Anul XÎV. Ârad, Vineri, 9 Decemvre n. (26 Noemvre v.) 101Ô Nr. 255 fABONAMENTUL j un an . 28 Cor. iun jam.. 14 « j o lună . 2-40 t

Kral de Duminecă : I un an . . 5 Cor. Pentru România şi bata . . 10 Cor.

ral de zi pentru Ro-inia şi străinătate pe

an 40 franci.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA î Deák Ferencz-utcza 20,

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Multămite publice şi Loc de-schis costă fiecare şir 20 fii. Manuscripte nu să îna­

poiază. Telefon pentru oraş şi

comitat 502.

Anul XIV.

„Să se faci lumini"!,., Organul românesc din Budapesta

începe să devină amuzant. In starea lui hermafrodită a semioficialitătii de astăzi, copilă a nimănui (cum i-ar zice Qoga) — nici tu a partidului, nici a Birăutului — îşi cască iarăş gura mare şi cere să se facă lumină. Goethe a cerut şi el lumină când era -pe patul de moarte, dar şi-a dat sfâr­şitul, căci era muritor ; numai „Lupta" trăieşte la nemurire, după ce morali­ceşte murise de-a-binele. Sânt acum patru ani de zile de când înzadar a căutat să se lumineze pe sine, sau pe altul şi de când n'a fost decât un fel de lucus a non lucenclo şi iată-o acum venind să cerşească delà alţii lumină, fie măcar şi un muc de lu­miniţă de ceară...

Vezi asta-i ! Lumina, lumină îi tre­buie şi ei şi celor ce-o conduc. „Minte, minte, mărită naţie românească!" — iată ce a recomandat de mult un om de bine. Şi nu ne mirăm de loc că se cere aşa de târziu, câtă vreme ştim că mintea Românului e cea de pe urmă.

Şi delà cine cere „Lupta1' lumină? „Poate că de când se face politică

la noi Românii în Ungaria n'a dom­nit o situaţie atât de încurcată (Se­rios? Aţi şi băgat de s e a m ă ? ? R. „ Tr. "), o adevărată criză a désorien­tant. (Aici aţi brodit-o ! Criza este a orientării şi nu a „desorientării" ! R. „Tr."). E timpul suprem ca în acest haos să se facă lumină. După-cum sântem informaţi, în 16 ale lunii cu­rente, comitetul executiv al partidului national va ţinea o adunare. Aceasta ar fi chemată ca să desbată toate chestiunile turbure şi dureroase ce preocupă astăzi lumea românească şi să facă lumină !"...

Şi aşa cu criza „desorientării" ! Haos, tulbureală, zăpăceală. Dar la .16 De­cemvre, ora 4 după prânz, onoratul comitet — zice „Lupta" — va trebui să facă lumină, cum ai face o soco­teală exactă, cum ai tăia dintr'o dată nodul gordian, care a încurcat aşa de mult socotelile eroului din istorie. Şi, pe cum Tatăl ceresc, vrând să aducă rânduiala de-asupra beznei pământeşti, a poruncit să se facă lumină şi lu­mina se făcu fără zăbavă, astfel pro­babil „Lupta" speră că va intra lim­pezirea prin gaura cheii, după ce co­mitetul ovahotărî-o. Poate ca „Lupta" să aibă dreptate. Dar poate ca să se şi înşele amar, căci de obicei comi-

U M A R P O P O R A L Nr. 46

tetele noastre sânt mai tardive în pro­ducerea efectelor şi se adună mai mult pentru a se aduna şi de altă­dată şi a „esmite" comisiuni şi sub-comisiuni, care să raporteze, pentru-ca să se hotărască... Şi până a se ho­tărî viata curge înainte cu o poştă, mai „desorientată" ca totdeauna, căci vorba aceia, apa tot trece şi pietrele rămân !

* Dar, să vorbim serios: cum crede

„Lupta" că onoratul comitet va aduce lumină?

Cică s'ar răfui mai întâi cu dl Mihu, ale cărui aluzii la câfi-va membri mar­canţi ai partidului ar fi lăsat nişte ne­dumeriri în ceata oficială! Mă rog, asta e slobod şi cei câţi-va „oameni marcanţi" sânt în dreptul lor să lâ-muriască: ce-o fi voit să înţeleagă iu­bitul nostru diplomat delà Vineria? Căci într'adevăr, după concepţia cu­rentă, e o cutezanţă, e o crimă să laşi o umbră de bănuială asupra ca­pacităţii politice intangibile a „mem­brilor marcanţi"!.,.

Şi după ce a trat gata pe dl Mihu şi a dat un pronunciamento apodictic pentru curajul de a avea şi d~sa pă­reri libere, comitetul va trece la „Tri­buna", ca s'o lumineze şi pe asta, pentrucă s'a dat cu ponos la „cei mai de seamă bărbaţi conducători ai noştri". Mă rog, e slobod şi asta! In lumea asta de naivităţi şi de confusiune a datoriilor fiecăruia, comitetul poate să-şi procure şi plăcerea de a se ocupa de gazeta noastră şi de a receti arti­colele noastre împricinate, ca să se lămurească unde e rana care doare. Dar oameni serioşi, cum sunt, ei vor recunoaşte numai decât, că aici se găsesc într'un caz de incompetenţă. Căci, ce are a face comitetul cu toaca bisericuţei noastre curate? Corporaţie platonică, cum este comitetul, el poate să desidereze, să ia hotărîri, asupra cărora să se mai hotărască, — dar cum îşi poate închipui vreunul din bunii noştri „bărbaţi marcanţi", că hotărîrea lor ar putea să ne influen­ţeze? Ziar închegat, cu mii de cetitori în urma noastră, cu organizaţie ne-atârnătoare de partid, putere vie şi neorganizată — în contra unei proble­matice puteri, cine ne poate în mod eficace jigni în rolul nostru de organ de control şi de luptă dreaptă, mai ales acum când spiritul de opoziţie este o datorie mai pe sus de orice îndoială?! Să încerce! Noi însă vom cere der Freiheit eine Gasse! Comi­tetul n'a fost în stare să impună o atitudine anumită organului său pro­

priu, susţinut cu mari sacrificii naţio­nale, necum să aibă competenţa să se ingereze în sanctuarul nostru. Ca să se ştie!

Tot atât de puţină lumină se va face la 16 Decemvre, la Budapesta, în ce­lelalte puncte gravaminoase, cum este caşul cu poetul Goga, pe care acuma toţi peticarii condeiului delà „Lupta" îl insultă, cu ştirea celor „marcanţi" şi semi-stăpâni ai organului caraghios. Afacerea asta este atât de ruşinoasă pentru câteva obraze oficiale, rămase incrispate de durere şi înfrigurate de teamă la ivirea glasurilor nouă, încât dacă am voi să glumim fără cruţare, am putea spune multe cruzimi, la adresa halului de desperare în care au ajuns unii venerabili de teama că se duc!...

...In sfîrşit, va veni şi ziua aceea mult dorită şi de noi şi vom mai ve­dea atunci cum ştiu luminătorii să lu­mineze în această „criză a desorien-târii" şi cum se împlinesc prorociile.

Aţi văzut punctele cardinale, desti­nate să fie luminate înaintea " areopa­gului, după informaţia „Luptei"? Nu ştim în jurul lor întrucât se va face lumină. Dar presupunând că ordinea zilei a comitetului apropiat s'ar în­cheia prea repede cu atât de puţin esenţiale chestiuni, le va mai rămânea răgaz să stea Ia sfat şi asupra unor treburi mai de soi, asupra cărora ne luăm voie noi să le atragem ' aten­ţiunea. Noi am propune să se eluci­deze cu deosebire următoarele puncte cardinale:

1. Nu crede comitetul, că în lunga criză a fostului organ al partidului na­ţional s'a dat la iveală o completă mo­leşire în cercurile delà centru; că atât prin felul cum s'au lăsat aceste cer­curi conduse de un agramat, cât şi cu aprobarea tacită a tuturor espec-toraţiunilor, pe lângă moleşire, s'a dat probă de neputinţă absolută de a supraveghia delà centru modul de conducere a opiniunei publice?

2. Nu crede comitetul, că aceasta moleşire este numai un-simptom pen­tru starea generală, de oarece de ani de zile conducerea centrală n'a reuşit să înregistreze nici un succes politic pozitiv şi s'a mărginit exclusiv la le­gea inerţiei sociale, care ne-a dus îna­inte, orbecând?

3. Ce înţelege oare conducerea cen­trală, când dl Mihu spune poporului român aceste constatări : „Am cerut unor membri marcanţi (!) ai partidului dintr'un început să-mi comunice în

• *" f I в U N A' 9 Decemvre n. \Щ\

mod precis care ar fi să fie progra­mul partidului şi atitudinea deputaţilor, în cazul dacă acţiunea de pace ar reuşi.." N'am putut însă obţinea pre­cizarea dorită. Fără îndoială nu din rea voinţă, sau iubirea de comodi­tate a membrilor, ci, probabil, fiindcă le-am cerut un lucru prea mare, pentru care nu au putut şă-şi asume răspunderea". Nu vi se pare, că din rezervele dlui Mihu iasă clar la iveală lipsa de pregătire, de studiare a si­tuaţiei, de proiecte în vederea unor eventuale schimbări a împrejurărilor noastre politice, cu un cuvânt lipsa unui fel de pătrundere mai adâncă a datoriei de „bărbaţi marcanţi" ai con­ducătorilor oficiali?

4. Iar, în consecinţă, socotim că ar fi ocazia cea mai potrivită a face a-mendă onorabilă şi a recunoaşte că vina este în slăbiciunea forţelor con­ducătoare, care se hrăneşte morali­ceşte mai mult din presumfiuni, de­cât din fapte creatoare. Şi ar fi tim­pul — care şi altfel va urma de sine — ca să cântăriască serios sfatul cu­minte, dat în coloanele noastre, sfa­tul de primenire, ca cel mai normal şi cel mai logic din câte există- Con­ducătorii, cari nu ştiu să aprecieze mişcarea tinerilor, habar n'au de felul cum se repară actualitatea şubredă şi cum se pregăteşte viitorul.

Iată, asupra acestora şi asupra al­tor multe, pe cari le mai putem for­mula, trebuie să se facă lumină din partea comitetului, dacă e să ne înţe­legem şi să ne alegem cu ceva din sfaturile noastre nationale. Căci, din potrivă, vorbele de prisos, procesele verbale, pronunciamentele solemne şi eternul „ibis-redibis" al atâtor bărbaţi marcanţi rămân paradă şi o bună o-cazie cel mult de a ne mai crea atâ­tea falşe „autorităţi", — vai, aşa de greu de dus în spate de bietul nostru popor.

M a r t i r i i delà M ă r g î n e n ? . Reprezen­tanţa din B a ş o v a judecătoriei districtuale de honvezi din Cluj, a judecat ieri cauza celor cinci victime ale aleg-rii dm Mărgi­neni. Dupscum era de prevăzut, păzitorii ideii su fost şi de astédatà achitaţi. Iată cum descrie un ziar din B dape^ta aceasta ju­decata sub titlul de »Mufica naţionala sân­geroasă».

»P*r(îdul guvernamental & candidat tn cercul Făgăraşului, centra candidatului naţionalist Ne-cula! Şirbsn, pe lulîu W rntr, autor de romane patriotice. Dar se vede с& valahii n'au ştiut <ă aprecieze meritele htersre ale lui Werner, saspă-tlndu ie cu încrederea lor. Pentru aceasta InsS >vatahii< şi au şi luat part;-a lor de tasplată, cäd se ştie doar cá In aceaţia ţara a i beuăţfior inii viduale nu se poate csmpanie electorală fâra jan­darmi.

Şî era natural ca s-ceşti bieţi sluj lori re.-ino vaţi sä fie ataa{< de românirnea r>earm«tâ. Şi to­ţii ş cinci > valahi < au r#m*s ir or ţi pe teren, fapt care t r r b c i i trecut la dosarul viu j d j i ndame-restl. Candidatul nsţionalîst avea cu cinci wcáxú mai puţine şl totuş a învins.

Nu era rcare pagubă pentru stîrpirea гіог ci .c; duşmani ai ţărel ungureşti, dar după lege tre­buia fâ u ă o anchetă ctrar contra în'rtbumjSri f uctuoase a sím i de viteji ja darml.

Trimişii din Braşov al jad* atonei districtuale din C'uj, ca tr bonal militer au con.tatst câ ser genţii sibienl Darvas lá ios si Ké z Icksef, pe urmă jsndarniî Oy gy i lg á şi Negy Sámuei au întrebuinţat a ma în legitimă apăra>e. Martori! au do^ecHt cu jurământ, ca gloata a atscst jan­darmii, unii i au apucat de puşti, m aiţh au rupi mantalele de pe ei..c

Şi criminalii împănaţi au fost scoşi curaţi ca lamina din soare. Ei au tot d eptul să taie şi să omoare, iaci aşa cer înaltele in­terese de stat ori de Tdeie, ii d f rent. O cercetare amănunţită аеиг>га faptului, car*: a îndârjit mulţ mea — d*că aceasta ar fi adevărat — nu s'a făcut ş> dfepţii judecă toci n'aveau motiv să şi b*tă capul cu ea, era doar vorbi de val hit renhenţi şi tră datori. Nu ţin* am U această erectare c*re

şi aşa nu ne-ar fi adus nici un bine, \ lumea csre cunoaşte numa' pe depaţ stările din Ungaria, ştie foarte bine ci de pre asasinatele cu prilejul alegerilor se Ц rapoarte oficiale ă victimele acestor alegai

s'au sfârşit reglementar şi în cadrul spiritului legii.

і м і с і nu aşteptam noi altă dreptate, da desiluzia aceasta şi dejucarea dreptăţii noasttt' ne va îndîrji şi msi mult sufletele mtoitt' în amar, iar sângele victimelor din neni şi al celor din Ţăina şi D >bra, cari aşteaptă să se spună şi asupra lor verdit tul, va fi veşnică mărturie că Românii şl să moară pentru un ideal rămas din părinf în fsi, şi că toţi vor tinde şi de-acum înaintt să se facă vrednici de înaintaşii lor.

Raiul tripla-alianţel gazetăreşti . Un cititor nr scrie: «S'au deschis porţile Raiului pentru cea nui nouă tripla-aliartţă gazetărească romînă: pudica «Ga­zeta», burghezul «Drapelul» şi analfabeta «Lupta»,,,| Nici cîiid n'a fost atît de uşoară redactarea lor, gra­ţie hărniciei preţuitei noastre «Tribuna».

Iată cum şi de ce: azi citesc în «Gazeta Transilva­niei» ce-a scris ieri «Drapelul* despre «Tribuna»; mîne citesc în «Drapelul» ci-a scris azi «Gazeta» despre «Tribuna», iarpoimîine citesc în «Lupta» (»r.

ganul oficios tot la coadă!)ce-au scris ieri şi alaltâeri «Drapelul» şi «Gazeta» despre «Tribuna»...

Şi aşa se umple coloanele triplicei gazetăreşti, cate e mulţumită cu starea actuală de vinovată inerţie...» Noi n'avem nimic de adăogat.

A v i z a b g ă i o r i l o r r o m â n i din cer-c u i M u â ş Ui o a r a . Primim următorul a v z :

Comitetul duhului român al cercului elec* tor dl Mură? Uioara a dds faţă de alege­rea de dfputä dai 12 Decemvre 1910 de­plina pasivităţi:

Ce^ace se a die la cunoştinţa, alegatorilor ro nani spre strictă conformare.

preşedinte. s í . Dr. íu lk i Mora r iu ,

secretar.

FOIŢA ZIARULUI »TRI BUN A*.

Nocturne. /.

S'au stins luminile 'n oraş In totu-i pace adâncă,... Doar1 numai eu pe-aşa târziu Mai stau la vatră-mi încă !

Ş''ascult golaşii tei cum plâng Cu lungile 1er ramuri, Când picuri mari, cu glas de-argint îmi bat domol la geamuri...

... Balade, schiţe, dulci poveşli Cu mânare Consânzene Şi multe, câte nu mai ştiu îmi lunecă pe gene !

.. . Târziu... trezit de-ai lămpii fum Cea fost murit pe masă Mă culc şi eu torcând un vis, — Cu gândul dus acasă ! —

II.

Mă duce doru'n zări departe Pe căile vieţii grele

Şi-o jale simt, cum mă cuprinde Sub vraja pulberii de stele . . .

... Porneşte un tulnic din pădure, Vrăjirea lui mă înfoară... . . . Vai, unde mi-e toiagul neted lubitu-mi soţ de-odinioară !

Să plec din nou, să plec acuma La largul lumii răzvrătite, Să-mi strîng comorile de visuri Pe-atâtea drumuri risipite !

Blaj, 30 Noemvre. P. Pădure .

Lăsasem focul aţâţaî în cămin ş'am mers pâri' la o vecină. Aveam să-i spun o vorbă Se 'nsera şi era lunecuş pe drum, că îngheţase. Când mă întorc mă dau să stâng tăciunii, să răscole-ic ja­rul iată uşa cârţăi, şi în casă îmi intră un o n

— Bună sara. — Mulţam dumitale. Şi tace. Se apropie de-o laviţă şi şade Eu răs­

colesc în jar şi pun nişte găteje. La flacăra fo­cului îl văd bine pe cel ce şade pe laviţă. Un român zdravăn, cu cojociţă, cu căciula înfundată în cap. Fără mustaţă, fără barbă, părea băian şi părea tînăr. Dar după glas îl ghiciam că-i om mare, — la vr'o patruzeci de ani. Era om străin. Mă gândiam: are ceva şi a venit să-i dau un leac. Vezi că eu am fost moaşă treizeci de ani.

Şi rnai dam leacuri la femei şi la bărbaţi. Ajutam pe creştini. Dumnezeu să ne ajute şi pe noi. Omul tăcea. Credeam : îi greu să înceapă. Am mai văzut eu de astea.

— »Ai mai venit pe Ia noi om bun« — în­cep eu«.

Eu n'am mai fost pe Ia dumneata Acum vin întâia oară « Clipi din ochi şi privi drept la mine cum şedeam pe vatră. .

— Vii de departe? De departe.

— Văd că n'ai traistă, Dacă ţi-a fost drumul îndelungat vei fi fiămând, Eu pot să-ţi dau ceva de mâncare

— Că nu mânânc. — Vei fi mai intrat pe la vr'o casă şi vei fi

mâncat. — Nu. N'am intrat. Eu vin de-adreptul la

dumneata. — Atunci mă cunoşti. — »Nu te cunosc ci ie şiiu« zise străinul şi tăcu

iar. Cum eram singură acasă, — bărbatul mi-e păcurar — a început să mi fie frică. Cine ştie ce om va fi. Şi vorbele lui dm urmă mă neliniştiră mai întâi: nu mă cunoaşte, ci mă ştie Ş'avea în glas ceva rece şi aspru.

— A trebuit să-mi cunoşti casa, îi zic. Mă mir cum nu te-a simţit cânele. Nici un străin nu intră înainte de-a bate la fereastră De intră aşa de capul lui în curte, îi trage cânele la pământ. Se vede că nu-i acasă.

— Ba-i în prag. Am trecut pe lângă el. E alb şi cu urechile negre.

— N'ai nici bâtă. Mă mir că nu s'a întâmplat o nenorocire, îi zic. Mă plec să mai pun un lemn

O Decemvre n. Î 9 I 0 Pag. 3

S p i r i t u l l u i A p p o n y i . Spiritul de cea mai crasă intoleranţă şo­

vină ce a inaugurat foitul ministru Apponyi în scopul d e a ne d b t m g e şcoaleie confe-s;onale, a cucerit atât de mult mentalitatea contrarilor noştri, încât tot ce se scrie şi tot ce se spune în presa şi în cercurile politice ungureşti, referitor la instru ţ'a elementară, porneşte din acelaş îndemn absurd d? a dă rîma temeliile pedagogiei moderne şi de a clădi pe ruinele fragilei instrucţiuni de până astăzi, nu şcoala reclamată de spiritul na­ţional al vremilor nouă, ci temniţa cea m i sinistră, care să închidă ori ce orizonuri pe seama minţilor fragede de copii şi să abru­tizeze în germene ori-ce năzuinţi fireşti după învăţătură.

Li opera fatală de-a întruchioa acest spi­rit nefsst s'au angajat toţi fa toni V eţii pu­blice ungureşti, începând delà m nistru şi până Ia cel din urma regizor şcolar şi se depune o stăruinţa înfrigurată, din partea tuturora, de a nu depăşi normele ce a f xat co'itele Apponyi drept mijloc de mortificare a ori-cărui progres in insîrucţa e em ntară. Zlnic vedem s e m m i é acestei fatale străduinţi şi temniţa spiritului apponyist e azi mâne terminată, spre oroarea civiîizaţiunii m o derne.

Ni se dă în privinţa aceasta o nouă asi­gurare şi tot dm oartea ministrului instruc­ţiunii, a contelui Zichy. Şi n'avem nici ni i un motiv de-a ne îndoi de sinceritatea «prietenu'ui prinţuiui de coroană», ne a fa eut doar acum pentru a treia oară coni-sia credinţelor sale apponyiste. N e a făcut-o ien, tot în comisia financiară a camerii, la discuţia bu Igetului instrucţiunii şi i a r â ş în scopul dc-a risipi dtfinitiv orice nedumerire ce priveşte înfăptuirea idealului preconizat de nobilei său autecesor. Ne-a spus ieri, acum pentru a i e i a oară, clar şi răspicat că nu va schimba întru nimic principiile fundamentale, fixate de guvernul antecesor, cu toate că va face în privinţa asta o рз -

pe fo\ Simţeam că mă tulbur, că fiori de frică încep să-mi alerge prin trup, ca nişte aţă înşirată cu seminţe de mac.

— La mine, zice el, nu se iau cânii. Eu n'am nimic cu dobitoacele. Eu am cu oamenii Pentru ce să port bâta?* Ochii lui luceau cu o lumină de gliiaţă. Faţa lui era albă, slabă şi împietr.tă. Sta înţepenit pe laviţă.

— «Dac'ai venit la mine, se vede că ai vr'o lipsă», ii zic, ca să rup tăcerea: tot aerul din casă se răcea de privirile Iui.

El 7 Îmbi cu amărăciune. » N'am eu lipsă de nimic. Eu am venit la

dumniata. — Şi de unde vii — rogu-te? — Vin de pe munţi. — Şi pe unde ţi ai luat poteca? îi întreb, doar

voiu putea şti satul de unde-i. »Ai venit pe Ia coasta cornului?*

— Nu ştiu coasta cornului. — Atunci pe ce drum ai venit? — Pe drumul depărtat! lac'aşa mi-a răspuns, pe drumul depărtat! De­

odată mi a fulgerat prin cap : ăsta nu-i om de toate zilele. Şi simţeam cum înţepenesc de spaimă.

— Dumitale, începu el, parc'ai fi văzut ce se închegase în inima mea, »dumitale, zise, să nu-ţi

DUÜASTÁND O R cojocar în

Kolozsvár, strada U n i o Nr. 12.

litică prevăzătoare — una hotărîtă şi conş­tientă însă-».

Iată 1 deci pe acest «om cu adevărat li­berai» şi cprieten cu moştenitorul», angajat la opera berostratică a lui Apponyi şi iată un nou cuvânt pentru noi, de a privi cu în-creeere tendinţa împăciuitoare a guvernului a tual.

Dar şcoslele noastre simţesc de mult că inimosul ministru e în plină activitate şi că епш de prisos şi îngrijorările contelui Ap­ponyi şi declaraţiile ce înregistrăm azi ia-răş.

E p i s c o p u l Aradu lu i p e n t r u În­vă ţă to r i i p r i g o n i ţ i .

O dovidS despre activitatea noului ministru de Instrucţiune o avem, de pildă, în hotărlrea cea adus ieri comisia administrativi a comitatului Arid, în chestiunea ajutoare or de s'at ale învâ-ţS'orilor şi preoţilor noştri, la intervenţia eaisco pulut I. I. P pp. S- Btîe că preoţimea şi învăţa-tonmea nos st S >ânt puse la discreţia comisiei administrative din comitate şi ci In rele mai multe comliatf, această comisie re*plrg- fără nici un motiv ifg'l petiţiile kgaie, dupl ajutor, ale preo­ţilor şl Învăţătorilor român», ie respinge fiindcă 1rs acest chip neomenos ţ ne să exercite cea mai păcâicasi presiune ssupra atitudinii lor politice. Comisia administrativa öin faimosul nostru co-miiat practica acest rmj'oc de prigonire şi terori zare pe linia i e s mai Iniin-ă şt cu apn barta ta cnâ a ministrului, căci plângerile prrot lor şi în­văţătorilor rost i i n'su \оЛ ascultate de nobilul ministru nie. într'un singur caz.

Mshnit de atitudinea volnică a comisiei admi­rent ative, Episcopul Aradului, s'a văzut în cele din urmă nevoit ?ă Intcrvie şr să ceară comisiei şi inspe t irului şcolar lămuriri asupra acestui procedeu m legal. Ş ca să se v«dá cât de mult se simt la largul lor tácus'ele şcoalelor noastre sub obîălulrea contelui Ztchy, comisia a hotâiît ieri unanim că inspectorul nu e dator să şi mo­tiveze procedura, după ce şl-a motivat o In fie­care caz specal, pa pelţiile refuzate.

Obrăznicia asta a comisiei administrative faţă

cu însuşi supremul for al şcoaielor noastre din comitat, sântem sigur că r?u va fl pedepsită de contele Zichy, precum siguri sântem sică prigo­nirea şcoalelor noastre ee va face si mal depatte In sceiaş semn al corupţiei şi teroare!.

Un glas mal puţin preocupat .

Zilele trecute ziarul budapestan Világ a publicat asupra stării primitive a şcoalelor delà periferiile ţării, un articol scris de re-gisoruî şcolar din Budapesta, Bihari Mór, în care acesta ţintea să dovedească, cu'n arsenal întreg de date din statistica oficială, că pricina analfabetizmului îngrozitor din Ungaria trebuie căutată în primul rtnd în starea înapoiată a şcoalelor confesionale nemaghia'e. Se afirma în acel articol min­ciuna absurdă, că din zeci de mii de şcoaîe nemaghiare limba ungurească e izgonită cu totul şi că necunoaşterea acestei limbi so­nore, e a doua pricină a analfabetizmului. Se stabilea apoi drept concluzie finală ne­cesitatea secularizării tuturor şcoalelor ele­mentare şi-o mai intensă promovare a Hru­bei patriotice.

Mărturisim că sm fost cuprinşi de oare­care nedumerire, văzând coloanele acestui ziar mai desbrăcat de prejudiţii, prostituate um r credinţe apponyiste şi constatăm azi cu satisfacţie, c i ziarul grăbeşte să-şi re­pare eclipsa de o clipă, publicând la loc de frunte un articol de combatere al dlui Jászi Oszkár. Cunoscutul conducător al mişcării cu adevărat democrate între Unguri, aşează principiile lui Bhari în lumina pedagogiei moderne şi aretă cu mult succes, că tocmai invazia limbei ungureşti în şcoalele nemaghiare, ameniţă să rămâie adevărata cauză a întunerecului din Uogaria.

tirea plină de dragoste pe morţii tăi, atunci ţ a ­rina lor se cutremură şi le furi pacea veşnică.

— Ce să fac dar? îl întreb înfiorată. Omul mai tăcu puţin, şi'mi păru că pe frunte i lumi­nează o lumină ca de lună. Apoi îmi zise:

-4 Roagă-telui Dumnezeu aşa : Mu ţămescu-ţi Doamne că m'ai văzut. Şi iarâş: »Muiţămescu-ţi Doamne de ce mi-ai dat şi de ce mi-ai luat».

Mă gândeam Ia vorbele lui dintâi : Multămes-cu-ti Doamne că m'ai văzut. Aşa rugă n'am mai auzit. Şi n 'o pricepeam.

Pe fruntea străinu'ui părea că luminează mai tare lumina de lună. Deodată se ridică de pe la­viţă: «Dumneata să începi cu slujbele Să dai să ţi se citească o psaltire. Dar' nu diac s-o ci­tească, ci popă, un popă cu credinţă. Să se'n-toarcă răul şi chinul care te apasă Şi să dai pace morţilor.

Când deschise uşa, mi-a venit inima la Ioc. — Om bun îi zic, vei sta să guşti ceva Ia casa

mea, dacă te a trimis Dumnezeu sâ-mi dai un sfat. Uite am tocmai gata. El întoarse, din use, capul, mâ privi cu ochii lui reci : îmi păru că-i scârţâie pleoapele când şi le ridică. Zimbi şl

; eşi în curte. Un fulger m ia fost gândul : îl rupe i cânele. Dar n'am cutezat să ies. Am sărit la fe-

fie frică de mine. Eu nu-s om rău. Sânt omul lui Dumnezeu Şi umblu aşa prin ţară.

— Umbli, zic, şi vei avea o ţântă. Omul se mişcă puţin — acum mai întâi de

când se aşeză pe laviţă — îşi trasări cojociţa, îşi pleca ochii în pământ. Şi ochii mai mult nu i-am mai văzut. Dar îi auziam glasul, care se schimba acum. Era un glas plângător, ca şi când ar veni de departe, ca şi când l-ar aduce vântul.

— Eu am venit Ia dumniata ca să te scap de chinuri, începu. Dumniata ai o durere mare : mila dumitale e'n pământ. Şi plângi după ea în

l toate zilele. I Spusese adevărul. O singură fată am avut şi I mi-a murit la vrâstă de şasprezece ani. j Străinul tăcu puţin, apoi începu: S » Dumniata ai zăcut un an pe pat. Şi n'a fost

ceas sâ nu te gând<-şti la cea moartă. De ce nu laşi morţii în pace ? Nu ştii că mo>ţii au lipsă de hodină ? E mare păcat să le tulburi hodina.

! Că ei putrezesc şi se fac pământ. Şi de trec vi­fore mari, şi e se descarcă trâznetele pe aproape, ţ2rina lor rămâne liniştită Şi când trece popa şi

; duce pe altul în pământ, şi i plin cimitirul de lacrâmi, de bocete, mor{ü cei vechi nu aud, nu simt, ci dorm liniştiţi. Iar de-i chemi cu amin-

Pregăteşte tot felul de articoli aparţinători acestei brange, în preţ favorabil precum

Bituşe de călătorie, tocuri p»ntru picioare, lânării, cojoace pentru bărbaţi şi femei,

după modele franceze şi engleze, colilere, manoşane, etc. Mare depozit de covoare

I - de lână. Cumpăr tot soiul de blănării de vânat.

Pag. 4 9 Decemvre 1910

CC „Universitatea săsească şi Românii.

Luni şi-a încheiat şedinţele comitetul ad­ministrativ al » Universităţii săseşti*. Cum era de prevăzut, din sutele de mii de co­roane ce se dau an de an pentru scopuri culturale, Românii — cari alcătuiesc majo­ritatea locuitorilor de pe teritorul fundului regesc de odinioară — s'au ales şi de data aceasta cu o sumuliţă neînsemnată. Numai în două cercuri sânt alegătorii Români în majoritate (de aceea sânt mulţumiţi Saşii cu actuala lege electorală^ şi astfel dintre 20 de deputaţi numai doi sânt români : dnii Dr. A. Vlad şi Dr. L. Liviu.

In şedinţa de Luni s'a adus apoi în dis cutie şi subvenţia de 30.000 coroane ce se dă gimnaziului reformat din Orăştie »Kun-kollégium c . Dl Dr. L. Lemenyi a arătat ce mare nedreptate lise face Românilor când se sprijineşte acest gimnaziu, în care elevii români sânt primiţi numai dacă se învoiesc ca religia s'o înveţe ungureşte, — şi a ce­rut ca votarea subvenţiei să se amâie până ce gimnaziul va renunţa să impue elevilor români condiţii atât de nedrepte. Propune­rea n'a fost însă admisă de preşedinte, fiindcă e vorba despre o sumă votată de mult şi nu se mai poate reveni asupra vo­tării.

La discuţie au luat parte şi câţiva depu­taţi saşi. Astfel valorosul bărbat, Dr. Carol Wolff, luând cuvântul a declarat, că-i pare rău, că nu poate primi propunerea româ­nească, fiind că e vorba de o subvenţie de­finitivă şi irevocabilă. Dar accentuează cu glas apăsat, că nici un filer nu ar fi votat pentru acel gimnaziu, dacă ar fi ştiut, că aşa se va purta.

Alţi doi deputaţi saşi, domnii Carol Bock şl Albert Dörr şi-au exprimat indignarea, ba dl Dörr a voit să facă chiar propunerea în scris, dând expresiune indignaţiunii uni­versităţii săseşti, dar nervosul prezident nu a admis propunerea dlui Dörr.

Iată acum şi propunerea prezentată de dnii Dr. L Leményi şi Dr. A* Vlad:

>Considerind, c i Ia gimnaziul reformat din Oăş t i e numit »Kunkollegium«, fn timpul din urmă tinerii romani, aparţinători rellglunllor gr.-or. şi gr.-cat. numai atunci sânt primit', daci pro­duc delà pirinţii lor revers, că se Învoiesc, ca studiul religlunii sä 11 se predea In limba ma­ghiară şi prin aceasta li-se face imposibil a cer ceta acel gimnaziu, chiar şi din cauză, că nu se află catecheţi, cari ar putea propune rellglunea lor In limba maghiară;

Considerând, c i universitatea săsească are me­nirea exclusivă de a sprijini cultivarea tuturor locuitorilor de pe fostul teritor »fundus re­glus < ;

Considerând, că procedura mai sus amintită a gimnaziului reformat din Orăştie stă In apertâ contrazicere cu legile statului si cu autonomia celor două confesiuni române din patrie, precum şl cu procedura observată la Institutele de învă­ţământ ale statului, fiind unici In ţara Întreagă, şi că totodată ea periclitează In mod eclatant In­teresele culturale ale locuitorilor români, deci a părţii covârşitoare a proprietarilor averii unlver sliâţ;l săseşti, din ale cărei venite este împartă şlt şi numitul gimnaziu cu o subvenţie foarte considerabilă :

Subscrişli nu putem fi Invoijl, ca din averea noastră să fie împărtăşită o atere Instituţlune cui turelă, care în mod umilitor desconsideră cele mai elementare drepturi culturale şl confesionale ale poporului român.

Propunem deci: Licvidarea subvenţlunli votate pentru gimna­

ziul reformat din Orăştie să se ţină In suspenz până atunci, până când numitul gimnaziu nu va sista purcederea sa gravaminoasă şi nu va reveni la procedura de mal Înainte, când i s'a votat sub-ventiunea«.

Limba românească în Basarabia.

Am scris în repeţite rînduri despre şe­dinţa delà 25 Noemvre a Dumei ruseşti, în care deputatul moldovean Oulkin a luat a pararea limbei româneşti, cerând Introduce­rea ei în învăţământul primar din Basara bia. Asupra acestei şedinţe, care va însemna o dată importantă în istoria legislaţii ruseşti

reastră să-1 văd încătrău apucă. Dar străinul nu mai era nicăiri.

Am stat un ceas, am stat poate două, aşa în­lemnită. Apoi pe dibuite am aflat trei fire de tă­mâie. Pe un hîrb am tras jar ş'am afumat casa. Mi-era frig, şi nu-mi puteam descleşta gura să zic un Tatăl nostru. Dar ziceam in gând.

Femeia care-mi spusese istoria asta oftă, mă privi cu spaimă, şi-mi zise : >Iml vei ceti psal­tirea ?«

Era putină Ia trup. Spunea că are şasezeci de ani, dar nu arăta. O roşată ciudată, ca un foc viu, îi Încingea obrazul, nasul, fruntea. Cât a vor bit întreg aerul din odaie 1-a saturat cu un miros de spirt.

— Am să-ţi cetesc psaltirea — îi zic. — Insă am să-ţi spun o vorbă. Eu, de seară, voiu în­cepe cetania. Dar dta în vremea asta ai să te fe­reşti de păcat ca de foc

— Cum să mă feresc de păcat? întrebă de­odată, privindu-mă ţîntă.

— Să nu faci nici un lucru rău. — Că nu fac. Nu-s de elea. Eu fac numai

bine creştinilor, Ii ajut, ca şi Dumnezeu să ne ajute.

— Bine. Iţi spun atâta: încep cetania, şi de'n vremea asta dta faci ceva rău. nu răspund de nimic. Slujba se poate îndrepta spre răul dtale. Până faci slujba, omul trebuie să fie curat ca aurul.

— Bine părinte, de ce să mă feresc, spu­ne-mi.

— Să nu ocărăşti, să nu porţi pismă, să nu beai. Mai ales să nu beai vinars.

La cuvântul din urmă femeia oftă, capul îi căzu frânt în piept. Abia putui auzi ce şopteşte: >şi avem de prune In pivnijăc

— Aşa dar, adaug, nu vei bea. Pe urmă pe­ste o săptămână, de azi într'o săptămână, vei veni iar.

Părea ca opărită. Nu-şi afla cuvinte şi glasul îi era slab şi puţin.

— >0 săptămână. Ei da, o săptămână. Dar nu mai mult.. Vezi părinte, că avem de prunec Şi, ca şi când ar fi căutat ceva pe jos, păşind măruntei, se strecură pe uşă, şi o auzii cum şopteşte mereu! »Hm! şi avem de prune<,,.

/. Agârblceanu.

faţă de Moldoveni, se comunică următoarele amănunte interesante :

S'a discutat chestiunea limbei de predare In i şcoa'ele primare, şl două ce s'a admis ca prin- I clplu general, ca această limbi să fie cea ruşi, s'a trecut la discuţia amendamentelor propuse.

Din partra octdmbriştilor a fost propus un a mendament ca în şcoalele a nouă naţlonattllţi limba de predare s i fie cea naţională; acest a-mendament a fost primit.

Cum amendamentul acesta trecea peste drep­turile a alte patru naţionalităţi, reprezentanţii lor au propus complectarea amendamentului, şi anume deputatul Leanov — prin admiterea acestui drepl pentru Calmuci, dep. Luciţkl — pentru Maloruşl, dep. Niselovci — pentru Evrei şi dep. О л к і п -pentru Moldoveni.

Când discuţia ajunse la Moldoveni, ea devine extrem de aprinsă. Afară de deputatul basm-bean Krupen^k', care declară că In Ba<arabta;ru există nici fel de separatism şl c i Moldovenii n'su nevoie de nici un fel de scoale naţiontle, contra propunerii Iul Oulkin ser id t .ăa l t deputat basarabean părintele Ofvp ţki, care conteşti Iul Oulkin, străin pentru Români, ca velicorus ce f, orice drept de a vorbi In numele Moldovenilor şi a face de râs înaintea Dumei preot) mea °J-saribeană, aducând această propunere a sa.

Deputatul soc-democrat, caucazianul Oheghe clkovi, căruia reprezentanţii populaţiei moldovene s'au adresat să le apere interele, răspunde ambi< lor deputafl basarabeni:

«Cum Indrăsnesc aceşti douni să vorbeasd in numele unei naţionalităţi? — a zis deputatul socialist — (zgomot pe băncile din dreapta). Na au acest drept aceia, cari calci In picioare inte­resele acestui popor (zgomot) Nu ajunge să fll moldovean prin naştere, ca părintele Ghepeţk', -trebuie să pricepi interesele vitale ale Moldove­nilor, să le aperi interesele, ca să ai dreptul si vorbeşti In numele lor. E străin acela care tră­dează interesele naţiei sale. Noi afirmăm că Gul­ie n, care a apărat aceste Interes?, aste adevăral reprezentant al naţiune! moldovene.

La aceste cuvinte se naşte un zgomot a*uzltoi pe băncile « dreptei», şl deputatul soc-democral e slut să părăsească tribun», din cauză că preşe­dintele Kapustin ridici şedinţa.

După câteva minute şedinţa este redeschisă ş deputatul Oheghectkovici este exclus dlntr'o şe­dinţă.

După ce discuţia este închisă şi a su ora celor Ialte trei propuneri, se procède la votare. Rezul tatul votului es te : Propunerea lui Luciţkl -pentru maloruşi este respinsă.

Propunerea lui Niselovici pentru evrei esti primită.

Propunerea lui Oulkin este respinsă. Contra acestei propuneri au votat toţi deputaţii basara beni, afară de Oulkin.

Principalele motive ridicate de «dreapta« contn sus amintitelor propuneri se reduc la următoa­rea conslderaţlune :

Aceste patru populaţiuni (între cari moldo­venii) nu se prezintă ca naţionalităţi destinde, cu limba naţională.

Acest lucru a fost susţinut şi votat de toţi de­putaţii basarabeni, moldoveni contra rusului Oulkin.

Încă un amănunt: Unul din şefii »dreptcl«, basarabeanul Purlş-

kevief, a propus ca oda'ă cu aceste patru po­poare si se acoarde aceiaş dreot şl loparilor, ciule-cllor (popoare care nu posedă nici limbă, nici scris) şi altor popoare neexistente : şeitani, greci, caucazieni, etc.

Spectacolul Timişorii e magazinul de haine gata pentru băr­baţi şi copii al Iui

Henrich Schul & Comp. centru, ştadra Kossuth Lajos 21.

In noul magazin de haine deschis în palatul Bincei de econo­mii Timişoara-Josefstadt se află haine şi paltoane gata delà cele mai ieftene până la cele mai fine şi la ultima modă pe lângă preţuri fixe moderate. ^ = = Magaz'nul poate fi privit oricând, fără nici un o b l i . = = = = = g a m e n t de a c u m p ă r a . = = = = =

№. 2 5 5 — 1910.

írj chestia îiidnsfriei de casa*) Urmez, cu multă plăcere, invitării dlui V. C.

Osvadă, de-a spune şi eu cuvântul meu, în che­stia de mare importantă, sulevată de dsa, cu atâta interesare caldă.

Nu numai că mă simt obligată de-a rosti pă­rerea mea, dar îi sânt şi mult recunoscătoare, că a formulat obiect de discuţie publică, pe o temă nouă, în viaţa noastră cultural-economică.

Şi că aceasta se referă la sfera de activitate a femeii române din popor, face să prind cu în Slifleţire condeiul, pentru ca cu toată dragostea }i devotamentul, să tratez o temă, care mă preo­cupă de ani de zile, cu deosebită prtdiiecţie.

Sânt aproape douăieci şi cinci de ani de când femeile române din comitatul Hunedoarei, au în­fiinţat Reuniunea !or, cu scopul, d e a înainta frumoasa noastră industrie de casă.

Rezultat acestor năzuinţe, este Atelierul de ţe­sături şi cusă uri naţionale din Orăştie.

Obştea românească cunoaşte străduinţele ace­stui atelier, parte de'a expoziţiile ce s'au aranjat, ta diversele noastre adunări culturale, de peste in ş în aUe centre a vieţii noastre româneşti, — parte din produsele sale, cari împo obe^c azi multe biserici şi case alese a fruntaşilor noştri. Când la îndemnul mai multor bărbaţi şi mas cu seamă la sfatul şi îndrumările preţioase a dlui profesor Demetriu Comşa din S'biiu, s'a dat fiinţă acestui atelier, deşi s'a purces la lucru cü un plan de acţiune chibzuit, — totuş şcoala a-devâraiă a fost praxa, care ne-a caiăuzit, pe un teren nou neorientat şi nestrăbătut la noi până alunei.

MuUă întesnlre am avut ia pornirea acestui a lelier, în a'bumurile d lui D Cosma, d-sobrei MirhîvA O s m a şl a doamnei Co me s u, — а ю і b mod*Jtle oîîg'n*!f, ţesuta şi cusute strânse cu multa strădanii-, din divers? pârţţ sie ţir»i.

Ca zor şi însufleţire s'a in^íaiat primul atelier de t/»it - fi şi cusături ia O ăjtip, întru o singură camera îrch-ristâ şi s'a pus în l u c r a t i u ыі SfpgUÎ Î'ă5b<>f. " r -

La Ir.ctp-A se recrutau foarte anevoios, Intră-toa 'e ti-êbuincioase, căci ţărancele noastre, ne-fiind rbişfîUite cu astfel de întreprinderi, erau re­zervate şi cu oare cari nedumeriri.

Mu ţ^.ni'a zelului d-nei directoare Victoria Dr*. Erdéyi şi altor rnembre СеѵоЫе a Reuniunei, nsáum-.riiüe au început să dispară tot mat mult, şl din ce în ce sporeau rumărul act-lor feţişoare, şl femei hsrnfre, cari după lucrul ior primeau o răsplata cuvenită şi c§ri progresau mereu, sub concsucrris H'gvnioasă a rnatestrtl lor d şoara Tib-.'i.» P. Ba-, tan, a presta lucruri tot m?.i fiu-moaşe si prt ţ-oa*e.

In curând afluenţi lucrătoarelor ca^i rec's~;--.u t fi primiţi ia ate;ier, e fost atât de mare, încât a trebuit *ă ne îngrijim de un nou local, pen­tru a putea adăposti un număr mai mate de răsboaie.

Atunci ml a verőt întru ajutor, bunăfatea d lu i Dr. loan Mihi?, punându ne la disposiţte, o casă a d sale din Oăş t ie , und« azi funcţone*ză 7 resbüie, mal mari şi mai mi I, toate sistem ţărănesc şt unde :*осгеага în tot decursul anului 10—15 ţărance. S í ţe^ şi cos, diferiţi srtie'l pentru tre­bui--ţă şi împodobire, practice şi de lux; în tim pul din urmă se pune deosebit pond, pe ornate blser;ce$ti şi reînvierea diferitelor noastre porturi vei hi, de o rară frumuseţi, dar primejduite în multe părţi, de a pierde originalitatea lor ferme-citoarr.

Desfacerea obiectelor produse se face prin vânzare, pe la expoziţii, mai prin Intervenirea rnembn- lor reuniune!, şi cu deosebire se lucră la comandă.

Un debuşeu permanent, care se desfacă lucru­rile pregătite, până azi nu avem, pentrucă nu am ajuns acolo, să putem prednee toţi articli en gros.

*) Vezi » Tribuna* nrele 249, 254.

Negustorii mai cu seamă numai astfel reflec» tează la desfacerea lor.

Lucru niturai ar fi deci, ca să lărgim cadrele atelierului să putem splica şl mai multe lucră­toare, cari tot mal stăruitor ni se tmbie. d>n t<>a»e părţile şi altfel să producem iucrunla în qmturn mare.

Averea Reuniune! însă, care susţine atelierul şi care a jertfit ^ână -acum аргозре 10000 co­roane: centru înt.»meiarea şi înzestrare* Iu', e prea modestă de ât să p .ari suporta theliu-ielt'e zidire! unul afeiisr propriu curespua-z?.tor.

Aş*, slrttem nevoite, a lucra numai cu t n Kumír limitat de lucrătoare, ne având încăperi ac' mo iste.

H mijocu! acestor frănâiUrî, (între i r eb in ţă şl O'-ţin-ă) am cetit -u bucurie, în Nr. 249 al »TYb"neU f sub stilul: ->Cea mai naţională to vărăşiet un artichi al dlui V. C. Ov/*dă, al ce­lui m*i zelos naţionalist econom al no-iru.

Cet'ttd 8I-e*t fir.i rol, m'am c o n v n i , сЛ d sa a studiat s e n o s chestia in íuítrid noastre in gene. ral şi cu defistb'fe rărerea ce şi dit a--t>p'» »teile rtilui nosiru şl m j oae io r ce ar fs de luat p -n tru a adure N !s<f;oti<e adevlTfcti lucrările sule, ie aflu cu totul jwsisfi-:ate.

O nouă directivă susţinută pe baza principiilor fconotnice, se impune impciios dscă vrem «ă exploatăm după cuviinţă aceasta comea ă pre-

Are deci toată dreptatea eând zice: «Vorba fi!r;d de o muncă, naturel fă o împrospătare, organizarea acel» ta, nu se ponte face d*cât eu »•j.storul şi cu folosirea învăţăturilor ce ni 1« Mu j>sta principi'le economice, şt pr&xa izbăvită .In cadrele acestor principi».

«R adele ce ar>r, putea ф п ^ dss'gur ar fl pssie or!-ce aşteptare.»

Am ţinea viuâ dragoslra femrîei r mine, p« i ІШ portul şl lurrul msi 's f ru al гЫНЬг «a'e. Am da în mâ-ia ferne W române, un m u şi bogîî iz vor de câştig şi mat presus de toate, am avea instruite î i lupta pentr-j afirmarea nsţ'onsîă şi femela renană de p r e t u t h d t m până !a c«a din urmă colibă.

După credinţa noîsfră Infrsega a ^ s t ă orga-Pisare nu AR Intimph* msri greutăţi.

Cu sgî'gţiţ şi însufieţ rea, ce numai ferne;??, poate să o pornessei şi uă o su«ţ nS, — în s c u t timp s'ar rsu'ea pune temelie unei rparl şl puternice tove'ăţii, pentru producţ'unee şl v a ' o - ' z i i " ţ*^-t rilor şi cusăturilor româneşti. Pildă ne servesc femeile surori din România.

Aici la noi, mai nou au alcătuit fraţii Sloysd, o astfel de tovărăşie.

Dar mai presus, ca orice pUd<; na slujeşte su­fletul nostru românesc-şi d-rul d e a a^ea fe­meile române, cu care se impună şi cu cat a să se afirme.

Doresc, ca propunerea dlui V. C. O-vsdă, să afle răsunetul dorit !a toate femeile noastre culte, precum şi la factorii competenţi cari ar fi che­maţi să spnjinească sceasta pornire frumoasă, cu atât mai vîrtos, cä e timpul suprem, să îngrijim de preţioasa noastră in lustrîe de casă, conser­vata de veacuri în originalitatea ei în sinul po­porului.

Merită ţăranca română şi munca ei măiastră, să i-se dea cuvenită atenţie şi încurajare, deschi­zând orizonturi tot mai largi acestei aibine sir-guincioasă a neamului, să poată valora produ­sele geniului ei şi să nu fie speculată do străini venetici, cari încep deja a cutriera lumea, cu lu­cruri eşite din războiul şi acul românesc.

De aceea închei cu dorinţa şi cu rugarea stă­ruitoare, cătră taţi cei chemaţi să vedem în cu-rînd, realizată: Cea mat naţională tovărăşie.

Elena Pop Hossu Longin.

De Yorbă cu ţăranii. — Multe de toate. —

S?au da vorbă cu poporul. Mai despre ii-tip, mai despre oameni vine vorba şl a p'â.ig» ţ«ra când despre una c i n i drspre alta. E greu traiul, darea e mare şi creşte mereu, plrnântuS e scump

ï şi se toi scumpeşte. Unii cu idei şoviniâte, alţii ! cu de ce'e nazatinerte mă asediază cu întrebS-I rile dintre cari unele piine de ssreasm. Şi dscă Í n 'aş cunoaşte firea glumeaţă a Românului le-a? ! zice »Sanatst« bunâc S Aşa-i Romaiul, glumeţ deia fire şi Ы necsz I şl la vole bmi. h cunosc firea şl mi pbrs bă l stau cu el de vorbă, dar nunul pâ«iă la ш loc. I Pâ^ă cân i nu ob.erv răutate. Sânt unii pc ' "ari d î c l merg în comune s»r;:ine nu-i no* cu-i noaste î ndr i tă . Nii întreabă una şî aiîa şi \«dni ! ce observ că mă prlrepe dar din răuUte na I voieş-e să m-3 priceapă, o isprăvesc iute şi •si,>;;>;u; l nu mai dls.:ut cu el. U tericr mă !п?сг-.'П'ж v.ă c< j fel de om e si nldoda-ă nu grt-şesc. Rl^p.snsu! Í e : *Un bfufor«, »un o:n stricat«, »gurä >o<tríi« l «-a;s »un om cu stare bună d*r ráuta-b* .« Mai I interesant e ci totdeaura de aceştia întâlnesc I irsai întâi, adecă oa-nenll de treabă ou-іг*? arsreorl I îi îrtâlnejti şi toidasuna ţie: mai msr«i dragul ! să s sscuiţi cum se înţ leg. I Ş ; daci nu se amestecă nici unul âhum cei \ răutăcioşi nu tn'asl m*i despart* de ei. I Săptămâna trecută stau încunjurat de aproape ï 40 de ţărani. Unul mă întreabă una, altul alta, ! — Bine domnule — zice unu! — dar să ne I spui cum e cu baloanele acestea, cum sboară 1 oamenii cu ele ? ï —- Sânt umplute cu aer — răspunse, altul — ! şi le poarta vântul. 1 — Ei, ba — nu-i aşa ! — D'apoi cum sboară I cu ele dacă ie poartă vântui ? ! — D'apoi să vă spun eu ! — Mi-am adunat I toata ştiinţa să le explic aşa ca să mă înţeleagă, I — şi începui: Í >Sânt baloane cari sboară cu ajutorul aerului ! si sânt maşine de sbmat can sânt conduse de ! motoare. Mai nainte s'a crezut că nymai cu ba-j ioane se poate sbtKa, dar s'au aflat oameni cari i au inventat motoare pe cari le aplică cu un a-! parat ce are forma unei paseri şi aparatul acesta « începe să sboare. Cum trenul merge pe drumul î său mânai d í motor, aşa şi maşina de sburat se . înalţă în aer mâna ă de un un motor, dar mai l mic şi mai uşor, şt sboară.. sboară ca pasărea. 5 Azi lumea a înaintat pe toate ietenele şi să ve-? deţi, că maşinajde sburat sarnănă bine cu paserea i căci.. * — Cum ziseşi domnule — mă întt.-.trupe Va-! suie Traista, ţăran mal inteligent — lumea înain-! Scază ? Ba să mă ierţi., Dám mpoi ca racul. ? — Cum aşa ? De ce ? 11 ispitesc eu să \ ce-1 doare. i — Ai dta copii ? — mă întreabă. jj — Am unui mic de 5 luni. f — De 5 luni, că atunci rai umblă fa şcoală. 3 — Nu ! Ei şi, spune mai departe. j — Spun eu, spun die, numai la ä mă s i mal I răsuflu că mă fnăduş de necaz. D'apoi eu am I doi la şcoală. Şl nici unu'i nu ştie nie! măcar I »Crfcdeul.« j — Lasă te de »Credeuc — întrerupă altul .— I dar Petru a! meu nici » Ta tăi Nostru* n u l ştie I fără greş.

— Al m m nu ştie nici ропапс!?я bNedceştl şi nici ceie Dumnezeleşt' ! — vine al treiî»a.

— Di^ htoria bibiică nu şiîu ntiiicî zice al pat ăk-s — De Noe de potop, — polopi-ar Dum-

I nezeu d?... domni ! j — Măi taci ! poale nu vezi că şi domnu îi

»domn«... — SI mă Ierţi, ab, că m'am greşii. D ta nu

eşti de vini. ci acela cari ne or stricat ş o*la. — Apoi să vedeţi pe a! meu. Pe Pavel care

! în anul acesta va scăpa de şcoală — ia cu-( vântui Ion alui Petru. — I-ara spus a sari c'am \ vaudat olîe.

să văd

C e i c a r i d o r e s c :

sa se adreseze cu toată în­crederea fabricanţilor de .•• . • ••... mobile •

i e f t i n e , UT d i a x ^ i a . r o « v á * i i r h e l v , * » Î S @ (F»i»t«* Széchenyi И « «

La cerere prezenta»?; p m і?оѵпт® bngata noastră co>e<-.ţ!e. La înţelegere aparte expfdäm frssco Ir? ori-ce parte a Ardealului. - Atelier d« primul rang

Mare asortiment de

0 І І Г 1 p s n t r i l МГШ*

»TR! B U N A « 9 Decemvre 1911

Le-am vândut toate 22 de perechi, cu 12 fl. 50 părechea.

— Să-i fl spus cu 25 coroane ! — 11 necăjeşte unul Filip.

— I am spus şl m i a venii să i trsg nişte pi-reehl d« pa'me. Tost* seara s'a necíjit şi n 'a putut să mi spună cât am căpătat pe toate. Dar nu-i copilul de vină că numai odată i am arătat să cetească cu potcoave şt azi ori unde deschid tes!am«ífíul, fie cel vechi, fie cei nou şl merge ca Bps. N'are dne-1 învăţa. Ăsta-i năcazul.

— Ai auzit dta ce spun oamenii aceştia? Apoi am eu riseptaîe ori nu? — luă iaraş cuvântul VasUe Traista. — Pe vremea noastră toţi ştiau Tatăl Nostru, C'fdeul, poruncile, Istoria bibtlcă, Socoats. Cântam la biserici priceasna, Irmosul şl alte iucruri frumoase. Ai mei nepoţi când vin acasă ştiţi ce fac? — Măi oameni buni, mi-s'a făcui părul măciucă In cap. Seara înainte de cul­care, î t loc ds rugăciune începe cel mai mar»" : — Mi ez? a kalap. — Mi az? a fal — Mi ez? a kréta. — Ml az? az asztal. — Ml ezï a páUza. - Mi az? a kép. — Mi ez? a szék. — Mi az? az ablak.

Şi oameni bunii nu mai tăceau cu *Mi ez?< •ѢМі az?f. Şi să nu credeţi că pricep ce zic. Când bam întrebat *Az mi?t şi le-am arătat masa s'au prăpădit de r!s, că nu I bine aşa că pe ce aşa-i învaţă dastíiui. Eu ştiu ceva ungureşte, c'am Ia vlţat delà vecinul Piiîa.

— Nu-i rău dacă-i învaţă şi ungureşte — re­plică unui dintre ei.

— Nu I rău numai să i înveţe mal înainte ro­mâneşte c'apoi cum II putea să înveţi o limbă străină când nu o ştii pe a ta? Face din copil noştri o maşină, o maşină de cele cu horn care vorbe>te, vorbeşte şi când Ii lai acu atunci tace. Maşina de aceea ştii de-1 zic domnii >gramofoană<.

— Am văzut şi ea una la birtul mare tn oraş. — Chiar c i fratele Vasllie are toată dreptatea.

Al mei când ajung acasă tot aşa încep şi ei Mi ez? Ml az?

— Ai mei — începe altul — şi cântă ungu­reşte. Noi cântam la şcoală:

Sub Ştefan Vodi cel brav şi tare, A î c i ş eu fost am şi m'am luptat,

Iar ei îndrug nişte cântări ungureşti... Şl barem de-ar pricepe ce zic.

— Ei ! EU aşa-s vremurile,s'o băgat Apponyi In şcoala noastră să ne înveţe copiii ungureşte — reiau eu cuvântul emoţionat de cele auzite — să ne fericească şi el nu vede că ne prosteşte copiii, cari când scapi de ştoală nu vor şti nici ungureşte nici româneşte.

— V o r trebui să latre domnule ! zice Vasllie Traistă.

— Aia face Apponnyi şi prietenul Iul Tisza, care de drag ce ne are ne-ar înghiţi. Aceşti domni ne lasă să trăim numai să recunoaştem c i sat­tem Unguri. Dar cum păcate vom fi Unguri, când noi sflntem Români? Apoi când o fi mie­lul lup şi porumbul corb! Corbii cu corbii şi porumbii cu porumbi. Tisza cu Apponi şi noi de noi. Apponyi s'a băgat In şcoalele noastre na­ţionale, iar Tisza dupâce la alegeri el cu minis­trul preşedinte ne-a călcat drepturile în picioare azi vrea să se împace cu noi.

— Cine? Noi Românii şi Ungurii? — Niciodată. — Da de ce ? — Pentruci n'am ţinut cu ei la alegere m'au

pedepsit cu 10 coroane. — Pe mine cu 5 coroane. — Lu Stancu i o luat licenţa de birt. — Pe notarăşul din Trâlleni I au suspendat

pentrucă n'a putut să le ducă numai două voturi.

— Dar tu, Iosife, cât ai căpătat că al votat cu ei.

— 50 de coroane. — Acuma eşti mai bogat. Ce ai cumpărat

cu banii. — Un ştreang. — Taci mă că v am dat iar lor, am plătii

darea. — Papricaş?

— Ce papricaş ? Eu n'am mâncat. — Măi, mergeţi h nalba şi mi lăsaţi In pace

că de atunci nici durml nu pot cum se cade. Nu mă mai duc cu ei nici să ştiu că mă omoară notariul.

Am plâns ca un copil când v'ira văzut In ploaie şi vânt, aşteptlnd toţi fraţi de al mei ţă rani ca şi mine Iar eu cu j'dsnul Hepele şi mal câ*e un rătăcit sub acoperiş. Mii, dacă judele nu mi ar ft ficut atâta bine nu m'aşl fl dus. Apoi dacă mi-o dat şi bani I am primit.

— Dar altădată dne Iţi va face bine, că noi pe asta n u l mal alegam j j d e ? Noi o să alegem numai de actis cari voieszi cu noi.

— Apoi cu de aceşti oameni delà stăpânire nu ne putem împăca. Ei numai de aceia eu por nit cu împăcarea ca iar să ne păcălească cu ceva. S i tini pe fruntaşii noştri zăboviţi de a-şî ?a;e treburile până iar' pun mâna pe noi. Aşa era vorba şl nainte de alegeri. Că fiecare va vota cu cine vrea ş* nu vor sili pe nlme. Şi când colo, în cele 2 nopţi d n urmă s'au pus cu bani, cu jandarmi şi cu >teremtetet şi z iu că ne în vin seră şl ne trântră candîdtţii. АЫа 4 au fost aie >l cu mult necaz Ba pe ia Mărgineni au şi puşcal vre o 4 Români.

Sa vede că nu i vorbă de împăcare, că Тічг», — cel cu minte — spune că se împaci dar Ro­mânii să fntre In pariidul guvernului, adecă să zicá că de acum înainte sânt cu de ai lor, cân tàm cu ei, şi jucăm cu el Intr'o hori . Ţ*ra e a lor. Noi fnsăjsă plătim darea şi când ne va întreba cineva că ce sântem, să răspunzi că sântem ma­ghiar). Asta vrea Tisza.

— Cu asta nu se va întâlni el. Am vlzut noi şl zile mai grele. Apa trece pieîrile rămân.

— Dar bine, die, cum ii numai cu maşlnele de sburi t?

— O să vo spun de altădată acuma am avut destui.

— Vă spun eu! — începe Vasllie. — Ar tre­bui să vină un balon ca acelea şi s ă i ia pe Ttsza şi Apponyi să i suie aşa până să vid cam ca o pasere, apoi să bage de seamă că t 'a strice! motorul...

— Numai nici pe Khuen să nu ni-I lase pe cap . . .

— Măcar şi pe el s ă i ducă!.,. Şi se Imprăştlară fiecare.

5. P.

Din străinătate. Alegerile din Anglia. Ştirile ce sosesc din

Londra nu mat lasă nici o îndoială că alegerile generale se vor sfârşi In favorul liberalilor. Ora şele, unde conservatori', erau mai puternici, n'au putut să dea lorzilor majoritatea. Cu atât mai puţin vor putea si cucerească majoritatea cercu riior provinciale, unde sânt mai tari liberalii. Ga­zetele conservatoare încep de pe acum să spue că partidul lor poate va rămânea In minoritate, dar se mângâie cu nădejdea că guvernul DU va putea *ă'şl realizeze planurile, neavând o majo ritate destul de însemnată. Ziarele liberale declară Insă că guvernul nu va renunţa cu nici un preţ la marile reforme liberale plănuite.

Până Ieri noaptea au fost aleşi: 122 überall, 165 conservatori, 23 socialişti, 34 naţionalişti şl 4 Irlandezi independenţi.

Londra, 8 Decemvre. Parildui liberal continuă să câştige tot mereu cercuri noui. Până la orele 12 noaptea au fost aleşi:

123 liberali, 169 conservatori, 23 socialişti, 34 naţionalişti,

4 Irlandezi independenţi. Acum încep alegerile In cercurile provinciale.

Se prevede că partidul liberal va eşl din alegeri întărit în mare măsură.

It F O R M A Ţ I U N I . A R A D, 8 Decemvre n. 1910.

— P'omoţie . Aflam cu muită plăcere că dl Mihai Şerb3n (Arad) a trecut cu deo­sebii succes examenul de stat pentru obţi­nerea diplomei de profesor al învăţămân­tului agricol, în Germania la Halle (Pru-sien Universität Hallej. D s a este singurul

!român delà noi, care poscdă o asemenea

щ diplomă.

Fiii dtările noastre.

— C u l e g e r e a c â n t e c e l o r r o m â n e ş t i din M a r a m u r ă ş N i s e scrie: După atâtea ştiri în­tristătoare, din colţul cel mai îndepărtat al ro­mânismului, iată una de tot îmbucurătoare. Din însărcinarea Academiei României, dl Dr. Tiberiii Brediceanu tînărul compozitor delà Sibiiu, acu-! trierat în decurs de 2 săptămâni, tot Maramurâ-j şui, adunând dm gura poporului, aproape 200

I de bucăţi, dintre frumoasele şi înduioşătoarele arii poporale.

In tot drumul său, atât de romantic şi atrăgă­tor, a fost însoţit de părintele, capelan din Icud, Ion Bîrlea.

Dânsul încă a adunat cântece de ale poporu­lui, şi dispune de-o bogată colecţie de poezii popu'are, care se va scoate împreună cu агШг poporale, de cătră Academia Română.

Cu muijămită datorim Academiei Române, dar mai ales dlui Brediceanu, care pricepând însem­nătatea melodiilor poporale, a venit Ia noi, şi ni-a mântuit de pierire tezaurul scump al frumoa­selor arii populare.

Pildă vrednică de urmat, şi pentru alte ţinu­turi româneşti, delà huiduitul Maramurăş, care azi mâne, va fi cunoscut mai bine, din toate punctele de vedere, decât ori şi care ţinut ro­mânesc.

Iar, pentru viitorul artei poporale, — cred — ar fi bine, dacă tînărul compozitor ar fi scos delà plictisitoarea masă de birou, şi ar fi angajai permanent pentru strlngerea ariilor populare din diferite ţinuturi, astfel, cu încetul, dar sigur s'ar mântui, şi s'ar aduna toată bogăţia artistică a ariilor populare.

— Bal costumat în Arad. Precum suntem informaţi «Reuniunea Femeilor Ro­mâne din Arad» va aranja în primele zile ale lunei Februáré un mare bal costu nat (costume naţionale) în beneficiul fondului de zidire al şcoalei de fete.

— Judecată nouă în procesul Roxin-Po rumb. Ni se scrie din Oradea : Curtea de ape! Ce aci a adus ieri sub preşedintele b*ronului Szent Kereszihy judecată In procesul Roxin Po rumb : Advocatul Roxin a fost osândit la cine luni închisoare — comautat In vremea închisorii preventive Ia procuratură — doi ani susoendat delà oficiu ; judele Barb achitat, notarul Porumb trei ani puşcărie, preotul Porumb achitat. Advo catul Roxin a insinuat recurs.

— O alegere de primar. In ziua de 2 9 Noemvre c. era să se ţină alegerea de primar în comuna Micàsasa de lângă Blaj, Oamenii în număr de vr'o 3 0 0 erau adu naţi în faţa primăriei când a sosit satrapu! pus pretore în cercul Hususăulut. Până acum era primar în comună tetea Dumitru Păcurar, care cu toate uneltirile n'a putui

F Se expedează pentru preţuri solide aranjamente complecte pentru biserici, odăjdii, pra-I pori, stihare, potire, policandre şi candelabre, cădelniţe, iconostase şi icoane sfinte etc.

= Lucrează i c o n o s t a s e , a l t a r e , j 6 r t o y n t c e, a m v o a n e , i c o a n e p o r t a t i v e ett í U Ö A P E S T , IV. Văczi-uteza S9>. Prêtèrent, preliminar, «warn d c M e m n u r i ae ţrirait li» sior-inţa..

K T a l i i S I Ü I --- s t a b i l i m e n t de articole b i se r iceş t i

9 Decemvre 1830, » T R I B U N A* Pag. 7

fi înfricat ca să nu voteze la alegeri cu dr. Bo.'la.

Fibirăul spune poporului că cei ce vor îă candideze la postul de primar să vină în localul primăriei. S'au prezentat trei inşi : Dumitru Pă urariu, Vas. Idu şi Ion Raica. Dar pretorele şi-a pus alti candidaţi pe alţi patru cari nici nu erau de faţă. Poporul s'a pus să vocifereze, cerând să le dea primar pe cel vechiu, care e iubit de obşte, dar toate au fost zadarnice, căci cu legea nu te poţi pune. Fibiiăul a spus că atunci va mai ejunge Pă urariu primar cand ei nu va тл- fi în Hususău. Alegerea a fost a-mânată pe vreme nehotărîtă, pe lângă a meninţarea că dacă şi atunci aşa ne vom purta ne vor pune primar pe cine vor voi ei.

Bravii alegători din Micăsasa vor fi însă şi aiunci oameni Ia locul lor şi vor şti să ducă şi de aici înainte voinţa obşiei Ia isbândă.

— Veşti triste din Bal in ţ . N i s e scrie: Domnie redactor, Până a uma, ce-i drept, nu v'am scris nrmic despre stările noastre de-aici, din Balinţ (com. Caras Severin) dar pentru асеев să nu credeţi c i ele sânt aiât de bune. Nu. La noi toate aficerlle, deosebit cele comunale merg pe de a'ndoasele şi, durere, pe zi ce merge eie se încurca tot mai rău, pentru c i nu avem cine si ne poviţuiasca pe căi bune. Conducătorii noştri, preotul gr. ortodox Cărăbaş şi fiul s iu care e înviţâtor precum şl preotul gr cit. Pop stau nepăsători în faţa tuturor primejdiilor ce ne ameninţi cu nimicire totală. Ca să aveţi ideie despre slăbiciunea lor amintesc numai, că în treagă reprezentanţa comunala e compusă din ji­dani şi alţi struni de neamul nostru, lată cine s aceia cari ne »fericesc« comuna: Margittai Ig-rá:z, l é t Lipo», Szá-z Jenő, Friedender Bernát, O o s z lózstf, Sax Károly, Havas Iz<ó şi Halle Henrck. Aceştia sărit prietenii preoţilor şi a In viţătorului Traian Carabaş, care totodată e şl füf cţ'onîr la o bancă jidovească de aici. Amân­doi preoţii şi învăţătorul decând sânt în comuna noastră, nu au fi ut nici un bine poporului de sici bătut de Dumiezeu doar că sânt corteşil ji danior la alegerile de depuUţi. Domnilor condu­ctori şi luTtinăiori din Balinţ, vă întreb, până când vf ţ! fi s u r h auzul durerilor noastre şi până clnd veţi f) orbi la vederea primejiiei ce ne a-merinţâ? Ori doară voi nu vedeţi cum Ungurii ne au încunjur t de toate părţile, ne au luat pă­şunile şl pământurile, ne au tăiat pădurile şl alte multe? Ua bălinţan.

— Un p r o c e s a! bisericii din Bra­şov. D n Bucureşti ni se scrie: Eforia spi­talelor civile din Bucureşti a fost autorizată a încheia transacţie cu comitetul parohial al bisericei Sf. Nicolae din Braşov, oferin-du-i suma de 10.000 lei, pentru stingerea oricăror pretenţiuni ce s'ar putea formula contra eforiei, rezultând din stăpânirea de către eforie a unei porţiuni din muntele Sf. Ilie, din judeţul Prahova, câştigat defi­nitiv de zisul comitet şi luat în poses ie abia în 1902.

— E p i l o g u l a l e g e r i l o r . Din Satulung chioran ni-se scrte: Cu o săptămână înainte de alegerile de deputat am trimis nişte porci Ia tlrgul din Şomcuta mare. Lucrul s'a întâmplat des de dimi-neaţl, şi nevasta mea s'a prezentat pe la ceasu­rile opt la primărie ca să ceară bilete pentru porci care fuseseră trimişi cu oamenii înainte. Aci i s'a adus Ia cunoştilnţi c i cu vr'o treizeci de zile mal înainte a pierit un porc în sat şi de atunci hotarul e închis pentru animale, căci nu s'au luat dispoziţii ofilale pentru ridicarea oprelişte).

In urma acesful răspuns nevastá-m?a a grăbit pe urma oamenilor şi i-a ajuns la marginea Sora-cutei, înainte de ce ar fi intrat In tîfg şi a anun­ţat cazul veterinarului care după ce a vizitat porcii a permis să facă un scurt popas în u i ţ i şi să ce întoarcă ne urmă acasă, iucru care s'a şi împlinit.

La crâşma d n fiţi era şi notarul Rá:z Dező, cândva Du ved R u h şi In faţa finului meu şi a altor martori a strigat: »Am sl-i arăt eu Iul — adecă mie — prea multe necazuri ne face acum in preajma elegerilor, o si-i turnăm o amendă cel puţin de două sute de coroane*. Çi «bea cu trei zile In urmă am primit o citaţie să m l pre­zint la pretore.

Dând cu socoteala deîore ce I vorba m'am dus ct! citaţia ia notar să-l întreb ce o mai fi şi asta, căci prevedeam ci se ascunde aci şl ceva chestie politici. Mi a răspuns pe şleau că dacă i făgă­duiesc c i nu voi lucra contra candidatului gu vernamental va merge cu mine la pretore şi va Intrevenl ca cauza sa se rnuşamalizeze. Eu încă sânt om bătrân şi şi aşa nu mă pot ţinea de cortesit pe sate, dar cu candidatul nostru Dr. Vaida trebuie sà votez, mai ales că sânt şi în­rudit cu el, şi notarul s'a şi învoit ia aceasta.

Am plecat deci amândoi ia pretorele care se făcea că nici nu ştie despre ce e votba. Dupăce mi am spus piânsoarea, ral a zis să mă duc în linişte acasă, că nu mi se va întâmpla nimic. Când c"lo ce să vezi; sânt chemai la pretură pe 21 Ocsomvre şi judecat In cauza cu porcii. Când am întrebat unde e pretorele mi au spus că nu i acasă şi Ia observarea mea, că cauza aceasta am tranşat'o deja cu el, mi au spus despre aceasta că nu s'a luat protocol şi nefilnd pretorele acasă cauza va fi p^rtradată de can-celist. Notez ci ovreiaşul acesta, poreclit can-celisr, petrecuse odată în S»tulungchioran şi mi a cerut să I trimit cu trăsura pină la Şomcuta. Eu insă 1'am refuzat şi acum când I am încăput pe mână a ţinut să se râsbune, căci ascultându mi mi a croit o a m n d i de două sute de coroane, după cât reiese din sentinţa primită cu câteva zile mai târziu. Volnica sentinţi arn apelat'o la comitat şi aştept să văd ce verdict va da vlce-comlteie.

Cât despre alegerile congregaţlonale, ca In tot comitatul, aşa şl aici a lucrat cea mai neagră te toare. Jupanul Duved, notarul, la akgfre da oa menilor büete de ale lor ca să le bsge in troaci, (urnă) zicând că ale noastre nu sânt bune şi aşa s'a întâmplat că candidatul nostru a rămas cu un singur vot şl s'a ales un perciunat de al lor. Şl toate acestea s'au întâmplat In faţa preşedin Ului şi a mai multor martori, f ir i să se fi găsit cineva ca să I pună la locul Iui.

Aşa s'au sfirşit alegerile In comitatul nostru. Q. T. Miculescu.

— »Coi lnda cu s t eaua* . Ua obiceiu fru­mos era în timpurile nu de mult apuse »Co-lindarea cu steaua*. Acest obiceiu este dat ui tării. — Colindarea acea«ta, se făcea de cătră fn viţă tori cu elevii de şcoali mai mărişori — şi astfel pregătiţi colindau Investiţi ca nişte crai, cu steaua fn frunte, In ajunui naşterii Domnului, din casă In casă vestind prin cântările şi ora­ţiile lor, cumcă este ziua bucuriei a naşterii Mân tuitorului.

Cu ce bucurie, se aştepta aceasta sari de prl veghlete ia toati casa. Ce bucurii simţeau copii, când auziau c i vine di învăţător cu steaua cu oastea lui Impă'ătească — şi sosind se ump'eau casele de veselie, la vederea micilor crai, cu miş­cările lor atât de isteţe.

Aceste datini, — rar se mal văd, că învăţă­torii mai bătrâni cari le fâcean au apus pentru totdeauna, ori ajungând In vrlstă s'au retras din aceasta lume veselă — iar urmaşii fie că n'au văzut, fie c i nu cunosc aceste frumoase co­linde...

îndemnat de mal mulţi învăţători cari văzuseră Ia mme, acesta armături frumoasă, s i Ii-o fac şi d-lor - snul trecut am publicat multe co­linde In „Drapelui* căci ocupându mă cu cule­gerea lor, a ti un material foarte vast, dar până acum încă nu e dat spre tipărire. Asemenea cu

nosc toate îmbrăclm'ntele de cari să folosesc la astfel de ocsz'unl, precum:

I. Steau-, apoi 7 comanace deosebit al Iui Irod, care e miraculos lucrat, — apoi 6 bucăţi sabH, 3 sullţi — 1 toiag ai lui Irod, — tncm-gltori, toate ps cât de artistic lucrate pe atât de frumoase. Ce priveşte toi*gu! cu bol da Iul fru­moasă apoi suliţele, sab île din lemn lucrate şi aurite, — dacă sânt păstrate pot s i se folo­sească mai mulţi ani.

îndemnat dm mai multe părţi din nou să pre­gătesc aceasta armatură frumoasa m'am ho^ărît ca din vreme s4 public ac:*sta in preţuitul na-stru jurnal » Tribuna», rugându-vâ a anunţa în număr poporal de Duminecă ca să nu mi se îtî-grsmâ siascâ ca anul trecut, pregătirile acestea, căci ia unii învăţători abia D'am trimh steaua pe ziua de ajun. Aşa dar cei ce doresc a se оліра cu steaua, întreaga armatură constă 13 cor. — pius poşta. Nouz, că cei ce doresc, bine-voiască a însemna brgirea capului grosimea şi înăiţim«a băi';-ţ>!or ca sâ se faca după o mísurá exactă. Jena. în 22 Noemvre 1910. Juliu Joano-viei, în/, pens.

— C o n s t i t u ţ i e furată . Din Sofia se anunţă că exemplarul original al actului despre proca-marea constituţiei bu'gare din 1878 subscus de Alexandru Batîemberg, primul principe al 3u !g4-nei, de membrii guvernului de atunci şi de toţi deputaţii, a fost furat. S i presupune, că actul im­po ten t a foit furat mai demult şl hoţul proba­bil, i a vândut sau l a amanete?.

S'a pornit o anchetă severă pentru descope­rirea făptuitorului, dsr până a^ura fára succes.

— L o g o d n ă . Dl Alexandru loanovici, fiul har­nicului neguţător şi naţionalist a d-lui G orge (oanoviei din Orşova, s'a logodit In 26 Noemvie a. c. st. it. cu gentila domnişoară Anuţa Seto-şan din Toracul—mare. Sincere felicitări !

— C o n t r a execu tă r i i , cu m o a r t e . Barg son, cunoscutul scriitor şi Mozof englez, a pornit o mire propagandă In cercurile politice din Angli?, pentru ideia unui proiect de lege care să permită osândiţilor ia moarte, ca ei înşişi, In celulele lor, si 'ş i ia viaţa. Bergson spune, şi are toată drep­tatea, că execuţia este dejosirea demnităţii ome­neşti. In Angia planul scriitorului e pr imi cu multă simpatie şi aprobare.

Acţiunea aceasta e un pas transacţional Im­portant contra execuţiilor cu moarte. Dacă par­lamentul şi societatea nu a ajuns la maturitatea să şteargă sentinţele de moarte şi pe vinovat să-l despărţească de societate închizându-l până la sfârşitul vieţii Iui, atunci barem să-l scutească de actul scârbos, şi mai crudei şi decât moartea, al execuţiei şi să 1 silească a se sinucide singur.

Ideia iui B r g s o u are mulţi aderenţi In Anglia şi toţi nădăjduesc că noui parlament va realiza planul acesta.

— Aten ta tu l d e l à K u m a n o v o . Din Salonic se anunţă că ancheta asupra atentatului delà Ku­manovo, despre care am amintit şi noi, n'a putut să dea de urmele autorului. Cutia în care se afla bomba fusese adusa de cătră un bulgar deghizat, la hotelul »O .manie* din Kumanovo şi transportată de un servitor al hotelului la gară, spre a ii expediată la Koeprul.

— E x p l o z i e d e b o m b ă . Ieri seară o bombă a explodat în strada Alionzo din Barcelona di­strugând o mare parte a caldarîmului. întreg conductul de gaz şi canalele de apă au plesnit şi multe case s'au năruit. Făptuitorul a fost mun­citorul metalurg Pipo, care încă în noaptea aceia a fost arestat.

— E x p e d i ţ i e a u s t r i a c ă d i s p ă r u t ă . Acum 14 ani o expediţie ştiinţifică austriacă a plecat cu vasul »Albatros* spre polul nordic. Insă membrii expediţiei ajungând la insulele Salamon au dis­părut şi nu au mai fost găsiţi. Anul acesta pa­sagerii vasului »Celandin« din Australia au aflat că membrii expediţiei austriace au fost prinşi şi mâncaţi de antropofagii indigeni de pe insula Te­tűvé, unde le-au fost găsite numai ciolanele. Mem­brii expediţiei erau: baronul Norbek, ofiţerul Dudik, cadetul de marină De Beaufort şi cinci marinari.

Pentru cumpărare d o

ălării pentru copii şi domni T*i iM. iş iOia 1 2"£t , centru, sîrads^H unyuuL

Pag, 8 »? Ш î Ш O N Ai 9 Decemvre

— «Times Îs m o n e y » . O întâeplare foarte semr.Hicsi vă s avut ioc zilele acestea tntr'un o-raş de seamnă din Ungsris. Lumea se pusese cu râvni pe prop?g*rea industrie). Se proiecta o fa­brică pentru produse textile şl dupa ce a fost as gurat un ajutor din partea statului au plecat sê caute capitalul ce reclamă zidirea insta>atiunel. Cap talul a fost găsit Sa o bsmă din Berlin şl aceasta a şi trimis pe unui dintre directorii ei execmív! la fsia locului, pentru a studia afacerea. Sosi'ea emisului băncii a fost anunţ «tă cu acu rat>ţa şi în ziua s f i m t ă Ia ceasurile zece, omul nostru a si sosit. La ga»ă l-a primit cu multă p«r*da preşedintele «F»brieei.. societate pe acţiuni» ce era se înfint/ze. L« preşedinte, care era mare р . ч . р г і н а г şi director de ba<<ca, i a u pregătit un át jun somtuos. Cocoana d e gazdă era dichi' i»â ca vv, cal de gsll. Au urmat apoi vizt'e delà vïstcril directoti si pomenitei fabri i până ia servitori. S'a fă.ut douăsprezece şi s ' a sei vii prânzul, dopa aceia toaste, glume, politici şl câte n tură şi în soare Dup'* m< azi pe ia cea-surii*- patru însă rseamţol dra «»!ui îşi s ;oate cea­sornicul din buzunar şi întreabă:

— Domnilor tend plescă cel dintâi tren spre Berlin ?

— La dne!pa!njze:i , peste Budapesta. Dar de ce ?

— P- nlrură cu acela plec. Eu ш mult d? Iu cru. Credeam că <n câteva ceasuri voi »fu tot de ce ittn revoie şi noaptea următoare voi pleca. La noi viemta costa bani.

— Dar nici n'aţl văzut cei puţin locul pentru viitoarea fabrică.

— Ce й?е a fac?. E de prisos Să vedeţi dom­nilor noi rs»m{ii cumpănim toste. Ud*-, eu si*u aici c-e'a o-ele 10 până la pat>u după s m'azi şi în vrs-m- a ?cta«v?a nici n'am văzut nici n'am au z i nimic referitor fa afacerea noastră, pe care o c G n s i d t r a ţ ! aşa de însemnată d n punct de ve­dere economic. Capitalii nostru r u e în sigu­ranţă unde se pot ît>tâmpla astfei de lucruri.

— Avis. Subs-rrlsul aduc prin aceasta ia cu­noştinţa ort. public român, că mi am strămutat canct-Uria gdvocaţiiii, din N<*gykomlo«, re-pce tlve Zsombolya In Vârş-ţ, s.trau* Priöfi nr. 44.

Dr. Ioan Serariu, advocaî. — N e n o r o c i r e în c ă l ă t o r i e . N i s e scrie:

Ieri ţăranul ungur Fazekas Józ-ef voind să se ur;e în gara Mtzőhegyes în trenul spre Mât a u s'a împiedecat şt a căzut pe ş-гн-. In raomentui acela írt a In gară t n alt tren care î'a strivit şl i a tăat din tium.hm amândouă picioarele. Fiind transportat la spital nenorocitul om a murit pe drum.

— S i n u c i d e r e î n a i n t e a j u d e c ă t o r i e i . 1er! Ma>ku4 Ni-hsb, mgusîor din Sei lis, a fost c?tst Ia tribunului din Chariotienburg, pentru ca sâ depună jutăfâs iul cf« săricie. Dsr Nabab n'a volt sa depună ju-ărnânut', c! îr.lr'wa moment ceaşseptat sroţtod din buzunar o sîielă cu otravă a beut-o tosfâ. In câteva minute el a murit.

— B a l e r i n ă r e v o l u ţ i o n a r ă . Din Berlin vine ştirea, că guvttnui porii ghtz tue ruesz l pe Tar-ragona, o balerină spaniol , bin uită că ar fi stet fn relaţii intime cu reacţionarii din L> abona. Se presupune, că Ia ea *'»r găsi сз rnuiţim? de scri­sori, cari, date în publicitate, vt compromite pe mulţi membri marcanţi ai regimului apus. F ind rugată să extrădeze scrisorile ea a răspuns, că deşi îl cunoştea bine pe Rege nu are şi nici nu a avut ambiţii polilice.

Wlliam Stesd publ eist englez într'un art'col scris despre balerină, conform declaraţiilor ei, spure , că ca a legst căsătorie morganatică cu un tîrăr cap nu de mult în<oronat. Autoritatea portugheză voieşte să mai afle şi amănunte mai intime din trecutul frumoasei ba'erine, pentru ci, se zice, ea avea iegätmi şi cu Ferrer.

— T e m p u s a n t i q u u m Civilizat a înaintează cu paşi giganţi, distrugând sşezămintele şi ere dir tele vechi, gata să cedă, iar ia locul lor aduce viaţi şi lumină noui . In cartierele Parisului dis­par rând pe rând cuiburile de cari se leegă atâ tea amintiri şi atâtea amănunte, cu toată însem­nătatea lor, dar totuşi nu lipsite de oarecare poezie. Cel din urmă local de felul acesta e «Ar­hanghelul Ga vrii», care era pe vremuri un teatru de varietăţi foarte bine cercetat. Publicul Iul era recrutat din acelaş p i tur i de jos, din apaşi şi artişti cizuţl, întocmai ca al teatrelor «Ouillotine», «Pere Lune t t e , «Stindardul roşu». Vizitatorii ve seli ai Parisului cari îşi plimbă mulţumiţi îndes-

tulirea pe lurgi'e bulevarde sie cartierului Msu-bett nu si vor închipui că abia cu câţiva ani în urmă înflorea pe sici tos-ti tlciloşia omenească, c i ulit/le erau nspädife de inf.-cţa şantanurilor şi al-* gropilor printre cari vagabond u desmoş-teniţii sodetâţ i şi toate vlct mele cari se sbăteau cu cel d n urmă Sp»sm fn gbearăie alcoolului.

Aici era taverna «Boul roşu» care o adăpostit alături de purgaşi celebri şi o parte însemnată din lumea visăiortlo»-, cari erau mal muit cerşe­tori decât ta'eritsţi. Parisul cu valurile lui uriaşe i-a luet şi i a smuls de aici ducându-i fn altă pai te până când va vem" s ă i srunce apoi şi de acolo.

A p e l ! Avem onoare a aduce la cunoştinţă P. T. publicului, că însoţirea economîcă-comer-cială « M u g u r u ! « în sezonul acesta a luat mă­suri pentru a se putea lipsi de agenţi generali în afacerile cu altoi de viţă, deoarece aceşti a-genţi, răul fost necesar până acum, cari costă mult şi suntem siliţi a le da previziunile din ce în ce mai mari - în detrimental clientelei fiind si­liţi a urca în măsură previziunile şi preţul pro­ductelor pepinăriilor noastre, pot fi uşor înlocuiţi prin inteligenţii noştri drla ">ate, dândule acestora ocasiune de câştig frumos, fără cie a aves osteneală mare în schimb — Cu acest prilej ne luăm voe a ruga pe toţi Domnii preoţi, învăţători, comer­cianţi români ect. din ţinuturile replantinde cu vii altoite, de a lua însuşi în mână conscrierea de comande pentru procurarea de aitoi. — înso­ţirea plăteşte fis--c?rui agent comunal (preot. în­văţător, comerciant, jude comunal) care însinue comande în massă, după efeptuirea în regulă a acestor comande 6°/o proviziune din valoarea brută a comandelor — în bani sau la dorinţă în altoi de vie. — Tot aceiaş proviziune o piătim şi pentru mijlocirea comandelor de semânţuri pentru sezonul de primăvară 1911. — Informaţiuni de­tailate precum şi listă de preţuri eventual cărţi pentru conscrierea de comande trimitem la cerere gratis şi franco — Cu toată stima: *MngumU însoţire economică comercială în Elisapeîopole (Erzsébetváros Kiskükiilő vármegye).

X Românul în interesul lui face dacă tot ce îi trebuie cumpără delà -romín. Daca ai trebuinţă de maşini economice, pluguia- etc. să nu mergi Ia străiKi cînd poji cumpăni la romínul Eugen Nicola din Blaj (Balázsfalva), care la cerere trimite şi catalog ro-mînesc gratis şi franco.

Pentru maşinile cumpărate delà el — dă cea mai mare garantă, Ie vinde în preţuri de concurenţă, mo­derate, cu comdiţiuni dc plată favorabile în rate, aşa că maşinile îşi dştigă preţul lor şi primesc tot felul de reparaturi. Cetiţi anunţul lui de pe pagina ultimă a ziarului nostru. Sprijiniţi pe comercianţi şi mese­riaşi romîni.

Mîhaî Radu croitor pentru domni, Cluj (Kolozsvár! strada Jókai Nr. 2, se recomandă on. public romín.

Varosmajor-Sanatorïum *i Hydroííisrapie j 2 6 odăi aranjate cel mal modern ; i Supraveghiere medicală continuă (constantă). —

Telefon 88—99 . Birou-central, stabiliment medical Budapesta , B-dul Ferencz-körut 2 9 . Consultaţiuni delà orele 8—9 a. m. 3—5 p. m. Director-şef: D r . A . C o z m u t z a .

EC0HÛMIE. A d u n a r e e c o n o m i c ă î n B u f e n î . Pri­

mim următorul apel!

Ştim. Domnule, Iubite Frate, Cunoscând amarnica suferinţă, ce-o în­

dură fratele plugar prin pierderea vreunei vite, cu toată inima curată voim să venim în aj storul fraţilor loviţi de astfel de neno­rociri prin ^întovărăşirea proprietarilor de vite în scopul asigurărei vitelor*.

Pentru ajungerea acestui scop măreţ ne adresăm d-tale, ca unuia care voieşte uşu rărea fraţilor năpăstuiţi, şi Te rugăm, să T e prezinţi D-ta necondiţionat Ia adunarea, ce se va ţinea Duminecă, în 11 Decemvre st. n. la 1 2 ore din zi în sala cafanei din

Buieni, şi să îndemni să vină cu D-ta, cât mai mulţi cunoscuţi şi ѵгсіпі, ca să vadi cu toţii cum se întocmeşte această institu-ţittne de mare lipsă pentru plugari.

La adunare va vo;bi domnul Vasile C Osvadă, directorul unei astfel de tovărăşii în Gră>tie.

Aşteptând să veniţi cât mai mulţi din sa­tul d-voastră, Vă salută®.

Buieni, la 4 Decemvre 1910 st. n. cu dragoste frăţească : Ioan C *аша, paroh ort român, Şt. Peneşiu, Dr. Aurel Grozda> advocat.

M e m b r u p e v i a ţ ă la »Rennumea so-daSiior români sibiieni«, s'a inscris presiden-tul act Ici R: uniuni, dl Victor Tordăşîanu„ cu taxă de 5 0 cor. — plătită.

Vii?- a „Ei H .

§|| Dr . Sief ars Tărtiăşdan, | | Arad, vis-à-vis cw casa сотпвЬЛѵЛ.

mt Fi .-jeher E-.-.z. P ^ r t a ! Consultaţi i de.W orele 8—12 «. ш. щі 3 — ö d .

G. M, Govoşdia. Nu mai putsm rev*nl. N. B., Cmc!. N'aia primii nimic. Poa'p s'a

pierdu* i e drum V. Filimonescu. E o greşală de tipar. Numai dia

greşală s'a cules 800 în Ioc de 300 coroane. N. I. F. »Sä n e cunoastem« e s c r i s c u multă căl­

dură, poate chiar c u prea multă şi ne-ar aduce pe cap numai u n proces de care avem, slavă Domnului, de ajuns. Altele c u plăcere.

T. PI. (Sebeş). Vă mulţumim pentru poezia trimisă şi prietenia ce ni-o areţi sprijinindu-ne. Poezia nu o putem însă publica, fiindcă prea ne laudă şi nu voim să supărăm pe nimeni.

f e s t a $.йтъпі&игщіт. Ѵазііе lorga, Muranl. Am primi; 4 50 cor. §fco-

nament pe anul 1910. Vichenti« Buzdugsn, Muranf. Am primit 3 cor.

pe anul 907. Eva S i b , Drauţ. Am pr!m5t 10.10 cor. abons-

raent până la finea anului 1910. Teodor Li'jovan, Fibfş. Am f>r< H !2 50 cor;

abona tient până la f nea sm:>ui 1910. Ioan Lucaci, C^puş-de CâmpKj. Am p-imílí 4 50

cor. pe anui 1910 Moise Pde», Drarţ. Am prhßit 8 50 cor. abo*

nsmtr.t pe anul 1909, 1910 Mîhaî Mars, Otiaca. Am primit 4 cor. abona*

merit pe anui 1907. Vas'-'e Tcrebtnţm, Co-iubs. primii 16 cor»

abonament pe anii 1906, 1907, 7908 şi 1909. Peiru Pi op, E kü ő Am primit 8 50 cor. sbon.

pe anul 1909 şl 1910. Teodor Ir.drei, losif Zei cu şi Pettu ÎHeş, Ce-

bea. Am primit 8 50 cor. abonament până Ia fi­nea anului 1910

Petru Popa, Corrlâiiş. Am primit 4 50 cor; abonament pe anul 1910.

Vasile U zică, Murani. Am primit 6 cor. abo­nament pe anu! 1908 şl 1909.

Poşta Librăriei. Rugăm pe respectivul domn care ne-a trimis

5.52 Cor. să ne comunics ce a comandat, deoarce cuponul, mandatul s'a pierdut.

Redactor responsabil: ІиЗіи G i u r g i u , »Tribuns« institut tipografic, Nichin şi som.

D e n t l a t r o m â n I n A r a d .

f I B G I L M U N T E A N Szabadság-tér Nr. 3 . Lângă farm. Rozsnyay.

Dinţi artificiali în cauciuc de là 4 cor. în sus. Coroane de dinţi în aur 24 cor. Dinţi cu şurub în aur şi pla­tină 20 cor. Poduri în aur şi aluminium, cari nu se pot scoAte din gură, în preţ cât se poate de moderat şi în rate lunare. — — — Oaranţă până la 10 ani. Reparaturi la pieze făcute de mine se efeptuiesc gratis. Celor din provincie se efeptuiesc lucrările în aceeaşi zi.

245 — 1910 T R I B U N A Pag. 9

Aviz! Onoraţii cetitori interesaţi, se avizează, că 'punsul meu în discuţia didadică şi de ßamentax dl P. F. D. şi Petru Marşieu, j apărea în revista pedagogică -^Reuniunea yißtorüon din Arad.

/. Crişianu.

Ѣ\Ш banka ocast inny spolok Budapesta, V., Sas-utca 24

löre lucră sub patronajul Ústredni banka Iceskych sporitelen din Praga, deschide con-| Ш la postul de

coresponderif român limas vacant. Delà recurenţi, afară de limba Iromână se recere, a ştii atât în scris cât Ц In cetit limba. maghiară. Cei cu praxă jvor fi preferiţi. Ofertele sunt a se înainta pecţiiinei, pe adresa de mai sus. Postul e |de a se ocupa imediat după acceptare.

Fân de luncă \-м calitate 4—5000 m.-metrice se află Ia subscrisul de fânzare. loan Prescurea, proprietar î i Réten, up. Hégen (cottul Târnava-mare).

8 Fabricaţie din ţară prima calitate! Sfoboare de sârmă

t a x * i ş i i t r a i n i c e ! In atenţia architecţi-

lor, agrono­milor, pro­prietarilor de vii, p.vile grădini, te­renuri de vi­sătoare etc.

P É G S I H E N R I K fabrici pentru împletituri de sârmă

BUDAPESTA, VI., A r é n a u t 126 sz. Telefon 120-89. — — — Telefon 120—89. Trimit şi instalez împletituri de sârmă pentru ma­şini, implctiiuri de oscilat, stoboare pentru case şi

vile, împreună cu uşi şi porti puternice.

! ! Cele mai frumoase reţele ! ! Preţuri ieftine ! Preturi ieftine t

Mai furnizez: ciururi pentru cernut prund, coş-niţe pentru nisip, burlane pentru schintei, coş-oiţe pentru nutreţ, botniţe pentru boi şi sto­

ruri pentru fereşti de orice mărime. ;: Liste $1 prospecte de preturi se I

A N U N Ţ . Institutul »PROORESUL« din Ilia are

în comuna Ilia-Murăşana (Marosillye)

220 cară unire} de trifoi şi 10 cară aatref de fftn

de vânzare. Doritorii de cumpărare să se adreseze

susnumitului institut. DIRECŢIUNEA.

Caut un candidat de advocat r o m â n c u i p r a x ă . Postul e de a se ocupa în 1 Ianuarie 1911.

H > r . I u s t i n P o p , advocat tn Déva. я

Cele mai bune

Vinuri de deal, le găseşti la Iullus Dános, producător de vinuri î n Siria pe lângă urm. pretori: Vin de masă prima calitate, azuria Cor. 50 — Vin de Rizling prima calitate > 54-— Cele mai bune vinuri vechi, coloare azurie Cor. 5 6 — , 6 0 — . Vinari ; Schiller Cor. 60'—. Vin roşa (Bikavér) 80 .— şi 90 — de hecto.

Vinurile se expediază In butoaie de îm­prumut, începând delà 100 litre de orice calitate.

Serviciu culant, vinuri admirabile de prima calitate.

Adresa pentru scrisori şi telegrame:

I u l i u s Dános, mare p r o d u c ă t o r de v i n u r i

Tilăgos (Siria, Arad m.)

P r i m a b a c a n t e ; din Oradea-Mare. :

Mibai Petroviciu = ş'a transmutat ==

prăvălia de coloniale şi delicatese m

în edificiul „ B a z á r " strada principală (Rá-koez i -u t No 2) lângă prăiivăa lui Huzella M.

^*^. .|» »|» «I* »|» ^ p ' i i i ï ï i ï i î ' ^ ^ ï ^ i ^ ^ ^

de tot soiul : Peşte sărat

din Magazinele Băncei de credit din Braşov trimite cu posta sau calea ferată, cu pretu­rile cele mai ieftine, primind arvună, sau cu rambursa: Josef Huttmann, Braşov.

împrumuturi ieftine fără nici un adaus de cheltuieli eu 4V2% se mijlocesc împrumuturi de amortizaţie pe moşii pentru 10—65 de ani, se angajează a despovăra moşii cu datoria mai scumpă, la un împrumut mai ieftin.

Se vînd în rate avantajoase şi fără scă-riţare de preţ orice maşini agricole, prima calitate şi cea mai nouă construcţie cu vapor, benzină şi maşini de treerat cu olei brut, apoi maşini de semănat şi cosît, mori, cu vapor, benzină, olei şi gaz, dea-semenea sunt de vânzare 2 maşini de sămănar, vechi, folosite, una eu 15, alta cu 17 şire, apoi pentru un preţ convenabil o garnitură de treierat, sistem Göpel putere de 4 HP.

Instalaţii de luminat cu acetilenă, prin aparatele »Ideal« distins la expoziţia din Paris cu medalie de aur sau Beagid, lumină frumoasă potolită, manuare sigură şi simplă, economie de 500o/o în apă în comparaţie eu celelalte aparate, nu murdăresc, nici nu fac funingină.

Depozit şi expediţia tuturor părţilor cons­titutive; fitile, lize, scoici etc.

La cerere trimite un oficiant specialist în cauză. Agentura generală comercială: : P a l m e r M à t y à s :

Timişoara (centru), Prinz Eugen gasee 13. (lângă cuţitsrul Koch).

t «O V 12

«5 ° Е Ф «o <D 03

Ci A

u Щ

ca g-3 o 2-g « "O — ny. 3 =1 QX

BINDER LAJOS ciasornicar şl giuvaergiu In

MEDGYES, Markt-platz Nr. 8. Depozit bogat de

totíelul de ciasomice de aur şi argint precum şi ciasornice de metal şl nickel

Articlii de argint de China. Ochelari şi zwickeri de Rathenov.

articol* optice de aer ţi argint. Reparaturi solide şl ieftine. Serviciu conşfflntfos,

Agronomii îşi pot face cumpărăturile în condiţtunile cele mai avantajoase - • • - .•• • = magazinul economic şi de unelte al lui

Kalló I s t v á n é s T á r s a

Ia

Telefon No. 850. Oradea-mare—Nagyvárad Are în depozit, pe lângă avantajoase condiţii de plată, tot-feM de maşini industriale şi agricole, aparate» unelte, oleiuri, sad, muşamale funii motoare, automobile, stronitorl etc. Cereţi prospecte. — Expediţie gratuiţ i . — Corespondenţă în limba româna —

r a g . i o T R I B U N A Nr. 254 — І910І

Au apărot Mineele Cu litere latine în 12 v o l u m e legate în piele C o r . 1 7 2 .

Volume singuratice 14 cor. 50 fii.

Se poate eomanda delà:

Librăria Diecezană, din Arad, Str. Deák Ferenc 33.

M o t o r c u o le i b r u t . Si Cea mai contabilă putere motoriei. Cea mat ieftină uzină ! Oaranţie necondiţionată. Preţvri şi condiţii favorabile, i a r Fără maşinist! N a e x ­plodează. Nu e expusă focului. Nu e supt iaspecţi» financiară. Nu are cazan. Funcţionare simplă. Punem maşina la dispoziţa oricărui individ acreditabil, Ură nia o cheltuială, pentru a se convinge că face cel mai bun şi cel mai vrednic de încredere serviciu. Prospecte de preţuri delà 2—60 PH gratuü

P Á L F Y T E S T V É R E K turnătorie de fer şi f ab r ică de maşini tn

SEGH BDIN—SZEGED. Fondat în Anul 1807. Distint cu 20 medalii de a m

S e v â n d

pelângă rate lunari convenabile, fára orice urcare de preţ.]

— Numai prima calitate. Instrumente muzicale. Arme Articole de voiaj Ochiane Aparate de fotografiat Rufe pentru bărbaţi Covoare Candelabre Mobile de aramă

Obiecte din argint de China Tablouri şi statuete Casse de bani Opuri literare Maşini de scris Hectografe, la

C s i s z á r V i k t o r Kolozsvár, Deák Ferenci. 20. Succesorul lui Aufrecht şi Golâshmiut.

Reprezentanţa generală :

S A . Elek & Comp. , C e l e b r e l e

m o t o a r e o r i g i n a l e

„ O T T O " c u Ъепжііга., gsíx9 s a u o l » i u b r u t .

Până acam sont in fancţ'uoe mai mult ca 95.0( 0 In toate părţile lamei. : 1 r... i 1

Preţuri ieftine 1 Condiţii avantaj ioase de plată. Mare expediţie în ţară şi străinătate — ~

Depozitul filial a fabricai de motoare: 1

L a n g e n & W o l f Timişoara — Josefstadt, Bonnáz-u. Nr. 12.

Liste de pretori şi prospecte Ia dorinţă se trimit gratuit şi porto franco, m h l 1 „ ыч.и i 1 numii

Gramofoane şi plăci, Aprinzători original „Imperator", lampioane de buzunar | | se găsesc mai ief­tin în marele ma­gazin de fabrică

a lui

Tófh József, Szeged, Könyök-u 3. Vânzare şi pe rate.

Cereţi gratalt prospectai de preturi. Se cautá revânïàtori.

Primsrfabricä de casse şi maşini din Ungaria I» A n h e u e r , T i m i ş o a r a . 2шИГ

de cea mai nouă construcţie sigur e contra focului şi spargerii.

Casse en pantere de otel, tresoare şi antrepozite oanterate cu deol f nă a i g - i r a n ţ a con t r a s p a r j t e r u

Casse pentru cărţi din asbest. Panţerarea tocatelor pentru casse.

Uşi ei fereatri panţerate pentru institute de bani, cea mai nonă construcţie.

Pret curent ilue'rat se trim'te gratie si (raneo acasă

Ir. 255 — 1010 »T R Г B U N A« Pag. 11

— Repiantaţivâ vi l le cu »Itoi de là firma româna ! —

A l t o i d e v i e ! ! Calitate distinsă pe lângă preţurile cele mai moderate, soiuri de vin şi de masă, viţă americană cu şi fără rădăcină, ochiuri de altoit, viţă europeană cu rădăcină. • ••" • 1 1 1 "= IS»e cxflA d e ѵ А п к а г е la. «=•»•••

„MUGURUL" însoţire economicä-comercialä Elis betopole (Erzsébetváros, Kisküküló vm.) material disponibil în altoi peste două (2) milioane şcoalele de altoi n'au fost atacate de peronospora, altoi desvoltaţi la perfecţiune. La cumpărări pe credit cele mai uşoare condiţiuni pătirea pe 10 ani cu interese de 7°/o. La cerere prêt curent şl instrucţiuni gratis şl f ranco . _*a—, î n s o ţ i r e a р г і т е я і і е f ţ t-fvtW e l e v i pentru învăţarea a l t o i t u l u i si a manipulare! şcoalei de altoi. Prima cord t'e de rea sită est« de a fol-si m ter al poiid !

I n g r i g i r e a f r u m u s e ţ i i . Chimia aranjată pentru îngrijirea frumuseţii face accesibile preparatele sale

şi prin săpunuri. Cu dreptul renumelui său săpunul pantru înmuieiea pielei „O lady s" se poate mândri că e cel dinţii pe acest teren. Cei cari (in să-ţi păs­treze vioiciunea fetei şi în locul pielei sbircite se aibă pielea tinără şi roză, să fo­losească săpunul de spumă „Qladys" în locul mulţimei de săpunuri cari folo-sindu-le fac şi cea mai straludbare piele si se adune şi să se ofilească.

Preţul 1 coroană 50 filări. Cu seria preparatelor >Oladys< trebuea să tindă ţi la scoaterea din circulaţie

a pudrelor franceze de pe terenul patriei. Aceasta a reuşit, căaf prin pudra „Oladys" s'a aflat un mijloc de frumseţă nestricăcios şi vrednic de Încredere care nu numai că a prescurtat cinstea şi renumele pudrelor franceze, dar şi în străinătate îi face concurenţă mare.

Prin alcoholizarea fină şi lipsa de plumb a pudrei „Qladys", aceasta a cucerit mult, atât în tară cât şl în străinătate. Calitatea de a se lipi şi faptul, că nu se vede decât foarte discret, eschide orice concurenţă. Strălucirea şi albul ei e ca ludul marmorei de Carrora. Se găseşte în trei culori : aibă, roza şi galbenă.

Preţul unei cutii: ii şi 3 coroane. Deoarece preparatele »Oladysc au multe contrafaceri, preparatorul îşi rezervă

singur lui dreptul de desfacere. Se afli la farmacia „împăratul Roman" alui

V I O B É L A Budapest, II., Fő-utca 54 szám. II

V t h Á ™* ™г * *MM 0 a t a í e P à n z â a l t l i , U í i 1,8 p a t ?' P * n z e t u r i Í B m a s í

ftlgU Cíuj Koloisvái Strada D e á Ferencz Nr. 4. P r e t u r i fixe m o d e r a t e .

M a r e a s o r t i m e n t d e m ă r f u r i d i n p a t r i e .

Primesc totfelul de executări de T R Ü S 0 U R I

eu orice preturi, la chemarea In provlnţă arată cu plăcere colecţia

:: :: de mustre. :: ::

A s o r t i m e n t m a r e ş i f r u m o s . Pînză de in de Rumburg. Pînzâ de in de Irlanda. Pînză de in de Kreász.

B U M B A C de Damast şi Grádli.

A L B I T U R I GATA pentru femei, bărbaţi şi copii,

ALBITURI P E N T R U P A T , NĂFRĂMI DE BUZUNAR.

C I O R A P I e t e . PÂNZETURI ALBE

şi COLORATE pentru masă.

F i r m a r o m â n e a s c a I F i r m a r o m â n e a s c a I

1 atelierele de maşini ale lui Engen Nicola Blaj (BalMalva) i pregătesc tot-fehl de maşini economice ţi pluguri.

Maşinile sunt gata deja şi după comandă se pot expeda lomentan. în depozit se află gata tot-deauna, pe lângă celelalte uţini economice şi cele mai bune maşini de tmblălit cu loco-wbile de benzin delà 3 până la 16 cai putere. Garnituri de nblătit cu locomobile de vapor. Motoare de benzin delà 2 până 110O cai putere. Motoare de gaz sugativ din cărbuni de lemn, tes sau trcit. delà 10 până la 100 cai putere. Instalează mori vum măcinat cu petrii sau valuri sau mori pentru făină da­tată. Instalează fabrici pentru făcut cărămidă şi ţiglă.

Oferte pentru orice maşină precum şl informaţiunl dă gratuit. Catalog românesc ca prafuri la cerere se trimite gratis şl franco.

Roagă onoratul public român, să binevoiască a-1 onora cu comande, asigurîndu-1 de serviciu prompt, lucru bun, şi preţuri moderate. Cine va cerceta şi cumpăra din atelierul de maşini al lui EUGEN NICOLA se va convinge că nu e silit a cumpăra delà străini şi de multeori lăsat să fie înşelat de agenţi străin'.

Adresaţi-Vă cu încredere la comerciantul român

, atelier de maşini economice Blaj (Balázsfalva).

Nr, 2&5 tílí

- h GIFŢI DE VIITORUL VOSTRU! Cel mai bun mijloc pentru a se scuti pe sine şi pe ai săi de griji materiale este incontestabil poliţa de asigurare a „ A s o c i a ţ i u n e i d e a j u t o r a r e r e c i p r o c ă " d i n T i m i ş o a r a .

La Aceasta asociaţiune poate oricine să asigure pentru ai săi pentru cazul morţii sale pe lângă solvirea unei taxe lunare de 1 cor. şi a unei cuotizaţiuni de 2 cor. după cazu­rile de moarte după un an delà înscrierea sa de membru 2 0 0 0 c o r . , după 3 ani delà înscriere pentru cazul invalidi­tăţii sale o rentă l u n a r ă d e 50 c o r * iar după 3 0 de ani o rentă a n u a l ă de 600 c o r .

Contra solvirei unor competenţe minimale oricine poate asigura fetelor sale o z e s t r e d e 2 0 0 0 c o r . , iar băieţilor când devin maioreni asemenea 2 0 0 0 cor. Dacă susţinătorul băiatului ori a fetei ar muri după 3 ani delà înscriere, înceată orice sol vire a competenţelor şi băiatul asigurat pri­meşte până la etatea de 13 ani, iar fata asigurată până la etatea de 2 0 ani, o r e ^ t ă l u n a r ă d e 30 c o r . şi pe lângă toate acestea băiatul ori fata asigurată mai primeşte la timpul său şi ajutorul de independentizare resp. zestrea de 2 0 0 0 c o r . Asociaţiunea ofere ori-cui cea mai deplină garantă. Cuote semnate 9,000.000 cor., iar fondul de garantă de 200 .000 cor. se află depus la Tribunalul competent.

Pentru toate categoriile de asigurare o cuotă (sumă asi­gurată) face cel puţin 2 0 0 0 cor., iar un membru poate sub­scrie 10 cuote, prin urmare asigurarea pentru cazul morţii, de zestre şi de independentizare să poate face delà 2 0 0 0 până la 20 .000 coroane.

La cerere se trimit prospecte gratis şi să acceptează reprezentanţi demni de încredere.

„ASOCIAŢIUNEA de ajutorare reaiprocă" din Timişoara. (Adresa: T e m e s v á r - B e l v á r o s , J e n ő h e r c z e g - u t c z a 18).

52?

3

Important pentru lăcătari şi fauri. C i o c a n - b a r o s t p a t e n t o t ce s e p o a t e m â n a cu p ic io ru l . Inventat de Schwartz & Comp. — — Unicii fabricanţi şi vinzători:

Fabrica Sólymos T g s f ч і т к Arad, Kölcsey-u. 67, Mare economiseală de timp şi ajutori lucră­tori, în propoziţiune ieftin, se poate folosi uşor în oricare atelier. Celor cari se intere­sează la dorinţă li-se trimite catalog de pre­turi cu explicaţiii a-: mănunţite gratuit. :

Cu stimă :

Sólymos Testvérek, Arad.

«S § a**

$

2*S

I

T e î e î o n 66—82

TESTVÉREI и lustruitori dő sticla şi fabricanţi de oglinzi; • b pictură speciala pentra деашап de biStricâ. i

BUDAPESTA, YIK., Mária-utca N0.11, P.-cgàîim кергоЫні og l inz i , p lăc i , dula-

p u r i şi a p ă r ă t o a r e p e n t u uş i . Primim exe­cuta c •n-itiinuoasä a огьагог l acur i d u «est r <m, apoi c u l o r a r e a îa s t ic tá o r i moza ic a g e a m u r i l o r d e b i s т c i , d - r m i t o > . r ^ , s u f r a g e r i i , s a i o a ^ f ; , p o r t a l e si p o r t c r i .

Мз.ге d e p o z i t d e s t ic lă în plăci . — &..<<•!•:•• ->..«.-'-^ Conwmfck &Ш din loc utó şi âiu pionaát Ш^/&ъ£?Ж s c Í s2-- J multa" consiiiafiozitais.

Telefon 6 6 - 8 2 .

iBifăti

X

» p ? c i a i i O f ® и н и г ѣ т ш

s s a f l ă îss f ä r m a e m » S ' e a u a d e au f«

a J ® Im

Aïe* — H ê i f t m j t i , Fótér, (cott. A l b a inferioară)

fr»ä Де « a d K X ' X ireproşabil penlru albirea şi m o e r e a pielei ; nu соЩіпо nici un ingrtdi'eut dăunător de merciiriu. Preţul unui borcan 1 cor. 20 iii.

Crema de Aiud £ ™ L " = ~ -menea moaie pelea, cu i unsuroasă şi păstrează foaite bine pudra. Preţui unui borcan 1 cor. 2S) ftl.

! Lichid pentru moierea ş u i -b i r e a m a i o r lui. O sticlă 1 cor. 10 fii.

Săpun din cremă de Aiud cu miros admirabil cu 1 cor. 20 fii.

M r ă de Aiud ^ " . í Petroform pentra spălarea ПЯГПІІіІ ° P r e ? t e căderea păru'ui şi

formarea mătreţei, întăreşte pielea şi ajută la creşterea părului. O sticlă 1 cor. 80 fii.

Spirt de plante din Ardeal. Făcut din frunzele şi rădăcinile buru­ienilor de Ігас, dă părului un lustru frumos, şi-1 face moale. Preţul unei sticle 1 coroană 70 fileri.

lui şi a pielei. Û i-ticiă 2 cor.

Praf Sampoii p f ™ s p ă l a r e a pi „ njlui şi t inerei curali]

a p iee i , mai ales la f.-mei. Un 25 fii. 10 pacheU 2 cor.

fiair-Reneiver {! a p t e p e n t r 7

g e n e r a r e a păr» lui) păru! cărunt îşi recapătă cu oarei 0 iginaîă. O sticiă 1 cor. 8 > fi'.

Apă aromatică pentru giirl şi păstrarea ţi curăţirea dinţilor, sticlă 70 fileri.

fichrea gurei şi a dinelor . O sttdf 1 союгпа 8') fi iei i.

Praf pentru dinţi Hydra m jioc de: mâna întâi pentru albim dinţilo" şi desinficiatea gurei. O cui 1 coroană 20 fileri.

Picături pentra dinţi O aticlă 69 fileri.

veritabil r ; americani

Lichid de brad ( E f r t

d l m

Л.... ~J1lLZ pentru parfumam j camerilor şi desiniiciarea apaitam») telot bolnavilor. O sticlă 1 cor. 30fi Tub pentru imprăştiarea acestuia 5ÛS

I » 4 » «tv cfj*j iî;u t>*̂ вііо eti) і>»

ÎNTREPRINDERE ROMÂNEASCĂ a

H A I FL0NTA fiKtrepreîior d e zidiri

û r & d e i i - m a f â - H s g y i r ê r a É . Stabilimentul şi cancelaria Pereces-u. 9'

Primeşte : plănuirea şi zidirea de bi­serici, s c o a l e , case notariale şi a tot

— felul de zidiri private. Magazin stabil de fabricate de cement, comande se primesc.

Magazin stabil de pietrii artificiale pentru morminte. Prospecte gratuit.

ÜSISIlSgyiBIiB

л tfţîs «*st í t « «і-ч e*a >

Ceie mai b u n e

4-<jrii«-(O«îvauyouya « j « i - . m u j a « * » ' . - ţ i e t v e « й т

— cele mai solide şi cele mai după modă

atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani ş î preţuri ieftine, lilereazâ cea mai bună prăvălie în aceasta privinţă în

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JAYOS oroLogier în SZEGED.

CATALOG cu 2 0 0 0 chipuri s e t r imi te GRATUIT . Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari îl cer cu provocare la ziarul Tribuna (ad. scriu cá a cetit anunţul în Trib.) Corespondentele se fac în limba maghiară, germană şi franceză.

T D i D T T M A іматгтгтг T i n n r i D a vin a t t p t j i m ar гтыма