m'mnt &at, lipsită & '$ict,

să n înc/ipuim iu$ira unui $ăr$at (ără (mia înspr car s-ar 'rinta

iu$ira lui. C am a*a altc*a &cît ' plnitu&in & iu$irK Nu sînt

'amni cu mari *irtualităi & iu$ir, &ar car n-au iu$it nici'&ată în

snsul acli iu$iri tipic, 'ri0inarK Entuiasmul st ' iu$ir în car

'$ictul nu s-a spci(icat. D'at &isp'iiil & iu$ir, în l'c să s

'rint &irct spr (mi sau, la (mi, spr $ăr$at, s r*arsă în

mani(stări, în aciuni 0nr'as !i în rcpti*itata uni*rsală p car nu

' întîlnim în iu$ira raliată în m'& natural. Căci ntuiastul st un

&*iat supri'r al Er'sului. 7ara&'@ul lui st & a nu iu$i ' (mi, & a

nu-!i puia iu$ira în cultul rcipr'c &intr s@, ci & a ' r*ărsa în

aca a$an&'nar &intrsată, car (ac &in 'ric ntuiast ' (iină pură

!i inaccsi$ilă. 7'at (iin&că iu$ira lui ar un accs atît & mar. =intr

t'at ('rml iu$irii, ntuiasmul st cl mai puri(icat & s@ualitat,

mult mai puri(icat &cît iu$ira mistică, a$s'lut incapa$ilă să s li$r

& sim$'lica s@uală sau & cultul naturist, în car intră, & asmna,

atîta lmnt al acsti sim$'lici. =in acst m'ti*, lips!t în

ntuiasm nlini!ta !i *a0ul, car (ac &in s@ualitat un &trminant !i

un lmnt în tra0icul uman. Entuiastul st ' (iină minamnt



npr'$lmatică. El p'at t'tu!i să înla0ă mult !i mult, (ără să

cun'ască însă incrtitu&inil &urr'as, snsi$ilitata /a'tică a spiritului

pr'$lmatic. A-i pun pr'$lm însamnă a (i pir&ut, &'arc spiritl

pr'$lmatic nu p't r'l*a nimic, (iin&că nu l plac nimic. :i ap'i, un&st la l capacitata & a s a$an&'na la 'ric, un& st acl para&'@

încîntăt'r al iu$irii ca star pură, un& st aca actualitat prmanntă

!i t'tală, car t (ac ca în (icar m'mnt să t &sc/ii pntru t't, !i, în

(in, un& st irai'nalitata nai*ă &in ntuiasmK Mitul $i$lic al

cun'a!trii ca păcat st cl mai pr'(un& mit &in cît au înc/ipuit

'amnii. Or, (ricira &$'r&antă a ntuia!til'r st & a nu cun'a!t

tra0&ia cun'a!trii. = c nu am spun-'K Cun'a!tra a&*ărată st

cl mai mar întunric. A! rnuna 'ricîn& la t'at pr'$lml &in luma

acasta, car nu &uc la nimic, pntru ' nai*itat &ulc !i inc'n!tintă.

#piritul s(î!i, nu înală. 2n ntuiasm, ca !i în 0rai sau în ma0i, spiritul

nu s-a sparat & *iaă, nu rprintă un lmnt & antin'mi în lum.

Aici @istă scrtul (ricirii, în in&i*iiuna iniială, car mnin ' unitat

inspara$ilă, ' c'n*r0nă 'r0anică. A (i ntuiast însamnă a (i

incapa$il & 'ric &ualism. :i 'ric &ualism st ' 'tra*ă. = '$ici, *iaa

nu s mnin (cun&ă !i pr'&ucti*ă &cît prin tnsiuni !i antin'mii, car

rprintă un principiu & luptă !i & înc'r&ar a0'nică. Entuiasmul

&pă!!t acst principiu, raliîn& *iaa (ără &ramatism, @primîn& un

lan (ără tra0ism !i iu$in& (ără s@ualitat.



LUMINĂ ŞI ÎNTUNERIC

Cît & nul sînt t'at intrprtăril (il''(ic !i ist'ric al rli0iil'r,

nimic n-' p'at ilustra mai $in &cît a$s'luta nînl0r a

smni(icaii &ualismului luminii !i a întunricului în rli0iil 'rintal !i în

'ric mistică. Acst intrprtări susin că ri&icara la ran0ul & principii

mta(iic a luminii !i întunricului ar &ri*a &in '$sr*ara altrnani

r0ulat a ili cu n'apta, prima rprntîn& un principiu & *iaă, iar a

&'ua & mistr !i & m'art. Aparnt, intrprtara st cum nu s p'at

mai (irască. =ar pntru cin caută &trminant mai a&înci, a st

c'mplt insu(icintă, ca t'at @plicăril @tri'ar. 7r'$lma luminii !i a

întunricului st l0ată & pr'$lma stăril'r @tatic. Nimni nu aun0

să atri$ui acstui &ualism ' *al'ar @plicati*ă atît & mar, &acă n-a

cun'scut '$ssia c'mplicată !i ciu&ată a pri'niratului simultan sau

succsi* în ('rl luminii sau al întunricului. #tăril @tatic amstcă

um$rl cu scîntil, car 'acă într-un &ans $iar în întunric, c'm$ină

într-' *iiun &ramatică sclipiri instantan cu un mistr & um$r

(u0iti*, alcătui!t ' a&*ărată scară & nuan într lumină !i întunric.

=ar nu acastă &s(ă!urar st imprsi'nantă, ci (aptul că !ti &'minat,

!ti cuprins !i '$s&at & l. Culma @taului ' atin0i în snaia (inală,

în car parcă m'ri &in caua luminii !i a întunricului. Est in(init ciu&at

că în *iiuna @tatică &ispar t'at '$ictl înc'nurăt'ar, t'at('rml curnt prin car luma s in&i*i&uaă. Nu mai @istă &cît '

pr'ici m'numntală & um$r !i & lumini. Cum s (ac acastă

slci !i puri(icar 0ru & @plicat, prcum t't atît & 0ru &

@plicat st c'mpati$ilitata într putra l'r & (ascinar, & &'minar,

!i imatrialitata l'r. Est ' &m'ni atît & curi'asă în 'ric @altar

@tatică :i cîn&, &in t't c ar luma acasta în @ta, nu mai rămîn&cît întunricul !i lumina, cum să nu l atri$uim un caractr a$s'lutK O



c'nstatar simplă, a altrnani @tri'ar a acst'r &'uă aspct, nu

p'at &uc nici'&ată la ' a$s'lutiar în a!a măsură. +rc*na stăril'r

@tatic, în Orint !i mistica tutur'r *acuril'r, st & natură a *ri(ica

prsupunra n'astră. Nimni nu 0ăs!t un a$s'lut în a(ară, ci numai înăuntru. Or, @taul, acst par'@ism al intri'rităii, nu r*laă &cît

sclipiri !i um$r intri'ar. +aă & cul'ara acst'ra, iua !i n'apta î!i

pir& 'ric @prsi*itat, 'ric (armc &'s$it. #tăril @tatic atin0 '

ast(l & snialitat, încît accsul l'r în 'n pr'(un& & @istnă

pr'&uc ' imprsi & 'r$ir !i /alucinai mta(iică. E@taul nu prin&

&cît sn pur !i, ca atar, imatrial. =ar imatrialitata l'r pr'&uc

*rti0ii !i '$ssii & car nu p'i scăpa &cît c'n*rtin&u-l în principii

mta(iic.



RENUNŢAREA

Ai *ăut $ătrîna, &urra !i m'arta, !i i-ai is că plăcra st '

ilui, că t'i 'amnii c ptrc nu înl0 nimic &in insta$ilitata

lucruril'r, (iin& pra&a cli mai mari iluii. :i atunci ai (u0it & lum,

c'n*ins & *rmlnicia (rumusii !i a tutur'r spln&'ril'r. #pus-ai Nu mă

*'i rînt'arc pînă c nu *'i scăpa & na!tr, & $ătrîn !i & m'art.

Mult 'r0'liu !i su(rină sînt în 'ric rnunar. 2n l'c să t rtra0i cu

ca mai mar &iscri, (ără r*'ltă !i (ără ură, &clari, cu pat's !i

în0îm(ar, i0n'rana !i ilui'nara cl'rlali, c'n&amni plăcra !i t'at

*'luptăil în car trăisc 'amnii. D'i ci car au rnunat !i s-au &&at

uni practici asctic, trăin& în pustiu, au (ăcut-' &in c'n*in0ra că i au

&pă!it în m'& snial rlati*ităil 'mn!ti. Accsul la sntimntul

uni *!nicii su$icti* l-a &at iluia uni li$rări t'tal. =cît,

incapacitata l'r & li$rar (cti*ă ' &'*&sc c'n&amnara plăcrii

!i &isprul pntru 'amnii car trăisc numai pntru a trăi. =acă m-a!

rtra0 în cl mai 0r'anic &!rt, &acă a! rnuna la t't !i n-a! mai

cun'a!t &cît sin0urătata a$s'lută, nici'&ată n-a! a*a în&rănala &

a &isprui plăcra !i p 'amnii car ' împărtă!sc. =in m'mnt c u

prin rnunar !i sin0urătat nu p't cî!ti0a (cti* trnitata, ci m'r ca

a$s'lut t'i cilali, & c să &ispruisc !i & c să numsc cala ma

ca a&*ăratăK Oar nu sînt t'i marii pr'(i lipsii & &iscri !i & înl0r 'mnascăK 6ă& &urra, $ătrîna !i m'arta !i îmi &au

sama că nu p't (i &pă!it. =ar & c să tul$ur plăcril altuia cu acst

c'nstatăriK Est ('art &rpt că p acla car a *ăut în (aă asmna

ralităi !i car l trăi!t c'n*ins & nîn&uplcata l'r *!nici, c

altc*a îl mai p'at tnta, &cît rnunaraK #u(rina &uc la rnunar.

=ar &acă lpra m-ar cuprin&, n-a! c'n&amna $ucuria altuia. Căci în 'ricc'n&amnar @istă multă in*i&i. 4u&ismul !i cr!tinismul sînt '



ră$unar !i ' in*i&i a su(rinil'r. #imt că în a0'ni n-a! puta (ac

&cît ap'l'0ia 'r0ii. Nu rc'man& nimănui rnunara, (iin&că 0în&ul

insta$ilităii nu s p'at &pă!i &cît & puini, în pusti. 2n &!rt, ca !i în

s'citat, insta$ilitata lucruril'r i s '(ră cu aca!i ar'mă &urr'asă.Cîn& t 0în&!ti că nimic nu s-a als & marii sin0uratci !i că iluiil l'r

au ('st mai mari &cît al cl'r nai*i sau i0n'rani

în&ul rnunării st atît & amar, încît st & mirar cum 'mul a

auns să-l c'ncapă. Cin n-a simit în m'mntl & amărăciun !i &

trist un (i'r rc prin t't c'rpul, ' snai & părăsir !i & inlucta$il,

& m'art c'smică !i & nant in&i*i&ual, & *i& su$icti* !i nlini!t

in@plica$ilă, acla nu cun'a!t prliminariil 0r'anic al rnunării,

rultat al uni în&lun0i &urri.

=ar cum să rnuniK n& să t &uci, pntru a nu rnuna &'&ată,

&!i numai acastă rnunar ar *al'arK 2n m&iul !i clima n'astră, nu

mai a*m a*antaul pustiului @tri'r, ci numai al unuia intri'r. Nu a*m

ca&rul pntru rnunar. Nputîn& sta li$ri su$ s'ar, (ără alt 0în& &cît

al trnităii, cum ' să &*nim s(ini su$ ac'pri!uriK Est ' &ramă

spci(ic m'&rnă aca & a nu puta rnuna &cît prin sinuci&r. =ar

&acă &!rtul n'stru lăuntric s-ar matrialia, nu n-ar c'pl!i

imnsitata luiK

7ntru c nu plsnsc, pntru c nu mă risipsc în $ucăi, pntru c

nu cur0 ca un i*'r & muntK Nu st în min atîta nr0i pntru a

cutrmura luma asta, nu st în min atîta n$uni încît să &ispară 'ric

urmă & claritatK Nu st sin0ura ma $ucuri $ucuria /a'sului !i nu

st plăcra ma a*întul c mă pră$u!!tK Nu sînt înălăril ml

că&ri !i nu st @pl'ia ma iu$ira maK Oar u nu p't iu$i &cît

&istru0în&u-măK Cum & @istă în iu$ira ma atîta nlini!t, tamă !i

nsi0uranăK #ă (iu înc/is c'mplt pntru stăril purK #ă (i în iu$ira



ma atîta 'tra*ăK Dr$ui să mă a$an&'n c'mplt tutur'r stăril'r, să

nu mă mai 0în&sc la l !i să l trăisc cu cl mai &plin @cs. Nu

m-am luptat !i nu mă lupt &stul cu m'arta, să-mi mai (i !i Er's un

&u!manK = c cîn& rna!t iu$ira în min mi- atît & (rică, & c îmi*in să în0/it întra0a acastă lum, pntru a 'pri cr!tra iu$irii mlK

Miria ma st & a *'i să (iu în!lat în &ra0'st, pntru a a*a m'ti*

în plus să su(ăr. Numai în iu$ir p'i *&a c &căut !ti. Căci acla

car a pri*it m'arta în (aă mai p'at iu$iK :i-ar puta muri l &in caua

iu$iriiK

7rcum în @ta s raliaă puri(icara & t'at lmntl

in&i*i&ual !i c'ntin0nt, rămînîn& numai lumina !i întunricul, ca

lmnt capital !i snial, t't asmna, în n'pil cu ins'mnii, &in

t't c ar luma acasta multiplu !i &i*rs, nu mai rămîn &cît un m'ti*

'$s&ant sau un lmnt intim, cîn& nu st prna *i&ntă a uni

prs'an. Cîtă *raă ciu&ată st în acl ml'&ii car i*'răsc &in tin în

n'pil (ără s'mn, car s &*'ltă asmna unui (lu@, pntru a s

stin0 într-un r(lu@ car nu st un sim$'l & părăsir, ci samănă

u!urini unui pas înap'i &in nu !tiu car &ans Ritmul !i *'luia sinu'asă

a uni ml'&ii intri'ar pun atunci stăpînir p tin !i t cuprin& într-'

încîntar c nu p'at (i @tatică, (iin&că st pra mult r0rt în acastă

tălăuir ml'&ică. R0rt, &upă cK ru & spus, căci ins'mniil sînt

atît & c'mplicat, încît imp'si$il să-i &ai sama c-ai pir&ut. 7'at

(iin&că pir&ra in(inită O$ssiil s in&i*i&ualiaă numai în

ins'mnii, &'arc numai în l s p'at ralia pri'niratul într-' ('rmă

& 0în&ir sau & simir. 2n ins'mnii, prna unui 0în& sau a unui

sntimnt st 'r0anică, st c'nstituti*ă, !i s impun cu @clusi*itat

!i imprialism. D't c apar în l s raliaă ml'&ic, într-' ('rmă &

'n&ulai mistri'asă. +iina iu$ită s puri(ică într-' imatrialitat,



înt'cmai cum s-ar risipi într-' ml'&i. :i atunci nu p'i !ti a$s'lut &l'c

&acă iu$ira ta *is sau ralitat. Caractrul impalpa$il c-l împrumută

ralităii acastă c'n*rtir în ml'&ic a t't ca c s ptrc în

ins'mnii pr'*'acă în su(ltul 'mului ' nlini!t !i ' tul$urar, car nu sîntatît & intns pntru a &uc la ' an@itat uni*rsală, ci păstraă t'at

lmntl uni nlini!ti !i tul$urări & snă muicală. M'arta însă!i,

(ără să înct a (i /i&'asă, s mani(stă într-' uni*rsalitat & n'apt,

a cări impalpa$ilă transparnă, &!i (ructul iluii, nu st mai puin

muicală. =ar trista acsti n'pi uni*rsal st înt'cmai ca trista

muicii 'rintal, în car pr&'mină mai mult mistrul m'rii &cît al

iu$irii.

7rcum, în @plicara na!trii iu$irii, (n'mnul irai'nalităii

"iu$ira 'ar$ăP% st r*lat'r, t't a!a, în snaia iu$irii, (n'mnul

t'pirii st nu mai puin r*lat'r !i smni(icati*. Iu$ira st ' ('rmă &

c'muniun !i & intimitat. Or, c p'at @prima mai $in acastă ('rmă

&cît (n'mnul su$icti* al t'pirii, al spar0rii tutur'r $arirl'r

in&i*i&uaiiK A t t'pi în iu$ir însamnă a încrca un (i'r 'r0anic, c

r&uc t'ată *iaa &in tin la ' pulsai !i la ' pîlpîir, 0ru & &(init. Cu

c t pun în c'ntact iu$iraK Nu st a uni*rsalul !i spci(icul a$s'lut

în acla!i timpK Nu st para&'@ul iu$irii & a atin0 un *a0 0nral, &!i

a s 'rintaă înspr ' sin0ură (iinăK C'muniuna mai a&încă nu s

raliaă &cît prin in&i*i&ual. Iu$sc ' (iină? &ar întrucît a st un

sim$'l al t'tului, u particip 'nt'l'0ic la t't !i la snă, în m'&

inc'n!tint !i nai*. 7articipara uni*rsală a iu$irii prsupun spci(icara

'$ictului? căci nu p'i a*a un accs t'tal (ără accsul a$s'lut al uni

(iin in&i*i&ual. E@altara !i *a0ul în iu$ir răsar &intr-' prsimir !i

&intr-' prnă nr(lctată în su(lt, irai'nală, a *iii în 0nr, car

cr!t în tin la par'@ism. Oric iu$ir a&*ărată rprintă ' culm



căria s@ualitata nu-i răp!t nimic &in înălima i. #@ualitata nu

atin0 a culmiK Nu s atin0 în a un par'@ism unic, @tatic pînă &inc'l'

& 'ric mar0iniK =cît, (n'mnul curi's al iu$irii st & a &plasa &in

cntrul c'n!tiini s@ualitata, &!i iu$ira (ără s@ualitat nu s p'atc'ncp. +iina iu$ită cr!t atunci în tin puri(icată !i '$s&antă, cu un

nim$ & transcn&nă !i intimitat simultan, în sclipiril !i r(l@l

căruia s@ualitata &*in pri(rică, &acă nu în m'& ral !i (cti*, în t't

caul su$icti* !i ima0inati*. Iu$ir spirituală într s@ nu @istă, ci

numai ' trans(i0urar 'r0anică, prin car prs'ana iu$ită s (i@aă în

tin, *'luîn& în carna ta pînă la a-i &a iluia spiritualităii. Numai în

ast(l & c'n&iii st p'si$ilă ' snai & t'pir, cîn& carna trmură

& un (i'r t'tal, cîn& a nu mai st un '$stac'l !i ' ristnă matrială,

ci ar& & ('curi lăuntric !i cur0 & (lui&ităi inssia$il. #ărutul nu

p'si$il &cît într-' ast(l & snai & t'pir, & c'muniun imanntă !i

(cun&ă. E@istnial !i 'nt'l'0ic, sărutul t apr'pi mai mult & sna

intimă a *iii &cît ' r(l@iun în&lun0ată !i c'mplicată. Căci nu prin

('rm !i cat0'rii s aun0 la ralităil snial. :i &acă aun0i la

acsta în m'& inc'n!tint !i nai*, ai pir&ut c*aK Numai cîn& !ti

c'n!tint simi cît ai pir&ut. Nu cr& ca sna !i intimitata *iii să (i

rămas un $un pir&ut pntru acia car nu s-au a*nturat p căil

spiritului.

Numai întîia iu$ir ar *al'ar. Cin a &us-' pînă la capăt, cin a trăit

t'at ('rml !i (armcl i, acla p'at să a(irm că nu crtat cu

Er's. =ar cîn& &intr-' !'*ăială !i nsi0urană lăuntrică, &intr-' lipsă &

cura !i a*înt în prima tinr, nu i-ai mani(stat iu$ira, ci ai 'm'rît în

tin @pansiunil r'tic, t-ai r(uat uni a$an&'nări int0ral, c mai

p'i spra, atunci, & la iu$irK 6ai & aci car n-au sc/im$at nici un

cu*înt cu prima l'r iu$ită Cum *'r mai 0ăsi cu*int pntru a &'uaK :i



'ar mai rna!t iu$iraK =pin& & 'm !i & tristil lui. Căci

în&lun0il întristări paraliaă în a!a măsură lanul iu$irii, încît t

într$i &acă trista nu st un r(l@ al m'rii, prcum iu$ira st al

*iii. Aca snai & prsiun intri'ară, cîn& simi cum t a&uni întin, cum crirul parcă strîns !i c'rpul apăsat & 0rutăi intrn, cîn&

'ric a*întar m'ar su$ 0lasul '$scur !i nlămurit al un'r c/mări &in

a&încuri n0r !i c'pl!it'ar, (ac &in trist ' 'tra*ă car, picurîn& în

iu$ir, ' întuncă !i ' stă*il!t. Iu$ira st prin snă &sc/isă, ca '

(l'ar & primă*ară. :i nu înc/i& răc'ara tristii ptall acsti (l'riK

n'ri în*in0 iu$ira, alt'ri trista? cît'&ată s amstcă într-un

alia c'mpl@, pr'*'cîn& ' star & nlini!t, cîn& atît *iaa cît !i m'arta

î!i cr &rpturil l'r. Cum atacă tristil ră&ăcinil lui Er's :i 'ar & c

întristăril sînt numai & m'artK #înt pra trist spr a (i născut pntru

iu$ir

Acl car a spus că s'mnul st 0al cu sprana a a*ut ' intuii

a&mira$ilă a în0r'it'ari imp'rtan a s'mnului, prcum !i a nu mai

puini imp'rtan a ns'mnului. Ins'mnia st ' ralitat atît & mar,

încît îmi *in să mă într$ &acă 'mul nu st un animal c nu p'at

&'rmi. = c să-i spui 'mului animal rai'nal, cîn& 0ăs!ti la unl

animal raiun cîtă *riK Nu @istă însă în scara într0ii *ii animal, în

a(ară & 'm, un sin0ur animal car să *ra să &'armă !i să nu p'ată. 2n

s'mn uii &rama *iii tal, uii c'mplicaiil !i '$ssiil, a!a încît (icar

&!tptar st un încput n'u & *iaă, st ' sprană n'uă. 6iaa

păstraă ast(l ' &isc'ntinuitat plăcută car &ă imprsia uni c'ntinu

r0nrări, a uni rna!tri prmannt. Ins'mniil &uc, &imp'tri*ă, la un

sntimnt al a0'nii, la ' trist trnă !i irm&ia$ilă, la ' &isprar

a$s'lută. 7ntru un 'm sănăt's, a&ică pntru un animal, a t pr'cupa

& ins'mnii st a t c'mplăca în nsri'ităi, (iin&că l nu !ti că sînt



unii car ar plăti un s'mn cu ' a*r, căr'ra l (rică & pat !i car ar

sacri(ica ' ară pntru inc'n!tina &in s'mn, c ' răpsc în m'& $rutal

amarnicl luci&ităi !i /a'sul ins'mnii. E@istă ' mar, ' in(inită l0ătură

într ins'mni !i &isprar. Mă într$ &acă p'at @ista &isprara (ărăins'mnii, &acă st p'si$ilă ' pir&r t'tală a nă&&ii (ără c'ncursul

ns'mnului. ='s$ira &intr ia& !i rai nu p'at (i &cît acasta în rai

p'i &'rmi cîn& *ri, în ia& nici'&ată. N-a p&psit =umnu p 'm

luîn&u-i s'mnul !i &în&u-i cun'a!traK :i nu st în unl înc/is'ri

p&apsa ca mai 0r'anică atunci cîn& nu t lasă să t culciK N$unii

su(ră mult & ins'mnii? & aca &prsiunil tri$il în car trăisc,

&0ustul & *iaă !i înclinara spr sinuci&r. Est imp'si$il să iu$!ti

*iaa atunci cîn& nu p'i &'rmi. :i ap'i, snaia aca & scu(un&ar, &

pră$u!ir în a&încimi, & sca(an&ru al nantului, car s na!t în unl

clip & *0/ a$s'lută, nu in&ică a ' ('rmă & n$uniK Aci car s

sinuci&, aruncîn&u-s în ap sau &in tal casl'r, ' (ac &si0ur su$ un

impuls 'r$ !i ' atraci n$ună înspr a&încimi. Cin nu s-a cutrmurat la

*iiuna intri'ară a scu(un&ării lui în ap a&înci, la snaia uni

imrsiuni nlimitat, *'luîn& înspr pr'(unimi marin, ca !i cum ai *ra

să (u0i & lumină spr a l'cui p (un&ul 'canl'r sau al măril'r, cin n-a

simit lăuntric ' împlticală în ar, trasîn& ara$scuri & ' a$sur&ă

c'mpl@itat sau &scriin& *îrturi ca ' pul$r c'smică, acla nu *a

pricp nici'&ată su$stratul atracii tri$il înspr nant, c în&amnă

p unii 'amni la suprma rnunar.

Mă simt un 'm (ără sns !i nu-mi par rău că n-am nici un sns. :i &

c mi-ar păra rău, cîn& & /a'sul mu nu s p'at al0 &cît /a'sulK 2n

min nu @istă nici ' *'ină înspr ('rmă, spr cristaliar, sau un i&al.

= c nu $'r, & c nu-mi crsc aripiK Nu st în &'rina ma & $'r '

(u0ă & @istnăK :i n-a! (u0i în acst $'r cu t'ată @istna, cu t't c



(iinăK #imt în min atîta (lui&itat, încît mă mir cum & nu mă t'psc !i

nu cur0. A! *ra ca (iina ma să s trans('rm într-un (lu*iu cu ap

tul$uri !i nă*alnic, car să p'art numl mu !i car să cur0ă ca '

amninar ap'caliptică. Oar *a stin0 acastă apă ('cul &in min, !i('cul &in min *a *ap'ra acastă apăK 2n min sînt numai a$uri !i

scînti, inun&aii & ('c !i incn&ii & apă.

Est în min atîta c'n(ui, ăpăcală !i /a's, încît nu !tiu cum un

su(lt 'mnsc p'at să l sup'rt. D't c *ri 0ăsii în min, a$s'lut

t't. #înt ' (iină rămasă & la încputul lumii, în car lmntl nu s-au

cristaliat !i în car /a'sul iniial î!i 'acă încă n$unia !i în*'l$urara lui.

Eu sînt c'ntra&icia a$s'lută, par'@ismul antin'miil'r !i limita

înc'r&ăril'r? în min t'tul p'si$il, căci u sînt 'mul car *'i rî& în clipa

suprmă, în (aa nantului a$s'lut, *'i rî& în a0'nia (inală, în clipa

ultimi tristi.

Nu s p'at anula timpul &cît prin *iuira a$s'lută în m'mnt, în

a$an&'nara t'tală la s&uciil clipi. Atunci ralii trnul prnt,

car nu st &cît un sntimnt & prnă trnă a lucruril'r. #ă nu-i

ps & timp, & &*nir !i & nimic. Etrnul prnt st @istnă,

(iin&că numai în trăira int0rală a lui @istna capătă ' p'iti*itat !i '

*i&nă. 7rntul, sc's în m'& su$icti* &in succsiuna clipl'r, st

(iinar, st &pă!ir a nimicului, car nu p'at apăra &cît ac'l' un&

tmp'ralitata &*in c'nstituti*ă pntru @istnă. Căci tmp'ralitata

@istni intr'&uc un lmnt & nant în (iinar, &'arc t't ca c

s c'nsumă în timp î!i &'*&!t implicit inc'nsistna. +ricii sînt acia

car p't trăi în m'mnt, car p't trăi prntul a$s'lut, p car nu-i

intrsaă &cît $atitu&ina clipi !i încîntara pntru *!nica prnă



!i trna actualitat a lucruril'r. :i nu s atin0 în iu$ir a$s'lutul

m'mntuluiK Nu st inc'n!tina &in iu$ir a&*ărata trăir a clipiK Nu

&pă!!t a&*ărata iu$ir tmp'ralitataK Aci car nu p't iu$i într-'

a$an&'nar sp'ntană ' (ac nu numai &in trist !i an0'asă, &ar !i &incaua lupti &ramatic cu timpul, &in incapacitata & a &pă!i snial

tmp'ralitata. N-a s'sit timpul cîn& tr$ui să &clarăm ră$'i p

m'art !i p *iaă timpuluiK :i nu st timpul &u!manul n'stru, al

tutur'raK

Ca mai mar pr'sti p car a c'ncput-' minta 'mnască st

i&a & li$rar prin 'm'rîra &'rini. = c să pui (rîn *iii, & c

să ' &istru0i pntru un cî!ti0 atît & puin (cun& cum st acla al uni

in&i(rn t'tal, al uni li$rări car nu însamnă nimicK Cu c

în&rănală mai p'i *'r$i & *iaă, &upă c ai nimicit-' c'mplt în tinK

Am mai multă stimă pntru un 'm cu &'rinl c'ntrariat, nn'r'cit în

&ra0'st !i &isprat, &cît pntru un înlpt rc, & ' impasi$ilitat

'r0'li'asă !i rspin0ăt'ar. Nu p't c'ncp ' lum mai antipatică &cît

una & înlpi. Ar tr$ui &istru!i irm&ia$il t'i înlpii acstui

pămînt, pntru ca *iaa să c'ntinu a @ista mai &part a!a cum

'ar$ă, irai'nală.

+icar stat ar (ac $in să arst p t'i înlpii !i să-i înc/i&ă

într-un castl părăsit, ca să nu mai tul$ur p nimni. Căci urăsc

înlpciuna acst'r 'amni p car a&*ăruril nu-i &'r, car nu su(ră

cu nr*ii, carna !i sîn0l l'r. Dr$ui &clarat nul t'at a&*ăruril

'amnil'r uscai, car 0în&sc (ără sprmă la crir, (ără an0'asă !i (ără

&isprar. Aprci numai a&*ăruril *ital, 'r0anic !i sprmatic,

(iin&că !tiu că nu @istă a&*ăr, ci numai a&*ăruri *ii, (ruct al nlini!tii

n'astr. D'i 'amnii car 0în&sc *iu au &rptat, &'arc nu @istă

ar0umnt /'tărît'ar împ'tri*a l'r. :i c/iar &acă ar (i, l nu p't (i



&'$'rît &cît prin uar. Că mai sînt 'amni car caută a&*ărul, nu p't

a*a &cît r0rt. #au înlpii n-au înls nici acum că a&*ărul nu

p'at să @istK



FRUMUSEŢEA FLĂCĂRILOR

2ntr0ul (armc al (lăcăril'r st & a cucri printr-un 'c ciu&at, car

st &inc'l' & arm'ni, & pr'p'ri !i & măsură. Nu sim$'liaă

a*întul impalpa$il al (lăcăril'r 0raia !i tra0&ia, nai*itata !i &isprara,

*'luptata !i tristaK Nu st în transparna l'r c'nsumat'ar, în

imatrialitata l'r arăt'ar, u!urina !i $'rul car rultă &upă maril

puri(icări, &upă maril ar&ri lăuntricK A! *ra să (iu ri&icat & lanul !i

transcn&na (lăcăril'r, să (iu aruncat & impulsul l'r insinuant !i (in, să

plutsc într-' mar & (lăcări, să mă c'nsum într-' m'art trică, într-'

m'art & *is. +rumusa strani a (lăcăril'r st & a &a iluia uni

m'ri su$lim, a uni m'ri pur, asmna unui aur aur'ral. Nu st

caractristic că *'r$im & m'arta în (lăcări numai la (iin întraripat,

u!'ar !i 0rai'asK M'arta în (lăcări ' *&m ca ' ar&r & aripi, '

m'art imatrială. Oar numai (luturii m'r în (lăcăriK =ar acia car m'r

& (lăcăril &in iK

A&*ăratl (mi sînt acla a căr'r prnă t (ac să uii &

pr'$lm, i&i, nlini!ti uni*rsal !i c/inuri mta(iic. 7ntru ci

tul$urai a&înc & ' nlini!t mta(iică, intimitata uni (mi st un

c'rcti* !i ' rc'n('rtar. 7rin (mi s p'at ralia tmp'rar 'inc'n!tină &ulc, plăcută !i încîntăt'ar. Născut apr'ap numai pntru

iu$ir, l î!i puiaă într0 c'ninutul (iini l'r în a*întul r'tic.

+mil iu$sc mai mult &cît $ăr$aii !i su(ră mai mult &cît i. =ar p

cîn& $ăr$atul, &in @prina iu$irii sau &intr-' mar su(rină, &*'ltă

un 0în& sau un sns & uni*rsalitat, pntru (mi l rămîn strict

in&i*i&ual, (ără ' pr'ici sau ' a&încir în snial !i trn. +miatrăi!t *'luptăil sau în&ură &urril ca !i cum acsta ar (i @clusi*



in&i*i&ual. Nu @istă (mi car în su(rina l'r prs'nală să &sc'pr

sna su(rini, (iin&că (mil sînt 'pac pntru uni*rsal. +iin

minamnt patic, l nu trans('rmă !i nu trans(i0uraă @prinl

su$icti*, nu l trăisc cu aca intnsitat c puri(ică !i @altă, ci s lasă&'minat & l. #tăril su(lt!ti la (mi nu sînt crat'ar, (iin&că s

mnin într-' s(ră pur in&i*i&uală !i acci&ntală !i ca atar sînt lipsit &

smni(icai !i & ' *al'ar sim$'lică, & un sns r*lat'r. +mia st

un animal incapa$il & cultură !i & spirit, iar atunci cîn& s @plică

strilitata i prin c'n&iii ist'ric s raliaă un act & ca mai crasă

i0n'rană. +mil n-au crat nimic în nici un &'mniu. :i ca c mai

0ra* st că în acl &'mnii în car l au lucrat !i acti*at mai mult au

crat mai puin, cum caul cu muica. +aptul că în acastă artă, în car

(mil s-au @rcitat mai mult &cît $ăr$aii, l n-au pr'&us nimic

'ri0inal mă (ac să &clar cat0'ric !i irm&ia$il că (mia nu ' (iină

ist'rică. #ă mai amintim că nu @istă un 0în& 'ri0inal & la ' (mi, '

sin0ură crai &ura$ilă în artă, că acst (iin *iual n-au crat nimic

în pictură, că, &imp'tri*ă, s-au rmarcat puin în unl !tiin cu car

înclinăril (minin nu p't a*a nici ' a(initatK 2n sna sa, (mia st

' (iină accsi$ilă numai la *al'ril *ital al Er'sului !i c'mplt

inaccsi$ilă la *al'ril suprapus sau &*iat al acst'r *al'ri *ital. 2mi

plac (mia (iin&că alături & a înct să 0în&sc !i p't cu &plinătat

să rali, pntru scurt timp, @prina irai'nalului. Alături & (mi,

uii că su(ri &in caua spiritului, trci pst &ualităil c/inuit'ar !i r*ii

înspr un ('n& 'ri0inar & *iaă, înspr c'ninuturi prim'r&ial !i

in&i*ii$il, &ri*at, ca @prsii 'r0anic, &in sna irai'nală a *iii.

7ntru ca*alrii nantului, c'ntactul cu (mia nu p'at (i &cît un &rum

car, &acă nu &uc la sal*ar, nu st mai puin a&*ărat că &uc la

împăcar tmp'rară, la ' uitar rc'n('rtantă. raia (mii tmpraă

tra0&ia $ăr$atului.



răsc înlpii pntru că sînt c'm'i, (ric'!i !i rr*ai. Iu$sc

in(init mai mult p 'amnii &'minai & mari pasiuni car îi &*'ră pînă la

m'art, &cît 0alitata & &isp'ii a înlpil'r, c îi (ac insnsi$iliatît la plăcr, cît !i la &urr. 2nlptul nu cun'a!t tra0icul pasiunii, nu

cun'a!t (rica & m'art, prcum nu cun'a!t a*întul !i riscul, r'ismul

$ar$ar, 0r'tsc sau su$lim. #u(ltul lui nu *i$raă, st rc !i în0/at.

= aca *'r$!t în ma@im !i &ă s(aturi. Alura lui & transcn&nă !i

supri'ritat îl (ac incapa$il & tra0&ii, & &ramatism in(init sau &

@altar r'ică. 2nlptul nu trăi!t nimic !i nu simt nimic, nu &'r!t

!i nu a!taptă nimic. #ta$ilin& t'at c'ninuturil *iii într-' c/i*alnă,

l tra0 t'at c'nscinl acsti anulări. Cît & c'mpl@ă îmi par însă

' @istnă car, sta$ilin& acastă c/i*alnă, nu înctaă t'tu!i să s

(rămînt, pînă la limită, în anumit c'ninuturi. E@istna & înlpt st

strilă !i 0'ală, (iin&că st c'mplt lipsită & lmnt c'ntra&ict'rii, &

antin'mii !i &nă&&i, (iin&că nu cun'a!t tra0ismul maril'r pasiuni.

#înt in(init mai (cun& acl @istn car, tră0în& t'at c'nscinl,

nu înctaă & a s c'ntraic, nu înctaă & a (i &*'rat &

c'ntra&icii 'r0anic !i insurm'nta$il. Rsmnara înlptului răsar

&intr-un 0'l intri'r, iar nu &intr-un ('c lăuntric. 7r(r să m'r & un ('c

intri'r &cît & *i&ul !i rsmnara înlptului.



ÎNTOARCEREA ÎN HAOS

2nap'i înspr /a'sul iniial, înspr /a'sul a$s'lut #ă &s(ă!urăm

su$icti* un pr'cs car să rprint intrara în c'n(uia prim'r&ială, în

*îrtul & încput al lumii. 2n n'i să crască un a*înt înspr în*'l$urara

c'smică, înaint & apariia ('rml'r, înaint & in&i*i&uai. #imira

n'astră să pîlpîi & acst ('rt !i & acastă n$uni, & acst *ăpăi !i

& acst prăpăstii. 2n intri'rul n'stru să &ispară l0il lumii, prcum

!i t'at c'nsistnl i, t'at cristaliăril !i t'at structuril, pntru ca,

în acastă t'pir !i &c/ili$rar, accsul *îrtului a$s'lut să (i &plin.

Nmai@istîn& l0i !i (iin in&i*i&ual, putm r(ac su$icti* pr'csul

& la c'sm's înspr /a's, & la natură înspr in&i*iiuna 'ri0inară, & la

('rmă înspr *îrt. =strămara lumii raliaă un pr'cs c'ntrar

*'luii c'smic, un pr'cs in*rs !i rtr'spcti*. n ap'calips

răsturnat, &ar i*'rît &in aca!i snsi$ilitat !i acla!i aspiraii. Căci

nimni nu p'at &'ri înt'arcra în /a's, (ără să (i su(rit t'at amlil

ap'calipsului.

Cîtă 0r'aă !i cîtă $ucuri nu încrc la 0în&ul că a! (i prins &'&ată în

*îrtul /a'sului iniial, în c'n(uia !i în para&'@ala lui simtri. #imtria

acstui *îrt st sin0ura simtri /a'tică, lipsită & ' @clnă ('rmală

!i & un sns 0'mtric.

=ar @istă în 'ric *îrt ' p'si$ilitat *iit'ar & ('rmă, prcum în/a's st ' p'si$ilitat & c'sm's. A! *ra să trăisc la încputul lumii, în

*îrturil &m'nic al /a'sului 'ri0inar. #ă @ist în min p'si$ilităi &

('rm, &ar nici una să nu (i raliată !i (cti*ă. D'tul să *i$r & '

nlini!t uni*rsală & încput, ca ' trir &in nant.

Nu p't trăi &cît la încputul sau la s(îr!itul acsti lumi.



IRONIE ŞI AUTOIRONIE

Cîn& ai n0at t'tul, cu (rni, !i ai lic/i&at ra&ical cu t'at ('rml

& @istnă, cîn& nimic n-a ristat p'rnirii !i @csului & n0ati*itat,

& cin t mai p'i l0a, &cît & tin însui, & cin să mai rîi sau să

plîn0i, a(ară & tinK =upă c întra0a lum a căut în 'c/ii tăi, cai în

m'& irm&ia$il !i tu. Nlimitatul &in ir'ni anulaă t'at c'ninuturil

&in *iaă. Nu *'r$im & ir'nia l0antă, intli0ntă !i (ină, născută

&intr-un sntimnt & supri'ritat sau 'r0'liu (acil, & aca ir'ni prin

car unii 'amni î!i mărturissc m(atic &istana l'r & lum, ci & ir'nia

tra0ică, & ir'nia in(init amară, & ir'nia &in &isprar. #in0ura ir'ni

a&*ărată st aca car suplin!t ' lacrimă sau ' crispai, &acă nu

un rînt 0r'tsc !i criminal. E@istă ' mar &'s$ir într ir'nia

'amnil'r car au su(rit !i ir'nia cl'r supr(iciali !i c'm'i. Căci la întîii

a in&ică ' imp'si$ilitat & participar nai*ă la *iaă, l0ată &

sntimntul uni pir&ri &(initi* a *al'ril'r *ital, p cîn& la cilali

acastă imp'si$ilitat & participar nu s r(lctaă &urr's în

c'n!tiină, (iin&că sntimntul uni pir&ri irpara$il nu @istă. Ir'nia

in&ică ' crispar intrnă, ' a&încir & ri&uri, ' lipsă & sp'ntanitat

!i iu$ir, & c'muniun !i înl0r umană Ea st un &ispr *'alat, '

trans(i0urar a uni ralităi !i a un'r &(icin. Ir'nia &isprui!t

0stul nai* !i sp'ntan, (iin&că stara ir'nică st &inc'l' & irai'nal !inai*. Est însă, în ir'ni, multă in*i&i (aă & 'amnii nai*i. Ir'nicul,

nputîn&u-!i mani(sta a&miraia lui pntru simplicitat, &in caua

n'rmului său 'r0'liu, in*i&iaă !i în*ninaă, &isprui!t !i s

crispaă. =in acst m'ti*, îmi par mult mai autntică ir'nia amară,

ir'nia tra0ică !i a0'nică, &cît ca surîăt'ar, c i*'ră!t &intr-un

scpticism u!'r, cu sninătăi *a0i !i c/i*'c, cu prtnii & lumină !i$ună*'ină. Cît & caractristic st (aptul că în aut'ir'ni s întîln!t



numai ('rma tra0ică & ir'ni, că ir'nicul st în asmna ca numai

a0'nic Nu s p'at aun0 la aut'ir'ni prin îm$t, ci numai prin

suspin, car sînt suspin c/iar &acă sînt c'mplt înă$u!it. Căci

aut'ir'nia st ' @prsi a &isprării. Ai pir&ut luma asta, t-ai pir&ut!i p tin. :i atunci un rîs n0ru, în*ninat !i sinistru, îns'!t t'at

0sturil tal, ca ' mască /i&'asă, &istru0 t'at iluiil & lan !i p

ruina tutur'r surîsuril'r nai*, &ulci !i mîn0îit'ar, apar surîsul a0'nic,

mai crispat &cît în mă!til primiti* !i mai &(initi* &cît în cl

0iptn.



DESPRE MIZERIE

Cîn& mă 0în&sc la (aptul că miria st strîns l0ată & @istna

'mnască, nu mai p't a&ra la nici ' t'ri !i la nici ' &'ctrină &

r('rmă s'cială. D'at îmi par 0al & stupi& !i & inutil. C/iar !i

tăcra îmi par un urlt. Animall, car trăisc (icar &in silina l'r, nu

cun'sc miria, (iin&că nu cun'sc irar/ia !i &pn&na un'ra & alii.

+n'mnul mirii apar numai la 'm, (iin&că numai l a putut să-!i

cr &in smn un supus. Nici un animal nu-!i $at 'c & altul,

asmănăt'r pînă la i&ntitat cu l. Numai 'mul st capa$il & atît

aut'&ispr.

D'ată caritata &in lum nu (ac &cît să *i&ni !i mai mult

miria, arătîn&-' mai în0r'it'ar !i mai inintli0i$ilă &cît în părăsira

a$s'lută. Ca !i în (aa ruinl'r, în miri t &'ar *i&ul & umanitat,

r0rtul că 'amnii nu sc/im$ă snial ca c st în putina l'r & a

sc/im$a. = altă part, acst sntimnt s c'm$ină cu unul al imanni

!i trnităii mirii, al caractrului i inlucta$il !i (atal, ac'l' un&

@istă *iaă 'mnască. =!i !tii că 'amnii ar puta înlătura miria, îi

&ai t'tu!i sama & *!nicia i, &în& ast(l na!tr la un sntimnt

n'$i!nuit & nlini!t amară, la ' star su(ltască para&'@ală !i

tul$ur, în car 'mul apar în t'ată inc'nsistna !i miria lui. Căci

miria '$icti*ă &in *iaa s'cială nu st &cît un r(l@ pali& al in(initilui mirii lăuntric. Cîn& mă 0în&sc la miri, îmi trc 'ric p'(tă & a

mai trăi. Ar tr$ui să arunc t'cul &in mînă !i să mă &uc într-un $'r&i,

un& spriinul a&us sărăcii ar însmna mai multă umanitat (cti*ă

&cît ' cart, c nu (ac altc*a &cît să 'tră*ască !i mai mult acastă

lum nn'r'cită !i sin0ură. Mă apucă ' &nă&& m'rtală cîn& mă

0în&sc la miria în0r'it'ar a 'mului, la putr0aiul !i can0rna sa.Acst animal rai'nal ) n-ar mai (i ) s apucă & c'nstrucii, & t'rii,



s pasi'naă & i&'l'0ii în (aa mirii, în l'c să arunc t't ca c

ar p l, într-un 0st & înl0r înaltă !i & c'muniun a&încă. =!i

nu s p'at intr*ni în @istna nimănui !i &!i nu p'i sc'at p

nimni (cti* &in sin0urătata &urrii, t'tu!i pasi*itata criminală,prcum criminală !i mila apr'@imati*ă, a!a cum mila tutur'r

'amnil'r. 7rna mirii în lum c'mpr'mit p 'm mai mult &cît

'ric !i @plică & c 0ran&'mania acstui animal *a tr$ui să ai$ă un

s(îr!it catastr'(al. Cîn& *ă& miria, mi- ru!in pînă !i & (aptul că @istă

muică, &*nită în asmna ca&ru in@prsi*ă !i rc. Esna *iii

s'cial st n&rptata. :i atunci, cum să mai a&ri la ' &'ctrină s'cială

!i p'liticăK

Miria &istru0 &in *iaă t'tul? ' (ac scîr$'asă, /i&'asă, spctrală.

E@istă pal'ara arist'cratică !i pal'ara mirii. 2ntîia rultă &in

ra(inamnt, a &'ua &in mumi(icar. Căci miria (ant'matiaă, craă

um$r & *iaă, apariii stranii, asmănăt'ar un'r ('rm crpuscular,

c succ& unui incn&iu c'smic. Nu st în c'n*ulsiunil i nici urmă &

puri(icar, ci ' ură, ' amărală, ' înrăir carnală. Miria, ca !i $'ala, nu

&uc la un su(lt n*in'*at !i în0rsc, la ' umilină curată !i pură, ci la '

umilină *nin'asă, ra !i ră$unăt'ar, la un c'mpr'mis c ascun& răni

!i patimi c/inuit'ar. Acia car nu s-au născut în miri, ci au căut în

a, nu s p't împăca a$s'lut nici'&ată, (iin&că ac!tia înl0 mai $in

&cît cilali că în *iaa acasta lucruril ar puta sta !i altcum.

Nu a&mit ' r*'ltă rlati*ă în (aa n&rptăil'r, ci numai ' r*'ltă

trnă, (iin&că trnă st miria în umanitat.



FUGA DE PE CRUCE

Nu-mi plac pr'(ii, prcum nu-mi plac marii (anatici car nu s-au

în&'it nici'&ată & cr&inl !i misiuna l'r. 6al'ara pr'(il'r ' măs'r

&upă capacitata l'r & în&'ială, &upă (rc*na m'mntl'r cu a&*ărat

c/inuit'ar, &-' luci&itat &urr'asă. Căci la marii pr'(i în&'iala st

mai tul$urăt'ar &cît la cilali 'amni, &!i numai în în&'ială sînt

pr'(ii !i (anaticii cu a&*ărat umani. Rstul st a$s'lutism, pr&ică,

m'rală !i p&a0'0i. 6'r să în* p alii, să mîntuiască, să arat cala

a&*ărului, să &*i &stinl alt'ra, ca !i cum a&*ăruril l'r ar (i mai

$un &cît al cl'r p car îi în*aă. Critriul în&'ilii st sin0urul

*ala$il spr a-i &'s$i & maniaci. Nu s în&'isc i însă pra tîriuK

Acla car s-a crut (iul lui =umnu nu s-a în&'it &cît în m'mntl

(inal. :i a&*ărata în&'ială a lui Crist's nu st ca & p munt, ci

aca & p cruc. #înt c'n*ins că Isus p cruc a in*i&iat &stinul clui

mai an'nim &intr 'amni !i, &acă ar (i putut, s-ar (i rtras în c'lul cl

mai '$scur al lumii, un& nimni n-ar mai (i crut sprană sau mîntuir.

:i cîn& a rămas numai cu s'l&aii r'mani, sînt si0ur că l-a crut să-l ia

's, să-i sc'ată cuil, pntru a (u0i atît & &part, încît c'ul

su(rinl'r 'amnil'r să nu mai aun0ă pînă la l. Nu că Isus ar (i înctat

&'&ată să mai cra&ă în misiuna !i i&il lui ) ra pra iluminat pntru

a puta (i un scptic ), &ar m'arta pntru alii st mult mai 0ru &sup'rtat &cît m'arta ta, c'nsumara &stinului tău prs'nal. Isus a

sup'rtat răsti0nira, &'arc !tia că numai prin rt(a lui pr'pri p't

trium(a i&il sal.

A!a prtin& 'amnii pntru ca să cra&ă în tin, tu tr$ui să rnuni

la t't c al tău !i ap'i la tin. Oamnii sînt răi !i criminali? i *'r să m'ri

pntru a 0aranta autnticitata cr&ini tal. = c a&miră i scririlrăsărit &intr-' însîn0rar &ura$ilăK +iin&că acasta îi scut!t &



su(rin sau l &ă iluia su(rini. Ei *'r să *a&ă sîn0 sau lacrimi

&inc'l' & rîn&uri pntru ca, &in m&i'critata !i satis(acia l'r, să l

apari ca un &stin particular !i &mn & a&mirai. D'ată a&miraia

*ul0ului st plină & sa&ism.=acă Isus n-ar (i murit p cruc, cr!tinismul n-ar (i trium(at. Oamnii

s în&'isc cu &rpt cu*înt în (aa a 'ric, numai în (aa m'rii nu. Or,

m'arta lui Isus a ('st pntru i suprma crtitu&in, suprma încr&r

în *ala$ilitata principiil'r cr!tinismului. Crist's puta ('art $in să

&ispară în (aa prim&ii răsti0nirii ) sau ar (i putut primi a&mira$ill

tntaii al &ia*'lului, car @primă sim$'lic tntaiil *iii. Cin n-a

(ăcut pact cu &ia*'lul n-ar r'st să trăiască, &'arc l @primă sim$'lic

sna *iii mai $in &cît =umnu. R0rtul mu st că &ia*'lul m-a

ispitit atît & rar =ar nici =umnu nu m-a iu$it. Cr!tinii n-au înls

nici acum că =umnu st mai &part & 'amni &cît 'amnii & l.

2mi înc/ipui un =umnu plictisit pînă &inc'l' & mar0ini & ac!ti

'amni car nu !tiu &cît să cară, un =umnu @asprat &

tri*ialitata craii sal, &0ustat & pămînt !i & cr. :i-mi înc/ipui un

=umnu a*întîn&u-s în nant, ca Isus & p cruc

Oar c s-ar (i întîmplat &acă s'l&aii r'mani ar (i ascultat ru0a lui

Isus, &acă l-ar (i luat & p cruc !i l-ar (i lăsat să plcK 2n nici un ca l

nu s-ar (i &us în altă part a lumii pntru a pr&ica, ci pntru a muri

sin0ur, (ără c'mpătimira 'amnil'r !i (ără lacrimil l'r. C/iar &acă Isus

n-ar (i crut s'l&ail'r li$rara ) &in caua 'r0'liului ), t'tu!i îmi st

imp'si$il să cr& că acastă i& nu l-ar (i '$s&at. Napărat Isus a

crut că (iul lui =umnu, &ar acasta nu l-a putut împi&ica, în (aa

rt(i pntru alii, să s în&'iască sau să-i (i (rică & m'art. 2n într0

pr'csul răsti0nirii, Isus a a*ut m'mnt cîn&, &acă nu s-ar (i în&'it că

(iul lui =umnu, a r0rtat că (iul lui. 2n (aa m'rii, Isus Crist's a

r0rtat că (iul lui =umnu. :i &acă a primit m'arta, a (ăcut-' numai

pntru a trium(a i&il sal.



#-ar puta ('art $in ca Isus să (i ('st mult mai simplu &cît îl

c'ncpm n'i, să (i a*ut mai puin în&'ili !i mai puin r0rt. Căci l

s-a în&'it !i a r0rtat ascn&na lui &i*ină numai în m'mntl (inal.

N'i n în&'im !i r0rtăm atîta, încît nici unul &intr n'i nu n mai putmcr& (iul lui =umnu. = aca, nici nu mai putm (i s(ini !i nu mai

putm cr& în pr&icat'ri. =tst în Isus t't c pr&ică, m'rală, i& !i

cr&ină. #ă n (i &at pac, !i să nu n mai (i tul$urat cu atîta i&aluri !i

cr&in. Căci i&aluri !i cr&in au atîia. Iu$sc la Isus m'mntl &

în&'ială !i & r0rt, clipl cu a&*ărat tra0ic &in @istna lui, car nu

îmi par nici cl mai intrsant !i nici cl mai &urr'as. Căci &acă s-ar

măsura &upă su(rină, cîi n-ar a*a &rptul, înainta lui, să s c'nsi&r

(ii ai lui =umnu #-ar puta ca nu t'i (iii lui =umnu să m'ară p

cruc, într-' m'art 0'mtrică !i *rticală



CULTUL INFINITULUI

Nu p't *'r$i & in(init (ără să simt un *îrt intri'r !i unul @tri'r.

Est ca !i cum, &intr-' @istnă 'r&'nată, cu l0i !i ('rm, a! sări într-un

*îrt cu 'n&ulaii in0al !i caprici'as c *'luaă, cu ' iuală &

0în&, prin imnsitat. E*'luia acsti linii sinu'as s &s(ă!'ară spr un

punct trn inaccsi$il. Cu cît punctul & aun0r s &plasaă înspr '

&părtar inc'ncpti$ilă !i in&(inită, cu atît intnsitata *îrtului par a

cr!t. Cur$l !i 'n&ulaiil lui n-au nimic &in u!urina 0raii, ci &scriu

linii c'mplicat, asmna un'r (lăcări c'smic. O trpi&ai uni*rsală

0u&ui t'tul ca într-un in(rn. :i t'ată luma par a s mi!ca într-un ritm

acclrat !i n$un, ca !i cum s-ar apr'pia ap'calipsul. Nu @istă un

sntimnt a&înc al in(initului (ără aca snai ciu&ată a apr'pirii

*rti0in'as & s(îr!itul c'smic, & s(îr!itul uni*rsal. 7ara&'@ul in(initului

st & a-i &a acastă snai & apr'pir & s(îr!itul a$s'lut !i & a

(ac, în acla!i timp, imp'si$ilă acastă apr'pir. Căci in(initul nu &uc

la nimic. Atît in(initul spaial, cît !i in(initul tmp'ral. In(initata st t't

atît & &c'ncrtantă în trcut ca !i în *iit'r. C să s rali în *iit'r,

cîn& a*m ' trnitat înap'ia n'astră în car s-a putut ralia 'ricK

Cum ' să p'ată prnta *iit'rul ca c n-a putut prnta ' in(initat

trcutăK =acă luma ar (i a*ut un sns, s-ar (i r*lat pînă acum !i n'i

l-am (i a(lat. Cum să p't c'ncp că acst sns s *a ralia în *iit'r, cîn&pînă acum ar (i tr$uit să s aratK Luma n-ar nici un sns nu numai

(iin&că st irai'nală în sna sa, &ar !i (iin&că st in(inită. #nsul st

c'ncpti$il numai într-' lum (inită, în car p'i aun0 la c*a, un& sînt

limit car s 'pun r0rsiunii n'astr, în car @istă punct si0ur !i

&limitat, ast(l ca luma să p'ată (i asimilată uni ist'rii cu

c'n*r0nă uni*rsală !i prcisă, a!a cum (ac c'ncpia pr'0rsului.In(initul nu &uc la nimic, (iin&că în l t'tul pr'*i'riu !i ca&uc. D'tul



pra puin (aă & nmăr0inir. Nimni nu p'at a*a @prina

in(initului (ără amli, (ără ' tul$urar a&încă !i car nu s p'at uita. :i

cum să nu t tul$uri, cîn& în in(init nici ' &irci nu mai *ala$ilă &cît

calaltăK2n spaiu, in(initata sta$il!t c/i*alna &irciil'r, car t'at nu

p't &uc nicăiri, nici una n(iin& pr(ra$ilă altia. In(initul na0ă 'ric

p'si$ilitat & a r'l*a (a*'ra$il pr'$lma snsului acsti lumi. #imt '

*'luptat &m'nică atunci cîn& mă 0în&sc la acastă n0ati*itat !i îmi

par c/iar $in că luma n-ar nici un sns &in caua in(initului. :i, în

&(initi*, c n mai tr$ui atîta snsK Oar nu putm trăi !i (ără ca

luma acasta să ai$ă unulK O $i a irai'nalităii, un &i'nisism t'tal nu

p't suplini acst n'nsns uni*rsalK #ă trăim, (iin&că luma n-ar nici un

sns. =acă n-a*m sc'puri prcis !i i&aluri accsi$il, să n aruncăm

(ără nici ' rr*ă în *îrtul tri$il al in(initului, să urmăm 'n&ulaiil lui

în spaiu, să n c'nsumăm în ('curil acstui *îrt, în căl&ura lui

în0r'it'ar, să-l iu$im pntru n$unia lui c'smică !i pntru anar/ia lui

t'tală. Nu @istă @prină a in(initului car să nu pr'*'ac anar/ia, '

anar/i t'tală, 'r0anică !i irm&ia$ilă. Nu p'i înl0 in(initul, car îi

&ă ima0ina uni anar/ii c'smic, &acă nu ai m$ri'nar tn&in

anar/ic în tin. O @prină intnsă a acstuia nu (ac &cît să cr '

c'rsp'n&nă într *îrtul @tri'r !i *îrtul intri'r. Drăira in(inităii,

ca !i r(l@ia în&lun0ată asupra acsti in(inităi, st ca mai 0r'anică

lci & anar/i, & r*'ltă !i & nîmpăcar t'tală. In(initul t

&'r0aniaă, t $uciumă, t a(ctaă în ră&ăcinil (iini, &ar t !i

(ac să n0lii t't c 0st mărunt, t't c insi0ni(iant !i întîmplăt'r.

2n (aa in(initului, c/iar !i &urril par mai mici.

C $in că, &upă c n-am pir&ut t'at spranl, n mai putm

arunca în in(init, că a*m &rptul la un salt a$s'lut în nmăr0inir, că

putm participa la anar/ia uni*rsală, la tnsiunil acstui *îrt. #ă

stră$atm, prin!i în *'luia lui, pînă la puiar, t'at n$uniil acsti



mi!cări nînctat, să n c'nsumăm într-' a*întar & cl mai înalt

&ramatism, 0în&in&u-n mai puin la m'art cît la in(inita n'astră

n$uni, să raliăm la par'@ism un *is & $ar$ari c'smică !i &

@altar nmăr0inită, să plutim prin spaiu (ără alt sc'p &cît al acstui&inamism a$s'lut.

:i că&ra n'astră &in mrl acstui *îrt să nu smn cu '

stin0r trptată, ci să c'ntinuăm în acastă a0'niar cu /a'sul *îrtul

iniial. 2ntr0 pat'sul !i &ramatismul in(initului să n mai cuprin&ă ' &ată

în sin0urătata m'rii, pntru ca trcra în nant să smn uni

iluminări, c ampli(ică !i mai mult mistrul sau n'nsnsul acsti lumi.

E@istă în c'mpl@itata uluit'ar a in(initului, ca un lmnt c'nstituti*,

n0aia cat0'rică a ('rmi, a planului înc/is !i &trminat. In(initul (iin&

pr'0rsi*itat a$s'lută, st (atal ca să anul t't ca c ar '

c'nsistnă (inită !i ' cristaliar ('rmală. Est r*lat'r că arta car

@primă mai $in in(initul, muica, st aca car t'p!t ('rml într-'

(lui&itat & un (armc ciu&at !i in(a$il. +'rma tin& t't&auna să &a

un caractr a$s'lut (ra0mntarului, să-l i'l într-' aut'n'mi !i,

in&i*i&ualiîn& c'ninuturil, să limin prspcti*a uni*rsalului !i a

in(initului. Nu @istă ('rm în lum &cît pntru a sustra0 c'ninuturil

@istni &in /a'sul !i anar/ia *îrtului in(init. Că ('rml au '

c'nsistnă ilu'ri (aă & acst *îrt, ' &'*&!t 'ric *iiun mai

a&încă, &'arc, &inc'l' & cristaliăril (mr, ralitata a&*ărată

s &sc'pră ca ' pîlpîir !i ' pulsai &intr cl mai înc'r&at. #imul

pntru ('rm rultă &intr-' c'mplacr în (init, în s&uciil inc'nsistnt

al măr0inirii, car nici'&ată nu *'r &uc la r*laii mta(iic.

Mta(iica, înt'cmai ca !i muica, nu răsar &cît &intr-' @prină a

in(initului. Amîn&'uă crsc p înălimi !i pr'&uc amli. Mirara ma ca

mar st cum & nu înn$unsc t'i acia car craă 'pr

/'tărît'ar în acst &'mnii. Muica, mai mult &cît t'at cllalt art,

prtin& ' ast(l & tnsiun !i ' inspirai atît & a&încă, încît



in@plica$il cum cin*a, &upă asmna m'mnt, mai p'at &istin0

c*a. =acă în lum ar @ista ' c'nsc*nă imanntă !i (atală, ar tr$ui

ca t'i marii c'mp'it'ri să s sinuci&ă la un m'mnt suprm al *iii l'r

sau, &acă nu, să înn$unască. :i nu sînt p &rumul n$unii t'i aciacar s-au a*întat în in(initK C n mai imp'rtă n'rmalitata sau

nn'rmalitata #ă *iuim în @taul in(initului, să iu$im t't c n-ar

mar0ini, să &istru0m ('rml !i să clă&im sin0urul cult (ără ('rm cultul

in(initului.



BANALITATE ŞI TRANSFIGURARE

Est ' pr'sti, &in m'mnt c nu mă stin0 im&iat !i &in m'mnt c

nu p't cî!ti0a nai*itata, să mai (ac 0sturi ilnic, '$i!nuit !i c'mun.

Dr$ui &pă!ită în t'at m'&uril $analitata !i raliată trans(i0urara,

car nu st altc*a &cît ' în(ăptuir a uni @prsi*ităi a$s'lut. Mă

0în&sc plin & trist cum trc 'amnii p lîn0ă i, cum î!i n0liaă

&stinul !i cum s c'nsumă în platitu&in. = c nu n-am înc'r&a în

(icar m'mnt, & c nu am mări înc'ntinuu luminil &in n'i sau n-am

ami & a&încimil întunriculuiK Nu tr$ui să &ăm ' @prsi in(inită

tutur'r c'ntin0nl'r n'astrK = c nu am sc'at &in &urr t't ca

c a p'at &a, sau & c n-am culti*a un îm$t pînă am aun0 la 'na

*itală &in car l i*'ră!tK Cu t'ii a*m mîini, &ar nimni nu s 0în&!t

la culti*ara l'r, la atin0ra uni @prsi*ităi a$s'lut prin &licata

!i nuanl sau p'iia l'r. N plac să l a&mirăm în pictură, să *'r$im

& smni(icaia l'r, &ar sîntm incapa$ili să l &ăm @prsi în pr'pria

n'astră prs'ană, să l (acm r*lat'ar pntru t'ată a0itaia n'astră

lăuntrică. #ă ai ' mînă (ant'matică, ' mînă transparntă, ca un r(l@

imatrial, ' mînă nr*'asă, înc'r&ată pînă la ultima crispai. #au, &acă

nu, ' mînă 0ra, amninăt'ar, &ură !i în(i'răt'ar. 7rna mîinil'r,

arătara l'r să (i mai mult &cît un &iscurs, mai mult &cît un plînst, un

îm$t sau ' ru0ăciun. Căci mîinil p't a*a 'c/i, ac'l' un& 'c/ii *ă& în intri'r. E@prsi*itata a$s'lută, (ruct al uni c'ntinu trans(i0urări, al

uni nînctat primniri lăuntric cu ('curi nstins !i cu *aluri a0itat,

cu *i$raii in(init !i pulsaii iristi$il, *a (ac &in prna n'astră un

cntru & ira&ir mai putrnic &cît s'arl. :i nu numai mîinil, &ar !i

(aa, !i t't c n in&i*i&ualiaă să atin0ă acastă ('rmă &

@prsi*itat, în car t't c ar (iina n'astră spci(ic s a&înc!t pînă&inc'l' & mar0ini. #înt 'amni a căr'r simplă prnă st pntru alii



un surmna, ' '$'sală a&încă sau ' iluminar. 2n 'ric ca, prna l'r

st (cun&ă, /'tărît'ar, căci răspîn&!t ' (lui&itat inssia$ilă car t

asimilaă !i t cuprin& ca în ni!t mr imatrial. 7ntru ast(l &

'amni nu @istă 0'luri, *acuităi sau &isc'ntinuităi, ci ' c'muniun, 'participar, rultat &in aca nînctată trans(i0urar în car culmil

sînt nu numai amli, ci !i *'luptăi. Dr$ui însă atîta (rămîntar, atîta

nr0i & intri'riar pntru a t puta @tri'ria într-' prnă

/'tărît'ar, încît luminil trans(i0urării t-ar puta ar& !i &istru0

irm&ia$il. :i n-ar (i suprma trans(i0urar, în acastă m'art & lumină

!i & ('cK

#imt în min ' nlini!t ciu&ată, car s insinuaă în t't c'rpul,

cr!t !i s &ilată ca un r0rt spr a s (i@a ap'i ca ' trist. Est

tama & *iit'rul @istni ml pr'$lmatic sau st ' tamă &

pr'pria ma nlini!tK Căci mă cuprin& ' nlini!t & (atalitata (iini

ml. Oar *'i mai puta *iui &upă ast(l & pr'$lm, *'i mai puta

c'ntinua să trăisc &upă ast(l & *iuiriK Oar ca c trăisc u

*iaă, sau un *is a$sur&, ' @altar r*rică îm$răcată în imprcpti$il

ml'&ii transcn&ntK Nu s s în min (antia 0r'tscă !i $stială a

unui &m'n !i nu st nlini!ta ma ' (l'ar &in 0ră&ina uni (iin

ap'calipticK D'ată &m'nia acsti lumi par a s (i c'ncntrat în

nlini!ta ma, amstc & r0rt, & *isuri crpuscular, tristi !i

iralităi. :i &in acastă &m'ni n-' să arunc u par(um & (l'ri pst

uni*rs, ci (um !i pul$r, ca &upă ' mar pră$u!ir. Căci t'ată @istna

ma st ' pră$u!ir car, (iin& nmăr0inită, nici'&ată nu p'at (i

&(initi*ă.



Oar @istă alt întristări &cît întristăril & m'artK Nu, (iin&că

a&*ăratl tristi sînt n0r, lipsit & (armc !i & *is, căr'ra li s

su$stitui!t ' r(l@i*itat $iară. O$'sala &in trist st

inc'mpara$il mai mar &cît ca &in mlanc'li, st ' '$'sală car&uc la &0ust & *iaă, la ' &primar tri$ilă !i irm&ia$ilă. Ca c

&i(rniaă trista & &urr st pr&'minara lmntului r(l@i* la

întîia, p cîn& la a &'ua pr&'mină snaia, matrialitata 0ra !i (atală,

car &ă un caractr atît & 'r0anic &urrii. Drista !i &urra nu p't

&uc &cît la m'art, iar nu la iu$ir, la @altar r'tică. A trăi *al'ril

Er'sului însamnă a trăi nmil'cit, în im&iatul *iii, în ncsitata

scrtă a *iii, car simită ca li$rtat, &in caua nai*ităii snial a

'ricări @prin r'tic. =ar a (i trist !i a su(ri însamnă a nu puta

trăi nmil'cit, a nu puta (i capa$il & un act imannt & *iuir, & un

act as'ciat (lu@ului *iii într-' participar &in cl mai 'r0anic.

Drista, ca !i su(rina, n r*lă @istna, &'arc în l a*m în

c'n!tiină sparaia n'astră & luma '$icti*ă !i nlini!ta car &ă un

caractr tra0ic *iuirii în @istnă. =acă ar @ista un u al tristii, lui

nu i-ar puta cr!t &cît aripi n0r !i 0rl, pntru a $ura nu înspr

cruri, ci în in(rn.

=!i în 0nr 'mul st un animal $'lna*, s 0ăssc t'tu!i &stui

'amni sănăt'!i pntru a puta *'r$i & snsul sănătăii în 'mnir. Ca

mai c'm'&ă, mai c'n('rta$ilă !i mai puin an0aată star st stara &

sănătat. Ea in&ică nu numai ' pr'sti 'r0anică !i &(initi*ă, &ar !i '

platitu&in & simir, ' a$snă t'tală a 'ricărui risc, ' incapacitat &

'ric aciun r'ică. A (i sănăt's însamnă a um$la în luma acasta

l0at la 'c/i, a nu ssia nimic &in culmil sau a&încimil @istni. #

p'at lupta împ'tri*a tutur'r 'amnil'r, numai împ'tri*a cl'r sănăt'!i

nu, (iin&că ac!tia sînt atît & puin snsi$ili, încît nu p't să rali în i



nici ' ('rmă & trans(i0urar. Cl mai mar &ispr p car îl p't a*a

pntru un 'm st să-l c'nsi&r sănăt's. #ănătata $rută, 'r0anică )

a&ică ' sănătat irm&ia$ilă ) st t't ca c p'at (i mai &tsta$il

la un 'm. :i cîn& mi s *a '$icta sănătata &in 0rai sau ntuiasm, *'irăspun& că acsta prc& 'arcum sănătata, că l rprintă &'uă

m'&alităi & *iuir car &trmină (lul sănătăii. El su$limaă în

a!a măsură (aptul 'r0anic, încît atunci cîn& a&mirăm 0raia sau

ntuiasmul n'i nu sîntm snsi$ili !i nu a*m în c'n!tiină sănătata,

acastă @prsi a 'r0anicului c nu !i-a &pă!it l0a lui, &pă!ir c '

întîlnim t't&auna în $'ală.

Oamnii muncsc în 0nral pra mult pntru a mai puta (i i în!i!i.

Munca st un $lstm. Iar 'mul a (ăcut &in acst $lstm ' *'luptat. A

munci &in t'at ('rl numai pntru muncă, a 0ăsi ' $ucuri într-un ('rt

car nu &uc &cît la raliări irl*ant, a c'ncp că t p'i ralia

numai printr-' muncă '$icti*ă !i nînctată, iată ca c st r*'ltăt'r

!i inintli0i$il. Munca susinută !i nînctată tîmp!t, tri*ialiaă !i

imprs'naliaă. Ea &plasaă cntrul & pr'cupar !i intrs &in

'na su$icti*ă într-' 'nă '$icti*ă a lucruril'r, într-un plan (a& &

'$icti*itat. Omul nu s intrsaă atunci & &stinul său prs'nal, &

&ucaia lui lăuntrică, & intnsitata un'r ('s('rscn intrn !i &

raliara uni prn ira&iant, ci & (apt, & lucruri. Munca

a&*ărată, car ar (i ' acti*itat & c'ntinuă trans(i0urar, a &*nit '

acti*itat & @tri'riar, & i!ir &in cntrul (iini. Est caractristic

că în luma m'&rnă munca in&ică ' acti*itat @clusi* @tri'ară. =

aca, prin a 'mul nu s raliaă, ci raliaă. +aptul că (icar 'm

tr$ui să ai$ă ' cariră, să intr într-' ('rmă & *iaă car apr'ap

nici'&ată nu-i c'n*in, st @prsia acsti tn&in & im$ciliar prin

muncă. #ă munc!ti pntru ca să trăi!ti, iată ' (atalitat car la 'm



mai &urr'asă &cît la animal. Căci la acsta acti*itata st atît &

'r0anică, încît l n-' spară & @istna sa pr'pri, p cîn& 'mul î!i &ă

sama & plusul c'nsi&ra$il p car-l a&au0ă (iini sal c'mpl@ul &

('rm al muncii. 2n (rnia muncii, la 'm s mani(stă una &in tn&inllui & a iu$i răul, cîn& acsta st (atal !i (rc*nt. :i în muncă 'mul a

uitat & l însu!i. =ar n-a uitat aun0în& la nai*itata simplă !i &ulc, ci la

' @tri'riar *cină cu im$cilitata.

7rin muncă a &*nit &in su$ict '$ict, a&ică un animal, cu &(ctul

& a (i mai puin săl$atic. 2n l'c ca 'mul să tin&ă la ' prnă

strălucit'ar în lum, la ' @istnă s'lară !i sclipit'ar, în l'c să trăiască

pntru l însu!i ) nu în sns & 0'ism, ci & cr!tr intri'ară ), a

auns un r'$ păcăt's !i imp'tnt al ralităii &in a(ară. n& mai @istă

într-' ast(l & *iaă @tauril, *iiunil !i n$uniilK n& mai @istă

suprma n$uni, un& mai @istă *'luptata autntică a răuluiK Căci

*'luptata n0ati*ă &in încîntara pntru muncă ar c*a &in miria !i

platitu&ina 'mnască & (icar i, &intr-' msc/inări &tsta$ilă !i

pri(rică. = c nu s /'tărăsc '&ată 'amnii să lic/i& cu munca &

pînă acum !i să încapă ' altă muncă, în car să nu mai 0ăsim nici '

asmănar cu 0nul & muncă în car s-au risipitK Oar a ('st n*'i să

clă&ască pirami&, palat, tmpl !i castlK Nu st su(icintă

c'n!tiina su$icti*ă a trnităii, c'n!tiina acli împliniri în

suprac'n!tiinăK =acă a &istrus c*a acti*itata (rntică, munca

nînctată !i trpi&aia @tri'ară, ap'i &si0ur acasta nu p'at (i &cît

simul pntru trnitat. Munca st n0aia trnităii. Cu cît cr!t

cucrira & $unuri în tmp'ral, cu cît s intnsi(ică munca @tri'ară, cu

atît trnitata &*in un $un mai inaccsi$il, mai în&părtat !i mai

iralia$il. = aici prspcti*a r&usă a tutur'r 'amnil'r acti*i !i

nr0ici, & aici platitu&ina l'r irm&ia$ilă & 0în&ir !i & simir.

Muncă însamnă pri(ri. :i, &!i nu 'pun muncii nici c'ntmplaia

pasi*ă !i nici r*ria *a0ă, ci trans(i0urara intnsă pntru raliara



uni prn, pr(r t'tu!i ' ln, c înl0 !i usti(ică t'tul, uni

acti*ităi (rntic, int'lrant !i a$s'lutist. 7ntru a tri luma

m'&rnă la *iaă tr$ui scris l'0iul lni, al acli ln*ii plin &

împăcar !i & un îm$t c accptă t'tul. Est in(init mai mult simmta(iic într-un 'm ln! &cît într-unul acti*. # întîmplă însă un'ri ca

lna să (i, înt'cmai ca !i munca, un smn & im$cilitat. = aca,

a&*ăratul l'0iu nu p'at (i &cît acla al trans(i0urării.

Mă atra0 &părtăril, mă atra0 marl 0'l, pr'ictat &in min

asupra (irii. n 0'l c s ri&ică &in st'mac pînă la crir, trcîn& prin t'at

'r0anl !i mm$rl ca un (lui& u!'r !i impalpa$il, ca ' inssia$ilă

pîlpîir intrnă. :i nu !tiu & c, în întin&ra pr'0rsi*ă a acstui 0'l, în

mărira nînctată a acstui *i& crscîn& în in(init, simt prna

mistri'asă !i in@plica$ilă a cl'r mai c'ntrar sntimnt car a0ită

su(ltul 'mnsc. #înt (ricit !i n(ricit în acla!i timp, încrc simultan

@altara !i &prsiuna, mă &'mină &isprara !i *'luptata în ca mai

c'ntra&ict'ri &intr t'at arm'niil p'si$il. #ă (i *a0ul &părtăril'r,

n'stal0ia &upă *ir0inităi c'smic, &upă sin0urătăi (ant'mal !i

mistri'asK Mă &'mină un sntimnt muical al &părtăril'r, *i$raii &

mlanc'li in(inită !i cu ritm & @ta în sin0urătat, cu pri*iri &i(u p

înălimi & cr !i cu trista înălimil'r pr'prii. Cum să 0ăssc un trium(

în marl 0'l, în atracia nlămurită pntru &părtăril c'smicK Mă *ă&

sin0ur, în mil'cul unui pisa nmăr0init, s'r$in& prin t'i p'rii ar'ml

sin0urătăii, încîntat & r*ria @tatică a mlanc'lii, în&părtîn&

c'ntururil ca pntru a (ac !i mai ciu&at &părtăril, trăin& u('ria !i

nlini!ta ap'calipsului. #înt atît & *sl !i & trist, încît lacrimil &in

min au în acla!i timp r(l@ & cr !i & in(rn. 7ntru $ucuria tristii

ml, a! *ra să nu mai @ist m'art p acst pămînt, a cări (atalitat

st atît & 0r'anică în trista pură !i a&*ărată.



O să mă în0/ită 0'lul mu lăuntric, ' să (iu în0/iit & pr'priul mu

*i&. #ă simi cum t pră$u!!ti în tin, în nantul tău pr'priu, cum ri!ti0în&in&u-t la tin, cum cai în /a'sul intrn #naia pră$u!irii în 0'lul

@tri'r, în *i&ul &in a(ară, st mult mai puin c'mplicată &cît acastă

snai n$ună a pră$u!irii în tin însui. #ă-i &ai sama & in(initl

tal a&încimi !i să l simi c/măril, răsunîn& & ' *raă &m'nică, st

a atin0 ('rma n'$i!nuită & @pansiun cntriptă în car cntrul

(iini s &plasaă, într-un 'c in&(init, în nantul su$icti*. Nlini!ta

pră$u!irii @tri'ar n-ar (armcul mala&i* al nlini!tii, al pră$u!irii

intrn. Căci la acasta s a&au0ă satis(acia & a muri în tin, & a-i

0ăsi m'arta în nimicul tău pr'priu.

Rcpti*itata pntru &urr î!i ar 'ri0ina nu numai într-'

structură tmpramntală spci(ică, ci !i în '$i!nuina, în (rc*na !i

&'minara &ura$ilă a &urrii. +icar pril & &urr st trăit atunci cu

mult mai multă intnsitat, st @a0rat !i pr'ictat în c'n!tiină pînă la

par'@ism. Multiplicitata &urrii st un (n'mn & @altar intimă în

car limitl c'ninuturil'r su(lt!ti răsărit &in &urr s &ilată la in(init,

în car nu @istă mar0ini !i ('rm pntru pr'0rsul &urrii. O$i!nuina cu

&urra nu t'c!t snsi$ilitata, nu (ac 'mul insnsi$il la n'i &urri, ci

craă ' rcpti*itat mult mai mar !i mai ascuită. Atunci, ca mai

mică &prsiun s ampli(ică, ia pr'p'rii în c'n!tiină, s intnsi(ică !i

apasă ca ' 0rutat insup'rta$ilă. :i p cîn& $ucuriil !i succsl nu p't

&pă!i un (ct & m'mnt, &urril s (i@aă în su(lt ca trnităi &

0/aă. 2ntr0ul c'ninut al prs'nalităii s &*'ltă atunci su$ smnul

&urrii, &*nită ralitat !i m$lmă a acsti prs'nalităi. =acă multă

iu$ir apr'pi p 'm & *iaă, multă &urr îl spară. Nu st & mirar



pntru c, la acia car nu cun'sc &cît în&lun0il su(rin car tin& să

pui sria ns(îr!itl'r &urri, &0ustul & *iaă !i '$'sala & a trăi

sînt un'ri atît & mari, încît 0stul cl mai mic ia pr'p'ria unui act r'ic,

stră&uina ca mai r&usă s pr'ictaă ca un ('rt c'l'sal, aciunaca mai timi&ă ) ca un risc ('rmi&a$il. O$'sala !i &0ustul & *iaă (ac

&in 'ric lacrimă ' mar & plînst, &in 'ric întristar ' sumă & tristi

irm&ia$il, &in 'ric &urr un c'l's & su(rin. Incapacitata & a

mai lua part la *iaa lucruril'r, la ritmul *iii @tri'ar (ac &in

'$'sala c'ntinuă ' star în car t &istani pr'0rsi* & t't ca c

@istă. #înt @trm & c/inuit'ar acst stări în car, în (urtuni &

&urr, apar '$'sala, ca un c'rcti* *ulcanului intri'r. Mara

rcpti*itat pntru &urr, p car ' au unii 'amni, îi &uc la

amstcul '$'slii cu ' @pansiun *ulcanică, a (urtunil'r intrn cu

maril &prsiuni. n *ulcan a cărui la*ă ar su(ri cristaliări c/iar în

lanul, în i$ucnira i, s-ar c'ns'li&a !i s-ar t'pi succsi* în ascnsiuna

sa. = aca, &upă acst *ulcan nu rămîn numai (um, ci !i 0/aă.

7ntru min nimic n-ar *al'ar &cît prntat în ultima @prsi,

raliat în ('rm ultim. Nu p't *'r$i &cît &spr ultiml tristi,

ultiml $ucurii sau ultiml tra0&ii. Căci iu$sc c*a numai întru cît

apar (ără nici ' rr*ă, (ără nici un c'mpr'mis !i (ără nici ' rticnă. :i

un& s p'at 0ăsi acasta, altun&*a &cît în ultiml @prsiiK

2nc'r&ăril ultim !i c'n*ulsiunil tristil'r s(î!it'ar, n$unia ultimă,

$ia !i @citara în ultiml ('rm mă încîntă pntru amstcul l'r &

(armc !i & nlini!t, pntru surîsul acla ap'caliptic, & ' *raă ciu&ată

!i iristi$ilă. Nu st t'tul ultimK E@istna în 0nr nu st a &a

prinsă în nantK :i c st nlini!ta în (aa nantului &cît $ucuria

pr*rsă a ultiml'r tisti, @altara pntru &(initi*atul nantului !i



pr'*i'ratul @istniK #ă (i 'ar pntru n'i @istna un @il !i nantul

' patriK

Dr$ui să lupt împ'tri*a ma, să @pl'& împ'tri*a &stinului mu,

împ'tri*a s'arti ml. Cu cl mai $ar$ar lan, să arunc în an'nimatul(iini ml t'at ca&a*rl car îmi împi&ică ascnsiuna, t'at

'$stac'll car amînă trans(i0urara, să nu mai rămînă &cît

@pansiuna ma su$icti*ă, 0r'anică, !i in(inita ma &'rină &

întunric !i & lumină. +icar pas al mu să (i un trium( sau ' pră$u!ir,

un a*înt sau ' ratar. 2n ca mai (ul0răt'ar altrnană să crască !i să

m'ară *iaa &in min, în ritmul cl mai trpi&ant să s &sc/i&ă (l'ril !i

să strălucască putr0aiul su(ltului mu. Nimic &in calculul msc/in !i

&in aprcira rai'nală a @istnl'r curnt să nu mai în0run

tnsiuna nmăr0inită a *ilii ml intrn, a &urril'r !i amur0uril'r

ml. Cu săl$ăticia imptu'asă a rsursl'r n@pl'atat &in min !i cu

încr&ra $stială a patimil'r c'mprimat, să în0/it lumină !i întunric

pntru 'r0ia ma lăuntrică, pntru *'luptăil !i c/inuril /a'sului mu,

pntru tra0icl încîntări al &nă&&ii !i al $ucuriil'r ml ultim.

Mă ar& un ast(l & ('c intri'r !i mă a0ită (urtuni atît & mari, încît

mirara mă apucă cum & nu @pl'& &'&ată cu acastă lum, într-un

a*înt ap'caliptic. #imt cum trmur u, !i cu min întra0a lum, cum mă

năpă&sc (i'ruri &in a&încuri !i cum mă cuprin& ' @altar & s(îr!it &

lum. A! *ra ca t'ată luma acasta să (i aruncată în ar & (atalitata

i pr'pri, & ' n$uni imanntă, c'ntinuă !i a&încă, & ' &m'ni

intrinscă !i părăsită, să s cutrmur t'tul ca în (aa ultiml'r clip, să

n în*îrtim, /alucinai, la *iiuna a0'nii &(initi*, a a0'nii ultim a

uni*rsului. Nimic să nu-!i mai 0ăsască ' raiun în sin însu!i, t'tul să

(i într-' clipă nimic. :i să s'ar$m nimicul, prin!i în *îrtul &m'nic al

clipl'r &in urmă.

Nu st un smn & ristnă, ci & im$cilitat, în (aptul că

'amnii supra*iuisc un'r înc'r&ări 'r0anic @csi* !i un'r stări



su(lt!ti & limită. C r'st mai ar să trăi!ti &upă asmna tnsiuni,

c r'st mai ar rînt'arcra în platitu&ina @istniK Nu numai &upă

@prina nantului !i a &isprării îmi par un n'nsns supra*iuira,

&ar !i &upă intnsitata *'luptu'asă a actului s@ual. Nu *'i înl0nici'&ată cum & nu s-au 0ăsit 'amni car să s sinuci&ă în culma

*'luptăii s@ual, cum & nu s-au 0ăsit (iin car să simtă *ul0ară !i

plată 'ric supra*iuir. +i'rul acla, nmăr0init în intnsitat, &ar

apr'ap ilu'riu în timp, ar tr$ui să c'nsum într-' clipită t'ată (iina

n'astră. :i &acă n-' c'nsumă, pntru c n-' c'nsumăm n'iK #înt atîta

m'&uri & a muri, &ar nimni n-ar curaul !i 'ri0inalitata uni m'ri

s@ual, car n-ar (i mai puin a$s'lută &cît cllalt m'ri, ci ar a*a

a*antaul & a t arunca în nimic în mil'cul suspinl'r & *'luptat. =

c să pir&m ast(l & căi, & c să n0liăm ast(l & priluriK Dr$ui

numai ' sclipir & amarnică luci&itat în culma uitării s@ual, pntru

ca m'arta s@uală să nu mai apară ' ilui sau ' (anti &*iată.

=acă 'amnii *'r aun0 *r'&ată la ' star în car să nu mai p'ată

sup'rta m'n't'nia, platitu&ina !i *ul0aritata @istni '$i!nuit,

atunci 'ric pril & trăir a$s'lută *a (i un m'ti* & sinuci&r.

Imp'si$ilitata & a supra*iui @altării aclia in(init *a c'nsuma, ca în

c'mplicaiil ap'calipsului, 'ric urmă & @istnă. Atunci, nu s *a mai

mira nimni & c, pntru ' mar snsi$ilitat, s p'at pun pr'$lma

&acă mai ar r'st să mai trăi!ti &upă c asculi unl sim('nii sau &upă

c pri*!ti un pisa rar !i (ascinat'r. D'at acst @prin au un

caractr & &(initi*at sau, în caul cl mai $un, & răscruc. =upă l,

'ricîtă &i*rsitat ai mai căuta în *iaă, a nu t p'at în&părta & la

snaia & 0'l c urmaă (antasticl'r plnitu&ini c s nasc !i crsc în

@prinl capital.

Dra0&ia 'mului, ca animal &int0rat &in *iaă, c'nsistă în (aptul că

l nu mai p'at 0ăsi ' satis(aci în &atl !i *al'ril *iii. Oric (iină ca

part &in @istnă p'at *iui, întrucît pntru a @istna, &in car a



(ac part, ar caractr & a$s'lut. 7ntru 'm, *iaa nu un a$s'lut. =

aca, nici un 'm, întrucît nu numai animal, nu 0ăs!t ' mulumir în

(aptul însu!i al *iii, în (aptul & a trăi. 7ntru animal, *iaa t'tul?

pntru 'm, a st un smn & într$ar. :i acst smn & într$ar stun (inal, căci 'mul n-a primit pînă acum nici un răspuns într$ăril'r lui !i

nu *a primi nici'&ată, &'arc *iaa nu numai că n-ar nici un sns, &ar

nici nu p'at a*a unul.



PRINCIPIUL SATANIC ÎN SUFERINŢĂ

=acă sînt 'amni (ricii p acst pămînt, pntru c nu urlă, pntru

c nu apar în stra&ă să-!i stri0 $ucuria în ipt n$un !i nînctatK

= un& atîta &iscri !i atîta rr*ăK =acă a! a*a c'n!tiina uni

$ucurii c'ntinu, a uni @altat &isp'iii intrn înspr plăcr, !i &acă

a! simi ' iristi$ilă înclinar înspr sninătat, n-a! puta trăi numai în

min acl m'mnt, ci l-a! împărtă!i într-un lan (ără mar0ini tutur'ra,

m-a! risipi & $ucuri în *ăul cl'rlali, mi-a! c'nsuma t'ată nr0ia

pntru a (ac c'munica$ilă stara ma & (ricir, praplinul mu

încîntăt'r !i &$'r&ant. N-a! r0rta &acă &upă ' ast(l & risipir *'ca

ar ră0u!i, 'c/ii ar 'r$i !i mrsul s-ar împltici, n-a! r0rta &acă (unciil

!i p'si$ilităil 'r0anl'r s-ar puia !i ('cul &in min !i-ar înctini

pîlpîiril.

=acă @istă (ricir în lum, a tr$ui c'municată. #au 'amnii cu

a&*ărat (ricii n-au c'n!tiina (ricirii l'rK L-am puta împrumuta n'i '

part &in c'n!tiină, pntru ca i să n răsplătască &in in(inita l'r

inc'n!tină. = c numai &urra ar lacrimi !i ipt, iar plăcra

numai (i'ruriK Cîn& în plăcr 'mul ar a*a atîta c'n!tiină cîtă ar în

&urr, atunci n-ar puta răscumpăra plăcril, &urril ) !i &istri$uia în

lum n-ar (i inc'mpara$il mai c/ita$ilăK

=urril nu s uită, c/iar (iin&că sînt l0at, într-un m'& nmăsurat& mar, & c'n!tiină. = aca, sin0urii 'amni car au mult & uitat

sînt acia car au su(rit mult. Numai 'amnii n'rmali n-au c uita.

2ntr-un anumit (l, nici plăcril nu s uită, căci !i l s însumaă în

prs'nalitata n'astră, &trminîn&-' într-' putrnică rcpti*itat

pntru plăcr !i însninîn& pr'0rsi* (iina n'astră, înt'cmai ca !i

su(rina, car &trmină rcpti*itata în snsul i. =ar p cîn& &urrilau ' pr0nană !i ' in&i*i&ualitat &inc'l' & însumara !i t'taliara c



s raliaă în n'i, plăcril s !tr0 !i s t'psc ca ni!t ('rm cu

c'nturul in&cis. N st @tra'r&inar & 0ru a n aminti & ' plăcr !i

& ca&rul în car a s-a &*'ltat, p cîn& amintira &urrii ampli(ică

snaia pni$ilă cu mm'ria &c'ncrtantă a ca&rului. Că plăcril nu sp't uita int0ral, ' &'*&!t (aptul că un 'm c a trăit t'ată *iaa în

plăcri nu *a a*a la $ătrîn &cît ' u!'ară &a$uar, p cîn& unul c

a su(rit mult numai în caul cl mai $un *a ralia ' pr'(un&ă

rsmnar. :i rsmnara prsupun in(init tra0&ii antri'ar.

Est ' pru&cată ru!in'asă în a(irmaia că plăcril sînt 0'ist, că

l spară p 'm & *iaă, prcum t't atît & ru!in'asă st aca &upă

car &urril craă a(inităi cu luma. #upr(icialitata c @istă la

sursa un'r atari pru&căi st r*'ltăt'ar, !i 'ri0ina i li*rscă st

& natură a nuli(ica în c'n!tiina ma t'at $i$li'tcil, în (aa uni

sin0ur @prin trăit pînă la mar0ini.

C'ncpia cr!tină !i c'ncpia curntă a su(rini sînt (un&amntal

(als. =upă l, su(rina st un &rum spr iu$ir, cîn& nu st cala

snială a iu$irii. =ar 'ar cr!tinismul numai în acastă pr'$lmă ar

tr$ui c'rctatK

A *'r$i & &rumul su(rini ca &rum al iu$irii st a nu cun'a!t

nimic &in sna satanică a su(rini. 7 trptl su(rini nu urci, ci

c'$'ri. El nu ('rmaă scări înspr cr, ci înspr in(rn. :i întunricul în

car aun0i p scăril &urrii nu st mai puin in(init !i trn &cît lumina

c t 'r$!t p scăril $ucurii.

#u(rina st ' cal & sparar, & &is'cir, st ' ('ră

cntri(u0ală c t &ta!aă & sîm$url *iii, & cntrul & atraci al

lumii, & un& t'tul tin& să s uni(ic în iu$ir !i intimitat. =acă

principiul &i*in s caractriaă printr-un ('rt & sintă c'smică !i &

participar mta(iică la sna t'tului, atunci su(rina st la antip'&ul

acstui principiu. 7rincipiul satanic, ca principiu & &isl'car, & &ualiar



!i &ramatiar, stră$at într-' imannă 'r0anică !i snială într0

sîm$url &urrii.

2n t'at ('rml $ucurii, participi nai* la ritmul t'tal al *iii, ii un

c'ntact inc'n!tint !i @primntal cu &inamismul c'ncrt al (irii !i tsimi l0at prin t'at (i$rl cu pulsaiil irai'nal al lumii. :i acasta

nu numai în $ucuria spirituală, ci !i în &i*rsitata ('rml'r & plăcr

'r0anică, în multipll *'luptăi al simuril'r.

#parara & lum în su(rină &uc la intri'riar @csi*ă, la '

&*'ltar para&'@ală a 0ra&ului & c'n!tiină, încît t'ată luma, cu

spln&'ril !i întuncimil i, s (i@aă (aă & 'm într-' p'ii &

@tri'ritat !i transcn&nă. :i cîn& !ti într-' asmna măsură

sparat & lum, cîn& ai luma *!nic în (aa ta !i cîn& t simi

irm&ia$il sin0ur în (aa acsti lumi, atunci cum să mai p'i uita c*aK

Nu simi ncsitata uitării &cît a lucruril'r !i @prinl'r &in caua

căr'ra ai su(rit. Or, unul &in para&'@l $stial al acsti lumi st &

a !tr0 amintiril cl'r c n-ar *ra să uit !i & a (i@a amintiril în

mm'ria cl'r c ar &'ri să uit t'tul.

2n 0nr, 'amnii s împart în &'uă cat0'rii în acia pntru car

luma '(ră priluri & intri'riar !i acia pntru car luma rămîn

@tri'ară, '$icti*ă !i nsmni(icati*ă. D'at '$ictl lumii (iic !i

t'at ('rml naturii sînt lipsit pntru 'm & 'ric smni(icai &acă sînt

pri*it ca atar, în l însl. #mni(icaia l'r s &*ălui numai uni

intns trăiri su$icti*, car tin& să l asimil !i să l însum în

su$icti*itat. Atunci crsc în n'i !i nu numai că l &trminăm, &ar n

&trmină !i l. Oamnii car intri'riaă nu p't lua (aptl $rut,

nu& sau m'art, ci l *italiaă, l int0raă, t'pin&u-l într-un t'rnt

lăuntric. 2ntr-' a&*ărată intri'riar, t'ată @istna '$icti*ă un

prt@t. :i numai ca atar a p'at a*a smni(icai, &'arc '



tl'l'0i '$icti*ă nu s p'at c'nstrui !i usti(ica &cît p ' sumă &

iluii, car au păcatul & a (i &irct ssia$il !i &masca$il & un 'c/i

pătrunăt'r. D'i 'amnii *ă& ('curi, (urtuni, pră$u!iri, pisa? &ar cîi

simt în i (lăcări, trăsnt, *îrturi sau arm'niiK #au cîi, la *&ra un'r(lăcări, s 0în&sc simultan la 0rai !i la m'art, !i cîi p'artă în i

(rumusi în&părtat car să l c'l'r mlanc'liilK Oamnii car

trăisc in&i(rnt, căr'ra natura nu l '(ră &cît ' '$icti*itat (a&ă !i

rc, &!i p't (i pr(ct mulumii cu *iaa, a nu st mai puin pntru i

' sumă & 'caii pir&ut. Căci i nu p't &pă!i ' ('rmă & *iualitat

'r&inară. La 'mul c'mun, *ăul, în l'c să în0/ită '$ictul, îl i'laă, îl

în&părtaă & la 'ric p'si$ilitat & int0rar !i asimilar.

Oricît m-a! (i $ătut u în acastă lum !i 'ricît m-a! (i sparat & a,

&istana &intr min !i a n-a (ăcut &cît să mi-' (acă mai accsi$ilă. =!i

nu p't 0ăsi un sns în lum, un sns '$icti* !i ' (inalitat transcn&ntă,

car să arat înspr c *'luaă luma !i la c aun0 pr'csul

uni*rsal, *aritata & ('rm a @istni a ('st t'tu!i în min un pril

& *!nic încîntări !i tristi. Am a*ut m'mnt cîn& (rumusa uni

(l'ri a usti(icat în (aa înl0rii ml @istna uni (inalităi uni*rsal,

prcum ' pată în puritata unui aur a ('st & natură a-mi aîa *r*a

psimistă. Ci c intri'riaă pst măsură &sc'pră în cl mai

insi0ni(iant aspct al naturii ' r*lar sim$'lică.

Oar t't ca c am *ăut u în *iaa ma să p'rt în minK Mă spri

0în&ul că t'at pisal, căril, (mil, *ul0arităil !i *iiunil su$lim

s-au c'n&nsat într-un crir !i că ' part &in trcutul umanităii s-a

actualiat într-' $iată c'n!tiină. Acst 0în&uri, *iiuni, aspct !i

'$ict nu par a s (i su$tiliat în săturil uni su$stan nr*'as, a s

(i su$iat pînă la transparnă într-un m&iu & ' (in in@plica$ilă, ci

am imprsia că s-au transpus în min ca ralităi, că ' part &in @istnă

apasă în in(initul mu lăuntric. 7'at & aca mă simt un'ri atît &

0ru, & apăsat !i & c'pl!it, că a! *ra să uit în t'at priluril p car



mi l '(ră *iaa. Intri'riara &uc la pră$u!ir, (iin&că prin a a intrat

'arcum luma în tin !i t apasă &inc'l' & 'ric ristnă. Mai st

atunci & mirar & c unii s sr*sc & sp'rt, & *ul0aritat, & artă

!i & s@ualitat numai pntru a uitaK

) 7ntru c nu scriu (milK +iin&că l p't plîn0 'ricîn&.

) Cît mii & clul nr*'as mă c'stă (icar 0în&K Iată întîia

într$ar c tr$ui să !i-' pună un 0în&it'r @istnial !i 'r0anic, un

0în&it'r *iu.

) Eu nu am i&i, ci '$ssii. I&i p'at a*a 'ricin. Nimni nu s-a

pră$u!it &in caua i&il'r.

) =(ctul tutur'r 'amnil'r st că a!taptă să trăiască, &'arc

n-au curaul (icări clip. = c n-am pun în (icar m'mnt atîta

pasiun !i atîta ar&'ar încît (icar clipă să &*ină un a$s'lut, '

trnitatK D'i în*ăăm să trăim &upă c nu mai a*m nimic & a!tptat,

iar cîn& a!tptăm nu putm în*ăa nimic, (iin&că nu trăim în prntul

c'ncrt !i *iu, ci într-un *iit'r (a& !i în&părtat. Ar tr$ui să nu a!tptăm

nimic &cît & la su0stiil im&iat al clipi, să a!tptăm (ără a a*a

c'n!tiina timpului. #al*ara nu p'at (i &cît în rcî!ti0ara im&iatului.

Căci 'mul st ' (iină car a pir&ut im&iatul. = aca st l un

animal in&irct.



) = cîn& tr$ui să încapă (ricira n'astrăK = cîn& n-am

c'n*ins că a&*ărul nu p'at @ista. Căci & aici 'ric m'& & sal*ar

st p'si$il, c/iar &acă ar (i ' sal*ar prin nimic. Acla car nu cr& în

imp'si$ilitata a&*ărului sau acla c nu s $ucură & acastăimp'si$ilitat n-ar &cît ' cal & sal*ar, p car n-' *a 0ăsi însă

nici'&ată.

) E@csul & su$icti*ism, la 'amnii car n-au auns la cr&ină, nu

p'at &uc &cît la m0al'mani sau la aut'&ni0rar. Cîn& t pr'cupi

mult & tin însui, nu p'i aun0 &cît să t iu$!ti sau să t ură!ti

&inc'l' & 'ric măsură. 2n amîn&'uă (luril, t lic/i&i înaint &

*rm. Nu su$icti*ism acla c nu t (ac =umnu sau #atana.

Ar tr$ui ca 'mul să înct să (i, sau să &*ină un animal rai'nal.

Mai $in să &*ină ' (iină a$sur&ă car în (icar m'mnt riscă t'tul, cu

(antii pricul'as !i @altări in(init, cîn& ar puta muri &in caua a t't

c '(ră luma !i a t't c nu '(ră. I&alul 'ricărui 'm ar tr$ui să (i

înctara & a (i 'm. :i acasta nu s p'at &cît prin raliara

ar$itrarului a$s'lut.

Iu$ira & 'amni c răsar &in su(rină samănă cu înlpciuna

c i*'ră!t &in n(ricir. 2n amîn&'uă cauril, ră&ăcinil sînt putr& !i

i*'rul in(ctat. Numai iu$ira & 'amni car naturală !i sp'ntană,

rultată &intr-' &ăruir (irască !i &intr-un lan iristi$il, p'at (cun&a

!i su(ltl alt'ra !i p'at c'munica ' intimitat cal&ă !i snină. Aca c

rultă &in su(rină ascun& pra mult lacrimi !i suspin pntru a nu

împră!tia ra & ' claritat amară, în car punctl n0r pătaă



puritata iu$irii. Est pra multă rnunar, pra mult c/in !i pra multă

nlini!t, pntru ca acastă iu$ir să (i altc*a &cît ' in(inită

c'ncsi*itat. Iri t'tul, a&mii t'tul, usti(ici t'tul. =ar st acasta

iu$irK :i cum să mai iu$!ti, cîn& nu !ti ata!at & nimicK Iu$ira &'amni &in su(rină st *i&ul aclui su(lt 'mnsc într t't !i nimic,

înt'cmai cum, într-un su(lt cu am'ruri ratat, numai &'nuanismul mai

ar un sns. 2n cr!tinism nu @istă iu$ir, ci numai c'ncsi*itat. Iar p

acla car s-a crut mîntuit'rul lumii, &acă l-ar (i luat & p cruc înaint

& a intra &(initi* în nimic, l n-ar mai (i a*ut nici măcar acastă

c'ncsi*itat, acastă in&ul0nă, car st mai mult ' alui la iu$ir

&cît iu$ir.

Iu$ir &in su(rinăK Ea p'at (i nmăr0init & mar, &ar (l'ril

acsti iu$iri nu s înră&ăcinaă mai puin în 'tra*ă.

D'tul st p'si$il !i nimic nu p'si$il? t'tul prmis !i nimic. 2n 'ric

&irci ai apuca, nu st mai $in &cît în nu imp'rtă car alta. Ori

ralii 'ri nu ralii nimic, 'ri cri 'ri nu cri, t'tuna , prcum

t'tuna st &acă taci sau &acă stri0i. 7'i 0ăsi t'tului ' usti(icar, prcum

nu p'i 0ăsi nici una. D'tul st în acla!i timp iral !i ral, a$sur& !i

(irsc, (antastic !i plat. Nici un lucru nu p'at (i pus înainta altuia,

prcum nici ' i& nu mai $ună &cît alta. = c să t întristi &

trista ta !i să t $ucuri & $ucuria taK C-i pasă &acă lacrimil tal

sînt & plăcr sau & &urrK Iu$!t-i n(ricira !i ură!t-i (ricira,

amstcă t'tul !i c'n(un&ă t'tul. Rnună la &istincii, la &i(rniri !i la

planuri. +ii ca un (ul0 &us & *înturi sau ca ' (l'ar purtată & *aluri. +ii

ristnt un& nu tr$ui !i la! un& ar tr$ui. Cin !ti &acă în (lul

acsta nu *i (i mai cî!ti0atK :i &acă nu cî!ti0i, c &acă piri c*aK

Est c*a & pir&ut !i c*a & cî!ti0at în acastă lumK Oric cî!ti0 st

' pir&r, prcum 'ric pir&r st un cî!ti0. 7ntru c 'amnii mai



a!taptă ' atitu&in &trminată, i&i prcis !i *'r$ c'rctK #imt că ar

tr$ui să *ărs ('c p 0ură, ca răspuns la t'at într$ăril c mi s-au pus !i

c nu mi s-au pus.

Cum s-ar puta lupta împ'tri*a n(riciriiK Numai luptîn& împ'tri*a

n'astră, &în&u-n sama că a nu pr'*in &in a(ară, ci &in n'i în!in.

=acă n-am &a sama în (icar m'mnt că t'tul &pin& & răs(rîn0ra

în c'n!tiina n'astră, & ampli(icăril intrn !i & ascuima snsi$ilităii,

atunci am aun0 în (icar clipă la aca luci&itat în car ralităil s

situaă în ustl l'r c'ntururi. Nu st *'r$a să aun0m la (ricir, ci la

un 0ra& mai mic & n(ricir. Omul car st mai apr'ap & (ricir

&cît & n(ricir ar n*'i & c'ncursul prmannt al acsti

luci&ităi, c c'rctaă @a0răril sau anticipăril snsi$ilităii,

&'arc l nu s-a analiat pînă ac'l', încît spiritul să s cristali

aut'n'm & *iaă. 2n caul 'amnil'r n(ricii, un c'rcti* p'stri'r st

înt't&auna ncsar pntru a nu s'm$ra ) nu în &nă&&, ci în

im$cilitat.

Est un smn & mar ristnă în a rămîn în &nă&&, prcum

st un smn & mar &(icină în a aun0 la im$cilitat în urma uni

în&lun0i n(riciri. Dr$ui ' a&*ărată &ucai, un ('rt lăuntric

prsistnt pntru a atin0 un 0ra& mai r&us & n(ricir. Oric &ucai

!i 'ric ('rt spr a atin0 (ricira sînt & la încput stril. Oric ai (ac,

nu p'i &*ni (ricit &acă ai apucat p &rumul n(ricirii. 7'i trc & la

(ricir la n(ricir? &rumul in*rs nu p'si$il. Ca c însamnă că

(ricira p'at a*a surpri mai &urr'as &cît n(ricira. 2n (ricir,

simi că luma acasta tr$uia să (i a!a cum ? în n(ricir, 'ricum

a(ară & cum . :i &!i îi &ai sama & 'ri0ina su$icti*ă a n(ricirii,

&(ctul prs'nal îl c'n*rt!ti (atal într-un &(ct & c'nstitui

mta(iică.



Nici'&ată n(ricira nu *a puta aun0 la 0nr'itata în car

să-!i rcun'ască în m'& a$s'lut întunricul pr'priu, pntru a *&a

*ntuall lumini al lumii. 6ăîn& miria su$icti*ă în miria

'$icti*ă a lumii, cr&m că n u!urăm p'*ara !i n &ispnsăm &mustrăril c ar tr$ui să ni l (acm. 2n ralitat, acastă uni*rsaliar

n a&înc!t n(ricira !i, prntîn&-' ca p ' (atalitat c'smică, n

înc/i& 'ric p'si$ilitat & a ' &iminua, & a ' (ac mai sup'rta$ilă.

=isciplina n(ricirii pr'*'acă mai puin nlini!ti, mai puin surpri

&urr'as, un c/in mai atnuat !i ' su(rină mai stăpînită. Est '

mascar arist'cratică a c'nsumării intim, ' &iscri a a0'nii în

acastă &isciplină a n(ricirii, car însmnaă aparnt c'n!tiina în

m'mntl suprm, pntru ca tra0&ia să (i !i mai mar în a&încuri.

#nsi$ilitata pntru (rum'sul ca împlinir ('rmală !i arm'nică s

&*'ltă cu atît mai putrnic cu cît 'mul st mai apr'ap & (ricir.

D'tul în (rumus î!i 0ăs!t ' raiun în sin însu!i, un c/ili$ru intrn

!i ' usti(icar int0rală. n lucru (rum's nu-l putm c'ncp &cît a!a

cum . n ta$l'u sau un pisa n încîntă în a!a măsură, încît n'i nu ni-l

putm rprnta în m'mntul c'ntmplaii &cît în ('rma c ni s

printă. A pri*i luma su$ smnul (rumusii st a a(irma că luma

acasta tr$uia să (i a!a cum . 2ntr-' ast(l & *iiun, t'tul s t'p!t

în arm'nii !i străluc!t în spln&'ri, iar aspctl n0ati* al @istni

nu (ac &cît să intnsi(ic (armcul arm'niil'r !i strălucira spln&'ril'r.

+rumusa nu *a sal*a luma, &ar *a apr'pia mai rp& & (ricir p

aci car um$lă p acastă cal. # p'at ca (rum'sul, în acastă lum

& antin'mii !i & para&'@uri, să (i în a(ară & acst an'maliiK 2ntr0

(armcul !i întra0a structură particulară a (rum'sului &ri*ă &in (aptul

& a (i numai '$icti* un para&'@, iar su$icti*, pntru cl c trăi!t

(rum'sul, & a (i &inc'l' & 'ric para&'@. +n'mnul sttic @primă



para&'@ul & a rprnta a$s'lutul în ('rmă, & a '$icti*a în ('rm

limitat un in(init. Căci c însamnă asitata, împlinira t'tală, (ără

p'si$ilitata & a c'ncp altă m'&alitat & raliar &cît a prnta

un a$s'lut simirii n'astrK =spr imp'si$ilitata rală a acstui a$s'lut,&spr c'ntra&icia snială !i 'r0anică, n'i nu n &ăm sama în

m'mntul & c'ntmplar a (rum'sului, ci trăim în ca mai nai*ă

participar un a$s'lut car s &'*&!t '$icti* a (i ' imp'si$ilitat.

A$s'lutul în ('rmă, a$s'lut întruc/ipat în @prsii limitat, st p'si$il, în

su(ltul clui &'minat & m'ia sttică, în clipa *iiunii (rum'sului, l

st însă ' c'ntra&icti' in a&ict' uni alt prspcti* &cît ca a

(rum'sului. =in acst m'ti*, st atîta ilui în 'ric i&al & (rumus,

încît întin&ra i st n&trmina$ilă. :i ca c st mai 0ra* că

prmisa (un&amntală a 'ricărui i&al & (rumus, &upă car luma

acasta tr$uia să (i a!a cum , nu ristă nici cli mai lmntar

anali. Luma acasta tr$uia să (i 'ricum, numai a!a cum nu.

7ntru c 'amnii &'rsc să rali napărat c*aK N-ar (i

inc'mpara$il mai $in să sta suspn&ai su$ s'ar, într-' lini!t snină

!i într-' tăcr a&mira$ilăK C st & raliat, !i & c atîta s('rar !i

atît imprialismK Omul a pir&ut simul maril'r tăcri, al maril'r lini!ti c

îm$ată (iina cu ar'm & trnitat. =!i c'n!tiina st (ructul uni

&(icin *ital, a nu s-a &trminat la (icar 'm ca un lmnt &

ina&apta$ilitat, ci la unii a &*'ltat ' @asprar a p'rniril'r *ital, '

@a0rar a imprialismului *ital. Nmaiputîn& trăi în prnt, a&ună mai

mult &cît tr$ui *iii, a0l'mraă matrial car îl apasă !i îl su$u0ă.

Ast(l, sntimntul *iit'rului a ('st ' calamitat pntru 'm. 7r'csul, prin

car c'n!tiina a sparat p 'amni în &'uă cat0'rii mari, st &intr

cl mai ciu&at !i l & natură a @plica pntru c 'mul st ' (iină

atît & puin c'nsistntă, car nu-!i p'at (i@a un cntru & nr0i !i &



c/ili$ru. Atît ci p car c'n!tiina i-a &us la intri'riar, la c/in !i la

tra0&i, cît !i ci p car i-a a*întat într-un imprialism nlimitat, într-'

0r'anică &'rină & ac/iii !i & p'ssiun, sînt, în m'&uri &i(rit,

&c/ili$rai !i n(ricii. C'n!tiina a (ăcut &in animal 'm !i &in 'm&m'n, &ar a n-a (ăcut încă &in nimni un =umnu, în ciu&a lumii car

s mîn&r!t & a (i 'm'rît unul p cruc.

+rii-*ă & 'amnii incapa$ili & *iciu, &'arc prna l'r nu

p'at (i &cît plictisit'ar, inc'l'ră !i (a&ă. Căci &spr c *ă p'at *'r$i

un 'm incapa$il & *iciu, &cît &spr m'ralăK :i cin n-a &pă!it m'rala

însamnă că n-a a&încit nimic &in @prinl p car l '(ră *iaa, că

n-a ratat nici un lan !i n-a trans(i0urat nici ' pră$u!ir. O @istnă mar

încp & ac'l' & un& pntru a s(îr!!t m'rala, (iin&că numai & aici

a p'at risca 'ric, p'at încrca a$s'lut t'tul, c/iar &acă '$stac'l '

împi&ică & la raliări (cti*. # cr in(init trans(i0urări pntru a

aun0 în r0iuna în car t'tul prmis, în car su(ltul s p'at arunca

(ără rmu!cări în *ul0aritat, în su$lim sau în 0r'tsc, raliîn& '

c'mpl@itat atît & $'0ată, încît nici ' &irci !i nici ' ('rmă & *iaă să

nu-i (i înc/is. Dirania @tri'rului !i a 0nralului, c &'mină @istnl

c'mun, &ispar pntru a-i lua l'cul a$s'luta sp'ntanitat a @istni

unic, cu n'rma t'pită în (lui&ităil i intri'ar, cu l0a în a însă!i,

&inc'l' & 'ric ('rmă !i & 'ric sc/mă. Cum să nu &ispară m'rala

pntru ' ast(l & (iină, car p'at (i ca mai 0nr'asă (iin&că st atît

& a$sur&ă încît p'at să rnun la lum !i ca atar să &a t't c s

p'at &aK nr'itata st inc'mpati$ilă cu m'rala, cu acastă

rai'nalitat a '$iciuril'r, c'n!tiini, cu acastă mcaniar a *iii.

Oric (aptă 0nr'asă st a$sur&ă, st ' rnunar c nu s p'at 0ăsi

la 'mul c'mun, car s îm$racă în /ainl m'rali spr a-!i ascun&

*ul0ara lui nulitat. D't c st cu a&*ărat m'ral încp & ac'l' &

un& s-a lic/i&at cu m'rala. Msc/inăria m'rali cu n'rm rai'nal, cu

l0i (i@ !i ca&r @tri'ar nu s *i&niaă mai $in ca în



c'n&amnara *iciului, acastă @prsi & tra0ic carnal !i & tul$urar

pasi'nală, c cr!t &in prna spiritului în carn. 2n 'ric *iciu st

prntă ' tra0&i a cărnii, un salt al cărnii &in (atalitata i, ' încrcar

& s(ărîmar a limitl'r imannt c încarcraă lanuril pasi'nal. Oplictisală 'r0anică s ri&ică pînă la ' &nă&& a nr*il'r !i a cărnii,

&in car nu s p't sal*a &cît încrcîn& cllalt ('rm p'si$il &

*'luptăi. Atracia tutur'r cl'rlalt ('rm &cît cl n'rmal picură în

snaiil *iciului ' nlini!t tul$urăt'ar, &i*rsă în c'nscin !i

c'mpl@ă în a0itaii. 2n *iciu, spiritul par că a &*nit sîn0 !i s a0ită ca

' ('ră imanntă în carn. E@pl'rara în 'r&ina p'si$ilului nu s p'at

(ac (ără c'ncursul spiritului, (ără intr*nia c'n!tiini. 6iciul rprintă

' ('rmă & trium( a in&i*i&ualului. :i cum ar puta rprnta carna

in&i*i&ualul, (ără ' intr*ni &in a(arăK Acst amstc & spirit !i carn,

& c'n!tiină !i sîn0, craă ' (r*scnă @trm & (cun&ă pntru

acla car prins în s&uciil *iciului. Nimic nu st mai rspin0ăt'r

&cît *iciul în*ăat, împrumutat !i a(ctat. =in acst m'ti*, l'0iul *iciului

st c'mplt inusti(icat? s p'at cl mult c'nstata (cun&itata lui,

pntru 'amnii car îl !tiu trans(i0ura, car p't &*ia acastă &*ir. A-l

trăi $rut, criminal, *ul0ar st a-i @pl'ata numai matrialitata lui

scan&al'asă !i a-i n0lia (i'rul imatrial car (ac &in 'ric *iciu '

@clnă. 6iaa intimă, pntru a atin0 anumit înălimi, nu s p'at

&ispnsa & nlini!til *iciului. :i nici un *ici's nu p'at (i c'n&amnat

&cît în m'mntul cîn&, în l'c să c'nsi&r *iciul un prt@t, îl trans('rmă

într-' (inalitat.

Iu$ira, cu cît mai intnsă !i mai c'ncntrată, cu atît s limitaă

mai mult în întin&r, cu atît cr mai mult in&i*i&ualul !i unicul. Ast(l s

întîmplă că maril pasiuni &sc'pră a$s'lutul într-' (mi, car la ca

mai r&usă analiă & a$ia î!i p'at sal*a @istna $i'l'0ică. ni



c'nsi&raii &in a(ară, iu$ira st atît & a$sur&ă, încît a nu p'at (i

aprciată &cît pntru a$sur&itata i. =in acst m'ti*, asupra iu$irii nu

s p'at *'r$i în c'nsi&raii, ci numai în mirări.

=in mili'an & (mi să al0 una sin0ură, să mă limit numai launaK Ar tr$ui ca aca să (i în (icar m'mnt alta, să (i capa$ilă &

atîta trans(i0urar, încît să-mi apară *!nic n'uă !i n$ănuită. Cîi au

pasiuna atît & mar, încît în (icar m'mnt să *a&ă lumini n'i !i

(armc sc/im$atK +mia st ' (iină cu puin p'si$ilităi, a nu

p'at rista @i0nl'r unui $ăr$at t'rturat, pntru car iu$ira st

numai ' ('rmă & a t ralia în *iaă. 2i tr$ui ' pasiun mar pînă la

im$cilitat pntru a puta iu$i ' sin0ură (mi. Cîn& simi însă

insu(icina tutur'r ('rml'r & *iaă, cîn& t satis(ac numai ca c

&*iat, crscut para&'@al !i &*'ltat @a0rat, c mai p'i 0ăsi într-'

sin0ură (miK #c/im$în& mult, &acă i s r(uă surpri psi/'l'0ic

st imp'si$il să nu t (armc 'cul & (ii'n'mii, &i*rsitata &

@prsi !i să nu t pasi'n căutara unui mistr psi/'l'0ic p car

nu-l 0ăs!ti t'tu!i nici'&ată, (iin&că nu @istă. #nsi$ilitata (minină

pra pri(rică !i pra rcpti*ă pntru a a*a rsursl inpuia$il al

unui mistr. +armcul a$sur& al iu$irii a&*ărat, al iu$irii intns, st

& a 0ăsi mistr într-' sin0ură (iină, & a &sc'pri ) sau mai prcis a

in*nta ) un in(init într-' @istnă in&i*i&uală & ' &c'ncrtantă

(initat.

Iu$sc mai mult (mi aci car nu p't iu$i. ='nuanismul st

a*antaul !i &(ctul cl'r crtai cu Er's, &ar car au &stul rr* &

*iaă pntru a nu aun0 la ' imp'tnă psi/ică sau r'tică. Ncsitata

& a *aria aspctl lumii, născută &intr-' plictisală 'r0anică, &uc în

&'mniul iu$irii la &'nuanism. D'i 'amnii car au &us *iaa intri'ară

pînă la ultiml i limit, car au &isprat & snsul *iii !i car s

c/inuisc p culmi, sînt în m'& (atal &'nuani, înt'cmai ca !i antip'&ul l'r,

'amni în0u!ti, lipsii & *iaă intri'ară, cu p'si$ilităi @trm & r&us



& înl0r !i simir. 6iaa printă acastă ciu&ată &ualitat & a

întruni în raliara @tri'ară p cl &'uă tipuri 'pus & 'amni p

&(icini !i p ci praplini. D't simul psi/'l'0ic st în a prcp &acă

cin*a a auns la ' ('rmă rspcti*ă & *iaă &in praplin sau &in&(icină. nul p'at (i *ici's !i im'ral &in &(icină, altul &in @cs?

unul p'at aun0 la &isprar &in incapacitat, &in lipsă & ristnă !i

& 0în&ir, altul &in @cs & pr'$lmatică !i & intri'ritat.

Luma ca& în 0r!ala & a pun p acla!i plan & *iaă

su(ltască p t'i aci 'amni car samănă, @tri'r !i aparnt, în

raliăril l'r. ='nuanismul st intrsant !i simpt'matic numai la acia

la car apar ca un (ruct al &isprării, al uni pra $'0at r(l@i*ităi !i

pr'cupări lăuntric. Cin p culmil &isprării nu st un &'nuan, acla

nu !i-a asimilat &isprara 'r0anic, nu a trăit intns stăril & limită,

ar&ril !i c'nsumăril suprm, ci l-a încrcat arti(icial, ca într-un *a0

prsntimnt. A (i un 'm & mari sin0urătăi însamnă a iu$i p t'at

(mil. :i a iu$i p t'at (mil însamnă a nu iu$i nici una. Ci car

(ac (il''(ia *iii nu p't (i &cît ni!t &iltani ai Er'sului, căci i au pus

pra multă pasiun în pr'$lml *iii, pntru ca să mai ai$ă pasiun

pntru aspctl i. 7 culmil &isprării, supr(icialitat în iu$ir st '

supr(icialitat &in a&încim.

Am încrcat într-' mar tăcr !i într-' mar sin0urătat, în mil'cul

naturii, &part & 'amni !i apr'ap & min, ' snai & tumult

ns(îr!it, în car luma, ca un t'rnt iristi$il, m-a năpă&it, a trcut prin

min asmna unui (lui& transparnt !i inssia$il. 2nc/iîn& 'c/ii,

întra0a lum par că s-a t'pit în crirul mu, prin car a trc într-un

lan t'rnial, & un (armc in&(ini$il !i & un a*înt imptu's, cur0în&

ap'i &in min în ('rm !i înălări & *aluri, ca în *isuril & înc & '

0r'aă *'luptu'asă. Am simit atunci nu numai cum un 'm p'at trăi, în



anumit clip, t'ată sna mistri'asă a &stinului uman, &ar !i cum în

l s p'at c'ncntra uni*rsalitata lumii, a$s'r$ită în @tauril

sin0urătăii. =acă ai înc/is 'c/ii pntru a atin0 ' tăcr !i ' sin0urătat

mai mar, ai pir&ut in(initul c i-l '(ra prspcti*a @tri'ară, pntrua cî!ti0a un in(init mai c'mpl@ !i mai atră0ăt'r. :i în acst m'mnt &

@ta c'smic, & r*lai mta(iică, am simit cum (lu*iil c l

&0aam &in min rau (lu*iil acsti lumi, cum trmurul mu ra

trmurul (iini !i cum /alucinaia ma ra /alucinaia @istni. :i m-am

simit, în acl (i'r nuitat, irsp'nsa$il & @istna acsti lumi.

Cin î!i înală aripi în min, & simt cum $'rul mu mă a*întă într-'

n$ună !i $ar'că @pansiunK #ă (i aripil trnităii car mă ri&ică în

in(init, mă tul$ură !i mă însin0uraăK #imt t'ată c'n(uia trnităii în

min !i s'r$ mirsml in(initului cum a! s'r$i ' 'tra*ă. 4at &

trnitat !i atras & in(init, mă pră*ălsc prin spaii ca ' (i0ură s'lară !i

mă a*înt prin imnsităi, u!'r ca ' ilui !i transparnt ca un îm$t, mă

risipsc într-un nimic îm$it'r p car mi-l ac'pră sninătăi & aur !i

transcn&n & n'ri. Cui să mă înc/in prin acst &!rturi !i cui să

întin& mîna prin acst sin0urătăi, la cin să mă 'prsc în acst *'luii

c'smic !i un& să pri*sc ca la ' mîn0îirK Cum s &stramă aurul în

(antastica ma *iiun !i cum nu mai rămîn &cît un al$ cu mistri'as

c/mări :i în acst &rum c'smic, asmna uni suprm a*nturi,

parcă-l caut p =umnu. =ar în in(init nu @istă p'pas. :i ast(l, nu-l *'i

0ăsi nici'&ată.

7r'csul prin car cin*a &*in psimistK O (rc*nă mar &

&prsiuni într-un 'm car ar atît lan, încît în (icar m'mnt să (i *iu.

O (atalitat 'r0anică pr'*'acă &prsiuni inc'ntinu, (ără &trminant !i



@citant @tri'ar, numai &intr-' a&încă tul$urar intrnă? acst

&prsiuni înă$u!ă pîlpîiril lanului, atacă prmannt ră&ăcinil *iii !i

&istru0 $ucuria nai*ă !i instincti*ă & a trăi. # a(irmă cu t'tul 0r!it că

&*in cin*a psimist în urma uni &(icin 'r0anic, în urma un'rsla$ p'si$ilităi *ital. 2n ralitat, nimni nu &*in psimist &acă n-a

a*ut antri'r atît lan încît să (i &'rit *iaa cu ' ar&'ar pasi'nată, c/iar

&acă acastă ar&'ar n-ar (i intrat în c'n!tiina rspcti*ului. ltri'r,

pr'csul & &*italiar s întîmplă ca ' urmar a &prsiunil'r. Oric

&(icină în psimism st c'nscuti*ă &prsiunil'r. Căci numai la un

'm cu lan, cu aspiraii !i cu pasiuni, &prsiunil au aca capacitat &

r'iun car c'nsumă &in *iaă, prcum *aluril mării &in uscat. La un

simplu &(icint, &prsiunil nu &uc la nici ' înc'r&ar, la nici un

par'@ism !i la nici un @cs, ci la ' star & in&i(rnă !i apati, &

stin0r lntă !i & m'n't'ni lini!tită, &in car nu p't ri!i acl

raciuni prs'nal !i &urr'as caractristic psimismului. A (i psimist

însamnă a prnta un para&'@ 'r0anic, c &ă na!tr la c'ntra&icii

insurm'nta$il !i (atal, car @plică (r*scna atît & pr'(un&ă a

tutur'r psimi!til'r. :i cum să nu (i un para&'@ 'r0anic în acastă

îm$inar a un'r (rc*nt &prsiuni cu un nu mai puin (rc*nt lanK

Că în cl &in urmă &prsiunil c'nsumă lanul !i c'mpr'mit *italitata,

st mai mult &cît *i&nt pntru cin înl0 că &prsiunil sînt

a&*ărat atntat la *iaă. 2mp'tri*a l'r nu s p'at lucra (cti*? l

p't (i cl mult n0liat tmp'rar, prin ' 'cupai intnsă sau prin

&istracii? &ar &upă aca apar într-' !i mai mar intnsitat. Numai într-'

*italitat nlini!tită p'at apăra para&'@ul 'r0anic al psimismului. Cum

ristnl *iii s r&uc !i sca& pr'0rsi*, în c'n!tiina 'mului s

r(lctaă &urr's acst pr'cs & intrar în m'art. Nu &*ii

psimist ) un psimist &m'nic, lmntar, $stial !i 'r0anic ) &cît

&upă c *iaa, în lupta &isprată împ'tri*a &prsiunil'r, nu s-a als &cît

cu în(rîn0ri. Atunci apar în c'n!tiina 'mului &stinul ca ('rmă a



irpara$ilului, a aclui irpara$il p'rnit &in sna lumii ca pntru a n

arăta, mai &urr'as !i mai apăsăt'ar, ă&ărniciil acsti *ii.

Dr$ui, într-a&*ăr, să t (i luptat mult cu ('rl &m'nic !i

n0ati* al *iii pntru a aun0 la c'n!tiina irpara$ilului, car nu(ac &in ir*rsi$ilitata *iii &cît ' cal spr m'art, ' *'lui car nu

, în ('n&, &cît ' &is'lui. #ă p'i spun &upă (icar @prină &

*iaă nici'&ată ) &upă (icar întîmplar !i &upă (icar încrcar

acla!i cu*înt, sim$'l al &(initi*atului !i al irpara$ilului, st &si0ur a (i

pir&ut t'tul, a (i atît & &part & *iaă p cît !ti apr'ap & nimicul în

car t aruncă m'arta. Est în0r'it'r cîn& t 0în&!ti că &upă m'art îi

sînt &(initi* pir&ut ' i cu s'ar, un îm$t sau un pritn? &ar st &

' mi & 'ri mai în0r'it'r să (i pir&ut, &a trăin&, t'at acst, să p'i

spun &spr t't c ai auit !i *ăut nici'&ată, nici'&ată Est ca într-'

a$sur&ă călăt'ri intrnă, car t-a sparat ra&ical & lucruri, &!i

prna ta (iică s a(lă în im&iata l'r apr'pir.

Cum ' să p't a&mit că u nu sînt (ăcut pntru *iaă, cîn& în ralitat

*iaa nu st (ăcută pntru minK Căci s-ar puta ('art $in ca în alt

('rm & *iaă, în ('rm cu t'tul &i(rit & acl în car sînt c'n&amnat

să trăisc, u să p't (i (ricit !i încîntat, &'minat & *'luptăi p car

cilali nici nu l-ar $ănuiK = c să mă sacri(ic în 0în&, & c în 'r&ina

c'ncpti$ilului să nu a&mit că u m-a! puta p'tri*i într-' altă ('rmă &

*iaă, într-' altă alcătuir & @istnăK :i atunci, & c să nu 0ăssc

t'ată *ina în acastă *iaă, iar nu în minK Ar tr$ui mai puin irpara$il

!i mai multă a$sur&itat acsti lumi, pntru ca să s p'ată sc/im$a.

A$sur&itata i & pînă acum &pă!!t cu pra puin platitu&ina,

pntru a-mi în0ă&ui ca mai r&usă ilui. A! puta cr& în acastă lum

cîn& a s-ar sc/im$a pntru min. #înt pra 'r0'li's pntru a *&a răul



&in lum în răul &in min. Eu însă nu mă *'i sc/im$a nici'&ată &upă

acastă lum.

Irai'nalul &in *iaă apar, în c'nsi&raiil n'astr, într-un &u$lu

aspct irai'nalul ca &inamism 'r$ c r(uă 'ric irar/i & *al'ri !i

irai'nalul ca ralitat în a cări asimilar trăi!ti nai*, mulumit !i

c/ili$rat. Acastă accpi &u$lă a irai'nalului @plică & c putm

spun că *iaa n-ar nici un sns, a (iin& irai'nală în sna sa, prcum

!i & c susinm p'si$ilitata & sal*ar numai prin @prina nai*ă a

irai'nalului. Apr'pira inc'n!tintă & sna irai'nală a *iii t

mnin într-' star & c/ili$ru 'r0anic, &'arc ('rml tal &

acti*itat !i mani(star sînt ('rml *iii. D't ca c (aci răsar &in

sîm$url *iii, &intr-' '$scură pr'&ucti*itat *itală. E@prina nai*ă a

irai'nalului t situaă în imanna su$stanială a *iii. = aca,

nai*itata st ' @prsi &irctă a irai'nalului. 2n nai*itat in&i*i&uaia

nu rprintă un principiu & tra0ism, (iin&că în nai*itat in&i*i&ul nu

sparat & lum, ci st asimilat 'r0anic (lu@ului irai'nal al @istni.

:rpuiril acstui (lu@ p't (i cît & c'mplicat? atunci cîn& trăi!ti în l,

nu su(ri &in caua l'r, &'arc &rama s &istri$ui p întra0a s(ră a

*iii !i nu s r(lctaă în c'n!tiină, nu su(ri ' &ramă unică,

in&i*i&uală !i c/inuit'ar în a(ară & lum? nu încrci &ualismul car

i'laă p 'm în lum &in caua /iprtr'(ii c'n!tiini. 7rin c'n!tiină,

r(l@i*itat !i intri'riar, &pă!!ti irai'nalul? &ar numai pntru a i s

r*la într-' &c'ncrtantă pr'minnă. Căci acastă &pă!ir nu s

p'at ralia &cît în 0în&ir? prin $i'l'0icul &in n'i nu (acm mai puin

part &in irai'nalitata în 0nr. Iar cîn& acst $i'l'0ic &*in nsi0ur,

pr'$lmatic, & un c/ili$ru insta$il, acasta nu s întîmplă &cît pntru

a n &sc'pri !i mai mult irai'nalul, ca &inamism 'r$, in&i(rnt 'ricări

tl'l'0ii !i 'ricări irar/ii & *al'ri. Omul st ast(l c'nstituit, încît l



cr în (icar m'mnt ' irar/iar a *al'ril'r, ' scară & *al'ri !i '

sumă & critrii. 2n (aa (n'mnului irai'nalităii *iii, a *'luii i (ără

nici un sc'p, car (ac &in *iaă un a*înt /a'tic & ('rm &$'r&ant !i

ncristalia$il, @i0na uni irar/ii & *al'ri st ' simplă @i0nă. :iatunci s na!t r*'lta c'n!tiini împ'tri*a *iii, r*'lta 'mului &ta!at

& *iaă împ'tri*a irai'nalului, la car r*'ltă, *iaa răspun& 'mului

mlă&iaă-t &upă min !i rnună la c'n!tiină, la principiul sparati*ităii

!i, tîrît în (lu@ul irai'nalului, *i încta să caui un sns ac'l' un& nu .

A aun0 să cri numai în tăcr, să nu mai prui!ti &cît tăcra,

st a ralia una &in cl mai snial @prsii al trăirii la mar0inil

*iii. El'0iul tăcrii, la marii sin0uratici !i la întmit'rii & rli0ii, î!i ar

' ră&ăcină mult mai pr'(un&ă &cît î!i înc/ipuisc 'amnii. Dr$ui ca

prna 'amnil'r să t (i @asprat în a!a măsură !i c'mplicaia

pr'$lml'r să t (i &0ustat atît & tar, încît să nu t mai intrs

&cît tăcra !i stri0ătl i, stri0ătl tăcrii car nu sînt &cît casca&

intim al căr'r 0'm't îl '$icti*i în luma &in a(ară.

O$'slil rptat t &uc la aprcira nlimitată a tăcrii, &'arc

în '$'sli t'at cu*intl î!i pir& smni(icaia !i $at în urc/i asmna

un'r ci'can mcanic, s &stramă în s'n'rităi *i&, în *i$raii iritant

!i în sunt @asprant. D'at c'ncptl s &iluaă, t'at @prsiil

tari s atnuaă, t't ca c *'r$!ti sau asculi s &0'l!t într-'

nu&itat starpă !i rspin0ăt'ar. 2n tin, nimic nu mai ia ' ('rmă sau '

c'nsistnă @prsi*ă, ci t't c placă în a(ară !i t't c *in &in a(ară

rămîn ca un murmur în&părtat, m'n't'n !i 0al, nputîn& în nici un (l

să @cit nuanl *iii su(lt!ti, să trască un intrs sau '

curi'itat. Atunci îi par inutil să-i mai &ai ' părr, să mai ii '

atitu&in sau să mai imprsi'ni p cin*a, !i t'at 0'm'tl la car ai

rnunat prin tăcr crsc în a0itaia su(ltască, @istntă în t'at



maril tăcri. =upă c t-ai (rămîntat ca un n$un să r'l*i t'at

pr'$lml, &upă c t-ai c/inuit p culmi, cîn& ar tr$ui să &ai

răspunsuril suprm s(îr!!ti prin a 0ăsi în tăcr sin0ura ralitat !i

sin0ura ('rmă & @prsi, !i cin nu s(îr!!t în tăcr însamnă că n-a*ăut t'tul.

Arta & a (i psi/'l'0 nu s în*aă, ci s trăi!t !i s @primntaă,

&'arc nu @istă un c'mpl@ & can'an car să-i &a c/ia

mistrl'r psi/ic, a structuril'r &i(rnial al *iii su(lt!ti. Nu !ti un

psi/'l'0 $un &acă tu însui nu !ti un su$ict & stu&iat, &acă matrialul

tău psi/ic nu '(ră ilnic ' c'mpl@itat !i un in&it car să @cit

curi'itata ta c'ntinuă. Nu t p'i iniia în mistrul altuia, &acă tu însui

n-ai un mistr în car să t iniii. 7ntru a (i psi/'l'0 tr$ui să (ii atît

& n(ricit, încît să pricpi (ricira !i atît & ra(inat, încît să p'i &*ni

'ricîn& $ar$ar? iar &isprara în car trăi!ti să ai$ă t't&auna atîta

ar&'ar, încît să nu !tii &acă trăi!ti în pustiu sau în (lăcări. 7r'tic,

p'lim'r(, p cît & cntript, p atît & cntri(u0al, ('rml *iii să s

c'm$in în tin atît & multiplu !i atît & c'mpl@, încît @taul p car-l

*i atin0 să (i sttic, s@ual, rli0i's !i pr*rs. A (i psi/'l'0 însamnă

a t în*îrti în (icar m'mnt în urul a@i tal. Acasta st întîia

c'n&ii? a &'ua st a a*a atîta m'$ilitat, încît a@l cl'rlalt (iin

să-i (i atîta cntr & 0ra*itat cît p'at a*a ' (iină pr'tică.

#imul psi/'l'0ic st @prsia uni *ii car s c'ntmplă p sin

în (icar m'mnt !i car în cllalt *ii *& numai '0lini. Ca

psi/'l'0, c'nsi&ri p t'i cilali 'amni pări &in tin, (rînturi al (iini

tal. :i în &isprul p car 'ric psi/'l'0 îl ar pntru 'amni st '

scrtă !i ' in(inită aut'ir'ni. Nimni nu (ac psi/'l'0i &in iu$ir, ci

&intr-' p'rnir sa&ică & a nuli(ica p altul prin cun'a!tra ('n&ului său

intim, & a &$răca & mistrul car, asmna uni aur'l, nim$aă



p cllalt (iin. Cum acst pr'cs puiaă rp& p 'amni, i

a*în& c'ninuturi limitat, st @plica$il & c psi/'l'0ul st acla car

s plictis!t mai rp& & 'amni, pntru că l st pra puin nai*

pntru a a*a pritni !i pra puin inc'n!tint pntru a a*a iu$it. Niciun psi/'l'0 nu încp prin a (i scptic. Oric psi/'l'0 s(îr!!t însă prin a

(i scptic. Est, în acst s(îr!it, p&apsa naturii pntru acst *i'lat'r &

mistr, pntru acst suprm in&iscrt, car a pus pra puină ilui în

cun'a!tr pntru ca să nu (i auns prin cun'a!tr la &ilui.

7uină cun'a!tr încîntă? multă cun'a!tr &0ustă. Cu cît cun'!ti

mai mult, cu atît *ri să cun'!ti mai puin. Cin nu su(ră &in caua

cun'a!trii, acla n-a cun'scut nimic.

#tîn& într-' c'ntmplai lini!tită, (i@at !i suspn&at su$ trnitat !i

auin& tic-tacul unui cas sau 'ric ritm c ar smni(ica pr'0rsul în timp,

st imp'si$il să nu simi t'ată a$sur&itata mrsului în timp, a mrsului

mai &part, t't n'nsnsul *'luii !i al 'ricărui (l & &s(ă!urar. =

c să mr0i mai &part, & c să mai trăi!ti în timpK R*laia su$ită a

timpului în ast(l & c'ntmplaii, car &ă acstuia ' pr'minnă *i !i

stri*it'ar, p car n-' ar nici'&ată în @istna ilnică, st (ructul unui

&0ust & *iaă, al uni incapacităi & a mai c'ntinua cu aca!i

p'*st. :i cîn& acastă r*lai s întîmplă în n'apt, a$sur&itata

înaintării în timp s măr!t & snaia uni in&scripti$il sin0urătăi,

&'arc atunci, &part & 'amni !i & lum, rămîi sin0ur cu timpul în

(aă, într-' ir&ucti$ilă &ualitat. Dimpul, în acastă snai & părăsir

n'cturnă, nu mai umplut cu nici un lucru, cu nici ' aciun !i cu nici un

'$ict, ci samănă unui *i& c cr!t pr'0rsi* în @istnă, unui *i& în

c'ntinuă &ilatar !i *'lui, ca ' amninar & &inc'l' & lum. Nu mai

p'i aui în lini!ta !i tăcra c'ntmplaii &cît ritmara timpului în

tin, suntul !i p'cntul rptat asmna unui &an0ăt & cl'p't într-'



lum m'artă. =rama 'mului !i a timpului n-' trăi!t &cît acla car a

sparat timpul & @istnă !i car în acastă &is'cir, (u0in& &

@istnă, apăsat & timp. :i acla simt cum cr!t în l timpul

asmna m'rii.#in0urul lucru car-l p'at sal*a p 'm st iu$ira. :i &!i atîta

lum a susinut acastă a(irmai, st a nu (i încrcat nici'&ată iu$ira,

pntru a ' &clara $analitat. #ă-i *ină să plîn0i atunci cîn& t 0în&!ti la

'amni, să iu$!ti t'tul, într-un sntimnt & suprmă rsp'nsa$ilitat,

să t apuc ' în*ăluit'ar mlanc'li cîn& t 0în&!ti !i la lacrimil c

încă nu l-ai *ărsat pntru 'amni, iată c însamnă a t sal*a prin

iu$ir, sin0urul i*'r al spranl'r.

Oricît m-a! lupta p culmil &isprării, nu *rau !i nu p't să rnun !i

să părăssc iu$ira, c/iar &acă &isprăril !i tristil ar întunca i*'rul

lumin's al (iini ml, &plasat în cin !ti c c'luri în&părtat al

@istni ml.

7rin 'ric p't că&a în luma asta, numai printr-' mar iu$ir nu. Iar

atunci cîn& iu$irii tal i s-ar răspun& cu &ispr sau in&i(rnă, cîn& t'i

'amnii t-ar a$an&'na !i cîn& sin0urătata ta ar (i suprma părăsir,

t'at ral iu$irii tal c n-au putut pătrun& în alii ca să-i lumin sau

să l (acă întunricul mai mistri's s *'r răs(rîn0 !i s *'r rînt'arc în

tin, pntru ca în clipa ultimi părăsiri străluciril l'r să t (acă numai

lumină !i *ăpăil l'r numai căl&ură. :i atunci întunricul nu *a mai (i '

atraci iristi$ilă !i nu t *i mai ami la *iiuna prăpăstiil'r !i

a&încimil'r.

=ar ca să aun0i la accsul luminii t'tal, la @taul a$s'luti

spln&'ri, p culmil !i limitl $atitu&inii, &matrialiat & ra !i

puri(icat & sninătăi, tr$ui să (i scăpat &(initi* & &ialctica luminii !i

a întunricului, să (i auns la aut'n'mia a$s'lută a întîiului trmn. =ar

cin p'at a*a ' iu$ir atît & marK



TABLA DE MATERII

A (i liric SS

Cît & &part sînt t'at SS 1<

A nu mai puta trăi SS 1

7asiuna a$sur&ului SS 1

Eu !i luma SS <

#ntimntul s(îr!lii !i al a0'nii SS

r'tsc !i &isprar SS

7rsntimntul n$unii SS ;

Asupra m'rii SS 3<

Mlanc'lia SS

D'tul n-ar nici ' imp'rtană SS

E@ta SS

Luma în car nu s r'l*ă nimic SS ;

C'ntra&icii !i inc'nsc*n SS <

Asupra tristii SS

Insatis(acia t'tală SS

4aia & ('c SS 8

=int0rara &in *iaă SS 9

=spr ralitata c'rpului SS ;

Nu !tiu SS ;3#in0urătata in&i*i&uală !i sin0urătata c'smică SS ;

Ap'calips SS ;

M'n'p'lul su(rini SS ;8

Lirismul a$s'lut SS 8

Esna 0raii SS 88

Etrnitat !i m'rală SS 9M'mnt !i trnitat SS 9;



Ist'ri !i trnitat SS 1<1

A nu mai (i 'm SS 1<3

Ma0i !i (atalitat SS 1<

Entuiasmul ca ('rmă a iu$irii SS 11Lumină !i întunric SS 1<

Rnunara SS 1

+rumusa (lăcăril'r SS 13

2nt'arcra în /a's SS 1<

Ir'ni !i aut'ir'ni SS 1

=spr miri SS 1

+u0a & p cruc SS 1

Cultul in(initului SS 1<

4analitat !i trans(i0urar SS 1

7rincipiul satanic în su(rină SS 1;1



NOTĂ

7ntru &iia & (aă s-a ('l'sit ca t@t & $aă &iia Humanitas

199<, rc'n(runtată cu &iia princps &in 193.

Ca !i în &iia &in 199<, au ('st actualiat 'rt'0ra(ia !i punctuaia,

păstrîn&u-s însă ('rml l@ical spci(ic *rmii sauS!i aut'rului. 2n

cît*a cauri s-au (ăcut t'tu!i uni(icări & *ariant l@ical "pr(rîn&u-s,

& pil&ă, '$ssi ) car apăra c'nc'mitnt cu '$ssiun%. Au ('st

în&rptat tacit, în cauril lipsit & 'ric c/i*'c, anumit scăpări sau

'misiuni !i, (ir!t, 0r!lil *i&nt & cul0r.

E&itura



Apărut 1993

Cul0r !i pa0inar Humanitas

C'n*rsi în ('rmat TinU'r& .< I4M-7C

I'an-Lucian MNDEAN "muntanVp/sics.pu$.r'%.

Date post:	18-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	azura
View:	273 times
Download:	2 times

Pe Culmile Disperarii de Emil Cioran

Documents