1

Academia de Studii Economice București

Facultatea Economie Agroalimentară și a Mediului

PROIECT ECONOMIC

Îndrumător,

Prof.univ.dr. Popescu Gabriel

Student

Lazăr Marius Florin

An 3, seria B, grupa 1324

-București 2011-

2

Academia de Studii Economice București

Facultatea Economie Agroalimentară și a Mediului

Analiza diagnostic la

S.C. Agro Invest S.R.L.

Turnu Măgurele, Teleorman

Îndrumător,

Prof.univ.dr. Popescu Gabriel

Student

Lazăr Marius Florin

An 3, seria B, grupa 1324

-București 2011-

3

Cuprins 1. Prezentarea firmei .................................................................................................................................... 4

1.1. Date generale ..................................................................................................................................... 4

1.2. Date specifice activităţii ..................................................................................................................... 4

2. Sistemul de managment practicat ............................................................................................................ 8

3. Piața și marketingul firmei ...................................................................................................................... 10

3.1. Piața de aprovizionare ..................................................................................................................... 10

3.2. Piața de desfacere ............................................................................................................................ 11

3.3. Mixul de marketing .......................................................................................................................... 12

4. Situația financiar-patrimonială ............................................................................................................... 13

4.1 Situația activelor pe componente și în dinamică .............................................................................. 14

4.2 Situația pasivelor pe componente și în dinamică ............................................................................. 19

5. Analiza rezultatelor economico-financiare ............................................................................................. 23

5.1. Producția fizică, producția marfă și rentabilitatea pe produs ......................................................... 23

5.2. Analiza cheltuielilor și veniturilor..................................................................................................... 25

5.3 Principalii indicatori economico-financiari ....................................................................................... 29

6.Proiectarea activității viitoare. ................................................................................................................. 32

6.1.Delimitarea pieţei de desfacere ........................................................................................................ 32

6.2.Programul de producţie la S.C. AGRO INVEST SRL ............................................................................ 33

6.3 Propuneri: ......................................................................................................................................... 39

7. Bibliografie .............................................................................................................................................. 40

4

1. Prezentarea firmei

1.1. Date generale

Firma supusă spre analiză, societatea comercială SC AGRO INVEST SRL a fost

înfiinţată în anul 2000, fiind constituită şi funcţionând în baza dispoziţiilor legii nr. 31/1990,

republicată, lege ce reglementează funcţionarea societăţilor comerciale, statutul, contractul de

societate şi actele adiţionale perfectate ulterior.

Din punct de vedere juridic, societatea SC AGRO INVEST SRL are forma de societate

cu răspundere limitată, amplasamentul societăţii fiind în municipiul Turnu Măgurele, strada

Alexandriei, numărul 4, judeţul Teleorman. Sediul social al SC AGRO INVEST SRL se află pe

strada Chimiei, numărul 9, municipiul Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, cod poştal : 145200,

telefon/fax :+40. 0247/ 417416.

Profilul principal de activitate ține de cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor

leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase – 0111, forma de proprietate:

proprietate privată a SC AGRO INVEST SRL cu sediul în municipiul Turnu Măgurele, str.

Chimiei, bl. G9, ap. 10, parter, judeţ Teleorman.

Regimul de lucru al angajaților este de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână şi sezonier în timpul

campaniilor agricole 10-14 ore/zi, 255 zile/an.

1.2. Date specifice activităţii

a) Activitatea desfăşurată:

1.Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de

seminţe oleaginoase (cod CAEN 0111):

Societatea cultivă plante prăşitoare şi păioase ( grâu, orz, rapiţă, floarea-soarelui, porumb,

soia, muştar) folosind utilaje proprii.

2. Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală (cod CAEN 0161):

Executarea tratamentelor fitosanitare cu substanţe cu toxicitate redusă din grupele III-IV.

3. Comerţ cu ridicata al produselor chimice (cod CAEN 4675):

La comercianţii şi distribuitori intermediari, dacă aceştia deţin autorizaţie de

comercializare

La prestatorii de tratamente fitosanitare autorizaţi, dacă aceştia deţin autorizaţia pentru

prestare de servicii cu produse de uz fitosanitar

5

La producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, indiferent de tipul de proprietate şi

de forma de organizare, în vederea utilizării pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi

buruienilor pe terenurile pe care le deţin şi pentru care nu este necesară nici o autorizaţie

specială de cumpărare şi utilizare.

b) Localitățile în care se desfășoară activitatea de bază:

Municipiul Turnu Măgurele: sediul social al firmei;

amplasamentul( garaje pentru mașinile și utilajele agricole; depozite pentru materii

prime, îngrășăminte și pesticide; depozozite cereale );

suprafață arendată în lucru: aprox. 645 ha;

distanța de la București: 130 km.

Comuna Lunca:

garaj pentru mașini agricole (la 4-5 Km distanță de centrul exploatației agricole);

suprafață arendată în lucru: 993 ha;

distanța de la București: 142 km(+ 4 km drum de țară până în centrul

exploatației).

Comuna Ciuperceni:

suprafață arendată în lucru: 126 ha;

distanța de la București: 135 km.

Comuna Islaz:

suprafață arendată în lucru: 6 ha;

încercare de dezvoltare a afacerii în această comună;

distanța de la București: 144 km.

Societatea este arendaș de terenuri agricole în baza legii 16/1994, cu modificările şi

completările ulterioare, având în lucru aproximativ 2000 de hectare de teren, utilizate doar în

scopuri agricole. Suprafața însumează terenuri din vecinătatea municipiului Turnu Măgurele și

din comune aflate la câțiva km distanță : Lunca, Ciuperceni, Islaz, acest lucru permițând totuși o

utilizare eficientă a mijloacelor tehnice de care dispune întreprinderea deoarece deplasarea lor

către parcelele aflate în lucru se face cu costuri mici.

Dezavantajul major în cazul de față este că firma suportă cheltuieli ridicate cu plata

arendei către proprietarii de terenuri. Există șansa ca pe viitor, firma să ajungă proprietar de

terenuri în condițiile în care piața funciară ar avea mai multă flexibilitate iar resursele financiare

ar permite achiziționarea lor. În acest caz, profitabilitatea activității ar crește considerabil.

6

Conform contractului de arendă (anexa 1), plata arendei în natură se face imediat după

recoltarea culturii dar nu mai târziu de 45 de zile. Produsul livrat de arendaş trebuie să

corespundă din punctul de vedere al calităţii. Ca alternativă, plata arendei în bani se face la un

preţ stabilit prin înţelegerea părţilor în maxim 45 de zile de la data recoltării culturii1.

Nivelul arendei este stabilit la 600-700 kg de grâu /ha sau contravaloarea în bani și nu

poate fi modificat de arendaş ca urmare a unor pierderi datorate unor factori naturali (calamităţi).

c) Înzestrarea tehnică

Potrivit datelor înregistrate în contabilitate la 31.12.2009, firma a prestat

servicii și lucrări agricole în valoare de 265375. 48 lei, adică 7.95% din cifra de afaceri, o sumă destul

de frumoasă ceea ce demonstrează că firma reușește să își lucreze singură pământurile arendate și în plus

să folosească utilajele sale contra cost pentru clienții care nu au utilaje sau care la un moment dat

înregistrează un deficit din punct de vedere tehnologic ce le-ar putea afecta producția agricolă.

Societatea are tractoare şi maşini agricole, mijloace de transport,etc. în proprietate. Principalele

echipamente și mașini aflate în dotare sunt:

combine recoltat cereale – 2 buc;

tractoare CASE- 2 buc;

tractoare U650 – 5 buc;

U700- 2 buc;

U445 – 1buc;

semănători-4 buc;

discuri- 4 buc;

pluguri cu 5 trupiţe- 2 buc;

pluguri cu 3 trupiţe- 3 buc;

combinatoare- 2 buc;

cultivatoare- 2 buc;

maşini şi instalaţii de erbicidat- 4 buc;

remorcă cereale Giliberet de 16 to-1 buc;

autoutilitare- 3 buc;

autoturisme – 2 buc.

În anul 2006, cu ajutorul programului SAPARD, societatea a achiziționat următoarele

utilaje:

COMBINA CASE CT 610;

TRACTOR CASE MXM 190;

HEADER CEREALE 6M CASE;

REMORCA CEREALE GILIBERT PROFI;

GRAPA DISC VADERSTAD CR500;

1 Extras din modelul de contract de arendă.

7

SEMANATOARE MONOSEM NG+8;

SEMANATOARE VADERSTAD RD 400C;

CULEGATOR PORUMB GERINGHOFF;

CARUCIOR PT.HEADER CEREALE.

Aceste investiții au constituit o schimbare de macaz în strategia firmei și un pas mare

spre dezvoltarea acesteia, contrinuind la o creștere a productivității utilajelor și a productivității

muncii.

d) Numărul de salariați

La înființare, în anul 2000 societatea avea un singur angajat. Societatea s-a dezvoltat

rapid, astfel că la nivelul anului 2009 înregistra un număr de 16 angajați.

Grafic 1: Evoluția numărului de salariați

Sursa: informații furnizate de societate

Numărul maxim de angajați a fost atins în anul 2008 (24), criza din economie declanșată

la sfârșitul aceluiași an urmând să conducă la luarea deciziei de reducere cu 33% a personalului.

8

2. Sistemul de managment practicat

Societatea are la momentul actual un număr de 16 angajați, împărțiți pe două

departamente: economic și de producție. Societatea este condusă de un administrator(manager

general) sub care sunt direct subordonați economistul șef, inginerul agronom și magazionerul.

Grafic 2: Strcutura organizatorică

Sursa: informații furnizate de societate

Managerul general: al societăţii este cel care hotărăşte direcţia spre care se îndreaptă

firma: Stabileste obiectivele generale ale firmei;

Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli (BCV) şi rectificările acestuia;

Identifică noi oportunităţi de afaceri;

Reprezintă firma în relaţiile protocolare cu furnizorii, clienţii şi alte organizaţii cu

impact real/potenţial asupra rezultatelor firmei;

Asigură managementul firmei;

Asigură reţeaua de relaţii necesară dezvoltării activităţii firmei.

Economistul șef:

Organizează, îndrumă, conduce, controlează şi răspunde de desfăşurarea în mod

eficient a activităţii financiar-contabile a societăţii în conformitate cu dispoziţiile

legale în vigoare;

Manager general

Departamentul economic

Economist șef

Tehnician Economist

Dapartamentul de producție

Inginer agronom

Tractoriști

Magazioner

Paznici

9

Răspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la începutul activităţii,

cel puţin odată pe an, pe parcursul funcţionării sale, în orice situaţii prevăzute de lege

şi de câte ori managerul general al societăţii o cere;

Răspunde de îndeplinirea oricăror altor sarcini prevăzute de Legea contabilităţii

82/1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum şi de celelalte reglementări

legale în vigoare, pe linie economică şi financiar-contabilă;

Inginerul agronom:

Urmăreşte obţinerea unor producţii performante prin îmbunătăţirea procedurilor

tehnologice;

Realizează studii ale mediului pentru a ţine sub control dăunătorii şi plantele parazite

şi pentru a proteja solul (pământul) şi apa;

Studiază şi aplică diferite metode ştiinţifice pentru obţinerea unor recolte valoroase,

atât din punct de vedere calitativ, cât şi cantitativ;

Proiectează şi/sau coordonează testarea echipamentelor şi maşinilor necesare

agriculturii;

Estimează materialele necesare şi face demersurile procurării lor;

Magazionerul:

Asigură gestiunea fizică a stocului de marfă;

Introduce marfa în stoc în baza documentelor de intrare;

Asigură mișcarea stocurilor;

Expediază marfa către clienți.

Tractoriștii (7 angajați) :

Execută muncile agricole (arat, semănat, recoltat etc.);

Asigură transportul materiilor prime și a produselor recoltate(grâu, orz, porumb,

floarea-soarelui);

Întreține și repară tractorul/utilajul.

Paznicii (4 angajați) :

Asigură paza clădirilor și utilajelor;

Comunică conducerii posibilele tentative de efracție;

Asigură curățenia în incinta curții;

Menține legătura cu instituțiile care asigură utilități generale;

Sistemul de management practicat este unul ierarhic, ceea ce asigură o mai bună

coodonare a activității societății. Piramida ierarhică este formată din 3 niveluri, managerul

general având un control puternic asupra angajaților, datorită dimensiunilor reduse ale

întreprinderii. Un avantaj al acestui sistem este acela că firma are un singur om cu funcție de

conducere, restul fiind angajați implicați atât la nivel decizional cât și de execuție (inginerul și

economistul) sau numai de execuție (tractoriști, paznici, magazioner).

10

3. Piața și marketingul firmei

3.1. Piața de aprovizionare

S.C. Agro Invest S.R.L. Turnu Măgurele are relații stabile cu diferiți furnizori de pe raza

județului Teleorman și din apropriere de București. Un avantaj foarte mare în cazul firmei de față

este apropierea de București, o piață foarte bine structurată și diversificată în ceea ce privește

imputurile de materii prime și materiale pentru fermele agricole.

Denumirea Furnizorului Furnizor de : Rulaj an 2009 (lei) % din total furnizori

SC EUROTEL SRL îngrăşăminte 454060 15.85%

SC ROSU I & G SRL carburanţi 335723 11.72%

SC AGROPLANT SRL erbicide 166689 5.82%

SC SELS AGRO SRL seminţe 295011 10.30%

Alți furnizori

1612978 56.31%

Principalul furnizor este S.C. EUROTEL S.R.L., firmă ce se ocupă cu furnizarea de

îngrașăminte chimice la nivel de județ. Deosebit de important pentru firmă este achiziționarea de

carburanți de la SC ROSU I G SRL și semințe de la SC SELLS AG|RO SRL. Structura

furnizorilor se potrivește oarecum cu importanța imputurilor necesare realizării producției și cu

structura cheltuielilor materiale.

Grafic 1: Situația furnizorilor pe anul 2009

Sursa: date furnizate de firmă

11

Astfel pe anul 2009, firma a rulat 2864461 lei spre conturile furnizorilor, din care cea mai

mare pondere a avut-o S.C. EUROTEL S.R.L (16%), S.C. ROSU I G S.R.L (12%), S.C. SELS

AGRO S.R.L(10 %).

3.2. Piața de desfacere

Firma are parteneriate cu clienți importanți la nivel național ceea ce asigură succesul

acesteia în ceea ce privește vânzarea producției obținute. Mai mult, experiența antreprenorială a

administratorului societății și relațiile stabile cu parteneri de afaceri de talie mare asigură o

evoluție bună pentru S.C. Agro Invest S.R.L.

Denumirea clientului Rulaj an 2009(lei) % din total clienţi

SC EUROSILOZ SA 369642 10.56%

SC CARGILL SRL 551895 15.77%

SC PREMIVET SA 209305 5.98%

VA INTERTRADING SRL 478399 13.67%

SC AGRICOVER SRL 158757 4.53%

Alți clienți 3504570 49.49%

Grafic 2: Principalii clienți

Sursa: date furnizate de firmă

7%10% 4%

9%

3%

67%

Principalii clienți

SC EUROSILOZ SA SC CARGILL SRL SC PREMIVET SA

VA INTERTRADING SRL SC AGRICOVER SRL Alți clienți

12

Cel mai important client este S.C. Cargill S.A., unul dintre cei mai mari actori pe piața

cerealelor și a alimentelor din țara noastră și un puternic retailer în acest domeniu. Acestuia i se

atibuie 10 procente din structura producției vândute. Un alt client important este VA

INTERTRADING S.R.L(10% din rulajul pe 2009), urmat de o societate teleormăneană S.C.

Eurosiloz S.A.

Restul clienților este constituit din fabricile de pâine, morile de grâu, alți producători

agricoli existenți în județ și în regiune.

3.3. Mixul de marketing

Politica de produs. Societatea urmărește să cultive plante și cereale care să aibă o

valoare adăugată ridicată. Prin politica de produs se urmărește obținerea unor producții cât mai

valoroase, prin stabilirea unor planuri de cultură cât mai bine structurate și eficiente.

Politica de preț ține aici în special de perioada anului în care se face vânzarea propriu-

zisă a recoltei. Managerul firmei urmărește în acest fel să vândă o mare parte din producție

imediat după recoltare, pentru a-și plăti obligațiile față de furnizori. De aceea va accepta de cele

mai multe ori un preț mic de la clienții de talie mare. O parte din producție o depozitează în

silozurile proprii ceea ce îi conferă oarece independență și posibilitatea de a o vinde la un preț

mult mai bun, după lunile Ianuarie/Februarie când prețul la cereale ar crește

Politica de distribuție urmărește stabilirea de relații comerciale cu clienți de talie

națională(mari retaileri) pentru a face o imagine bună a firmei în rândul mediului de afaceri local

și în relația cu băncile. Mai mult, prin această politică firma caută să aibă siguranța că își

primește rapid banii pe cantitățile de cereale vândute. Pe lângă aceasta, firma stabilește relații

strânse cu cumpărători locali, interesul fiind cel de a avea terțe persoane de încredere.

Politica de promovare nu merge pe calea reclamei ci pe cea a dezvoltării unei imagini

de încredere a S.C. Agro Invest S.R.L. prin dovedirea de bune practici comerciale în relațiile cu

clienții și furnizorii, punctualitate, diplomație.

13

4. Situația financiar-patrimonială

Analiza financiară a întreprinderii are ca scop să determine "performanța" întreprinderii

la un moment dat (de regulă, la încheierea unui exercițiu financiar). Pentru realizarea acestui

scop au fost utilizate două instrumente contabile: bilanțul și contul de rezultate (contul de profit

și pierderi).

Bilanțul sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat și descrie

separat elementele de Activ (A) și Pasiv (P). Activul se compune din bunurile deținute de

întreprindere și creanțele aesteia, iar Pasivul cuprinde capitalurile proprii și datoriile contractate

de întreprindere și nerambursate încă. Diferența între Activ și Pasiv (A-P) se numește "situație

netă" a întreprinderii (averea acționarilor sau activul neangajat în datorii). Situația netă (SN)

poate fi pozitivă, caz în care reflectă o gestiune economică sanatoasă (o creștere a bogăției

întreprinderii) sau negativă, aratând o depășire a activului de către datorii (situație falimentară).

Bilanțul reflectă echilibrul financiar al întreprinderii la un moment dat. Fiecare element al

activului reprezintă o "alocare" de fonduri bănești, structurate după gradul lor de lichiditate

(posibilitatea de a fi transformate în bani). Astfel, imobilizările necorporale (brevete, licențe,

studii, mărci de fabrică și alte drepturi de autor) sunt cele mai putin lichide; imobilizările

corporale (terenuri, clădiri, utilaje etc.) au o lichiditate superioară activelor necorporale, iar

imobilizările financiare (titluri de participație, împrumuturi acordate pe termen lung) sunt cele

mai lichide. Datorită rotației relativ lente a capitalurilor investite în astfel de active ele se numesc

și"alocări permanente” (stabile). Activul cuprinde, de asemenea, activele circulante (stocuri,

creanțe, disponibilități), mult mai lichide decât imobilizările, numite și"alocări temporare", la

care recuperarea capitalurilor investite se face la încheierea exercițiului.

Cealalta parte a bilanțului, Pasivul , reflectă sursele de proveniență a capitalurilor proprii

(CP) si împrumutate. Pasivele sunt structurate dupa gradul lor de exigibilitate (scadenta la un

termen dat). Astfel, întâi se înscriu în pasivul bilantului capitalurile proprii, apoi cele din

reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve) si cele provenite din surse publice (subventii).

Aceste elemente au un termen de scadenta îndepartata si constituie "surse permanente". În

aceasta categorie pot fi incluse si datoriile pe termen lung. Datoriile pe termen scurt (credite,

furnizori, clienti etc.) au un grad sporit de exigibilitate si sunt numite "surse temporare"2.

2 Economia intreprinderii Prof.univ.dr.Letitia ZAHIU Conf.univ.dr.Mircea NASTASE, Biblioteca Digitală ASE,

București 2011

14

4.1 Situația activelor pe componente și în dinamică

De la an la an, activele societății au crescut, datorită extinderii, modernizării și dezvoltării

acesteia prin investițiile făcute în achizițiile de utilaje, extinderea suprafeței agricole lucrate,

creșterea creanțelor din partea clienților și creșterea disponibilităților bănești.

Tabel 1: Analiza dinamicii activelor

Nr

crt Specificație UM 2006 2007 2008 2009

1 Active imobilizate lei 2169091 1866898 2147556 1653546

2 Dinamica activelor imobilizate %

-13.93 15.03 -23.00

3 Active circulante lei 1833925 2338543 2274593 2879035

4 Dinamica activelor circulante %

27.52 -2.73 26.57

5 Cheltuieli în avans lei 38358 42210 152237 72206

6 Dinamica cheltuielilor înavans %

10.04 260.67 -52.57

7 Active totale lei 4041374 4247651 4574386 4604787

8 Dinamica activelor totale %

5.10 7.69 0.66

9 Cifra de afaceri(netă) lei 3135264 3329222 3736893 3334090

10 Capital social lei 300 300 5300 5300

11 Rata de imobilizare (%) R1/R7 53.67 43.95 46.95 35.91

12 Nr de rotații ale activelor R9/R7 0.78 0.78 0.82 0.72

13 Grad de utilizare a capitalului social R7/R10 13471.25 14158.84 863.09 868.83

Sursa: Bilațurile contabile ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii

Ca structură, activele cuprind activele imobilizate, activele circulante și cheltuielile în

avans. În cazul de față activele imobilizate au avut o evoluție oscilantă datorită schimbării

utilajelor în anii 2006-2007 și deprecierii lor de-a lungul ultimilor ani. Mai mult, investițiile în

hale și depozite au reprezentat o creștere cu 15.3% a valorii activelor imobilizate în anul 2008.

Declanșarea crizei la sfârșitul anului 2009 a

reprezentat o reducere a valorii acestora cu 23%.

Activele circulante au cunoscut evoluții

stabile cu excepția anului 2008(scădere 2.73

puncte procentuale) când au fost făcute economii

cu materiile prime și materialele folosite ca

imputuri pentru producție. Deși apar cu

regularitate în întreprinderile agricole cheltuielile

în avans nu au o pondere semnificativă în activul

total, cele mai frecvente cheltuieli fiind cele

curente.

Grafic 3: Structura activelor

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

15

Activele totale au crescut de la an la an, cea mai mare creștere fiind înregistrată în anul

2008(7.69%), după care înanul 2009 au avut o creștere de 0.66% față de anul precedent. De

remarcat este faptul că structura activelor este oscilantă, fapt dovedit în special de evoluțiile

prețurilor, de investițiile în utilaje sau de scoaterea din gestiune a altora.

Rata de imobilizare a activelor a

înregistrat cel mai ridicat nivel în 2006

când firma a achiziționat utilaje și mașini

noi prin programul SAPARD. Aceasta

valoare se traduce si prin faptul că ele nu

au început încă să producă fiind

achiziționate abia vara, punerea lor în

funcțiune necesitând timp. Rata de

imobilizare a scăzut în anul 2007 la

43.95% concomitent cu creșterea activelor

totale ceea ce reflectă o creștere a

productivității imobilizărilor. Cel mai redus nivel al ratei imobilizării a fost înregistrat în anul

2009 când valoarea totală a activelor imobillizate a scăzut de la 2147556 lei la 1653546 lei.

Cum era de așteptat, numărul de

rotații ale activelor nu a înregistrat valori

foarte mari în ultimii 4 ani, fapt dovedit de

particularitatea agriculturii. Datorită

faptului că ciclurile de producție sunt

lungi(de până la 9 luni cum se întâmplă în

cazul grâului), rotația activelor este foarte

lentă ele participând doar o dată pe an la

generarea veniturilor ce fac parte din cifra

de afaceri.

Gradul de utilizare a capitalului

social a avut valori relativ constante între

anii 2006-2007 și 2008-2009, deoarece el a

rămas la aceleași valori și are caracter

neexigibil. Capitalul social a crescut între

cele două perioade de la 300 lei la 5000 lei

ceea ce a determinat un număr redus al

rotațiilor.

Grafic 4:

Grafic 5:

Grafic 6:

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

16

În ceea ce privește activele imobilizate, ele sunt formate din imobilizări necorporale,

imobilizări corporale și imobilizări financiare. În cazul întreprinderii analizate, activele

imobilizate se identifică cu imobilizările corporale, deoarece acestea au o pondere de peste 95%.

Tabel 2: Evoluția activelor imobilizate

Nr

crt Specificație UM 2006 2007 2008 2009

1 Imobilizări necorporale lei 0 0 0 0

2 Imobilizări corporale: lei 2169091 1866898 2147556 1653546

terenuri lei 11567 11275 10983 10692

mijloace fixe lei 2157524 1855623 2136573 1642854

imibolizări în curs lei 0 0 0 0

3 Imobilizări financiare lei 0 0 0 0

4 Total active imobilizate lei 2169091 1866898 2147556 1653546

5 Cifra de afaceri lei 3135264 3329222 3736893 3334090

6 Nr de rotații ale imobilizărilor(R5/R4) Nr. 1.45 1.78 1.74 2.02

Sursa: Bilațurile contabile ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii

Referitor la numărul de rotații ale

activelor imobilizate, acestea au un rulaj mai

mare în cifra de afaceri decât cel al activelor

circulante deoarece ele participă la mai multe

cicluri de producție (existența unor culturi

diferite ce trebuiesc semănate/recoltate la

intervale de timp diferite ). Cel mai ridicat

nivel a fost înregistrat în anul 2009 (2.02) fapt

ce indică o creștere a eficienței imobilizărilor

Tabel 3: Eficiența utilizării mijloacelor fixe

Nr crt Indicatori UM 2006 2007 2008 2009

1 Producția marfă Qmf lei 2721737 992737 2443544 2034331

2 Cifra de afaceri lei 3135264 3329222 3736893 3334090

3 Profitul brut lei 102762 149988 42282 26434

4 Mijloace fixe lei 2157524 1855623 2136573 1642854

5 Qmf la 1000 lei Mf lei 1261.51 534.99 1143.67 1238.29

6 CA la 1000 lei Mf lei 1453.18 1794.13 1749.01 2029.45

7 Pb la 1000 lei Mf lei 47.63 80.83 19.79 16.09

Sursa: Conturile de profit și pierdere ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii

Grafic 6:

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

17

Producția marfă în anul 2007 a cunoscut o scădere drastică de la 2721737 lei cât se

înregistra în anul 2006 la 992737 lei

în anul 2007, fapt datorat în

principal secetei prelungite și lipsei

unui sistem de irigații în apropierea

exploatației. Totuși firma a avut o

cifră de afaceri ridicată datorită

practicării comerțului cu cereale

(intermediar în lanțul de distribuție).

Indicatorul producție marfă

la 1000 lei mijloace fixe ca parte

integrantă în cel al cifrei de afaceri la 1000 lei mijloace fixe nu a influențat negativ pe cel din

urmă datorită deciziei administratorului de a face comerț pentru a acoperi cheltuielile.

Gradul de înzestrare tehnică a muncii a scăzut în anul 2007 ca urmare a vânzării unor

active și a reevaluării celor deja existente ci și ca urmare a intrării în uz a utiliajelor achiziționate

prin SAPARD. Cel mai mare grad de înzestrare tehnică a muncii a fost înregistrat în anul

2006(107876 lei/angajat) la un număr de 20 de angajați, urmat ca valoare de cel din anul

2009(102678.38 lei/angajat), la un număr de 16 angajați.

Tabel 5: Evoluția activelor circulante

Nr. Crt Specificare UM 2006 2007 2008 2009

1 Stocuri Lei 1093922 1158356 1643717 1780822

2 Creanțe Lei 735173 708621 625540 675746

3 Disponibilități bănești Lei 4830 471566 5336 422467

4 Total active circulante Lei 1833925 2338543 2274593 2879035

5 Cifra de afaceri Lei 3135264 3329222 3736893 3334090

6 Rotația activelor circulante(R5/R4) Nr. 1.71 1.42 1.64 1.16

Sursa: Bilanțurile societății din anii 2006-2009, calculații proprii

Tabel 4: gradul de înzestrare thnică a muncii

Nr. Crt Specificare UM 2006 2007 2008 2009

1 Salariați Nr. 20 22 24 16

2 Mijloace fixe Lei 2157524 1855623 2136573 1642854

3 Gradul de înzestrare

tehnică a muncii Lei/pers

107876.2 84346.5 89023.875 102678.38

Sursa: Conturile de profit și pierdere ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii

Grafic 7:

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

18

Activele circulante au cunoscut evoluții diferite de la an la an datorită incertidutinii

din agricultură(clima, prețul carburanților și al materiilor prime, etc), dar și datorită

economiilor care s-au făcut în anumiți ani.

Rotația activelor circulante

cunoaște niveluri inferioare celei ale

activelor imobilizate dat fiind faptul

că în totalul activelor, acestea au

avut pondere mai mare în ultimii 3

ani. De remarcat este faptul că atunci

când rotația activelor circulante

evoluează într-un sens(crește sau

descrește), rotația activelor

imobilizate evoluează în sens opus.

|Cele mai rapide rotații au fost

înregistrate anul 2006 de 1.71 și în

anul 2008(1.64), când imobilizările

corporale erau cele mai ridicate.

Tabel 6: Structura stocurilor

Nr.

Crt Specificație 2006 2007 2008 2009

lei % lei % lei % lei %

1 Materii prime și materiale 364729 96 334295 95 403242 79 261675 93

2 Produse finite 6879 2 0 0 3903 1 20960 7

3 Mărfuri și ambalaje 7996 2 16000 5 0 0 0 0

4 Stocuri aflate la terți 0 0 0 0 100780 20 0 0

5 Total 379604 100 350295 100 507925 100 282635 100

Sursa: Balanțele de verificare din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009

Stocurile întreprinderii cuprind materiile prime și materialele, produsele finite, mărfurile

și ambalajele, și stocurile aflate la terți. În cazul de față, ponderea cea mai ridicată o au materiile

prime și materialele(semințe, îngrășăminte, pesticide), deoarece S.C. Agro Invest S.R.L. dispune

de spații de stocare a acestora ceea ceea ce îi oferă posibilitatea achiziționării lor la prețuri

avantajoase în orice perioadă a anului. În anul 2008, din totalul stocurilor, 20% au fost aflate la

terți(depozitare de cereale la diferiți parteneri în vederea vânzării lor ulterioare sau doar a

păstrării).

Grafic 8:

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

19

4.2 Situația pasivelor pe componente și în dinamică

În structura pasivului, cea mai mare parte este ocupată de datorii, cu ponderi

semnificative de peste 70%. Aceste niveluri ridicate indică o slabă capacitate de autofinanțare

redusă concomitent cu un grad ridicat de risc, deoarece firma poate aluneca repede spre

insolvență în cazul în care recoltele sunt slabe sau prețurile sunt foarte apropiate de costuri.

Cel mai ridicat nivel al datoriilor ca pondere în total pasiv a fost înregistrat în anul 2007,

ca urmare a cofinanțării cu ajutorul băncii a achiziționării de mașini și utilaje prin programul

SAPARD. Totuși riscul s-a meritat, deoarece capitalurile proprii au crescut de la 306398 lei cât

s-a înregistrat în anul 2006(pondere de 7,58% în total pasiv) la 929871 lei cât s-a înregistrat în

anul 2009(20,19% din total pasiv).

Statul a venit în ajutorul dezvoltării societății prin subvențiile acordate la

investiții(exprimate sintetic prin conturile de regularizare). Cel mai ridicat nivel al acestor

conturi a fost înregistrat în anul 2006(15, 57% din total pasiv), la aprobarea proiectului SAPARD

privind înnoirea parcului de utilaje.

Tabel 7: Evoluția și structura pasivului

2006 2007 2008 2009

Specificare Lei % Lei % Lei % Lei %

Capital propriu 306398 7.58 429990 10.12 913210 19.96 929871 20.19

Datorii 3105808 76.85 3270656 77.00 3309628 72.35 3541226 76.90

Provizioane pt riscuri și cheltuieli 0 0.00 0 0.00 0 0.00 0 0.00

Conturi de regularizare 629168 15.57 547005 12.88 351548 7.69 133690 2.90

Total Pasiv: 4041374 100.00 4247651 100.00 4574386 100.00 4604787 100.00

Sursa: Bilanțurile contabile ale societății din perioada 2006-2009

20

Graficul de mai sus exprimă sintetic ponderea datoriilor în total pasiv cât și a

capitalurilor proprii, banda roșie arătând gradul de îndatorare.

Tabel 8 : Analiza și dinamica pasivului în perioada 2006-2009

Nr.

Crt Specificare UM 2006 2007 2008 2009

1 Capital propriu Lei 306398 429990 913210 929871

2 Provizioane pentru riscuri și cheltuieli Lei 0 0 0 0

3 Datorii Lei 3105808 3270656 3309628 3541226

4 Conturi de regularizare Lei 629168 547005 351548 133690

5 Total pasiv Lei 4041374 4247651 4574386 4604787

6 Dinamica pasivului %

5.10 7.69 0.66

7 Gradul de îndatorare(R3/R1) % 1013.65 760.64 362.42 380.83

FR

1559 1045587 185654 926612

NFR

587539 1078816 379629 565629

TN

-585980 -33229 -193975 360983

În ceea ce privește dinamica pasivului în perioada 2006-2009, aceasta a avut creștere în

ultimii 4 ani, cu toate că la sfârșitul anului 2008, situația economică la nivel național se anunța a

fi nefavorabilă.

Gradul de îndatorare al societății este mare ceea ce demonstrează atragerea de surse de

finanțare externe pentru activitatea curentă și pentru investițiile în utilaje. Cel mai ridicat grad de

îndatorare a fost înregistrat la nivelul anului 2006, când la fiecare 100 de lei capital propriu, se

adăugau 1000 de lei proveniți din credite. Acesta a scăzut cu 600 puncte procentuale ajungând

sub nivelul de 400, mai exact 380,33 lei la sfârșitul anului 2009.

Grafic 9: Structura pasivelor

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

21

Pentru a explica mai bine fenomenul, am ales analizarea evoluției fondului de rulment, al

nevoii de fond de rulment și al trezoreriei nete.

Fondul de rulment(t) reprezintă partea din capitalul permanent destinată și utilizată

pentru finanțarea activității curente de exploatare(matematic exprimat: capitaluri permnanente-

active imobilizate).

Activitățile din exploatare antrenează formarea nevoii de finanțare care conduce la

constituirea mijloacelor de finanțare. Confruntarea globală a acestor nevoi și a acestor mijloace

de finanțare determină apariția nevoii de finanțare indusă de ciclul de exploatare sau nevoia de

fond de rulment(NFR). Nevoia de finanțare determinată de ciclul de exploatare din fiecare an luat

în considerare, corespunde avansărilor de fonduri pe care firma e constrânsă să le afecteze pentru

constituirea stocurilor sale și pentru a acorda termen de plată clienților săi. Matematic,

NFR=Active circulante-Disponibilități-Datorii curente.

Trezoreria netă(TN). În timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curentă de

exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operațiuni financiare pe termen scurt realizate de

firmă. Pe de o parte, firma este constrânsă să caute mijloace de finanțare pe termen scurt pe care

le solicită băncilor sau altor parteneri financiari. Pe de altă parte, când firma are excedente

financiare pentru o perioadă variabilă de timp, ea are posibilitatea să efectueze plasamente

financiare diverse. TN=Fond de rulment-Nevoia de fond de rulment.

Grafic 10:

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

22

Graficul de mai sus arată evoluția celor 3 indicatori pe ultimii 4 ani. Astfel, la sfârșitul

anilor 2006, 2007 și 2008, nevoia de fond de rulment a fost superioară fondului de rulment ceea

ce a dererminat o trezorerie netă negativă. Cel mai scăzut nivel al trezoreriei nete a fost

înregistrat în anul 2006(-585980 lei), când firma a contractat un credit de la CEK Bank pentru

cofinanțarea în cadrul proiectului de investiții SAPARD. Cel mai ridicat nivel al NFR a fost atins

în anul 2007 când firma a trebuit sa facă față deopotrivă impactului creditului contractat în 2006

cât și celui al secetei. Totuși în acest an fondul de rulment s-a apropiat mai mult de NFR. La

sfârșitul anului 2009 situația s-a stabilizat, trezoreria netă trecând „pe plus”, la nivelul de 360983

lei.

23

5. Analiza rezultatelor economico-financiare

5.1. Producția fizică, producția marfă și rentabilitatea pe produs

Planul de producție

Având în vedere că nu toate culturile au același randament și aceeași adaptabilitate la

condițiile climatice, iar costurile de producție și prețurile sunt diferite de la an la an, este necesar

ca suprafața agricolă totală să fie împărțită pe culturi după un anumit program de producție.

Asolamentul culturilor este necesar pentru ca solul să nu își piardă din fertilitate. Firma trebuie să

anticipeze nu numai condițiile climatice din anul următor ci și condițiile pieței prețurile

produselor agricole.

Tabel 9: Suprafața cultivată cu principalele culturi și producțiile obținute

Cultura ORZ GRAU RAPIŢĂ FLOAREA

SOARELUI

SOIA PORUMB TOTAL

2006 Suprafața (Ha) 118 141 72 138 115 49 633

Prod. medie(kg.ha) 3995 1371 862 1693 1361 2275

Cant. totală kg 471400 320780 62080 233600 156540 111500

2007 Suprafața (Ha) 296 408 255 263 127 101 1450

Prod. medie(kg.ha) 1673 1856 569 1106 79 198

Cant. totală kg 495170 757185 154030 291000 10000 20000

2008 Suprafața (Ha) 447 346 255 249 97 217 1611

Prod. medie(kg.ha) 3559 3060 1696 1333 666 2325

Cant. totală kg 1592620 1055700 432470 331910 64540 503489

2009 Suprafața (Ha) 580 468 294 196 109 82 1729

Prod. medie(kg.ha) 3032 3012 576 2320 966 1815

Cant. totală kg 1758450 1409662 169320 455560 105300 148850

Sursa: Centralizator producție 2006-2009 S.C. AgroInvest S.R.L.

Grafic 11:

Sursa: Centralizator producție 2006-2009 S.C. AgroInvest S.R.L.

24

Suprafața totală cultivată a crescut de la an la an, fapt datorat înzestrării cu utilaje noi în

anul 2006. Astfel față de anul 2006 când fuseseră cultivate 633 hectare, în 2009 suprafața

arendată și cultivată aproape s-a triplat. Orzul a fost cultura preferată în toți cei 4 ani, fapt datorat

profitabilității sale și ușurinței cu care se produce(producție medie/Ha de 3500 kg). Grâul este al

doilea în topul preferințelor ocupând suprafețe destul de ridicate în planul de producție, tot din

aceleși considerente . În anul 2009 au fost cultivate 580 hectare cu orz, 468 hectare cu grâu, 294

hectare cu rapiță, 196 hectare cu floarea-soarelui, hectare cu soia și 82 hectare cu porumb.

La principalele 4 culturi s-a optat pentru aceeași pondere în cadrul planului de producție,

fapt care dovedește oarece prudență și constanță deoarece în cazul în care una din culturi ar fi

compromisă, va fi compensată prin valorificare celorlalte.

Eficiența economică pe produs

Tabel 10: Eficiența economică pe produs în perioada 2008-2010(anticipat)

Nr crt Cultura 2008 2009 2010

1

Rapiță

Cost/kg 0.68 1.26 0.91

Preț/kg 0.85 1.3 1

Profit unitar 0.17 0.04 0.09

Rata profitului(%) 20% 3% 9%

2

Grâu

Cost/kg 0.43 0.43 0.44

Preț/kg 0.49 0.46 0.5

Profit unitar 0.06 0.03 0.06

Rata profitului(%) 12.24% 6.52% 12.00%

3

Orz

Cost/kg 0.32 0.32 0.41

Preț/kg 0.5 0.34 0.5

Profit unitar 0.18 0.02 0.09

Rata profitului(%) 36.00% 5.88% 18.00%

Sursa: proiecții producție principalele culturi

Eficiența economică pe produs este un bun indicator în ceea ce privește structurarea

producției pentru anii viitori deoarece un „portofoliu” de culturi rentabile aduce un profit mai

mare firmei. Aceasta se măsoară prin rata profitului la preț(sau cifra de afaceri).

Incertitudinea din economie cât și impactul climei asupra culturilor cere efort din partea

manegerului în a anticipa cu exactitate ce va merge bine și ce nu. Acest fapt se reflectă imediat în

rentabilitatea pe diferitele culturi.

25

Cea mai rentabilă

cultură se dovedește a fi

orzul, care în anul 2008 a

avut o rată a profitului de

36%, urmată rapiță care a

avut o rată a profitului de

20%. Anul 2009 nu a fost

avantajos pentru nici una

dintre culturi dat fiind

faptul că condițiile

climatice nu au fost

favorabile compromițând

mare parte din producție.

Prognozele pentru 2010 au aratat că grâul(rată a profitului de 12%) a fost mai rentabil

decât rapița(9%), orzul având și de data aceasta o rentabilitate ridicată.

5.2. Analiza cheltuielilor și veniturilor

Nivelul cheltuielilor și al veniturilor determină rezultatul net al întreprinderii, de aceea

esre necesar ca acestea să fie bine structurate și analizate pe componentele sale, pentru a

determina ce anume aduce cel mai mare spor la obținerea profitului. Creșterea cheltuielilor are

impact negativ asupra nivelului profitului, acestea reprezentând mai degrabă un factor restrictiv

iar creșterea veniturilor are impact pozitiv asupra acestuia. În funcție de sursa lor, veniturile pot

fi: venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare. În mod analog în funcție de

destinația lor cheltuielile se împart în cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, chelluieli

extraordinare.

Fiind vorba de cultivalea cerealelor, atât în structura cheltuielilor cât și cea a veniturilor,

ponderea cea mai mare este ocupată de cele aferente activității de exploatare. Astfel, veniturile

din exploatare au avut o pondere de peste 99%, cu excepția anului 2007 când veniturile au fost

suplimentate din activități excepționale(5%). Veniturile financiare au avut o pondere de sub

0.5%, provenind din dobânzile de la terți clienți. Cheltuielile de exploatare au avut o pondere de

96% în perioada 2006-2008, iar în anul 2009 de aproximativ 93%, restul de 7% fiind cheltuieli

financiare(plata ratelor la credite plus dobânzile)

Rezultatul din exploatare a fost mereu pozitiv dovedind că în ciuda dificultăților

financiare întâmpinate(capacitatea de autofinanțare redusă și gradul mare de îndatorare) firma

reușește să îșia atingă scopul principal: profitul. Rezultul financiar a fost negetiv pe perioada

Grafic 12:

26

celor 4 ani datorită faptului că dobânzile plătite băncii au fost mai mari decât cele încasate

ocazional de la clienții întârziați cu plata.

Tabel 11: Structura cheltuielilor și a veniturilor în perioada 2006-2009

Nr.

crt. Specificare

2006 2007 2008 2009

lei % lei % lei % lei %

1 Venituri totale, din

care: 3710721 100.00 4673199 100.00 5221240 100.00 4768857 100.00

din exploatare 3698927 99.68 4376176 93.64 5211911 99.82 4764435 99.91

financiare 11794 0.32 63177 1.35 9329 0.18 4422 0.09

excepționale

0.00 233846 5.00

0.00

0.00

2 Cheltuieli totale, din care: 3607959 100.00 4523211 100.00 5178958 100.00 4742423 100.00

din exploatare 3477157 96.37 4344929 96.06 4981105 96.18 4417569 93.15

financiare 118780 3.29 178282 3.94 197853 3.82 324854 6.85

excepționale 12022 0.33 0 0.00

0.00

0.00

3 Rezultatul brut

(profit) 102762 100.00 149988 100.00 42282 100.00 26434 100.00

rezultat din exploatare 221770 215.81 31247 20.83 230806 545.87 346866 1312.20

rezultat financiar -106986

-

104.11 -115105 -76.74 -188524

-

445.87 -320432

-

1212.20

rezultat excepțional -12022 -11.70 233846 155.91 0 0.00 0 0.00

4 Rezultat net 84397

123592

31203

16661

Sursa: Conturile de profit și pierdere ale societății din anii 2006-2009, calculații proprii

Tabel 12: Evoluția cheltuielilor la 1000 lei venituri

Nr.crt. Specificație

Cheltuieli la 1000 lei venituri

aferente Diferențe(%)

2006 2007 2008 2009 2007/2006 2008/2007 2009/2008

1 Activități din exploatare 937.06 929.75 954.01 926.34 -0.78 2.61 -2.90

2 Activități financiare 32.01 38.15 37.89 68.12 19.18 -0.67 79.76

3 Activități excepționale

4 TOTAL 972.31 967.90 991.90 994.46 -0.45 2.48 0.26

Sursa: Conturile de profit și pierdere din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009

Un indicator des folosit în analiza rezultatelor este cel al cheltuielilor la 1000 lei venituri.

Astfel la fiecare 1000 lei cifră de afaceri, în anul 2006 s-au cheltuit 972 lei, în anul 2007 968

lei(o scădere de 0.45%), în anul 2008 991.90 lei iar în anul 2009 994/46 lei. Deși acest raport

pare descurajator, prin dimensiunea sa economică(cifră de afaceri ridicată), firma reușește să

obțină un profit încurajator.

27

După cum am observat, cheltuielile de exploatare ocupă cea mai mare parte din totalul

cheltuielilor. Acestea reprezintă practic cheltuielile cu imputurile de materii prime, materiale,

mărfuri, amortizarea și cheltuielile salariale într-un cuvânt cheltuielile făcute cu activul circulant

Tabel 13: Structura cheltuielilor de exploatare în perioada 2006-2009

Nr. crt. Cheltuieli de exploatare

2006 2007 2008 2009

lei % lei % lei % lei %

1 TOTAL, din care: 3477157 100 4344929 100 4981105 100 4417569 100

1.1 cheltuieli materiale 2483629 71 997877 23 1966498 39 1651927 37

1.2 cheltuieli salariale 173016 5 223514 5 360327 7 315543 7

1.3 cheltuieli cu mărfurile 241911 7 2036718 47 1073733 22 1200313 27

1.4 amortizare 118536 3 343343 8 366650 7 459965 10

1.5 alte cheltuieli 460065 13 743477 17 1213897 24 789821 18

Sursa: Balanțele de verificare din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009, calculații proprii

În cheltuielile de exploatare cea mai mare pondere o au cheltuielile materiale. La nivelul

anului 2006 cheltuielile materiale reprezentau 71% din total urmând ca în anul 2009 să ajungă la

37%. Cheltuielile cu mărfurile(cereale achiziționate de la diferiți furnizori în vederea revânzării)

au avut o pondere semnificativă la nivelul anului 2007(47%) cât și în anii următori. Acest fapt

indică o diversificare a activității S.C. Agro Invest S.R.L care să îi asigure stabilitate și venituri

din alte surse în afara perioadelor de recoltare.

Structura cheltuielilor de

exploatare la 1000 lei venituri

aferente relevă sugerează că în

cazuri de producție slabă societatea

mizează pe comerțul cu produse

agricole pentru a obține o cifră de

afaceri ridicată și de a-și respecta

promisiunile față de principalii

clienți.

Grafic 13:

Sursa: Calculații proprii pe baza datelor contabile

28

În ceea ce privește cheltuielile materiale, cea mai mare pondere este deținută de

cheltuielile cu materialele consumabile(peste 98%) reprezentate de semințe, ingrășăminte,

pesticide, fertilizatori și combustibili.

Tabel 14: Structura cheltuielilor materiale în perioada 2006-2009

Nr.crt. Specificație 2006 2007 2008 2009

lei % lei % lei % lei %

1 Cheltuieli

materiale, total: 2483629 100 997877 100 1966498 100 1651927 100

1.1 cheltuieli cu

materii prime 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2

cheltuieli

materiale

consumabile 2468414 99.39 968534 97.06 1946846 99.00 1624101 98.32

1.3 cheltuieli pentru

energie și apă 5185

0.21 6031

0.60 8531

0.43 11045

0.67

1.4 alte cheltuieli

materiale 10030 0.40 23312 2.34 11121 0.57 16781 1.02

Sursa: Conturile de profit și pierdere din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009

Profitul obținut în ultimii 4 ani relevă un adevăr “dezavantajos” pentru producătorii

efectivi din agricultură. Deși anul 2007

a fost slab în ceea ce privește producția,

implicarea firmei în comerțul cu

produse agricole a reprezentat o

creștere cu aproximativ 50% a

profitului față de anul precedent. De

aici remarcăm că cea mai mare parte a

valorii adăugate în agricultură se pierde

în lanțul angrosiști-detailiști, de aceea o

asociere a firmei sub forma unei

cooperații cu alți actori locali ar crește puterea acesteia și a partenerilor de a forța un preț mai

bun.

Tabel 15: Profitul brut și net obținut de S.C. Agorinvest SRL Turnu Măgurele în perioada

2006-2009

Nr. crt. Specificație 2006 2007 2008 2009 1 Venituri totale 3710721 4673199 5221240 4768857 2 Cheltuieli toale 3607959 4523211 5178958 4742423 3 Profit brut 102762 149988 42282 26434 4 Impozit pe profit 18365 26396 11079 9773 5 Profit net 84397 123592 31203 16661 Sursa: Conturile de profit și pierdere din contabilitatea societății pe perioada 2006-2009

Grafic 14:

29

5.3 Principalii indicatori economico-financiari

Indicatori de lichiditate

Rata lichidității generale a

înregistrat valori bune(peste 2) în anul

2007 fapt ce indică existența

disponibilităților pentru plata le termen a

datoriilor. Acest fapt se datorează

intermedierii comercializării de produse

agricole fapt ce a contribuit la un rulaj

consistent de bani. Rata lichidității

imediate a fost foasrte apropiată de cea

curentă ceea ce indică o valoare redusă a

stocurilor.

Indicatori de solvabilitate

Rata datoriilor depășește în toți

anii valoarea de 45% ceea ce indică

faptul că firma nu își poate onora

datoriile față de terți pe seama activelor

sale. În acest context, se apelează la

credite bancare destinate agriculturii

pentru finanțarea activității curente și

plata furnizorilor până la obținerea

producției.

Solvabilitatea generală are valori

peste 1 ceea ce înseamnă că activele

societății pot acoperi datoriile curente.

Cea mai bună valoare a fost înregistrată

în anul 2007(5,39) după care a scăzut la

nivelul de 2,44 în anul 2009.

Solvabilitatea financiară nu a

înregistrat valori bune în ultimii 4

ani(valori cuprinse între 0.35 și 0.50)însă

o ușoară apropiere de aceste valori s-a

simțit la nivelul anului 2009(0.29). Dacă

30

trendul se menține în același ritm, există toate șansele ca acest indicator să ajungă la valori

normale la sfârșitul anului 2010.

Indicatori ai echilibrului financiar

Rata autonomiei financiare

exprimă capacitatea de autofinanțare a

firmei. Acest indicator are valori

normale cuprinse între 50% și 70%. În

situația de față cele mai mici valori au

fost înregistrate în anii 2006 și 2007 însă

o revigorare rapidă a acestui indicator în

anul 2008(39,14%) și 2009(36,04%)

indică șansa uneri reveniri și stabilizări a

situației pentru anii următori.

Se observă că managementul firmei duce o politică prudentă cu privire la nivelul

datoriilor. Gradul de îndatorare a scăzut de la nivelul de 10,14% cât a fost înregistrat în anul

2006 la nivelul de 3.81% la sfârșitul anului 2009 ceea ce arată ambiția firmei de a redobândi

autonomia financiară. Există șansa ca aceasta să se aproprie și mai mult de valoarea 1(pragul sub

care începe autonomia financiară) în anii 2011-2011, pe măsură ce creditele luate se apropie de

scadența lor din 2013

Rata de finanțare a activelor se

află sub valoarea 1, ceea ce indică faptul

că activele au fost achiziționate/finanțate

apelând la credite sau alte împrumuturi.

Totuși începând cu anul 2009 putem face

previziuni optimiste deoarece acest

indicator a crescut de la 0,08 la 0,32 ceea

ce revelă o schimbare spre bine.

31

Rata rentabilității economice este

indicatorul care relevă capacitatea

economică a firmei. Aceasta a crescut de

la 4,73 cât s-a înregistrat în anul 2006 la

5,15 înanul 2007. Rentabilitatea a scăzut

însă în anii 2008 și 2009 la 1,13

respectiv 0,79 ceea ce relevă înglobarea

profitului în capitalul permanent cu

scopul de a avea resurse necesare

contrabalansării nivelului ridicat al

datoriilor. Rata rentabilității costurilor a

scăzut ca urmare a alegerii unei structuri

de producție nu tocmai favorabile și a condițiilor economice în schimbare.

Rata rentabilității veniturilor a urmat același trend, nivelul acesteia scăzând datorită

îndatorării continue a firmei.

32

6.Proiectarea activității viitoare.

6.1.Delimitarea pieţei de desfacere

În procesul de reformă economică şi de ajustare a sectorului agroalimentar la

rigorile şi standardele uzuale în ţările UE va trebui sa se acorde prioritate formării şi funcţionării

pieţei agricole interne si stabilizării preţurilor produselor agroalimentare.

Piaţa de desfacere a SC AGRO INVEST SRL este cea zonală, reprezentată de

societăţile care doresc o gamă de produse agricole de calitate superioară, obţinute printr-o

tehnologie de ultimă oră.

În privinţa produselor secundare, paiele, există oportunitatea ca acestea sa fie

vândute societăţilor zootehnice din zonă, în special către avicole unde paiele sunt folosite la

realizarea aşternuturilor specifice creşterii puilor broiller în sistemul la sol.

Segmentele de piata cărora li se adresează societatea agricolă sunt reprezentate de

societăţile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate

superioară la un preţ avantajos.

Produsul final si produsele secundare sunt vândute direct clientilor, pe baza de

precontracte, canalul de distribuţie fiind deci scurt.

Existenţa în zonă a unui număr mare de societăţi comerciale interesate de produsele

agricole brute în zonă reprezintă o oportunitate în plus în vederea desfacerii producţiei obţinute.

Pentru fiecare ciclu de producţie sunt necesare materii prime (sămânţă), materiale

auxiliare (îngrăşeminte, insecticide, erbicide, fungicide) şi materiale consumabile (combustibil,

piese de schimb).

Societata SC AGRO INVEST SRL vrea să realizeze investiţii în sprijinul creşterii

ofertei de produse agricole ( cereale panificabile) , în vederea satisfacerii cererii interne şi

relansării exportului.

Societatea îşi va păstra culturile existente, dar va face investiţii atît pentru

obţinerea unor randamente superioare cât şi pentru indentificarea variantei optime a culturilor.

Decizia de păstrare a actualelor culturi s-a luat în urma observării faptului că cererea de

astfel de culturi este în continuă creştere. De aceea societatea îşi va păstra structura de producţie,

căutând însă să optimizeze producţia .

Societatea şi-a stabilit legături trainice cu mai mulţi clienţi mari şi mici.

Societatea are concurenţi mari, în special societăţi comerciale cu capital majoritar de stat (fostele

33

IAS) şi concurenţi mici (producătorii individuali). Faţă de aceşti concurenţi SC AGRO INVEST

SRL are următoarele avantaje:

-deşi suprafaţa aflată în exploatare este arendată , societatea a întocmit începând cu anul

2010 contracte ferme de arendare (având clauze care îi permit societăţii să renunţe la contractul

de arendare fără să plătească despăgubiri sau, şi mai important, să poată prelungi în mod automat

perioada contractului cu încă 5 ani în aceleaşi condiţi, ţinând cont că durata iniţială a contractului

este de 10 ani)

-dimensionarea personalului în funcţie de nevoile producţiei,

-o înzestrare tehnică bună,

-un management competitiv etc.

Principalii clienţi sunt:

SC AGRICOVER SRL-pentru grâu şi floarea-soarelui,

SC EUROSILOZ SRL-pentru grâu şi rapiţă,

SC PREMIVET SRL-pentru porumb,

SC VINTERTRADING SRL-pentru floarea-soarelui,

Alte societăţi particulare,

Producătorii individuali - pentru prestări servicii.

6.2.Programul de producţie la S.C. AGRO INVEST SRL

Programul de producţie, ca parte a planificării cronologice, are rolul de a orienta

activitatea de producţie a unei unităţi pe o perioadă scurtă de timp (până la un an). În el sunt

concretizate, în urma unei fundamentări riguroase, principalele obiective de producţie pentru

intervalul de timp amintit.

Elaborarea şi aplicarea lui presupune, de fapt, şi acţiuni foarte precise în domeniul

producţiei (structura culturilor, dimensiunea şi structura efectivelor de animale, fixarea nivelului

randamentelor pe hectar), ceea ce vine în întâmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic

şi, implicit, a materializării strategiei.

Programul producţiei vegetale se fundamentează pe posibilităţile de obţinere şi de

creştere (dacă există cerere) a producţiei, urmărindu-se şi satisfacerea propriilor nevoi ale

exploataţiei. Resursele se vor repartiza pe culturi în funcţie de solicitările existente faţă de

34

fiecare, cărora li se adaugă preţurile previzibile ale produselor, cerinţele rotaţiei culturilor etc.,

elemente specifice procesului de asigurare a unei structuri optime a culturilor.3

6.2.1. Prognozarea producţiei medii:

Metoda mediilor mobile se foloseste atunci când seria de timp a producţiei medii

prezintă o evoluţie oscilantă. În acest caz, se calculează mediile mobile dintr-un anumit număr de

ani.

Acest număr se poate stabili:

• fie prin încercări succesive, oprindu-ne la acel numar de termeni pentru care seria

producţiilor medii obţinute prin calcul prezintă o evoluţie continuă, crescatoare sau

descrescatoare;

• fie prin numararea perioadelor de timp dintre doua puncte de maxim sau de minim,

rezultate din graficul seriei dinamice a producţiei medii4 .

În vederea prognozării producţiilor medii, societatea are nevoie de date privind

rezultatele de producţie înregistrate în ultimii ani.

Tabel 16: Producția medie la Ha

Cultura Anii

2005 2006 2007 2008 2009

- Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha Kg/ha

Grâu 1302 1371 1856 3060 3012

Porumb 2210 2275 198 2325 1815

Floarea-

soarelui 1600 1693 1106 1333 2320

Rapiţă 670 862 569 1696 576

Soia 1345 1361 79 666 966

Orz 3674 3995 1673 3559 3032

Sursa: Informaţii furnizate de SC AGRO INVEST SRL

În vederea prognozării nivelului producţiei medii se foloseşte metoda mediilor

mobile. Pentru a afla media se fac încercări succesive de 2,3 termeni până când ceea ce a rezultat

este fie liniar crescător, fie liniar descrescător.

3 Iuliana Dobre- Managementul structurii de productie în exploatatiile agricole , editura ASE, Bucureşti, 2003

4 Iuliana Dobre- Managementul structurii de productie în exploatatiile agricole , editura ASE, Bucureşti, 2003

35

Grâu :

2005 2006 2007 2008 2009

1302 1371 1856 3060 3012

1336,5 1613,5 2458 3036

1475 2035,75 2747

1755,375 2391,375

2073,375

Prognozarea producţiei medii pentru grâu în anul 2010 este de 2073,375 kg/ha.

Porumb :

2005 2006 2007 2008 2009

2210 2275 198 2325 1815

2242,5 1236,5 1261,5 2070

1739,5 1249 1665,75

1494,25 1457,375

1475,8125

36

Prognozarea producţiei medii pentru porumb în anul 2010 este de 1475,8125 kg/ha.

Floarea soarelui:

2005 2006 2007 2008 2009

1600 1693 1106 1333 2320

1646,5 1399,5 1219,5 1826,5

1523 1309,5 1523

1416,25 1416,25

1416,25

Prognozarea producţiei medii pentru floarea-soarelui în anul 2010 este de 1416,25 kg/ha.

Soia :

2005 2006 2007 2008 2009

1345 1361 79 666 966

1353 720 372,5 816

1036,5 546,25 594,25

791,375 570,25

37

680,8125

Prognozarea producţiei medii pentru soia în anul 2010 este 680,8125 kg/ha.

Orz :

2005 2006 2007 2008 2009

3674 3995 1673 3559 3032

3834,5 2834 2616 3295,5

3334,25 2725 2955,75

3029,625 2840,375

2935

Prognozarea producţiei medii pentru orz în anul 2010 este 2935 kg/ha.

Rapiţă :

2005 2006 2007 2008 2009

670 862 569 1696 576

38

766 715,5 1132,5 1136

740,75 924 1134,25

832,375 1029,125

930,75

Prognozarea producţiei medii pentru rapiță în anul 2010 este 930,75 kg/ha.

Efectuând calculele respective, luându-se în considerare gruparea a cate 2 termeni

se obţin următoarele rezultate:

Tabelul nr.17 Producţia medie prognozată

Tabel 17:

Cultura Productia medie prognozata pentru anul 2010(kg/ha)

Grau 2073

Porumb 1475

Floarea-soarelui 1416

Soia 680

Orz 2935

Rapiţă 930

Sursa: calculații proprii

39

6.3 Propuneri:

Cu toate că firma a trecut prin perioade de criză, există perspectiva unei reveniri a

acesteia. Principalele direcții pe care afacere trebuie să se dezvolte sunt:

reducerea gradului ridicat de îndatorare;

extinderea afacerii în comunele Islaz și Ciuperceni(prin atragerea cu arende mai mari a

arendatorilor). În acest fel s-ar putea ajunge la o suprafață totală de lucru de cel puțin

2200 ha ceea ce ar aduce resurse bănești mai mari pentru finanțarea tehnologizării;

integrarea producției vegetale cu cea animală. În acest sens firma a înregistrat în anul

2008 la Registrul Comerțului firma Suine Prod Com S.R.L pentru înființarea unui

complez zootehnic pentru crștererea și îngrășarea suinelor;

extinderea parteneriatelor cu mai mulți actori importanți de pe piața Agroalimentară în

vederea realizării comerțului cu cereale și materii prime.

Asocierea cu foștii concurenți în vederea obținerii unui preț mai bun în negocierile cu

marii retaileri

Atragerea de noi fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii, însă cu cofinanțare

provenită din capitaluri proprii.

40

7. Bibliografie

Dobre, Iuliana - Managementul structurii de producţie în exploataţiile agricole, editura ASE,

Bucureşti 2003

Zahiu, Letiţia ; Năstase, Mircea – Economia Întreprinderii, editura ASE, Bucureşti, 2002

Cucui, Ion ; Zahiu, Letiţia - Strategii şi programe de marketing în întreprinderile

agroindustriale, editura ASE, Bucureşti, 1995

Iosif, Gheorghe N. - Analiza economico-financiara a firmei in domeniul agroalimentar, editura

Tribuna Economică, Bucureşti, 2000

Moga. T., Rădulescu. C., Fundamentele managementului, Editura ASE, Bucureşti, 2004

Informaţii furnizate de SC AGRO INVEST SRL