Paul Mckenna - Castiga-ti Increderea in Tine.pdf

8/18/2019 Paul Mckenna - Castiga-ti Increderea in Tine.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/paul-mckenna-castiga-ti-increderea-in-tinepdf 1/156

Of

Paul

Mc enna

Â S T I G Ă

CUM

ÎNCREDERE

ÎN

TINE

sts

l l r i n t r n ţ i o n



estsel ler

i n t e r n ţ i o n l

Â S T I G Ă

CUM

ÎNCREDERE ÎN TINE

Puterea de a

obtine

orice

iti

doresti

,



UPRINS

Important: CD ul de programare

m e n t a l ă

................. 9

P r e g ă t e ş t e - t e pentru

succes

................... .... .............

..

.. Il

Partea 1

Dezv

oltarea

deprinderii

de a avea

încredere

1. P r e g ă t e ş t e - t e pentru succes ...............................

21

2. Ce nu este încrederea .......... .............................. 28

3. Mintea ta

e x t r a o r d i n a r ă

.................................... 33

4. Forra aurosugestiilor pozitive ............................ 39

5.

Filmele din mintea ta ....

..

......................

..

..........

44

6.

F o l o s e ş t e - f i

corpul pentru a-fi schimba

v i a ţ a

.....

51

7. Inteligenp

e m o ţ i o n a l ă

......

..

........

..

.................... 56

8. încrederea în sine .............................................. 62

9.

P o ţ i

face absolut orice ................

..

..................... 68

10.

Exercifiul zilnic de încredere de 5 minute .......... 72

Partea a

II a

t i v e a z ă - t e pentru succes

Il.

Ce anume te

m o t i v e a z ă ?

..

..

...............................

81

12.

Ţ e l u r i ţ e l u r i , ţ e l u r i

.......................................

..

. 87

13. î n s u ş e ş r e - ţ i

obiceiul de a

a c ţ i o n a

....................... 93

14. Moneda zeilor ......

..

................................ .......... 98



15 u

accepra nici un refuz ........... ....................... 102

16 u re

l ă s a

c o p l e ş i r

..........................................

110

17

C r e e a z ă

un viiror poziriv .................................

115

18

Planul r ă u zilnic de acfiune penrru succes ........

121

Partea a III a

Sentimentul de incredere in v i a ţ a r e a l ă

19 Vorbirulln public ........................................... 127

20. Succesulln afaceri ................... .......................

135

21

înrâlnirile relariile sexuale ...........................

145

22.

I e ş i r e a

dinrr o siruarie

n e p I ă c u r ă

........ ..............

152

Partea a IV a

Clinica încrederii

î n r r e b ă r i

frecvenre despre

â f t i g ă

acttm

încredere în tine

59



ş dori ă le m u l ţ u m e s c u r m ă t o r e l o r persoane: oben

Kirby Clare Staples Mari Roberts Paul Duddridge

dr. Richard Bandler dr. oben Holden dr. Roger

Callaghan dr. Ron Ruden Simon Cowell Alex Tuppen

Trevor Leighton Doug Young Larry Finlay Anne

Jirschitzka Mike Osborne Andrew Neil.

îi u l ţ u m e s c

din

suflet lui Michael Neill pentru faptul

c ă

este mereu o

s u r s ă

de

i n s p i r ţ i e

pentru mine pentru

c ă a e u ş i t

n

mod consecvent ă dea sens c o e r e n ţ ă ideilor

mele

n e b u n e ş t i

dezorganizate.



PrietenuLui meu Richard

BandLer

ce

care

mai muLt

decât oricare

aLt cunoscut de-aL

meu

i a focut

pe oameni s ă se s m t ă bine în propria piele.



IMPORTANT

CD ul de programare m e n t a l ă

A c e a s t ă

carte

c o n ţ i n e

un

CD

de programare

m e n t a l ă

care

v

seta creierul

s ă fie

plin de gânduri pozitive, sentimente

de încredere în

f o r ţ e l e

proprii motivare. Chiar d a c ă nu

vei

citi nici

m ă c a r

un singur rând

din a c e a s t ă

carte

vei

utiliza numai

CD-ul

tot

vei

observa

m b u n ă t ă ţ i r i

uimiroare

în

v i a ţ a

ta.

m

scris

a c e a s r ă

carte astfel încât cuvintele care o

c o n ţ i n

s ă

s ă d e a s c ă în s u b c o n ş t i e n t u l t ă u

s e m i n ţ e

de încredere, de

s i g u r a n ţ ă

de sine de motivare pentru

v i a ţ a

ta. Aceste se

m i n ţ e

sunt mai apoi "activate" arunci când

vei

asculta

CD-ul, determinând o accelerare

d e o s e b i t ă

a d e z v o l t ă r i i tale

personale.

Cel mai bine ar

i s ă - I a s c u l ţ i

atunci când

i

o ju

ă t a t e

de

o r ă

l i b e r ă

într-un loc în care te

p o ţ i

relaxa pe deplin.

Ascultându-l în mod regulat, vei

î n t ă r i

toate s c h i m b ă r i l e pe

care

le

faci.

Cel mai important lucru pe care trebuie s ă - I r e ţ Î Î este

u r m ă t o r u l :

u

tre uie

ă

crezi

nici un cuvânt

din

ceea ce

spun.

Pur

simplu

c i t e ş t e

cartea,

u r m e a z ă m i

i n s t r u c ţ i u n i l e

f o l o s e ş t e

CD-ul zilnic timp de cel p u ţ i n

O s ă p t ă m â n ă

iar

v i a ţ a

ta

se v î m b u n ă t ă ţ i

într-un mod uimitor

9



P R E G Ă T E Ş T E T E

PENTRU SUCCES

Iri f o l o s e ş t i Întregul potenrial de care dispui?

Nici una dintre sutele de mii de persoane

cu

care am

lucrat de-a lungul anilor nu crede

c ă

se

r i d i c ă

la nivelul

potenrialului s ă u - au dreptate. P â n ă oamenii de

afaceri, starurile de la Hollywood campionii olimpici

cu care am lucrat, persoane ce se

b u c u r ă

de o mare

apreciere în domeniul în care

a c t i v e a z ă

erau

c o n ş t i e n r i

de faptul c ă foloseau doar o parte din ceea ce erau cu

a d e v ă r a t capabili

s ă

fie

s ă

f a c ă

s ă

o b r i n ă .

Numeroase studii au scos

la

i v e a l ă faptul c ă e x i s t ă

o

d i f e r e n r ă

m i c ă de 1 , între a

fi

un campion a i

un concurent oarecare în ceea

ce p r i v e ş t e

performanra

a t l e t i c ă

- iar eu cred

c ă

a c e a s t ă d i f e r e n r ă

este

d a t ă

de

încrederea în forrele proprii.

C â j t i g ă cum incredere in tine nu este doar o carte -

e un program menit

ă - r i

ofere

un

avantaj în orice aspect

al vierii cale. F ă c â n d exerciriile urmându-mi inscruc

riunile din a c e a s t ă carte ş i de pe

CD ul

care o î n s o r e ş t e

te vei descurca mult mai bine în orice faci. Vei începe s ă

observi

c ă

te bucuri mai mult de

vi r ă

iar

p r o v o c ă r i l e

care a l r ă d a c ă

ri

se p ă r e a u insurmontabile vor deveni

nesemnificative În fara noilor niveluri ale Încrederii cale.

11



P UL

MCKENN

î m p r e u n ă

vom programa mintea pentru succes ş i

te

vom

p r e g ă r i

s ă

devii orice

~ i - a i

dorit

r e o d a t ă .

Un lucru potspune1n mod sigur nu o n t e a z ă cum

stau lucrurile În v i a ~ a ta acum, de

c â t ă

vreme ş r i a ş a

cum

e ş r i

sau d a c ă nu ş t i i cât de bine va funCfiona În cazul t ă u .

Totul se poate schimba Într-o s i n g u r ă zi. Iar ziua aceea

a venit

um f u n c ţ i o n e a z ă

c e s t ă

carte

a c ă

f o l o s e ş r i

acest program e ca

ş i

cum ai face mai

multe

ş e d i n ~ e

personale cu mine.

Tot

c e - ~ i

trebuie ca

s ă

r e u ş e ş t i se g ă s e ş t e În a c e a s t ă carte, ce include un CD

care te va ajuta s ă - ~ i reprogramezi mintea pentru a avea

parte de mai m u l t ă Încredere de mai u l t ă motivare În

fiecare zi a i e ~ i i tale.

în

scurt timp,

vei

folosi Întregul

p o t e n ~ i a l ş i Încrederea

n a t u r a l ă

pentru a - ~ i crea i a ~ a pe

care vrei

cu

a d e v ă r a t

s-o

t r ă i e ş t i .

Fiecare dintre cele patru

p ă q i

ale acestei c ă r l i

te

va

ghida pas cu pas dinspre ceea ce

e ş t i

c ă t r e ceea ce vrei

s ă

devii. Prima parte, Dezvoltarea deprindaii de a avea

încredere e ca cum am sta î m p r e u n ă În biroul meu

am discuta. Vom participa

m p r e u n ă la

o serie de

ş e d i n ~ e

menite

s ă - I i

s p o r e a s c ă

În

mod

sistematic Încrederea În

tine, p â n ă când reaCfia ta la lucrurile ce o b i ş n u i a u s ă te

deranjeze va fi una p o z i t i v ă .

P â n ă când vei fi parcurs prima parte a acestei c ă r ~ i

vei s i m ~ i deja c ă v i a ~ a ta e altfel. ei descoperi noi

2



Â Ş T I G Ă ACUM

INCREDERE

IN TINE

o p o r r u n i r ă f i

acolo unde înaime exisrau numai obsracole.

Vei

fi

î n v ă f a r cum s ă - f i f o l o s e ş r i mimea pemru

a crea

r ă r i caracrerizare primr-o p u r e r n i c ă încredere în tine

primr

-o motivafie

i m e n s ă

în urma unui impuls psiho

logic. Te vei simfi mai bine ca oricând în propria piele .

în

parrea a

doua

M o t i v e a z ă - t e

pentru

succes

îfi voi

î m p ă r r ă ş i

secrerele persoanelordeosebir de motivare.

înain-

re de a parcurge

î m p r e u n ă

a c e a s r ă secfiune vei fi cuprins

de dorinp de a

i e ş i

în lume de a lua

m ă s u r i

pemru a-fi

îndeplini visele. Mai mulr decâr arâr re vei simfi relaxar

plin de energie

f ă c â n d

acesr lucru deoarece

e ş t i c o n ş r i e m

de faprul c ă re-ai p r e g ă r i r câr de mulr ai purur c ă e ş t i

gara s ă re pui la încercare în singura a r e n ă care c o m e a z ă

cu

a d e v ă r a r

- unica

ra

v i a f ă

Parrea a rreia Sentimentul de incredere în

v i a ţ a r e a l ă

e ca

cum

ai asisra la unul

dimre

seminarele mele despre

succes. D e ş i p fi

s ă

parcurgi parrea a rreia de la un a p ă r la

c e l ă l a l r

ea esre

o r g a n i z a r ă

ca

un

manual

pemru

succesul

în viafa r e a l ă . Te p fi concemra numai asupra seqiunilor

pe care vrei

s ă le s r ă p â n e ş r i

mai bine fie

c ă s c h i m b ă r i l e

pe

care vrei cu d e v ă r a r s ă le faci privesc afacerea ra siruafiile

sociale discursurile publice sau chiar relafiile imime.

în f â r ş i r

în parrea a parra

Clinica încrederii

voi aborda

unele dimre î m r e b ă r i l e

puse cel mai frecvem arunci

când

oamenii î n v a f ă pemru prima

a r ă

s ă - ş i s r ă p â n e a s c ă lumea

i m e r i o a r ă s ă - ş i d e z

ă n f u

e încrederea

n

a r u r a l ă s ă r r e a c ă

la aqiune

3



PAUL

MCKENNA

e trebuie

s ă

ş t i i

înainte

de

începe

I m a g i n e a z ă - f i

c ă tocmai m-ai angajat

ă

te ajut

ă

devii mai

i n c r e z ă t o r

in

tine ş i mai motivat

s ă - f i

u r m ă r e ş t i scopurile

in via ă .

Ce

ai vrea cel mai

mult ă

schimbi

la

tine?

Cum

ai vrea

s ă

te

f o l o s e ş t i

de mine?

Din

moment

ce m-ai angajat ca terapeut prin faptul

c ă ai c u m p ă r a t a c e a s t ă carte e x i s t ă câteva lucruri pe care

trebuie s ă le

ş t i i

inainte de a incepe:

1 Sunt

un

angajat

deosebit

de

sârguincios

Atunci când lucrez cu clienfii mei ă asigur cu asidui tate

c ă

ei obfin t t ceea ce i ş i doresc ba chiar mai mult din

timpul petrecut

i m p r e u n ă .

Pentru a

te

ajuta

s ă - f i

atingi

a d e v ă r a t u l

potenfial nu voi lucra pur i simplu

cu

tine -

voi vorbi direct cu

s u b c o n ş t i e n t u l

t ă u cu latura ce con

t r o l e a z ă toate aspectele comportamentului t ă u . Este cel

care face ca inima ă - f i b a t ă creierul ă g â n d e a s c ă ş i corpul

s ă se regenereze.

Pe parcursul acestei c ă r f i ifi voi instrui u b c o n ş t i e n t u l

s ă te determine ă treci la aCfiune i

s ă

faci lucruri noi. a c ă

acest lucru

s u n ă

pUfin

i n f r i c o ş ă t o r

la inceput e pentru c ă

ş t i i

c ă a sosir momentul s ă faci ceva diferit. u p ă cum

spunea

ş i

Einstein d e f i n i ţ i a nebuniei este s ă

faci a c e l e a ş i

lucruri

la

n e s f â r ş i t

ş i

s ă

te

a ş r e p \ i

la

un

rezultat diferit.

4



C Â Ş T l G Â ACUM INCREDERE iN TINE

Este posibil ca unele lucruri

pe

care

le

sugerez

s ă - f i

t r e z e a s c ă semimeme

n e p l ă c u r e

sau

s ă - f i p u n ă la

încercare

.vechile moduri de gândire.

D a c ă s e m â m p l ă a ş a

e

un

semn foarte bun.

La

urma urmei exact vechile moduri de

gândire te-au blocat în numeroase aspecte ale viefii tale.

Ş i d a c ă viziunea ta asupra viefii se simte a m e n i n f a t ă de

ceva ce-am spus aceasta nu

î n s e a m n ă

decât

c ă

procesul

s c h i m b ă r i i

i n c o n ş t i e m e

a început.

2

c e a s t ă

c rte

este

d i f e r i t ă

Fiecare capitol al acestei

c ă r f i r e p r e z i m ă

o distilare a ceea

ce

am

I n v ă f a t

ş i am pus în

p r a c t i c ă

de-a lungul a mii de

ore de lucru cu oameni la

fel

ca tine. Mi-a luat ani

s ă

pun

l a o l a l t ă aceste infotmafii ş i mai mult

ă le

formulez în cea

mai

c o n c i s ă f o r m ă p o s i b i l ă .

Fiecare capitol este în mod

voit scurt clar

ş i la

obiect.

I a t ă

de

ce

fi

va

lua doar câteva minure

s ă

beneficiezi

de fiecare capitol ş i d a c ă alegi

s ă faci

acest lucru

pOfi

parcurge Intregul volum In numai câteva ore.

Dar e ş i te-ar purea surprinde.cât de repede

se c h i m b ă

lucrurile în bine pe

m ă s u r ă

ce

c i t e ş t i

c o m i n u ă

s ă

f o l o s e ş t i

CD-ul de programare e m a l ă vreme de câteva

ă p t ă m â n i

d u p ă

ce

termini lectura pentru a-fi

Î n t ă r i

noile niveluri

de încredere ş i motivafie. Toate sugestiile

ce

se

r e g ă s e s c

în

paginile acestei

c ă r f i ş i

exercifiile pe care

le

vei

face

sum

menite

s ă

fie

activate de ascultarea CD-ului.

î m p r e u n ă

cartea exercifiile i CD ul

l c ă t u i e s c

un program complet

15



PAUL MCKENNA

de

d e s c ă t u ş a r e

a Încrederii tale naturale ş i pentru a trece

la

aqiune.

3 Voi fi l ă t u r i de tine

pas

cu pas

e

m ă s u r ă

ce atitudinile tale vizavi de tine Însufi ş i de

viap ta vor deveni tot mai sigure, cei din jurul r ă u vor

Începe s ă re p e r c e a p ă ş i s ă re rrateze altfel. Uneori vei 6

c o n ş t i e n t de energia p o z i t i v ă tor mai

c r e s c u t ă

pe care o vei

emana, iar alteori vei observa pur i simplu cum lumea va

comenta c ă pari mai relaxat, mai fericit, mai Î n c r e z ă t o r

sau

c ă

e x i s t ă

ceva schimbat la tine.

Dar c ă l ă t o r i a Î n t r e p r i n s ă Î m p r e u n ă nu se Încheie

atunci când tu

vei

termina de citit c e a s t ă carte. Ascultând

CD ul În 6ecare zi

ş i

revenind asupra diverselor seqiuni

ale

c ă r r i i

vei 6 capabil

s ă - f i s p o r e ş t i pe

loc Încrederea ş i

starea de bine În 6ecare

zi

a vierii tale.

Cine u r m e z ă s ă

devii

Cel mai important principiu pe care

Îl

vei Î n v ă r a parcur

gând

a c e a s t ă

carte este probabil


Devii ceea ce exersezi.

Majoritatea oamenilor ş i a u petrecut viafa

f ă r ă

s ă - ş i

u r m ă r e a s c ă visurile ş i apoi regrerând faptul c ă s-au

descurcat atât de bine

f ă c â n d

acest lucru.

c e ş t i a

au ajuns

16



Â Ş T I G Ă ACUM INCRF.DERF.IN TINE

exper\i

În

ceea

ce

p r i v e ş t e

neluarea de

m ă s u r i

ş i

apoi

În

justificarea e ş e c u l u i lor evidem, convingându-se pe

ei

În

ş i ş i c ă

e ceva În n e r e g u l ă cu ei. Nimic nu poate fi mai

departe de

a d e v ă r .

Oamenii

ş u e a z ă

nu pemru ă ar i ceva în n e r e g u l ă cu

ei, ci pemru

c ă e ş e c u l

face parte din drumul

c ă t r e

succes.

în

cazul oamenilor de succes,

e ş e c u l

nu

î n s e a m n ă

e timpul ă renun - î n s e a m n ă c ă e timpul s ă f a c ă un pas

inapoi,

s ă

inve\e din ceea

ce

s-a îmâmplat i

s ă r e c u n o a s c ă

fapcul

c ă

acum

sum ş i

mai p r e g ă t i \ i s ă r e u ş e a s c ă decât

inaime. Mel Gibson

n u m e ş t e e ş e c u l

t a x ă de

ş c o l r i -

zare - pre\ul pe care î p l ă t e ş t i pemru via\a pe care vrei

s ă o duci.

Dar,

d e ş i

g r e ş e l i l e

ş i

e ş e c u r i l e

sum

mijloace perma

neme de progres în

c ă l ă t o r i a

ta spre succes,

ele

nu tre

buie s ă te împiedice s ă aqionezi. Potrivit unui proverb

chinezesc,

,,0 c ă l ă r o r i e

de o mie de p a ş i incepe cu

primul pas . Iar tu faci primul

t ă u

pas în momemul în

care intorci a c e a s t ă p a g i n ă ...

17



P RTE I

ezvoltarea deprinderii

e

a avea încredere



CAPITOLUL

P r e g ă t e ş t e t e

pentru su es

Încredere

n a t u r a l ă

Ai auzir v r e o d a r ă pe cineva spunând despre o

a n u m i r ă

p e r s o a n ă

c ă se simre bine în propria piele ?

Aceasra esre esenfa încrederii narurale -

s ă

re

simfi în

largul

r ă u

cu rine însufi, fapr care

re

poare ajura

s ă r z i ~ r i

în fara lovirurilor ~ i a

s ă g e f i l o r

sorfii ~ i s ă mergi Înainre

spre viafa visurilor rale,

u

u compromiu

-

fti

tot c ai,

] NIS ]OPLIN

Acesr rip de încredere nu

esre ceva cu care unii oameni

se

nasc

~ i

pe care alfii nu o

vor aringe

n i c i o d a r ă

ci esre

rezulrarul inevirabil al l u ă r i i

zilnice ~ i consecvenre de

m ă -

suri. Esre un proces pe care l-ai începur deja doar prin

c u m p ă r a r e a

acesrei

c ă r f i .

O p r e ~ r e - r e o

c l i p ă

~ i

i m a g i n e a z ă - f i

inrens

cum

ar

i

viafa ra

d a c ă

ai i deja î n c r e z ă r o r în mod narural chiar

acum -

d a c ă

re-ai simfi în largul

r ă u

cu rine însufi

~ i

cu

ror ce

se

î n r â m p l ă în jurul r ă u :

Ce

o s t u r ă

ai

avea

Cum

ar suna

vocea ta

21



P UL

MCKENN

Ce fi ai spune?

Ce fi ai imagina?

a c ă ţ i a i

f ă c u t I n t r - a d e v ă r

timp s ă ţ i imaginezi ori

care dintre aceste lucruri, e posibil s ă te s i m ţ i deja mai

sigur pe tine decât erai acum câteva clipe.

Dar, d u p ă cum vei afla In scurt timp, Increderea este

mult mai mult

dedt

un sentiment pozitiv In f i i n ţ a ta -

este o atitudine ş i o abordare a v i e ţ i i ce duce la succes,

motivare noi

o p o r t u n i t ă ţ i

Ş t i i

dej ce

trebuie s ă

f ci

Nu

I n c e t e a z ă

s ă

ă

sur-

p r i n d ă n u m ă r u l persoanelor

care vin la mine

ş i - m i

spun:

"Pur ş i simplu nu sunt o

p e r s o a n ă

I n c r e z ă t o a r e . "

Când

le Intreb d a c ă sunt sigure

de aceasta, a f i r m ă cu convin-

gere: " F i r e ş t e c ă sunt "

Suntem cua u facem

în

mod repetat Perftcfiu-

nea

nu este deei un fapt.

ei un obiui.

RISTOTEL

Problema nu

c o n s t ă

In faptul

c ă

le-ar lipsi încre

derea, i în faptul c ă nu sunt sigure de ceea ce trebuie.

De fapt,

sunt

absolut sigure de faptul

c ă

nu au deloc

încredere.

N-ar

fi

grozav ca, în schimb, s ă intri în mod automatÎn

s t ă r i l e

e m o ţ i o n a l e

cele mai

î n c r e z ă t o a r e

ş i

mai folositoare

oricând ai nevoie de ele cel mai mult?



C Â Ş T l G Â CUM

INCREDERE

IN TINE

I m a g i n e a z ă - ţ i c ă

e ş t i

capabil

ă

p ă ş e ş t i

in

a ţ a

unui grup

de persoane sau pe o

s c e n ă ş i s ă

te s i m ţ i ş i mai i n c r e z ă t o r

decât atunci când s t ă t e a i pe margine. Sau c ă descoperi

c ă

e ş r i

in mod vizibil mai sigur de rine pe

m ă s u r ă

ce te

apropii de o

p e r s o a n ă

a t r ă g ă t o a r e cu gândul de a o invita

in

o r a ş .

D a c ă

acest lucru

se

pare imposibil sau prea bun ca

ă

fie a d e v ă r a t

te a ş t e a p t ă o s u r p r i z ă p l ă c u t ă . Ai ajuns deja

expert in ceea ce

p r i v e ş t e a b i l i t ă ţ i l e

pe care

le

vei

folosi ca

s ă ţ i d e z v o l ţ i

deprinderea de a avea incredere.

G â n d e ş t e - t e

la asta:

u i ţ i v r e o d a t ă s ă

ai

e m o ţ i i

inainte

s ă

abordezi pe cineva de care te

s i m ţ i

atras?

G r e ş e ş t i

ş i

te

s i m ţ i

in largul

t ă u

inainte de a face o prezentare sau de a

da un telefon important la locul de

m u n c ă

Nu uita principiul nostru de

b a z ă

este


evii ceea ce exersezi

Unii oameni s-au

o b i ş n u i t

atât de mult s ă intre intr-o

stare

l i p s i t ă

de idei inainte de a face o prezentare sau de a

invita pe cineva in r a ş incât acum

le

este in mod automat

t e a m ă

când vine vorba

s ă f a c ă

aceste lucruri. E posibil

s ă

ş i

fi

inceput

s ă

se considere persoane extrem de nesigure

de sine.

în schimb oamenii de succes s-au confruntat adesea cu

anumite

i t u a ţ i i

ce

i m p l i c ă

risc

ş i n e s i g u r a n ţ ă . Dat

fiind

c ă

au intrat in repetate rânduri in s t ă r i pline de inventivitate

ş i

au luat

m ă s u r i

acceptarea riscului

ş i

a

n e s i g u r a n ţ e i

in

s i t u a ţ i i l e

dificile a devenit un obicei. Au ajuns

s ă se

s i m t ă

3



P UL

MCKENN

foarte bine In propria piele - vestea b u n ă este c ă ş i

tu

pori

face

acest lucru

V i b r a ţ i a

su esului

I m a g i n e a z ă - r i

c ă am

d o u ă viori.

Când

cânt o

n o t ă

pe

una dintre ele, coarda

c o r e s p u n z ă t o a r e

a celeilalte viori

v i b r e a z ă

ş i

ea

Oamenii de

ş t i i n r ă

numesc asta "legea rezo

nanrei solidare" - fenomenul prin care, atunci când d o u ă

obiecte sunt acordate la a c e e a ş i

f r e c v e n r ă

energia unuia

este

t r a n s f e r a t ă

In mod automat

ă t r e

c e l ă l a l t .

La n i v ~ / m ~ r g ~ t i c

a

da

sau

a primi

nu ~ x i s t ă

~ x i s t ă doar

mtrgia

c a r ~

S m i f c ă

dintr o parte

În

alta

STU RT WILDE

întrucât corpul omenesc

este format dintr-un sistem

complex de curent electric

ş i câmpuri electromagnetice,

a c e l a ş i

lucru

se

o b s e r v ă ş i la

oameni. De fapt, sintagme

precum "a fi de acord cu",

"a

te

simri conectat"

ş i

"a fi

pe a c e e a ş i lungime de u n d ă

r e p r e z i n t ă i n c e r c ă r i

de a descrie modul

cum

energia cir

c u l ă

In mod natural Inainte ş i Inapoi Intre

d o u ă

sau mai

multe corpuri.

Punând In p r a c t i c ă aceste tehnici, Iri schimbi

rezonanp

ş i

vibrezi

la

o

f r e c v e n r ă d i f e r i t ă . Vei

deveni mai

a t r ă g ă t o r

pentru persoanele ş i lucrurile pe care

le

r â v n e ş t i In v i a r ă .

Ş i pe

m ă s u r ă

ce atragi mai

m u l t ă

fericire ş i mai mult

succes In viara ta, energia ta

va

continua s ă

se

schimbe

In bine.

4



C A ş T l G A ACUM

INCREDERE IN TINE

ehnici

e

c â ş t i g a r e

t r e p t a t ă

a încrederii

Ţ i - a r

p l ă c e a s ă te simfi în mod vizibil mai î n c r e z ă t o r în

u r m ă t o a r e l e

câteva minute?

An de an, mii de oameni p a r t i c i p ă pentru prima

o a r ă

la un maraton undeva în lume. Dar,

d a c ă

nu

e ş t i

într-o f o r m ă

f i z i c ă

e x c e l e n t ă nu te a ş t e p f i

s ă fii

capabil s ă

alergi 4 de kilometri din

prima

încercare. D a c ă nu te-ai

antrenat în

mod

regulat, e posibil ca la început s ă fi se

p a r ă greu s ă alergi ş i doi kilometri.

rciorul um-

pl p i c ă t u r ă

cu

p i c ă t u r ă .

BUOOHA

A ş a c ă ar trebui s ă te apropii trep

tat de f i n t ă pas cu pas.

în

prima s ă p

t ă m â n ă

fi-ai putea propune s ă alergi

câte doi kilometri pe zi. în u r m ă t o a r e a

s ă p t ă m â n ă

vei alerga mai mult. La

un

moment dat,

vei

putea s ă alergi

6 kilometri.

U r m ă t o a r e a

ta

f i n t ă

va

fi

o u m ă t a t e de maraton - aproximativ

2

de kilometri.

Apoi, într-o b u n ă zi,

d i n t r - o d a t ă vei

descoperi c ă e ş t i

capabil ă alergi un maraton de 4 de kilometri precum cei

mai

buni a l e r g ă t o r i

ai lumii - kilometru

d u p ă

kilometru.

în

acest mod îfi vei dezvolta deprinderea de a avea

încredere.

D a c ă f i - a ş

cere s ă - f i închipui c ă

e ş t i

mai sigur

de tine acum, ai putea face asta numai în cadrul limitelor

lucrurilor pe care le-ai f ă c u t p â n ă acum - încrederea

ta

p r e d e t e r m i n a t ă

o b i ş n u i t ă .

Dar

d a c ă vei face acest

lucru treptat, pas cu pas,

vei fi

uimit de capacitatea

ta de a-fi

d e p ă ş i

limitele anterioare

ş i

de a te

s i m ţ i

abso

lut fantastic

25



PAUL

MCKENNA

26

TEHNI I DE C Â Ş T I G A R E T R E P T A T Ă

ÎNCREDERII

C i t e ş t e tot exercitiul inainte

de

a-l face

prima

o a r ă

1.

I m a g i n e a z ă - f i

c ă

un

eu

al t ă u

pUfin mai sigur de

sine s t ă a ş e z a t sau În picioare În fafa ta.

2 Acum

ş

vrea ă - f i imaginezi

c ă p ă ş e ş t i

În acel eu

mai i n c r e z ă t o r .

Vezi

cu ochii

s ă i

auzi cu urechile

sale ş i t r ă i e ş t i sentimentele eului t ă u mai sigur de

sine. Ş i o b s e r v ă c ă exact În fafa ta

se

a R ă un alt eu

al t ă u ş i mai Î n c r e z ă t o r - e pUfin mai mândru

are o privire pUfin mai

s i g u r ă

e m a n ă pUfin mai

m u l t ă

c a r i s m ă .

3.

P ă ş e ş t e

În acest eu mai

Î n c r e z ă t o r

ş i

o b s e r v ă

c ă

În fap ta se a f l ă un eu ş i mai sigur de sine -

cu mai

m u l t ă

pasiune mai

m u l t ă

putere mai

m u l t ă d e z i n v o l t u r ă mai m u l t ă lejeritate.

4 R e p e t ă pasul l treilea p ă ş i n d În euri din

ce

În

ce mai sigure de

ele

p â n ă când debordezi de

Încredere. Fii atent la modul În care

Îfi

f o l o s e ş t i

corpul - cum respiri expresia fefei ş i

s t r ă l u c i r e a

ochilor.

sta e tot

ce

tre uie ă

foci



Â Ş T I G Â

CUM iNCREDERE iN TINE

Continuând

s ă

pui în

p r a c t i c ă

tehnicile din

a c e a s t ă

carte

ş i

s ă asculri CD-ul

e

o î n s o r e ş t e îri vei programa în

mod voit mintea s ă

f a c ă f r ă p r o v o c ă r i l o r ş i

obstacolelor

dând n a ş t e r e unor sentimente de încredere d e z i n v o l t u r ă

ingeniozitate

ş i

stare de bine.

27



CAPITOLUL2

e nu este Încrederea

M i ş c a r e a de Încredere

Când le-am spus prima o a r ă oamenilor c ă scriu o carte

despre încredere, am avur parte de ror felul de reacfii.

Numeroase persoane au fosr deosebir de enruziasmare,

spunându-mi

ă

abia

ş r e a p r ă

s ă

afle

cum

ă - ş i

exploareze

resursele inrerioare ş i

s ă - ş i

u r m ă r e a s c ă scopurile în i a f ă .

î n s ă

unii mi-au spus ceva de

genul: "Grozav Un manual

penrru

r i c ă l o ş i .

Fii tu însufi; tofi

uit i

i

sunt

deja luafi

OSC R WILDE

în anii '70, psihologia a rrecur prin ceea ce a ajuns

s ă

se

n u m e a s c ă m i ş c a r e a de încredere". Cursurile de îmbu

n ă r ă f i r e

ale

a s e r t i v i r ă f i i

taceau furori, iar zicala "Preta-re

p â n ă r e u ş e ş t i

a devenir manrra generafiei "eu".

Lucrul de care nimeni nu

p ă r e a s ă - ş i

dea seama la

momenrul respecriv esre acela

c ă ,

pretacându-re mereu

c ă

e ş t i alrfel, nu

faci

decâr s ă - f i s p o r e ş r i lipsa de încredere

ş i

s r i m ă de sine. La urma urmei, d a c ă rrebuie

s ă

perreci arâr

rimp pretacându-re

c ă e ş r i

alrcineva, cel mai probabil nu

re

simfi deloc bine în propria piele.

Din ă c a r e ,

majorirarea oamenilor, în loc

ă

reaqioneze

la

a c e a s r ă

observa

fie

încercând s ă

d e v i n ă

mai aurentici,

8



Â Ş T l G Â CUM INCREDERE IN

TINE

Î ş i b a g ă

ş i

mai mult capul În nisip

ş i

se prefac

i

mai muie .

Probabil

c ă

i-ai Întâlnit pe acei oameni care

p a r t i c i p ă

la

cursurile

morivafionale de weekend ş i de care abia

a ş t e p f i

s ă

scapi.

Un client de-al meu era un om

de

succes care c ă z u s e

treptat Într-o stare d e p r e s i v ă

În

lunile de dinaintea

ş e d

in

felor cu mine. Când l-am Întrebat ce i-ar fi purut provoca

depresia, mi-a menfionar un obicei inofensiv pe care

Îl

c ă p ă t a s e

ş i

anume acela de

a - ş i

exagera pUfin

r e a l i z ă r i l e

î orice siruafie.

D a c ă obfinea un profit de

10

000 de lire În urma

unei tranzaqii,

le

spunea celorlalfi c ă a obfinut 11 000.

D a c ă

lovea mingea de golf de

la

o

d i s r a n f ă

de 60 de

metri, de g a u r ă raporta o d i s t a n f ă de 69 de metri. Chiar

d a c ă rezultatele sale efective erau fenomenale porrivit

srandardelor a j o r i t ă f i i el umfla cifrele

pUf

in, încercând

s ă dea mai bine.

în

cursul discufiei noastre, devenea evident fapru l

c ă

aceasra era de fapt sursa depresiei sale. Oricât de bine

se

descurca sau oricât de mari erau r e a l i z ă r i l e sale, el nu

purea i c i o d a t ă

s ă

se descurce la fel de bine sau s ă rea

li

zeze

la fel de mult ca eul ideal pe care-l prezenta lumii.

eama

persoanei

o b i ş n u i t e

Ai întâlnir

v r e o d a r ă

pe cineva care se b a g ă efectiv În sufle

rul r ă u ?

Unii oameni sunt prea plini de sine sau abia

a ş r e a p r ă

s ă - f i s p u n ă cât de mulre lucruri depn sau pe cine cunosc,

29



PAUL

MCKENNA

I n c ă

mai simt

ă

trebuie

s ă dovedesc ceva E x i s t ă

pentru

c ă

se c o n s i d e r ă persoa

ne de un real succes . Aceste

persoane c o n f u n d ă încrederea

cu aroganfa sau

o b r ă z n i c i a

Ele

c o n f u n d ă

manifestarea exteri

o a r ă cu forfa i n t e r i o a r ă

ă

u r a s c ă .

De

fapt, celor care par aro

ganfi

le

l i p s e ş t e de obicei încre

HOWARD STERN

derea în sine chiar în adâncul

numtr fi oameni care

s p e r ă s ă

dau gref Dar

mie îmi place asta

m

nevoie

r

unii care

s ă

fiinfei

lor

Acest fapt r e z u l t ă din ceea

ce

psihologii numesc tea

ma persoanei

o b i ş n u i t e ,

iar pentru

acei

oameni care

t r ă i e s c

cu

f r i c ă

încercarea de a deveni mai siguri pe

ei

este

o f o r m ă m a s c a t ă de atac

la

propria

p e r s o a n ă

- o încercare

d i s p e r a t ă de a acoperi c r ă p ă t u r i l e unui ego foarte delicat i

u ş o r

r ă n i t .

Iar când egoul define controlul, lucrurile tind

s ă m e a r g ă

extrem de prost.

Egoul, sau personalitatea, are d o u ă mari directive:

1. ă arate bine

2

ă

a i b ă dreptate

Vei

ş t i

când egoul

t ă u

define controlul, pentru

ă

îfi

vei

petrece timpul

ş i - f i

vei consuma energia fie jucând teatru,

fie

a p ă r â n d u - f i punctul de vedere - sau ambele.

De fiecare d a t ă când observ anumite atitudini sau

comportamente extreme, acestea îmi

s e m n a l e a z ă

lipsa

cuiva de încredere în sine. O rochie

t r ă s n i t ă

sau o per

sonalitate n e b u n a t i c ă r e p r e z i n t ă adesea doar o încercare

de a compensa teama de a fi o p e r s o a n ă o b i ş n u i t ă



Â Ş T I G Â

CUM INCREDERE

IN

TINE

Ş i

mai

r ă u cei

care au pierdut

l e g ă t u r a

cu Increderea

lor

n a t u r a l ă

I n c e a r c ă

nu numai

ă

se

dea mari, ci

i

s ă i

f a c ă

pe cei din jurul lor

s ă

se s i m t ă prost. Se folosesc de averea

lor de renume sau de statutul social ca de n i ş r e arme,

a f i r m â n d u - ş i

superioriratea

m o r a l ă

sau

i n t e i e c r u a l ă

In

fara

muritorilor de rând ca rine sau ca mine.

ul t ă u utentic

Sub numeroasele srraturi ale egoului

r ă u

se

a f l ă

eul

r ă u

aurentic - cel care s-a aflar acolo Inainte ca anii de pro

gramare

i n c o n ş t i e n t ă

de

c ă r r e

lumea din jurul

r ă u

s ă

creeze personalitatea cu care cunoscufii

t ă i

sunt atât de

familiarizafi.

Acest eu autentic este valoros În mod intrinsec, absolut

unic

ş i

Î n c r e z ă t o r În mod natural. Principala

sa

d i r e c t i v ă

este

s i m p l ă :

S ă

fii utentic î orice i t u a ţ i e .

I a t ă

de ce

a c e a s t ă

carte nu te va ajuta s ă f i creezi o

f a f a d ă

mai

c o n v i n g ă t o a r e

ca

s ă

Incerci

s ă

duci lumea de

nas.

în

schimb,

ea

te va pune În l e g ă t u r ă cu eul

ă u

autentic

ş i

re

va

umple de energia

d i n a m i c ă

de care

ai

nevoie ca

s ă f i u r m ă r e ş t i scopurile.

întoarce pagina Î n c e a r c ă acum acest exercifiu:

31



PAULMCKENNA

EXPLO T RE F O R Ţ I T LE

UTENTICE

O p r e ş t e - t e o

c l i p ă ş i

ia-fi r ă g a z u l de a-fi închipui în

imagini însuHefite cum ar

fi

viafa ta

d a c ă

te-ai simfi

mal în largul

t ă u

decât acum

Ce p o s t u r ă

ai

avea

Acum

m i ş c ă - f i

corpul în acea pozirie. Stai

a ş a

cum

ai sta

d a c ă

te-ai simri pe deplin sigur de tine ş i la

locul t ă u . T r ă i e ş t e sentimentul de încredere de f o r r ă

ş i d e z i n v o l t u r ă

din ochii

t ă i

Ce voce ai avea Ce gânduri ai avea despre tine

însuri

ş i

despre ceea ce pori realiza Ce ri-ai spune?

Nu uita cu cât

faci

aceste exercirii mai des cu atât

mai rapid

se

va

schimba viara ta. Urmându-mi pe deplin

instrucriunile ş i efecruând fiecare exerciriu cu cât mai

m u l t ă d ă r u i r e , devii în mod natural persoana d i n m i c ă ş i

î n c r e z ă t o a r e care e ş t i cu a d e v ă r a t

32



CAPITOLUL

intea

ta e x t r a o r d i n a r ă

Mecanica m i n ţ i i

Mimea ta este ca un computer - are propriul soft care

te

a j u t ă s ă ~ i

organizezi gândirea

ş i

comportamemul.

Schimbarea comportamentului este doar o chestiune

de condirionare sau de programare. Dat fiind faptul c ă

ei care nU fi p t schimba

modul în care gândesc nu p t

schimba nimic.

GEORGE BERN RD

SH W

am

lucrat cu tot felul

de oameni cu diverse

probleme de-a lungul

mai mulcor ani am

î n v ă ~ a t

c ă aproape

co te

problemele au

a c e e a ş i

c a u z ă - programe ne

gative care r u l e a z ă în s u b c o n ş t i e m .

Dar

mimea nu este nici de

n a t u r ă p o z i t i v ă

nici nega

t i v ă .

a c ă

stai

s ă

te

g â n d e ş t i

la co te

i n v e n ~ i i l e

uimitoare

l m u z i c ă filme poezie

a r h i t e c t u r ă ş i

l r e a l i z ă r i l e

ş t i -

i n ~ i f i c e de-a lungul iscoriei toate au izvorât din mimea

o m e n e a s c ă De fapt d a c ă

te

u i ~ i chiar acum în jurul t ă u

o mare parte a lucrurilor pe care

le

vezi s-au

n ă s c u t

dimr-o

idee a unei persoane.

Oamenii de ş t i i n ~ ă vorbesc adesea despre complexi

tatea e x t r a o r d i n a r ă a m i n ~ i i o m e n e ş t i cu miliardele sale

33



P UL MCKENN

de neuroni interconectafi.

u

toate acestea

d u p ă

nume

r o ş i ani de cercetare Infelegem acum c ă mintea funqio-

n e a z ă potrivit câtorva principii extrem de simple. De fapt

e un fenomen oarecum mecanic.

o n ş t i e n t u l

E x i s t ă

numai

d o u ă

metode prin care putem Infelege lu

mea - c o n ş t i e n t

ş i i n c o n ş t i e n t m o d a l i t ă f i

la care voi face

referire pe parcursul acestei c ă r f i .

C o n ş t i e n t u l

este acea parte a minfii tale cu care

â n d e ş t i

In mod activ

ş i

voit t o a t ă ziua. Probabil

c ă

o

r e s i m ţ i

ca

pe o

p e r m a n e n t ă

voce i n t e r i o a r ă pe care o consideri ca

fiind eu .

Dar d e ş i c o n ş t i e n t u l este f ă r ă nici o I n d o i a l ă util el

este

t o t o d a t ă

deosebit de limitat In ceea

ce

p r i v e ş t e

ceea

ce

poate realiza de unul singur. Diverse studii au

a r ă t a t c ă

nu

poate susfine In a c e l a ş i timp decât câteva idei. De aceea

o mare parte a i e ţ i i tale este

c o n d u s ă

In mod automat de

c ă t r e c e a l a l t ă parte a minfii tale.

S u b c o n ş t i e n t u l

S u b c o n ş t i e n t u l este mintea mai v a s t ă . El poate procesa

milioane de mesaje informafionale senzoriale In fiecare

s e c u n d ă ş i

confine

t o a t ă

Infelepciunea ta toate amintirile

tale ş i t o a t ă inteligenfa de care dai d o v a d ă . Este sursa

c r e a t i v i t ă f i i tale

ş i

probabil lucrul cel mai important

34



Â Ş T I G Â CUM

iNCREDERE

iN

TINE

pemru scopurile noastre aici, d e p o z i t e a z ă ş i r u l e a z ă toate

programele comportamentale automate pe care

le

folo

s e ş t i

ca

s ă - ~ i

t r ă i e ş t i

viap.

S u b c o n ş t i e m u l e aidoma unei

funqii

de pilot auto

mat în creier: ne permite s ă facem mai multe lucruri în

a c e l a ş i timp, f ă r ă a

fi

n e v o i ~ i s ă ne c o n c e m r ă m asupra

tuturor

d e o d t ă

De

exemplu, atunci când erai mic,

trebuia s ă te concemrezi în mod c o n ş t i e m ca s ă î n v e ~ i

s ă - ~ i

legi

cum

trebuie ş i r e r u r i l e .

î n s ă

o d a t ă

ce

ai s t ă p â n i t

programul, s u b c o n ş t i e m u l î ~ i poate ghida mâinile f ă r ă

ca tu

s ă

fii nevoit s ă te concemrezi în mod c o n ş t i e m asu

pra procesului.

Aceste programe ( obiceiuri ) sum urile, deoarece ne

e l i b e r e a z ă c o n ş t i e m u l

iar acesta se poate gândi

la

alte

lucruri. Ca

ă

î n v e ~ i

s ă

ş o f e z i trebuie

ă

deprinzi mai multe

mici obiceiuri:

s ă

semnalizezi,

s ă

accelerezi,

s ă

frânezi,

s ă virezi etc., lucruri care te a j u t ă acum s ă te urci pur ş i

simplu în

m ş i n ă

ş i s ă

te

h o t ă r ă ş t i unde vrei s ă mergi.

Dar, d u p ă cum vom vedea, uneori e nevoie

s ă

schim

b ă m

vechile noastre programe demodate,

s ă

r e n u n ~ ă m la

ele s ă le î m b u n ă t ă ~ i m sau chiar s ă le î n l ă t u r ă m cu totul.

Numeroase obiceiuri ale noastre sum pur ş i simplu

lucruri pe care le-am prins din

g r e ş e a l ă

ş i

de care nu am

mai s c ă p a t . E posibil ca la momemul respectivele nici

s ă

nu ne fi fost de folos. De exemplu, multora dimre

noi

ni

s-a spus în c o p i l ă r i e

c ă

nu sumem îndeajuns de

buni, cel p u ~ i n în anumite domenii

ale

v i e ~ i i noastre. La

maturitate,

î n c ă

îi mai permitem acelui vechi program

s ă

ne ghideze comportamemul, petrecând excesiv de m u l t ă

35



P UL

MCKENN

vreme racându-ne griji c ă nu suntem îndeajuns de buni

ş i

criticându-ne

pentru

faptul

c ă

nu ne d e s c u r c ă m a ş a

cum

ar

fi

trebuit.

Vestea b u n ă

este

c ă

totul e pe cale

s ă

se

schimbe

inunata

o r ţ ă

obiceiului

e

e grozav la obiceiurile noastre

i n c o n ş t i e n r e

e faptul

c ă

ele ne permit

ă

ne vedem de

t r e a b ă ş i s ă

facem noi alegeri

r a r ă a

fi

nevoie de aten\ia

n o a s t r ă

în

mod

deliberat. Teo-

ai

Întâi

nt

faum

obicâuri iar apoi obi-

ceiurile

nt

comtruitsc

pe noi.

JOHN

DRYDEN

retic, ne-am putea petrece majo

ritatea orelor de veghe analizând

în

mod c o n ş t i e n t

diferitele alter

native care ne sunt disponibile

în fiecare

zi

-

dar

nu ne-ar mai

r ă m â n e

timp

s ă

facem nimic în

l e g ă t u r ă

cu ceea ce

am

ales.

a ă

nu ne irosim zilele analizând

ş i

reanalizând milioanele de

p o s i b i l i t ă ţ i de atitudine

ş i

de comportament, ne-am dez

voltat capacitatea de a face în schimb alegeri .automate".

De exemplu,

d i m i n e a ţ a când

ne trezim, nu petre

cem 20 de minute gândindu-ne la

o p ţ i u n i l e

pentru micul

dejun.

în

zilele

o b i ş n u i t e

m â n c ă m

a c e l e a ş i

lucruri ca de

obicei. Mergem de obicei pe

a c e l a ş i

drum la serviciu, ci

tim

a c e l a ş i

ziar

ş i

a s c u l t ă m

a c e l a ş i

post de radio.

G ă t i m

m â n c ă m

ne

l e g ă m ş i r e r u r i l e ş i

ne

p i e p t ă n ă m

cam

l fel

zi

de zi.

îndeplinim zilnic o mie una de sarcini r a r ă s ă fim

n e v o i ţ i

s ă

ne gândim la ele, utilizând pur i simplu f o r ţ a

36



Â Ş T I G Ă

CUM

iNCREDERE iN TINE

obiceiului

s u b c o n ş t i e n t u l u i

nostru. Astfel, programele

noastre mentale mai mult n c o n ş t i e n t e

f c

c viap o a s t r ă

s ă

d e c u r g ă normal.

Mecanismul de a z ă al acesror obiceiuri este asocierea.

S u b c o n ş t i e n t u l

nostru

r e ţ i n e d a c ă d o u ă

lucruri

se

petrec

simultan sau în s t r â n s ă apropiere unul de c e l ă l a l t .

D u p ă

ce acest tipar

se

r e p e t ă

de câteva ori sau într-un

mod semnificativ din punct de vedere e m O ţ i o n a l primul

lucru este asociat celuilalt. A ş a d a r , d i m i n e a ţ a ,

s u n ă

cea

sul d e ş t e p t ă r o r , iar noi ş t i m pur

i

simplu s ă ne trezim

ş i

s ă

mergem la

r o a l e t ă .

I n t r ă m

în

b u c ă t ă r i e ş i pur ş i

simplu

ş t i m

s ă

punem ibricul

cu

a p ă

la fiert.

în

scurt

timp, facem obiceiuri mari

din

mai multe obiceiuri mici,

puse

l a o l a l t ă .

Creierul uman este o

m a s ă

de

c ă i

neurale

ş i

fiecare

a C ţ i u n e

pe care o facem

c r e e a z ă

conexiuni noi. De fiecare

d a t ă când

r e p e t ă m

o a n u m i t ă a C ţ i u n e , respectiva cale

n e u r a l ă

este

c o n s o l i d a t ă ,

la

fel

ca un m u ş c h i care devine

tot mai puternic pe m ă s u r ă ce este folosit mai mult. ş a ia

n a ş t e r e un nou obicei.

Cea mai b u n ă m e t o d ă de a accelera ritmul cu care

p r o g r a m ă m

un comportament nou în s u b c o n ş t i e n t este

cu ajutorul

i m a g i n a ţ i e i .

CD-ul

de programare

m e n t a l ă

inclus în a c e a s t ă carte

te

va ajuta s ă exersezi succesul la

n e s f â r ş i t în minte, l fel cum a r l e ţ i i v i z u a l i z e a z ă mereu c ă

sunt campioni, pentru a - ş i asigura succesul.

în timp ce

tu

te

vei

cufunda într-o stare

n a t u r a l ă

de

relaxare, eu voi programa computerul -

s u b c o n

ş

t i e n t u l

t ă u

- pentru a

te

ajuta

s ă

devii sigur de tine pe loc,

37



PAUL MCKENNA

în mod

o b i ş n u i t

ş i

natural. Lucrul cu

d e v ă r t

important

este acela de a asculta CD ul de mai multe ori zilnic.

Atunci când t g â n d e ş t i c ă ş t i î n c r e z ă t o r în mod natural

îi trimi\i s u b c o n ş t i e n t u l u i semnale

s ă s

comporte ca o

p e r s o n ă

mai î n c r e z ă t o r e în mod natural.

Iar programarea a Inceput deja ...

8



CAPITOLUL

F o r ţ a utosugestiilor

pozitive

ipnotizatorul din capul t ă u

u p ă

ce

u r m ă r e s c

spectacolele mele, oamenii Îmi spun

deseori

c ă

sunt u i m i ţ i de puternicul efect al sugestiilor

hipnotice pe care

le

fac În tim-

pul spectacolului. î n s ă

ei n u - ş i

Libertat a ts un atribut

dau seama c ă

fac

la rândullor


sugestii la

fel

de puternice t o a t ă ziua.

De

exemplu, atunci când

e ş t i

pe cale

ă

Încerci ceva pen

al minfii iar

cea

mai

b u n ă cak c a o

ă s t r a

ts ă o cUzvolfi.

ELBERT

HUBBARD

tru prima

o a r ă , Î ţ i

spui: "Pun pariu c ă va

i

distractiv "

sau Î ţ i spui lucruri precum: "Nu pot face asea , "Cine te

crezi? " sau chiar "Mai bine nici n - a ş mai Încerca deloc -

mie oricum nu-mi iese nimic"?

Cu

o ţ i i

avem nevoie de vocea

n o a s t r ă

i n t e r i o a r ă ,

pen

tru a ne ajuta

s ă

ne g ă s i m calea În lume. Este util s ă - ţ i

p o ţ i spune lucruri precum: "Trebuie s ă - m i aduc aminte

s ă - I sun pe Frank" sau îmi place cum a r a t ă ori " D ă - t e

din cale - vine

m a ş i n a

î n s ă

folosim mult prea des puterea vorbeloe pentru noi

Î n ş i ş i

cu scopul de a impune limite, determinându-ne

s ă

r e n u n ţ ă m la a mai face ceva Înainte de a Încerca m ă c a r .

39



P UL

MCKENN

Majoritatea oamenilor

se

a u r o s u g e s t i o n e a z ă

mereu pen

tru

a experimenra senrimenre negative lipsa de

aqiune ş i

de Încredere iar apoi

se Î n r r e a b ă

de ce

se

simt atât de

r ă u

I m a g i n e a z ă - f i c ă cineva care ar locui În a c e e a ş i c a s ă cu

tine ar atrage mereu atenfia asupra tururor lucrurilor care

sunr în

n e r e g u l ă

cu tine

ş i

cu viafa ta

pe

un ron extrem

de enervant. Cât

fi-ar lua

p â n ă s ă

vrei s-o dai pe persoana

r e s p e c t i v ă a f a r ă din casa ta ş i s-o alungi

din

viap ta

Minrea ta este singurul loc

unde ş t i

pe deplin s t ă p â n .

Iar

d c ă

vocea ce

s ă l ă ş l u i e ş t e

în capul

t ă u nu

te susfine

e timpul s-o

n l o c u i e ş t i

cu una care te p r i j i n ă . Asta penrru

c ă fie c ă - f i place sau nu rezultatele pe care le obfii

în

v i a f ă

au de-a face

numai

cu ceea ce Ifi rot spune respec

tiva voce.

e sugerezi

Ca un

experimenr

a s c u l t ă - f i

vocea

i n r e r i o a r ă

pe parcursul

zilei de a s t ă z i ş i fii atenr la

n u m ă r u l

de sugestii negative pe

care

fi

le dai. Poate vrei

s ă

le

ş i

notezi ca

ă fi le pOfi

scoate

din

cap

ş i s ă le

vezi exact

a ş a cum sunr

ele.

De

fapt

s ă p t ă m â n

viitoare ori de câte ori te surprinzi

spunând în

minte ceva negativ despre tine vreau

s ă

faci

u r m ă r o r u l l u c r u :

î n c e t e a z ă

40



Â Ş T I G Ă CUM IN REDERE IN TINE

Ca

s ă

fim clari -

nU fi

sugerez

s ă

pretinzi

c ă e ş t i

perfect. Dar, arunci când

v o r b e ş t i

cu tine însufi într-un

mod pozitiv, obfii mai multe rezultate pozitive.

Ceea ce h r ă n e ş t i devine mai purernic ş i pe m ă s u r ă ce

încetezi

s ă te

mai critici

ş i

începi în schimb

s ă te

bucuri de

tine, nu numai

c ă vei

începe s ă te simri mai bine, dar

vei

deveni

ş i

mai puternic

i

mai

Î n c r e z ă t o t

în mod narural pe

zi ce trece.

incolo

e

a f i r m a ţ i i

Numeroase c ă r r i de dezvoltare p e r s o n a l ă p r o p o v ă d u e s c

doctrina »afirmariilor - fraze pozitive despre tine, menite

s ă fie repetate cu voce tare de sute de ori pe zi pentru ca

mintea s ă - r i fie p r o g r a m a t ă la modul pozitiv.

î n s ă a spune ceva cu voce tare nu are nici pe departe

a c e l a ş i

impact asupra sentimentelor

i

comportamentelor

tale precum faprul de a auzi

a c e l e a ş i

lucruri

În

gând.

Iar d a c ă - f i spui lucruri minunate În exterior, În vreme

ce

vocea ta i n t e r i o a r ă îri spune c ă sunt numai

v r ă j e l i

sugestiile vocii tale interioare vor avea c â ş t i g de c a u z ă de

fiecare d a t ă .

Exercifiul de pe pagina u r m ă t o a r e

te va

ajuta s ă

f o l o s e ş t i forp vocii ta le interioare pentru a atinge ni

veluri ridicate de încredere.

Vorbtu unt vaWrta D u p ă ce vei i pus În p r a c t i c ă

z ă mult i

o s t ă p u ţ i n .

GEORGE HER ERT

a c e a s t ă

t e h n i c ă

de mai multe

ori În cursul

zi

l

ei

de

a s t ă z i

con

t i n u ă s-o

f o l o s e ş t i

cât mai des

41



PAUL MCKENNA

posibil in


s ă p t ă m â n i ,

p â n ă

când acest com

portament devine

un

obicei.

Nu uita ă f ă c â n d aceste exercirii

i

ascultândCD-ul de

programare

e n t a l ă

pe care l-am inregistrat special pentru

a c e a s t ă

carte, iri vom instrui

i m p r e u n ă s u b c o n ş t i e n t u l s ă

te reprogrameze in mod automat pentru a fi

i n c r e z ă t o r

in

mod

natural in orice situarie.

PROGR M RE M N Ţ

TALE PENTRU

ÎNCREDERE Ş I

SUCCES

C i t e ş t e

tot

exercifiul

inainte

de

a-l face

pentru

prima

o a r ă .

1.

L o c a l i z e a z ă - r i vocea

i n t e r i o a r ă .

Pur i simplu intrea

b ă - t e : Unde este vocea mea i n t e r i o a r ă ? ş i

i n d i c ă

locul unde auzi aceste cuvinte.

2.

Acum

a ş

vrea

s ă - r i

imaginezi cum iri

s u n ă

vocea

când e pe deplin s i g u r ă pe ea . E mai

s o n o r ă

sau

mai

s t i n s ă

decât de obicei? E mai limpede

ş i

mai

u ş o r de auzit? Mai p u t e r n i c ă sau mai s l a b ă ? Vor

b e ş t i mai repede sau mai lent? Oricum ar fi vocea ta

atunci când

e ş t i

cu

a d e v ă r a t

optimist

ş i i n c r e z ă t o r ,

amplaseaz-o in a c e l a ş i loc in care se afla fosta ta voce

i n t e r i o a r ă .

3. G â n d e ş t e - t e prer de câteva clipe la câteva dintre

lucrurile negative pe care fi le

spuneai de obicei in

trecut, cum ar fi

Nu

sunt foarte sigur pe mine.

4



C ş T I G

ACUM

INCRlIDERE

IN

TINE

Nu m ă

descurc deloc atunci când vine vorba de

f ă c u t

p r e z e n t ă r i .

Nu

voi g ă s i n i c i o d a t ă pe cineva care s ă se î n d r ă

g o s t e a s c ă de mine."

4.

n l o c u i e ş t e fiecare

a f i r m a ţ i e

cu opusul pozitiv al

acesteia.

Sunt o p e r s o a n ă Î n c r e z ă t o a r e

În

mod natural.

F

•

1 "

" ac prezentart ace ente.

Sunt extrem

de

t r ă g ă t o r .

5. în s f â r ş i t vreau s ă - ţ i r e p e ţ i noile sugestii pozlC ve

f o l o s i n d u - ţ i

noua voce

i n t e r i o a r ă

s i g u r ă

de ea.

E cu tocul altfel când

v o r b e ş t i

a ş a cu tine

î n s u ţ i , nu?

Nu

uita ă devii ceea ce exersezi. o n t i n u ă s ă - ţ i

v o r b e ş t i

într-o m a n i e r ă p o z i t i v ă , p â n ă când sugestiile pozitive

le

vor

î n l ă t u r a

pe cele negative,

ş i

ai

g r i j ă

s ă - ţ i

î n t ă r e ş t i

autoprogramarea cu ajutorul CD ului ce Î n s o ţ e ş t e cartea

43



CAPITOLUL

ilmele

din

mintea ta

bilit te n a t u r a l ă

Ai auzit v r e o d a t ă pe cineva spunând: Pur ş i simplu nu

ă v ă d f ă c â n d acest lucru ?

A c e a s t ă

propozirie func-

N-am

~ x e c u t a t n i c i o d a t ă

r i o n e a z ă mai mult decât ori- o l o v i t u r ă nici m ă c a r l

care alta ca un ordin c ă t r e

ntrm mmt ă r ă s ă am În

s u b c o n ş t i e n t ,

care Îri blo-

minte o m a g i n ~ Joaru c l a r ă

c h e a z ă

accesul la cele mai .

t l

intime resurse de Încredere. JACK NICKLAUS

Potrivit experienrei pe

care am acumulat-o, oricine are capacitatea de a vizualiza.

Ca s ă r i

d o v e d e ş t i

acest lucru, r ă s p u n d e la u r m ă r o a r e l e

Î n t r e b ă r i :

1.

Ce

culoare are u ş a ta de

la

intrare?

2

e

ce

parte e clanp?

Pentru a

r ă s p u n d e

la oricare dintre aceste Î n t r e b ă r i , ai

fost nevoit s ă r i f o l o s e ş t i fantezia ş i s ă creezi o imagine.

Aceste imagini nu vor fi

de calitate f o r o g r a f i c ă - iar

acesta e un lucru bun. Trebuie

ă

fim capabili

s ă

Înrelegem

diferenra dintre real

ş i

imaginar.

ă Î n c e r c ă m un experiment

44



C Â Ş T l G Â

ACUM INCREDERE IN TINE

f

vrea

s ă - ţ i amintqti

o p e r i o a d ă în care te

s i m ţ e a i bine. Revino în acea p e r i o a d ă ca fi cum

te-ai întors în acele vremuri chiar acum. Vezi ce

vedeai, auzi ce auzeai fi simte-te la

fii

de bine

cum te s i m ţ e a i atunci. R e t r ă i q t e a c e a s t ă amintire

de

câteva ori amin tin u - ţ i detalii noi

de

fiecare

d a t ă .. .

Motivul pentru care probabil

c ă te

simri foarte bine

acum este unul simplu:

istemul nervos al

omului nu

poate face

d i f e r e n ţ a dintre o e x p e r i e n ţ ă r e a l ă ş i un

i m a g i n a r ă dar i n t e n s ă .

Când

ne revin în minte anumite amintiri p l ă c u t e

r e c r e ă m

sentimentul de fericire asociat cu acestea. Atunci

când ne gândim

la

unele perioade din trecut în care ne

simream r ă u r e c r e ă m

ş i

sentimentele respective.

Dar ca ş i în cazul vocii interioare nu c o n t e a z ă numai

ceea

ce

alegem

s ă ne

r e p r e z e n t ă m mental

ci ş i

modul cum

facem acest lucru.

De exemplu

R e t r ă i q t e amintirea

aceea

p L ă c u t ă dar de data

aceasta l s c a r ă mult mai mare. Imaginea s ă fie mult

mai

mare

mai

l u m i n o a s ă

fi mai

c o l o r a t ă

F ă

acest

lucru chiar acum

5



P UL MCKENN

în

general, imaginile mai mari, mai luminoase mai

colorate au o intensitate e m o r i o n a l ă mai mare decât cele

mici, anoste estompa

e

A c e e a ~ i t e h n i c ă poate fi f o l o s i t ă cu scopul de a extrage

emoria dintr-o amintire

n e p l ă c u t ă

.. .

Gândefte-U la o e x p e r i e n ţ ă ufor n e p L ă c u t ă din

trecut. lefi for din corpul t ă u astfel încât s ă - f i pOfi

vedea ceafa

pe

m ă s u r ă ce

î n d e p ă r t e z i

tot

m i mult

imaginea amintirii. in momentul în

care se a f l ă

la o

d i s t a n f ă de cel u ţ i n fase metri,

m i C f o r e a z ă

imaginea

fi extrage-i culoarea, pentru a deveni alb-negru.

V ă

zând ceea ce

s-a întâmplat cu dublura ta . din

d e p ă r

tare , o

o ţ i

face

s ă

d i s p a r ă treptat,

p â n ă

când ajunge

s ă fie doar o f r â n t u r ă e s t o m p a t ă fi î n d e p ă r t a t ă a

trecutului t ă u . ..

e

film r u l e a z ă În f a ţ a o hilor t ă i

Tori atlerii campioni folosesc În mod deliberat vizualizarea

ca instrument de perfeqionare, i m a g i n â n d u - ~ i de nenu

m ă r a t e

ori

c ă

sunt

â ~ t i g ă t o r i i

unei competirii,

p â n ă

când

mintea

i

corpul lor ajung ă ~ t i e exact ce vor s ă f a c ă .

Pe

m ă s u r ă ce devii tot mai c o n ~ t i e n t de lumea ta

i n t e r i o a r ă îri

vei

da seama c ă t o a t ă ziua, ş i

u

rulezi în

mintea ta filmulere, în mod i n c o n ş t i e n t .

Aceste filme

ale

minrii îri a f e c t e a z ă sentimentele ş i unul d u p ă altul, îri

d e t e r m i n ă

nivelurile încrederii ~ i ale comportamentu

lui ulterior.

6



C ş T l G CUM

iNCREDERE

iN TINE

De exemplu,

d a c ă

trebuie

s ă

faci o prezentare, iar

tu

nU fi imaginezi decât filmulefe În care pari

s ă

ai emofii

ş i uifi ce voiai s ă spui, Îfi vei induce sentimente de t e a m ă

ş i j e n ă care te vor face s ă - f i fie g r o a z ă de prezentare.

Pe de

a l t ă

parte,

d a c ă

În mintea

asa

u m a n ă ta creezi un film cu un grup prietenos

este g u v e r n a t ă

de i m a g i n a ţ i e .

N POLEON

de persoane care sunt fascinate de ceea

ce ai de

zis

ş i Îfi imaginezi c ă vor

bele curg u ş o r ş i c ă Îfi captivezi pe

deplin publicul, atunci

te vei

simfi mult

mai sigur de tine În ceea ce

p r i v e ş t e

prezentarea.

E x i s t ă

numeroase aplicafii ale acestui principiu

ş i

foarte multe dovezi ş t i i n f i f i c e care î susfin. Noile e r c e t ă r i

În

domeniul arhitecturii mentale au

a r ă t a t

c ă anumite

tipare consecvente de gândire

ş i

comportament au con

dus la

s c h i m b ă r i

de n a t u r ă

f i z i c ă

ale formei creierului,

sugerând faptul c ă e x i s t ă o b a z ă f i z i o l o g i c ă a u t e n t i c ă

pentru repetifie

ş i

pentru practica

p e r f e c t ă

ce conduce

la

succesul o r i c ă r e i inifiative.

Atunci când renumitul antrenor de fotbal american

Vince Lombardi a preluat echipa Green Bay Packers, pri

mul lucru pe care l-a

facut a fost acela de a insista ca,

din acel moment înainte, singurele rezumate ale sezonului

pe

care echipa avea voie

s ă le

u r m ă r e a s c ă

s ă fie

cele cu

propriile meciuri de succes - ş i dintre acestea, numai cele

de un succes r ă s u n ă t o r , care d e c u r s e s e r ă de minune.

Filozofia lui era

s i m p l ă

- devii ceea ce exersezi.

Echipa Green Bay Packers a

c â ş t i g a t d u p ă

aceea primele

d o u ă edifii ale finalei campionatului de fotbal american

47



P UL

MCKENN

ş i

a devenit una dintre cele mai mari echipe din istoria

fotbalului american.

Hai s ă

facem un exercifiu de vizualizare care Îfi

va

spori încrederea chiar acum:

FILME

DE SUCCES

C i t e ş t e e x e r c i ţ i u l w ă la c a p ă t Înainte de a-l face

pentru prima a r ă

1.

ş vrea

s ă - f i

imaginezi chiar acum

c ă u r m ă r e ş t i

un

film despre un eu al

t ă u

din viitor care se

b u c u r ă

de

mai mult succes decât tine.

Fii atent

la

toate detaliile în ceea ce

p r i v e ş t e

aspectul

eului

t ă u

din viitor - expresia

fefei

finuta

ş i

lumina

din privire.

2 Pe m ă s u r ă ce filmul r u l e a z ă pe ecranul din fafa ta

vei vedea mai multe momente Încununate de succes

din trecut precum

ş i

unele care nu au avut

Î n c ă

loc.

F ă - t e comod vizionare p l ă c u t ă

3 Când e ş t i p r e g ă t i t ,

a ş

vrea s ă - f i p ă r ă s e ş t i locul ş i

s ă p ă ş e ş t i în eul t ă u de succes de pe ecran. Vezi cu

ochii ă i

auzi cu urechile sale

ş i t r ă i e ş t e

sentimentele

eului

t ă u

de succes.

F ă

sunetele

ş i

sentimentele mai

puternice iar culorile - mai intense.

4. O b s e r v ă unde anume în corp e cel mai puternic

sentimentul de succes ş i c o n f e r ă - i o culoare. Acum

m u t ă respectiva culoare c ă t r e vârful capului

ş i

spre

vârful degetelor de la picioare dublând intensitatea

ş i

apoi dublând-o din nou.

48



Â Ş T I G Â ACUM INCREDERE IN TINE

5.

P l u t e ş t e

înapoi în eul din prezent, asigurându-te

c ă p ă s t r e z i cât mai mult din sentimentul natural

de

încredere ş i de succes, astfel încât

s ă

te

simri

minunat.

îri pori u r m ă r i filmele în care ai succes cât de des

d o r e ş t i

dar mai ales în cadrul Exerciriului zilnic de

încredere de 5 minute pe care îl

vei

î n v ă r a în Capitolul 10.

De fiecare d a t ă când

Îl

rulezi, pori face orice s c h i m b ă r i

care,

d u p ă p ă r e r e a

ta, sporesc sentimentele

p l ă c u t e

pe care

ri le o f e r ă .

D a c ă

te a j u t ă te pori imagina

punând

la loc ş i sco

rând un DVD etichetat corect Înainte ş i d u p ă fiecare

vizionare. Oricât de bine ai vizualiza, ri-ar veni mai

u ş o r

d a c ă

ri-ai concepe filmul« ca pe o poveste

ş i

l-ai

citi cu voce tare Înainte

s ă

Închizi ochii ş i

s ă

ri I imagi

nezi pe deplin.

I a t ă alte câteva trucuri pe care

p r o d u c ă t o r i i

de film

le

folosesc pentru ca filmele lor s ă fie mai a t r ă g ă t o a r e :

1. d a u g ă o c o l o a n ă s o n o r ă b u n ă . N u m e r o ş i atleri

i n t r ă Într-o stare o m p e t i r i o n a l ă

o p t i m ă

ascultând

Înainte de concurs o melodie o p t i m i s t ă care Îi

umple de energie. Acrorul Johnny Depp

a s c u l t ă

m u z i c ă În

timp

ce

f i l m e a z ă

o

s c e n ă

pentru a intra

. .

10 starea potrivita.

49



P UL MCKENN

2

F o l o s e ş t e

culori vii

ş i

imagini mari

i m p u n ă t o a r e

în m i ş c a r e - nu degeaba e mai disrractiv s ă vezi

un film de aCfiune pe un ecran imens decât la un

televizor mic alb-negru.

e ă s u r ă

ce

r e u ş e ş t i tot mai bine ă te vizualizezi având

succes

ş i

nu e ş u â n d sentimentele tale de încredere

ş i

de

motivare vor spori.

în

o n s e c i n f ă comportamentul t ă u va

începe

s ă se

schimbe. în scurt timp te

vei fi

reprogramat

s ă - f i u r m ă r e ş t i

scopurile cu u ş u r i n f ă ş i

d e z i n v o l t u r ă

-

cu o senzafie n a t u r a l ă de încredere.

50



C A ş T l G A ACUM INCRF DERE IN TINE

3 C o n t i n u ă s ă te â n d e ~ t i la acea i t u a ţ i e d i f i c i l ă . Acor

d ă nivelului t ă u de disconfort o n o t ă de

la

1 (repre

zentând l i n i ş t e a la

10

(vail).

4 Acum î n d r e a p t ă - ţ i

a t e n ţ i a c ă t r e

Punctul Unic .

A ~ a z ă - ţ i

mâna pe zona

r e s p e c t i v ă

a stomacului, ca

s ă - ţ i ghidezi mintea. D a c ă te a j u t ă cineva, r o a g ă - 1 s ă

te apese din nou u ş o r pe u m ă r Vei ş t i c ă te aRi în

. Punctul Unic atunci când

îi

va

fi

foarte greu

s ă te

dezechilibreze.

5. în s f â r ş i t m e n ţ i n â n d

a t e n ţ i a

asupra Punctului

Unic ,

g â n d e ş t e - t e

la s i t u a ţ i a care te s u p ă r a s u care

te îngrijora ş i o b s e r v ă cum disconfortul scade de la

1

sau de oriunde

se

afla

el

pe s c a r ă la

1.

Din nou,

d a c ă te a j u t ă cineva,

î ţ i

poate monitoriza a t e n ţ i a

a p ă

sând u ş o r pe u m ă r u l t ă u în timp ce faci asta, ca ă

se

asigure

c ă

m e n ţ i i

Punctul Unic .

6 Atunci când nu mai

r e s i m ţ i

nici un disconfort gân

dindu-te

la

respectiva

i t u a ţ i e p o ţ i

olosi a t e n ţ i a asu

pra .Punctului UnicU pentru a exersa mental cum s ă

înregistrezi cele mai bune p e r f o r m a n ţ e .

Când

te afli

efectiv în respectiva s i t u a ţ i e p o ţ i m e n ţ i n e Punctul

Unic pentru a

te

asigura

c ă r ă m â i

centrat

ş i

l i n i ş t i t

p â n ă la c a p ă t .

55



CAPITOLUL

I n t e l i g e n ţ a e m o ţ i o n a l ă

e ce s i m ţ i ceea ce s i m ţ i m

Anumite c e r c e t ă r i

ş t i i n f i f i c e

recente au

a r ă t a t c ă

ba

zele emofionale ale omului sunt puse in primii câfiva

ani de via ă D a c ă nu trec

printr-o schimbare radi

c a l ă in v i a f ă majoritatea

oamenilor nu

se

vor simfi

n i c i o d a t ă mult mai bine

sa

u mai r ă u decât um

au

i n v ă f a t s ă

fie

in acea

p e r i o a d ă .

Am

imblOnzit fiarele fi am

s t ă p d n i t fulg rul

dar

n

mai

ă m d n s ă n

imblOnzim

fi p noi in[in

•

H.G. W LLS

F ă c â n d

exercifi ile din a c e a s t ă carte ş i ascultând

CD-ul ifi ridici ş t a c h e t a

e m o f i o n a

ă p o z i t i v ă . ei

fi

in continuare capab

il

de o g a m ă c o m p l e t ă ş i d i n a m i c ă

de emofii dar s t ă r i l e bune vor i ş mai bune iar cele

proaste vor

i ş i

ele mai bune.

Lumea crede adesea c ă dat fiind c ă predau ş i pun in

p r a c t i c ă

ziln ic aceste instrumente nu m ă simt n i c i o d a t ă

prost sau nelalocul meu. D e ş i aleg s ă

m ă

simt bine in

majoritatea situafiilor imi fac mereu timp s ă - m i t r ă i e s c

sentimentele

ş i

s ă

ascult mesajele pe care le-ar putea avea

acestea pentru mine.

56



C A ş T l G A CUM

INCREDERE

IN

TINE

Emofiile tale nu sunt doar n i ş t e senzarii care îri cir

c u l ă

prin corp,

f ă c â n d u - t e

s ă

te simfi mai bine sau mai

r ă u , la întâmplare. Ele constituie de fapt o parte impor

t a n t ă a inteligenfei tale. Emofiile r e p r e z i n t ă modalitatea

s u b c o n ş t i e n t u l u i de a-fi spune c ă

se

petrece ceva în viara

ta ş i c ă trebuie s ă i acorzi mai m u l t ă atenfie.

Secole de-a rândul, cultura

o c c i d e n t a l ă

a pus mare

pref pe suprimarea ş i ignorarea reacfiilor emofionale. Nu

numai c ă e o idee p r o a s t ă - dar s-at putea dovedi ş i una

p e r i c u l o a s ă .

I m a g i n e a z ă - f i c ă ai rugat pe cineva s ă te t r e z e a s c ă

dimineara pentru

c ă

aveai lucruri importante de

f ă c u t .

A încercat s ă te strige În ş o a p t ă , te-a înghiontit

u ş o r

ş i

chiar a strigat. în cele din u r m ă , a trebuit

ă

te r ă s t o a r n e

din pat sau s ă toarne pe tine o g ă l e a t ă de

a p ă

rece ca

gheara doar ca s ă reacfionezi.

De

acest tip de trezite

b r u t a l ă

au parte numeroase

persoane care

ş i - a u

ignorat În

mod

repetat mesajele emo

fionale de-a lungul vremii, Îngropându-se În m u n c ă În

b ă u t u r ă ,

în mâncare sau în droguri, ş i cate nu

i - a u

tratat

sentimentele n e p l ă c u t e pe

m ă s u r ă ce se

iveau.

Cu

cât

î ş i i g n o r ă mai mult sentimentele, cu atât acestea devin

mai intense, p â n ă când anumite momente de depresie,

furie, v i o l e n f ă ş i b o a l ă duc

l

probleme

ce

nu mai

pot

i ignorate.

Din fericire, acest lucru începe s ă

se

schimbe acum.

O d a t ă cu aparifia unui

n u m ă r

tot mai mare de c ă r f i ş i

de

cursuri despte inteligenp

e m o f i o n a l ă ,

atât

ş t i i n p ,

cât ş i societatea încep

s ă

r e c u n o a s c ă importanfa faptului

57



P UL

MCKENN

de a

fi

c o n ş t i e n l i ş i

conectali la cele mai intime sentimente

ale noastre.

r e ş t e r e a

oefi ientului

e

i n t e l i g e n ţ ă


I.E.)

Prin c u n o a ş t e r e a ş i înlelegerea sentimentelor noastre ne

p l ă c u t e

i n v ă l ă m

ş i

c r e ş t e m ca oameni. Emoliile sunt ca

ericirea rasei umane În a c e a s t ă

lume nu

c o n s t ă

În

faptul

de

a

i

l i p s i ţ i de patimi ci În

acela

de

a

Î n v ă ţ a

cum

s ă

le s t ă p â n i m

NONIM

s ă

spunem

a ş a

cel de-al

ş a s e l e a siml al nostru -

ele

se

s c h i m b ă

ş i

evolu

e a z ă de-a lungul vremii

deoarece atât noi cât ş i

vielile noastre se schim

b ă

în timp.

T o t u ş i e important ă fii capabil ă faci diferenla dintre

sentimentele ce apar ca reaqii i n c o n ş t i e n t e la imaginile ş i

sunetele din mintea ta ş i emoliile mai profunde

ce

aduc

cu ele mesaje importante din care p li î n v ă l a .

I a t ă ş i testul:

Când

r e s i m ţ i

o

e m o ţ i e

n e p l ă c u t ă

s c h i m b ă

ceea

c e ţ i spui în minte imaginile

pe

care ţ i le

r e p r e z i n ţ i

fi

modul

cum î ţ i folostfti corpul. a c ă a c e e ~ i e m o ţ i e

c o n t i n u ă s ă revind sepoate ă a i b ă un mesaj import nt

pentru tine din partea subcon{tientului

t ă u .

e exemplu

d a c ă te

vizualizezi f ă c â n d o prezentare

p e r f e c t ă ş i începi s ă te simli mult mai bine îIi f ă c e a i griji

58



C ş T l G Ă CUM

INCREDERE iN

TINE

f ă r ă

motiv.

a c ă

ş i

d u p ă

ce

î ţ i

imaginezi

ă

faci

o prezentare

p e r f e c t ă

sentimentul de disconfort tot nu se s c h i m b ă

trebuie

s ă ţ i

pui

u r m ă t o a r e l e î n t r e b ă r i :

La ce trebuie

s ă

fiu atent aici? Care e mesajul t ă u pentru mine?

Cu cât s t a b i l e ş t i mai mult o l e g ă t u r ă cu e m O ţ i i l e tale,

cu atât te

s i m ţ i

mai s t ă p â n pe i a ţ a ta ş i vei fi mai capabil

s ă

p r i m e ş t i

mesajele ş i s ă iei

m ă s u r i

mai rapid pe baza

mesajelor pe care ţ i

le

transmit. Astfel, devii din ce în ce

mai inteligent din punct de vedere e m O ţ i o n a l .

S ă

î n v ă ţ ă m

in

e m o ţ i i

Unul dintre momentele decisive din

v i a ţ a

oamenilor

este, din câte am observat, acela în care î n c e t e a z ă

s ă ş i

unoOjterea

u poate

exista

în

afara

e m o ţ i i l o r .

RNoLD

BENNETT

mai reprime sau s ă ş i aba

t ă

sentimentele

ş i

încep în

schimb

s ă

asculte mesajul

de la baza acestora.

I a t ă câteva dintre cele

mai întâlnite mesaje m O ţ i o n a l e pe care le primim aproape

în fiecare zi ş i ceea ce

î n s e a m n ă ele

de obicei:

uria

este de obicei un semn

c ă

una dintre regulile sau

limitele noastre a fost î n c ă l c a t ă fie de c ă t r e noi î n ş i n e fie

de c ă t r e altcineva. Mesajul este fie acela de a lua

m ă s u r i

în sensul a ceea ce

c o n s i d e r ă m c ă

este corect, fie în

unele cazuri, de a accepta lucrurile pe care nu

le

putem

schimba.

Teama

este doar un avertisment

ă

s-ar putea întâmpla

ceva r ă u a ş a

c ă

ar fi bine

s ă

fii

p r e g ă t i t . a c ă s i m ţ i c ă

e ş t i

59



P UL

MCKENN

pe deplin

p r e g ă t i t

sau

d a c ă

r e s i m ~ i

t e a m ă

într-o

s i t u a ~ i e

în care de obicei

te

s i m ~ i bine, ar putea fi un a d e v ă r a t

avertisment privind un pericol

fizic.

Frustrarea

apare atunci când nu atingi rezultatele

dorite în intervalul de timp propus. Mesajul este de obicei

acela de a medita p u ~ i n la

d ă r u i r e a

ta în ceea ce

p r i v e ş t e

scopul ş i / s a u la strategia de

a-l

atinge. u p ă ce ai tacut

aceasta,

pOfi

fie

s ă te dedici din nou scopului,

fie

s ă r e n u n ~ i

la el fie

s ă ~ i

schimbi strategia.

Vina tinde ă a p a r ă ori de câte ori nu te ridici la nivelul

propriului standard de

c o n d u i t ă .

Mesajul vinei este foarte

simplu - nu repeta

g r e ş e a l a

ş i

ta ce trebuie ca

s ă

îndrepfi

lucrurile

Tristetea decurge din sentimentul c ă l i p s e ş t e un

lucru din viap n o a s t r ă

fie pentru

c ă

l-am pierdut, fie

pentru

c ă

am pierdut

l e g ă t u r a

cu el. Mesajul din spatele

s ă u

este atât acela de a aprecia ceea ce ai pierdut, cât

ş i

acela de a fi r e c u n o s c ă r o r pentru ceea ce î n c ă mai ai. în

unele cazuri, mesajul poate i de a lupta pentru a e c ă p ă t a

lucrul pierdut, ca în cazul unei "iubiri pierdute" sau al

unui vis abandonat.

a c ă

ceea ce

s i m ~ i

nu

se

r e g ă s e ş t e

pe lista de mai sus

sau d a c ă aceste cuvinte nu fi se potrivesc, i a t ă un

x e r c i ~ i u

care

te va

ajuta în ceea

ce p r i v e ş t e

ascultarea

ş i

auzirea

mesajelor importante pe care e m o ~ i i l e tale vor

s ă

le

t r a n s m i t ă



C Â Ş T I G Â

ACUM iNCREDERE iN TINE

Î N Ţ E L E P C I U N E A

E M O Ţ I O N L Ă

C i t e ş t e

exercitiul

p â n ă

la

c a p ă t

Înainte de a-l face

pentru

prima a r ă

1. C l a r i f i c ă emoria pe care o

g ă s e ş t i n e p l ă c u t ă .

Nu

te l ă s a distras gândindu-te DE CE o resimri -

c o n c e n t r e a z ă - t e pur ş i simplu asupra sentimentului

în sine. Unde anume o resimri în corp? E x i s t ă

anumite situarii momente locuri sau persoane în

preajma c ă r o r a tinde s ă a p a r ă ?

2

Apoi î n t r e a b ă - t e ce e cu acest sentiment - ce mesaj

are pentru tine? D a c ă nu ş t i sigur e bine ş i s ă b ă

n u i e ş t i - ceea ce b ă n u i e ş t i va proveni inevitabil

direct

din

eul

t ă u

intuitiv.

3

Oricare ar

fi

mesajul

a n u n r ă - r i

s u b c o n ş t i e n t u l

c ă I - a i

primit.

D a c ă

trebuie l u a t ă vreo m ă s u r ă promite-ri

c ă vei face acest lucru cât mai repede - ideal ar fi în


24 de ore.

4 Vei ş t i

c ă

ai identificat în mod corect emoria i mesajul

ei atunci

când

sentimentul

n e p l ă c u t

începe

s ă

t r e a c ă

în fundal iar senzaria ta n a t u r a l ă î n c r e z ă t o a r e de

u ş u r i n r ă

ş i

de stare de bine revine în prim-plan.



CAPITOLUL

Încredere Î sine

S ă

crezi În tine

nu e doar un c l i ş e u ?

Crezi In tine? Crezi c ă acest lucru

c o n t e a z ă

în unul dintre cele mai a r n ă n u n { i t e studii realizate

v r e o d a t ă

pe marginea efectelor încrederii In sine asupra

performantei, psihologul Al-

bere Bandura a descoperit c ă Lipsa cr dintei îi faC p

a d e v ă r a t e l e

credinte

le

unei

oammi

s ă

S u a m ă

t

persoane In ceea ce

p r i v e ~ t e p r o v o c ă r i ,

iar U cr d în

c a p a c i t ă l i l e

sale pot reprezenta

un predictor mai exact al vii

toarelor sale niveluri de perfor-

m nt insumi

MUH MM D

LI

m a n l ă

decât rezultatele ob{inure In trecut.

Altfel spus, modul cum

te p r i v e ~ t i In relalie cu pro

v o c ă r i l e

cu care ai de-a f ce acum în viafa ta v avea un

impact profund asupra

c a p a c i t ă f i i

tale de a

r e u ~ i .

Mecanismul de la b a z ă

se

n u m e ~ t e profelia care

se

a u r o c o n f i r m ă

.. .

62



C ş T l G

CUM INCREDERE IN TINE

uterea

p r o f e ţ i e i

Probabil

c ă

ai mai auzit vorbindu-se de proferii care

se

a u t o c o n f i r m ă . De exemplu, a c ă cineva crede ă e e a t r ă g ă t o r

ş i

c ă nimeni nu ar putea s ă fie v r e o d a t ă interesat de

el

cum te-ai a ş t e p t a s ă se comporte?

Va aborda

el

pe cineva de care

se

simte atras?

Iar d a c ă face aceas[a,

Î ş i va folosi

el corpul

ş i

mintea

cu Încredere?

Se va s t r ă d u i probabil, s-o

f a c ă

pe

c e a l a l t ă p e r s o a n ă

s ă se s i m t ă bine ş i În largul ei În timpul petrecut a l ă t u r i

de

ea?

Când cineva se a r a t ă interesat de el r ă s p u n d e la senti

mentele acesteia sau respinge respectiva p e r s o a n ă ?

întrucât acestea sunt credinrele lor nu iau m ă s u r i l e

ce

ar putea duce la dovedirea netemeiniciei acestora. Prin

urmare, prilejuiesc starea pe care

ş i a r

fi

dorit-o altfel,

.dovedind astfel

c ă

este a d e v ă r a t ă credinp

lor.

în cele din

u r m ă

vor trage pur simplu concluzia c ă

nu are nici un sens s ă mai Încerce, iar astfel proferia se

a d e v e r e ş t e .

Din

fericire, putem folosi

a c e e a ş i

putere pentru ca

acest tip de proferie s ă ne î n t ă r e a s c ă Încrederea ş i s ă ne

s p o r e a s c ă foarte mult

a n s e l e

de

r e u ş i t ă .

D i s o n a n ţ a

o g n i t i v ă

în 1955, o femeie

c a r i s m a t i c ă a R a t ă

la vârsta a doua,

Marion Keech, a Început

s ă p r e t i n d ă c ă

r e c e p r i o n e a z ă



P UL

MCKENN

mesaje de pe planeta Clarion. Aceste mesaje îi

d e z v ă l u i a u

faptul c ă va veni un potop mare, care va distruge lumea pe

data de 21 decembrie, dar ă farfuriile z b u r ă t o a r e aveau s ă

v i n ă

s-o salveze pe

ea ş i

pe

a d e p ~ i i s ă i

c r e d i n c i o ş i .

P r e g ă t i n d u - s e

pentru ziua i s t o r i c ă

m u l ~ i

dintre adepfii

ei ş i - a u

p ă r ă s i t

locurile de

m u n c ă ,

ş i - a u vândut bunurile

i

ş i - a u

donat banii (la urma urmei, nu aveau

s ă

a i b ă nevoie

de cadouri de C r ă c i u n în acel an).

în

d i m i n e a ~ a

zilei de 21, doamna Keech ş a d e p ~ i i s ă i

s-au adunat pe vârful unui munte, în a ş t e p t a r e a i z b ă v i r i i .

Dar, spre surprinderea tuturor, farfuriile z b u r ă t o a r e nu au

venit. in fericire, nici potopul.

A ~ i

putea crede

c ă

dat fiind

c ă r e n u n ~ a s e r ă

la absolut

tot,

d e p ~ i i

ei au fost oarecum e z a m ă g i

fi,

dar când Marion

Keech le-a spus c ă primise un nou mesaj potrivit c ă r u i a

lumea fusese

c r u ~ a t ă

de

a p o c a l i p s ă d a t o r i t ă

credinfei

grupului s ă u ş i luminii pe care a c e ş t i a o r ă s p â n d i s e r ă pe

P ă m â n t , grupul a s ă r b ă t o r i t evenimentul.

în

loc s ă se fofileze a c a s ă ca s ă se p r e g ă t e a s c ă de un

C r ă c i u n f ă r ă cadouri într-o c a s ă

g o a l ă ,

a l ă t u r i de rudele

care

ă

le s p u n ă cu r o g a n ~ ă Ţ i - a m zis

eu ",

ei au contactat

presa pentru a relata evenimentul minunat care avuse

se loc.

e

ce

ar

a c ţ i o n a n e b u n e ş t e n i ş t e

oameni aparent

s ă n ă t o ş i ?

Deoarece una dintre f u n c ~ i i l e de b a z ă ale m i n ~ i i este

aceea de

a - ş i

dovedi

c ă

are dreptate. Potrivit psiholog ului

Leon Festinger, Incercarea de a sus fine d o u ă idei, cre

dinre sau opinii contradictorii (ceea

ce

se n u m e ş t e



Â Ş T I G Â


d i s o n a n f ă

c o g n i t i v ă )

este atât de

n e p l ă c u t ă ,

Încât oame

nii vor c ă u t a

i n c o n ş t i e n t s ă

diminueze conflictul schim

bând una sau ambele idei astfel Incât s ă se

p o t r i v e a s c ă

Î m p r e u n ă mai bine.

Ş t i a m cd

sunt un învingdtor

l

sfârfitul anilor 60.

Ş t i a m

cd avtam

sd

foc lucruri md

rtFt Lumta va spunt cd o

astftl

dt

gândirt t pt dtplin

lipsitd

dt

modtstit. Sunt

dt

acord. Modtstia tstt un cu-

vânt cart nu

mi st

aplicd în

nici un

t l

fi sp nici sd nu

mi

st apfia

vreodatd.

ARNOLD

SCHWARZENEGGER

Altfel spus mintea ta

vrea

s ă

r ă m â n ă

n

acord cu

ceea ce ai spus sau ai de

monstrat mai Inainte c ă tu

consideri a fi

a d e v ă r a t .

Nu

pop s ă ajungi bogat

d a c ă

Îi

critici În mod constant pe

cei bogafi - mintea

ta

nu va

tolera a ş a ceva. în mod si-

milar nu pOfi disprefui per

soanele n c r e z ă t o a r e , care au

succes

ş i

s ă fii t o t o d a t ă sur

prins

c ă

mintea ta nu vrea

ca tu s ă li te

a l ă t u r i .

E x i s t ă vreo l a t u r ă de-a ta care s ă vrea cu a d e v ă r a t s ă

fie mai Î n c r e z ă t o a r e ş i s ă a i b ă mai mult succes dar i alta

care s ă nu fie atât de

s i g u r ă

de acest lucru? în acest caz

probabil

c ă

vei descoperi

c ă

uneori

te

autosabotezi - Începi

s ă ai succes

ş i d i n t r - o d a t ă ,

faci ceva ca s ă te o p r e ş t i . E ca

ş i cum ai conduce cu un picior pe accelera

fie

ş i cu c e l ă l a l t

pe f r â n ă .

Pe pagina u r m ă t o a r e vei g ă s i un exercifiu simplu pe

care

î

pOfi

folosi cu scopul de a

g ă s i

o solufie pentru

tensiunea c r e a t i v ă ş i a-fi spori Încrederea În tine În orice

siruafie



P UL

MCKENN

Exersând

a c e a s t ă

t e h n i c ă

vei

descoperi ca

Ip

vine

din ce în ce mai u ~ o r s ă solufionezi astfel orice conflict

interior. Iar atunci când toate ă r f i i e tale sunt aliniate i

se

î n d r e a p t ă în a c e e a ~ i direcfie vei fi ajuns s ă

te

concentrezi

ca o

r a z ă

laser asupra a ceea ce decizi

s ă

faci

CRE RE

ÎN REDERII

ÎN

SINE

C i t e ş t e acest

e x e r c i ţ i u p â n ă la c a p ă t inainte de

a-l

face pentru prima a r ă .

1. I d e n t i f i c ă cele

d o u ă

credinfe sau pozifii contrare din

mintea

ta.

De

exemplu o parte a ta poate vrea

s ă d e v i n ă

mai

î n c r e z ă t o a r e în timp ce o a l t ă parte poate dori s ă

r ă m â n ă t e m ă t o a r e deoarece crede c ă a ~ a vei fi în

s i g u r a n f ă .

2

întinde-fi brafele în

f a f ă

cu palmele în sus. Imagi

n e a z ă - f i c ă partea ta î n c r e z ă t o a r e

se

a f l ă în mâna

predominant

o l o s i t ă In

timp

ce

partea

e m ă t o a r e

se

a f l ă

în mâna mai pUfin

f o l o s i t ă .

3.

î n t r e a b ă

cele

o u ă

p ă r f i

pe rând care este intenfia lor

p o z i t i v ă pentru tine In

l e g ă t u r ă

cu ceea

ce

î ~ i doresc.

o n t i n u ă s ă

întrebi acest lucru

p â n ă

când

r e c u n o ~ t i

cu a d e v ă r a t

c ă

la un anumit nivel a m â n d o u ă î ~ i

doresc a c e l a ~ i lucru. Chiar d a c ă fi se pare c ă pur ~ i

simplu inventezi acest aspect parcurgerea acestui

proces va genera c h i m b ă r i majore în ceea ce

p r i v e ~ t e

nivelurile tale de încredere ~ i

s i g u r a n f ă

de sine.



Â Ş T I G Â ACUM INCREDERE IN TINE

Exemplu:

încredere

=>

Mai

u l t ă

ingeniozitate

=>

e r f o r m a n ţ ă mai

u n ă =>

SUCCES

T e a m ă

=>

Mai

precaut

=>

e r f o r m a n ţ ă

mai

u n ă

=>SUCCES

4

m a g i n e a z ă - ~ i

o l t ă parte, "o super-parte", între

mâini, care

r e u n e ş t e

resursele încrederii

ş i

fricii tale.

S

Dintr-o

m i ş c a r e

potrivit de

r a p i d ă a p r o p i e - ~ i

mâi

nile,

p â n ă

când cele

d o u ă

p ă q i distincte devin o

super-parte.

6. L i p e ş t e - f i mâinile de piept ş i du noua imagine inte

g r a t ă î n ă u n t r u l t ă u .



CAPITOLUL

Poti

face

absolut orice

î n v ă ţ a

din

succesul c e l o r l a l ţ i

Ai u r m ă r i t v r e o d a t ă pe cineva care

se

pricepea de minune

la ceva anume i ţ i - a i dorit s ă p o ţ i

f ce

ş i

tu a c e l a ş i lucru?

încredere, optimism, s i g u r a n ţ ă creativitate, putere de

convingere, talent l golf sau în v â n z ă r i sunt doar

n i ş t e

a b i l i t ă ţ i

ce pot i

î n v ă ţ a t e

ş i

s t ă p â n i t e ,

iar tu î ţ i p o ţ i

î n s u ş i

orice a b i l i t ă ţ i pe care a l ţ i i le-au

s t ă p â n i t .

D e ş i

ai putea crede

c ă

unii oameni pur ş i simplu

sunt mai

î n ţ e l e p ţ i ,

mai

t a l e n t a ţ i

sau mai

n o r o c o ş i

decât

tine, orice ar f ce ei atât de bine, fac cu ajutorul unei serii

de gânduri

ş i

de comportamente care au fost exersate

p â n ă

când

u

devenit programe de

r e u ş i t ă o b i ş n u i t e ş i

automate.

Programarea lui Andre Agassi de a deveni un mare

tenisman a început atunci când t a t ă l

s ă u

a atârnat o ju

c ă r i e f ă c u t ă din mai multe mingi de tenis deasupra p ă -

C ~ i

mai buni proftsori ai

u m a n i ţ ă f i i sunt v i ~ f i k

oammilor i/ ftri.

CH RLES H

FOWLER

t u ţ u l u i s ă u . Tiger Woods lovea

mingile de golf la o v â r s t ă la

care majoritatea copiilor

î n v a ţ ă

î n c ă s ă m e a r g ă .

Ideea este c ă b e b e l u ş i i nu se

nasc

c o n v i n g ă t o r i

creativi sau



Â Ş T I G Ă

ACUM iNCREDERE i TINE

mari tenismeni - ei

î n v a ţ ă

toate acestea cu ajutorul unui

proces simplu în doi p a ş i :

1. Imitând sau

.modelând

felul

cum

r e u ş e s c

c e i l a l ţ i .

2. Exersând în mod repetat noua abilitate mental ş i

fizic), p â n ă când devine un obicei.

în

c o p i l ă r i e

ai fost atent la mersul p ă r i n ţ i l o r t ă i iar

apoi ai încercat s ă - I i m i ţ i . Desigur, ai c ă z u t de mai multe

ori înainte de

- ţ i

g ă s i înrr-un final echilibrul, dar în s e n ţ ă

imitai

pur

i

simplu ceea ce

f ă c e a u

mama

ş i

tata

ş i

exersai

p â n ă r e u ş e a i s ă

faci

a c e l e a ş i

lucruri.

a c ă ai î n v ă ţ a t

s ă

ş o f e z i ai r e u ş i t

d u p ă

ce i-ai

u r m ă r i t

ani de zile pe a ţ i i ş i ţ i - a i construit în minte un model

Apoi ai exersat fiecare element al procesului de ş o f a t p â n ă

când ai

r e u ş i t

la rândul

t ă u

s ă - I

s t ă p â n e ş t i .

Putem accelera în mod radical procesul î n v ă ţ â n d s ă - I

folosim în mod deliberat

ş i

completând e x e r c i ţ i u fizic cu

uimitoarea

o r ţ ă

a m i n ţ i i .

mitarea

mode elor

are

f u n c ţ

o n e a z ă

Ori de câte ori vreau

s ă î n v ă ţ

ş i

s ă

î n ţ e l e g cum face cineva

ceva, încep prin a r m ă r i exemple în care persoana pe care

vreau

s ă

o imit face ceea ce eu vreau

ă î n v ă ţ .

Apoi exersez,

. p ă ş i n d în trupul

ei ş i

folosindu-mi corpul la fel ca ea,

p â n ă când noile comportamente mi se par narurale.



PAUL

MCKENNA

Exnnplul r ~ mai

m u l ţ i

a d e p ţ i decât r a ţ i u n e a .

JOHN CHRISTIAN

BOVEE

Copiind postura unei per

soane pe deplin s i g u r ă de ea

vei începe

s ă

ai a c e l e a ş i men

t a l i t ă f i

Î n c r e z ă t o a r e .

Nu uita

ă între minte

ş i

corp e x i s t ă o

l e g ă t u r ă

s t r â n s ă ,

a ş a

c ă

d a c ă

îfi

f o l o s e ş t i corpul la f l ca altcineva v i începe s ă ai a c e l a ş i

tip de gânduri.

De

exemplu atunci când am început ă lucrez

în

tele

viziune am facut rost de o mulfime de filmulefe cu oameni

pe care îi consideram cu a d e v ă r a t

Î n c r e z ă t o r i

naturali

ş i

a r ă t o ş i

pe micul ecran. Acestea erau câteva

a l i t ă f i

pe care

eu

l

admiram la tot felul de p e r s o n a l i t ă f i .

Am stat i m-am uitat la filmulefe apoi m am relaxat

am

închis ochii

am

derulat din nou

în

minte imaginile cu

fiecare dintre modelele mele

în

aCfiune ş i mi-am imaginat

c ă

am p ă ş i t

rând

pe

rând

în corpul

f i e c ă r u i a

dintre ei

adoptând a c e e a ş i p o s t u r ă , a c e l e a ş i m i ş c ă r i , a c e l a ş i ton ş i

a c e l a ş i ritm al vorbirii.

A fost ceva uluitor -

am

început s ă ă simt cu totul

altfel. Corpul mi

s

umpluse cu un

f l

de .vioiciune re

l a x a t ă ,

iar totul

mi

s-a

p ă r u t

mult

mai

u ş o r

o d a t ă

ce

am

început ă privesc lumea din perspectiva acestor prezenta

tori

TV

de succes.

Am reluat procesul de mai multe ori programân

du-mi mintea ă codifice u n o ş t i n f e l e în memoria corpului

meu. La scurt timp

d u p ă

aceea eram capabil

s ă

ă

simt

relaxat ş i î n c r e z ă t o r în fafa camerei de unul singur.

Hai s ă

facem acest lucru acum:



C Ş T I G ACUM

INCREDERI

IN TINE

GENER TORUL DE

P O S I B I L I T Ă Ţ I

C i t e ş t e exercifiul p â n ă la c a p ă t

înainte

de a-l face

pentru

prima a r ă

1.

G â n d e ş t e - t e la o p e r s o a n ă ale c ă r e i Incredere ş i

c a r i s m ă

vrei

s ă le i m i ţ i .

2. G â n d e ş t e - t e la un moment In care ş i a manifestat

abilitatea pe care tu vrei

s o

I n v e ţ i .

3. R e t r ă i e ş t e amintirea În care modelul t ă u Î ş i

f o l o s e ş t e

respectiva abilitate.

F ă

acest lucru de mai multe ori;

d a c ă

te

a j u t ă ,

f ă - o

o

d a t ă

ş i

cu Încetinitorul.

4. Acum Î n d r e a p t ă - t e c ă t r e modelul t ă u , p l u t e ş t e În

corpul s ă u ş i s i n c r o n i z e a z ă - t e cu postura lui.

Vezi

cu ochii lui auzi cu urechile lui

ş i

te s i m ţ i la fel de

Î n c r e z ă t o r ca ş i el

5. Acum r e t r ă i e ş t e din interior amintirea în care

el

Î ş i

f o l o s e ş t e abilitatea ş i surprinde e s e n ţ a e x p e r i e n ţ e i

modelului t ă u .

6. F ă acest lucru de mal multe ori p â n ă când s i m ţ i cu

putere cum e ă te afli In pielea modelului t ă u .

Stând respirând zâmbind vorbind ş i m i ş c â n d u - t e la

fel

ca modelul t ă u , vei Începe

s ă

p r e z i n ţ i a c e e a ş i calitate

a gândurilor ş i a s t ă r i l o r interioare ca

el Vei

începe s ă ţ i

transformi

e x p e r i e n ţ a

de a i în

i a ţ ă .

Dar a l e g e - ţ i cu g r i j ă modelele - acest proces chiar

f u n c ţ i o n e a z ă

71



CAPITOLUL 1

xercitiul

zilnic

de

Încredere

de

minute

r e g ă t i r e a pentru

su es

Acum câfiva ani, am deschis televizorul ca

s ă u r m ă r e s c

o emisiune de pe BBC

i n t i t u l a t ă

Cum

s ă ii

fericit

Ideea

emisiunii era r m ă t o a r e a : doctorul Robert Holden (www.

happiness.co.uk), numit adesea psihologul fericirii ,

încerca

s ă f a c ă

trei persoane deprimate

s ă

se

s i m t ă

mai

fericite într-un interval relativ scurt de timp.

Fiecare dintre aceste persoane participase

la

un studiu

în cadrul unei

u n i v e r s i t ă p

care analiza nivelul

a c t i v i t ă f i i ce

avea

loc în lobul prefroncal stâng

l

creierului, un indicator

precis

ş i

de încredere l fericirii de care aveau parte în viafa

lor de zi cu

zi

în cursul u r m ă t o a r e l o r câteva luni, oamenii

de ş t i i n f ă aveau s ă fie capabili s ă constate cu exactitate

a c ă

aceste persoane deveneau

î n t r - a d e v ă r

mai fericite.

ând

am

v ă z u t

chipurile total inexpresive

ale

per

soanelor selectate, m-am aplecat spre ecran ş i mi-am

zis:

Practica

e totul

P L

72

Abia a ş t e p t s ă - I v ă d f ă c â n d u - i fericifi pe

a c e ş t i

oameni d i s e r u ş i . în cadrul emisiunii

televizate, doctorul Holden i-a pus

s ă

f a c ă

doar erei lucruri:



C Â Ş T l G Â CUM INCREDERE IN TINE

1 E x e r c i ţ i i fizice

S-a dovedit

ă e x e r c i ţ i u l

fizic consrituie un puternic antidot

natural Impotriva depresiei. Asta deoarece c o n s u m ă adre

nalina i alte s u b s t a n ţ e chimice eliberate În sânge În urma

stresului reduce tensiunea din u ş c h i .

în

plus, x e r i ţ i i l e

fizice regulate

e l i b e r e a z ă s u b s t a n ţ e l e

chimice naturale

ale

corpului,

c o n f e r i n d u - ţ i

vreme de câteva ore un sentiment

p l ă c u t

l i n i ş t i t o r

ş i

relaxat.

în rimp, aceste sentimente pozitive devin noul cadru

implicit pentru cât de minunat

se

poate s i m ţ i corpul t ă u .

2

ă r â d ă 20 de

minute

În

fiecare

z

S-a dovedit

c ă

râsul, chiar

d a c ă

la Inceput este f o r ţ a t ş i

artificial, ne

I m b u n ă t ă ţ e ş t e

starea de spirit, d i s p o z i ţ i a ge

n e r a l ă

ş i

b u n ă s t a r e a .

Ca

i

În cazul

e x e r i ţ i i l o r

fizice, pro

duce endorfine, care fac corpul s ă

se

s i m t ă bine. P â n ă ş i

zâmbetul e l i b e r e a z ă s e r o t o n i n ă un n e u r o t r a n s m i ţ ă t o r fe-

ricit)

n

sânge

ş i

a c ţ i o n e a z ă ca un antidepresiv puternic.

3

ă se s t r ă d u i a s c ă s ă a i b ă

gânduri pozitive

Fiecare dintre p a r t i c i p a n ţ i i

la

studiu a a ş e z a t a b ţ i b i l d u r i

colorate prin t o a t ă casa

ş i

la locul de

m u n c ă

De fiecare

d a t ă

când vedeau un

a b ţ i b i l d

trebuiau

s ă

se

g â n d e a s c ă

la

ceva care Îi f ă c e a s ă

se

s i m t ă bine. Acest fapt a consolidat

73



P UL

MCKENN

c ă i l e neurale din creier asociate cu

p l ă c e r e a

precum

ş i

substanfele chimice ale fericirii din corpurile lor.

în prima

l u n ă ,

fiecare dintre aceste comportamente

noi devenise automat

i

o b i ş n u i t . La finalul studiului par

ticipanfii s-au Întors la universitate unde li s-a m ă s u r a t

din nou activitatea c e r e b r a l ă . Rezultatele au fost atât de

uimitoare Încât unul dintre oamenii de

ş t i i n f ă

a solicitat

verificarea echipamentului.

TOfi cei trei participanfi

se

s c h i m b a s e r ă :

considerafÎ

o d a t ă .depresivi« din punct de vedere clinic acum erau

etichetafi drept .extrem de o p t i m i ş t i « - m i g r a s e r ă de la

un

c a p ă t

al

s c ă r i i

la

c e l ă l a l t

Efectiv Î ş i r e p r o g r a m a s e r ă creierul astfel Încât s ă fie

mai fericifi. Când au vorbit despre experienfele lor spre

s f l r ş i t u l emisiunii era evident c ă p e r s o n a l i t ă f i l e lor

se

s c r u m b a s e r ă În bine. Nu numai c ă p ă r e a u mai fericifi dar

mai tineri.

De

atunci

am

lucrat Î m p r u n ă cu Robert În mai

multe rânduri. Recent mi-a spus c ă folosind tehnicile

de programare

m e n t a l ă

pe care

fi

le-am prezentat

p â n ă

acum În a c e a s t ă carte

s c h i m b ă r i l e

dramatice din cadrul

programului

s ă u

puteau avea loc

i

mai rapid.

m inclus În acest program a c e l e a ş i elemente: aqiune

z i l n i c ă s i m p l ă

ş i

stimuli pozitivi.

Pe m ă s u r ă ce vei

pune În p r a c t i c ă tehnicile din

c e a s t ă

carte

ş i

vei folosi CD-ul

ş i

tu te vei schimba astfel Încât

vei

fi

p r e g ă t i t

s ă

faci

f a f ă o r i c ă r e i

situafii cu mai

m u l t ă

Încredere ş i mai

m u l t ă

motivare decât Înainte.

7



C Ş T I G ACUM INCIU DEIU IN TINE

E uimitor

cum

doar câteva minute în fiecare zi pot

genera o schimbare atât de p r o f u n d ă ş i de d u r a b i l ă în

viap ta.

E x e r c i ţ i u l

zilni de În redere

de

minute

Regula de aur din

a c e a s t ă

carte este u r m ă t o a r e a : »Devii

ceea ce exersezi. Ş i nu sunt decât patru lucruri pe care tre

buie

s ă le

exersezi pentru a deveni o p e r s o a n ă i n c r e z ă t o a r e

in mod natural.

1.

V o r b e ş t e - t i cu încredere.

2 C r e e a z ă - t i în minte imagini m ă r e t e î n d r ă z

nete, pozitive.

3.

i ş c ă - t i

corpul

ca

i

cum

ai

fi

deja

n c r e z ă t o r .

4

R i s c ă cel putin o d a t ă

pe

zi.

Cu cât vei practica mai mult aceste patru comporta

mente, cu atât

vei

deveni mai î n c r e z ă t o r în mod natural.

în

scurt timp,

vei

descoperi

c ă

vei

face

f a ţ ă

automat situ

a ţ i i l o r noi cu incredere, ş i nu cu t e a m ă cu s i g u r a n ţ ă de

sine, ş i nu cu i n d o i a l ă .

Am creat acest

x e r c i ţ i u

zilnic de incredere de 5 minute

ca s ă te ajut

ă ţ i

d e z v o l ţ i u ş o r obiceiul de a avea încredere

în tine. Folosit în

c o m b i n a ţ i e

cu CD-ul,

î ţ i

va

transforma

întreaga v i a ţ ă .

Nu

ai nevoie decât de o foaie de hârtie

7



PAUL

MCKENNA

pe care

s ă

scrii

de

o

o g l i n d ă ş i de

5 din cele 1 440 de

minute pe care le avem la dispozifie zilnic.

76

Minutull:

Filmele

de

succes

c o r d ă

un minut

parcurgerii filmului de succes

exercifiu pe care l-ai pus în p r a c t i c ă În Capitolul 5.

P fi folosi acest exercifiu

ca

s ă te g â n d e ş t i la orice

succes de care te-ai bucurat în trecut sau de care vrei

s ă

ai parte În viitor.

Nu

uita

ă - f i

înviorezi amintirile

folosind culori vii

ş i

imagini

mari

î n d r ă z n e f e

ş i

în

m i ş c a r e

Minutul 2: Oglinda

1. Stai în fafa oglinzii ş i închide ochii.

2 G â n d e ş c e - t e la cineva care te u b e ş t e ş i imaginea-

z ă - f i c ă te vezi prin ochii respectivei persoane.

3

Când

e ş t i p r e g ă t i t deschide ochii ş i u i t ă - t e în

o g l i n d ă . î n g ă d u i e - f i

s ă

te vezi

cu

a d e v ă r a t

prin

ochii cuiva care te

i u b e ş t e

foarte mult.

Minutul 3: F ă - ţ i complimente

Continuând

s ă

te

p r i v e ş t i

În

o g l i n d ă ,

f o l o s e ş t e - f i

vocea n t e r i o a r ă


ca

ă - f i

faci n e n u m ă r a t e



Â Ş T I G Â


complimente timp de un minut întreg.

D a c ă ţ i

se

pare dificil î n s e a m n ă c ă

r e p r e z i n t ă

un lucru

ş i

mai

important pentru tine.

Nu

uita î ţ i schimbi energia

ca s ă atragi în v i a ţ a ta ceea c e - ţ i d o r e ş t i .

inutul

4:

p a s ă butonul

de încredere

1. A d u - ţ i

aminte de o

p e r i o a d ă

în care te-ai

s i m ţ i t

extrem de

î n c r e z ă t o r .

întoarce-te acum în pe

rioada


-

vezi

ce vedeai auzi ce auzeai

ş i simte cât de bine era.

D a c ă n u - ţ i

vine în minte

nici o astfel de

p e r i o a d ă i m a g i n e a z ă - ţ i

cât de

mult s-ar

î m b u n ă t ă ţ i v i a ţ a

ta

d a c ă

ai

fi

absolut

sigur de tine -

d a c ă

ai avea

t o a t ă

puterea f o r ţ a ş i

încrederea în tine de care ai

nevoie )

2.

Pe m ă s u r ă

ce î ţ i aduci aminte

f ă

culorile mai vii

ş i mai bogate sunetele mai intense i sentimentele

mai puternice.

3

r ă i n d

aceste sentimente pozitive

l i p e ş t e - ţ i

degetul mare de cel mijlociu.

4 Continuând s ă ţ i i

aceste degete lipite g â n d e ş

te-te

la

o

s i t u a ţ i e

ce

u r m e a z ă s ă

se i v e a s c ă în


24 de ore în care ţ i a i dori

s ă te

s i m ţ i

mai î n c r e z ă t o r . I m a g i n e a z ă - ţ i

c ă

lucrurile

decurg de minune exact a ş a

cum

î ţ i d o r e ş t i . .

Vezi ce vei vedea auzi ce

vei

auzi ş i simte cât

de bine el

77



PAUL

MCKllNNA

inutul : încrederea

î

a c ţ i u n e

1. N o t e a z ă Într-un minut, toate aqiunile inspirate

care fi-au trecut prin minte pe parcursul acestui

exercifiu.

2

Alege cel pUfin una dintre ele , care s ă implice

ş i

pUfin risc pe care

s ă

fi-l

asumi În


24 de

ore

De

fiecare d a t ă când vei parcurge exercifiul zilnic de

Încredere de 5 minute, Încrederea ta În tine ş i senzafia

de confort interior vor

c r e ş t e .

Spre deosebire de antre

namentul de la a l ă nu ai nevoie de e r i o a d ă de recuperare

Între exercifii. Cu cât vei face fiecare exercifiu mai des, cu

atât Încrederea ta

va c r e ş t e

mai repede

78



PARTEA A A

M o t i v e a z ă t e

pentru

su es



C PITOLUL

e nume te m o t i v e a z ă

v i z i t ă

În viitor

P â n ă acum ne-am concentrat mai ales asupra s t ă r i i de

încredere - acea

s e n z a ţ i e

din corp de confort

f o r ţ ă

ş i

d e z i n v o l t u r ă

Dar

ă te

s i m ţ i î n c r e z ă t o r

nu

e p r e z i n t ă

decât

j u m ă t a t e

din r e ţ e t a succesului.

D a c ă

ai sta

t o a t ă

ziua

s i m ţ

in-

M o t i v a ţ i a

tsU

ceea ce

du-te sigur de tine v i a ţ a ta nu

s-ar schimba în bine. Pentru a

f ce

o schimbare

i m p o r t a n t ă

in

v i a ţ a

ta trebuie

s ă

iei

m ă s u r i

in mod consecvent în fiecare zi.

U a j u t ă

s ă

începi un

lucru . Obiceiul e cua

ce te a j u t ă s ă

continui.

J M RYUN

î n c e a r c ă

exercipul

u r m ă t o r .

..

I m a g i n e a z ă - ţ i c ă

te afli acum în viitor cu c â ţ i v a

ani

înainte

de

sjârfitul

vieF

tale.

Nu

ai

luat

i c i o d a t ă

m ă s u r i în d i r e c ţ i a

s c h i m b ă r i l o r pe care i

le-ai dorit

în

v i a F ă

um te

i m ţ i ?

Ce te i n s p i r ă

s ă

faci sau

s ă nu

faci acum?

Oricum ar fi fost a c e a s t ă e x p e r i e n ţ ă revino pe deplin

în prezent

8



P UL MCKENN

Acum Of vrea

s ă ţ i

imaginezi

c ă

te afli

din

nou

în viitorul n d e p ă r t a t spre sfârfitul vierii tale. Dar de

data aceasta

ai a c ţ i o n a t

zi de zi astfel încât

v i a ţ a

ta

s ă

fie Ofa cum

ţ i a i

Jqrit-o. Prin ce d i f e r ă acest viitor?

um te

s i m ţ i ? e

te

i n s p i r ă

acest mod de

v i a ţ ă

s ă faci

sau s ă nu

faci

acum?

E x i s t ă

unele lucruri pe care suntem cu t o ţ i i

m o t i v a ţ i

s ă

le u r m ă r i m ş i altele de care suntem m o t i v a ţ i s ă ne ţ i n e m

departe.

o m b i n a ţ i a

acestor lucruri care te i n s p i r ă

s ă

a c ţ i o n e z i este cheia ta m o t i v a ţ i o n a l ă p e r s o n a l ă .

â ş t i g ă

cum m o t i v a ţ i e

u

o ţ i i vem s e m i n ţ e l e m o t i v a ţ i e i

în

noi î n ş i n e .

De exem

plu, d a c ă ţ i a r arde casa, ai a ş t e p t a pe canapea p â n ă

s-ar termina serialul preferat înainte

s ă

chemi pompierii

ş i

s ă i e ş i

din

c a s ă î m p r e u n ă

cu

cei dragi? D a c ă ai c â ş t i g a l

loto, ai mai sta pe gânduri

vreo câteva

s ă p t ă m â n i

înainte

de a-ti revendica în cele din

u r m ă milioanele?

în fiecare dintre aceste

exemple, butonul de por-

eea ce vedem

depinde

cu p r e c ă d e r e de ceea ce

c ă u t ă m

SIR JOHN LUBBOCK

nire/oprire pentru

m o t i v a ţ i a

ta se

a f l ă

în exterior. Dar

d a c ă

ai fi capabil s ă ţ i d e c l a n ş e z i m o t i v a ţ i a singur,

r a r ă

a

mai

a ş t e p t a

c

un eveniment din exterior

s ă

te

determine

s ă a c ţ i o n e z i ?

82



C Â Ş T I G Ă CUM iN REDERE iN TINE

Nu rrebuie decât s ă te

u i ţ i la

inrernet ca

s ă - ţ i

dai

seama

c ă

oamenii

POt

o b ţ i n e

p l ă c e r e

mai mult sau mai

p u ţ i n

din orice

(aF

mi se spune). ş a c ă

i m a g i n e a z ă - ţ i

ce

s-ar Înrâmpla d a c ă

ai

a t a ş a În mod voit senrimenre pu

ternice de

m o t i v a ţ i e

lucrului pe cate

Î ţ i

d o r e ş r i cel mai

mult s ă - I faci

Gazda unui talk-show, Monrel Williams, fost sergenr

În Marina Statelor Unite, m-a rugat s ă demonsttez acest

principiu În cadrul emisiunii sale. AF c ă au g ă s i t un tip

ce nu avea absolut nici o m o t i v a ţ i e s ă f a c ă pic de c u r ă ţ e n i e

prin c a s ă Am fost la el

a c a s ă

cu o

e c h i p ă

de filmare la ora

11

d i m i n e a ţ a ş i

l-am

g ă s i t z ă c â n d

pe canapea, cu o

s t i c l ă

de bere.

Când l-am Înrrebat ce î motivase p â n ă arunci, nu i-a

venit nimic

În

minre. Observând tacurile de biliard spri

jinite de perete, l-am Înrrebat

d a c ă - i

place

s ă

joace biliard.

Postura i s-a schimbat complet. F a ţ a i s-a luminat

ş i

a

Început

s ă - m i

s p u n ă

enruziasmat cât de mult

Îi

p l ă c e a s ă

joace biliard pe bani.

I-am cerut s ă - ş i a d u c ă aminre cu a c u r a t e ţ e de una

dinrre cele mai caprivanre partide de biliard pe care le-a

jucat

i s ă - ş i

creeze

un

buton" penrru a se motiva pe loc,

la

fel

ca

butonul de Încredere pe care ai

î n v ă ţ a t

s ă - I

creezi în

Partea 1 Penrru ca buronul s ă

fie

mai eficienr, l-am rugat

s ă

se g â n d e a s c ă

la cea mai i n r e n s ă e x p e r i e n ţ ă s e x u a l ă

ş i

s ă

adauge la buron acel senrimenr. În

s f â r ş i t

l-am rugat

s ă - ş i a m i n r e a s c ă o p e r i o a d ă În care î ş i spunea: "Ce naiba

O

s ă

fac

asta

ş i

gata " -

ş i

am

a d ă u g a t

ş i

aceste senrimenre

la

buton. Acum, era gata

s ă

explodeze de atâta

m o t i v a ţ i e

83



PAUL

MCKENNA

Nu ne mai r ă m ă s e s e decât s ă facem l e g ă r u r a între acel

sentiment de enruziasm incredibil

ş i

anticipare

p l ă c u t ă

a

momentului în care va Începe s ă

f a c ă

munca

din

gospo

d ă r i e . I-am cerut s ă apese pe buton ş i s ă se g â n d e a s c ă la

c u r ă f e n i e

s ă apese butonul

i

s ă se

g â n d e a s c ă

la c u r ă f e n i e

s ă

apese butonul

ş i

s ă se

g â n d e a s c ă

la

c u r ă f e n i e p â n ă

când

am

fost nevoifi

s ă I

oprim

s ă

se

p u n ă

pe

t r e a b ă

p â n ă

amplasam camerele de filmat.

u p ă

câteva minute,

c ă l c a

haine fericit În camera de zi

iar În chiuveta din

b u c ă t ă r i e s t r ă l u c e a u

o mulfime de vase

p r o a s p ă t s p ă l a t e . Singura p r o b l e m ă era aceea c ă

a t a ş a s e

atât de multe sentimente pozitive folosirii aspiratorului,

Încât

a p ă s a

încontinuu pe buton, pentru

a ş i

oferi tot

mai

m u l t ă p l ă c e r e . La mai pUfin de o

o r ă

de când j u n s e s e r ă m

la

el

ş i î g ă s i s e r ă m t r â n d ă v i n d

pe canapea, a trebuit

s ă

p ă r ă s i m î n c ă p e r e a

pentru ca

el

s ă p e t r e a c ă

singur câteva

momente cu n o u - Î n d r ă g i r u l

s ă u

aspirator

Ce fi-ar

p l ă c e a

s ă

fii

extrem de morivat

s ă

faci?

U r m ă t o r u l

exercifiu Îfi va da puterea de a-fi

d e z l ă n f u i

morivafia În orice situafie

84



Â Ş T l G Â CUM INCREDERE IN

TINE

BUTONUL

DE

MOTIV RE

C i t ~ t e e x e r c i ţ i u l p â n ă la c a p ă t înainte de a-l face

pentru

prima

a r ă

1.


la ceva ce

ai

vrea

s ă

fii

deosebit de

motivat

s ă

faci.

2. Acum a m i n t e ş t e - f i o p e r i o a d ă în care te-ai simfit

extrem de mocivat - o p e r i o a d ă în care ai luat

m ă s u r i benefice ş i ai f ă c u t s c h i m b ă r i în

viap

ta.

întoarce-te acum în perioada aceea - vezi ce vedeai,

auzi ce auzeai ş i simte cât de bine era.

D a c ă

nU-fi vine în minte nici o astfel de p e r i o a d ă , ce

se î n t â m p l ă

atunci când

te g â n d e ş t i

cât de mult s-ar

î m b u n ă t ă f i

viafa ta d a c ă ai i pe deplin motivat

s ă

aqionezi acum? I m a g i n e a z ă - f i cât de bine te-ai simfi

d a c ă

ai

avea

r o a t ă

acea încredere,

[ o r f ă

tenacitate

ş i

h o t ă r â r e de care ai avea nevoie

3. Pe m ă s u r ă ce îfi a m i n t e ş t i ,

f ă

culorile mai vii,

sunetele mai intense ş i sentimentele mai puternice.

Spune-fi:

" D ă - i

drumul " cu vocea ta


cea

mai


4. în cimp ce experimentezi aceste sentimente pozitive,

l i p e ş t e - f i

degetul mare de cel mijlociu.

De

acum

înainte, de fiecare

d a t ă când îfi l i p e ş t i aceste degete,

vei începe s ă

r e t r ă i e ş t i

aceste sentimente

p l ă c u t e .

8



P UL MCKENN

5.

R e p e t ă

p a ş i i

1-4

de mai multe ori,

a d ă u g â n d de

fiecare

d a t ă e x p e r i e n ţ e

pozitive noi de motivare,

p â ă când lipirea degetului mare de cel mijlociu

aduce aceste sentimente l ă c u t e la s u p r a f a ţ ă

ş i

te

face

s ă arzi de n e r ă b d a r e

s ă - i

dai drumul

6.

Cu

degetul mare lipit de cel mijlociu,


la

o s i t u a ţ i e în care ai vrea s ă

te

s i m ţ i mai motivat.

I m a g i n e a z ă - ţ i c ă lucrurile decurg perfect, exact

a ş a

cum î ţ i d o r e ş t i .

Vezi

ce

vei

vedea, auzi ce vei auzi ş i

simte cât de bine e

ă

a c ţ i o n e z i ş i

s ă

duci lucrurile la

bun

f â r ş i t

F ă c â n d u - ţ i timp pentru acest e x e r c i ţ i u ai pus în m i ş

care puterea uimitoare a impulsului, a avântului în v i a ţ a

ta. Orice

î ţ i

propui

s ă

faci va

deveni mult mai

u ş o r

de

realizat decât înainte, pentru ă acum ai preluat controlul

asupra propriei m o t i v a ţ i i .

A ş a d a r

ce ai de gând s ă faci cu restul

v i e ţ i i

tale

86



C

P

ITOLUL 2

Telu

ri,

teluri

teluri

Puterea stabilirii unui ţ e l

Tot ceea ce-am realizat în

i a f ă

este rezultarul p l a n i f i c ă r i i .

Acest

lucru nu î n s e a m n ă c ă în viap mea nu se î n t â m p

ă

n i c i o d a t ă

ceva spontan,

ci

fap

lU c ă ş t i u

mereu încotro

m ă

Indrept.

Diverse

c e r c e t ă r i

scot la

i v e a ă faprul

c ă

a avea feluri

c o n t e a z ă

foarte mult în ceea ce

p r v e ş t e

succesul, iar biografiile

figurilor de m a r c ă ale istoriei

mul

e un nim l ((-ii

u r m ă r e i u

scopul

V l I l ţ a

lui re

sens

num i d a c ă

tinde spre Felurile lui ii

l u p t ă

pentru

ele

RISTOTEL

susfin aceste

c e r c e t ă r i . ş a

c ă d a c ă vrei s ă obfii ceva ce

m e r i t ă n e a p ă r a t

trebu

ie s ă

ai feluri -

dar

modul cum fi le

setezi poate conta foarte mult.

ă r i m e a chiar

c o n t e a z ă

Ţ e l u r i l e tale trebuie

s ă

fie îndeajuns de m ă r e f e încât s ă te

f a c ă

s ă

te dai jos

din

pat -

s ă

te

f a c ă

s ă

te simfi

mot

ivat

chiar înainte de a a p ă s a butonul. S ă fii pufin mai eficient

la

serviciu sau

s ă

s

ă b e ş t i d o u ă

kilograme este rareori



PAUL

MCKENNA

o

f i n t ă

indeajuns de mare. Ai nevoie de scopu

ri

MARI

-

scopuri care ă f i s t â r n e a s c ă pasiunea, s ă te f a c ă s ă f i m i ş t i

fundul s ă aCfionezi. în acest fel roate lucrurile pe care

le faci în viap de zi cu zi devin mai

u ş o a r e . D u p ă

cum

spunea Donald Trump, Ai 50

000

de gânduri pe zi f ă l e

m ă c a r s ă

fie m ă r e f e "

Cu

ani în

u r m ă

îmi lua o

v e ş n i c i e s ă

ă

trezesc

dimineafa

s ă

ies din c a s ă . încercasem

s ă - m i

stabilesc

scopuri precum " s ă ă trezesc pUfin mai devreme sau

" s ă m ă trezesc plin de energie ,

dar

nimic nu mergea.

Apoi, într-o

b u n ă

zi, m-am

a ş e z a t

ş i am Inceput

s ă - m i

concep feluri

MARI

- de exemplu:

s ă

am

propria emi·

siune de televiziune,

s ă - m i

construiesc un imperiu In

domeniul afacerilor ş i s ă aduc o contribufie p o z i t i v ă în

lume. La început, nu prea am observat diferenra - dar

cei din jurul meu au remarcat-o.

De

exemplu, Îmi amintesc

c ă ,

într-o

d i m i n e a r ă ,

am

r â ş n i t din pat la ora 5 ca s ă ajung În nordul Angliei,

la

emisiunea

t e l e v i z a t ă

Richard nd

Judy

Iubita mea m-a în·

trebat de ce eram atât de plin de energie.

Am

stat,

m-am

gândit i mi-am dat seama ă ajunsesem s ă consider fiecare

a c ţ i u n e pe care o f ă c e a m drept un pas c ă t r e marele

meu

scop, acela de a

avea

succes în

viap

ă s t r â n d u - m i

scopurile

M Ă R E Ţ E în minte, s ă m ă dau jos din pat dimineafa

pur

ş i simplu nu mai reprezenta o p r o b l e m ă .

88



Â Ş T l G Â

ACUM

INCREDERE

IN

TINE

ui

îi p s ă

de cee

ce

nu vrei tu

în

c o p i l ă r i e ,

mama ne spunea mereu mie ş fratelui meu:

. S ă

nu

f u m a ~ i "

înainte ca ea

s ă

a d u c ă vorba despre

acest

lucru, nici nu-mi trecuse prin minte a ş a ceva - dar,

d u p ă

ce-am fost expus în repetate rânduri la puterea

ei

de

sugestie,

am

devenit atât de curios, încât la

s c u r t ă

vreme

s t ă t e a m

ascuns

în

garaj ş i - m i scuipam

p I ă m ~ n i i .

Povestea mi-a venit în minte acum câriva ani, când

lucram cu un campion la golf care începuse s ă t r i m i t ă

mingile mai mult pe nisip.

Când

m-am

dus

cu

l

pe

teren

ş i l-am

r m ă r i t

jucând,

am

r ă m a s surprins de faptul

c ă trimitea mingile exact în mijlocul obstacolului cu

nisip. D u p ă ce

i-am pus câteva î n t r e b ă r i , mi-a devenit

clar

ce f ă c e a .

De fiecare

d a t ă

când

se

p r e g ă t e a

de

l o v i t u r ă ,

vizualiza

mingea intrând pe nisip, t ă i a cu r o ş u imaginea ş i - ş i

spunea:

Nu

trebuie s o trimit pe nisip "

Cu

alte cuvinte,

programa mintea

s ă

f a c ă exact ceea

ce n u - ş i

dorea.

La

u r m ă t o a r e a

l o v i t u r ă ,

i-am cerut

u c ă t o r u l u i

de golf

s ă

vizualizeze

cum NU

trimite mingea în

g a u r ă . D e ş i

s-a uitat la mine ca la un nebun, a faCUt

ce

i-am cerut.

U r m ă t o a r e a

minge

l o v i t ă

a aterizat la aproximativ un

metru de g a u r ă .

Motivul pentru care

a c e a s t ă

sugestie a

funqionat

atât

de

bine este u r m ă t o r u l : ca s ă "nu

faci ceva ,

mai Intâi

trebuie

s ă te

g â n d e ş t i

c ă

o

faci. De

exemplu,

î n c e a r c ă

acum

s ă nu te g â n d e ş t i

la elefanri - haide,

f a r ă e l e f a n ~ i

89



P UL

MCKENN

De aceea, este foarre imporram ca, atunci când îli

concepi scopurile

M Ă R E Ţ E s ă

te

concemrezi numai

pe ceea ce VREI.

E x e r s e a z ă

realizarea scopului în mime.

Ş i pemru numele lui Dumnezeu, nu te gândi c ă

vei

r e u ~ i E

FIECARE A T Ă când te

vei

concemra asupra

lelurilor tale - doar

i m a g i n e a z ă - I i ce

s-ar îmâmpla d a c ă

ai

face

acest lucru

vorb num i despre tine

o l t ă

g r e ~ e a l ă pe care o

fac

adesea oamenii arunci când

încep

s ă

lucreze

la

scopurile lor

M Ă R Ţ

este aceea

c ă - ~ i

descriu lelurile în

funqie

de cum doresc s ă se

schimbe allii. Frazele de genul "Vreau ca SOIul meu s ă

m ă s c o a t ă

mai des în o r a ~ sau "Vreau

ca

~ e f u l meu s ă

m ă

Cu

t o ţ i i

av m taknt. Di-

juulf c o n s t ă

în modul

um î olosim.

STEVIE WONDER

trateze cu mai mult respect" nu

r e p r e z i m ă scopuri - ele sunt

iluzii

ş i

oricât ar

i

de

p l ă c u t e ,

nU Ii vor schimba viap d a c ă

nu

se

s p r i j i n ă pe aCliune.

Oricât de

p u t e r n i c ă

ar

i

mimea

n o a s t r ă ,

nimeni nu a descoperit Î n c ă o m e t o d ă

de a comrola rot

ce

ni

se î m â m p l ă

sau ceea ce fac allii.

ar

avem

foarre mult comrol asupra propriilor sentimente

~ i asupra comporramemului nostru. Scopuri precum

,,voi i e ş i în

o r a ş

de cel pUlin trei ori pe s ă p t ă m â n ă sau

,,voi cere s ă fiu mai respectat la serviciu" te r e a ş a z ă pe

scaunul

ş o f e r u l u i .

9



Â Ş T I G Ă

CUM INCREDERE IN

TINE

Î m p a r t e - ţ i scopurile În ţ e l u r i

mai mici

p â n ă

Î ţ i v

veni

u ş o r

s ă a c ţ i o n e z i

Un amic de-al meu actor oblinuse toiul principal într-o

p i e s ă ce se

juca în West End. Spre deosebire de cinema

unde

se

f i l m e a z ă

scene scurte

ce

d e p ă ş e s c

foarte rar câteva

minute ideea de a l n v ă l a pe de rost trei ore de dialog

c o p l e ş e a .

Când m-a rugat

s ă I

ajut primul lucru pe care l-am

f ă c u t a fost s ă i cer

s ă

î m p a r t ă piesa în d o u ă . Apoi i-am

cerut

s ă

l m p a r t ă fiecare j u m ă t a t e în s ene individuale.

D i n t r - o d a t ă

avea

de lucrat câteva piese mai mici

ş i

nu

una mare c o p l e ş i t o a r e .

Pe m ă s u r ă

ce s t ă p â n e a

fiecare

dintre piesele mai mici

t

venea din ce în

ce

mai

u ş o r s ă le p u n ă l a o l a l c ă .

Chiar

atunci când interpreta piesa

ce

s-a bucurat de cronici

ici un lucru

u

e greu

de fiicut d a c ă - 1 î m p a r ţ i

excelente nu

se

gândea decât la

câte o

s i n g u r ă

p i e s ă o d a t ă .

Când oamenii î ş i concep

P

rima o a r ă scopurile M Ă R E -

n sarcini m i mici

HENRY FORD Ţ E uneori se sperie pUlin se

gândesc

c ă

nu vor

fi n i c i o d a t ă

în stare

s ă

le

î n d e p l i n e a s c ă .

î n s ă

î m p ă r l i n d u l e în leluri mai mici

vei

vedea c ă

p o ţ i

realiza orice îli propui.

Cât de mici ar trebui

s ă fie

aceste leluri?

îndeajuns de mici încât ă

pOli

aCIiona înspre realizarea

lor

în


24 de

ore

91



P UL

MCKENN

atru

p ş i

simpli

spre su es

I a t ă tot ce trebuie

s ă

ţ i i minte:

1. C r e e a z ă scopuri îndeajuns de M R E Ţ E încât ă

te f a c ă

s ă te dai jos

din

pat

dimineap

2.

C o n c e n t r e a z ă - t e

pe ceea ce vrei

ş i

numai pe ceea

ce vrei.

3. s i g u r ă - t e

c ă

scopurile tale sunt legate doar de

tine.

4 î m p a r t e ţ i

scopurile ca s ă ţ i fie mai

u ş o r s ă

a c ţ i o n e z i .

De n d a t ă ce ţ i a i conceput câteva scopuri

M Ă R E Ţ E

care te i n s p i r ă cu a d e v ă r a t vei descoperi c ă

viap

ta

se va

schimba într-un ritm uluitor. Dar pentru a S U S ţ i n e acest

avânt mai trebuie

s ă

faci

un

singur lucru



CAPITOLUL 3

Î n s u ş e ş t e - ţ i obiceiul

de

ction

Principala heie a succesului

Un

prieten de-al meu tocmai lansase o n o u ă idee de

afaceri Într-un timp record.

Când

l-am Întrebat cum a

r e u ş i t mi-a spus c ă fusese

chiar simplu.

"Mi-am dat seama c ă

d a c ă

vorbeam zilnic cu câte

cinci

persoane despre pto-

u trtbuit s ă vtzi t o a t ă

scara

- o do r primulpas

M RTIN LUTHER KING

iect ,

mi-a spus

el,

"Însemna

150

de persoane pe

l u n ă .

Ş i ş t i a m

c ă

era o idee destul de

b u n ă

astfel

c ă d a c ă

vor

beam cu

150

de persoane despre ea, cineva tot trebuia

s ă

fie

interesat."

Mi-a spus c ă lucrul fascinant În tot acest proces

a

fost

acela

c ă

în primele câteva zile s-a forrat

s ă

dea

telefoane.

De

fiecare

d a t ă

când ridica receptorul, avea o

senzarie n e p l ă c u t ă în stomac

ş i - ş i

auzea vocea


spunându-i

c ă

n-avea nici un sens s ă încerce

c ă

persoana


sigur nu era i n t e r e s a t ă . S-a s ă t u r a t

atât de mult de asta, încât ş i - a spus: "Ce dracu' " ş i

a trecut peste senzaria aceea direct la acriune.

â n ă

în

93



P UL

MCKENN

a treia zi senzaria de disconfort c ă z u s e considerabil ~ i ii

era tot mai

u ~ o r

s ă

dea telefoane.

P â n ă la

s f â r ~ i t u l

primei

s ă p t ă m â n i ,

a avut acea senzarie

de disconfort mai purin de o

s e c u n d ă

inaintea f i e c ă r u i

telefon ~ i

l i

era mai

u ~ o r s ă

ridice receptorul

~ i s ă

aqioneze

decât s ă nu f a c ă asta. înainte de a ajunge la cea de-a cinci

zecea p e r s o a n ă , a f ă c u t afacerea.

Care a fost cheia succesului s ă u ?

A actionat zi de zi, p â n ă ş i - a atins scopul

Atunci când aqionezi zi de

zi

inspre ceea ce-ri

d o r e ~ t i ,

devine tOt mai

u ~ o r

s ă faci u r m ă t o a r e a

m i ~ c a r e

a

doua zi.

Asta deoarece, ca toate lucrurile pe care

le

faci

in

mod

repetat, luarea de

m ă s u r i

devine un obicei.

Nimeni nu apare

d e z b r ă c a t

la serviciu, se

l o v e ~ t e

peste

frunte

~ i

zice: "Nu-mi vine

s ă

cred

Am

uitat

ă

m ă

imbrac

a z i - d i m i n e a r ă

Asta pentru c ă ai exersat i m b r ă c a t u l inainte de a i e ş i

din

c a s ă

de atâtea ori, Încât a devenit un obicei - un

program neurofiziologic În sistemul

t ă u

nervos.

Când

vei

aplica

a c e e a ~ i l o g i c ă

s i m p l ă

pentru atingerea

scopurilor tale M Ă R E Ţ E

vei

descoperi c ă

s t ă p â n e ş t i

obiceiul de a aqiona. Pur ş i simplu n o t e a z ă - r i scopurile

M Ă R Ţ

undeva unde

s ă

le pori vedea. Ia cel purin

câte o

m ă s u r ă

pe

zi

astfel Încât

s ă

te apropii mai

mult

de

realizarea lor.

F ă c â n d

cel purin

un

lucru pentru fiecare

scop

zi

de zi,

Î ţ i

iei un avânt de neoprit, care te

va

ajura

s ă

te Îndrepri in direqia d o r i t ă .



Â Ş T I G Â CUM INCREDERE Î TINE

Î n ţ e l e p c i u n e a in ertitudinii

Probabil cea mai mare g r e ş e a l ă a oamenilor care

le

limi

t e a z ă încrederea ş i eficacitatea în numeroase situafii este

faptul

c ă a ş t e a p t ă

p â n ă

sunt

ab-

solut siguri de ceva înainte de

a a c ţ i o n a .

T o t u ş i ,

ceea ce-i dis

tinge pe oamenii de succes este

faptul

c ă

ş i a u dezvoltat obiceiul

de a aCfiona înainte de a se simfi

pe deplin

p r e g ă t i f i .

Mereu

foc

lucruri pe

care

nu

le

pot

foce /lfa

jung ă le

foc

P BLO

PIC SSO

Ai avut

r e o d a t ă

o idee de un produs sau serviciu iar

ulterior i deschis o r e v i s t ă sau ai intrat într-un magazin

fi-ai descoperit acolo ideea

p u s ă

în

p r a c t i c ă ?

Diferenfa

dintre tine ş i persoana care a inifiat serviciul sau care a

creat produsul este s i m p l ă

- aceasta

din u r m ă

a aCfionat.

Poate

c ă

vei spune

c ă

nu ai

a c ţ i o n a t

pentru

c ă

nu erai

p r e g ă t i t ,

dar nu uita

c ă

Arca lui Noe a fost c o n s t r u i t ă de

n i ş t e amatori In vreme ce Titanicul a fost construit de

p r o f e s i o n i ş t i . A d e v ă r a t u l

secret al obiceiului de a aCfiona

este u r m ă t o r u l :

amenii cu a d e v ă r a t de succes a c t i o n e a z ă

inainte de

a se

simti p r e g ă t i t i

Obiceiul de a

a c ţ i o n a

este un program mental ce

r ă s p u n d e

în fafa necunoscutului mergând înainte

ş i

nu

dând înapoi. D e ş i nu i g n o r ă pericolul potenfial nu se d ă

b ă t u t în fafa fricii. în loc s ă

a ş t e p t e

certitudinea obiceiul

de a a c ţ i o n a te î n c u r a j e a z ă s ă strângi informafii apoi

s ă

înaintezi pUfin înainte de a te simfi complet

p r e g ă t i t .

95



P UL MCKENN

Apoi, când te afli deja

n p l i n ă

aqiune îri

pOfi

corecta

cursuL

astfel încât

s ă

te asiguri

c ă f i

atingi scopul.

D a t o r i t ă obiceiuLui de a aCfiona, vei ajunge acoLo

unde î ţ i d o r e ş t i , iar el îfi g a r a n t e a z ă c ă vei ajunge

acoLo

simfindu-te mai s a t i s f ă c u t ca oricând. C e r c e t ă t o r u l

în neuroLogie Gregory Berns a demonstrat în cadrul

mai muLtor experimente recente

u r m ă t o r u L

fapt: contrar

a ş t e p t ă r i l o r m a j o r i t ă p i oamenilor, sentimentul incerriru

dinii este cel care define cheia satisfaqiei În v i a f ă .

Oamenilor e pLac Lucrurile familiare, dar sunt re-

compensafi pentru ceea ce este diferit. Cu cât Lucrurile

se

petrec

potr

ivit a ş t e p t ă r i L o r noastre, cu atât creierul

nostru

o b s e r v ă

mai pUfin.

Dar

, arunci când

t r ă i m

ceva

nou sau

n e a ş t e p t a t ,

creieruL nostru se u m i n e a z ă

ş i

sunt

eliberate

c a n t i t ă f i

mari de

d o p a m i n ă

( substanfa c h i m i c ă

m o t i v a f i o n a L ă a creieruLui). Apoi, când Îfi atingi scopul,

creieruL t ă u te r e c o m p e n s e a z ă , eliberând s e r o t o n i n ă

( substanfa

c h i m i c ă

a fericirii a creieruLui). Aceasta

Ifi

s p o r e ş t e

motivafia de a

face

mai

muLte

Lucruri noi În

viitor ş i c o n s o L i d e a z ă din punct de vedere fizic strucrura

m o L e c u L a r ă

a creierului, amplificându-fi capacitatea de a

t r ă i senzafii ş i mai purernice de satisfac

fie

eajutorarea n v ă ţ a t ă

Cu mai muLfi ani În u r m ă , într-o g r ă d i n ă

z o o L o g i c ă

din

America se afla

un

urs ce t r ă i a într-o

c u ş c ă

având maxi

mum

9 metri Lungime T o a r ă ziua se pLimba dintr-o

parte in alra a micii sale c u ş t i . în cele din

u r m ă g r ă d i n a

96



A r g u m e n t e a z ă - ţ i limitele

tunci sigur î ţ i a p a r ţ i n .

RICH RD

B CH

Â Ş T I G Â CUM

INCREDERE

IN TINE

z o o l o g i c ă

a strâns suficienri

bani

ş i

i-a amenajat ursului un

loc I n g r ă d i t , cu pietre, copaci i

o c a s c a d ă . Noul habitat era In

s f â r ş i t

gata i o macara a ridicat

c u ş c a , cu tot cu urs transportând-o

In

noua c a s ă a acestuia.

Ş u r u b u r i l e

c u ş t u

au fost scoase, iar ursul a

p ă ş i t

In minu

nata

sa

lume

n o u ă .

Ce crezi c ă s-a întâmplat? Ş i - a petrecut amicul nostru

urs

restul zilelor fericit ş i încântat de nou-descoperita sa

libertate?

Din p ă c a t e , nu. Chiar d a c ă

se aBa

în mijlocul unor

împrejurimi generoase, a continuat

s ă

se

plimbe încoace

încolo, la

fel

de mult

ca

în mica sa c u ş c ă , p â n ă In ziua

în care a murit.

Aidoma ursului, fiinfele umane î n v a f ă prea u ş o r cum

s ă se adapteze propriilor limite. Acest fenomen, cunos

cut de

c e r c e t ă t o r i

drept neajutorare

î n v ă p t ă ,

este una

dintre principalele cauze

ale

depresiei, i n a c t i v i t ă f i i ş i com

portamentului d ă u n ă t o r propriei persoane.

Dar calea de s c ă p a r e nici c ă poate fi mai s i m p l ă -

a q i o n e a z ă în direqia scopurilor tale, mai ales d a c ă î n c ă

nu

te simfi pe deplin

p r e g ă t i t .

De

fiecare

d a t ă

când

i e ş i

cu succes din

mna

ta de con

fort

acponând Înainte de a

te

simfi

p r e g ă t i t

creierul

t ă u te

va

recompensa cu doze sporite de o p m i n ă

ş i

cu sentimente

mai puternice de Încredere, mulfumire ş i stare de bine.

Iar viafa te va recompensa la rândul ei. ..

97



CAPITOLUL 4

oneda

z ilor

ă faci un salt Înainte

Asumarea riscurilor este o parte e s e n ţ i a l ă a c ă l ă t o r i e i

t le

spre succes. î n s ă eu am Î n v ă ţ a t din

e x p e r i e n ţ a

cu oamenii

de succes ş i cu

a d e ţ i i

de top

c ă

e x i s t ă o

d i f e r e n ţ ă

n o r m ă

Între asumarea cu Încre-

dere a unui risc

ş i

un act

nebunesc de expunere l

pericol.

Prea

m u l ţ i

oameni

se

a b ţ i n

s ă f a c ă

ceva deoa-

.

rece pare prea nscant .

î n s ă cei c a r e ş i a s u m ă

Qria

a c ţ i u n . i m p L i c ă

riscuri

fi costuri î n s ă acesua sunt

infinit mai mici tUcât riscurik

i

costurik

p

Urmm

ung

ak

i n a c ţ i u n i i

confortabik

JOHN F 'KENNEDY

În mod constant riscuri nu sunt n e a p ă r a t mai c u r a j o ş i

ci doar mai p r e g ă t i ţ i . întotdeauna u r m e a z ă cu anumite

v a r i a ţ i u n i u r m ă t o r i i

trei

p a ş i

Înainte de a merge Înainte:

identificarea riscului, evaluarea

ş i

asumarea lui.

I a t ă cum f u n c ţ i o n e a z ă

98



C Â Ş T l G Â CUM

INCREDERE IN

TINE

1 I d e n t i f i c ă

riscul

p o t e n ţ i a l

util

s u

inevit bil

E x i s t ă d o u ă mari tipuri de riscuri - cele ce ni se impun

din exterior

ş i

cele pe care alegem s ă ni le a s u m ă m În

speranra unei recompense mai mari sau mai rapide.

Vei ş t i c ă

o

a n u m i t ă

activitate sau aqiune este

r i s c a n t ă

pe

d o u ă

c ă i

-

fie

pentru

c ă

ş t i i

din

punct

de vedere inte

lectual c ă e r i s c a n t ă fie pentru

c ă

ai o senzarie de neli

n i ş t e sau de disconfort atunci când te g â n d e ş t i la ea.

2 A n a l i z e a z ă b a l a n ţ a dintre risc ş i

r e o m p e n s ă

Când agenrii de pariuri p a r i a z ă pe evenimente sportive

sau pe r e a l i z ă r i individuale decid pe baza p r o b a b i l i t ă r i -

lor

- cât de probabil

c o n s i d e r ă ei c ă

este ca persoana pe

care

p a r i a z ă s ă c â ş t i g e

sau

ă

rateze. Un instrument simplu

pe

care-I pori folosi ca

s ă

faci a c e l a ş i lucru

ş i

pentru tine

c o n s t ă

În generarea a d o u ă numere ambele pe o s c a r ă de

la

1 la 10.

Primul n u m ă r r e p r e z i n t ă potenrialele beneficii sau

recompensa - ce impact pozitiv pe o

s c a r ă

de la 1

la

10

poate avea luarea de

m ă s u r i

În situaria

ta?

Cel de-al doilea u m ă r


potenrialele dezavan

taje

sau riscul - ce impact negativ pe o

s c a r ă

de la 1 la 10

poate avea luarea de m ă s u r i

În

situaria ta?

I a t ă

ş i formula m a g i c ă :

Recompensa o t e n ţ i a l ă minus

Riscul

o t e n ţ i a l =

N u m ă r u l a c ţ i u n i i

99



PAUL MCKENN

Un n u m ă r pozitiv

al

aqiunii ar sugera c ă aCfiunea

ar

merita

î n t r e p r i n s ă ;

un

n u m ă r

al aefiunii negativ ar sugera

c ă aqiunea nu m e r i t ă î n t r e p r i n s ă .

De

exemplu, unii oameni

n c e a r c ă s ă p ă c ă l e a s c ă

staruI,

n e p l ă t i n d u - ş i

taxele. Recompensa este,

în

majoritatea

cazurilor, în jur de 1 (câreva lire economisire); porenfialul

risc (audir, amenzi

ş i

posibil, închisoare) esre de 10.

Pe de

a l r ă

parte,

d a c ă

beneficiul faptului de a-i cere o

întâlnire unei persoane de care

re

simfi foarte arras este

de

10

(afi purea

ă v ă c ă s ă t o r i fi

ş i

s ă v ă

întemeiafi o familie

î m p r e u n ă ,

iar porenfialul factor de risc esre 2 (te-ar putea

refuza), nu mai sra pe gânduri

3

H o t ă r ă ş t e t e d c ă î ţ i sumi

s u u riscul

O d a r ă

ce

re

h o r ă r ă ş r i s ă f i asumi riscul, rreci

la

aefiune

Nu

uira, oamenii de succes au î n v ă f a r s ă aqioneze

înainte de a

se

simfi pe deplin p r e g ă t i f i . Acesta esre

momentul

în

care toare rehnicile pe care le-ai

î n v ă f a t p â n ă

acum

din a c e a s t ă

carte

re

vor ajuta foarte mult. Motivafia

î n s e a m n ă

încredere în aCfiune - iar încrederea în aqiune

este cea care

re

va ajuta

s ă

ai

parte de

viap

M RILOR

rale feluri ş i

vise

100



Â Ş T G Â CUM INCREDERE IN TINE

SUM RE

RIS URILOR

PENTRU

MUZ MENT Ş I PROFIT

C i

t

e ş t e

exercifiul

p â n ă

la

c a p ă t

inainte de a-I face

pentru prima

o

r ă

1.

G â n d e ş r e - r e

la ceva ce fi-ar

p l ă c e a

s ă

faci,

dar

e cam

riscant sau nu prea re c a r a c r e r i z e a z ă .

2.

în

d o u ă

minute,

f ă

câreva

v e r f i c ă r i

de

b a z ă

- asigu

r ă - r e c ă

nu re

vei

r ă n i pe rine sau pe al fii

f ă c â n d

acesr

lucru.

3. S r a b i l e ş r e momentul când vrei

s ă faci

acesr lucru -

ideal ar

fi

chiar

s r ă z i

dar,

d a c ă

nu

se

poare,

î n c e a r c ă

s ă g ă s e ş r i

o oportunirare în


72 de ore.

4.

Când s o s e ş r e ş i

acesr moment,

fii

atent la

a v a l a n ş a

f m i a r ă

de

a d r e n a l i n ă

spune-fi: "Ce naiba "

ş i d ă - i

drumul

5.

A ş r e a p r ă - r e

ca pe moment

s ă

fii

dezorientat,

dar nu

uita

c ă

vei

g ă s i

pe parcurs roare resursele de care ai

nevoie.

1 1



CAPITOLUL 5

u

accepta nici un

refuz

Joanna Kelly ş i James

]oanna era o m m ă

s i n g u r ă ce

t r ă i a din ajutorul social

care

se

chinuia ă

se

descurce cu 70 de lire pe

ă p t ă m â n ă .

Tocmai se d e s p ă r ~ i s e de partenerul ei ş i s-a decis s ă ş i

umple timpul dezvoltând o idee

mai veche: s ă scrie o carte pentru

copii. în fiecare d i m i n e a ~ ă E tcul ts o atitudim

s t ă t e a În

cafeneaua din o r a ş ş i

scria; În fiecare d u p ă - a m i a z ă

mergea

a c a s ă

ca

s ă

a i b ă

g r i j ă

de

fiica ei, ]essica.

nu un rtzultat.

H RVEY

M CK Y

Când a terminat într-un s f â r ş i t manuscrisul, l-a trimis

editurilor - unde a fost respins de t o ~ i marii editori

bri-

tanici, adesea cu comentarii depreciative de genul

prea

l u n g ă pentru copii .

în

cele

din

u r m ă

un editor a fost de acord

s ă i

achite

un mic avans s ă i publice cartea. în ziua de

azi, arry

Potttr

e p r e z i n t ă

unul dintre cele mai mari succese literare

ale

tuturor timpurilor, iar ]oanna,

a d i c ă

].K. Rowling,

este unul dintre cei mai c i t i ~ i autori din lume, cu o

avere

de peste

j u m ă t a t e

de

miliard de

lire

102



Â Ş T I G Ă CUM

INCREDERE

IN TINE

James, pe de a l r ă parte, era invenrator. Avea o idee

pemru un nou rip de produs despre care simrea

ă

avea

s ă

Î m b u n ă r ă r e a s c ă vie riie mai multor gospodine - numai ă

n o purea pune efecriv în p r a c r i c ă . Cinci ani ~ i 5 127 de

Î n c e r c ă r i mai rârziu, a r e u ~ i r s ă

f a c ă

un protorip funqio-

nal - dar ror nu r e u ~ e a

s ă

s r â r n e a s c ă inreresul cuiva.

în ciuda refuzurilor succesive,

~ i - a

rinur visul în

v i a r ă .

în cele din u r m ă d u p ă zece ani de h o r ă r â r e ~ aqiune

renace z i l n i c ă James Dyson a lansar ceea ce a devenir

la s c u r t ă vreme

u p ă

aceea cel mai vândU aspirator

din lume.

Kelly era fiica unei

fere

de doar

18

ani,

î n s ă d a r o r i r ă

aprirudinilor sale arlerice s-a bucurar de arenria nariunii

la o v â r s r ă f r a g e d ă

în

ciuda p o r e n ţ i a l u l u i s ă u s-a rerras

din c o m p e r i ţ i i ca

s ă - ~ i

s l u j e a s c ă parria în a r m a r ă . Inspi

r a r ă de unul dinrre

f o ~ r i i

s ă i colegi de

c l a s ă

care concura

la

nivel mondial, s-a înrors în Marea Briranie

i

a începur

s ă

se

p r e g ă r e a s c ă penrru O l i m p i a d ă .

Arunci a avur loc rragedia. Pe

l â n g ă

alre câreva afec

ţ i u n i minore, a fosr

d i a g n o s r i c a r ă cu

cancer.

Se p ă r e a

c ă

visurile ei reebuiau

s ă fie

l ă s a r e din nou deoparte,

de

dara aceasra penrru rordeauna.

î n s ă

Kelly Holmes a

o b ţ i n u r o u ă vicrorii la arlerism, În cadrul Olimpiadei

de

la

Arena din 2004, fiind a reeia femeie din istorie care

a

â ~ r i g a r

d o u ă curse. în ciuda fapcului c ă a fosr n e v o i r ă

s ă

r r ă i a s c ă Îmr-un mediu

s ă r a c

~ i În ciuda bolii care-i

punea

v i a ţ a

În pericol, Dame Kelly Holmes esre o

s u r s ă

de i n s p i r a ţ i e pemru milioane de oameni.

103



P UL MCKENN

eterminare

Ce anume le permite unor

J K

Rowling, James Dyson

sau Kelly Holmes s ă

m e a r g ă

înainte, în ciuda obstacolelor

aparent insurmontabile?

Faptul ă nu c c e p t ă nici un refuz din partea i e ţ i i s ~ u

a oricui altcuiva.

în

unele triburi primitive,

a m a n u l

putea deveni

ă s t r ă -

torul î n ţ e l e p c i u n i i al magiei ~ i al t ă m ă d u i r i i numai d u p ă

ce era r ă n i t în l u p t ă . Se credea

c ă

î n ţ e l e p c i u n e a a d e v ă r a t ă

avea

s ă p ă t r u n d ă

prin

r ă n i l e

~ a m a n u l u i . Aceasta este

pe

a c e e a ~ i

linie cu

î n ţ e l e p c i u n e a

naturii, care ne

f o r m e a z ă

cicatricile din cel mai puternic ţ e s u t al corpului,

d e ~ i

e

posibil ca ele

s ă

fie rezultatul unei

r ă n i

profunde.

î n s ă

cei mai u l ţ i dintre noi ă d e ~ e c u l ca pe un motiv

de a

r e n u n ţ a

tratând orice obstacol ca pe o n o u ă s c u z ă c ă

nu ajung acolo unde

~ i - a u

dorit.

A d e v ă r u l

este

c ă

e ~ e c u l

e doar o chestiune de p

e

r c e p ţ i e

De-a lungul anilor, foarte

m u l ţ i

oameni mi-au spus:

Am

încercat hipnoza ca

ă m ă

las de fumat

i

nu a

mers.

Când îi întreb d a c ă e a d e v ă r a t c ă nu s-au l ă s a t de fumat

nici m ă c a r o

zi,

întotdeauna îmi r ă s p u n d ceva de genul:

Ei bine, m-am

ă s a t

de fumat câteva luni,

dar

apoi m-am

reapucat. P ă c a t c ă n-a mers.

Cum a d i c ă

n-a mers? ,

îi

Intreb eu.

» F i r e ~ t e c ă

a m rs

a c ă te p o ţ i

l ă s a de fumat o

l u n ă

te p o ţ i l ă s a ~ i

d o u ă

luni,

~ a s e

un an, sau pentru totdeauna.

Dar

nu li

d a c ă pui singur

a p ă t

procesului.

1 4



C A Ş T I G A

CUM

INCREDERE IN TINE

Iri Închipui cum ar fi d a c ă p ă r i n r i i s-ar comporta

la

fel

cu copiii lor arunci când

a c e ş t i a

Î n v a r ă s ă

mear

g ă ? De fiecare

d a t ă

când copilul cade, ei

s ă - i s p u n ă

s ă ren unre: Ei bine, puiule, se pare c ă n-o s ă mergi

D a c ă

tre i

prin

iad,

mtrgi

În int

WINSTON CHURCHILL

n i c i o d a t ă .

S ă

mai l u ă m un alt exem

plu.


la un

e ş e c

din viap ta. Chiar ai e ş u a t ?

Nu uita, a nu c â ş t i g a nu e

si

nonim cu a

e ş u a .

Nici unul dintre cele

d o u ă

verbe nu

Î n s e a m n ă

c ă

lucrurile nu au i e ş i t exact

a ş a

cum ai

fi

vrut sau c ă ai fost

refuzat de cineva de la care voiai ceva.

Prima Întrebare pe care trebuie s ă ri-o pui este

u r m ă w a r e a

Ş i ce d a c ă ?

Nu ai c â ş r i g a t .

Nu

ri-a i e ş i t exact ş a cum ai

fi

vrut. i fost

refuzat. Ş i ce d a c ă ?

E ş t i Î n c ă În

v i a r ă

- iar mâine ai o n o u ă

ş a n s ă

de a face

ceva ş i mai grozav. Ş i nu numai. Ai Î n v ă r a t anumite leqii

care

te

vor ajuta s ă

r e u ş e ş t i

pe viiwr.

Oamenii de succes

v ă d

ceea

ce

a1rii

numesc

e ş e c

drept un pas temporar Înapoi ş i se e n t u z i a s m e a z ă g ă s i n d

noi

metode de a

face f a r ă p r o v o c ă r i i ş i

de a reveni pe calea

spre

succes.

D u p ă ce a c c e p t ă faprul c ă lucrurile nu au i e ş i t a ş a cum

s p e r a s e r ă ,

a c e ş t i a

Î ş i

pun

n t r e b ă r i

de genul:

105



PAUL

MCKENNA

e

e unic l problema aceasta?

um

pot

folosi acest lucru în avantajul meu?

Ce trebuie

ă

foc ca

s ă

mqesc?

în cadrul seminarelor pe care le conduc,

le

cerem

parricipanfilor

ă

f a c ă un x e r c i ţ i u prin care

ă ş i

controleze

percepfiile asupra evenimentelor din viafa lor.

De exemplu:

P l ă t e s c

taxe prea mari

Probabil c â ş t i g i o g r o z ă de bani.

Sofia mea ă c r i t i c ă mereu

Probabil

i n e

la tine foarte mult din moment

c e - ţ i

spune

ce

â n d e ş t e .

La

c e a l a l t ă e x t r e m ă ,

un participant mi-a spus

o d a t ă

cu o voce 1 n t r i s t a t ă : S o ţ i a mea m-a p ă r ă s i t pentru un alt

b ă r b a t .

T o ţ i au

t ă c u t

câteva clipe,

p â n ă

când una dintre

doamnele din grup a spus 1n

ş o a p t ă :

Ei bine, acum

s-a

pricopsit el cu ea. TOfi membrii grupului au izbucnit

1n

râs, iar b ă r b a t u l a putut trece într-o stare mai

b u n ă .

E important

ă r e ţ i n e m

c ă aceasta nu este o intervenfie

t e r a p e u t i c ă sau o sugestie

c ă

nu ar trebui s ă t r a t ă m eve

nimentele însemnate din

viap

n o a s t r ă cu seriozitatea pe

care o

m e r i t ă ;

acesta este un exercifiu prin care gândirea

n o a s t r ă s ă d e v i n ă mai

f l e x i b i l ă .

106





P UL

MCKENN

î n c ă

mai constituie o

p o v a r ă e m o r i o n a l ă

pot

constitui

obstacole în calea succesului ş i te P t încetini în atingerea

scopurilor tale.

Un studiu american a scos la i v e a l ă faptul c ă oamenii

care î ş i revin rapid

d u p ă

anumite

r o v o c ă r i

sau lovituri

au

obiceiul

i n c o n ş t i e n t

de a vedea

a m â n ă r i l e

g r e ş e l i l e ş i

chiar

motivele altor oameni în cea mai f a v o r a b i l ă l u m i n ă

p o s i b i l ă .

I a t ă

o t e h n i c ă

g r o z a v ă

pe care o pori folosi pentru

a î n l ă t u r a orice î n c ă r c ă t u r ă

n e g a t i v ă

a unei

e x p e r i e n ţ e

n e p l ă c u r e ş i pentru a

te

simri apoi mai purernic decât

înainte

CONSTRUIRE

OPTIMISMULUI

C i t e ş t e

e x e r c i ţ i u l

p â n ă

la

c a p ă t

înainte de

a-l face

pentru

prima a r ă

1.

I m a g i n e a z ă - r i c ă

te afli la cinematograf iar un

ecran

mic se

a f l ă

l oarecare d i s t a n ţ ă de

tine

2 R u l e a z ă pe ecran un film alb-negru cu o g r e ş e a l ă

pe care ai racut-o sau un

e ş e c

din trecut despre care

crezi c ă î n s e a m n ă ceva referitor la capacitatea ta

de

a

r e u ş i

pe viitor.

3. U r m ă r e ş t e filmul acelui eveniment ca ş i cum i s-ar

întâmpla altcuiva. C o n t i n u ă s ă I rulezi înapoi din ce

în

ce

mai rapid

p â n ă

când

d a c ă

te

g â n d e ş t i

la

acel

eveniment nu mai constituie nici un stres.

108



Â Ş T l G Â

CUM

INCREDERE IN

TINE

4. Acum

f ă

ecranul mult mai mare

ş i

r u l e a z ă

un film

în care r e u ş e ş t i în viitor. S ă

fi

mare, î n d r ă z n e f ş i

frumos, color ş i cu o

c o l o a n ă

s o n o r ă g r o z a v ă

5.

P ă ş e ş t e

în acest film ş i

t r ă i ş t

sentimentul de în

credere, de motivafie

ş i

de succes, imaginându-fi c ă

totul decurge de minune, exact

a ş a

cum fi-ai dorit

109



CAPITOLUL 6

u

te

l ă s a

c o p l e ş i t

V i a ţ a

s

n t â m p l ă

D e ş i vei

avea parte de tot mai mult succes pe m ă s u r ă

ce

vei pune în

p r a c t i c ă

aceste tehnici ş i vei asculta CD-ul,

vor exista în mod inevitabil

ş i

momente In care

viap se

va

întâmpla . Poate

c ă

o

afacere va e ş u a , poate c ă

te vei certa cu partenerul

t ă u

sau poate c ă

vei

i

aruncat atât de multe

mingi In

aer

încât vor

c ă d e a

toate pe p ă m â n t In

a c e l a ş i

timp.

n f r â n g t T ~ a

t J t ~ aMua o

situafit t t m p o r a r ă . D a c ă

rmunfi dtvint n m a n m t ă

MARILYN Vos

SAVANT

Atunci când se va întâmpla acest lucru ş i ni

se

î n t â m p l ă

tuturor, la un moment dat), cel mai impor

tant lucru pe care-l pori face este

s ă

te ierri. Nu e o

p e d e a p s ă

pentru ceva

ce

ai facut

g r e ş i t

sau pentru faptul

c ă ri-ai facut gânduri negre. Este doar o parte

i n e v i t a b i l ă

a vierii. Instrumentul pe care ri-l voi î m p ă r t ă ş i în acest

capitol este cel mai de încredere pe care-l

ş t i u

pentru

a nu te simri c o p l e ş i t ş i pentru a reveni rapid ş i

u ş o r

Într-o stare de Incredere

l i n i ş t i t ă ,

indiferent de ceea ce

se

petrece In jurul t ă u .

110



C Ş T I G CUM iNCREDERE iN TINE

hought Pield herapy [TFT - Terapia câmpului de

gânduri] este o t e h n i c ă c r e a t ă de inovatorul om de ş t i i n ţ ă

american dr. Roger Callahan.

C e r c e t ă r i l e

ş t i i n ţ i f i c e inde

pendente asupra tehnicilor lui Callahan a r a t ă c ă acestea

f u n c ţ i o n e a z ă

de cele mai multe ori, pentru majoritatea oa

menilor, reducând

e n z a ţ i a

de

c o p l e ş i

re

e m o ţ i o n a l ă .

Ceea ce suntem pe cale s ă facem

i m p l i c ă

folosirea

anumitor puncte de

a c u p u n c t u r ă

de pe corp. Codul

o r i c ă r u i sentiment stresant este salvat, ca

un

program de

computer, în creier. Gândindu-te la ceea ce

re î n g r i j o r e a z ă

în timp ce l o v e ş t i fiecare punct exact în ordinea pe care

o voi descrie,

vei fi

capabil

s ă - ţ i

reduci rapid nivelul de

anxietate, de stres sau de o p l e ş i r e ş i s ă - ţ i t r ă i e ş t i v i a ţ a .

Poate

c ă

acest proces

ţ i

se va p ă r e a p u ţ i n ciudat la în

ceput, dar f u n c ţ i o n e a z ă .

într-o c l i p ă vreau

s ă

te g â n d e ş t i

la o e x p e r i e n ţ ă

s t r e s a n t ă . D u p ă

ce îmi vei urma toate in

s t r U c ţ i u n i l e

stresul t ă u va

d i s p ă r e a . Ca

prin magie,

a ş a

se

va

p ă r e a

î n s ă de fapt e

un

lucru pur

t i i n ţ i f i c .

Va

fi

nevoie ă te concentrezi foarte tare timp de câteva

minute, deoarece este important ă continui ă te g â n d e ş t i

la

e m o ţ i a

pe care ai ales-o pe

m ă s u r ă

ce treci prin acest

proces

ş i s ă

reduci intensitatea sentimentului. ..

înainte de a pune în

p r a c t i c ă

a c e a s t ă

t e h n i c ă c i t e ş t e

cu a t e n ţ i e fiecare pas, ca s ă ş t i i ce ai de tacut.)

1. C o n c e n t r e a z ă - t e pe ceea ce te face s ă te s i m ţ i c o p l e ş i t .

Acum e v a l u e a z ă stresul pe o

s c a r ă

de la 1 la 10 1 fiind

nivelul cel mai s c ă z u t iar 10 cel mai ridicat. Acest

111



PAUL MCKl NNA

lucru esre imporcanr deoarece

1n

câreva momenre

vom

vedea cât de mulr ai redus srresul.

De-a lungul etapei ce u r m e a z ă rrebuie ă conrinui ă

re

g â n d e ş r i la ceea ce re-a deranj

ar

•

2. Cu câre

d o u ă

degere de la fiecare

m â n ă l o v e ş r e - ţ i

u ş o r

frunrea de

circa zece ori chiar deasupra unei

sprâncene.

3. Acum

l o v e ş t e - r e

u ş o r sub a c e l a ş i

ochi.

4.

L o v e ş t e

u ş o r

sub

c l a v i c u l ă .

5.

C o n r i n u ă

s ă

te

g â n d e ş r i

la ceea ce

re

deranja ş l o v e ş r e

u ş o r la s u b s u o a r ă

6. Apoi

l o v e ş t e u ş o r

pe încheietura

degetului mic de la m â n ă .

112



C J . Ş T l G J . ACUM

INCREDERE IN TINE

7.

Adu-ri

a c e e a ş i

m â n ă în fara

ochilor i l o v e ş t e u ş o r în punc

tul situat între încheietura ine

larului ş i încheietura degetului

mic.

C o n t i n u ă s ă l o v e ş t i u ş o r

în acest punct ş i s ă

te

g â n d e ş t i

la situaria r r e s a n t ă de-a lungul

p a ş i l o r 8-13.)

8. închide ochii, apoi deschide-i.

9.

U i t ă - t e în jos, spre dreapta, apoi în f a r ă ş i apoi în jos,

spre stânga.

10.

R o t e ş t e

ochii la 360 de grade, în sensul acelor de

ceasornic, apoi tot la 360 de grade, dar în sens invers

acelor de ceasornic.

11. Gândindu-te în continuare la ceea

ce

te-a stresat

ş i

lovind u ş o r , f r e d o n e a z ă cu voce tare primele versuri

din Mulri ani

t r ă i a s c ă "

12. Acum n u m ă r ă cu voce tare de la 1 la 5. 1, 2, 3,

4,

5)

13. Acum f r e d o n e a z ă din nou cu voce tare primele versuri

din Mu

lri

ani t r ă i a s c ă "

14.

R e p e t ă

p a ş i i 2-6. Gândindu-te în continuare la ceea

ce a fost c o p l e ş i t o r penttu tine, l o v e ş t e u ş o r deasupra

sprâncenei, sub ochi, sub c l a v i c u l ă , la subrar ş i pe

încheietura degetului mic de

la m â n ă .

în r e g u l ă acum hai

s ă

ne oprim ş s ă

v e r i f i c ă m

- pe

o

c a r ă

de la

1

la

10,

unde

se

s i t u e a z ă

acum senzaria de

stres?

3



P UL

MCKENN

a c ă sentimentul c ă

ş r i

c o p l e ş i t

î n c ă

nu a d i s p ă r u t

complet parcurge din nou întregul procedeu

p â n ă

când

dispare E posibil s

ă

faci acest lucru de d o u ă t r e i

ori

p â n ă când elimini complet sentimentul

d e ş i

majoritatea

oamenilor

r e l a t e a z ă c ă

reduc sentimentul la un nivel

controlabil din prima sau a doua încercare

Nu uita d a c ă ai parcurs acest procedeu de mai multe

ori iar sentimentul nu a d i s p ă r u t complet fii recepriv

l

mesajul pe care

fi l

transmite

s u b c o n ş r i e n t u l t ă u

în plus.

pOfi repeta acest procedeu ori de câte ori

d o r e ş t i .

4



C PITOLUL 7

r e e a z ă un

v tor

poz t v

sosit timpul

V i a ţ a ta

va

începe s ă se î m b u n ă t ă ţ e a s c ă prin simplul fapt

c ă ţ i a i

f ă c u t

timp

s ă ţ i

proiectezi MARILE

ţ e l u r i ş i

s ă

a c ţ i o n e z i .

î n s ă

acum vom folosi puterea


Md i n t ~ r ~ u a z ă viitorul

MOarta

colo Îmi voi

purt t

restul

i ~ f i i .

CHARLES

KETTERING

t ă u

pentru a trece la un

cu totul alt nivel ş i pen

tru a începe

s ă

c r e ă m

un su es automat .

Pentru a face acest

lucru mai întâi trebuie s ă observi modalitatea u n i c ă a

creierului de a reprezenta timpul. F ă r ă s ă te g â n d e ş t i la el

i n d i c ă viitorul. Acum i n d i c ă trecutul.

O b s e r v ă d i r e c ţ i a

în care rimpul curge pentru rine.

Viitorul se a ş t e r n e în f a ţ a ta iar trecutul în spate? Sau

trecutul se a R ă în stânga iar viitotulla dreapta?

Nu

e x i s t ă

r ă s p u n s u r i

corecte sau

g r e ş i t e

- oricum ar

codifica creietul

t ă u timpul pentru tine e perfect.

F ă

u r m ă t o r u l e x e r c i ţ i u , pentru a ţ i clarifica ş i mai mult pro

pria a x ă a timpului« n t e r i o a r ă

115



P UL

MCKENN

DESCOPERIREA PROPRIEI

XE

A TIMPULUI

C i t e ş t e

e x e r c i ţ i u l p â n ă la c a p ă t inainte de a-I face

prima a r ă

1.


la

ceva

ce faci

zilnic - de exemplu

te

speli pe d i n ţ i sau iei micul dejun. Când te vizualizezi

f ă c â n d

acest lucru a doua zi imaginea

se a R ă

In f a ţ a

ta

la

dreapta sau

la

stânga?

Cât

de departe

e?

Indic-o

acum

2 Apoi g â n d e ş t e - t e c ă faci a c e e a ş i activitate ă p t ă m â n a

viitoare. Imaginea

se

a f l ă mai la dreapta sau mai

la

stânga?

în f a ţ a

ta ori In spate? Mai aproape sau mai

departe?

Din

nou i n d i c ă locul unde

»vezi

imaginea

In minte.

Dar s ă p t ă m â n a t r e c u t ă ? Unde vizualizezi

c ă

f ă c e a i

respectiva activitate cu o

s ă p t ă m â n ă

In

u r m ă ?

3.

Acum

g â n d e ş t e - t e c ă faci a c e e a ş i

activitate o

l u n ă

mai târziu. Imaginea se a f l ă mai aproape sau mai

departe? Mai la dreapta ori mai la stânga? în f a ţ ă sau

In spate? Mai sus ori mai jos?

Dar

acum o

l u n ă

In trecut? Unde vizualizezi

c ă

ai

f ă c u t

arunci respectiva activitate?

4 în f â r ş i t i m a g i n e a z ă - ţ i c ă faci

a c e e a ş i

activitate peste

ş a s e luni. Unde

se

a R ă imaginea - e mai aproape sau

mai departe? a stânga ori la dreapta? Mai sus sau

mai jos?

Dar

acum

a s e

luni? I n d i c ă acum

respectiva imagine

6



Â Ş T I G Ă

ACUM

INCREDERE

IN

TINE

5. închipuie-fi c ă toate aceste imagIni sunt unite

printr-o linie - ca

ş i cum ai face în minte un puzzle

enorm de genul u n e ş t e punctele . Aceasta este axa

ta a timpului - modul In care s u b c o n ş t i e n t u l t ă u

r e p r e z i n t ă timpul.

Programarea m i n ţ i i tale pentru

su esul automat

Atunci când ai un viitor îndeajuns de atragator,

toate resursele tale sunt îndreptate în mod automat

c ă t r e

transformarea lui în realitate. Iar lucrul cu

a d e v ă r a t

extraordinar este acela

c ă

vei

descoperi

c ă

te

îndrepfi

c ă t r e

acel viitor în fiecare zi

D a c ă

vrti un lucru cu

a d e v ă r a t p o ţ i g ă J i

o

c le de

a l

b ţ i n t

HER

U r m ă t o r u l exercifiu

te

va

ajuta s ă f i programezi în sub

c o n ş t i e n t

un viitor irezistibil.

Folosit In combinafie cu CD-ul,

îfi va

supraalimenta toate efor

turile de a avea succes

Recent, când am facut acest exercifiu cu un client,

ş i a imaginat c ă

se a f l ă

la c i n ă a l ă t u r i de familia sa

ş i

de

prieteni. S ă r b ă t o r e a u î m p r e u n ă cea mai r e c e n t ă r e u ş i t ă a

sa

de la locul de

m u n c ă

Acest lucru

le

oferea o senzafie

i n c r e d i b i l ă

de prosperitate, ca

ş i

când nu mai trebuiau

117



P UL MCKENN

s ă ş i f a c ă

n i c i o d a t ă

griji

În p r i v i n ţ a

banilor.

î ş

planificau

v a c a n ţ a

de lux din sudul

F r a n ţ e i

ş i

glumeau gândindu-se

ce

bine se vor distra bând a m p a n i e

ş i

stând la soate.

eea

ce-i

p l ă c e a

cel mai mult la a c e a s t ă imagine era faptul

c ă

p ă r e a extrem de fericit ş i cu picioarele pe p ă m â n t -

avea

cu

a d e v ă r a t

sentimentul de implini te atât

s p i r i t u a l ă cât

ş i m a t e r i a l ă .

C R E E A Z Ă Ţ I

VllTORUL

CHI R CUM

C i t e ş t e

acest

e x e r c i ţ i u p â n ă

l

c a p ă t

in inte de

a-l

face

pentru prim

o a r ă .

1.

I m a g i n e a z ă - ţ i c ă te afli În viiror peste un an ş i c ă

ai

avut parte de

cel

mai bun an din

v i a ţ a

ta.

Ce

s-a

întâmplat

în

v i a ţ a ta s e n t i m e n t a l ă

în cariera ta

cu

s ă n ă t a t e a

cu

banii

cu

v i a ţ a ta s p i r i t u a l ă ? Pe

care

dintre MARILE tale ţ e l u r i le-ai împlinit? C ă t r e care

dintre eleai avansatsemnificativ?Ce noi comportamente

fi moduri de gândire ai pus în

p r a c t i c ă ?

Cine devii?

2 Acum i m a g i n e a z ă - ţ i o s c e n ă i d e a l ă care s ă

i n c l u d ă

rot

c e ţ i d o r e ş t i

mai mult

s ă se

Întâmple În viirorul

t ă u

pozitiv.

A s i g u r ă - t e

c ă În viiror

te vezi

extrem

de optimist

ş i

de fericit. Poate fi ceva realist

sau

simbolic.

118



C ş T l G

CUM

iNCREDERE iN

TINE

V i z u a l i z e a z ă - ţ i acum scena

i d e a l ă .

Unde

te

afli?

Cu

cine efti? De

care

r e u ş i t e

e ş t i

conftient în

cea

mai mare

m ă s u r ă ?

C e - ţ i pl4ce cel mai mult l

ea?

3. Ia

a c e a s t ă

imagine

ş i

sieueaz-o pe axa timpului în

viitor peste

un

an.

s i g u r ă - t e c ă

imaginea este mare

l u m i n o a s ă î n d r ă z n e a ţ ă ş i p l i n ă de culoare. ei ş t i

c ă faci tocul cum trebuie pentru c ă te vei

s i m ţ i

bine

numai i m a g i n â n d u - ţ i

acest lucru.

4. Apoi

vei

umple s p a ţ i u l l i p s ă dintre prezent ş i viitor.

Concepe

o imagine u ţ i n mai

i ă

fi situeaz o

cu

câteva

luni înaintea imaginii mari,

cu

ceea ce va trebui s ă

se

întâmple înainte

de asta.

Concepe

o imagine fi mai

m i ă fi

situeaz-o

cu

câteva

luni înaintea imaginii precedente.

Concepe

o imagine

fi

mai

m i ă fi

situeaz-o

cu

câteva

luni înaintea imaginii precedente.

119



P OLMcKENN

Ar trebui

s ă

i

o b ţ i n u t

acum o succesiune

de

imagini

ce l e a g ă prezentul de viitorul t ă u optimist a t r ă g ă t o r .

Imaginile ar trebui

s ă

fie din ce în ce mai mari ~ i s ă

c o n ţ i n ă lucruri tot mai agreabile.

5.

U i t ă - t e

la

aceste imagini

~ i I a s ă - ţ i s u b c o n ~ t i e n t u l

s ă - ~ i l n s u ~ e a s c ă harta

c ă t r e

succesul automat de pe

parcursul anului ce va urma.

6. Acum i e ~ i din corpul t ă u ~ i p ă ~ e ş t e în fiecare

imagine.

î n g ă d u i e - ţ i

câteva clipe pentru a s i m ţ i cu

a d e v ă r a t

fiecare pas pe care

îl

vei

face

pe drumul

c ă t r e succes.

7 Când

vei

ajunge la imaginea mare a scenei tale ideale

î n g ă d u i e - ţ i s ă te bucuri din plin de ea Cum va fi s ă

ai

tot

ce

î ţ i

d o r e ~ t i ?

8 în s f â r ş i t revino In prezent p r i v e ~ t e din nou

spre viitor. Te p o ţ i s i m ţ i î n c r e z ă t o r , deoarece ~ t i i

c ă ai conceput o h a r t ă pe care

s u b c o n ~ t i e n t u l t ă u

s ă o f o l o s e a s c ă pentru a împlini viitorul pe care ţ i - I

d o r e ş t i

120



CAPITOLUL 8

lanul

t ă u zilnic de

actiune

pentru

succes

T o a t ă

lume f ce

st

Cu ani în u r m ă s t ă t e a m de v o r b ă cu Daley Thompson,

medaliat cu aur

la

proba

o l i m p i c ă

de decatlon, despre

psihologia sportului. L-am întrebat

d a c ă

urmase v r e o d a t ă

cursuri de acest gen. Mi-a r ă s p u n s c ă nu le vedea rostul

c ă nu credea în ele Apoi

l-am întrebat d a c ă s-a gândit

v r e o d a t ă

la o

c u r s ă

înainte

de a participa la ea S-a uitat

la mine

ş i

mi-a r ă s p u n s cu

convingere:

M ă

gândesc de

n e n u m ă r a t e ori la fiecare pas.

Ş t i u exact ce

voi

face, a ş a c ă

o fad

D a c ă nu ai

fo t

de ât

s ă i

spui zilnic unui

stâlp d ~

iluminat

f ~ l u r i u

tau tot

ar

a v ~ a

mult mai multe

Î a m ~

d ~

a ~ r ~ a l i z a .

MICH EL N E ILL

A c e l a ş i

lucru este valabil pentru to\i campionii i atle\ii

de top cu care am lucrat - fie c ă p r a c t i c ă aceste tehnici

c o n ş t i e n t sau

i n c o n ş t i e n t le e x e c u t ă

perfect, p â n ă când

devin ceea ce au exersat.

D a c ă

vrei

s ă

treci în

v i a \ ă la u r m ă t o r u

nivel,

asta e tot ce trebuie s ă faci De fapt, viap

ta

va începe

2



PAUL MCKl NNA

s ă se m b u n ă t ă r e a s c ă prin simpla adoptare a unui program

de dezvoltare

p e r s o n a l ă .

în

anii '30, a fost realizat

un

studiu privind factorii

ce

sporesc eficienra la locul de

m u n c ă

O

e c h i p ă

de

s p e c i l i ş t i

în ş t i i n r e l e sociale c o n d u s ă de profesorul Elton Mayo, de

la

Harvard Business School, a mers prin fabrici pentru

a evalua, printre altele, efectul luminii puternice asupra

eficienrei la liniile de asamblare. Conform procedurii

standard de atunci, au fost observate trei grupuri.

Primul grup a primit mai m u l t ă l u m i n ă când î ş i exe-

cuta sarcinile repetitive de asamblare; cel de-al doilea

grup a primit mai p u r i n ă l u m i n ă ; cel de-al treilea grup,

sau grupul de control , a fost rinut

pur

i

simplu sub

ob-

servarie cât î ş i d e s r a ş u r a munca în mod o b i ş n u i t . Ce

s a

întâmplat u p ă aceea

i a

încurcat pe observatori. ..

Potrivit a ş t e p t ă r i l o t grupul cu l u m i n ă s p o r i t ă a

înregistrat o

e f i c i e n r ă ş i

o stare de bine la locul de m u n c ă

considerabil mai mari.

Cu

toate acestea,

ş i

celelalte

d o u ă

grupuri finute sub observarie au dat

o v a d ă

de o

e f i c i e n r ă

ş i de o stare de bine aproape identice.

D u p ă

mai multe investigarii, concluzia

la

care au ajuns

profesorul Mayo

ş i

colegii s ă i a fost aceea

c ă

unicul

ş i

cel

mai important factor în influenrarea

p o z i t i v ă

a eficienrei

ş i

a

t ă r i i

de bine angajarilor era sentimentul

ă

eforturilor

lor li se acorda atenrie.

122



Â Ş T I G Ă CUM

INCREDERE

IN TINE

e

se

poate

m ă s u r

se

poate

face

Potrivit S o c i e t ă r i i Americane de Formare

ş i

Dezvoltare,

probabilitatea ca tu s ă faci ceva d a c ă e ş t i de acord s ă

fii

tras la

r ă s p u n d e r e de

c ă t r e

cineva

c r e ş t e

de

la

numai 40%

la

un ameritor

95%

în

mod similar,

d a c ă

petreci un minut pe

zi

u r m ă r i n d

traseul aqiunilor tale c ă t r e MARILE tale reluri,

vei

spori

considerabil probabilitatea unei r e u ş i t e

I a t ă un model de

cabel

pe care-l pori folosi pentru a-ri

u r m ă r i progresul.

D a c ă te

Întrebi de ce am

l ă s a t

spariu

numai pentru cinci scopuri,

s ă

te

l ă m u r e s c :

d a c ă

ai timp

s ă aqionezi zi de zi pentru mai mult de cinci scopuri,

aproape sigur nu sunt suficient de MARI

Succtsul este suma mici-

lor

eforturi

repet te

z

de

zi

ROBERT COLLIER

F ă - r i o copie a cabelului ş i

n o t e a z ă În

el

MARILE tale

reluri.

în

fiecare zi, b i f e a z ă pur

simplu În

c ă s u p a d e c v a t ă d u p ă

ce ai luat cel purin o m ă s u r ă

in

direqia

scopului

u r m ă r i t pe

ziua aceea.

D e ş i pare prea simplu ca

ă

fie cu

d e v ă r a t

eficient, nu

pot sublinia indeajuns de mult puterea iniriativei

pe

care

oamenii au

c â ş t i g a t - o in urma acestui exerciriu. Schim

b ă r i l e pozitive importante Încep adesea

s ă a p a r ă În

numai

câteva s ă p t ă m â n i

123



P UL MCKENN

Ţ e l M R E

L

M M

J

V

S

D

3

4

S

24



P RTE A III-A

entimentul de încredere

î

viata

r e l ă



CAPITOLUL 9

orbitul În public

Cum

ă

faci

p r e z e n t ă r i

de

neuit t

Teama de a lua cuvântul

În

public constituie acum cea

m i

r ă s p â n d i t ă

fobie din lumea o c c i d e n t a l ă . De obicei

se

i n s t a l e a z ă

În

ş c o a l ă

unde

ni

se

cere

s ă

citim

În

fara clasei

i r

profesorul ne atrage

a t e n ţ i a

asupra tuturor

g r e ş e l i l o r

noastre În loc ă ne laude pentru cât de bine ne e s c u r c ă m .

Faptul c ă

c e i l a l ţ i

copii râd ş i

ne

a r a t ă cu degetul contribuie

l instalarea acestei fobii iar noi trecem printr-o stare

profund n e g a t i v ă astfel Încât asocierea dintre t e a m ă

r u ş i n e

j e n ă

ş i

vorbitul

În

public

r ă m â n e

cu noi

p â n ă

la

maturitate chiar

d a c ă

nu ne-a Împiedicat Întotdeauna s ă

ne

r i d i c ă m

ş i s ă l u ă m cuvântul.

u

toate acestea e x i s t ă numai trei lucruri pe care

trebuie s ă le f ci

c

s ă te

s i m ţ i

bine ş i În largul t ă u atunci

când

f ci p r e z e n t ă r i În f a ţ a

unui

l n t r t a b ă - t e : d a c ă l{

avta

doar

6

de secunde

pe

s c e n ă e r trebui

ne-

a p ă r a t s ă

spun

c

s ă m i

trammit mesajul

JEFF DEw R

grup oricât de mare:

1.

C o n t r o l e a z ă - ţ i starea

e m o ţ i o n a l ă .

2

a m i l i a r i z e a z ă - t e cu

c o n ţ i n u t u l p r e z e n t ă r i i .

3

o r b e ş t e

cu pasiune.

127



PAUL MCKENNA

1

C o n t r o l e a z ă - ţ i

st re

e m o ţ i o n l ă

Cu

mulri ani In

u r m ă ,

una dintre marile accrire ale Marii

Britanii a venit s ă

m ă v a d ă . Când

mi-a spus

c ă s u f e r ă de

trac, am

r ă m a s

ş o c a t .

I-am spus: ..Stai purin, e ş t i una dintre cele mai bune

actrire - cum s ă ai

crac?

Ea mi-a

r ă s p u n s :

Când ajungi unde am ajuns eu,

presiunea de a r e u ş i este

ş i

mai mare.

în acel moment, am r ă m a s surprins de cât de p u r i n ă

l e g ă t u r ă are increderea in forrele proprii cu experienp

de cât de mult are

l e g ă t u r ă

cu modul

in

care ne folosim

mintea. Altcineva

ş i - a r

fi putut folosi vasta e x p e r i e n r ă

ş i r e u ş i t e l e anterioare pentru a - ş i crea un sentiment de

u ş u r i n r ă

ş i lejeritate de neclintit; ea i n s ă

le

folosise pentru

a - ş i

spori temerile.

Ca

s-o ajut,

am

rugat-o

s ă - ş i

imagineze

c ă

î ş i

va lua o

zi l i b e r ă

de la

trac. Eu aveam

s ă - i

preiau

a c e a s t ă t e a m ă

în

ziua r e s p e c t i v ă . Apoi am întrebat-o ce ar trebui s ă fac ca ă

fiu

la fel de î n s p ă i m â n t a t ca ea pe

s c e n ă .

I a t ă

strategia ei:

1.

Mai

întâi, urca pe

s c e n ă

ş i î ş i

imagina

c ă

In public

s

aflau câriva critici, care aveau tot felul de p ă r e r i negative

cu privire la interpretarea ei, de genul: N-a rostit replica

aceea prea bine, nu-i a ş a ?

2. Apoi, corpul ei devenea tensionat, ca ă s p u n s la dialogul

interior negativ,

ş i

f ă c e a

o

m i c ă

g r e ş e a l ă .

3. în s f â r ş i t imagina c ă acei critici spuneau lucruri

mai dure,

cum

ar fi: Vai, nu e deloc in o r m ă

m a x i m ă

28



Â Ş T I G Ă CUM INCREDERE

IN

TIN

Cu cât se gândea mai mult la reaqia criticilor, cu atât

Incepea

s ă

g r e ş e a s c ă

cu

a d e v ă r a t .

D e ş i habar nu avea ce spuneau criticii despre ea sau

d a c ă

se aflau cu a d e v ă r a t In public, prin faptul c ă ş i i

imagina spunând lucruri groaznice, ea crea o profefie care

se

autoconfirma.

De

vreme ce autosugestia avea

un

efect atât de puternic

asupra i n t e r p r e t ă r i i sa le

am

decis

c ă

ar

fi

o idee

b u n ă

s-o

folosesc ca s-o ajut pe a c t r i f ă . La utma urmei, d a c ă - ş i putea

imagina

ă

lumea spune lucruri oribile despre ea, sigur era

c a p a b i l ă

s ă ş i - o imagineze spunând

ş i

lucruri bune.

Am rugat-o s ă ş i imagineze c ă u r c ă pe s c e n ă

ş i i

aude

pe critici spunând In gând tot felul de lucruri bune despre

ea

precum: "Ce a c t r i f ă e x p e r i m e n t a t ă , ce interpretare

e x t r a o r d i n a r ă " D a c ă f ă c e a o g r e ş e a l ă , ş i i imagina spu

nând:

Ce

revenire b u n ă , bravo "

Pur ş i

simplu am exersat acest lucru In mintea

ei

de n e n u m ă r a t e ori, p â n ă când a devenit noul ptogram.

Data

u r m ă t o a r e

când a utcat pe s c e n ă , noua autosugestie

p o z i t i v ă a Inceput ă funqioneze în }TIod automat.

Iar când criticii au venit

I n t r - a d e v ă r

s ă

u r m ă r e a s c ă

spectacolul, a avut parte de ctonici excelente

I a t ă

un exercifiu pe care

îl pOfi

folosi pentru a fi Intr-o

stare

e m o f i o n a l ă

mai

b u n ă

ori de câte ori iei cuvântul.. .

29



PAUL MCKENNA

VOCEA

ÎN REDERII

Citefte e x e r c i ţ i u l

p â n ă

l c a p ă t înainte de

a-l face

pentru prim

a r ă .

1.

I m a g i n e a z ă - f i cum

ar

suna

vocea ta d a c ă ai fi acum

pe deplin sigur de tine. e de

a l t ă

parte


la

vocea unei persoane î n c r e z ă t o a r e , î n f l ă c ă r a t e , pe

care îfi face p l ă c e r e s-o asculfi.

2 Acum începe

s ă f i

reglezi vocea r e a l ă în

funqie

de

vocea î n c r e z ă t o a r e din mintea ta.

3

F ă

acest lucru

cu

câte o propozifie

o d a t ă .

Imaginea

z ă f i c ă

vocea

s i g u r ă

de ea

din

mintea ta spune ceva

de genul:

A ş a

sunt eu când sunt n c r e z ă t o a r e . Apoi

r o s t e ş t e aceste cuvinte cu voce tare dându-fi silinfa

s ă p ă s t r e z i a c e e a ş i

energie ş i tonalitate.

La început probabil c ă

fi se

va p ă r e a pUfin ciudat

dar la scurt timp vei începe s ă te simfi în largul t ă u folo

sindU-fi tonalitatea î n c r e z ă t o a r e arunci când v o r b e ş t i cu

voce tare.

2 F a m i l i a r i z e a z ă t e cu c o n ţ i n u t u l

p r e z e n t ă r i i

D e ş i cu

s i g u r a n f ă

c ă este posibil s ă bafi câmpii în cadrul

unei

p r e z e n t ă r i

nu recomand acest lucru.

Când

fi-ai

f ă c u t tema

ş i

ş t i i despre ce

v o r b e ş t i ,

acest lucru d e n o t ă

c o m p e t e n f ă în ochii publicului.



C Â Ş T l G Â ACUM INCREDERE

IN TINE

Dar

ă

c u n o ş t i

con[inurul nu

Î n s e a m n ă s ă

citqti

de pe

o o a l ă de hârtie.

De

fapt, a d e v ă r a t u l beneficiu al

c u n o a ş

terii

con[inurului

p r e z e n t ă r i i

este


Când

t i i despre ce o r b e ş t i , u trebuie s ă ş t i i

ce u r m e a z ă

s ă spui

Cu mul[i ani

în u r m ă

am

t r ă i t

una dintre cele mai

profunde experien[e de

n v ă p r e

cu privire

la

acest subiect.

Când

am

Început

ă

predau programarea e u r o l i n g v i s t i c ă

a l ă t u r i de dr. Richard Bandler, fondatorul acestei specia

I i z ă r i

În

psihologie, îmi

p r e g ă t e a m

mental cu minu[iozi

tate rot discursul, planificând tot e aveam

s ă

spun ş i

s ă

fac.

într-o u n ă zi, În timp e m ă p r e g ă t e a m s ă urc pe c e n ă

Richard mi-a sugerat ă predau un alt modul În locul elui

o b i ş n u i t .

Probabil

c ă

p ă r e a m

îngrijorat, deoarece a

râs

ş i

m a Întrebat de cât timp ă ocupam de h i p n o z ă ş i de

programare n e u r o l i n g v i s t i c ă .

I-am spus

c ă f ă c e a m

asta de aproape zece ani ş i

i a r ă ş i

a

âs

• e[ii

toate

c u n o ş t i n [ e l e

legate de acest subiect , mi-a

spus

Richard •Nu trebuie decât

s ă te aRi În

starea potri

v i t ă

- cuvintele ş i ideile vor curge de

la

sine.

La

urma

urmei,

d a c ă

ai sta de v o r b ă cu prietenii t ă i despre acest

subiect, nu ai

fi Îngrijorat, nu-i a ş a ?

Apoi m-a rugat

s ă - m i

amintesc un moment

In

care

am f ă c u t

tocmai acest lucru. Când am început s ă simt

senza[ia aceea de relaxare în corp, mi-a cerut s ă iau cu



PAUL MCKENNA

mine

acel

sentiment

ş i

s ă - m i Imaginez

c ă

m ă adresez

grupului, relaxat ş i

n

largul meu.

D e ş i

tot nu

m ă

simteam pe deplin

p r e g ă r i t

s-a auzit

melodia

de

Inceput a p r e z e n t ă r i i mele ş i pentru prima

o a r ă am

p ă ş i t

pe s c e n ă f ă r ă s ă am nimic

p r e g ă t i t .

Nu

numai c ă a fost unul dintre cele mai bune cursuri pe care

le-am predat

v r e o d a t ă

dar arunci m-am simtit cel

mai

relaxat în

fap

unui grup. Totul a decurs frumos din acel

moment înainte

3

o r b e ş t e

cu

pasiune

D e ş i

putem vorbi despre orice d a c ă suntem nevoiti,

ori

de câte ori vorbesc în public m ă s t r ă d u i e s c s ă stabilesc

o l e g ă t u r ă


cu subiectul pe care

u r m e z ă s ă - I

dezbat.

Valoarea acestei practici mi-a devenit

e v i d e n t ă

când

am participat la o ceremonie

de

acordare a unor

d i s t i n c ţ i i

i n t i t u l a t ă .The Pride of Britain". Persoanelor care s ă v â r ş i

s e r ă un act extraordinar

de

curaj sau

c a r e - ş i a d u s e s e r ă

o

c o n r r i b u ţ i e u n i c ă in societate li se r e c u n o ş t e a u meritele

în mod public. Lucrul cu

a d e v ă r a t

fascinant a fost

acela

c ă d e ş i

majoritatea persoanelor care primeau premiile

nu

v o r b i s e r ă n i c i o d a t ă în public, ele erau capabile s ă fascineze

audienp, prin simplul fapt

c ă

credeau cu

a d e v ă r a t

în

ceea

ce

f ă c u s e r ă .

a s ă - m i g ă s e s c pasiunea înainte de a lua cuvântul,

îmi pun

d o u ă î n t r e b ă r i

simple:

32



C A Ş T I G A ACUM iNCREDERE

IN TINE

Care

este e s e n ţ a mesajului meu?

Ce e x p e r i e n r ă vreau s ă a i b ă cei din public

ascultându mi discursul?

Desigur pasiunea este

ş i

o stare - c orice stare

o

p o ţ i

crea oricând

d o r e ş t i . . .

ST RE T I D E A L Ă DE

F U N C Ţ I O N R E

Citl:fte


p â n ă

la

c a p ă t

inainte

de

a-l face

pentru prima a r ă

1.


la o prezentare pe care o

vei f ce

peste

câteva s ă p t ă m â n i . D a c ă nu i nici una

p r o g r a m a t ă

g â n d e ş t e - t e l orice s i t u a ţ i e din viitorul apropiat în

care vrei

s ă

fii

în

f o r m ă

m a x i m ă

2. D a c ă ar depinde numai de tine cum ai vrea

ă te s i m ţ i

în timpul p r e z e n t ă r i i sau în respectiva s i t u a ţ i e ?

Exemplu

n c r e z ă t o r , î n f l ă c ă r a t i amuzant

3.

I m a g i n e a z ă - ţ i pe

podea un cerc de orice culoare.

Umple-l cu sentimentele pe care

le

d o r e ş t i . P o ţ i

f ce acest lucru gândindu-te la o p e r i o a d ă în care

te-ai

s i m ţ i t a ş a

în uecut sau

f o l o s i n d u - ţ i

corpul

ca

i

când« te-ai s i m ţ i a ş a acum.

133



PAUL MCKENN

Exemplu:

Imi

umplu cercul cu încredere adoptând o p o s t u r ă

î n c r e z ă t o a r e {i

vorbindcu tine însufi pe un ton î n c r e z ă t o r .

Adaug pasiune g â n d i n d u m ă l o c a u z ă c ă r e i a îi sunt

profund dedicat

p â n ă

când resimt au e sentimente în

corp

Imi

amintesc o

e r i o a d ă

în

care

râdeam {i glumeam

cu prietenii {i o adaug în urc pentru amuzament.

4.

P ă ~ e ~ t e

în

acel

cerc

i

l a s ă sentimentele

ă r i

p ă t r u n d ă

~ i s ă

se

r ă s p â n d e a s c ă în corpul t ă u .

Pe

m ă s u r ă

ce

le

resimri

v i z u a l i z e a z ă - t e f ă c â n d

ceea

ce d o r e ~ t i s ă faci.

Când sentimentele încep

s ă

se

atenueze

i e ~ i

din cerc

~ i

" r e î n c a r c ă - 1

cu emorie apoi

p ă ~ e ~ t e

din nou în

cerc.

5. R e p e t ă

p a ~ i i

3

~ i

4

p â n ă

când

te

vei simri în mod

automat

~ a

cum vrei

s ă te

simri când îri imaginezi

~ i 1 s a u

faci ceea

ce

vrei

s ă faci

Ca

în cazul tuturor exerciriilor din

a c e a s t ă

carte devii

ceea

ce

exersezi -

~ i

cu cât

vei

exersa mai mult

ă

fii

relaxat

~ i

î n c r e z ă t o r

în timp

ce faci

ceea

ce

îri d o r e ~ t i , cu atât vei

deveni mai relaxat ~ i mai î n c r e z ă t o r

34



C PITOLUL 2

uccesul În

f ceri

Mirosul

i s p e r ă r i i

Te-ai aflat

v r e o d a t ă

în preajma cuiva care voia ceva de la

tine atât de mult, încât devenea

n f i o r ă t o r ?

Fie

ă

era vorba

despre

un

agent de

v â n z ă r i

care-fi voia banii sau despre

cineva care voia ă se culce

cu

tine, nevoia aceasta i s p e r a t ă

le displace p â n ă ~ i celor mai g e n e r o ~ i dintre noi.

în

artele interpretative, acest lucru este adesea

numit

mirosul b o l n ă v i c i o s l d i s p e r ă r i i ~ i

se

opune mirosului

dulce al succesului . Fie

c ă

este o

m e t a f o r ă

sau o realitate

b i o c h i m i c ă

din

corp, ideea este c ă , atunci când abordezi

o p e r s o a n ă de pe o pozifie de n e v o i a ~ acesteia îi este mult

mai greu

s ă

r ă s p u n d ă pozitiv

s o l i c i t ă r i i

tale.

Elementul-cheie

în

ceea ce

r i v e ~ t e

abandonarea dispe

r ă r i i este înfelegerea u r m ă t o r u l u i lucru:

Disperarea

este

o

stare

- fi ca

orice

stare poate

i

c r e a t ă sau n ă r u i t ă cu

ajutorul imaginilor sunetelor fi

autosugestiei din mintea ta .

Acum

f ă

u r m ă t o r u l

exercifiu .

135



PAUL

MCKENNA

I S T R U G Ă T O R U L S T Ă R I I DE DISPER RE

C i t e ş t e exercitiul

p â n ă la

c a p ă t

înainte de

a-l face

pentru prima a r ă

1.


l ceva de care ai mare nevoie sau

d u p ă

care ş t i disperat. Poate s ă fie vorba despre bani,

o rranzaqie i m p o r t a n t ă sau chiar despre o relarie pe

care ai vrea s ă o ai.

2 b s e r v ă

imaginile, sunetele

i

dialogul intern pe care

le-ai asociat cu

a c e a s t ă

siruarie.

D a c ă

ai probleme,

i n v e n t e a z ă

aceste aspecte

3. Preia controlul asupra lumii tale interioare Ia imagi

nile, impinge-le l d i s t a n r ă

ş i a t e n u e a z ă - l e .

D ă volu

mul sunetelor

ş i l

dialogului intern mai incet,

p â n ă

când te simfi relativ calm în ceea ce p r i v e ş t e lucrul

d u p ă care ş t i disperat.

4 Acum

c r e e a z ă

un "colaj al succesului", care s ă reu

n e a s c ă

toate lucrurile bune pe care le i în

v i a r ă .

I m a g i n e a z ă - r i

zeci de imagini cu cei pe care

îi

sim

parizezi ş i care te î n d r ă g e s c cu momente din tre

cut în care ai avut succes cu orice altceva pentru

care ş t i r e c u n o s c ă t o r . Reia roate complimentele

pe care le-ai primit de-a lungul timpului. Umple-ri

mintea cu sunete, cuvinte imagini pozitive.

36



Â Ş T l G Â

CUM

INCREDERE IN

TINE

5.

în s f â r ş i t

i m a g i n e a z ă - ţ i

un

s p a ţ i u mic

ce

se

deschide undeva, în j u m ă t a t e a i n f e r i o a r ă a colajului

t ă u l succesului. Umple acest s p a ţ i u

cu

o reprezentare

m i n u s c u l ă

a lucrului de care aveai nevoie sau

d u p ă

care

erai disperat.

6. Pe viitor, te vei gândi la acest lucru numai în contex

tul tuturor lucrurilor minunate pe care le ai deja în

v i a ţ a ta

Ca

în cazul tuturor

x e r c i ţ i i l o r

din

c e a s t ă

carte, acesta

devine tot mai

u ş o r

pe m ă s u r ă ce

îl

faci tot mai des.

Cu

cât e ş t i mai c o n ş t i e n t de imaginea de ansamblu a v i e ţ i i

tale, cu atât nimic n U - ţ i va mai p ă r e a c o p l e ş i t o r .

eadership

Atunci când Steve Jobs

ş i

Steve Wozniak consrruiau pro

totipul compurerului

Apple, au încercat s ă

a t r a g ă

în proiect com

paniile Atari ş i Hew

lett-Packard. S-au ofe

rit ă le acorde acestora

ş i toate drepturile, în

schimbul unei finan

ţ ă r i

ş i

l

unui salariu

Bunicul

tu

mi-a spus o d a t ă c ă

X i s t ă

d o u ă

tipuri t oammi:

cei

ca muncesc ii ui c re t a s u m ă

mtriu e. Mi-a zis s ă încerc s ă

m ă încadrez în primul grup;

concurmfa e mult mai

m i c ă .

INDlR

G NDHI

37



PAUL MCKENNA

pentru cei doi. Nu numai c ă au fost refuzati, dar Hew

len-Packard le-a ~ i spus: Nu avem nevoie de voi -

nici

m ă c a r nu v-ati terminat facultateal

în mod similar, Fed Ex

CNN

post-iturile

au

picat

testul focus-grupurilor, prin simplul fapt c ă acestea din

u r m ă

s-au dovedit a

fi

inutile. Majoritatea oamenilor

nu

sunt lideri sau inovatori,

a ~ a c ă

a

le

pune

n t r e b ă r i

privind

diverse idei ce nu corespund sistemelor lor o b i ~ n u i t e

de

r e f e r i n t ă este un lucru inutil.

Ca lider, trebuie s ă te ~ t e p f i la reacfii de impotrivire

~ i chiar

de

respingere, deoarece acestea


preful

inova

fiei.

A ~ a d a r ,

d a c ă

vei

ajunge lider,

va

trebui

s ă

fii

dispus s ă conduci.

în

cartea psihologului Robert Cialdini,

Injlumce:

cima

and Practia

autorul descrie un experiment f ă c u t

pe s t r ă z i l e

din Chicago.

O m a ş i n ă n o u ă , i m a c u l a t ă , a fost

l ă s a t ă

peste noapte

Intr-un cartier

r ă u

famat .

Când

e r c e t ă t o r i i s-au intors

in dimineap u r m ă t o a r e , m a ~ i n a

era tot acolo, imacu

l a t ă ş i

i n t a c t ă .

Câteva


mai târziu, o m a ~ i n ă

a s e m ă n ă t o a r e a fost l ă s a t ă in a c e l a ş i cartier - de data

aceasta, cu un geam spart.

P â n ă d i m i n e a t ă ,

toate

cele

patru anvelope

u s e s e r ă

furate, iar

m a ş i n a

fusese complet

d e z m e m b r a t ă

Ce s-a Intâmplat?

De

ce una dintre

m ~ i n i

a r ă m a s

n e a t i n s ă ,

in vreme ce

c e a l a l t ă

a fost

d i s t r u s ă ?

R ă s p u n s u l

c o n s t ă

Intr-un principiu al influenfei pe care

Cialdini l n u m ~ t e dovada s o c i a l ă - ideea c ă atunci

când oamenii nu

ş t i u

ce

s ă

f a c ă sau cum

s ă se

comporte,

138



C A Ş T l G A CUM INCREDERJlIN TINE

ei

se a ş t e a p t ă

de la

un

membru

al

grupului lor

ă i î n v e ţ e

ce

s ă

f a c ă .

De î n d a t ă

ce o

p e r s o a n ă

a stabilit tiparul

acceptabil de comportament t o ţ i c e i l a l ţ i

î u r m e a z ă .

î n ţ e l e g e r e a

puterii dovezii sociale ne

o f e r ă o b s e r v a ţ i i

valotoase asupra

c a p a c i t ă ţ i i

noastre de a ne asuma un

rol

de conducere în aproape orice

s i t u a ţ i e l e g a t ă

de locul

de

m u n c ă

O parte

m a j o r ă

a impactului pe care

îl

avem

asupra mediului o r g a n i z a ţ i o n a l

ş i

asupra echipelor pe

care

le

conducem

se

r e z u m ă la

capacitatea

n o a s t r ă

de a

face

un singur lucru - acela de a pune în

p r a c t i c ă

tipul de

comportament pe care vrem

s ă I

adopte

ş i c e i l a l ţ i .

rei

ca echipa

ta

de la locul de

m u n c ă s ă fie d i s p u s ă s ă

experimenteze mai mult chiar a c ă mai

face ş i

g r e ş e l i ?

Fii tu primul care e x p e r i m e n t e a z ă

f ă r ă

rezerve care

face

g r e ş e l i ş i apoi

le

r e p a r ă .

Vrei

s ă ţ i s p u n ă c l i e n ţ i i a d e v ă r u l

în

e g ă t u r ă

cu ceea

ce

se petrece în raportul pe care-I au cu tine?

Fii tu primul care

le

spune

d e v ă r u l

în

e g ă t u r ă

cu ceea

ce

se

petrece cu tine chiar

ş i

atunci când

a d e v ă r u l

te face

s ă

pari un manager un agent de v â n z ă r i sau un coach nu

tocmai perfect.

E x i s t ă

numeroase exemple de

g r e ş e l i

comise de liderii

care au uitat

s ă

fie

d e s c h i ş i

noilor

o p o r t u n i t ă ţ i :

La începutul secolului

al

XIX-lea a u t o r i t ă ţ i l e

ş t i i n ţ i f i c e

ale vremii au încercat

s ă

împiedice crearea motoarelor cu

aburi deoarece credeau

c ă

o

f i i n ţ ă

u m a n ă care d e p ă ş e a

incredibila

v i t e z ă

de 48 km h avea

s ă

se

sufoce

ş i s ă

fie

s t r i v i t ă

de

f o r ţ a

g r a v i t a ţ i o n a l ă .

139





Â Ş T I G Ă CUM

IN REDERE IN TINE

ea mai

s i m p l ă

ptitudine pentru

avea

succes

Toate tehnicile pe care le-ai î n v ă p t p â n ă acum se r e z u m ă

l patru aptitudini de b a z ă :

1. C r e e a z ă imagini î n c r e z ă t o a r e în care tu te bucuri de

succes.

2

o r b e ş t e

cu propria p e r s o a n ă pe un ton

î n c r e z ă t o r ,

pozitiv.

3.

M i ş c ă - ţ i

corpul cu încredere.

4

c ţ i o n e a z ă

înainte de a fi

p r e g ă t i t .

î n s ă în afaceri mai

e x i s t ă

o a cincea aptitudine cel

p u ţ i n la fel de i m p o r t a n t ă :

Fii

tu

n s u ţ i

Numeroase afaceri ş i m u l ţ i oameni de afaceri

î ş i

pierd

timpullncercând

s ă

fie pe placul tuturor astfel încât sunt

în

p e r m a n e n ţ ă d e z e c h i l i b r a ţ i ,

jonglând i sperând ă nu se

n ă r u i e totul în jurul lor.

D a c ă

ar

î n ţ e l e g e

acest principiu de

b a z ă

l

afacerilor

v i a ţ a

lor ar fi mult mai

u ş o a r ă ,

iar

c l i e n ţ i i

ar fi mult mai

f e r i c i ţ i :

Când e ş t i tu î n S U ţ i ca om de afaceri sau ca afacere

unii oameni vor dori ceea ce tu ai de oferit iar

a l ţ i i

nu.

î n s ă d u p ă

cum

spunea Jack Canfield creatorul imperiului

141



P UL MCKENN

editorial de miliarde de dolari Chicken Soup

for

the Saul

Unii

vor

alfii nu.

Ş i

ce

d a c ă ?

Cineva

a ş t e a p t ă "

E x i s t ă

âte

cinev

pentru oricine

I a t ă

o Întrebare pentru tine.

POfi

r ă s p u n d e

În

l e g ă t u r ă

cu

orice produs sau serviciu pe care

î

oferi, dar Întrebarea

este u r m ă t o a r e a

Crezi

c ă

x i s t ă

cineva care

s ă

vrea

ceea ce tu

oferi?

D a c ă r ă s p u n s u l t ă u

este nu, atunci

ai

de lucru

la

capi

tolul dezvoltarea produsului , mai ales

d a c ă

produsul

ş t i

tu. Dar,

d a c ă r ă s p u n s u l

t ă u este da, atunci mai am o

Întrebare pentru tine

Unde

se

a f l ă

u

= o a n ă ?

Poate

c ă

o Întrebare

ş i

mai b u n ă este aceasta:

Cum

o pa ă s i cât mai

repede

ş i mai Ufor

posibil?

R ă s p u n s u l

este simplu:

a R ă

cât mai repede posibil cine

NU este respectiva

p e r s o a n ă .

I a t ă

un exercifiu din partea coach-ului meu, Michael

Neill...

42



C l Ş T I G Ă


CUM

S Ă - Ţ I

G Ă S E Ş T I

C L I E N Ţ I I

IDE LI

C i t e ş t e exercitiul p i n ă la c a p ă t înainte de a-l face

pentru

prima

a r ă

1. F ă o i s t ă care ă c o n f i n ă 20 de persoane sau companii

ce ar putea

fi

interesate de ceea ce oferi.

2. Obiectivul jocului este acela de a-i

î n l ă t u r a pe tofi

cei de pe

l i s t ă

care NU doresc

s ă

lucreze cu tine sau

s ă cumpere de la tine. Ia e g ă t u r a cu fiecare p e r s o a n ă

de pe l i s t ă

ş i

obfine un »da" sau un »nu" cât mai

repede

posibil-

nu accepta nici

un

r ă s p u n s

de genul

"1

poate.

Nu uita, obiectivul jocului este acela de a reduce

n u m ă r u l

celor de pe

l i s t ă

la zero cât mai repede.

D i s t r e a z ă - t e respingându-i la rândul t ă u

3. c o r d ă - f i o n o t ă la f â r ş i t u l zilei, n funcfie de

n u m ă -

rul numelor care au r ă m a s pe l i s t ă .

Scor:

18 20

E evident

c ă

nU-fi

dai

m c ă

silinfa.

R i s c ă ş i

a C f i o n e a z ă

13-17

Acesta este scorul mediu al m a j o r i t ă f i i oamenilor. Chiar

vrei c â ş t i g i cursa Incet sigur?

D a c ă

tu

ş a

crezi, atunci

s ă r b ă t o r e ş t e D a c ă nu, fii mai n c r e z ă t o r

ş i

treci din nou

la

aCfiune

43



P UL MCKENN

8-12

E ş t i

pe drumul spre succes. ( D a c ă ai ă s i t in Întâmplare

pe cineva care vrea s ă cumpere de la tine, îl p fi ş t e r g e

ş i pe

el

de pe l i s t ă .

4 7

E clar c ă

ai

p ă ş i t dincolo de sentimentul de p l ă c e r e ş i

ai

ajuns

la

m ă i e s t r i e . Complimentele mele

b u c ă t a r u l u i

0 3

ATENJIEI

A T E N Ţ I E A L E R T Ă E

SUCCES

ALERTA

DE

SUCCES

A T E N Ţ I E

N o t e a z ă - f i scorurile - d a c ă ajungi la zero În cinci zile

l u c r ă t o a r e

consecutive,

Îfi vei

i

transformat afacerea În

una de succes

ş i

ai devenit mult mai sigur de tine decât

Înainte.

144



PIT

O U

2

Întâlnirile ş i r e l a ţ i i l e sexu le

Încrederea s o c i a l ă

Atunci când vine vorba despre sentimentul de încredere

în viap e a l ă ,

primul lucru pe care îl vor oamenii este s ă

se

s i m t ă mai în largul lor atunci

când

s o c i a l i z e a z ă ,

mai al

es

cu

cei de

care se simt a r r a ş i din

punct

de

vedere sexual.

în

acest capitol,

îfi

voi

î m p ă r t ă ş i

câteva dintre cele mai impor

tante lucruri pe care le-am

aRat despre crearea unei încre-

n c r ( ( k r ~ a c o n t r i b u j ~ m a j

mu t

Într o

c o n v m a ţ i t

tUcât Î n ţ ~ l e p c i u n t a .

FRAN<;:OIS DE L

ROCHEFOUC ULD

deri sociale puternice, precum

ş i

anumite tehnici specifice

pe care le pOfi folosi pentru a te sim[i mai


în

mod natural în situafiile sociale.

Simon Cowell, una dintre cele mai n c r e z ă t o a r e persoa

ne pe care

le cunosc, mi-a spus c ă t a t ă l s ă u l-a î n v ă p t

c ă ,

pentru a avea succes cu cei din jur, nu trebuie decât

s ă ş i

imagineze

c ă t o a t ă

lumea

p o a r t ă

un semn deasupra

capului, cu u r m ă t o a r e l e cuvinte, scrise cu litere mari, în

g r o ş a t e : . F ă m ă s ă ă simt important.

A ş a d a r ,

cel

mai important lucru pe care trebuie

s ă I

fii minte este


cheia încrederii sociale este

45



P UL MCKENN

concentrarea

a t e n ţ i e i

tale mai mult asupra persoanei sau a

celor

l â n g ă

care

te

afli,

a d i c ă îN

AFARA ta.

Pentru a face acest lucru, va trebui

s ă

te

i m ţ i

Indeajuns

de bine

f a ţ ă

de propria

p e r s o a n ă

Incât

s ă

nu

fii

nevoit s ă

monitorizezi

n p e r m n e n ţ ă

ceea ce

se

petrece cu tine.

e l

c o n ş t i i n ţ de

sine l

Încrederea

În sine

Potrivit comicului Buddy Hackerr, cheia unui spectacol

extraordinar

o n s t ă

In abilitatea de a Inchide monitorul .

Monitorul r e p r e z i n t ă acea parte a

m i n ţ i i

care a n a l i z e a z ă

In mod constant

cum

te descurci In timpul unui spectacol.

ând

monitorul lui

f u n c ţ i o n a la

nivel ridicat,

el

acorda

a t e n ţ i e

mai

d e g r a b ă

imaginilor

i

dialogului interior decât

lucrurilor care

se

petreceau în jurul s ă u . în timpul unui

spectacol extraordinar, monitorul a fost aproape Inchis,

astfel Incât

ş i a

putut

s i m ţ i

toate sentimentele pozitive,

concentrându-se,

n a c e l a ş i

timp, mai mult asupra celor

din jurul

s ă u .

u

cât monitorul

funqiona

la

un

nivel mai

s c ă z u t

cu atât spectacolul era mai bun.

în

mod similar, capacitatea ta de a

funqiona

bine

n


sociale, la Intâlniri

ş i

chiar In ceea ce

p r i v e ş t e

r e l a ţ i i l e

sexuale

ţ i n e n

mare parte de abilitatea ta de a

Inchide monitorul de a acorda t e n ţ i e m x i m ă persoanei

sau persoanelor

l â n g ă

care te afli.

E x i s t ă doar

o u ă

lucruri pe care trebuie

ă le faci

pentru

a ţ i

aduce Increderea

n a t u r a l ă

In prim-plan în


sociale,

la

Intâlniri sau în

r e l a ţ i i l e

sexuale:

146





P UL MCKENN

Apoi l-am rugat

ă

p r i v e a s c ă

noua imagine din mintea

sa

ş i s ă ş i s p u n ă : »E

posibil

s ă

vrea s ă

i a s ă

cu mine", pe

tonul

cel

mai


al vocii sale interioare.

La

început,

i s-a

p ă r u t

un lucru ridicol de spus,

dar

a

f ă c u t cum

l-am

rugat. L-am pus s ă repete

a c e a s t ă

f r a z ă de mai multe ori,

p â n ă

când zâmbetul de pe chipul s ă u mi-a dat de în

reles

c ă

starea

sa se

schimbase radical.

U r m ă t o a r e a d a t ă

când a v ă z u t - o s-a simrit muie mai

în largul s ă u

d e ş i

mi-a spus

c ă

a fost nevoit s ă

p ă t r u n d ă

în mintea sa

ş i s ă ş i

schimbe imaginile de câteva ori

înainte

s ă d e v i n ă

ceva automat.

e ş i

tot nu

se

simrea

pe deplin în largul lui, s-a simrit îndeajuns de bine încât

s ă ş i s p u n ă :

»Ce naiba "

ş i

a invitat-o în

o r a ş .

(Iar ea

a acceptat )

2 Fii

energic

ş i entuziast

O d a t ă

ce cineva se simte mai purin intimidat de c ă c r e

persoana sau de cei

a l ă t u r i

de care vrea

s ă ş i p e t r e a c ă

timpul, e timpul

s ă

creeze câteva noi asocieri deosebit de

pozitive.

Atunci când

fac

acest lucru cu un client, încep prin

a l

ruga s ă

se g â n d e a s c ă la

anumite persoane în preajma

c ă r o r a

se simte deja sigur pe el

ş i

în largul lui.

ând

începe

s ă r e s i m t ă

acele senzarii în corp,

c r e ă m

o asociere între

sentimentele respective persoana

a l ă t u r i

de care vrea

s ă

se s i m t ă

bine pe viitor.

a c ă

este vorba despre o

e r s o a n ă

de care este atras din

punct de vedere sexual,

îi

cer

s ă ş i

imagineze o p e r s o a n ă

148



C Â Ş T I G Â

ACUM

iNCREDERE

iN TINE

ce r e p r e z i n t ă

pentru

el

un model

de

încredere

s o c i a l ă

ş i

s e x u a l ă

- poate

fi

un cunoscut, dar

de

obicei oamenii

aleg o

v e d e t ă

de cinema, precum Catherine Zeta ]ones,

Sean Connery, Cameron Diaz sau George Clooney.

în f â r ş i t

punem totul

a o l a l t ă Î n c e r c ă m s ă

ne

p l a s ă m

mental în

a c e l e a ş i

situafii sociale, î n s ă cu n i ş t e sentimente

nou-noufe, pozitive,

î n f l ă c ă r a t e .

Acum

s ă

facem

u r m ă t o r u l

exercifiu

P R E G Ă T I T

PENTRU DRAGOSTE PARTEA

ÎNTÂI

C i t e ş t e


p â n ă

la

c a p ă t

Înainte

de

a-l face

pentru

prima a r ă

1. Cu

cine

te

simfi cel mai bine fiind tu însufi?

Cu

un anumit cerc

de

prieteni sau cu membrii familiei

tale?

Oricine ar

fi

a m i n t e ş t e - f i

o

e x p e r i e n f ă

foarte

p l ă

c u t ă ,

t r ă i t ă a l ă t u r i de ei. Acum

î n g ă d u i e - l e

acelor

sentimente s ă

r e v i n ă ş i f o l o s e ş t e - l e

pentru a crea un

Buton de încredere R o m a n t i c ă . L i p e ş t e degetul

mare

ş i

degetul mijlociu de la o m â n ă În timp

ce

resimfi aceste senzafii c o n s t r u i e ş t e asocierea.

2. Cum altfel ai mai vrea s ă te simfi?

Clienfii mei aleg adesea lucruri precum: relaxat ,

s ă nu-mi

fie t e a m ă

c ă sunt judecat ş i s ă pot

fi

eu

.

.

insumi

149



PAUL MCKENNA

3

I m a g i n e a z ă - I i

o

p e r s o n ă

care este

pentru

rine

un

model de încredere s o c i a l ă ş i s e x u a l ă . I m a g i n e a z ă - I i

c ă

v o r b e ş t e

cu încredere cu cel sau cei în preajma

c ă r o r a ai vrea s ă te simIi mai în largul r ă u .

Când

te simli p r e g ă r i t p ă ş e ş t e în respectivul model,

asrfel încât s ă vezi cu ochii s ă i s ă auzi cu urechile

sale

ş i

s ă simli cum e s ă fii la

fel

de î n c r e z ă t o r

ş i

de

sigur de rine din

punct

de vedere social ş i sexual ca

respecriva p e r s o a n ă .

Din nou, l i p e ş t e degerul mare

ş i

degetul mijlociu,

a d ă u g â n d aceste sentimente la Butonul de încredere

R o m a n t i c ă ş i

c o n t i n u ă

s ă

faci acest lucru

p â n ă

când

te vei simli la fel de î n c r e z ă t o r precum cei pe care i-ai

luat drept model.

O d a t ă ce li-ai creat Butonul de încredere R o m a n t i c ă

e timpul

s ă - I

f o l o s e ş t i .

D e ş i

ai putea

s ă - I

f o l o s e ş t i

numai

ca pe un instrument de moment ,

pentru

a te simli pe loc

mai relaxat i mai î n c r e z ă t o r când ş r i a l ă t u r i de persoana

r e s p e c t i v ă el este mai puternic atunci când e folosit penttu

a-Ii programa mintea pentru succes.

De fiecare d a t ă când r m ă r e ş t i acest film în minte, te

programezi pe tine însuli

pentru

succes. Când te vei alla

în preajma persoanei respective, vei putea

s ă

te relaxezi

ş i s ă - i î n g ă d u i încrederii tale naturale s ă te ghideze,

c ă c i

o vei transforma în cea mai

i m p o r t a n t ă

p e r s o a n ă din

lumea

ta

15



C Ş T I G


P R E G Ă T I T

PENTRU DRAGOSTE

PARTEA DOUA

C i t e ş t e e x e r c i ţ i u l p â n ă la

c a p ă t

înainte de

a-l face

penrru

prima a r ă .

1.

A p a s ă Butonul de încredere R o m a n t i c ă lipindu-li de

getul mare de cel mijlociu.

C a p ă t ă

mai

m u l t ă

Incre

dere, f ă c â n d imaginile i sunetele mai puternice, mai

pronunpte

ş i

mai luminoase. A s i g u r ă - t e

c ă v o r b e ş t i

cu propria p e r s o a n ă pe cel mai

I n c r e z ă t o r

ton ş i

c ă

IIi

f o l o s e ş t i

bine corpul, adoptând o

p o s t u r ă

care

s ă

emane

d e z i n v o l t u r ă s i g u r a n l ă

de sine

ş i

succes.

2. Cât

te aRi In

a c e a s t ă stare profund p o z i t i v ă ima

g i n e a z ă - ţ i un film In care te Inlelegi extraordinar de

bine cu persoana d o r i t ă . I m a g i n e a z ă - I i semnul de

deasupra capului ei:

.. ă - m ă s ă

ă simt important.

închipuie-Ii c ă râde, z â m b e ş t e sau c ă face orice

IIi

d ă

lie de Inleles

c ă

se

simte foarte bine In compania ta.

3 Acum

a d a u g ă ş i

o provocare ş i u r m ă r e ş t e cât de

u ş o r ş i

de minunat

te

descurci cu acea

p e r s o a n ă .

C o n t i n u ă s ă - I i imaginezi c ă totul decurge perfect,

exacr

a ş a cum

IIi

d o r e ş t i .

D a c ă e nevoie, f o l o s e ş t e - I i modelul drept substitut,

pentru a vedea cum ar face

el

f a l ă p r o v o c ă r i i d u p ă

care revino

In

imagine.

4.

D u p ă

ce ai u r m ă r i t filmul de câteva ori, p ă ş e ş t e In el

ca

s ă vezi cu ochii t ă i s ă auzi cu urechile tale ş i s ă te

bucuri de senzalia g r o z a v ă de a

i In

f o r m ă m a x i m ă

atunci când

c o n t e a z ă

cel

mai mult.

151



CAPITOLUL

I e ş i r e a

dintr o

s i t u a ţ i e

n e p l ă c u t ă

Când

s ă

spunem: "Destul "?

ă întreb

d a c ă

tu

e ş t i

persoana pentru care

m

scris

acest capitol - te

aBi

Într-o situafie atât de

n e p l ă c u t ă

Încât d a c ă fi-ar

fi

spus ci

Pese.

t U J u ă z e c i

de ani

vei

i mai d e z a m ă g i t mai

de

g r a b ă

de

lucrurile pe

care

nu

le-ai

focut

decât

de

cele

pe

care

le-ai focut

M RKTw IN

neva

c ă

asta

u r m e a z ă s ă fi se

Întâmple ai

fi

râs sau te-ai i

simfit jignit.

Dar cumva

ai

ajuns

aici. Poate c ă e ş t i deprimat

sau blocat Într-o

s l u j b ă

r a r ă

viitor ş i te Întrebi d a c ă vei

s c ă p a v r e o d a t ă de aceste

s t ă r i n e p l ă c u t e .

Poate

c ă

te afli

Într-o relafie în care

e ş t i

abuzat emofional sau fizic

ş i

te

întrebi

cum

naiba i s-a întâmplat

ş a

ceva unei persoane

ca tine.

Se î n t â m p l ă la

fel

ca orice tipar

i n c o n ş t i e n t

- pas cu

pas

ş i zi d u p ă

zi. a c ă arunci o b r o a s c ă într-o

o a l ă

cu

a p ă

fierbinte broasca va s ă r i

a f a r ă

Dar d a c ă o pui într-o o a l ă

cu

a p ă

rece

pe care o

n c ă l z e ş t i

treptat broasca va

r ă m â n e

î n ă u n t r u p â n ă va

muri.

52



Â Ş T I G Â

ACUM INCREDERE IN

TINE

Dar am ş i

v ş t i

bune

- remediul este rapid, direct

ş i

imediat.

Chiar

d a c ă

nu

ş t i

pe deplin

p r e g ă t i t

noua ta

v i a f ă

poate începe peste doar câteva minute

p ă ş i

dincolo de pr g

Richard Bandler are un prieten care

a d m i n i s t r e a z ă

un

a d ă p o s t

pentru femeile abuzate de partenerii

lor

Acesta

nu r e u ş e a s ă

g ă s e a s c ă

nici o cale de a le convinge pe aceste

femei

s ă nu

le

mai acorde partenerilor lor o a doua

ş a n s ă .

Multe dintre

ele

se întorceau la ei în repetate rânduri ş i

erau abuzate de tOt atâtea ori.

La

un moment dat, una dintre femei a fost u c i s ă

de

c ă t r e

partenerul

ei

Atunci s-a apelat la Richard. A început

s ă intervieveze femei care

r e u ş i s e r ă

s ă

p u n ă c a p ă t

relafiilor

abuzive.

Voia ă aRe

ce

anume se petrecuse cu ele, încât

e u ş i s e r ă

s ă

plece dintr-o astfel de relafie. A

f ă c u t

o descoperire

f a s c i n a n t ă .

Toate derulau în minte un tipar

a s e m ă n ă t o r .

Se gândeau la toate lucrurile

rele

prin care

t r e c u s e r ă de

n e n u m ă r a t e ori, unul d u p ă altul, p â n ă când amintirile

n e p l ă c u t e au început s ă se adune atât

de

mult, încât între

ele

nu mai era nici un pic de spafiu.

Cu

cât amintirile

se

adunau mai mult, cu atât sen

timentele deveneau mai intense ş i mai n e p l ă c u t e astfel

încât, ori de câte ori se gândeau la siruafia în care

se

simfeau blocate,

n u - ş i

mai aminteau decât suferinfa ş i

teama. Orice gând referitor la perioadele nu tocmai

proaste

d i s p ă r u s e .

153



P UL MCKENN

Efectul cumulativ

al

tuturor acestor amintiri negative

a produs imediat o r u p t u r ă

f a f ă

de viziunea

i d e a l i z a t ă

pe

cate o aveau despre partenerii lor. A fost

p i c ă

tura care a

umplut paharul. r e c u s e r ă peste un prag. Pur

i

simplu nu

mai puteau ctede

c ă

fostul lor partener era

.un

tip

d r ă g u f ,

dar cam temperamental .

Din

acel moment, nici nu

se

mai punea problema

s ă

se mai î n t o a r c ă

la el

Richard s-a

h o t ă r â t s ă le

învefe

ş i

pe celelalte femei

de

la a d ă p o s t

cum

s ă - ş i

a m i n t e a s c ă

toate lucrurile negative

din respectiva relafie, pentru a

le

putea resimfi pe deplin

efectul.

în

principiu, a folosit

un

mecanism psihologic pe care

îl

avem în noi.

î n s ă

pentru a nu

a ş t e p t a

luni sau chiat

ani de zile ca

s ă se

activeze, le-a

a r ă t a t cum s ă - I

activeze

imediat, inainte de a mai îndura

ş i

alte suferinfe.

ă

prezint

in

continuare tehnica lui Richard; mulfi

dintre cei cu cate am folosit-o mi-au spus c ă a fost unica

ş i

cea mai p u t e r n i c ă

aqiune

pe care au facut-o pentru a

se

elibera

din

relafia cu o

p e r s o a n ă

sau dintr-o situafie care

le

facea

r ă u . A c e ş t i a

mi-au spus lucruri precum: • Acum nu

mai simt nimic pentru fostul meu partener , .Fostul meu

partener mi se pare o

p e r s o a n ă

pe care am cunoscut-o cu

mult timp în

u r m ă ,

în

t e g u l ă

sentimentele

c o p l e ş i t o a r e

au

d i s p ă r u t ,

acum

ă

descurc .

Un client mi-a transmis

c ă

a facut acest lucru o sin

g u r ă

d a t ă

ş i

i-a

ş t e r s

cu buretele toate sentimentele ce-l

c o p l e ş e a u .

Acest lucru i-a sporit foarte mult increderea în

sine, deoarece

ş t i a c ă d a c ă

dorul revenea, avea o

m e t o d ă

s i g u r ă

de a

s c ă p a

de

el

54



C Â Ş T I G Â ACUM

INCREDERE

IN TINE

I a t ă

ş i tehnica

pe

larg.

Pe

de o parre puterea ei c o n s t ă

n

rapiditatea cu care o pui In

p r a c t i c ă .

Prin urmare

este deosebit de imporram s ă o c i t e ş t i pe Indelete p â n ă

la

c a p ă t

Inainte de a o testa.

D a c ă va

trebui

s ă te o p r e ş t i

ca s ă Infelegi u r m ă t O r u l pas

vei

pierde din avânt. A ş a d a r

h o t ă r ă ş t e - t e

acum

d a c ă e ş t i p r e g ă t i t

pentru o schimbare

r a d i c a l ă

a semimentelor tale

ş i

c i t e ş t e

exercifiul

p â n ă

la

c a p ă t

cu atenfie Inainte de a Incepe.

TEHNIC PR GULUI

C i t c ~ ~ t e

exercitiul

p â n ă

l

c a p ă t

Inainte

de

a-l

face

pentru prima a r ă

1. V i z u a l i z e a z ă

o imagine cu tine

ş i

cu fostul parte

ner pe vremea când erafi

I n d r ă g o s t i f i

unul de altul.

U i t ă - t e la ea ca ş i cum ar

i

o

fotOgrafie ş i fii

atem la

cum

te

a f e c t e a z ă

n

prezent. Apoi

i m a g i n e a z ă - f i c ă

o a ş e z i

l â n g ă

tine ca

s ă te

mai pOfi uita la ea peste

câteva clipe.

2

Apoi a m i n t e ş t e - f i patru experienfe negative cu fostul

t ă u partener In care ai fost foarte s u p ă r a t pe el sau

fi-a

t ă r n i t

repulsie. Poate

ă f i

vei

aminti un momem

In care a

f ă c u t

ceva care te-a jignit profund sau care

te-a r ă n i t .

F ă

o

l i s t ă

cu aceste patru experienfe ca s ă

fi

le a m i m e ş t i

mai u ş o r .

3. Acum

a m i m e ş t e - f i

cele patru experienfe negative

pe rând i In detaliu ca

ş i

cum ai trece din nou prin

155



P UL

MCKENN

fiecare dintre

ele

r e t r ă i n d acele momente.

Vezi

lucru

rile pe care le vedeai, auzi lucrurile pe care

le auzeai

ş i

t r ă i e ş t e

pe deplin sentimentele negative

pe

care

le-ai t r ă i t de p a r c ă te-ai afla cu a d e v ă r a t în respec

tiva situ arie.

4. Acum petrece câteva momente

r e t r ă i n d

amintirile

de mai multe ori, una d u p ă alta, de fiecare d a t ă

f ă c â n d

imaginile purin mai mari, mai clare

ş i

mai

colorate, astfel încât s ă

fie

din ce în ce mai intense.

R e t r ă i e ş t e - I e tot mai rapid,

p â n ă

când evenimentele

se

suprapun ş i nu mai

e x i s t ă

nici un spariu între cele

mai

n e p l ă c u t e

p ă q i

care

se r e p e t ă

la

n e s f â r ş i t .

5. Când

vei fi

dat

n a ş t e r e

unui sentiment profund

n e p l ă c u t în tot corpul, d u g ă imaginea aceea cu tine

pe

v emea când erai

î n d r ă g o s t i t

de partenerul

t ă u

celor mai oribile momente

ş i c o n t i n u ă

s ă r e t r ă i e ş t i

amintirile n e p l ă c u t e .

6. Acum te vei simri foarte diferit. î n t r e a b ă - t e cât de

a t r ă g ă t o a r e

este imaginea aceea in acest context.

7.

Atunci când devine total

n e a t r ă g ă t o a r e

imaginea

z ă - p

c ă

i e ş i

din toate amintirile acelea

ş i v i z u a l i z e a z ă

cum toate imaginile

ş i

sentimentele care au

l e g ă

t u r ă cu fostul partener se î n d e p ă r t e a z ă de tine ş i

s e - n d r e a p t ă

spre trecut.

156



Â Ş T I G Ă ACUM

INCREDERE IN

TINE

Numeroase persoane nu

au

nevoie

s ă

p u n ă în

p r a c t i c ă

a c e a s t ă

t e h n i c ă

decât o

d a t ă

pentru a

se

s i m ţ i

pe

deplin

eliberate de fosta lor r e l a ţ i e .

Dar

d a c ă

vrei o

p o ţ i folosi

cu

a t e n ţ i e

ş i

m i n u ţ i o z i t a t e

ş i a doua o a r ă pentru a i spori

efectul.

F o l o s e ş t e

zilni

CD ul

Am fost o d a t ă contactat de o d o a m n ă care suferise

de

agorafobie vreme de mai m u l ţ i ani.

Nu

mai i e ş i s e s i n g u r ă

în public de la vârsta de 25 de ani

ş i t r ă i a

într-o

r e l a ţ i e

v i o l e n t ă

ş i

a b u z i v ă .

Un prieten

îi

d ă d u s e

unul

dinue

CD-urile mele de

c â ş t i g a r e a încrederii la fel ca acela

pe

care l-ai primit

atunci când ai

u m p ă r a t a c e a s t ă carte.

D u p ă

mai p u ţ i n de

o

ă p t ă m â n ă

tehnicile de programare

m e n t a l ă î n c e p u s e r ă

s ă dea roade. Câteva


mai târziu a zburat în

Australia de una

s i n g u r ă .

Când s-a întors a decis

s ă ş i

p ă r ă s e a s c ă s o ţ u l ş i s ă î n c e a p ă o

n o u ă v i a ţ ă

într-un alt c o l ţ

al

ţ ă r i i .

N-a mai privit

n i c i o d a t ă

înapoi.

Ş i

nici tu nu

vei

face

asta

57



PARTEA A IV A

linica încrederii

Î n t r e ă r i fre vente

despre

â ş t i g ă cum incredere n tine



î Mi-am stabilit ţ e l u r i l e am Încercat tehnicile,

am ascultat CD-ul,

c ţ i o n e z ş i tot

speriat

sunt Unde g r e ş e s c

N i c ă i e r i -

se

pare c ă faci totul

cum

trebuie

Am

u r m ă r i t

o d a t ă

un interviu cu Bruce Springsteen

in care reporterul l-a intrebat

d a c ă

i-a fost v r e o d a t ă

t e m ă

s ă

f i n ă concerte pe stadioane imense, adesea în

fap

unui

public de peste 50.000 de persoane.

Spre surprinderea mea, Springsteen a r ă s p u n s :

N

icio

d a t ă . Când m ă

p r e g ă t e s c s ă urc pe

s c e n ă ,

inima începe

s ă - m i

b a t ă n e b u n e ş t e ,

mâinile încep s ă - m i tremure, mi

se pune un nod în gât ş i atunci ş t i u c ă sunt PLIN DE

ENERGIE

i gata

s ă

cânt."

Sentimentul

ă

e "plin de energie i gata ă cânte" ( a d i c ă

t e a m ă )

este rezultatul e l i b e r ă r i i normale de

a d r e n a l i n ă ,

ce are loc ori de câte ori

i e ş i

din zona ta de confort sau

faci

ceva pentru prima

o a r ă .

Atât timp cât creezi imagini

î n c r e z ă t o a r e ,

v o r b e ş t i

cu propria

p e r s o a n ă

cu i g u r a n f ă de

sine ş i aqionezi zilnic înainte de a

i p r e g ă t i t ,

faci tot ce

trebuie ca s ă

r e u ş e ş t i .

161



PAUL MCKENNA

î.

În

cât

t imp

s ă

ă

ş t e p t s ă

fiu

mai sigur

pe mine

Când Îfi vizirai În c o p i l ă r i e m ă r u ş sau bunica, Îfi mai

a m i n r e ş r i

c ă

Îfi

spuneau mereu: ;Vai ce-ai mai crescur "?

Chiar a c ă nu

re

rrezeai În fiecare zi simfindu-re mai Înalr,

În rine aveau loc

[Dr

felul de

s c h i m b ă r i .

îmrucâr

mulre dimre c h i m b ă r i l e pe care le faci acum

sunr rreprare, prierenii, familia ş i colegii

r ă i

ar purea fi

c o n ş r i e n f i

de

n o u - a p ă r u r a ra

Încredere În forfele proprii

Înaime ca ru s ă observi acesr lucru.

Fiecare

f o l o s e ş r e

rehnicile

din a c e a s r ă

carre

ş i

de pe

CD

oarecum diferir - unii vor observa o

Î m b u n ă r ă f Î r e

i m e d i a r ă

În vreme ce alfii vor remarca faprul c ă

s c h i m b ă -

rile se perrec pUfin mai Încer.

Oricare ar fi cazul r ă u

c o n r i n u ă s ă f o l o s e ş r i

rehnicile

ş i s ă

asculfi

CD ul

timp de cel pUfin rrei

s ă p r ă m â n i . Nu

numai

c ă

vei ajunge pe drumul cel

bun

În ceea ce p r i v e ş r e

realizarea obiecrivelor rale,

dar

vei

ş i r e u ş i

s ă vezi dincolo

de ceea ce crezi acum

c ă

esre posibil.

162



C A ş T l G Ă

CUM INCREDERE

IN

TINE

î. Chiar am

nevoie de

E x e r c i ţ i u l zilnic de

Încredere

de

minute?

u

se

poate

doar

ă

ascult CD ul?

Cum

pori

t r ă i

într-un mod


d a c ă îri începi fie-

care

zi

criticându-te pe tine însuri?

Majoritatea oamenilor

n c e a r c ă s ă ş i î n c e a p ă

fiecare zi

cu un exerciriu de cinci minute de . simte-te

ca

naiba .

R e c a p i t u l e a z ă

rapid tot ce nu e în r e g u l ă în v i a ţ a lor

se

u i t ă în

o g l i n d ă

se fac în toate felurile. î ş c r e e a z ă o

stare i n t e r i o a r ă profund

n e g a t i v ă pe

care o

a s o c i a z ă

cu

ei î n ş i ş i .

Exerciriul zilnic de încredere de 5 minute este menit

s ă

te

f a c ă s ă

i e ş i

din vechiul tipar

ş i

s ă începi s ă pui în

p r a c t i c ă

ceva nou. Ascultând numai CD-ul,

te vei

repro

grama mental în

cele din u r m ă

î n s ă d a c ă acorzi timp

c o n s o l i d ă r i i acestei p r o g r a m ă r i prin repetarea unora din

tre exercirii

ş i

mai ales a exerciriului zilnic,

vei

accelera

procesul, iar acesr lucru

te

va ajuta

ă

te

s i m ţ i î n c r e z ă t o r

In

mod natural de-a lungul întregii zile.

163



PAUL MCKENNA

Î

De fapt

prietenii mei Îm

spun

c ă am devenit

mai

arogant

de

când

am

Început

s ă

citesc

cartea. Cum

pot

s ă

ş t i u d c ă ă

transform

Într-un t i c ă l o s ?

Când

ne

s c h i m b ă m

acesr lucru î sperie pe unii, deoarece

l i i n ţ e l o r umane le plac lucrurile familiare. A ş a d a r , când

Începem

s ă

l u ă m d i n r r - o d a r ă

arirudine, nu pare

un

lucru

care s ă ne caracrerizeze. în plus, unii oameni nu vor s ă

devii mai sigur de rine, penrru c ă devii mai purernic

decâr ei.

Vei ş r i c ă f u n c r i o n e a z ă , penrru c ă oamenii

Îri

vor

spune

c ă e ş r i

alrfe . Unii se vor bucura penrru tine, În

rimp

ce

a l ţ i i

nu

se

vor simri În largul lor. Imporranr e

c ă

e ş r i

alrfel In faza

i n c i p i e n r ă ,

d e ş i s-ar purea s ă dureze o

vreme p â n ă când a n u m i ţ i priereni se vor o b i ş n u i cu noul

r ă u fel

de a li.

Nu uira, aici nu e vorba despre recomandarea . Pre

la-re p â n ă

r e u ş e ş r i " ,

ci despre schimbarea imaginilor

ş i

a

sunerelor din minrea ra ş i despre modul

cum Î ţ i

f o l o s e ş r i

corpul penrru a

re

s i m ţ i mai bine În propria piele.

Apoi,

d u p ă

ce ţ i - a i srabilir M RILE obiecrive ş i ai

Începur ă

iei zilnic ă s u r i penrru a le realiza (chiar Inainre

s ă re

s i m ţ i

p r e g ă r i r , viara ra se va rransforma.

D a c ă

ai priereni

a d e v ă r a ţ i ,

ei re

vor

l ă c e a

ş i

când vei li

mai

Î n c r e z ă r o r ,

mai morivar i vei avea mai mulr succes. Ş i ,

d a c ă Încep s ă lie i n v i d i o ş i , spune-le ă - ş i cumpere propriul

exemplar al acesrei

c ă r ţ i

164



C Â Ş T I G Â

ACUM INCREDERE

IN

TINE

î ă umplu

de energie

când pun

Î

p r a c t i c ă

tehnicile

dar apoi ă

simt

gata de a c ţ i u n e

Î n s ă

f ă r ă

nici

un scop. Ce s ă

fac?

Nu

uita încrederea

f ă r ă

aCfiune este doar un senti

ment

-

iar aCfiunea

f ă r ă

o direcfie c l a r ă nu te va duce

n e a p ă r a t acolo unde vrei s ă ajungi.

D a c ă a ş a

te simfi

e pur ş i simplu din c a u z ă c ă nu fi-ai creat î n c ă un viiror

îndeajuns de

a t r ă g ă t o r

R e c i t e ş t e capirolele dedicate stabilirii obiectivelorMARI

ş i l u ă r i i zilnice de m ă s u r i

Ţ e l u r i l e

pe care fi

le

s t b i l e ş t i

îfi

vor oferi sentimentul

c ă

ai

un

drum iar obiceiul de a

aqiona

zilnic va pune

la

t r e a b ă

roate aceste sentimente

pozitive.

Astfel în zileleîn care nu

e u ş e ş t i

s ă f a c i ca sentimentele

s ă fie

la

fel

de intense ca de obicei obiceiul de a aqiona tot

te va purta mai aproape de

viap visurilor tale.

165



PAUL MCKENNA

î ă tem c ă , d a c ă încep s ă m ă comport mai


decât

amicii

mei

n-or

s ă

mai

vrea

s ă

mai

i a s ă

cu mine. x i s t ă vreo v a r i a n t ă mai

so t

în primul rând

nu

este vorba despre

cum

ă te

c o m p o r ţ i

mai Î n c r e z ă t o r , ci despre punerea În p r a c t i c ă a aptitudinii

de a

i

Î n c r e z ă t o r

-

s ă

t

s i m ţ i

bine În raport cu

v i a ţ a

ş i

corpul t ă u , În largul t ă u . Ş i din x p e r i e n ţ a mea nimic nu

este mai a t r ă g ă t o r pentru

b ă r b a ţ i

SAU pentru femei decât

s t r ă l u c i r e a i n t e r i o a r ă

ce provine

din

faptul

c ă t s i m ţ i

extraordinar de bine în propria piele.

166



C A Ş T l G A CUM iNCREDERE IN TINE

î. Am fost abuzat

În

c o p i l ă r i e ş i

Î n c ă Îmi

este

greu ă m ă impun În f a ţ a anumitor persoane

ă vor ajuta aceste

tehnici?

Aproape sigur te vor ajuta î n s ă d a c ă ai de-a

face

cu o

t r a u m ă

din trecut îfi recomand

s ă

mergi la un specialist

înainte de a începe s ă f o l o s ş t i tehnicile.

între timp folosind tehnicile

ascultând CD-ul îfi

vei da imediat seama

ă

trecuml a

ă m a s

în

u r m ă ş i te

pori

determina s ă ai parte de mai m u l t ă încredere ş i motiva

fie indiferent prin ce ai trecut. Ai

g r i j ă s ă

asculri zilnic

CD-ul timp de cel pUfin trei s ă p t ă m â n i pentru a conso

lida

s c h i m b ă r i l e

puternice ce au loc.

67



PAUL MCKENNA

î.

Ţ i e î ţ i merge bine ai tot ce î ţ i d o r e ş t i . Sunt

sigur

c ă

ş i

eu

ş

fi


d c ă

ş

fi

un

om

celebru ş i

de

succes

Mi-am spus povestea în O v i a ţ ă

n o u ă

in 1 zile dar e

suficient ă spun ă mi-ar fi p l ă c u r s ă am o carte ca aceasta

în tinerere. Abia când m-am apucat de h i p n o z ă

m

început

s ă

c â ş t i g

Incredere în mine iar viara mea a începur

s ă

se

schimbe In bine abia când mi-am dezvoltat cu a d e v ă r a t

obiceiurile de a fi î n c r e z ă t o r ş i motivat ş i de a acriona.

D a c ă m realizat ceva demn de l a u d ă a fost rezultatul

a tot ce ri-am

î m p ă r t ă ş i t

în c e s t ă carte. î n c ă mai

întâmpin p r o v o c ă r i d r acest aspect m ă b u c u r ă pentru

c ă

a ş a I n v ă r ă m

p r o g r e s ă m D a c ă m

noroc

voi avea

mereu parte de noi p r o v o c ă r i - astfel voi putea continua

s ă î n v ă r ş i

s ă progresez pentru tot restul vierii mele

168



UN GÂN DE ÎN HEIERE

u anI n u r m ă Într-o s ă p t ă m â n ă În care Înregistram

CD-urile

" L a s ă - t e

de fumat , inginerul de sunet a venit l

mine Întt-O p a u z ă ş i p ă r e a Îngrijorat. ând l-am Întrebat

ce se Întâmplase, mi-a spus

c ă

nu mai fumase de câteva

zile ş i c ă el fuma mereu .

Era posibil, m-a Întrebat el, s ă - I

fi

afectat programarea

m e n t a l ă , chiar a c ă ascultase doar din Întâmplare, r a r ă s ă

fi

avut intenria de a

se

schimba?

Potrivit unui vechi proverb,

. D a c ă

vrei s ă Înveri un

lucru, r e d ă - l . în timp ce scriam

c e a s t ă

carte, am observat

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	anca-marinescu
View:	1,758 times
Download:	688 times

Paul Mckenna - Castiga-ti Increderea in Tine.pdf

Documents