R A P O R TPRIVIND ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR

AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2011

0

CUPRINS

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII..................................................................................4

SECŢIUNEA I – ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2011..........................................................................................................................................................8

I. ACTIVITATEA PLENULUI ŞI A SECŢIILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII...................................................................................................................................9

1. Pregătirea lucrărilor şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori........92. Desfăşurarea şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori...................93. Hotărârile Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori......................................10

II. ACTIVITATEA COMISIILOR DE LUCRU CONSTITUITE LA NIVELUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII......................................................................................................12

III. ALEGERILE ORGANIZATE PENTRU DESEMNAREA MEMBRILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII......................................................................................................35

IV. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE..............................................................................361. Managementul resurselor umane în sistemul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea – Gestiunea şi dinamica resurselor umane............................................................................36

1.1. Strategia şi direcţiile de acţiune ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru asigurarea resurselor necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor.............................................................................................361.2. Reorganizarea sistemului judiciar. Continuarea procesului de redistribuire a posturilor de judecător şi procuror. Măsuri privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor................................................................511.3. Înfiinţarea secţiilor şi completelor specializate ale instanţelor judecătoreşti.........................................531.4. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul statisticii judiciare.................................551.5. Atribuţiile instituite în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul gestiunii declaraţiilor de avere şi de interese ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal, stabilite prin lege.......561.6. Ocuparea posturilor vacante de grefieri.................................................................................................571.7. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul formării profesionale a judecătorilor şi procurorilor, precum şi a personalului auxiliar de specialitate. Coordonarea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri..............................................................................................571.8. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul evaluării activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor..........................................................................................................................62

2. Managementul resurselor umane în aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.....632.1. Dimensionarea aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu atribuţiile pe care le exercită..............................................................................................................................................632.2. Formarea profesională a personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2011.......................................................................................................................................................70

3. Activitatea în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.....................................................71

V. ACTIVITATEA ÎN DOMENIILE LEGISLAŢIE ŞI CONTENCIOS..............................................721. Avizarea proiectelor de acte normative.........................................................................................722. Regulamentele adoptate sau modificate în cursul anului 2011......................................................733. Iniţiative în domeniul unificării practicii judiciare........................................................................764. Activitatea de contencios...............................................................................................................77

VI. AFACERI EUROPENE, RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME..................................791. Activitatea în domeniul afacerilor europene..................................................................................792. Activitatea în domeniul relaţiilor internaţionale............................................................................79

2.1. Formarea magistraţilor...........................................................................................................................792.2. Relaţii bilaterale.....................................................................................................................................80

1

2.3. Participarea CSM în cadrul organismelor multilaterale.........................................................................812.3.1. Consiliul Europei.............................................................................................................................................812.3.2. Reţeaua Judiciară Europeană..........................................................................................................................812.3.3. Reţeaua Euro-Arabă de Formare Judiciară.....................................................................................................81

3. Activitatea în domeniul programelor cu finanţare externă............................................................823.1. Programe finanţate de Uniunea Europeană............................................................................................823.2. Programe bilaterale şi multilaterale.......................................................................................................823.3. Programe finanţate de Banca Mondială (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) - Programul privind Reforma Sistemului Judiciar (împrumutul BIRD 4811 – RO).......................................84

VII. RELAŢII CU PUBLICUL..............................................................................................................881. Activitatea de soluţionare a petiţiilor şi acordarea audienţelor......................................................882. Activitatea de registratură, secretariat şi arhivă.............................................................................90

VIII. RELAŢIA CU MASS-MEDIA ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ..................................................91

VIII. MĂSURI PENTRU ASIGURAREA TRANSPARENŢEI INSTITUŢIONALE.........................95

X. BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII...................................................981. DINAMICA BUGETULUI 2010-2011 ŞI PERSPECTIVA PENTRU ANUL 2012...................982. STRUCTURA BUGETULUI PE ANUL 2011...........................................................................1013. PONDEREA BUGETELOR INSTITUTULUI NAŢIONAL AL MAGISTRATURII ŞI ŞCOLII NAŢIONALE DE GREFIERI ÎN BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII..........................................................................................................................................................1034. ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE..................................................105

XI. ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN...........................................................................1071. Evaluarea activităţii Biroului Audit Public Intern.......................................................................1072. Indicatori sectoriali de rezultate, performanţă şi calitate obţinuţi prin misiunile de audit public intern................................................................................................................................................1073. Activităţile auditate şi principalele constatări pentru care au fost întocmite recomandări..........108

XII - RAPORTURILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CU AUTORITĂŢILE ŞI INSTITUŢIILE PUBLICE, ASOCIAŢII ŞI ORGANIZAŢII NONGUVERNAMENTALE.............111

1.Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu judecătorii, procurorii şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor...........................................................................................................1112. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României..............................1143. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Preşedintele României..............................1164. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Guvernul României...................................1175. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu alte autorităţi şi instituţii publice, asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale........................................................................................................118

SECŢIUNEA II – ACTIVITATEA INSPECŢIEI JUDICIARE IN ANUL 2011...............................121

I. RESURSE UMANE. PROCEDURI DE RECRUTARE ÎN ANUL 2011 A INSPECTORILOR JUDICIARI ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL DIN CADRUL INSPECŢIEI JUDICIARE ÎN ANUL 2011...............................................................................................................122

II. MĂSURI LUATE DE INSPECŢIA JUDICIARĂ ÎN VEDEREA ÎNDEPLINIRII RECOMANDĂRILOR COMISIEI EUROPENE ÎN CADRUL MECANISMULUI DE COOPERARE ŞI VERIFICARE..................................................................................................................................124

III. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARA PENTRU JUDECĂTORI........128

2

IV. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARĂ PENTRU PROCURORI.........140

V. ACTIVITATEA ÎN MATERIE DISCIPLINARĂ..........................................................................149ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU JUDECĂTORI....................................149ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU PROCURORI......................................151

CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA..............................................................................................................................................................155

ANEXA 1.............................................................................................................................................160

ANEXA 2.............................................................................................................................................161

ANEXA 3.............................................................................................................................................164

3

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURIIROL, ATRIBUŢII, DIRECŢII DE ACŢIUNE

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este organul constituţional al autorităţii

judecătoreşti.

În arhitectura instituţională a României, Consiliul Superior al Magistraturii are rolul

fundamental, consfinţit în art. 133 alin. 1 din Constituţie (republicată), de garant al independenţei

justiţiei. În această calitate şi în conformitate cu atribuţiile ce îi revin din prevederile legale în materie,

Consiliul Superior al Magistraturii poartă responsabilitatea pentru relaţionarea cu celelalte autorităţi

publice, cu societatea civilă, cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, cu oricare participant la

procedurile judiciare, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea normală a Justiţiei, ca serviciu

public.

Pentru îndeplinirea rolului de garant al independenţei Justiţiei, Consiliul Superior al

Magistraturii acţionează independent, în strictă conformitate cu litera şi spiritul actelor normative care

guvernează Justiţia română şi în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului de drept – legislativă

şi executivă.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri care compun Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii. Dintre aceştia, 14 membri sunt aleşi în cadrul adunărilor generale ale

magistraţilor de la instanţe şi parchete – 9 judecători şi 5 procurori. Societatea civilă este reprezentată

de 2 membri, aleşi de către Senatul României. Ministrul Justiţiei, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie

şi Justiţie şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt

membri de drept. Cei 14 magistraţi compun şi Secţia pentru judecători, respectiv, Secţia pentru

procurori.

Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite prin Legea nr. 317/2004

republicată cu modificările şi completările ulterioare.

Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ale Plenului, precum şi

în şedinţe ale Secţiilor Consiliului. În cadrul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează şi

Secţia pentru judecători în materie disciplinară, respectiv, Secţia pentru procurori în materie

disciplinară, în care sunt analizate concluziile comisiilor de disciplină – pentru judecători şi pentru

procurori – referitoare la conduita şi abaterile disciplinare săvârşite de magistraţi în raport cu

prevederile Legii nr. 303/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului

deontologic al magistraţilor elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi cu dispoziţiile

cuprinse în regulamente.

4

Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic, aflat în coordonarea

Secretararului general ajutat de un Secretar general adjunct. Acest aparat tehnic este alcătuit din

direcţii, servicii şi birouri care concură la îndeplinirea eficientă a atribuţiilor legale şi constituţionale

ale Consiliului.

Inspecţia Judiciară funcţionează în coordonarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii,

este condusă de un inspector şef şi este compusă dintr-un Serviciu de Inspecţie pentru Judecători şi un

Serviciu de Inspecţie pentru procurori. Verificările Inspecţiei Judiciare se desfăşoară la sesizarea

Plenului şi Secţiilor Consiliului, la plângerile unor justiţiabili sau la semnalări provenite din mass

media.

În calitate de garant al independenţei justiţiei şi de reprezentant al autorităţii judecătoreşti, şi în

anul 2011, Consiliul Superior al Magistraturii s-a implicat responsabil, cu eficienţă şi transparenţă, în

îndeplinirea îndatoririlor sale legale şi constituţionale, în mod prioritar în domeniul obiectivelor şi

măsurilor stabilite în Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul

Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progreselor realizate de România în domeniul

reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, adoptat de Guvernul României prin

Hotărârea nr. 1346 din 31 octombrie 2007.

În urma analizării Raportului Comisiei Europene din iunie 2011, în care sunt consemnate

realizările, dar şi sectoarele din domeniul justiţiei în care s-au constatat unele întârzieri în procesele de

reformă, au fost dinamizate şi aprofundate principalele direcţii de acţiune a Consiliului Superior al

Magistraturii:

Continuarea acţiunilor şi măsurilor organizatorice în vederea reducerii dezechilibrelor

funcţionale din sistemul judiciar care se manifestă în domeniul resurselor umane: în acest sens, a fost

organizat, în conformitate cu prevederile legii, concursul de admitere în magistratură pentru ocuparea

posturilor vacante de execuţie, destinat candidaţilor care au o vechime de minim 5 ani în profesii

juridice.

În continuarea preocupărilor din anii precedenţi, Consiliului Superior al Magistraturii a

acţionat în direcţia raţionalizării volumului de activitate la nivelul instanţelor de judecată privind

încărcătura pe judecător şi s-a elaborat un program de redistribuire a posturilor de la unele judecătorii

cu încărcătură redusă, la judecătoriile cu încărcătură mare şi foarte mare. Totodată, judecătorii şi

parchete de pe lângă acestea, cu volum redus de activitate, au fost propuse spre desfiinţare, personalul

acestora, magistraţi şi personal auxiliar de specialitate fiind redistribuit în sistem.

5

Creşterea calităţii şi eficienţei managementului instanţelor judecătoreşti: Consiliul Superior al

Magistraturii a dispus efectuarea primului control al Inspecţiei Judiciare la Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie de la înfiinţarea instanţei supreme.

Din dispoziţia Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost realizată o amplă acţiune de

verificare la toate instanţele judecătoreşti, desfăşurată de către Inspecţia Judiciară, cu privire la

evidenţierea motivelor de amânare pentru dosarele de peste 10 ani în sistem, respectiv 5-10 ani. În

acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus monitorizarea permanentă, la nivelul

instanţelor, a tuturor cauzelor care sunt susceptibile să depăşească durata rezonabilă a actului de

justiţie.

Pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, cu prioritate a

Noului Cod civil, intrat în vigoare la 1 octombrie 2011: au fost organizate sesiuni de seminarii, în

cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, în colaborare cu Ministerul Justiţiei pentru familiarizarea

magistraţilor şi a personalului auxiliar de specialitate cu noile prevederi introduse de Noul Cod civil.

La aceste seminarii pregătitoare au participat specialiştii care au colaborat la elaborarea acestui nou

Cod, prestigioase cadre didactice universitare, teoreticieni şi practicieni ai dreptului. Prin iniţierea şi

semnarea unui Protocol de colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii, şi organismele şi

organizaţiile profesionale reprezentative pentru toate profesiile juridice, s-a avut în vedere coordonarea

eficientă a activităţii de pregătire şi asimilare a prevederilor novatoare cuprinse în Noul Cod Civil,

astfel încât să fie posibilă concretizarea unei o viziuni unitare asupra interpretării tuturor aspectelor pe

care Noul Cod le va impune în actul de justiţie.

Prin iniţierea şi desfăşurarea cu deosebit succes a acţiunii „Vin codurile”, Consiliul Superior al

Magistraturii şi-a propus să faciliteze cunoaşterea şi dezbaterea temeinică de către profesionişti,

inclusiv justiţiabili, a prevederilor Noului Cod civil.

Au fost elaborate broşuri tematice de către specialiştii Consiliului, ulterior distribuite, prin

intermediul instanţelor şi unităţilor de parchet, tuturor celor interesaţi să cunoască noile instituţii

introduse de Noul Codul civil.

Continuarea şi aprofundarea preocupărilor în direcţia întăririi integrităţii judiciare, a luptei

anti-corupţie, precum şi în materie disciplinară: astfel, în anul 2011, Consiliul Superior al

Magistraturii şi-a întărit rolul de consiliu disciplinar, în intenţia declarată de sancţionare cu fermitate a

manifestărilor comportamentale venite din partea unor magistraţi, cauzate de încălcări ale legii sau

neconforme statutului şi misiunii pe care aceştia şi le-au asumat odată cu jurământul depus.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii s-a preocupat susţinut în vederea elaborării unei

strategii de întărire a integrităţii judiciare în care se include şi relativ recenta iniţiativă a preşedintelui

6

Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la neacordarea pensiei de serviciu magistraţilor

dovediţi a fi corupţi prin hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor.

În vederea eliminării oricăror suspiciuni de subiectivism sau superficialitate în promovarea

judecătorilor la secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii a

elaborat şi adoptat, în aprilie 2011, un nou set de criterii de promovare a magistraţilor la instanţa

supremă.

Aceeaşi atenţie a fost acordată de Consiliu procesului de selecţie, verificare şi numire a

inspectorilor la nivelul Inspecţiei Judiciare, fiind elaborate şi adoptate noi criterii pentru numirea

acestora.

Creşterea transparenţei instituţionale a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii,

inclusiv prin întărirea prezenţei acestuia în societate şi în relaţiile de cooperare inter-instituţională şi

cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor: iniţiativele adoptate de noul Consiliu, încă de la debutul

activităţii, în ianuarie 2011, în vederea sporirii transparenţei instituţionale, a deschiderii spre societate,

s-au dovedit oportunitatea şi eficienţa.

Paginile de Internet de pe site-ul oficial al Consiliului au dobândit dinamism şi suscită un tot

mai viu interes în rândurile opiniei publice prin transmiterea on-line a şedinţelor de Plen – cu excepţia

deliberărilor –, prin postarea documentelor votate, aflate pe ordinea de zi a şedinţelor de Plen şi a

Secţiilor Consiliului, prin afişarea notelor de inspecţie, a deciziilor privind apărarea independenţei şi

reputaţiei profesionale, precum şi a altor hotărâri ale Plenului şi Secţiilor Consiliului.

A fost elaborată publicaţia on-line bilunară a Consiliului Superior al Magistraturii, Infoletter, şi

a fost deschis un nou site informativ care îşi propune transmiterea, în măsura posibilităţilor în timp

real, către opinia publică a ştirilor privind activitatea curentă a Consiliului – Infocsm. De asemenea, a

fost deschis de către Consiliul Superior al Magistraturii site-ul pe Internet Iurispedia, destinat tuturor

profesioniştilor din domeniul juridic şi, deopotrivă, tuturor cetăţenilor interesaţi, în care sunt dezbătute

şi analizate toate problemele pe care le conţin atât Noul Cod civil, cât şi, în perspectivă, celelalte

coduri a căror intrare în vigoare este prevăzută pentru anul 2012. Iniţiativele prezentate s-au bucurat de

o bună primire din partea profesioniştilor din domeniul Justiţiei, a mass media şi a opiniei publice, în

general.

7

SECŢIUNEA I – ACTIVITATEA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII ÎN ANUL 2011

8

I. ACTIVITATEA PLENULUI ŞI A SECŢIILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL

MAGISTRATURII

1. Pregătirea lucrărilor şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru

procurori

Activitatea specifică pregătirii lucrărilor Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă un

segment esenţial al demersurilor conjugate pe care le presupune desfăşurarea, în condiţii de maximă

eficienţă, a şedinţelor Plenului, Secţiei pentru judecători şi Secţiei pentru procurori din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe parcursul anului 2011, activitatea proprie compartimentului de specialitate a constat în

următoarele activităţi:

înregistrarea lucrărilor care urmau a fi supuse dezbaterilor în şedinţe;

scanarea şi introducerea în mapa electronică E-map pentru fiecare şedinţă în parte, a

documentelor generatoare (note, rapoarte) ce au constituit puncte pe ordinea de zi /

multiplicarea şi arhivarea acestora;

trimiterea invitaţiilor membrilor Consiliului în vederea participării acestora la şedinţe;

elaborarea buletinelor de vot, aprobarea/multiplicarea/ştampilarea acestora;

elaborarea ordinii de zi a şedinţelor Plenului şi Secţiilor, precum şi publicarea acesteia pe

pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii („cu trei zile înainte de

desfăşurarea şedinţelor” - conform dispoziţiilor art.29 alin.10, teza I din Legea

nr.317/2004, republicată).

În situaţiile în care s-a impus soluţionarea urgentă a unor lucrări, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii, ori după caz, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, au apreciat ca fiind necesară

suplimentarea ordinii de zi după publicarea acesteia.

2. Desfăşurarea şedinţelor Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori

Consiliul Superior al Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea preşedintelui,

a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor. Lucrările Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, iar lucrările

secţiilor se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor acestora.

Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii la care participă.

9

Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se iau cu votul

majorităţii membrilor prezenţi. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările

secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei şi procurorul general al Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot în situaţiile în care secţiile îndeplinesc

rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare. Reprezentanţii societăţii civile

participă numai la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Lucrările plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice.

Membrii plenului sau ai secţiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situaţiile în care şedinţele nu sunt

publice.

Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot participa la lucrările plenului şi ale

secţiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se

dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Ordinea de zi a lucrărilor plenului şi ale secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă

de către acestea, la propunerea preşedintelui sau, după caz, a vicepreşedintelui Consiliului Superior al

Magistraturii.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau prin vot direct şi

secret şi se motivează.

3. Hotărârile Plenului şi ale Secţiilor pentru judecători şi pentru procurori

În funcţie de categoria hotărârilor publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii,

situaţia la sfârşitul anului 2011se prezintă astfel:

Nr.

crt. Categoria Plen Secţie judecători

Secţie procurori

1. Apărare independenţă, imparţialitate şi reputaţie profesională

24

2. Propuneri de numire/Numire în funcţia de judecător/procuror

11

3. Eliberări din funcţie prin pensionare 63

4. Eliberări din funcţie prin demisie 17 2

5. Suspendare din funcţie 5 4

6. Eliberare din funcţie (motive imputabile) 4

10

7. Valorificare/promovare judecători/procuror/magistraţi - asistenţi

87

8. Încetare activitate DNA/DIICOT 21

9. Menţinere în funcţia de judecător/procuror 12

10. Recunoaştere grad profesional 4

11. Numire/reînvestire în funcţii de conducere 9 186 172

12. Numire în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie ş Justiţie

53

13. Avizare reinvestire 1

14. Transfer 287 112

15. Detaşare 80 20

16. Prelungire detaşare 7 7

17. Delegare 3 94

18. Prelungire delegare 5 114

19. Eliberare din funcţia de conducere 17 18

20. Inspecţia judiciară (controale/numire în funcţie de inspector/comisii de disciplină)

39 16 11

11

II. ACTIVITATEA COMISIILOR DE LUCRU CONSTITUITE LA NIVELUL

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

COMISIA NR. 1 – Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională

În anul 2011, Comisia nr.1 - Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională a fost

coordonată de domnul judecător Alexandru Şerban – membru al Consiliului Superior al Magistraturii

şi a avut în componenţă următorii membri ai Consiliului: domnul judecător Bucurel Mircea Aron,

doamna procuror Florentina Gavadia, doamna procuror Oana Andrea Schmidt Hăineală (în perioada

16.03.2011- 04.07.2011), doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac, doamna judecător Mona

Maria Pivniceru şi doamna conferenţiar universitar dr. Corina Adriana Dumitrescu, reprezentant al

societăţii civile.

În mod constant, la şedinţele Comisiei a participat şi domnul procuror George Bălan,

vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

La unele dintre şedinţele Comisiei au participat domnul judecător Nicolae Horaţius Dumbravă,

preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alţi membri ai Consiliului.

La şedinţele Comisei participă şi reprezentanţi ai Direcţiei legislaţie, documentare şi

contencios. În mod constant, la şedinţele Comisiei a participat un reprezentant al Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi, ocazional, reprezentanţi ai unor entităţi din sistemul

judiciar sau din afara acestuia.

Şedinţele Comisiei s-au desfăşurat, de regulă, săptămânal sau chiar de două ori pe săptămână,

atunci când acest fapt a fost impus de urgenţa şi complexitatea lucrărilor analizate.

Comisia s-a aflat într-un dialog permanent cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea,

Ministerul Justiţiei, precum şi cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, dialog concretizat în

solicitarea unor puncte de vedere referitoare la o serie de lucrări şi invitarea reprezentanţilor acestora

la diverse întâlniri ale Comisiei. Exemplificăm, în acest sens, proiectul de lege pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii, referitor la abaterile disciplinare, procedura disciplinară,

organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari sau discuţiile referitoare la

problemele apărute în activitatea instanţelor cu privire la gestionarea, arhivarea şi manipularea

informaţiilor clasificate.

12

De asemenea, reprezentanţi ai Comisiei au participat la dezbaterile parlamentare care au vizat,

printre altele:

- proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;

- proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, referitor la

promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

- proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor şi statutul Inspecţiei Judiciare.

În acelaşi context, la nivelul Comisiei s-au efectuat demersuri pentru îmbunătăţirea cooperării

dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, concretizate în

încheierea unui protocol de colaborare între cele două instituţii, la data de 17 noiembrie 2011. În acest

sens, Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Naţional al Audiovizualului au convenit să

coopereze pentru informarea reciprocă asupra aspectelor de care au cunoştinţă şi care interferează cu

domeniul de activitate al celeilalte părţi, respectarea dispoziţiilor legale în activitatea de transmitere

către opinia publică a datelor personale ale magistraţilor sau a altor situaţii care ar putea fi generatoare

de risc pentru siguranţa magistraţilor sau a familiilor acestora, informarea corectă a publicului despre

rolul şi locul autorităţii judecătoreşti şi activitatea acesteia şi pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ

privind domeniile de activitate ale părţilor, precum şi actelor normative a căror elaborare este atributul

celor două părţi.

În cursul anului 2011, Comisia nr. 1 - Independenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională a

desfăşurat o activitate amplă, concretizată în examinarea a peste 180 de lucrări, elaborate în principal

de Direcţia Legislaţie, Documentare şi Contencios, dar şi de alte compartimente ale Consiliului.

În acest cadru, în şedinţele acestei comisii au fost dezbătute:

proiectele de acte normative transmise Consiliului de autorităţile publice emitente, în

vederea avizării potrivit competenţelor legale.

Dintre proiectele de acte normative care au fost dezbătute, exemplificăm următoarele:

- proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară referitor la

promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

- proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,

referitor la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor şi statutul Inspecţiei Judiciare;

13

- proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă;

- proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru

modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale;

- proiectul de lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de

organele judiciare în cursul procesului penal;

- proiectul de lege privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse

de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate;

- proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;

- proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor

judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

- proiectul de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul

comerţului, precum şi pentru modificarea unor acte normative cu incidenţă asupra activităţii de

înregistrare în registrul comerţului;

- propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la organizarea activităţii de punere în

executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare.

punctele de vedere elaborate de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, la

solicitarea altor autorităţi, cu privire la proiecte de acte normative iniţiate de acestea.

propunerile de sesizare a ministrului justiţiei cu privire la iniţierea, completarea sau

modificarea unor acte normative.

Exemplificăm, în acest sens, nota privind propunerile de modificare a Legii nr. 146/1997

privind taxele de timbru şi punctul de vedere referitor la propunerile Inspecţiei Judiciare privind

necesitatea completării art. 1081 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă şi a art. 198 alin. (4) lit. k)

din Codul de procedură penală.

punctele de vedere emise de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios în urma unor

sesizări şi memorii transmise de instanţe, parchete, alte instituţii din sistemul justiţiei,

asociaţii profesionale, personalul din cadrul sistemului judiciar, cu privire la activitatea

autorităţii judecătoreşti sau statutul magistratului

punctele de vedere elaborate de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, cu privire

la plângerile prealabile formulate împotriva hotărârilor Consiliului.

alte lucrări, înainte ca acestea să fie analizate de Plenul sau Secţiile Consiliului.

Dezbaterile purtate în cadrul Comisiei s-au materializat în propuneri concrete, soluţiile propuse

fiind, de cele mai multe ori, însuşite de Plen sau Secţii, după caz.

14

Rezultatul deliberărilor Comisiei este consemnat în minutele şedinţelor, care au fost publicate

pe site-ul Consiliului, oferindu-se astfel posibilitatea oricărei persoane interesate de a lua cunoştinţă de

soluţiile adoptate asupra problemelor dezbătute.

COMISIA NR. 2 - Consolidarea şi eficientizarea instituţională a CSM şi a instituţiilor

coordonate

În anul 2011, Comisia nr. 2 – Consolidarea şi eficientizarea instituţională a Consiliului

Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate a fost coordonată de domnul judecător Adrian

Neacşu – membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi a avut în componenţă următorii membri

ai Consiliului: doamna judecător Alina Nicoleta Ghica, domnul judecător Cristi Vasilică Danileţ,

doamna procuror Graţiana Daniela Petronela Isac, doamna judecător Ana-Cristina Lăbuş, doamna

judecător Mona Maria Pivniceru, domnul judecător Marius Badea Tudose.

La unele din şedinţele Comisiei au participat domnul judecător Nicolae Horaţius Dumbravă,

preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alţi membri ai Consiliului.

La şedinţele Comisiei participă şi reprezentanţi ai Direcţiei legislaţie, documentare şi

contencios, iar, ocazional, reprezentanţi ai unor entităţi din sistemul judiciar sau din afara acestuia.

Şedinţele Comisiei s-au desfăşurat, de regulă, săptămânal. În unele situaţii, au fost organizate

şedinţe comune de lucru cu Comisia nr. 1 - Independenţa justiţiei şi cooperarea interinstituţională,

având în vedere necesitatea soluţionării unor probleme complexe sau elaborării unor propuneri de

modificări de acte normative.

În cursul anului 2011, Comisia nr. 2 – Consolidarea şi eficientizarea instituţională a Consiliului

Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate a examinat un număr de aproximativ 110 lucrări,

elaborate în principal de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, dar şi de alte compartimente

ale Consiliului.

Activitatea Comisiei s-a concentrat prin dezbateri pe următoarele teme:

elaborarea propunerilor de modificare şi completare a regulamentelor aprobate de

Consiliu;

Exemplificăm, în acest sens, modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu privire la procedura de soluţionare a cererii de încuviinţare a

percheziţiei, reţinerii şi arestării judecătorului, procurorului sau magistratului asistent, cu privire la

procedura de selecţie a inspectorilor din cadrul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului

15

Superior al Magistraturii, metodologia de vot şi de soluţionare a cererilor de abţinere în cadrul

şedinţelor CSM.

De asemenea, au fost analizate propunerile de modificare a Regulamentului privind transferul

şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea în alte funcţii de conducere,

precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi numirea procurorilor în funcţia de judecător,

aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, cu privire la

procedura detaşării, procedura pentru numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere

decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, procedura de numire a judecătorilor în funcţia de

procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, procedura de transfer.

Totodată, s-au formulat propuneri de modificare a Regulamentului privind concursul de

admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006 şi a Regulamentului privind organizarea şi

desfăşurarea concursului de admitere în magistratură, precum şi procedura de numire în funcţiile de

judecător şi procuror, fără concurs, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 152/2006, în sensul externalizării testării psihologice şi cu privire la criteriile de

apreciere a condiţiei bunei reputaţii.

Au fost analizate propunerile de modificare a Regulamentului privind organizarea şi

desfăşurarea concursului sau examenului pentru definitivarea în funcţie, promovarea în grade sau

trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau parchet, precum şi în funcţii de execuţie

a personalului auxiliar de specialitate la instanţe sau parchete superioare, aprobat prin Hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, în sensul introducerii de prevederi privind

procedura de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare.

analiza proiectelor de acte normative transmise Consiliului de autorităţile publice

emitente, în vederea avizării potrivit competenţelor legale.

elaborarea de propuneri de sesizare a ministrului justiţiei cu privire la iniţierea,

completarea sau modificarea unor acte normative.

Exemplificăm, în acest sens, punctul de vedere privind propunerile de modificare a Legii nr.

317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu privire la întărirea autonomiei Inspecţiei

Judiciare şi atribuirea calităţii procesuale comisiilor de disciplină sau propunerea de iniţiere a unui

proiect de hotărâre de Guvern privind transferul imobilului destinat cazării auditorilor de justiţie şi a

terenului aferent din administrarea Ministerului Justiţiei în cea a CSM

elaborarea proiectului Planului multianual al Consiliului Superior al Magistraturii

pentru perioada 2011 – 2016.

16

analiza punctelor de vedere emise de Direcţia legislaţie, documentare şi contencios în

urma unor sesizări şi memorii transmise de instanţe, parchete, alte instituţii din sistemul

justiţiei, asociaţii profesionale, personalul din cadrul sistemului judiciar, cu privire la

activitatea autorităţii judecătoreşti sau statutul magistraţilor.

Astfel, Comisia a analizat posibilitatea implicării formatorilor INM în activităţi de pregătire tip

meditaţii, consultaţii etc., remunerate sau nu, individuale sau colective, altele decât cele organizate de

Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi natura juridică a

funcţiei de auditor de justiţie, incompatibilităţile şi interdicţiile aplicabile de lege lata acestora,

apreciind că se impune clarificarea statutului auditorilor de justiţie, prin includerea unor noi interdicţii

care să constituie abateri disciplinare.

De asemenea, Comisia a analizat compatibilitatea dintre dispoziţiile legilor electorale

referitoare la participarea judecătorilor în birourile electorale şi principiul constituţional al

inamovibilităţii judecătorilor şi procedura desemnării judecătorilor în calitate de preşedinţi,

vicepreşedinţi şi membri în birourile şi oficiile electorale.

Totodată, a fost dezbătută compatibilitatea funcţiei de judecător cu cea de funcţionar al Uniunii

Europene.

analiza altor lucrări, înainte ca acestea să fie analizate de plenul sau secţiile Consiliului.

De exemplu, a fost dezbătută componenţa comisiilor prevăzute de lege şi regulamente,

constituite în procedura de desfăşurare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii,

a concursului de admitere în magistratură, a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi

procurorilor stagiari, a concursului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor,

a concursului de numire în funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor la curţi de apel,

tribunale şi judecătorii, precum şi la parchetele de pe lângă acestea.

Au fost analizate propunerile de completare a programului de formare continuă al Institutului

Naţional al Magistraturii şi propunerile privind statul de funcţii şi de personal al Şcolii Naţionale de

Grefieri pentru anul 2011.

Dezbaterile purtate în cadrul Comisiei s-au materializat în propuneri concrete, însuşite, în mare

măsură, de Plenul Consiliului. Rezultatul deliberărilor Comisiei este consemnat în minutele şedinţelor,

care au fost publicate pe site-ul Consiliului.

17

COMISIA NR. 3 - Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi

parchetelor

În anul 2011, Comisia nr. 3 – Comisia Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a

instanţelor şi parchetelor a fost coordonată de doamna judecător Ana Cristina Lăbuş – membru al

Consiliului Superior al Magistraturii şi a avut în componenţă următorii membri ai Consiliului: doamna

judecător Alina Nicoleta Ghica, domnul judecător Marius Badea Tudose, domnul judecător Adrian

Toni Neacşu, domnul judecător Mircea Aron, domnul judecător Alexandru Şerban, doamna procuror

Florentina Gavadia, domnul procuror Dimitrie Bogdan Licu şi doamna judecător Livia Doina Stanciu,

preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Ocazional, la şedinţele Comisiei au participat domnul judecător Nicolae Horaţius Dumbravă,

preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alţi membri ai Consiliului.

La şedinţele Comisiei participă şi reprezentanţi ai Direcţiei Legislaţie, documentare şi

contencios şi Direcţiei Resurse Umane şi Organizare.

Şedinţele Comisiei s-au desfăşurat, de regulă, săptămânal. De precizat este faptul că în cursul

anului 2011 au existat şi şedinţe extraordinare destinate discutării unor materiale de interes major

pentru sistemul judiciar, cu invitarea reprezentanţilor instanţelor, parchetelor, asociaţiilor profesionale

ale magistraţilor şi organizaţiilor sindicale ale grefierilor, precum şi pentru dezbaterea unor lucrări cu

caracter urgent.

Principalele activităţi desfăşurare de Comisia nr.3 în cursul anului 2011 au fost cele referitoare

la:

Programul privind stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii muncii în

instanţe pentru anul 2011

Referitor la Programul privind stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii

muncii în instanţe, au fost analizate observaţiile şi propunerile instanţelor cu privire la aplicarea

programului, precum şi centralizarea datelor statistice colectate din programul informatic Ecris cu

privire la încărcarea pe judecător şi lungimea primul termen acordat în dosarele nou înregistrate şi s-a

decis luarea următoarelor măsuri pe termen scurt: 1) unificarea modalităţii de înregistrare a tuturor

cererilor la instanţele judecătoreşti; 2) evaluarea gradelor de complexitate şi a modului în care acestea

sunt atribuite. Ulterior acestor măsuri se va realiza un script informatic, care să colecteze noile date

statistice din Ecris. Pe termen mediu şi lung, comisia va avea în vedere unificarea statisticii judiciare şi

reajustarea programului Ecris 4.

Cu privire la unificarea modalităţii de înregistrare a cererilor, comisia a identificat obiectele

unor cereri pentru care nu se justifică înregistrarea ca dosar nou în programul informatic Ecris şi

18

pentru care s-a propus eliminarea gradului de complexitate. Lista finală a obiectelor a fost aprobată

prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 425/2011, modificată prin Hotărârea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 673/2011.

Referitor la modificarea gradelor de complexitate a obiectelor din nomenclatorul Ecris,

Comisia 3, în urma dezbaterilor din cadrul şedinţelor comisiei şi a observaţiilor formulate de către

instanţele judecătoreşti, a întocmit o serie de propuneri concrete de modificare a acestora, care au fost

aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 496/2011.

Echilibrarea schemelor de personal la nivelul instanţelor judecătoreşti

Au fost dezbătute propunerile Direcţiei resurse umane şi organizare de echilibrare a schemelor

de personal ale instanţelor judecătoreşti, întocmite pe baza următoarelor criterii: raportarea la datele

statistice aferente perioadei 2007-2010 şi semestrului I 2011; excluderea din analiză a instanţelor la

care încărcătura pe schemă s-a situat cu mai puţin de 100 de cauze peste/sub media la nivel naţional;

excluderea din analiză a judecătoriilor care au o schemă de cel mult 3 posturi de judecător. Totodată,

au fost avute în vedere şi propunerile curţilor de apel referitoare la redistribuirea posturilor vacante de

judecător la instanţele din circumscripţia fiecărei curţi de apel. În urma dezbaterilor, s-a hotărât

întocmirea unei note completatoare cu cele decise în cadrul comisiei şi transmiterea ambelor note

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

Redistribuirea posturilor de magistraţi de la instanţele şi parchetele de pe lângă acestea

care au fost desfiinţate în cursul anului 2011

Au fost dezbătute propunerile Direcţiei resurse umane şi organizare de redistribuire a posturilor

de judecător şi procuror din cadrul instanţelor şi parchetelor care au fost desfiinţate conform

dispoziţiilor Legii nr.148/2011 şi ale H.G. nr.868/2011.

Transferul posturilor de judecător din cadrul instanţelor desfiinţate s-a dispus la Curtea de Apel

Oradea, Curtea de Apel Galaţi, Tribunalul Bihor, Tribunalul Constanţa, Judecătoria Cornetu,

Judecătoria Sector 2 Bucureşti şu Judecătoria Sector 3 Bucureşti. Acest instanţe au înregistrat cel mai

mare volum de activitate, pe fiecare grad de jurisdicţie în parte, conform datelor statistice pe primul

semestru al anului 2011.

Transferul posturilor de procuror din cadrul parchetelor desfiinţate s-a dispus la Parchetul de pe

lângă Tribunal Timiş, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, Parchetul de pe lângă Judecătoria

Reşiţa, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare (2 posturi), Parchetul de pe lângă Judecătoria

Cluj-Napoca, Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad (2

posturi).

19

Modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti

În cadrul şedinţei comisiei din 22 martie 2011, în urma prezentării Direcţiei legislaţie,

documentare şi contencios a tuturor propunerilor de modificare a Regulamentului de ordine interioară

a instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

nr.387/2005, s-a decis transmiterea acestora, în vederea consultării, instanţelor judecătoreşti şi

asociaţiilor profesionale ale judecătorilor.

În cadrul întâlnirii membrilor comisiei din data de 20 iunie 2011, având în vedere volumul

mare al propunerilor de modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi

observaţiilor formulate de instanţe, s-a decis analizarea cu prioritate a acelora care aveau un caracter

urgent, urmând ca ulterior să se analizeze celelalte propuneri de modificare a regulamentului. Astfel,

materialul cuprinzând propunerile care implicau modificarea de urgenţă a regulamentului a fost

transmis Plenului Consiliul Superior al Magistraturii, fiind aprobat prin Hotărârea nr. 504/2011.

Cu privire la dezbaterea celorlalte propuneri de modificare a Regulamentului de ordine

interioară al instanţelor judecătoreşti, este de menţionat faptul că în perioada septembrie-noiembrie

2011, cu participarea unor reprezentanţi ai instanţelor, au avut loc mai multe şedinţe excepţionale ale

comisiei cu această temă de discuţie. În urma acestor întâlniri, în care au fost analizate toate

propunerile Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios şi observaţiile instanţelor, s-a întocmit o

nouă centralizare cu toate modificările propuse Regulamentului de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti aprobate de membrii comisiei, care a fost transmisă în cursul lunii decembrie 2011

Ministerului Justiţiei, instanţelor, asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi organizaţiilor sindicale

ale grefierilor, pentru o ultimă consultare.

Modificarea Legii nr. 303/2004 privind evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor

Au fost prezentate principiile care stau la baza formulării propunerilor de modificare a Legii nr.

303/2004, cu privire la evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor, şi anume: evaluarea

magistraţilor din cadrul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea şi din circumscripţia acestora

se va realiza de către o comisie de la nivelul curţii de apel, respectiv de la nivelul parchetului de pe

lângă curtea de apel; evaluarea se va realiza la momentul participării la concursurile de promovare în

funcţii de execuţie (atât pe loc cât şi efectiv) şi funcţii de conducere; evaluarea se va realiza şi la

momentul trecerii unei perioade de 5 ani de la ultima evaluare, în cazuri în care magistraţii nu

participă la concursuri de promovare; posibilitatea magistraţilor de a participa la concursurile de

promovare având atât calificativul „foarte bine” cât şi „bine”; realizarea unei evaluări anuale a

sistemului, care completează evaluările individuale; promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se

va realiza pe baza rezultatelor obţinute la evaluare şi probelor scrise cu caracter practic din cadrul

concursului de promovare.

20

Pe baza principiilor de mai sus, s-a stabilit formularea de către Direcţia legislaţie, documentare

şi contencios a unor propuneri concrete de modificare a Legii nr. 303/2004. De asemenea, s-a stabilit

ca împreună cu propunerile referitoare la evaluare, să se discute şi alte propuneri de modificare a Legii

nr. 303/2004, centralizate la nivelul Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios, cu privire la

diverse aspecte sesizate de către instanţe şi parchete sau care sunt considerate necesare de către

Consiliul Superior al Magistraturii.

Proiectul de lege al Ministerului Justiţiei privind statutul personalului auxiliar de

specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

Dezbaterea proiectului de lege s-a realizat, în special, în cadrul unor şedinţe extraordinare ale

comisiei, cu invitarea reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de

pe lângă acestea, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi organizaţiilor sindicale ale grefierilor.

Dezbaterile au fost concretizate în formularea a numeroase amendamente de natură a

îmbunătăţi statutul grefierilor şi al celuilalt personal de specialitate, precum şi pregătirea profesională

şi eficienţa acestora. Totodată, comisia a avizat negativ proiectul de lege propus de Ministerul Justiţiei,

de modificare a statutului personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al

parchetelor de pe lângă acestea.

Suplimentar celor 6 obiective majore desfăşurate de către comisie în cursul anului 2011,

membrii comisiei au dezbătut şi aprobat şi alte materiale/lucrări întocmite de direcţiile/

serviciile/birourile de specialitate ale Consiliului Superior al Magistraturii, de menţionat fiind cele

referitoare la:

- propunerile Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios, cu privire la modificarea şi

completarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea

judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea

judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător cu privire la: stabilirea

unor criterii ce vor putea fi avute în vedere la soluţionarea cererilor de numire în funcţia de judecător a

procurorilor şi de numirea în funcţia de procuror a judecătorilor; procedura numirii judecătorilor în

funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător; numirea judecătorilor şi procurorilor în

alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen.

- propunerile de modificare a Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor,

în sensul acordării unui concediu plătit magistratului (3 zile) şi în cazul în care intervin evenimente

familiale deosebite (deces) care privesc decesul soţului/soţiei ori al unei rude până la gradul al III-lea a

magistratului sau soţului/soţiei acestuia;

- ocuparea pe perioadă nedeterminată a unor posturi temporar vacante, în condiţiile art.134 din

Legea nr. 303/2004.

21

- continuarea procesului de degrevare al judecătorilor de activităţile non-jurisdicţionale.

Membrii comisiei au propus numirea a maxim 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în

cadrul Biroului Electoral Central.

- validarea rezultatelor finale ale concursului de promovare în funcţii de execuţie a

judecătorilor şi procurorilor.

- organizarea unor concursuri de promovare sau de ocupare a unor posturi de personal auxiliar

de specialitate în cadrul instanţelor;

- propunerea Biroului Concursuri referitoare la calendarul estimativ al concursurilor şi

examenelor ce urmează a se desfăşura în cursul anului 2012;

- propunerea Biroului Statistică Judiciară de stabilire a unui calendar cu privire la încetarea

colectării de către instanţe a datelor statistice în aplicaţia ABAC;

COMISIA NR.4 – Transparenţă şi integritate

Prin Hotărârea Plenului nr. 7 din data de 20.01.2011, completată ulterior prin Hotărârea nr.678

din 27.09.2011 au fost desemnaţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii din componenţa

Comisiei nr.4. Şedinţa de constituire a comisiei în componenţa iniţială a avut loc la data de

28.02.2011.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 128 din data de 10.03.2011 au fost aprobate domeniile de

activitate ale comisiei şi a fost desemnat coordonatorul comisiei.

Membrii comisiei din cadrul aparatului tehnic şi secretarul comisiei au fost stabiliţi prin

dispoziţia Secretarului General nr. 13 din 17.03.2011, modificată ulterior prin dispoziţia Secretarului

General nr. 59 din data de 23.11.2011.

Comisia nr. 4 „Transparenţă şi Integritate” are drept scop întărirea credibilităţii justiţiei,

responsabilizarea sistemului judiciar şi responsabilizarea membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii, având următoarele domenii de activitate, aprobate de Plen:

asigurarea integrităţii în sistemul judiciar: prevenirea corupţiei în sistem; posibilitatea

identificării  unor standarde etice şi deontologice;

asigurarea calităţii justiţiei ca serviciu public, destinat justiţiabilului;

e-justice;

transparenţa Consiliului Superior al Magistraturii (agendă individuală a fiecărui membru al

Consiliului Superior al Magistraturii, newsletter/revista Consiliului Superior al Magistraturii) şi

a sistemului judiciar;

publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet (Jurindex).

22

Componenţa comisiei:

a. membri CSM: judecător Cristi Danileţ (coordonator), judecător Adrian Toni Neacşu,

judecător Alexandru Şerban, judecător Alina Nicoleta Ghica, judecător Mona Maria Pivniceru şi

Georgiana Camelia Iorgulescu - reprezentant al societăţii civile;

b. membri aparatul tehnic al CSM: Monica Prejmereanu - purtător de cuvânt al CSM, Graţiela

Stănescu - şef birou BRP- SRPRSA, Elena Daniela Ion - Consilier DAERIP;

c. secretariat: Ioana Dobre - consilier BIPRMM

În anul 2011 au avut loc un număr de opt întâlniri ale membrilor comisiei (procesele-verbale

sunt postate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica rezervată activităţilor C4) şi încă

trei întâlniri organizate de o parte sau cu participarea unei părţi a membrilor comisiei (o întâlnire

organizată de doamna Georgiana Iorgulescu la sediul CRJ pentru consultare cu ONG-uri pe proiectul

Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie, două întâlniri la sediul CSM organizate de domnul

judecător Cristi Danileţ cu jurnalişti).

Ca principale realizări ale comisiei în raport de domeniile de activitate pot fi menţionate:

Transparenţă

au fost reorganizate, actualizate şi completate informaţiile cuprinse pe site-ul Consiliului

Superior al Magistraturii;

a fost alcătuită, cu sprijinul Direcţiei resurse umane şi organizare, sinteza la Raportul

privind starea justiţiei 2010;

s-a alcătuit pe prima pagină a site-ului Agenda membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii, care prezintă pe scurt activităţile zilnice ale acestora;

s-a urmărit postarea şi actualizarea CV-urile membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii (după un model unitar), inclusiv în limba engleză;

s-a decis ca revista Consiliului Superior al Magistraturii Justiţia în actualitate să apără

semestrial, tipărită pe un format de hârtie mai economic, pentru a reduce costurile;

s-a realizat macheta pentru o nouă broşură de prezentare a Consiliului Superior al

Magistraturii ;

s-a aprobat mecanismul tehnic de implementare a votului electronic în Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii (până în prezent, acesta nu a fost pus în practică, deşi este

operaţional din luna mai 2011)

s-a alcătuit proiectul Planului multianual al Consiliului Superior al Magistraturii care a fost

transmis comisiei nr. 2, fiind ulterior aprobat de Plen în şedinţa din 20 dec. 2011;

23

s-au centralizat cu sprijinul Direcției legislație, documentare și contencios şi s-au publicat

pe site (rubrica Legislaţie-hotărâri de principiu) hotărârile interpretative pronunţate de

Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2005-2010;

s-au centralizat cu sprijinul Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe

toate protocoalele încheiate de Consiliul Superior al Magistraturii din 2005 la zi (publicate

la rubrica „Protocoale de colaborare”)

Integritate

se realizează sarcinile din Planul Consiliului Superior al Magistraturii de implementare a

recomandărilor cuprinse în raportul MCV;

s-au identificat criterii de stabilire a bunei reputaţii pentru admiterea la INM si in

magistratura, care au fost aprobate prin Hotărârea Plenului nr. 381 din 2011;

a fost alcătuit Studiul privind Standardele Internaţionale în materie de răspundere a

magistraţilor, care a fost transmis Ministerului Justiţiei (pentru a fi avut în vedere atunci

când se analizează modificarea reglementărilor cu privire la răspunderea magistraţilor),

instanţelor şi parchetelor şi a fost publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

a fost redactat planul Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie 2011 – 2016 şi Planul de

acţiuni aferent, pentru care au fost consultate instanţele, parchetele, Ministerul Justiţiei,

Inspecţia judiciară. Acestea au fost aprobat de Plen în şedinţa din 22.11.2011;

s-a publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (rubrica „Integritate judiciară”)

jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti cu privire la hotărârile judecătoreşti în materie de

corupţie judiciară şi a Consiliului cu privire la hotărâri de sancţionare disciplinară a

magistraţilor, respectiv de încălcare a codului deontologic; precum şi statistica

corespunzătoare perioadei 2005-2011;

s-a aprobat în comisie ca împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii să se organizeze

în anul 2012 o conferinţă naţională „Integritatea în justiţie”, când va fi publicat şi

Îndrumarul etic de conduită judiciară.

s-au făcut demersuri, împreună cu Biroul Informatică, pentru publicarea pe site –ul

Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica „Declaraţii” a tuturor declaraţiilor de avere,

de interese şi de rudenie întocmite de angajaţii din sistemul juridic;

s-a alcătuit structura Îndrumarului etic de conduită judiciară, care urmează a fi elaborat în

proiect împreună cu Direcția legislație, contencios și documentare;.

24

Comunicare

Proiectul “CSM în social media”: a fost reactivat şi încărcat cu informaţii contul de

Facebook al Consiliului Superior al Magistraturii, cont deja existent din 2009; s-a constituit

site-ul de informare www.infocsm.ro administrat de către consilierii preşedintelui CSM;

au fost elaborate în colaborare cu BIPRMM 13 numere în limba română ale publicației on-

line bilunare Infoletter(publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi

transmise tuturor instanţelor şi parchetelor) şi în colaborare cu DAERIP un 5 numere în

limba engleză, toate postate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la rubrica

„Newsletter”;

au fost solicitate și centralizate propunerile instanţelor pentru îmbunătăţirea Ghidurilor de

relaţie justiţie-presa, care au fost înaintate Comisiei nr. 2;

s-a alcătuit materialul de prezentare a Consiliului Superior al Magistraturii, publicat în nr. 1

din 2011 a revistei Justiţia în actualitate;

în datele de 12.12.2011 şi 15.12.2011 au avut loc întâlniri cu jurnalişti specializaţi pe

justiţie şi reprezentanţi ai societăţii civile, în care s-au  discutat: aspecte referitoare la

actualele ghiduri (Ghidul de bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de

pe lângă acestea şi mass media şi Ghidul de bune practici pentru cooperarea între

purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii, omologii acestuia de la

instanţe şi parchetele de pe lângă acestea şi mass media), relaţia jurnaliştilor  cu purtătorii

de cuvânt de la instanţe şi parchete; problemele cu care se confruntă jurnaliştii în cadrul

instanţelor şi propuneri de îmbunătăţire a relaţiei lor cu reprezentanţii instanţelor,

modalităţi de transparentizare a activităţii instanţelor şi parchetelor.

Justiţia ca serviciu public

a fost aprobat un nou Ghid al petiţionarului la CSM (publicat pe site CSM);

a fost aprobat un nou Ghid al petiţionarului la Inspecţia Judiciară (care încă nu este

publicat pe site-ul Inspecţiei Judiciare);

s-a publicat pe site-ul Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Direcţiei legislaţie,

contencios şi documentare, legislaţia primară aplicabilă sistemului de justiţie şi regulamentele

aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii în variantă actualizată la zi;

a fost redactat Planul de activităţi pentru Ziua Europeană a Justiţiei Civile care a fost

aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 608 din 13 sept.

2011;

a fost organizată, cu sprijinul DAERIP, conferinţa de deschiderea a anului judiciar 2011-

2012.

25

Proiectul „Vin Codurile”

a fost iniţiat şi alcătuit protocolul de colaborare între CSM şi ICCJ, MJ, MP, UNBR,

UNNPR, UNEJR care a fost semnat de toate cele şapte instituţii;

cu sprijinul Direcţiei legislaţie, contencios şi documentare şi Şcolii Naţionale de Grefieri au

fost alcătuite şi publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (rubrica „Noul Cod

Civil pe înţelesul tuturor”) broşuri cu privire la instituţiile din Noul Cod Civil, cu sprijinul

DAERIP au fost traduse în limbi străine, iar cu sprijinul BIPRMM au fost comunicate

instanţelor; s-au încheiat parteneriate cu instituţii publice şi administratorii unor site-uri de

profil pentru preluarea informaţiilor despre Noul cod civil editate de Consiliul Superior al

Magistraturii ;

proiectul „Iurispedia”: a fost lansat www.iurispedia.ro şi au fost încheiate contracte de

voluntariat cu studenţii la drept care moderează acest site şi contribuie la completarea lui cu

jurisprudenţă;

s-a mijlocit achiziţionarea unui program legislativ de corespondenţă între dispoziţiile din

vechea legislaţie şi Noul Cod Civil;

s-a mijlocit achiziţionarea prin donaţie de la ICCJ a culegerilor de jurisprudenţă ale

instanţei supreme din anii trecuţi;

s-a solicitat ambasadelor statelor, din ale căror legislaţii au fost preluate instituţii juridice în

noile coduri, acordarea de sprijin în organizarea unei conferinţe în 2012 în scopul

implementării acestora.

Analizând activitatea comisiei în anul 2011 au fost identificate restante, vulnerabilitați și au

fost propuse măsuri pentru anul 2012

În ceea ce privește organizarea comisiei din structura acesteia trebuie să facă parte şeful

Biroului Informatică (competent pe aspectele tehnice ce ţin de preocupările comisiei) şi unul dintre

consilierii preşedintelui (pentru informarea permanentă a acestuia în legătură cu transparenţa şi

comunicarea instituţiei)și invitat permanent la activităţile Comisiei trebuie să fie o persoană din

cadrul INM şi al Inspecţiei Judiciare.

Raportat la domeniile de activitate ale Comisiei nr.4 se propun a fi luate următoarele măsuri:

transparenţă:

site-ul CSM trebuie înnoit şi să facă parte dintr-un portal e-justice/TV Justice;

trebuie publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi pe site-urile instanţelor

şi parchetelor lista cuprinzând documentele de interes public, respectiv lista cuprinzând

categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii, conform art. 5 din Legea nr.

26

544 din 2001 (pentru CSM, datele au fost adunate de la departamentele din CSM şi au fost

create cele două liste);

site-ul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie completat cu o rubrică interactivă tip

FAQ (întrebări frecvente);

site-ul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie actualizat: cu toate planurile şi

strategiile aprobate în anul 2011 (la rubrica „Documente strategice”), cu toate protocoalele

încheiate în anul 2011 de CSM; cu toate studiile şi rapoartele de interes public întocmite la

nivelul direcţiilor (în special DLDC); cu statistica CSM şi a sistemului judiciar;

trebuie asigurat accesul reprezentanţilor asociaţiilor profesionale la documentele din

EMAP;

trebuie operaţionalizat votul electronic în secţii şi Plen;

trebuie renunţat la Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii (care din 2006

nu se mai publică în variantă print), ceea ce implică modificare legislativă;

trebuie modificat Regulamentul de alegere a membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii ;

pentru uşurinţa căutării, materialele trebuie încărcate pe site-ul Consiliului Superior al

Magistraturii numai în format word şi pdf;

comunicare:

pentru comunicarea cu instanţele acestea trebuie să îşi actualizeze bazele de date cu

adresele de e-mail ale personalului, iar comunicarea individuală CSM-persoană/instanţă/grad

de instanţă poate fi uşurată dacă va exista o modalitate de comunicare piramidală;

trebuie întocmit un manual de identitate vizuală astfel încât toate documentele postate pe

site să respecte acelaşi standard (se poate extinde şi la instanţe);

trebuie realizată legătura informatică dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia

Judiciară, astfel încât Biroul de informaţii publice să poată comunica petenţilor stadiul

soluţionării reclamaţiilor;

trebuie organizate vizitele de lucru ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în

instanţe şi parchete, de stabilit mesajul unic din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi

modalitatea de raportare a doleanţelor colegilor;

trebuie continuată publicarea Infoletter-ului în limba română şi engleză.

integritate:

27

trebuie asigurată implementarea Strategiei de integritate în justiţie, coordonată cu celelalte

strategii şi planuri ale Consiliului Superior al Magistraturii, scop în care trebuie desemnată o

unitate responsabilă în cadrul Consiliului care să se ocupe de acest domeniu, inclusiv pentru

identificarea resurselor bugetare (în momentul de faţă nu există fonduri pentru printat broşuri

cu prezentarea instituţiei sau pentru Infoletter);

Direcţia resurse umane şi organizare trebuie să întocmească o situaţie care să cuprindă

numărul magistraţilor pentru care s-a primit rezultatul verificărilor de la CNSAS şi numărul

magistraţilor care au colaborat cu securitatea;

trebuie redactat îndrumarul de etică judiciară care să implice instanţele, parchetele, CSM,

INM şi SNG, scop pentru care se va crea o reţea de lucru online cu persoanele desemnate.

justiţia ca serviciu public

trebuie stabilit în mod unitar informaţiile pe care instanţele trebuie să le publice pe site-

urile lor în cadrul portalului (inclusiv date statistice, durata de soluţionare a celor mai comune

cauze, CV-ul profesional al magistraţilor etc);

trebuie identificate informaţiile cu caracter public, inclusiv potrivit art. 14 din Legea 544

din 2001,din CV-ul profesional al magistraţilor care să fie publicate pe site-urile instanţelor şi

parchetelor;

Jurindex: preşedintele CSM trebuie să semneze actul de înfiinţare a entităţii care va

gestiona Institutul Român de Informaţii Juridice ce va prelucra hotărârile judecătoreşti;

Jurindex trebuie să preia şi hotărârile pronunţate de CJUE, CEDO şi CNCD;

trebuie creat un formular de petiţie online.

proiectul „Vin Codurile”

trebuie organizată o întâlnire cu facultăţile de drept şi Institutul Naţional al Magistraturii

pentru a se realiza o coordonare între programa de licenţă şi cea de admitere în magistratură;

în funcţie de data intrării în vigoare a celorlalte noi coduri, trebuie organizată o conferinţă

internaţională cu experţi străini din statele cărora a fost preluate instituţii.

COMISIA NR.5 - Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale

Prin H.C.S.M. nr.07 din 20 ianuarie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis

înfiinţarea comisiilor pe domenii de activitate şi aprobarea componenţei acestora.

Astfel, prin înfiinţarea Comisiei nr.5 “Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele

internaţionale” s-a intenţionat monitorizarea îndeplinirii condiţionalităţilor din Mecanismul de

28

Cooperare şi Verificare, găsirea surselor externe de finanţare şi evitarea suprapunerii de proiecte,

implementarea standardelor internaţionale în materie de statut al magistraţilor, schimburi de experienţă

cu instituţii juridice din alte state şi îmbunătăţirea imaginii justiţiei române în exterior.

Potrivit HCSM nr.07 din 20 ianuarie 2011, membrii comisiei sunt:

- doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ, membru al Consiliului;

- doamna judecător Livia Doina STANCIU, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,

membru de drept al Consiliului;

- doamna judecător Ana Cristina LĂBUŞ, membru al Consiliului;

- domnul judecător Cristi Vasilică DĂNILEŢ, membru al Consiliului;

- doamna procuror Graţiana ISAC, membru al Consiliului;

- doamna Corina Adriana DUMITRESCU.

În cadrul şedinţei Comisiei nr.5 din data de 04 martie 2011, membrii prezenţi au desemnat-o

drept coordonator pe doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ, stabilindu-se totodată şi

domeniile, competenţele şi atribuţiile comisiei, raportat şi la atribuţiile Plenului, ale Secţiilor, cât şi la

cele ale celorlalte comisii.

De asemenea, s-a decis ca reprezentanţi ai Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi

programe vor participa permanent la lucrările comisiei, urmând ca ori de câte ori este necesar să fie

invitaţi si reprezentanţi ai altor compartimente, spre exemplu Direcţia legislaţie, documentare şi

contencios, Direcţia resurse umane şi organizare etc.

Astfel, prin dispoziţia nr.13 a secretarului general al Consiliului au fost numiţi participanţii cu

caracter permanent în cadrul comisiilor pe domenii de activitate, şi anume reprezentanţi ai

compartimentelor de specialitate din aparatul tehnic al Consiliului.

În cadrul activităţii curente a Comisiei nr.5 a fost respectat planul anual de activitate adoptat

anterior, şi anume:

analiza rapoartelor din cadrul MCV, stabilirea propunerilor în vederea îndeplinirii

condiţionalităţilor şi întocmirea unui plan de acţiune cu termene de îndeplinire, responsabili

şi termene de executare privind îndeplinirea sarcinilor CSM ce decurg din acestea;

elaborarea rapoartelor lunare de progrese pe MCV;

construirea de parteneriate cu Academia de Drept European de la Trier - ERA în domeniul

pregătirii profesionale a magistraţilor în materia noilor coduri şi a implementării instituţiilor

de drept european;

29

implementarea în activitatea Consiliului şi a sistemului judiciar a celor mai bune practici la

nivel european, identificate în urma dezbaterilor din grupurile de lucru constituite la nivelul

RECJ şi a altor organisme internaţionale;

analiza rapoartelor de misiune, ca urmare a participării reprezentanţilor CSM sau a altor

magistraţi români la reuniuni, întâlniri, contacte, grupuri de lucru internaţionale;

întocmirea, împreună cu Comisia nr.4, a unei strategii privind integritatea sistemului

judiciar şi cooperarea cu experţi internaţionali în acest domeniu.

Este important de subliniat că, la nivelul Comisiei nr.5 au fost analizate şi coordonate

propunerile de parteneriat formulate de către Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi

programe a CSM, respectiv de accesare a unor proiecte finanţate de Uniunea Europeană sau de alţi

donatori internaţionali.

Astfel, la data de 12 mai 2011, Academia de Drept European de la Trier (ERA) a transmis

Consiliului Superior al Magistraturii invitaţia de a participa, în calitate de junior-partener alături de

Ministerul Justiţiei din Germania, Ministerul Justiţiei din Austria, Şcoala Judiciară din Polonia şi

Centrul Juridic din Letonia, într-un consorţiu alcătuit în vederea depunerii unei oferte pentru proiectul

JUST/2010/JCIV/PR/0016/A4, lansat de Comisia Europeană.

Proiectul beneficiază de o finanţare de 1 milion de euro pentru 2 ani şi reprezintă un contract

cadru de servicii de asistenţă tehnică, al cărui obiectiv este dezvoltarea şi pregătirea modulelor de

training şi managementul seminariilor de pregătire profesională privind instrumentele Uniunii

Europene referitoare la drept civil, drept comercial şi dreptul familiei.

Consiliul Superior al Magistraturii participă în cadrul acestui proiect prin furnizarea de

asistenţă tehnică, prin intermediul unui expert formator în domeniul judiciar, specializat în cooperarea

în materie civilă, selectat în luna mai 2011, în urma unei proceduri interne deschise.

În luna noiembrie 2011, Comisia Europeană a realizat selecţia ofertelor, declarând câştigătoare

oferta depusă de Academia de Drept European.

Până la 22 noiembrie 2011 au avut loc 33 de şedinţe ale Comisiei nr.5, procesele-verbale

întocmite în urma fiecărei întâlniri fiind publicate pe site-ul Consiliului.

COMISIA NR. 6 – Parteneriatul cu societatea civilă

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 7 din 20 ianuarie 2011 au fost stabilite obiectivele Comisiei

nr. 6 denumită Parteneriatul cu societatea civilă. Principalele obiective ce trebuiau urmărite erau

următoarele: crearea unor mecanisme de cooperare şi colaborare cu facultăţile de drept, dar şi cu

profesiile juridice liberale; iniţierea încheierii unui protocol de cooperare şi colaborare cu Agenţia

30

Naţională de Integritate; dezvoltarea unor relaţii principiale cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor

şi sindicatelor personalului auxiliar, cu alte O.N.G.-uri şi cu mass-media.

În vederea realizării unor punţi de colaborare cu instituţiile şi organismele care au un rol în

înfăptuirea justiţiei, au fost organizate întâlniri succesive de lucru cu reprezentanţi ai Consiliului de

Mediere, Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din

România, Agenţiei Naţionale de Integritate şi cu decani ai facultăţilor de drept din cadrul Universităţii

Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Craiova.

Discuţiile purtate de membrii Comisiei nr. 6 cu reprezentanţii entităţilor enumerate au vizat, cu

precădere, necesitatea încheierii unor protocoale de cooperare şi colaborare, care să aibă ca scop

preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi creşterea opiniei publice în

sistemul judiciar.

În vederea realizării acestor mecanisme de lucru Comisia a organizat mai multe întâlniri de

lucru la finalul cărora a încheiat mai multe protocoale de cooperare şi colaborare, după cum urmează:

La data de 19 mai 2011, într-un cadru solemn, a fost semnat Protocolul de colaborare dintre

Consiliul Superior al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Barourilor din România. Acest protocol îşi

manifestă preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie; creşterea încrederii

opiniei publice în sistemul judiciar prin aplicarea unor metode şi mijloace la nivel sistematic;

eficientizarea activităţii instanţelor de judecată şi parchetelor, precum şi preocuparea pentru a uni

eforturile CSM şi UNBR în vederea implementării noilor coduri prin pregătiri profesionale comune ale

magistraţilor şi avocaţilor.

Consecvent aceloraşi principii, la data de 26 mai 2011 a fost semnat Protocolul de colaborare

dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul de Mediere. Părţile acestui act bilateral şi-au

propus să conlucreze pentru sporirea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, în independenţa,

imparţialitatea şi profesionismul magistraţilor şi, deopotrivă, pentru informarea opiniei publice cu

privire la rolul şi statutul mediatorilor, la avantajele procedurii medierii, în vederea îndeplinirii

obiectivului comun al degrevării organelor judiciare de cauzele care pot fi soluţionate pe calea

medierii.

În vederea materializării obiectivelor urmărite la data de 30 iunie 2011, Consiliul Superior al

Magistraturii a semnat Protocolul de colaborare cu Uniunea Naţională a Notarilor Publici din

România.

În conţinutul noului document se evidenţiază preocuparea comună pentru îmbunătăţirea

calităţii actului de justiţie, părţile propunându-şi să conlucreze pentru sporirea încrederii cetăţenilor în

sistemul de justiţie, sporirea credibilităţii celor două instituţii, dar şi pentru identificarea unor soluţii de

31

îmbunătăţire a dispoziţiilor legale care privesc domeniile de interes comun. În fine, s-a insistat asupra

demarării unei pregătiri comune a magistraţilor şi notarilor din perspectiva intrării în vigoare a noilor

coduri.

În urma unor întâlniri şi dezbateri consecutive cu reprezentanţii Facultăţii de Drept din cadrul

Universităţii Bucureşti şi cu scopul evident de a asigura şi promova un învăţământ juridic superior de

calitate, în spiritul deontologiei, al demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor

fundamentale ale omului, la data de 26 septembrie 2011, a avut loc ceremonia semnării Protocolului

de colaborare convenit între Consiliul Superior al Magistraturii şi Facultatea de Drept din cadrul

Universităţii Bucureşti. Acest protocol îşi manifestă preocuparea comună pentru îmbunătăţirea calităţii

actului de justiţie, inclusiv prin recrutarea şi formarea iniţială la standarde de calitate şi exigenţă a

viitorilor judecători şi procurori; creşterea încrederii opiniei publice în actul de justiţie, în

independenţa, imparţialitatea şi profesionalismul magistraţilor; realizarea unei selecţii adecvate a

resurselor umane pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului judiciar; creşterea standardelor de

calitate a învăţământului juridic; respectarea inamovibilităţii şi independenţei judecătorilor şi

procurorilor şi a statutului acestora.

În continuarea acestui demers membrii Comisiei nr. 6 au stabilit încheierea unor protocoale de

cooperare şi colaborare similare şi cu facultăţile de drept din centrele universitare de tradiţie (Craiova,

Cluj, Sibiu şi Iaşi).

Astfel, la data de 14 noiembrie 2011 a fost încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de

Drept din cadrul Universităţii „Babeş – Bolyai” din Cluj Napoca; la data de 18 noiembrie 2011 a fost

încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul

Universităţii din Craiova;la data de 22 noiembrie 2011 a fost încheiat Protocolul de colaborare cu

Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; la data de 21

decembrie 2011 a fost încheiat Protocolul de colaborare cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii

„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, scopul declarat fiind îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie şi

creşterea încrederii opiniei publice în înfăptuirea actului de justiţie.

Cu scopul atingerii obiectivelor propuse la data de 11 martie 2011 a avut loc la sediul CSM o

şedinţă de lucru între membrii Comisiei nr. 6 şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi

procurorilor.

Cu această ocazie, în prezenţa reprezentanţilor Asociaţiei Magistraţilor din România, Uniunii

Naţionale a Judecătorilor din România şi Asociaţiei Procurorilor din România au fost discutate o parte

din problemele cu care se confruntă sistemul judiciar precum şi necesitatea îmbunătăţirii schemelor de

personal din instanţe şi parchete raportat la volumul de activitate – în creştere în anul 2010, dar şi a

condiţiilor de lucru precare evidenţiate în ultimul raport de bilanţ.

32

S-a evidenţiat din nou îngrijorarea participanţilor faţă de conţinutul proiectului de revizuire a

Constituţiei ce modifică printre altele dispoziţiile art. 133 referitoare la rolul şi structura Consiliului

Superior al Magistraturii, precum şi atribuţiile acestuia, dar şi faţă de propunerea ministrului justiţiei

de modificare a Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la

răspunderea disciplinară a magistraţilor.

Ulterior, la data de 18 martie 2011 la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la data de 8

aprilie 2011 la sediul Ministerului Justiţiei membrii Comisiei nr. 6 au iniţiat şi organizat întâlniri cu

organizaţiile sindicale ale personalului auxiliar de specialitate.

Cu această ocazie au fost dezbătute o serie de probleme punctuale privind condiţiile grele de

lucru ale personalului auxiliar de specialitate şi îngrijorarea referitoare la sporirea atribuţiilor acestora

în instanţe şi parchete, preocuparea pentru îmbunătăţirea şi revizuirea nomenclatorului privind

complexitatea cauzelor pe materii ce se înregistrează în instanţă, dar şi proiectul de modificare a Legii

nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al

parchetelor de pe lângă acestea. Prin proiectul dezbătut se înfiinţează categoria grefierului judiciar care

va avea competenţe administrative lărgite şi, în acelaşi timp, jurisdicţionale în unele cauze judiciare în

materie necontencioasă şi, pe de altă parte, introduce instituţia managerului de instanţă. Noua

propunere legislativă mai are în vedere regândirea organizării Şcolii Naţionale de Grefieri, dar şi

restructurarea şi reformarea de substanţă a personalului auxiliar din instanţe şi parchete. Acesta va fi

împărţit în trei mari categorii: personal judiciar, personal de asistenţă şi personal tehnico –

administrativ.

La data de 1 iulie 2011, sărbătorind „Ziua Justiţiei” Comisia nr. 6 a organizat „Ziua Uşilor

Deschise”. Cu această ocazie unor grupe de studenţi ai Facultăţii de Drept din Bucureşti le-au fost

prezentate, în sala Plenului, elemente de organizare judiciară dar şi modul cum funcţionează Consiliul

Superior al Magistraturii.

În fine, la data de 21 decembrie 2011 la sediul Consiliului Superior al Magistraturii a fost

încheiat Protocolul de colaborare cu Agenţia Naţională de Integritate.

Scopul declarat al acestui protocol este acela al creşterii încrederii opiniei publice în sistemul

judiciar şi sporirea credibilităţii Consiliului Superior al Magistraturii.

Părţile au convenit, printre altele, asupra identificării unor soluţii pentru îmbunătăţirea

dispoziţiilor legale care privesc domeniile de interes comun, în limita competenţelor legale, pentru

perfecţionarea standardelor privind respectarea şi consolidarea principiilor integrităţii şi

responsabilităţii în activităţile care contribuie la asigurarea securităţii juridice, dar şi pentru realizarea

dezideratului comun de perfecţionare a pregătirii profesionale a magistraţilor şi inspectorilor de

integritate.

33

III. ALEGERILE ORGANIZATE PENTRU DESEMNAREA MEMBRILOR

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

În cursul anului 2011 s-a derulat procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al

Magistraturii, pentru trei mandate vacante.

Astfel, prin Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul

Oficial al României nr. 90 din 3 februarie 2011, s-a constatat că Hotărârea Senatului nr. 43 din 22

decembrie 2010, privind validarea membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii în alegerile

din anul 2010, este neconstituţională.

Având în vedere această decizie, la data de 10 martie 2011, prin Hotărârea nr. 125, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a decis declanşarea procedurii alegerilor pentru cele trei mandate

de membru devenite vacante.

Adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor s-au desfăşurat la data de 17 iunie 2011,

fiind precedate de alegerile primare pentru desemnarea candidaţilor, desfăşurate la data de 29 aprilie

2011.

Prin Hotărârea nr. 483 din 21 iulie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a alcătuit

şi a transmis Biroului permanent al Senatului României, lista finală cu judecătorii şi procurorii aleşi

membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, astfel:

Judecători:

- Mona Maria PIVNICERU - judecător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

- Alina Nicoleta GHICA – judecător, Curtea de Apel Bucureşti

Procurori:

- Florentina GAVADIA - prim procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria

Sectorului 6 Bucureşti

Prin Hotărârea Senatului României nr. 44 din 7 septembrie 2011, au fost validaţi cei trei

membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 6 ani.

De asemenea prin Hotărârea nr.39 din 22 iunie 2011 Senatul României a ales-o pe doamna

Georgiana Camelia Iorgulescu ca cel de al doilea reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior

al Magistraturii pentru un mandat de 6 ani.

34

IV. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

1. Managementul resurselor umane în sistemul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de

pe lângă acestea – Gestiunea şi dinamica resurselor umane

În realizarea direcţiei de acţiune privind eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a

instanţelor şi parchetelor, asigurarea resurselor umane necesare şi echilibrarea încărcăturii/post în

raport cu volumul de activitate au reprezentat obiective permanente ale Consiliului Superior al

Magistraturii, în scopul creşterii calităţii actului de justiţie, al creşterii capacităţii de autoguvernare a

instanţelor şi parchetelor, prin dezvoltarea componentei manageriale.

1.1. Strategia şi direcţiile de acţiune ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru

asigurarea resurselor necesare funcţionării instanţelor şi parchetelor

În acord cu strategia elaborată de Consiliul Superior al Magistraturii privind gestionarea

resurselor umane pe termen mediu, măsurile iniţiate şi dezvoltate au urmărit, preponderent, reducerea

numărului posturilor vacante şi asigurarea funcţionării corespunzătoare a instanţelor şi parchetelor.

A.Evoluţia gradului de ocupare a posturilor de judecător şi procuror

La începutul anului 2011 din totalul de 4516 posturi de judecător, erau ocupate 4081 posturi

de judecător şi vacante 435 de posturi, din care 324 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie, iar

111 funcţiilor de conducere.

Distribuţia posturilor de judecător, pe grade de jurisdicţie, se prezenta astfel :

- 121 de posturi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care 13 posturi vacante;

- 758 posturi la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, din care 17 posturi vacante;

- 1469 posturi la tribunale, tribunale specializate (inclusiv instanţa militară), din care 109 posturi

vacante;

- 2168 posturi la judecătorii (inclusiv instanţele militare), din care 296 posturi vacante.

Procentul de ocupare a posturilor, pe grade de jurisdicţie, este prevăzut în graficul alăturat

35

La aceeaşi data, la nivelul parchetelor, din totalul de 2850 posturi de procuror erau vacante

481, din care 311 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie, iar 170 funcţiilor de conducere (sunt

incluse şi parchetele militare).

Distribuţia posturilor vacante, pe grade de jurisdicţie, se prezenta astfel :

- 76 posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. şi

Secţia Parchetelor Militare

- 18 posturi la Parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul Militar de pe lângă Curtea

Militară de Apel;

- 128 posturi la parchetele de pe lângă tribunale şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul

militar Teritorial;

- 259 posturi la parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare de pe lângă tribunalele

militare.

36

B. Ocuparea posturilor de execuţie vacante

În cursul anului 2011, ocuparea posturilor de execuţie vacante s-a realizat prin următoarele

modalităţi:

Repartizarea auditorilor de justiţie, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2011

În acord cu prevederile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, prin Hotărârea nr. 437/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, au fost numiţi

în funcţia de judecător stagiar un număr de 100 de auditori de justiţie şi în funcţia de procuror stagiar

un număr de 91 de auditori de justiţie – promoţia 2011.

Numirea în magistratură pe bază de concurs, conform dispoziţiilor art. 33 al. (1)-(4) din

Legea 303/2004

În cursul anului 2011 a fost finalizată procedura de numire a candidaţilor declaraţi admişi la

concursul de admitere în magistratură, organizat la data de 21 noiembrie 2010 (concurs aprobat prin

Hotărârea nr. 829/2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii), în condiţiile art.33 alin. 1 din

Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel au fost numite în

funcţia de judecător la judecătorii 67 de persoane şi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă

judecătorii 68 de persoane.

De asemenea, în anul 2011 a fost numit în funcţia de judecător un candidat de la concursul de

admitere în magistratură organizat la data de 29.03.2009.

În prezent este în curs de finalizare concursul de admitere în magistratură aprobat prin

Hotărârea nr. 640/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, organizat la data de 13

noiembrie 2011, pentru ocuparea a 20 de posturi de judecător la judecătorii şi a 20 de posturi de

procuror la parchetele de pe lângă judecătorii.

Potrivit tabelului cu rezultatele după soluţionarea contestaţiilor, au obţinut media necesară

pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă 20 de candidaţi pentru funcţia de judecător şi 21 pentru

funcţia de procuror, concursul fiind validat de Plenul Consiliului.

În conformitate cu prevederile art. 226 alin.  (1) din Regulamentului privind organizarea şi

desfăşurarea concursului de admitere în magistratură (...), aprobat prin Hotărârea nr. 152/2006 a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, candidaţii

admişi la proba scrisă au fost verificaţi sub aspectul bunei reputaţii şi s-a finalizat examinarea

medicală, urmând ca, Secţiile Consiliului să verifice îndeplinirea condiţiilor de către candidaţii

declaraţi admişi, iar ulterior se va efectua repartizarea candidaţilor pe posturile scoase la concurs, în

37

ordinea descrescătoare a mediilor obţinute, pe baza opţiunilor acestora, conform dispoziţiilor art. 23

din Regulament.

Numirea, la cerere, a procurorilor în funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţia de procuror

Această procedură se constituie într-o modalitate complementară de ocupare a posturilor vacante

la instanţe sau parchete, dat fiind că cererile de numire a procurorilor în funcţia de judecător şi a

judecătorilor în funcţia de procuror se analizează, în principal, prin prisma interesului judecătorului

sau procurorului solicitant. Această apreciere este indusă de istoricul derulării acestei proceduri. Ori de

câte ori Consiliul Superior al Magistraturii a dispus numirea unor procurori în funcţia de judecător şi a

unor judecători în funcţia de procuror, în raport cu nevoile sistemului judiciar, nu întotdeauna

corespunzătoare şi cerinţelor magistraţilor în cauză, au urmat solicitări suplimentare de transfer,

ajungându-se, în final, la satisfacerea propriilor opţiuni.

În anul 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat cererile formulate de

procurori pentru numirea în funcţia de judecător, precum şi cererile formulate de judecători pentru

numirea în funcţia de procuror, însă toate aceste solicitări au fost respinse.

Cu toate acestea, în cursul anului 2011 a fost finalizată procedura declanşată în anul 2010, prin

eliberarea din funcţie a 14 procurori şi numirea în funcţia de judecător şi eliberarea din funcţie a unui

judecător şi numirea acestuia în funcţia de procuror.

Numirea în funcţia de judecător, după promovarea examenului de capacitate, a

procurorilor care au optat în acest sens

Potrivit art. 25 alin. 1 coroborat cu art. 30 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, după încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii

stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate, candidaţii declaraţi admişi având

dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora

în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

În acord cu aceste prevederi legale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus

Preşedintelui României numirea candidaţilor care au promovat examenul de capacitate organizat în

perioada 07 august – 10 decembrie 2010, în funcţiile de judecător şi procuror, printre aceştia

regăsindu-se şi 29 de procurori care au optat pentru funcţia de judecător.

38

Reîncadrarea în funcţia de judecător şi procuror a foştilor judecători şi procurori

În anul 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a formulat nici o propunere de

reîncadrare în funcţia de judecător.

În acord cu datele prezentate mai sus, în anul 2011 au fost numiţi în funcţia de judecător la

judecătorii, un număr de 211 persoane, iar în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii,

un număr de 160, dinamica ocupării posturilor fiind prezentată în graficele alăturate:

39

C. Numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere

C.1. Numirea judecătorilor în funcţii de conducere

Numirea judecătorilor în funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte

La începutul anului 2011 erau vacante un număr de 70 de funcţii de conducere (preşedinte şi

vicepreşedinte) la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curţi de apel şi Curtea Militară de

Apel.

Pentru ocuparea acestora şi a celor care s-au mai vacantat ulterior (în total 122 de funcţii), prin

Hotărârea nr. 200/2011, Plenul a aprobat organizarea unui concurs sau examen în perioada 8 aprilie –

5 iulie 2011. După finalizarea acestui concurs, s-au ocupat 64 de funcţii de conducere dintre cele

scoase la concurs, Secţia pentru judecători dispunând, în şedinţa din data de 12.07.2011, numirea

candidaţilor declaraţi admişi, în funcţiile de conducere începând cu data de 15.07.2011 (cu excepţia

funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte la Tribunalul Ilfov, pentru care numirea s-a dispus cu data

începerii funcţionării Tribunalului Ilfov, respectiv 1 noiembrie 2011).

Ca urmare a neocupării tuturor funcţiilor de conducere vacante la concursul arătat şi a expirării

mandatelor în cursul anului 2011, prin Hotărârea nr. 638/2011, Plenul a aprobat organizarea unui nou

concurs sau examen, în perioada 23 septembrie - 14 decembrie 2011, pentru ocuparea unui număr de

102 funcţii vacante de preşedinte şi vicepreşedinte la curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi

judecătorii. La acest concurs au fost înregistrate doar 69 de candidaturi.

După finalizarea acestui concurs/examen, au fost ocupate, 51 de funcţii de conducere, începând

cu data de 1 ianuarie 2012.

Pe baza datelor anterior prezentate rezultă că la ambele concursuri organizate în cursul

anului 2011, gradul de ocupare, în ceea ce priveşte funcţiile de conducere de la nivelul instanţelor

judecătoreşti, a fost de aproximativ 50%.

40

Numirea judecătorilor în alte funcţii de conducere, în temeiul dispoziţiilor art. 48 alin. 9 din

Legea nr. 303/2004

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, numirea în celelalte funcţii de conducere, altele decât cele de preşedinte şi vicepreşedinte

de instanţă, respectiv preşedinte de secţie la judecătorii, tribunale şi la curţile de apel se face pe o

perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la

propunerea preşedintelui instanţei.

În cursul anului 2011, Secţia pentru judecători a numit 65 de judecători în funcţii de preşedinte

de secţie.

Conform procedurii speciale prevăzute de art. 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Secţia pentru

judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat candidaturile depuse pentru numirea în

funcţia de preşedinte al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind propusă în această

funcţie doamna judecător Corina Jijie.

C.2. Numirea procurorilor în funcţii de conducere

Numirea procurorilor în funcţia de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct

Pentru ocuparea celor 129 de funcţii de conducere vacante la parchete (procuror general,

procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct), prin Hotărârea nr. 200/2011, Plenul

a aprobat organizarea unui concurs sau examen în perioada 08 aprilie – 05 iulie 2011.

41

După finalizarea acestui concurs, s-au ocupat 70 de funcţii de conducere dintre cele

menţionate, începând cu data de 15.07.2011.

Ca urmare a neocupării tuturor funcţiilor de conducere vacante la concursul arătat şi a expirării

mandatelor în cursul anului 2011, prin Hotărârea 638/2011, Plenul a aprobat organizarea unui concurs

sau examen, în perioada 23 septembrie - 14 decembrie 2011, pentru ocuparea unui număr de 123

funcţii vacante de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct.

După finalizarea acestui concurs, s-au ocupat 68 de funcţii de conducere dintre cele

menţionate, începând cu data de 1 ianuarie 2012.

Pe baza datelor anterior prezentate rezultă că la ambele concursuri organizate în cursul

anului 2011, gradul de ocupare, în ceea ce priveşte funcţiile de conducere de la nivelul parchetelor, a

fost de aproximativ 50%.

Numirea procurorilor în alte funcţii de conducere, în temeiul dispoziţiilor art. 49 alin. 9 din Legea nr. 303/2004

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, numirea în celelalte funcţii de conducere, altele decât cele de procuror general, procuror

general adjunct, prim procuror şi prim procuror adjunct, se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea

reînvestirii, o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

42

În cursul anului 2011, Secţia pentru procurori a numit 36 de procurori în alte funcţii de

conducere decât cele de procuror general, procuror general adjunct, prim procuror şi prim procuror

adjunct, respectiv în funcţii de procurori şefi secţie.

Conform procedurii speciale prevăzute de art. 54 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a

emis avize pentru 2 procurori, referitor la numirea în funcţii de conducere la Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

D. Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie

In anul 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, prin Hotărârea nr.

92/2011, organizarea unui concurs de promovare efectivă a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de

execuţie, la data de 08 mai 2011.

Pentru promovarea efectivă au fost scoase la concurs 88 de posturi de execuţie la instanţele

judecătoreşti (73 de posturi la tribunale şi 15 posturi la curţile de apel) şi 110 la parchete (105 la

parchetele de pe lângă tribunale şi 5 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

Ulterior, procedura de promovare pentru Curtea de Apel Iaşi a fost suspendată, astfel încât la

curţile de apel s-a organizat concurs pentru 14 posturi de judecător.

Pe de altă parte, pentru 15 posturi de la tribunale anunţate la concurs nu s-au depus candidaturi.

După finalizarea concursului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus

promovarea efectivă a 14 judecători la curţile de apel şi a 56 de judecători la tribunale . De

asemenea, s-a dispus promovarea efectivă a 35 de procurori la parchetele de pe lângă tribunale şi 5

la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Raportat la datele prezentate, la nivelul curţilor de apel gradul de promovabilitate şi de

ocupare a posturilor scoase la concurs a fost de 100%, iar la tribunale a fost de 79%. La nivelul

parchetelor de pe lângă tribunale gradul de promovabilitate a fost de 33,33% iar la Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost de 100%.

Ulterior, prin valorificarea rezultatelor acestui examen, s-a dispus promovarea a încă 63 de

judecători (21 la curţile de apel şi 42 la tribunale) şi 21 procurori (4 la parchetele de pe lângă

tribunale şi 17 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cursul anului 2011 nu a fost organizat concurs pentru promovarea judecătorilor şi

procurorilor în funcţii de execuţie pe loc.

43

Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Potrivit art. 52 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul

Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător în ultimii 2 ani la

tribunale sau curţi de apel, au obţinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost

sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime în funcţia de judecător

sau procuror de cel puţin 12 ani (cu precizarea că, prin Decizia nr.866/28.11.2006, Curtea

Constituţională a României a decis că dispoziţiile art.52 alin.1 din Legea nr.303/2004, în partea care

condiţionează promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de îndeplinirea

funcţiei de judecător în ultimii 2 ani sunt neconstituţionale).

44

Evidenţa posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este publică şi

disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 52 alin. 1 din Legea nr. 303/2004,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de

judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, în

termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie, care le analizează şi le înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de

un raport consultativ asupra promovării, în termen de 10 zile de la primire.

Aceste dispoziţii sunt completate de prevederile art. 40 lit. c) raportat la art. 35 lit. c) din Legea

nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora Secţia pentru

judecători examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie privind numirea în funcţie a judecătorilor în cadrul Curţii, iar Plenul dispune promovarea

judecătorilor.

În ceea ce priveşte procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de judecător la instanţa

supremă, prin Hotărârea Plenului nr. 484/21.07.2011, publicată în Monitorul Oficial nr.

538/29.07.2011, a fost modificat şi completat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului

Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

326/2005, în sensul introducerii unui nou capitol, Capitolul V ind. 1 – „Procedura de selecţie a

candidaţilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Noua procedură de selecţie a înlocuit procedura aprobată prin Hotărârea nr. 366/13.05.2010, a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe baza prevederilor legale menţionate, în cursul anului 2011 au fost promovaţi, în funcţia de

judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 11 judecători, ca urmare a două selecţii organizate de

Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2011, pentru ocuparea a 15 posturi de judecător, respectiv

pentru ocuparea a 7 posturi. Totodată, alţi 2 judecători au fost promovaţi ca urmare a finalizării unei

proceduri declanşate în cursul anului 2010.

Prin Legea nr. 300/2011, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 925/27.12.2011, intrată

în vigoare la data de 30.12.2011, dispoziţiile din Legea nr. 303/2004, privind promovarea la instanţa

supremă au fost modificate în mod semnficativ.

Astfel, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 300/2011, promovarea în funcţia de

judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este

necesar, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul

Naţional al Magistraturii.

45

Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie judecătorii şi procurorii care au îndeplinit efectiv, cel puţin 5 ani, funcţia de judecător la curtea

de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul "foarte bine" la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată

sancţionaţi disciplinar şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani.

E. Eliberări din funcţia de judecător şi procuror

E.1. JUDECĂTORI

În cursul anului 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui

României eliberarea din funcţia de judecător pentru următoarele motive:

- 57 de persoane, prin pensionare;

- 8 persoane, prin demisie;

- 3 persoane, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură;

- 1 persoană ca urmare a condamnării definitive;

- 1 persoană ca urmare a numirii în funcția de procuror.

Totodată, în cursul acestui an s-a vacantat 1 post, ca urmare a decesului unui judecător.

Efectiv, prin decret al Preşedintelui României, au fost eliberaţi din funcţie 70 de judecători, din

care 57 prin pensionare, 8 ca urmare a demsiei, 1 judecător ca urmare a numirii în funcţia de procuror,

3 persoane, ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură şi 1 persoană ca

urmare a condamnării definitive.

E.2. PROCURORI

În cursul anului 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui

României eliberarea din funcţie pentru următoarele motive:

- 18 procurori, prin pensionare;

- 6 procurori, prin demisie;

- 14 procurori, ca urmare a numirii în funcţia de judecător;

- 29 procurori, ca urmare a numirii în funcţia de judecător, după promovarea examenului de

capacitate;

Totodată, în cursul acestui an s-au vacantat 6 posturi prin deces.

46

F. Situaţia posturilor de judecător şi procuror la 31 decembrie 2011

La data de 01 ianuarie 2012, în schemele instanţelor judecătoreşti sunt prevăzute 4544 de

posturi de judecător, repartizate astfel:

-121 de posturi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

-770 de posturi la curţile de apel (inclusiv Curtea Militară de Apel);

-1487 posturi la tribunale, tribunale specializate (inclusiv instanţele militare);

-2166 posturi la judecătorii (inclusiv instanţele militare).

Ca urmare a valorificării tuturor procedurilor de ocupare a posturilor vacante, la aceeaşi dată,

numărul posturilor de judecător vacante, de execuţie şi de conducere, este de 339, repartizate pe grade

de jurisdicţie, astfel:

- 14 posturi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

- 16 posturi la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;

- 79 posturi la tribunale şi Tribunalul militar Teritorial;

- 230 posturi la judecătorii şi tribunalele militare.

Din cele 339 de posturi vacante, 225 sunt posturi de execuţie şi 114 funcţii de conducere.

Diferenţa de posturi dintre intrările şi ieşirile din sistem intervenite în cursul anului 2011 este

dată de ocuparea pe perioadă nedeterminată, în condiţiile art. 1341 din Legea nr. 304/2004, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, a unora dintre posturile temporar vacante de la următoarele

instanţe: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel

Cluj, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Târgu Mureş, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul

Constanţa, Tribunalul Iaşi, Tribunalul Vrancea, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoria

Sectorului 2 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti,

Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Judecătoria Cluj Napoca, Judecătoria Oradea şi Judecătoria Buftea.

Această procedură a determinat creşterea numărului vacanţelor la instanţele de unde au plecat

judecătorii care au ocupat posturile temporar vacante la instanţele mai sus menţionate, fără să fie însă

evidenţiată o creştere a numărului posturilor ocupate, nefiind alocate efectiv posturi din fondul de

rezervă. La sfârşitul anului 2011 fondul de rezervă cuprinde 49 de posturi de judecător (1 post a

fost alocat Tribunalului Iaşi, fiind deja formulată soliciatre către Ministerul Justiţiei pentru restituire în

vederea reîntregirii fondului de rezervă), în prezent, toate indisponibilizate.

47

Din datele prezentate se constată că, în intervalul 01.01.2011-01.01.2012, au intervenit

modificări, la nivelul tuturor instanţelor, numărul posturilor vacante reducându-se de la 435, la 1

ianuarie 2011 la 339 la 1 ianuarie 2012. Plusul de 96 de magistraţi, înregistrat la nivelul sistemului

judiciar s-a deplasat, însă spre instanţele de control judiciar, judecătoriile continuând să înregistreze un

deficit de 230 de posturi, deşi – la acest nivel de jurisdicţie s-au ocupat, în perioada de referinţă, 211

posturi de judecător.

La data de 01.01.2012, în schemele parchetelor erau prevăzute 2902 de posturi de procuror,

repartizate astfel:

-598 de posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

-260 de posturi la parchetele de pe lângă curţile de apel (inclusiv Parchetul Militar de pe lângă

Curtea Militară de Apel);

657 posturi la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate (inclusiv parchetele

militare);

-1387 posturi la parchetele de pe lângă judecătorii (inclusiv parchetele militare).

48

Ca urmare a valorificării tuturor procedurilor de ocupare a posturilor vacante, la data de 01

ianuarie 2012, numărul posturilor de procuror vacante, de execuţie şi de conducere, era de 452 (faţă de

481 posturi vacante la începutul anului 2011), repartizate pe grade de jurisdicţie, astfel:

- 99 posturi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

- 25 posturi la parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe lângă Curtea Militară de

Apel;

- 143 posturi la parchetele de pe lângă tribunale şi Parchetul militar de pe lângă Tribunalul

militar Teritorial;

- 185 posturi la Parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare de pe lângă tribunalele

militare.

Din cele 452 de posturi vacante, 288 sunt posturi de execuţie şi 164 funcţii de conducere.

G. Situaţia posturilor de magistrat asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În statul de funcţii şi de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt prevăzute 85 de

posturi de magistrat asistent din care, la începutul anului 2011, erau ocupate 81 şi vacante 4 posturi,

din care unul aferent funcţiei de magistrat asistent şef al Secţiei civile şi de proprietate intelectuală.

Potrivit dispoziţiilor art. 66 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi

completările următoare, magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior

al Magistraturii, pe bază de concurs.

În cursul anului 2011 a fost organizat un concurs pentru ocuparea a 2 posturi vacante de

magistrat asistent, fiind ocupat un singur post, precum şi două concursuri pentru ocuparea atât a

49

postului vacant de magistrat asistent şef Secţia civilă şi de proprietate intelectuală (actuala Secţie I

Civilă), cât a funcţiei vacantate în această perioadă de magistrat asistent şef la Secţia de contencios

administrativ şi fiscal.

La 01 ianuarie 2012, din cele 85 de posturi de magistrat asistent prevăzute în statul de funcţii şi

de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, erau ocupate 83 şi vacante 2 posturi, din care unul

aferent funcţiei de prim magistrat asistent, în anul de referinţă fiind eliberat din funcţie un singur

magistrat asistent.

1.2. Reorganizarea sistemului judiciar. Continuarea procesului de redistribuire a posturilor

de judecător şi procuror. Măsuri privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor

Optimizarea volumului de activitate a instanţelor si parchetelor, reevaluarea şi optimizarea

schemelor de personal a reprezentat şi în anul 2011 un obiectiv în permanenţă urmărit la nivelul

Consiliului Superior al Magistraturii.

În cursul acestui an‚ prin Hotărârea nr. 469/2011 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii s-a acordat aviz conform pentru redistribuirea a 12 posturi de judecător la nivelul

judecătoriilor, în vederea suplimentării schemelor de funcţii şi de personal la 6 judecătorii care

înregistrau cel mai mare deficit de posturi raportat la încărcătura/schemă înregistrată în perioada 2005

– 2010. Până în prezent au fost redistribuite, prin ordin al ministrului justiţiei, un număr de 5 posturi de

judecător, celelalte posturi urmând a fi indisponibilizate la momentul vacantării, în vederea

redistribuirii.

Prin aceeaşi hotărâre s-a propus Ministerului Justiţiei suplimentarea numărului de posturi de

judecător la nivelul unor curţi de apel şi tribunele.

Ulterior, prin Hotărârea Plenului nr. 922/2011, s-a avizat conform redistribuirea unui număr de

48 de posturi de judecător, pornind de la parametrii care definesc volumul de activitate şi gradul de

încărcare a instanţelor şi având în vedere următoarele criterii de analiză:

- raportarea la datele statistice aferente perioadei 2007 – 2010, cu luarea în calcul a trendului

înregistrat în semestrul I/2011, cu ignorarea dosarelor care, potrivit Hotărârii nr. 425/2011 a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, nu trebuiau înregistrate ca dosare distincte;

- excluderea din analiză a instanţelor judecătoreşti la care încărcătura/schemă s-a situat cu

mai mult de 100 de cauze peste/sub media la nivel naţional, motivat de alternanţele

volumului de activitate înregistrat în fiecare din anii supuşi analizei;

50

- excluderea din analiză a judecătoriilor care au o schemă de cel mult 3 posturi de judecător,

pentru păstrarea unui număr de judecători care să asigure soluţionarea incidentelor

procedurale.

Totodată, această nouă analiză a luat în considerare, cu valoare informativă şi propunerile

Studiului de impact al noilor coduri, numai în ceea ce priveşte instanţele incluse în categoria celor la

care ar trebui reduse schemele (care au posturi vacante în prezent), respectiv suplimentate.

În temeiul prevederilor art. 1 din Legea nr. 148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe

judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, începând cu data de 01.11.2011, s-au desfiinţat 12

judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, din care doar 3 funcţionau, respectiv Judecătoriile

Şomcuta Mare, Murgeni şi Bozovici.

Legea privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea a avut

ca temei şi concluziile şi propunerile analizei efectuate în cursul anului 2010 de grupul de lucru comun

format din reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca obiectiv analizarea situaţiei instanţelor şi

parchetelor cu volum redus de activitate, precum şi a celor care nu funcţionează, în vederea

reorganizării acestora.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 868/2011 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului

nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătorilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, a

fost stabilită noua competenţă teritorială pentru localităţile din circumscripţiile instanţelor care s-au

desfiinţat.

- localităţile din circumscripţia Judecătoriei/Parchetului de pe lângă Judecătoria Şomcuta

Mare trec în circumscripţia Judecătoriei Baia Mare;

- o parte din localităţile din circumscripţia Judecătoriei/Parchetului de pe lângă Judecătoria

Murgeni trec în circumscripţia Judecătoriei Bârlad, iar o parte trec în cirrcumscripţia

Judecătoriei Huşi;

- localităţile din circumscripţia Judecătoriei/Parchetului de pe lângă Judecătoria Bozovici

trec în circumscripţia Judecătoriei Oraviţa.

Pornind de la dispoziţiile legale invocate, prin Hotărârile nr. 738/2011, respectiv nr.

954/2011, precum şi nr. 739/2011, respectiv 769/2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a

acordat avizul conform pentru transferul posturilor de judecător/procuror, precum şi a posturilor de

personal auxiliar, conex şi contractual de la cele trei instanţe/parchete desfiinţate, care au funcţionat

până la data de 1 noiembrie 2011.

La acordarea avizului pentru redistribuirea posturilor s-a avut în vedere necesitatea echilibrării

schemelor de personal la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti/parchetelor de pe lângă acestea, în

51

special la cele care se confruntă în mod constant cu o încărcătură pe schemă situată cu mult peste

media naţională.

Prin Hotărârea nr. 676/2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat avizul

conform pentru punerea în funcţiune a Tribunalului Ilfov, instanţă care a început să funcţioneze

începând cu data de 1 noiembrie 2011.

Un element cu impact semnificativ pentru resursele umane, în anul 2011, l-a reprezentat

suplimentarea, de către Ministerul Justiţiei, cu 10 posturi a numărului de posturi de judecător la Curtea

de Apel Bucureşti şi cu 18 posturi de judecător la Tribunalul Bucureşti. Urmare suplimentărilor

dispuse, în cursul anului 2011, numărul posturilor de judecători a crescut de la 4516, la 4544 posturi

de judecător.

De asemenea, şi în cursul acestui an, a fost continuat procesul de redistribuire a posturilor de

judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 798/2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel,

au fost redistribuite, prin ordin al ministrului justiţiei, un post la nivelul tribunalelor şi un post la

curţile de apel.

Prin H.G.54/2011 numărul de posturi de procuror prevăzute pentru Direcţia de Investigare a

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost suplimentat cu 50 de posturi, 20 dintre

acestea au fost preluate din schema de personal a Ministerului Public iar pentru restul de 30 de posturi

s-a asigurat suplimentarea bugetului Ministerului Public.

1.3. Înfiinţarea secţiilor şi completelor specializate ale instanţelor judecătoreşti

În cursul anului 2011 a continuat procedura de înfiinţare, după caz desfiinţare sau suplimentare

a completelor specializate la instanţele judecătoreşti, în acord cu prevederile art.35 alin.2, art.36 alin.3

şi art.39 din Legea nr.304/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Începând cu data de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a noului Cod civil, în

conformitate cu prevederile art. 225 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii

nr. 287/2009 privind Codul civil, secţiile comerciale din cadrul tribunalelor şi curţilor de apel s-au

reorganizat ca secţii civile ori, după caz, au fost unificate cu secţiile civile existente, prin hotărâri ale

Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere ale instanţelor.

De asemenea, în temeiul prevederilor art. 228 alin. 1 raportat la art. 226 din aceeaşi lege,

începând cu data de 1 octombrie 2011, Tribunalele comerciale Argeş, Cluj şi Mureş s-au reorganizat

52

ca tribunale specializate, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor

de conducere ale instanţelor.

Urmare acestor demersuri, s-au constatat următoarele:

la majoritatea secţiilor comerciale existente la nivelul instanţelor a operat doar o redenumire a

acestora, păstrându-se actuala organizare, competenţă şi componenţă, cu menţinerea funcţiilor

de conducere şi continuarea mandatului pentru secţia rezultată din reorganizare;

la un număr relativ redus de instanţe (Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Arad), secţiile

comerciale au fost unificate cu secţiile civile, fiind înfiinţată o secţie civilă unică, care a

preluat şi cauzele de natură comercială, cu desfiinţarea corespunzătoare a funcţiilor de

preşedinte şi grefier şef ale Secţiei comerciale, corelativ cu menţinerea funcţiilor de conducere

aferente Secţiei civile astfel reorganizate;

la alte instanţe, la care funcţionau secţii mixte care soluţionau cauze în materie comercială,

precum şi în alte materii, cauzele comerciale au fost preluate de secţiile civile existente,

operând prin urmare o redenumire a secţiei mixte, supusă reorganizării, cu modificarea

corespunzătoare a competenţei şi menţinerea funcţiilor de conducere şi continuarea

mandatului pentru secţia rezultată din reorganizare;

la un număr redus de instanţe s-a optat pentru reorganizarea secţiilor comerciale mixte

existente la nivelul acestora, prin divizarea în două secţii distincte şi menţinerea mandatului

actualului preşedinte al secţiei mixte pentru una dintre cele două secţii nou înfiinţate; referitor

la cea de-a doua secţie s-a propus Ministerului Justiţiei înfiinţarea funcţiilor de preşedinte de

secţie şi a celor de grefier şef secţie, urmând ca secţiile să funcţioneze efectiv după clarificarea

situaţiei acestor posturi;

solicitările formulate de instanţe privind înfiinţarea/suplimentarea de complete specializate în

materie de insolvenţă, concordat preventiv, societăţi comerciale, sunt, în continuare, analizate

în mod distinct, în raport cu cererile şi argumentele concrete invocate.

În ceea ce priveşte înfiinţarea celorlalte secţii specializate, procesul a continuat la nivelul

instanţelor, fiind aprobate următoarele măsuri:

- a fost admisă propunerea Curţii de Apel Bucureşti de schimbare a denumirii Secţiei a II-a

penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a acestei instanţe, în Secţia a II-a penală;

- a fost admisă propunerea Tribunalului Timiş de reorganizare, prin divizare, a Secţiei

comerciale şi de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Timiş, în sensul

desfiinţării acesteia şi înfiinţării a două secţii distincte: Secţia comercială şi de insolvenţă şi

Secţia de contencios administrativ şi fiscal, urmând ca secţiile să funcţioneze efectiv după

clarificarea situaţiei posturilor de preşedinţi de secţie şi a celor de grefieri şefi secţie;

53

- a fost admisă propunerea Curţii de Apel Ploieşti privind desfiinţarea Secţiei pentru

conflicte de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Ploieşti, începând cu data de

01.09.2011, urmată de reorganizarea corespunzătoare a Secţiei civile şi pentru cauze cu

minori şi familie;

- a fost admisă propunerea Curţii de Apel Ploieşti privind reorganizarea Secţiei civile şi

pentru cauze cu minori şi de familie şi a Secţiei pentru cauze privind conflicte de muncă şi

asigurări sociale din cadrul Curţii de Apel Suceava, în sensul reunirii acestora sub

denumirea „Secţia civilă”, începând cu data de 01.09.2011;

- a fost admisă propunerea Curţii de Apel Craiova privind unificarea, începând cu data de

01.01.2012, a Secţiei I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi a Secţiei a II-a civilă

şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale din cadrul Curţii de Apel Craiova, sub

denumirea de Secţia I civilă.

De asemenea, prin Hotărârea nr. 961/2011 a Secţiei pentru judecători s-a dispus înfiinţarea

celei de-a doua secţii civile la Judecătoria Timişoara, în acord cu punctul de vedere axprimat de

conducerea acestei instanţe.

1.4. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul statisticii judiciare

În anul 2011, pe lângă activităţile obişnuite, eforturile Biroului de statistică judiciară din

cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost canalizate în vederea implementării cu succes a

Modulului statistic Ecris.

În acest sens, în prima jumătate a anului, împreună cu Direcţia Tehnologia Informaţiei din

cadrul Ministerului Justiţiei şi cu informaticieni din cadrul instanţelor, a fost finalizată ultima fază de

testare a aplicaţiei, în peste 1.000 de ore de muncă.

În luna iulie 2011, s-a trecut la cuplarea Modulului statistic de aplicaţia de bază Ecris la

nivelul tuturor instanţelor naţionale, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din acel moment, toate

rapoartele statistice au fost populate cu informaţii referitoare la dosare în mod retroactiv, începând cu

data de 01.01.2011, în fiecare zi acumulându-se noi date pe măsură ce stocul de dosare urma să fie

eliminat.

În cea de-a doua jumătate a anului, Biroul de statistică a purtat un dialog constant cu toate

instanţele, în vederea conştientizării nevoii de a se lucra într-un mod complet şi ordonat în cadrul

aplicaţiei de bază Ecris 4, pentru ca rezultatele statistice obţinute să fie cele aşteptate. Au fost

transmise de asemenea, o serie de îndrumări către preşedinţii instanţelor sau către birourile de

informatică ale acestora asupra modului de lucru, astfel încât, toate instanţele să beneficieze de o

statistică reală, neafectată în vreun fel de un potenţial mod defectuos de lucru.

54

În acelaşi sens, Biroul de statistică judiciară a pus la dispoziţia judecătorilor şi grefierilor, un

manual complet de statistică, diferit de cel al aplicaţiei de bază Ecris.

Pe rolul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se află propunerea de decuplare treaptată

a instanţelor de la programul actual de colectare a datelor statistice denumit ABAC judiciar, primele

care urmează să îşi susţină întreaga statistică pe Modulul statistic Ecris fiind curţile de apel şi Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie.

Alături de eforturile privind implementarea modulului menţionat, Biroul statistic din cadrul

C.S.M. a contribuit şi la realizarea rapoartelor privind starea justiţiei precum şi la proiectul de

redistribuire a unor posturi în cadrul instanţelor judecătoreşti.

1.5. Atribuţiile instituite în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul

gestiunii declaraţiilor de avere şi de interese ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii

de personal, stabilite prin lege

În cursul anului 2011 s-a continuat aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind

integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate,

precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (, act normativ care a intrat în

vigoare la data de 05 septembrie 2010.

Conform dispoziţiilor art. 5 alin. 2 lit. e) şi lit. i) coroborate cu dispoziţiile art. 1 alin. 1 pct. 6,

7, 31 şi 36 teza a doua din Legea nr. 176/2010, Consiliul Superior al Magistraturii gestionează

declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese depuse de către: membrii Consiliului, judecători,

procurori, magistraţi – asistenţi, asistenţi judiciari, personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor,

personalul cu funcţii de conducere şi de control, funcţionarii publici, inclusiv personalul angajat cu

contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate

din fonduri externe sau din fonduri bugetare, din aparatul propriu.

În baza reglementărilor cuprinse în actele sus amintite, personalul responsabil la nivelul

Consiliului Superior al Magistraturii cu gestiunea declaraţiilor de avere şi de interese a asigurat

primirea şi înregistrarea acestor declaraţii în registrele speciale, eliberarea dovezilor de primire

corespunzătoare, publicarea declaraţiilor pe site-ul instituţiei, prelucrarea acestora, transmiterea către

Agenţia Naţională de Integritate a copiilor certificate a declaraţiilor, precum şi lista definitivă cu

persoanele care nu au depus declaraţiile în termenul legal, însoţită de punctele de vedere ale acestora.

De asemenea, este de menţionat că, pentru a veni în sprijinul personalului din sistemul judiciar

şi în vederea asigurării unui mod de completare unitar a declaraţiilor, au fost emise o serie de circulare

către instanţe, parchete şi instituţiile aflate în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii privind

55

informarea referitoare la noile reglementări, posibilitatea descărcării de pe site-ul Consiliului a

formularelor declaraţiilor de avere şi de interese, consultarea „Ghidului de completare al declaraţiilor

de avere şi de interese”, elaborat de către Agenţia Naţională de Integritate în cooperare cu Societatea

Academică din România, precum şi a site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate (wwwintegritate.ro).

În această perioadă, la solicitarea persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere

şi de interese, s-a asigurat consultanţă (inclusiv telefonic) referitor la conţinutul şi aplicarea noilor

prevederi privind declararea averilor, conflictele de interese şi incompatibilităţile, completarea corectă

a rubricilor formularelor şi depunerea în termen a acestora.

Având în vedere toate aceste măsuri dispuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, s-a

constatat, faţă de anii anteriori, o îmbunătăţire a modului de completare a declaraţiilor de avere şi de

interese, precum şi depunerea, în termen, a acestora de către majoritatea persoanelor care au această

obligaţie legală, raportat la numărul mare de persoane care depun aceste declaraţii la Consiliul (respectiv, un număr de 13000 - 14000 de declaraţii anual).

1.6. Ocuparea posturilor vacante de grefieri

Recrutarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe

lângă acestea s-a realizat şi în cursul anului 2011 prin intermediul concursului organizat de Consiliul

Superior al Magistraturii, prin Şcoala Naţională de Grefieri, la data de 4 septembrie 2011. În acest mod

au fost ocupate un număr de 105 posturi de grefier cu studii superioare juridice, dintre care 75 de

posturi de grefier la instanţele judecătoreşti şi 30 de posturi de grefier la unităţile de parchet.

În cursul anului 2011 ocuparea posturilor vacante de grefier prin concursuri organizate la

nivelul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea, conform art. 36 din Legea nr. 567/2004

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost restrânsă, ca efect al dispoziţiilor O.U.G.

nr. 34/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Cu toate acestea, în cursul acestui an s-au acordat avize de către Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii pentru ocuparea a 109 posturi vacante de grefier la nivelul tuturor celor 15 curţi de apel

şi pentru 20 posturi vacante de grefier la parchete, în condiţiile art. 22 din actul normativ invocat mai

sus.

1.7. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul formării profesionale a

judecătorilor şi procurorilor, precum şi a personalului auxiliar de specialitate. Coordonarea

Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri

Formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor

56

În virtutea competenţelor conferite de dispoziţiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea de formare

profesională iniţială şi continuă organizată de către Institutul Naţional al Magistraturii, în principal

prin:

aprobarea, anuală, a programului de formare continuă a judecătorilor şi procurorilor, la

propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;

aprobarea, anuală, a tematicii activităţilor de formare continuă descentralizată organizate

în cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel, la

propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;

aprobarea, anuală, a programului de formare profesională a auditorilor de justiţie, la

propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.

A.1. Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor

Principalele obiective ale formării profesionale continue pentru anul 2011 (organizată la

nivel centralizat şi descentralizat) au fost cele care s-au regăsit şi în programele de formare anterioare,

fiind stabilită însă o nouă ordine de prioritate, respectiv: 1.pregătirea magistraţilor în privinţa

modificărilor legislative majore din sistemul legal românesc aduse de intrarea în vigoare a noilor

coduri civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală; 2. unificarea practicii judiciare în

cadrul formării specializate a magistraţilor; 3. pregătirea magistraţilor în domeniul dreptului

european: drept UE, CEDO, cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi penală. Întărirea

cooperării europene şi regionale; 4. asigurarea pregătirii judecătorilor şi procurorilor admişi în

magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor; 5. asigurarea unei formări axate pe specializarea judecătorilor şi procurorilor, în

concordanţă cu nevoile sistemului judiciar; 6. dezvoltarea abilităţilor non-juridice specifice profesiei

de magistrat prin crearea unei punţi de comunicare eficiente între magistraţi şi societate. Implicarea

judecătorilor şi procurorilor în dezvoltarea politicilor publice în justiţie.

Programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor pentru anul 2011

a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 93/3 martie 2011, la

propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.

S-a apreciat că obiectivele de formare propuse răspund obligaţiilor de formare profesională

prevăzute în documentele strategice care conţin obligaţii asumate de către Consiliul Superior al

57

Magistraturii sub aspectul formării profesionale rezultate din rapoartele de monitorizare ale Comisiei

Europene, precum şi din analiza documentelor, studiilor sau rapoartelor internaţionale referitoare la

sistemul judiciar ori formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor.

În cursul anului 2011 INM a organizat 189 de seminarii de formare continuă (iniţial au fost

aprobate 144 însă programul de formare continuă a fost completat pe parcursul anului cu o serie de

seminarii şi programe în domenii în care s-a observat o nevoie imediata de formare, în special ca

urmare intrării în vigoare a Noului Cod civil – 19 seminarii - sau ca urmare a raportului de tara) la care

au participat 5184 de magistraţi. Dintre acestea, 170 au fost organizate din fonduri bugetare şi 19 din

fonduri extrabugetare.

Pentru magistraţii recrutaţi în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 au fost organizate 6

sesiuni de formare cu o durată de 4 săptămâni fiecare la care au participat 128 de magistraţi.

Programul de formare continuă descentralizată pentru anul 2010 a fost aprobat odată cu

programul de formare continuă centralizată, prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. 93/3 martie 2010.

Structura obiectivelor programului au fost conturată pe următoarele direcţii de acţiune: 1.

asigurarea formării magistraţilor în materia noilor coduri şi a Legii nr. 202/2010; 2. unificarea

practicii judiciare; 3. asigurarea unei formări conforme cu specializarea magistratului şi

corespunzătoare întrutotul nevoilor reale de formare existente în rândul judecătorilor sau

procurorilor; 4. contextul naţional şi internaţional creat de integrarea României în Uniunea

Europeană; 5. respectarea domeniilor de formare prevăzute de documentele interne şi internaţionale,

legile şi regulamentele conţinând prevederi referitoare la pregătirea profesională continuă a

magistraţilor.

Pentru realizarea obiectivelor specifice au fost prevăzute ca domenii obligatorii de formare

în anul 2011:

INSTANŢE: formare în domeniul coduri; formare specializată - drept civil, drept procesual

civil, drept penal, drept procesual penal, drept administrativ, drept financiar-fiscal, dreptul

muncii şi al asigurărilor sociale, drept comercial, justiţie pentru minori, Legea nr. 202/2010;

practică neunitară; cooperare judiciară internaţională; drept comunitar şi CEDO; combaterea

corupţiei/ criminalitate economico-financiară; formarea formatorilor şi a membrilor comisiilor

de evaluare; abilităţi non juridice - comunicare interpersonală şi organizaţională, metodologia

actului de justiţie, transparenţa actului de justiţie - relaţii publice şi relaţii cu mass-media,

management judiciar, dezvoltare personal; IT; limbi străine.

PARCHETE: formare în domeniul coduri; formare specializată - drept penal, drept procesual

penal, criminalistică, criminologie, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală drept

58

comercial, justiţie pentru minori, criminalitate informatică, Infracţiuni prevăzute în legi

speciale, Legea nr. 202/2010; cooperare judiciară internaţională/drept comunitar ; CEDO;

combaterea corupţiei/ criminalitate economico-financiară; formarea formatorilor şi a

membrilor comisiilor de evaluare; abilităţi non juridice - comunicare interpersonală şi

organizaţională, metodologia actului de justiţie, transparenţa actului de justiţie - relaţii publice

şi relaţii cu mass-media, management judiciar, dezvoltare personal; IT; limbi străine.

Se remarcă faptul că principalul obiectiv al programului l-a reprezentat pregătirea magistraţilor

în privinţa modificărilor legislative majore din sistemul legal românesc aduse de intrarea în vigoare a

noilor coduri.

În acest context, în cursul anului 2011, CSM a demarat Proiectul „Vin codurile!” care şi-a

propus atingerea a două obiective: unul principal – pregătirea cunoaşterii şi implementarea noilor

coduri de către toţi profesioniştii dreptului şi unul secundar – cunoaşterea legislaţiei fundamentale de

către populaţie dar mai ales de către justiţiabili.

A.2. Formarea profesională iniţială a auditorilor de justiţie

Formarea iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii în anul 2010 - 2011 s-a realizat

în baza Programului de formare profesională a auditorilor de justiţie pentru anul 2010 – 2011

(Planul de învăţământ pentru anul I, precum şi Programele de stagiu pentru anul II) care a fost

aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 641/08.07.2010.

Prin Hotărârea Plenului nr.61/27.01.2011, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat

propunerea Institutului Naţional al Magistraturii de modificare a Programului de stagiu al auditorilor

de justiţie – anul II pentru anul universitar 2010-2011, prin completarea acestuia cu un număr total de

12 ore de prelegeri, în vederea însuşirii dispoziţiilor Legii nr.202/2010 privind unele măsuri pentru

accelerarea soluţionării proceselor (6 ore pentru modificările aduse Codului de procedura civila si 6

ore pentru modificările aduse Codului de procedură penală).

Prin Hotărârea Plenului nr.62/27.01.2011, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Planul

de învăţământ pentru anul I de studii, pentru anul universitar 2011, aplicabil auditorilor de justiţie

admişi la Institutul Naţional al Magistraturii în sesiunea ianuarie – februarie 2011.

Lista formatorilor pentru formarea iniţială pentru anul universitar 2010 - 2011, precum şi lista

tutorilor de practică pentru formare iniţială pentru anul universitar 2010 - 2011 au fost aprobate prin

Hotărârea Plenului nr. 642/08 iulie 2010.

59

Examenul de absolvire pentru absolvenţii promoţiei 2009 - 2011 s-a desfăşurat în perioada

17 mai - 17 iunie 2011, prin susţinerea unor probe scrise cu caracter teoretic şi practic, la disciplinele

drept civil şi drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal şi organizare judiciară.

Repartizarea pe posturile de judecători şi procurori stagiari a absolvenţilor Institutului Naţional

al Magistraturii, promoţia 2009-2011 s-a dispus prin Hotărârea Plenului Consiliului nr. 437/30 iunie

2011 fiind numiţi în funcţia de judecător stagiar 100 de absolvenţi şi în funcţia de procuror stagiar 91

de absolvenţi.

B.Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti

şi al parchetelor de pe lângă acestea

În virtutea competenţelor conferite de dispoziţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 567/2004, cu modificările şi completările

ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea de formare profesională iniţială

şi continuă a personalului auxiliar de la instanţe şi de la parchetele de pe lângă acestea organizată de

către Şcoala Naţională de Grefieri, în principal prin:

aprobarea, anuală, a programului de formare continuă a personalului auxiliar de la instanţele

judecătoreşti şi de la parchetele de pe lângă acestea, la propunerea Colegiului de conducere al

Şcolii Naţionale de Grefieri;

aprobarea, anuală, a programului de formare profesională iniţială a cursanţilor Şcolii, la

propunerea Colegiului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri;

numirea personalului de instruire al Şcolii, la propunerea Colegiului de conducere al Şcolii

Naţionale de Grefieri.

B.1. Formarea iniţială a personalului auxiliar de specialitate

Formarea profesională iniţială organizată de Şcoala Naţională de Grefieri în temeiul Legii nr.

567/2004 a continuat să aibă în vedere, pentru anul şcolar 2011 - 2012, exclusiv grefierii cu studii

superioare juridice, pentru o durată a studiilor de 6 luni.

Pentru anul şcolar 2011-2012, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat organizarea

concursului de admitere la Şcoala Naţională de Grefieri la data de 4 septembrie 2011, pentru un

număr de 105 de locuri, din care 75 de locuri pentru grefierii de instanţe şi 30 locuri pentru grefierii de

parchete, formarea iniţială urmând a se desfăşura în mod specializat, ca şi în anii precedenţi, pentru

grefierii care îşi vor desfăşura activitatea în cadrul instanţelor, respectiv pentru grefierii care îşi vor

desfăşura activitatea în cadrul parchetelor.

60

La propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri au fost aprobate, prin hotărâri ale Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, Structura anului şcolar 2011-2012, precum şi Planul de

învăţământ pentru anul 2011 – 2012 – specializarea grefieri pentru instanţe şi Planul de învăţământ

pentru anul 2011 - 2012 – specializarea grefieri pentru parchete reţeaua de formatori (personal de

instruire) a Şcolii Naţionale de Grefieri pentru formarea iniţială în anul şcolar 2011-2012.

B.2. Formarea profesională continuă a personalului auxiliar de specialitate

Programul de formare continuă a grefierilor din cadrul instanţelor judecătoreşti şi

parchetelor de pe lângă acestea pentru anul 2011 a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr.1194/16 decembrie 2010, fiind completat prin Hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 533/18 august 2011 iar reţeaua de formatori a Şcolii Naţionale

de Grefieri pentru formare continuă în anul 2011 a fost aprobată prin Hotărârea Plenului nr. 1193/16

decembrie 2010.

Calendarul de formare continuă a grefierilor pentru anul 2011 a cuprins 106 acţiuni de formare

continuă organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în cadrul celor 4 centre regionale de pregătire

(Bârlad, Amara, Sovata şi Giroc) şi un număr de 4 seminarii desfăşurate în forma învăţământului la

distanţă (e-learning) în domeniile drept civil, drept procesual civil, drept comunitar la care se adaugă

câte un seminar de drept procesual civil şi unul de drept procesual penal, desfăşurate în forma

învăţământului la distanţă, ambele adresate grefierilor recrutaţi în mod direct, în anul 2010.

În cadrul programului de formare continuă pentru anul 2011 au fost păstrate disciplinele

abordate şi în anul anterior, cu unele modificări în ceea ce priveşte temele propuse, avându-se în

vedere modificările aduse prin dispoziţiile Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea

soluţionării proceselor, dar şi intrarea în vigoare a noilor coduri.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.1026/20 decembrie 2011 a fost

aprobat programul de formare continuă a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor

judecătoreşti şi parchetelor pentru anul 2012.

1.8. Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul evaluării activităţii

profesionale a judecătorilor şi procurorilor

Preocupările Consiliului Superior al Magistraturii pentru eficientizarea actualului cadru privind

evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor au continuat şi în anul 2011.

61

În cursul anului 2011 s-a derulat o nouă etapă a procesului de evaluare a activităţii profesionale

a judecătorilor şi procurorilor desfăşurată în perioada 01.01.2008-31.12.2010.

În acest scop, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a adresat membrilor Comisiilor

de evaluare din cadrul instanţelor şi parchetelor o recomandare de abordare a problemei evaluării

magistraţilor cu maximă obiectivitate precum şi de asumare a responsabilităţii rezultatelor evaluării,

astfel încât rezultatul final să reflecte starea de fapt reală a sistemului judiciar, demersuri absolut

necesare pentru restabilirea imaginii şi credibilităţii sistemului judiciar.

În vederea unificării modalităţii efective de realizare a evaluării activităţii profesionale a

magistraţilor, coordonatorul Comisiei 3 - Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a

instanţelor şi parchetelor împreună cu conducerea Institutului Naţional al Magistraturii a organizat o

întâlnire de lucru cu toţi formatorii în domeniul evaluării.

Problema evaluării activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor s-a aflat în atenţia

acestei comisii, fiind dezbătută propunerea de modificare a Legii 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, cu privire la evaluarea activităţii profesionale a magistraţilor, avându-se

în vedere următoarele principii:

evaluarea magistraţilor din cadrul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea şi din

circumscripţia acestora se va realiza de către o comisie de la nivelul curţii de apel, respectiv de

la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel;

evaluarea se va realiza la momentul participării la concursurile de promovare în funcţii de

execuţie (atât pe loc cât şi efectiv) şi funcţii de conducere;

evaluarea se va realiza şi la momentul trecerii unei perioade de 5 ani de la ultima evaluare, în

cazuri în care magistraţii nu participă la concursuri de promovare.

posibilitatea magistraţilor de a participa la concursurile de promovare având atât calificativul

„foarte bine” cât şi „bine”;

realizarea unei evaluări anuale a sistemului, care completează evaluările individuale;

promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se va realiza pe baza rezultatelor obţinute la

evaluare şi probele scrise cu caracter practic din cadrul concursului de promovare.

2. Managementul resurselor umane în aparatul propriu al Consiliului Superior al

Magistraturii

2.1. Dimensionarea aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu

atribuţiile pe care le exercită

Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde un

număr de 275 de posturi.

62

Prin legea bugetului de stat pe anul 2011 au fost finanţate pentru Consiliul Superior al

Magistraturii un număr de 260 de posturi care au fost repartizate astfel:

- 1 post de preşedinte;

- 1 post de vicepreşedinte;

- 12 posturi de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

- 246 posturi pentru aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.

În raport cu natura funcţiilor şi cu modificările survenite în structura organizatorică a aparatului

propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, în cursul anului 2011, situaţia posturilor din aparatul

propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, se prezintă astfel:

Natura funcţieiPosturi aprobate la

01.01.2011

Posturi aprobate la

30.12.2011

Inspector (din care de conducere) 53 (3) 53 (3)

Personal de specialitate juridică asimilat

judecătorilor şi procurorilor (din care de

conducere)

75 (21) 76 (21)

Funcţii publice, din care:

- clasa I (studii superioare) de conducere

- clasa I – stuii superioare

- clasa III – studii medii

44

4

35

5

44

4

39

1

Personal contractual:

a) funcţii specifice

- consilier al preşedintelui

- consilier pentru afaceri europene

- consilier (din care de conducere)

- consilier juridic

- referent (studii superioare de scurtă durată)

- referent

- secretar-dactilograf

b) funcţii comune (funcţionar ahivar, muncitor

calificat, şofer)

103

1

5

31 (3)

0

1

23

15

27

102

3

5

31 (3)

3

1

21

11

27

TOTAL 275 275

63

În conformitate cu prevederile art. 22 din O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea

bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, cu modificările şi completările

ulterioare, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice

este suspendată, fiind posibilă doar ocuparea unui procent de maxim 15% din totalul posturilor ce s-au

vacantat după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 34/2009, numai în condiţiile încadrării în

cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Potrivit art. III alin. 1 din O.U.G. nr. 35/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul

realizării programelor de interes public sau social, al îndeplinirii obligaţiilor fiscale şi al funcţionării

optime a instituţiilor statului, precum şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, prin derogare

de la prevederile art. 22 din O.U.G. nr. 34/2009 cu modificările şi completările ulterioare, posturile

vacante de specialitate juridică, finanţate prin legea bugetului de stat, din cadrul Consiliului

Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pot fi ocupate prin examen sau

concurs în condiţiile legii.

În vederea ocupării posturilor vacante din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al

Magistraturii, în perioada 01.01.2011 – 01.12.2011 au fost organizate următoarele proceduri:

Proceduri de ocupare a funcţiilor de conducere vacante

Prin Hotărârea nr. 934/2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a aprobat

declanşarea procedurii de selecţie pentru ocuparea a 12 funcţii de conducere din cadrul aparatului

propriu al Consiliului Superior al Magistraturii. Procedura a fost finalizată în cursul anului 2011 prin

ocuparea a două funcţii de conducere.64

De asemenea, prin Hotărârea nr. 565/2011 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a

aprobat declanşarea procedurii de selecţie pentru ocuparea a 8 funcţii de conducere din cadrul

aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, procedură finalizată prin ocuparea a 5

funcţii de conducere.

La data de 22 decembrie 2011 a fost declanşată o nouă procedură de selecţie în vederea

ocupării a două funcţii de conducere din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al

Magistraturii, procedură aflată în derulare.

Proceduri de ocupare a funcţiilor de inspector

Sub aspectul resurselor umane, schema Inspecţiei Judiciare include un număr total de 53 de

posturi, dintre care 50 posturi de execuţie, iar 3 posturi de conducere.

În cursul anului 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a finalizat procedura declanşată în luna

septembrie 2010 pentru ocuparea a două posturi de inspector în cadrul Serviciului de inspecţie

judiciară pentru judecători şi un post de inspector în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru

procurori, fiind numiţi în funcţia de inspector doi judecători.

În cursul anului 2011 au fost declanşate alte trei proceduri de selecţie pentru ocuparea

posturilor de inspector, astfel:

- în luna mai 2011 a fost declanşată o procedură pentru ocuparea a 11 posturi de inspector,

respectiv, 5 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi 6 posturi în cadrul

Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori, procedură finalizată prin numirea în funcţia de

inspector a 2 judecători şi 6 procurori;

- în luna septembrie 2011 a fost declanşată o procedură pentru ocuparea a 11 posturi de

inspector, respectiv, 8 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi 3 posturi

în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori, procedură finalizată prin numirea în

funcţia de inspector a unui judecător şi a 3 procurori;

- în luna decembrie a fost declanşată o nouă procedură de ocupare a posturilor de inspector,

pentru ocuparea a 9 posturi vacante de inspector în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru

judecători, precum şi a 23 de posturi de inspector ce urmează a se vacanta la data de 1 mai 2012,

respectiv 15 posturi în cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi 8 posturi în cadrul

Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori

Proceduri pentru ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică asimilat

judecătorilor şi procurorilor, funcţiilor publice şi posturilor de personal contractual vacante

65

În conformitate cu prevederile Regulamentui privind examenul de admitere şi examenul de

absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea nr.439/2006 a Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, posturile de personal

de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al

Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii pot fi ocupate de către candidaţii care au obţinut

media peste 7 dar nu au fost declaraţi admişi, în limita posturilor anunţate la Institutul Naţional al

Magistraturii.

Împreună cu posturile de auditor de justiţie pentru anul 2011 au fost anunţate la concurs şi 4

posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului

propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, în data de 18 octombrie 2011 a fost susţinută proba de limbă străină, probă care a fost

promovată de 4 candidaţi. Prin Hotărârea nr. 1005/2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a

dispus validarea rezultatelor concursului şi îndeplinirea, de către candidaţi, a condiţiilor prevăzute de

art. 12 şi art. 14 alin. 2 lit. e din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, candidaţii admişi fiind numiţi în funcţie începând cu 30 decembrie 2011.

Potrivit dispoziţiilor art.63 alin.(3) din Legea nr.317/2004, funcţiile de specialitate juridică din

aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate şi de judecători şi procurori

detaşaţi, în condiţiile legii.

Astfel, în anul 2011, a fost finalizată procedura declanşată în septembrie 2010 pentru ocuparea,

prin detaşare, a 4 posturi din cadrul aparatului propriu al Consiliului, fiind detaşaţi 2 judecători şi 2

procurori.

Este de menţionat că în cursul anului 2011 un post de personal de specialitate juridică asimilat

judecătorilor şi procurorilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii a fost

ocupat prin transfer.

Concursuri pentru ocuparea funcţiilor publice vacante

În perioada 19-21 decembrie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a organizat un concurs

pentru ocuparea a 4 funcţii publice vacante din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al

Magistraturii, candidaţii declaraţi admişi fiind numiţi în funcţie începând cu data de 30 decembrie

2011.

Alte două funcţii publice vacante din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al

Magistraturii au fost ocupate, în cursul anului 2011, prin transfer respectiv, detaşare.

66

Concursuri pentru posturilor vacante de personal contractual

În luna iulie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a organizat un concurs pentru ocuparea a

3 posturi vacante de personal contractual din cadrul aparatului propriu al Consiliului, concurs finalizat

prin numirea în funcţie a trei consilieri juridici în cadrul Inspecţiei judiciare de pe lângă Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii.

În raport cu interdicţiile de ocupare a posturilor vacante, înterdicţii ce au operat în cursul anului

2011, cu procedurile de ocupare a posturilor organizate în cursul anului 2011, precum şi cu fluctuaţia

de personal, în prezent, în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt

ocupate 234 de posturi, faţă de cele 215 posturi ocupate la data de 1 ianuarie 2011, conform tabelului:

Natura funcţieiPosturi ocupate la

01.01.2011

Posturi ocupate la

30.12.2011

Inspector 31 44

Personal de specialitate juridică asimilat

judecătorilor şi procurorilor

60 58

Funcţii publice 35 39

Personal contractual 89 93

TOTAL 215 234

67

68

2.2. Formarea profesională a personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al

Magistraturii în anul 2011

Pregătirea şi perfecţionarea profesională corespunzătoare a personalului propriu Consiliului

Superior al Magistraturii, în raport cu categoriile de personal care acţionează în cadrul aparatului

tehnic şi cu atribuţiile specifice îndeplinite de către fiecare membru al personalului, constituie una

dintre premisele necesare asigurării desfăşurării în condiţii corespunzătoare a activităţii Consiliului.

Pentru fiecare dintre cele trei categorii de personal din cadrul aparatului propriu al Consiliului

Superior al Magistraturii, actul normativ care îi reglementează statutul1 prevede dreptul şi obligaţia la

formare profesională, iniţială sau continuă.

În anul 2011, ca şi în anii precedenţi, formarea personalului din aparatul propriu al Consiliului

Superior al Magistraturii s-a realizat conform Programului de formare profesională pentru aparatul

propriu al CSM în anul 2011, aprobat de către secretarul general al Consiliului, la elaborarea căruia s-

au avut în vedere atât atribuţiile specifice ale compartimentelor de specialitate ale aparatului tehnic,

astfel cum sunt detaliate în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al

Magistraturii, cât şi stabilirea unor noi domenii de formare care au rezultat din activitatea curentă

desfăşurată în anul 2010.

Pe parcursul anului 2011, personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al

Magistraturii a beneficiat atât de programe de formare profesională proprii, organizate în cadrul

instituţiei, cât şi de posibilitatea participării la programe de formare organizate în afara instituţiei.

Astfel, judecătorii şi procurorii detaşaţi în cadrul aparatului tehnic, cât şi personalul asimilat

acestora s-au putut înscrie pentru participarea la seminariile de formare continuă organizate de către 1 Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul asimilat judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 188/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru funcţionarii publici, respectiv Codul Muncii pentru personalul contractual

69

Institutul Naţional al Magistraturii, cu precădere la acele seminarii a căror tematică se află în

conexiune cu atribuţiile diferitelor compartimente din cadrul aparatului tehnic.

De asemenea, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul aparatului au fost

sprijiniţi de către instituţie pentru participarea la programe de formare profesională organizate de către

furnizori externi, de natură să le dezvolte cunoştinţele de specialitate, precum şi abilităţile specifice, în

raport cu atribuţiile exercitate şi evaluarea profesională.

3. Activitatea în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal

Consiliul Superior al Magistraturii are calitatea de operator de date cu caracter personal, astfel

cum rezultă din prevederile art. 3 lit. e din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu

privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu

modificările şi completările ulterioare.

În virtutea obligaţiilor care incumbă acestor operatori, în anii 2006 şi 2007, Consiliul Superior

al Magistraturii a transmis Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrărilor de Date cu Caracter

Personal notificarea prin care a reconfirmat prelucrările de date cu caracter personal pe care le

efectuează, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. 2 din Decizia nr. 60/2006 a preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Supraveghere, precum şi o completare a acesteia cu informaţii referitoare la

transferurile de date cu caracter personal în străinătate pe care le realizează.

Având în vedere că, ulterior anului 2007, Consiliul Superior al Magistraturii nu a prelucrat

altfel de date cu caracter personal decât cele notificate anterior, nu a mai fost necesară transmiterea

unei noi notificări sau completarea celor transmise anterior.

Potrivit art. 21 alin. 3 lit. j din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal centralizează şi

analizează rapoartele anuale de activitate ale autorităţilor publice şi ale organelor administraţiei

publice privind protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal.

Faţă de această dispoziţie legală, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Autorităţii

Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal raportul de activitate pe anul

2010, care a fost supus analizei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din data de

22.11.2011.

70

V. ACTIVITATEA ÎN DOMENIILE LEGISLAŢIE ŞI CONTENCIOS

În sfera de activitate a Consiliului Superior al Magistraturii se regăseşte şi o componentă

legislativă.

Deşi potrivit dispoziţiilor constituţionale şi legale, Consiliul Superior al Magistraturii nu face

parte dintre autorităţile cărora li s-a conferit iniţiativă legislativă, lipsa acestui drept este suplinită prin

conferirea de atribuţii privind avizarea proiectelor de acte normative (proiectele de acte normative ce

privesc activitatea autorităţii judecătoreşti şi proiectele de ordine şi regulamente care se aprobă de

ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege - art. 38 alin. (3) şi (4) din Legea nr.317/2004,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare), sesizarea ministrului justiţiei cu privire la

necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei (art. 38 alin.5 din Legea

nr.317/2004), precum şi adoptarea regulamentelor care intră în competenţa sa de reglementare (art. 38

alin. 1 din Legea nr.317/2004).

1. Avizarea proiectelor de acte normative

În cursul anului 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a exercitat o influenţă majoră în sfera

proiectelor de acte normative care privesc activitatea autorităţii judecătoreşti. Importanţa activităţii

desfăşurate de Consiliul Superior al Magistraturii în domeniul avizării se evidenţiază atât sub aspect

statistic, cu referire la numărul mare de proiecte de acte normative care au fost avizate în cursul anului

2011, cât și sub aspectul materiilor vizate de proiectele de acte normative.

Sub aspect statistic, menţionăm că, în cursul anului 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a

avizat 30 proiecte de acte normative. Din cele 30 proiecte de acte normative, 27 au primit aviz

favorabil şi 3 aviz nefavorabil.

Sub aspectul importanţei domeniilor vizate de proiectele de acte normative, menţionăm:

proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru

completarea şi modificarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale

(Hotărârea nr. 545 din 18.08.2011);

proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de

procedură civilă (Hotărârea nr. 540 din 18.08.2011);

proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune (Hotărârea

nr. 541 din 18.08.2011);

proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate

dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (Hotărârea nr. 544 din 18.08.2011)

71

proiectul de Lege privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse

de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate (Hotărârea nr. 543 din

18.08.2011);

proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii 286/2009

privind Codul penal (Hotărârea nr. 513 din 21.07.2011).

Prin exercitarea atribuţiei reglementate de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, Consiliul a

urmărit pe lângă aspectele de legalitate şi asigurarea unui cadru optim desfăşurării activităţii

judecătorilor şi procurorilor. Menţionăm în acest sens proiectul de lege privind registratorii

comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului, precum şi pentru modificarea unor acte

normative cu incidenţă asupra activităţii de înregistrare în registrul comerţului (Hotărârea nr. 189 din

31.03.2011), avizat favorabil, promovarea acestui act normativ prin care competenţa soluţionării

cererilor de dizolvare judiciară şi de radiere a societăţilor comerciale să fie transferată către Oficiul

Registrului Comerţului înscriindu-se în tendinţa de degrevare a judecătorilor de sarcinile

extrajurisdicţionale.

Referitor la avizele nefavorabile, acestea au fost date cu privire la proiectul de Lege privind

statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă

acestea (Hotărârea nr. 474 din 12.07.2011), proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind reglementarea

unor măsuri financiare (Hotărârea nr. 542 din 18.08.2011), reglementarea articolului 140 din proiectul

de Ordonanţă de urgenţă privind comunicaţiile electronice, toate cele trei avize fiind acordate în

exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004.

2. Regulamentele adoptate sau modificate în cursul anului 2011

Activitatea desfăşurată în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 38 alin. (1) din Legea nr.

317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a concretizat, în principal, în

modificarea şi completarea unor regulamente care intră în competenţa de reglementare a

Consiliului Superior al Magistraturii, fiind adoptate în acest sens, de Plen, 18 hotărâri.

Dintre modificările şi completările aduse legislaţiei secundare menţionăm pe cele prin care s-a

urmărit îmbunătăţirea procedurilor de concurs organizate pe baza regulamentelor aprobate prin

hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii: Hotărârea nr. 229 din 14.04.2011 şi Hotărârea nr.

381 din 06.06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind concursul de admitere

în magistratură şi procedura de numire în funcţiile de judecător şi procuror, fără concurs, aprobat prin

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.152/2006, Hotărârea nr. 355 din

26.05.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind transferul şi detaşarea,

delegarea, numirea în alte funcţii de conducere, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului

72

Superior al Magistraturii nr.193/2006, precum şi Hotărârea nr. 160 din 17.03.2011 prin care s-a

aprobat Ghidul privind procedura de selecţie a candidaţilor pentru promovarea în funcţia de judecător

la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, în vederea eficientizării şi funcţionării normale a propriei activităţi, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat următoarele hotărâri: Hotărârea nr. 176 din 24.03.2011,

cu privire la atribuţiile Serviciului de sinteze şi pregătirea lucrărilor şedinţelor Consiliului Superior al

Magistraturii, Hotărârea nr. 379 din 06.06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de

organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu privire la atribuţiile Direcţiei Economice şi

Administrativ, Hotărârea nr. 283 din 05.05.2011 cu privire la procedura de selecţie a candidaţilor la

funcţia de inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare, precum şi Hotărârea şi nr. 484 din 21.07.2011

pentru modificarea şi completarea Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al

Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005, cu

modificările şi completările ulterioare, cu privire la procedura de selecţie a candidaţilor pentru

promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Consiliului Superior al Magistraturii s-a preocupat şi de buna funcţionare a instituţiilor care se

află în coordonarea sa, scop în care au fost adoptate următoarele hotărâri: Hotărârea nr. 380 din

06.06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Şcolii

Naţionale de Grefieri, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

nr.173/2005.

Tot în legătură cu propria activitate şi a instituţiilor coordonate menţionăm şi Hotărârea nr. 505

din 06.06.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind drepturile şi obligaţiile

personalului din Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala

Naţională de Grefieri, trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar,

aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 424A din data de 7 iunie

2006.

Un alt obiectiv de interes pentru Consiliul Superior al Magistraturii l-a constituit şi activitatea

instanţelor de judecată, Consiliul adoptând în acest sens Hotărârea nr. 504/21.07.2011 şi Hotărârea nr.

749 din 18.10.2011 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

387/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

În fine, în scopul îmbunătăţirii procedurii în baza căreia se realizează transferul judecătorilor şi

procurorilor a fost adoptată Hotărârea nr. 470 din 12.07.2011 pentru modificarea şi completarea

73

Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr.387/2005 .

Este important a preciza că avizarea proiectelor de acte normative în cazurile prevăzute de lege

nu a constituit singurul instrument prin care Consiliul Superior al Magistraturii a contribuit la

elaborarea actelor normative.

Astfel, potrivit art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea

iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei.

În exercitarea acestei atribuţii legale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transmis

ministrului justiţiei 18 sesizări cu privire la necesitatea iniţierii, completării sau modificării unor acte

normative.

Exemplificăm, în acest sens, sesizarea Ministrului Justiţiei cu privire la necesitatea modificării

Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, sub aspectul consecinţelor unei condamnări definitive asupra pensiei de

serviciu (decizie luată în şedinţa Plenului din 25.10.2011), precum şi sesizarea adresată Ministrului

Justiţiei în vederea iniţierii unui proiect de hotărâre de guvern în conformitate cu prevederile art. 78

alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, prin care să se stabilească condiţiile în care se acordă

despăgubiri judecătorilor şi procurorilor în situaţia în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt

afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea (decizie luată în şedinţa

Plenului din 13.09.2011 – 313/L/2011).

Tot o contribuţie la elaborarea unor acte normative este şi exprimarea de către Consiliul

Superior al Magistraturii a unor puncte de vedere cu privire la unele proiecte de acte normative, la

solicitarea Guvernului şi a altor autorităţi (24 situaţii). Trebuie precizat că în unele situaţii solicitarea a

fost adresată înainte ca proiectele de acte normative să fie trimise spre avizare, iar în alte cazuri

ulterior avizării.

Exemplificăm, în acest sens, punctul de vedere exprimat, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu

privire la proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse

de organele judiciare în cursul procesului penal (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - şedinţa

din 23.06.2011), punctul de vedere exprimat, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la proiectul

Legii pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru completarea şi modificarea

unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale (Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii - şedinţa din 30.06.2011), proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010

privind Codul de procedură civilă (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - şedinţa din

74

30.06.2011), punctul de vedere exprimat, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la proiectul

Legii privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate (Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii - şedinţa din 23.06.2011), punctul de vedere exprimat, la solicitarea Ministerului

Justiţiei, cu privire la proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune

(Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - şedinţa din 23.06.2011), punctul de vedere exprimat, la

solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la propunerea legislativă de modificare şi completare a

Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea si funcţionarea în cadrul Ministerului Public a

Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism (Comisia nr. 1

“Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională”- şedinţa din 16.03.2011), precum şi punctul de

vedere exprimat, la solicitarea Ministerului Justiţiei, cu privire la propunerea legislativă privind

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional

Anticorupţie (Comisia nr.1 “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională”- şedinţa din

16.03.2011).

3. Iniţiative în domeniul unificării practicii judiciare

Consecvent sarcinii asumate de a identifica şi a contribui la adoptarea de măsuri eficiente în

scopul remedierii aspectelor de practică judiciară neunitară, care sunt de natură să exercite o influenţă

negativă asupra calităţii actului de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii

s-a manifestat activ pe această direcţie de acţiune şi în cursul anului 2011.

Demersurile întreprinse în anul 2011 de Consiliul Superior al Magistraturii în scopul unificării

practicii judiciare reprezintă continuarea firească a eforturilor depuse în această direcţie în anii

anteriori, respectiv perioada 2009 – 2010.

Astfel, reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii au participat la dezbaterile din

cadrul procedurii parlamentare care s-a derulat cu privire la propunerea legislativă privind promovarea

practicii unitare şi de modificare şi completare a Legii nr.304/2004 privind organizarea judecătorească,

a Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală”, care reprezintă o variantă a proiectului

Legii privind promovarea practicii unitare la nivelul instanţelor judiciare, elaborat, în anul 2010, în

cadrul Proiectului de înfrăţire instituţională PHARE RO/2007 – IB/JH/01, Proiectul de către Consiliul

Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asociaţiile profesionale ale magistraţilor şi

experţi străini. Cu toate demersurile întreprinse de întregul sistem judiciar, la data de 31 octombrie

2011 Senatul României a respins în calitate de cameră decizională proiectul de lege menţionat.

O contribuţie concretă a Consiliul Superior al Magistraturii a reprezentat-o şi modificarea

Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului

75

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cu modificările şi completările ulterioare, prin

Hotărârea nr. 504/21.07.2011, cu privire reglementarea atribuţiilor judecătorului delegat pentru

măsurile privind unificarea practicii neunitare, precum şi reglementarea pe aceiaşi linie a unor noi

atribuţii în sarcina grefierului documentarist şi a vicepreşedintele instanţei ori de judecătorul delegat

de preşedintele instanţei.

4. Activitatea de contencios

Ca şi în anii anteriori, litigiile în care Consiliul Superior al Magistraturii a fost parte au avut ca

obiect, de regulă, recursurile declarate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor privind cariera

judecătorilor şi procurorilor.

O altă categorie de litigii au fost cele având ca obiect acţiunile în anularea hotărârilor adoptate

de Plen în legătură cu organizarea şi desfăşurarea diferitelor concursuri (de admitere în magistratură,

de promovare în funcţii de conducere şi în funcţii de execuţie), precum şi acţiunile formulate în

temeiul Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

În total au fost înregistrate 265 cauze, până la data de 31 decembrie 2011, în care Consiliul

Superior al Magistraturii a figurat ca parte, la care se adaugă un stoc de 543 dosare rămase

nesoluţionate din anii anteriori ( 2006, 2007, 2008, 2009, 2010 ).

Din totalul de 808 cauze aflate pe rol la începutul anului 2011, 22 dosare au fost suspendate, în

17 dosare s-au înregistrat cereri de renunţare la acţiune, 23 cereri au fost anulate şi în 29 cauze s-a

constatat perimarea, astfel că s-au rulat în total 717 de dosare în anul curent.

Dintre acestea, au fost soluţionate 227 cauze, iar un număr de 490 dosare sunt în curs de

judecată, în primă instanţă sau în căile de atac. Din cele 227 de cauze soluţionate, 189 de cereri au fost

respinse şi în 38 dosare au fost admise cererile împotriva Consiliului.

În cursul anului 2011, cauzele pierdute au vizat recursuri împotriva hotărârilor privind

promovarea în funcţii de execuţie şi valorificarea rezultatelor unor concursuri, cereri ale procurorilor

din cadrul DNA şi DIICOT, de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi acţiuni având ca obiect recunoaşterea unor drepturi

băneşti în favoarea magistraţilor şi auditorilor de justiţie.

Alte soluţii în defavoarea Consiliului, în 4 cauze, au avut ca obiect acţiunile formulate de

candidaţii la examenul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii.

De asemenea, au fost soluţionate un număr de 70 de plângeri prealabile îndreptate împotriva

hotărârilor Plenului Consiliului şi în 3 dosare a fost comunicat Consiliului Naţional pentru Combaterea

Discriminării, la solicitarea acestuia, punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii asupra

problemelor supuse analizei.

76

În activitatea curentă au fost întocmite un număr de 48 note, puncte de vedere şi răspunsuri cu

privire la angajarea răspunderii patrimoniale a instituţiei şi punerea în executare a unor hotărâri

judecătoreşti.

77

VI. AFACERI EUROPENE, RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI PROGRAME

1. Activitatea în domeniul afacerilor europene

Consiliul Superior al Magistraturii a continuat să transmită lunar raportarea stadiului de

îndeplinire a principalelor măsuri de competenţa sa ori a instanţelor şi parchetelor şi a celor două

instituţii din coordonare – INM şi SNG - către Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi

Ministerul Justiţiei.

Pe parcursul anului 2011 au avut loc patru întâlniri ale conducerii şi reprezentanţilor CSM cu

reprezentanţii Secretariatului General Comisiei Europene: două dintre întâlniri s-au desfăşurat cu

ocazia derulării misiunilor de peer - review din perioadele 9 - 13 mai 2011 şi respectiv 21 - 25

noiembrie 2011, alte două întâlniri fiind organizate la Bruxelles, în data de 23 mai 2011 şi 6 iulie

2011. De asemenea, au avut loc mai multe întâlniri de lucru cu responsabilul de Mecanismul de

Cooperare şi Verificare din cadrul Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

În considerarea recomandărilor Comisiei Europene din Raportul anual publicat la 20 iulie

2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat, prin Hotărârea nr. 679 din 04 octombrie

2011, Direcţiile de acţiune a autorităţilor şi instituţiilor care au responsabilităţi în îndeplinirea

Recomandărilor Comisiei Europene din Raportul publicat la 20 iulie 2011, asupra progreselor

României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), urmând ca monitorizarea

stadiului de îndeplinire a acestora să fie realizată la nivelul celor 6 comisii de lucru ale Consiliului,

potrivit competenţelor acestora.

Noile direcţii de acţiune au fost structurate în 29 de obiective, fiecare având stabilite

acţiuni/măsuri concrete pentru aducerea la îndeplinire şi dezvoltă, în fapt, cele 17 recomandări incluse

în cadrul raportului Comisiei Europene din luna iulie 2011.

În anul 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a participat în mod activ la cele mai

importante activităţi ale Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, respectiv: întâlniri ale organelor de

conducere (Comitetul Executiv, Comitetul Director), întâlnirile organizate în cadrul proiectelor

implementate la nivelul RECJ în perioada 2010-2011, Adunarea Generală, întâlniri de demarare şi

implementare a proiectelor aferente perioadei 2011-2012, etc.

2. Activitatea în domeniul relaţiilor internaţionale

2.1. Formarea magistraţilor

O prioritate în activitatea de cooperare juridică internaţională a Consiliului Superior al

Magistraturii a reprezentat-o sprijinirea participării magistraţilor la conferinţe şi seminarii

78

organizate de instituţii europene de formare profesională, în scopul îmbunătăţirii pregătirii acestora

în diferite ramuri de drept, în special în domeniul dreptului comunitar şi jurisprudenţa Curţii Europene

a Drepturilor Omului.

Astfel, pe parcursul anului 2011, magistraţii români şi reprezentanţii CSM au participat la

activităţile de formare profesională (seminarii) organizate în străinătate pe diverse domenii

juridice de interes, la vizite de studiu şi stagii organizate de către instituţii europene precum Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene şi întâlniri la nivelul

diverselor organisme internaţionale.

Având în vedere că participarea la seminariile organizate în cadrul Reţelei Europene de

Formare Judiciară (EJTN) reprezintă un pas important în schimbul de experienţă şi informaţii între

judecătorii şi procurorii din statele membre UE, care va contribui la crearea unui autentic spaţiu de

libertate, securitate şi justiţie, în cadrul Programului de schimb între Autorităţile Judiciare – 2011,

derulat sub egida Reţelei Europene pentru Formare Judiciară (EJTN), 50 magistraţi români au

participat sau urmează să participe la stagii de pregătire organizate în Austria, Estonia, Franţa, Italia,

Olanda, Portugalia, Slovenia, Danemarca, Polonia şi Spania, alţi 8 magistraţi fiind selectaţi pentru

efectuarea unei vizite de studiu în cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, în cadrul aceluiaşi Program de schimb, la secţiunea formatori, trei formatori

INM au participat la stagii de pregătire în Portugalia, Polonia şi Franţa.

Competenţa Consiliului în materia relaţiilor internaţionale vizează şi emiterea avizelor pentru

deplasări internaţionale ale magistraţilor la seminarii, conferinţe, simpozioane etc. în străinătate.

Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a emis cca 200 de avize favorabile pentru deplasările

internaţionale ale magistraţilor.

2.2. Relaţii bilaterale

În cadrul relaţiilor de cooperare bilaterală, pe parcursul anului 2010, reprezentanţii Consiliului

Superior al Magistraturii au avut mai multe întrevederi cu reprezentanţi ai sistemelor judiciare din

statele membre UE sau din afara spaţiului european şi au participat la lucrările unor organisme

internaţionale.

Aceste întâlniri au constituit cadrul optim pentru prezentarea modalităţii de organizare şi

funcţionare a sistemului judiciar din România şi a Consiliului Superior al Magistraturii, atribuţiile

CSM privind apărarea independenţei judecătorilor şi procurorilor, precum şi a celor mai importante

măsuri de reformă realizate la nivelul sistemului judiciar.

Cele mai importante întâlniri/reuniuni s-au desfăşurat după cum urmează:

01-03 iunie 2011: vizita delegaţiei Inspecţiei Judiciare din Bosnia şi Herţegovina;

79

26-29 iunie 2011: vizita delegaţiei Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul Consiliului

Superior al Justiţiei din Belgia şi a Consiliului Judiciar din Olanda;

15 iulie 2011: vizita delegaţiei Ministerului Justiţiei din Egipt. Vizita delegaţiei egiptene în

România a avut loc în cadrul oferit de seminarul internaţional „North Africa and Eastern

Europe: view points and shared experiences of tansition – a bridge over 20 years”, organizat

la Bucureşti de Ministerul Afacerilor Externe român în cooperare cu Programul Naţiunilor

Unite pentru Dezvoltare;

25-26 octombrie 2011: participarea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii la

conferinţa "Reformele sistemului judiciar din Turcia - Evoluţia Înaltului Consiliu al

Judecătorilor şi Procurorilor din perspectiva Europeană", Istanbul, Turcia;

5-8 noiembrie 2011: Vizita delegaţiei Consiliului Judiciar din Belgia în cadrul Consiliului

Superior al Magistraturii din România;

Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au participat alături de reprezentanţi ai

Consiliilor Judiciare din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Italia, Macedonia,

Muntenegru, Serbia şi Ungaria la cea de a VI-a ediţie a "Conferinţei Internaţionale a

Autorităţilor Judiciare" organizată în perioada 2-3 iunie 2011 la Velingrad, Bulgaria.

2.3. Participarea CSM în cadrul organismelor multilaterale

2.3.1. Consiliul Europei

Sub egida Consiliului Europei, CSM a participat, în perioada de referinţă, la lucrările Comisiei

Europene pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ), reuniunile plenare ale Grupului de State împotriva

corupţiei (GRECO) - prin dna procuror Oana Andrea SCHMIDT HĂINEALĂ, membru al CSM, şi la

reuniunea plenară şi reuniunea Biroului Comitetului European pentru Probleme Penale (CDPC) – prin

dl Florin-Răzvan RADU, director DAERIP.

La 9 noiembrie 2011, dna procuror Oana Andrea SCHMIDT HĂINEALĂ, membru al CSM, a

participat la seminarul de pregătire în vederea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, Vella,

Andorra.

2.3.2. Reţeaua Judiciară Europeană

În perioada 10-11 octombrie 2011, directorul DAERIP a participat la cea de-a treia Reuniune

a Corespondenţilor Naţionali ai Reţelei Judiciare Europene (în materie penală), Haga.

2.3.3. Reţeaua Euro-Arabă de Formare Judiciară

În perioada 5-6 octombrie 2011, doamna procuror Oana Andrea SCHMIDT HĂINEALĂ,

membru al CSM, a participat, împreună cu directorul adjunct al INM, Dragoş DUMITRU, la

80

Adunarea Generală a Reţelei Euro-Arabe de Formare Judiciară (REAFJ), Amman, Iordania. Dna

HĂINEALĂ a fost aleasă membru al Consiliului de administraţie al acestei Reţele.

3. Activitatea în domeniul programelor cu finanţare externă

3.1. Programe finanţate de Uniunea Europeană

În cursul anului 2011, Consiliul Superior al Magistraturii s-a implicat în procesul de cooperare

instituţională internaţională cu ţările în curs de aderare la Uniunea Europeană, în cadrul mecanismelor

de finanţare specifice acestei etape (programe de tip Twinning, asistenţă tehnică) sau al programelor al

căror beneficiar este chiar Comisia Europeană.

La data de 4 noiembrie 2011, proiectul depus de consorţiul condus de Academia de Drept

European/ERA (din care face parte şi Consiliul Superior al Magistraturii) a fost declarat câştigător în

cadrul procedurii de licitaţie organizate de Comisia Europeană pentru proiectul

JUST/2010/JCIV/PR/0016/A4 – Contract cadru de servicii pentru dezvoltarea modulelor de formare

profesionala în domeniul instrumentelor legislative europene privind cooperarea trans-frontalieră în

materie civilă, al cărui beneficiar va fi Comisia.

Principalul obiectiv al proiectului este familiarizarea practicienilor de drept şi, în special, a

judecătorilor, cu acquis-ul Uniunii Europene în materie civilă, comercială şi de dreptul familiei.

Sarcinile prevăzute în termenii de referinţă se referă la pregătirea modulelor de training şi

managementul seminariilor de pregătire profesională privind instrumentele Uniunii Europene

referitoare la drept civil, drept comercial şi dreptul familiei. Consiliul Superior al Magistraturii va

participa cu experţi pe termen scurt în cadrul acestui proiect, care urmează să dureze 2 ani.

Prin intermediul Punctului Naţional de Contact au fost circulate o serie de fişe de Twinning,

pentru care Consiliul a formulat propuneri de oferte. Cu titlu de exemplu, programul de tip Twinning

cu autorităţile din Croaţia, pentru dezvoltarea capacităţii instanţelor competente cu soluţionarea

delictelor. Consiliul Superior al Magistraturii a selectat şi propus un expert pe termen scurt, care poate

fi inclus în proiect de statul/statele membre a căror ofertă completă va fi declarată câştigătoare în urma

procesului de selecţie.

3.2. Programe bilaterale şi multilaterale

În cursul lunii noiembrie 2011 a fost avizat favorabil proiectul Asistenţă pentru consolidarea

capacităţii de formare a judecătorilor şi procurorilor în aplicarea noilor coduri. Finanţat de Fondul

Tematic de Securitate din cadrul Acordului dintre guvernele României şi Elveţiei, proiectul va putea

demara în februarie - martie 2012, pentru o perioadă de 2 ani, urmând să-i fie alocate peste 2 milioane

de franci elveţieni (85% contribuţie elveţiană şi 15% cofinanţare de la bugetul CSM).

81

Consiliul Superior al Magistraturii are calitatea de autoritate de implementare, iar Institutul

Naţional al Magistraturii este beneficiar. Proiectul are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii

magistraţilor români de a aplica noile coduri, prin dezvoltarea unui plan de pregătire şi a unor

instrumente adecvate, menite să ofere formare profesională continuă - ghiduri de formare şi materiale

didactice pentru magistraţi şi alte categorii de personal din sistemul judiciar.

În urma propunerii de colaborare venite din partea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului

Afacerilor Externe din Olanda, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat o propunere de proiect

pentru Consolidarea comunicării şi cooperării între justiţie şi mass-media în România, care ar urma să

se deruleze în cursul anului 2012, pentru o perioadă de 4-6 luni şi să beneficieze de un buget de

aproximativ 20.000 Euro. Proiectul se va bucura de asistenţa tehnică şi expertiza Consiliului Judiciar

din Olanda.

Plecând de la termenii Protocolului de colaborare semnat în septembrie 2008 cu Consiliul

Superior al Magistraturii din Italia şi pentru a asigura sustenabilitatea rezultatelor obţinute în cadrul

proiectului RO 2007/IB/JH – 25 TL – „Creşterea eficienţei sistemului de evaluare profesională a

magistraţilor", cele două instituţii au dezvoltat un proiect bilateral, care a fost concretizat prin

semnarea, în luna octombrie 2011, a unui acord de colaborare. Proiectul îşi propune să promoveze

mecanismele de evaluare a sistemelor judiciare din România şi Italia, pentru a îmbunătăţi calitatea

acestora şi pentru a întări încrederea publică.

Proiectul urmează a fi demarat în decembrie 2011/ianuarie 2012, pentru o perioadă de implementare

de 14 luni. Fiecare partener va contribui cu resurse umane (experţi) şi financiare (sumele necesare

pentru participarea membrilor grupului de lucru la întâlniri şi pentru organizarea conferinţei finale) la

realizarea proiectului.

În urma semnării Acordului între Regatul Norvegiei şi Uniunea Europeană privind Mecanismul

Financiar Norvegian aferent perioadei 2009-2014, CSM a fost implicat în procesul de negociere pe

sectorul Justiţie şi Afaceri Interne. În faza de elaborare a documentaţiei necesare negocierii

Memorandumului de finanţare – document care va stabili cadrul general de implementare a asistenţei,

sectoarele şi domeniile de intervenţie care vor beneficia de finanţare şi alocarea financiară aferentă –

Consiliul Superior al Magistraturii şi instituţiile pe care le are în coordonare au identificat o serie de

proiecte relevante2 pentru sistemul judiciar – de la formare profesională pentru magistraţi şi personalul 2 La nivelul CSM şi al instituţiilor coordonate (INM şi SNG) au fost identificate următoarele proiecte:

1. domeniul de intervenţie „Cooperare Schengen şi combaterea crimei organizate şi transfrontaliere, inclusiv a grupurilor infracţionale

specializate în traficare şi itinerante” - proiectul „Formarea profesională a magistraţilor români şi dezvoltarea unei reţele de formatori

în domeniul combaterii crimei organizate şi transfrontaliere şi a traficului de fiinţe umane”;

2. domeniul de intervenţie „Violenţă domestică şi bazată pe gen” - proiectul „Formarea profesională a specialiştilor şi dezvoltarea unei

reţele de formatori în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice şi a violenţei bazată pe gen”;

82

auxiliar, la integritate judiciară, dezvoltare instituţională, combaterea violenţei domestice şi a celei

bazate pe gen, combaterea criminalităţii transfrontaliere şi a criminalităţii organizate, inclusiv în

spaţiul Schengen.

După semnarea Memorandumului de Finanţare urmează ca propunerile de proiecte să fie

conturate exact, prin definirea activităţilor, resurselor necesare şi perioadelor de implementare. Se

anticipează că această etapă se va derula în cursul anului 2012, tot atunci fiind estimată şi demararea

propriu-zisă a proiectelor, al căror buget estimat este de peste 2 milioane de Euro.

3.3. Programe finanţate de Banca Mondială (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare) - Programul privind Reforma Sistemului Judiciar (împrumutul BIRD 4811 –

RO).

A. Componenta II: „Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor: Proiectul privind

„Stabilirea şi implementarea volumului optim de muncă al judecătorilor şi grefierilor şi

asigurării calităţii activităţii în instanţe”.

Proiectul are o importanţă crucială în vederea stabilirii unor măsuri concrete de îmbunătăţire a

activităţii în cadrul instanţelor. Obiectivele sale esenţiale au în vedere următoarele:

să asiste Consiliul Superior al Magistraturii (Beneficiarul) şi sistemul judiciar român în

identificarea şi utilizarea instrumentelor adecvate pentru creşterea eficienţei întregii activităţi a

instanţelor, în ceea ce priveşte managementul şi administrarea resurselor;

să se stabilească volumul optim de activitate la instanţe - ţinând cont de anumite standarde de

eficienţă care urmează a fi propuse şi de elemente-cheie, precum gradele de complexitate ale

cauzelor, standardele de timp etc. – pe baza celor mai bune practici şi modele europene şi

internaţionale în materie.

O primă etapă la care partea română s-a angajat, aceea a realizării procedurilor selecţiei de

oferte în vederea stabilirii Consultantului, s-a încheiat cu succes, la termenul asumat (1 octombrie

2011). Consultantul selectat este East West Management Institute (SUA). Implementarea proiectului a

început, experţii având o prima serie de întâlniri de lucru cu magistraţi şi grefieri(de la instanţe din

Bucureşti şi din ţară), membri CSM şi experţi din cadrul aparatului tehnic al CSM, reprezentanţi ai

3. domeniul de intervenţie „Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi cooperarea în domeniul judiciar” - proiectele: „Consolidarea

capacităţii instituţionale a Consiliului Superior al Magistraturii prin dezvoltarea abilităţilor informatice ale personalului CSM şi

extinderea instrumentelor IT necesare creşterii calităţii actului de justiţie”, „Formarea profesională a magistraţilor români în domeniul

cooperării judiciare”, „Formarea profesională a magistraţilor români în ceea ce priveşte integritatea judiciară”, „Consolidarea

capacităţii instituţionale a Şcolii Naţionale de Grefieri prin perfecţionarea profesională a formatorilor din reţeaua SNG precum şi a

grefierilor români”, „Consolidarea capacităţii instituţionale a Şcolii Naţionale De Grefieri prin dotarea cu echipamente tehnice” şi

“Consolidarea integrităţii sistemului judiciar”.

83

conducerii MJ şi experţi din cadrul MJ, ai PÎCCJ etc. Întâlnirile şi discuţiile de lucru vor continua, în

vederea redactării primului raport - „Raport de evaluare şi analiză” , care va include şi o prezentare

detaliată a tuturor activităţilor din proiect, însoţită de o propunere de metodologie a abordării

obiectivelor.

Măsurile necesare implementării proiectului au fost stabilite prin Hotărârea Plenului CSM

nr.753/2011.

Durata estimată a proiectului: 18 luni.

B. Componenta III: Proiectul privind „Realizarea unui sistem integrat de management al

resurselor în sistemului judiciar”

Etapele parcurse şi stadiul actual al derulării proiectului:

La acest moment, se află în derulare partea a doua a proiectului, vizând crearea propriu-zisă a

sistemului de management integrat al resurselor sistemului judiciar. Implementarea proiectul a

debutat în 20113, reprezentanţii aparatului tehnic al CSM, precum şi ai INM şi SNG, fiind direct şi

permanent implicaţi în configurarea sistemului pe domeniile(pilonii) de competenţă (resurse umane,

financiar-economic, contabilitate, achiziţii, administrativ, mentenanţă, logistica etc.).

Participarea CSM la derularea acestui proiect şi responsabilităţile specifice în materie au fost stabilite

prin Hotărârea Plenului CSM nr. 63/2011.

Durata estimată a proiectului: 24 de luni.

C. Componenta IV: „Dezvoltarea capacităţii instituţionale a instituţiilor sistemului judiciar,

respectiv CSM, INM, ŞNG, MJ”

Beneficiari CSM, INM, SNG, MJ:

C.1. Proiectul privind achiziţionarea de servicii de consultanţă în scopul implementării

unui Sistem de Management al Calităţii în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

Obiectivele proiectului:

Principalul obiectiv al proiectului este acela de a oferi servicii de consultanţă pentru

implementarea unui Sistem de Management al Calităţii (SMC) cuprinzător, la nivelul Consiliului

Superior al Magistraturii, ţinând cont de certificarea SR EN ISO 9001:2001.

Durata estimată a proiectului: 20 de luni

3 Proiectul a fost atribuit consorţiului format din Intrarom România şi Intracom Grecia

84

Etapele parcurse şi stadiul actual:

Implementarea proiectului a început în 2010. În cursul anului 2011, Consultantul (Quasaro

România şi ImEon Services România) a prezentat Beneficiarului cel mai important raport din cadrul

proiectului, anume cel cuprinzând documentele-cheie necesare certificării ISO (manual calitate,

obiectivele calităţii, fişele de procese, politica în domeniul calităţii), dezbătute şi completate la nivelul

aparatului tehnic al CSM, în cadrul Comisiilor de lucru nr.5 şi nr.2 ale CSM şi aprobate de Plenul

CSM în luna septembrie 2011.

Proiectul este estimat a se încheia la începutul anului 2011, odată cu obţinerea certificării ISO a

activităţii aparatului tehnic al CSM.

C.2. Proiectul privind furnizarea de asistenţă tehnică în vederea pregătirii şi realizării

celui de-al doilea studiu de percepţie (sondaj de opinie) asupra opiniilor şi atitudinilor privind

implementarea reformei sistemului judiciar din România

Obiectivele proiectului:

La fel ca în cazul primului proiect4, cel de-al doilea sondaj de opinie va contribui la

monitorizarea progresului Programului Băncii Mondiale privind Reforma Sistemului Judiciar, prin

evidenţierea percepţiei asupra eficienţei şi responsabilităţii sistemului judiciar.

Etapele parcurse şi stadiul actual:

O primă selecţie de oferte, derulată în cursul anului 2010, a fost încheiată fără a se putea selecta un

Consultant, din motive tehnice (care ţin de aplicarea procedurilor Băncii Mondiale în materie). La

solicitarea DIPFIE-MJ caietul de sarcini a fost revizuit, actualizat şi aprobat de Plenul CSM în luna

august 2011 (Hotărârea CSM nr.539/2011), fiind transmis Ministerului Justiţiei pentru demararea

procedurilor de selecţie a Consultantului. Este de precizat că proiectul se va derula în măsura în care

vor rămâne fonduri disponibile în acest sens, în cadrul Programului anterior menţionat.

Durata estimată a proiectului: 6 luni

C.3. Proiectul intitulat “„Asistenţă tehnică in vederea dezvoltării componentei de pregătire

profesională la distanţă (e-Learning) în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii”. Proiectul

reprezintă o dezvoltare a unor propuneri şi obiective deja formulate în cadrul unui proiect anterior,

4 Realizat de compania Gallup România în perioada februarie 2007 – februarie 2008; raportul final (studiul de percepţie) a fost aprobat de Plenul CSM şi publicat pe pagina web a CSM

85

finanţat tot de Programul Băncii Mondiale5. Procedura selecţiei de oferte este în curs de finalizare, la

nivelul lunii noiembrie 2011.

C.4. În luna iunie 2011, Plenul CSM a aprobat Raportul final elaborat în cadrul proiectului

intitulat „Asistenţă tehnică pentru elaborarea programelor de studiu destinate noului plan de

învăţământ al Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi pentru organizarea a patru seminare de

formare a formatorilor”, împreună cu manualele de formare profesională dedicate grefierilor din

instanţe şi parchete, în patru domenii fundamentale: Managementul schimbării, Managementul

timpului, Managementul documentelor şi Managementul performanţei judiciare, acestea urmând a fi

utilizate de SNG în activitatea sa.

5Implementat de Siveco România şi Bull România, în anul 2007, în beneficiul INM şi ŞNG

86

VII. RELAŢII CU PUBLICUL

1. Activitatea de soluţionare a petiţiilor şi acordarea audienţelor

Activitatea de soluţionare a memoriilor s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile

Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind activitatea de soluţionare a petiţiilor, modificată şi

aprobată prin Legea 233/2002, potrivit cărora petiţiile se soluţionează în termen de 30 de zile de la

data înregistrării la instituţia în cauză. Toate memoriile înregistrate, în cursul anului 2011, la Biroul

Relaţii cu Publicul au fost soluţionate, cu respectarea strictă a termenelor legale de soluţionare.

Biroul Relaţii cu Publicul a urmărit permanent, atât în activitatea de soluţionare a petiţiilor, cât

şi în cursul audienţelor acordate, să furnizeze informaţii complete, sistematice asupra competenţelor

Consiliului Superior al Magistraturii, asupra demersurilor efectuate de acesta în vederea îmbunătăţirii

activităţii instanţelor şi parchetelor, considerând că o bună cunoaştere a acestora permite o apreciere

obiectivă a modului în care problemele personale pot fi optim soluţionate de către această instituţie.

În cursul anului 2011 au fost soluţionate de către consilierii juridici din cadrul acestui

compartiment un număr de 11015 petiţii, dintre acestea, 9502 memorii adresate direct Consiliului

Superior al Magistraturii şi 1513 memorii primite de la alte instituţii.

Problematica reclamată de petiţionari a vizat, în principal, suspiciunile acestora faţă de

imparţialitatea şi corectitudinea magistraţilor, nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor judecătoreşti

(2808 memorii) şi a măsurilor dispuse de procurori (1114 memorii), tergiversarea soluţionării dosarelor

atât la instanţe cât şi la parchete (819 memorii), repartizarea aleatorie a cauzelor (120 memorii),

caracterul neunitar al practicii judiciare (26 memorii), lipsa de transparenţă a organelor de urmărire

penală, nivelul ridicat al taxelor judiciare raportat la veniturile persoanelor care apelează la justiţie,

precum şi dificultăţi în materia executării silite. Din totalul memoriilor înregistrate la Biroul relaţii cu

publicul 3734 de petiţii au primit răspuns din partea Biroului Relaţii cu Publicul, fără a mai fi necesară

îndreptarea acestora către alte instituţii competente. Un număr de 3359 petiţii au fost transmise

Inspecţiei Judiciare, întrucât în cuprinsul acestora erau descrise pretinse abateri disciplinare. Biroul

relaţii cu publicul a venit în sprijinul Inspecţiei Judiciare, care şi-a concentrat acţiunea asupra

sesizărilor ce privesc conduita necorespunzătoare a magistraţilor, de încălcare a obligaţiilor

profesionale în raport cu justiţiabilii, situaţii de nerespectare a normelor procedurale privind primirea

cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată

ş.a., 1300 de petiţii au fost trimise la instanţe, iar 1457 petiţii la parchete. Un număr de 1708 de petiţii

au reprezentat apărări, cereri de eliberare acte din dosare aflate pe rolul instanţelor şi parchetelor sau în

conservarea acestora. A fost remarcat şi faptul că un număr mare de memorii (175) au cuprins solicitări

87

de acordare de consultanţă juridică, deşi potrivit legislaţiei române (Legea nr. 51/1995 pentru

organizarea şi exercitarea profesiei de avocat) activităţile referitoare la redactare cereri, reprezentare în

faţa instanţelor şi parchetelor sau consultanţă juridică se exercită numai de către avocaţi. Într-un număr

de 956 de memorii petenţii au formulat plângeri penale, atât împotriva unor judecători şi procurori, cât

şi împotriva unor persoane fizice sau juridice, aspect care a fost soluţionat prin îndrumarea acestora

către organul competent să soluţioneze o plângere penală. În cuprinsul a 303 de memorii s-a solicitat

comunicarea de hotărâri judecătoreşti, masura dispusă în cadrul compartimentului fiind de transmitere a

acestor petiţii instanţelor judecătoreşti pe rolul cărora existau dosarele în care petenţii erau parte. Un

număr de 143 de petiţii au cuprins cereri de acordare de audienţe, iar 201 de petiţii au cuprins

nemulţumiri privind activitatea avocaţilor, notarilor, executorilor judecătoreşti, experţilor, personalului

auxiliar din instanţe şi parchete, acestea din urmă fiind îndreptate către instituţiile competente, cu

înştiinţarea petiţionarilor.

Cu privire la activitatea de acordare a audienţelor, este de menţionat că pe parcursul anului 2011

a fost acordat un număr de 830 audienţe, majoritatea de personalul de specialitatate juridică din cadrul

Biroului Relaţii cu Publicul, iar o parte de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. Audienţele reprezintă principalul mijloc de dialog cu cetăţenii, precum şi modalitatea cea mai rapidă

prin care se pot identifica cu precizie problemele acestora.

În majoritatea cazurilor, persoanele ce au solicitat audienţă au criticat hotărâri judecătoreşti sau

soluţii ale procurorilor şi durata mare a proceselor. În aceste situaţii, discuţiile s-au axat pe explicarea

faptului că, sub nici o formă, Consiliul Superior al Magistraturii nu se poate pronunţa asupra hotărârilor

judecătoreşti ori soluţiilor procurorilor, neputând interpreta considerentele pe care magistraţii şi-au

fundamentat motivarea, accentuându-se faptul că singurele în măsură să aprecieze asupra legalităţii şi

temeiniciei hotărârilor judecătoreşti sunt instanţele ierarhic superioare, în cadrul căilor de atac

prevăzute de lege.

Biroul Relaţii cu Publicul a urmărit permanent, atât în activitatea de soluţionare a petiţiilor, cât

şi în cursul audienţelor acordate, să furnizeze informaţii complete, sistematice asupra competenţelor

Consiliului Superior al Magistraturii, asupra demersurilor efectuate de acesta în vederea îmbunătăţirii

activităţii instanţelor şi parchetelor, considerând că o bună cunoaştere a acestora permite o apreciere

obiectivă a modului în care problemele personale pot fi optim soluţionate de către această instituţie.

Rigurozitatea în analiza problemelor semnalate de petiţionari, colaborarea activă cu celelalte

departamente ale aparatului tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi cu alte instituţii

din sistemul justiţiei şi din afara acestuia în vederea soluţionării în termen rezonabil şi în mod punctual

a solicitărilor petiţionarilor au contribuit la o mai bună percepţie a cetăţenilor, în primul rând a

88

justiţiabililor, asupra rolului instituţiei noastre în angrenajul autorităţilor publice şi la o mai corectă

imagine asupra sistemului judiciar şi asupra activităţii magistraţilor.

În perioada de referinţă au fost întreprinse demersuri pentru apropierea instituţiei de justiţiabil,

creionându-se şi punându-se la dispoziţia publicului interesat instrumente de petiţionare, care să

permită crearea unei imagini mai clare cu privire la spectrul de decizii la care, potrivit legii,

petiţionarii se pot aştepta ca răspuns la petiţiile lor.

În acest sens, Ghidul petiţionarului, revizuit în 2011 pentru a-l transforma într-un instrument

user-friendly, sprijină justiţiabilul în a înţelege cu mai multă precizie competenţele Consiliului,

limitele verificărilor pe care acesta, prin Inspecţia Judiciară, le poate efectua, natura faptelor ce pot

face obiectul controlului, tipurile de decizii ce pot fi emise în considerarea celor constatate.

Pentru a răspunde nevoii de concizie şi de promptitudine, deziderate ce aparţin, în egală

măsură, petiţionarului şi instituţiei publice, au fost puse la dispoziţia persoanelor interesate un tipizat

generic, formularul de petiţie, publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Activitatea de registratură, secretariat şi arhivă

În perioada analizată, Biroul registratură, secretariat şi arhivă a înregistrat un număr de 28108,

lucrări noi din care un număr de 6084 lucrări la numere vechi (circulare).

Potrivit competenţelor conferite de lege, Biroul registratură, secretariat şi arhivă a expediat

prin Poşta Romană un număr de 12830 lucrări şi prin Poşta Militară un număr de 11039 lucrări. De

asemenea, acest departament a arhivat un număr de 4500 dosare, 835 proiecte funcţii de conducere şi

360 bibliorafturi concursuri şi situaţii statistice.

89

VIII. RELAŢIA CU MASS-MEDIA ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

Consiliul Superior al Magistraturii, în noua componenţă rezultată în urma alegerilor desfăşurate

în anul 2010, a hotărât, de la bun început, că una dintre direcţiile prioritare de acţiune trebuie să fie

reprezentată de asigurarea transparenţei instituţionale, asigurarea unei comunicări eficiente, obiective

cu instituţiile mass media.

Aprofundarea transparenţei activităţii puterii judecătoreşti constituie un obiectiv strategic menit

să întărească încrederea justiţiabililor, a opiniei publice în general, în corectitudinea actului de justiţie,

în forţa dreptului, realizându-se astfel legătura nemijlocită dintre societate şi Justiţie în deplinul respect

al Legii.

Obiectivul astfel definit este îndeplinit prin asigurarea funcţionării corespunzătoare a Biroului

de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, precum

şi Birourile de Informare şi Relaţii Publice existente la toate instanţele judecătoreşti şi unităţile de

parchet de pe lângă instanţe, implicit,  a purtătorilor de cuvânt.

În anul 2011 s-a făcut remarcată o mai coerentă comunicare a Consiliului Superior al

Magistraturii şi instituţiilor sistemului judiciar cu presa, cu societatea în general, atacurile la care

justiţia a fost supusă în anii anteriori reducându-se simţitor. Dintre motivele care au determinat acest

proces putem evidenţia apropierea actului de justiţie de cetăţean prin intermediul presei, precum şi, pe

această bază, înţelegerea mai bună a sistemului judiciar.

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media al Consiliului Superior al Magistraturii

şi-a stabilit, încă de la înfiinţarea sa din anul 2005, principiile conform cărora îşi desfăşoară activitatea

în domeniul comunicării:

Flexibilitate: capacitatea de a răspunde rapid la semnalele venite din mediul extern;

Transparenţă: aptitudinea de a furniza la timp informaţie completă, obiectivă şi corectă despre

activităţile Consiliului Superior al Magistraturii;

Imparţialitate: abordarea obiectivă a fiecărei probleme şi asumarea greşelilor;

Eficienţă: utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii unui impact maxim;

Răspundere publică: servirea interesului public.

În modul de structurare a procesului de comunicare un rol de bază îl au acţiunile de feed-back

şi feed-before informaţional prin care sunt calibrate mesajele elaborate în funcţie de semnalele primite

de la, sau transmise către un anumit grup-ţintă.

Grupurile-ţintă cărora se adresează Consiliul Superior al Magistraturii în transmiterea

mesajelor sale sunt:

Presa centrală şi regională, scrisă şi audio-vizuală;90

Elevii şi tinerii, în vederea creşterii nivelului de educaţie juridică şi de cunoaştere a legilor;

Publicul larg;

ONG-uri, asociaţii profesionale.

Nivelul de implicare pe care BIPRMM al Consiliului Superior al Magistraturii doreşte să-l

atingă faţă de aceste grupuri-ţintă în desfăşurarea proceselor de comunicare are în vedere evoluţia:

de la informare la cunoaştere (în ceea ce priveşte competenţele, limitele acestora, rolul şi

importanţa instituţiei în cadrul sistemului judiciar, precum şi politicile publice în domeniul

justiţiei);

de la cunoaştere la înţelegere (în ceea ce priveşte valorile fundamentale şi acţiunile promovate

de sistemul judiciar în temeiul acestor valori).

În esenţă, direcţiile de acţiune sunt:

asigurarea transparenţei activităţii CSM;

sporirea eficienţei şi responsabilizării sistemului judiciar;

garantarea accesului liber la informaţie şi la justiţie;

prevenirea corupţiei din sistemul judiciar.

Dezvoltarea modului de publicare pe pagina oficială de internet a CSM (www.csm1909.ro) a

soluţiilor adoptate de către plen şi secţii, creşterea rapidităţii publicării acestora în cadrul Ordinii de zi

soluţionate reprezintă repere calitative  prin care s-a amplificat transparenţa Consiliului Superior al

Magistraturii. Acestora li se adaugă dezvoltarea relaţiilor de parteneriat prin încheierea unor

Protocoale de colaborare cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi asociaţii profesionale

ale tuturor profesioniştilor din domeniul juridic, care promovează actul de justiţie şi instituţiile

sistemului judiciar, activitatea cotidiană permanentă şi interesul manifestat de către Consiliul Superior

al Magistraturii în promovarea imaginii reale a magistratului român.

BIPRMM s-a implicat activ în elaborarea şi semnarea unui Protocol de colaborare încheiat

între Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. În cadrul acestui

document de colaborare, BIPRMM fost desemnat ca structură de contact din partea Consiliului

Superior al Magistraturii.

În cursul anului 2011, au fost formulate şi transmise 2 sesizări către CNA, în legătură cu

emisiuni TV cu caracter defăimător la adresa unor magistraţi, analiza sesizărilor efectuată de CNA

soldându-se cu sancţionarea respectivelor staţii de televiziune.

Analiza activităţii modului de gestionare a activităţii BIPRMM este reflectată de conţinutul

fişei de evaluare pe anul 2011 a implementării Legii nr. 544/2001 privind accesul liber la informaţiile

de interes public in anul 2011.

91

BIPRMM al Consiliului Superior al Magistraturii a acţionat în vederea actualizării Ghidului

care reglementează modul unitar comunicarea publică în relaţiile cu mass media. În acest sens, la

finele lunii octombrie a fost demarat proiectul “Întărirea comunicării şi cooperării între sistemul

judiciar din România şi mass-media”, în parteneriat cu Ambasada Olandei la Bucureşti, cu o

valoare a finanţării de 19.460 euro din partea partenerilor olandezi.

Decizia MAE olandez de alocare (fond nerambursabil) a bugetului proiectului destinat

consolidarii comunicarii si cooperarii dintre sistemul judiciar si mass media in Romania fiind primită

la data de 29 noiembrie.. Activităţile prevăzute în cadrul acestui proiect vizează elaborarea unui Ghid

privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media şi a unui Manual pentru

purtătorii de cuvânt şi pentru structurile de informare publică şi relaţii cu mass-media . Termenul de

finalizare a proiectului este prevăzut a fi la data 31 mai 2012.

În conformitate cu Planul de implementare a Noului Cod Civil, în perioada august-octombrie

2011 BIPRMM a coordonat activităţile purtătorilor de cuvânt/compartimentelor de informare publică

şi relaţii cu presa de la instanţele şi parchetele din teritoriu în vederea cunoaşterii de către cetăţeni a

prevederilor Noului Cod Civil. Activităţile au constat în conferinţe de presă, interviuri, dezbateri,

prezentări de materiale tematice în presa scrisă şi audio-vizuală naţională şi regională.

Sub aspectul cuantificării volumului de activitate desfăşurată de Biroul de Informare

Publică şi Relaţii cu Mass Media, în anul 2011, se cuvine, sintetic, să menţionăm că:

s-au întocmit 167 comunicate de presă, în care sunt incluse şi cele privind apărarea

reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii magistraţilor (23);

s-au organizat 10 conferinţe de presă, la care se adaugă 40 de interviuri, declaraţii şi

participări la emisiuni de radio şi televiziune;

s-au înregistrat şi soluţionat un număr de 221 petiţii în format hârtie (21) şi în format

electronic (200) având ca obiect solicitări formulate potrivit Legii 544/2001 privind liberul

acces la informaţiile de interes public;

informaţiile de interes public solicitate verbal de către jurnalişti – adresate purtătorului de

cuvânt al CSM – sunt dificil de cuantificat, însă media zilnică a acestora poate fi apreciată la

12-15/zi calendaristică, de unde rezultă un total anual de circa 3863 de solicitări;

în vederea soluţionării cu celeritate şi potrivit legii a acestor solicitări purtătorul de cuvânt şi

ceilalţi reprezentanţi ai Biroului de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media nu s-au limitat

la desfăşurarea activităţii în cadrul programului de lucru de 8 ore/5 zile pe săptămână. Ei au

răspuns la solicitări după un program nenormat, indiferent de ziua şi ora la care au fost

formulate.

92

VIII. MĂSURI PENTRU ASIGURAREA TRANSPARENŢEI INSTITUŢIONALE

Creşterea transparenţei instituţionale a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, a

constituit o prioritate în anul 2011, măsurile luate în acest sens s-au dovedit eficiente şi oportune.

Site-ul oficial al Consiliului a dobândit dinamism şi suscită un tot mai viu interes în rândurile

opiniei publice. În scopul asigurării unei largi publicităţi a şedinţelor Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii, s-a propus şi aprobat o soluţie tehnică care să asigure transmiterea în timp real pe pagina

web a instituţiei a dezbaterilor din Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, au fost

achiziţionate servicii de filmare şi transmisiune live pe internet (streaming) care să asigure accesul

neîngrădit al persoanelor interesate la şedinţele Consiliul Superior al Magistraturii, asigurându-se atât

accesul imediat (transmisiunea live), cât şi posibilitatea pentru persoanele interesate de a beneficia de

conţinutul arhivat offline pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Acest serviciu a devenit

efectiv începând cu data de 16.02.2011, ulterior constituindu-se întru-un veritabil sprijin acordat

specialiştilor în domeniu, justiţiabililor şi mediilor de informare.

INFOCSM

În cursul anului 2011 fost deschis un nou site informativ, Infocsm, care îşi propune

transmiterea către opinia publică a ştirilor privind activitatea curentă a Consiliului –coordonat de

membrii Cabinetului Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Site-ul Infocsm publică zilnic, în timp real, informaţii legate de activitatea CSM şi a membrilor

săi, precum şi a unor instituţii din sistemul judiciar românesc, precum Institutul Naţional al

Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şamd, instanţe şi parchete din ţară.

În trei luni de activitate, Infocsm a publicat peste 300 de articole, care au avut peste 65.000 de

accesări. Cele mai multe au fost preluate de principalele ziare, radiouri şi televiziuni din România, de

agenţiile de ştiri, de site-uri juridice şi nu numai, astfel încât prezenţa Consiliului Superior al

Magistraturii în media print, audio, video şi online, a crescut semnificativ în această perioadă.

Informaţia pură, corectă, ajunge astfel la oameni, îi familiarizează cu activitatea Consiliului. Având în

vedere numărul de accesări şi numărul de subiecte preluate, se poate concluziona că există un mare

interes în rândul societăţii româneşti pentru actul de justiţie

Site-ul Infocsm.ro va include, în perioada următoare, şi o componentă video.

93

INFOLETTER

Pentru creşterea transparenţei instituţionale a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii a

fost elaborată publicaţia on-line bilunară a CSM, Infoletter, în care se consemnează evenimente, date

şi informaţii cu privire la activitatea membrilor CSM, a Plenului şi Secţiilor CSM, a Comisiilor CSM,

aspecte referitoare la relaţia Consiliului cu Parlamentul şi Guvernul României, la relaţiile

internaţionale ale CSM, precum şi la activitatea desfăşurată de instituţiile coordonate de CSM –

Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri.

REVISTA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII – „JUSTIŢIA ÎN

ACTUALITATE”

Demersul privind editarea revistei proprii a Consiliului Superior al Magistraturii – „Justiţia în

actualitate” a continuat şi în cursul anului 2011, în vederea facilitării accesului la informaţii privind

activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a sistemului judiciar în ansamblu, a

informării permanente dar şi pentru garantarea coparticipării judecătorilor şi procurorilor la

mecanismul decizional al Consiliului Superior al Magistraturii; s-a avut în vedere punerea în dezbatere

a unor teme importante privind reformarea şi modernizarea acestui domeniu, precum şi furnizarea

unor materiale de sinteză în sprijinul activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

De altfel, continuarea activităţii de editare a revistei a avut în vedere şi obiectivele din Planul

de acţiune privind strategia de reformă a sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei , elaborat

pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare cu Uniunea

Europeană.

Schimbul de experienţă, bune practici şi opinie profesională în interiorul sistemului judiciar

reprezintă unul dintre fundamentele unui progres real şi perceptibil al standardului calitativ al actului

de justiţie, favorizând totodată procesul de unificare a practicii judiciare, în vederea garantării

accesului liber la justiţie al oricărei persoane pe baza principiilor accesibilităţii şi previzibilităţii legii şi

a modului ei de interpretare.

În cursul anului 2011, până la redactarea prezentului raport, a apărut: numărul 4/2010 al

publicaţiei (aferent trimestrului IV 2010), precum şi numărul 1/2011 (aferent primului semestru al

anului 2011).

Tirajul tipărit al numerelor apărute ale revistei a fost pus în mod gratuit la dispoziţia instanţelor

şi parchetelor, prin intermediul curţilor de apel, pe baza aceluiaşi algoritm de repartizare ca şi în anul

precedent, respectiv un exemplar tipărit per 5 judecători sau procurori (cu excepţia Înaltei Curţi de

94

Casaţie şi Justiţie pentru care se asigură un număr de exemplare suficient pentru toţi judecătorii

instanţei supreme).

De asemenea, pentru asigurarea unui acces cât mai larg, atât din partea personalului din

sistemul judiciar, cât şi pentru orice persoană interesată de conţinutul publicaţiei, toate numerele se

publică la scurt timp după apariţie pe website-ul Consiliului Superior al Magistraturii

(www.csm1909.ro), în cadrul unei secţiuni dedicate, în format pdf, de unde pot fi descărcate în mod

gratuit.

Trebuie subliniat faptul că în şedinţa din 26 mai 2011, Plenul CSM a hotărât editarea

semestrială a revistei Consiliului Superior al Magistraturii, care până la acel moment era editată

trimestrial. De asemenea, Plenul a decis asupra posibilităţii apariţiei unui număr suplimentar anual al

revistei care va fi dedicat unei anumite teme de larg interes şi preocupare pentru perioada de referinţă.

Tot cu caracter de noutate, trebuie menţionat faptul că începând din 2011, alături de cele 1650

de exemplare ale revistei în limba română vor fi publicate şi 100 de exemplare bilingve –

franceză/engleză, pentru o mai bună popularizare a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, cu

prilejul vizitelor şi întâlnirilor cu caracter internaţional ale reprezentanţilor Consiliului Superior al

Magistraturii.

Colegiul de redacţie, sub coordonarea redactorului-şef, doamna judecător Ana Cristina Lăbuş,

membru cu activitate permanentă al Consiliului Superior al Magistraturii, a urmărit, la fel ca şi în anii

trecuţi, publicarea unor subiecte de interes legate de organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, de

statutul judecătorilor şi procurorilor, de aspectele legate de evaluarea profesională şi răspunderea

disciplinară a acestora, de stadiul realizării proiectelor din cadrul reformei judiciare, aşa cum au fost

cuprinse în Mecanismul de cooperare şi verificare etc.

Totodată, s-a urmărit continuarea diversificării conţinutului editorial prin creşterea ponderii şi

calităţii materialelor privind jurisprudenţa instanţelor europene (în principal, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene), prezentarea unor aspecte de drept

comparat, precum şi a experienţei şi a bunelor practici din alte state membre ale Uniunii Europene în

ceea ce priveşte organizarea, administrarea şi dezvoltarea sistemului judiciar; o importanţă deosebită

este acordată, de asemenea, contribuţiilor puse la dispoziţie de judecătorii şi procurorii din ţară, în

materii de larg interes, de drept sau de practică judiciară, inclusiv aspecte care să prezinte

evenimentele relevante pentru activitatea instanţelor şi parchetelor de la nivelul întregii ţări.

95

X. BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

1. DINAMICA BUGETULUI 2010-2011 ŞI PERSPECTIVA PENTRU ANUL 2012

Dat fiind faptul că politica bugetară a susţinut în cea mai mare măsură Reforma în justiţie, s-a

stabilit finanţarea corespunzătoare prin estimarea bugetului pentru fiecare obiectiv în parte. Astfel,

programul de cheltuieli potrivit bugetului de stat acordat pentru întreaga activitate desfăşurată de

Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi în perspectiva anului 2012, în dinamică, este următorul:

a) Dinamica bugetului total al C.S.M. în anii 2010-2011 şi perspectiva anului 2012

Nr.

crt.

2010 2011 2012

LEI EURO LEI EURO LEI EURO1 BUGET C.S.M. total 72.365.000 17.188.835 64.981.000 15.434.918 67.013.000 16.031.818

Măsurile au fost adoptate având în vedere riscurile determinate de evoluţiile economice interne

şi externe şi au impus adoptarea unei politici bugetare prudente.

Propunerile pentru proiectul de buget pe anul 2012 s-au situat peste limita de cheltuieli de

67.233 mii lei aprobată de Guvern pentru Consiliul Superior al Magistraturii, suma solicitată fiind de

97.190 mii lei. Proiectul de buget pe anul 2012 a fost aprobat fără nici un dialog cu Ministerul

Finanţelor Publice sub limita iniţială, la o nouă limită aprobată în şedinţă de Guvern de 67.013 mii lei.

Suma solicitată peste limita dată de MFP era necesară pentru asigurarea finanţării numărului de

posturi aprobate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi asigurarea cheltuielilor

pentru desfăşurarea activităţilor privind noile coduri şi implementarea măsurilor descrise din MCV.

Reprezentat grafic, evoluţia bugetului se prezintă astfel:

2010 2011 2012

72.365.000 64.981.000 67.013.000

10

20000000

40000000

60000000

80000000

1 2 3

2010

2011

2012

Bugetul C.S.M. pe anul 2011 este ultimul buget aprobat în urma O.G. nr.10/2011 cu privire la

rectificarea bugetului de stat pe anul 2011.

b) Dinamica bugetului în structură al C.S.M. pe anii 2010, 2011 şi în perspectiva anului 2012

96

În această categorie de cheltuieli sunt cuprinse toate bugetele Consiliului Superior al

Magistraturii: aparatul propriu, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri,

după publicarea O.G. nr. 10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011.

SITUAŢIA FINANŢĂRII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PE ANII 2010, 2011 ŞI ÎN PERSPECTIVA ANULUI 2012ANUL 2010 TOTAL APARAT PROPRIU INM SNG

BUGET CSM LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR

TOTAL din care: 72.365.000 17.188.835 46.690.000 11.116.667 20.187.000 4.795.012 5.488.000 1.303.563

Cheltuieli de personal 50.268.000 11.940.142 38.156.000 9.084.762 8.652.000 2.292.637 3.460.000 821.853

Cheltuieli materiale 10.876.000 2.583.373 7.552.000 1.798.095 2.397.000 569.359 927.000 220.190

Transferuri 1.125.000 267.221 982.000 233.254 143.000 33.967

Alte cheltuieli 10.071.000 2.392.161 - - 8.970.000 2.130.641 1.101.000 261.520

Cheltuieli de capital 25.000 5.938 - - 25.000 5.938

ANUL 2011 TOTAL APARAT PROPRIU INM SNG

BUGET CSM LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR

TOTAL din care: 64.981.000 15.434.918 40.872.000 9.708.313 20.195.000 4.796.912 3.974.000 943.943

Cheltuieli de personal 42.816.000 10.170.072 31.694.000 7.528.266 8.457.000 2.008.789 2.665.000 63.017

Cheltuieli materiale 11.082.000 2.632.305 7.146.000 1.697.387 2.971.000 705.701 1.025.000 243.468

Transferuri 2.187.000 519.477 1.979.000 470.071 208.000 49.406

Alte cheltuieli 8.640.000 2.052.256 - - 8.376.000 1.989.548 264.000 62.708

Cheltuieli de capital 256.000 60.808 53.000 12.589 183.000 43.468 20.000 4.751

ANUL 2012 TOTAL APARAT PROPRIU INM SNG

BUGET CSM LEI EUR LEI EUR LEI EUR LEI EUR

TOTAL din care: 67.013.000 16.031.818 39.838.000 9.530.622 22.082.000 5.282.775 5.093.000 1.218.421

Cheltuieli de personal 43.935.000 10.510.765 31.229.000 7.471.053 9.755.000 2.333.732 2.951.000 705.980

Cheltuieli materiale 10.483.000 2.507.895 6.977.000 1.669.139 2.454.000 587.081 1.052.000 251.675

Transferuri 1.731.000 414.115 1.558.000 372.727 173.000 41.388 - -

Alte cheltuieli 10.662.000 2.550.718 - - 9.600.000 2.296.651 1.062.000 254.067

Cheltuieli de capital 202.000 48.325 74.000 17.703 100.000 23.923 28.000 6.699

97

Prezentarea grafică, precum şi dinamica bugetelor pe perioada 2010-2012 este ilustrată, astfel:

APARATUL PROPRIU

-

10.000.000

20.000.000

30.000.000

40.000.000

50.000.000

201020112012

2010 46.690.000 38.156.000 7.552.000 982.000

2011 40.872.000 31.694.000 7.146.000 1.979.000 53.000

2012 39.838.000 31.229.000 6.977.000 1.558.000 74.000

Total Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale

Transferuri Alte cheltuieli

Cheltuieli de capital

INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII

-

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

201020112012

2010 20.187.000 8.652.000 2.397.000 143.000 8.970.000 25.000

2011 20.195.000 8.457.000 2.971.000 208.000 8.376.000 183.000

2012 22.082.000 9.755.000 2.454.000 173.000 9.600.000 100.000

TotalCheltuieli de

personalCheltuieli materiale

TransferuriAlte

cheltuieli Cheltuieli de capital

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE GREFIERI

-

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

201020112012

2010 5.488.000 3.460.000 927.000 1.101.000

2011 3.974.000 2.665.000 1.025.000 264.000 20.000

2012 5.093.000 2.951.000 1.052.000 1.062.000 28.000

Total Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale

Transferuri Alte cheltuieli

Cheltuieli de capital

98

Din prezentarea datelor statistice pentru cei trei ordonatori de credite se remarcă o scădere

constantă a fondurilor alocate atât în anul 2011 faţă de anul 2010, precum şi în 2012 faţă de 2011.

Creşterile şi descreşterile bugetului în structura cheltuielilor aprobate au fost determinate de finanţarea

obiectivelor din programelor aprobate şi în derulare (ex. plata drepturilor salariale restante, cofinanţare

FEN, investiţii noi, etc.).

2. STRUCTURA BUGETULUI PE ANUL 2011

Programul de cheltuieli pentru anul 2011, potrivit bugetului de stat aprobat prin Legea nr.

286/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care a susţinut financiar atât activitatea curentă a

Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi derularea activităţilor cu privire la Planul de acţiune

privind Reforma în justiţie, este în valoare totală de 69.429.000 lei.

Aceste fonduri sunt constituite potrivit legislaţiei care reglementează finanţarea activităţii şi

sunt reprezentate în structură astfel:

Mii lei

Cap. 50.01 Total buget C.S.M. Credite aprobate %

Cheltuieli de personal 46.684 67,24%

Cheltuieli materiale 10.940 15,76%

Transferuri 2.213 3,18%

Alte cheltuieli 9.336 13,44%

Cheltuieli de capital 256 0,38%

Total 69.429 100%

Structura bugetului pe anul 2011

TotalCheltuieli de personalCheltuieli materiale

TransferuriAlte cheltuieli Cheltuieli de capital

Evoluţia cheltuielilor în structură aprobate pentru anul 2011 faţă de realizatul anului 2010 şi

în perspectiva anului 2012 este semnificativă.

Reprezentarea grafică pe fiecare structură în parte se prezintă astfel:

99

Evolutia cheltuielilor de personal

0

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

Total

Cheltuieli de personal

Total 72.365.000 64.981.000 67.013.000

Cheltuieli depersonal

50.268.000 42.816.000 43.935.000

2010 2011 2012

Bugetul pentru anul 2011 este mai mic faţă de bugetul anului precedent deoarece, potrivit

legislaţiei în vigoare, a fost prevăzută plata diminuată a drepturilor salariale şi nu au fost incluse

sumele necesare pentru drepturile salariale restante. Activitatea în domeniul politicilor salariale s-a

axat cu precădere în realizarea obiectivului principal de implementare şi aplicare în mod corespunzător

a actelor normative specifice de salarizare pentru personalul din sistemul justiţiei (judecători şi

procurori, personal auxiliar de specialitate juridică, militari, funcţionari publici şi personal

contractual). Pentru proiectul de buget aferent anului 2012, fondurile solicitate sunt la nivelul

salariului de la 31 decembrie 2011 şi reprezintă finanţarea numărului maxim de posturi aprobate de

Consiliul Superior al Magistraturii. Fondurile solicitate nu au fost aprobate, în bugetul aprobat pe anul

2012 fiind admise la finanţare numai cele 15 posturi solicitate de INM.

Evolutia cheltuielilor materiale

0

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

Total

Cheltuieli materiale

Total 72.365.000 64.981.000 67.013.000

Cheltuieli materiale 10.876.000 11.082.000 10.483.000

2010 2011 2012

O pondere importantă în cheltuielile materiale o au chiriile pentru spaţiile închiriate, necesare

pentru funcţionarea în condiţii optime a C.S.M, care nu dispune până în prezent de un sediu propriu. În

mare parte, creşterea fondurilor este dată şi de cursul de schimb valutar aflat într-o continuă evoluţie

pe piaţa valutară, de fondurile necesare pentru implementarea noilor coduri, potrivit Planului de

acţiuni aprobat în cadrul Programului Reforma în sistemul judiciar (tipărirea revistei „Justiţia în

actualitate”, de ghiduri de specialitate juridică pe noile coduri, broşuri, etc.).

100

Fondurile alocate la materiale şi transferuri se justifică şi prin derularea proiectelor cu finanţare

externă nerambursabilă aprobate, pentru care trebuie asigurată contribuţia statului român.

Astfel, pentru derularea a 3 proiecte care urmează a fi implementate de către Consiliul Superior

al Magistraturii în calitate de Unitate de Implementare, s-au solicitat fonduri în suma de 1.529 mii lei,

reprezentând cofinanţarea naţională şi cheltuielile neeligibile necesare aferente Fondului Tematic de

Securitate (FTS), inclus în cadrul Acordului Cadru privind implementarea Programului de Cooperare

Elveţiano - Român pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene

extinse, semnat în data de 07 septembrie 2010 între Guvernul României şi Consiliul Federal al

Elveţiei.

Evolutia cheltuielilor de capital

0

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

Total

Cheltuieli de capital

Total 72.365.000 64.981.000 67.013.000

Cheltuieli de capital 25.000 256.000 202.000

2010 2011 2012

Proiectul de buget propus pe anul 2012, a inclus la titlul cheltuieli de capital şi costul finanţării

lucrărilor de reparaţii capitale pentru sediul din Bistriţa. Fondurile nu au fost aprobate de către MFP.

3. PONDEREA BUGETELOR INSTITUTULUI NAŢIONAL AL MAGISTRATURII ŞI

ŞCOLII NAŢIONALE DE GREFIERI ÎN BUGETUL CONSILIULUI SUPERIOR AL

MAGISTRATURII

Nr.

crt.

2010 2011 2012

LEI EURO LEI EURO LEI EURO

1 BUGET

C.S.M.

total

72.365.000 17.188.835 64.981.000 15.434.918 67.013.000 16.031.818

A I.N.M. 20.187.000 4.795.012 20.195.000 4.796.912 22.082.000 5.282.775

Pondere 27,9% 31,08% 32,95%

101

B S.N.G. 5.488.000 1.303.563 3.974.000 943.943 5.093.000 1.218.421

pondere 7,58% 6,11% 7,60%

Ponderea bugetului INM in bugetul total al CSM

0

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

Buget CSM total

Buget INM

Buget CSM total 72.365.000 64.981.000 67.013.000

Buget INM 20.187.000 20.195.000 22.082.000

2010 2011 2012

Ponderea bugetului SNG in bugetul total al CSM

0

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

Buget CSM total

Buget SNG

Buget CSM total 72.365.000 64.981.000 67.013.000

Buget SNG 5.488.000 3.974.000 5.093.000

2010 2011 2012

Din ponderea fondurilor bugetului Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de

Grefieri în totalul bugetului Consiliului Superior al Magistraturii, prezentat în grafic, fluctuaţia

procentului în perioada analizată demonstrează că în domeniul învăţământului de specialitate pentru

judecători, procurori şi grefieri s-a avut în vedere asigurarea desfăşurării activităţii în condiţiile de

calitate şi eficienţă la standarde europene.

Prin asigurarea unei finanţări corespunzătoare la capitolul „Învăţământ” s-a preconizat

dezvoltarea structurii instituţionale a Institutul Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de

Grefieri.

Importanţa pregătirii iniţiale şi continue a judecătorilor şi procurorilor şi grefierilor se reflectă

şi în gradul de creştere a bugetului la capitolul analizat faţă de bugetul aparatului propriu din Consiliul

Superior al Magistraturii.

Ilustrată grafic, situaţia se prezintă astfel:

102

Nr

.

Cr

t 2010 2011 2012

    LEI EURO LEI EURO LEI EURO

1

Buget CSM

aparat propriu

46.690.00

0

11.116.66

7

40.872.00

0 9.708.314

39.838.0

00 9.530.622

2

Buget CSM

învăţământ

INM+SNG

25.675.00

0 6.113.095

24.109.00

0 5.726.603

27.175.0

00 6.501.196

3

Ponderea

alocaţiilor în

bugetul aparatului

propriu 54,99% 54,99% 58,98% 58,98% 68,21% 68,21%

Bugetul aparatului propriu în anul 2011 şi 2010 a scăzut corespunzător rectificărilor bugetare

anuale pe minus potrivit reglementărilor legale limitative la toate cheltuielile în structură (de personal,

materiale, dotări, etc.).

4. ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Biroul de achiziţii publice a fost înfiinţat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 399/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi

funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii (publicată în Monitorul Oficial nr. 450 din 3 iulie

2007) şi constituie compartimentul specializat în atribuirea contractelor de achiziţii publice.

Biroul funcţionează în subordinea ordonatorului principal de credite, derulând procedurile de

achiziţie publică reglementate de actele normative în domeniu.

Prin activitatea Biroului s-au asigurat toate condiţiile în vederea bunei derulări a contractelor în

vigoare şi pentru încheierea unor noi contracte în conformitate cu solicitările compartimentelor ce

funcţionează la nivelul instituţiei.

Totodată, Biroul de achiziţii publice a desfăşurat o activitate de sinteză şi previziune în ceea ce

priveşte solicitările compartimentelor de specialitate, în condiţiile impuse de O.U.G. nr. 34/2009 cu

privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, prin care s-

103

a limitat drastic posibilitatea instituţiilor publice de a mai proceda la achiziţionarea de bunuri şi

servicii de genul celor enumerate în actul anterior precizat.

În procesul derulării procedurilor de achiziţii publice în formele prevăzute de lege, în activitatea

Biroului de achiziţii publice nu au fost înregistrate contestaţii.

În aplicarea elementelor de noutate impuse potrivit prevederilor HGR nr. 1.660 din 22 noiembrie

2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de

achiziţie publică prin mijloace electronice din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a

contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul de achiziţii

publice a implementat procedura de achiziţie publică prin mijloace electronice, asigurându-se astfel

procentajul impus de 40% din valoarea totală a achiziţiilor publice efectuate în cursul anului.

Astfel, în mod concret, activitatea Biroului a fost materializată, până la data prezentei, în

încheierea unui număr de 60 contracte, având ca obiect prestarea de servicii şi furnizarea de bunuri

necesare bunei funcţionări a activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, urmând ca până la

sfârşitul anului în curs numărul acestor contracte şi acte adiţionale să înregistreze o tendinţă de

creştere cu aproximativ 30%.

Nu în ultimul rând o preocupare importantă a Biroului de achiziţii publice a constat în selecţia

riguroasă a ofertanţilor, astfel încât să se asigure instituţiei noastre servicii şi produse eficiente şi de

calitate, în măsura posibilităţilor rezultate şi din derularea ulterioară a contractelor.

Având în vedere numeroasele modificări ale legislaţiei specifice, precum şi obligaţiile ce revin

personalului care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu de a fi conectat la noutăţile în domeniu,

personalul Biroului de achiziţii publice s-a implicat în procesul de perfecţionare profesională.

104

XI. ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN

1. Evaluarea activităţii Biroului Audit Public Intern

Pe parcursul primelor zece luni ale anului în curs, în cadrul schemei organizatorice şi

funcţionale a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Biroul audit public intern (BAPI) a

continuat să funcţioneze distinct în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Superior al

Magistraturii care are calitatea de ordonator principal de credite.

Pentru întărirea şi eficientizarea activităţii de audit public intern, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat prin Hotărârea nr. 754/18.10.2011

modificarea structurii organizatorice, prin constituirea la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a

Serviciului audit public intern. Urmează ca structurile specializate ale instituţiei să definitiveze

procesul instituţional de modificare şi redimensionare a serviciului.

Evaluări ale activităţii de audit intern.

În anul 2011 activitatea BAPI a fost evaluată de către Curtea de Conturi a României şi de

Ministerul Finanţelor Publice/Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern, pentru

perioada cuprinsă între 01.01.2007 – august 2011.

În urma auditului extern efectuat de către Curtea de Conturi a României a reieşit faptul că

nivelul de implementare pentru 7 din cele 10 activităţi de audit public intern cât au fost evaluate a fost

adecvat (F. bine), iar pentru 3 activităţi a fost acordat calificativul mediu ( Bine spre F. bine).

În urma auditului extern efectuat de MFP/UCAAPI, privind evaluarea activităţii de audit intern

la Consiliul Superior al Magistraturii pentru perioada 01.01.2007- august 2011, calitatea implementării

funcţiei de audit şi conformitatea cu cadrul legal în domeniu, a fost apreciată astfel: nivelul de

implementare pentru 11 din cele 18 activităţi de audit intern evaluate a fost adecvat (F.Bine), iar

pentru 7 activităţi a fost acordat calificativul mediu (Bine spre F.bine).

2. Indicatori sectoriali de rezultate, performanţă şi calitate obţinuţi prin misiunile de audit

public intern

Raportul privind activitatea de audit public intern pe anul 2011, s-a întocmit ca un act

unilateral de autoevaluare exprimat prin prisma calificativelor acordate de către Curtea de

Conturi a României şi MFP/UCAAPI. Rolul auditului intern a fost semnificativ în îndeplinirea

105

obiectivelor entităţilor şi a îmbrăcat un aspect global, deoarece BAPI a fost în anul 2011

motorul principal în întocmirea şi implementarea strategiei activităţilor privind managementul

controlului intern şi al managementului riscurilor a evaluat şi îmbunătăţit eficienţa şi

eficacitatea proceselor de guvernanţă.

Iniţierea şi dezvoltarea misiunilor de audit.

Obiectivele activităţii de audit au urmărit, în primul rând, criteriile de performanţă şi calitate a

misiunilor efectuate, care au avut un coeficient de realizare de 85% faţă de planul strategic pe anii

2011 – 2015 şi integralitate pe anul 2011.

3. Activităţile auditate şi principalele constatări pentru care au fost întocmite recomandări

,,Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor pe anii 2009 şi 2010” (CSM, INM şi

ŞNG).

Principalele recomandări rezultate în urma constatărilor făcute de către auditori:

- În scopul asigurării controlului asupra realităţii existenţei mijloacelor fixe, se vor reverifica şi

actualiza evidenţa mijloacelor fixe în cadrul registrului numerelor de inventar în ceea ce priveşte locul

unde se află acestea precum şi aducerea la zi a evidenţei persoanelor fizice care deţin astfel de

mijloace fixe.

- Cel puţin odată pe lună persoanele împuternicite pentru control din cadrul compartimentului

financiar contabil, să execute inopinat verificarea şi corectitudinea modului cum se fac înregistrările în

fişele de magazie semnând la rubrica ,,data şi semnătura de control”.

De asemenea în fişele de magazie se vor menţiona conturile de materiale şi grupele de

materiale în ordine alfabetică.

- La sfârşitul exerciţiului financiar bugetar al anului 2011 , să se organizeze , efectueze şi să se

valorifice rezultatele inventarierii fondului de documentare în conformitate cu prevederile art. 40, alin.

8 din Legea bibliotecilor Republicată, nr. 334 din 31 mai 2002 şi a OMFP nr. 2861/2009 privind

aprobarea Normelor metodologice de organizare , efectuare şi valorificare a rezultatelor inventarierii

patrimoniului.

- Reanalizarea şi stabilirea cu exactitate a diferenţelor rezultate cu ocazia inventarierii între

balanţa de verificare la 31.122009 şi 31.12.2010 , PV de inventariere şi registrul de inventar , în

conformitate cu art. 7 şi 8 din Legea nr. 82/1991, republicată, legea contabilităţii şi prevederile

106

Ordinului 59/2011 al ministrului finanţelor publice pentru întocmirea şi depunerea situaţiilor

financiare la 31.12.2010.

- Refacerea procedurilor operaţionale în conformitate cu noile reglementări în domeniul

inventarierii patrimoniului.

- Să se efectueze predarea gestiunii depozitului de materiale şi a casieriei, persoanelor care

ţin locul gestionarului, conform reglementărilor în vigoare în materie.

,,Evaluarea stadiului de implementare a sistemului controlului intern/managerial, inclusiv al

procedurilor operaţionale şi formalizate pe activităţi” ( CSM, INM şi SNG).

Principalele recomandări

- Întocmirea de Norme proprii metodologice , specifice particularităţilor cadrului legal general

de organizare şi funcţionare a INM şi cadrului individual legal de organizare şi funcţionare al

structurilor organizatorice şi funcţionale din cadrul entităţii, privind dezvoltarea şi perfecţionarea

sistemului de control intern/managerial (SCM) având ca sursă de informare şi de lucru, structura şi

conformitatea ,,Normelor metodologice generale, privind aplicarea controlului intern/managerial”,

întocmite de către CSM şi aprobate conform Deciziei nr. 320/14.03.2011 a Preşedintelui Consiliului,

documente instituţionale decizionale transmise INM.

- Întocmirea unei Decizii aprobată de către Directorul INM pentru aprobarea şi punerea în

practică a ,,Normelor metodologice proprii de control intern privind instituirea, dezvoltarea şi

perfecţionarea sistemului de control intern/managerial în cadrul INM..

- Întocmirea de ,,Norme metodologice proprii”, specifice particularităţilor cadrului general

legal de organizare şi funcţionare a SNG şi cadrului individual legal de organizare şi funcţionare

al structurilor organizatorice şi funcţionale din cadrul entităţii, privind dezvoltarea SCM, prin Decizia

nr. 320/14.03.2011 a Preşedintelui Consiliului.

- Întocmirea unei Decizii din partea Directorului Şcolii pentru aprobarea şi punerea în practică

a Normelor metodologice proprii privind iniţierea, dezvoltarea şi perfecţionarea SCM în cadrul SNG.

- Iniţierea unor reuniuni, şedinţe sau adunări ale structurii de monitorizare, coordonare şi

îndrumare metodologică a implementării controlului intern/managerial şi întocmirea de Procese

verbale adecvate în care să se consemneze principalele acţiuni şi activităţi care s-au desfăşurat în

cadrul structurii de monitorizare a SCM precum şi măsurile efective care au fost nominalizate pentru

implementare.

- Completarea Programului de dezvoltare a sistemului de control intern, încât acesta să

cuprindă şi activităţile şi acţiunile legate de pregătirea şi perfecţionarea profesională atât pentru

persoanele cu funcţii de conducere cât şi pentru cele de execuţie din cadrul entităţii publice.

107

Întocmirea unor evidenţe primare privind modul de urmărire a realizării şi justificării cursurilor,

seminarilor , etc. de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului Consiliului Superior al

Magistraturii.

- Înaintarea şi aprobarea ,,Programului de dezvoltare , monitorizare şi implementare a

sistemului de control intern/managerial” de către conducerea Consiliului Superior al Magistraturii.

- Intrarea în activitate a Registrului de control şi monitorizare a indicatorilor de performanţă la

nivel Consiliul Superior al Magistraturii .

- Întocmirea la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a Registrului de riscuri şi stabilirea

de măsuri şi termene de execuţie pentru gestionarea şi administrarea riscurilor identificate la nivelul

general al Instituţiei.

- Refacerea şi completarea Deciziei cu nr. 112/27.09.2011 a Directorului INM, astfel încât

rolul, obligaţiile şi responsabilităţile conducerii structurii desemnate cu monitorizarea, coordonarea şi

îndrumarea metodologică privind sistemul de control intern/managerial, să fie stabilite - în funcţie de

volumul real şi complexitatea efectivă a activităţilor şi acţiunilor structurilor organizatorice şi

funcţionale din unitate – prin ,,Norme metodologice proprii privind aplicarea în cadrul INM a

sistemului de control intern/managerial”. Se vor avea în vedere, în acest sens, prevederile art. 4 , art. 8

şi Secţiunea I din ,, Norme generale privind aplicarea sistemului de control intern/managerial în cadrul

CSM”.

- Refacerea şi completarea Deciziei cu nr. 44/30.03.2011 a Directorului SNG, astfel încât rolul,

obligaţiile şi responsabilităţile conducerii structurii desemnate cu monitorizarea, coordonarea şi

îndrumarea metodologică privind sistemul de control intern/managerial, să fie stabilite - în funcţie de

volumul real şi complexitatea efectivă a activităţilor şi acţiunilor structurilor organizatorice şi

funcţionale din unitate – prin ,, Norme metodologice proprii privind aplicarea în cadrul ŞNG a

sistemului de control intern/managerial”.

- Reanalizarea şi modificarea Deciziei cu nr. 320/14.03.2011 de constituire, la nivelul

Consiliului Superior al Magistraturii, a sistemului controlului intern/managerial, având în vedere că

unii membrii ai comisiei centrale cu atribuţii de monitorizare , coordonare şi îndrumare metodologică

privind sistemul de control intern/managerial au fost schimbaţi din funcţiile de conducere a unor

structuri din cadrul Aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii.

108

XII - RAPORTURILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CU

AUTORITĂŢILE ŞI INSTITUŢIILE PUBLICE, ASOCIAŢII ŞI ORGANIZAŢII

NONGUVERNAMENTALE

1.Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu judecătorii, procurorii şi cu asociaţiile

profesionale ale magistraţilor.

Consiliul Superior al Magistraturii a susţinut întotdeauna că independenţa justiţiei este o

valoare supremă în statul de drept, iar protejarea acesteia este o îndatorire a tuturor autorităţilor şi

instituţiilor publice. Acestea trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a respecta, proteja şi promova

independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră comunicarea cu magistraţii ca o problemă de

comunicare internă, deoarece întreruperea ori apariţia unor disfuncţionalităţi în acest domeniu duc la

slăbirea sistemului judiciar şi implicit a poziţiei Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul

societăţii.

Comunicarea cu persoanele din exteriorul sistemului trebuie efectuată cu deosebită acurateţe,

promptitudine  şi  rigoare, deoarece imaginea oricărei instituţii şi politicile publice ale celorlalte puteri

se realizează în contextul actual pornind de la opiniile publicului larg, după consultare prin sondaje de

opinie.  

În considerarea calităţii sale de garant al independenţei justiţiei, Consiliul şi-a amplificat

mesajul către magistraţi, pe de o parte, dar şi către societatea civilă şi clasa politică.

Consiliul Superior al Magistraturii a invitat reprezentanţii tuturor asociaţiilor profesionale a

magistraţilor  la sediul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a discuta şi găsi soluţii în legătură

cu teme de interes pentru sistemul judiciar, ulterior materializate în conţinutul unei Rezoluţii.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că întărirea legăturii permanente  cu corpul

magistraţilor  este  vitală pentru Consiliu, ca  organ ai cărui membri sunt, în mare majoritate,  aleşi în

adunările  generale ale  magistraţilor.

Susţinând respectarea principiilor care stau la baza legii salarizării unitare a personalului plătit

din fonduri publice, principii care asigură respectarea drepturilor câştigate de către magistraţi

reprezentanţii Consiliului au sprijinit magistraţii în demersul acestora de a beneficia de un statut

predictibil.

109

În zona comunicării se situează preocuparea constantă a Consiliului Superior al Magistraturii

de informare prin intermediul paginii de internet. Ansamblul informaţiilor publicate şi actualizarea lor

permanentă fac din pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, un instrument de

comunicare deosebit de util şi eficient, asigurând în acelaşi timp transparenţa în activitatea desfăşurată

şi în deciziile pronunţate la nivelul Plenului şi a celor două Secţii.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au participat la numeroase întâlniri în teritoriu cu

judecătorii şi procurorii.

La data de 25.10.2011 s-a desfăşurat manifestarea anuală Ziua europeană a justiţiei civile şi

Ziua uşilor deschise, scopul organizării anuale a acestui eveniment fiind acela, de a se reaminti că

justiţia este, înainte de toate, un serviciu la dispoziţia cetăţenilor, care le permite să-şi rezolve disputele

personale şi să-şi apere drepturilor.

Cu această ocazie, la sediul Consiliului a fost organizată Ziua porţilor deschise, acţiune care a

avut ca obiectiv consolidarea relaţiei de încredere între Consiliul Superior al Magistraturii şi societate,

fiind destinată tuturor cetăţenilor interesaţi în cunoaşterea şi înţelegerea sistemului judiciar, a activităţii

Consiliului, a organizării, atribuţiilor şi competenţelor acestuia, precum şi a elementelor de noutate

aduse de Noul Cod Civil.

De asemenea, la data de 1 iulie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a organizat Ziua

Justiţiei, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii.

La data de 15 aprilie 2011, Ministerul Justiţiei, în colaborare cu Consiliul Superior al

Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public, a organizat seminarul cu tema

„Pregătirea implementării noilor coduri – instituţii noi procesual penale”, manifestare menită să

faciliteze dialogul între factorii de decizie din sistemul judiciar, magistraţi şi teoreticieni ai dreptului,

referitor la problematica privind principalele consecinţe ce decurg din procesul de implementare a

noilor coduri – penal, civil, procesual penal şi procesual civil.

Totodată, în vederea intrării în vigoare a noului Cod Civil, la nivelul Consiliului a fost

constituit un grup de lucru intreinstituţional, al cărui obiectiv a fost stabilirea şi planificarea măsurilor

necesare pregătirii sistemului de justiţie pentru intrarea în vigoare a Codului civil, grup de lucru care a

reunit la aceeaşi masă reprezentanţi ai judecătorilor, procurorilor, grefierilor, avocaţilor, notarilor

publici, executorilor judecătoreşti şi societăţii civile cu scopul de a se implica în identificarea unor

modalităţi adecvate de implementare a noului cod.

Membrii Consiliului au participat, în cursul anului 2011, la conferinţa cu tema „Consolidarea

asociaţiilor de magistraţi din Sud-Estul Europei – dezvoltarea managementului organizaţional,

participarea în procesele decizionale şi cooperarea regională”, organizată de Fundaţia Konrad

110

Adenauer Stiftung, Deutscher Richterbund, Bucureşti; la conferinţa organizată de Ministerul Justiţiei

cu tema Strategia naţională în domeniul combaterii corupţiei

În calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii a răspuns,

în permanenţă, cu fermitate, acţiunilor de natură politică care vizau sistemul judiciar:

Astfel, în ceea ce priveşte proiectul legii de revizuire a Constituţiei, Consiliul Superior al

Magistraturii a analizat, din punct de vedere tehnic, luând în considerare şi opiniile exprimate

individual de magistraţi şi de asociaţiile profesionale, prevederile proiectului propus şi a pregătit o

serie de observaţii pe care le-a înaintat Curţii Constituţionale.

Referitor la criticile aduse sistemului de unii demnitari, Consiliul Superior al Magistraturii a

luat la cunoştinţă de criticile preşedintelui ţării cu privire la „răul” pe care justiţia l-ar fi făcut

societăţii, a reflectat asupra declaraţiilor premierului cu privire la soluţiile date de judecători în cauzele

de litigii de muncă şi a luat act de declaraţiile unui lider al opoziţiei cu privire la procurorii care trebuie

să „nu uite niciodată că există şi după Băsescu viaţă, lege, răspundere".

Consiliul Superior al Magistraturii reaminteşte standardele internaţionale în domeniu: „Dacă

comentează deciziile judecătoreşti, executivul şi legislativul trebuie să evite criticile care ar submina

independenţa puterii judecătoreşti sau ar slăbi încrederea publicului în justiţie; de asemenea, acestea ar

trebui să evite acţiuni ce pot pune sub semnul întrebării intenţia lor de a respecta deciziile

judecătorilor, altele decât cele prin care îşi manifestă intenţia lor de a formula o cale de atac” (pct. 18

din Recomandarea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei către statele membre cu privire la

judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile).

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii reaminteşte considerentele reţinute de instanţa

constituţională: „Libertatea de exprimare şi de critică este indispensabilă democraţiei constituţionale,

însă ea trebuie să fie respectuoasă, chiar şi atunci când exprimă o atitudine critică fermă. Întrucât

independenţa autorităţii judecătoreşti este garantată prin Constituţie, este imperioasă o protejare

efectivă, în sens constituţional, a magistraţilor împotriva atacurilor şi denigrărilor de orice natură ar fi

ele, aceasta cu atât mai mult, cu cât magistraţii, care sunt lipsiţi de orice drept de replică în legătură cu

activitatea lor de restabilire a ordinii juridice, ar trebui să poată conta pe sprijinul celorlalte puteri ale

statului, cea legislativă şi cea executivă” (Decizia nr. 435/2006 a Curţii Constituţionale).

Ca atare, în îndeplinirea obligaţiei legale de a apăra reputaţia profesională a magistraţilor,

Consiliul Superior al Magistraturii afirmă  următoarele:

Criticile vizând judecătorii şi procurorii în ansamblu sunt nepermise. Orice fel de

acuze, generale şi nefondate, slăbesc autoritatea justiţiei şi scade încrederea cetăţenilor

în aceasta.

111

CSM respectă celelalte puteri şi cere ca şi celelalte puteri să respecte justiţia şi să

recunoască autoritatea judecătorilor.

CSM apreciază că şi datorită magistraţilor criza economică şi financiară a fost

depăşită iar drepturile celor care au apelat la justiţie în această perioadă au putut fi

astfel respectate.

Consiliul Superior al Magistraturii a organizat, împreună cu alte instituţii, diverse întâlniri pe

tema răspunderii magistraţilor. În acest sens, amintim întâlnirea comună a reprezentanţilor Consiliului,

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din

România, Asociaţiei Procurorilor din România şi Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii, care a avut loc la data de 8 iulie 2011, la sediul Consiliului.

În cadrul întâlnirii, participanţii au analizat propunerile legislative ale Ministerului Justiţiei,

aflate în dezbatere publică, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr.

317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.

Dezbaterile au permis conturarea unui punct de vedere unitar în legătură cu aspectele care au

constituit obiectul propunerilor de modificare a reglementărilor privind abaterile disciplinare,

procedura disciplinară, organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari.

În ceea ce priveşte respingerea de către Senatul României a proiectului Legii privind

Promovarea Practicii Unitare la Nivelul Instanţelor Judiciare, elaborat de Consiliul Superior al

Magistraturii, în colaborare cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asociaţiile profesionale ale

magistraţilor şi experţi străini, în cadrul Proiectului de înfrăţire instituţională PHARE RO/2007 –

IB/JH/01 „Unificarea jurisprudenţei instanţelor şi parchetelor din România”, apare ca fiind dificil de

acceptat şi de înţeles o astfel de lipsă de convergenţă şi polarizare diferită a puterii legislative în

raport cu interesele justiţiei şi recomandărilor MCV, această atitudine putând fi interpretată ca

ostilă sau, şi mai rău, indiferentă faţă de nevoile şi problemele actuale ale justiţiei române, faţă

de eforturile unui sistem menit să asigure continuitatea şi stabilitatea statului de drept şi - nu în

ultimul rând - faţă de un mecanism solicitat de Uniunea Europeană, al cărei Membru este şi

statul român.

112

2. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României

În anul 2011 relaţia Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României s-a

concretizat în participarea unor reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii la şedinţe ale

comisiilor de specialitate ale celor două camere, în care au fost discutate acte normative care vizau

sistemul judiciar.

Principalele proiecte de acte normative care au vizat activitatea instanţelor de judecată şi a

parchetelor de pe lângă acestea, la dezbaterea cărora Consiliul Superior al Magistraturii a fost

reprezentat, sunt: proiectul Legii de punere în aplicare a Legii nr. 587/2009 privind Codul civil,

proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor

acte normative care cuprind dispoziţii penale; proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea

unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau după

caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, proiectul de Lege pentru completarea

Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (confiscarea extinsă), proiectul de Lege

privind promovarea practicii neunitare şi de modificare şi completare a Legii nr. 304/2004 privind

organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; proiectul de Lege pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, vizând promovarea în funcţie de judecător la Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, în cadrul dezbaterilor parlamentare Consiliul Superior al Magistraturii a fost

reprezentat la dezbaterile vizând: proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a

parchetelor de pe lângă acestea; proiectul de Lege pentru pentru modificarea şi completarea Legii nr.

273/2004 privind regimul juridic al adopţiei; proiectul de lege pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi

de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice.

Totodată, o formă de manifestare a relaţiei Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul

României a constituit-o exprimarea unor puncte de vedere asupra unor propuneri legislative sau

proiecte de acte normative la solicitarea celor două Camere, dintre care exemplificăm: punctul de

vedere exprimat la solicitarea Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului

asupra propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.21/1992 privind protecţia

consumatorilor (Comisia nr.1  “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională” - şedinţa  din

data de 16.03.2011); punctul de vedere exprimat la solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi

imunităţi a Camerei Deputaţilor vizând reexaminarea art. 5 alin. 3 din Legea contenciosului

113

administrativ nr. 554/2004, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 302/01.03.2011 (Comisia

nr.1 “Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională” – şedinţa din data de 27.04.2011); punctul

de vedere exprimat la solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor

asupra proiectului Legii privind regimul juridic al drepturilor cuvenite victimelor regimului totalitar

comunist (Plenul Consiliului Superior al Magistraturii – şedinţa din 12 iulie 2011).

În cadrul raporturilor Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României, este

important a menţiona şi faptul că, potrivit art. 38 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport

privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor

reunite ale Parlamentului României.

În acelaşi timp, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (4) din Legea nr. 317/2004,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 31 alin. (1) din Regulamentul privind

procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 327/2005, s-au transmis Senatului României propunerile de validare a trei

membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. În urma acestui demers prin Hotărârea nr. 44/2011 a

Senatului României, publicată în Monitorul Oficial nr. 643 din 8 septembrie 2011, au fost validate

doamna judecător Mona Maria Pivniceru, doamna judecător Alina Nicoleta Ghica şi doamna procuror

Florentina Gavadia ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

3. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Preşedintele României.

Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Preşedintele României sunt reglementate

prin dispoziţiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare.

Astfel, în virtutea prevederilor art. 35 lit. a) din lege, Preşedintele României, la propunerea

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numeşte în funcţie şi eliberează din funcţie, judecătorii

şi procurorii, cu excepţia celor stagiari.

Potrivit art. 35 lit. e) din aceeaşi lege, Preşedintele României acordă distincţii pentru judecători

şi procurori, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Relaţia dintre cele două instituţii se reflectă şi în dispoziţiile art. 53 alin (1) din Legea nr.

303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora numirea în funcţiile de

preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinte de secţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de

Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

114

De asemenea, relaţia dintre instituţii apare şi din cuprinsul art. 54 alin. (1) din acelaşi act

normativ invocat anterior, din care rezultă că pentru numirea, de către Preşedintele României, a

procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a prim-adjunctului şi

a adjunctului acestuia, a procurorilor şefi secţie din cadrul acestui parchet, precum şi a procurorilor

şefi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate

Organizată şi Terorism, se realizează cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Este important a sublinia că în desfăşurarea raporturilor dintre Preşedintele României şi

Consiliul Superior al Magistraturii a fost respectat principiul separaţiei puterilor în stat, consacrat de

legea fundamentală.

Tot în sfera raporturilor dintre aceste autorităţi publice, menţionăm posibilitatea Preşedintelui

României de a participa la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii (art. 25 din Legea nr.

317/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), în cursul anului 2010 Preşedintele

României fiind prezent la şedinţa din 05.01.2011.

4. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Guvernul României

În cadrul raporturilor Consiliului Superior al Magistraturii cu Guvernul României se remarcă

colaborarea cu Ministerul Justiţiei din perspectiva procesului legislativ, în cadrul căruia Consiliul şi-a

exercitat atribuţiile conferite de lege prin avizarea proiectelor de acte normative cu privire la care s-a

solicitat avizul prevăzut de art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare.

În acelaşi sens, semnalăm faptul că şi alte ministere au solicitat avizul Consiliului Superior al

Magistraturii asupra unor proiecte de acte normative, dintre care menţionăm: Proiectul Legii pentru

modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, avizul fiind

solicitat de Ministerul Administraţiei şi Internelor (Hotărârea nr. 121/03.03.2011) şi proiectul de Lege

pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar şi a unor măsuri

financiar-bugetare aplicabile până la 1 ianuarie 2014, avizul fiind solicitat de Ministerul Finanţelor

Publice (Hotărârea nr. 502/21.07.2011).

O componentă a relaţiilor Consiliul Superior al Magistraturii cu Ministerul Justiţiei a

constituit-o participarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin reprezentanţii săi, la lucrările din

cadrul Comisiei de elaborare a Legii de punere în aplicare a Codului de procedură penală, constituită

în cadrul Ministerului Justiţiei.

115

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a exprimat la solicitarea Ministerului Justiţiei sau

a altor ministere mai multe puncte de vedere asupra unor proiecte de acte normative, dintre care

menţionăm: punctul de vedere asupra  proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii

51/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, la solicitarea Ministerului Dezvoltării

Regionale şi Turismului; punctul de vedere asupra propunerilor de modificare a legislaţiei electorale în

sensul degrevării judecătorilor de atribuţii non jurisdicţionale.  

Tot în plan legislativ, reamintim şi posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a

sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în

domeniul justiţiei (art. 38 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare),

sens în care se impun a fi precizate cele 11 sesizări formulate în cursul anului 2011.

5. Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu alte autorităţi şi instituţii publice,

asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale

În anul 2011 au fost continuate raporturile de colaborare ale Consiliului Superior al

Magistraturii cu autoritatea centrală abilitată cu atribuţii de control în domeniul protecţiei datelor cu

caracter personal – Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter

Personal.

Potrivit art. 21 alin. 3 lit. j din Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare,

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal centralizează şi

analizează rapoartele anuale de activitate ale autorităţilor publice şi ale organelor administraţiei

publice privind protecţia persoanelor în privinţa prelucrării datelor cu caracter personal.

Faţă de această dispoziţie legală, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Autorităţii

Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal raportul de activitate pe anul

2010, care a fost supus analizei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în şedinţa din data de 22

noiembrie 2011.

În temeiul dispoziţiilor art. 48 alin. 12, art. 49 alin. 11 şi art. 52 alin. 2 din Legea nr. 303/2004,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în raport cu cerinţele impuse pentru promovarea

în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţii de conducere la

instanţele judecătoreşti şi la parchetele corespunzătoare, în cursul anului 2011, Consiliul Superior al

Magistraturii a solicitat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verificarea

apartenenţei sau neapartenenţei la serviciile de informaţii pentru candidaţii judecători şi procurori.

116

În anul 2011 a continuat relaţia de bună colaborare a Consiliului Superior al Magistraturii cu

instituţia abilitată cu activitatea de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării funcţiilor

sau demnităţilor publice, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor - Agenţia Naţională de

Integritate. În această perioadă, Consiliul a menţinut o legătură permanentă cu Agenţia în baza

dispoziţiilor instituite de Legea nr. 176/2010, prin transmiterea, în copii certificate, a declaraţiilor de

avere şi de interese gestionate de instituţia noastră, prin comunicarea datelor şi a înscrisurilor solicitate

de inspectorii de integritate în vederea desfăşurării activităţii acestora, cu respectarea principiilor

legalităţii, confidenţialităţii, imparţialităţii, celerităţii, dreptului la apărare, prezumţiei dobândirii licite

a averii. Este important a sublinia sprijinul acordat de către Agenţie în ceea ce priveşte noua procedură

de publicare a declaraţiilor (ce presupune secretizarea a mai multor rubrici referitoare la date

personale), luând în considerare dificultăţile întâmpinate, întrucât instituţia noastră nu dispune de un

program informatic în acest sens şi raportat la numărul mare de persoane care depun declaraţii la

Consiliul Superior al Magistraturii.

La 21 decembrie 2011 s-a semnat Protocolul de colaborare între Consiliul Superior al

Magistraturii şi Agenţia Naţională de Integritate.

Prin Protocolul semnat cele două instituţii au convenit să coopereze în vederea creşterii

încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, în independenţa, imparţialitatea şi profesionalismului

magistraţilor; a asigurării respectării principiilor după care se desfăşoară activitatea de evaluare,

respectiv legalitatea, confidenţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare,

dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a averii.

La data de 06 aprilie 2011 s-a încheiat Protocolului Trilateral de Colaborare între MAE, CSM

şi IER pentru realizarea unei baze comune de date care să cuprindă traducerea şi revizia în limba

română a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului

În scopul sporirii încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, în independenţa, imparţialitatea şi

profesionismul magistraţilor şi pentru informarea opiniei publice cu privire la rolul şi statutul

mediatorilor, la avantajele procedurii medierii, în vederea îndeplinirii obiectivului comun al degrevării

organelor judiciare de cauzele care pot fi soluţionate pe calea medierii a fost încheiat Protocolul inter-

instituţional de colaborare dintre Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul de Mediere

Pentru îmbunătăţirea actului de justiţie şi sporirea încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie,

sporirea credibilităţii celor două instituţii precum şi pentru identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a

dispoziţiilor legale care privesc domeniile de interes comun a fost încheiat Protocolul inter-

117

instituţional de colaborare între Consiliul Superior al Magistraturii şi Uniunea Naţională a Notarilor

Publici din România

La data de 14 iulie 2011 s-a încheiat între Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul

Public, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Uniunea Naţională a Barourilor din

România, Uniunea Naţională a Notarilor din România, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti

din România Protocolul de Colaborare Pentru Implementarea Noilor Coduri ce reprezintă cadrul de

coeziune al resurselor umane şi materiale din cele şapte instituţii în vederea realizării în comun a unor

activităţi de formare profesională a tuturor practicienilor dreptului.

Având în vedere preocuparea pentru a uni eforturile CSM şi UNBR în vederea implementării

noilor coduri prin pregătiri profesionale comune ale magistraţilor şi avocaţilor precum şi eficientizarea

activităţii instanţelor de judecată şi parchetelor la data de 19 mai 2011 a fost încheiat Protocolul de

Colaborare între CSM şi UNBR

118

SECŢIUNEA II – ACTIVITATEA INSPECŢIEI JUDICIARE IN ANUL 2011

119

Activitatea Inspecţiei Judiciare s-a desfăşurat, în anul 2011, în raport de competenţele prevăzute

de art. 42-452 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii şi de

măsurile dispuse prin calendarele privind controalele şi activităţile ce urmau a fi realizate în anul de

referinţă, aprobate prin Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

1268/16.12.2010 şi nr. 572/13.09.2011.

De asemenea, Inspecţia Judiciară a avut în vedere şi realizarea direcţiilor de acţiune aprobate

prin Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1421/10.09.2009 şi nr. 679 din

04.10.2011, ca urmare a Rapoartelor Comisiei Europene întocmite în cadrul Mecanismului de

Cooperare şi Verificare.

I. RESURSE UMANE. PROCEDURI DE RECRUTARE ÎN ANUL 2011 A

INSPECTORILOR JUDICIARI ŞI A CELORLALTE CATEGORII DE PERSONAL DIN

CADRUL INSPECŢIEI JUDICIARE ÎN ANUL 2011.

În schema de funcţionare a Inspecţiei Judiciare este prevăzut un număr de 50 de posturi de

inspectori judiciari (30 de posturi la Serviciul de inspecţie pentru judecători şi 20 de posturi la

Serviciul de inspecţie pentru procurori) precum şi 3 posturi de conducere (un inspector şef şi doi şefi

de serviciu).

În cursul anului 2011 Inspecţia judiciară şi-a desfăşurat activitatea, până la data de 15

octombrie 2011 cu un număr de 30 de inspectori judiciari, respectiv 19 inspectori la Serviciul de

inspecţie pentru judecători şi 11 inspectori la Serviciul de inspecţie pentru procurori, inspectorul-şef şi

şefii celor două de servicii (pentru judecători/procurori).

În vederea stabilirii unei noi proceduri de recrutare a inspectorilor din cadrul Inspecţiei

judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor formulate de către

Inspecţia Judiciară, a adoptat prin Hotărârea nr. 283 din 5 mai 2011 un nou Regulament privind

concursul în baza căruia sunt selectaţi candidaţii la funcţia de inspector.

Au fost stabilite criterii obiective de evaluare a candidaţilor, cu privire la activitatea

profesională desfăşurată în ultimul an, calitatea lucrărilor întocmite de către aceştia, precum şi cu

privire la profilul candidaţilor, prin efectuarea unor verificări cu privire la îndeplinirea condiţiei de

bună reputaţie.

Cu ocazia susţinerii examenului sunt evaluate cunoştinţele profesionale (prin răspunsuri la

întrebări teoretice şi prin rezolvarea unui caz practic), capacitatea de a verifica şi interpreta un volum

mare de informaţii, de a identifica şi valorifica elementele esenţiale, de a interpreta situaţia de fapt, de 120

a trage concluzii logice şi de a face conexiuni, capacitatea şi disponibilitatea de a susţine propriile

puncte de vedere cu argumente convingătoare şi de a le pune în valoare în mod corespunzător,

predispoziţia pentru muncă intensă şi pregătire profesională continuă, abilităţile de comunicare clară şi

logică, rezistenţa la stres, capacitatea de lucru în echipă, precum şi interesul faţă de aspectele pe care le

implică independenţa magistraţilor. La examinarea orală participă şi un psiholog.

La selecţia candidaţilor s-a ţinut cont şi de criteriul de reprezentativitate regională prevăzut de

dispoziţiile art. 42 alin. (5) din Hotărârea nr. 326 din 24.08.2005 privind aprobarea Regulamentului de

organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit cărora selecţionarea

inspectorilor din cadrul Inspecţiei judiciare se face cu asigurarea reprezentativităţii, în sensul luării în

considerare atât a zonei geografice, cât şi a numărului judecătorilor şi procurorilor din zona respectivă.

În baza noii proceduri, în luna septembrie 2011, au fost selectaţi 8 inspectori judiciari (6 la

Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori şi 2 la Serviciul de inspecţie judiciară pentru

judecători) iar în luna noiembrie 2011 un număr de 4 inspectori (3 la Serviciul de inspecţie judiciară

pentru procurori şi 1 la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători).

În ceea ce priveşte personalul contrctual, din totalul celor 15 posturi prevăzute în schema

inspecţiei, în prezent sunt ocupate 12 posturi, 1 post fiind vacant iar un număr de 2 posturi sunt

vacante şi nefinanţate. O problemă deosebită a constituit-o încetarea detaşării, în perioada iunie - iulie

2011 a unui număr de 3 grefieri numiţi la Curtea de Apel Bucureşti, care îşi desfăşurau activitatea în

cadrul Inspecţiei judiciare pe posturi de secretar dactilograf.

În luna iulie 2011, prin concurs, au fost numiţi un număr de 3 consilieri juridici care

îndeplinesc şi atribuţii de redactare a unor răspunsuri către petiţionari, sub coordonarea şefilor celor

două servicii, în scopul degrevării inspectorilor de soluţionarea unor lucrări de complexitate redusă.

121

II. MĂSURI LUATE DE INSPECŢIA JUDICIARĂ ÎN VEDEREA ÎNDEPLINIRII

RECOMANDĂRILOR COMISIEI EUROPENE ÎN CADRUL MECANISMULUI DE

COOPERARE ŞI VERIFICARE.

Activitatea Inspecţiei Judiciare s-a desfăşurat în anul 2011 avându-se în vedere calendarul

privitor la controalele şi activităţile ce urmau a fi realizate în anul de referinţă, aprobat prin Hotărârile

Plenului nr. 1268/16.12.2010 şi nr. 572/13.09.2011, precum şi în scopul realizării direcţiilor de acţiune

pentru îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene, cuprinse în Hotărârile Plenului nr.

1421/10.09.2009 şi nr. 679 din 04.10.2011, ca urmare a Rapoartelor Comisiei Europene privind

progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

La fundamentarea programelor semestriale de activitate pentru anul 2011 cu referire la

controalele care urmau a fi efectuate de către Inspecţia Judiciară au fost avute în vedere atribuţiile

prevăzute de lege şi de Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al

Magistraturii, datele rezultate din statisticile şi evidenţele Inspecţiei Judiciare, din sesizările adresate

inspecţiei, precum şi hotărârile Secţiei pentru judecători/procurori ca urmare a aprobării unor rapoarte

de control. La elaborarea programelor de activitate s-a avut în vedere şi de numărul redus de inspectori

judiciari.

Un principiu fundamental în realizarea atribuţiilor specifice l-a constituit autonomia

funcţională a Inspecţiei Judiciare.

Astfel, pentru asigurarea transparenţei şi accesibilităţii activităţii de inspecţie, în anul 2011 s-au

luat măsuri constante de optimizare a site-ului Inspecţiei Judiciare, în perioada de referinţă fiind

publicate online rapoartele de control aprobate de Secţiile pentru judecători/procurori, Notele

întocmite de inspectori şi însuşite de Secţii sau de Plen, rezoluţiile de clasare pronunţate de către

comisiile de disciplină, precum şi deciziile pronunţate de instanţa supremă.

Tot pentru întărirea capacităţii funcţionale a Inspecţiei Judiciare s-a stabilit, în cadrul noilor

direcţii de acţiune aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în luna octombrie 2011,

realizarea unui regulament propriu de organizare şi funcţionare a instituţiei, care să cuprindă inclusiv

criterii de evaluare a inspectorilor judiciari, stabilirea unor standarde de integritate pentru aceştia,

precum şi o metodologie de evaluare a managementului Inspecţiei Judiciare realizat de persoanele cu

funcţii de conducere, toate aceste proiecte fiind în curs de realizare.

Pe linia aceloraşi coordonate, conducerea Inspecţiei Judiciare a dispus realizarea unei selecţii a

petiţiilor pentru ca inspectorii judiciari să se poată ocupa cu preponderenţă de activitatea specifică

acesteia, urmărindu-se o prioritizare a activităţii de inspecţie axată cu preponderenţă pe creşterea 122

rolului Inspecţiei în analizarea şi îmbunătăţirea practicilor judiciare la nivelul întregului sistem judiciar

dar şi a managementului de caz.

Un alt obiectiv important, conţinut şi în recomandările Comisiei Europene în cadrul

Mecanismului de cooperare şi verificare, îl constituie creşterea rolului Inspecţiei Judiciare în

analizarea şi îmbunătăţirea practicii judiciare.

În raport cu aceste recomandări, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în

cuprinsul Hotărârii nr. 679 din 04.10.2011, actualizarea direcţiilor de acţiune, inclusiv în ceea ce

priveşte monitorizarea dosarelor în care termenul rezonabil de soluţionare este depăşit, atât la

instanţe cât şi la parchete.

Astfel, Inspecţia Judiciară şi-a prioritizat activităţile, implicându-se în analiza modului în care

sunt aplicate normele de procedură privind managementul de caz şi în realizarea monitorizării

dosarelor în care termenul rezonabil este depăşit, atât la instanţe cât şi la parchete, începând cu data

înregistrării în sistem a acestora, prin implicarea directă a conducerilor instanţelor şi parchetelor,

inclusiv prin accesul Inspecţiei Judiciare la aplicaţia Ecris a instanţelor.

S-a realizat astfel o statistică reală cu privire la situaţia dosarelor vechi din sistemul judiciar

românesc.

Pornind de la constatările menţionate, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a

formulat o serie de propuneri, însuşite de Secţia pentru judecători în şedinţa din data de 18.10.2011,

respectiv: monitorizarea de către conducerile instanţelor a dosarelor vechi şi transmiterea rezultatelor

către Inspecţia Judiciară;de asemenea, au fost aprobate verificări tematice directe la instanţele care

înregistrează un număr mare de dosare în care termenul rezonabil este depăşit, inclusiv în materia

insolvenţei (începând cu data înregistrării în sistem a acestora).

La nivelul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori se realizează monitorizarea

dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizării şi de 1 an de la începerea urmăririi penale, în baza

datelor statistice transmise trimestrial şi a analizelor semestriale efectuate de conducerea Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În aceeaşi ordine de idei, Inspecţia Judiciară a avut în vedere şi efectuarea controalelor

tematice, punctuale aprobate de Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea identificării

aspectelor care pot conduce la dezechilibre în sistem, urmate de intervenţia promptă în vederea

identificării soluţiilor în vederea remedierii acestora şi sancţionării factorilor responsabili.

În scopul unificării practicii la nivelul Inspecţiei judiciare s-a realizat discutarea periodică a

problemelor de practică neunitară ivite în activitatea de inspecţie, precum şi analizarea soluţiilor

pronunţate de Comisiile de disciplină pentru judecători/procurori în cadrul şedinţelor de studiu

profesional al inspectorilor.

123

Astfel, în cursul anului 2011 au fost discutate problematici referitoare la:

comisiile de disciplină - calitatea procesuală a acestora în faţa instanţei disciplinare în calea de

atac a recursului;

analiza soluţiilor adoptate de comisiile de disciplină, jurisprudenţa Secţiilor în materie

disciplinară ale Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în

materia abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004;

capacitatea de exerciţiu şi de folosinţă a Comisiilor de disciplină pentru judecători/procurori;

calitatea procesuală activă/pasivă a acestora, inclusiv în calea de atac a recursului în faţa Înaltei

Curţi de Casaţie şi Justiţie;

regimul juridic al incompatibilităţilor şi interdicţiilor privind judecătorii şi procurorii astfel

cum este reglementat de art. 99 lit. a din Legea nr. 317 privind Consiliul Superior al

Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi art. 105 - 107 din Legea

nr. 161/2003;competenţa Inspecţiei Judiciare în raport de dispoziţiile Legii nr. 177/2010

privind Agenţia Naţională de Integritate cu privire la abaterea sus-menţionată.”

Codul civil - principiile care guvernează raporturile juridice civile, din perspectiva noilor

reglementări;

termenul de redactare al hotărârilor judecătoreşti prevăzut de Codul de procedură civilă şi

Codul de procedură penală;

analiza soluţiilor de clasare dispuse de comisiile de disciplină - practică neunitară cu privire la

soluţionarea sesizărilor Ministerului Finanţelor Publice;

consecinţele admiterii de către Secţia pentru judecători/procurori a plângerii prealabile

formulate împotriva rezoluţiei de clasare, în condiţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind

contenciosul administrativ, cu privire la starea de „incompatibilitate” a membrilor Comisiei de

disciplină care au pronunţat rezoluţia revocată”;

În realizarea aceleiaşi direcţii de acţiune, a fost întocmit şi înaintat spre analiză Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii Raportul de activitate al Inspecţiei Judiciare pe semestrul I al

anului 2011.

Raportul cuprinde şi analiza rezoluţiilor de clasare pronunţate de comisiile de disciplină,

precum şi a acţiunilor disciplinare exercitate şi soluţionate de secţiile Consiliului Superior al

Magistraturii, inclusiv a celor rămase irevocabile prin decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În cursul anului 2011 a fost pusă în practică şi recomandarea formulată în cadrul Raportului

Comisiei europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi

verificare din data de 10.07.2010, respectiv evaluarea activităţii inspectorilor judiciari.

124

Cu ocazia evaluării, s-a constatat că fiecare inspector a desfăşurat o activitate corespunzătoare,

iar prin excepţie s-au constatat şi unele întârzieri nesemnificative în soluţionarea unor lucrări, acestea

fiind justificate de volumul însemnat de activitate.

Trebuie menţionat că întârzierile în efectuarea unor lucrări nu au vizat procedura disciplinară,

fiind vorba de întârzieri privind răspunsurile către petiţionari şi întârzieri reduse ca durată în

prezentarea rapoartelor de control întocmite ca urmare a verificărilor vizând managementul

judecătorilor şi procurorilor cu funcţii de conducere, precum şi a celor tematice.

De asemenea, din dispoziţia preşedintelui Consiliului s-a efectuat şi o evaluare de către biroul

de audit din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii privind managementul controlului intern la

nivelul iniţierii şi luării deciziilor de către persoanele cu funcţii de conducere, care a constatat că

sistemul de luare a deciziilor la nivelul Inspecţiei Judiciare corespunde standardelor europene de bună

practică în domeniul iniţierii şi luării deciziilor în cadrul Managementului general al controlului intern

din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Concluzia rezultată în urma evaluării a fost aceea că inspecţia a realizat toate activităţile

stabilite prin calendarul aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2011,

precum şi direcţiile de acţiune aprobate prin Hotărârea Plenului nr. 1421 din 10.09.2009, ca urmare a

Raportului Comisiei Europene din  iulie 2009, în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.

125

III. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARA PENTRU

JUDECĂTORI.

Raportat la competenţele Inspecţiei Judiciare, astfel cum sunt reglementate de prevederile art.

42 şi următoarele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al

Magistraturii, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a urmărit şi realizat, în cursul anului

2011, activităţile prevăzute de legi şi regulamente, în conformitate cu măsurile dispuse de Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii sau de Secţia pentru judecători în realizarea atribuţiilor specifice.

Detaliind modalitatea de aducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Secţia pentru judecători,

precum şi activitatea de soluţionare a sesizărilor ori de realizare a celorlalte atribuţii, se impun

următoarele distincţii:

1. Verificările (controalele) la instanţele de judecată au fost dispuse de Secţia pentru

judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii din oficiu sau la propunerea Inspecţiei

Judiciare.

Controalele privind eficienţa managerială sau cele tematice propuse de Serviciul de inspecţie

judiciară pentru judecători a se desfăşura în anul 2011 au avut ca temei dispoziţiile legale şi

regulamentare, datele rezultate din statistici, evidenţe ale Inspecţiei Judiciare ori din alte verificări

efectuate la instanţele judecătoreşti şi nu în ultimul rând direcţiile prioritare de acţiune cuprinse în

rapoartele Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.

În acest context, prin controalele efectuate, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători

a urmărit oferirea unei baze reale de analiză, de natură a contribui, printre altele, la luarea deciziilor

necesare optimizării activităţii instanţelor, la aplicarea unitară a normelor regulamentare, la formularea

propunerilor adecvate de modificare a dispoziţiilor legale şi regulamentare sau la asigurarea

transparenţei actului de justiţie.

Controalele dispuse de Secţia pentru judecători în anul 2011 au privit următoarele aspecte:

- Verificări directe privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce

decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere, pentru asigurarea bunei

funcţionări a instanţei, ca serviciu public.

Controalele privind eficienţa managerială au fost dispuse prin Hotărârile nr. 141 din 24

februarie 2011, nr. 432 din 26 mai 2011 şi nr. 669 din 20.09.2009 ale Secţiei pentru judecători a

Consiliului Superior al Magistraturii, cu termene de finalizare la datele de 08.04.2011 (Judecătoria

126

Răcari şi Tribunalul Botoşani), 11.07.2011 (Judecătoria Constanţa), 18.07.2011 (Curtea de Apel Piteşti

şi Tribunalul Argeş) şi 28.10.2011 (Judecătoria Bicaz);

- Evaluarea modului în care se face aplicarea dispoziţiilor art. 31 al. 1 şi 2 din Legea nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru, verificare dispusă prin Hotărârea nr. 432 din 26 mai 2011

a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma propunerii formulate de

Inspecţia Judiciară, cu termen de finalizare la data de 04.07.2011;

- Verificări la toate instanţele referitoare la modalitatea de înregistrare/repartizare a

diferitelor tipuri de cereri incidentale şi accesorii, control aprobat prin Hotărârea nr. 432 din 26 mai

2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma propunerii formulate

de Inspecţia Judiciară, cu termen de finalizare la data de 04.07.2011;

- Verificări la toate instanţele referitoare la evaluarea incidenţei în practică a situaţiei

cererilor introduse repetat – modalitate de eludare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor,

control aprobat prin Hotărârea nr.432 din 26 mai 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului

Superior al Magistraturii, în urma propunerii formulate de Inspecţia Judiciară, cu termen de finalizare

la data de 04.07.2011;

- Verificări tematice directe la instanţele care înregistrează un număr mare de dosare în care

termenul rezonabil este depăşit (începând cu data înregistrării în sistem a acestora), respectiv

Judecătoria Constanţa, Judecătoria Oradea, Judecătoria Braşov şi Judecătoria Zărneşti, control

dispus prin Hotărârea nr. 787 din 18 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior

al Magistraturii, cu termen de finalizare la data de 12.12.2011;

- Monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii, a dosarelor mai vechi de 1 an în sistemul judiciar, raport aprobat prin Hotărârea nr. 788

din 18 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;

- Verificarea lunară, la nivelul tuturor instanţelor din ţară, a situaţiei hotărârilor care nu au

fost redactate în termenul legal şi a motivelor care au condus la întârzieri (adresa nr.

31453/1154/2001 a Consiliului Superior al Magistraturii);

- Verificări directe la toate instanţele pentru analizarea dosarelor mai vechi de 5 ani, cu

identificarea pe fiecare dosar în parte a tuturor cauzelor care au determinat amânarea soluţionării

dosarului, control dispus prin Hotărârea nr. 788 din 18 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a

Consiliului Superior al Magistraturii;

- Raportul de control privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce

decurg din legi şi regulamente de către judecătorii cu funcţii de conducere, pentru asigurarea bunei

funcţionări ca serviciu public a Judecătoriei Bicaz, aprobat prin Hotărârea nr. 842 din 15 noiembrie

2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior;

127

- Raportul Inspecţiei Judiciare privind situaţia dosarelor mai vechi de un an (fond), respectiv

6 luni (recurs) la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea nr. 939 din 5 decembrie

2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior;

- Raportul Inspecţiei Judiciare privind situaţia procedurilor de insolvenţă mai vechi de 1 an

şi vulnerabilităţile existente în sistem în legătură cu administrarea acestor proceduri, aprobat prin

Hotărârea nr. 1041 din 20 decembrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior.

În anul 2011, Secţia pentru judecători a dispus efectuarea şi a altor verificări, care însă

urmează a se finaliza la începutul anului 2012, astfel:

- Efectuarea unui control la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru perioada 2009-2011,

privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente

de către judecătorii cu funcţii de conducere, pentru asigurarea bunei funcţionări a instanţei, a calităţii

corespunzătoare a serviciului de către judecătorii cu funcţii de conducere, măsură dispusă prin

Hotărârea nr. 465 din 23 iunie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii,

cu termen de finalizare la data de 06.03.2012;

- Verificări directe cu privire la dosarele de mare corupţie aflate pe rolul instanţelor,

inclusiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din perspectiva managementului de caz, control dispus

prin Hotărârea nr. 804 din 25 octombrie 2011 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al

Magistraturii, cu termen de finalizare la data de 27.01.2012.

Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a procedat la efectuarea tuturor

verificărilor şi la predarea rapoartelor de control în conformitate cu dispoziţiile cuprinse în

hotărârile Secţiei pentru judecători.

Este evident că activitatea de control reprezintă un mijloc de identificare a deficienţelor şi de

stabilire a măsurilor necesare pentru înlăturarea acestora.

În realizarea acestei activităţi, pe parcursul controalelor au fost identificate şi

disfuncţionalităţi sau vulnerabilităţi, dintre care se exemplifică:

- nedesemnarea înlocuitorilor pentru titularii activităţilor delegate în situaţiile de absenţă a

acestora din instanţe;

- delegarea către judecători şi a unor atribuţii care nu sunt prevăzute expres în Regulamentul

de ordine interioară ca fiind necesar a fi delegate;

- instituirea unui program de audienţe, în cadrul căruia plângerile verbale ale petenţilor sunt

consemnate într-un registru de audienţe, în condiţiile în care dispoziţiile regulamentare nu prevăd

printre atribuţiile Biroului de informare şi relaţii publice o astfel de activitate;

- neconcordanţe în ceea ce priveşte completarea menţiunilor din registrele de evidenţă

instituite la nivelul instanţelor;

128

- neataşarea dovezilor de comunicare a hotărârilor şi neînaintarea dosarelor în căile de atac;

- întocmirea încheierilor de şedinţă cu depăşirea termenelor prevăzute de dispoziţiile

regulamentare;

-tergiversarea pronunţării asupra unor cereri formulate pe parcursul judecăţii;

- încuviinţarea expertizelor fără a se stabili obiectivele acestora;

-tergiversarea pronunţării asupra unor cereri formulate pe parcursul judecăţii;

-administrarea probelor în etape, cum ar fi încuviinţarea probei cu expertiza tehnică după

epuizarea administrării celuilalt probatoriu din dosar;

- lipsa de fermitate a judecătorului în dispunerea unor măsuri procedurale în cazul absenţei

nejustificate a apărătorilor, a martorilor, a nepunerii în executare a mandatelor de aducere, a

necomunicării relaţiilor solicitate de către instanţă, precum şi acordarea mai multor termene de

judecată pentru împăcarea părţilor;

- lipsa de rigoare în studierea cauzelor şi în stabilirea cadrului procesual;

- nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la repartizarea aleatorie;

-nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la determinarea ori la achitarea taxei judiciare

de timbru cu referire la cererea principală;

-încălcarea principiului continuităţii judecării cauzelor, prin modul nelegal şi neregulamentar

de soluţionare a cererilor de preschimbare a termenelor de judecată;

-lipsa de rigurozitate în evidenţierea restanţelor cu privire la hotărâri neredactate în termenul

legal;

- vulnerabilităţi în materia dosarelor de insolvenţă, respectiv: lipsa unei specializări efective a

unei mari părţi a judecătorilor sindici şi insuficienţa programelor de formare profesională în materie;

lipsa unor spaţii corespunzătoare pentru arhivă la majoritatea tribunalelor, cu impact direct asupra

funcţionării compartimentului şi administrării probelor; creşterea constantă a volumului de activitate în

ultimii cinci ani; neadaptarea sistemului statistic actual la specificul procedurii şi lipsa unui sistem

standardizat de înregistrare  a documentelor în dosarele de insolvenţă.

Situaţiile neconforme dispoziţiilor regulamentare au fost remediate, atunci când a fost

posibil, încă din timpul controalelor, cum ar fi cazul iniţierii de îndată a evidenţelor prevăzute de

Regulament, al completării respectivelor evidenţe ori al ataşării dovezilor de comunicare urmată de

înaintarea dosarelor instanţelor de control judiciar.

În situaţiile în care remedierea disfuncţiilor nu a fost posibilă, de îndată, inspectorii au propus

stabilirea unui termen de remediere a disfuncţiilor sau de înlăturare a vulnerabilităţilor şi implicarea

în acest sens a conducerilor instanţelor judecătoreşti.

129

Aşadar, având în vedere specificul fiecărei categorii de verificări, dar cu luarea în

considerare şi a naturii constatărilor, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a

formulat propuneri adecvate, de natură a înlătura eventualele disfuncţionalităţi constatate sau

pentru a îmbunătăţi activitatea domeniilor de activitate verificate.

Rapoartele de control înaintate Secţiei pentru judecători (cu excepţia celor care au

termene de finalizare ulterior întocmirii prezentului raport de activitate) au fost aprobate,

dispunându-se aducerea la îndeplinire a propunerilor Inspecţiei Judiciare, precum şi a altor

măsuri care au fost considerate necesare de Secţia pentru judecători şi care au reieşit din

constatările efectuate.

Pe linia celor expuse, se exemplifică următoarele măsuri cu caracter prioritar dispuse de

Secţia pentru judecători pe baza constatărilor şi propunerilor formulate de inspectorii din cadrul

Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători:

Măsuri de monitorizare a remedierii disfuncţiilor constatate:

- monitorizarea activităţii instanţelor la care au fost constatate disfuncţii, de către conducerile

ierarhic superioare, în scopul remedierii respectivelor deficienţe;

- comunicarea către Inspecţia Judiciară, de către conducerile instanţelor, a modului de

remediere a deficienţelor constatate în cuprinsul rapoartelor de control, stabilindu-se termene în acest

sens;

Măsuri referitoare la reducerea duratei de soluţionare a cauzelor:

- monitorizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare a dosarelor mai vechi de 1 an, prin raportare la

data iniţială de înregistrare a dosarelor în sistem, activitate care s-a concretizat în Raportul Inspecţiei

Judiciare nr. 1805/IJ/1447/SIJ/2011, aprobat prin Hotărârea nr. 804 din 25 octombrie 2011 a Secţiei

pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;

- constituirea unei baze de date în vederea realizării unui sistem de evidenţă permanentă a

dosarelor vechi, în care să se evidenţieze cauzele mai vechi de un an în sistemul judiciar prin raportare

la data primului act de sesizare a instanţei de fond;

- sesizarea Ministerului Justiţiei pentru modificarea aplicaţiei Ecris, astfel încât să fie posibilă

selectarea cauzelor în funcţie de data primului act de sesizare;

- actualizarea continuă de către instanţele judecătoreşti a situaţiilor privind dosarele cu

termen depăşit şi comunicarea acestora Inspecţiei Judiciare, la intervale regulate;

- monitorizarea de către conducerea curţilor de apel şi a tribunalelor a dosarelor mai vechi de

3 ani în sistemul judiciar, identificarea situaţiilor specifice şi a eventualelor disfuncţionalităţi ce se

înregistrează în managementul de caz al acestor dosare şi comunicarea către Inspecţia Judiciară a

măsurilor apreciate ca fiind utile pentru reducerea stocului de cauze vechi;

130

- în materia dosarelor de insolvenţă: luarea unor măsuri de organizare şi evaluare a activităţii

judecătorilor sindici prin crearea unui sistem eficient de evaluare a volumului de activitate real, crearea

unui sistem standardizat de înregistrare a documentelor în cauzele de insolvenţă, stabilirea tipurilor de

cereri care se înregistrează ca dosare asociate, adaptarea sistemului statistic la specificul acestor

proceduri; identificarea unor formule de specializare şi formare continuă pe termen lung a

judecătorilor sindici, precum şi a posibilităţii creării unor tribunale specializate; extinderea posibilităţii

legale de închidere a procedurii şi în cazul în care în patrimoniul debitorului există drepturi cu şanse

reduse de valorificare iar creditorii nu înţeleg să avanseze cheltuielile pe care le implică realizarea

acestora;

Măsuri privitoare la modificarea ori completarea Regulamentului sau a unor acte

normative:

- completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti cu prevederi

referitoare la comunicarea hotărârilor judecătoreşti irevocabile constitutive sau declarative asupra unui

drept real imobiliar;

Măsuri referitoare la sesizarea unora dintre Comisiile de lucru constituite la nivelul

Consiliului Superior al Magistraturii sau altor direcţii din cadrul instituţiei:

- sesizarea Comisiei nr. 1 „Independenţa justiţiei şi cooperarea interinstituţională” cu privire

la necesitatea modificării Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;

- sesizarea Comisiei nr. 3 "Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi

parchetelor" cu propunerile Inspecţiei Judiciare referitoare la incidenţa în practică a situaţiei cererilor

introduse repetat, urmând ca acestea să fie analizate cu ocazia discutării tuturor propunerilor de

modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;

- sesizarea Comisiei nr. 1 "Independenţa justiţiei şi cooperare interinstituţională" cu

propunerile Inspecţiei Judiciare privind completarea art. 108 ind. 1 pct. 1 lit. a) Cod procedură civilă şi

ale art. 198 alin. 4 lit. k) Cod procedură penală, pentru descurajarea justiţiabililor care încearcă

eludarea sistemului informatizat Ecris;

- sesizarea Comisiei nr. 3 „Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi

parchetelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii” în vederea analizării oportunităţii

standardizării la nivel naţional a tipurilor de cereri care se înregistrează sub număr de dosar separat şi a

celor care se înregistrează ca dosare asociate, precum şi a modului de raportare statistică a acestora;

- sesizarea Comisiilor nr. 1, 2 şi 3 din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea

exprimării unor puncte de vedere şi identificării unor soluţii cu privire la anumite propuneri care ţin de

organizarea şi evaluarea activităţii judecătorilor sindici;

131

Măsuri pentru asigurarea transparenţei actului de justiţie:

- continuarea demersurilor iniţiate anterior, pentru a se evita posibilitatea eludării repartizării

aleatorii prin promovarea cererilor identice, de îmbunătăţire a sistemului Ecris, propunerile de

modificare a aplicaţiei fiind înaintate Ministerului Justiţiei, pentru a se lua măsurile corespunzătoare;

- comunicarea constatărilor tuturor curţilor de apel în vederea luării măsurilor

corespunzătoare privitoare la asigurarea unei interpretări unitare a dispoziţiilor cuprinse în

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (Raportul privind aplicarea dispoziţiilor

art. 31 al. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare timbru);

- transmiterea unei circulare instanţelor judecătoreşti pentru a avea în vedere, cu ocazia

şedinţelor de formare profesională, aspectele care vizează respectarea principiului continuităţii

completului de judecată şi a principiului repartizării aleatorii a dosarelor în situaţia soluţionării

cauzelor de preschimbare a termenului de judecată şi judecarea aceloraşi cauze în fond;

Măsuri de sesizare a altor instituţii pentru optimizarea pregătirii profesionale a

magistraţilor:

- sesizarea Institutului Naţional al Magistraturii în vederea includerii în programul de formare

continuă a unor forme de pregătire în materia insolvenţei şi a suplimentării numărului de seminarii în

materia dreptului fiscal.

Având în vedere ansamblul controalelor desfăşurate de Serviciul de inspecţie judiciară

pentru judecători, domeniile vizate de verificările efectuate şi natura propunerilor formulate şi

aprobate, apreciem că activitatea de inspecţie în anul 2011 şi-a atins scopul prevăzut de lege şi

stabilit prin acte manageriale, oferind o viziune integratoare asupra sistemului judiciar, de natură a

servi ca fundament Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în luarea

deciziilor adecvate.

2. Soluţionarea sesizărilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu

activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii şi cu celelalte

persoane implicate în realizarea actului de justiţie.

În anul 2011, la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători au fost înregistrate 2925 de

lucrări referitoare la activitatea sau conduita judecătorilor.

La numărul de lucrări înregistrat s-au adăugat şi 661 de reveniri cu privire la memoriile

anterioare (unele dintre acestea conţinând şi aspecte noi care au presupus verificări suplimentare faţă

de lucrarea iniţială).

132

Aşadar, numărul total de lucrări repartizate şi care au necesitat verificări din partea

inspectorilor din cadrul Serviciului inspecţie judiciară pentru judecători a fost, în perioada de referinţă,

de 3586.

Detaliind cu privire la numărul de sesizări şi la instanţele la care se referă, din totalul sus-

menţionat, un număr de 754 au vizat Curtea de Apel Bucureşti, 274 petiţii Curtea de Apel Craiova,

222 petiţii Curtea de Apel Ploieşti, 163 petiţii Curtea de Apel Timişoara, 198 petiţii Curtea de Apel

Piteşti, 137 petiţii Curtea de Apel Galaţi, 167 petiţii Curtea de Apel Cluj, 178 petiţii Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie, 127 petiţii Curtea de Apel Bacău, 114 petiţii Curtea de Apel Iaşi, 125 petiţii Curtea

de Apel Alba Iulia, 99 petiţii Curtea de Apel Constanţa, 111 petiţii Curtea de Apel Suceava, 92 petiţii

Curtea de Apel Oradea, 93 petiţii Curtea de Apel Braşov, 64 petiţii Curtea de Apel Târgu Mureş şi 7

petiţii Curtea Militară de Apel.

Raportând numărul de sesizări formulate la obiectul acestora, se constată că în anul 2011

petiţiile formulate au vizat în mod preponderent nerespectarea normelor de procedură, modul de

instrumentare a cauzei şi soluţia pronunţată.

Într-un număr mai redus de situaţii petiţionarii au sesizat temporizarea procedurilor,

atitudinea nedemnă, redactarea cu întârziere a hotărârilor, nerespectarea normelor privind

repartizarea aleatorie, imixtiunea în actul de justiţie, practica neunitară, refuzul de a îndeplini o

îndatorire de serviciu etc.

Cu excepţia situaţiilor în care ulterior analizei de către inspectori s-a impus sesizarea

Comisiei de disciplină pentru judecători, în celelalte cazuri s-au efectuat verificări în urma cărora s-a

constatat că activitatea de judecată s-a desfăşurat în limitele legale şi regulamentare, cu menţiunea că

erorile constatate pe parcursul verificărilor nu au fost de natură a aduce atingere înfăptuirii ori

realizării actului de justiţie.

Verificările efectuate au mai relevat faptul că, într-o proporţie însemnată, justiţiabilii îşi

exprimă nemulţumirea faţă de activitatea judecătorilor, omiţând faptul că aprecierea probelor în

proces, ca şi incidenţa normelor legale şi aplicabilitatea lor la situaţia de fapt dedusă judecăţii,

reprezintă chestiuni de fond, fiind în consecinţă, atributul esenţial al activităţii de judecată propriu-

zise.

În contextul sesizărilor formulate, inspectorii au constatat că interpretarea dispoziţiilor legale

şi analiza aplicării acestora la situaţia de fapt nu sunt reglementate ca norme de procedură,

reprezentând opinia judecătorilor, fundamentată în fapt şi în drept, formată în urma deliberării, potrivit

convingerii acestora, motiv pentru care raţionamentul şi interpretarea normelor legale pot fi supuse

doar controlului judiciar, exercitat în condiţiile legii, nu şi controlului administrativ, exercitat pe

această cale de către de Inspecţia Judiciară.

133

S-a mai învederat, prin răspunsurile comunicate de inspectori, că reaprecierea asupra

dispoziţiilor luate de instanţe nu se va putea realiza decât prin exercitarea căilor de atac reglementate

de dispoziţiile legale.

3. Soluţionarea sesizărilor din oficiu.

În anul 2011 au fost înregistrate la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători un

număr total de 62 de sesizări din oficiu.

Sesizările din oficiu înregistrate la Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători au fost

determinate de aspecte sesizate în mass-media referitoare activitatea judecătorilor sau la deficienţe în

organizarea administrativ-jurisdicţională a activităţii instanţelor ori de constatări ale inspectorilor

judiciari, urmare a derulării controalelor desfăşurate la instanţe sau a diferitelor activităţi de

monitorizare.

Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a efectuat verificări şi a întocmit 22 de note

ca urmare a sesizărilor din oficiu rezultate din apariţia diferitelor materiale de presă care au pus

în discuţie activitatea judecătorilor.

Cu privire la activitatea instanţelor, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a

acordat o atenţie sporită identificării cauzelor care duc la redactarea cu întârziere a hotărârilor

judecătoreşti, dispunând măsuri stricte de verificare a duratelor în care se realizează această activitate.

Exemplificând, este relevant faptul că inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie

judiciară, în perioada 01.07.2011 – 19.10.2011, s-au sesizat din oficiu în 27 de cazuri de redactare a

hotărârilor cu depăşirea termenelor legale, din care 18 sunt în curs de soluţionare, iar în 9 cazuri a

fost sesizată Comisia de disciplină pentru judecători.

4. Soluţionarea cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale sau independenţei şi

imparţialităţii judecătorilor,

Pe parcursul anului 2011 au fost efectuate verificări de către inspectorii din cadrul Inspecţiei

Judiciare ca urmare a înregistrării unui număr de 26 de cereri de apărare a reputaţiei profesionale,

independenţei şi imparţialităţii, dintre care 12 cereri au fost admise, 4 cereri au fost respinse de Secţia

pentru judecători, în 4 cazuri titularii cererilor au renunţat la acestea, iar în celelalte 6 situaţii cererile

sunt în curs de soluţionare la Inspecţia Judiciară.

Referitor la obiectul cererilor admise, a reieşit că acestea au fost formulate ca urmare a

acuzelor aduse judecătorilor prin intermediul mijloacelor de informare în masă, respectiv publicaţii

online şi articole cuprinse în ziare locale.

În urma analizei cererilor judecătorilor, a materialelor de presă, a criticilor sau acuzelor

formulate, precum şi a oricăror înscrisuri relevante, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători a

134

întocmit note de constatare şi a înaintat rezultatele verificărilor Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii pentru a decide în consecinţă.

În considerentele hotărârilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat faptul că,

fie chiar şi în condiţiile acceptării unei doze de exagerare specifică ziariştilor, în condiţiile în care se

sugerează o rea credinţă a judecătorului în soluţionarea unei cauze, apreciere care se dovedeşte lipsită

de orice susţinere, se aduce atingere reputaţiei profesionale a judecătorilor la care se referă articolul de

presă.

A mai reţinut Plenul că, în raport cu conţinutul declaraţiilor publice expuse, se constată că,

deşi nereale şi lipsite de orice suport obiectiv, alegaţiile şi afirmaţiile deosebit de virulente, inclusiv

cele referitoare la modalitatea de accedere în funcţie a judecătorului, la presupusa lipsă a sa de

independenţă şi de profesionalism, sunt de natură să influenţeze, în mod negativ, opinia publică cu

privire la integritatea magistratului în cauză, să-i afecteze imaginea publică şi să-l discrediteze.

Plenul a apreciat, totodată că, prin comentariile negative referitoare la modalitatea de

instrumentare şi soluţionare a cauzei, precum şi prin culpabilizarea, în spaţiul public a judecătorilor şi

procurorilor, se produce o gravă încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu

consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a scăderii prestigiului

procurorilor şi a afectării independenţei acestora.

5. O activitate aparte a Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători a constat în

elaborarea notelor supuse ulterior aprobării Plenului sau, după caz, Secţiei pentru judecători a

Consiliului Superior al Magistraturii.

Aceste note au vizat aspecte din activitatea nonjudiciară a instanţelor, fie practici

administrative neunitare ale acestora, ori rezultatul unor verificări ca urmare a sesizării din oficiu a

Inspecţiei Judiciare ca urmare a unor articole publicate în mass-media, exemplificându-se cele mai

relevante:

- Nota Inspecţiei Judiciare privind derularea Programului privind stabilirea volumului optim

de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe pentru anul 2010. Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a apreciat că derularea Programului pentru stabilirea volumului optim de muncă şi

asigurarea calităţii în instanţe a avut drept consecinţă alocarea la Tribunalul Bucureşti a  unor termene

care nu pot fi considerate rezonabile pentru primul termen de judecată, situaţia fiind generată de

derularea programului Ecris fără o redimensionare corespunzătoare a schemei de personal,

proporţional cu volumul de activitate al instanţei şi cu gradul de complexitate al cauzelor, cu

menţiunea că această situaţie nu este, însă, de natură a pune la îndoială imparţialitatea sau integritatea

judecătorilor, iar beneficiile derulării acestui program sunt incontestabile din perspectiva calităţii

actului de justiţie şi în cele din urmă al independenţei judecătorului. Plenul Consiliului Superior al

135

Magistraturii a mai arătat că, deşi nu este oportună suspendarea Programului pentru stabilirea

volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe, se impune sesizarea Comisiei

nr. 3 – Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii în vederea formulării de propuneri concrete în legătură cu

derularea acestui Program, odată cu prezentarea programului de activitate al comisiei pe anul 2011;

- Nota privind aspectele semnalate în legătură cu recepţionarea de către instanţe a

corespondenţei transmise pe e-mail; Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a

apreciat că nu poate fi restricţionat dreptul justiţiabililor de a transmite în format electronic, prin e-

mail, corespondenţa aferentă dosarelor aflate pe rolul instanţei, iar în condiţiile inexistenţei unei

obligaţii legale de plată, suportarea cheltuielilor se realizează din bugetul instanţelor;

- Nota Inspecţiei Judiciare referitoare la inserarea în considerentele unei hotărâri

judecătoreşti a unor informaţii sau opinii ce ţin de interpretarea şi evaluarea probelor, precum şi

aprecierea cu privire la pertinenţa acestor argumente; Secţia pentru judecători a apreciat că reprezintă

elemente de conţinut ale unei hotărâri judecătoreşti, care pot fi analizate doar de Comisiile de evaluare

a activităţii profesionale constituite la nivelul instanţelor judecătoreşti;

- Nota Inspecţiei Judiciare nr. 509/IJ/413/SIJ/2011 privind memoriul adresat Consiliului

Superior al Magistraturii de către petenta Thyssen Stahl GmbH; Secţia pentru judecători a Consiliului

Superior al Magistraturii a constatat durata excesivă a procedurilor judiciare şi a dispus măsuri

adecvate (expuse cu ocazia prezentării măsurilor rezultate în urma controalelor efectuate de Inspecţia

Judiciară);

- Nota privitoare la aplicabilitatea dispoziţiilor art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 în ceea

ce priveşte înaintarea dosarului în vederea soluţionării recursului de către instanţa de control judiciar

în cauzele de insolvenţă; în urma verificărilor efectuate de inspectori, Secţia pentru judecători a

Consiliului Superior al Magistraturii a luat act că există unele practici care pot fi apreciate ca o

încălcare a normelor procedurale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi a hotărât comunicarea

notei Inspecţiei Judiciare tuturor tribunalelor în vederea luării măsurilor ce se impun;

- Nota Inspecţiei Judiciare vizând acoperirea unui vid de reglementare existent în materia

redactării hotărârilor judecătoreşti, situaţie ce generează dificultăţi în cadrul completelor

necolegiale, în cazul decesului, pensionării sau aplicării sancţiunii excluderii din magistratură a

magistratului respectiv; pe baza propunerilor Inspecţiei, Secţia pentru judecători a dispus sesizarea

ministrului justiţiei cu propunerile de modificare a dispoziţiilor privind redactarea hotărârilor

judecătoreşti şi cu propunerea de modificare şi completare a art. 65 alin. 5 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară. În aceeaşi ordine de idei, Secţia pentru judecători a mai apreciat că se

impune modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al

136

Magistraturii şi a Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. S-a mai arătat că

avantajele unor asemenea modificări legislative sunt date de:

- potenţialul de eficientizare a muncii, parcurgerea întregului dosar efectuându-se o

singură dată, nu de două ori, cum se întâmplă în prezent;

- pronunţarea hotărârii - ca regulă - la un interval de timp de la data închiderii

dezbaterilor judecătoreşti este necesară unui act de justiţie raţional şi echilibrat;

- s-ar elimina/reduce posibilitatea de eroare judiciară cauzată de termenul redus de

pronunţare actual;

- pronunţarea unei soluţii mai bine argumentate, justificate de toate probatoriile din

dosar, evitându-se producerea unor erori datorate grabei în motivare.

6. Verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la

funcţia de inspector.

În cursul anului 2011 au fost efectuate verificări la instanţe cu privire la îndeplinirea condiţiei

de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la funcţia de inspector în cadrul Consiliului Superior al

Magistraturii, fiind rezolvate în această materie 21 de cereri pentru candidaţii judecători.

7. Verificări privind încuviinţarea de către Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii a

percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a judecătorilor.

De asemenea, s-au efectuat verificări de către inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare în

vederea încuviinţării de către Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii a propunerilor de reţinere şi

de arestare preventivă faţă de 3 judecători. Secţia pentru judecători şi-a însuşit numai două din

propunerile formulate în vederea avizării reţinerii şi arestării preventive.

Totodată, au fost efectuate 3 verificări în vederea încuviinţării efectuării unor percheziţii

domiciliare şi în sistem informatic în cazul a 3 judecători, propunerile fiind însuşite de Secţia pentru

judecători.

137

IV. ACTIVITATEA SERVICIULUI DE INSPECŢIE JUDICIARĂ PENTRU

PROCURORI.

La data de 14 martie 2011 a avut loc o întâlnire comună între membrii ai Consiliului Superior

al Magistraturii, ai Inspecţiei Judiciare şi conducerea Ministerului Public în care s-a stabilit

armonizarea direcţiilor de acţiune ale Inspecţiei Judiciare cu priorităţile Ministerului Public şi ale

Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

S-a apreciat oportună şi constituirea unei reţele a procurorilor anume desemnaţi, prin ordin al

Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care să efectueze

verificări în baza art. 31 din Legea nr.317/2004, la solicitarea Serviciului de inspecţie judiciară pentru

procurori. În acest sens a fost emis Ordinul nr. 133 din 01 august 2011 al Procurorului General al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Verificările efectuate de procurorii anume desemnaţi constituie un sprijin semnificativ în

activitatea serviciului, oferind posibilitatea acordării unei atenţii sporite unor lucrări în care verificările

trebuiesc efectuate, prin specificul acestora, de către inspectorii judiciari şi activităţii de control.

1. Soluţionarea sesizărilor adresate Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.

La Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori au fost înregistrate un număr de 1185

lucrări, plus 390 reveniri la memorii anterioare (unele dintre acestea conţinând şi aspecte noi care au

fost verificate faţă de lucrarea iniţială), în total 1575 lucrări.

Dintre acestea, un număr de 203 au vizat activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Combatere a Infracţiunilor de

Criminalitate Organizată şi Terorism, 216 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; 106

petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova; 60 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Iaşi; 80 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti; 77 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Piteşti; 61 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara; 74 petiţii Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Constanţa; 35 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău; 61 petiţii

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj; 28 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi; 38

petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea; 32 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Suceava; 37 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov; 42 petiţii Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Alba Iulia; 18 petiţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş; 17 petiţii

Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti.

În funcţie de obiectul sesizărilor adresate de justiţiabili, s-a înregistrat următoarea situaţie:

nerespectarea normelor de procedură (270 sesizări), redactarea cu întârziere a lucrărilor: revizuiri, căi

de atac (9 sesizări), modul de instrumentare şi soluţionare a cauzei (377 sesizări), tergiversarea 138

cercetărilor (340 sesizări), atitudine nedemnă (40 sesizări), imixtiune în activitatea altui magistrat (1

sesizare), refuzul procurorului de a îndeplini o atribuţie de serviciu (3 sesizări), apărarea reputaţiei

profesionale, independenţei şi imparţialităţii (12 sesizări), altele, respectiv afirmaţii generale privind

activitatea parchetelor, modul de organizare a audienţelor, sesizări penale, disfuncţionalităţi

administrative (133 sesizări).

Faţă de cele expuse mai sus, se reţine că preponderente au fost lucrările în care s-au sesizat

nemulţumiri cu privire la modul de soluţionare a unor cauze penale, tergiversarea cercetărilor şi

nerespectarea normelor de procedură.

În urma verificărilor efectuate de inspectori s-a constatat că în cele mai multe cazuri

sesizările referitoare la nerespectarea normelor de procedură au reprezentat în fapt nemulţumiri ale

părţilor din dosare cu privire la administrarea probatoriului, încuviinţarea/neîncuviinţarea unor

mijloace de probă, aplicarea unor sechestre.

De asemenea, referitor la temporizarea procedurilor de urmărire penală s-a constatat că

dosarele la care s-a făcut referire în memoriile formulate de petiţionari se aflau în lucru de o perioadă

rezonabilă de timp sau, acolo unde s-au constatat întîrzieri în finalizarea cauzelor, acestea s-au datorat

unor cauze obiective, cea mai frecvent întâlnită fiind gradul redus de ocupare a schemelor de personal

la anumite parchete, coroborat cu volumul mare de activitate.

Un rezultat pozitiv al verificărilor efectuate de inspectorii din cadrul serviciului îl constituie

faptul că pe parcursul acestora sunt soluţionate, atunci când acest lucru este posibil, cauzele la care

petiţionarii fac referire în sesizările formulate.

2. Soluţionarea sesizărilor din oficiu.

În anul 2011 au fost înregistrate un număr de 15 sesizări din oficiu la Serviciul de inspecţie

judiciară pentru procurori. Acestea au avut ca obiect sesizări ca urmare a unor articole apărute în mass-

media referitoare la tergiversarea cercetărilor, nerespectarea normelor de procedură, conduita unor

magistraţi procurori pe parcursul instrumentării unor cauze penale, rezultatul verificărilor fiind

concretizat în Note aprobate de Secţia pentru procurori şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

În două cazuri a fost sesizată Comisia de disciplină pentru procurori.

3. Soluţionarea cererilor privind apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei

profesionale.

Pe parcursul anului 2011 au fost efectuate verificări de către inspectori ca urmare a formulării

unui număr de 10 cereri în această materie, la care se adaugă o sesizare din oficiu a Consiliului

Superior al Magistraturii în vederea apărării independenţei judecătorilor şi procurorilor ca urmare a

declaraţiilor făcute de lideri politici cu privire la activitatea de urmărire penală şi de judecată cu ocazia

instrumentării unui dosar penal. Situaţia acestor cereri este următorea:

139

- 4 cereri au fost admise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;

- într-o singură situaţie s-a dispus amânarea discutării cererii ( aceasta fiind înregistrată în

evidenţele Inspecţiei Judiciare anterior anului 2011);

- 2 cereri au fost respinse;

- 4 cereri sunt în curs de soluţionare la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori;

În urma analizei cererilor formulate de procurori, a verificărilor efectuate de inspectori,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii Plenul a apreciat, totodată că, prin comentariile negative

referitoare la modalitatea de instrumentare şi soluţionare a unor cauze penale, precum şi prin

culpabilizarea, în spaţiul public a procurorilor, se produce o gravă încălcare a principiului separaţiei şi

echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi,

implicit, a scăderii prestigiului procurorilor şi afectării independenţei acestora.

4. Verificări privind îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la

funcţia de inspector.

În cursul anului 2011 au fost efectuate verificări la parchete cu privire la îndeplinirea

condiţiei de bună reputaţie de către candidaţii înscrişi la funcţia de inspector în cadrul Consiliului

Superior al Magistraturii, fiind rezolvate în această materie 33 de cereri pentru candidaţii procurori.

5. Activitatea de control.

Controalele la parchete au fost dispuse de Secţia pentru procurori la propunerea Inspecţiei

Judiciare şi au avut ca temei dispoziţiile legale şi regulamentare, datele rezultate din statisticile şi

analizele transmise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din evidenţele

Inspecţiei Judiciare.

Controalele dispuse de Secţia pentru procurori în anul 2011 şi efectuate de Inspecţia judiciară

au privit următoarele aspecte:

a)Verificări directe la parchete privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a

atribuţiilor de conducere ce decurg din legi şi regulamente, pentru asigurarea bunei funcţionări a

parchetelor, a calităţii corespunzătoare a serviciului de către procurorii cu funcţii de conducere la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi unităţile din subordine.

Prin Hotărârea nr. 66 din 07 aprilie 2011, Secţia pentru procurori a aprobat Raportul

Inspecţiei Judiciare şi a hotărât:

- exercitarea în continuare a controlului de către conducerile unităţilor din cadrul Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Galaţi cu ocazia verificării soluţiilor adoptate de către procurori, în scopul

reducerii numărului de achitări şi restituiri şi a analizării soluţiilor dispuse de instanţă, în vederea

promovării căilor de atac în toate situaţiile de nelegalitate;

140

- intensificarea controalelor operative curente de către procurorii cu funcţii de conducere la

unităţile de parchet unde au fost identificate un număr mare de dosare aflate în lucru şi în

supravegherea procurorilor, în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală şi de supravegherea

cercetărilor şi reducerea stocului de dosare mai vechi de 1 an de la prima sesizare şi 6 luni de la data

începerii urmăririi penale;

- eliminarea deficienţelor constatate în activitatea de registratură şi grefă la unităţile de

parchet evidenţiate în actul de control.

A mai fost aprobat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin

Hotărârea nr. 41 din 10 martie 2011, Raportul de control privind eficienţa managerială a

procurorilor cu funcţii de conducere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi unităţile

din circumscripţia acestuia, efectuat în anul 2010, fiind stabilite măsuri de monitorizare de către

conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a dosarelor aflate în lucru la procurorii

de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară,

precum şi efectuarea unei verificări prin procurori anume desemnaţi la toate unităţile subordonate a

cauzelor vechi, rezultatul acestora urmând să fie comunicat Inspecţiei Judiciare.

Prin acelaşi raport de control s-a propus revocarea din funcţie a prim procurorului

Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, propunere care a fost însuşită prin Hotărârea nr. 42 din

data de 10 martie a Secţiei pentru procurori.

După comunicarea hotărârilor dispuse de secţie, conducerea Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Bucureşti a comunicat Inspecţiei Judiciare măsurile dispuse în vederea remedierii

disfuncţionalităţilor menţionate în raport, în principal cu privire la reducerea numărului de cauze

vechi.

Astfel, conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a procedat la

monitorizarea lunară a dosarelor vechi aflate în stoc asupra procurorilor la Parchetele de pe lângă

Judecătoria Urziceni şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară, constatându-se că procurorii şi

conducerile celor două parchete au depus eforturi substanţiale şi au luat măsurile necesare în vederea

reducerii numărului de cauze vechi existente pe rolul acestora.

De asemenea, după o perioadă de 6 luni de la aprobarea controlului, a fost transmisă

inspecţiei judiciare analiza cauzelor vechi existente în lucru la procurori, comparativ cu situaţia

constatată în timpul controlului.

b) Au mai fost efectuate următoarele controale tematice:

- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea Parchetului de pe lângă

Judecătoria Piteşti în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea

urmăririi penale, înregistrate la această unitate de parchet;

141

Prin Hotărârea nr.241 din 29 august 2011, Secţia pentru procurori a aprobat Raportul

Inspecţiei Judiciare şi a hotărât:

- continuarea de către conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş a monitorizării

activităţii procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti în vederea soluţionării cu

precădere a cauzelor mai vechi de un an de la sesizare şi 6 luni de la începerea urmăririi penale;

- modificarea stilului de lucru al procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Piteşti,în sensul stabilirii unor priorităţi în activitatea desfăşurată zilnic, astfel încât să se realizeze un

echilibru al cauzelor soluţionate, ţinându-se seama de vechimea înregistrării acestora la parchet, de

soluţiile ce urmează să fie adoptate şi de termenul procedural prevăzut de dispoziţiile art. 261 Cod

penal şi de dispoziţiile art. 122 Cod penal referitor la prescripţia răspunderii penale;

- exercitarea de către procurori a unei supravegheri efective şi eficiente a cercetărilor

efectuate de către organele de poliţie, în sensul întocmirii unor note de îndrumare,acolo unde se

impune,stabilirii unor termene de control, cât şi formulării unor sesizări punctuale, către conducerea

IPJ Argeş în vederea luării măsurilor ce se impun pentru soluţionarea cu operativitate a cauzelor aflate

în lucru;

- efectuarea unui control de către prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş,

la grefa Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, care să aibă ca obiectiv identificarea şi eliminarea

disfuncţionalităţilor intervenite în circuitul lucrărilor înregistrate la această unitate de parchet;

- dispunerea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a

unui control care să vizeze măsurile luate de procurori pentru soluţionarea cauzelor vechi şi rezultatele

obţinute de aceştia, urmând, ca în termen de 6 luni, concluziile desprinse să fie transmise Inspecţiei

Judiciare.

- Verificări privind remedierea deficienţelor constatate cu ocazia controlului efectuat, în

perioada 10-14 mai 2010, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi măsurile luate de

conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov,

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov în acest scop;

Prin Hotărârea nr. 141 din 23 iunie 2011, Secţia pentru procurori a aprobat Raportul de

control şi a hotărât :

- implicarea în continuare a prim-procurorului unităţii, cât şi a conducerilor Parchetului de pe

lângă Tribunalul Braşov şi a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, în activitatea de reducere

a stocului de dosare vechi, în principal a celor aflate în lucru la procuror prin susţinerea verificărilor

operativ curente;

142

- menţinerea şi eficientizarea controalelor referitoare la activitatea de grefă de către prim-

procurorul adjunct al unităţii;

- transmiterea rezultatului verificărilor la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov.

- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea Parchetului de pe lângă

Judecătoria Târgovişte în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la

începerea urmăririi penale, înregistrate la această unitate de parchet şi verificarea măsurilor luate de

procurori şi conducerea parchetului în activitatea judiciară.

Prin Hotărârea nr. 242 din 29 august 2011, Secţia pentru procurori a decis:

- o mai mare implicare a conducerii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte în

identificarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 1 an de la începerea urmăririi penale;

- stabilirea unor obiective concrete, prioritare în programele de activitate vizând aceste cauze

vechi;

- repartizarea procurorilor pe sectoare de activitate în funcţie de specializarea şi abilităţilor

fiecăruia, în măsura în care schema de personal permite acest lucru;

- efectuarea unei supravegheri eficiente, constând în îndrumări scrise, cu termene precise de

finalizare a cercetărilor penale şi verificarea aducerii la îndeplinire a acestor dispoziţii;

-efectuarea periodică a unor controale operativ-curente,de către conducerea Parchetului de pe

lângă Judecătoria Târgovişte şi materializarea lor în informări cuprinzând măsurile luate şi propunerile

de reducere a stocului de dosare vechi;

-efectuarea de analize periodice, de către conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria

Târgovişte şi conducerile Poliţiei municipiului Târgovişte şi Inspectoratului Judeţean de Poliţie

Dâmboviţa, în vederea identificării şi înlăturării cauzelor care au generat/generează întârzieri în

soluţionarea dosarelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 1 an de la începerea urmăririi penale;

- efectuarea de controale operative curente asupra activităţii procurorului din cadrul

compartimentului judiciar;

- repartizarea echilibrată a sarcinilor din sectorul judiciar, în condiţiile în care desfăşurarea

activităţii doar cu un singur procuror în acest sector a generat uneori disfuncţionalităţi.

- transmiterea prezentului Raport la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti,în vederea

monitorizării stocului de dosare mai vechi de 1 an de la sesizare şi de 1 an de la începerea urmăririi

penale şi efectuarea unui control tematic, prin procurori anume desemnaţi, după 6 luni de la data

prezentelor verificări, rezultatul acestuia urmând a fi înaintat Inspecţiei Judiciare.

- efectuarea demersurilor necesare, în vederea ocupării posturilor vacante de procurori,

urmând a se aprecia asupra oportunităţii condiţionării transferurilor procurorilor de soluţionarea, de

către aceştia, a dosarelor aflate în lucru;

143

- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea Parchetului de pe lângă

Judecătoria Cluj Napoca în vederea soluţionării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la

începerea urmăririi penale, înregistrate la această unitate de parchet;

Prin Hotărârea nr. 281 din 10.10.2011, Secţia pentru procurori a aprobat Raportul

Inspecţiei Judiciare şi a hotărât:

- continuarea monitorizării cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea

urmăririi penale de către conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca;

- exercitarea de către procurori a unei supravegheri efective şi eficiente a cercetărilor

efectuate de organele de poliţie, prin utilizarea mijloacelor prevăzute de art. 218, 219 Cod procedură

penală, inclusiv sesizările adresate conducerii unităţilor de poliţie;

- implicarea în continuare a conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi

Parchetului de pe lângă Tribunalului Cluj în activitatea de monitorizare a cauzelor mai vechi de 1 an

de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale, înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj

Napoca;

- sprijinirea conducerii unităţii locale de parchet şi a procurorilor din cadrul acesteia în

stabilirea unui mod de colaborare adecvat şi eficient cu conducerea Poliţiei Municipiului Cluj Napoca

şi a Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Cluj;

- dispunerea de către procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a unui

control care să vizeze măsurile luate de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca

pentru soluţionarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale,

urmând ca după 6 luni de la aprobarea controlului, concluziile constatărilor să fie transmise Inspecţiei

Judiciare.

- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării

cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea urmăririi penale, înregistrate la Direcţia

de Combatere a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciile Teritoriale

Galaţi, Iaşi, Suceava, Târgu Mureş şi Biroul Teritorial Vâlcea;

Raportul de control a fost aprobat prin Hotărârea nr. 357 din 12.12.2011 a Secţiei pentru

procurori, care a decis, printre altele:

- implicarea în continuare a procurorilor şefi în soluţionarea cauzelor mai vechi de 1 an de la

sesizare, inclusiv a celor în care s-a dispus începerea urmăririi penale;

-efectuarea unei urmăriri penale eficiente, constând în planificarea activităţilor propuse în

fiecare cauză aflată în lucru şi verificarea aducerii la îndeplinire a dispoziţiilor date organelor de

poliţie prin ordonanţele de delegare;

144

-efectuarea periodică a unor controale operativ-curente, de către conducerea serviciului şi

materializarea lor în informări cuprinzând măsurile luate şi propunerile de reducere a stocului de

dosare vechi; - efectuarea de către conducerile parchetelor şi le poliţiei judiciare a unor analize

periodice, în vederea identificării şi înlăturării cauzelor care au generat/generează întârzieri în

realizarea activităţilor de urmărire penală în cauzele în care au fost delegaţi ofiţeri de poliţie judiciară;

- monitorizarea de către conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate

Organizată a dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizării la Serviciile Teritoriale Galaţi, Târgu

Mureş, la Biroul Teritorial Vâlcea şi efectuarea unor controale tematice, prin procurori anume

desemnaţi, după 6 luni, rezultatul acestora urmând să fie înaintat Inspecţiei Judiciare .

- Verificarea măsurilor luate de procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării

dosarelor având ca obiect infracţiuni prin săvârşirea cărora se aduce atingere bugetului de stat la

următoarele unităţi de parchet: Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa,Parchetul de pe lângă

Judecătoria Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi şi Parchetul de pe lângă Tribunalul

Constanţa. Controlul a fost efectuat, urmând să fie redactat materialul de control şi să fie supus

aprobării Secţiei pentru procurori.

În ceea ce priveşte soluţionarea cauzelor mai vechi de 1 an de la sesizare şi de la începerea

urmăririi penale, cu întârziere, în urma verificărilor s-a constatat existenţa unor cauze obiective şi

subiective.

Dintre cauzele obiective, enumerăm:

- scheme incomplete de personal, raportat la volumul mare de activitate şi o complexitate

deosebită a unor cauze penale;

- dificultăţi privind administrarea probelor, datorită nefinalizării rapoartelor de expertiză

(medico-legală, tehnică, financiar-contabilă ş.a.) datorată numărului insuficient de experţi în diferite

domenii, precum şi fondurilor insuficiente alocate organelor de urmărire penală în vederea plăţii

acestora;

- fluctuaţia de personal cu efect asupra redistribuirii cauzelor la alţi procurori decât cei care

au exercitat supravegherea;

- fluctuaţia lucrătorilor de poliţie judiciară, schemele incomplete la formaţiunile de poliţie

care efectuează cercetări sub supravegherea procurorilor, precum şi alocarea unei perioade

semnificative de timp îndeplinirii altor sarcini, primite de la şefii ierarhici;

- imposibilitatea audierii unor persoane plecate în străinătate fără declararea reşedinţei;

- sustragerea de la cercetări a unor persoane care au comis infracţiuni cu grad ridicat de

pericol social;

- comisii rogatorii internaţionale nefinalizate;

145

- lipsa unor criterii de prioritizare în soluţionarea cauzelor;

- supravegherea ineficientă a cercetărilor efectuate de organele de poliţie judiciară;

În raport cu aceste constatări s-au făcut propuneri, aprobate de Secţia pentru procurori, în

vederea eficientizării activităţii parchetelor controlate.

Un aspect pozitiv în ceea ce priveşte eficienţa controalelor tematice privind măsurile luate de

procurori şi conducerea parchetelor în vederea soluţionării cauzelor vechi a fost rezolvarea unui număr

semnificativ de dosare în timpul controlului sau în perioada ulterioară acestuia, de monitorizare.

Se poate concluziona că Rapoartele de control înaintate Secţiei pentru procurori (cu

excepţia celor care au termene de finalizare ulterior întocmirii prezentului raport de activitate)

au fost aprobate, dispunându-se aducerea la îndeplinire a propunerilor Inspecţiei Judiciare,

precum şi a altor măsuri care au fost considerate necesare de Secţia pentru procurori şi care au

rezultat din constatările efectuate.

146

V. ACTIVITATEA ÎN MATERIE DISCIPLINARĂ.

ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU JUDECĂTORI

În cursul anului 2011, cele mai multe sesizări înregistrate la Comisia de disciplină pentru

judecători au fost formulate de părţile din dosare, de Inspecţia Judiciară din oficiu, de colegiile de

conducere ale instanţelor, de judecători, de Ministerul Justiţiei sau de Parchetul de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul acestora fiind de 103 cauze, restul de 55 de sesizări provenind de

la Ministerul Finanţelor.

Din totalul de 158 de sesizări înregistrate în anul 2011 la Comisia de disciplină pentru

judecători, în 18 dosare s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea Secţiei pentru judecători

cu soluţionarea acestora, în 136 de cauze s-a dispus clasarea, într-o situaţie a fost sesizată Secţia pentru

judecători cu încălcarea normelor Codului deontologic, iar 3 cauze se află în curs de efectuare a

cercetării disciplinare.

În afara datelor sus-menţionate, Comisia de disciplină pentru judecători a mai pronunţat 3

clasări cu privire la lucrări înregistrate în cursul anilor 2009-2010.

Ca urmare a sesizării Secţiei pentru judecători, instanţa de judecată în materie disciplinară a

pronunţat 14 hotărâri, 12 dintre acestea fiind pronunţate în acţiuni exercitate în anul 2011 iar 2 hotărâri

au fost pronunţate în acţiuni exercitate anterior datei de 01.01.2011.

În prezent, 4 acţiuni disciplinare se află pe rolul Secţiei pentru judecători, în curs de

soluţionare.

Sub aspectul soluţiilor pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în

cursul anului 2011 au fost admise 11 acţiuni disciplinare, iar 3 acţiuni au fost respinse.

Raportat la natura sancţiunilor, au fost aplicate 4 sancţiuni de excludere din magistratură, 3

sancţiuni de diminuare a indemnizaţiei de încadrare lunară brută şi 4 sancţiuni cu avertisment.

Dintre aceste sancţiuni, 9 hotărâri de aplicare a acestora au rămas irevocabile (2 sancţiuni de

excludere din magistratură, 4 sancţiuni de diminuare a indemnizaţiei de încadrare lunară brută şi 3

sancţiuni cu avertisment).

Sub aspectul conţinutului acţiunilor disciplinare formulate de Comisia de disciplină în

anul 2011, admise de Secţia pentru judecători şi rămase irevocabile, sancţiunea excluderii din

magistratură a fost aplicată ca urmare a faptului că, într-un caz, judecătorul a avut un comportament

nedemn faţă de mai mulţi grefieri ai instanţei şi nu a redactat în termenul legal un număr de 189

hotărâri judecătoreşti, termenul de redactare fiind depăşit,în unele cauze şi cu 1 an, iar într-o altă

147

situaţie judecătorul a dispus amânarea succesivă a pronunţării, pe perioade ce depăşesc termenul de 7

zile prevăzut de lege într-un număr de 100 de cauze pronunţate în perioada 01.09.2009-30.04.2010, iar

pentru un număr de 135 hotărâri pronunţate în perioada august 2009-31.03.2010 termenul de redactare

a fost cu mult depăşit, acestea nefiind redactate până la data de 14.05.2010.

Sancţiunea diminuării indemnizaţiei de încadrare lunară brută a fost aplicată unui

judecător pentru că a procedat la admiterea cererilor de preschimbare a termenului de judecată fără a

verifica existenţa unor motive temeinice, iar unui alt judecător întrucât a refuzat în mod nejustificat să

participe la judecarea unor cauze care aveau termen de judecată, deşi era prezent în instanţă.

De asemenea, aceeaşi sancţiune a mai fost aplicată întrucât judecătorul a participat la

soluţionarea unor cauze în condiţiile existenţei unor situaţii de incompatibilitate, iar în cazul unui alt

judecător pentru faptul că, în instrumentarea dosarelor, a aplicat în mod constant o practică în

contradicţie cu dispoziţiile procedurale privitoare la soluţionarea cu celeritate, lăsând derularea

procesului la aprecierea părţilor.

Sancţiunea avertismentului s-a raportat la conduite care au întrunit elementele constitutive

ale abaterilor disciplinare, în sensul că judecătorul nu a manifestat interes pentru redactarea în

termenele prevăzute de lege a hotărârilor, nu a ţinut o evidenţă strictă a circuitului administrativ al

dosarelor, nu a dat îndrumări grefierului de şedinţă şi nici nu a anunţat conducerea instanţei despre

modul de lucru al acestuia,nesemnând hotărârile motivate perioade îndelungate.De asemenea, a mai

fost aplicată această sancţiune întrucât, pe de o parte, un judecător a pronunţat o hotărâre într-un dosar

fără să invoce incidentul procedural cu privire la abţinerea de la judecată, deoarece pronunţase anterior

hotărârea casată, iar pe de altă parte, un alt judecător a dispus măsuri şi a soluţionat cauze fără a

permite părţilor şi apărătorilor acestora accesul în sala de şedinţă pe parcursul dezbaterilor, încălcând

astfel dispoziţiile de procedură ce stabilesc că judecarea dosarelor trebuie să aibă loc în şedinţă

publică.

Referitor la cele două acţiuni respinse de Secţia pentru judecători, s-a reţinut că, raportat la

starea de fapt reţinută şi la împrejurările care au condus la încălcarea dispoziţiilor legale, nu se justifică

sancţionarea judecătorilor cercetaţi.

Astfel, pe de o parte, s-a arătat că motivele care au dus la întârzierile în redactare acumulate

de pârâtul judecător nu sunt imputabile acestuia, în condiţiile în care a înregistrat un volum de

activitate mult peste media naţională şi a depus eforturi pentru a reduce întârzierile, eforturi

concretizate în mărirea programului de lucru cu aproximativ 4 ore şi afectarea concediului de odihnă

pentru a redacta hotărârile pronunţate.

Pe de altă parte, s-a reţinut că, deşi inspectorii au solicitat sancţionarea judecătorului care a

participat la judecarea şi soluţionarea unor cauze în care avocatul unora dintre părţi era o persoană cu

148

care judecătorul întreţinea o relaţie de prietenie cu caracter notoriu, ce a provocat discuţii pe această

temă, arătând că a fost afectată imparţialitatea, demnitatea şi prestigiul funcţiei de judecător, în urma

probelor administrate nu a rezultat că ar fi fost afectate corectitudinea judecăţii sau a soluţiilor

pronunţate, mare parte din soluţiile date fiind în defavoarea părţilor reprezentate de respectivul avocat

şi mai mult decât atât, acestea au fost judecate în complet de trei judecători.

Cu referire la motivele care au stat la baza pronunţării soluţiilor de clasare în 136 de cauze,

trebuie menţionat că 55 dintre acestea se referă la sesizări ale Ministerului Finanţelor Publice, prin

care s-a solicitat analizarea posibilităţii formulării unei acţiuni în regres împotriva persoanelor care,

prin activitatea lor, au determinat Statul Român la plata despăgubirilor materiale, morale şi a

cheltuielilor de judecată în temeiul unor hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului

împotriva României.

În toate aceste cauze, comisia de disciplină pentru judecători a reţinut că sesizarea a fost

făcută după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii disciplinare.

Cu privire la restul de 81 de cauze în care Comisia de disciplină a dispus clasarea, în funcţie

de abaterile disciplinare care au făcut obiectul verificărilor, respectiv al cercetării disciplinare efectuate

de inspecţia judiciară, soluţia dispusă s-a fundamentat pe constatarea inexistenţei indiciilor vreunei

abateri disciplinare, astfel nefiind realizate condiţiile prevăzute de lege pentru promovarea acţiunilor

disciplinare.

În ce priveşte soluţionarea sesizărilor cu privire la încălcări ale Codului deontologic al

judecătorilor şi procurorilor, în cursul anului 2011, comisia de disciplină pentru judecători a formulat

2 sesizări cu privire la încălcări ale acestor norme.

Cele două sesizări ale comisiei de disciplină pentru judecători au fost respinse de Secţia

pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, apreciindu-se că situaţiile de fapt expuse în

sesizări nu reprezintă o încălcare a normelor cuprinse în Codul deontologic.

ACTIVITATEA COMISIEI DE DISCIPLINĂ PENTRU PROCURORI

În cursul anului 2011,cele mai multe sesizări înregistrate la Comisiile de disciplină pentru

procurori au fost formulate de petiţionari, prin memoriile adresate Consiliului Superior al

Magistraturii. Alte sesizări ale Comisiei de disciplină au constituit sesizări din oficiu ale Inspecţiei

Judiciare, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor aspecte din activitatea unor procurori, sesizări ale

conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie

şi conducerea celorlalte unităţi de parchet. Un număr de 18 sesizări au aparţinut Ministerului

Finanţelor Publice.

149

Din totalul de 49 de sesizări înregistrate în anul 2011 la Comisia de disciplină pentru

procurori, în 8 cauze s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea Secţiei pentru procurori cu

soluţionarea acestora iar în 39 cauze s-a dispus clasarea. Celelalte lucrări se află în curs de soluţionare

la Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori sau la Comisia de disciplină pentru procurori.

În cursul anului 2011 Comisia de disciplină pentru procurori a exercitat 8 acţiuni

disciplinare.

Secţia pentru procurori a pronunţat 9 hotărâri în materie disciplinară, din care 5 de admitere

şi aplicare a unei sancţiuni. Prin 4 hotărâri s-au soluţionat acţiuni disciplinare exercitate de către

comisia de disciplină pentru procurori în cursul anului 2010.

Un număr de 3 acţiuni disciplinare exercitate în cursul anului 2011 se află pe rolul Secţiei

pentru procurori.

Raportat la natura sancţiunilor,au fost aplicate 2 sancţiuni de avertisment, o sancţiune de

diminuare a salariului şi o sancţiune de mutare disciplinară la un alt parchet.

Dintre aceste sancţiuni, un număr de 2 hotărâri de aplicare a acestora au rămas

irevocabile(sancţiuni de avertisment şi mutare disciplinară la un alt parchet).

Aplicarea sancţiunilor disciplinare de către Secţia pentru procurori a avut drept

consecinţă în două cazuri şi revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor faţă de care s-au

pronunţat aceste sancţiuni. Referitor la cele două acţiuni respinse de Secţia pentru procurori, s-a

reţinut că, raportat la starea de fapt reţinută şi la împrejurările care au condus la încălcarea dispoziţiilor

legale, nu se justifică sancţionarea procurorilor cercetaţi.

În alte două situaţii, care au reprezentat şi cele mai grave încălcări ale normelor de conduită

profesională de către procurori, s-a dispus respingerea acţiunilor disciplinare promovate de Comisia de

disciplină ca rămase fără obiect, întrucât un procuror a fost eliberat din funcţie prin pensionare şi

celălalt prin demisie. În cele două situaţii, procurorii cercetaţi disciplinar, care îndeplineau funcţii de

prim procuror,nu au luat măsuri de repartizare a unui număr semnificativ de dosare venite cu

propuneri de la organele de poliţie perioade îndelungate de timp, de până la 2 ani, au lăsat în nelucrare

plângeri împotriva soluţiilor sau nu au vizat perioade mergând până la câţiva ani, soluţii dispuse de

procurori, în unele situaţii în care se redactaseră şi rechizitorii. Faţă de unul din cei doi procurori se

efectuează cercetări penale de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Sub aspectul conţinutului acţiunilor disciplinare admise de Secţia pentru procurori în anul

2011, sancţiunea mutării disciplinare la un alt parchet a fost aplicată ca urmare a faptului că

magistratul cercetat şi-a folosit funcţia de prim procuror în vederea rezolvării unor probleme

personale, intervenind şi în soluţionarea unor dosare înregistrate la parchetul unde îşi desfăşura

activitatea, altfel decât în limitele atribuţiilor sale.

150

Sancţiunea avertisment a fost aplicată faţă de un procuror care a soluţionat un dosar penal

fiind într-o situaţie de incompatibilitate în raport de apărătorul ales al învinuitului, care îi era rudă de

gradul III. De asemenea, acelaşi tip de sancţiune a fost aplicată unui procuror care nu a participat la

efectuarea unor acte de urmărire penală care reclama urgenţă (continuarea cercetării la faţa locului,

solicitarea autorizării interceptării convorbirilor telefonice în vederea localizării unei persoane

cercetate pentru omor calificat), măsuri care au fost dispuse de un alt procuror;

Sancţiunea de diminuare a salariului a fost aplicată faţă de un procuror care a întârziat în mod

repetat soluţionarea lucrărilor şi în calitate de procuror de şedinţă a părăsit sala, determinând

imposibilitatea de soluţionare a mai multor dosare penale.

Cu referire la motivele care au stat la baza pronunţării soluţiilor de clasare în cele 39 de

cauze, trebuie menţionat că 21 dintre acestea se referă la sesizări ale Ministerului Finanţelor Publice,

prin care s-a solicitat analizarea posibilităţii formulării unei acţiuni în regres împotriva persoanelor

care, prin activitatea lor, au determinat Statul Român la plata despăgubirilor materiale, morale şi a

cheltuielilor de judecată în temeiul unor hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului

împotriva României.

În toate aceste cauze, comisia de disciplină pentru procurori a reţinut că sesizarea a fost făcută

după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii disciplinare ori s-a constatat că prevederile art.

99 lit. h din Legea nr. 303/2004 nu erau în vigoare la data săvârşirii pretinselor abateri disciplinare şi,

conform principiului înscris în art. 1 Cod civil, nu pot retroactiva.

Cu privire la restul de 18 cauze în care Comisia de disciplină a dispus clasarea, în funcţie de

abaterile disciplinare care au făcut obiectul verificărilor, respectiv al cercetării disciplinare efectuate de

inspecţia judiciară, soluţia dispusă s-a fundamentat pe constatarea neîndeplinirii condiţiilor prevăzute

de lege pentru existenţa abaterilor disciplinare. S-a mai reţinut împlinirea termenului de prescripţie a

răspunderii disciplinare şi în ceea ce priveşte un număr de 3 sesizări formulate de Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care în urma unor controale tematice a constatat că procurorii

au dispus soluţii având ca temei împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Astfel, majoritatea petiţiilor au vizat posibile nerespectări ale interdicţiilor şi incompatibilităţilor

privind pe magistraţi, în sensul prevederilor art. 99 lit. a (5 cauze) ori exercitarea funcţiei cu rea

credinţă ori gravă neglijenţă prevăzute de art. 99 lit. h ( 6 cauze).

Împotriva unei hotărâri de respingere a acţiunii disciplinare pronunţată de Secţia pentru

procurori în anul 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de comisia de

disciplină şi, rejudecând, a admis acţiunea disciplinară şi a aplicat pârâtului procuror sancţiunea

„avertisment”. În această cauză comisia de disciplină pentru procurori a reţinut în sarcina procurorului

săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind

151

statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare constând în

aceea că, în calitate de prim procuror adjunct al parchetului a soluţionat o plângere formulată

împotriva unei ordonanţe dispusă de soţul său.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins

celelalte recursuri declarate de Comisia de disciplină, apreciind că aceasta nu are capacitatea de a

promova recurs.

152

CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU

PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA

În cursul anului 2011, s-au înregistrat progrese semnificative în activitatea Consiliului Superior

al Magistraturii, cu consecinţe favorabile atât asupra funcţionării sistemului judiciar în ansamblul său,

dar şi asupra consolidării şi eficientizării instituţionale a Consiliului.

Astfel, în directă corelaţie cu competenţele legale şi constituţionale ale Consiliului Superior al

Magistraturii, dar şi cu dezideratele propuse pe termen mediu, au fost constituite un număr de 6

comisii de lucru la nivelul Consiliului, şi anume: „Independenţa justiţiei şi cooperare

interinstituţională”, „Consolidarea şi eficientizarea instituţională a Consiliului Superior al

Magistraturii”, „Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi parchetelor”,

„Transparenţă şi integritate”, „Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele internaţionale”,

„Parteneriatul cu societatea civilă”.

Aceste comisii, grefate, pe competenţele principale şi direcţiile de acţiune pe care şi le-a

propus actualul Consiliu, îşi desfăşoară activitatea sub directa coordonare a membrilor Consiliului

Superior al Magistraturii, cu participarea şi consultarea magistraţilor şi a instituţiilor interesate, în

funcţie de fiecare problemă abordată şi cu asistenţa de specialitate din partea personalului din aparatul

propriu.

Funcţionarea acestor comisii a avut efecte favorabile inclusiv în ceea ce priveşte celeritatea

adoptării hotărârilor în Plen şi Secţii, urmare a fundamentării documentate în prealabil a acestor

decizii.

Un alt succes în activitate în anul 2011 l-a reprezentat ocuparea la nivelul instanţelor şi

parchetelor a unui număr ridicat de posturi vacante de judecător şi procuror, atât de execuţie, cât şi de

conducere, cu consecinţa reducerii volumului de activitate (număr dosare/lucrări, încărcătură) pe

magistrat, dar şi a realizării unui management performant şi eficient al instanţelor şi parchetelor.

Din acest punct de vedere, trebuie subliniat faptul că atât recrutarea magistraţilor, promovarea

în funcţii de execuţie cât şi numirea în funcţii de conducere se fac pe baza legislaţiei primare,cat şi

secundare, adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii potrivit abilitării sale legale, care asigură

existenţa unor proceduri instituite prin aceste regulamente, caracterizate prin transparenţă şi

obiectivitate.

Aplicarea acestor proceduri şi politica constantă a Consiliului Superior al Magistraturii

orientată spre ocuparea posturilor vacante la nivelul sistemului judiciar au condus la progrese în ceea

153

ce priveşte reechilibrarea schemelor de personal la instanţe şi parchete în raport cu volumul de

activitate.

În această ordine de idei, un alt beneficiu major îl constituie desfiinţarea unor instanţe şi

parchete cu volum redus de activitate, ce a determinat înlăturarea unor cheltuieli nejustificate

ocazionate de funcţionarea acestor instanţe şi parchete, precum şi distribuirea echitabilă a posturilor,

realizată exclusiv pe baza criteriului numărului de dosare de soluţionat/ judecător sau procuror.

Implicarea activă a Consiliului Superior al Magistraturii în toate aspectele relevante pentru

buna funcţionare a sistemului judiciar s-a manifestat şi în participarea activă a reprezentanţilor

Consiliului la şedinţele comisiilor de specialitate ale celor două camere ale Parlamentului în care se

aflau în procedură de adoptare acte normative ce vizau sistemul judiciar.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a asigurat prezenţa reprezentanţilor săi în cadrul

colectivelor de lucru constituite pentru elaborarea unor proiecte de acte normative ce priveşte

activitatea justiţiei.

Implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în activitatea de adoptare a unor acte

normative pentru care Consiliul urma să îşi exprime avizul s-a făcut în mod constant, cu consultarea

magistraţilor.

Un deziderat al Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2011 l-a constituit creşterea

încrederii publice în sistemul judiciar şi sporirea credibilităţii Consiliului, precum şi întărirea

colaborării cu asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, cu profesiile juridice liberale, cu facultăţile de

drept şi alte instituţii.

În acest sens, au fost încheiate protocoale de colaborare cu Uniunea Naţională a Barourilor din

România, cu Consiliul de Mediere, cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi

Uniunea Notarilor Publici din România, precum şi cu Agenţia Naţională de Integritate.

Creşterea calităţii şi transparenţei în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi în

procesul decizional s-a manifestat inclusiv prin publicarea pe pagina web a Consiliului a notelor

întocmite de direcţiile de specialitate care au stat la baza adoptării hotărârilor şi altor măsuri, precum şi

înregistrarea şi transmiterea în direct a desfăşurării şedinţelor Plenului şi Secţiilor.

Trebuie relevată în acest context asigurarea finanţării adecvate pentru toate programele

Consiliului Superior al Magistraturii derulate prin asigurarea fondurilor de la bugetul de stat.

În cursul anul 2011, Inspecţia Judiciară şi-a prioritizat activităţile, implicându-se în analiza

modului în care sunt aplicate normele de procedură privind managementul de caz şi în realizarea

monitorizării dosarelor în care termenul rezonabil este depăşit, atât la instanţe, cât şi la parchete,

începând cu data înregistrării a acestora, prin implicarea directă a conducerilor instanţelor şi

parchetelor, inclusiv prin accesul Inspecţiei Judiciare la aplicaţia Ecris a instanţelor.

154

S-a realizat astfel o statistică reală cu privire la situaţia dosarelor vechi din sistemul judiciar

românesc.

Inspecţia Judiciară a desfăşurat o activitate importantă de control, raportată la resursele umane

existente, care a constat preponderent în efectuarea unor controale tematice, punctuale, aprobate de

Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea identificării aspectelor care pot conduce la

dezechilibre în sistem, urmate de intervenţia promptă în scopul identificării soluţiilor pentru

remedierea acestora şi sancţionării factorilor responsabili.

De asemenea, Inspecţia Judiciară a manifestat un rol activ în ceea ce priveşte identificarea

conduitelor profesionale ale magistraţilor care au constituit abateri disciplinare, urmată de efectuarea

cercetărilor specifice şi de sesizare a Comisiilor de disciplină corespunzătoare.

Printre problemele nerealizate în sensul dorit de Consiliul Superior al Magistraturii se înscrie

desfiinţarea unui număr mai mic de instanţe şi parchete decât cel propus de Consiliu, care ar fi dus la o

reechilibrare mai eficientă a schemelor de personal şi la scăderea numărului de dosare/judecător şi

procuror.

O piedică în realizarea obiectivelor propuse a fost una de ordin legislativ, iniţiativa legislativă

în ceea ce priveşte actele normative referitoare la activitatea autorităţii judecătoreşti aparţinând

exclusiv ministrului justiţiei, nu şi Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest context, trebuie subliniat că potrivit reglementării actuale, avizele acordate de

Consiliul Superior al Magistraturii au preponderent caracter consultativ, şi nu conform, nu numai în

ceea ce priveşte adoptarea actelor normative, ci şi în ce priveşte numirea în funcţiile de conducere

prevăzute în art. 54 din Legea 303/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare

(Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi

adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi

de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de

Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora).

De lege ferenda, s-ar impune instituirea avizului conform, atât la avizarea actelor normative,

cât şi a celor privitoare la funcţiile de conducere deosebit de importante pentru un management

eficient şi o viziune de ansamblu asupra sistemului judiciar. Nefinalizarea proiectului privind volumul

optim de activitate la instanţe şi parchete, precum şi cu referire strict la activitatea Consiliului Superior

al Magistraturii, neocuparea tuturor funcţiilor de conducere la nivelul aparatului propriu al Consiliului

Superior al Magistraturii, dar şi lipsa unui sistem IT integrat de gestionare a resurselor umane

constituie nerealizări în anul 2011.

155

Activitatea în perspectivă a Consiliului Superior al Magistraturii este grefată de o serie de

riscuri, legate de lipsa predictibilităţii legii în materii de importanţă esenţială, cum ar fi răspunderea

disciplinară sau condiţiile de pensionare (eventuale modificări legislative care ar putea determina

eliberări din funcţie masive, prin pensionare).

Totodată, o serie de modificări legislative preconizate a intra în vigoare sunt de natură a afecta

echilibrul puterilor în stat, ordinea publică şi constituţională, prin diluarea, destabilizarea şi

vulnerabilizarea puterii judecătoreşti.

De asemenea, contextul economico-financiar actual este nefavorabil, în condiţiile în care lipsa

resurselor financiare poate afecta grav declanşarea unor proiecte şi aducerea la îndeplinire a

obiectivelor propuse.

Corelativ riscurilor expuse, sunt de evocat în egală măsură o serie de oportunităţi în activitatea

Consiliului Superior al Magistraturii, cum ar fi Mecanismul de Cooperare şi Verificare care poate

constitui un stimul pentru accelerarea reformelor necesare unui sistem judiciar eficient care este parte

integrantă a spaţiului european de justiţie.

Consiliul Superior al Magistraturii coordonează unul dintre proiectele Reţelei Europene a

Consiliilor Judiciare şi a stabilit relaţii de parteneriat cu organisme similare din alte ţări, având astfel

oportunitatea unui schimb constant şi neintermediat cu partenerii săi europeni.

Coordonarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor instrumente instituţionale de

formare specializată şi continuă – Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri,

dar şi reglementarea standardelor de calitate a managementului constituite, de asemenea, o pârghie

importantă pentru asigurarea unei viziuni coerente a sistemului judiciar.

În scopul îmbunătăţirii activităţii Consiliului Superior al Magistraturii sunt prevăzute măsuri

ca,planul multianual 2011-2016, având ca obiective fundamentale consolidarea justiţiei ca putere

publică, creşterea eficienţei acesteia, întărirea competenţei sistemului judiciar şi responsabilizarea

acestuia, dezvoltarea justiţiei ca serviciu public.

Faţă de problema identificată anterior cu privire la necesitatea instituirii avizului conform în

procedura de avizare a actelor normative, au fost formulate propuneri de lege ferenda care să vizeze

consolidarea procedurii de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Cu privire la riscul intrarii în vigoare a modificărilor legislative referitoare la răspunderea

disciplinară a magistraţilor şi reorganizarea Inspecţiei judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii a

solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul

constituţionalităţii proiectului de lege pentru modificarea Legilor nr.303/2004 şi 317/2004,

156

considerându-se că legea astfel cum a fost adoptată încalcă principiile indepedenţei justiţiei şi

separaţiei puterilor în stat.

Proiectul „Vin Codurile” demarat de Consiliul Superior al Magistraturii şi-a propus atingerea a

două obiective: pregătirea cunoaşterii şi implementarea noilor coduri de către magistraţi şi crearea unei

practici judiciare unitare. În acest context, în completarea mecanismelor deja prevăzute de noile

Coduri, Consiliul Superior al Magistraturii se va implica în elaborarea unui proiect de act normativ

privind unificarea practicii judiciare.

Pentru remedierea deficienţelor menţionate anterior , s-au luat măsuri pentru remedierea

acestora, cum ar fi continuarea şi îmbunătăţirea proiectului privind stabilirea volumului optim de

activitate sau demararea unui proiect privind sistemul integrat de management al resurselor materiale,

financiare şi umane din sistemul judiciar.

De asemenea, au fost formulate propuneri de lege ferenda privind eliminarea pensiilor de

serviciu în cazul magistraţilor condamnaţi pentru fapte de corupţie, urmînd a se face propuneri privind

procedura de evaluare, atât a magistraţilor, cât şi a sistemului judiciar în ansamblul său, precum şi cu

privire la creşterea implicării Consiliului Superior al Magistraturii în procedura de numire în funcţii de

conducere.

Alte măsuri vizează eficientizarea activităţii Inspecţiei Judiciare şi întărirea autonomiei

operaţionale a acesteia.

În concluzie Consiliul Superior al Magistraturii are în vedere atingerea unor obiective clare,

într-un orizont de timp rezonabil care să răspundă nu numai ritmului propriu de reformă al sistemului

judiciar român, dar şi angajamentelor asumate la nivel european.

157

ANEXA 1

158

ANEXA 2

MEMBRII CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

2011

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii:

- domnul judecător NICOLAE – HORAŢIUS DUMBRAVĂ - Curtea de Apel Târgu Mureş

Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii:

- domnul procuror GEORGE BĂLAN - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti

Membrii aleşi:

- domnul judecător BUCUREL MIRCEA ARON – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

- domnul judecător VASILICĂ CRISTI DANILEŢ – Judecătoria Oradea

- doamna procuror FLORENTINA GAVADIA - prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria

Sectorului 6 Bucureşti

- doamna judecător ALINA NICOLETA GHICA – preşedinte al secţiei a VIII-a contencios

administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Bucureşti

- doamna procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC - Direcţia de Investigare a

Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie

- doamna judecător ANA CRISTINA LĂBUŞ - Tribunalul Iaşi

- domnul procuror DIMITRIE BOGDAN LICU - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti

- domnul judecător ADRIAN TONI NEACŞU - Tribunalul Vrancea

- doamna judecător MONA MARIA PIVNICERU – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

159

- doamna procuror OANA ANDREA SCHMIDT-HĂINEALĂ - Parchetul de pe lângă Tribunalul

Braşov

- domnul judecător ALEXANDRU ŞERBAN – Curtea de Apel Braşov

- domnul judecător BADEA MARIUS TUDOSE – preşedinte al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti

Membri aleşi - reprezentaţi ai societăţii civile:

- doamna conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU - rector al

Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”

- doamna GEORGIANA CAMELIA IORGULESCU – director executiv al Centrului de Resurse

Juridice

Membrii de drept:

- doamna judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

- domnul CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU - Ministrul Justiţiei

- doamna procuror LAURA CODRUŢA KÖVESI - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie

Alţi membri care şi-au desfăşurat activitatea în 2011:

- domnul judecător VIRGIL VIOREL ANDREIEŞ – Curtea de Apel Cluj

- doamna judecător LIDIA BĂRBULESCU - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

- doamna judecător FLORICA BEJINARU - Tribunalul Mehedinţi

- domnul procuror NICOLAE DAN CHIUJDEA - prim procuror al Parchetului de pe lângă

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti

- domnul procuror CRISTIAN DELIORGA - Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa

- domnul procuror GHEORGHE FIŢ - procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Alba Iulia

- doamna judecător GEORGETA LĂCRĂMIOARA GAFTA – preşedintele secţiei penale a

Judecătoriei Iaşi

- domnul judecător GHEORGHE GROZA - Curtea de Apel Oradea

- domnul judecător conf. univ. dr. DAN LUPAŞCU - preşedintele Curţii de Apel Bucureşti

160

- domnul judecător ANTON PANDREA – preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie

- doamna judecător SARMISEGETUZA ŞTEFANIA TULBURE – Curtea de Apel Galaţi

- domnul TEODOR VICTOR ALISTAR – director executiv al Transparency International Romania

- doamna profesor universitar dr. ELENA SIMINA TĂNĂSESCU, Facultatea de Drept a Universităţii

Bucureşti

- doamna profesor universitar dr. IRINA ZLĂTESCU, Director al Institutului Român pentru

Drepturile Omului, profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi la

Universitatea Ecologică Bucureşti

161

ANEXA 3

COMPONENŢA COMISIILOR DE LUCRU CONSTITUITE LA NIVELUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

COMISIA NR. 1 – I ndependenţa Justiţiei şi Cooperarea Interinstituţională

Coordonator:

- judecător ALEXANDRU ŞERBAN

Membri:

- judecător BUCUREL MIRCEA ARON

- procuror FLORENTINA GAVADIA

- procuror OANA ANDREA SCHMIDT HĂINEALĂ

- procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC

- judecător MONA MARIA PIVNICERU

- conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU

COMISIA NR. 2 - Consolidarea şi eficientizarea instituţională a CSM şi a instituţiilor

coordonate

Coordonator:

- judecător ADRIAN TONI NEACŞU

Membri:

- judecător ALINA NICOLETA GHICA

- judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ

- procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC

- judecător ANA-CRISTINA LĂBUŞ

- judecător MONA MARIA PIVNICERU

- judecător MARIUS BADEA TUDOSE

COMISIA NR. 3 - Eficientizarea activităţii şi performanţa judiciară a instanţelor şi

parchetelor

162

Coordonator:

- judecător ANA-CRISTINA LĂBUŞ

Membri:

- judecător ALINA NICOLETA GHICA

- judecător MARIUS BADEA TUDOSE

- judecător ADRIAN TONI NEACŞU

- judecător BUCUREL MIRCEA ARON

- judecător ALEXANDRU ŞERBAN

- procuror FLORENTINA GAVADIA

- procuror DIMITRIE BOGDAN LICU

- judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU

COMISIA NR.4 – Transparenţă şi integritate

Coordonator:

- judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ

Membri:

- judecător ADRIAN TONI NEACŞU

- judecător ALEXANDRU ŞERBAN

- judecător ALINA NICOLETA GHICA

- judecător MONA MARIA PIVNICERU

- director GEORGIANA CAMELIA IORGULESCU

COMISIA NR.5 - Relaţia cu Uniunea Europeană şi organismele

Coordonator:

- procuror Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂ

Membri:

163

- judecător dr. LIVIA DOINA STANCIU

- judecător ANA CRISTINA LĂBUŞ

- judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ

- procuror GRAŢIANA DANIELA PETRONELA ISAC

- conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU

COMISIA NR. 6 – Parteneriatul cu societatea civilă

Coordonator:

- judecător BADEA MARIUS TUDOSE

Membri:

- judecător BUCUREL MIRCEA ARON

- procuror DIMITRIE BOGDAN LICU

- conferenţiar universitar dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU

- director GEORGIANA CAMELIA IORGULESCU

164