+ All Categories
Home > Documents > PE 135-1991

PE 135-1991

Date post: 08-Aug-2015
Category:
Upload: jumara-vasile
View: 58 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
INSTRUCTIUNI PRIVIND DETERMINAREA SECTIUNII ECONOMICE A CONDUCTOARELOR IN INSTALATII
83
INSTRUCŢIUNI PRIVIND DETERMINAREA SECŢIUNII ECONOMICE A CONDUCTOARELOR ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE DE 1-110 kV Indicativ : PE 135-91 Cuprins * GENERALITĂŢI * CONDIŢIILE DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR * MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI * STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL * LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE EXISTENTE ÎN EXPLOATARE * Anexa 1: VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT * Anexa 2: PREŢURILE FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT * Anexa 3: DOMENIILE DE SARCINI MAXIME ANUALE ŞI SECŢIUNILE ECONOMICE CARE LE CORESPUND ÎN CAZUL CONSTRUIRII UNOR LINII AERIENE NOI DE JOASĂ TENSIUNE * Anexa 4: EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI FAZE AL CIRCUITELOR UNEI LINII, PRECUM ŞI PENTRU SECŢIUNEA ACESTORA * Anexa 5: LISTA PRESCRIPŢIILOR CONEXE ÎN VIGOARE * BIBLIOGRAFIE 1. GENERALITĂŢI 1.1. Domeniul de aplicare 1.1.1 Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică la liniile de distribuţie aeriene (LEA) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie în cabluri (LEC) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv. 1.1.2 Instrucţiunile se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor active în următoarele două cazuri distincte:
Transcript
Page 1: PE 135-1991

INSTRUCŢIUNI PRIVIND DETERMINAREA SECŢIUNII ECONOMICE A CONDUCTOARELOR ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE DE 1-

110 kV

Indicativ : PE 135-91

Cuprins

* GENERALITĂŢI* CONDIŢIILE DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR* MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI* STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL* LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE EXISTENTE ÎN EXPLOATARE* Anexa 1: VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT * Anexa 2: PREŢURILE FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT * Anexa 3: DOMENIILE DE SARCINI MAXIME ANUALE ŞI SECŢIUNILE ECONOMICE CARE LE CORESPUND ÎN CAZUL CONSTRUIRII UNOR LINII AERIENE NOI DE JOASĂ TENSIUNE * Anexa 4: EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI FAZE AL CIRCUITELOR UNEI LINII, PRECUM ŞI PENTRU SECŢIUNEA ACESTORA * Anexa 5: LISTA PRESCRIPŢIILOR CONEXE ÎN VIGOARE* BIBLIOGRAFIE

1. GENERALITĂŢI

1.1. Domeniul de aplicare

1.1.1 Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică la liniile de distribuţie aeriene (LEA) cu tensiuni până la 110 kV inclusiv şi la liniile de distribuţie în cabluri (LEC) cu tensiuni până la 20 kV inclusiv.

1.1.2 Instrucţiunile se referă la condiţiile privind folosirea economică a secţiunilor conductoarelor active în următoarele două cazuri distincte:

la dimensionarea secţiunilor economice pentru liniile noi care urmează să fie construite (cap. 3 şi 4);

la verificarea gradului de utilizare economică a secţiunilor existente la liniile care sunt deja în exploatare, cu prilejul unor astfel de verificări, linii suplimentare - deci eforturi suplimentare cu investiţii - pot fi puse în discuţie numai în cazurile în care sunt depăşite sistematic limitele de folosire intensivă a liniilor existente, prezentate în cap. 5 pentru diferite

Page 2: PE 135-1991

tipuri constructive de linii şi pentru diferitele intensităţi ale tranzitului anual de sarcină.

1.1.3 Se exceptează de la prevederile prezentei instrucţiuni următoarele categorii de instalaţii:

a) legăturile scurte pentru alimentarea directă a unor receptoare din tablourile de joasă tensiune sau din celule de medie tensiune în general, sub 20 m la joasă tensiune şi sub 100 m la medie tensiune);

b) barele şi derivaţiile scurte din cadrul staţiilor şi posturilor de transformare;

c) circuitele trifazate prin care se alimentează rezistenţe, reostate de pornire etc.;

d) reţelele provizorii şi cu durată mică de serviciu (maximum trei ani).

1.2. Noţiuni şi definiţii

În sensul prezentelor instrucţiuni, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1.2.1 Linie electrică este un sistem tehnic destinat distribuţiei trifazate a energiei electrice, putând avea un circuit sau mai multe circuite pozate pe acelaşi suport (în cazul LEA) sau în aceeaşi canalizare (în cazul LEC).

1.2.2 Circuit electric este partea componentă a unei linii electrice de distribuţie care poate fi separată, manual şi (sau) automat, prin aparate proprii de conectare, de alte circuite.

Note.

în cadrul instrucţiunilor, pentru simplificare, referirile s-au făcut la noţiunea de linie ori de câte ori era necesar a se specifica dacă ea are unul sau mai multe circuite.

În cazul în care fiecare fază a liniei este realizată din mai multe conductoare legate în paralel, trebuie făcută distincţie între secţiunea conductorului şi secţiunea (pe fază) a liniei, care este egală cu suma secţiunilor conductoarelor de fază.

1.2.3 Secţiune tehnică (St) este secţiunea liniei, obţinută prin calcul pe baza condiţiilor tehnice de dimensionare (încălzire în regim de durată, stabilitate termică la scurtcircuit, cădere de tensiune, rezistenţă mecanică etc.), prevăzute de prescripţiile tehnice în vigoare.

1.2.4 Secţiune economică (Sec) este secţiunea liniei pentru care se realizează un regim de funcţionare optim economic, corespunzător unor cheltuieli totale minime pentru linia respectivă, într-o perioadă de funcţionare dată.

Page 3: PE 135-1991

1.2.5. Sarcină maximă de calcul (IM) este un curent maxim de durată, corespunzător regimului normal de funcţionare, care se stabileşte în vederea determinării secţiunii economice (pct. 4.1).

1.2.6. Sarcină maximă echivalentă de calcul (IMe) este o sarcină echivalentă care se stabileşte pentru calculul secţiunii economice constante în cazul liniilor cu derivaţii (pct. 4.2).

1.2.7. Densitatea economică de curent (Jec), în conformitate cu metologia pe care se bazează această prescripţie, reprezintă o mărime de calcul se normează în scopul determinării numărului economic de conductoare identice ale fiecărei faze şi, în continuare, a secţiunii economice pentru aceste conductoare.

1.3 Semnificaţia principalelor simboluri utilizate în instrucţiuni (în ordine alfabetică)

A - componenta investiţiei specifice în linie, care este independentă de secţiunea acesteia, în $/km;

a - rata de actualizare, în ani -1;

CTA - cheltuielile totale actualizate, corespunzătoare unităţii de lungime a liniei, în $/km;

Ccel - costul pe care îl implică prevederea unui întreruptor de joasă tensiune sau a unei celule cu întreruptor de înaltă tensiune, în $;

Cex - cheltuielile anuale de exploatare (întreţinere), în $/km;

Cp - costul kWh instalat în centrale etalon, în $/kW;

CN - costul kWh corespunzător treptelor de tensiune la care se face distribuţia, în $/kWh;

Cpw - costul pe durata unui an actualizat al pierderilor de putere şi de energie, corespunzătoare unui consum tehnologic de 1 kW la sarcina maximă, în $/kWM;

IM, SM - sarcina maximă de calcul a liniei, în A sau kVA;

Jec - densitatea economică de curent normată, în A/mm2;

K - panta de creştere a costului unui km de linie cu secţiunea conductorului de fază, în $/km . mm2;

Kjnc - coeficientul de creştere a jec, folosit pentru determinarea numărului economic de conductoare sau de circuite;

Page 4: PE 135-1991

Kd - coeficientul pentru stabilirea sarcinii maxime echivalente de calcul în cazul liniilor cu derivaţii;

Kr, Krs - coeficienţii pentru stabilirea sarcinilor maxime de calcul care ţin seama de dinamica în timp a sarcinii;

L - lungimea de traseu a liniei, în km;1

N - numărul economic de conductoare pe fiecare fază a liniei sau de circuite

n - numărul de celule cu care se echipează un circuit;

r - rata medie de creştere a sarcinilor maxime anuale, în an -1;

s - secţiunea conductorului activ al unei faze, în mm2;

Se - secţiunea unei linii existente în exploatare, în mm2;

Sec - secţiunea economică pe fază a liniei, în mm2;

SM - secţiunea constructivă maximă a conductorului utilizat la un tip constructiv de linie, în mm2;

Tt - mărimea actualizată a duratei calendaristice t, în ani act;

TIM, TSM - durate de utilizare anuală a sarcinii maxime, în ore/an;

tst - durata de studiu a structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi, în ni;

- durata de calcul al consumurilor proprii anuale de energiei în ore/an.

[top]

 

2. CONDIŢIILE DE DETERMINARE A SECŢIUNII CONDUCTOARELOR

2.1. Secţiunea tehnică a conductoarelor instalaţiilor electrice specificate la pct. 1.1.1, determinată conform normativelor PE 103...PE107, trebuie verificată şi din punctul de vedere al condiţiilor economice de funcţionare.

2.2. Verificarea condiţiilor economice de funcţionare a instalaţiilor specificate la pct. 1.1.1 se va face prin determinarea secţiunii economice a conductoarelor, în conformitate cu prevederile din cap. 3.

Page 5: PE 135-1991

2.3. Secţiunea care se va adopta în final trebuie să fie cea mai mare dintre valorile rezultate pentru secţiunea tehnică şi secţiunea economică:

2.4. În cazurile în care instalaţiile de cabluri de 6-20 kV secţiunea tehnică impusă de condiţiile de stabilitate termică la scurtcircuit depăşeşte secţiunea economică, se vor lua măsuri pentru limitarea acţiunii curenţilor de scurtcircuit prin:

- instalarea de siguranţe limitatoare de curent cu acţiune instantanee;

- prevederea de instalaţii de protecţie cu eliminarea rapidă a scurtcircuitului.

2.5. În cazurile în care se depăşesc limitele de folosire intensivă a liniilor existente în exploatare (limite prezentate în cap. 5), se va analiza oportunitatea realizării unor linii suplimentare. Pentru aceasta, se va efectua un calcul tehnico-economic complet, ţinând seama pe de o parte de investiţiile suplimentare, iar pe de altă parte de valoarea economiilor realizate prin reducerea consumurilor proprii tehnologice.

[top]

 

3. MODUL DE DETERMINARE A SECŢIUNII ECONOMICE PENTRU LINII NOI

3.1. Soluţia economică pentru numărul conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii de distribuţie, precum şi pentru secţiunea acestora corespunde minimului cheltuielilor totale actualizate, exprimate prin relaţia 3.1. În această relaţie sunt însumate valorile actualizate (la anul punerii în funcţiune a liniei) ale cheltuielilor de investiţii Ci ale cheltuielilor de exploatare Cex , care nu depind de consumurile proprii tehnologice, şi cheltuielilor de exploatare, CPW, datorate consumurilor proprii tehnologice de putere şi energie. Raportând toate aceste cheltuieli la lungimea L a liniei, se obţine următoarea expresie a cheltuielilor totale actualizate specifice:

(3.1)

Semnificaţiile simbolurilor utilizate sunt indicate la pct. 1.3, iar valorile de calcul ale parametrilor respectivi sunt prezentate în anexele 1 şi 2.

3.2. Expresia de calcul a densităţii economice de curent se obţine prin determinarea minimului funcţiei CTA = f(N,s) din relaţia 3.1, şi anume:

Page 6: PE 135-1991

(3.2)

în care:

Cpw reprezintă costul pe durata unui an actualizat al pierderilor de putere şi de energie, corespunzătoare unui consum propriu tehnologic de 1 kW, şi se determină cu relaţia:

(3.3)

3.3. Duratele care intervin în expresia cheltuielilor actualizate specifice (3.1) şi la determinarea numărului şi secţiunii economice a conductoarelor sunt enumerate în cele ce urmează:

3.3.1. Durata de serviciu a centralei etalon care – conform PE 011 – va produce energia ce urmează a fi pierdută în linia proiectată, se consideră tSCE = 30 ani;

3.3.2. Durata de serviciu a liniei proiectate se consideră tSL = 30 ani;

3.3.3. Durata în lungul căreia - conform PE 022-3/87 - se studiază structura în perspectivă a reţelei, totodată se consideră egală cu durata pentru care mai poate fi estimat tranzitul de sarcină prin linia care se proiectează. În această accepţiune şi conform PE 022, durata tST de studiu a structurii reţelei şi a circulaţiei de curenţi va cuprinde cel mult primii zece ani de exploatare a liniei (cu condiţia de a nu fi depăşit curentul frontieră termic It admisibil în regim de durată);

3.4 Secţiunea economică de calcul a liniilor electrice se va determina cu relaţia:

(3.4)

în care:

IM este sarcina maximă de calcul în regim normal de funcţionare, determinată conform indicaţiilor de la cap. 4;

Jex - valoarea normată a densităţii economice de curent pentru linia respectivă, determinată conform tabelului 1; valorile medii indicate în tabelul 1 se vor folosi în studii de soluţii şi pentru estimări.

Page 7: PE 135-1991

3.5. Densitatea economică de curent jecN, normată pentru determinarea numărului economic de conductoare sau circuite, este întotdeauna mai mare decât jec, şi anume:

jecN = jec Kjnc (3.5)

Valoarea coeficientului Kjnc - de creştere a lui jec - se determină utilizând următoarele relaţii:

a) la mărirea numărului de conductoare pe fază (fără a prevedea aparate de conectare suplimentare):

(3.6.a)

b) la mărirea numărului de circuite ale unei linii:

(3.6.b)

în care:

n reprezintă numărul de celule cu cost Ccel, cu care se intenţionează a fi echipat fiecare circuit al liniei proiectate.

În tabelul 2 sunt prezentate valorile coeficienţilor de creştere Kj şi Kjnc pentru cazurile mai frecvent întâlnite în practică, precum şi secţiunile maxime SM, utilizate în prezent la diferitele tipuri de linii.

Numărul economic N de conducere al unei faze sau de circuite al unei linii şi apoi secţiunea economică normalizată, s, a fiecăruia dintre aceste conductoare, se determină în două etape succesive, prezentate în continuare:

3.6.1 Numărul optim de calcul Nc al conductoarelor unei faze sau al circuitelor unei linii se determină cu relaţia:

(3.7)

Soluţia constructivă privind numărul economic N de conductoare al fiecărei faze sau de circuite al liniei se determină prin rotunjirea în plus sau în minus la cel mai apropiat număr întreg a numărului de calcul Nc, cu excepţia următoarelor cazuri:

Page 8: PE 135-1991

a) se alege N = 1, dacă Nc ? 1,41 ;

b) se alege N = 2, dacă 1,41 < Nc ? 2,5.

Notă. Având în vedere precizarea de la pct. a), precum şi relaţia (3.7), se poate

alege direct N = 1, în toate cazurile când secţiunea economică de calcul , determinată cu relaţia (3.6), satisface condiţia:

(3.8.a)

şi cu atât mai mult dacă:

(3.8.b)

3.6.2. Secţiunea economică totală pentru o fază a liniei va fi realizată din "N" conductoare identice, de secţiune normalizată "s", astfel aleasă încât valoarea:

sec = Ns (3.9)

să fie cât mai apropiată de valoarea , determinată cu relaţia 3.4.

În marea majoritate a cazurilor în care numărul N este mai mare decât unitatea, rezultă sec = NsM form.

3.7. Domeniile de servicii maxime anuale, care corespunde liniilor noastre cu conductoare de aluminiu, sunt prezentate în anexa 3.

Tabelul 1

Densităţile economice de curent normate pentru dimensionarea numărului de circuite şi a secţiunii liniilor electrice de distribuţie

- Valori în A/mm2 -

Tipul liniei TSM, ore/an

1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

LEAAl j.t.

valori medii pentru estimări 0,85 0,65 0,55 0,45

Page 9: PE 135-1991

condiţii neizolate 0,860,76 0,67 0,60 0,54 0,49 0,44 0,40

condiţii neizolate torsadate 0,83 0,73 0,65 0,58 0,52 0,47 0,42 0,38

20 şi 110 kV

valori medii pentru estimări 1,00 0,85 0,70 0,55

20 kV conductoare OL-Al1,07 0,97 0,88 0,80 0,72 0,66 0,60 0,55

110 kV conductoare OL-Al0,92 0,84 0,77 0,70 0,64 0,58 0,53 0,48

Cu

j.t. valori medii pentru estimări

1,35 1,05 0,85 0,70

condiţii neizolate 1,35 1,20 1,06 0,95 0,85 0,77 0,69 0,63

20 şi 110 kV

valori medii pentru estimări 1,85

1,551,30 1,05

20 kVcondiţii neizolate

1,91 1,73 1,57 1,42 1,30 1,17 1,07 0,97

110 kVcondiţii neizolate

1,79 1,64 1,50 1,36 1,24 1,13 1,03 0,94

LEC Alj.t.

valori medii pentru estimări 0,90 0,70 0,55 0,45

izolaţia PVC0,87 0,77 0,68 0,61 0,55 0,49 0,44 0,40

izolaţia polietilenă0,89 0,78 0,70 0,62 0,56 0,50 0,45 0,41

6-20 kV

valori medii pentru estimări 1,00 0,80 0,65 0,55

6 kV izolaţia PVC 0,95 0,86 0,78 0,71 0,64 0,58 0,53 0,48

10 kV izolaţie PVC 1,06 0,97 0,98 0,79 0,72 0,65 0,60 0,54

izolaţia polietilenă 0,94 0,86 0,78 0,70 0,64 0,58 0,53 0,48

20 kV izolaţie polietilenă 1,03 0,94 0,85 0,77 0,70 0,63 0,58 0,53

Page 10: PE 135-1991

10-20 kV

valori medii pentru estimări

1,65 1,40 1,10 0,90

10 kV izolaţie hârtie 1,60 1,45 1,32 1,20 1,09 0,99 0,90 0,82

20 kV 1,68 1,53 1,39 1,26 1,14 1,04 0,94 0,86

Cu

j.t. valori medii pentru estimări

1,20 1,00 0,80 0,60

izolaţia PVC 1,20 1,06 0,95 0,84 0,76 0,68 0,61 0,55

izolaţia polietilenă 1,27 1,12 1,00 0,89 0,80 0,72 0,65 0,59

6-20 kV

valori medii pentru estimări

1,65 1,35 1,10 0,95

6 kv izolaţia PVC 1,56 1,42 1,28 1,16 1,06 0,96 0,87 0,80

10 kV izolaţia PVC 1,75 1,59 1,44 1,31 1,19 1,08 0,98 0,89

izolaţia polietilenă 1,54 1,40 1,27 1,15 1,05 0,95 0,86 0,79

20 kV izolaţia polietilenă 1,75 1,59 1,44 1,31 1,19 1,08 0,98 0,89

10-20 kV

valori medii pentru estimări

2,70 2,20 1,80 1,50

10 kV izolaţia hârtie 2,63 2,39 2,17 1,96 1,78 1,62 1,47 1,34

20 kV 2,76 2,51 2,28 2,06 1,87 1,70 1,55 1,41

 

Tabelul 2

Page 11: PE 135-1991

Coeficienţii de creştere a lui jec pentru determinarea numărului economic de conductoare fazice ale unui circuit (Kj) sau a numărului economic de

circuite ale unei linii, fiecare circuit fiind prevăzut cu n = 1 celule (Kj1c) sau n = 2 celule (Kj2c), câte una la fiecare capăt

Tipul liniei

SM

mm2

Kj

Nr. de celule ale fiecărui circuit

1 2

 

Kj1c

 

Kj2c

LEA

Al

j.t. conductoare izolate 95 1,39 1,39(1 + 0,024/L)1/2

1,39(1 + 0,048/L)1/2

j.t. conductoare neizolate torsadate 95 1,37 1,37(1 + 0,027/L)1/2

1,37(1 + 0,054/L)1/2

20 kV

conductoare Ol-Al 120 1,34 1,34(1 + 0,560/L)1/2

1,34(1 + 1,120/L)1/2

110 kV

conductoare Ol-Al 300 1,28 1,28(1 + 1,860/L)1/2

1,28(1 + 3,720/L)1/2

Cu

j.t. conductoare neizolate 70 1,61 1,61(1 + 0,017/L)1/2

1,61(1 + 0,033/L)1/2

20 kV

conductoare neizolate 70 1,31 1,31(1 + 0,538/L)1/2

1,31(1 + 1,075/L)1/2

110 kV

conductoare neizolate 300 1,13 1,13(1 + 0,070/L)1/2

1,13(1 + 2,140/L)1/2

Page 12: PE 135-1991

LEC Al

j.t.izolaţia PVC 240 1,16 1,16(1 +

0,015/L)1/21,16(1 +

0,030/L)1/2

izolaţia polietilenă 240 1,20 1,20(1 + 0,012/L)1/2

1,20(1 + 0,024/L)1/2

6 kV izolaţia PVC 240 1,37 1,37(1 +

0,207/L)1/21,37(1 +

0,413/L)1/2

10 kV izolaţia PVC 150 1,51 1,51(1 +

0,216/L)1/21,51(1 +

0,433/L)1/2

izolaţia polietilenă 150 1,65 1,65(1 + 0,228/L)1/2

1,65(1 + 0,456/L)1/2

20 kV

izolaţia polietilenă 150 1,57 1,57(1 + 0,356/L)1/2

1,57(1 + 0,712/L)1/2

10 kV

izolaţia hârtie 185 1,18 1,18(1 + 0,125/L)1/2

1,18(1 + 0,250/L)1/2

20 kV

150 1,39 1,39(1 + 0,168/L)1/2

1,39(1 + 0,336/L)1/2

LEC Cu j.t. izolaţia PVC 240 1,19 1,19(1 + 0,011/L)1/2

1,19(1 + 0,022/L)1/2

izolaţia polietilenă 240 1,27 1,27(1 + 0,009/L)1/2

1,27(1 + 0,018/L)1/2

6 kV

izolaţia PVC 150 1,53 1,53(1 + 0,137/L)1/2

1,53(1 + 0,275/L)1/2

Page 13: PE 135-1991

10 kV

izolaţia PVC 150 1,48 1,48(1 + 0,116/L)1/2

1,48(1 + 0,233/L)1/2

izolaţia polietilenă 150 1,64 1,64(1 + 0,122/L)1/2

1,64(1 + 0,244/L)1/2

20 kV

izolaţia polietielină 150 1,53 1,53(1 + 0,217/L)1/2

1,53(1 + 0,435/L)1/2

10 kV

izolaţia hârtie 150 1,21 1,21(1 + 0,150/L)1/2

1,21(1 + 0,300/L)1/2

20 kV

150 1,39 1,39(1 + 0,106/L)1/2

1,39(1 + 0,212/L)1/2

[top]

4. STABILIREA SARCINII MAXIME DE CALCUL

4.1. Stabilirea sarcinii maxime de calcul ţinând seama de evoluţia sa în timp

Determinarea sarcinii maxime de calcul (IM) se face în funcţie de sarcina maximă în regim normal de funcţionare, estimată pentru primul an de exploatare, şi de evoluţia acestei sarcini în următorii ani. în una din ipotezele prezentate în continuare.

4.1.1 Ipoteza 1: Sarcina maximă nu variază în decursul perioadei de analiză faţă de sarcina maximă din primul an.

Sarcina maximă de calcul, IM, se va considera însăşi valoarea sarcinii maxime din primul an.

4.1.2 Ipoteza 2: Sarcina maximă creşte cu o rată anuală, r, în perioada primilor tr ? 9 ani după primul an de exploatare, valoarea plafon atinsă în final (IMf) presupunându-se că se menţine în restul duratei de serviciu a liniei.

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia:

IM = IM1 . Kr (4.1)

Page 14: PE 135-1991

unde:

IM1 - este sarcina maximă din primul an de exploatare;

Kr - coeficientul în funcţie de rata "r" de creştere a sarcinii, determinat pe baza datelor din tabelul 3.

Note

Sarcina maximă de calcul (IM) este mai mică decât sarcina maximă admisă în final, care se poate determina cu formula.

(4.2)

Atunci când se cunoaşte IMf şi rata r de creştere în cei tr ani, din relaţia (4.2) se determină valoarea lui IM1 şi aceasta se introduce apoi în relaţia (4.1).

În cazul liniilor cu derivaţii, relaţia (4.1) poate fi aplicată cu suficientă exactitate, întâi fiecărui consumator sau derivaţii în parte şi apoi se stabilesc sarcinile de calcul tranzitate în lungul liniei.

4.1.3 Ipoteza 3: Idem ipoteza, cu precizarea că în unul din cei 9 ani în care are loc creşterea treptată a sarcinii cu rată r, şi anume în anul ts, mai are loc o creştere suplimentară în salt, prin suprapunerea unei sarcini planificate Ipl.

Sarcina maximă de calcul se determină cu relaţia:

IM = IM1 . Krs (4.3)

unde:

IM1 este sarcina maximă în primul an de exploatare;

Krs - coeficientul în funcţie de rata de creştere (r) şi de valoarea relativă a saltului de sarcină în anul ts, în raport cu sarcina din primul an (Ipe/IM1), determinat în tabelul 4.

4.2. Stabilirea sarcinii maxime de calcul în cazul liniilor radiale cu sarcini în derivaţie

A. Linii cu secţiunea constantă

4.2.1 În cazul unei linii de lungime Lt care alimentează n sarcini în derivaţie (figura 1), secţiunea economică constantă se calculează pentru sarcina maximă echivalentă, al cărei tranzit în lungul liniei conduce la aceleaşi pierderi ca şi sarcina reală.

Page 15: PE 135-1991

(4.4)

În cazurile în care duratele de utilizare anuală a sarcinii maxime la consumatori sunt sensibil diferite, pentru dimensionarea unei secţiuni constante se mai estimează durata TSM de utilizare a sarcinii maxime tranzitate prin linie:

(4.5)

în care: WPi, WQi, Pi şi Qi sunt energiile şi puterile active şi reactive furnizate consumatorilor liniei şi reţelei aval, dacă aceasta există.

 

Tabelul 3

Valorile coeficientului Kr pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul în funcţie de rata r de creştere a sarcinii maxime anuale

Rata r %

Numărul anilor de creştere tr ulteriori primului an de exploatare

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 1,01 1,02 1,03 1,03 1,04 1,05 1,05 1,06 1,06

2 1,02 1,04 1,05 1,07 1,08 1,09 1,11 1,12 1,13

3 1,03 1,05 10,8 1,10 1,12 1,15 1,17 1,19 1,20

4 1,04 1,07 1,11 1,14 1,17 1,20 1,23 1,26 1,28

5 1,05 1,09 1,13 1,18 1,22 1,26 1,30 1,33 1,37

Page 16: PE 135-1991

6 1,06 1,11 1,16 1,21 1,27 1,32 1,37 1,42 1,46

7 1,06 1,13 1,19 1,25 1,32 1,38 1,44 1,50 1,57

8 1,07 1,15 1,22 1,29 1,37 1,44 1,52 1,60 1,68

9 1,08 1,17 1,25 1,34 1,42 1,51 1,61 1,70 1,79

10 1,09 1,19 1,28 1,38 1,48 1,59 1,69 1,81 1,92

11 1,10 1,21 1,31 1,43 1,54 1,66 1,79 1,92 2,06

12 1,11 1,23 1,35 1,47 1,60 1,74 1,89 2,04 2,21

13 1,12 1,25 1,38 1,52 1,67 1,83 2,00 2,18 2,37

14 1,13 1,27 1,41 1,57 1,73 1,91 2,11 2,31 2,54

15 1,14 1,29 1,45 1,62 1,80 2,01 2,22 2,46 2,72

16 1,15 1,31 1,48 1,67 1,88 2,10 2,35 2,62 2,92

17 1,16 1,33 1,52 1,72 1,95 2,20 2,48 2,79 3,13

18 1,17 1,35 1,55 1,78 2,03 2,31 2,62 2,97 3,36

19 1,18 1,37 1,59 1,83 2,11 2,41 2,76 3,16 3,60

20 1,18 1,39 1,62 1,98 2,19 2,53 2,92 3,36 3,86

Page 17: PE 135-1991

 

Tabelul 4

Valorile coeficientului Krs pentru stabilirea sarcinii maxime de calcul în funcţie de rata r de creştere a sarcinii maxime anuale şi o creştere planificată în salt Ipl

r %

Ipl Anul creşterii în salt ts ulterior primului an de exploatare

IMI 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

0 0,0 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

0 0,5 1,47 1,43 1,40 1,37 1,34 1,32 1,29 1,27 1,25

0 1,0 1,94 1,88 1,82 1,77 1,71 1,66 1,62 1,57 1,53

0 1,5 2,41 2,33 2,25 2,17 2,09 2,02 1,96 1,89 1,83

0 2,0 2,89 2,78 2,68 2,58 2,48 2,39 2,30 2,22 2,14

0 2,5 3,37 3,24 3,11 2,99 2,87 2,76 2,65 2,55 2,45

0 3,0 3,84 3,69 3,54 3,40 3,27 3,14 3,01 2,89 2,77

2 0,0 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13

2 0,5 1,60 1,57 0,54 1,51 1,48 1,46 1,43 1,41 1,39

2 1,0 2,07 2,01 1,96 1,91 1,85 1,81 1,76 1,71 1,67

Page 18: PE 135-1991

2 1,5 2,54 2,46 2,39 2,31 2,24 2,17 2,10 2,03 1,97

2 2,0 3,02 2,92 2,82 2,72 2,63 2,53 2,45 2,36 2,28

2 2,5 3,50 3,37 3,25 3,13 3,02 2,91 2,80 2,69 2,59

2 3,0 3,98 3,83 3,69 3,55 3,41 3,28 3,15 3,03 2,91

4 0,0 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28 1,28

4 0,5 1,75 1,72 1,70 1,67 1,64 1,62 1,59 1,57 1,55

4 1,0 2,22 2,17 2,12 2,07 2,02 1,97 1,92 1,88 1,83

4 1,5 2,70 2,62 2,55 2,47 2,40 2,33 2,26 2,20 2,13

4 2,0 3,17 3,08 2,98 2,88 2,79 2,70 2,61 2,53 2,44

4 2,5 3,65 3,53 3,41 3,30 3,18 3,07 2,97 2,86 2,76

4 3,0 4,13 3,99 3,85 3,71 3,58 3,45 3,32 3,20 3,07

6 0,0 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46 1,46

6 0,5 1,93 1,91 1,88 1,85 1,83 1,81 1,78 1,76 1,73

6 1,0 2,40 2,35 2,30 2,26 2,21 2,16 2,11 2,07 2,02

6 1,5 2,88 2,80 2,73 2,66 2,59 2,52 2,46 2,39 2,32

Page 19: PE 135-1991

6 2,0 3,35 3,26 3,16 3,07 2,98 2,89 2,81 2,72 2,63

6 2,5 3,83 3,71 3,60 3,49 3,38 3,27 3,16 3,05 2,95

6 3,0 4,31 4,17 4,03 3,90 3,77 3,64 3,51 3,39 3,26

8 0,0 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68 1,68

8 0,5 2,14 2,12 2,09 2,07 2,05 2,02 2,00 1,97 1,95

8 1,0 2,61 2,56 2,52 2,47 2,43 2,38 2,33 2,29 2,24

8 1,5 3,08 3,02 2,95 2,88 2,81 2,75 2,68 2,61 2,54

8 2,0 3,56 3,47 3,38 3,29 3,20 3,12 3,03 2,94 2,85

8 2,5 4,03 3,92 3,81 3,70 3,60 3,49 3,38 3,27 3,17

8 3,0 4,51 4,38 4,25 4,12 3,99 3,86 3,74 3,61 3,49

10 0,0 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92 1,92

10 0,5 2,38 2,36 2,34 2,32 2,30 2,27 2,25 2,23 2,20

10 1,0 2,85 2,81 2,77 2,72 2,68 2,63 2,59 2,54 2,50

10 1,5 3,32 3,26 3,20 3,13 3,07 3,00 2,94 2,87 2,80

10 2,0 3,80 3,71 3,63 3,54 3,46 3,37 3,29 3,20 3,11

Page 20: PE 135-1991

10 2,5 4,27 4,17 4,06 3,96 3,85 3,75 3,64 3,53 3,42

10 3,0 4,75 4,62 4,50 4,37 4,25 4,12 3,99 3,67 3,74

4.2.2 În cazul liniilor cu derivaţii, secţiunea economică a acestora va fi corespunzător sarcinilor maxime tranzitate prin ele. Se admite utilizarea pe derivaţii a aceleiaşi secţiuni ca şi a liniei, în acest caz, corespunzător fiecărei derivaţii, relaţia (4.4) completându-se astfel:

la numărător se adaugă produsul I2 Ld dintre pătratul sarcinii maxime tranzitate prin derivaţie şi lungimea acesteia;

la numitor se adaugă lungimea Ld a derivaţiei respective.

4.2.3 În cazul liniilor radiale de joasă tensiune, pentru care în momentul proiectării poate fi estimată doar sarcina maximă totală (IM), precum şi raportul dintre lungimea primului tronson (L1) şi lungimea totală (Lt) a liniei, sarcina admisă echivalentă se determină cu relaţia:

IMe = Kd IM (4.6)

în care se consideră

(4.7)

B. Linii cu secţiune variabilă (cu tronsoane de secţiuni diferite)

4.2.4 Dimensionarea liniilor cu secţiune variabilă trebuie aplicată atunci când nu există alte condiţii restrictive care impun utilizarea unei singure secţiuni.

Secţiunea economică se va calcula pentru fiecare tronson în parte sau pe grupe de tronsoane. În cazul reţelelor distincte pentru porţiunea iniţială a liniei, în compunerea acesteia urmând a fi luate în considerate primul sau primele câteva tronsoane prin care sunt tranzitate sarcinile cu valorile cele mai ridicate atât în regim normal, cât şi în regim de scurtcircuit.

4.3. Stabilirea sarcinii maxime de calcul în cazul liniilor cu secţiunea constantă, alimentate de la două capete

În prealabil, se stabileşte circulaţia de curenţi, pe tronsoane, în regim normal de funcţionare. Pe această dată, se determină IMe şi TSMe conform pct. 4.2.1, făcându-se abstracţie de sensul fluxurilor de sarcină.

Page 21: PE 135-1991

4.4. Evitarea supraestimării sarcinilor, secţiunilor şi investiţiilor ineficiente

În proiectare - în limita posibilităţilor - estimarea sarcinilor maxime de calcul va face obiectul unei temeinice justificări. Trebuie evitate supraestimările tranzitelor probabile de sarcină (SM şi TM) şi, prin aceasta, daunele pe care le-ar implica investiţiile în linii cu secţiuni conductoare nejustificat de mari.

[top]

 

5. LIMITELE ECONOMICE DE FOLOSIRE INTENSIVĂ A LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE EXISTENTE ÎN EXPLOATARE

5.1. Aceste limite - prezentate în tabelele 5...10 - reprezintă sarcinile la depăşirea cărora se verifică oportunitatea economică a investiţiei într-un circuit suplimentar. Ele sunt astfel determinate, încât beneficiul scontat prin reducerea pierderilor de putere şi energie va depăşi investiţia suplimentară.

5.2 Ipotezele de determinare a acestor limite economice de folosire intensivă:

noul circuit va fi echipat cu secţiunea SM maximă utilizată la tipul respectiv de linie;

sarcinile prin cele două circuite - cel existent şi cel suplimentar - se consideră repartizate proporţional cu secţiunile lor;

noua investiţie include şi eforturile în celulele (sau întreruptoarele de joasă tensiune) de la ambele capete ale liniei suplimentare.

5.3 Curentul frontieră economică Ifec - de la care se justifică adăugarea unui circuit suplimentar cu secţiune SM - în ipotezele de mai sus, se calculează cu relaţia:

(5.1)

În relaţia (5.1) jec reprezintă densitatea economică de curent utilizată ca indicator la proiectarea tipului respectiv de linie electrică (tabelul 1), iar se este secţiunea liniei existente.

5.4 Limitele economice de folosire intensivă a liniilor existente în exploatare este necesar să fie verificate şi sub aspectul limitelor admisibile din punct de vedere tehnic. În acest sens, în tabelele 5...10 sunt prezentate limitele admisibile din punct de vedere al stabilităţii termice în regim de durată.

Page 22: PE 135-1991

Totodată, instrucţiunea I.RE-I 164-86 oferă posibilitatea unor verificări operative privind regimul de scurtcircuit şi căderile de tensiune.

5.5 Datele prezentate în tabelele 5,6,7,8,9,10 se referă numai la linii cu conductoare din aluminiu.

 

Tabelul 5

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a unor LEA de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

Ifec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

Ift - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

Tipul linieise

mm2

Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în ore/an Ift aerul ambiant

cu temperatura maximă 40 C

2000 3000 4000 5000 6000 7000

LEA de joasă tensiune cu

conductori din Al sM = 95mm2

35 90 80 70 65 60 55 140

50 110 100 90 80 75 65 175

70 140 125 110 100 90 80 215

95 175 155 140 125 115 100 260

Sfec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în KVA

SR - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în KVA

Tipul liniei se

mm2Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii

maxime, în ore/anSft aerul

ambiant cu

Page 23: PE 135-1991

temperatura maximă 40 C2000 3000 4000 5000 6000 7000

LEA de joasă tensiune cu

conductor din AL sM = 95mm2

35 60 55 50 45 40 40 97

50 75 70 60 55 50 45 122

70 95 85 75 70 60 55 150

95 120 105 95 85 80 70 180

 

Tabelul 6

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a unor LEA de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

Ifec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

Ift - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

Tipul linieise

mm2

Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime în ore/an

Ift aerul ambiant cu temperatura maximă 40

C2000 3000 4000 5000 6000 7000

LEA de 20 kV cu conductori din

OL-Al sM = 120mm2

35 110 100 95 85 75 70 140

50 140 130 115 105 95 85 175

70 175 160 145 130 120 110 225

Page 24: PE 135-1991

95 220 200 180 160 150 135 270

120 260 235 215 195 175 160 310

LEA de 110 kV cu conductori din

OL-Al sM = 300mm2

154 315 290 265 240 220 200 360

185 365 335 305 275 250 230 420

240 440 400 365 335 305 275 495

300 515 475 430 395 355 325 575

Sfec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în MVA

Sft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în MVA

Tipul linieise

mm2

Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime în ore/an

Sft aerul ambiant cu temperatura maximă 40

C2000 3000 4000 5000 6000 7000

LEA de 20 kV cu conductori din

OL-Al sM = 120mm2

35 3,8 3,5 3,3 2,9 2,6 2,4 4,9

50 4,9 4,5 4,0 3,6 3,3 2,9 6,1

70 6,1 5,5 5,0 4,5 4,2 3,8 7,8

95 7,6 6,9 6,2 5,5 5,2 4,7 9,4

120 9,0 8,1 7,4 6,8 6,1 5,5 10,7

Page 25: PE 135-1991

LEA de 110 kV cu conductori din

Ol-Al sM = 300mm2

150 60 55 50 45 42 38 69

185 70 65 60 52 48 45 80

240 85 75 70 65 58 53 94

300 100 90 82 75 68 62 110

 

Tabelul 7

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a unor LEA de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

Ifec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

Ift - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

Tipul linieise

mm2

Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în ore/an

Ift pentru pozare în:

2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la 20

Caer la 30

C

LEC de joasă

tensiune cu izolaţie

sintetică şi conductori

din Al sM = 240mm2

35 105 95 85 75 70 60 120 100

50 130 115 105 95 85 75 145 125

70 160 145 125 115 100 90 175 155

95 195 175 155 140 125 110 215 190

120 225 200 180 160 145 130 245 220

Page 26: PE 135-1991

150 260 235 210 190 170 150 275 250

185 305 270 240 220 195 175 310 285

240 365 330 290 265 235 210 360 340

Sfec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în kVA

Sft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în kVA

Tipul linieise

mm2

Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în ore/an

Sft pentru pozare în:

2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la 20

Caer la 30

C

LEC de joasă

tensiune cu izolaţie

sintetică şi conductori

din AlsM = 240mm2

35 75 65 60 55 50 40 83 70

50 90 80 75 65 60 55 100 87

70 110 100 85 80 70 65 121 107

95 135 120 105 95 85 75 149 132

120 155 140 125 110 100 90 170 153

150 180 165 145 130 120 104 190 173

185 210 185 165 150 135 120 215 198

240 255 230 200 185 165 145 250 235

 

Tabelul 8

Page 27: PE 135-1991

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a unor LEC de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

Ifec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

Ift - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

Tipul liniei se mm2

Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în ore/an

Ift pentru pozare în:

2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la 20

Caer la 30 C

LEC de 6 kV cu izolaţie din

PVC şi conductori din

Al sM = 240 mm2

50 160 145 135 120 110 100 135 130

70 195 180 165 145 135 120 170 160

95 240 215 200 180 160 150 200 195

120 280 255 230 205 190 170 230 220

150 325 295 265 240 220 200 260 250

185 375 340 310 280 255 130 290 285

240 455 410 375 340 305 180 330 340

Sfec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în MVA

Sft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în MVA

Tipul linieise

mm2

Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în ore/an

Sft pentru pozare în:

2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la 20

Caer la 30

C

Page 28: PE 135-1991

LEC de 6 kV cu izolaţie din

PVC şi conductori din Al sM = 240 mm2

50 1,7 1,5 1,4 1,3 1,2 1,1 1,40 1,35

70 2,0 1,9 1,7 1,5 1,4 1,3 1,77 1,67

95 2,5 2,3 2,1 1,9 1,7 1,6 2,08 2,03

120 2,9 2,7 2,4 2,1 1,9 1,8 2,39 2,29

150 3,4 3,1 2,8 2,5 2,3 2,1 2,70 2,60

185 3,9 3,6 3,2 2,9 2,7 2,4 3,02 2,96

240 4,7 4,3 3,9 3,5 3,2 2,9 3,43 3,53

 

Tabelul 9

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a unor LEC de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

Ifec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

Ift - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

Tipul linieise

mm2

Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în ore/an

Ift pentru pozare în:

2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la 20

Caer la 30

C

LEC de 10 kV cu izolaţie sintetică şi

50 170 155 135 125 115 105 130 120

70 210 190 170 155 140 130 160 150

Page 29: PE 135-1991

conductori din Al sM = 150

mm2

95 255 235 210 190 170 160 190 185

120 305 275 245 225 205 190 215 210

150 360 325 290 265 240 220 245 240

LEC de 10 kV cu izolaţie din

hârtie şi conductori din

Al sM = 185 mm2

50 200 185 165 150 140 125 140 135

70 250 225 205 185 170 155 175 170

95 305 275 250 230 210 190 205 200

120 355 325 295 270 245 220 235 230

150 420 380 345 315 285 260 265 250

185 490 445 405 365 335 305 300 300

Sfec - sarcină frontieră economică - valori rotunjite în MVA

Sft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în MVA

Tipul linieise

mm2

Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în ore/an

Sft pentru pozare în:

2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la 20

Caer la 30 C

LEC de 10 kV cu izolaţie

sintetică şi conductori din Al sM = 150 mm2

50 2,9 2,7 2,3 2,2 2,0 1,8 2,25 2,08

70 3,6 3,3 2,9 2,7 2,4 2,3 2,77 2,60

95 4,4 4,1 3,6 3,3 2,9 2,8 3,29 3,20

Page 30: PE 135-1991

120 5,3 4,8 4,2 3,9 3,6 3,3 3,72 3,64

150 6,2 5,6 5,0 4,6 4,2 3,8 4,24 4,16

LEC de 10 kV cu izolaţie din hârtie şi conductori din Al sM = 185 mm2

50 3,5 3,2 2,9 2,6 2,4 2,2 2,42 2,34

70 4,3 3,9 3,6 3,2 2,9 2,7 3,03 2,95

95 5,3 4,8 4,3 4,0 3,6 3,3 3,55 3,46

120 6,1 5,6 5,1 4,7 4,2 3,8 4,07 3,98

150 7,3 6,6 6,0 5,5 4,9 4,5 4,60 4,33

185 8,5 7,7 7,0 6,3 5,8 5,3 5,20 5,20

 

Tabelul 10

Limitele folosirii intensive - sub aspect economic şi sub aspect termic - a unor LEA de distribuţie cu secţiuni se existente în exploatare

Ifec - curent frontieră economică - valori rotunjite în AMPERI

Ift - curent frontieră termică în regim de durată - valori în AMPERI

Tipul linieise

mm2

Ifec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în ore/an

Ift pentru pozare în:

2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la 20

Caer la 30 C

Page 31: PE 135-1991

LEC de 20 kV cu izolaţie

din polietilenă şi conductori din Al sM = 150 mm2

50 170 155 140 125 115 105 180 185

70 210 190 175 160 140 130 215 220

95 260 235 215 195 175 160 245 255

120 305 275 255 230 205 190 275 295

150 360 325 300 270 240 225 305 325

LEC de 20 kV cu izolaţie din hârtie şi conductori din Al sM = 150 mm2

50 235 215 195 175 160 145 150 150

70 290 265 240 220 200 180 190 190

95 360 325 295 270 245 220 225 230

120 425 385 350 315 290 260 255 270

150 500 455 410 375 340 305 290 310

Sfec - sarcină economică - valori rotunjite în MVA

Sft - sarcină frontieră termică în regim de durată - valori în MVA

Tipul linieise

mm2

Sfec pentru următoarele durate TM ale sarcinii maxime, în ore/an

Sft pentru pozare în:

2000 3000 4000 5000 6000 7000sol la 20

Caer la 30

C

LEC de 20 kV 50 5,9 5,4 4,8 4,3 4,0 3,6 6,24 6,41

Page 32: PE 135-1991

cu izolaţie din polietilenă şi

conductori din Al sM = 150

mm2

70 7,3 6,6 6,1 5,5 4,8 4,5 7,45 7,62

95 9,0 8,1 7,4 6,8 6,1 5,5 8,50 8,83

120 10,6 9,5 8,8 8,0 7,1 6,6 9,53 10,22

150 12,6 11,3 10,4 9,4 8,3 7,8 10,57 11,26

LEC de 20 kV cu izolaţie din

hârtie şi conductori din

Al sM = 150 mm2

50 8,1 7,4 6,8 6,1 5,5 5,0 5,20 5,20

70 10,0 9,2 8,3 7,6 6,9 6,2 6,58 6,58

95 12,5 11,3 10,2 9,4 9,5 7,6 7,80 7,97

120 14,7 13,3 12,1 10,9 10,0 9,0 8,83 9,35

150 17,3 15,8 14,2 13,0 11,8 10,6 10,05 10,75

[top]

 

ANEXA 1

VALORI ALE PARAMETRILOR UTILIZAŢI PENTRU STABILIREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT

1. Rata de actualizare a cheltuielilor:

a = 8%/an

2. Mărimea actualizată Tt a unei calendaristice , t.

  (A.1.1)

De exemplu, pentru 10 ani calendaristici se obţin T10 = 6,71 ani actualizaţi, iar T30

= 11,25 ani actualizaţi.

Page 33: PE 135-1991

3. Durata de calcul a pierderilor de energie cu relaţia românească, stabilită prin instrucţiunea M.E.E. - C.I.R.E. "tau 1989":

(A.1.2.)

Valori suficient de apropiate se mai pot obţine cu următoarele expresii.

(A.1.3.a)

relaţie din care se mai poate deduce

(A.1.3.b)

în care iar TSM nu depăşeşte 8000 ore/an.

4. Rezistivitatea conductoarelor considerată la 35 C:

aluminiu 32,0 ohm mm2/km cupru 18,9 ohm mm2/km.

5. Relaţiile de calcul ale coeficienţilor Kr şi Krs;

în care S* = Ipl/M1 reprezintă valoarea relativă a saltului de sarcină Ipl (planificat pentru anul ts după primul an de exploatare) în raport cu sarcina maximă din primul an de exploatare. Valorile calculate cu aceste două relaţii sunt prezentate în tabelele 3 şi 4 ale acestei lucrări.

[top]

 

ANEXA 2

Page 34: PE 135-1991

PREŢURILE FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DENSITĂŢILOR ECONOMICE DE CURENT

1. Premisele

La dimensionarea din punct de vedere economic a secţiunilor conductoare, în principal se compară efortul de investiţii cu preţul pierderilor de energie. Costul specific al energiei pierdute este relativ ridicat, deoarece această energie se consideră a fi produsă pe bază de combustibil marginal.

În cea mai mare parte, atât materiile prime care stau la baza investiţiei (de ex. bauxita adusă din Africa sau America de Sud şi înnobilată cu energie la Tulcea şi apoi la Slatina), cât şi combustibilul marginal (păcura), ţara noastră le importă şi adeseori le prelucrează cu preţul unor substanţiale cheltuieli de valută liber convertibilă.

Ca urmare, în prima fază a studiului, în primăvara anului 1990, I.P.B. a propus ca noul PE 135/1990 să fie astfel conceput, încât liniile noastre de distribuţie să rezulte eficiente în condiţiile preţurilor de pe piaţa mondială. În acest sens, a fost făcut un prim set de estimări având ca bază datele statistice privind ultimii douăzeci de ani, precum şi unele orientări de perspectivă pe care le-a furnizat pentru acest studiu Institutul Român de Economie Mondială.

La avizarea primei faze a studiului în procesul verbal nr. 80, din 21.09.1990 s-a prevăzut următoarea hotărâre care stă la baza prezentului normativ: "Densităţile se vor stabili pe baza preţurilor în dolari rezultate din prognozele privind perspectiva pieţii mondiale”.

 2. Preţurile specifice ale puterii şi energiei pierdute

S-au folosit valorile medii înregistrate în S.U.A. în anul 1987. Este un an pentru care am dispus de date statistice certe şi în care energia şi aluminiul deveniseră deja "ieftine".

păcura a coborât sub 100 $/t faţă de anii anteriori când cotaţiile FOB Rotterdam oscilau între 150-200 $/t;

cărbunele energetic, export S.U.A., 6950 kcal/kg, a înregistrat un minim de 36 $/t;

aluminiul cotat la bursa metalelor de la Londra a coborât la media anuală de 1150 $/t faţă de oscilaţiile dintre 1500-2500 $/t, înregistrate înainte de anul 1987.

Ca surse de informaţii, în principal s-au folosit: studiul elaborat pentru I.P.B. de către Institutul Român de Economie Mondială, revista de sinteze cu privire la energetica peste hotarele URSS - "Energohoziaistvo za rubejom" - nr. 3 şi 6/1989 şi nr. 4/1990, revista "Electrical World" 1988.

Page 35: PE 135-1991

- Costul mediu al unui kilowatt instalat în anul 1987 în centralele electrice din S.U.A., cu care a fost asimilat costul specific al puterii instalate în centrala etalon:

Cp = 1250 $/kV

- Preţurile medii ale energiei trifazate în anul 1987 în SUA cu care au fost asimilate costurile specifice marginale ale energiei pierdute la cele trei trepte de distribuţie:

la IT (110 kV) …………………... 5,0 cenţi/kWh; la MT (6-20 kV) ………………... 5,5 cenţi/kWh; la JT (0,4 kV) …………………... 7,5 cenţi/kWh.

Notă. Menţionăm că în Franţa anului 1991, "tariful albastru" al lui EdF pentru micii consumatori până la 3 kVA ajunsese 64,5 centime/kWh, ceea ce reprezenta 13 cenţi SUA/kWh la joasă tensiune.

3. Investiţiile

La acest capitol o contribuţie majoră au avut-o Întreprinderea de Comerţ Exterior ROMELECTRO şi serviciul export-import din cadrul D.G.T.D.E.E.

Ca bază, s-au folosit cataloagele de preţuri Siemens şi oferte recente pe care le-a făcut ţara noastră pentru licitaţii internaţionale.

Intenţionat, pentru a nu supraestima secţiunile, s-au luat în considerare ofertele cel mai ridicate - la limitele de pierdere ale licitaţiilor - şi acestea, în plus, au mai fost majorate cu încă 33%.

Valorile parametrilor A şi K care definesc costul investiţiilor (Ci = A + Ks) în linii sunt prezentate în tabelul A2.

Preţurile pentru un întrerupor de joasă tensiune sau pentru celule cu hexaflorură de sulf (Ccel) din import:

Un kV Preţuri (Ccel) dolari

j.t. 500

10 10000

Page 36: PE 135-1991

20 20000

110 110000

 Tabelul A2

Parametrii investiţiilor în linii

Ci = A + Ks

Tipul linieiSmax

mm2

Parametrii

A K

$/km$/

km mm2

1 2 3 4 5

LINII ELECTRICE AERIENE

Al

j.t. conductoare neizolate95 9800 112

j.t. conductoare izolate şi torsadate 95 8600 105

20 kV conductoare Ol-Al120 15900 165

110 kV conductoare Ol-Al300 23200 120

Cuj.t. conductoare neizolate

70 18500 165

Page 37: PE 135-1991

20 kV simplu circuit70 15500 310

110 kV simplu circuit300 21800 270

LINII ELECTRICE ÎN CABLU

Al

j.t. izolaţie PVC240 9200 115

j.t. izolaţie polietilenă240 12900 120

6kV izolaţie PVC240 27100 129

10kV izolaţie PVC150 31000 163

10kV izolaţie polietilenă150 33400 128

10 kV izolaţie hârtie185 27300 370

20 kV izolaţie polietilenă150 33300 153

20 kV izolaţie hârtie150 57300 410

Cuj.t. izolaţie PVC

185 12700 130

j.t. izolaţie polietilenă185 21500 145

6 kV izolaţie PVC150 41700 207

10 kV izolaţie PVC150 46600

262

Page 38: PE 135-1991

10 kV izolaţie polietilenă150 51500

203

10 kV hârtie150 41800

590

20 kV izolaţie polietilenă150 52700

262

20 kV izolaţie hârtie150 90600

652

Sursele: Cataloage de cabluri Siemens şi oferte pe care le-a făcut ţara noastră pentru licitaţii internaţionale.

Intenţionat, s-au luat în considerare ofertele cele mai ridicate - la limitele de pierdere ale licitaţiilor - şi care, în plus, au mai fost majorate cu încă 33%.

[top]

 

ANEXA 3

DOMENIILE DE SARCINI MAXIME ANUALE ŞI SECŢIUNILE ECONOMICE CARE LE CORESPUND ÎN CAZUL CONSTRUIRII UNOR LINII AERIENE NOI

DE JOASĂ TENSIUNE

 

Tabelul A3.1

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI DE JOASĂ

TENSIUNE, conductoare din ALUMINIU neizolate sau izolate şi torsadate, sM

= 95mm2

Domeniile definite în AMPERI

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

Page 39: PE 135-1991

1 2 3 4 5 6 7

35 32-23 28-20 25-18 23-16 21-15 19-13

50 46-32 40-28 36-25 32-23 29-21 26-19

70 63-46 53-40 50-36 45-32 40-29 36-26

95 141-63 124-55 111-50 100-45 91-40 82-36

2x95* 250-141 220-124 197-111 177-100 161-91 144-82

* Conductoarele fazice sunt legate câte două în paralel şi alimentate printr-un întreruptor comun.

Domeniile definite în kVA (valori rotunjite)

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 21-15 18-13 16-12 15-11 14-10 13-9

50 30-21 26-18 24-16 21-15 19-14 17-19

70 41-30 36-26 33-24 30-21 26-19 24-17

95 93-41 82-36 73-33 66-30 60-26 54-24

Page 40: PE 135-1991

2x95 165-93 145-82 130-73 117-66 106-60 95-54

 

Tabelul A.3.2

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de 20 kV,

conductoare Ol-Al, sM = 120 mm2

Domeniile definite în AMPERI

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 41-29 37-26 34-24 31-22 28-20 26-18

50 58-41 53-37 48-34 43-31 40-28 36-26

70 80-58 70-53 66-48 59-43 54-40 49-36

95 104-80 95-70 86-66 77-59 71-54 65-49

120 250-104 227-95 206-86 186-77 170-71 155-65

2x120* 442-250 401-227 365-206 328-186 301-170 274-155

* Două circuite de câte 4 km, fiecare cu câte două celule, câte una la fiecare capăt, respectiv:

Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

Page 41: PE 135-1991

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 1,4-1,0 1,3-0,9 1,2-0,8 1,1-0,8 1,0-0,7 0,9-0,6

50 2,0-1,4 1,8-1,3 1,7-1,2 1,5-1,1 1,4-1,0 1,2-0,9

70 2,8-2,0 2,4-1,8 2,3-1,7 2,0-1,5 1,9-1,4 1,7-1,2

95 3,6-2,8 3,3-2,4 3,0-2,3 2,7-2,0 2,5-1,9 2,3-1,7

120 8,7-3,6 7,9-3,3 7,1-3,0 6,4-2,7 5,9-2,5 5,4-2,3

2x120 15,3-8,7 13,9-7,9 12,6-7,1 11,4-6,4 10,4-5,9 9,5-5,5

 

Tabelul A.3.3

Domeniile de sarcini maxime anuale şi sancţiunile economice care le corespund, în cazul construirii unor LINII AERIENE NOI de 110 kV,

conductoare din OL-Al, sM = 300 mm2

Domeniile definite în AMPERI

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

150 141-113 129-104 117-95 107-86 97-78 89-72

Page 42: PE 135-1991

185 179-141 164-129 149-117 136-107 123-97 113-89

240 227-179 208-164 189-149 173-136 157-123 143-113

300 478-227 438-208 398-189 364-173 330-157 301-143

2x300* 844-478 774-438 704-398 643-364 583-330 533-301

* Două circuite, fiecare cu câte două celule cu întreruptor, respectiv:

Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

150 27-22 25-20 22-18 20-16 18-15 17-14

185 34-27 31-25 28-22 26-20 23-18 22-17

240 43-34 40-31 36-28 33-26 30-23 27-22

300 91-43 83-40 76-36 69-33 63-30 57-22

2x300 161-91 147-83 134-76 123-69 111-63 102-57

 

Tabelul A.3.4

Page 43: PE 135-1991

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund, în cazul construirii unor LINII NOI ÎN CABLURI J.T. cu

conductoare din ALUMINIU şi zolaţia din PVC sau POLIETILENĂ, sM = 240 mm2

Domeniile definite în AMPERI

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 33-23 30-21 26-19 23-17 21-15 19-13

50 47-33 42-30 37-26 33-23 29-21 24-19

70 64-47 58-42 51-37 45-33 40-29 33-24

95 84-64 75-58 67-51 59-45 53-40 47-33

120 105-84 95-75 84-67 74-59 66-53 59-47

150 131-105 117-95 104-84 92-74 82-66 74-59

185 166-131 149-117 132-104 117-92 104-82 94-74

240 318-166 285-149 253-132 224-117 200-104 179-94

2x240* 561-318 504-285 446-253 396-224 353-200 317-179

* Fazele celor două cabluri sunt legate câte două în paralel şi alimentate printr-un întreruptor comun. De exemplu, în cazul polietilenei

Page 44: PE 135-1991

Domeniile definite în kVA (valori rotunjite)

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 22-15 20-14 17-13 15-11 14-10 13-9

50 31-22 28-20 24-17 22-15 19-14 16-13

70 42-31 38-28 34-24 30-22 26-19 22-16

95 55-42 50-38 44-34 39-30 35-26 31-22

120 69-55 62-50 55-44 49-39 43-35 40-31

150 86-69 77-62 68-55 61-49 54-43 49-40

185 109-86 98-77 87-68 77-61 68-54 62-49

240 209-109 188-98 167-87 147-77 132-68 118-62

2x240 370-209 332-188 294-167 261-147 232-132 209-118

 

Tabelul A3.5

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund, în cazul construirii unor LINII NOI în cabluri de 6 kV cu

conductoare din ALUMINIU şi izolaţie din PVC, sM = 240 mm2

Domeniile definite în AMPERI

Page 45: PE 135-1991

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 37-26 33-23 30-21 27-19 26-17 23-16

50 52-37 47-33 43-30 38-27 35-25 32-23

70 71-52 64-47 59-43 53-38 48-35 44-32

95 92-71 84-64 76-59 69-53 62-48 57-44

120 116-92 105-84 96-76 86-69 78-62 72-57

150 144-116 131-105 119-96 107-86 97-78 89-72

185 183-144 166-131 151-119 136-107 123-97 113-89

240 400-183 363-166 330-151 298-136 270-123 246-113

2x240* 707-400 641-363 584-330 256-298 477-270 436-246

* Fazele celor două cabluri sunt legate câte două în paralel şi alimentarea printr-un întreruptor comun, respectiv:

Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

STSM, în ore/an

Page 46: PE 135-1991

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0,4-0,3 0,3-0,2 0,3-0,2 0,3-0,2 0,3-0,2 0,2-0,1

50 0,5-0,4 0,5-0,3 0,4-0,3 0,4-0,3 0,4-0,3 0,3-0,2

70 0,7-0,5 0,7-0,5 0,6-0,4 0,6-0,4 0,5-0,4 0,5-0,3

95 1,0-0,7 0,9-,07 0,8-0,6 0,7-0,6 0,6-0,5 0,6-0,5

120 1,2-1,0 1,1-0,9 1,0-0,8 0,9-0,7 0,8-0,6 0,7-0,6

150 1,5-1,2 1,4-1,1 1,2-1,0 1,1-0,9 1,0-0,8 0,9-0,7

185 1,9-1,5 1,7-1,4 1,6-1,2 1,4-1,1 1,3-1,0 1,2-0,9

240 1,2-1,9 3,8-1,7 3,4-1,6 3,1-1,4 2,8-1,3 2,6-1,2

2x240 7,4-4,2 6,7-3,8 6,1-3,4 5,5-3,1 5,0-2,8 4,5-2,6

 

Tabelul A3.6

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund, în cazul construirii unor LINII NOI, în cabluri de 10 kV cu

conductoare din ALUMINIU şi izolaţie din PVC, sM = 150 mm2

Domeniile definite în AMPERI

STSM, în ore/an

Page 47: PE 135-1991

mm2 2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 41-29 37-26 34-24 31-22 28-20 25-18

50 58-41 53-37 47-34 43-31 39-28 36-25

70 85-58 77-53 61-47 63-43 57-39 52-36

95 104-85 95-77 85-61 77-63 70-57 64-52

120 131-104 119-95 107-85 97-77 88-70 81-64

150 346-131 314-119 282-107 257-97 232-88 214-81

2x150* 611-346 554-314 498-282 454-257 410-232 378-214

* Două circuite de câte 1,5 km, fiecare cu câte două celule cu întreruptor:

Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

35 0,7-0,5 0,6-0,5 0,6-04 0,5-04 0,5-0,3 0,4-0,3

50 1,0-0,7 0,9-0,6 0,8-0,6 0,7-0,5 0,7-0,5 0,6-0,4

Page 48: PE 135-1991

70 1,5-1,0 1,3-0,9 1,1-0,8 1,1-0,7 1,0-0,7 0,9-0,6

95 1,8-1,5 1,6-1,3 1,5-1,1 1,3-1,1 1,2-1,0 1,1-0,9

120 2,3-1,8 2,1-1,6 1,9-1,5 1,7-1,3 1,5-1,2 1,4-1,1

150 6,0-2,3 5,4-2,1 4,9-1,9 4,5-1,7 4,0-1,5 3,7-1,4

2x150 10,6-6,0 9,6-5,4 8,6-4,9 7,8-4,5 7,1-4,0 6,5-3,7

 

Tabelul A3.7

Domeniile de sarcini maxime anuale şi secţiunile economice care le corespund, în cazul construirii unor LINII NOI în CABLURI de 20 kV cu

conductor din ALUMINIU, sM = 150 mm2

Domeniile definite în AMPERI

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

Izolaţia din POLIETILENĂ

50 56-40 51-36 46-33 42-30 38-27 35-25

70 78-56 70-51 64-46 58-42 52-38 48-35

95 101-78 91-70 83-64 75-58 68-52 62-48

120 127-101 115-91 104-83 95-75 85-68 78-62

Page 49: PE 135-1991

150 273-127 247-115 223-104 203-95 183-85 168-78

2x150* 482-273 436-247 395-223 359-203 323-183 298-168

Izolaţie din HÂRTIE

120 207-165 188-149 170-135 154-123 140-112 127-101

150 470-207 427-188 387-170 350-154 319-140 289-187

2x150** 830-470 754-427 683-387 619-350 564-319 510-289

*) Două circuite, fiecare cu câte două celule cu întreruptori:

polietilenă

hârtie

**) curentul admisibil termic pentru un cablu de 150 mm2: 270 A.

Domeniile definite în MVA (valori rotunjite)

S

mm2

TSM, în ore/an

2000 3000 4000 5000 6000 7000

Izolaţia din POLIETILENĂ

50 1,9-1,4 1,8-1,2 1,6-1,1 1,5-1,0 1,3-0,9 1,2-0,9

70 2,7-1,9 2,4-1,8 2,2-1,6 2,0-1,5 1,8-1,3 1,7-1,2

Page 50: PE 135-1991

95 3,5-2,7 3,2-2,4 2,9-2,2 2,6-2,0 2,4-1,8 2,1-1,7

120 4,4-3,5 4,0-3,2 3,6-2,9 3,3-2,6 2,9-2,4 2,7-2,1

150 9,5-4,4 8,6-4,0 7,7-3,6 7,0-3,3 6,3-2,9 5,8-2,7

2x150* 16,7-9,46 15,1-8,6 13,7-7,7 12,4-7,0 11,2-6,3 10,3-5,8

Izolaţia din HÂRTIE

120 7,2-5,7 6,5-5,2 5,9-4,7 5,3-4,3 4,9-3,9 4,4-3,5

150 16,3-7,2 14,8-6,5 13,4-5,9 12,1-5,3 11,0-4,9 10,0-4,4

2x150* 28,8-16,3 26,2-14,8 23,7-13,4 21,4-12,1 19,5-11,0 17,7-10,0

* Sarcina admisibilă termic pentru uncablu de 150 mm2: 7.75 MVA.

[top]

 

ANEXA 4

EXEMPLE DE CALCUL PRIVIND DETERMINAREA SOLUŢIILOR ECONOMICE PENTRU NUMĂRUL CONDUCTOARELOR UNEI FAZE AL

CIRCUITELOR UNEI LINII, PRECUM ŞI PENTRU SECŢIUNEA ACESTORA

Exemplul 1. LINIE RADIALĂ FĂRĂ DERIVAŢII CU ÎNCĂRCĂRI MAXIME ANUALE CONSTANTE SAU ÎN CREŞTERE TREPTATĂ

Datele iniţiale

- Tipul constructiv: LEC 400 V cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (Smax = 240 mm2).

- Sarcina maximă de durată estimată pentru primul an de exploatare:

Page 51: PE 135-1991

IM1 = 250A (circa 175 kVA).

- Dimensionarea se va face în următoarele două ipoteze:

ipoteza 1 - sarcina maximă anuală poate fi considerată, practic, constantă în timp;

ipoteza 2 - în următorii nouă ani, după primul an de exploatare, este de aşteptat o nouă creştere a sarcinilor maxime anuale cu circa 30%, ceea ce corespunde unei creşteri cu o rată medie:

- Durata de utilizare a sarcinii maxime anuale se va menţine la valori de ordinul 3000 ore/an.

 

Dimensionarea secţiunii economice

Ipoteza 1

Sarcina maximă de calcul:

IM = 250 A

- Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj se determină din tabelul 1 (pentru TSM ore/an) şi, respectiv, din tabelul 2:

jec = 0,68 A/mm2 ; Kj = 1,16

- Secţiunea economică de calcul, cu relaţia (3.4): 

- Numărul economic de calcul, al conductoarelor unei faze, cu relaţia (3.7):

Întrucât Nc este mai mic decât 1,41, numărul economic de cabluri rezultă N = 1.

Secţiunea economică care se adoptă în prima ipoteză (conform pct. 3.6.2):

sec = Ns = 1x240 mm2

Page 52: PE 135-1991

Eficienţa economică se obţine prin înlocuirea secţiunii tehnice st = 150 mm cu sec = 240 mm2. Indicatorii determinaţi în exemplul 10:

Durata de recuperare a investiţiei suplimentare trec = 3 ani.

Beneficiul specific anual în cazul duratei de serviciu normale tsn = 30 ani:

33,3 cenţi/an şi dolar investit suplimentar.

Limita de folosire intensivă a unei astfel de linii, respectiv sarcina frontieră economică peste care se poate studia oportunitatea unui cablu suplimentar este conformă tabelului 7:

Ifec = 330 A

Ipoteza 2

- Sarcina maximă de calcul:

IM = IM1 . Kr = 250 x 1,20 = 300 A

Valoarea coeficientului Kr = 1,20 este determinată din tabelul 3 pentru r = 3%/an şi tr = 9 ani.

Observaţie: Deoarece sarcinile maxime din primii 10 ani se aşteaptă a fi în creştere treptată, secţiunea liniei urmează a fi determinată pe baza unei sarcini de calcul (250 x 1,2 = 300 A) mai mică cu 8% faţă de sarcina maximă estimată pentru al zecelea an de exploatare (250 x 1,3 = 325A).

- Ca şi în ipoteza 1, conform tabelelor 1 şi 2:

Jec = 0,68; Kj = 1,16

- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

Întrucât Nc este mai mare decât 1,41, ca soluţie economică se adoptă N = 2 (respectiv două cabluri identice, având fazele de acelaşi nume legate în paralel).

Page 53: PE 135-1991

- Secţiunea economică ce trebuie adoptată în a doua ipoteză:

Sec = Ns = 2 x 240 mm2

 

Exemplul 2. LINIE RADIALĂ CU SECŢIUNEA ECONOMICĂ CONSTANTĂ SAU CU SECŢIUNI ECONOMICE PE TRONSOANE

Datele iniţiale

- Tipul constructiv: LEC 400 V cu izolaţie din PVC şi conductoare din aluminiu (sM

= 240 mm2).

- Sarcinile maxime anuale sunt indicate în figura 2 şi se apreciază că în timp valorile lor se vor menţine practic constante.

- Durata de utilizare a puterii maxime se consideră a fi practic aceeaşi la toţi consumatorii şi de ordinul:

TSM = 3500 ore/an

- Dimensionarea se va face în două ipoteze:

Ipoteza A - secţiune economică constantă;

Ipoteza B - secţiuni economice distincte pentru tronsonul 1 şi, respectiv, pentru tronsoanele 2+3, conform recomandării de la pct. 4.2.4.

Dimensionarea secţiunilor economice

- Ipoteza A

Sarcina maximă echivalentă de calcul:

Densitatea economică de curent şi coeficientul de creştere Kj se determină din tabelele 1 şi, respectiv 2. Prin interpolare liniară:

Jec = 0,65 A/mm2

Kj = 1,16

Secţiunea economică de calcul:

Page 54: PE 135-1991

Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

Conform relaţiei 3.9.b, la aceeaşi concluzie N = 1 se ajunge observând că

este mai mic decât sM = 240 mm2.

Secţiunea economică adoptată în ipoteza A:

Sec = 1 x 120 mm2

Ipoteza B

Tronsonul 1

Sarcina maximă de calcul: IM = 105 A Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de calcul al conductoarelor unei faze:

- Secţiunea economică adoptată:

sec = 1 x 150 mm2

Tronsoanele 2+3

Sarcina maximă echivalentă de calcul:

Secţiunea economică de calcul:

Page 55: PE 135-1991

Numărul economic de conductoare ale unei faze: N = 1, deoarece

este mai mic decât sM = 240 mm2.

Secţiunea economică adoptată:

Sec = 1 x 50 mm2

Notă. În cazurile în care se admite alegerea secţiunilor economice pe tronsoane, de obicei se pot obţine economii atât la volumul de aluminiu pentru conductoare, cât şi la consumurile proprii tehnologice de putere şi energie. Astfel, în ipoteza B din exemplul de mai sus s-ar putea obţine următoarele economii:

- circa 11% la cantitatea de aluminiu necesară pentru conductoare:

- circa 9% la consumul propriu tehnologic de putere:

 

Exemplul 3. LINIE RADIALĂ CU DOI CONSUMATORI AVÂND FACTORII DE PUTERE ŞI DURATELE tsm DE UTILIZARE A SARCINII MAXIME ANUALE SENSIBIL DIFERITE. SECŢIUNEA ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ, LIMITA ECONOMICĂ DE FOLOSIRE INTENSIVĂ.

Datele iniţiale

Tipul constructiv: LEA 20 kV cu conductoare din OL-Al (sM = 120 mm2).

Sarcinile sunt indicate în figura 3.

PM1 = 1,6 MW; TPM1 = 5000 ore/an

QM1 = 1,25 MVAr; TQM1 = 4000 ore/an

PM2 = 1 MW; TPM2 = 3000 ore/an

QM2 = 0,4 MVAr; TQM2 = 5000 ore/an

Page 56: PE 135-1991

A. Determinarea secţiunii economice

Tranzitul anual de sarcină:

Puterea maximă anuală:

şi deci pentru primul tronson IM1 = 90 A

Durata de utilizare a sarcinii maxime:

Densitatea economică de curent se apreciază din tabelul 1:

jec = 0,75 A/mm2

Sarcina maximă echivalentă de calcul:

respectiv,

Secţiunea economică de calcul:

În ipotezele că linia ar fi prevăzută cu o singură celulă cu întreruptor (n = 1) la capătul ei de alimentare, conform tabelului 2:

Numărul economic de calcul al circuitelor:

Page 57: PE 135-1991

Întrucât Nc < 1,41, se adoptă N = 1:

Secţiunea economică adoptată:

sec = Ns = 1 x 95 mm2

B. Eficienţa economică faţă de cazul folosirii unei secţiuni tehnice st = 35 mm2 OL-Al.

Conform tabelului 6, această secţiune admite o sarcină frontieră termică de 140 A, mai mare decât estimarea IM1 = 90A.

- Economia anuală prin folosirea secţiunii economice de 95 mm2:

Investiţia suplimentară pe aceeaşi unitate de lungime a traseului:

Ci = K (sec st) = 165 (95 35) = 9900 $/km

Indicatorul "durata de recuperare a investiţiei":

Rata anuală a beneficiului care se obţine în paralel cu recuperarea investiţiei, în timp de treizeci de ani:

obţinându-se rotund rb = 0,2 $/an şi dolar iniţial investit.

Beneficiul de aşteptat pe km de linie şi pe durata primilor TSL = 30 ani de serviciu în ipoteza regimului de exploatare din primul an:

în valori calendaristice:

1960 x 30 = 58800 %/km;

Page 58: PE 135-1991

în valori actualizate cu rata a ) 8% la anul de PIF şi deci contemporane cu efortul de investiţii:

1960 T30 = 1960 x 11,25 = 22000 $/km.

C. Limita de folosire intensivă a liniei în ipoteza că TSM se va menţine în domeniul 4000-4500 ore/an

Conform tabelului 6, frontiera economică superioară a încărcătorilor se situează la valori de ordinul Ifec = 175 A, respectiv Sfec = 6 MVA. Abia deasupra acestor frontiere se poate studia oportunitatea unui circuit suplimentar.

 

Exemplul 4. LEA DE 20 kV, CU CELULE LA AMBELE CAPETE, LA CARE ESTE PLANIFICATĂ O CREŞTERE ÎN SALT A SARCINII TRANZITATE

Datele iniţiale

Tipul constructiv: (LEA 20 kV având celule cu întreruptor la ambele capete, lungimea L= 2 km şi conductoarele din OL-Al (sM = 120 mm2).

Pentru primul an de exploatare a liniei se estimează o sarcină maximă anuală SM = 1500kVA form, respectiv IM = 43,4 A, şi o durată de utilizare a acestei sarcini de ordinul a 4500 ore/an.

Sarcina maximă anuală se apreciază că va fi în creştere în următoarele două moduri:

- treptat, cu o rată medie de 2% în primii nouă ani după primul an de exploatare;

- în salt, cu încă 3750 kVA, datorită punterii planificate în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie; această creştere până la o sarcină maximă de 5250 kVA va avea loc în al treilea an de exploatare a liniei (respectiv în anul ts = 2, ulterior primului an de exploatare).

Durata TSM este de aşteptat că se va menţine aproximativ constantă.

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă de calcul

IM = IM1 . Krs = 43,4 x 3,37 = 146 A

Din tabelul 4, pentru r = 2% /an şi o creştere în salt de 2,5 ori (3,75MVA/1,5MVA) în anul ts = 2, se deduce Krs = 3,37.

Page 59: PE 135-1991

Densitatea economică de curent pentru TSM se determină din tabelul 1 prin interpolare:

jec = 0,75 A/mm2

Coeficientul de creştere al lui jec, în cazul unei linii de 20 kV cu L = 2Km şi n = 2 celule cu întreruptor, se determină cu ajutorul următoarei relaţii din tabelul 2:

sau direct

Secţiunea economică de calcul

Numărul economic de calcul al circuitelor liniei:

Întrucât Nc<1,41, se adoptă N = 1 circuit.

Secţiunea economică adoptată:

sec = Ns = 1x120 mm2 OLAI

Notă. Curentul tranzitat la sarcina maximă anuală din al treilea an de exploatare:

Densitatea de curent cu care se va funcţiona efectiv la această sarcină maximă:

Page 60: PE 135-1991

ceea ce reprezintă o valoare de 1,7 ori mai mare faţă de jec=0,75A/mm2, densitate de calcul folosită pentru dimensionarea liniei.

 

Exemplul 5. LINIE RADIALĂ PENTRU EVACUAREA A 50% DIN PUTEREA UNUI PT DE 250 kV

Datele iniţiale

- Tipul constructiv: LEA de 400 V cu conductoare din Al (sM=95 mm2)

- Sarcina maximă în etapa finală:

- Rata medie de creştere a sarcinii în următorii tr = 9 ani după primul an de exploatare: r = 3%/an.

- Nu se cunoaşte repartizarea sarcinilor de-a lungul linie şi, ca urmare, se apreciază valoarea raportului dintre lungimea primului tronson şi lungimea totală a liniei L1/Lt = 0,15.

- Durata de utilizare a puterii maxime:

TSM = 3500 ore/an

Dimensionarea secţiunii economice

- Sarcina maximă în primul an de funcţionare a liniei:

- Sarcina maximă echivalentă se determină conform relaţiilor (4.1) şi (4.6), ţinând seama de:

a) evoluţia sarcinii în timp (se aplică coeficientul Kr = 1,2 din tabelul 3);

b) repartizarea sarcinilor de-a lungul liniei (se aplică coeficientul Kd = 0,6 + 0,4 x 0,15 = 0,66 )

IMe = Kr Kd IM1 = 1,2 x 0,66 x 138,5 = 110

Page 61: PE 135-1991

- Densitatea economică de curent şi coeficientul Kj se determină din tabelele 1 şi 2:

jec = 0,63 A/mm2 ; Kj = 1,39

- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de conductoare pentru o fază:

Întrucât Nc<1,4, se adoptă N = 1.

- Secţiunea economică adoptată:

Sec = 1 x 95 mm2

 

Exemplul 6 LINIE ALIMENTATĂ DE LA DOUĂ CAPETE ŞI SECŢIUNE CONSTANTĂ

- Tipul constructiv LEC de 20 kV cu izolaţie din polietilenă şi conductoare din (sM = 150 mm2).

- Sarcinile maxime anuale sunt indicate în figura 4 şi valorile lor se consideră constante în timp.

- Durata de utilizare anuală a puterii maxime:

TSM = 400 ore/an

Dimensionarea secţiunii economice

- Pentru stabilirea circulaţiei de curenţi pe tronsoane, în prealabil se determină cu metoda momentelor curentul injectat la unul din capetele liniei:

Page 62: PE 135-1991

Pornindu-se de la această valoare, se deduce circulaţia de curenţi pe tronsoane prezentată în figura 5.

- Sarcina maximă echivalentă pentru calculul unei secţiuni constante în lungul întregii linii:

- Densitatea economică de curent:

jec = 0,77 A/mm2

- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de circuite:

N = 1 deoarece

- Secţiunea economică rezultă:

Sec = 1 x 70mm2

În ipoteza în care pentru următorii nouă ani, după primul an de exploatare, se apreciază o creştere a sarcinilor maxime anuale cu o rată r = 5%, conform tabelului 3, Kr = 1,37 şi în aceste condiţii:

- secţiunea economică de calcul:

- secţiunea economică:

sec = 1 x 95 mm2

- Se adoptă totuşi secţiunea tehnică dictată la stabilitatea termică de scurtcircuit:

St = 1 x 150 mm2

Page 63: PE 135-1991

- Limita economică de utilizare intensivă a acestei secţiuni - conform tabelului 10 - este mult mai ridicată 300A sau, respectiv 10,4 MVA

 

Exemplul 7. SARCINILE CARE POT FI TRANZITATE ÎN CONDIŢII ECONOMICE PRINTR-UN CIRCUIT DE LEA DE 110 Kv

Date iniţiale

Tipul constructiv: LEA cu conductoare din OL-Al (sM = 300 mm2). Lungimea liniei: 25 km Durata de utilizare a sarcinii maxime:

TSM = 5000 ore/an

Dimensionarea secţiunilor se va face în următoarele ipoteze:

- Ipoteza A

Sarcina maximă anuală se consideră constantă în timp şi de ordinul a 40 MVA, respectiv 210 A.

- Ipoteza B

Sarcina maximă din primul an de exploatare se consideră egală cu 210 A şi se estimează că în următorii nouă ani va creşte cu o rată medie r = 8%/an (dublare în 9 ani).

Dimensionarea secţiunilor economice

Ipoteza A

- Sarcina maximă de calcul:

IM = 210 A

- Densitatea economică de curent şi valoarea coeficientului Kj2c se determină din tabelele 1 şi 2 (sau cu relaţia 3.6.b):

jec = 0,64 A/mm2

Page 64: PE 135-1991

- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de circuite: N = 1, deoarece conform relaţiei 3.8.a -

este mai mic decât: 1,4 sM = 420 mm2.

- Secţiunea economică adoptată:

sec = 1 x 300 mm2

Limita economică de folosire intensivă, respectiv sarcina frontieră economică superioară - conform tabelului 6, este: Ifec = 395 A sau Sfec = 75 MVA.

Ipoteza B

- Sarcina maximă de calcul:

IM = Kr . IM1 = 1,68 . 210 = 355

Valoarea coeficientului Kr = 1,68 s-a determinat din tabelul 3, pentru r = 8%/an şi tr = 9 ani.

Sarcina maximă din anul 10:

IM10 = 210 (1+0,08)9 = 420 A 

respectiv:

SM10 = 80 MVA

- Densitatea economică şi coeficientul de creştere:

jec = 0,64 A/mm2

Kj2c = 1,37

- Secţiunea economică de calcul:

- Numărul economic de circuite:

Page 65: PE 135-1991

Deci, se adoptă N = 1

- Secţiunea economică adoptată:

Sec = 1 x 300 mm2

 

Exemplul 8. LINIE RADIALĂ DE 110 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3 STAŢII ŞI ESTE PREVĂZUTĂ CU n = 6 CELULE CU ÎNTRERUPTOR

Datele iniţiale

Tipul constructiv: LEA cu conductoare din OL-Al (sM = 300mm2). Sarcinile maxime din primul an sunt prezentate în figura 6.

În următorii nouă ani, după primul an de exploatare, sunt de aşteptat creşteri cu o rată anuală de ordinul r = 3%.

În această ipoteză, conform tabelului 3, coeficientul Kr = 1,2.

Durata de utilizare anuală a sarcinilor maxime: 5500 ore/an. Costul unei celule de 110 kV: 110000 $.

Dimensionarea secţiunii economice

Sarcina maximă echivalentă de calcul:

Densitatea economică se determină prin interpolare din tabelul 1:

jec = 0,61 A/mm2

Secţiunea economică de calcul:

Page 66: PE 135-1991

Coeficientul pentru determinarea numărului economic de circuite în cazul studiat - în care fiecare circuit se prevede cu câte 6 celule - se determină cu relaţia (3.6.b) şi datele din tabelele anexei 2:

Numărul economic de calcul al circuitelor:

Secţiunea economică adoptată:

Sec = 1 x 300 mm2

 

Exemplul 9. SARCINILE MAXIME DE CALCUL SM ŞI DENSITĂŢILE MAXIME DE CURENT IM PÂNĂ LA CARE ESTE ECONOMIC SĂ SE FOLOSEASCĂ PE FIECARE FAZĂ CÂTE UN SINGUR CONDUCTOR DIN ALUMINIU AVÂND SECŢIUNEA SM

Datele privind aceste exemplu sunt sintetizate în tabelul ex. 9.

Pentru duratele TSM de utilizare anuală ale sarcinilor maxime s-au luat în considerare mărimi uzuale, iar valorile celorlalţi parametri (Jec, Kjnc şi SM) au fost preluate din tabelele 1 şi 2.

Având în vedere relaţia (3.7), pentru determinarea sarcinilor maxime de calcul IM s-a utilizat expresia:

IM = 1,41 . jec . Kjnc . sM  (9.1)

Din coloana 10 a tabelului ex. 9 se observă că la sarcina maximă de calcul până la care poate fi folosit un singur circuit sau, respectiv, un singur conductor pe fază, se ajunge în funcţionare la o densitate de curent JM de la 2...2,5 ori mai mare faţă de Jec - densitatea economică normată pentru dimensionarea secţiunilor conductoare.

Trecerea la un al doilea conductor de secţiune SM pe fază - şi cu atât mai mult la un al doilea circuit - presupune şi dublarea componentei constante de investiţii "A". O astfel de creştere în salt a investiţiei se justifică numai la densităţi JM foarte

Page 67: PE 135-1991

mari, atunci când reducerea la jumătate a costului pierderilor ajunge să prevaleze efortul suplimentar de investiţii necesar în acest sens. Totodată, mai trebuie obţinut şi beneficiul minim corespunzător întregii investiţii suplimentare A + KsM.

 

Tabel la exemplul 9

 

Exemplul 10. ESTIMAREA BENEFICIILOR CARE SE OBŢIN PRIN ADOPTAREA SECŢIUNILOR ECONOMICE

Vom considera cazul utilizării unei secţiuni economice Sec în locul unei secţiuni tehnice mai mici st. De exemplu, destul de frecvent în practica noastră de proiectare se adoptă ca secţiune, St, secţiunea necesară pentru asigurarea stabilităţii termice în regim de durată a liniilor. Mai poate fi însă cazul unor secţiuni tehnice impuse de curenţi de scurtcircuit sau de restricţii privind căderile de tensiune.

Se va considera cazul cel mai simplu, al unui singur conductor pe fază. Estimările economice se vor referi la unitatea de lungime a circuitului.

Economia pe metru de traseu şi pe durata unui an prin micşorarea pierderilor de putere şi energie:

(10.1)

Investiţia suplimentară în cazul câte unui singur conductor pe fază:

Ci = K (sec - st) (10.2)

Indicatorul "durata calendaristică de recuperare a investiţiei suplimentare":

(10.3)

În cele ce urmează, relaţiile de mai sus se aplică la cazul liniei radiale din exemplul 1, dimensionate în ipoteza 1. Se obţine următoarele rezultate:

şi m

Page 68: PE 135-1991

Ci = 0,115(240 – 150) = 10,35 $/an

Investiţia Ci trebuie privită ca un capital - odată cu amortizarea sa - în marea majoritate a cazurilor poate şi trebuie să aducă un beneficiu substanţial. În acest scop sunt însă necesare:

estimarea pe cât posibil mai fidelă a tranzitului de sarcină (SM, TSM, rs), cel puţin pentru primii 5-10 ani de exploatare a liniei;

aplicarea corectă a metodei româneşti pentru determinarea numărului şi secţiunii economice a conductoarelor.

Rata anuală a beneficiului, rb, care se poate obţine în paralel cu recuperarea investiţiei suplimentare, Ci în timpul a "t" ani de serviciu, se estimează prin rezolvarea următoarei ecuaţii:

(10.4)

Cu datele de mai sus şi în ipostaza unei durate de serviciu de 30 ani:

rezultă următorul beneficiu anual specific:

rb = 33,3 cenţi/an şi dolar investit suplimentar.

Prin urmare, pe o durată de serviciu de 30 de ani s-ar putea obţine următorul beneficiu total:

- în valori neactualizate

B = 30 rbCi = 30 x 0,0333 x 10,35 = 103 $/m

- în valori actualizate în trecut, la anul de pozare a cablului:

Bact = T 30 rbCi = 11,25 x 0,333 x 10,35 = 38,8 $/m

Aşadar, în cazul particular studiat, beneficiul - actualizat la anul efortului de investiţii Ci şi raportat la acest efort - reprezintă:

Page 69: PE 135-1991

Nota 1 Cu privire la noţiunile folosite în acest exemplu, se recomandă bibliografia: Buhuş, P.ş.a. Staţii şi posturi electrice de transformare, Bucureşti, Editura Tehnică, 1988, pag. 15-26 (Noţiuni privind determinarea soluţiilor optime).

Nota 2. În practica de proiectare pot apărea cazuri în care linii dimensionate pe baza prezentei prescripţii trebuie luate în considerare într-un calcul tehnico-economic mai cuprinzător. În astfel de cazuri, preţurile în dolari ale liniilor şi celulelor - prezentate în anexa 2 - se recomandă a fi convertite în lei, la cursul oficial al dolarului din etapa respectivă.

[top]

 

ANEXA 5

LISTA PRESCRIPŢIILOR CONEXE ÎN VIGOARE

1. PE 011/82 - Normativ privind calculul comparativ tehnico-economic la instalaţiile de producere, transport şi distribuţie de energie electrică şi termică

2. PE 022-3/87 - Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice

3. PE 103/70 - Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electromagnetice la solicitări mecanice şi termice, în condiţiile curenţilor de scurtcircuit

4. Pe 106/89 - Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

5. PE 106/89 - Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasă tensiune

6. PE 107/81(88) - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice

7. PE 124/85 - Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari

8. PE132/83(87) - Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică

Page 70: PE 135-1991

9. PE 134/84 - Normativ privind metdologia de calcul a curenţilor de scurtcircuit în reţelele electrice

[top]

 

BIBLIOGRAFIE

1. Buhuş P. - O metodă cu caracter general de determinare a secţiunilor economice pentru liniile electrice trifazate. În: Energetica, nr. 11-12 nov.-dec. 1979

2. Buhuş, P. şi Comănescu, Gh. - Stabilirea secţiunilor economice pentru liniile electrice de distribuţie în ipoteza unei creşteri în timp ale sarcinii şi ale costului specific al consumurilor tehnologice de energie. În Energetica, nr. 7 iulie 1980, pp. 277-289.

3. Buhuş, P. şi Comănescu, Gh. - Un punct de vedere cu privire la determinarea valorilor remanente. În Energetica, nr. 8 august 1981, pp. 353-356.

4. Buhuş, P şi Comănescu, Gh. - Cu privire la estimarea tranzitului total de sarcină Ws. În Energetica, nr. 2, 1989, p. 61-63.

5. Buhuş, P şi Comănescu, Gh. - Instrucţiuni privind stabilirea duratelor de calcul al pierderilor de energie electrică (tau '89). Avizată de CTS-C.I.R.E. cu nr. 6319/iulie 1989.

[top]


Recommended