P.A.T.Z. Ilfov

SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI

PR. NR.: 7

ETAPA I - 2003

TITLUL:Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV – Reactualizare

Elemente care condiţionează dezvoltarea Diagnostic, priorităţi

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

PROIECTANT: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şiAmenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti

DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete

ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde

ŞEF PROIECT: ing. Viorica Niculescu

- Septembrie 2003 -

10

1. INTRODUCERE

Elaborarea planurilor de dezvoltare teritorială la nivelul unităţilor teritorial administrative este o practică curentă în cele mai multe state ale lumii, constituind o componentă esenţială a fundamentării şi exercitării politicilor de dezvoltare social-economică.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov a fost întocmit, pentru prima dată, în perioada 1997 – 1998 de către URBANPROIECT şi analizat după o lungă perioadă (cursul anului 2000) în şedinţa Comisiei de Organizare şi Dezvoltare Urbanistică a Consiliului Judeţean Ilfov.

În urma analizei a rezultat necesitatea actualizării şi completării documentaţiei, avându-se în vedere unele elemente şi reglementări nou apărute pe parcurs. De asemenea s-a făcut corelarea cu Planurile Urbanistice Generale, elaborate în perioada 1992 – 2000, introducându-se noile intravilane conform reglementărilor din P.U.G-uri, şi s-a ţinut cont şi de faptul că localitatea Otopeni a devenit oraş.

Lucrarea a fost elaborată în două etape:

Etapa 2000 – în cadrul căreia s-a realizat o actualizare a tuturor datelor din P.A.T.J., corelarea P.A.T.J. cu Planurile Urbanistice Generale întocmite sau în curs de întocmite pentru unităţile administrativ-teritoriale din componenţa judeţului şi s-a elaborat documentaţia “Analize de evaluare a impactului asupra mediului”, (conform reglementării tehnice GM 008 – 2000).

Etapa 2001 – în cadrul căreia s-a realizat actualizarea programului de măsuri privind obiectivele de aplicare pe termen scurt şi mediu şi s-au întocmit seturi de documentaţii pentru obţinerea, din partea organismelor teritoriale şi centrale interesate, a avizelor necesare aprobării P.A.T.J. de către Consiliul Judeţean Ilfov.

Ca urmare a apariţiei unei investiţii majore pe teritoriul judeţului respectiv autostrada Bucureşti – Braşov, cu implicaţii asupra tuturor domeniilor amenajării teritoriului s-a impus necesitatea reactualizării Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov.

Prin elaborarea acestei lucrări se va urmări în principal, valorificarea oportunităţilor oferite de noul traseu al viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov şi stabilirea impactului acesteia asupra dezvoltării economico-sociale şi urbanistică a teritoriului şi de prevenirea eventualelor efecte negative asupra mediului.

Conform temei elaborate de către beneficiar şi a contractului între părţi documentaţiile respective au fost elaborate în două etape:

Etapa I 2003 – în cadrul căreia s-au analizat “Elementele care condiţionează dezvoltarea şi Problemele şi Disfuncţionalităţile”.

Etapa a II-a 2004 – în cadrul căreia s-a analizat “Strategia de dezvoltare şi Programul de măsuri”.

Domeniile şi subdomeniile abordate au fost:

Contextul suprateritorial

Reţele de transport pan-european

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

Structura teritoriului

Localizarea geografică, cadrul administrativ-teritorial

Cadrul natural / mediul

11

Patrimoniul natural şi construit

Reţeaua de localităţi

Infrastructuri tehnice

- Gospodărirea apelor (risc natural inundaţii)

- Reţele hidroedilitare

- Amenajări pentru agricultură (risc natural alunecări)

- Reţele de transport

- Reţele de telecomunicaţii

- Reţele energetice

- Gospodărirea deşeurilor

Zonificarea teritoriului

Structura socio-demografică

Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

Resursele umane

Structura activităţilor

Agricultura, piscicultura, silvicultura

Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

Turismul

Servicii economice şi sociale

12

STRUCTURA TERITORIULUI

3.2.1. Localizarea geografică, cadrul administrativ teritorial

Teritoriul administrativ al judeţului Ilfov este situat în sud-estul ţării, cuprinzând în interiorul său, sub forma unei enclave, teritoriul administrativ al Capitalei.

Judeţele învecinate sunt: Prahova în nord, Ialomiţa şi Călăraşi în est, Giurgiu în sud şi sud-vest şi Dâmboviţa în vest.

Este traversat de meridianul de 260 (vest de comuna Măgurele) şi de paralela de 44030’ aproximativ pe linia mediană (nord de comuna Găneasa).

3.2.2. Cadrul natural / mediul

▪ Geologia

Fundamentul este alcătuit din formaţiuni cristaline proterozoice. Peste el s-a dezvoltat un sedimentar vechi (paleozoic şi mezozoic) alcătuit din calcare, argile, dolomite, marne, marnocalcare şi gresii. Sedimentarul neozoic este în mod deosebit marnos în prima parte şi argilo-nisipos în a doua. Depozitele de la suprafaţă aparţin în întregime cuaternarului. Cea mai mare răspândire o au depozitele de pietrişuri, nisipuri cu argile în bază, aşa numitele “strate de Frăteşti”, peste care urmează un complex marnos, apar nisipuri, pietrişuri şi depozite loessoide.

▪ Relieful

Teritoriul judeţului se suprapune peste părţi din Câmpia Vlăsiei: Câmpia Snagovului, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Câmpia Câlnăului şi Lunca Argeş – Sabar.

Ca forme de relief, în acest spaţiu se evidenţiază:

- câmpurile largi de 4 – 8 km, reprezentând formele cele mai înalte (100 – 120 m);

- culoarele de vale cu albii minore, lunci şi terase joase;

- văiug înguste şi puţin adâncite, multe transformate în şiraguri de lacuri;

- microrelief de crovuri, albii părăsite etc.

Relieful relativ monoton, cu energie, fragmentare şi pante reduse, nu favorizează desfăşurarea unui număr mare de procese de degradare a terenurilor. Cu toate acestea, ca fenomene naturale cu efecte negative sunt de avut în atenţie şi de combătut: excesul de umiditate, băltirile, spălarea în suprafaţă, şiroirile, eroziunile de maluri şi inundaţiile.

▪ Solurile

Diversele tipuri de soluri, au o răspândire neuniformă, în funcţie de evoluţie şi formele de relief. Cea mai mare răspândire o au solurile brun-roşcate de pădure şi cernoziomurile dezvoltate pe loessurile care acoperă câmpiile: sunt soluri fertile deosebit de favorabile culturilor agricole.

Solurile formate de depozitele aluvionare din luncile râurilor, oferă condiţii optime culturii legumelor şi a plantelor furajere, de exemplu, lunca Argeş – Sabar, având tradiţie în asigurarea aprovizionării Capitalei cu produse agro-alimentare.

13

Cartograma 10

▪ Hidrologia

Apele de pe teritoriul judeţului se încadrează în trei mari categorii:

- apele curgătoare, având curs permanent sau temporar;

- apele stătătoare, a căror geneză poate fi naturală sau artificială;

- apele subterane.

Reţeaua hidrografică aparţine în cea mai mare parte bazinelor Ialomiţei şi Argeşului, bazinul hidrografic al Mostiştei fiind prezent numai prin partea sa superioară.

Principalele văi care fragmentează întinsa zonă de câmpie sunt, de la nord spre sud:- Valea Ialomiţei, care a creat o luncă cu lăţimi de 1.500 m;- Valea Bălteni pe care s-a format limanul fluvial cunoscut sub diverse denumiri

(Bălteni, Ţigăneşti, Scrovişte, Mănăstirii);- Valea Snagovului pe care s-a format cel mai întins lac natural din această parte a

ţării;- Văile Vlăsia şi Cociovaliştea care la confluenţă formează de asemenea un întins

liman fluviatie – lacul Căldăruşani;- Valea Mostiştei (cursul superior);- Valea Pasărea, care confluează cu Dâmboviţa în afara limitei judeţului;- Valea Colentinei, care după ce traversează şi partea de nord a Bucureştiului,

confluează cu Dâmboviţa la Bălăceanca;- Valea Dâmboviţei care traversează în diagonală şi municipiul Bucureşti şi

confluează cu Argeşul la Budeşti (jud. Călăraşi);- Lunca Argeş – Sabar – Ciorogârla cu lăţimi variabile între 4 – 7 km.

Din punct de vedere al reţelei de lacuri, teritoriul judeţului se înscrie printre zonele cu mare densitate de lacuri şi bălţi. Cele mai întinse lacuri sunt situate în nord: Snagov (575 ha), Căldăruşani (224 ha), Scroviştea (135 ha) şi oferă mari posibilităţi pentru organizarea zonelor de agrement, sporturi nautice, pescuit sportiv etc.

Lacurile de acumulare realizate pe aproape toate cursurile permanente, în scopul regularizării cursului şi a menţinerii în tot timpul anului a unui însemnat volum de apă, au mare însemnătate şi pentru îmbunătăţirea topoclimei.

Apele freatice, ca resursă naturală, sunt disponibile în principal în arelalele: lunca Argeşului, luncile şi traseele văilor. Stratele acvifere de suprafaţă şi cele de adâncime (250 - 300 m) constituie importante surse pentru asigurarea alimentării cu apă a localităţilor şi activităţilor economice.

▪ Clima

Teritoriul judeţului aparţine ţinutului cu climă continentală în cadrul căreia principalele caracteristici se prezintă astfel:

- temperatura medie anuală: 10,50 C;- temperatura medie a lunii ianuarie: -2,50 C;- perioada medie a îngheţului: 95 – 100 zile; - temperatura medie a lunii iulie: 22,50 C;- precipitaţii medii anuale: 550 mm;- prima ninsoare: decada 20 – 30 noiembrie;- ultima ninsoare: decada 20 – 30 martie;- numărul mediu de zile cu stare de zăpadă: 50;- grosimea medie a stratului de zăpadă: 50 – 60 cm.

12

În regimul vânturilor, pe întregul teritoriu, dominante sunt cele din direcţiile NE (22 – 23 %), urmate de cele din SV (8 – 14 %). Direcţiei NE îi revine şi cele mai mari viteze medii anuale (3,2 – 3,5 m/s), urmată de direcţia E (3,2 – 3,3 m/s).

Ceaţa este un fenomen meteo-climatic frecvent în acest spaţiu cu numeroase lacuri şi albii de râuri; anual se înregistrează 40 – 50 de zile cu ceaţă, cu deosebire în anotimpurile de tranziţie şi iarna.

▪ Vegetaţia

Cu excepţia pădurilor, celelalte componente ale vegetaţiei spontane sunt puţin prezente în peisajul natural, extinderea terenurilor agricole şi a celor construite, restrângând treptat aria lor. Vegetaţia spontană se mai păstrează în lungul văilor, în jurul lacurilor şi bălţilor, având o deosebită valoare pentru peisajul natural, căutat pentru recreere şi agrement.

În ceea ce priveşte pădurile, acestea sunt reprezentate prin specii de silvostepă (stejar brumăriu, arţar tătărăsc, stejar pufos), dar mai ales prin specii din zona pădurilor de foioase (stejar, cer, gârniţă, ulm, jugastru, etc.).

▪ Fauna

Fauna este prezentă în mod deosebit, prin specii aclimatizate cum sunt căpriorul şi fazanul.

Fauna acvatică prezintă o varietate de peşti, dintre care unii valoroşi precum crapul.

▪ Resursele solului

Judeţul Ilfov dispune de un ridicat potenţial natural, fapt reflectat de datele privind fondul funciar.

Condiţiile de sol fertil şi slab fragmentat al câmpiei, au favorizat o largă utilizare în agricultură a resurselor de sol.

Din suprafaţa totală a judeţului de 158.300 ha, 70,3 % (111.288 ha) reprezintă fondul funciar agricol, 15,8 % (25.018 ha) păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, 3,6 % (5.797 ha) ape şi 10,3 % (16.197 ha) alte suprafeţe (respectiv drumuri, curţi-construcţii, neproductiv).

Fondul funciar agricol, are următoarea structură şi pondere:

- arabil: 105.040 ha – 94,3 %;

- păşuni: 2.153 ha – 2,0 %;

- vii: 2.110 ha – 1,9 %;

- livezi, grădini: 198,5 ha – 1,8 %.

Fondul funciar forestier (25.018 ha) prezintă următoarele caracteristici:

- pădurile sunt concentrate în deosebi în partea de nord-est a judeţului, unde gradul de împădurire atinge procente de 35 – 45 % din suprafaţă;

- partea centrală a judeţului şi partea de sud sunt zonele cele mai deficitare în păduri;

- zonarea funcţională a pădurilor pune în evidenţă faptul că toate pădurile sunt incluse în grupa I, respectiv păduri cu funcţia specială de protecţie, care condiţionează păstrarea echilibrului ecologic, ca şi păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau ştiinţific.

13

▪ Resursele subsolului

Pe teritoriul judeţului au fost identificate şi puse în exploatare unele resurse fosile şi roci cum sunt:

- petrol şi gaze: Periş, Bălăceanca, Berceni, Popeşti Leordeni, Bragadiru;- petrol: Căţelu, Jilava, Dumitrana, Domneşti;- gaze: Moara Vlăsiei, Pasărea, Cozieni, Copăceni;- argile comune: Buftea, Pantelimon;- nisipuri şi pietrişuri: Grădiştea, Brăneşti; în toate luncile de râu şi pe terase există

exploatări mici, pentru necesităţile locale.

▪ Resursele de apă

Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor judeţului Ilfov şi pentru celelalte categorii de folosinţe sunt atât apele de suprafaţă cât şi cele subterane.

Apa de suprafaţă este stocată în lacuri de acumulare care la nivelul întregului judeţ are un volum total de 213,95 mil.mc.

Debitul de apă subterană realizat în prezent prin captările de apă subterană, la nivelul întregului judeţ este de 91,0 mil.mc./an.

Principalele cursuri de apă de pe teritoriul judeţului sunt:- Argeşul cu un debit mediu multianul de 38,5 mc/s la postul hidrometric Malul Spart

şi 63,1 mc./s la vărsare;- Dâmboviţa, afluent al Argeşului, cu un debit mediu anual de 17,0 mc/s la ieşirea din

judeţ;- Colentina, afluent al Dâmboviţei, cu un debit mediu multianual de circa 0,63 mc/s

la postul hidrometric Colacul;- Ialomiţa cu un debit mediu multianual de 13,5 mc/s la intrarea în judeţ şi 14,5 mc/s

la ieşirea din judeţ.

Apele subterane cele mai importante sunt localizate în aluviunile de luncă ale râurilor Ialomiţa, Argeş şi Dâmboviţa, cantonate la adâncimi cuprinse între 1,6 m, dar care sunt oscilante în funcţie de nivelul apei râurilor.

A doua categorie, formaţiunile acvifere de adâncime sunt întâlnite în stratele de Frăteşti la adâncimi cuprinse între 60 – 300 m.

Formaţiunile acvifere freatice sunt expuse poluării cauzate în principal de lipsa sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate, la care se adaugă poluarea cu diverse substanţe (fertilizanţi, pesticide, produse petroliere, etc.).

▪ Resursele balneare

Rezerve de ape minerale cu un important potenţial geotermal au fost evidenţiate prin foraje, atât în împrejurimile Bucureştiului cât şi teritoriul mai îndepărtat. Valoarea terapeutică a acestora este certă, ele putând fi utilizate în tratarea unor game largi de afecţiuni.

Sondajele au evidenţiat astfel de ape în zona de nord a Bucureştiului, la Snagov, Baloteşti, Periş, Mânăstirea Căldăruşani şi zona cuprinsă între Măgurele şi Dumitrana.

14

▪ Zone expuse la riscuri naturale

Condiţiile geologice şi fizico-geografice specifice zonei din care face parte şi judeţul Ilfov permit apariţia unor fenomene naturale de risc.

Inundaţii Teritoriul judeţean a fost afectat în ultimii 20 de ani de fenomenul de inundaţii cauzat

de revărsarea cursurilor de apă. De asemenea există areale în teritoriu, vulnerabile la acest fenomen. Acestea sunt mult mai întinse în raport cu arealele afectate de acest fenomen.

Zonele afectate de inundaţii se găsesc în teritoriul comunelor: Clinceni, Ciorogârla, Ciolpani, Chiajna, Bragadiru, Măgurele, Gruiu, Nuci şi cel al oraşului Buftea.

Cauzele care au favorizat producerea fenomenului sunt naturale: ploi locale cu debit foarte mare, depăşirea cotelor de inundare şi eroziuni de maluri.

Neîntreţinerea lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor, neîntreţinerea secţiunii de curgere a albiilor râurilor, creşterea necontrolată a vegetaţiei în albia majoră a râurilor, depozitarea deşeurilor menajere în albiile râurilor sunt principalele cauze antropice care au favorizat producerea inundaţiilor.

Obiectivele afectate sunt în principal gospodăriile locuitorilor, obiectivele sociale şi economice din localităţi, infrastructura tehnică a teritoriului (drumuri, căi ferate, trame de străzi, reţele pentru alimentarea cu apă potabilă, energie electrică etc.) precum şi diverse lucrări situate pe cursul apelor (lucrări hodrotehnice, poduri, podeţe). Pagube importate s-au produs şi prin inundarea suprafeţelor de teren intra şi extravilan.

Un aspect nefavorabil în teritoriul judeţean îl reprezintă vulnerabilitatea la inundaţii. Această vulnerabilitate este favorizată de lipsa lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor pe unele sectoare de râuri, de neîntreţinerea lucrărilor existente după producerea inundaţiilor precum şi de depozitarea necontrolată a diverselor materiale în albiile râurilor.

De asemenea pot exista zone în care vulnerabilitatea la inundaţii să fie dată chiar de lucrările de combatere a acestui fenomen, în special lucrările de îndiguire.

Comunele al căror teritoriu este vulnerabil la inundaţii sunt: Dărăşti – Ilfov, Dascălu, Corbeanca, Chitila, Cernica, Brăneşti, Baloteşti, Afumaţi, Moara Vlăsiei, Jilava, Grădiştea, Găneasa, Glina, Dragomireşti-Vale, Domneşti, Dobroieşti, Voluntari, Tunari, Ştefăneştii de Jos, Petrechioaia, Perişi, Popeşti Leordeni, Pantelimon, Mogoşoaia.

Alunecări de teren Datorită faptului că teritoriul judeţului se suprapune peste o zonă exclusiv de câmpie, nu

s-au înregistrat fenomene de alunecări de teren, frecvenţa manifestărilor legate de acest factor de risc fiind neglijabilă.

Zonarea seismică

Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR – 11100 – 93), teritoriul judeţului Ilfov este inclus în zona de intensitate seismică 81 – cu perioada medie de revenire de circa 50 de ani.

În ceea ce priveşte coeficientul seismic Ks, judeţul Ilfov acoperă o zonă în care acest coeficient înregistrează valoarea –0,20 (conform Normativ P 100 – 92).

Din punct de vedere al valorii perioadei de colţ Tc (conform Normativ P 100 – 92), teritoriul judeţului este amplasat în zona cu Tc –1,5 sec.

15

Secţiunea a V-a – Zone de risc natural

1. Cutremure de pământ

Teritoriul judeţului Ilfov se încadrează în zona de intensitate seismică 81 pe scara MSK şi perioada medie de revenire cca. 50 ani.

2. Inundaţii

Unităţi administrativ-teritoriale afectate de inundaţii, datorate revărsării unui curs de apă sunt:- Ciolpani pe râul Ialomiţa;- Gruiu pe râul Ialomiţa;- Nuci pe râul Ialomiţa;- Buftea pe râul Colentina; - Ciorogârla pe râul Sabar şi afluentul său Ciorogârla;- Clinceni pe râul Ciorogârla;- Bragadiru pe râul Sabar şi afluentul său Ciorogârla;- Măgurele pe râul Sabar.

Principalul factor declanşator al inundaţiilor pe cursurile de apă îl reprezintă precipitaţiile îndelungate sau sub formă de averse. Cantitatea maximă de precipitaţii căzute în 24 de ore (în perioada 1901 – 1997) pe teritoriul judeţului Ilfov este de 100 – 150 mm în jumătatea sudică a acestuia, respectiv sub 100 mm în partea de nord.

3.Alunecări de teren

Macrozonarea teritoriului naţional din punct de vedere al riscului la alunecările de teren evidenţiază faptul că în judeţul Ilfov potenţial de producere a alunecărilor este scăzut, iar probabilitatea de alunecare este “practic zero” în centrul, sudul şi estul judeţului, fiind foarte redusă în partea de vest şi nord-vest.

Zone expuse la riscuri tehnologiceValorile privind nivelul radioactivităţii mediului, înregistrate în decursul anului 2002

s-au situat sub valorile limitelor de atenţionare – avertizare – alarmare, corespunzătoare fiecărui factor de mediu în parte.

În judeţul Ilfov se desfăşoară activităţi de cercetare şi producţie care include produse radioactive.

Aceste obiective cu potenţial ridicat de poluare radioactivă a mediului sunt: Platforma Măgurele respectiv Institutul de Fizică Atomică; Institutul pentru Metale Rare şi Radioactive (Compania Naţională a Uraniului –

Sucursala Bucureşti) situată la circa 2 km de localitatea Măgurele; Institutul de Metale Neferoase şi Rare situat în comuna Pantelimon.

▪ Calitatea factorilor de mediu

Calitatea aeruluiPrincipala sursă generatoare de noxe atmosferice sunt localităţile limitrofe Capitalei,

care concentrează o mare diversitate de activităţi.

16

Sursele de poluare ale atmosferei sunt surse fixe situate pe marile platformelor industriale, dar şi din Capitală, precum şi surse mobile, respectiv autovehicule, înscrise în circulaţia rutieră în special de-a lungul marilor artere.

17

Cartograma 11

Obiectivele industriale sunt concentrate în şase zone şi concentrează agenţi economici cu diferite profiluri:

1. Zona Pantelimon – metalurgie neferoasă; 2. Zona Glina – făini proteice;3. Zona Jilava – procesare cauciuc, betoniere, tăbăcărie, topitorie;4. Zona Popeşti Leordeni – procesare cauciuc, topitorie, prelucrare lemn, platforme

deşeuri;5. Zona Voluntari – componente electronice, tratarea şi acoperirea metalelor, staţie

betoane;6. Zona Buftea – Chitila – materiale de construcţie, prelucrare lemn.

Gama substanţelor evacuate în atmosferă din procesele tehnologice este foarte variată: oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, dioxid de carbon, metan, pulberi în suspensie, metale grele etc.

În prezent, o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă, dar rămân în continuare surse potenţial poluante. În cadrul acestor platforme au apărut numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care au şi ele un aport la poluarea atmosferei şi nu numai.

Inspectoratul de Protecţie a Mediului Ilfov nu deţine o reţea de monitoring a aerului.

Pentru zona Pantelimon (S.C. Acumulatorul S.A. şi S.C. Neferal S.A.) supravegherea poluării aerului este realizată de către Inspectoratul de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.

În anul 2002 s-au prelevat şi analizat probe de aer pentru noxele: pulberi în suspensie, SO2, NO2 şi Pb din zona Pantelimon (S.C. Acumulatorul S.A. şi S.C. Neferal S.A.), fiind cea mai susceptibilă în poluarea aerului.

Pentru indicatorul “pulberi în suspensie” în perioada 1998 – 2002 se constată depăşirea concentraţiilor maxime admise (CMA) faţă de concentraţia medie, cu o frecvenţă a depăşirilor după cum urmează: anul 1998 – 11,23 %, anul 1999 – 16,33 %, anul 2000 – 22,38 %, anul 2001 – 27,40 % şi anul 2002 – 18,08 %.

Pentru poluantul SO2, concentraţiile medii anuale înregistrate în aceeaşi perioadă, pun în evidenţă faptul că valorile măsurate nu depăşesc CMA.

În ceea ce priveşte indicatorul NO2, frecvenţa depăşirilor concentraţiilor medii faţă de CMA este următoarea: anul 1998 – 13,59 %, anul 1999 – 21,94 %, anul 2000 – 16,67 %, anul 2001 – 7,21 % şi anul 2002 – 0,0 %.

În ceea ce priveşte Pb, care se determină din pulberile în suspensie, prelevările efectuare pentru anul 2002 au fost insuficiente pentru o prelucrare statistică.

Cu privire la calitatea aerului se apreciază că tendinţa generală este de reducere a poluării, prin restrângerea activităţii marilor agenţi economici, inclusiv închiderea unor secţii (S.C. “Neferal” S.A., S.C. “Acumulatorul” S.A., S.C. “Arteca” S.A., “Microelectrica” S.A. etc.), modernizarea unor procese tehnologice (S.C. “Protan” S.A., S.C. “Danubiana” S.A., I.M.N.R. etc.), dar şi dezvoltarea legislaţiei în domeniu şi aplicarea în teritoriu a dispoziţiilor legale în vigoare.

Calitatea apeiPoluarea apelor din judeţul Ilfov are cauze multiple şi se datorează în principal

următoarelor activităţi: activităţi industriale şi de gospodărie comunală în urma cărora datorită exploatării

necorespunzătoare a staţiilor de epurare sau a lipsei lor, sunt deversate în emisarii naturali, odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe;

17

fermele agrozootehnice, lipsite de staţii de epurare sau cu staţii de epurare depăşite în privinţa calităţii, scoase parţial sau total din funcţiune etc.;

depozitele de deşeuri industriale şi menajere neamenajate corespunzător şi neautorizate, constituind o sursă de poluare atât a apelor de suprafaţă cât şi a apelor subterane;

metode agrochimice necorespunzătoare prin folosirea în exces a pesticidelor şi fertilizanţilor în special înainte de anul 1989.

Se apreciază că în cele două bazine hidrografice Argeş şi Ialomiţa aferente judeţului Ilfov îşi deversează apele uzate un număr 56 surse de poluare.

Caracterizarea generală a epurării apelor la aceste surse de poluare este următoarea: o sursă de poluare evacuează ape uzate care nu necesită epurare; 2 surse de poluare evacuează ape uzate suficient epurate; 45 surse de epurare evacuează ape uzate insuficient epurate, fie datorită exploatării

necorespunzătoare a staţiilor de epurare, fie datorită capacităţii sau modului de epurare depăşite;

8 surse de poluare evacuează ape uzate fără epurare.

Volumul total de ape uzate restituite este de 15.680.000 m3/an.

Din analizele efectuate rezultă că majoritatea indicatorilor de calitate a apelor evacuate au avut depăşiri faţă de valorile maxime admise conform normativelor de calitate a apelor uzate evacuate, dar în mod diferenţiat pentru fiecare dinte sursele de poluare.

Conform monitorizării calităţii apelor curgătoare de către S.G.A. Ilfov – Bucureşti, situaţia lungimii tronsoanelor de râu repartizate pe categorii de calitate generală în anul 2002 a fost următoarea:

în bazinul hidrografic Argeş (râurile Argeş, Dâmboviţa şi Colentina) lungimea totală controlată a fost de 164 km repartizaţi astfel: 132 km categoria I şi 32 km categoria “degradat” datorită evacuării apelor uzate neepurate provenite din canalizarea municipiului Bucureşti în râul Dâmboviţa;

în bazinul hidrografic Ialomiţa (râurile Ialomiţa, Vlăsia şi Cociovaliştea) lungimea totală controlată a fost de 57 km, din care 41 km categoria I şi 16 km categoria a II-a.

Calitatea apei lacurilor naturale şi de acumulare se prezintă astfel:- apele lacurilor de pe valea râului Colentina corespunde în general categoriilor I şi a

II-a, o caracteristică a acestor lacuri este valoarea ridicată a indicatorului fosfor, în perioada caldă a anului, când se înregistrează o explozie a vegetaţiei acvifere, respectiv eutrofizarea apei;

- apele lacurilor de pe valea Crevediei, corespunde în general categoriilor a II-a şi a III-a, fiind influenţate de evacuarea apelor uzate insuficient epurate de la complexul avicol Crevedia;

- apele lacurilor de pe valea Pasărea corespund în general categoriilor a II-a şi a III-a;- apele lacurilor de pe valea Şindriliţa corespund în general categoriei a III-a de

calitate;- apele de pe valea Saulei corespund în general categoriilor I şi a II-a;- apele lacurilor de pe valea Snagov şi a lacului Snagov se înscrie în general în

categoria I, cu câteva excepţii corespunzătoare categoriilor a II-a şi a III-a, pentru indicatorul fosfor concentraţia medie a depăşit limitele categoriei a III-a, iar din punct de vedere al gradului de traficitate îşi menţine caracterul eutrof;

- apele lacului Căldăruşani au aceleaşi caracteristice ca şi apele lacului Snagov.

18

Calitatea apelor freatice – întruneşte în general, calităţile de potabilitate, cu câteva excepţii.

Valorile tuturor indicatorilor analizaţi se încadrează în limitele de admisibilitate, cu câteva excepţii unde se produc depăşiri CMA: zona Cernica, zona Dragomireşti, zona Bragadiru şi zona Jilava.

Calitatea soluluiPoluarea şi degradarea solului este cauzată în principal de următoarele activităţi:

depuneri uscate şi umede din atmosferă, exemplu: S.C. Neferal S.A. şi S.C. Acumulatorul S.A.;

deversări de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură;

depozitarea neadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător;

chimizarea în exces a unor terenuri şi culturi agricole, practicată mai ales înainte de anul 1989, dar cu remanaţă în sol;

exploatări de balast, argile, petrol şi gaze naturale.

În judeţul Ilfov au fost identificate următoarele terenuri poluate şi degradate:

circa 100 ha poluate cu metale grele şi SO2 în zonele de influenţă ale uzinelor Neferal şi Acumulatorul;

circa 20 ha de teren unde au avut loc procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş;

suprafeţe mici poluate cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş, Jilava, Buftea;

poluarea cu plumb în zonele cu trafic rutier.

Dintre fenomenele de risc geomorfologic cele mai frecvente sunt tasările şi eroziunile de suprafaţă.

Tasarea a dus la crearea unor microdepresiuni (crovuri), unde ridicarea pânzei freatice a generat excesul de umiditate (câmpia Moviliţei, câmpia Câlnăului etc.).

Eroziunea de suprafaţă de intensitate slabă şi moderată se manifestă pe terenuri cu înclinare de 15 – 20 % (văile Cociovaliştea, Pasărea, Mostiştea, Vlăsia etc.).

Pe teritoriului judeţului Ilfov există un număr de 42 de depozite menajere a căror suprafaţă însumată este de circa 66,5 ha.

Caracteristicile acestor depozite menajere sunt următoarele:

majoritatea rampelor de gunoi (circa 80 %) sunt neamenajate, amplasate în locuri improprii, în special pe marginea cursurilor de apă şi nu sunt delimitate;

restul de 20 % (Voluntari, Bragadiru, Buftea, Mogoşoaia, Ciolpani, Pantelimon, Baloteşti), sunt rampe de gunoi comunale, ale căror amplasamente sunt delimitate, au acces controlat şi se execută lucrări de acoperire cu pământ sau deşeuri din demolări;

nici una dintre rampele de gunoi existente pe teritoriul judeţului nu are autorizaţie de mediu.

Există două depozite ecologice pe teritoriul comunelor Glina şi Vidra, care preiau deşeurile colectate de pe teritoriul municipiului Bucureşti şi care au autorizaţie de mediu.

19

Cartograma 12

3.2.3. Patrimoniul natural şi construit

Patrimoniu natural

Zone naturale valoroase

Zonele naturale valoroase care necesită protecţie constituie un deziderat de importanţă vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic pe teritoriul judeţului Ilfov, dar şi pe o arie mult mai mare.

Zonele naturale prin frumuseţea peisajului dar şi pentru valoarea lor ştiinţifică constituie şi un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului.

Protecţia şi conservarea naturii precum şi menţinerea echilibrului ecologic al acesteia reprezintă unul din principiile importante ale dezvoltării durabile.

În acest sens pe teritoriului judeţului Ilfov s-au identificat mai multe zone valoroase de patrimoniu natural care necesită instituirea unui regim special pentru protecţia lor.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate, reprezintă un prim demers legislativ prin care o serie de valori de patrimoniu natural sunt declarate zone naturale protejate. Ea prevede protecţia următoarelor zone naturale:

pădurea Snagov – 10 ha

lacul Snagov – 100 ha

Declararea prin lege a acestor zone ca arii protejate constituie un prim pas în crearea unei reţele de arii naturale protejate în scopul garantării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

Analiza situaţiei actuale din judeţul Ilfov prin natura, calitatea şi cantitatea bunurilor de patrimoniu natural, a permis identificarea mai multor arii, care prin asocierea unor elemente naturale valoroase, necesită instituirea unui regim de protecţie.

Au fost identificate următoarele zone naturale:

Pădurea Căldăruşani;

Pădurea Râioasa;

Zona naturală Scroviştea.

Pădurea Căldăruşani s-a constituit ca rezervaţie forestieră conform H.C.M. nr. 114/1954 şi reprezintă un rest al vechilor codri al Vlăsiei.

Este o pădure de tip şleau de câmpie care prin bogăţia apelor de suprafaţă, a mlaştinilor localizate pe vechile cursuri a creat un habitat deosebit de valoros atât floristic cât şi faunistic.

Pădurea Râioasa se încadrează în acelaşi tip de pădure şi este o rezervaţie floristică şi forestieră, înfiinţată în anul 1973 pentru ocrotirea speciei de brânduşă de primăvară (Crocus banaticus), specie rară în flora de câmpie. Are o suprafaţă de 54,8 ha.

Aceste două păduri constituie habitate naturale a căror conservare necesită declararea lor ca arii naturale protejate, în conformitate cu Legea nr. 462/2001.

Zona naturală Scroviştea reprezintă de asemenea un fragment de pădure, cu vegetaţie forestieră iniţială şi care a dobândit statul de zonă naturală protejată prin H.G. nr. 792/1990.

Patrimoniu construit

Datorită faptului că teritoriul actual al judeţului a fost una dintre cel mai vechi şi mai intense arii de populare din Câmpia Română, vestigiile arheologice se monumentele istorice sunt numeroase şi de mare valoare.

20

Cartograma 13

Dintre acestea se remarcă valorile de patrimoniu cultural de interes naţional incluse în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a Zone Protejate.

Monumente şi ansambluri de arhitectură:

1. Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Mogoşoaia

2. Ansamblul Mănăstirii Snagov.

Analiza situaţiei privind existenţa bunurilor de patrimoniu cultural construit atestate de specialişti ca monumente istorice la nivelul întregului judeţ a pus în evidenţă o concentrare şi o complexitate deosebită de astfel de bunuri, fapt care situează acest teritoriu printre cele mai importante ale ţării.

Din Lista monumentelor istorice din judeţul Ilfov, emisă de CIMEC – Centrul de Informatică şi Memorie Culturală, se poate constata existenţa unui număr foarte mare de monumente istorice, repartizate pe diferite categorii tipologice şi anume:

a) monumente şi situri arheologice – 127 poziţii

b) monumente şi situri de arhitectură – 76 poziţii

c) clădiri memoriale

d) monumente şi ansambluri de artă plastică - 29

e) rezervaţii de arhitectură şi urbanism

Procentele pe categoriile de monumente istorice din “Lista monumentelor istorice din judeţul Ilfov” din totalul monumentelor pe ţară (fără municipiul Bucureşti), sunt următoarele:

Categorii de monumente România Ilfov %

a) monumente şi situri istorice 3.924 127 3,2

b) monumente şi ansambluri de arhitectură 12.436 76 0,6

c) clădiri memoriale 291 - 0

d) monumente şi ansambluri de artă plastică 1.416 29 2,0

e) rezervaţii de arhitectură şi urbanism 394 - 0

TOTAL 17.892 232 1,3

Lista nu este refăcută în condiţiile cerute de Legea nr. 42/2001 pentru protejarea monumentelor istorice, în sensul încadrării monumentelor istorice în categorii.

Păstrarea şi punerea în valoare într-un mod corespunzător a acestor bunuri de patrimoniu cultural construit este în acelaşi timp şi o problemă de amenajare responsabilă a teritoriului, modul de protejare al teritoriilor deţinătoare de astfel de valori fiind reglementat prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a Zone protejate.

Aceasta constituie cadrul legal prin care se stabilesc valorile culturale – monumentele istorice de valoare naţională excepţională – pentru care se declară instituirea de zone protejate care să contribuie în mod esenţial la păstrarea monumentelor istorice în integritatea lor ca bunuri de interes public şi a potenţialului estetic pe care acestea îl însumează.

3.2.4. Reţeaua de localităţi

Conform Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările ulterioare, judeţul Ilfov prezintă următoarele componente administrative:

- 2 oraşe

- 37 comune.

21

Cartograma 14

În alcătuirea acestor unităţi administrativ-teritoriale intră un număr de 103 localităţi, după cum urmează:

2 localităţi urbane (oraşele Buftea şi Otopeni);

2 sate aparţinătoare oraşului Buftea (Buciumeni) şi oraşului Otopeni (Odăile);

100 sate componente ale celor 37 de comune.

În această situaţie, la cele 2 localităţi urbane revin 100 de sate, indicatorul corespunzând mediei pe ţară care este de 50 sate la o localitate urbană.

Datorită suprafeţei reduse, judeţul se caracterizează prin densităţi superioare mediei pe ţară în privinţa numărului de localităţi urbane la 1000 kmp şi a numărului de sate la 100 kmp, indicatorii prezentând următoarele valori:

JUDEŢUL ILFOV ROMÂNIA

Număr oraşe/1000 kmp 1,26 1,1

Număr sate/100 kmp 6,3 5,6

Oraşele Buftea şi Otopeni, incluse în mediul urban relativ recent, fac parte din categoria oraşelor mici şi sunt mai puţin populate, respectiv decât unele din satele reşedinţă de comună.

Spaţiul rural cuprinde 100 de sate organizate administrativ în 37 de comune, revenind în medie 2,7 sate/comună, mai puţin decât media pe ţară, care este de 4,9 sate/comună.

Din punct de vedere al mărimii, după numărul de locuitori, mai mult de jumătate din satele judeţului sunt sate relativ mari, având peste 1000 locuitori.

Gruparea satelor pe categorii de mărime relevă următoarea situaţie:

CATEGORII DE MĂRIME

SATE LOCUITORINumăr % Număr %

Peste 20.000 1 1 29.995 9,99

15.001 – 20.000 1 1 16.031 5,35

10.001 – 15.000 2 2 24.406 8.14

7.001 – 10.000 2 2 17.207 5,74

5.001 – 7.000 8 8 48.032 16,00

3.001 – 5.000 10 10 38.276 12,76

1.001 – 3.000 41 41 110.929 36,97

500 – 1.000 13 13 8.904 2,98

100 – 500 18 18 6.163 2,05

< 100 4 4 166 *

TOTAL 100 100 300.109 100

Din prima categorie de mărime face parte localitatea Voluntari, cea mai mare localitate rurală din ţară, cu 29.995 locuitori.

Categoria localităţilor rurale cu peste 10.000 de locuitori include marile reşedinţe de comună din proximitatea Capitalei: Pantelimon (16.031 locuitori), Popeşti – Leordeni (15.114 locuitori), Chitila (11.292 locuitori).

22

Cartograma 15

Printre cele mai mici se înscriu 18 localităţi din penultima categorie (101 – 500 locuitori) şi cele 4 localităţi cu un număr mai mic de 100 locuitori, acestea fiind: Runcu (Dascălu) cu 18 locuitori (faţă de 89 locuitori în 1992) şi Vadu Anei (Brăneşti) cu 33 locuitori, ca expresii ale declinului şi stagnării zonelor rurale, dar şi Ordoreanu (Clinceni) cu 77 locuitori şi Buda (Cornetu) cu 38 locuitori, care au reapărut după 1992, când locuitorii din satele dezafectate au solicitat repunerea în posesie şi a început un proces de reconstrucţie a acestora, pe amplasamente apropiate de cele din trecut.

Datele privind dinamica mărimii localităţilor relevă unele aspecte ale evoluţiei populaţiei şi tendinţele demografice generatoare de probleme în unele dintre localităţile zonei.

Localităţile cu populaţie în creştere sensibilă în ultimul deceniu sunt, în general, cele mai mari reşedinţe de comună limitrofe Bucureştiului. Din inelul al doilea de comune, în această categorie se includ localităţile Baloteşti, 1 Decembrie, Cornetu, Corbeanca, Ştefăneştii de Jos ş.a.

Inelul al doilea şi al treilea de localităţi rurale se caracterizează în general prin creşteri moderate sau stagnare relativă a numărului de locuitori. Excepţie de la această situaţie o reprezintă unele sate reşedinţă de comună cu localizări diverse a căror populaţie este în scădere, în situaţii asemănătoare se află şi unele sate ale acestor comune, dar şi câteva sate ale comunelor în care satul reşedinţă are o evoluţie favorabilă.

În zonele periferice ale judeţului marea majoritate a localităţilor sunt relativ mici, cu tendinţe de scădere a populaţiei, unele chiar cu scădere puternică cum sunt: Creaţa, Surlari, Vadu Anei (în partea de est). Numeroase localităţi din această regiune periferică a judeţului prezintă de asemenea probleme privind structurile demografice.

Se poate constata că din cele 100 sate, un număr semnificativ prezintă probleme serioase în ceea ce priveşte structura lor demografică.

Suprafaţa cuprinsă în intravilanul localităţilor totalizează în prezent peste 11% din suprafaţa judeţului. Cele mai întinse suprafeţe intravilane sunt delimitate în Buftea, Voluntari, Brăneşti, Periş, Gruiu, Baloteşti, Pantelimon, Jilava, Popeşti-Leordeni, Vidra şi Snagov.

Se manifestă o tendinţă marcată de expansiune a suprafeţelor intravilane, presiunile exercitându-se în direcţia extinderii zonelor construibile de-a lungul drumurilor, în special naţionale şi judeţene, dar şi comunale, sau în vecinătatea unor zone cu valoare peisageră majoră – păduri şi, în particular, lacuri.

Din punct de vedere al profilului spaţial – funcţional, localităţile judeţului Ilfov aparţin spaţiului rural. Excepţiile sunt constituite de cele două localităţi declarate urbane, în care ponderea activităţilor industriale şi a serviciilor este întrucâtva mai mare. De altfel, oraşul Otopeni aparţine spaţiului economico-funcţional al Capitalei.

În măsura în care implantările industriale sau cele ţinând de sectorul cuaternar au intrat în declin după 1990, iar navetismul către industriile Capitalei s-a diminuat relativ, caracterul profund rural al aşezărilor din Ilfov s-a accentuat. Cu toate acestea, este remarcabil fenomenul de extindere incipientă, ca tendinţă parţial instabilă, de extindere a activităţilor comerciale şi de servicii în localităţile rurale, noile afaceri fiind înregistrate în special în localităţile reşedinţă de comună.

Acestea constituie în acelaşi timp, locaţiile pentru majoritatea covârşitoare a dotărilor şi echipărilor ţinând de infrastructura socială, ceea ce adânceşte disparităţile la scară microteritorială, în condiţiile unei accesibilităţi relativ reduse.

23

Cartograma 16

3.2.5. Infrastructuri tehnice

3.2.5.1. Gospodărirea apelor Analiza gospodăririi apelor din judeţul Ilfov se bazează pe datele transmise de INHGA

– Bucureşti, dar şi pe vechea documentaţie a amenajării teritoriului judeţului Ilfov, elaborată de URBANPROIECT în anul 2000.

Principalele caracteristici ale judeţului, din punct de vedere al gospodăririi apelor, evidenţiate din analiza documentaţiilor amintite sunt:

Bazinele hidrografice care se suprapun peste teritoriul judeţului sunt cele ale râurilor Argeş, Ialomiţa şi Dunăre (sub-bazinul Mostiştea). Reţeaua hidrografică se caracterizează prin prezenţa câtorva râuri mari care traversează judeţul:

Râul Argeş care traversează judeţul în partea de sud – sud-vest, având ca afluenţi principali râul Sabar – cu afluenţii Ciorogârla, Cacioc – şi râul Dâmboviţa – cu afluenţii Colentina, Pasărea şi Câlnău. În perioada anilor 1980 au început lucrările de regularizare a acestuia. În prezent apa râului este folosită pentru regularizarea debitelor unor lacuri din Bucureşti, pentru irigaţii şi pentru alimentarea cu apă a Bucureştiului.

Râul Dâmboviţa străbate teritoriul judeţului pe o lungime de aprox. 35 km. În mare majoritate acest traseu este regularizat, îndiguit şi casetat (pe teritoriul municipiului Bucureşti). Aceste lucrări de amenajare a cursului de apă au început din 1775 şi au continuat până în 1987. Debitul râului, în regim natural, este influenţat de derivaţia apelor mari către Ciorogârla (la Brezoaiele) de deversarea apelor din Bucureşti (cca. 500.000 m3/zi) şi de aportul lacurilor amenajate pe râul Colentina (afluent al Dâmboviţei). Lucrările de regularizare şi îndiguire ale râului precum şi amenajările pentru irigaţii executate în aval de Bucureşti, în anul 1956 au avut ca rezultat combaterea inundaţiilor pe aproximativ 5.000 ha de teren.

În ultimii ani în amonte de Bucureşti s-a realizat acumularea Lacul Morii cu un volum total de 19,62 mil. m3 având ca destinaţie irigaţii, energie, agrement şi apărare împotriva inundaţiilor.

Râul Ialomiţa care curge în partea de nord a judeţului pe o lungime de cca. 45 km. Afluenţii râului formează o salbă de lacuri naturale cu un valoros potenţial turistic.

Râul Colentina este principalul afluent al Dâmboviţei, transformat într-o salbă de lacuri amenajate în principal pentru agrement. Are o lungime de 80 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 636 km2.

De asemenea, pe teritoriul judeţului îşi au izvorul râurile Pasărea, Mostiştea, Câlnău, Cacioc, Ilfov, Vlăsia. Multe din aceste ape au curs semipermanent, secând în timpul verilor secetoase.

Principalele lacuri naturale sunt situate în bazinul hidrografic al râului Ialomiţa şi au următoarele caracteristici:

Lacul Snagov se află pe râul Snagov. Are un volum total de 22,50 mil. m3 şi o suprafaţă de 575 ha.

Lacul Căldăruşani se află pe râul Cociovaliştea. Are un volum total de 16,5 mil m3 şi o suprafaţă de 224 ha.

Resursa de apă subterană a judeţului este cantonată în:

Acviferul freatic

24

Acest orizont este principala sursă de apă a populaţiei situate în mediul rural. El este alimentat din precipitaţii sau din râuri.

Adâncimea pânzei freatice variază între 5 – 20 m. Fluctuaţia nivelului apei freatice este dată de precipitaţiile atmosferice, de irigaţii (dacă este cazul) şi de nivelul apelor de suprafaţă (lacuri naturale sau amenajate).

Acest orizont este foarte vulnerabil la poluare şi în majoritate este poluat.

Principalii factori de poluare sunt:

- reţele de canalizare ape uzate sparte;

- conducte de transport produse petroliere;

- activităţi gospodăreşti din localităţi;

- irigarea şi chimizarea excesivă a terenurilor agricole.

Acviferul de medie adâncime

Acest orizont este prezent în tot judeţul. Adâncimea la care se întâlneşte variază între 60 – 80 m, în nordul judeţului şi 10 – 20 m în partea de sud. În zona Bucureştiului el este de cca. 30 – 50 m. Grosimea stratului variază între 2,5 şi 12,5 m.

În general, apa captată din acest orizont este potabilă, excepţie făcând zonele Moara Vlăsiei, Voluntari, Vidra cu depăşiri de substanţe organice şi zonele Afumaţi, Chitila, Ciolpani, Gruiu cu depăşiri de fier şi mangan.

Cea mai mare captare din acest orizont se face pentru alimentarea cu apă a oraşului Buftea (34 puţuri). Captări importante realizează şi societăţi comerciale.

Acviferul de adâncime

Adâncimea acestui orizont variază, în sens descrescător, de la nord la sud pe teritoriul judeţului. Astfel, în partea de nord se întâlneşte la adâncimi de 260 – 310 m (în zona oraşului Buftea), iar în sud la adâncimi de 30 – 50 m (în zona comunei 1 Decembrie).

În general apa este potabilă şi se înscrie în limitele de potabilitate admise sau admise excepţional.

Din documentaţii elaborate de PROED S.A. privind sursele subterane, debitul proiectat iniţial şi realizat în prezent de captările subterane existente este reprezentat astfel în teritoriul judeţului:

Nr. crt.

Captare Debit proiectat (l/s)

Debit realizat (l/s)

1 Bragadiru 580 5002 Măgurele – RAGB 70 323 Măgurele – IFA 56 564 Buftea – RACGL 97 405 Buftea – RACGL 100 496 Buftea – IPILF 46 227 Jilava – Combinatul de cauciuc 90 908 Bucureşti – Danubiana 154 1549 Bragadiru – Întrep. Spirt Drojdie 300 15010 Popeşti Leordeni – Fabrica de carne 130 13011 Bragadiru – Fabrica de ulei şi margarină 30 3012 Bragadiru – Centrală termică 56 44

25

13 Copăcenii de Sus 120 11714 Chitila – Industrial 50 48

TOTAL 1.879 1.462

Datele prezentate sunt informative, urmând ca ele să se coreleze pe baza unor studii hidrogeologice recente.

Pentru corectarea informaţiilor cu privire la sursa de apă subterană se fac următoarele recomandări:

elaborarea unor documentaţii privind evaluarea cât mai corectă a capacităţii sursei subterane din zonă;

elaborarea unor studii de optimizare a exploatării captărilor cu deficit de apă captată;

evaluarea cât mai exactă a consumatorilor sursei de apă subterană.

Principalele lucrări hidrotehnice realizate pe teritoriul judeţului sunt:

1) Lacuri de acumulare, care au drept scop stocarea unor cantităţi însemnate de apă, necesară diverselor folosinţe.

Acestea sunt:

Nr. crt.

Denumirea lacului Cursul de apă Vol. Total mil. m3

Suprafaţa la NNR (ha)

Categoria de folosinţă

B.H. Argeş

1 L. Buftea Colentina 14,55 307 complexă

2 L. Buciumeni Colentina 2,00 36 complexă

3 L. Mogoşoaia Colentina 3,25 92 complexă

4 L. Chitila Colentina 1,30 39 irigaţii

5 L. Străuleşti Colentina 1,00 20 complexă

6 L. Griviţa Colentina 1,60 80 complexă

7 L. Băneasa Colentina 1,00 40 agrement

8 L. Herăstrău Colentina 2,70 77 agrement

9 L. Floreasca Colentina 1,85 70 agrement

10 L. Tei Colentina 2,60 80 agrement

11 L. Plumbuita Colentina 1,85 55 agrement

12 L. Fundeni Colentina 4,40 123 agrement

13 L. Pantelimon I Colentina 1,55 53 complexă

14 L. Pantelimon II Colentina 13,95 337 complexă

15 L. Cernica Colentina 8,76 301 complexă

16 L. Vadul Anei Pasărea 1,15 33 complexă

17 L. Mihăileşti Argeş 102,13 1.013 complexă

18 L. Morii Dâmboviţa 19,62 256 complexă

B.H. Ialomiţa

19 Tâncăbeşti I Snagov 1,90 62 piscicultură

20 Tâncăbeşti II Snagov 1,10 30 piscicultură

21 Căciulaţi I – II Cociovaliştea 1,70 37 complexă

22 Căldăruşani Cociovaliştea 24,00 460 complexă26

2) Derivaţii şi aducţiuni, care au drept scop distribuţia apei în zonele cu deficit al surselor de apă precum şi derivarea surplusului de apă în cazul creşterii debitului râurilor, evitându-se astfel apariţia inundaţiilor.

Principalele lucrări de acest gen, existente pe teritoriul judeţului sunt:

Nr. crt.

Denumirea lucrării Amplasament priză

Locul de debuşare Lungimea (km)

Debitul tranzitat (m3/s)

1. Derivaţia Ogrezeni – Roşu R. Roşu St. tratare Roşu 19,5 8,0

2. Derivaţia Dragomireşti – Chitila

Derivaţia Ogrezeni – Roşu

Lacul Chitila 8,3 4,0

3. Aducţiunea Arcuda St. tratare Arcuda

Rezervoare Militari 18,0 14,0

4. Aducţiunea Bragadiru Captarea subt. Bragadiru

Rezervoare Militari 15,5 0,4

5. Aducţiunea Bucureşti Sud Nodul de distribuţie Bâcu

Staţia de pompare Sud

21,0 6,0

6. Aducţiunea Bucureşti Nord Nodul de distribuţie Bâcu

Staţia de pompare Nord

24,0 8,0

7. Derivaţia Ialomiţa – Balta Mănăstirii

Ialomiţa Balta Mănăstirii 3,0 -

3) Regularizări, îndiguiri sunt lucrări specifice pentru combaterea inundaţiilor.

La nivelul judeţului principalele lucrări sunt:

Nr. crt. Denumirea lucrării Cursul de apă

Lungime regularizare

(km)

Lungime îndiguire

(km)

1 Gruiu Ialomiţa 1 -

2 Lac Snagov Lac Snagov 2 -

3 Ac. Tâncăbeşti Snagov 2 -

4 Sitaru Cociovaliştea 2 -

5 Săftica Vlăsia 17 -

6 Tunari Pasărea 4,5 -

7 Ciorogârla Ciorogârla - 1,5

8 Măgurele Ciorogârla - 2

9 Domneşti Sabar - 4

10 Bragadiru Sabar - 4

11 Jilava I Sabar 2 -

12 Jilava II Sabar 2 -

13 Grădinari Argeş - 2

27

14 Ac. Mihăileşti – Grădiştea Argeş 24 -

15 Berceni – Jilava Cocioc 15 -

Apărarea populaţiei şi bunurilor materiale împotriva inundaţiilor nu se realizează numai cu ajutorul îndiguirilor şi a lacurilor de acumulare temporare (nepermanente), ci şi prin realizarea lacurilor de acumulare permanente care au mai multe funcţiuni, printre care şi aceea de apărare împotriva inundaţiilor.

Pe teritoriului judeţului astfel de lacuri sunt:

- acumularea Buftea care are ca funcţiuni regularizarea debitelor de apă pe valea râului Colentina şi atenuarea viitorilor prin pregolirea lacului. După viitura din 1975 barajul acumulării a fost pus într-o situaţie critică. S-au realizat lucrări de consolidare, dar cu toate acestea se impun măsuri pentru creşterea siguranţei lucrărilor.

- acumularea Căldăruşani, lacul natural a fost transformat într-un lac de acumulare prin realizarea unui baraj, având printre alte funcţiuni şi pe aceea de apărare împotriva inundaţiilor pe văile Vlăsia şi Cociovaliştea.

2.3.5.3. Amenajări pentru agricultura

Amenajări de îmbunătăţiri funciare – irigaţii şi desecări-drenajePentru înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lungă perioadă de timp a perioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe aceleaşi terenuri) înainte de 1990 au fost executate lucrări de îmbunătăţiri funciare – în special irigaţii şi desecări.

Amenajări

Suprafaţa totală

(ha)

din care:

Arabil (ha)

Irigaţii 50.968 50.936

Desecări 58.555 50.399Sursa: Studiu ISPIF - 2004

Societatea Naţională “ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE” S.A. Sucursala Bucureşti are în administrare amenajările de îmbunătăţiri funciare existente pe teritoriul judeţului Ilfov şi a întreprins acţiuni de reconstrucţie ecologică a terenurilor degradate şi ameliorare a stării de calitate a solurilor prin investiţii noi, întreţinerea şi repararea lucrărilor hidroameliorative din cadrul sistemelor de îmbunătăţiri funciare.

Irigaţii

Pentru eliminarea efectelor negative ale secetei, a fost amenajată o suprafaţă irigabilă de aproape 60.000 ha care reprezintă un procent de peste 58 % din suprafaţa arabilă.

Supradimensionarea sistemelor de irigaţii şi desecări şi procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990 au avut drept consecinţă imposibilitatea de exploatare, în condiţii de eficienţă economică, a suprafeţei amenajate pentru irigat.

28

Cartograma 17

Ca urmare, gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute. În anul 2003 o mică parte din suprafaţa necesară a fost efectiv irigată (9 %) după cum rezultă din tabelul de mai jos.

Situaţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii (majoritatea în sisteme mai mari de 1000 de ha) şi suprafaţa irigată efectiv este următoarea:

Sistemul de irigaţiiAnul punerii în funcţiune

Supr. totala(ha)

Irigat fectiv în

2003

(ha)

Berceni – Vidra – Frumuşani 1978 7.394 927

Bragadiru – Jilava 1988 5.338 -

Buftea – Căciulaţi 1978 - 1983 10.081 1.340

Otopeni – Căldăruşani 1983 3.526 -

Snagov 1985 1.540 -

Nuci 1989 3.718 734

Mostiştea II 1985 12.093 436

Aducţiunea Grădiştea 1985 1.360 15

Pantelimon 1978 3.910 1.340

Chiajna – Bragadiru – Dragomireşti

1987 - 1991 2.630 -

Chitila 1978 502 93

Total - 50.968 4.636Sursa: Studiu ISPIF - 2004

Au mai fost executate lucrări de irigaţii în amenajările: Titu – Ogrezeni (722 ha), Aducţiunea Jilava 81984), Roşia (1978 – 291 ha.), Dărvari (1984 – 481 ha.).

Situaţia suprafeţelor pregătite pentru irigat la nivelul anului 2003 era următoarea:

Suprafaţa totală agricolă amenajată 50.936

100%

Suprafaţa pregătită pentru irigat 17.752

34,85

Suprafaţa nepregătită pentru irigat din care: 33.184

65,15

- Instalaţii lipsa, distruse, descompletate 10.536

31,75

- Scoase temporar din funcţiune (lipsa beneficiar, înălţime mare de pompare, lipsă echipament udare)

15.490

46,68

- Lipsă apa pentru irigaţii 6.066 18,30

- Alte cauze 1.092 3,30

Lucrările de irigaţii, executate în majoritate înainte de 1990, necesită măsuri de reabilitare şi modernizare, precum şi adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în regiunea studiată.

32

Desecare - drenaj

Situaţia suprafeţelor amenajate cu lucrări de desecare (în sisteme mai mari de 1000 de ha) este următoarea:

33

Cartograma 18

Cartograma 19

Sistemul de desecare Anul punerii în funcţiune

Supr. Totalaha

Berceni – Vidra – Frumuşani 1978 2.033

Bragadiru – Jilava 1988 1.530

Chiajna – Dragomireşti 1989 1.621

Valea Vlăsiei – Săftica 1983 2.920

Periş – Lipia 1984 4.333

Nuci 1986 3.490

Mostiştea II 1985 5.510

Ştefăneşii de Sus 1983 2.815

Cocani – Buftea 1985 1.607

Tamaş – Corbeanca – Otopeni - Tunari 1980 7.274

Baloteşti – Moara Vlăsiei 1982 4.369

Săftica – Fierbinţi 1987 3.126

Voluntari – Pantelimon 1984 1.891

Afumaţi – Ştefăneşti - Runcu 1974 7.634Sursa: Studiu ISPIF - 2004

Au mai fost executate lucrări de desecare în amenajările: Buftea–Căciulaţi, Mogoşoaia, Valea Dâmboviţei, Colentina - Tărtăşeşti, Grădiştea – Moara- Vlăsiei, Lacul Morii.

În scopul ameliorării procesului de sărăturare a solurilor, în 6 sisteme hidroameliorative există amenajări de îmbunătăţiri funciare aplicate în regim complex: irigaţii şi desecare – drenaj, care au şi rolul de spălare a solurilor. Acestea sunt: Berceni – Vidra – Frumuşani, Buftea–Căciulaţi, Mostiştea II, Bragadiru – Jilava, Nuci şi Chiajna – Dragomireşti.

3.2.5.7. Gestionarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor este o problemă complexă şi departe de a fi rezolvată conform exigenţelor de mediu din Uniunea Europeană. Acutizarea problematicii deşeurilor, cu referire în special la deşeurile orăşeneşti menajere, este generată de creşterea semnificativă a cantităţii acestora, acumulării în cantităţi mari pe o perioadă lungă de timp şi depozitării lor inadecvate, precum şi de modul defectuos în care sunt soluţionate în prezent diferitele etape de procesare a deşeurilor.

Pentru localităţile din judeţul Ilfov, la nivelul anului 2001 nu exista un sistem unitar de

gestiune a deşeurilor menajere şi industriale. Rezolvarea situaţiei se face în majoritatea cazurilor

la nivel local iar pentru unele localităţi prin folosirea amplasamentelor din Bucureşti.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri (mc, tone) în perioada 1995-2000 pe tipuri de deşeuri

Tipuri principale de deseuri/an 1995 1997 2000

33

mc/to mc/to mc/to

0 1 2 3

1 Deşeuri municipale /urbane/comunale – Total,

din care:

52.130 / 26.065 55.142 / 27.571 60.972 / 30.486

-Deşeuri menajere colectate neselectiv de la

populatie

40.666 / 20.333 40.502 / 20.251 40.220 / 20.110

-Deşeuri menajere de la agenţii economici (ag.

ind., comert, turism, institutii etc)

11.464 / 5.732 14.640 / 7.320 2.075 / 10.376

-Deseuri din servicii municipale – Total, din care 2.493 / 1.745 2.582 / 1.807 4.114 / 2.880

-deseuri stradale 964 / 675 968 / 677 971 / 680

-deseuri din gradini, parcuri si spatii verzi 1.314 / 920 1.364 / 955 2.786 / 1.950

Deseuri spitalicesti 29 / 14 38 / 19 51 / 25

2 Namol de la epurarea apelor uzate orasenesti 777 / 1.243 813 / 1.300 827 / 1.323

3 Deseuri de materiale din constructii si

demolari

1100 / 2.200 1.550 / 3.100 2.639 / 5.278

TOTAL GENERAL 56.665 / 31.431 60.281 / 33.985 68.788 / 40.215

Datele statistice indică faptul că faţă de anii precedenţi, se constată o creştere a

cantităţii totale de deşeuri datorită creşterii gradului de colectare şi valorificare a

deşeurilor metalice şi a deşeurilor de ambalaje, precum şi a creşterii cantităţii

deşeurilor din construcţii şi demolări.

Cantitatea de deşeuri solide urbane (tone) depozitate în 2000

Localitatea TOTAL

Din care:

Deşeuri depozitateîn halde de gunoi(ha)

Deşeuri depozitateîn locuri neamenajate(ha)

Oraş BUFTEA 3.964 3.964 0Afumaţi 8.160 8.160 01 Decembrie 260 120 140

34

Bragadiru 3.216 0 3.216Jilava 5.475 3.475 2.000Otopeni 9.600 0 9.600Pantelimon 7.800 7.800 0Popeşti Leordeni 250 250 0Voluntari 12.502 12.502 0Total ILFOV 51.227 36.271 14.956

Municipiul Bucureşti517.495 325.904 191.591

Total general 568.722 362.175 206.547

Tipuri principale de deşeuri

Deşeuri menajere

În anul 2002 în localităţile judeţului Ilfov au fost colectate organizat 66.950 m3 deşeuri menajere. După provenienţa lor, deşeurile sunt constituite din:

- deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie – 41.480 m3

- deşeuri menajere colectate de la agenţi economici – 21.350 m3

- deşeuri stradale- din servicii municipale – 4.120 m3

- deşeuri spitaliceşti – 25,6 m3

Compoziţia deşeurilor menajere

Principalele componente fizice ale deşeurilor menajere în judeţul Ilfov sunt: metale,

hârtie, carton, materiale plastice, cauciuc, textile, sticlă, moloz, paie, cenuşă, pământ, etc.

În judeţul Ilfov predomină în compoziţia deşeurilor menajere grupa materialelor uşor fermentabile (resturi animaliere, vegetale), aşa cum reiese din tabelul de mai jos:

Compoziţia deşeurilor

%

Hârtie, carton

Sticla Metale Plastice TextileMateriale organice

Altele Total

20 7 4 12 3 46 8 100 %

În zona urbană, deşeurile menajere de la populaţie sunt colectate de agenţi economici specializaţi şi depozitate în depozite municipale / orăşeneşti existente, în care reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare.

În zona rurală, într-o serie de comune din judeţ au fost constituite servicii de salubritate care au îmbunătăţit o serie de aspecte necorespunzătoare în domeniul colectării si transportului deşeurilor menajere, fără a soluţiona problema depozitării acestora conform normelor in vigoare.

Conţinutul reziduurilor menajere rurale este deosebit de conţinutul deşeurilor urbane,

fiind valorificate în mod curent ca ingrăşămant agricol sau hrană animalieră (paie, rădăcini,

frunze, dejecţii animaliere, etc.)

Deşeuri din activităţi economice

În anul 2002, cantitatea de deşeuri generate de industrie, agricultură, construcţii şi activităţi cu caracter industrial a fost de 830.950 tone, din care cca 71.900 tone au fost deşeuri periculoase.

Activităţile economice în cadrul cărora au fost generate cele mai mari cantităţi de deşeuri sunt:- deşeuri din agricultură, inclusiv deşeuri fitosanitare – 38.150 tone/an;

35

- deşeuri din construcţii şi demolări industriale, inclusiv metalice – 5.278 tone/an;- deşeuri din alte ramuri de activitate (metalice, echipamente cu conţinut de uleiuri, anvelope,

uleiuri şi acumulatori uzaţi) – 2.774 tone/an;- zgură şi cenuşă – 730 tone/an.

Localitate Tip depozit Deţinător Nume depozit Tip deşeu

Bragadiru Pat uscare SC Fulger SA – Staţie epurare

Pat uscare Nămol

Periş Pat uscare SC Romsuintest SA Periş Depozit deşeuri din agricultură

Nămoluri de la staţiile de epurare

Pantelimon Haldă zgură SC Neferal SA Depozit deşeuriIndustriale

Zguri

Glina Depozit deşeuriIndustriale

SC Ecorec SA Depozit deşeuriIndustriale

Buftea Batal SC Avicola Buftea Depozit deşeuri din agricultură

Dejecţii animaliere

Deşeuri periculoase. In anul 2002 au fost identificate, în mod special în compoziţia deşeurilor industriale, o serie de tipuri de deşeuri periculoase, după cum rezultă din tabelul următor.

toneNr. Crt.

Denumire Deşeu Cantităţi inventariateîn anul 2002

Valorificate Eliminate

4 Uleiuri uzate colectate 4,636 Baterii şi acumulatori uzaţi 12.714 11.7808 Deşeuri spitaliceşti 21,75 21,759 Echipamente cu coţinut de uleiuri cu PCB 265 buc.

În prezent nu există un sistem sigur de colectare şi depozitare a deşeurilor periculoase. Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în unităţile care le-au generat.

Deşeurile spitalicesti sunt colectate şi incinerate în crematoriile proprii (Spitalul

Penitenciar Bucuresti, Inst. National de Geriatrie Otopeni, Spitalul Peris, Spitalul Obstetrica-

Ginecologie “Dr.M. Burghele” Buftea). Cabinetele medicale şi celelalte unităţi sanitare au

încheiat contract cu firme de incinerare sau spitale din Bucureşti.

Deşeuri agricole

Deşeurile agricole sunt provenite din unităţile agricole şi zootehnice şi sunt constituite din dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare expirate.

Nămoluri

În cursul anului 2002 a rezultat o cantitate de nămoluri reziduale de 1.323 tone care

provin de la epurarea apelor uzate municipale. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate

orăşeneşti, de la staţiile de epurare din agricultură şi din industria textilă şi a pielăriei sunt

depozitate pe paturi de uscare sau, în mică măsură, pe depozitele de deşeuri.

36

O cantitate nesemnificativă de nămoluri se utilizează în agricultură.

Depozite de deşeuriÎn mod curent se practică depozitarea deşeurilor parţial controlat, cu amenajări sumare,

neasigurând în mod corespunzător protecţia factorilor de mediu, situaţie caracteristică atăt haldelor orăşeneşti, în general mixte (deşeuri menajere, stradale, industriale şi nămoluri de epurare) cât şi deşeurilor industriale depozitate în halde, bataluri, iazuri. Ca urmare, poluarea apelor freatice şi a celor de suprafaţă, a solului şi a aerului, modificarea peisajului sunt frecvente în zona acestor depozite.

Judeţul Ilfov constituie punct final de depozitare pentru mari cantităţi de deşeuri colectate de societăţile de salubrizare care activează pe teritoriul Municipiului Bucureşti.

Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe

următoarele amplasamente:

- « Ochiul Boului » - Glina - administrat de SC ECOREC SA Popeşti - Leordeni ;

- Groapa ecologica Vidra administrata de SC SYTEMA ECOLOGIC SRL ;

Depozitele de deşeuri se încadrează în trei categorii funcţie de gradul de amenajare:

- marea majoritate a gropilor comunale (80%) în mare parte neamenajate, nesupravegheate, nedelimitate, unde locuitorii comunelor respective depozitează deşeurile provenite din gospodăriile proprii

- restul de 20% din gropile comunale (Voluntari, Bragadiru, Buftea, Mogoşoaia, Ciolpani, Pantelimon, Baloteşti), supravegheate de primării, delimitate, cu acces controlat

- cele două depozite ecologice: Glina “Ochiul Boului” şi Vidra

Depozite municipale/urbane/ comunale

Situaţia depozitării deşeurilor colectate de pe teritoriul judeţului Ilfov se prezintă astfel:

- 42 depozite de deşeuri menajere ce deservesc comunele (amplasamentele sunt puţin organizate şi ocupă o suprafaţă totală de 66,5 ha);

- depozite care ar trebui închise deoarece au epuizat capacitatea de depozitare (Bragadiru, Ciolpani, Mogoşoaia, Periş, Ştefăneştii de Jos, Voluntari, Dobroieşti, Afumaţi, Moara Vlăsiei);

- comunele din vestul judeţului depozitează deşeurile pe amplasamentul IRIDEX de pe teritoriul administrativ al sectorului 6 Bucureşti

Depozite de deşeuri periculoase

Deşeurile periculoase au fost depozitate în gropile speciale, impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale judeţului Ilfov. La acestea trebuie adăugat depozitul de deşeuri periculoase radioactive de pe platforma Măgurele.

Incineratoare

În Municipiul Bucureşti (în cartierele Militari şi Pantelimon) sunt amplasate două platforme pentru arderea reziduurilor menajere - staţii de incinerare cu recuperarea energiei termice- realizate după o tehnologie românească.

37

Activitatea de colectare şi transportÎn ceea ce priveşte infrastructura de transport a deşeurilor, conform datelor oferite de

Comisia Naţională de Statistică (“Activităţile privind utilitatea publică de interes local-1999”),

Municipiul Bucureşti deţinea 223 autovehicule pentru salubritate din care 53 gunoiere

compactoare ( 4,7 autovehicule /100 km. de străzi sau 1 (un) autovehicul la 10.000 locuitori).

În capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este

realizată de următoarele societăţi private: SC REBU SA, SC RWE GEKO ROMANIA Ecologic

Service SRL, SC ROSAL SERVIS SRL, SC SUPERCOM SA, SC URBAN SA, SC MASOTI

SRL.

În judeţ, agenţii de salubritate privaţi care desfăşoară activităţi de colectare şi transport al deşeurilor menajere de la populaţie sunt:

- SC ROSAL SERVIS SRL – pe raza localităţilor Chiajna, Dragomireşti, Snagov

- SC Urban SRL - pe raza localităţii Otopeni

Agenţii de salubritate proprietate de stat:

- ADP Buftea şi SGCL pe raza localităţii Buftea- Primăriile comunelor Popeşti Leordeni, Jilava, Dărăşti, Clinceni, Periş, Glina, Afumaţi,

Cornetu, Brăneşti, Chitila, Dobroeşti, 1 Decembrie

Agenţii de colectare/reciclare deşeuri metalice:

- SC ROMRECYCLIN G SRL – Com. Jilava- SC TAWIL EST BUCHAREST CO IMPEX SRL – Com. Cernica- SC REMAT Bucureşti Nord - Buftea

Proiecte pentru îmbunătăţirea gestiunii deşeurilor

În domeniul gestiunii deşeurilor se află în desfăşurare proiectele:- “Ecologizare şi extindere ecologica, Celula ecologică nr.1, groapa de gunoi “Ochiul Boului –

Glina”;- platforma destinată colectării, tratării, prelucrării şi incinerării deşeurilor - CN Aeroportul

Internaţional Bucureşti-Otopeni SA

38

3.3. STRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICĂ

3.3.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demograficAnalizând datele de la recensămintele din 1966 până în 2002 constatăm că populaţia

judeţului Ilfov a înregistrat cea mai importantă creştere în perioada 1966-1977, când volumul acesteia s-a mărit cu peste 25% în cei 11 ani. În intervalul 1977 – 1992, volumul populaţiei Ilfovului a rămas la un nivel relativ constant. Din 1992 până în 2002 s-a înregistrat o uşoară ascensiune.

Figura 1. Evoluţia populaţiei Judeţului Ilfov la recensăminte: 1966 – 2002

Comparând dinamica populaţiei judeţului Ilfov cu cea a României, observăm că ritmul de creştere a populaţiei Ilfovului, în intervalul 1966-1992, a fost mai rapid decât cel înregistrat la nivel naţional.

Figura 2. Dinamica populaţiei Ilfovului comparativ cu cea a României: 1966 – 2002 (1966=100%)

39

După 1992, populaţia judeţului Ilfov a înregistrat o uşoară creştere, contrar tendinţei de evoluţie a populaţiei la nivel naţional, unde populaţia a cunoscut o scădere continuă.

La recensământul din martie 2002, populaţia totală a judeţului Ilfov era de 300109 locuitori. Faţă de 1992 populaţia a crescut cu 13144 locuitori, ceea ce procentual reprezintă 4,5%.

40

Cartograma 20

Cartograma 21

Figura 3. Evoluţia populaţiei Judeţului Ilfov 1992 – 2002 (1992=100%)

În intervalul 1992-2002, dinamica populaţiei nu a avut aceeaşi tendinţă la nivel de unitate administrativ teritorială. Pe teritoriul Ilfovului cele mai importante scăderi ale populaţiei s-au înregistrat în comune de la limitele de nord şi de sud ale judeţului. Comunele din nordul judeţului cu scăderi ale populaţiei sunt: Periş (-3,4%), Ciolpani (-5,4%) şi Nuci (-8,2%), iar cele din sud: Jilava (-6%), Dărăşti-Ilfov (-3,6%) şi Vidra (-3,2%).

Comunele în care populaţia s-a menţinut la un nivel relativ constant din 1992 până în 2002 sunt: Grădiştea (-0,5%), Berceni (-0,5%), Găneasa (-0,3%), Gruiu (-0,2%), Baloteşti (0,0%), Măgurele (0,2%).

În restul localităţilor din judeţ, populaţia a avut o tendinţă de creştere. Cele mai mari

creşteri ale populaţiei s-au înregistrat, în această perioadă, în comunele Tunari

(10,5%), Ştefăneştii de Jos (10,6%), Pantelimon (10,9%), Mogoşoaia (11,2%), Glina

(11,4%), Corbeanca (13,4%), 1 Decembrie (16,8%), Cornetu (17%), Bragadiru

(17,7%).

Densitatea populaţieiComparativ cu densitatea populaţiei la nivel naţional, cea a populaţiei judeţului Ilfov

este mult mai mare. În Ilfov se înregistrează o densitate a populaţiei de 189,6 loc./km2,

valoare aproape dublă faţă de media pe România de 91 loc./km2. După cum e şi de

aşteptat există o diferenţă mare între densitatea populaţiei din mediul urban şi cea din

mediul rural, însă în cazul celei din urmă se înregistrează variaţii extrem de mari.

Există comune cu o densitate foarte mică: Petrăchioaia – 48,1 loc/km2, Nuci – 60,4

66

loc/km2, Dascălu – 71,3 loc/km2 şi Snagov - 68,9 loc/km2) şi comune cu o densitate la

nivelul celei din urban sau chiar mai mare: Jilava – 457,4 loc/km2, Bragadiru – 430,7

loc/km2, Chiajna – 501,1 loc/km2, Dobroeşti - 544,0 loc/km2, Voluntari - 789,3 loc/km2 şi

Chitila - 1054,2 loc/km2.

Tabelul 1. Densitatea populaţiei în 2002 pe total şi medii rezidenţiale

Total Urban RuralRomânia 91.0 loc/km2 48.2 loc/km2 444.9 loc/km2

Ilfov 189.6 loc/km2 343.2 loc/km2 180.4 loc/km2

Sursa: INSE, Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 2002

67

Cartograma 22

Structura pe mediiCea mai mare parte a populaţiei judeţului Ilfov este concentrată în comune, unde la nivelul anului 2002 locuiau 269561 persoane. Populaţia urbană este concentrată în cele două oraşe ale judeţului, Otopeni şi Buftea, şi totalizează 30548 locuitori. Astfel, ponderea populaţiei urbane este de 6,8% în timp ce ponderea celei rurale este de 93 %. 33% din populaţia urbană a judeţului este concentrată în oraşul Otopeni iar 66% în oraşul Buftea.

Figura 4. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe medii rezidenţiale comparativ cu România (2002)

Comparativ cu distribuţia populaţiei pe medii rezidenţiale înregistrată la nivel naţional, unde ponderea populaţiei urbane este superioară celei rurale, cea a judeţului Ilfov este preponderent rurală, procentul de populaţie urbană fiind extrem de redus.

Structura pe sexeDistribuţia populaţiei judeţului Ilfov pe sexe reflectă un relativ echilibru între ponderea

populaţiei feminine şi a celei masculine. Comparând distribuţia populaţiei pe sexe înregistrată la nivel naţional cu cea a judeţului Ilfov observăm că nu există o diferenţă semnificativă între cele două distribuţii ale populaţiei pe sexe. Analizând distribuţia populaţiei pe sexe şi medii constatăm că în urban ponderea populaţiei feminine (51,3%) este uşor mai ridicată decât în rural (50,6%). Totuşi nici în acest caz nu se poate vorbi de o diferenţă semnificativă a distribuţiei populaţiei pe sexe.

67

Figura 5. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe sexe comparativ cu România (2002)

La nivel de unitate administrativ teritorială, în majoritatea comunelor populaţia pe sexe este distribuită echilibrat. Există totuşi cazuri de comune în care nu se regăseşte acest echilibru. Astfel, în cazul câtorva localităţi populaţia este uşor feminizată, ponderea populaţiei feminine depăşind ponderea medie (Ciolpani – 53,8%, Snagov – 52,5%, Otopeni – 52,5%).

Structura populaţiei pe vârstePentru a analiza evoluţia unei populaţii este necesar să cunoaştem structura ei pe vârste precum şi principalii indicatori ai mişcării naturale (natalitate şi mortalitate) şi ai mişcării migratorii.

În ultimii 10 ani populaţia Judeţului Ilfov a cunoscut un uşor proces de îmbătrânire, în

sensul că ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de 60 de ani şi peste) a crescut de la

16,9% în 1992 la 18,8% în 2002, iar concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a

înregistrat o scădere de la 21,5% la 17,5%. Acest fapt este determinat în primul rând

de scăderea natalităţii.

Totuşi, comparativ cu structura pe vârste a populaţiei la nivel naţional, la nivelul

Judeţului Ilfov avem de-a face cu o populaţie mai puţin îmbătrânită.

68

Figura 6. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe vârste 1992 comparativ cu 2002

Sursa: INS, Recensământul populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Figura 7. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe vârste comparativ cu România (2002)

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

69

Cartograma 23

Raportul de dependenţă după vârstă reprezintă raportul (exprimat în procente), dintre numărul populaţiei de vârstă tânără (0-14 ani) şi al populaţiei de vârstă bătrână (peste 60 ani), pe de o parte, şi numărul populaţiei de vârstă adultă (15-59 ani), pe de altă parte. Acest raport măsoară „presiunea” populaţiei tinere şi a celei vârstnice, numărul de tineri şi bătrâni pe care îi “suportă” 100 persoane de vârstă adultă. Nu este identic cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între populaţia inactivă şi cea activă.

La nivelul judeţului Ilfov în 2002 faţă de 1992, raportul de dependenţă a scăzut, fapt datorat în primul rând reducerii natalităţii. Astfel dacă în 1992, 100 de persoane de vârstă activă „suportau” 62 de persoane de vârstă inactivă, în 2002 raportul a ajuns de 57 la 100. La nivel de localităţi cele mai mari valori ale raportului de dependenţă se înregistrează în cazul comunei Nuci (124%), Petrăchioaia (87%), şi Dascălu (83%). Localităţile cu cele mai mici valori ale raportului de dependenţă sunt Voluntari (49%), Măgurele şi Popeşti Leordeni (48%), Buftea (43%) şi Jilava (36%).

Există şi alte variaţii semnificative inter-localităţi în ceea ce priveşte structura populaţiei pe vârste. La nivelul anului 2002 ponderea persoanelor vârstnice varia de la 40,7% în comuna Nuci la 12,8% în oraşul Buftea, în timp ce ponderea de tineri varia între 23,6% în comuna Găneasa şi 12,9% în comuna Berceni. Printre comunele cu cea mai îmbătrânită populaţie se numără Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu şi Berceni care au ponderi ale populaţiei de peste 60 de ani între 27% şi 30%. Localităţile cu ponderi mari ale tinerilor sunt: Baloteşti, Glina, Ştefăneşti, Mogoşoaia, 1 Decembrie, Petrăchioaia, Bragadiru, Corbeanca şi Domneşti cu ponderi ale tinerilor între 19 şi 21%

Piramida vârstelor pentru Judeţul Ilfov la nivelul anului 2002 ne indică faptul că segmentul cu cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelor între 30 şi 34 de ani, urmat fiind de cele între 20 şi 24 de ani şi 25 şi 29 de ani. Cu toate acestea din îngustarea bazei piramidei se poate observa o scădere dramatică a natalităţii în ultimii 10 ani.

Figura 8. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în 2002 (total judeţ)


Comparând piramida vârstelor pe cele două medii rezidenţiale se constată că ele au

aproximativ aceeaşi formă ceea ce indică că au aceeaşi structură pe vârste ceea ce

69

înseamnă că nu diferă mult in ceea ce priveşte comportamentele demografice. Totuşi se

poate observa că populaţia din rural este ceva mai îmbătrânită, în condiţiile în care

ponderea populaţiei 0-9 ani este aproximativ egală cu cea din mediul urban.

Figura 9. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în 2002 (urban)


Figura 10. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în 2002 (rural)


70

Populaţia după etniiDupă etnie, populaţia judeţului Ilfov este relativ omogenă. Astfel, cea mai mare parte a

locuitorilor judeţului Ilfov (95,6%) s-au declarat la recensământul din martie 2002 ca fiind români (286906) şi numai 4,4% (13203) de altă etnie. Această distribuţie diferă semnificativ de cea înregistrată la nivel naţional, unde românii reprezintă 89,5% iar alte etnii 10,5%. Dintre persoanele care au o altă etnie decât cea română cea mai mare pondere o au cele de etnie romă (3,7%). O altă categorie, destul de puţin reprezentată însă, o reprezintă aromânii (0,3%).

Figura 11. Distribuţia populaţiei Ilfovului după etnii (2002)


În ceea ce priveşte distribuţia teritorială a persoanelor ce aparţin etniei rome, conform datelor de la recensământul populaţiei din 2002, acestea se concentrează în comunele Ştefăneştii de Jos (23,1%), Găneasa (17,4%), Glina (16,9%), Cernica (13,0%), Petrăchioaia (12,6%), Jilava (9,7%) şi Vidra (9,2%). Dat fiind faptul că multe persoane nu-şi declară apartenenţa la etnia romă este posibil ca procentul real de populaţie romă să fie mai mare. De asemenea, pot exista şi alte comune cu o concentraţie mai mare a acestei populaţii.

Mişcarea naturală şi migratorie

Mişcarea naturalăMişcarea naturală a populaţiei reprezintă una din componentele care determină evoluţia

unei populaţii. Cele două fenomene surprinse de aceasta sunt natalitatea şi mortalitatea populaţiei.

NatalitateaNatalitatea este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii

la 1000 locuitori într-o perioadă determinată (1 an calendaristic). La nivelul anului 2000 rata natalităţii în Judeţul Ilfov este mai mică decât cea

înregistrată la nivel naţional, cu toate că marea majoritate a populaţiei judeţului trăieşte în localităţi rurale. Acest fapt se explică probabil prin influenţa exercitată de Municipiul Bucureşti asupra stilului de viaţă al locuitorilor din Ilfov, cunoscut fiind că rata natalităţii este mai mică în urban decât cea din rural. La nivel de localităţi se observă variaţii semnificative ale ratei natalităţii, de la 17,8‰ în comuna Găneasa la 6,6‰ în comuna Berceni. De asemenea în urma

71

analizelor s-a constatat o corelaţie pozitivă destul de puternică între rata natalităţii şi ponderea populaţiei de romi (r=0.55, p=0,01), ceea ce înseamnă că în comunităţile cu ponderi mari de romi vom avea şi o rată mare a natalităţii.

Tabelul 2. Mişcarea naturală a populaţiei (2000)

Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul naturalRomânia 10.5‰ 11.4‰ -0.9‰Ilfov 9.8‰ 11.9‰ -2.1‰Sursa: INS, Fişa localităţii 2001

72

Cartograma 24

Comparativ urban-rural se constată, după cum era şi de aşteptat, că rata natalităţii este puţin mai mare în comune decât în oraşe. Rata natalităţii în mediul rural din Ilfov este mult mai mică decât cea înregistrată în rural la nivel naţional. Altfel spus, sub aspectul natalităţii,

comunele din Ilfov se apropie mai mult de mediul urban, fapt determinat după cum am mai spus de apropierea de Bucureşti.

Tabelul 3. Mişcarea naturală a populaţiei pe medii (2000)

Mediu urban Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul naturalRomânia 8.9‰ 8.9‰ 0‰Ilfov 9.3‰ 9‰ 0.3‰

Mediu rural Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul naturalRomânia 12.3‰ 14.4‰ -2.1‰Ilfov 9.9‰ 12.2‰ -2.3‰Sursa: INS, Fişa localităţii 2001

Mortalitatea ca fenomen demografic este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind

influenţată de factori economici şi sociali cum ar fi accesul la serviciile de sănătate şi

nivelul de educaţie dar şi de factori ecologici. Un indicator al mortalităţii este rata brută

a mortalităţii, numărul de decedaţi la 1000 de locuitori.

La nivelul judeţului Ilfov rata mortalităţii este aproape egală cu cea înregistrată la nivel

naţional. Cu toate acestea rata mortalităţii în ruralul din Ilfov este mai mică decât cea

din ruralul la nivel naţional, fapt ce ne indică un nivel de dezvoltare mai ridicat în

comunele din Ilfov sub aspectul calităţii vieţii.

Analiza asupra datelor de mortalitate la nivel de localitate ne indică faptul că în Ilfov

localităţile cu mortalitate ridicată sunt cele cu pondere mare a populaţiei vârstnice,

aflată la distanţă relativ mare faţă de Bucureşti, cu o densitate a populaţiei mai mică

decât media pe judeţ şi cu pondere mare a populaţiei ocupate în agricultură.

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul între cele două componente ale

mişcării naturale ale populaţiei: natalitatea şi mortalitatea. Acesta ne arată cu cât

creşte în mod natural o populaţie şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri

şi cel de decese ce au avut loc într-un an, raportată la volumul populaţiei. Un spor

72

natural pozitiv nu înseamnă neapărat o creştere a populaţiei, volumul acesteia

depinzând şi de fluxurile migratorii.

În judeţul Ilfov sporul natural în 2000 a fost negativ ceea ce înseamnă că neluând în

considerare migraţia, populaţia judeţului a scăzut. Comparativ cu sporul natural la

nivel naţional, judeţul Ilfov înregistrează o scădere accentuată pe cale naturală a

populaţiei şi acest fapt se datorează în special faptului că este un judeţ preponderent

rural.

La nivel de localitate sporul natural variază destul de mult de la 5,3‰ în Găneasa la –

15,8‰ în comuna Nuci. Din cele 39 de localităţi doar 9 înregistrează un spor natural

pozitiv. Sporul natural este mai negativ în localităţile cu populaţie mai îmbătrânită,

aflate la distanţă relativ mare faţă de Bucureşti, în special la marginea judeţului şi în

care ponderea persoanelor ocupate în agricultură este mai mare decât media pe judeţ.

Mişcarea migratorieMigraţia este o altă componentă care contribuie la creşterea sau descreşterea unei

populaţii alături de natalitate şi mortalitate. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor

şi plecărilor cu domiciliul.

73

Cartograma 25

Înainte de 1989 sensul fluxurilor migratorii interne era de la sat spre oraş, însă după

1997 aceste sens s-a inversat, astfel încât numărul celor care se stabilesc în rural îl

devansează pe al celor care se stabilesc în urban.

Fiind un judeţ preponderent rural, este de aşteptat ca Ilfovul să fii cunoscut un spor

migratorii pozitiv. Sporul migratoriu reprezintă diferenţa dintre stabilirile şi plecările

cu domiciliul raportată la 1000 de locuitori.

Pe ansamblul judeţului Ilfov, sporul migratoriu în perioada 1996-2000 a fost pozitiv,

înregistrând în 2000 o valoare de 5,5‰. Majoritatea localităţilor din Ilfov au înregistrat

în perioada 1996-2000 sporuri migratorii pozitive, doar şase din acestea înregistrând

valori negative (Buftea, Găneasa, Corbeanca, Nuci, Periş şi Petrăchioaia). Localităţile

cu cel mai mare spor migratoriu în perioada 1996-2000 sunt: Grădiştea - 12.9‰,

Popeşti-Leordeni - 12.2‰, Cornetu - 10.6‰, Ştefăneştii de Jos - 9.3‰, 1 Decembrie -

8.9‰, Glina - 8.3‰, Bragadiru - 8.3‰, Otopeni - 8.3‰, Mogoşoaia - 8.0‰.

În 2000 localităţile cu cel mai mare spor migratoriu au fost: Grădiştea - 19.1‰, Otopeni

- 17.5‰, Cornetu - 17.3‰, Bragadiru - 17.2‰, Glina - 15.5‰, Tunari - 14.2‰ şi

Domneşti - 11.8‰

73

Spor migratoriu > media pe judeţSpor natural < media pe judeţ

Spor migratoriu > media pe judeţSpor natural > media pe judeţ

Un fenomen caracteristic ultimului deceniu îl reprezintă migraţia „circulatorie” (D.

Sandu), de tip „du-te-vino”, practicată ca pendulare între localitatea de domiciliu şi

localităţi din alte ţări. Studiile vizând acest fenomen au pus în evidenţă faptul că în

profil teritorial, modelul internaţional al migraţiei a fost adoptat în ultimii 11 ani mai

ales la nivelul populaţiei urbane (80% dintre cei care au călătorit în străinătate după

1989 sunt orăşeni). Pentru populaţia rurală migraţia circulatorie de tip turistic în

străinătate este de nivel mai redus decât în urban, iar datele existente sugerează ipoteza

unei dinamici accentuate pentru muncă în străinătate.

Rezultatele recensământului populaţiei din 2002 relevă că la nivelul judeţului Ilfov rata

emigraţiei internaţionale era de 3,4‰. Ponderea persoanelor plecate pentru cel mult 12

luni era de 2,3‰, iar a celor plecate pentru mai mult de 12 luni de 1,1‰. Rate ale

emigraţiei internaţionale peste media judeţeană se înregistrează în: Chiajna (7.99‰),

74

Spor migratoriu < media pe judeţSpor natural < media pe judeţ

Spor migratoriu < media pe judeţSpor natural > media pe judeţ

Cornetu (7.56‰), Popeşti Leordeni (7.21‰), Dragomiresti (6.57‰), Chitila (6.49‰),

Ciolpani (5.59‰), 1 Decembrie (5.30‰), Bragadiru (5.02‰), Afumaţi (4.99‰), Găneasa

(4.76‰).

Migraţie internaţională Nr.

total

% Rata

emigraţiei

(‰)

Persoane plecate pentru cel mult 12 luni 690 68,2 2,3

Persoane plecate pentru mai mult de 12 luni 312 31,8 1,1

Total 1011 100 3,4


Sporul anual al populaţiei judeţului Ilfov în 2000 a fost de 3,6‰. Sporul anual al unei

populaţii se calculează luând în considerare atât sporul natural cât şi migraţia netă. Din

această perspectivă pot fi identificate localităţi care au înregistrat sporuri absolut

pozitive, având deci şi un spor natural pozitiv şi fiind şi atrăgătoare ca destinaţie pentru

migranţi. Printre acestea se numără Glina, Baloteşti, Ştefăneştii de Jos şi Ciorogârla. În

acelaşi timp sunt comunele cu populaţie foarte îmbătrânită şi care au avut şi sporuri

migratorii sub media judeţeană, având pe ansamblu sporurile anuale cele mai negative.

Aceste comune sunt: Nuci (-15,9‰), Berceni (-10,3‰) şi Dărăşti-Ilfov (-11,4‰).

3.3.2. Resursele umane

Sănătatea

Indicatorii la care ne vom raporta pentru a analiza starea de sănătate a locuitorilor judeţului Ilfov sunt: speranţa de viaţă la naştere, rata mortalităţii infantile, numărul de cazuri de îmbolnăviri.

Speranţă de viaţă la naştere exprimă numărul mediu de ani pe care i-ar putea trăi un individ în condiţiile în care mortalitatea ar avea intensitatea din anul de referinţă. Speranţa de

75

viaţă la naştere este atât un indicator al stării de sănătate cât şi un indicator al dezvoltării unei populaţii, fiind puternic influenţat de factori economico-sociali. După cum se poate observa (tabelul 4), valoarea acestui indicator la nivelul judeţul Ilfov este uşor mai scăzută decât cea înregistrată la nivel naţional. De asemenea, valorile înregistrate în judeţul Ilfov ale speranţei de viaţă la naştere sunt mai scăzute pentru ambele sexe decât cele înregistrate la nivel naţional, ceea ce înseamnă că starea de sănătate a locuitorilor Ilfovului este mai proastă decât media naţională, atât în cazul femeilor cât şi în cazul bărbaţilor. Acest lucru este însă de aşteptat ţinând cont de faptul că Ilfov este un judeţ preponderent rural şi că în mediul rural speranţa de viaţă este mai mică decât în urban.

Tabelul 4. Speranţa de viaţă la naştere 1997 - 1999Total Femei Bărbaţi

România 69,7 73,7 66,1Ilfov 69,1 73,4 65,0Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România, 2000

76

Cartograma 26

Rata mortalităţii infantile reprezintă frecvenţa deceselor sub un an, raportată la totalul născuţilor vii dintr-o perioadă determinată (de obicei un an calendaristic). Ca şi speranţa de viaţă la naştere exprimă gradul de dezvoltare al unei populaţii. Comparativ cu media înregistrată la nivel naţional în 1999 observăm că rata mortalităţii infantile a judeţului Ilfov era mult mai mică. La nivelul anului 2000, rata mortalităţii infantile era de 14,4‰ iar în 2001 de 17,5‰, mai mică totuşi decât cea înregistrată la nivel naţional.

Tabelul 5. Indicatori ai situaţiei sănătăţii

Ilfov RomâniaPopulaţie per doctor – 1998 1121 530Populaţie per cadru sanitar mediu – 1998 544 183Paturi de spital per 1000 locuitori – 1998 3,4 7,3Rata mortalităţii infantile (la 1000 de naşteri) – 1999 11,8 18,6Cazuri noi de infecţii şi boli parazitare (per 100.000 locuitori) – 1998

4067,4 3403,6

Cazuri de TBC (per 100.000 locuitori) – 1998 172,7 101,2Consultaţii medicale per locuitor în clinici locale 3,0 2,3Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România, 2000

În ceea ce priveşte cazurile de îmbolnăviri, valorile înregistrate la nivelul Ilfovului sunt

mai numeroase decât la nivel naţional, atât în ceea ce priveşte cazurile de infecţii şi boli parazitare cât şi cazurile de TBC. Aceşti indicatori exprimă şi calitatea vieţii unei populaţii, ştiut fiind faptul că incidenţa unor asemenea boli este mare în comunităţile sărace, cu un nivel al calităţii vieţii redus. Putem astfel afirma că la nivelul judeţului Ilfov populaţia are un nivel mai scăzut al calităţii vieţii decât media naţională.

Starea de sănătate este influenţată de dotarea serviciilor medicale. De aceea, în cele ce urmează ne vom referi la o serie de indicatori ce caracterizează serviciile medicale: paturi în spitale la 1000 locuitori, populaţie per medici şi per personal medical mediu, consultaţii medicale per locuitor în clinici locale. Comparând valorile acestor indicatori cu cele înregistrate la nivel naţional în 1998, observăm că numărul de medici şi personal medical mediu ce revine la 1000 locuitori este mult mai mic decât la nivel naţional. Numărul mic de doctori din Ilfov sporeşte dependenţa locuitorilor judeţului de serviciile sanitare ale capitalei. De asemenea, gradul de solicitare al serviciilor medicale la nivelul anului 1998, cuantificat prin consultaţii medicale per locuitor în clinici locale, este mai mare decât media naţională, ceea ce semnifică faptul că la nivelul judeţului Ilfov cererea de servicii medicale este superioară celei naţionale.

În judeţul Ilfov, la nivelul anului 2000, în reţeaua de ocrotire a sănătăţii funcţionau 6 spitale, 2 dispensare medicale, 12 cabinete medicale, 7 cabinete stomatologice, 33 de farmacii şi o creşă. Serviciile medicale erau asigurate de 346 medici (dintre care 319 în sectorul public), 61 stomatologi, 638 personal sanitar mediu (dintre care 608 în sectorul public) şi 35 de farmacişti (dintre care 31 în sectorul particular şi mixt).

Tabelul 6. Distribuţia teritorială a spitalelor

Nr. paturiBuftea 70Cernica 341Domnesti 55Jilava 842Otopeni 336Peris 80Total 1724Sursa: INS, Fişa localităţii 2000

75

EducaţiaEducaţia este o componentă esenţială a dezvoltării atât la nivel individual cât şi

comunitar. Un nivel ridicat de instruire influenţează starea materială a comunităţii, dar şi starea de sănătate.

Structura populaţiei după nivelul de instruire la recensământul din 2002 era:

Tabelul 7. Distribuţia populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite (2002)

Ilfov România - superior de lungă durată 2.91% 6.86% - superior de scurtă durată 0.25% 0.41% - postliceal şi de maiştri 1.61% 3.06% - liceal 17.90% 22.06% - profesional şi de ucenici 16.63% 15.74% - secundar inferior (gimnazial) 30.46% 28.48% - primar 23.15% 20.69% - fără şcoală absolvită 7.09% 2.70%Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Comparând distribuţia populaţiei de 10 ani şi peste, după nivelul de instruire

remarcăm faptul că ponderea persoanelor cu studii superioare de lungă sau scurtă

durată este mult mai mică decât media naţională. Aceeaşi situaţie se remarcă şi în cazul

învăţământului postliceal şi de maiştri şi a celui liceal.

La începutul anului şcolar 2001-2002, în judeţul Ilfov funcţionau 111 grădiniţe, 123 şcoli generale, dintre care 75 în învăţământul gimnazial, 5 şcoli speciale, 12 unităţi de învăţământ liceal (3 licee şi 9 grupuri şcolare), 12 secţii de învăţământ postliceal şi de ucenici şi 2 secţii de învăţământ postliceal. Fiecare unitate administrativ teritorială este dotată cu grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale. Pe teritoriul judeţului nu există vreun centru de învăţământ superior.

Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele era de 41289 elevi distribuită astfel: - învăţământ preşcolar: 5769 copii;- învăţământ primar şi gimnazial: 28445 elevi (dintre care 12350 în primar, 15787 în

gimnazial şi 308 învăţămât special);- învăţământ liceal: 5224 elevi;- învăţământ profesional şi de ucenici: 1621 elevi;- învăţământ postliceal şi de maiştrii: 230 elevi.

Tabelul 8. Distribuţia teritorială a liceelor şi grupurilor şcolare

Localitatea Nr. şcoli

Brăneşti 4Buftea 2Cernica 1Ciorogârla 1Dragomireşti Vale 1

76

Gruiu 1Snagov 1Voluntari 1Sursa: INS, Fişa localităţii 2000

Personalul didactic era format din 316 cadre în învăţământul preşcolar, 1881 profesori în învăţământul primar şi gimnazial (dintre care 1195 în învăţământul gimnazial), 411 profesori în învăţământul liceal şi 23 profesori în învăţământul profesional şi de ucenici.

Tabelul 9. Indicatori ai dezvoltării învăţământului

Ilfov RomâniaRata totală a înscrierilor... (%) 1998/1999

Toate nivelurile de învăţământ 48,6 63,9Ciclu primar şi gimnazial 86,6 88,4Liceu / şcoală profesională 39,9 67,8

Rata absolvirii liceului / şcolii profesionale 59,4 95,9Numărul elevilor per profesor 1998/1999...

Şcoală primară 19,0 18,7Gimnaziu 13,5 12,2Liceu 19,1 10,9

Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România, 2000

În ceea ce priveşte numărul de elevi ce revine unui profesor, observăm că la nivelul anului şcolar 1998/1999 mediile înregistrate în judeţul Ilfov sunt relativ apropiate de cele de la nivel naţional în cazul învăţământului primar şi gimnazial. O situaţie diferită este cea a învăţământului liceal unde numărul de elevi ce revine unui profesor este aproape dublu faţă de media naţională. Numărul de profesori raportat la populaţia şcolară din această formă de învăţământ este mult mai mic decât media de la nivel naţional, conducând la situaţia de supraîncărcare a acestora.

Rata totală a înscrierilor la toate nivelurile de învăţământ, în anul şcolar 1998/1999, avea valori mult mai mici în judeţul Ilfov comparativ cu media naţională. Deşi ponderea celor înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial are o valoare apropiată de cea naţională, rata înscrierilor în învăţământul liceal sau profesional este mult mai mică. De altfel, Ilfovul este unul dintre judeţele cu cele mai mici rate ale absolvirii liceului/şcolii profesionale. Acest fapt poate fi determinat de lipsa de interes pentru nivelele superioare de învăţământ.

Forţa de muncăLa recensământul populaţiei din anul 2002 volumul populaţiei active a judeţului Ilfov era de 106767 persoane, reprezentând aproximativ 35% din populaţia totală a judeţului. Din populaţia activă 87,2% o constituie ponderea populaţiei ocupate, iar 12,8% rata totală a şomajului. Îngrijorător este faptul că aproximativ o treime dintre cei aflaţi în situaţie de şomaj o reprezintă tinerii aflaţi în căutarea primului loc de muncă.Volumul populaţiei inactive era, la nivelul anului 2002, de 193356 persoane, reprezentând 64,4% din populaţia judeţului. Cele mai mari ponderi ale populaţiei inactive se înregistrează în cazul pensionarilor (40,3%) şi al elevilor şi studenţilor (24,3%).

Nr. total %Populaţia inactivă 193,356 64.4%din care: Elevi/studenţi 47,051 24.3%

77

Pensionari 77,913 40.3% Casnice 28,393 14.7% Întreţinute de alte persoane 30,338 15.7% Întreţinute de stat sau de organizaţii private 1,671 0.9% Persoane cu altă situaţie economică 7,990 4.1% Populaţia activă 106,767 35.6%din care: Persoane ocupate 93,078 87.2% Şomeri în căutarea altui loc de muncă 8,747 8.2% Şomeri în căutarea primului loc de muncă 4,942 4.6% Total 300,123 100%


Raportul de dependenţă economică măsoară numărul mediu de persoane inactive economic pe care trebuie să le susţină o persoană activă din punct de vedere economic. La nivelul judeţului Ilfov, în 2002, raportul de dependenţă economică înregistra o valoare de 1,81, ceea ce însemnă că o persoană activă economic “suportă” în medie 1,81 persoane inactive economic. La nivel de unitate administrativ teritorială, valori peste media judeţeană se înregistrau în comunele: Grădiştea, Gruiu, Nuci, Ştefaneşti, Jilava, Cernica, Periş, Tunari, Petrăchioaia, Berceni, Găneasa, Ciolpani, Mogoşoaia, Glina, Dascălu, Snagov, Afumaţi.

În ceea ce priveşte distribuţia şomerilor pe sexe, remarcăm o pondere mult mai mare a şomajului în rândul bărbaţilor comparativ cu rata înregistrată în cazul femeilor. Probabil că restructurarea industrială a afectat mult mai mult populaţia de sex masculin, iar piaţa muncii nu a oferit noi oportunităţi de angajare acestei categorii.

Şomaj

Masculin Feminin

Şomeri în căutarea altui loc de muncă 6279 2468 Şomeri în căutarea primului loc de muncă 3406 1536Total 9685 4004Rata şomajului 15,3% 9,2%Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

La nivel administrativ teritorial, în 2002 comunele în care se înregistrau rate ale

şomajului de peste 20% erau: Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava.

Analizând datele de la recensământul populaţiei din 2002 privind distribuţia populaţiei

ocupate după statutul profesional, remarcăm faptul că cea mai mare parte a populaţiei

ocupate este reprezentată de salariaţi, volumul forţei de muncă salariate fiind de 87069,

ceea ce reprezintă aproximativ 90% din populaţia ocupată şi 29% din cea a judeţului.

Ponderi de sub 1% din populaţia ocupată o reprezintă întreprinzătorii privaţi,

lucrătorii pe cont propriu, membrii societăţilor agricole şi lucrătorii familiali.

78

Populaţia ocupată după statutul profesional

Salariaţi 87069Patroni (întreprinzători privaţi) 2232Lucrători pe cont propriu 2565Membrii ai unor societăţi agricole/cooperatiste 72Lucrători familiali în gospodărie proprie 4484Altă situaţie 217Nedeclarat 5186Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Structura populaţiei civile ocupate pe activităţi ale economiei la nivelul anului 2002 indică faptul că cea mai mare parte a populaţiei active este ocupată în industria prelucrătoare. 27% din totalul populaţiei ocupate lucrează în industria prelucrătoare. Alte ponderi importante ale populaţiei ocupate desfăşoară activităţi comerciale (16,4%) sau lucrează în agricultură (10,7%) şi transporturi, depozitare, comunicaţii (8,8%). În raport cu aceste domenii, ponderea populaţiei ocupate în sectorul serviciilor este relativ slab reprezentată.

Tabelul 10. Structura populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale în 2002

Domeniu de activitate Nr.total %Agricultură, silvicultură, vânat 9987 10.7%Pescuit şi piscicultură 66 0.1%Industria extractivă 135 0.1%Industria prelucrătoare 25138 27.0%Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2487 2.7%Construcţii 7161 7.7%Comerţ cu ridicata/amănuntul, repararea şiîntreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor casnice 15246 16.4%Hoteluri şi restaurante 1656 1.8%Transport, depozitare, comunicaţii 8195 8.8%Activităţi financiare 631 0.7%Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor 4671 5.0%Administraţie publică 6695 7.2%Învăţământ 3542 3.8%Sănătate şi asistenţă socială 4064 4.4%Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 3193 3.4%Activităţi ale persoanelor angajate în gospodării personale 177 0.2%Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale 21 0.0%Activitate nedeclarată 10 0.0%Total 93075 100.0%Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor şi gospodăriilor 2002

Analizând pe sectoare de activitate economică distribuţia populaţiei salariate se observă

că aceasta prezintă unele diferenţe faţă de cea existentă la nivel naţional. La nivelul

anului 2001, cea mai mare parte a forţei de muncă salariate din Ilfov lucra în industria

prelucrătoare (37,1%). Următoarele două mari sectoare de activitate sunt comerţul, 79

transporturile şi depozitarea, fiecare ocupând între 10 şi 11% din salariaţii din Ilfov.

Ponderea salariaţilor din domeniul transporturilor şi depozitării în Ilfov este aproape

dublă faţă de ponderea medie la nivel naţional. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în

cazul agriculturii.

Judeţul Ilfov înregistrează ponderi mai mici de salariaţi decât cele medii la nivel

naţional în ce priveşte învăţământul, sănătatea, construcţiile, serviciile financiar-

bancare, turismul şi telecomunicaţiile. Acest fapt indică o slabă dezvoltare a

infrastructurii serviciilor sociale precum şi a celor de piaţă. Nevoile de astfel de servicii

ale populaţiei din Ilfov sunt în parte acoperite de furnizorii din Capitală.

Tabelul 11. Structura forţei de muncă salariate pe activităţi ale economiei naţionale în 2001

Ilfov România

0 1 2Agricultură 6.3% 3.1%Silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului 0.8% 1.0%Industrie extractivă 0.3% 3.1%Industrie prelucrătoare 37.1% 34.4%Energie electrică şi termică, gaze şi apă 0.9% 3.7%Construcţii 3.4% 6.7%Comerţ 11.2% 12.6%Hoteluri şi restaurante 0.9% 1.5%Transport şi depozitare 10.3% 5.8%Poştă şi telecomunicaţii 0.8% 2.0%Activităţi financiare, bancare şi de asigurări 0.2% 1.4%Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 8.3% 4.0%Administraţie publică 4.7% 3.1%Învăţământ 6.5% 8.7%Sănătate şi asistenţă socială 5.3% 6.6%Celelalte activităţi ale economiei naţionale 2.9% 2.4%Total 100.0% 100.0%Sursa: INS, Anuar Statistic al României 2002

Analizând evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada 1996 – 2001 constatăm că

la nivelul anului 2001 numărul mediu de salariaţi din Ilfov era de aproximativ 56 de

mii, reprezentând circa 20% din totalul populaţiei judeţului. În 1996 numărul de

80

salariaţi era cu circa 16% mai mare. Începând cu 1996 numărul salariaţilor a

înregistrat o scădere foarte mare, de la 67 de mii ajungând în 1998 la 52 de mii. În

perioada 1998-2000 numărul mediu de salariaţi a rămas relativ constant, abia în 2001

înregistrându-se o uşoară creştere.

Figura 12. Evoluţia numărului de salariaţi 1996-2001, Ilfov comparativ cu România

Sursa: INS, Anuar Statistic al României 2003

Ponderea salariaţilor care în 2002 îşi desfăşurau activitatea în alte localităţi decât cele

de domiciliu reprezenta, conform recensământului populaţiei, peste 60% din populaţia

salariată a judeţului.

Salariaţi după locul unde îşi desfăşoară activitatea

În aceeaşi localitate 38.8%În altă localitate din judeţ 26.4%În alt judeţ 34.5%În altă ţară 0.3%


81

În 2002, în aproximativ 2/3 din unităţile administrativ teritoriale ale judeţului cel puţin 50% din populaţia salariată îşi desfăşura activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu, situată fie în acelaşi judeţ fie în alt judeţ sau ţară. Ponderi de peste 70% ale populaţiei salariate care lucrează în alte localităţi se înregistrează în comunele: Clinceni, Dragomireşti, Dobroeşti, Berceni, Dărăşti, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Domneşti, Cernica, Cornetu, Chiajna, Găneasa, Glina, Tunari, Ştefăneşti, Ciorogârla.

3.4. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

3.4.1. Agricultura, silvicultura

Agricultura

Structura fondului funciar agricol pe categorii de folosinţă ( dinamica fondului funciar agricol în perioada 1990 – 2002)

Structura agriculturii acestui judeţ este adecvată specificului zonei de câmpie. Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică judeţul Ilfov beneficiază de un fond funciar agricol care reprezintă 71,4 % din suprafaţa totală, cu următoarea structură:

ha Categorii de folosinţă 1990 1995 2002

Pondere %

Suprafaţa totală - din care: 158.328 158.328 158.328 100 %Suprafaţa agricolă -din care: 111.508 111.985 113.054 71,7 % din supr. totalăArabil 107.046 105.789 106.852 94,53 % din supr. agricolăPăşuni 1.636 2.065 2.401 2,12 % idemFâneţe 38 38 38 0,03 % idemVii 652 1.740 2.009 1,77 % idemLivezi 2.174 2.391 1.754 1,55 % idem

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; Direcţia Judeţeană de statistică Ilfov;

Structura suprafeţei agricole este dominată de suprafaţa arabilă care acoperă 94,53 % din totalul suprafeţei agricole, păşunile ocupând 2,12 % din total iar viile şi livezile 3,32 %

La categoriile de folosinţă arabil şi livezi se constată o uşoară scădere a suprafeţelor faţă de 1990. Acest fapt este justificat prin diminuarea suprafeţelor aferente plantaţiilor pomicole, ca urmare a costurilor ridicate ale întreţinerii acestora şi ca rezultat al acţiunii de casare a unor plantaţii aflate în principal în proprietatea societăţilor agricole cu capital majoritar de stat.

Zonarea pedologică – starea de calitate a solurilor

În judeţul Ilfov tipurile de sol prezintă diferenţieri în funcţie de relief (câmpie, luncă, terasă), zonele joase de câmpie fiind predominante. Specificul câmpiei din jud. Ilfov este prezenţa microdepresiunilor şi crovurilor care dau neuniformitatea terenului.

Tipurile de sol întâlnite pe suprafeţele de câmpie aparţin în exclusivitate categoriei de teren arabil şi fac parte din clasa cernoziomurilor argiloiluviale şi solurilor brun - roşcate.

82

Cartograma 27

Pe teritoriul studiat s-au identificat terenuri din clasele IIII de pretabilitate la folosinţa arabilă, predominante fiind solurile din clasele I şi II (fără limitări sau cu limitări reduse la folosinţa arabilă). Zonarea teritoriului judeţean din punct de vedere al claselor de pretabilitate este reprezentată grafic în cartograma alăturată.

Suprafaţa agricolă (113.054 ha) este repartizată în trei clase de pretabilitate:

- clasa a I - a – 20.410 ha –18,0 % - terenuri cu pretabilitate foarte bună pentru culturile de câmp fără nici o restricţie

- clasa a II - a – 77.765 ha –68,8 % - terenuri cu pretabilitate bună pentru culturile de câmp cu limitări reduse (textura lutoargiloasă sau argiloasă, neuniformitatea foarte slabă a terenurilor, eroziunea slabă sau moderată a solurilor, nivelul ridicat al apei freatice (2-3m))

- clasa a III -a – 14.879 ha –13,2 % - terenuri cu pretabilitate mijlocie cu limitări moderate pentru culturile de câmp (textura lutoargiloasă sau argiloasă, neuniformitatea terenului, panta moderată (5-15%) şi procesele de eroziune, exces de umiditate de suprafaţă)

Structura suprafeţei cultivateConform analizei dinamicii şi structurii suprafeţei cultivate în perioada 1990 – 2001,

culturile dominante sunt: porumbul – 28,50 %, cerealele – 28,11 % şi floarea soarelui –17,7 % din totalul suprafeţei cultivate.

Această analiză a relevat faptul că suprafaţa efectiv cultivată a scăzut continuu în ultimii 10 ani la culturile de cereale, atât de toamnă cât şi de primăvară, sfeclă de zahăr crescând suprafeţele cultivate cu plante tehnice (floarea soarelui, soia, rapiţă, muştar).

Suprafaţa cultivată totală a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 6700 ha., a crescut semnificativ suprafaţa cultivată cu floarea soarelui şi au scăzut suprafeţele cultivate cu porumb, orz – orzoaică, plante de nutreţ.

Suprafaţa cultivată1990 1995 2001

ha % ha % ha %Grâu şi secară 22.441 20,12 33.047 29,50 29.600 28,11Orz şi orzoaică 15.228 13,65 8249 7,35 7.550 7,17Ovăz 527 0,47 2165 1,93 1.182 1,12Porumb 26.889 24,11 36.206 32,33 30.000 28,50Floarea soarelui 5.214 4,70 4.111 3,70 18.627 17,7Sfeclă de zahăr 773 0,70 649 0,60 - -Cartofi 852 0,76 1128 1,00 700 0,70Legume 7344 6,62 6353 5,67 4.900 4,60Plante de nutreţ 26.653 23,90 15.596 13,92 8.687 8,25Alte culturi 5.587 5,00 4.481 4,00 4.046 3,84Total 111,508 100,00 111.985 100,00 105.292 100,00

Sursa:INSSE – Anuarul Statistic; Direcţia pt. Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov

Producţia medie la hectar la principalele culturi (tone)

Specificare 1990 1995 2000Grâu şi secară 3.600 1.923 3.067Orz şi orzoaică 3.850 2.000 3.665Ovăz 2.050 1.015 1.696Porumb 3.570 4.700 3.360Sfeclă de zahăr 28.070 21.400 -Cartofi 6.450 13.000 15.824

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; Direcţia Judeţeană de statistică Ilfov

82

Cartograma 28

Localităţile care se remarcă prin producţii mai importante la principalele culturi sunt:- porumb – Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Dascălu, Gruiu, Nuci, Popeşti -Leordeni, Tunari;

- floarea soarelui – Afumaţi, Dascălu, Găneasa, Grădiştea, Petrăchioaia, Popeşti–Leordeni, Tunari;

- grâu şi secară – Otopeni, Afumaţi, Baloteşti, Bragadiru, Brăneşti, Ciorogârla, Clinceni, Dascălu, Domneşti, Dragomireşti, Găneasa, Glina, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Pantelimon, Periş, Petrăchioaia, Popeşti – Leordeni, Snagov, Ştefăneşti, Tunari, Vidra.

Balanţa forţei de muncă - Populaţia activă ocupată în agricultură (mii persoane)

Total Bărbaţi Femei108.8 57.3 51.549% 24.1% 24.9%

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic 2002

Structura exploataţiilor agricole

Structura exploataţiilor agricole pe tipuri de proprietate şi categorii de folosinţă relevă faptul că cea mai mare parte a suprafeţei agricole aparţine producătorilor individuali.

Potenţialul exploataţiilor agricole pe tipuri de proprietateSpecificare Exploataţii agricole existente

TotalDin care:

Exploataţii comerciale Exploataţii familialeNumăr Suprafaţă (ha) Număr Suprafaţă (ha) Număr Suprafaţă (ha)

Total exploataţii 243 - 135 - 108 -Sector vegetal 127 49.995 100 47.958 27 2.037Sector zootehnic 31 - 13 - 18 -Sector piscicol 2 68 2 68 - -Exploataţii mixte 83 - 20 - 63 -

Sursa:INSSE – Direcţia pt. Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov 2002

Situaţia agenţilor economici

Situaţia agenţilor economici care au exploatat pământ la începutul anului 2002 constituite conform legii nr.31/1990 (privind societăţile comerciale cu capital majoritar de stat), a legii nr. 36/1991 (privind societăţile agricole şi alte forme de asociere) este următoarea:

Agenţi economiciNr.

agenţiTotal (ha)

Arabil (ha)

Vii (ha)

Livezi (ha)

Fâneţe (ha)

Păşun (ha)

Alte supr (ha)

Societăţi comerciale constituite conform Lg. 31/90

59 23.653 23.070 9 539 21 13,5

Societăţi comerciale constituite conform Lg. 36/91

29 11.496 11.472 12 - - 12 -

Asociaţii fără personalitate juridică

1 86 72 7 2 - 5 -

Asociaţii sau fundaţii (OUG 26/2000)

1 50 30 - - - 20 -

Sursa: MAAP 2003

83

Societăţi comerciale private cu profil de producţie vegetală mai importante:

Societatea comerciala ComunaMărimea

(ha)SOC. AGRIC. AFUMAŢI Afumaţi 350S.C. S.A.I.C. BRAGADIRU Bragadiru 547S.A. BRĂNEŞTI Brăneşti 859S.C. CILEZO CIOROGÂRLA Ciorogârla 2611S.C. COMAICO S.A. 1 Decembrie 395S.C. TRANS IMPEX STEFANIA SRLS.M.P. BERLINS.C. AGRO DN 2S.A. SPICUL

Petrăchioaia 535590710551

S.C. AGRO GLINA, SA GLINA Glina 1372S.A. GRĂDIŞTEA Grădiştea 617S.C. SARMIT AGROSERV Măgurele 445S.C. AGRO GENERAL MOARA VLĂSIEI

Moara Vlăsiei 830

SOC. AGR. OTOPENI Otopeni 1400SOC. AGR. ORIZONT Pantelimon 410S.C. AGROPOL S.A. Popeşti–Leordeni 1339SOC. AGR. SNAGOV GHERMĂNEŞTI Snagov 754SPICUL TUNARIPONT A CELLES S.A. DIMIENI

Tunari 586436414

Sursa: DADR Ilfov 2002

Structura producţiei animaliere

Efectivele de animaleDinamica efectivelor totale de animale în perioada 1990 – 2001 relevă următoarea situaţie:

(mii capete)

Specificare 1990 1995 2001Total Privat Total Privat

Bovine 56 30 18 20 18Porcine 340 200 50 115 34

Ovine 73 49 42 16 16Păsări 5234 3300 700 1123 992

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; DADR Ilfov

Datorită conjuncturii actuale (creşterea costurilor de producţie) în ultimii 10 ani se constată scăderea constanta a efectivelor de animale la toate speciile. La efectivele de păsări se constată o scădere între anii 1990 şi 1995, datorată desfiinţării unor importanţi producători de carne de pasăre (foste CAP – uri) şi a bazei furajere aferente.

În ceea ce priveşte indicatorii Încărcătura de animale la 100 ha teren agricol şi Producţia medie pe animal, în 2001 valorile acestora se situează sub media pe ţară la efectivele de bovine şi ovine.

(mii capete)

Specificare 1991 1995 2001 Situaţia pe ţară (2001)

Bovine 40,5 20,5 18,3 19,6

Porcine 200,9 190,6 107,2 47,5Ovine + Caprine 60,7 40,5 17,8 54,4


84

Producţia medie pe animal

Specificare 2001 Situaţia pe ţară (2001)

Lapte de vacă (litri)

3934 2957

Lapte de oaie (litri)

52 46

Lână (kg.) 3,11 2,49

Ouă (buc.) 175 148


Complexele zootehnice mai importante şi gradul de ocupare al acestora sunt:

Profilul

Societatea comercială Capacitatea totală de creştere (capete)

Procentul de ocupare

Efective

Păsări

S.C AVICOLA BUFTEA 854.000 59,74 510.177

I.B.N.A. BALOTEŞTI 20.000 5,0 1.000

S.C. TĂRTĂŞEŞTI - DRAGOMIREŞTI

270.000 22,84 61.677

Bovine

S.C. AGROINDAF AFUMAŢI 1.300 81,0 1.053

S.C.A.I. PANTELIMON 1.600 45,75 732

S.C. AGROINDCOM CHITILA 600 95,67 574

I.B.N.A. BALOTEŞTI 400 87,0 348

S.C. CARPAŢI FURNITURE 1.300 65,69 854

I.C.D.B. BALOTEŞTI 1.200 62,92 755

A.P.A.P.S. VLASIA 1.200 38,68 464

Suine

S.C. AGROINDAF AFUMAŢI 200 75,0 150

S.C. PICOVIT ROM POPEŞTI LEORDENI

50.000 47,12 23.561

I.B.N.A. BALOTEŞTI 5.000 29,40 1.470

A.P.A.P.S. MĂGURELE 10.000 34,51 3.451

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; DADR Ilfov 2003

Servicii pentru agricultură

Aşa cum rezultă din datele statistice, în perioada analizată sectorul agricol nu a beneficiat decât într-o foarte mică măsură de serviciile adecvate: amenajări de îmbunătăţiri funciare, mecanizări, îngrăşăminte.

Mecanizare

Comparativ cu datele din perioada 1995- 2001 se înregistrează creşterea numărului de mijloace mecanice din dotarea parcului de tractoare şi maşini agricole principale din sectorul proprietăţii private, suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic scăzând semnificativ.

Specificare 1995 2001

total privat total privat

Tractoare agricole 2000 651 1767 1604Semănători mecanice 537 150 819 764Combine autopropulsate pentru recoltat cereale

păioase353 87 206 201

Combine autopropulsate pentru recoltat furaje 63 1 38 28Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic 48 90 60 57

Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; DGAIA Ilfov

85

Agricultura judeţului întâmpină greutăţi în creşterea gradului de mecanizare a proceselor tehnologice din cauza structurii ofertei interne de maşini agricole neadaptate la dimensiunile exploataţiilor agricole şi a dificultăţilor financiare legate de costul maşinilor.

Societăţi agricole mai importante cu profil de mecanizare tip sunt la: Ciorogârla, Ştefăneşti, Gruiu, Moara Vlăsiei şi Căciulaţi (com. Moara Vlăsiei), SC AGROMEC Gruiu SA (Com Snagov- sat Cioflinceni), Glina.

Silvicultura

Fondul forestier al judeţului Ilfov cu componentele sale principale (pădurea, vegetaţia forestieră de pe terenurile situate în afara pădurii, şi fondul cinegetic) reprezintă una din resursele naturale importante.

În anul 2002, fondul forestier ocupa o suprafaţă de 24.115 ha, reprezentând cca. 14% din suprafaţa totală a judeţului.

La nivel naţional, judeţul Ilfov ocupă locul 29 în ierarhia judeţelor după gradul de acoperire cu păduri.

Structura pe forme de proprietate pune în evidenţă faptul că 22.918 ha (91,5%) aparţine domeniului public, iar 2117 ha (8,5%) proprietăţii private.

Compoziţia pădurilor se caracterizează prin suprafeţe importante ocupate cu specii de foioase (98,9% stejar, frasin, cer, gârnită etc.) şi doar 1,1% cu specii de răşinoase.

Pe unităţi administrativ-teritoriale, gradul de împădurire prezintă diferenţieri importante, stabilindu-se din acest punct de vedere 4 categorii (cartogramă). Unităţi administrativ-teritoriale cu suprafeţe importante de pădure (peste 35% din suprafaţa totală) sunt Ciolpani, Snagov, Buftea şi Pantelimon. La polul opus se situează comunele Otopeni, Chitila, Cornetu, Berceni (sub 1% din suprafaţa totală) şi Dobroieşti şi Glina lipsite de păduri.

Suprafaţa medie de păduri şi alte terenuri forestiere care revine pe un locuitor este de 0,084 ha fiind mult inferioară mediei pe ţară care este de 0,294 ha.

Suprafaţa de fond forestier care revine la un teritoriu de 100 ha este de 14,2 ha, fiind de asemenea mult inferioară mediei pe ţară care este de 28 ha.

Produsele lemnoase sau volumul total de lemn existent în pădure este de aprox. 5.000.000 m3.

Posibilitatea anuală totală este de cca. 84.000 m3 din care 56.000 m3 produse principale şi 28.200 m3 produse secundare.

Produsele accesorii care se pot recolta anual (reper anul 1997) sunt: măceşe cca. 40 t, păducel cca. 17 t şi porumbe cca. 15 t.

Fondul cinegetic format dintr-un număr apreciabil de specii valoroase (căprior, mistreţ, iepure, fazan, cerb lopătar, potârniche) cât şi existenţa a cca. 150 lacuri şi iazuri, asigură dezvoltarea vânătoarei şi pescuitului sportiv.

Accesibilitatea fondului forestier este bună, fiind asigurată printr-o reţea de drumuri forestiere dar şi de drumuri publice care străbat pădurile, revenind în medie 8 ml/ha.

Fondul forestier este administrat de Direcţia Silvică Bucureşti prin ocoalele silvice Bucureşti, Brăneşti şi Snagov.

86

Zonarea funcţională a pădurilor, stabilită prin amenajamente silvice, pune în evidenţă faptul că toate pădurile din judeţ sunt incluse în grupa I, respectiv păduri cu funcţie specială de protecţie, care condiţionează păstrarea echilibrului ecologic, ca şi păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes economic, social sau ştiinţific.

Pădurile din grupa I se clasează în raport cu funcţiile speciale de protecţie, după cum urmează:

Păduri cu funcţie de protecţie a apelor = 601 ha (2,4%);

Păduri cu funcţie de protecţie contra factorilor climatici şi industriali = 350 ha (1,4%);

87

Cartograma 29

Păduri cu funcţie de recreere = 23.758 ha (94,9%);

Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului = 326 ha (1,3%).

Cel mai bine reprezentate sunt pădurile cu funcţie de recreere. Ele sunt supuse unui regim de conservare deosebită şi sunt excluse din procesul de producţie lemnoasă, urmărindu-se în acest fel, păstrarea cât mai nealterată a caracterului lor natural. În această categorie sunt incluse pădurile din jurul localităţilor, pădurile de interes social din jurul monumentelor istorice şi de cultură, benzile de pădure din jurul motelurilor şi hotelurilor, benzile de pădure situate de-a lungul şoselelor etc.

Subgrupa pădurilor de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier este reprezentată de zonele naturale de interes ştiinţific şi cu valoare de patrimoniu naţional şi regional şi sunt destinate ocrotirii integrale a naturii. Pentru această categorie de păduri, prin lege, se interzice recoltarea de masă lemnoasă, inclusiv tăierile de igienă şi lucrările de îngrijire, precum şi orice alte activităţi care ar putea afecta echilibrul ecologic.

Se poate afirma că fondul forestier constituie una din resursele naturale importante ale judeţului Ilfov, a cărei gestiune raţională trebuie să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului.

3.4.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

La sfârşitul anului 2001 erau înregistrate la CCIA Ilfov 10.483 societăţi comerciale, cu 39,3% mai mult faţă de ianuarie 2000 (din care 32 sunt în suspendare de activitate, 70 sunt în reorganizare judiciară, 114 îşi schimbă sediul în alt judeţ; toate firmele au primit un număr, cu excepţia celor radiate).

După forma de proprietate avem: Nr. %

persoane fizice 632 6,02 societăţii familiale 705 6,72 societăţi cu răspundere limitată 8.697 82,82 societăţi în nume colective 42 0,40 societăţi în comanduită simplă 26 0,25 regii autonome 10 0,09 organizaţii cooperatiste 53 0,50 societăţi pe acţiuni 336 3,20

Sursa: CCIA Ilfov, anul 2001

Faţă de perioada de bază a crescut nr. de SRL-uri cu 25,75% şi numărul de societăţi pe acţiuni cu 33,33%.

După tipul capitalului avem firme:Nr. %

- cu capital integral de stat ……………………………………………...…....6 0,05- cu capital privat autohton 100% ………………………………………..6219 59,2- cu capital mixt (stat 50% şi 50% privat românesc) ……………………….76 0,72- cu capital privat străin ………………………………………………….2070 19,74- cu capital mixt (stat + străin) ………………………………………………6 0,05- cu capital privat (autohton şi străin) ………………………………….…633 6,03- cu capital mixt (stat + privat autohton + privat străin) …………………….3 0,02

Se observă ponderea ridicată a sectorului privat.

87

Numătul de unităţi din judeţul Ilfov, pe sectoare ale economiei naţionale şi ponderea acestor, la sfârşitul anului 2001:

Nr. unităţi %

Sector primar 41 0,39

Sector secundar 1834 17,49

Sector terţiar 8608 82,12

Total 10483 100,0

Sursa: CCIA Ilfov, anul 2001

Judeţul Ilfov prezintă o concentrare economică în sectorul terţiar.

În anul 1998 câştigul salarial mediu net lunar în judeţul Ilfov a fost cu 4,02% superior mediei pe ţară de 1.042.274 lei, pentru ca la sfârşitul anului 2000 diferenţa să fie de 15,70% faţă de media naţională 2.139.138 lei.

Activităţile din judeţul Ilfov unde întâlnim cele mai mici salarii medii nete sunt: Situaţia faţă de media pe ţară salariul mediu net pe ţară (Valori relative %) (lei)

Sănătate -33,81 1.768.105 Învăţământ -38,88 2.046.107 Administraţie publică -10,25 3.044.988Salarii peste media pe ţară cunoasc activităţile: Transporturi şi depozitare +94,08 2.590.861 Poştă şi telecomunicaţii +12,54 3.583.359 Comerţ +95,03 1.502.294 Industrie +1,08 2.249.496

Sursa: INSSE, Anuarul Statistic al României, 2001

Judeţul Ilfov este cel mai mic judeţ din punct de vedere al suprafeţei, al populaţiei şi are gradul de urbanizare cel mai scăzut.Din punct de vedere al dezvoltării economice judeţul Ilfov formează împreună cu municipiul Bucureşti un motor al dezvoltării regionale.Judeţul Ilfov este un puternic centru industrial şi comercial (este zona marilor angrosişti) fiind o zonă cu un potenţial natural şi antropic deosebit.

Industria

În structura economică a judeţului Ilfov, industria este o activitate de bază datorită în principal capacităţii sale de a asigura o gamă variată de produse competitive, de a asigura locuri de muncă (30% din populaţia ocupată a judeţului în 2002) şi de a contribui la formarea produsului intern brut.

Domeniul industriei a fost influenţat (ca şi întreaga economie a judeţului) de dinamica şi structura economică şi de varietate a municipiului Bucureşti ce acţionează ca un factor de polarizare pe o rază mare de acţiune.

Acest fapt a asigurat un cadru investiţional propice pentru revigorarea şi dezvoltarea activităţii economice. Astfel, judeţul Ilfov a ocupat locul 5 pe ţară în privinţa numărului de societăţi înmatriculate cu participare străină în luna septembrie 2001 şi locul 1 în funcţie de capitalul social subscris.

88

ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS, în luna noiembrie 2003

Înmatriculări de

societăţi comerciale -număr-

Valoarea capitalului social total subscris exprimat în:

Moneda naţională -mil. lei-

Valută

Dolari SUA EURO

Total judeţ 11 221,2 10387 8663

Sursa de date: Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

După anul 2000 s – a observat o creştere semnificativă a producţiei industriale.

În anul 2001 au apărut pe teritoriul judeţului noi firme, unele dintre ele foarte puternice – Philip Morris, Chippita România, Pharmex, Phonx, F.T.F. International, Cream – Line – aceste firme deţin 40% din cifra totală de afaceri.

Industria cinematografica este reprezentată de studiourile MediaPro din Buftea.

Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului asigură 72,5 % din valoarea producţiei industriale a judeţului şi reprezintă 8 % din valoarea producţiei la nivel de ramură. Celelalte ramuri reprezentative în judeţ sunt : industria pielăriei şi a încălţămintei, industria uşoară, confecţii, îmbrăcăminte, hârtie, carton, prelucrarea lemnului, prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice. Se produc următoarele tipuri de produse (deoarece datele au fost obţinute din surse diferite este posibil ca ordonea în care sunt prezentate produsele să nu fie cea reprezentativă):

alimentare ( conserve, lactate, băuturi alcoolice şi răcoritoare, produse de panificaţie ) ; anvelope şi articole din cauciuc, acumulatori ; ţesături, confecţii şi tricotaje ; prefabricate din beton, cărămidă, plăci şi dale din ceramică ; mobilier şi obiecte din lemn ; aparate de măsură şi control ; produse chimice ; ambalaje ; seruri şi vaccinuri.

În topul naţional al firmelor din ultimii ani o serie de firme din judeţ au ocupat locuri fruntaşe : Danubiana, Arteca Jilava, Kraft – Sac, Romcarton, Star Foods, Angst, Gourmet, Chippita, C.N. Aeroportul Internaţional Otopeni, Metro, Rostar, Corina – Gealan.

În anul 2002 comparativ cu 2001 s – au înregistrat creşteri la produse care au fost livrate atât

pe piaţa internă, cât şi la export :

pentru piaţa internă la legume conservate ( cu 264,7 % ), produse zaharoase ( cu 202,4 %), băuturi alcoolice ( cu 158,4 % ), preparate din carne ( cu 71,6 % ), antibiotice ( cu 48 % ); pentru piaţa externă la încălţăminte ( cu 184,3 % ), produse zaharoase ( cu 41,4 %) şi s-a

reuşit livrarea pentru prima dată livrarea unei cantităţi de175.962 tone carne;Creşterea exporturilor a fost posibilă datorită investiţiilor ce s-au concretizat în noi

tehnologii.

Cea mai însemnată pondere la export o au produsele din lemn ( exclusiv mobilier ), produsele minerale, metalele comune, produsele alimentare, băuturile şi tutunul.

89

Pe teritoriul judeţului Ilfov au fost identificate şi puse în valoare resurse minerale de : petrol şi gaze : Periş, Bălăceanca, Berceni, Popeşti – Leordeni, Bragadiru ; petrol : Căţelu, Jilava, Dumitrana, Domneşti ;

gaze : Moara Vlăsiei, Pasărea, Cozieni, Copăceni ; argile comune : Buftea, Pantelimon ; nisipuri şi pietrişuri : Grădiştea, Brăneşti, şi în toate luncile de râuri şi pe terase, unde

există exploatări mici pentru necesităţile locale.

La CCIA Ilfov, erau înregistrate la sfârşitul anului 2001, un număr de 1419 societăţi comerciale cu profil industrial, ceea ce reprezintă 13,54 % din totalul societăţilor comerciale din judeţ.

STRUCTURA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE LA SFÂRŞITUL ANULUI 2001

Sectorul Nr. unităţi Valori relative % Populaţia ocupată Valori relative %Ind. extractivă 8 0,56 135 0,49Ind. prelucrătoare 1396 98,10 25136 90,55En. electrică, termică, gaze şi apă 19 1,34 2487 8,36Total 1423 100 27758 100

ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE DUPĂ OBIECTUL DE ACTIVITATE NUMĂR UNITĂŢI - extracţia petrolului şi a gazelor naturale ( exclusiv prospecţiunile ) 1

1 1

- alte activităţi extractive 7

- industria alimentară şi a băuturilor 465

- industria tutunului 1

- industria textilă şi a produselor textile 52

- industria confecţiilor şi de încălţăminte 80

- industria pielăriei şi încălţămintei 45

- industria de prelucrare a lemnului ( exclusiv producţia de mobilă ) 57

- industria celulozei, hârtiei şi cartonului 29

- edituri, poligrafie şi producerea înregistrărilor pe suporţi 64

- industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 1

- industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale 43

- industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice 94

- industria altor produse din minerale nemetalice 58

- industria metalurgică 15

- industria constr. metalice şi a produselor din metal ( exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii ) 104

- industria de maşini şi echipamente 29

- industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 9

- industria de maşini şi aparate electrice 11

- industria de echipamente, aparate de radio, televiziune şi comunicaţii 11

- ind. de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi ceasornicărie 10

- industria mijloacelor de transport rutier 6

- industria altor mijloace de transport 3

90

- producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a. 88

- recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile 121

- producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă 16

- gospodărirea resurselor de apă, captarea, tratarea şi distribuţia apei 3

Numeroase localităţi se remarcă prin producţia unei game diversificate de produse (anul 2002) : Baloteşti (alimente, textile, detergenţi, mase plastice), Bragadiru (băuturi, alimente, maşini agricole şi forestiere, mase plastice), Dobroieşti (prelucrarea lemnului, încălţăminte, fire şi fibre sintetice, hârtie şi carton), Jilava (încălţăminte, materiale plastice, cărămizi), Mogoşoaia (utilaj tehnologic, lactate, chimice), Periş (elemente din beton, textile şi sticlă), Popeşti (alimentare, textile, prelucrarea lemnului, edituri, prelucrarea pietrei), Snagov (băuturi, construcţii metalice, chimice, construcţii civile), Voluntari (producţia de carne, textile, producţia de hârtie, pesticide, medicamente şi farmaceutice, cauciuc, elemente din beton), Buftea (alimente şi băuturi, încălţăminte, prelucrarea lemnului, medicamente, aparatură de calcul, jucării), Otopeni (reparaţii utilaje, tutun, voiaj şi marochinărie, mase plastice).

PRODUCŢIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE

U.M.2002 2003

nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. Oct. nov. *)

Carne tăiată în abatoare tone 474 760 204 527 662 769 495 651 976 709 785 708 535

Preparate din carne kg 640335 611469 537470 655923 610189 570742 653164 739881 704239*) 685375 728467 712939 587089

Produse zaharoase decofetărie

tone 2062 1475 1760 1786 1939 1911 1539 1550 1086 1658 2166 2289 1684

Alcool etilic de fermentaţie şi sinteză

hl ech. 100%alcool

3863 4617 6734 5655 1241 1730 4038 4364 2665 2687 3972 3982 3165

Băuturi alcoolicehl ech. 100%alcool

4396 5106 4293 4125 4169 4913 2950 4715 2995 3216 3473 4895 4673

Alcool tehnichl ech. 100%alcool

304 353 459 404 98 173 387 371 232 220 393 372 305

Confecţii textile şi din înlocuitori

mil. lei 23423 14674 9490 16120 10603 3897 6905 10529 38603 16236 18576 14237 11132

Produse prelucrate dinmateriale plastice

kg 594253 570697 439721 462156 514132 475057 677229 540484 681360 716724 691425 715347 726830

Mobilier mil. lei 17097 9357 7031 6504 9732 7717 6720 18786 8531 8672 12324 8994 8099

Notă: Sunt prezentate principalele produse industriale ale judeţului.*) Date provizorii

INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE în volum absolut

%

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-30.XI.2003

faţă de1.I-

30.XI.2002

2002 2003

nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov.*)

Total judeţ103,6 108,6 118,9 129,9 114,2 86,6 102,6 110,0 98,5 106,9 97,3 92,7 100,9 103,7

Industrie extractivă - - - - - - - - - - - - - -

Industrie prelucrătoare 103,6 108,6 118,9 129,9 114,2 86,6 102,6 110,0 98,5 106,9 97,3 92,7 100,9 103,7

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

117,7 124,8 107,2 151,9 79,7 70,0 67,7 59,3 61,0 100,7 72,7 59,6 60,8 79,5

91

Notă: Indicii producţiei industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale la nivel de judeţ, in timp ce IPI calculat la nivel naţional caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor realizate în activitatea industrială. Aceştia au fost calculaţi la nivelul fiecărui judeţ, pe baza datelor din "Cercetarea statistică privind producţia fizică industrială" (IND).*) Date provizorii

INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE%

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.X.2003

faţă de1.I-

31.X.2002

2002 2003

oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.*)

Total judeţ 114,8 115,0 135,8 125,6 138,0 120,7 105,6 105,3 122,0 99,5 102,7 114,0 105,1 111,9

Notă: Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie este calculat pe baza eşantionului de agenţi economici, eşantion ce are reprezentativitate numai la nivel naţional. Datele la nivel judeţean nu au fost extinse.*) Date provizorii

Din punct de vedere al importanţei lor, după numărul de salariaţi întâlnim :

centre industriale mijlocii ( 2001 – 10000 angajaţi ) : Buftea 2032, Popeşti 2400, Voluntari 2620 ;

centre industriale mici ( 501 – 2000 salariaţi ) : 1 Decembrie 707, Afumaţi 549, Baloteşti 616, Bragadiru 1260, Brăneşti 946, Cernica 984, Chiajna 1070, Chitila 1435, Clinceni 635, Dobroieşti 841, Dragomireşti 529, Glina 1013, Jilava 1053, Măgurele 629, Otopeni 1032, Pantelimon 1888 ;

centre industriale foarte mici ( 101 – 500 angajaţi ) : Berceni 387, Ciolpani 181, Corbeanca 240, Cornetu 406, Dărăşti 127, Găneasa 104, Gruiu 245, Moara Vlăsiei 405, Mogoşoaia 314, Periş 286, Petrăchioaia 113, Snagov 279, Ştefăneşti 189, Tunari 418, Vidra 309. ( Sursa – D.J.S. Ilfov )

Numai două unităţi administrativ – teritoriale au sub 100 de angajaţi Dascălu 93 şi Nuci 46. Printr-un proiect iniţiat de ministerul Dezvoltării şi Prognozei se urmăreşte atragerea de investiţii străine directe în cadrul Parcului Industrial Bolintin Vale.

Scopul este apariţia a 2000 noi locuri de muncă care să contribuie la dezvoltarea locală a judeţului Ilfov şi Giurgiu.

Se are în vedere următoarele industrii nepoluante: electronică, mecanică fină, bunuri de larg consum, precum şi spaţii de depozitare, comerciale, punct vamal pentru mărfuri, spaţii administrative.

Investiţia este pe 4 ani şi totalizează 201 milioane Euro. În concluzie industria judeţului Ilfov constituie un factor de dezvoltare, aceasta prezentând o deosebită atractivitate pentru investitorii locali şi străini, îndeosebi în ramurile tradiţionale: alimentară şi a băuturilor, uşoară, produselor din mase plastice, producţiei de mobilier, mecanică fină, maşini şi utilaje. Se poate dezvolta industria materialelor de construcţie pe baza resurselor existente.

De asemenea, se pot utiliza materii prime locale la construcţia viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov.

92

Construcţii

În judeţul Ilfov, care este considerat zona verde a capitalei se observă un ritm intens al construcţiilor civile şi industriale, datorat pe de o parte atât persoanelor fizice ( care îşi construiesc locuinţe în antrepriză proprie ), cât şi firmelor româneşti şi străine care oferă case la cheie. Ponderea celor care îşi permit să apeleze la creditul imobiliar sau la cel ipotecar este limitat la nivelul veniturilor (câştigul salarial mediu net lunar în judeţul Ilfov, în anul 2001, a fost de 2.474.992 lei).

Cererea este formată din persoane fizice din municipiul Bucureşti şi din Judeţul Ilfov.

Cererea mare pentru construcţii civile şi industriale dinamizează atât industria materialelor de construcţie, cât şi exploatarea resurselor minerale.

În judeţ existau 108 firme care se ocupau de construcţii civile, industriale, izolaţii (conform bilanţului de la sfârşitul anului 2001). Societăţi comerciale care au ca obiect de activitate construcţii se găsesc în toate unităţile administrativ teritoriale Chitila, Popeşti, Voluntari sunt U.A.T., unde ăşi desfăşoară activitatea mai multe firme de construcţii. (conform CCIA Ilfov). Putem mneţiona localitatea Popeşti.

Investiţiile realizate de firmele de construcţii s-au materializat în utilaje şi mijloace de transport şi lucrări de construcţii. Se poate observa uşor că lucrările de construcţii terminate şi / sau în curs de execuţie sunt mai mari în mediul rural decât în mediul urban.

INDICII INVESTIŢIILOR REALIZATE

%trimestrul corespunzător din anul precedent = 100

2002 2003

trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II trim. III

Investiţii - total 61,1 21,1 231,7 101,4 81,0 119,8 47,2

din care:

lucrări de construcţii 45,5 134,2 162,1 85,0 50,8 106,6 60,2

utilaje (inclusiv mijloace de transport) 97,1 10,7 418,4 152,8 126,6 132,5 36,2

AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI REZIDENŢIALE

număr2002 2003


Autorizaţii eliberate 310 565 571 410 271 510 662

din care:

Mediul urban 19 34 37 21 33 27 52

Mediul rural 291 531 534 389 238 483 570

LOCUINŢE TERMINATE ŞI ÎN CURS DE EXECUŢIE

număr

93

2002 2003


Locuinţe terminate 258 259 285 627 211 258 301

din care în:

mediul urban 68 13 31 25 22 40 17

mediul rural 190 246 254 602 189 218 284

Locuinţe în curs de execuţie 2230 2401 2651 2833 2984 *) 3102 3475

din care în:

mediul urban 146 143 158 142 187 110 258

mediul rural 2084 2258 2493 2691 2797 2992 3217

Notă: Indicatorul "Locuinţe terminate" se referă la totalul locuinţelor finalizate în cursul trimestrului, iar "Locuinţe în curs de execuţie" sunt locuinţele aflate în diferite stadii de execuţie la sfârşitul trimestrului.

Fondul de locuinţe al judeţului Ilfov reprezenta la 31dec. 2000,1,18 % din totalul

naţional. Cifra de 95,13 % reprezintă locuinţele aflate în proprietate privată.

94

Cartograma 30

Cartograma 31

FONDUL DE LOCUINŢE LA 31 DEC. 2000

RegiuneaTotal

număr locuinţe

Număr camere

delocuit

Suprafaţalocuibilă( mii m2)

Locuinţe proprietate majoritară de stat Locuinţe proprietate

privatăNumăr locuinţe

Număr camere de

locuit

Suprafaţalocuibilă( mii m2 )

Număr locuinţe

Număr camere de

locuit

Suprafaţa locuibilă( mm m2)

Total 7907352 19688770 273897 378968 733561 9704 7528384 1895509 264

Regiunea 8 876595 2165261 31218 39872 85826 318 836723 2079735 30900Ilfov 93366 286528 3722 4549 10327 141 88817 276201 3581

Sectorul construcţii va fi un sector de bază în economia judeţului Ilfov datorită cererii mari de lucrări de construcţii.

3.4.3. Turismul

Potenţial turistic

Deşi situat în plină regiune de câmpie, judeţul beneficiază de zone cu peisaj natural de mare valoare, datorită numeroaselor văi, unele cu ape curgătoare permanente, altele adăpostind lacuri naturale sau artificiale cu folosinţe complexe: piscicole, irigaţii, turism şi agrement.

Lacurile cele mai mari, formate prin stagnarea în mod natural a apelor sunt:- Lacul Bălteni format pe valea pârâului Sticlăria, având o suprafaţă de 135 ha şi o

poziţie foarte atractivă, prin prezenţa în teritoriul înconjurător a pădurilor; oferă condiţii optime pentru recreere şi agrement dar până în prezent acestea nu au fost utilizate corespunzător;

- Lacul Snagov, cel mai renumit şi cel mai atrăgător dar şi cel mai bine pus în valoare pentru turism şi recreere. Cu o suprafaţă de 575 ha, lung de 13 km şi adânc de 9 m, cu o bogată faună piscicolă, înconjurat de întinse păduri, lacul Snagov constituie un obiectiv turistic de prim rang;

- Balta Neagră situată în mijlocul unei întinse păduri, deşi de mai mici dimensiuni (4 km lungime şi o lăţime ce variază între 10 – 250 m) oferă condiţii favorabile pentru agrement;

- Lacul Căldăruşani, cu o suprafaţă de 224 ha şi o adâncime medie de 4m este de asemenea înconjurat de mari suprafeţe de păduri contribuind la pitorescul împrejurimilor;

- Pe valea Colentinei cele mai importante lacuri sunt: Fundeni – 115 ha, Plumbuita – 70 ha, Chitila - 90 ha, Mogoşoaia – 95 ha, Buciumeni – 96 ha.

Lacurile artificiale sunt caracteristice în primul rând văilor Pasărea (pe care s-au realizat 26 iazuri şi 24 acumulări), Cociovaliştea (cu 17 iazuri şi 9 acumulări), Mostiştea (cu 18 iazuri), Şindriliţa (cu 12 iazuri şi 2 acumulări), Câlnău (cu 9 iazuri şi 4 acumulări).

Cea mai întinsă suprafaţă lacustră (cca. 4000 ha) realizată artificial, acumularea Mihăileşti de pe Argeş, constituie premize favorabile dezvoltării unei zone de agrement adiacente.

În cadrul peisajului natural, vegetaţia constituie unul din factorii cu o mare importanţă pentru protecţia şi conservarea mediului şi pentru asigurarea unui cadru adecvat odihnei şi recreerii.

Pădurile sunt concentrate îndeosebi în partea de nord şi nord-est a judeţului, unde gradul de împădurire atinge procente de 35 – 45% din suprafaţă. Partea centrală a judeţului (împrejurimile Bucureştiului) şi partea de sud sunt zone deficitare în păduri.

114

Cercetările realizate în 1994 au relevat existenţa unui important potenţial geotermal în mai multe puncte din judeţ. Valoarea terapeutică a acestora este certă: presiune constantă, mineralizare redusă, temteraturi între 41 - 82ºC.

Din analizele fizico-chimice rezultă că aceste ape pot fi utilizate în tratarea unei game largi de afecţiuni: diverse forme de reumatism, hipertensiune arterială, alergii etc. Sondajele au evidenţiat astfel de ape la Snagov, lângă lac, la nord de lacul Băneasa, lângă Otopeni, la Baloteşti, în apropierea Mânăstirii Căldăruşani, la Periş şi în zona cuprinsă între Măgurele şi Dumitrana, acestea din urmă însă puternic poluate.

În concluzie, rezultă că principalele resurse turistice ale cadrului natural din judeţul Ilfov sun t:

- salbele de lacuri de pe văile Sticlăria, Snagov, Vlăsia, Cociovaliştea, Colentina, Pasărea, Şindriliţa, Mostiştea, Colceag;

- văile cursurilor de apă permanente: Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş, Sabar, Ciorogârla;- suprafeţele compacte de păduri în mare parte păduri rămase din ceea ce au fost

renumiţi Codrii ai Vlăsiei.

Asocierea acestor trei elemente naturale a dat naştere în multe zone, unor arii deosebit de pitoreşti, de mare interes turistic sau ştiinţific. Astfel, pentru ocrotirea lor, lacul Snagov (100 ha) şi pădurea Snagov (10 ha) au fost incluse în lista rezervaţiilor naturale (Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea 3 “ZONE PROTEJATE”).

Pădurea Căldăruşani este de asemenea ocrotită ca rezervaţie naturală de importanţă judeţeană.

Datorită faptului că teritoriul actual al judeţului a fost una dintre cele mai vechi şi mai intense arii de populare din Câmpia Română, vestigiile arheologice şi monumentele istorice sunt numeroase şi de mare valoare.

Dintre acestea se remarcă valorile de patrimoniu cultural de interes naţional incluse în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea 3 “ZONE PROTEJATE”:

- Monumente şi ansambluri de arhitectură:1. Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Mogoşoaia.2. Ansamblul Mânăstirii Snagov.

Numeroase alte monumente istorice şi de arhitectură sunt prezente pe teritoriul judeţului, multe dintre ele reprezentând obiective de atracţie pentru turism (mănăstirile Turbaţi, Pasărea, Cernica, Tânganu, Ţigăneşti, Ciorogârla, Căldăruşani, Balamuci).

Prin prezenţa unor valoroase resurse turistice naturale şi antropice pot fi conturate principale areale de atractivitate turistică:

- Snagov – Ghermăneşti – Izvorani

- Bălteni – Ţigăneşti – Tâncăbeşti – Periş

- Moara Vlăsiei – Grădiştea – Balta Neagră

- Corbeanca – Săftica – Baloteşti

- Buftea – Mogoşoaia

- Pustnicu – Pasărea

- Pantelimon – Cernica

- Acumularea Mihăileşti – Argeş – Dumitrana.

115

Structuri turistice de primire

Judeţul Ilfov dispune, conform surse de documentare*, de 106 unităţi de primire cu un total de aproximativ 1.000 locuri.

Datele respective evidenţiază următoarea dispunere a unităţilor de cazare, pe structuri de cazare şi grad de confort:

Nr. crt.

Localitate Tip structură cazare Categorie Nr. unităţi

0 1 2 3 41. Berceni Popas turistic 2 stele 12. Bragadiru Căşuţe 1 stea 13. Bragadiru Pensiune agro 2 flori 14. Buftea Bungalow 3 stele 15. Buftea Bungalow 2 stele 16. Buftea Bungalow 1 stea 17. Buftea Hotel 3 stele 18. Buftea Vilă 2 stele 19. Cernica Popas turistic 2 stele 110. Chiajna Pensiune 2 flori 111. Ciolpani Pensiune 2 flori 112. Ciolpani Motel 3 stele 113. Ciolpani Vilă 3 stele 214. Ciolpani Vilă 2 stele 415. Ciolpani Vilă 1 stea 116. Domneşti Motel 2 stele 117. Ghermăneşti Motel 3 stele 118. Ghermăneşti Vilă 3 stele 319. Ghermăneşti Vilă 2 stele 1020. Ghermăneşti Vilă 1 stea 121. Măgurele Hotel 2 stele 122. Mogoşoaia Pensiune 2 stele 123. Otopeni Ap. de închiriat 2 stele 124. Otopeni Hotel 3 stele 125. Otopeni Hotel 2 stele 126. Otopeni Pensiune 2 stele 127. Otopeni Pensiune 2 flori 128. Otopeni Pensiune turistică montană 2 flori 129. Pantelimon Pensiune 2 stele 130. Pantelimon Pensiune agro 3 flori 131. Săftica Bungalow 2 stele 132. Snagov Pensiune 3 stele 133. Snagov Hotel 3 stele 134. Snagov Hotel 2 stele 135. Snagov Vilă 2 stele 236. Snagov Pensiune 4 flori 137. Snagov Sat Vilă 4 stele 638. Snagov Sat Vilă 3 stele 1939. Snagov Sat Vilă 2 stele 1740. Snagov Sat Vilă 1 stea 641. Snagov Sat Hotel 3 stele 142. Snagov Sat Vilă 1 stea 1

* Comisia Naţională pentru Statistică – Fişa localităţii - 1998116

0 1 2 3 443. Snagov Sat Camping 2 stele 144. Snagov Sat Bungalow 3 stele 145. Tâncăbeşti Pensiune 2 flori 146. Voluntari Pensiune 4 stele 1

Sursa datelor: MTCT – Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism

Se remarcă ponderea unităţilor de tip vilă, aceasta fiind situate în localităţile Snagov, Ghermăneşti şi Ciolpani.

Concentrarea de unităţi de cazare în partea de nord a judeţului este explicabilă prin faptul că resursele naturale, dar şi antropice de care dispune constituie o atracţie turistică majoră.

Din modul de dispunere a unităţilor de cazare se mai constată că partea de sud a judeţului este deficitară la acest tip de structuri.

Structurile de alimentaţie

Reţeaua unităţilor de alimentaţie este formată dintr-un număr de 14 unităţi, dispuse pe tipuri şi categorii de confort după cum urmează:

Nr. crt.

Localitate Tip structură cazare Categorie Nr. unităţi

1. Buftea Restaurant clasic Categ. I 12. Cernica Restaurant clasic 2 stele 13. Chiajna Bar de zi 2 stele 14. Chiajna Restaurant clasic 2 stele 15. Domneşti Bar de zi Categ. I 16. Domneşti Restaurant clasic Categ. I 17. Măgurele Restaurant clasic 2 stele 18. Mogoşoaia Restaurant clasic 2 stele 19. Otopeni Restaurant specific naţional 3 stele 110. Pantelimon Braserie 2 stele 111. Snagov Sat Restaurant clasic 3 stele 112. Snagov Sat Disco bar 2 stele 113. Snagov Sat Grădină de vară 2 stele 114. Snagov Sat Snack-bar 2 stele 1

Sursa datelor: MTCT – Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism

După cum rezultă din tabelul de mai sus, predominante sunt unităţile tip restaurant (8 unităţi – 58 %).

Urmează structurile de tip bar de zi (2 unităţi – 14 %), cel mai slab reprezentate fiind structurile tip braserie (o unitate – 7 %), dico-bar (o unitate – 7 %), grădină de vară (o unitate – 7 %) şi snack-bar (0 unitate – 7 %).

Structuri turistice de agrement

Faţă de resursele naturale valoroase de care dispune teritoriul ocupat de judeţul Ilfov, dotările pentru agrement sunt slab reprezentate.

117

Există numai patru ştranduri (Snagov, Mogoşoaia, Buftea şi Cernica) dotate cu plaje amenajate. Ştrandul de la Snagov dispune de un mic bazin de înot şi un debarcader cu şalupe şi bărci. Tot la Snagov există şi o sală de jocuri mecanice, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, cât şi posibilitatea închirierii de echipament sportiv.

În comuna Ghermăneşti, motelul “Flamingo” dispune de un mic bazin de înot, de o sală de biliard şi de un debarcader cu şalupă.

Baza de la Buftea are în componenţă un debarcader şi diverse terenuri de sport. În Buftea şi în comunele Mogoşoaia şi Brăneşti funcţionează case de cultură cu discoteci. La Buftea există şi un club al copiilor amenajat cu toate dotările necesare.

Pădurile Cernica şi Pustnicu, cât şi parcurile de la Buftea şi Mogoşoaia, oferă posibilităţi pentru promenadă şi organizarea de picnic-uri. Pădurile şi lunca Argeşului reprezintă zone valoroase pentru recreere, plajă şi pescuit sportiv.

3.4.4. Servicii economice şi sociale

Comerţul

Din punct de vedere al amplasamentului, judeţul Ilfov este locul ideal al marilor centre pentru vânzarea cu ridicata.

Aceste centre sunt situate de-a lungul căilor rutiere importante, în apropierea staţiilor C.F.R.., a aeroporturilor.

Aceşti intermediari ajută (în procesul producător – distribuitor – consumator final) ca mărfurile să ajungă la consumatorul final în cantitatea şi la calitatea dorită. In acest lanţ al distribuţiei de “ mărfuri ” sunt implicaţi numeroşi agenţi economici situaţi atât în amonte, cât şi în aval (producător sau importator, distribuitori, transportatori, detailişti, firme care se ocupă de producţia de ambalaje).

În procesul de vânzare al mărfurilor cu ridicata şi (sau cu amănuntul) se desfac cantităţi importante de mărfuri, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi valoric, cu implicaţii şi asupra bugetelor locale şi a veniturilor populaţiei.

Populaţia ocupată în sectorul comerţ depăşeşte în fiecare unitate administrativ teritorială a judeţului 30 % din totalul populaţiei ocupate in servicii.

În judeţul Ilfov sunt 2347 societăţi comerciale care au ca obiect de activitate comerţul cu ridicata (conform bilanţului da le sfârşitul anului 2001).

Din acest punct de vedere sunt bine reprezentate următoarele localităţi: Afumaţi, 1 Decembrie, Baloteşti, Buftea, Bragadiru, Brăneşti, Ciolpani, Chitila, Corbeanca, Jilava, Măgurele, Mogoşoaia, Otopeni, Pantelimon, Popeşti, Ştefăneşti şi Tunari.

Sectorul comerţ s – a dezvoltat şi va continua să se dezvolte datorită cheltuielilor relativ mici cu înfiinţarea unui centru comercial.

Construcţia şi / sau modernizarea de spaţii comerciale implică angrenarea unor firme de construcţii pentru realizarea acestor obiective.

Merită menţionate noile centre comerciale Metro Voluntari şi Otopeni şi Centrul Comercial Doraly Afumaţi.

În viitor se va dezvolta comerţul cu amănuntul în judeţul Ilfov prin apariţia unităţilor de tip supermarket ( investiţii externe directe ) şi unităţile comerciale vor funcţiona în sistem reţea de magazine.

118

EXPORTURI ŞI IMPORTURI DE MĂRFURImii euro

2002 2003

nov. Dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.*) nov.1.I.-

30.XI.

Total exporturi FOB

11158 8169 9032 9761 10542 10678 14663 11528 12176 10197 11475 12861 10750 123663

Total importuri CIF 40082 36579 28309 33696 36910 41344 43456 44469 44105 43425 51156 52039 44225 463133

Sursa de date: Datele privind exporturile şi importurile fiecărui judeţ (inclusiv municipiul Bucureşti) au fost determinate de către Autoritatea Naţională a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri, care poate fi diferit de cel al producătorilor de mărfuri exportate sau al utilizatorilor mărfurilor importate.Notă: Datele lunare comunicate operativ sunt susceptibile de rectificări succesive din partea Autorităţii Naţionale a Vămilor, ca urmare a modificării sau anulării unor declaraţii vamale întocmite in lunile anterioare.*) Date rectificate.

Importul a continuat să fie mai mare decât exportul, având aceeaşi tendinţă ca la nivel naţional, cu toate că exporturile au continuat să crească lună de lună.

În primele două luni ale anului 2001 comparativ cu aceeaşi perioadă anului 2000 s-a înregistrat o creştere a activităţii de comerţ exterior datorată creşterii volumului exporturilor cu 16 %.

Activitatea de control privind calitatea produselor şi serviciilor se desfăşoară prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Activitatea A.N.P.C. în perioada 1.01. – 30.09.2003 :

Numărul total al acţiunilor

de control desfăşurate

Valoarea produselor cuabateri de la O.G. 21/1992

-milioane lei- Valoarea totală a amenzilor aplicate

-milioane lei-

Valoarea vărsămintelor la buget din amenzi

-milioane lei-Total

din care: produse din import

Total judeţ

2307 56898,0 44751,5 5928,5 4958,6

Sursa de date: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Transporturi

În domeniul serviciilor de transport rutiere la nivel judeţean există 253 de agenţi economici (conform bilanţului contabil de la sfârşitul anului 2001).

În domeniul serviciilor de transport de persoane există o oportunitate pentru transportatori dacă ţinem seama că 60 % din populaţia salariată îşi desfăşoară activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu.

Transportul de mărfuri este impulsionat de activitatea comercială intensă.

Populaţia ocupată în activitatea de transporturi, depozitare şi comunicaţii reprezintă 17,04 % din totalul populaţiei ocupate.

Importante firme de transport se găsesc la Voluntari, Buftea, Cornetu, Chitila, Afumaţi, Berceni, Bragadiru, Brăneşti, Cernica, Domneşti, Periş, Mogoşoaia, Otopeni, Jilava, Domneşti, Vidra.

Transportul rutier al judeţului este completat de liniile preorăşeneşti de transport în comun din Bucureşti.

119

Serviciile de transport aeriene se realizează de pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa, iar cele utilitare şi sportive de pe aeroportul din Clinceni.

Serviciile de telecomunicaţii sunt bine reprezentate la nivelul judeţului Ilfov prin serviciile de telefonie fixă şi mobilă, având în vedere larga arie de acoperire a acestora, precum şi prin intermediul serviciilor poştale ( în peste 80 % din localităţi există oficii poştale ).

ÎnvăţământÎn judeţul Ilfov, învăţământul de toate gradele este foarte bine reprezentat în teritoriu.

Învăţământul superior funcţionează în cadrul Universităţii Media Pro.

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Tip unitate învăţământNr. unităţi Elevi înscrişi Personal didactic

Preşcolar 121 5350 293Şcoală 124 29269 1794Licee 12 378 25Învăţământ special pt. deficienţi 4 384 72

Învăţământul liceal cuprinde 17 secţii ( 2 teoretice, 1 tehnică, 3 agricole, 1 silvic, 3 seminarii teologice, 1 liceu pentru deficienţi cu 179 elevi înscrişi ).

Învăţământul pentru ucenici cuprinde 7 secţii. Baza materială a învăţământului preuniversitar cuprinde :

- învăţământul gimnazial : 871 săli de clasă şi cabinete şcolare, 63 laboratoare şcolare, 14 ateliere, 32 săli de gimnastică ;

- învăţământul liceal : 236 săli de clasă şi cabinete şcolare, 76 laboratoare, 35 ateliere, 9 săli de gimnastică. ;

Funcţionează 18 centre de plasament pentru copii aflaţi în dificultate, cu handicap sau cu virusul HIV / SIDA ( 8 centre publice / 10 centre private ).

Insuficienţa personalului de specialitate afectează calitatea procesului de învăţământ, ca şi slaba dotare (inclusiv lipsa laboratoarelor de informatică dotate corespunzător). Se întâlnesc probleme legate de finanţare, de întreţinerea unor şcoli.

CulturaÎn judeţul Ilfov sunt 40 de cămine culturale şi case de cultură, din care 12 săteşti şi 2 orăşeneşti.În judeţ există 108 biblioteci, din

care 18 sunt publice. Localităţile unde există biblioteci în care se desfăşoară activităţi cu caracter permanent în judeţul Ilfov sunt : Buftea, Otopeni, Afumaţi, Bragadiru, Tunari, Ciorogârla, Clinceni, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Chiajna, Ciolpani, Gruiu, Jilava şi Periş.

Sănătate

La nivelul judeţului există următoarele tipuri de unităţi sanitare ( în anul 2000 ) : spitale 5 cămine spital 2 dispensare 2 cabinete medicale 141 cabinete medicale asociate 2 societăţi medicale civile 2 cabinete stomatologice 48

120

puncte farmaceutice 38 depozite farmaceutice 10 ambulatorii 2 creşe 1

Problemele judeţului Ilfov sunt legate de resursele umane, în fapt de insuficienţa

personalului medical cu studii superioare şi medii. Probleme de dotare sunt în partea

de nord – est a judeţului. Se resimte lipsa căminelor de bătrâni.

Cercetare – dezvoltare

Prin activitatea de cercetare – dezvoltare în judeţul Ilfov se transferă rezultatele specifice acestei activităţi spre agenţi economici din domeniul public şi privat în scopul creşterii eficienţei economice. Sectorul cercetare – dezvoltare este reprezentat de unităţile de la Măgurele, Popeşti, Pantelimon, Baloteşti, Vidra, Voluntari, Otopeni, Buftea şi Periş.

Activităţile de cercetare – dezvoltare vizează în special domeniul agricol, îmbunătăţirea soiurilor de plante şi a raselor de animale şi au ca scop valorificarea acestora prin industrializare în cadrul unităţilor industriei alimentare din judeţ.

Asigurări sociale

Cheltuielile pentru protecţia socială a şomerilor, în 2001, în judeţul Ilfov reprezintă 0,6 % din totalul naţional.

mil. lei Regiune /Judeţ

Total Ajutor de şomaj

Ajutor de integrare profesională

Alocaţie de sprijin

Plata absolvenţilor

Calificare, recalificarea şomerilor

Plăţi compensatorii

Alte cheltuieli

Total 9404370 2810186 434120 1166913 118634 24197 996191 3854129

Regiunea 8 1964092 221714 24994 81369 21519 1264 119452 1493780Ilfov 64310 28293 2609 10332 461 382 10604 11629

Sursa : INS, Anuarul Statistic 2002

Numărul mediu al pensionarilor în perioada trim. III 2002 – trim. III 2003, a crescut cu 0,35 %. Urmare a măsurilor de protecţie socială iniţiate de guvernul României, pensia minimă a crescut.

NUMĂRUL MEDIU AL PENSIONARILOR ŞI PENSIA MEDIE DE ASIGURĂRI DE STAT

2002 2003

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Trim. I Trim. II Trim. III

Numărul mediu al pensionarilor - persoane 6721 68023 68178 68337 68095 68385 68420

Pensia medie - lei 1433650 1512950 1605274 1663093 1675148 1732645 1828926

Notă : Datele pentru trimestrul III 2003 sunt provizorii

121

În teritoriu sunt 2 cantine sociale cu 195 locuri de care beneficiază 140 persoane. Se acordă sprijin persoanelor cu handicap, persoanelor cu copii, persoanelor cu venituri reduse.

Cele mai importante măsuri vizează stimularea angajatorilor care angajează şomeri, absolvenţi şi persoane aflate în apropierea vârstei de pensionare.

Serviciile de administraţie publică sunt foarte bine reprezentate în toate unităţile administrativ teritoriale din punct de vedere al populaţiei ocupate.

4. DIAGNOSTIC – PRIORITĂŢI

4.1. STRUCTURA TERITORIULUI

4.1.1. Mediul

În judeţul Ilfov se înregistrează sistematic depăşiri ale indicatorilor de calitate a tuturor factorilor de mediu, faţă de normele standardizate, producându-se deteriorări mai mult sau mai puţin grave. Se pot contura, astfel, zone funcţionale sau zone cu suprafeţe mai mari poluate şi/sau degradate, în funcţie de alterarea unuia sau mai multor factori de mediu.

Se consideră că zona Glina este o zonă critică sub aspectul poluării atmosferei, a apelor de suprafaţă, apelor subterane şi a solului, cauza acestei stări de fapt, fiind haldele de deşeuri menajere. Lipsa unei staţii de epurare proprii pentru municipiul Bucureşti, care să preia apele uzate, face ca apa râului Dâmboviţa să fie în categoria “degradat” în aval de localitatea Bălăceanca.

Sub aspectul poluării atmosferei, dar şi a solului, zona industrială Pantelimon (S.C. “Neferal” S.A. şi S.C. “Acumulatorul” S.A.) continuă să fie poluată cu pulberi în suspensie, plumb şi oxizi de azot.

Poluarea apelor subterane este punctiformă şi este cauzată de o gamă variată de noxe, rezultate din numeroase activităţi (agricultură, extracţia petrolului, depozite de deşeuri etc.) evidenţiindu-se în acest sens zona Cernica, zona Dragomireşti, zona Bragadiru, zona Jilava.

Deşeurile, de toate categoriile, reprezintă un factor de risc pentru întregul mediu, dar şi pentru sănătatea populaţiei.

Caracteristica generală a depozitării deşeurilor, constă în faptul că nu întrunesc condiţiile minime ale normelor în vigoare, în ceea ce priveşte amplasarea şi amenajarea lor în scopul protecţiei mediului.

122

Analiza SWOT relevă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existenţa unor resurse de ape minerale

geotermale care pot fi folosite în scopuri balneo-turistice;

Numărul mare de lacuri şi bălţi care pot oferi condiţii optime pentru organizarea zonelor de agrement, sporturi nautice, pescuit etc.;

Fondul funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales la arabil, alcătuit din soluri brun roşcate de pădure şi cernoziomuri deosebit de favorabile culturilor agricole;

Păduri de foioase cu funcţie specială de protecţie, având şi un important fond cinegetic;

Fond piscicol – remarcabil mai ales pe valea Cociovaliştea, Pasărea, Bălteni etc.

Poluarea şi degradarea mediului înconjurător ca urmare a activităţilor industriale din zonele limitrofe Capitalei, evidenţiindu-se în mod deosebit zona Glina şi Pantelimon;

Poluarea şi degradarea solului prin acţiunea de depozitare a deşeurilor menajere şi industriale pe platforme neamenajate (circa 80 %);

Entrofizarea apelor lacului Snagov (zonă naturală protejată) ca urmare a deversărilor de ape uzate şi neepurate;

Habitatele de pădure deteriorate din lunca Argeşului datorate lucrărilor hidrotehnice în scopul construirii canalului Bucureşti – Dunăre;

Reducerea diversităţii biologice prin supraexploatarea unor specii de floră şi faună, unele dintre ele, specii rare sau endemice.

OPORTUNITĂŢI RISCURI Crearea centurii verde – galbenă,

circumscrisă Capitalei, unde funcţia de recreere să primeze în detrimentul celei economice.

Lipsa unei educaţii ecologice şi a conştientizării populaţiei asupra faptului că poluarea şi degradarea naturii poate avea efect de bumerang asupra calităţii vieţii şi implicit asupra sănătăţii oamenilor;

Tendinţa de a trata mediul ca “un bun gratuit” fără a lua în calcul costul daunelor provocate acestuia.

Ca urmare a problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate prin analiza anterioară au rezultat următoarele priorităţi de intervenţie:

intervenţii la nivelul activităţilor industriale, dispuse mai ales în zonele limitrofe municipiului Bucureşti (Pantelimon, Glina, Jilava, Popeşti Leordeni, Voluntari,

123

Buftea – Chitila); intervenţiile se referă la diminuarea reducerii emisiilor în atmosferă, la diminuarea poluării apelor şi la depozitarea controlată a deşeurilor industriale şi vizează probleme specifice şi punctuale ale fiecărui agent industrial;

intervenţiile necesare la nivelul activităţilor de gospodărie comunală, este vorba de rezolvarea disfuncţionalităţilor legate de nefinalizarea staţiei de epurare a municipiului Bucureşti, dar şi a oraşelor şi comunelor judeţului Ilfov (lipsa depozitelor ecologice, a staţiilor de epurare a apelor etc.);

intervenţii necesare la nivelul activităţilor de exploatare a petrolului în scopul reducerii poluării apelor de suprafaţă şi subterane, a solului şi a vegetaţiei;

educarea publicului pentru înţelegerea necesităţii conservării diversităţii biologice şi utilizării durabile a componentelor sale.

Zone expuse inundaţiilor

La nivelul întregului teritoriu în perioada cuprinsă între 1970 – 1998 pagubele fizice produse au fost evaluate la:

- 600 gospodării;

- 13 obiective socio-economice;

- 20 km reţele de infrastructură tehnică (străzi, edilitare);

- 9 poduri şi podeţe;

- 129 ha teren intravilan;

- 1.615 ha teren extravilan.

În zonele cu vulnerabilitate crescută la inundaţii sunt estimate următoarele pagube:

- 1.090 gospodării;

- 98 obiective socio-economice;

- 3.005 ha teren extravilan;

- 190 ha teren intravilan;

- 33 poduri şi podeţe;

- 70 lucrări hidrotehnice existente (baraje, diguri, canale de evacuare).

Priorităţile de intervenţie pentru remedierea sau evitarea efectelor producerii fenomenului de inundaţii sunt:

- analizarea situaţiei existente a principalelor lucrări hidrotehnice din judeţ, a gradului de apărare actual al zonelor pentru care au fost realizate aceste lucrări precum şi situaţia actuală a obiectivelor socio-economice situate în zonele inundabile neapărate sau cu grad incert de apărare;

- îmbunătăţirea activităţilor de întreţinere şi control al lucrărilor existente specifice apărării împotriva inundaţiilor (îndiguiri, regularizări, consolidări şi apărări de maluri);

- dezvoltarea managementului deşeurilor, care va rezolva şi problema depozitării deşeurilor menajere;

- realizarea unor lucrări noi, specifice apărării împotriva inundaţiilor, ca urmare a diagnosticului dat de analizarea situaţie existente propusă anterior.

Analiza SWOT relevă următoarele:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

124

- insuficienta preocupare şi informare a organelor locale şi a populaţiei în domeniul apărării şi combaterii fenomenului de inundaţii.

OPORTUNITĂŢI RISCURI existenţa legislaţiei referitoare la riscurile

naturale; preocuparea factorilor de specialitate în

perfecţionarea managementului inundaţiilor.

existenţa unor zone cu vulnerabilitate la inundaţii


În judeţul Ilfov patrimoniul natural este constituit în cea mai mare parte din păduri şi lacuri.

Cu toate că întreaga suprafaţă forestieră este inclusă în grupa I, respectiv păduri cu funcţie specială de protecţie, aceasta este supusă unei presiuni antropice tot mai mari.

În acest context trebuie spus că pădurea a fost agresată prin practicarea unui turism abuziv şi “sălbatic”. Lipsa unei educaţii ecologice a condus la poluarea estetică a multor păduri, prin abandonarea a tot felul de resturi menajere după consumarea actului turistic. În dorinţa de a se izola într-un cadru natural cât mai plăcut şi nepoluant, multe persoane şi-au construit case de vacanţă într-o serie de zone pitoreşti chiar prin defrişarea unor suprafeţe împădurite.

Vegetaţia forestieră mai este agresată şi de poluarea în special în zonele Cernica, Pantelimon, Moara Vlăsiei, Măgurele, Snagov unde specii valoroase, precum stejarul au intrat într-un proces de uscare.

Lacul Snagov, declarat arie naturală protejată conform Legii nr. 5/2000 este locul unde se deversează apele reziduale ale numeroaselor vile construite pe malul acestui lac.

Starea precară a unor habitate naturale în special pădurile, ca urmare a presiunilor antropice de tot felul are consecinţe negative asupra întregului mediu natural inclusiv asupra topoclimatului. Spre exemplu, ca urmare a tăierilor de arbori, mai mult de o treime din suprafaţa pădurii Râioasa este plantată cu salcâm, pierzându-şi astfel valoarea estetică şi ecologică anterioară.

Ameninţarea cu dispariţia a unor specii de floră şi faună rare sau endemice (crinul de pădure, bujorul românesc, unele specii de fag şi stejar, lamelibranhiate etc.) este în strânsă legătură cu starea de sănătate a habitatelor unde trăiesc.

Pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural este necesară identificarea tuturor bunurilor naturale şi supuse unui regim special de ocrotire, conform Legii nr. 462/2001.

Este necesar, de asemenea, constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate, reprezentative pentru judeţul Ilfov, şi declanşarea procedurii de instituire a regimului de protecţie.

A treia prioritate constă în stabilirea măsurilor speciale pentru ocrotirea şi conservarea speciilor de plante şi animale sălbatice, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru protecţia peisajelor de interes ecologic, estetic sau ştiinţific.

Zone construite protejate

Probleme - degradarea treptată a fondului de patrimoniu cultural construit existent;

125

- valorificarea ineficientă a unor zone cu concentrare foarte mare de monumente istorice;

- neclarităţi în sistemul naţional de evidenţă a monumentelor istorice;- nedefinirea zonelor de protecţie a monumentelor istorice conform legii;- existenţa unui număr de 37 monumente istorice în pericol, în diverse stadii (grav

avariate, cu deficienţe de protecţie, stare de colaps). Acestea sunt situate în 26 unităţi administrativ – teritoriale;

- nerespectarea legislaţiei în vigoare privind normele de construcţii permise în vecinătatea monumentelor istorice, din lipsa documentaţiilor specifice.

Priorităţi- elaborarea documentaţiilor necesare restaurării monumentelor

avariate;- atragerea de fonduri pentru conservarea şi restaurarea monumentelor istorice aflate

într-o stare avansată de degradare;- urmărirea şi controlul asupra modului de respectare a prevederilor legale de protejare

a monumentelor istorice;- descărcarea de sarcină arheologică a terenurilor pe care urmează să se amplaseze

obiectivele de investiţii;- urgentarea întocmirii şi avizării documentaţiilor de delimitare a zonelor protejate

aferente monumentului istoric (PUZ – zonă protejată), prioritar pentru cele de valoare naţională excepţională;

- elaborarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea includerii măsurilor necesare de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului cultural construit.

4.1.3. Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului

În funcţie de intensitatea şi durata ei, poluarea specifică drumurilor şi traficului rutier este de următoarele tipuri:

poluarea manifestată pe durata lucrărilor de construcţie a autostrăzii, cu caracter temporar;

poluarea, manifestată în perioada operaţională a autostrăzii, datorită traficului zilnic desfăşurat;

poluarea accidentală, ca rezultat al accidentelor de circulaţie în care sunt implicate autovehicule ce transportă hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive;

poluarea sezonieră, ca rezultat al lucrărilor executate pentru menţinerea circulaţiei în condiţii de siguranţă pe perioadele de iarnă.

Poluarea manifestată pe durata lucrărilor de execuţie a autostrăzii

Poluarea aerului

Execuţia lucrărilor de construcţie a autostrăzii constituie pe de o parte, o sursă de emisii de praf, datorită circulaţiei vehiculelor grele, iar pe de altă parte sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor, cât şi a mijloacelor de transport folosite. Suplimentar pe durata lucrărilor de execuţie trebuie luat în considerare şi impactul generat de funcţionarea staţiilor de mixturi asfaltice şi betoane.

126

Pentru evaluarea impactului produs asupra factorilor de mediu în faza de execuţie a autostrăzii s-a realizat un scenariu în care au fost incluse toate sursele potenţial poluatoare. Evaluarea impactului poluanţilor emişi s-a făcut prin modelarea matematică a dispersiei lor, luându-se în calcul următorii poluanţi: pulberi în suspensie, NOx, SO2, CO, CO Vtot.

Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie se constată că nivelurile de poluare pentru poluanţii CO, NOx, şi CO Vtot se încadrează în normele impuse de STAS 12574/87 şi Ordinului 756/97.

În cazul pulberilor în suspensie, se înregistrează valori foarte mari, depăşindu-se normele standardizate.

Poluarea apei

Sursele posibile de poluare a apelor, în perioada de execuţie a autostrăzii pot fi: Lucrările de punere în operă a materialelor de construcţie (beton, bitum, agregate

etc.), în cazul în care acestea se desfăşoară în apropierea cursurilor de apă; Traficul greu, prin diferite emisii de substanţe poluante în atmosferă, care în timpul

ploilor acestea sunt transferate în ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţă şi subterană, sol, etc.);

Staţiile de asfalt şi betoane amplasate în apropierea unui curs de apă, pot constitui surse de poluare prin spălarea poluanţilor specifici din atmosferă sau de pe sol de către apele meteorice;

Apele uzate de la organizările de şantier care necesită o preepurare locală.

Poluarea solului

Pe perioada lucrărilor de execuţie a autostrăzii, organizările de şantier pot genera o serie de surse potenţiale de poluare a solului cum sunt:

staţiile de asfalt din următoarele operaţii: încălzire agregate, topire agregate, topire bitum, încărcare buncăr cu mixtură;

depozitele de carburanţi datorită posibilelor pierderi;

deşeurile rezultate pe amplasamentul bazelor de producţie (deşeuri menajere, deşeuri tehnologice de tipul şlamurilor, alte deşeuri solide sau lichide).

Impactul asupra solului este temporar, dar el poate deveni cu atât mai intens, cu cât precipitaţiile pot spăla şi antrena diferite particule de pe depozitele de deşeuri în sol şi în pânza freatică.

Realizarea lucrărilor pentru autostradă mai necesită lucrări de excavare a pământului, sau mişcări de terasament fiind necesare gropi de împrumut, activităţi care pot duce la apariţia fenomenului de eroziune în zonele cu vulnerabilitate mare.

Flora şi fauna

Şantierul în ansamblul său, prin activitatea care se desfăşoară în cadrul lui (trafic de maşini grele, buldozere, staţii de asfalt, staţii de betoane etc.) generează emisii de poluanţi şi zgomot, având un impact negativ complex, în mod deosebit asupra vegetaţiei.

Ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a solului, haldele de deşeuri etc. toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale şi uneori a pierderii calităţii iniţiale.

Pentru construcţia de 1 km de autostradă se apreciază o ocupare în medie de circa 4 ha de teren.

127

În aceste condiţii, în unele zone lucrările de construcţie vor implica defrişări şi tăieri de arbori. Există zone unde pentru construcţia autostrăzii vor fi necesare lucrări de tăiere a arborilor din următoarele păduri (poziţia kilometrică este aproximativă):

km 5 – km 7 Pădurea Boldu Creţuleasa km 22 – km 23 Pădurea Surlari km 24 – km 26 Pădurea Vlăsia.

Dacă din punct de vedere chimic poluarea aerului nu apare periculoasă pentru vegetaţie, poluarea cu particule în suspensie poate avea însă efecte negative (reduce intensitatea procesului de fotosinteză).

Asupra faunei acţionează negativ mai ales zgomotul produs de diferitele utilaje din şantier, dar şi împiedicarea accesului în unele zone.

Zgomotul şi vibraţiile

Lucrările de construcţie a autostrăzii implică 4 surse de zgomot şi vibraţii: procese tehnologice de execuţie a drumului, circulaţia mijloacelor de transport, funcţionarea instalaţiilor şi utilajelor şi funcţionarea utilajelor din cadrul secţiei de sortare-concasare.

Impactul zgomotului şi vibraţiilor au un caracter temporar, fiind produse pe durata perioadelor de construcţie.

În timpul construcţiei, pe anumite perioade de timp nivelul de zgomot atinge valori importante, fără a depăşi 90 dB, valori care se încadrează în limitele acceptate de normele de protecţia muncii, cu condiţia să existe măsuri speciale de protecţie antifonică.

Nivelul de zgomot generat de traficul de vehicule grele, reprezintă un factor de stres nu numai pentru factorul uman dar şi pentru animalele sălbatice cărora li se disturbă habitatul natural. Acest lucru se face resimţit în special în zonele unde traseul autostrăzii va traversa zone împădurite.

Poluarea manifestată în perioada de exploatare

Poluarea aerului

Sursa principală de poluare a aerului în perioada operaţională a autostrăzii este dată de arderea combustibilului în motoarele vehiculelor. Urmare acestui proces, în atmosferă sunt evacuate o serie de substanţe nocive. Principalii poluanţi din gazele de ardere sunt (oxizii de carbon (CO şi CO2), oxizii de azot (NOx), azoţii de sulf (SOx – în cazul autovehiculelor care circulă cu motorină), hidrocarburi nearse, plumb şi compuşi ai plumbului, precum şi aerosoli.

Pentru evaluarea emisiilor specifice circulaţiei rutiere s-a folosit o metodologie (COPERT III) care stabileşte factorii de emisii pentru autovehicule, estimările făcându-se pentru un volum de trafic corespunzător anului 2025.

Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie corespunzătoare se constată că nivelurile de poluare la diferite distanţe de axul principal al autostrăzii pentru toţi poluanţii analizaţi se încadrează în normele impuse de STAS 12574 – 87 şi Ordinul 756/97. Totuşi în cazul NOx există mici depăşiri ale pragului de alertă la distanţe foarte apropiate de axul autostrăzii.

Poluarea apei

Sursele de poluare ale apei sunt apele meteorice care spală platforma autostrăzii şi apele uzate descărcate de la construcţiile aferente de exploatare a autostrăzii.

Ca urmare a traficului intens care se desfăşoară de autostradă, apele meteorice care spală poluanţii depuşi pe platformă, constituie ape poluate care necesită epurarea înainte de deversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjurătoare.

128

Cea de-a doua sursă de poluare sunt apele uzate menajere şi pluviale provenite de la construcţiile aferente activităţii de exploatare a autostrăzii: parcări şi centre de întreţinere.

Poluarea solului

Sursele de poluare ale solului în perioada operaţională a autostrăzii sunt: emisiile de poluanţi rezultate ca urmare a traficului rutier, apele pluviale care spală poluanţii depuşi pe platforma autostrăzii şi deşeurile solide şi/sau apele uzate provenite de la spaţiile de servicii.

Prejudicii aduse florei şi faunei

Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale.

Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostrăzii îl reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri.

Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându-i habitatul şi întrerupându-i traseele de migrare.


Un aspect important al impactului lucrării asupra mediului uman îl constituie evoluţia nivelului de zgomot în zonele traversate de autostradă.

Pentru evaluările de zgomot s-au considerat valorile de trafic din anul 2025, calculele efectuându-se pentru valorile medii ale traficului pe tronsoane specifice de autostradă.

Conform STAS 10009/88 nivelul de zgomot pe autostradă va fi de 75 – 85 dB, încadrându-se în general în limitele admisibile.

O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor sensibile (zone locuite, sanatorii, staţiuni) unde nivelul de zgomot echivalent este la 45 dB.

În aceste zone se recomandă amplasarea unor panouri antifonice la marginea platformei autostrăzii, care vor reduce nivelul zgomotului cu cel puţin 5 dB.


Analiza fenomenelor spaţiale, în special a situaţiei aşezărilor pune în evidenţă disfuncţionalităţi specifice acestui teritoriu, precum:

- Disparitatea structurală gravă între spaţiul urban(izat) bucureştean şi spaţiul ilfovean, profund rural;

- Disparitatea intraregională în spaţiul rural: există zone cu trăsături marcate de rămânere în urmă, declin şi fenomene demografice nefavorabile;

- Ponderea mare a populaţiei legate de agricultură (de subzistenţă), concomitent cu ponderea peste medie a persoanelor în vârstă de muncă în localităţile rurale – utilizare istoric ineficientă a resurselor umane;

- Capacitatea slabă de reducere demografică în unele localităţi cu aparente premise de dezvoltare;

- Configuraţia spaţială radială supradominantă generată de convergenţa căilor de transport spre Capitală;

- Absenţa ierarhiilor intermediare în sistemele spaţiale şi distorsiuni în relaţia rang – talie;

- Slaba structurare în reţea a căilor de comunicaţie în teritoriul extraurban având drept corolar destructurarea sistemului de aşezări;

- Suprapunerea traficului intraregional cu traficul de tranzit şi transregional.

129

Cu toate acestea, teritoriul judeţului şi aşezările sale pot beneficia de punerea în valoare a unor oportunităţi, precum:

- Proximitatea unei pieţe majore şi a unei cereri solvabile semnificative de bunuri şi servicii;

- Proximitatea unor centre de difuzie în teritoriu a serviciilor de telecomunicaţii şi transfer de informaţie, a inovaţiei în general;

- Prezenţa în teritoriu a unor trasee majore de transport şi comunicaţie cu acces la reţelele majore supraregionale – de exemplu autostrada Bucureşti – Braşov;

- Tendinţa de descentralizare / deconectare spaţială a activităţilor economice – comerciale, manufacturiere, de servicii – din Capitală;

- Tendinţa de expansiune a locuirii urbane.

Pe de altă parte este necesară evaluarea riscurilor la care este supusă dezvoltarea spaţială a teritoriului judeţean:

- Tendinţa de extindere necontrolată a zonei de locuit spre nordul regiunii;

- Tendinţa de urbanizare şi expansiune tentaculară / liniară necontrolată a activităţilor comerciale şi de servicii spre vest, nord şi est;

- Absenţa unui cadru reglementar, normativ şi legislativ strict şi neechivoc privitor la procesele de expansiune spaţială / urbanizare a Capitalei;

- Absenţa unei culturi a calităţii vieţii, a conservării mediului şi resurselor naturale;

- Absenţa unei culturi a identităţii locale şi slaba capacitate de reacţie la acţiunea forţei gravitaţionale exercitate de Capitală.

Pentru punerea în valoare a aşezărilor judeţului, ca factor de dezvoltare, este necesar a se avea în vedere crearea premiselor pentru realizarea de măsuri în următoarele direcţii prioritare:

Creşterea gradului de urbanizare a localităţilor; creşterea activităţii unor centre / arii cu rol de polarizare şi servire în teritoriu ca puncte de concentrare descentralizată a activităţilor sociale şi economice; consolidarea aşezărilor polarizatoare din spaţiul rural ca centre furnizoare de oportunităţi de muncă şi de bunuri şi servicii;

Asigurarea potenţialului natural ca bază pentru activităţi agricole adecvate; punerea în valoare a potenţialului natural prin practicarea de activităţi agricole cu randament economic sporit, în special generatoare de produse apte de a fi procesate superior; asigurarea potenţialului natural ca bază pentru activităţi de recreere, petrecerea timpului liber şi turism ecologic şi rural;

Creşterea capacităţii funcţionale şi productive a întreprinderilor industriale, agricole şi piscicole şi extinderea, refacerea şi modernizarea capacităţilor de prelucrare a produselor agricole;

Structurarea unor sisteme de colectare şi distribuţie a produselor agricole; constituirea, diversificarea şi multiplicarea în teritoriu a unei reţele de furnizare a produselor agricole de consum primar în zonele urbane / metropolitane în corelaţie cu centrele / ariile cu rol de servire în teritoriu;

Diversificarea structurii economice din mediul rural, crearea şi sprijinirea dezvoltării unor activităţi neagricole: meşteşuguri, prelucrare / manufactură, prestări de servicii, activităţi în domeniul mediului şi infrastructurii;

Stimularea activităţilor economice în centre urbane, pentru crearea şi menţinerea locurilor de muncă pentru locuitorii din judeţul Ilfov;

Îmbunătăţirea şi diversificarea oportunităţilor şi modalităţilor de acces între Capitală şi teritoriul judeţului Ilfov;

130

Extinderea, ierarhizarea şi îmbunătăţirea reţelelor de transport şi comunicaţii în interiorul judeţului Ilfov;

Consolidarea şi extinderea infrastructurii de telecomunicaţii;

Asigurarea infrastructurii sociale de învăţământ, sănătate, cultură, sport şi a infrastructurii comerciale, conform necesităţilor locale şi localizării în cadrul sistemului de aşezări;

Dezvoltarea şi instituţionalizarea raporturilor de cooperare funcţională în cadrul sistemului spaţial Bucureşti – Ilfov.

4.1.5. Infrastructurile tehnice

4.1.5.1. Gospodărirea apelorAnaliza situaţiei existente a lucrărilor de gospodărire a apei pe teritoriul judeţului Ilfov a

evidenţiat următoarele probleme:

- gospodărirea apelor în perioade deficitare,

- probleme legate de calitatea apelor şi de poluări accidentale;

- apărarea împotriva inundaţiilor;

- starea necorespunzătoare a infrastructurilor pentru alimentarea cu apă şi canalizării apelor uzate în unele localităţi urbane şi rurale;

- gradul redus de racordare al populaţiei rurale la sistemul centralizat de alimentare cu apă şi canalizare al apelor uzate;

- degradarea albiilor unor cursuri de apă ca urmare a extragerii de materiale de construcţie.

Problema deosebită pe care o are judeţul Ilfov, din punct de vedere al gospodăririi apelor, o reprezintă calitatea apelor. Factorii poluanţi ai resurselor de apă sunt în principal:

- apele uzate provenite de la mun. Bucureşti şi comunele învecinate, care sunt evacuate neepurate în râul Dâmboviţa;

- apele uzate provenite din staţia de epurare a oraşului Buftea. Staţia este depăşită din punct de vedere al capacităţii, dar şi tehnologic; apa rezultată din procesul de epurare aplicat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în normativele în vigoare;

- apele uzate provenite de la oraşul Otopeni sunt evacuate într-un canal de desecare şi sunt descărcate apoi în râul Pasărea. Staţia de epurare a oraşului este realizată în procent de 80 %, dar lucrările au fost abandonate. Astfel de situaţii se găsesc şi în comunele Cornetu, Bragadiru, 1 Decembrie, Brăneşti, Gruiu şi Baloteşti, ale căror staţii de epurare nu sunt finalizate;

- dezvoltarea construcţiilor din jurul lacului Snagov s-a realizat şi se realizează în continuare, fără asigurarea sistemului centralizat de canalizare a apelor uzate (colectarea şi epurarea apelor uzate);

- un factor de poluare difuză, cu substanţe organice, şi mai ales o poluare bacteriană în special a straturilor freatice se manifestă cu precădere în zona rurală. Cauza este lipsa echipării cu instalaţii sanitare a locuinţelor precum şi depozitarea necontrolată a gunoiului menajer sau a celui de grajd.

Analiza SWOT asupra domeniului prezentat pune în evidenţă:


131

Existenţa surselor de apă pentru acoperirea cerinţelor de apă a tuturor folosinţelor din judeţ.

Dotarea hidroedilitară slabă a tuturor localităţilor din judeţ.

Calitatea necorespunzătoare a apelor, ca urmare a gradului mic de echipare cu dotări hidroedilitare.

Existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cu grad incert de apărare.

OPORTUNITĂŢI RISCURI

Potenţialul ridicat pentru extinderea, modernizarea şi realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare.

Scăderea calităţii surselor de apă din judeţ ca urmare a menţinerii actualilor factori poluatori.

Creşterea vulnerabilităţii la inundaţii ca urmare a menţinerii claselor de importanţă actuale ale lucrărilor existente specifice acestui domeniu.

4.1.5.2. Reţele hidroedilitare

Analizând situaţia existentă a alimentării cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate se poate aprecia ca nesatisfăcătoare, în raport cu cerinţele unui standard civilizat de trai.

Pentru îmbunătăţirea acestui serviciu este nevoie, în primul rând, de asigurarea unei surse de apă corespunzătoare din punct de vedere cantitativ, dar şi din punct de vedere tehnic, adică întreţinerea forajelor existente, echiparea celor deja realizate precum şi reechiparea celor cu funcţionare deficitară.

Apele uzate provenite de la consumatorii casnici şi economic trebuie, în mod obligatoriu, epurate, astfel încât evacuarea lor în emisare să nu pericliteze calitatea acestora.

Rezolvarea acestor priorităţi va atrage şi îmbunătăţirea celorlalte elemente ale sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare al apelor uzate, respectiv înmagazinarea ape potabile, distribuţia acesteia către consumatori şi canalizarea apelor uzate provenite de la aceştia.

Având în vedere numărul mare de locuitori care se alimentează din pânza freatică, dar şi gradul de urbanizare ridicat din punct de vedere arhitectonic (locuinţe cu etaj şi cu dotări hidroedilitare proprii) este mai mult ca necesar introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apă a canalizării şi epurării apelor uzate.

Se va rezolva astfel influenţa negativă asupra standardului de viaţă şi asupra mediului natural care există în prezent.

Analiza SWOT relevă următoarele

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existenţa resurselor de apă necesare

satisfacerii cerinţei de apă a diverşilor consumatori

Dezvoltarea redusă a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate

Foraje pentru captarea apei subterane nefuncţionale (înnisipate, neutilizate din cauza costurilor ridicate)

OPORTUNITĂŢI RISCURI Potenţial ridicat pentru modernizare şi

investiţii noi în infrastructura hidroedilitară, ca urmare a traversării unei părţi din judeţ de către viitoarea autostradă

Menţinerea gradului redus al echipării cu reţele de canalizare şi instalaţii de epurare a apelor uzate favorizează poluarea pânzei de apă subterană;

132

Bucureşti – Braşov Menţinerea gradului redus de alimentare cu apă în sistem centralizat favorizează exploatarea necontrolată a sursei de apă subterană;

Gradul redus de dezvoltare al sistemului de alimentare cu apă şi canalizare influenţează negativ standardul de viaţă al locuitorilor judeţului.

4.1.5.6. Gestionarea deşeurilorDezvoltarea urbanisticã şi industrialã a localitãţiilor precum şi creşterea generalã a

nivelului de trai a polulaţiei, antreneazã producerea unei cantitãţi din ce în ce mai mari

de reziduuri menajere, stradale şi industriale, care prin varietatea substanţelor

conţinute de reziduurile solide provoacă poluarea aerului, apei şi solului.

Lipsa unui sistem de gospodãrire integratã a deşeurilor, se reflectã prin:

cantitãţi crescute de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de deşeuri;

existenţa depozitelor neorganizate de deşeuri datoratã necolectãrii tuturor reziduurilor;

depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici, pe depozitele de deşeuri menajere;

depozitarea deşeurilor toxice şi periculoase provenite din activitãţi casnice pe depozitele comunitare.

În prezent, judeţul Ilfov se confruntă cu mari dificultaţi în ceea ce priveşte

gospodărirea corectă a deşeurilor menajere, în principal datorită urmatoarelor cauze:

- lipsa unor sisteme de colectare, transport, şi depozitare a deşeurilor datorată insuficienţei mijloacelor materiale şi umane;

- lipsa supravegherii depozitelor existente cât şi a stării de salubritate a teritoriului administrativ, cu precădere a zonelor aferente căilor de comunicaţii, cursurilor de apă şi pădurilor;

- nivel civic şi educaţional scăzut al populaţiei cu probleme de respectare normelor de protecţie a mediului, respectiv a normelor de viaţă;

- preocupări insuficiente ale primăriilor în abordarea şi rezolvarea problemelor de gestiune a deşeurilor menajere;

- creşterea volumului ambalajelor în special a celor de plastic şi hârtie în circuitul de consum;

- particularităţi ale structurii populaţiei (fluxul de turişti, navetişti) care au o influenţă hotărâtoare asupra cantităţilor de deşeuri din anumite zone.

133

Cartograma 35

Deşeurile asimilabile celor menajere generate de către agenţii economici, sunt depozitate împreunã cu deşeurile colectate de la populaţie pe depozitele de deşeuri menajere. Datoritã lipsei unui sistem de precolectare selectivã, deşeurile asimilabile conţin şi deşeuri tehnologice care ar putea fi valorificate. Astfel pe depozitele de deşeuri municipale/ orăşeneşti/ comunale sunt întâlnite cantităţi semnificative de deşeuri textile, deşeuri lemnoase, rumeguş, plastic, etc.

In ceea ce priveste gestionarea deşeurilor de altă natură (construcţii, industriale, speciale, periculoase, stradale, reciclabile) nu sunt organizate sisteme corespunzatoare pentru colectare, transport şi eliminare.

Această situaţie a avut drept consecinţă depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri produse în timp, fiind afectate suprafeţe de teren utilizabile în alte scopuri şi malurile cursurilor de apă din localităţi. Fenomenele de poluare a solurilor şi apelor de suprafaţă sunt consecinţe grave ale lipsei managementului deşeurilor.

Practicile actuale de colectare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor, fără aplicarea principiilor sistemului de gestiune integrată a acestora, generează un impact negativ asupra factorilor de mediu şi asupra sănătăţii populaţiei.

Deşeurile industriale produse în întreprinderi reprezintă una dintre cele mai mari surse de poluare pentru mediu, datorită modului în care sunt gestionate.

Deşeurile industriale, prin conţinutul lor de substanţe toxice şi metale grele, constituie surse

de risc deosebit de grav pentru vegetaţie, faună, afectând productivitatea agricolă şi

zootehnică.

Deşeurile industriale ridică următoarele probleme legate de activitatea de gestionare:

- diversitatea mare de tipuri de deşeuri produse;

- cantitatea semnificativă produsă anual;

- depozitarea, în multe situaţii, în special în industria uşoară şi alimentară, în comun cu deşeurile menajere şi stradale, pe depozitele municipale, orăşeneşti sau comunale, a căror amenajare nu asigură protecţia factorilor de mediu.

În evidenţa I.P.M. Bucureşti sunt 63 agenţi economici care deţin deşeuri periculoase care pot duce la poluarea factorilor de mediu. Din totalul unităţilor deţinătoare de substanţe periculoase au fost autorizate 26.

Substanţele toxice şi periculoase deţinute de aceşti agenţi economici sunt în multe cazuri expirate sau neutilizate în procesul tehnologic. Lipsa de instalaţii şi tehnologii de tratare implică o mare atenţie asupra modului cum sunt stocate şi depozitate aceste substanţe.

În imediata vecinatate a fermei Avicola Buftea, exista o zonă afectată cu dejecţii

insuficient compostate provenite din activitatea anterioară privatizării (contaminare

remanentă), zonă în care au început lucrări de refacere a terenului în vederea redării

suprafeţelor afectate circuitului agricol.

Deşeurile spitaliceşti nu sunt supuse unui sistem de gospodărire adecvat. Deficienţele sistemului de colectare, prin care să se elimine posibilităţile de contaminare reprezintă un factor important de risc pentru populaţie.

122

Depozite de deşeuriActivitatea de depozitare se desfăşoară la standarde mult sub cerinţele UE. Deşeurile

municipale şi alte tipuri de deşeuri sunt depozitate în gropi de gunoi care nu îndeplinesc

standardele tehnologice şi operaţionale prevăzute de reglementările UE.

Marea majoritate a gropilor de gunoi, prin modul în care sunt realizate şi exploatate, sunt departe de exigenţele de mediu, întrucât nu există capacitate tehnologică suficientă pentru gestionarea, reciclarea sau recuperarea unor cantităţi mari de deşeuri şi pentru utilizarea lor ca materie primă pentru alte procese tehnologice. În aceste condiţii peste 93% din deşeurile generate ajung pe astfel de amplasamente, cu toate că înglobează materii utile ca: sticlă, metal, hârtie, plastic.

Activitatea de colectare şi transportÎn judeţul Ilfov nu se face în mod organizat colectarea selectivă a deşeurilor municipale

urbane iar capacităţile de transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi industriale sunt insuficiente.

Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra gestiunii deşeurilor în judeţul Ilfov

Impactul în perioada lucrărilor de execuţie

Impactul asupra solului produs de depozitele de deşeuri neorganizate este cu atât mai intens cu cât substanţele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitaţiile spală depozitele de deşeuri încărcându-se în special cu substanţe organice.

Impactul în perioada de exploatare (funcţionare)

În perioada de exploatare vor rezulta deşeuri de la spaţiile de servicii şi alte activităţi ce

se vor desfăşura la marginea autostrăzii: de tip menajer (de la unităţile de alimentaţie publică),

uleiuri, hidrocarburi, nămol decantat şi grăsimi din decantoarele de la benzinării

În perioada de exploatare a autostrăzii vor rezulta deşeuri de la spaţiile de servicii, de la celelalte activităţi care se vor desfăşura la marginea autostrăzii, de la curăţarea construcţiilor prevăzute pentru epurarea apelor meteorice care spală platforma autostrăzii.

123

Poziţiile la care se vor colecta deşeuri în cantităţi mai mari decât în cele curente sunt: centre de întreţinere şi coordonare, baze de întreţinere, spaţii de servicii, parcări de scurtă durată.

Deşeurile rezultate sunt de următoarele tipuri:

- menajer (de la unităţile de alimentaţie publică, de la moteluri);

- uleiuri, hidrocarburi (depunerile din decantoarele de la benzinării);

- nămol decantat şi grăsimi separate din apele uzate colectate de la unităţile sus-menţionate.

Deşeurile care rezultă din operaţiile de curăţare a instalaţiilor prevăzute pentru epurarea apelor meteorice care spală autostrada sunt de tipul nămolurilor şi grăsimilor.

4.2. STRUCTURA SOCIO - DEMOGRAFICĂ

4.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demograficÎn baza analizei asupra populaţiei judeţului Ilfov putem identifica câteva probleme majore:

Îmbătrânirea demografică a populaţiei. În ultimii 10 ani populaţia Judeţului Ilfov a

cunoscut un uşor proces de îmbătrânire, în sensul că ponderea populaţiei vârstnice (în

vârstă de 60 de ani şi peste) a crescut de la 16,9% în 1992 la 18,9% în 2001, iar

concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a înregistrat o scădere de la 21,5% la

17,8%. Printre comunele cu cea mai îmbătrânită populaţie se numără Nuci,

Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi Grădiştea, unde

ponderea populaţiei de peste 60 de ani depăşeşte 25%. Îmbătrânirea demografică este

determinată în primul rând de scăderea natalităţii, ceea ce reprezintă o altă problemă a

judeţului.

Scăderea natalităţii. În ciuda faptului că avem de-a face cu o populaţie preponderent

rurală, rata natalităţii este la un nivel relativ redus comparativ cu valorile înregistrate

la nivelul ruralului naţional. Acest fapt se explică probabil prin influenţa exercitată de

124

Municipiul Bucureşti asupra stilului de viaţă al locuitorilor din Ilfov, cunoscut fiind că

rata natalităţii este mai mică în urban decât cea din rural. La nivel de unitate

administrativ teritorială, cele mai mici rate ale natalităţii, în anul 2000, se înregistrau în

localităţile: Berceni (6,6‰), Dărăşti Ilfov (6,9‰), Măgurele (6,7‰), Cornetu (7,1‰),

Brăneşti (7,4‰), Otopeni (7,5‰), Ciolpani (7,5‰).

Soluţiile de creştere a natalităţii ar trebui căutate mai ales în domeniul flexibilizării oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta din punct de vedere profesional concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii, de naştere şi creştere a copiilor.

Riscul cronicizării lipsei de dezvoltare. Această problemă afectează comunele Nuci,

Dărăşti Ilfov, Berceni, Dascălu, Vidra şi Petrăchioaia care au ponderi foarte mari de

persoane în vârstă (peste 60 ani). În plus, în aceste localităţi se înregistrează rate ale

natalităţii scăzute şi solduri migratorii negative. Acest complex de factori demografici,

în absenţa unor măsuri de atragere a populaţiei tinere spre aceste localităţi, face aceste

comune puţin atractive investitorilor. Astfel, ele tind să devină nişte insule de populaţie

îmbătrânită şi săracă.

4.2.2. Resursele umane

Deficitul de servicii sanitare, fapt ce se traduce printr-o incidenţă mai mare a bolilor

infecţioase şi de asemenea printr-o speranţă de viaţă mai redusă comparativ cu media

naţională. Deficienţele serviciilor sanitare pot fi constatate şi din analiza principalilor

indicatori ce caracterizează dotarea acestora (paturi în spitale la 1000 locuitori,

populaţie per medici şi per personal medical mediu). Astfel, observăm că mediile

înregistrate la nivelul judeţului Ilfov sunt inferiare celor înregistrate la nivel naţional.

Problema serviciilor medicale devine mult mai gravă dacă luăm în considerare

fenomenul de îmbătrânire a populaţiei ce conduce la creşterea solicitării acestora.

Ponderea mică a persoanelor cu nivel de instruire mediu şi superior comparativ cu mediile

naţionale face dificilă adaptarea forţei de muncă la activităţi din domeniul serviciilor şi

implicit constituie un factor restrictiv al dezvoltării sectorului terţiar.125

Accesul tinerilor pe piaţa muncii. Din perspectiva ratei şomajului este îngrijorătoare situaţia celor care îşi caută primul loc de muncă. Aproximativ o treime dintre cei aflaţi în situaţie de şomaj o constituie această categorie.

Pondere relativ mică a populaţiei ocupate în sectorul serviciilor, ceea ce reflectă dezvoltarea insuficientă a infrastructurii serviciilor sociale precum şi a celor de piaţă la nivelul judeţului.



Agricultura

Analiza SWOT relevă:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Ponderea ridicată a terenului arabil în

suprafaţa agricolă – 94 %; Resurse naturale importante - existenţa

ternurilor arabile de calitate superioară (predomină clasele I şi II de calitate) favorabile dezvoltării sectorului agricol vegetal

Performanţe la culturi vegetale (cereale, legume, plante tehnice);

Existenţa amenajărilor de îmbunătăţiri funciare: irigaţii, desecări

Disfuncţii în exploatarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

Gradul redus de utilizare a amenajărilor de irigaţii

Disfuncţii în lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie)

Existenţa suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii şi desecări insuficient valorificate sau degradate

Activitate deficitară (cantitativă şi calitativă) în domeniul serviciilor pentru agricultură

Infrastructură insuficientă pentru preluarea şi valorificarea producţiei zootehnice;

Mecanizarea redusă a activităţilor agricole Dimensiunea redusă a exploataţiilor

agricole individuale în medie de 2.0 ha fiecare, ca urmare a aplicării legii fondului funciar

Procentul de persoane peste 65 ani care lucrează în agricultură este mai mare decât procentul mediu de persoane active, în alte regiuni repartiţia fiind mai echilibrată;

Management neperformant, ponderea mare a agriculturii de subzistenţă.

OPORTUNITĂŢIRISCURI

Programul SAPARD cu cele 4 oportunităţi ale sale:- Îmbunătăţirea competitivităţii

producţiei alimentare; - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea

infrastructurii rurale;- Dezvoltarea şi diversificarea economiei

rurale; - Dezvoltarea resurselor umane.

Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană - dacă nu se fac pregătirile de rigoare în vederea aderării;

Riscul stabilirii de clauze nefavorabile la exportul de produse agricole;

Apariţia frecventă a condiţiilor meteorologice nefavorabile

Deficitul de umiditate climatic care se resimte în perioada vară- toamnă, uneori primăvara;

126

127

Cartograma 36

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

Silvicultura

Analiza SWOT relevă:


Includerea întregii suprafeţe împădurite în categoria pădurilor cu rol de protecţie (grupa I – funcţională)

Procentul redus de împădurire, respectiv 14 %, faţă de un procent optim de până la 20 %


Refacerea suprafeţelor împădurite în zonele de luncă ale râurilor, dar şi în arealele defrişate în ultimii ani

Exploatarea neraţională a masei lemnoase, prin tăieri ilegale

4.3.2. Industria, producerea şi distribuţia energiei, construcţii

PUNCTE TARIPUNCTE SLABE

Amplasamentul judeţului la intersecţia a două coridoare de transport transeuropene;

Structură industriala diversificată; Ponderea mare a industriei prelucrătoare; Valorificarea prin industrializare a

resurselor agricole; Prezenţa unei structuri diversificate de

mărfuri la export (produse din lemn, metale comune, produse alimentare, băutură şi tutun);

Judeţul a reuşit să atragă firme importante din punct de vedere al investiţiilor şi cifrei de afaceri;

Sector energetic nerestructurat şi neprivatizat;

Realizarea unor produse industriale cu valoare adăugată mică;

Slaba reprezentare a celorlalte ramuri ale industriei prelucrătoare în comparaţia cu industria alimentară;

Construcţii aflate în stadiu avansat de degradare, inclusiv situri industriale abandonate;

Extinderea necontrolată a fondului locativ;

1


OPORTUNITĂŢIRISCURI

Prezenţa unor elemente naturale şi antropice de mare valoare;

Valorificarea apelor geotermale pentru încălzirea serelor şi a locuinţelor;

Atragerea de fonduri pentru acţiuni de ecologizare a luciurilor de apă;

Luciurile de apă au potenţial piscicol şi turistic;

Terminarea lucrărilor la acumularea hidroenergetică de la Mihăileşti;

Amplasarea judeţului la intersecţia a două coridoare de transport transeuropean;

Posibilitatea extinderii reţelei de metrou în zona limitrofă capitalei (Otopeni, Voluntari, Măgurele, Bragadiru);

Exploatarea şi prelucrarea resurselor minerale în industria materialelor de construcţii;

Valorificarea amplasamentelor industriale abandonate pentru înfiinţarea unor incubatoare de afaceri în sprijinul IMM-urilor care să aibă ca obiect de activitate producţia industrială.

Pericolul extinderii platformelor industriale în zonele verzi şi asupra terenurilor agricole;

Insuficienţa măsurilor de prevenire a poluării industriale ( pentru aer şi apă);

Dependenţa populaţiei active în industrie din judeţ de dinamica economiei capitalei;

Continuarea procesului de decapitalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, având ca rezultat diminuarea drastică a resurselor proprii pentru investiţii;

Nerespectarea disciplinei în construcţii; Pericolul producerii unor produse

necompetitive prin nerespectarea standardelor de calitate.

4.3.3. Turism

Analiza SWOT – relevă


Existenţa unor peisaje naturale de mare valoare estetică (păduri, lacuri)

Existenţa unor condiţii favorabile desfăşurării în mod deosebit a turismului de week-end

Deficitul structurilor de cazare în partea de sud a judeţului

Zona Cernica – Brăneşti şi zona lacului Mihăileşti pe râul Argeş, cu un potenţial turistic important, dar insuficient valorificat


Valorificarea potenţialului natural prin practicarea unui turism prietenos faţă de mediu

Valorificarea apelor geotermale de la Snagov, Baloteşti, Otopeni, Periş şi zona Căldăruşani în scopuri balneo-turistice

Creşterea presiunii antropice în arealele cu potenţial natural valoros

Construirea unor case de vacanţă în zone pitoreşti prin defrişarea unor suprafeţe împădurite care constituie peisaje naturale de mare valoare

2



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Prezenţa unei structuri diversificate de

mărfuri la export (produse din lemn, metale comune, produse alimentare, băutură şi tutun);

- Service comerciale bine reprezentate atât în ceea ce priveşte comerţul cu ridicata, cât şi cu amănuntul;

- Principalele “porţi aeriene” ale României se găsesc localizate la nivelul judeţului Ilfov;

- Infrastructura pentru servicii de transport a mărfurilor este bine reprezentată;

- Reţelele de telefonie fixă şi mobilă acoperă foarte bine teritoriul studiat;

- “Industria cinematografică” s-a revigorat şi este în plină expansiune;

- Infrastructură slab dezvoltată a reţelelor de apă, canalizare şi gaz metan;

- Slaba reprezentare a serviciilor de consultanţă privind oportunităţile de investiţii existente la nivelul judeţului;

- Comercializarea la export a unor marfuri cu valoare adăugată mică;

- Slaba cunoaştere (la nivelul consumatorului final) a potenţialului turistic al judeţului;

- Slaba ofertă a serviciilor pentru agrement;- Servicii de transport interurban,

intercomunal şi pentru turism insuficient dezvoltată;

- Slaba dotare cu aparatură de specialitate a unităţilor sanitare şi de învăţământ;

- Lipsa instalaţiilor de alimentare cu apă şi canalizare în mai multe unităţi şcolare din mediul rural

- Serviciile on-line sunt slab reprezentate în mediul rural;

- Untilizare monofuncţională a spaţiilor existente (cămun cultural, discotecă, sală de conferinţe).

OPORTUNITĂŢI RISCURI- Posibilităţi de amplsare şi de valorificare a

amplsamentului unităţilor de alimentaţie publică în zonele de agrement şi de-a lungul coridoarelor de transport.

- Amplasarea judeţului la intersecţia a două coridoare de transport transeuropean;

- Construirea unui parc de distracţie în zona Snagov;

- Exploatarea apelor geotermale în scopuri terapeutice şi de agrement localizate în partea de nord a judeţului;

- Diversitatea şi densitatea serviciilor de transport (aeriene, feroviare, rutiere) la nivel de judeţ.;

- Servicii de salubrizare necorespunzătoare în zonele de interes turistic;

- Dependenţa populaţiei active din judeţ de dinamica economiei capitalei;

- Utilizarea terenurilor agricole şi a spaţiilor verzi în scopul amplasării diverselor tipuri de servicii

3


SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI

PR. NR.: 7

ETAPA a II-a - 2004

TITLUL:Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV – Reactualizare

Strategia de dezvoltarePlanul de măsuri

BENEFICIAR: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

PROIECTANT: Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şiAmenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti

4


DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete

ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde

ŞEF PROIECT: ing. Viorica Niculescu

- Februarie 2004 -

INTRODUCERE

După parcurgerea etapei de diagnostic, bazată pe analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea, s-a conturat o viziune globală şi coerentă asupra structurii şi folosirii teritoriului studiat.

Astfel “Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean” constituie prin demersul său conceptual, un bun prilej pentru înţelegerea corespunzătoare a problemelor existente şi de evaluare a impactului produs de reforma economică şi procesul de implementare a economiei de piaţă asupra principalelor domenii specifice amenajării teritoriului.

Totodată, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean defineşte principalele opţiuni pentru o mai bună organizare a teritoriul studiat, prin armonizarea activităţilor cu incidenţă asupra utilizării potenţialului natural, economic şi social, în raport cu dezvoltarea spaţială urmărită.

Obiectivul principal şi comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului este în primul rând realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului studiat, care să ţină cont de următoarele principii:

creşterea competitivităţii teritoriului administrativ respectiv în cadrul economiei naţionale;

stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi integrării părţii active a acesteia, în structurile economice locale;

valorificarea superioară a potenţialului natural, în special al celui majoritar prezent pe teritoriul judeţului;

protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol în favoarea zonelor construite ale localităţilor;

ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin combaterea fenomenelor de eroziune şi alunecare a terenurilor;

ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială a teritoriului, determinate atât de condiţiile geografice cât şi de

5

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare particularităţile dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor importante;

corelarea în plan teritorial a echipării de bază a teritoriului, cu organizarea reţelei generale de localităţi, într-o concepţie unitară, îmbinându-se necesităţile de perspectivă ale economiei regionale, cu asigurarea unor condiţii de viaţă cât mai bune în cadrul localităţilor.

Dată fiind complexitatea şi varietatea problemelor desprinse din analiza situaţiei existente, pentru jalonarea principalelor direcţii şi niveluri de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov, au fost reţinute următoarele opţiuni directoare mai importante:

valorificarea durabilă a resurselor naturale existente, în special a celor agricole, silvice, turistice şi hidrografice;

restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice;

dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desfăşurarea dirijată a procesului de urbanizare, corespunzător intereselor colectivităţilor locale, în strânsă corelare cu dezvoltarea reţelei regionale de localităţi, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă superioare;

conservarea, reabilitarea şi protecţie mediului natural şi construit;

asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale armonioase în profil teritorial, prin intervenţii publice şi sprijinirea iniţiativelor private în zonele defavorizate din punct de vedere economic şi social.

Propuneri de amenajare şi dezvoltare a teritoriului zonal au fost considerate pentru următoarele etape:

Etapa I prioritară (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea de amenajare a

teritoriului vor predomina opţiunile legate de:

continuarea reformei economice şi implementarea în toate domeniile de activitate a structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de piaţă;

restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi de viaţa comunităţilor;

reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit. Etapa a II-a (E II) pentru care obiectivele de amenajare şi dezvoltare au în vedere:

măsuri şi acţiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului de trai al populaţiei;

relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi al industriei, ceea ce va asigura valorificarea raţională echilibrată şi complexă a potenţialului natural, economic şi social a teritoriului judeţean;

restructurarea reţelei de localităţi prin organizarea spaţială a acesteia, în vederea dezvoltării unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperării funcţionale între localităţi, în limitele unor accese corespunzătoare a populaţiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rol teritorial.

6

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele

aprobate sau în curs de aprobare pentru secţiunile Planurilor de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Căi de comunicaţii, Secţiunea a II-a – Apa, Secţiunea a III-a – Zone protejate naturale şi construite, Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, etc.

Propunerile făcute pentru prima etapă, constituie priorităţi în vederea atingerii prevederilor de largă perspectivă a strategiilor de amenajare a teritoriului judeţean.

1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

1.1. STRUCTURA TERITORIULUI

1.1.1. Mediul

a) Factorii de mediu

Strategia din domeniul mediului înconjurător are ca obiectiv general îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu, cât şi limitarea şi/sau eliminarea impactului negativ asupra acestora.

Pentru fiecare factor de mediu s-au stabilit strategii de rezolvare a problemelor create de poluare şi degradare în raport cu situaţia existentă.

Strategia pentru aer

Pentru calitatea aerului şi implicit pentru cantitatea de emisii provenite din diferite procese de producţie există cerinţe legale standardizate.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în judeţul Ilfov sunt:

reducerea emisiilor de “pulberi în suspensie” şi NO2, în timpul proceselor de producţie până la valori ale concentraţiilor anuale care să nu depăşească valoarea CMA la agenţii economici S.C. Acumulatorul S.A. şi S.C. Neferal S.A. (zona Pantelimon);

modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluate, la agenţii economici susceptibili de emisii de noxe atmosferice peste limita CMA;

reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie care conţin şi plumb) ca urmare a traficului rutier, sub valoarea CMA, prin utilarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante;

modernizarea şi realizarea sistemelor de reţinere a noxelor atmosferice la toate centralele termice orăşeneşti sau comunale.

Strategia pentru apă

7

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Pentru calitatea apelor evacuate în emisari, în canalizările orăşeneşti şi comunale, cât şi

pentru calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane există cerinţe legale standardizate.

Strategia de îmbunătăţire a calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcărilor cu poluanţi a apelor evacuate, asigurarea unei preepurări la agenţii racordaţi la canalizarea orăşenească, remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea de noi staţii de epurare.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în judeţul Ilfov sunt:

încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diferitele unităţi socio-economice în emisarii naturali, şi/sau în reţelele de canalizare ale localităţilor;

completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare superioare la staţiile de epurare, ale agenţilor economici: “Protan” Glina, “Viscofil” Popeşti Leordeni, “Arteca” Jilava, “Agromec” Ciorogârla, “Danubiana” Popeşti Leordeni, 1 CLF Vidra, “Comaico” 1 Decembrie, “SOMIC”, “SOPREX”, “SAIC”, “VEGRAS” Bragadiru, “CORUC”, “ICMA” Otopeni, Complexul Sportiv Naţional Snagov, RAPPS – SRP Triumf Snagov şi altele;

exploatarea corespunzătoare, completări şi modernizări în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv staţiile de epurare din localităţile: 1 Decembrie, Măgurele, Baloteşti, Snagov;

realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile: Glina (pentru apele uzate ale municipiului Bucureşti), Bragadiru, Cornetu, Brăneşti, Bălăceanca (spitalul de psihiatrie);

eliminarea practicilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în zonele de extracţie (Jilava, Dumitrana, Periş etc.);

desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor de orice natură, care nu au protecţie impermeabilizată.

Strategia pentru sol

Poluarea solului este produsă în zonele de exploatare a hidrocarburilor, dar şi ca urmare a gestiunii deficitare a deşeurilor.

Ţelul îl constituie reabilitarea solului degradat de către aceste activităţi antropice.

Direcţiile de acţiune şi ţintele propuse pentru atingerea acestui ţel sunt:

adoptarea unor tehnologii în scopul diminuării cantităţilor de hidrocarburi eliminate pe sol în zona limitrofă sondelor de exploatare a petrolului;

eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe lichide poluante;

închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a terenurilor ocupate de acestea.

Direcţiile cu privire la propunerile care vizează modul de gestiune a deşeurilor sunt incluse la capitolul “Infrastructurile tehnice”.

b) Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului

Funcţie de intensitatea şi durata ei, poluarea specifică drumurilor şi traficului rutier este de următoarele tipuri:

8

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare poluarea manifestată pe durata lucrărilor de construcţie a autostrăzii, cu caracter

temporar;

poluarea, manifestată în perioada operaţională a autostrăzii, datorită traficului zilnic desfăşurat;

poluarea accidentală, ca rezultat al accidentelor de circulaţie în care sunt implicate autovehicule ce transportă hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive;

poluarea sezonieră, ca rezultat al lucrărilor executate pentru menţinerea circulaţiei în condiţii de siguranţă pe perioadele de iarnă.

Poluarea manifestată pe durata lucrărilor de execuţie a autostrăzii

Poluarea aerului

Execuţia lucrărilor de construcţie a autostrăzii constituie pe de o parte, o sursă de emisii de praf, datorită circulaţiei vehiculelor grele, iar pe de altă parte, o sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor, cât şi a mijloacelor de transport folosite. Suplimentar, pe durata lucrărilor de execuţie trebuie luat în considerare şi impactul generat de funcţionarea staţiilor de mixturi asfaltice şi betoane.

Pentru evaluarea impactului produs asupra factorilor de mediu în faza de execuţie a autostrăzii, s-a realizat un scenariu în care au fost incluse toate sursele potenţial poluatoare. Evaluarea impactului poluanţilor emişi, s-a făcut prin modelarea matematică a dispersiei lor, luându-se în calcul următorii poluanţi: pulberi în suspensie, NOx, SO2, CO, CO Vtot.

Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie se constată că nivelurile de poluare pentru poluanţii CO, NOx, şi CO Vtot se încadrează în normele impuse de STAS 12574/87 şi Ordinului 756/97.

În cazul pulberilor în suspensie, se înregistrează valori foarte mari, depăşindu-se normele standardizate.

Măsuri de protecţie a calităţii aerului

Ca măsuri generale, se recomandă adoptarea unor tehnologii mai puţin poluante, folosirea unor staţii de mixturi asfaltice şi de betoane dotate cu instalaţii de epurare a gazelor evacuate în atmosferă şi de reţinere a prafului, astfel încât nivelul emisiilor să nu depăşească limitele standardizate:

- în cazul staţiilor de mixturi asfaltice şi staţiilor de betoane este necesară echiparea cu filtre textile;

- în centralele termice şi staţiile de preparare a mixturilor asfaltice trebuie folosit combustibil corespunzător (gaze naturale sau combustibil lichid uşor CLU);

- limitarea emisiilor de substanţe poluante provenite de la utilaje constă în folosirea de utilaje şi camioane de generaţie recentă, prevăzute cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor.

Poluarea apei

Sursele posibile de poluare a apelor, în perioada de execuţie a autostrăzii pot fi:

Lucrările de punere în operă a materialelor de construcţie (beton, bitum, agregate etc.), în cazul în care acestea se desfăşoară în apropierea cursurilor de apă;

Traficul greu, prin diferite emisii de substanţe poluante în atmosferă, care în timpul ploilor acestea sunt transferate în ceilalţi factori de mediu (apa de suprafaţă şi subterană, sol, etc.);

9

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Staţiile de asfalt şi betoane amplasate în apropierea unui curs de apă, pot constitui

surse de poluare prin spălarea poluanţilor specifici din atmosferă sau de pe sol de către apele meteorice;

Apele uzate de la organizările de şantier care necesită o preepurare locală.

Măsuri de protecţie a calităţii apelor

Se recomandă evitarea amplasării organizărilor de şantier în apropierea cursurilor de apă.

Pentru organizările de şantier şi bazele de producţie se recomandă proiectarea unui sistem de canalizare, epurare şi evacuare atât a apelor menajere, provenite de la cantină, spaţii igienico-sanitare, cât şi pentru apele meteorice care spală platforma organizărilor de şantier.

Poluarea solului

Pe perioada lucrărilor de execuţie a autostrăzii, organizările de şantier pot genera o serie de surse potenţiale de poluare a solului cum sunt:

staţiile de asfalt din următoarele operaţii: încălzire agregate, topire agregate, topire bitum, încărcare buncăr cu mixtură;

depozitele de carburanţi datorită posibilelor pierderi;

deşeurile rezultate pe amplasamentul bazelor de producţie (deşeuri menajere, deşeuri tehnologice de tipul şlamurilor, alte deşeuri solide sau lichide).

Impactul asupra solului este temporar, dar el poate deveni cu atât mai intens, cu cât precipitaţiile pot spăla şi antrena diferite particule de pe depozitele de deşeuri în sol şi în pânza freatică.

Realizarea lucrărilor pentru autostradă mai necesită lucrări de excavare a pământului, sau mişcări de terasament fiind, necesare gropi de împrumut, activităţi care pot duce la apariţia fenomenului de eroziune în zonele cu vulnerabilitate mare.

Măsuri de protecţie a calităţii solului

Terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, vor fi redate circuitului normal de folosinţă după încheierea lucrărilor de construcţie, iar în cazul în care se constată degradări ale acestora, vor fi aplicate măsuri de reconstrucţie ecologică.

Amplasarea organizărilor de şantier va evita zonele cu soluri valoroase.

Decaparea solului vegetal se va face în limita stratului necesar, iar depozitarea provizorie a pământului excavat este recomandabil să se facă pe suprafeţe cât mai reduse.

Amplasamentul gropilor de împrumut va fi ales de antreprenor astfel încât impactul asupra mediului să fie minim, iar după încheierea lucrărilor acestea trebuie reamenajate pentru a fi readuse la folosinţa iniţială.

Stocarea materiilor prime care intră în procesul de fabricare a mixturii asfaltice, a carburanţilor, a diferitelor tipuri de deşeuri se va face în recipiente speciale.

O parte din deşeurile rezultate din lucrările de construcţie vor putea fi reciclate şi refolosite.

Deşeurile rezultate, precum şi ambalajele substanţelor toxice şi periculoase, vor fi depozitate în siguranţă şi predate unităţilor specializate pentru depozitare definitivă, reciclare sau incinerare.

Flora şi fauna

10

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Şantierul în ansamblul său, prin activitatea care se desfăşoară în cadrul lui (trafic de

maşini grele, buldozere, staţii de asfalt, staţii de betoane etc.) generează emisii de poluanţi şi zgomot, având un impact negativ complex, în mod deosebit asupra vegetaţiei.

Ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a solului, haldele de deşeuri, etc., toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale şi uneori a pierderii calităţii iniţiale.

Pentru construcţia de 1 km de autostradă se apreciază o ocupare în medie de circa 4 ha de teren.

În aceste condiţii, în unele zone lucrările de construcţie vor implica defrişări şi tăieri de arbori. Există zone unde pentru construcţia autostrăzii vor fi necesare lucrări de tăiere a arborilor din următoarele păduri (poziţia kilometrică este aproximativă):

km 22 – km 23 Pădurea Surlari

km 24 – km 26 Pădurea Vlăsia.

Dacă din punct de vedere chimic poluarea aerului nu apare periculoasă pentru vegetaţie, poluarea cu particule în suspensie poate avea însă efecte negative (reduce intensitatea procesului de fotosinteză).

Asupra faunei acţionează negativ mai ales zgomotul produs de diferitele utilaje din şantier, dar şi împiedicarea accesului în unele zone.

Măsuri de protecţie a florei şi faunei

Se recomandă amplasarea unor bariere fizice, pentru a nu se afecta şi alte suprafeţe decât cele necesare construcţiei, având caracter temporar.

După închiderea lucrărilor de construcţie a autostrăzii, antreprenorul are obligaţia să ia măsuri de ecologizare în scopul aducerii mediului, respectiv vegetaţia, la starea iniţială.


Lucrările de construcţie a autostrăzii implică 4 surse de zgomot şi vibraţii: procese tehnologice de execuţie a drumului, circulaţia mijloacelor de transport, funcţionarea instalaţiilor şi utilajelor şi funcţionarea utilajelor din cadrul secţiei de sortare-concasare.

Impactul zgomotului şi vibraţiilor au un caracter temporar, fiind produse pe durata perioadelor de construcţie.

În timpul construcţiei, pe anumite perioade de timp, nivelul de zgomot atinge valori importante, fără a depăşi 90 dB, valori care se încadrează în limitele acceptate de normele de protecţia muncii, cu condiţia să existe măsuri speciale de protecţie antifonică.

Nivelul de zgomot generat de traficul de vehicule grele, reprezintă un factor de stres nu numai pentru factorul uman dar şi pentru animalele sălbatice cărora li se disturbă habitatul natural. Acest lucru se face resimţit în special în zonele unde traseul autostrăzii va traversa zone împădurite.

Măsuri de protecţie

Traseele mijloacelor de transport (traficul greu) vor trebui să evite intravilanul localităţilor.

Atât în organizarea de şantier cât şi în zona fronturilor de lucru este necesar a se lua toate măsurile de protecţie antifonică pentru personalul aferent.

Monitoringul factorilor de mediu

11

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Pe perioada execuţiei lucrărilor pentru autostradă este necesar a se desfăşura o activitate

de monitorizare a factorilor de mediu în scopul urmăririi eficienţei măsurilor aplicate cât şi pentru a stabili măsuri corective în cazul depăşirii valorilor admisibile. În acest sens se propun următoarele măsuri necesare a fi aplicate de antreprenor cu sprijinul Inspectoratului de Protecţia Mediului Ilfov:

identificarea şi monitorizarea surselor de poluare: localizare, emisii specifice de poluanţi;

stabilirea unui program de măsurători pentru determinarea nivelului de zgomot pe durata execuţiei lucrărilor;

urmărirea modului de funcţionare a instalaţiilor de depoluare şi măsuri privind curăţirea lor periodică;

verificarea periodică a etanşeităţii rezervoarelor de stocare a carburanţilor sau substanţelor toxice dacă e cazul;

gestionarea controlată a deşeurilor rezultate din organizările de şantier.

Poluarea manifestată în perioada de exploatare

Poluarea aerului

Sursa principală de poluare a aerului în perioada operaţională a autostrăzii este dată de arderea combustibilului în motoarele vehiculelor. Urmare acestui proces, în atmosferă sunt evacuate o serie de substanţe nocive. Principalii poluanţi din gazele de ardere sunt (oxizii de carbon (CO şi CO2), oxizii de azot (NOx), azoţii de sulf (SOx – în cazul autovehiculelor care circulă cu motorină), hidrocarburi nearse, plumb şi compuşi ai plumbului, precum şi aerosoli.

Pentru evaluarea emisiilor specifice circulaţiei rutiere s-a folosit o metodologie (COPERT III) care stabileşte factorii de emisii pentru autovehicule, estimările făcându-se pentru un volum de trafic corespunzător anului 2025.

Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie corespunzătoare, se constată că nivelurile de poluare la diferite distanţe de axul principal al autostrăzii pentru toţi poluanţii analizaţi se încadrează în normele impuse de STAS 12574 – 87 şi Ordinul 756/97. Totuşi în cazul NOx există mici depăşiri ale pragului de alertă la distanţe foarte apropiate de axul autostrăzii.

Măsuri de protecţie a aerului

Autostrada va atrage o parte din traficul desfăşurat în prezent pe drumurile naţionale DN 1 şi DN 1A.

Acest fapt se va materializa în fluentizarea traficului pe cele două drumuri şi implicit va conduce la o reducere a emisiilor de substanţe poluante degajate în atmosferă cu aproximativ 25 %.

Atragerea pe autostradă a unei părţi a traficului local va reduce nivelul poluării manifestat în prezent datorită circulaţiei în localităţi.

Se preconizează că în viitorul apropiat se va introduce obligativitatea utilizării benzinei fără plumb, aşa cum s-a întâmplat în ţările Uniunii Europene.

Poluarea apei

Sursele de poluare ale apei sunt apele meteorice care spală platforma autostrăzii şi apele uzate descărcate de la construcţiile aferente de exploatare a autostrăzii.

12

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Ca urmare a traficului intens care se desfăşoară de autostradă, apele meteorice care

spală poluanţii depuşi pe platformă, constituie ape poluate care necesită epurarea înainte de deversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjurătoare.

Cea de-a doua sursă de poluare sunt apele uzate menajere şi pluviale provenite de la construcţiile aferente activităţii de exploatare a autostrăzii: parcări şi centre de întreţinere.

Măsuri de protecţie a apelor

Pentru apele meteorice care spală platforma autostrăzii se recomandă amplasarea următoarelor tipuri de construcţii pentru epurarea apelor meteorice: bazine decantoare, separatoare de grăsimi şi bazine de dispersie, acestea din urmă fiind prevăzute când apa se evacuează pe terenul înconjurător.

Pentru construcţiile aferente activităţii de exploatare a autostrăzii, se recomandă ca apele uzate să fie colectate şi introduse în construcţii de epurare modelate. Apa epurată va fi evacuată apoi la cel mai apropiat emisar.

Poluarea solului

Sursele de poluare ale solului în perioada operaţională a autostrăzii sunt: emisiile de poluanţi rezultate ca urmare a traficului rutier, apele pluviale care spală poluanţii depuşi pe platforma autostrăzii şi deşeurile solide şi/sau apele uzate provenite de la spaţiile de servicii.

Măsuri de protecţie a solului

Tendinţa este ca în viitor să fie introduse reglementări privind reducerea adaosului de plumb din benzină şi ca autovehiculele să fie utilate cu dispozitive antipoluante. Acestea vor contribui la diminuarea emisiilor de poluanţi în atmosferă şi în consecinţă la diminuarea depunerii a lor pe sol.

În ceea ce priveşte deşeurile provenite de la spaţiile de servicii, acestea vor fi colectate şi transportate la gropile de gunoi amenajate, ale localităţilor apropiate.

Prejudicii aduse florei şi faunei

Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale.

Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostrăzii îl reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri.

Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându-i habitatul şi întrerupându-i traseele de migrare.


Pentru evitarea pătrunderii animalelor sălbatice în zona amprizei autostrăzii se vor amplasa împrejmuiri.

Prin amplasarea gardurilor, mortalitatea animalelor este redusă considerabil, însă prevederea împrejmuirii agravează efectul de fragmentare manifestat asupra habitatului faunei.

Acolo unde trebuie să se menţină continuitatea spaţiului natural pentru a se conserva viaţa sălbatică este imperios necesar să se completeze amenajările rutiere cu pasaje care să permită traversarea denivelată a drumului.


Un aspect important al impactului lucrării asupra mediului uman îl constituie evoluţia nivelului de zgomot în zonele traversate de autostradă.

13

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Pentru evaluările de zgomot s-au considerat valorile de trafic din anul 2025, calculele

efectuându-se pentru valorile medii ale traficului pe tronsoane specifice de autostradă.

Conform STAS 10009/88 nivelul de zgomot pe autostradă va fi de 75 – 85 dB, încadrându-se în general în limitele admisibile.

O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor sensibile (zone locuite, sanatorii, staţiuni) unde nivelul de zgomot echivalent este la 45 dB.

În aceste zone se recomandă amplasarea unor panouri antifonice la marginea platformei autostrăzii, care vor reduce nivelul zgomotului cu cel puţin 5 dB.

Monitorizarea factorilor de mediu

După intrarea în exploatare a autostrăzii este necesară aplicarea unui program de monitorizare a factorilor de mediu.

Pentru protecţia calităţii aerului se recomandă a se face măsurători în special în zonele unde autostrada trece aproape de localităţi.

Pentru protecţia calităţii cursurilor de apă, în cazul în care apele meteorice ce spală platforma autostrăzii sunt epurate, se recomandă monitorizarea eficienţei de funcţionare a staţiilor de epurare.

Măsurile adoptate pentru protecţia faunei, prin realizarea împrejmuirilor cât şi a podeţelor de traversare trebuie urmărite periodic, cu sprijinul reprezentanţilor ocoalelor silvice.

Poluarea accidentală

Poluarea accidentală este rezultatul deversării de poluanţi ca urmare a producerii unui accident în care sunt implicate autovehicule ce transportă substanţe toxice sau periculoase (hidrocarburi, produse chimice, explozibili etc.).

Riscul poluării accidentale creşte odată cu creşterea traficului. Impactul asupra mediului (apă de suprafaţă, apă subterană, sol) depinde de vulnerabilitatea zonei, precum şi de cantitatea şi natura produsului deversat.

Poluarea apelor

În cazul producerii unor accidente grave, cu răsturnări de autovehicule, care transportă hidrocarburi lichide, sau alte produse toxice sau corozive, acestea pot fi deversate pe platforma autostrăzii sau pe terenurile învecinate.

Dacă are loc o deversare bruscă într-un curs de apă şi este incompatibilă cu capacitatea de diluaţie a acesteia, se poate produse o distrugere totală sau parţială a florei şi faunei pe un tronson de o lungime de zeci de km, funcţie de confluenţele din aval.

Dacă deversarea are loc într-o apă stătătoare, atunci toate formele de poluare sunt nocive şi refacerea calităţii apei este lentă.

Dacă accidentul s-a produs într-o zonă unde apa subterană este cantonată în terenuri aluvionare, timpul de înaintare a apei este suficient de mare pentru a se evita riscul de distribuţie a apei poluate. Depoluarea este dificilă, dar zonele poluate pot fi fixate.


Pentru limitarea impactului negativ se pot lua următoarele măsuri:

blocarea scurgerii şanţurilor;

devierea circulaţiei;

curăţarea şanţurilor şi a terenului.

14

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Se propune realizarea unor construcţii pentru epurarea apei meteorice care spală

platforma autostrăzii, înainte de deversarea lor într-un emisar sau pe terenurile înconjurătoare.

Poluarea solului

Sursele de poluare pentru sol sunt aceleaşi ca şi pentru apa de suprafaţă şi apa subterană şi anume deversarea de substanţe toxice sau periculoase ca urmare a producerii unui accident de circulaţie.

Impactul asupra solului, depinde de sensibilitatea solului şi de tipul şi cantitatea produsului deversat.


Măsurile propuse pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane privind blocarea scurgerilor şanţurilor, devierea circulaţiei, curăţarea şanţurilor şi a terenului sunt măsuri obligatorii şi pentru protecţia solului.

Poluarea sezonieră

Poluarea sezonieră apare ca rezultat al lucrărilor executate pentru menţinerea siguranţei circulaţiei pe perioada de iarnă, când autostrada poate fi acoperită cu polei sau gheaţă. Cea mai utilizată substanţă este clorura de sodiu.

Poluarea apelor

După topirea gheţii, soluţia de săruri rezultată se scurge sau este proiectată lateral de circulaţia vehiculelor, dispersându-se pe terenul învecinat şi/sau în apele naturale.

Impactul asupra apelor constă în transferul NaCl în apele de suprafaţă şi/sau în pânza freatică, prezenţa sărurilor sub forma ionilor fiind constatată până la distanţe de 100 m de drum.


Clorura de sodiu, precum şi celelalte materiale care se folosesc în timpul iernii trebuie să fie stocate în depozite acoperite şi pe suprafeţe impermeabile, pentru a nu se produce poluări prin antrenarea lor de către apele meteorice.

Optimizarea cantităţii de sare utilizată: utilizarea soluţiei de saramură în tratamentul preventiv pare a fi o soluţie bună în acest sens.

Se vor proteja zonele sensibile pentru evitarea utilizării de substanţe cu concentrări ridicate.

Poluarea solului

Poluarea solului poate să apară ca rezultat al infiltrării apelor pluviale care spală platforma autostrăzii antrenând substanţele folosite pentru dezgheţ.

După topirea gheţii soluţia de săruri rezultată se strânge sau este proiectată lateral prin circulaţia vehiculelor, dispersându-se pe terenul învecinat.

O parte din cantitatea de sare utilizată se va acumula în sol, în orizontul de 10 – 40 cm.


Se recomandă ca substanţele folosite pentru dezgheţ să fie ţinute în depozite acoperite şi pe platforme impermeabile. Dacă locul de depozitare nu este acoperit, în jurul depozitului se vor construi şanţuri de gardă, unde să fie colectate apele pluviale care şiroiesc pe depozit.

15

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Se recomandă de asemenea a se acorda o atenţie deosebită terenurilor sensibile, cu

capacitate mare de acumulare, prin utilizarea unor doze optime de săruri pentru dezgheţ.

Poluarea vizuală

Este posibil că va exista o presiune puternică în sensul amplasării în imediata apropiere a autostrăzii şi a căilor de acces la aceasta a unor elemente de mobilier urban purtătoare, în principal, de mesaje publicitare, care se adaugă la elementele de construcţie aparţinând autostrăzii pot avea un impact specific asupra peisajelor naturale.


Impactul vizual exercitat de autostradă şi elementele aferente va fi ţinut sub control prin măsuri de proiectare şi prin reglementări urbanistice şi de disciplină în construcţii.

c) Zone expuse inundaţiilor

Strategia de dezvoltare a amenajării teritoriului judeţean trebuie să includă printre obiectivele generale şi pe cele de limitare a efectelor fenomenelor de risc naturale.

Acest obiectiv este în conformitate cu principiile pe care se bazează dezvoltarea durabilă a continentului european, lansate la Conferinţa Europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) din 2001.

Concret, obiectivul operaţional îl constituie apărarea împotriva inundaţiilor.

Acţiunile generale constau în aplicarea unor măsuri structurale care vizează întreţinerea sau realizarea de noi lucrări hidrotehnice specifice, respectiv acumulări permanente şi nepermanente, regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi apărări de maluri.

O importanţă deosebită o are şi aplicarea continuă a măsurilor nestructurale, care reprezintă de fapt gestionarea riscului la inundaţii.

Această gestionare comportă trei categorii de măsuri:

măsuri de prevenire, de pregătire pentru a face faţă acestui fenomen;

măsuri operative în perioada de producere a fenomenului;

măsuri de refacere şi restabilire după producerea fenomenului.

Un alt pachet de măsuri nestructurale, de care trebuie să se ţină seama este acela al legislaţiei şi reglementărilor în acest domeniu, în concordanţă cu activitatea de amenajare a teritoriului judeţului.

d) Zonarea seismică

Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural”, unităţile administrativ-teritoriale urbane din judeţului Ilfov amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismice sunt:

U.A.T. Nr. de locuitori Intensitatea seismică (MSK)

Municipiul Bucureşti 2.013.911 VIII

Oraşul Buftea 20.328 VIII

Oraşul Otopeni 10.220 VIII

16

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Sursa datelor: Buletinul statistic al Comisiei Naţionale de Statistică, 1999

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VIII este de 50 de ani se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă.

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren organizată în cadrul M.L.P.T.L. are în subordine la nivelul judeţului Ilfov, Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele).

Comisia judeţeană întocmeşte Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Aceasta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize, documentaţii.


Strategia de dezvoltare în domeniul culturii după cum s-a arătat anterior, se fundamentează pe principiile de bază ale Comunităţii Europene şi este structurată pe următoarele coordonate definitorii: accesul liber şi egal la informaţie, patrimoniul cultural, creaţia culturală, racordarea la cerinţele comunităţilor, ale societăţii româneşti şi ale integrării europene.

Zonele construite protejate sunt acele teritorii care deţin unul sau mai multe bunuri de patrimoniu aflate într-o relaţie funcţional-estetică armonioasă cu vecinătăţile, fiind necesară extinderea protecţiei în afara bunului de patrimoniu propriu-zis. Asigurarea protecţiei bunurilor de patrimoniu cultural imobil presupune reglementarea activităţilor umane pentru asigurarea unui echilibru între elementele existente şi cele adăugate. În acest sens, la nivel naţional s-au avut în vedere următoarele acţiuni:

- adoptarea unor politici de amenajare a teritoriului care, fără a afecta integritatea bunurilor de patrimoniu cultural imobil, să le integreze în viaţa comunităţii umane;

- crearea unui cadru legal de aplicare a celor mai eficiente măsuri tehnico-administrative pentru identificarea, protejarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil;

- elaborarea de studii care să contribuie prin măsuri operaţionale la creşterea capacităţii statului de a se opune pericolelor care ameninţă integritatea patrimoniului cultural (Studii de delimitare a zonelor de protecţie aferente monumentelor, P.U.Z. zonă protejată etc.);

- înfiinţarea la nivel naţional şi judeţean a unor organisme pentru protecţia, conservarea şi punerea în valoare a bunurilor de patrimoniu cultural, precum şi a unor centre de formare a cadrelor specializate în acest domeniu.

Activitatea de amenajare a teritoriului reprezintă principalul cadru, instrument şi mecanism de aplicare şi respectare în teritoriu a prevederilor de protecţie specifică a patrimoniului cultural naţional. În acest sens există cadrul legal adecvat pentru stabilirea zonelor de protecţie aferente monumentelor istorice, precum şi a zonelor protejate ale acestora în cadrul documentaţiilor de urbanism.

Astfel delimitarea zonelor de protecţie aferente monumentelor istorice, conform „Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice”, se va face pe baza unor studii de specialitate iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale împreună cu organismele teritoriale de specialitate ale Direcţiei Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii şi Cultelor.

Până la definitivarea acestor studii, care vor fi integrate în documentaţiile de urbanism (în conformitate cu prevederile Legii nr. 453/2001 – art. 7), autorizarea lucrărilor de construcţie în vecinătatea monumentelor istorice, va respecta prevederile Legii nr. 422/2001 – art. 59 privind

17

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare măsurile ce se impun în vederea împiedicării degradării, distrugerii, precum şi protejării bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a III-a – Zone protejate, reglementează modul de protejare al teritoriilor deţinătoare de bunuri de patrimoniu cultural construit şi anume, prin instituirea de zone protejate, ceea ce presupune un mod controlat de intervenţie.

În judeţul Ilfov, ca de altfel în toată ţara, bunurile patrimoniului naţional sunt din ce în ce mai ameninţate de distrugere, nu numai datorită cauzelor naturale de degradare, dar şi ca urmare a impactului necontrolat al vieţii sociale şi economice. De aceea se propun măsuri urgente de protejare a monumentelor istorice aflate în pericol.

Pornind de la problemele semnalate şi de la obiectivul major respectiv, protejarea, conservarea şi valorificarea zonelor cu valori de patrimoniu cultural construit (monumente istorice şi fond etnografic) se propun următoarele:

Continuarea şi urgentarea întocmirii studiilor de specialitate în baza cărora să se delimiteze zonele de protecţie a monumentelor istorice din „Lista monumentelor istorice” CIMEC, cu prioritate pentru cele declarate de interes naţional excepţional prin Legea nr. 5/2000 (Anexa III);

Elaborarea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism (PUZ) şi regulamentele aferente în vederea instituirii zonelor construite protejate, care vor cuprinde măsurile necesare de protecţie şi conservare a valorilor pe patrimoniu cultural din zonă; acestea trebuie să fie întocmite conform „Metodologiei de elaborare a documentaţiilor de urbanism pentru zone protejate construite”, în curs de aprobare de către M.T.C.T. Se recomandă ca, pentru localităţile care deţin mai multe monumente istorice, studiile de fundamentare pentru delimitarea zonelor de protecţie a acestora să fie elaborate într-o singură etapă, astfel încât să se poată defini exigenţele pentru întreg teritoriul studiat şi delimitarea zonelor protejate din localitate.

Depistarea în continuare a valorilor din teritoriu care ar putea fi incluse în „Lista monumentelor istorice”;

Propunerea de înscriere a unor noi monumente valoroase pe lista monumentelor istorice de valoare excepţională în conformitate cu Legea nr. 5/2000;

Definirea prevederilor adecvate pentru asigurarea protecţiei şi integrităţii monumentelor, care să fie incluse în documentaţiile de urbanism specifice;

Realizarea unor programe de valorificare a monumentelor istorice, integrarea acestora în circuite turistice existente sau noi;

Adaptarea formelor de turism şi a ofertei de programe turistice la necesităţile de protecţie şi conservare a monumentelor istorice;

Protejarea valorilor de patrimoniu cultural situate în zona de influenţă a viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov, pentru fiecare categorie de monumente istorice, după cum urmează.

Monumente şi situri arheologice - măsurile tehnice arheologice recomandate de specialiştii din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova) care trebuie avute în vedere pentru protejarea, salvarea, conservarea şi restaurarea siturilor arheologice afectate de lucrările la autostradă, sunt:

- cercetarea arheologică de suprafaţă: studii de identificare / verificare, evidenţă, perimetrare, cartare, determinare cronologică şi etno-culturală a siturilor arheologice;

- descărcarea de sarcină arheologică a acestor situri pentru eliberarea terenurilor necesare autostrăzii şi a lucrărilor conexe;

18

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare - supravegherea arheologică a lucrărilor în adâncime la autostradă în vederea

identificării unor situri nereperate. Prin monitorizarea lucrărilor la autostradă se urmăreşte preîntâmpinarea distrugerii unor situri arheologice nereperate, neclasate;

- se va interzice formarea de gropi de împrumut pentru executarea lucrărilor aferente autostrăzii.

Monumente şi ansambluri de arhitectură

În cazul în care, traseul autostrăzii care se va realiza trece în vecinătatea unor zone protejate, pentru reducerea impactului negativ asupra patrimoniului cultural construit din aceste zone afectate de traseul autostrăzii, se recomandă măsuri suplimentare de protecţie mai ales în situaţiile în care distanţele sunt mai mici decât cele de protecţie admise sau în cazul în care se deschid perspective asupra unor zone care oferă imagini incompatibile cu normele din diferite ţări europene. Dintre aceste măsuri menţionăm: reducerea poluării fonice prin ziduri antifonice, integrarea vizuală a autostrăzii în peisaj, sau refacerea perspectivei prin dizlocarea unor funcţiuni, sau mascarea lor prin lucrări de amenajare peisagistică:

Conştientizarea populaţiei privind importanţa de nivel naţional a patrimoniului cultural din judeţul Ilfov;

Mediatizarea acţiunilor de protejare şi crearea mijloacelor de publicitate pentru pomovarea valorilor existente în teritoriu;

Crearea în cadrul aparatului Consiliului Judeţean a unui compartiment specializat în protejarea monumentelor istorice (coordonare, control şi iniţiativă).

Zone naturale protejatePatrimoniul natural prin ansamblul componentelor floristică şi faunistică şi structurilor

fizico-geografice este specific zonei de câmpie.

Legea nr. 5/200 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate, în cazul judeţului Ilfov, stipulează un număr redus de valori de patrimoniu natural care necesită protecţie, respectiv Pădurea Snagov (10 ha) şi Lacul Snagov (100 ha).

În afară de acestea menţionăm şi cele trei zone naturale protejate, declarate prin acte legislative anterioare Legii nr. 5/2000: Pădurea Căldăruşani, Pădurea Râioasa, Zona naturală Scroviştea

Regimul ariilor naturale protejate prevăzute prin Legea nr. 5/2000, dar şi a celor propuse prin acte anterioare este stabilit prin Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 236/2000.

Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin:

menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului natural.

Bunurile de patrimoniu natural identificate, urmează să fie însoţite de documentaţii ştiinţifice, avizate de Academia Română, apoi înaintate Consiliului Judeţean Ilfov sau Consiliilor Locale în scopul instituirii regimului de arie naturală protejată.

Alături de aceste arii naturale protejate, vor fi ocrotite şi conservate totodată în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufişurile naturale, vegetaţia malurilor şi a luncilor din lungul râurilor şi de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajiştile naturale, vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetaţia din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară, fiind interzise orice lucrare şi acţiune care le afectează integritatea.

19

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Până la îndeplinirea procedurilor legale de instituire a regimului de protecţie şi

conservare, autorităţile administraţiei publice locale au datoria şi obligaţia să pună sub regim provizoriu de ocrotire, bunurile patrimoniului natural.

Un obiectiv important îl constituie crearea unei zone verzi, cu inserţii de teren agricol, denumită „centura verde - galbenă”, fiind expresia unei politici specifice de amenajare a teritoriului în jurul Capitalei. Aşa cum a fost propusă a fi delimitată prin proiectele anterioare, respectiv Pr. Nr. 155/1988 „Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov” şi Pr. Nr. A.3 „Elemente de sinteză privind dezvoltarea durabilă a Zonei Periurbane Bucureşti”, „centura verde - galbenă”, este prezentă în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Dâmboviţa. Ea se prezintă sub forma unei benzi continue în jurul municipiului Bucureşti, cu lăţime de cca. 20-30 Km. şi cuprinde elemente necesar a fi ocrotite cum sunt:

– Pădurile situate la distanţe de până la cca. 30 Km. de Capitală;– Lacurile Căldăruşani, salba de lacuri de pe valea Colentina, acumularea Mihăileşti etc.;– Tronsoane ale cursurilor de apă Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş, Mostiştea, Sabar etc.;– Terenuri agricole de mare valoare, ce fac parte din categoria I-a şi a I-a de fertilitate;– Zone tradiţionale de agrement –sport precum Snagov, Căldăruşani, Cernica, Brăneşti,

Mogoşoaia, Buftea etc.


Constituit actualmente din două oraşe şi 102 sate grupate în 37 de comune, ansamblul aşezărilor umane de pe teritoriul judeţului Ilfov are unele particularităţi legate de potenţialul său evolutiv şi de dezvoltarea spaţială generate de modul atipic în care a fost dimensionată, organizată şi statuată această formaţiune politico-administrativă, inclusiv reglementarea regimului administrativ al localităţilor apropiate de Bucureşti:

- din punct de vedere funcţional şi al relaţiilor reciproce, aşezările ilfovene nu sunt structurate în reţea, datorită neconcordanţei între distribuţia istorică în teritoriu, naturală, corespunzătoare unor elemente geografice care şi-au pierdut însă capacitatea de determinare a relaţiilor spaţiale, sociale şi funcţionale între aşezări, şi un sistem de căi de acces şi comunicaţie dezvoltat relativ recent, dispus radial, puternic centrat pe oraşul Bucureşti, care găzduieşte – de altfel, în afara teritoriului judeţului – majoritatea covârşitoare a instituţiilor şi serviciilor de nivel judeţean; figura acestui sistem este aceea de arbore, în care lipsesc ramificaţiile intermediare;

- oraşul Bucureşti, deşi este un pol major de manifestare a fenomenelor de dezvoltare şi creştere economico-socială, exercită o influenţă relativ redusă asupra teritoriului imediat înconjurător, în care procesele de difuzie au început să se facă simţite numai foarte recent şi pe arii limitate; urbanizarea, dezvoltarea şi modernitatea se desfăşoară, intens dar limitat în spaţiu, în legătură cu:

- extensiile în teritoriu de-a lungul arterelor majore de transport rutier, ale unor funcţiuni urbane proprii Capitalei pentru care aceasta nu are în prezent resurse de spaţiu sau de mediu – comerţ, depozitare, mici industrii, locuire - mai ales secundară, eventual cu grad înalt de confort

- locaţiile dotărilor periurbane tipice: aeroport, mari suprafeţe comerciale, servicii, IMM

Impactul produs de existenţa autostrăzii asupra configuraţiei spaţiului construit şi localităţilor se va manifesta, cel mai probabil, prin accentuarea presiunilor în sensul extinderii perimetrelor construibile ale aşezărilor aflate în vecinătatea traseului rutier, mai ales în bandă /în paralel cu acesta, în legătură cu creşterea ofertei /cererii de terenuri pentru: construirea de: locuinţe individuale cu standard mai ridicat – ca reşedinţe principale sau secundare; clădiri pentru comerţul en-gros; clădiri cu suprafaţă foarte mare pentru comerţul en-detail; clădiri

20

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare industriale; parcaje şi servicii pentru transportul rutier; servicii hoteliere, de restauraţie şi de agrement, etc.

Pentru ca impactul apariţiei autostrăzii asupra aşezărilor ilfovene să fie favorabil în sensul unei contribuţii pozitive la dezvoltarea spaţială a judeţului, se impune ca procesul de dotare şi echipare să se extindă în profunzimea teritoriului judeţean, în cadrul unor politici orientate către atingerea obiectivului de dezvoltare echilibrată a teritoriului.

Faţă de aceste premise, obiectivele strategice pentru constituirea şi dezvoltarea reţelei de localităţi a judeţului Ilfov, sunt următoarele:

- reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial;

- reducerea disparităţilor structurale între spaţiul puternic urbanizat al Capitalei şi spaţiile construite din teritoriul judeţean;

- reducerea disparităţilor intrateritoriale din cadrul zonelor rurale şi dintre zonele localizate diferit în teritoriu;

- structurarea şi ierarhizarea în spaţiu a reţelei de localităţi;

- creşterea atractivităţii localităţilor la nivelul întregului teritoriu al judeţului;

- dezvoltarea spaţială, economică şi socială a localităţilor în condiţiile protejării stricte a patrimoniului natural şi cultural, ca bază pentru activităţi de recreere, petrecerea timpului liber şi pentru turism ecologic, cultural şi rural.

Pe de altă parte, faţă de primejdiile implicate de o expansiune necontrolată a urbanului - mai ales în raport cu ecosistemele şi peisajele fragile – forestiere, fluviatile, lacustre şi de cultură, care constituie un valoros patrimoniu, sunt necesare politici de protejare a acestuia.

Pentru a gestiona aceste fenomene în mod durabil se propune o politică de dezvoltare a unităţilor teritorial – administrative parcurse de traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, bazată pe două principii:

- descurajarea activităţilor, dezvoltărilor şi extensiilor spaţiale care sunt de natură să altereze mediul şi /sau să diminueze patrimoniul natural şi cultural, în cadrul căruia terenul însuşi este o resursă deosebit de preţioasă, inclusiv în termeni băneşti;

- încurajarea activităţilor şi dezvoltărilor corespunzătoare unui profil socio-economic bazat pe servicii, comerţ, recreere, turism, agricultură /silvicultură /piscicultură şi activităţi industriale încadrate strict în modele durabile de dezvoltare.

Aplicarea acestor politici impune determinarea unor profile economico-funcţionale ale localităţilor, corespunzătoare tradiţiilor, potenţialelor şi tendinţelor care se manifestă firesc în cadrul liberei iniţiative, care să fie susţinute şi consolidate prin politicile locale de dezvoltare – deciziile privind investiţiile, reglementările urbanistice, regimurile de autorizare ş.a.

Comunele al căror teritoriu administrativ este parcurs de autostrada Bucureşti-Braşov sunt: Voluntari, Ştefăneştii de Jos, Dascălu, Moara Vlăsiei, Snagov, Gruiu.

Pentru comunele Gruiu şi Snagov, împreună cu Periş, Ciolpani şi Nuci se preconizează predominanţa unui profil de turism, agrement şi servicii.

Comunele Dascălu şi Moara Vlăsiei se înscriu într-o arie în care dezvoltarea va avea loc prin punerea în valoare cu prioritate a unei funcţionalităţi socio-economice bazate pe potenţialul de creştere a activităţilor în agricultură, comerţ şi recreere, alături de Grădiştea, Găneasa, Cernica, Brăneşti, Berceni, Petrăchioaia, Vidra, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu,

21

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Clinceni, Ciorogârla, Dragomireşti Vale, Mogoşoaia, Corbeanca şi Baloteşti, aflate în poziţii de proximitate secundară faţă de teritoriul administrativ al oraşului Bucureşti.

Situată la limita teritoriului administrativ al Capitalei, comuna Voluntari şi celelalte unităţi teritorial-administrative care formează prima coroană de aşezări din jurul acesteia: Afumaţi, Pantelimon, Tunari, Dobroieşti, Glina, Popeşti-Leordeni, Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti Vale şi Chitila, aflate practic în mare parte într-un continuum spaţial cu Bucureştiul, fac parte, din punct de vedere al profilului socio-economic, dintr-o grupare care mai include oraşele judeţului: Buftea şi Otopeni, cu potenţial predominant de localizare a funcţiunilor industriale, de servicii, comerciale şi de recreere. Fără a se situa limitrof faţă de Capitală, comuna Ştefăneştii de Jos va întregi această grupare spaţială, ţinând seama atât de relaţia cu teritoriile comunelor Afumaţi şi Voluntari şi intravilanele acestora, cât şi de profilul economic pe care şi-l conturează şi care va fi probabil întărit de situarea acestei comune pe traseul autostrăzii.

Aceste localităţi, care se află într-o poziţie de proximitate imediată faţă de Capitală, al căror statut administrativ a fost legat istoric de aceasta, pierzând calitatea de suburbane prin modificarea arbitrară a organizării teritorial-administrative, şi pe ale căror teritorii se manifestă tendinţe intense de urbanizare funcţională şi edilitară, au vocaţia de a fi incluse în sistemul administrativ al oraşului Bucureşti, pentru care vor putea constitui rezerva necesară de spaţiu pentru slăbirea tensiunilor pe care dezvoltarea şi creşterea acestuia le generează în propriul său mediu construit şi natural, dar şi în zonele extraurbane – aparţinând teritoriului judeţului – în care se impune salvgardarea resurselor natuale, a peisajelor şi integrităţii factorilor de mediu.

Specificitatea geometriei teritoriului judeţului Ilfov – forma inelară, împrumutată şi celor 2 grupări economico-funcţionale de localităţi aflate în poziţii de proximitate imediată şi secundară faţă de Capitala care ocupă centrul inelului – împiedică relaţiile spaţiale directe între localităţile situate pe segmente diametral opuse sau diferite ale perimetrului teritoriului administrativ al oraşului Bucureşti, care va continua să comande comunicarea şi traficul între acestea exercitând concomitent o intensă acţiune polarizatoare asupra teritoriului înconjurător. Pentru a diminua efectul acestei forţe, care inhibă dezvoltarea prin sterilizarea potenţialelor de dezvoltare endogenă, se impune consolidarea funcţională şi infrastructurală a aşezărilor din prima şi a doua coroană de localităţi şi dezvoltarea lor prin încurajarea investiţiilor şi a acţiunilor de amenajare a teritoriului şi prin localizarea cu prioritate a dotărilor şi echipărilor în aceste localităţi.

O caracteristică funcţională comună a grupărilor de localităţi definite prin potenţialele dominante de profilare economică este rolul de cazare şi generare a unei forţe de muncă semnificative, al cărei debuşeu este în mod tradiţional economia Capitalei, un contingent în continuă creştere fiind constituit din persoane cu venituri medii şi mari, care aleg să locuiască în afara oraşului Bucureşti, în forme de habitat specifice, care imprimă anumite trăsături spaţiale şi impun o nouă modalitate de abordare a dezvoltării – respectiv a dotării şi echipării – a numeroase localităţi clasificate ca făcând parte din mediul rural, situate în toate zonele funcţionale, între cele mai caracteristice fiind Corbeanca, Baloteşti, Moara Vlăsiei şi Snagov.

Pentru comuna Snagov, care este situată atât pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov cât şi în zona cu potenţial de dezvoltare a profilului turism şi servicii, poate fi oportună luarea în considerare atribuirea unui rol de servire în teritoriu pentru arealul de nord a judeţului (comunele Periş, Ciolpani, Gruiu, Nuci, Grădiştea), în timp ce satele Corbeanca, Baloteşti şi Moara Vlăsiei pot prelua în comun roluri de servire şi influenţă pentru sub-zona de nord al zonei circulare de proximitate secundară cu potenţial mixt de dezvoltare a funcţiunilor şi activităţilor agrare, comerciale şi de recreere.

Patrimoniul natural şi cultural aflat în teritoriul administrativ al tuturor localităţilor va putea fi protejat prin instituirea unui regim de centură /zonă “verde-galbenă”, prevăzut de Legea privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi art.10: “în vederea protejării elementelor cadrului natural a prevenirii extinderii necontrolate a localităţilor urbane şi

22

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare a asigurării de spaţii de agrement şi recreere în planurile urbanistice se va prevedea înfiinţarea de centre sau zone verzi în jurul Capitalei României…”.

Regimul de centură verde este diferenţiat şi flexibil şi permite dezvoltări “moderate”, aspectul expansiunii intravilanelor urmând a fi abordat de la caz la caz.

Pentru etapa actuală, extinderile de intravilane prevăzute prin planurile de urbanism general aflate în vigoare constituie o rezervă de teren considerabilă, de natură a satisface necesităţile pe termen scurt şi mediu, în condiţii de protejare a cadrului natural şi a calităţii mediului prin procesele de planificare urbanistică de detaliu şi de autorizare a construcţiilor.

Pentru modernizarea şi ameliorarea structurală a teritoriului judeţului Ilfov în contextul dezvoltării spaţiale echilibrate şi realizării coeziunii economice şi sociale la nivel regional propunem orientarea politicilor publice de amenajare a teritoriului judeţului către următoarele obiective:

- asigurarea alimentării cu apă şi energie a tuturor locaţiilor populate din teritoriul intercomunal

- echiparea localităţilor cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie

- echiparea gospodăriilor cu sisteme individuale /locale de alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate, alimentare cu energie

- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de telecomunicaţie

- asigurarea serviciului universal de telefonie fixă

- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de transmisie de date şi voce

- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de salubritate

- acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de transport public

- asigurarea infrastructurii rutiere în teritoriu şi în localităţi şi racordarea la infrastructura de transport interregional şi internaţional fără a periclita mediul şi

- asigurarea accesului egal pentru toţi locuitorii la servicii:

- de învăţământ primar, secundar inferior şi secundar superior (liceal);

- de sănătate (asistenţă medicală curentă, generală, specializată şi de urgenţă);

- administrative şi juridice;

- financiar-bancare;

- crearea şi menţinerea de locuri de muncă în afara sectorului agricol, la nivelul localităţilor;

- creşterea competitivităţii şi a capacităţii de adaptare a economiilor locale la acţiunea forţelor pieţei;

- creşterea valorii adăugate create în economiile locale;

- diversificarea profilelor economiilor locale, respectiv specializarea şi crearea de clustere legate de economia Capitalei ca sursă de difuzie a proceselor de creştere /dezvoltare economică.

1.1.4. Infrastructurile tehnice

23

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 1.1.4.1. Gospodărirea apelorAvând în vedere că în ultima perioadă economia românească a cunoscut mutaţii

importante, apropiindu-se tot mai mult de o economie de piaţă funcţională, precum şi faptul că România negociază aderarea la Uniunea Europeană, se impune o activitate susţinută pentru organizarea şi orientarea strategiei şi a politicilor din domeniul gospodăririi apei spre cele de nivel european.

În contextul prezent, conceptul gospodăririi durabile a resurselor de apă înseamnă utilizarea următoarelor principii de bază:

principiul bazinal – realizarea gospodăririi apei pe bazine hidrografice, îmbinând problemele economice, sociale şi de protecţia mediului şi integrând toţi utilizatorii de apă din bazinul hidrografic;

principiul gospodăririi unitare cantitate – calitate – realizarea gospodăririi apei ţinând seama de interdependenţa dintre cele două dimensiuni ale apei: calitate – cantitate;

principiul solidarităţii – utilizarea durabilă a resurselor de apă se realizează la capacitatea maximă numai dacă la procesul de planificare, dezvoltare şi utilizare a acestora participă toţi factorii interesaţi sau afectaţi (stat, administratorii resurselor, utilizatorii, societatea civilă);

principiul poluatorul plăteşte – cheltuieli legate de poluarea mediului şi a efectelor acesteia asupra diverşilor utilizatori vor fi suportate de cel care a produs poluarea;

principiul economic – beneficiarul plăteşte – apa produce valoare economică în toate formele ei de utilizare, ca urmare se impune recuperarea costurilor generate pentru asigurarea serviciilor de apă;

principiul accesului la apă – este un drept fundamental al omului, accesul la o apă curată, suficientă şi la un cost adecvat.

Pentru gospodărirea judicioasă a apelor, la nivelul judeţului se au în vedere următoarele obiective specifice:

- satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor;

- îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurilor sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare existente în localităţile judeţului;

- extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în toate localităţile judeţului;

- îmbunătăţirea calităţii apei precum şi protecţia şi conservarea acesteia prin reabilitarea, retehnologizarea şi extinderea staţiilor existente de epurare a apelor uzate, dar şi realizarea de noi astfel de staţii;

- reducerea riscului la inundaţii şi secetă;

- reabilitarea ecologică a apelor şi reabilitarea cursurilor de apă;

- sensibilizarea şi educarea populaţiei în ceea ce priveşte gospodărirea şi protecţia apei;

- implicarea comunităţilor locale în modul de gestionare al resurselor de apă şi în cel al serviciilor de apă şi canalizare.

Principalele acţiuni care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor prezentate sunt:

Satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor necesită:

- aducţiunea Potlogi – Bucureşti, locul de priză este resursa subterană din zona Potlogi, locul de debuşare este mun. Bucureşti, L = 40 km şi qtr = 2,0 m3/s:

- aducţiunea Călugăreni – Bucureşti, locul de priză acviferul de adâncime din zona Călugăreni, locul de debuşare mun. Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 1 m3/s;

24

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare - aducţiunea Crivina- Bucureşti, L = 25 km, qtr = 6 m3/s (în etapa finală);

- derivaţia Glina – Argeş, din râul Dâmboviţa în râul Argeş, L = 22 km, qtr = 10 m3/s;

- derivaţia Mihăileşti - Sabar, din acumularea Mihăileşti în râul Dâmboviţa, L = 28 km, qtr = 2 m3/s, alimentează cu apă industrială partea de S-E a mun. Bucureşti.

Continuarea lucrărilor existente pentru asigurarea sursei de apă a sistemelor centralizate de alimentare cu apă din localităţile judeţului;

Realizarea surselor de apă pentru noile sisteme de alimentare cu apă. În principal sursa acestor sisteme este apa subterană, captările disponibile în teritoriu fiind:

Nr. crt.

Captarea propusă Debit preconizat (l/s)

0 1 21 Ciolpani (N), (A) 36,02 Gruiu – Lipia (N), (A) 36,03 Grădiştea (N), (A) 15,04 Moara Vlăsiei (N), (A) 24,05 Nuci (N), (A) 20,06 Periş (N), (A) 35,07 Baloteşti (N), (A) 30,08 Corbeanca (N), (A) 18,09 Dascălu (N), (A) 15,010 Buftea (E), (A) 20,011 Popeşti – Leordeni (N), (A) 60,012 Afumaţi – Ştefăneşti (N), (A) 80,013 1 Decembrie (N), (A) 45,014 Otopeni (N), (A) 33,015 Otopeni – Tunari (N), (A) 50,016 Vidra – Berceni (N), (A) 50,017 Chitila (N), (A) 40,018 Bragadiru (E), (A) 100,0

TOTAL 707,0

(N) = captări noi (A) = acvifer de adâncime (E) = extinderi

Localităţile prezentate vor fi definitivate în urma unor studii hidrogeologice, care vor reactualiza debitele preconizate.

Reducerea riscului la inundaţii şi secete:

- lucrări de apărare împotriva eventualelor inundaţii pe cursul apelor Argeş, Sabar, Colentina, Ciorogârla, Dâmboviţa, Valea Saulei, Valea Pasărea, Valea Sindrişiţa, Ialomiţa, Cociovaliştea, Mostiştea. Aceste lucrări sunt preconizate a se realiza în perioada 2005 – 2022 şi vor apărea aproximativ 1.000 gospodării, 5.000 ha teren agricol, 80 obiective economice, 30 km reţea stradală şi 9 km cale ferată;

25

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare - reducerea riscului la inundaţii în partea de nord-est şi de sud a judeţului.

Fenomenul este posibil ca urmare a capacităţii insuficiente de descărcare a evacuatorilor barajelor de pe râul Colentina în Buftea şi Cernica;

- creşterea gradului de siguranţă al barajelor existente pe râul Colentina;

- amenajării Văii Saulea pentru asigurarea tranzitării debitelor naturale şi a evacuărilor din sistemele de canalizare ale construcţiilor din zona de nord a Bucureştiului;

- reabilitarea sistemelor de inundaţii existente;

- realizarea, în perspectiva de lungă durată (după 2022), a unor acumulări care să servească ca sursă de apă pentru sistemele de irigaţii. Aceste lucrări sunt:

- acumularea Tâncăbeşti, pe valea Snagovului. Volumul total va fi de 13,5 mil.m3, suprafaţa lacului (la NNR) de 215 ha.

- acumularea Săftica, pe râul Cociovaliştea. Sursa principală de apă a acestei acumulări va fi râul Ialomiţa, prin intermediul canalului Bilciureşti – Ghimpaţi. Volumul total va fi de 6,0 mil. m3, iar suprafaţa (la NNR) de 109 ha.

- acumularea Baloteşti, pe valea Cociovaliştea. Volumul total va fi de 1,0 mil. m3 şi o suprafaţă de 115 ha.

- acumularea Căciulaţi, pe valea Cociovaliştea. Volumul total va fi de 7,0 mil. m3 şi o suprafaţă de 128 ha. Sursa principală de apă a acumulării va fi râul Ialomiţa.

- acumularea Buriaş, pe râul Ialomiţa. Volumul total este de 43,0 mil. m3, cu o suprafaţă 550 ha.

Protecţia şi conservarea calităţii apei; restaurarea ecologică.

Se va realiza prin reconstrucţia ecologică a cuvetelor lacurilor de acumulare de pe răul Colentina, respectiv:

- salubrizarea lacurilor;

- refacerea apărărilor de mal;

- eliminarea descărcărilor necontrolate în lacuri;

- stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară.

De asemenea se propune restaurarea ecologică a cuvetei lacului Snagov pe o suprafaţă de 155 ha.

** *

Traseul viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov, care străbate judeţul în partea de nord, are influenţă asupra apelor de suprafaţă şi a lucrărilor de gospodărire a apei aflate în zonă.

Impactul asupra apelor de suprafaţă se poate manifesta prin:

- modificarea regimului natural de scurgere, în special în zonele de formare a procesului de şiroire;

- creşterea vulnerabilităţii la poluare în anumite zone.

Contact direct cu autostrada au râurile Pasărea, Mostiştea, Coviovaliştea, o parte din Valea Snagov, râul Ialomiţa.

Regimul natural de scurgere al acestor ape nu va fi afectat pentru că traversările se vor face cu poduri peste cursul de apă întâlnit.

26

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Pentru evitarea acestei probleme s-au luat câteva măsuri de protecţie (conform

“Studiului de fezabilitate Autostrada Bucureşti – Braşov – Studiu de impact asupra mediului” elaborat de ECOTERRA – SRL, proiectant de specialitate şi SEARCH CORPORATION, proiectant general, în septembrie 2002) cu caracter general şi anume:

alegerea traseului astfel încât să fie evitate zonele sensibile la eroziune puternică;

măsuri de reducere a vitezei apei râurilor;

perdele forestiere de protecţie a albiilor. Rolul acestora este de a înălţa fundul albiilor, în zona plantată, prin colmatare naturală şi a oferi protecţie permanentă malurilor împotriva curenţilor de apă.

Pentru traversarea râul Prahova s-a proiectat un pod în lungul râului, pentru a nu afecta exploatările existente. În zonă au fost proiectate lucrări de regularizare a albiei şi de apărări de maluri.

O altă manifestare a impactului autostrăzii asupra mediului natural este poluarea specifică drumurilor şi traficului rutier.

Tipurile acestei poluări sunt următoarele: poluare pe durata execuţiei autostrăzii - are caracter temporar, maximul valorii

atingându-se în perioada de funcţionare la capacitatea maximă a bazelor de producţie;

poluare cronică - se manifestă în perioada de funcţionare a autostrăzii, ca urmare a traficului zilnic desfăşurat;

poluarea accidentală - este urmare a accidentelor rutiere în care sunt implicate autovehicule cu diverse transporturi de produse toxice sau erozive;

poluarea sezonieră - este urmarea activităţilor pentru menţinerea circulaţiei în condiţii de siguranţă pe perioada iernii.

În toate tipurile de poluare prezentate, apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi de acumulare) vor fi afectate.

Pentru evitarea acestui fenomen se recomandă: evitarea amplasării organizărilor de şantier în apropierea cursurilor de apă (Snagov,

Ialomiţa, Cociovaliştea); proiectarea unui sistem de canalizare (colectarea, epurarea şi evacuarea) apelor

uzate menajere şi meteorice; realizarea construcţiilor prin care se diminuează concentraţia poluanţilor (bazine de

sedimentare, separatoare de grăsimi).

Lucrările propuse în chema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Ialomiţa se află în zona de influenţă a autostrăzii.

Acestea sunt viitoarele acumulări Vlăsia, Moara Vlăsiei, Căciulaţi, destinate asigurării apei pentru irigaţii, în principal, şi pentru agrement.

De asemenea, forajele pentru captarea apei subterane propuse în zonele: Gruiu – Lipia, Moara Vlăsiei, Dascălu, Afumaţi – Ştefăneştii de Jos şi Otopeni – Tunari se vor afla în zona de influenţă a acestei autostrăzi.

Având în vedere această situaţie, este necesar un studiu de impact, în urma căruia să se poată lua măsurile corecte de protejare a acestor lucrări.

27


1.1.4.3. Amenajări pentru agricultura Lucrări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii şi desecări - drenaje

Aproximativ 88,5 % din suprafaţa agricolă a judeţului necesită lucrări ameliorative,

lucrări de completare, reabilitare şi modernizare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, executate

în majoritate înainte de 1990, în scopul refacerii şi sporirii potenţialului agricol.

Propunerile privind dezvoltarea sectorului de îmbunătăţiri funciare includ:

Elaborarea unor studii de oportunitate privind reabilitarea tehnică a lucrărilor de irigaţii în: sistemele Buftea – Căciulaţi, Berceni – Vidra – Frumuşani, Bragadiru – Jilava, Otopeni – Căldăruşani (dintre acestea s-a întocmit studiu de fezabilitate numai pentru sistemul Berceni – Vidra – Frumuşani);

Pe teritoriile localităţilor aparţinând judeţului Ilfov, în raport cu profilele economice şi funcţionale ale acestora;

Aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului;

Stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii, în a se organiza în asociaţii care să preia în proprietate infrastructura unui plot sau a mai multor ploturi pentru irigaţii, respectiv staţia de pompare de punere sub presiune precum şi reţeaua de conducte de distribuţie a apei la hidrant (conform legii nr. 573/2003 pentru aprobarea OUG nr. 147/1999), în scopul cointeresării utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului irigaţiilor;

Adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în zona studiată;

Prevenirea şi stoparea eroziunii solului prin respectarea tehnologiilor determinate pentru combaterea eroziunii de suprafaţă, prin efectuarea de lucrări agro – ameliorative, continuarea acţiunilor de desecare, îndiguire, reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele unor noi tehnologii agricole şi în special la formele noi de proprietate;

28


Cartograma 1

1.1.4.7. Gestionarea deşeurilor

În judeţul Ilfov se preconizeazã realizarea de acţiuni în domeniul gospodăririi deşeurilor, în perspectiva anilor 2005 – 2015, în scopul ridicării gradului de confort al populaţiei, în condiţiile asigurãrii protecţiei factorilor de mediu.

Atingerea obiectivelor propuse este posibilă în condiţiile implementării la nivelul judeţului a Sistemului de Gospodărire Integrală a Deşeurilor (GID), integrat sistemului naţional, care are definite următoarele obiective de gestiune a deşeurilor:

Obiectiv principal: Reducerea impactului şi a riscurilor pentru sãnãtate şi mediu cauzate de sistemul

actual de gospodãrire a deşeurilor

Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-economice, de modul şi practicile actuale de gospodărire a acestora în judeţul Ilfov, precum şi de necesitatea

29

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare abordării în mod integral a gestionării deşeurilor, a impus stabilirea unor obiective specifice care au ca scop final reducerea sau eliminarea acestuia.

Obiective specifice:

Continuarea lucrărilor de investiţii la rampa « Ochiul Boului » (Primăria Popeşti - Leordeni şi SC ECOREC SA );

Organizarea şi dotarea corespunzatoare a sistemului de colectare şi transport a deşeurilor menajere;

Inchiderea depozitelor menajere neamenajate existente;

Stabilirea unor amplasemente zonale optime pentru rampe de tranzit;

Realizarea a unui amplasament ecologic de depozitare finală în zona N-NE a Municipiului Bucureşti;

Identificarea prin consiliile locale a unor noi amplasamente (la nivel local sau zonal) pentru amenajarea platformelor de tranzit al deşeurilor, în conformitate cu HG nr.162/2002, privind depozitarea deşeurilor.

Obiectivele specifice ale strategiei de gestionare a deşeurilor sunt legate de Directiva Consiliului 99/31 CE privind depozitele de deşeuri.

Directiva impune restricţii semnificative asupra modului în care gropile pot fi utilizate

pentru eliminarea deşeurilor, inclusiv condiţiile tehnice pentru proiectarea şi operarea gropilor,

monitorizare şi închidere, precum şi restricţii privind tipul de deşeu ce poate fi depozitat în gropi.

30


Cartograma 2



Măsuri specifice

Pentru atingerea obiectivelor specifice se impune adoptarea de măsuri speciale:

Realizarea colectării selective a deşeurilor urbane în toate localităţile judeţului şi extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităţilor;

Crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile;

Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

Organizarea corespunzatoare a serviciilor de transport deşeuri, în conformitate cu Legea 426/2001 privind aprobarea OU 78/2000 - regimul deşeurilor;

Mãsuri specifice pentru colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea unor categorii speciale de deşeuri - înfiinţarea în toate localitãţile judeţului a unor puncte de colectare separatã de la populaţie a resturilor deşeurilor cu componente toxice şi periculoase din gospodãriile populaţiei: vopsele, diluanţi contaminaţi, raticide, insecticide, detergenţi, soluţii pentru curãţire şi a ambalajele acestora, în scopul distrugerii în unitãţi specializate sau al depozitãrii definitive în depozitul judeţean de deşeuri periculoase;

Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile prin următoarele măsuri:- compostarea tuturor deşeurilor vegetale în gospodăriile proprii din mediul rural;- creşterea gradului de prelucrare industrială a alimentelor şi folosirea semipreparatelor; - colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie.

O importanţă deosebită va fi acordată următoarelor aspecte:

supravegherea şi întreţinerea terenurilor care au fost puse în posesie şi ai căror proprietari nu au luat măsuri de limitare a accesului în zonă, fapt ce creează posibilitatea apariţiilor de depozitări necontrolate de deşeuri;

eliminarea depozitării necontrolate prin încheierea de contracte de prestări servicii şi promovarea unor acţiuni de conştientizare a populaţiei şi agenţilor economici;

optimizarea sistemului de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile (inclusiv a celor pentru care nu există tehnologii eficiente şi rentabile de reintroducere în circuitul productiv – anvelope, uleiuri, PET-uri);

Acţiuni ale administraţiilor publice locale pentru reducerea cantitativă, colectarea selectivă, valorificarea şi tratarea ecologică a deşeurilor

implicarea Consiliului Judeţean în realizarea unei strategii unitare la nivel de judeţ în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor;

asigurarea serviciilor eficiente de salubrizare, colectare, transport şi depozitare deşeuri menajere cât şi a celor din construcţii şi demolări;

organizarea şi implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile;

supravegherea şi intreţinerea rampelor de tranzit;

supravegherea şi întretinerea permanentă a stării de salubritate a localităţilor, a căilor de comunicaţie auto şi CF, cursurilor de apă, fondului forestier, în colaborare cu administratorii implicaţi;

Pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor menajere în judeţul Ilfov se propune:

identificarea amplasamentelor în vederea amenajării unor rampe de transfer zonale care să deservească asocieri de localităţi :

- Ciolpani, Periş, Baloteşti40


- Snagov, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Moara Vlăsiei;- Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia;- Bragadiru, Domneşti, Clinceni, Cornetu;- Brăneşti, Găneasa, Pantelimon;

identificarea unui amplasament în vederea amenajării unei platforme ecologice în zona de N-NE a Municipiului Bucureşti (Tunari, Afumaţi, Găneasa, Stefăneşti) ce ar deservi localităţile: Otopeni, Tunari, Voluntari, Dobroieşti, Stefăneşti, Afumaţi, Petrăchioaia, Dascălu;

extinderea Platformei ecologice Glina pentru localităţile: Cernica, Glina, Popeşti - Leordeni, Berceni;

extinderea Platformei Vidra pentru localitatile Vidra, 1 Decembrie, Jilava, Dărăşti şi Măgurele;

extinderea Platformei Iridex pentru localitatile Ciorogârla, Dragomireşti, Chiajna şi Chitila ;

amenajare depozit ecologic pentru deşeuri –Buftea;

amenajare groapa de gunoi în com. Balotesti;

amenajare depozit ecologic în com. Jilava;

amenajare depozit ecologic în com. Mogosoaia;

amenajare depozit ecologic pentru deşeuri menajere în com. Periş – Consiliul local Mogoşoaia.

Depozite de deşeuri menajere cu capacitate epuizată care trebuie închise

Nr.Crt

Localitatea unde este amplasat depozitul

Suprafaţa ocupată de depozit (ha)

Volumul (estimat) deşeurilor depuse în

depozit (mc)

1 Bragadiru 1 5400

2 Ciolpani 1,5 7200

3 Mogoşoaia 1,5 8400

4 Periş 2,5 15200

5 Stefăneştii de Jos 1,1 5900

6 Volunatri 4,41 27500

7 Dobroieşti 1,5 8700

8 Afumati 6 22176

9 Moara Vlăsiei 1 4100

Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra gestiunii deşeurilor în judeţul Ilfov şi măsuri de reducere a acestuia

Impactul în perioada lucrărilor de execuţie

Conform HG nr.155/martie 1999 pentru „Introducerea evidenţei gestiunii deşeurilor şi a

Catalogului European al Deşeurilor”, antreprenorul, ca generator de deşeuri are obligaţia să ţină

evidenţa lunară a producerii, stocării, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a

deşeurilor.

Impactul în perioada de exploatare (funcţionare)

41

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Deşeurile solide sau apele uzate provenite de la spaţiile de serviciu vor fi colectate şi

transportate la gropile de gunoi amenajate ale localităţilor apropiate, responsabilitatea gestionării

lor revenind administratorului autostrăzii.

Deşeurile care rezultă din operaţiile de curăţare a instalaţiilor prevăzute pentru epurarea apelor meteorice care spală autostrada sunt de tipul nămolurilor şi grăsimilor. Administratorul autostrăzii va avea obligaţia să întreţină aceste instalaţii, să colecteze periodic nămolul şi să-l transporte la cele mai apropiate staţii de epurare.

Amplasamentul gropilor de împrumut va fi ales de antreprenor astfel încât impactul asupra mediului să fie minim. De asemenea se vor aplica măsuri de protecţie de tipul: împrejmuire pentru evitarea depozitării ilegale de deşeuri în gropile de împrumut, şanţuri de gardă de jur împrejur pentru a se evita colectarea apei. După încheierea lucrărilor, gropile trebuie reamenajate, nivelate şi acoperite cu sol vegetal pentru a fi readuse la folosinţa iniţială.

Deşeurile menajere rezultate din activitatea zilnică desfăşurată de personal în cadrul bazelor de producţie trebuie colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate acestui scop.

1.1.5. Zonificarea teritoriului

Din analiza stadiului actual de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov rezultă că acesta dispune de resurse naturale variate, resurse umane numeroase şi o infrastructură de producţie şi comunicaţii valoroasă care îi conferă un potenţial important pentru dezvoltarea unei economii cu o structură complexă inclizând ramuri cu o contribuţie potenţial importantă la creşterea economică: industria, turismul, agricultura, transportul şi depozitarea, serviciile.

Punerea în valoare a potenţialului material şi uman, folosirea resurselor existente şi identificarea altor resurse capabile să producă o dezvoltare durabilă şi echilibrată a tuturor localităţilor şi zonelor judeţului constituie obiectivul general al strategiei de dezvoltare economico-socială a teritoriului studiat.

Politicile de amenajare a teritoriului urmăresc crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea echilibrată a proceselor de dezvoltare, în vederea realizării coeziunii social-economice a teritoriului. Pe de altă parte, distribuţia spaţială a resurselor naturale şi umane, a infrastructurii de producţie şi comunicaţii asigură suportul dezvoltării diferenţiate a structurilor economice, în cadrul unor areale definite prin asocierea spaţială a unor entităţi teritorial-administrative cu potenţiale de dezvoltare similare, specifice.

Analiza specificităţii socio-economice, ambientale, (infra)structurale a diferitelor areale care compun teritoriul judeţului Ilfov trebuie să ţină seama de realitatea complexităţii structurale de ansamblu a unui teritoriu cu suprafaţă mică şi populaţie relativ puţin numeroasă sau densă, dar care are caracteristici deosebite, imprimate de o evoluţie istorică şi politico-administrativă atipică şi care constituie hinterlandul nemijlocit al unui oraş-capitală de importanţă europeană şi de dimensiuni mari. Această situaţie presupune un anumit grad de interferare a trăsăturilor specifice unor zone strict delimitate, caracterul funcţional, economic social al fiecărei entităţi teritoriale care compune acest teritoriu fiind influenţat de apropierea – variabilă – de Capitală, ale cărei funcţiuni

Arealul format din unităţile teritorial administrative care formează prima centură de aşezări din jurul Capitalei: Voluntari, Ştefăneştii de Jos – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov, Tunari, Dobroieşti, Pantelimon, Afumaţi, Glina, Popeşti-Leordeni, Jilava, Măgurele, Bragadiru, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti Vale, Chitila şi Buftea, cu premise solide pentru înscrierea într-un proces accelerat de urbanizare şi perspective pentru includerea în sistemul

42

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare administrativ al Capitalei, constituie o zonă cu potenţial funcţional şi economic mixt, în care vor predomina industria, serviciile, comerţul şi funcţiunile de recreere şi agrement.

Zona cu potenţial de dezvoltare a funcţiunilor şi activităţilor agrare, comerciale şi de recreere, cuprinde comunele Dascălu, Moara Vlăsiei – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov, Corbeanca, Baloteşti, Găneasa, Cernica, Brăneşti, Berceni, Petrăchioaia, Vidra, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu, Clinceni, Ciorogârla şi Mogoşoaia.

Comunele Gruiu, Snagov – situate pe traseul autostrăzii Bucureşti-Braşov, Periş, Ciolpani şi Nuci, ale căror teritorii se grupează în nordul judeţului şi care deţin un patrimoniu natural specific, caracterizat între altele de un bogat fond forestier, dar şi de tradiţia activităţilor de agrement şi recreere, formează o zonă cu potenţial de dezvoltare a profilului turism şi servicii.

În concluzie, sectoarele economice ale căror tradiţii şi potenţiale de creştere diferenţiază structural zonele funcţionale ale teritoriului judeţului Ilfov sunt: turismul şi funcţiunile de recreere şi agrement, comerţul, serviciile, industria şi agricultura, în timp ce din punct de vedere spaţial zonificarea urmează caracterul mixt al tramelor majore care se suprapun în textura geografică a teritoriului judeţului: schema radiar-concentrică a dispunerii aşezărilor şi arterelor de transport – în care oraşul Bucureşti ocupă un loc central şi dominator – şi schema relativ diagonală nord-vest /sud-est a elementelor dominante de cadru natural - în principal cursurile de apă - rezultând o puternică diferenţiere a premiselor spaţiale ale dezvoltării.

Faţă de această stare de fapt, se impune ca obiectiv strategic al activităţilor de amenajare a teritoriului judeţului Ilfov crearea premiselor spaţiale pentru realizarea unei eficienţe echivalente în funcţionarea structurilor economico-sociale diferite, independent de localizarea în teritoriu.

Direcţiile de dezvoltare spaţială a teritoriului intercomunal vizează :

Dezvoltarea şi consolidarea reţelei de localităţi în cadrul unei relaţii de

complementaritate cu Capitala

Dezvoltarea infrastructurilor în teritoriul judeţean ca reţea de facilitare a accesului

locuitorilor la servicii /dotări, la oportunităţile de muncă şi la reţelele de transport

interregionale şi internaţionale

Protecţia mediului şi a patrimoniului în teritoriul judeţean

În raport cu profilele sectoriale care determină zonificarea teritoriului, direcţiile de punere în valoare a potenţialului structural de dezvoltare a turismului şi activităţilor de recreere şi agrement, comerţului, serviciilor, industriei şi agriculturii în teritoriul judeţean vizează consolidarea profilelor economice, funcţionale şi patrimoniale definite de potenţialele identificate, expansiunea, intensificarea şi multiplicarea activităţilor lucrative, corespunzător direcţiilor strategice de dezvoltare sectorială la nivel naţional şi regional, ca premisă esenţială pentru dezvoltare, în sensul creşterii bunăstării generale, creşterii calităţii vieţii şi participării depline a tuturor locuitorilor judeţului, de pe poziţii de egalitate, la viaţa social-economică.

Principala măsură de amenajare a teritoriului care va fi luată la nivelul administraţiei publice în vederea atingerii acestor obiective va fi facilitarea creării premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în cadrul proceselor de dezvoltare, prin asigurarea spaţiului fizic necesar, prin crearea de rezerve de terenuri şi clădiri, operaţiuni de viabilizare şi echipare şi facilităţi instituţionale.

1.2. STRUCTURA SOCIO – DEMOGRAFICĂ

1.2.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

Estimarea evoluţiei populaţiei judeţului ilfov pe termen lung – scenarii de evoluţie

43

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei (sau

al unei subpopulaţii) plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea cea mai mare de a se realiza.

Distingem două mari tipuri de abordare a evoluţiei probabile:

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evoluţiile trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens.

Există două tipuri de abordări tendenţiale:

a) abordarea tendenţială pură – porneşte de la extrapolarea tendinţelor trecute şi actuale;

b) abordarea tendenţială motivată - extrapolează tendinţele trecute şi actuale, dar ţinând cont de schimbări certe care vor interveni în viitor în anumite evoluţii.

2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în ţari mai puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare populaţiile din ţările avansate.

Există două tipuri de abordări normative:

a) abordarea normativă pură – stabileşte anumite obiceiuri în materie de creştere demografică sau de nivel al evoluţiei componentelor;

b) abordarea normativă referenţială – face referire la evoluţia unor popoare mai dezvoltate şi admite ipoteza că populaţia studiată va avea în viitor o evoluţie similară cu cea a popoarelor de referinţă.

In elaborarea prognozei demografice a populaţiei judeţului Ilfov s-a luat drept model studiul "România 2020", elaborat de Academia Română în anul 1998. Astfel, în estimarea evoluţiei populaţiei judeţului Ilfov s-au avut în vedere trei scenarii, unul tendenţial şi două scenarii normative.

Formularea ipotezelor privind evoluţia principalelor fenomene demografice a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei judeţului Ilfov: o fertilitate scăzută şi accentuarea îmbătrânirii demografice.

Prognoza a fost realizată la nivel de judeţ luând în considerare trei scenarii:

- Varianta "reper" – o abordare tendenţială care presupune constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei;

- Varianta "echilibru" – o abordare normativă care presupune o creştere a ratei fertilităţii până la un nivel apropiat valorii de simplă înlocuire a generaţiilor;

- Varianta "creştere" – o abordare normativă ce presupune o creştere mai rapidă a ratei fertilităţii până la un nivel ce depăşeşte simpla înlocuire a generaţiilor.

I.1. SCENARII ALE EVOLUŢIEI FERTILITĂŢII, MORTALITĂŢII ŞI MIGRAŢIEI LA NIVEL DE JUDEŢ

Ipotezele privind evoluţia populaţiei din Judeţul IlfovVarianta „reper”, varianta pesimistă a prognozei demografice, porneşte de la ipoteza că

cele două componente ale mişcării naturale a populaţiei vor avea valori constante în perioada prognozată, egale cu valorile înregistrate în 2001, în timp ce soldul migraţiei va creşte, rămânând însă negativ pe întreaga perioadă.

44

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Varianta „echilibru” porneşte de la ipoteza unei creşteri moderate a valorilor celor trei

componente ale mişcării populaţiei.

Varianta „creştere”, varianta optimistă a prognozei, se diferenţiază de varianta echilibru prin ipoteza unei creşteri substanţiale a ratei fertilităţii, care ar ajunge în 2021 la un nivel ce depăşeşte simpla înlocuire a generaţiilor.

Ipoteze privind mişcarea naturalăVarianta „reper” Varianta „echilibru” Varianta „creştere”

Anul 2001 2021 2001 2021 2001 2021

Rata totala a fertilităţii 1,53 1,53 1,53 1,9 1,53 2,2

Speranţa de viaţă

- Bărbaţi 66,8 66,8 66,8 69 66,8 73

- Femei 75,4 75,4 75,4 78 75,4 80

Ipoteze privind mişcarea migratorie

Soldul migratoriu va rămâne constant, pozitiv, egal cu cel înregistrat în perioada 1996-2001 şi anume 5388 per cincinal.

Estimări ale volumului si caracteristicilor populaţiei judeţului Ilfov pe termen lungVarianta “reper”

AnulPopulaţia Grupa de vârstă (%)

RBN* RBM*E(0)

RTF<15 ani 15-64 65+ Femei Bărbaţi

2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.532006 282.8 15.1 69.7 15.1 12.24 11.61 75.4 66.8 1.532011 286.9 16.2 69.3 14.5 11.61 12.51 75.4 66.8 1.532016 288.6 16.9 68.2 14.9 10.51 13.05 75.4 66.8 1.532021 288.4 15.8 68.6 15.7 9.48 13.36 75.4 66.8 1.53

* Rata bruta a natalităţii (RBN) si rata bruta a mortalităţii (RBM) sunt calculate pentru intervalele 2001-2006, 2006-2011, 2011-2016, 2016-2021

În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF şi ale speranţei de viaţă ar

rămâne constante la valoarea din 2001, populaţia Judeţului Ilfov ar cunoaşte o uşoară creştere

însoţită însă de accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Astfel, populaţia totală ar

creşte în cei 20 de ani cu cca. 4%. Ponderea populaţiei tinere ar scădea de la 16,6% la 15,8% în

timp ce segmentul de populaţie vârstnică ar creşte de la 14,4% la 15,7%., pe fondul unei scăderi

continue a ratei natalităţii şi o creştere accentuată a mortalităţii.

45

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Varianta “echilibru”

AnulPopulaţia(mii pers.)

Grupa de vârsta (%)RBN* RBM*

E(0) RTF<15 ani 15-64 65+ Femei Bărbaţi

2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.532006 282.9 15.1 69.7 15.1 12.28 11.60 75.5 66.9 1.532011 287.5 16.4 69.0 14.5 11.99 12.50 75.8 67.1 1.582016 290.6 17.5 67.9 14.7 11.44 13.03 76.4 67.7 1.672021 293.0 17.1 67.7 15.2 11.09 13.17 77.4 68.5 1.81


În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF ar creşte de la 1,53 la 1,81 în

2021, speranţa de viaţă ar cunoaşte o creştere cu doi ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi,

iar soldul migraţiei ar rămâne pozitiv, populaţia Judeţului Ilfov ar cunoaşte o creştere de 5%

însoţită de atât de creşterea ponderii populaţiei tinere de la 16,6% la 17,1% cât şi de cea a

ponderii populaţiei vârstnice de la 14,4% la 15,2%. Rata brută a natalităţii ar cunoaşte o scădere,

iar mortalitatea ar avea în această perioadă o evoluţie ascendentă.

Varianta “creştere”

AnulPopulaţia(mii pers.)

Grupa de vârsta (%)RBN* RBM*

E(0) RTF<15 ani 15-64 65+ Femei Bărbaţi

2001 276.5 16.6 69.0 14.4 75.4 66.8 1.532006 283.2 15.1 69.7 15.0 12.36 11.46 76.0 67.6 1.552011 288.8 16.5 69.1 14.5 12.31 12.16 77.1 69.1 1.632016 293.9 18.0 67.6 14.6 12.17 12.35 78.3 70.7 1.792021 299.7 18.1 66.7 15.2 12.30 12.00 79.4 72.2 2.04


În condiţiile în care în perioada 2001-2021, valorile RTF ar cunoaşte o creştere

substanţială de la 1,53% la 2,04% speranţa de viaţă ar cunoaşte o creştere cu patru ani atât

pentru femei cât şi pentru bărbaţi, iar soldul migraţiei ar rămâne pozitiv, populaţia Judeţului Ilfov

ar cunoaşte o creştere de 8%. În aceste condiţii ponderea populaţiei tinere ar creşte de la 16,6%

la 18,1% iar cea a populaţiei vârstnice de la 14,4% la 15,2%.

În cele trei scenarii de evoluţie a populaţiei judeţului Ilfov volumul acesteia ar urma să

crească în următorii 20 de ani. În acelaşi timp, ponderea populaţiei cu vârste de peste 65 ani ar

46

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare cunoaşte o uşoară creştere ceea ce ar menţine fenomenul de îmbătrânire demografică. Pentru a

ameliora acest proces sunt necesare o serie de măsuri care să conducă la creşterea natalităţii, în

special în zonele cel mai puternic afectate de îmbătrânire demografică (Nuci, Petrăchioaia,

Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu,

Brăneşti, Otopeni):

- flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;

- crearea de facilităţi de planificare familială;

- suport economic pentru familiile cu copii;

- atragere / reducerea emigraţiei tinerilor.

1.2.2. Resurse umane

Incidenţa mai mare a bolilor infecţioase, speranţa de viaţă mai redusă decât mediile

naţionale, fenomenul de îmbătrânire a populaţiei fac necesare măsuri precum:

- creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de îngrijire a sănătăţii;

- derularea unor programe de educaţie sanitară;

- campanii de prevenire a îmbolnăvirilor cu boli infecţioase.

Această măsură vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie îmbătrânită demografic (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi Grădiştea), precum şi pe cele în care se înregistrează rate ridicate ale mortalităţii generale şi infantile (Nuci, Dărăşti Ilfov, Snagov, Vidra).

Principalul obiectivele de dezvoltare din domeniul educaţiei îl reprezintă:

Creşterea capacităţii locuitorilor judeţului de adaptare la cerinţele pieţei forţei de muncă

Principalele direcţii:

Orientarea tinerilor spre promovarea unui nivel mediu sau superior de învăţământ (prin servicii de consiliere profesională oferită acestora)

Reducerea ratei absenteismului sau a abandonului şcolar (prin sprijin financiar acordat familiilor defavorizate şi servicii de consiliere acordate atât părinţilor cât şi copiilor).

Aceste măsuri vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţului.

Principalul obiectiv în domeniul forţei de muncă îl constituie îmbunătăţirea accesului la piaţa forţei de muncă şi creşterea adaptabilităţii forţei de muncă la cerinţele impuse de piaţa muncii.

Principalele direcţii:

47

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Creşterea ratei de ocupare şi reducerea şomajului prin:

1. programe de informare şi consiliere profesională, formare şi pregătire profesională (calificare, recalificare), medierea muncii. Aceste programe vizează sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

2. programe pentru crearea de locuri de muncă prin facilităţi acordate angajatorilor, subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase, suport financiar pentru începerea unei activităţi pe cont propriu.

3. programe de susţinerea a angajării tinerilor absolvenţi în căutarea primului loc de muncă prin consiliere profesională şi facilităţi financiare acordate angajatorilor.

Aceste programe vizează sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în

special în comunele în care se înregistrează rate mari ale şomajului: Găneasa, Ciolpani, Clinceni,

Nuci, Jilava.



Agricultura

Încadrarea agriculturii judeţului Ilfov în strategiile naţionale – obiective şi propuneri de dezvoltare

Orientările generale ale strategiei de dezvoltare a agriculturii judeţului Ilfov se regăsesc în următoarele documente recente:

“Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea Bucureşti - Ilfov” elaborat de Agenţia de Dezvoltare Regională Bucureşti - Ilfov

“Planul Naţional de Dezvoltare a României 2002 – 2005”

“Programul de Guvernare pe perioada 2001- 2004”

“Planul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană – iunie 2001”

“Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală “– ca parte componentă a PNDR

Programul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală conţine principii strategice generale şi sectoriale, în cadrul cărora sunt puse în evidenţă politicile şi acţiunile specifice derivate din documentele care guvernează procesul de aderare.

Obiectivele generale derulate la nivelul judeţului Ilfov sunt:

Trecerea de la agricultura de subzistenţă la cea modernă, intensivă, racordată la principiile economiei de piaţă, pe coordonatele protejării mediului natural şi îmbunătăţirii nivelului de trai în zona rurală, conform cu standardele acquis –ului comunitar.

Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole, prin:

- Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de cooperare şi asociere în scopul aplicării unor tehnologii moderne;

- Organizarea de centre (servicii) agricole puternice care să aibă în sarcină rezolvarea operativă a tuturor problemelor agricole:

48

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare · sistematizarea şi organizarea teritoriului, definitivarea reformei funciare, evidenţa

terenurilor agricole, bonitarea naturală şi economică a fiecărei unităţi teritoriale;· mecanizarea agriculturii şi aplicarea tehnologiilor adecvate;· servicii pentru protecţia plantelor, aprovizionarea cu seminţe, îngrăşăminte

chimice, pesticide, acordarea asistenţei;· îmbunătăţirea activităţilor specifice creşterii animalelor (servicii sanitar-

veterinare, baze furajere etc.);· servicii pentru achiziţionarea şi valorificarea produselor agricole vegetale şi

animale;

- Intensificarea activităţilor de industrializare casnică a produselor primare, precum şi dezvoltarea micii industrii de prelucrare în mediul rural; dezvoltarea spaţiilor de depozitare locală.

Obiectivele specifice ale strategiei dezvoltării agriculturii au în vedere următoarele:

Integrarea producţiei agricole cu industria alimentară, reţeaua de depozitare, transport;

Realizarea securităţii alimentare prin asigurarea produselor necesare consumului populaţiei;

Obţinerea în condiţii de eficienţă a unei producţii agricole optime şi stabile;

Distribuţiea şi comercializarea, corespunzător cerinţelor de consum;

Asigurarea de utilaje agricole pentru noile exploataţii agricole astfel ca în perspectivă să se ajungă la cel puţin 1 tractor la 50 ha teren arabil;

Creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi naturale pentru fertilizarea solului;

Refacerea efectivelor de animale atât în sectorul privat cât şi în cadrul agenţilor economici;

Creşterea producţiei de animale pentru satisfacerea în parte a cerinţelor populaţiei;

Menţinerea şi dezvoltarea unităţilor de producţie agricole existente în teritoriu;

Dezvoltarea agenţilor economici pentru prestări de servicii în agricultură. Zonarea pedologică - Cerinţele ameliorative ale solurilor

Aşa cum reiese din cartograma grupării terenurilor după pretabilitatea la folosinţa arabilă, cea mai mare parte a terenurilor necesită o serie de lucrări sau măsuri ameliorative care să prevină noi degradări sau să amelioreze situaţia existentă.

Clasa de

pretabilit

ate

Cerinţe ameliorative

Hidro- ameliorative Agro-pedo-ameliorative

II - Nivelare – modelare- Controlul apelor freatice

(menţinerea la nivelul actual)

- Lucrarea solului la umiditatea optimă (2/3 din intervalul umidităţii active)

- Lucrări de agrotehnică antierozională (arături pe curba de nivel, asolamente de protecţie)

III - Controlul apelor freatice (menţinerea la nivelul actual, iar local în lunci la 1,5 – 2m)

- Nivelare – modelare - Lucrări de desecare –

drenaj

- Lucrarea solului la umiditatea optimă

- Afânare adâncă - Afânare adâncă după efectuarea

lucrărilor de desecare- Lucrări de agrotehnică

antierozională (arături pe curba de nivel, asolamente de protecţie)

49


Zonarea producţiei agricole

În susţinerea obiectivelor incluse în strategia de dezvoltare a agriculturii zonei studiate

sunt necesare:

reactualizarea studiilor pedologice şi agrochimice pentru toate comunele din zonă şi stabilirea notelor de bonitare, pe sole, în cadrul fiecărei proprietăţi;

reactualizarea pe bază de bonitate, a zonării şi microzonării producţiei agricole;

studii de amenajare integrată a diferitelor zone, pentru protejarea şi ridicarea potenţialului productiv al pământului;

proiecte de refacere şi îmbunătăţire a capacităţii productive a pajiştilor;

studii de elaborare a noilor tipologii de exploataţii agricole specifice.

Proiectarea noilor structuri a culturilor de câmp trebuie să ţină cont de zonarea producţiei agricole, de recomandările agrotehnice privind proiectarea asolamentelor, de corelaţia cu efectivele de animale şi de industrializarea producţiei agricole.

Zonarea producţiei agricole constituie un demers esenţial în orientarea de ordin calitativ a agenţilor economici din agricultură, pentru promovarea în cultură a plantelor cu favorabilitate optimă şi producţii ridicate.

În scopul punerii în valoare a suprafeţelor agricole cu favorabilitate ridicată studiile de specialitate (Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară din România – Studiu privind stadiul actual şi propuneri de dezvoltare a agriculturii în teritoriul riveran Dunării - 1998) au stabilit zonele cele mai favorabile pentru culturile agricole şi speciile de animale.

Stabilirea nivelului de fertilitate şi al potenţialului economic are la bază studii complexe privind condiţiile naturale şi tehnico- economice existente.

Cercetările de profil au stabilit 6 zone de producţie agricolă. Delimitarea zonelor s-a făcut funcţie de tipurile de sol şi a mărimii teritoriului comunal.

ZONA (comune componente) Produse agricole care caracterizează zona

1. BUFTEA (Mogoşoaia, Otopeni, Buftea, Corbeanca, Periş)

Carne, lapte, porumb, legume, ouă

2. TUNARI (Pantelimon, Dobroieşti, Voluntari, Tunari, Baloteşti, Snagov, Ciolpani)

Carne, lapte, cereale (grâu, orz, porumb), legume, plante tehnice, pomi

3. AFUMAŢI (Brăneşti, Găneasa, Afumaţi, Ştefăneştii de Jos, Dascălu, Petrăchioaia, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Gruiu, Nuci)

Lapte, carne, porumb, legume, ouă, sfeclă de zahăr

4. GLINA (Glina, Cernica) Lapte, carne, cereale (grâu, orz, porumb), legume, plante tehnice

5. BRAGADIRU (Ciorogârla, Domneşti, Clinceni, Bragadiru, Cornetu, Măgurele, Dărăşti–Ilfov, Jilava, 1 Decembrie, Vidra, Berceni, Popeşti - Leordeni)

Lapte, carne, cereale (grâu, orz, porumb), legume, pomi, vii

6. CHIAJNA (Chiajna, Dragomireşti Vale, Chitila) Lapte, carne, porumb, legume

Profil dominant pe total judeţ Lapte, carne, legume, porumb

Potenţialul productiv al solurilor stabilite pe baza notelor de bonitare pentru condiţiile naturale şi cele potenţate prezintă diferenţieri pe zone şi categorii de folosinţă după cum se poate

50

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare constata din tabelul nr.1. Zonele cu cele mai favorabile condiţii din punct de vedere al categoriilor de folosinţă sunt evidenţiate prin contrast de culoare.

51


Cartograma 3


Tabelul 1. Notele de bonitare pe categorii de folosinţă N - naturale P - potenţate

ZONANote de bonitare

Arabil

Vii Livezi

Păşuni Fâneţede vin meri-peri

Buftea - NP

65108

5456

6684

4464

3648

Tunari - NP

7082

5555

5684

5179

064

Afumaţi NP

67103

5357

5968

4460

3682

Glina - NP

63102

5281

5191

3675

00

Bragadiru NP

5896

5254

6682

4452

120

Chiajna NP

5982

4155

3384

4672

00

Total judeţ NP

61106

4761

5789

3973

2836

Sursa: Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară - 1998

Condiţiile naturale ale judeţului Ilfov fiind dintre cele mai favorabile, nota medie de bonitare a terenului arabil este de 61 puncte faţă de 54 puncte cât este media pe ţară.

Prin lucrări de îmbunătăţire a potenţialului productiv (lucrări de îmbunătăţiri funciare, mecanizare, chimizare, tratamente fitosanitare) notele de bonitare potenţate cresc în toate zonele şi la toate categoriile de folosinţă agricolă.

Varietatea de culturi cărora li s-au atribuit note de bonitare scoate în evidenţă favorabilitatea naturală a terenului fiecărei zone pentru diferite culturi. Cu ajutorul acestor note se pot face programe pentru dezvoltarea producţiei agricole, prognoze, strategii.

Pe baza favorabilităţii naturale şi potenţate a fondului funciar agricol pentru anumite folosinţe şi culturi a fost apreciată evoluţia principalelor sectoare ale producţiei agricole:

producţia vegetală va constitui şi în perspectivă o subramură cu potenţial ridicat de dezvoltare;

zootehnia – subramură de bază a producţiei agricole se apreciază că se va reface cantitativ şi calitativ, oferta naturală a suprafeţei agricole asigurând condiţii de dezvoltare a efectivelor de animale.

Pentru principalele culturi agricole, notele de bonitare, atribuite pe zone, se pot urmări în tabelul nr.2, unde zonele cu cele mai favorabile condiţii pentru diferitele varietăţi de culturi sunt de asemenea evidenţiate prin contrast de culoare.

Tabelul 2. Notele de bonitare pentru principalele culturi

N - NATURALE P - POTENŢATE

ZONA

Note de bonitare

Grâu PorumbFloarea soarelui

Sfeclă de zahăr

Cartofi Legume

Buftea NP

6685

64106

6695

62105

5590

63112

Tunari NP

7083

69100

6989

6998

6180

65112

Afumaţi NP

6786

6696

6792

6696

5983

64100

Glina NP

6487

6293

6587

6292

5579

5996

Bragadiru NP

6085

5711

5895

55105

4884

55115

Chiajna N 59 58 61 56 49 57

50

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare P 81 81 77 78 69 82

Total judeţ NP

6292

62105

6394

60103

5188

60112

Sursa datelor: Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară - 1998

Evoluţia organizării producţiei agricole

Pornind de la evaluarea critică a situaţiei existente, precum şi de la factorii specifici ai zonei geografice în care este situat judeţul Ilfov, strategia de dezvoltare a agriculturii judeţului trebuie să urmărească realizarea următoarelor obiective legate de organizarea producţiei agricole:

Crearea pieţei funciare, sprijinirea cu credite şi facilităţi a organizării exploataţiilor agricole, a înfiinţării asociaţiilor şi cooperativelor agricole private cu profil specific sau complex;

Asigurarea asistenţei tehnologice, pedologice şi agrochimice, de protecţie a plantelor şi veterinare, la nivelul fermierului;

Promovarea unor metode de creditare – credite de susţinere a unor comune sau zone defavorizate, a unui anumit sector sau a unei anumite culturi considerate la un moment dat prioritare.

Obiectivele pe termen scurt şi mediu vizează următoarele:

Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau de cooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole în vederea unei valorificări superioare a potenţialului agricol al zonei;

Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole.

Programul privind evoluţia exploataţiilor agricole în perioada 2002-2010 prevede ca obiective specifice:

- reducerea numărului gospodăriilor individuale; - eliminarea în timp a parcelelor mici şi a numărului lor prin acţiuni

de arendare, prestare de servicii, cumpărare;- creşterea suprafeţei medii a asociaţiilor familiale şi a societăţilor

agricole cu personalitate juridică.Evoluţia producţiei agricole vegetale

Aplicarea principiilor reformei în agricultură cuprinde întreaga suprafaţă agricolă a judeţului atât în sectorul de stat cât şi în sectorul privat. Modificări de suprafeţe între cele două sectoare (posibile odată cu definitivarea aplicării Legii 18/1991 a fondului funciar şi Legii 16/1994 cu privire la arendarea suprafeţelor) vor avea ca efect mărirea suprafeţelor din sectorul privat.

Atragerea şi stimularea producătorilor agricoli pentru a se organiza în sisteme de

cooperare şi diverse forme asociative în scopul aplicării unor tehnologii moderne constituie una

din metodele de eliminare a situaţiilor în care teren agricol de bună calitate este rămas necultivat.

Tendinţe în evoluţia producţiei vegetale orientarea producţiei agricole în concordanţă cu tendinţele previzibile ale pieţei interne şi

externe;

dezvoltarea exploataţiilor agricole performante prin relansarea semnificativă a procesului investiţional bazat pe programe cu finanţare internă şi externă;

creşterea capacităţii de protecţie a terenurilor agricole împotriva inundaţiilor şi eroziunii solurilor;

extinderea suprafeţelor irigate;

efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor de pregătire a solului (arat, fertilizat etc.);

51

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare efectuarea însămânţărilor în epoca optimă pentru fiecare cultură;

folosirea unor soiuri timpurii şi semitimpurii rezistente la secetă, adaptate fiecărei zone de cultură, care să depăşească prin timpurietate perioadele critice de secetă;

asigurarea cu seminţe de calitate şi tratate cu insectofungicide contra bolilor şi dăunătorilor;

efectuarea lucrărilor de întreţinere a culturilor la timp prin praşile mecanice şi manuale;

O prioritate în dezvoltarea producţiei agricole este şi organizarea de exploataţii agricole deci o comasare a terenurilor agricole, având ca efect aplicarea de tehnologii performante cu respectarea asolamentelor specifice culturilor.

Avându-se în vedere aspectele rezultate din evaluarea critică a situaţiei existente se propune:

- stimularea producătorilor de materii prime (cereale, plante tehnice, fructe, animale etc.) indiferent de forma de proprietate asupra pământului;

- folosirea seminţelor de calitate superioară şi producerea acestora de la agenţi economici agricoli autorizaţi la nivel de judeţ;

- organizarea reţelelor de colectare a produselor agricole;

- încurajarea prin politici de stimulare a dezvoltării şi reevaluării reţelelor de prestări servicii în procesul producţiei agricole: mecanizare, transport, chimizare, îmbunătăţiri funciare;

Perspectiva dezvoltării sectorului culturilor de câmp impune adoptarea unor măsuri

precum:

- reechilibrarea structurii culturilor de câmp în vederea practicării unor asolamente specifice fiecărei zone de producţie agricolă;

- efectuarea lucrărilor mecanice în termen optim;

- valorificarea producţiei prin contracte premergătoare recoltării şi fixarea preţurilor produselor la nivelul eforturilor financiare făcute de producător şi a cerinţelor pieţei;

- perfecţionarea sistemului de recoltare, transport şi păstrare a producţie agricole.

Perspectiva sectorului zootehnic

Din analiza situaţiei existente se constată o scădere a efectivelor de animale şi păsări în comparaţie cu 1990.

Teritoriul judeţului dispune de capacităţi de prelucrare a produselor agricole, problemele care se pun fiind legate de creşterea gradului de utilizare a acestora, reabilitarea şi modernizarea lor, îmbunătăţirea raţiilor furajere, folosirea de animale de mare productivitate, în vederea realizării unor produse de calitate şi competitive.

Tendinţele în evoluţia acestui sector al agriculturii permite conturarea următoarelor

propuneri:

încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni

creşterea gradului de ocupare şi de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al complexelor de creştere şi îngrăşare a porcilor şi complexelor de creştere a păsărilor

sprijinirea gospodăriilor populaţiei unde se practică creşterea bovinelor şi ovinelor şi care beneficiază de condiţii naturale deosebite

Măsurile de natură tehnică vizează creşterea producţiei şi productivităţii prin:

52

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare - îmbunătăţirea stării tehnice a capacităţilor de producţie în zootehnie, a

echipamentelor zootehnice

- dezvoltarea reţelei de informare şi consultanţă tehnică;Măsurile de dezvoltare a exploataţiilor zootehnice vizează soluţii pentru:

- monitorizarea acţiunii de creştere a animalelor;

- îmbunătăţirea potenţialului genetic al animalelor şi asigurarea unor efective şi producţii animale care să satisfacă necesarul de consum a populaţiei şi crearea de disponibilităţi;

- repunerea în circuitul productiv a construcţiilor zootehnice abandonate;

- încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni şi fâneţe;

- mărirea dimensiunii actualelor exploataţii şi înfiinţarea de forme noi, cu tehnologicii moderne şi eficiente, prin aplicarea de soluţii constructive care să satisfacă fluxurile tehnologice adecvate dimensiunii acestora;

- metode şi tehnologii pentru exploataţiile zootehnice ce vizează prelucrarea primară a produselor animale;

- aplicarea legislaţiei privind sprijinul acordat de către stat crescătorilor de animaleÎn acest sens sunt necesare:

- soluţii organizatorice şi tehnologice pentru valorificarea suprafeţelor de păşuni şi fâneţe;

- stimularea organizării crescătorilor de animale în asociaţii profesionale şi înfiinţarea de cooperative, care să le asigure factorii de producţie necesari, desfacerea avantajoasă a producţiei animale ca şi creşterea gradului de ocupare a populaţiei rurale.

Tendinţe în evoluţia producţiei animale

În producţia animală se conturează o creştere a interesului agricultorilor pentru valorificarea superioară a producţiei vegetale prin creşterea numărului de animale, atât la nivelul exploataţiilor familiale cât şi a celor comerciale.

În anul 2003 s-au înfiinţat 6 societăţi cu profil zootehnic. În anul 2004 vor fi populate încă 3 societăţi de profil – ferme de taurine.

Perspectiva sectorului îngrăşămintelor

- folosirea intensivă a îngrăşămintelor de toate tipurile;- diversificarea şi specializarea pe produse pesticide pentru specificul judeţului;- colaborarea cu firmele producătoare şi de comercializare a acestora;

- ierbicidarea culturilor păioase;

- fertilizarea culturilor;

Perspectiva dotării cu maşini agricole

- dotarea cu tractoare şi utilaje agricole moderne care să corespundă nevoilor din zonă;

- asigurarea utilajelor agricole necesare pentru efectuarea recoltatului în timp optim, precum şi mijloace de transport pentru transportul producţiei din câmp la beneficiari.

Silvicultura

53

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Dezvoltarea silviculturii la nivel naţional cuprinde concepte şi obiective pentru

consolidarea fondului forestier, exploatarea raţională a resurselor pădurii şi creşterea

rolului şi funcţiilor pădurii în protecţia mediului. In acest sens pe teritoriul judeţului

Ilfov se pot contura următoarele obiective principale:

- Menţinerea integrităţii fondului forestier prin aplicarea regimului silvic unitar, tuturor pădurilor, atât a celor din proprietatea statului, cât şi a celor ce aparţin proprietăţilor particulare;

- Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii fondului forestier prin: stoparea defrişării pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului

forestier;

excluderea păşunatului din păduri ; conversia arboretelor din lăstari la codru; reconstrucţia ecologică a pădurilor destructurate din luncile Argeşului,

Ialomiţei şi altele;

- Extinderea suprafeţei pădurilor şi a altor forme de vegetaţie forestieră în zonele destinate şi amenajate pentru sport, agrement, recreere;

- Gospodărirea în spiritul dezvoltării durabile a pădurilor prin ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire şi prin intensificarea activităţii de protecţie şi pază a pădurilor;

- Trecerea în proprietatea Regiei Naţionale a Pădurilor a cca. 2.000 ha păduri administrate de către Regia Autonomă a Protocolului de Stat, în vederea aplicării măsurilor silvice necesare redresării acestor păduri aflate în declin ecologic;

- Organizarea gestiunii pădurilor private prin gospodărirea unitară a fondului forestier atât din domeniul public cât şi din cel privat.

1.3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

Strategia de dezvoltare a industriei, producţiei şi distribuţiei energiei şi a construcţiilor judeţului Ilfov are la bază obiectivele şi strategiile guvernamentale stabilite în Programul de Guvernare pe perioada 2001-2004, priorităţile pe termen scurt şi mediu stabilite prin Programul Naţional de Aderare la Uniunea Europeană (iunie 2001), Programul de Preaderare (septembrie 2001) şi pe strategiile de dezvoltare sectorială şi regională cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare 2002-2005. Totodată această strategie trebuie să concorde cu Politica Industrială a României şi să aibă în vedere prevederile Directivei Consiliului Europei 96/413/EC din 1996 privind întărirea competitivităţii industriale comunitare, dar şi prevederile cuprinse în Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2000-2020), în Strategia Economică a României pe Termen Mediu (2001-2004), precum şi în Programul Naţional de Dezvoltare Regională a ţării.

Misiunea strategică a activităţilor din industrie, producţia, distribuţia de energie şi construcţiile la nivelul judeţului Ilfov se defineşte prin urmărirea creşterii competitivităţii şi a performanţei domenilor amintite în vederea întăririi capacităţii lor de adaptare la cerinţele pieţei interne şi internaţionale, pe fondul unei dezvoltări durabile şi echilibrate a economiei pe ansamblu.

Obiectivele prin care se poate duce la îndeplinire misiunea strategiei sunt complexe şi presupun urmarirea mai multor direcţii de acţiune cu implementare pe perioade de timp medii şi lungi.

54

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Obiectivele generale urmărite pentru activităţile din industrie, producţia şi distribuţia

energiei, precum şi pentru construcţii considerăm a fi:

Realizarea ajustării structurale a industriei judeţului pe fondul urmăririi creşterii competitivităţii şi eficienţei în utilizarea factorilor de producţie atraşi

Încheierea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital mixt sau majoritar de stat

Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe

Sprijinirea investiţiilor productive din sectorul privat prin dezvoltarea sectorului IMM-urilor

Gestionarea corespunzătoare a capacităţilor de producţie şi a platformelor industriale prin:

Promovarea activităţilor de construcţie în condiţii de competitivitate şi cu respectarea standardelor de calitate

Obiectivele specifice vizate de strategia de dezvoltare a industriei, , producţiei şi distribuţiei energiei şi a construcţiilor au în vedere:

- Finalizarea procesului de restructurare la unele societăţi comerciale cu capital majoritar de stat precum: S.C. Danubiana S.A., S.C Băneasa S.A, Arteca şi Progresul Jilava, S.C Amco Otopeni S.A., S.C. Amco S.A. Buftea, Nuclear Vacuum Măgurele

- Creşterea potenţialului concurenţial prin încurajarea de parteneriate cu întreprinderi din capitală

- Revigorarea industriei extractive prin facilitarea creării de alianţe strategice cu parteneri naţionali sau străini.

- Stimularea activităţilor din care se obţin produse cu valoare adăugată mare

- Încurajarea investiţiilor directe şi a investiţiilor de portofoliu private autohtone şi străine

- Valorificarea în condiţii de eficienţă a resurselor existente la nivelul judeţului punându-se accent pe cele ce reprezintă materie primă pentru industria conservelor de legume

- Industria alimentară se poate dezvolta pe baza resurselor existente în fiecare unitate administrativ-teritorială, specializându-se pe anumite grupe de produse cerute pe piaţa locală.

- Orientarea promovării externe a producţiei industriei alimentare prin urmărirea exploatării avantajului competitiv al realizării unor produse ecologice

- Restructurarea în industrie, producerea, distribuţia energiei şi construcţii trebuie să aibă în vedere complementaritatea sectoarelor economice în vederea utilizării eficiente a resurselor existente (vezi cartograma)

- Promovarea activităţilor industriale nepoluante prin introducerea „taxelor verzi”

- Valorificarea amplasamentelor industriale dezafectate de la Bragadiru, Popeşti-Leordeni şi Jilava

- Amenajarea de parcuri industriale şi promovarea incubatoarelor de afaceri şi a altor activităţi de transfer a tehnologiilor şi inovaţiilor în localităţile Bragadiru, Buftea, Jilava, Pantelimon şi Popeşti-Leordeni pentru primele opţiuni şi în Măgurele pentru a doua.

- Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de distribuţie a energiei termice către consumatorii persoane fizice şi monitorizarea strictă a distribuţiei de energie termică şi electrică către consumatorii persoane juridice

55

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare - Reabilitarea şi înnoirea fondului locativ existent

- Construirea de locuinţe în localităţile Baloteşti, Bragadiru, Chitila, Jilava, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Snagov şi Voluntari.

- Respectarea disciplinei în construcţii şi a planurilor de amenajare a teritoriului în principal în zona de nord a judeţului unde presiunea asupra terenurilor intravilane este mai mare.

Industria ilfoveană beneficiază de oportunităţi deosebite de dezvoltare datorate în principal proximităţii sale cu Bucureştiul, dar nu numai. Un exemplu în acest sens îl reprezintă dinamica deosebită înregistrată de industriei alimentară, a băuturilor şi tutunului care asigură 72,5 % din valoarea producţiei industriale a judeţului şi reprezintă 8 % din valoarea producţiei la nivel de ramură.

56


Cartograma 4


Investiţiile din bani publici vor trebui să focalizeze expansiunea iniţiativelor private în preluarea de către autorităţile centrale sau a celor locale a unui efort material substanţial necesare unor activităţi productive pentru:

- pregătirea terenurilor rămase după dezafactarea întreprinderilor în cazrul platformelor industriale pentru primirea de noi activităţi destinate industriei şi meşteşugurilor;

- operaţionalizarea căilor de acces spre zonele în care se realizează structuri industrialeLa nivelul judeţului Ilfov exista în perioada curenta 9 active imobiliare ce pot fi valorificate în scopul înfiinţării de parcuri industriale de diferite profile. Aceste imobile sunt identificate astfel:

Unitatea Localitatea Descriere şi suprafaţa (mp)SOCIETATEA CONSTRUCŢII, MONTAJ, INSTALAŢII S.A.

BRAGADIRU Hala pentru: confectii metalice, tamplarie, depozitare si doua corpuri cladire pentru birouri

Total=8.228, Util=300SOCIETATEA DE CONSTRUCTII, MONTAJ, INSTALATII - SCMI S.A

BRAGADIRU Teren+sedii ateliereTotal=8.600, Util=6.500 Hala productie-produse

alimentare sau nealimentare Total=756, Util=700 Casă+teren Total=1.000, Util=50

PROGRESUL S.A JILAVA Atelier electricTeren=1127, Util=600 Apartament expermentaTotal=41 Util=41

ACUMULATORUL S.A PANTELIMON Hală producţieTotal=503, Util=441 Birouri pavilion administrativTotal=760, Util=478

S.C.M. POPEŞTI-LEORDENI - IVCO SRL

POPEŞTI-LEORDENI Sedii administrative si ateliere pentru prefabricate beton

Total=60.000.

Există oportunităţi pentru creare de incubatoare de afaceri la Buftea, iar pentru transfer de tehnologie propunem ca locaţie arealul comunei Măgurele.

În contextul cerinţelor economiei de piaţă şi a promovării dezvoltării durabile, activităţile industriale, cele de producere şi distribuţie a energiei electrice şi de construcţii, trebuie să îşi extindă preocupările dincolo de rezultatele directe ale producţiei şi consumului şi să aibă în vedere externalităţile cu impact negativ asupra mediului. Astfel, trebuie să se aibă în vedere ecologizarea prin reducerea emisiilor poluante şi prin reconstrucţia ecologică a depozitelor industriale aferente întreprinderilor Acumulatorul şi Neferal localizate în zona Pantelimon.

Îmbunătăţirea calităţii subansamblelor auto în condiţiile respectări condiţiilor de mediu poate transforma cei doi producători locali de baterii auto şi radiatoare în furnizori pentru producătorii interni de autoturisme, dar şi pentru comercializare pentru consumatorii individuali.

Întreprinderea Danubiana poate înregistra creşteri ale activităţii de producţie printr-un proces de retehnologizare şi modernizare, în special în domeniul cauciucurilor destinate producătorilor interni de tractoare, autocamioane şi maşini de teren.

56

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea producţiei reprezintă premise importante pentru

cucerirea de noi pieţe pentru producţia de subansamble auto, materiale izolante şi benzi transportoare din cauciuc. Aceste activităţi se pot dezvolta în comuna Jilava.

Industria hârtiei, celulozei, cartonului şi a articolelor din hârtie şi carton îşi poate extinde capacitatea de producţie pe baza cererii pentru ambalaje venite din partea altor activităţi ale industriei prelucrătoare. Sunt foarte solicitate ambalajele de tip tetra pack pentru ambalarea sucurilor, a băuturilor alcoolice produselor lactate. Centre pentru industria hârtiei, celulozei şi cartonului pot fi dezvoltate la: Otopeni, Voluntari, Bragadiru.

Industria de prelucrare a lemnului, care este deja prezentă pe piaţa externă cu produse de genul cherestelei, poate, în cazul în care este sprijinită de autorităţile locale, să valorifice la export produse cu valoare adăugată mare (mobilă, tâmplărie, parchet). În industria mobilei, a artizanatului şi decoraţiunilor interioare poate fi utilizată ca materie primă răchita şi stuful ce pot fi exploatate în zonele de mlaştină ale judeţului. Industria lemnului se poate dezvolta în localităţile Bragadiru, Otopeni, Voluntari.

Firmele care se ocupă de confortul termic al construcţiilor se pot dezvolta pe baza creşterii cererii pe piaţa acestor produse

Recuperarea materialelor refolosibile se poate utiliza pentru economisirea de materie primă şi pentru obţinerea de energie. Depozite care pot furniza o astfel de materie primă sunt localizate în comunele Glina şi Vidra.

Resursele minerale localizate în judeţul Ilfov pot constitui suportul pentru industria extractivă şi materie primă pentru industria materialelor de construcţii. Valorificarea lor poate reprezenta importante oportunităţi pentru dezvoltarea economică a anumitor unităţi administrativ-teritoriale din judeţ. În tabelul de mai jos propunem localizarea acestor exploataţii.

Resurse exploatabile în industria extractivă

Localitatea ResursePetrol şi gaze Petrol Gaze

1 Decembrie xBerceni xBragadiru xBrăneşti xDomneşti xGăneasa xGlinaJilava xMăgurele xMoara Vlăsiei xPeriş xPopeşti-Leordeni x

Sursa – Planul de Dezvoltare Regională – Regiunea Bucureşti-Ilfov, 2000-2002

Resursele de petrol extrase din exploataţiile mai sus amintite pot fi prelucrate la

unităţile de profil din judeţele Prahova şi Argeş. Producţia intermediară (granule din

mase plastice) poate fi folosită la realizarea produselor finale din industria chimică şi a

fibrelor sintetice şi artificiale şi în industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor

57

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare plastice de către unităţi de profil situate în partea sudică a judeţului Ilfov (Jilava,

Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni).

Resursele de gaze naturale ale judeţului pot fi exploatate pentru producerea de energie

termică şi în procesul de producţie al unor produse din industria prelucrătoare.

În exploatarea resurselor de petrol şi gaze naturale trebuiesc luate măsuri pentru

prevenirea degradării mediului, iar modificările survenite asupra ecosistemului să fie

minime.

Resurse exploatabile în industria materialelor de construcţii

Localitatea ResurseArgile comune Nisipuri şi pietrişuri

Baloteşti xBrăneşti xBuftea xGrădiştea xPantelimon x

Activitatea de exploatare şi de prelucrare a materialelor de construcţii beneficiază de o importantă piaţă de desfacere la nivel de judeţ datorită extinderii infrastructurii rutiere, a lucrăilor de construire, reabilitare şi modernizare a clădirilor civile şi industriale, a aeroportului Otopeni. Pot fi dezvoltate unităţi de producţie, exploatare şi prelucrarea a materialelor de construcţii la: Grădiştea, Brăneşti, 1 Decembrie, Dobroeşti, Buftea, Mogoşoaia.

Materialele de construcţii din Ilfov pot fi utilizate pentru reabilitarea şoselei de centură, pentru construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov şi pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Otopeni.

Condiţiile pedoclimatice din judeţ permit obtinerea unei producţii de cereale, legume şi fructe ce pot fi valorificate în unităţi ale industriei alimentare. Astfel, se pretează a fi înfiinţate în fiecare unitate administrativ-teritorială unităţi de morărit şi panificaţie, inclusiv paste făinoase. Producţia de porumb şi floarea soarelui poate fi valorificată prin înfiinţarea unor mici fabrici de ulei (obţinut prin presare la rece) de floarea-soarelui şi de porumb. Propunem înfiinţarea de astfel de unităţi în localităţile: Clinceni, Cornetu, Moara Vlăsiei, Domneşti, Vidra, Petrachioaia, Nuci, Dragomireşti Vale, Ciolpani şi Snagov. Am propus aceste localităţi în baza claselor de pretabilitate a solurilor şi a cererii la export de produse ecologice.

Tendinţe în evoluţia industriei alimentare:

Obţinerea de produse ecologice (carne şi produse din carne, brânzeturi şi lactate, sucuri naturale de fructe şi legume, alimente pentru sugari)

58

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Alimente semipreparate ce pot constitui materie primă pentru serviciile de catering

Prelucrarea cerealelor pentru obţinerea de alimente naturiste şi pentru vegetarieni

Înfiinţarea de microîntreprinderi pentru prelucrarea cărnii şi a laptelui în localităţile cu potenţial ridicat de creştere a animalelor

Prelucrarea resturilor de vegetale şi carne pentru obţinerea de hrană pentru animalele de companie

Producerea de băuturi alcoolice naturale din fructe şi/sau din cereale şi a altor produse cum sunt alcoolul medicinal, drojdii etc. prin utilizarea resurselor locale.

Astfel de unităţi se pretează a fi înfiinţate şi a se dezvolta capacităţile existente în localităţile: Pantelimon, Periş, 1 Decembrie, Gruiu, Jilava, Măgurele, Baloteşti, Corbeanca, Nuci, Moara Vlăsiei, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti.

Poteţialul piscicol al judeţului poate fi valorificat prin ofertarea de produse specifice (peşte sărat, peşte afumat, file de peşte, icre etc.). Localităţile unde se pot dezvolta cetre de prelucrare a peştelui sunt:, Afumaţi, Baloteşti, Brăneşti, Cernica, Cornetu, Clinceni, Grădiştea, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Snagov, Ştefăneşti de Sus, Tunari.

Tendinţe în evoluţia confecţiilor de îmbrăcăminte şi cea a pielăriei şi încălţămintei

Firmele producătoare de confeţii de îmbrăcăminte se pot orienta către modele din fibre naturale de in, cânepă. În acest mod se poate încuraja producţia locală de plante tehnice.

Resure locale se pot utiliza şi în industria pielăriei şi a încălţămintei încurajându-se astfel, indirect, crescătorii locali de animale.

Localităţile unde considerăm a fi oportună dezvoltarea unităţilor de confecţii îmbrăcăminte, precum şi înfiinţarea altora noi sunt: Tunari, Baloteşti, Buftea, Otopeni, 1 Decembrie, Chitila, Dobroeşti, Afumaţi.

Apele geotermale din judeţ pot constitui o alternativă mai ieftină pentru sistemul de termoficare a localităţilor din apropiere, precum şi pentru îmcălzirea serelor existente, dar şi pentru altele noi. Localităţile unde se pot exploata ape geotermale sunt: Snagov, Otopeni, Baloteşti, Periş, Măgurele, Dumitrana.

1.3.3. Turismul

Condiţiile naturale specifice judeţului Ilfov, la care se adaugă resursele antropice,

constituie atracţii deosebite cu rol esenţial în dezvoltarea turismului.

Astfel potenţialul turistic permite practicarea unei game variate de forme de turism,

satisfăcând nenumărate motivaţii sociale şi individuale.

Prezentăm mai jos principalele forme de turism practicabile în funcţie de principala

motivaţie:

59

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare turismul de odihnă şi recrere practicat în cea mai mare măsură, mai ales în week-

end în majoritatea zonelor de agrement;

turismul religios cuprinde vizitarea mănăstirilor Cernica, Pasărea, Căldăruşani, ansamblul monahal Snagov etc.;

turismul cultural practicat de grupuri care vizitează muzeele, centrele de ceramică de la Snagov, de ţesături de la Ţigăneşti, de împletituri de răchită de la Ciolpani şi Bâlteni etc.;

turismul sportiv ca formă de recreere activă (pescuit, vânătoare, înot, canotaj, tenis de câmp etc.) desfăşurat în mod deosebit în zona Snagov. În perspectivă acumularea Mihăileşti, pe Argeş ar putea deveni una din principalele arii de sporturi nautice.

În concordanţă cu tipurile de resurse, valoarea şi varietatea acestora, în judeţul Ilfov au

fost conturate următoarele 5 arii de atractivitate turistică prioritară, cu potenţial

amenajabil pentru turism-recreere:

1. Bălteni – Ciolpani – Snagov

2. Căldăruşani – Grădiştea

3. Mogoşoaia – Buftea

60


Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 5


4. Argeş

5. Cernica – Brăneşti Complexele şi punctele turistice propuse a fi amenajate în cadrul arealelor mai sus

menţionate sunt următoarele:

- Snagov, Ţigăneşti, Ciopani (arealul 1);

- Căldăruşani (arealul 2);

- Mogoşoaia, Buftea şi pădurea Râioasa (arealul 3);

- Cornetu şi Ordoreanu (arealul 4);

- Cernica, Pantelimon II, Pustnicu şi Vadu Anei (arealul 5). Funcţiunile turistice propuse pentru aceste complexe şi puncte de turism – agrement se

prezintă astfel:

AREAL Odihnă

şi

Balne

ar

Sport

uri

Pescu

it

Vână-

toare

Tranz

itComplex, punct

1 2 3 4 5 6 7Bălteni – Ciolpani – Snagov

Snagov

* * * * Ţigăneşti

* * Ciolpani

* *Căldăruşani – Grădiştea

Căldăruşani

* * * *Mogoşoaia – Buftea

Mogoşoaia

* * * Buftea

* * * * Pădurea Râioasa

* *Argeş

Cornetu

* * * * Ordoreanu

* * *Cernica - Brăneşti

Lac Pantelimon II

* * * * Cernica

* * * Pustnicu

* * * * Vadu Anei

* * * *

60

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare În raport cu funcţiunile turistice determinate pe baza resurselor existente şi a

condiţiilor de punere în valoare ale acestora (accesibilitate, poziţie în zonă, situarea faţă

de Capitală, gradul de solicitare previzibil) au fost avute în vedere:

- structuri diversificate pentru primire-cazare, alimentaţie, agrement, tratament, preponderent cu regim de funcţionare permanentă:

- structuri de primire, alimentaţie şi agrement cu funcţionare preponderent sezonieră, dar cu posibilitatea utilizării unora în tot timpul anului.

Propunerile de amenajare pe areale, complexe şi puncte de turism – recreere sunt

detaliate în tabelul anexat.

Pentru toate dotările şi amenajările propuse sunt necesare parcaje corespunzătoare, iar

pe drumurile de circulaţie turistică se propun panouri de presemnalizare ale

obiectivelor de atractivitate turistică şi ale structurilor de servire turistică.

61


ST R U C T U R I T U R IST IC E S I C APAC IT AT I PR O PU SE IN JU D ET U L ILFO V

COMPLEX HOTELIER BRASERIE STAND COMPLEX CLUB CLUB PADURE TEREN

HOTEL BALNEAR MOTEL CABANA CASUTE BUFET PESCUIT STRAND AGREMENT AGREMENT NAUTIC AGREMENT SPORT

C AP C AP CT C AP C AP C AP C AP NR NP

1 Snagov 150 200 250 300 500 300 250 200 200 5000 ** * * * *2 Tiganesti 60 100 50 * *3 Ciolpani 100 120 * * *4 Caldarusani 300 250 80 100 50 2000 * *5 Mogosoaia 200 250 100 50 1000 * * *6 Buftea 200 270 300 250 100 * * *7 Pad. Raioasa 200 250 * *8 Cornetu 60 80 * * *9 Ordoreanu 200 1000 * *10 Lac Pantelimon ll 400 350 200 100 3000 * * * *11 Cernica 200 300 50 500 * * *12 Pustnicu 200 300 50 * * * *13 Vadu Anei 200 250 50 * * * *

350 470 250 300 500 160 200 1900 1800 80 ## 460 1350 700 12500 5 8 9 8 11

C .......... NR. LOCURI DE CAZARE NR ........... NR. LOCURI DE PESCUITAP ........ NR. LOCURI ALIMENTATIE PUBLICA NP ........... NR. PERSOANE IN STRAND CT ........ NR. PROCEDURI MAJORE / ZI (TRATAMENT )

CERNICA - BRANESTI

TOTAL JUDET

SAT DE VACANTAAreal / Complex

punct turistic

BALTENI - SNAGOV

CALDARUSANI-GRADISTEA

MOGOSOAIA - BUFTEA

ARGES


Pentru toate complexele şi punctele turistice riverane unor cursuri de apă sau

unor lacuri şi bălţi se propun lucrări de consolidări şi amenajări ale porţiunilor

de maluri incluse în aria prevăzută a fi pusă în valoare.

In ceea ce priveşte reţeaua de localităţi – prin realizarea amenajărilor propuse –

unele dintre ele îşi pot amplifica mult funcţiunea turistică, iar altele, pot căpăta o

astfel de funcţiune.

Localităţi cu importante funcţiuni turistice pot fi:

- Snagov – staţiune turistică având funcţiuni complexe (odihnă, recreere, tratament, sporturi nautice etc.);

- Buftea – centru turistic cu funcţiuni complexe (odihnă, recreere, sporturi nautice, tranzit);

- Mogoşoia, Cernica, Brăneşti, Ciolpani, Izvorani - centre turistice cu funcţiuni de recreere şi agrement;

- Grădiştea - centru agroturistic cu funcţiuni de odihnă şi recreere.

De asemenea un obiectiv principal în relansarea turismului îl constituie şi înfiinţarea parcului de distracţii DRABULA PARC, obiectiv cuprins în programul M.T.C.T. privind cei 3 ani de guvernare.


Dacă în trecut la nivelul judeţului Ilfov predominau serviciile adiacente activităţii agricole şi celei industriale, în prezent au înregistrat o dinamică deosebită serviciile comerciale, cele de transport şi telecomunicaţii.

Misiunea strategică determinată pe baza situaţiei serviciilor economice şi sociale din judeţ se defineşte prin necesitatea diversificării acestora în condiţii de competitivitate şi adaptabilitate la cererea exprimată.

Obiectivele prin care se poate duce la îndeplinire misiunea strategiei sunt complexe şi presupun urmărirea mai multor direcţii de acţiune cu implementare pe perioade de timp medii şi lungi.

Obiectivele majore ce trebuie urmărite la nivel în domeniul serviciilor economice şi sociale sunt următoarele:

Dezvoltarea în condiţii competitive a serviciilor economice prin:


- Dezvoltarea comerţului prin acţiuni de promovare şi oferire de consultanţă

Sprijinirea activităţilor de cercetare-dezvoltare prin:

- Promovarea şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării tehnologice, a măsurilor inovative şi a societăţii informaţionale

- Valorificarea eficientă a potenţialului de cercetare şi dezvoltare a materialului săditor în legumicultură şi floricultura

Sprijinirea accesului la informaţie atât a persoanelor fizice cât şi a clor juridice prin:

- Acordarea de asistenţă pentru afaceri în ceea ce priveşte întocmirea proiectelor ce vor participa la licitaţiile de obţinere a fondurilor oferite de U.E.

- Îmbunătăţirea accesului populaţiei la informaţie prin crearea de către autorităţile locale a unor centre cu acces gratuit la serviciile on-line

Îmbunătăţirea serviciilor sociale prin:

- Reabilitarea clădirilor unităţilor de învăţământ de la toate nivelele şi dotarea acestora cu diferite elemente de logistică moderne

- Înfiinţarea unor cămine pentru bătrâni

- Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de apă şi gaze naturale către localităţile rurale

- Crearea şi reabilitarea infrastructurii pentru cultură

Proximitatea Bucureştiului ca mare metropolă naţională şi europeană reprezintă pentru judeţul Ilfov o oportunitate de dezvoltare aparte a serviciilor economice şi sociale în special a celor comerciale, de transport, a serviciilor conexe activităţilor turistice care au un potenţial valoros prin resursele balneare mezotermale, resursele silvice, cinegetice şi ca locaţie.


2. PROGRAM DE MĂSURI

Domeniul / subdomeniul şi obiectivele amenajării şi dezvoltării teritoriului

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru realizarea obiectivelor amenajării şi dezvoltării teritoriului

Etape de realizare

1 2 32.1. Structura teritoriului2.1.1.Mediul Mediu: stabilirea unui set de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea stării de calitate a mediului

AER Prevenirea, eliminarea, limitarea poluării precum şi îmbunătăţirea calităţii aerului în

localităţile: Măgurele, Bragadiru, Jilava, Popeşti Leordeni, Glina, Pantelimon, Dobroeşti, Voluntari, Afumaţi, Otopeni, Mogoşoaia, Chitila şi Chiajna

I

Îndeplinirea obligaţiilor privind protecţia mediului de către administraţiile publice locale, autorităţile publice descentralizate care au atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi de către toţi agenţii economici care deţin instalaţii sau desfăşoară activităţi care intră sub incidenţa directivelor UE, conform programelor de implicare ale acquis-ului comunitar de mediu în România

Implementarea programelor de reducerea emisiilor la indicatorul “pulberi în suspensie” şi oxizi de azot în timpul proceselor de producţie până la valori ale concentraţiilor anuale care să nu depăşească valorile CMA la agenţii economici S.C. “Acumulatorul” S.A. şi S.C. “Neferal” S.A. de pe platforma industrială Pantelimon

I

Implementarea programelor de adoptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii economici noi, dezvoltaţi pe vechile platforme industriale: Pantelimon, Glina, Jilava, Popeşti Leordeni, Voluntari şi Bufrea – Chitila

I – II

Reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie care conţin şi plumb) rezultaţi din traficul auto, sub valoarea CMA prin dotarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante şi folosirea benzinei fără plumb pe marile artere de circulaţie care converg către Capitală

I – II

Modernizarea şi realizarea sistemelor de reţinere a noxelor atmosferice la toate centralele termice orăşeneşti sau comunale (spitale, şcoli etc.) prin programul ISPA

I

APA Implementarea programelor de reducere a emisiilor de poluanţi în apă de către toţi

agenţii economici care deţin instalaţii sau desfăşoară activităţi care intră sub incidenţa reglementărilor specifice privind prevenirea, reducerea şi controlul integral al poluării, precum şi acelor agenţi economici care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ

I


1 2 3asupra mediului

Proiectarea, construirea şi/sau extinderea reţelelor de canalizare în localităţi, precum şi interzicerea autorizării construcţiilor în localităţile care nu sunt echipate din punct de vedere tehnico-edilitar, cu excepţia localităţilor individuale.

I

Reutilizarea apelor uzate epurate în condiţiile reducerii la minim a efectelor negative asupra mediului.

I

Încadrarea în structurile de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diferitele unităţi socio-economice în emisarii naturali şi/sau în reţele de canalizare ale localităţilor

I

Completări şi modernizări în scopul obţinerii unor randamente de funcţionare superioare la staţiile de epurare a agenţilor economic: “Protan” Glina, “Viscofil” şi “Danubiana” Popeşti Leordeni, “Agromec” Ciorogârla, 1 CLF Vidra, “Comaico” 1 Decembrie, “SOMIC”, “SOPREX”, “SAIC” şi “VEGRAS” Bragadiru, “CORUC” şi “ICMA” Otopeni, Complexul Sportiv Naţional Snagov, RAPPS – SRP Triumf Snagov şi la staţiile de epurare din localităţile: 1 Decembrie, Măgurele, Baloteşti şi Snagov

I – II

Realizarea unor staţii de epurare a apelor uzate în localităţile Glina (pentru epurarea apelor uzate colectate din canalizarea municipiului Bucureşti), Bragadiru, Cornetu, Brăneşti, Bălăceanca (spitalul de psihiatrie)

I

Exploatarea corespunzătoare şi modernizarea staţiilor de epurare din localităţile: 1 Decembrie, Măgurele, Baloteşti şi Snagov, în vederea conformării cu normele tehnice în vigoare

I

Eliminarea practicilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în zonele de extracţie Jilava, Dumitrana, Periş etc. şi colectarea integrală a reziduurilor petroliere în recipiente speciale

I

Desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natură, care nu au protecţie impermeabilizată

I – II

SOL Desfiinţarea sistemelor individuale de colectare a apelor uzate – fose septice, puţuri

absorbante – de către toţi deţinătorii de locuinţe individuale sau colectiveI


1 2 3 Prevenirea deteriorării calităţii solului prin: I

- ameliorarea sau schimbarea folosinţei locuinţelor devenite improprii pentru protecţia agricole

- adoptarea celor mai adecvate tehnici şi tehnologii de gospodărire şi ameliorare a solurilor de către toţi deţinătorii de teren

Adoptarea unor tehnologii în scopul diminuării calităţilor de hidrocarburi eliminate pe sol în zona limitrofă sondelor de exploatare a petrolului

I

Eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanţe lichide poluante I Restaurarea terenurilor degradate în diverse condiţii pentru a se reface pe cât posibil

peisajele naturale anterioare degradăriiI – II

Închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a terenurilor ocupate de acestea la Periş, Ciolpani, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Petrăchioaia, Dascălu, Baloteşti, Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia, Tunari, Voluntari, Afumaţi, Găneasa, Brăneşti, Cernica, Berceni, Vidra, Jilava, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Cornetu, Clinceni, Bragadiru, Domneşti, Ciorogârla, Chiajna şi identificarea unor amplasamente pentru amenajarea unor rampe ecologice şi a unor staţii de transfer (vezi gestiunea deşeurilor)

I – II

Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor menajere conform OUG 78/2000, aprobat cu modificări prin Legea nr. 426/2001

I

Realizarea incineratoarelor zonale pentru deşeuri periculoase şi deşeuri rezultate din activitatea medicală

I

Implementarea unui sistem de colectoare selectivă a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi I Armonizarea legislativă şi instituţională cu Uniunea Europeană în domeniul protecţiei mediului

Urmărirea aplicării legislaţiei noi apărute în acest domeniu I – II Implicarea specialiştilor din domeniul mediului în activitatea de adoptare a acquis-ului

comunitar I

2.1.2. Patrimoniul natural: protecţia lui printr-un ansamblu de măsuri care să-i garanteze conservarea şi utilizarea durabilă

Reîncadrarea ariilor naturale protejate stipulate prin Legea nr. 5/2000, cât şi a celorlalte arii naturale protejate, declarate prin acte normative anterioare, în categoriile menţionate de Legea nr. 462/2001

I

Extinderea reţelei judeţene de arii naturale protejate prin identificarea altor bunuri de patrimoniu natural

I – II


1 2 3 Asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor patrimoniului

natural printr-un regim diferenţiat de ocrotire, conservare şi utilizare, conform categoriilor stabilite prin Legea nr. 462/2001

I

Atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea unor structuri de administrare şi elaborarea planului de management a acestora

I – II

Interzicerea realizării oricăror construcţii în pădurile şi plantaţiile forestiere care fac parte din fondul forestier naţional

I

Respectarea măsurilor speciale de conservare pentru pădurile cu funcţii deosebite de protecţie

I

Identificarea speciilor de plante şi animale sălbatice care necesită o protecţie strictă fiind interzise:

I – II

- orice forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vânătoare;- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de

hibernare şi de migraţie;- distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură; - deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;- recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea

cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale;- deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop, fără autorizaţiei

de mediu competente.Protejarea zonelor cu valori de patrimoniu cultural construit – monumente istorice

Protejarea monumentelor istorice de valoare naţională excepţională, prin întocmirea studiilor de delimitare a zonelor de protecţie aferente fiecărui obiectiv, precum şi a documentaţiilor de urbanism (comuna Mogoşoaia şi comuna Snagov)

I – II

Delimitarea zonelor de protecţie pentru monumentele istorice din unităţile administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a valorilor de patrimoniu cultural: Snagov, Mogoşoaia

I – II

Delimitarea zonelor de protecţie pentru toate siturile şi monumentele istorie şi de artă pe măsura includerii lor în listele oficiale emise de Ministerul Culturii / CIMEC

I – II

Conservarea şi reabilitarea monumentelor istorice Măsuri de salvare a monumentelor istorice aflate în pericol I – II


1 2 3Valorificarea potenţialului cultural Realizarea unor programe de valorificare a monumentelor istorice prin integrarea

acestora în circuite turistice prin acţiuni comune ale operatorilor de turism, autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat pentru cultură şi cultului ortodox

I – II

Instruirea operatorilor de turism pentru adaptarea formelor de turism şi a ofertei de programe turistice la necesităţile de protecţie şi conservare a monumentelor istorice

I – II

Mediatizarea acţiunilor de protejare şi multiplicarea mijloacelor de publicitate a valorilor existente în teritoriu prin acţiuni comune ale operatorilor de turism, autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat pentru cultură şi cultului ortodox

I – II

2.1.3. Reţeaua de localităţi Cooperare pentru dezvoltare Realizarea unor relaţii şi forme de cooperare instituţională între localităţi în special cu

municipiul Bucureşti - corespunzătoare relaţiilor de complementaritate spaţială şi funcţională cu acesta - pe baza principiilor dezvoltării durabile

I

Punerea în valoare în termeni financiari a externalităţilor generate de vecinătatea oraşului Bucureşti – în special a celor privind calitatea mediului, resursele naturale şi agrementul – şi de prezenţa în teritoriu a operatorilor economici înregistraţi în afara teritoriului judeţului

I

Promovarea unor relaţii de parteneriat public-privat între agenţii economici şi colectivităţile locale pentru realizarea de investiţii în infrastructură şi protecţia mediului

I

Locuirea Utilizarea prudentă a rezervelor de spaţiu din intravilanele localităţilor urbane şi rurale pentru obţinerea eficacităţii maxime faţă de interesele de dezvoltare ale comunităţilor, creşterii veniturilor acestora şi protecţiei mediului, peisajelor şi resurselor natuale

I

Acordarea pe scară largă a facilităţilor legale pentru reabilitarea termică şi a faţadelor clădirilor de locuinţe, în particular a celor colective

I

Multiplicarea oportunităţilor de îmbunătăţire a calităţii locuirii prin extinderea reţelelor edilitare (alimentare cu apă, electricitate, canalizare, încălzire) şi îmbunătăţirea serviciilor de furnizare de utilităţi în toate localitîţile judeţului

I

Construirea de locuinţe sociale cu suprafeţe locuibile şi echipare corespunzătoare în comunităţile în care se înregistrează o prezenţă semnificativă a gospodăriilor în situaţii de dificultate

II


1 2 3Servicii: învăţământul Ameliorarea condiţiilor fizice pentru desfăşurarea învăţământului –

repararea, consolidarea, modernizarea, echiparea cu utilităţi şi sisteme de încălzire centralizate /locale, a clădirilor şcolare din mediul rural, asigurarea evacuării apelor uzate, salubrizării, stabilităţii construcţiilor, evitarea situaţiilor de risc – în toate localităţile

I - II

Evaluarea şi satisfacerea necesităţilor de spaţiu pentru asigurarea educaţiei de bază pentru toţi locuitorii judeţului – educaţie compensatorie, de a 2-a şansă şi pentru persoane cu nevoi speciale şi grupuri vulnerabile – prin valorificarea fondului imobiliar existent – în toate localităţile judeţului

I - II

Asigurarea spaţiilor necesare pentru realizarea normei de populare a unei săli de clasă în învăţământul primar şi gimnazial - în toate localităţile judeţului

I - II

Asigurarea reţelei şcolare cu mijloace de transport pentru transportul specializat al elevilor pentru asigurarea accesului acestora la orice unitate de învăţământ primar şi gimnazial într-un interval de 30 min. pornind din orice aşezare a judeţului

I - II

Asigurarea spaţiilor şi infrastructurii pentru generalizarea învăţământului preşcolar - în toate localităţile judeţului

I – II

Echiparea şi dotarea cădirilor şcolare, inclusiv a bibliotecilor şcolare pentru accesul la informaţie şi cunoaştere - în toate localităţile judeţului

I – II

Revizuirea periodică a specializărilor şi a spaţiilor necesare pentru acestea în unităţile de învăţământ liceal, şi a localizării lor în teritoriu la nivelul întregului complex teritorial regional Ilfov-Bucureşti, ţinând seama de rezultatele monitorizării evoluţiei pieţei forţei de muncă inclusiv în cooperare cu sectorul economic, şi individualizarea curriculelor pentru pregătirea resurselor umane în domenii cu potenţial specific de dezvoltare locală şi regională în condiţiile descentralizării deciziei şi responsabilităţilor cu privire la resursele financiare şi materiale

I – II


1 2 3 Crearea condiţiilor de cazare, dotare şi infrastructură pentru atragerea şi reţinerea

cadrelor didactice calificate în mediul rural I - II

Amenajarea de terenuri şi construirea de săli de sport pe lângă unităţile şcolare de toate gradele cu peste 300 elevi – în toate localităţile judeţului

I - II

Modernizarea şi echiparea completă cu utilităţi a taberelor şcolare de pe teritoriul judeţului prin acţiuni comune ale autorităţilor locale, serviciilor descentralizate şi sectorului particular, în vederea reducerii sezonalităţii şi integrării complete în circuitele turismului pentru tineret

I

Servicii: sănătatea Asigurarea infrastructurii pentru acordarea asistenţei primare şi de specialitate (în ambulator) în toate localităţile judeţului şi de urgenţă

II

Crearea condiţiilor de cazare şi infrastructură (sedii pentru cabinete/ dispensare) echipate, mijloace de transport adecvate, locuinţe, terenuri) pentru creşterea numărului personalului medical în mediul rural

Înfiinţarea de noi sedii pentru serviciile medicale de urgenţă şi asigurarea accesului la acestea din orice punct al teritoriului judeţean în 20 min., prin localizarea şi dotarea cu mijloace de transport corespunzătoare a unităţilor

I - II

Înfiinţarea pe termen scurt a 3 staţii de salvare (Snagov, Nuci şi Grădiştea , cf. Prefectura Ilfov)

I

Restructurarea unităţilor sanitare cu paturi şi redistribuirea spaţiilor pentru activităţi comunitare, bolnavi cronici, persoane cu probleme medico-sociale speciale:

- Înfiinţarea de centre medico-sociale pentru persoanele sărace care nu plătesc asigurări de sănătate

- Înfiinţarea unui cămin-spital pentru persoane în vârstă bolnave, fără aparţinători- Înfiinţarea unui oficiu pentru asistenţa familială cu furnizarea de consultanţă şi

consiliere familială şi acordarea de asistenţă familiilor în situaţii de risc- Dezvoltarea şi modernizarea aşezămintelor pentru asistarea vârstei a 3-a şi a

persoanelor cu handicap

I - II


1 2 3 Facilitarea extinderii infrastructurii renovării, modernizării, utilării, echipării cu utilităţi

a dotărilor pentru acordarea asistenţei medicale din toate localităţile judeţului, asigurarea aceesibilităţii lor în condiţii şi durate rezonabile pentru toţi locuitorii judeţului, prin îmbunătăţirea infrastructurii, organizării şi exploatării transportului şi traficului

I - II

Revizuirea, extinderea şi modernizarea sistemului de aşezăminte pentru protecţia copilului

I - II

Servicii: cultura Creşterea rolului aşezărilor rurale în viaţa culturală- Crearea premiselor infrastructurale pentru consolidarea rolului şcolilor,

bibliotecilor, căminelor culturale şi organizaţiilor neguvernamentale şi informale din mediul rural în viaţa spirituală a comunităţilor

- Modernizarea, dotarea şi echiparea clădirilor din mediul rural care adăpostesc instituţii culturale

- Crearea condiţiilor de infrastructură fizică pentru dezvoltarea lecturii publice şi pentru asigurarea bazei de informare şi studiu de utilitate publică

I - II

Servicii: sportul Asigurarea infrastructurii pentru practicarea sportului pentru toţi Amenajarea de dotări pentru practicarea sportului pe lângă instituţiile de învăţământ şi

de ocrotire a copilului prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene, serviciilor descentralizate ale statului şi sectorului privat

I

Servicii: tineretul Atragerea tineretului în forme de educaţie alternativă, activităţi tehnico-aplicative din domeniul informaţiei şi la activităţi culturale şi sportive specifice prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat al statului pentru tineret şi sectorului privat

Asigurarea de spaţii pentru centre de tineret şi pentru desfăşurarea de programe de dezvoltare a spiritului antreprenorial, reconversie profesională, informare agricolă, consiliere şi informare pentru tinerii întreprinzători ş.a. prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene, serviciului descentralizat al statului pentru tineret şi sectorului privat

II


1 2 3Servicii: administraţie, justiţie,

finanţe, bănci

Repararea şi modernizarea clădirilor publice existente, extinderea lor în localităţile cu potenţial de urbanizare şi de poli de servire /dezvoltare

Gruparea sediilor pentru servicii publice descentralizate prin acţiuni comune ale autorităţilor locale /judeţene şi serviciilor descentralizate, inclusiv construirea de clădiri pentru activităţi multisectoriale

Crearea de facilităţi în vederea măririi numărului de cabinete avocaţiale, notariale şi executoriale în mediul rural

II

2.1.4. Infrastructurile tehnice 2.1.4.1. Gospodărirea apelor Satisfacerea cerinţelor de apă ale diverselor folosinţe:

- aducţiunea Potlogi – Bucureşti, L = 40 km, qtr = 2,0 m3/s I- aducţiunea Călugăreni – Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 1 m3/s II - aducţiunea Crivina – Bucureşti, L = 25,0 km, qtr = 6 m3/s II- derivaţia Glina – Argeş, L = 22 km, qtr = 10 m3/s II- derivaţia Mihăileşti – Sabar, L = 28 km, qtr = 2 m3/s II

asigurarea protecţiei împotriva inundaţiilor şi a secerei prin realizarea acumulărilor: Tâncăbeşti (V = 13,5 mil. m3), Săftica (V = 6,0 mil. m3), Baloteşti (V = 1,0 mil. m3), Căciulaţi (V = 7,0 mil. m3)

II

- mărirea capacităţii de evacuare a acumulărilor situate pe r. Colentina între Buftea şi Cernica

II

- amenajarea văii Saulea în vederea asigurării tranzitării debitelor naturale şi a evacuărilor sistemelor de canalizare ale noilor locuinţe din zona de nord a municipiului Bucureşti

I

protecţia şi conservarea calităţii apei prin: - reconstrucţia ecologică a cuvetelor lacurilor de pe râul Colentina I - restaurarea ecologică a cuvetei lacului Snagov I

2.1.4.2. Reţele hidroedilitare Oraş Buftea – lucrări de extindere şi reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate

I


1 2 3 Oraş Otopeni – lucrări de extindere şi reabilitare a sistemului centralizat de alimentare

cu apă şi canalizare a apelor uzate I

Reabilitarea şi extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate în comunele: Afumaţi, Berceni, Bragadiru, Brăneşti, Chiajna, Chitila, Ciorogârla, Cornetu, Dărăşti – Ilfov, 1 Decembrie, Dobroieşti, Glina, Jilava, Măgurele, Mogoşoaia, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Voluntari, Baloteşti, Periş, Snagov.

I

Reabilitarea, extinderea şi realizarea (după caz) a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate în localităţile: Cernica, Clinceni, Domneşti, Dragomireşti Vale, Găneasa, Vidra, Ciolpani, Grădiştea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Nuci, Dascălu, Petrăchioaia

II

2.1.4.3. Amenajări pentru agricultură

Lucrări de îmbunătăţiri funciare Modernizarea şi reabilitarea sistemelor hidroameliorative

Studiu de evaluare a oportunităţii reabilitării tehnice a lucrărilor de irigaţii în sistem pe teritoriile localităţilor; Buftea, Berceni, Vidra, Bragadiru, Jilava, Otopeni şi Căldăruşani

I

Aplicarea în regim complex a lucrărilor de desecare – drenaj şi irigaţii în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului

I – II

Urmărirea (prin sistemele administrative Berceni, Brăneşti şi Buftea) a bunei funcţionări a sistemelor de irigaţie existente, a aplicării normelor de udare corespunzătoare culturilor

I – II

Întreţinerea şi exploatarea amenajărilor de desecare în scopul asigurării funcţionalităţii lucrărilor existente prin acţiuni de: decolmatarea canalelor de desecare şi curăţirea acestora de vegetaţie, întreţinerea gurilor de descărcare, întreţinerea staţiilor de pompare - evacuare etc.

I – II

Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

Îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare cu celelalte instituţii descentralizate I – II Promovarea documentaţiilor privind privatizarea amenajărilor de irigaţii prin transferul

de la Societatea Naţională „ Îmbunătăţiri funciare”-SA, la asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii

Promovarea managementului exploatării sistemelor de îmbunătăţiri funciare Cointeresarea utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului

irigaţiilor - stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii în a se organiza în asociaţii


1 2 3(conform legii nr. 573/2003)

2.1.4.4. Reţele de transport

Reţele rutiere Realizarea unei reţele de viteză şi transport de mare capacitate

Realizarea legăturilor rutiere majore, de nivel naţional şi interregional

Autostrăzi - Autostrada Bucureşti – Constanţa – proiect în execuţie I - Autostrada Bucureşti – Ploieşti – proiect în pregătire I – II - Centura Nord – proiect în pregătire I – II - Centura Sud – proiect în pregătire I – II - Crearea de rezerve de terenuri pentru asigurarea culoarelor de acces la autostrăzi

prin măsuri administrative şi documentaţii de urbanism la nivel zonal şi local Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe reţeaua de drumuri naţionale

Reabilitare primară - DN 1A Bucureşti – Centură Ploieşti Vest I - Centură Bucureşti I - DN 1 – str. Ion Ionescu – Pasajul Otopeni I

Reabilitare - DN 7 Bucureşti – Târgovişte I - DN 4 Bucureşti – Olteniţa I

Proiecte prioritare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trafic pe drumurile naţionale - DN 1 – Aeroportul Băneasa – Aleea Privighetorilor – Pasaj Otopeni – lărgire la

6 benzi de circulaţie I

- DN 1 Pasaj existent Otopeni – Aeroportul Otopeni – lărgire la 6 benzi de circulaţie

I

- DN 1 Pasaj denivelat nou – Aeroportul Otopeni I- DN 7 Bucureşti – Tărtăşeşti – sporirea capacităţii portante şi lărgirea la 4 benzi

de circulaţieI

- DN 7 km 14 + 853 dublare pasaj denivelat, peste calea ferată la Chitila I- Autostradă Centura Bucureşti – Inel II I- Centura Bucureşti – lărgire la 4 benzi I


1 2 3Reabilitarea transportului periurban de călători

Studii de specialitate pentru realizarea unui transport periurban de călători între capitală şi comunele şi satele din judeţul Ilfov

I

Reţele feroviare Reabilitarea tronsoanelor feroviare pentru un transport de mare capacitate şi viteză

Linii cu viteză mare:- Tronson Bucureşti – Braşov (167 km) (Câmpina – Comarnic în lucru) I - Tronson Bucureşti Nord – Brăneşti (30 km) I – II - Tronson Bucureşti – Videle – Giurgiu (114 km) I – II - Tronson Bucureşti Nord – Giurgiu (85 km) I – II - Tronson Bucureşti – Urziceni – Făurei – Galaţi I – II

Linii cu viteză sporită - Tronson Bucureşti – Titu – Ploieşti I – II

Implementarea lucrărilor proiectate de ISPCF S.A. şi avizate de către Compania Naţională a Căilor Ferate Române

Linii noi de cale ferată - Tronson Bucureşti Băneasa – Aeroportul Otopeni I – II - Tronson Bucureşti – Panduri – Domneşti I – II - Tronson Pipera – Căciulaţi I – II

Dublări linii existente - Voluntari – Bucureşti Sud – Jilava I – II - Bucureşti Nord – Mogoşoaia I – II - Bucureşti Obor – Pantelimon I – II

Echipări linii existente - Bucureşti Progresu – Jilava I – II - Chiajna – Jilava I – II - Bucureşti Sud – Berceni – Jilava I – II

Realizarea unui transport intermodal de călători – feroviar + auto

Realizarea transportului urban şi suburban pe cale ferată:- Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Bucureşti Obor (20,1 km) I – II - Bucureşti Nord – Otopeni – Voluntari – Pantelimon – Bucureşti Obor (42 km) I – II - Bucureşti Nord – Bucureştii Noi – Chiajna – Bucureşti Vest – Vârteju –

Bucureşti Progresu (31,5 km) I – II


1 2 3- Bucureşti Progresu – Jilava – Berceni – Popeşti Leordeni – Bucureşti Titan –

Titan Sud (26,3 km) I – II

- Bucureşti Nord – Bucureşti Băneasa – Pantelimon – Bucureşti Sud – Berceni – Jilava – Bucureşti Vest – Chiajna – Bucureşti Nord (75 km)

I – II

Realizare de staţii sau puncte de oprire la intersecţia căii ferate cu reţeaua rutieră I – II

Reţele aeriene Modernizarea infrastructurii a mijloacelor de protecţie a navigaţiei aeriene şi de deservire a aeroporturilor existente

Lucrări de modernizare a Aeroportului Internaţional Otopeni I – II

Reţele navigabile Dezvoltarea transportului navigabil

Amenajare complexă hidroenergetică şi de navigaţie pe râul Argeş între Acumularea Mihăileşti şi Olteniţa

II

Canal Navigabil Glina – Budeşti II

Porturi 1 Decembrie şi Glina II

2.1.4.5. Reţele de telecomunicaţii Creşterea gradului de telefonizare a localităţilor din judeţ

Extensia centralelor telefonice digitale cu preluarea liniilor din centralele manuale sau analogice (Afumaţi, Buftea, Snagov)

I

Instalarea de centrale telefonice digitale în localităţile deservite în prezent de centralele manuale (Petrăchioaia) sau nu sunt telefonizare (Nuci)

I

Extensia reţelelor telefonice în localităţile slab telefonizate I – II Telefonizarea localităţilor neracordate la reţele telefonice

Racordarea localităţilor: Lupania, Balta Neagră, Micşuneştii Mari, Micşuneşti Moară, Merii Petchii, Bălteni, Burias, Creaţa, Gagu, Runcu, Piteasca, Vânători, Creţuleasca, Surlari, Ordoreanca, Teghes, Dimieni

I – II

2.1.4.6. Reţele energetice


1 2 3Continuarea programului de reparaţii şi investiţii pentru eficientizarea funcţionării echipamentelor din componenţa centralelor

Finalizarea perioadei de testare şi intrarea în exploatare comercială a grupurilor nr. 3 şi 4 de către 100 MW din CET Bucureşti Sud, după reabilitare profundă

I

Finalizarea proiectului privind realizarea sistemului integrat de telemăsurare a cantităţilor tranzacţionate între sursele SE Bucureşti şi RADET

I

Program de retehnologizare şi instalări de grupuri noi constând în proiecte de investiţii privind:

a) soluţii moderne de cogenerare dimensionate corespunzător sarcinii de bază din:

CET Grozăveşti – 50 MW I – II CET Bucureşti Vest – 120 – 180 MW I – II CET Bucureşti Sud – 70 – 160 MW I – II CET Titan – 7 – 13 MW I

b) Retehnologizare cazane, inclusiv arzătoare cu NOx redus la CET Progresu II Reabilitări / consolidări clădiri existente în vederea încadrării în cerinţele normativelor

specifice în vigoareI – II

Lucrări privind programul de conformare cu cerinţele şi reglementările de mediu europene

I – II

Retehnologizarea şi modernizarea staţiilor de transformare existente în judeţ

Utilizarea unor tehnologii avansate în domeniu (întrerupătoare cu hexaflorură de sulf, întrerupătoare cu vid, oxizi metalici, etc.)

I – II

Retehnologizări şi modernizări ale liniilor de înaltă tensiune

Înlocuirea stâlpilor de susţinere LEA ce prezintă un grad avansat de uzură I – II Remedierea traseelor LEA în vederea respectării culoarelor de protecţie specifice

conform normelor în vigoare PE104/93 şi RGU – art. 11I – II

Retehnologizări şi modernizări ale liniilor de distribuţie de medie tensiune

Generalizarea tensiunii de 20 KV (Comunele Voluntari, Dobroieşti) I – II Înlocuirea echipamentelor degradate fizic şi moral cu echipamente performante I – II Retehnologizarea staţiilor IT/MT Realizarea staţiilor noi Odăile şi Voluntari Modernizarea posturilor de transformare aeriene:

a) mărirea parametrilor de siguranţă şi fiabilitate I b) extinderea utilizării transformatoarelor uscate I – II


1 2 3c) echiparea gradului de încărcare în reţea a posturilor de transformare I – II

Îmbunătăţirea distribuţiei energiei electrice de joasă tensiune în localităţile judeţului

Remedierea reţelelor existente în concordanţă cu normativele specifice (PE 106; PE 107) I Extinderea reţelelor pentru racordarea celor 1.298 gospodării în prezent neelectrificate

(423 km reţea; 33 PTA)I – II

Remedierea iluminatului public (conf. HG 577/1997) I – II Transportul fluidelor energetice (ţiţei, gazolină, benzină, motorină, CLU, GPL)Menţinerea reţelelor în bună stare de funcţionare

Reabilitarea reţelelor de transport şi a instalaţiilor anexe, acolo unde apare uzura fizică şi morală

I – II

Crearea drepturilor de expropriere pe durată determinată a terenului afectat (în cazul intervenţiilor la conducte) şi de determinare a dreptului de servitute legală în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991 art. 81 şi 82, Legea petrolului 134/1995 art. 7 şi 8, Ordinul 52/2002 anexa 4 şi Ordinul 371/2002 anexa 4

I – II

Controlul permanent şi paza traseului reţelelor I – II Modificarea traseului reţelelor pentru respectarea distanţelor de siguranţă faţă centrele populate, autostrăzi etc. conform Ordinului ANRM 52/2002 şi Ordinului MIR 371/2002

Asigurarea distanţelor de siguranţă şi protecţie în conformitate cu prevederile legale în vigoare

I – II

Modificarea traseului conductelor de ţiţei în afara zonei viitoarei autostrăzi de centură a Municipiului Bucureşti

II

Rezolvarea intersecţiilor cu autostrăzile în conformitate cu normele în vigoare II Cuplarea conductelor în culoare II Dezafectarea reţelei de GPL I

Transportul şi distribuţia gazelor naturaleOrganizarea şi dezvoltarea distribuţiei de gaze naturale în condiţiile creşterii siguranţei în exploatare şi asigurării serviciilor şi prestaţiilor specifice cerute de abonaţi

Înlocuirea conductelor de la reţelele de repartiţie de medie presiune, reţelele de distribuţie şi branşamente de presiune redusă

I

Extinderea lucrărilor de revizii la 10 ani şi a celor de verificare la 2 ani a instalaţiilor interioare de gaze, la toate punctele de ardere conform Prescripţiei tehnice ISCIR PT A1-2002 „Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi”

I – II

Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale I – II


1 2 3Racordarea de noi localităţi la reţelele de gaze

Etapizarea racordării localităţilor la reţelele de gaze:- Punerea în funcţiune a lucrărilor în localităţile: Voluntari, Afumaţi, Berceni,

Brăneşti, Dobroeşti, Dragomireşti Vale, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Stefăneştii de Jos

I

- Proiectarea şi începerea execuţiei lucrărilor în localităţile: Ciolpani, Dărăşti llfov, Dascălu, Găneasa, Grădiştea, Nuci, Periş, Petrăchioaia,

II

Rezolvarea problemelor de deficit în alimentarea cu gaze (debit şi presiune necorespunzătoare) în perioadele cu temperaturi exterioare scăzute

Realizarea unui inel de presiune înaltă în afara Municipiului Bucureşti, pe un traseu exterior viitoarei autostrăzi

II

Sporirea capacităţii de acumulare a înmagazinării subterane de la Bălăceanca, coordonat cu traseul viitoarei autostrăzi

II

Introducerea unor măsuri de protecţie a conductelor magistrale şi principale de transport a gazelor naturale

Delimitarea unor culoare de protecţie de-a lungul conductelor în colaborare cu responsabilii fiecărei reţele

I – II

Pichetarea traseului conductelor prin borne amplasate în axul conductei la ce mult 50 m una de alta; în punctele de schimbare a direcţiei se vor monta 2 borne.

I – II

In vederea realizării de noi trasee şi a exploatării acestora în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991 art. 81 şi 82 şi Legea petrolului 134/1995 art. 7 şi 8, trebuie create drepturile de expropriere pe durată determinată a terenului afectat de execuţia lucrărilor şi de stabilire a dreptului de servitute legală

I – II

Transformarea actualului inel de presiune înaltă în inel de presiune medie, cu reducerea corespunzătoare a distanţelor de siguranţă, după punerea în funcţiune a viitorului inel de înaltă presiune

II

Alimentarea cu căldurăReorganizarea şi dezvoltarea activităţii în domeniul asigurării energiei termice, în regim concurenţial, în scopul reducerii consumurilor de energie şi combustibili, al costurilor şi reducerea poluării

Incurajarea utilizatorilor particulari (populaţie, agenţi economici) pentru a-şi eficientiza sistemele proprii de alimentare cu căldură şi preparare apă caldă menajeră prin instalaţii performante, întreţinere corectă, izolaţii corecte a construcţiilor, surse de energie complementare

I – II

Reabilitarea şi modernizarea surselor centralizate de producere a energiei termice, acolo unde acestea există

I

Realizarea centralelor de bloc sau scară de bloc I – II


1 2 3 Ridicarea nivelului de dotare tehnico-edilitară a localităţilor pentru a se putea beneficia

de avantajele alimentării cu gaze naturaleI – II

Identificarea şi studierea unor noi surse naturale energetice, în mod complementar, în funcţie de condiţiile specifice zonelor şi utilizatorilor

II

Reabilitarea şi modernizarea sistemelor centralizate de distribuţie a energiei termice, acolo unde există

Inlocuirea actualelor conducte montate în canale termice cu conducte preizolate, montate direct în pământ şi dotate cu senzori de umiditate

I – II

Crearea unui cadru tehnic, legislativ, şi administrativ adecvat pentru ca întregul ansamblu producţie – distribuţie – utilizare să devină eficient

Introducerea şi generalizarea contorizării atât la surse, cât şi la consumatori, cu preluarea automată a datelor

II

Crearea condiţiilor administrative şi financiare pentru aplicare prevederilor OG 29/2000 (Legea 325/2002) privind reabilitarea termică a fondului construit, corelat cu reabilitarea echipării tehnico-edilitare a localităţilor

II

Crearea şi dezvoltarea unui sector de servicii specifice în oraşe şi localităţile-centre polarizatoare pentru a asigura:

II

- consultanţă şi educaţie tehnică- întreţinere- credite cu dobânzi moderate

2.1.4.7. Gestionarea deşeurilor Reducerea impactului şi a riscurilor

pentru sãnãtate şi mediu cauzate de sistemul actual de gospodãrire a deşeurilor

Identificarea amplasamentelor în vederea amenajării unor rampe de transfer zonale care să deservească asocieri de localităţi :

- Ciolpani, Periş, Baloteşti- Snagov, Gruiu, Nuci, Grădiştea, Moara Vlăsiei;- Corbeanca, Buftea, Mogoşoaia;- Bragadiru, Domneşti, Clinceni, Cornetu;- Brăneşti, Găneasa, Pantelimon;

I

Identificarea prin consiliile locale a unor noi amplasamente (la nivel local sau zonal) pentru amenajarea platformelor

Identificarea unui amplasament în vederea amenajării unei platforme ecologice în zona de N-NE a Municipiului Bucureşti (Tunari, Afumaţi, Găneasa, Stefăneşti) ce ar deservi localităţile: Otopeni, Tunari, Voluntari, Dobroieşti, Stefăneşti, Afumaţi, Petrăchioaia, Dascalu ;


1 2 3de tranzit al deşeurilor, în conformitate cu HG nr.162/2002, privind depozitarea deşeurilor,

Extinderea Platformei ecologice Glina pentru localităţile: Cernica, Glina, Popeşti - Leordeni, Berceni;

Extinderea Platformei Vidra pentru localităţile Vidra, 1 Decembrie, Jilava, Dărăşti si Magurele; Extinderea Platformei Iridex pentru localitatile Ciorogarla, Dragomireşti, Chiajna si Chitila. Amenajare depozit ecologic pentru deşeuri –Buftea Amenajare groapa de gunoi în com. Baloteşti Amenajare depozit ecologic în com. Jilava Amenajare depozit ecologic în com. Mogosoaia I – II Amenajare depozit ecologic pentru deşeuri menajere în com. Periş - Consiliul local Mogoşoaia I – II Închiderea depozitelor de deşeuri menajere cu capacitate epuizată:

Bragadiru, Ciolpani, Mogoşoaia, Periş, Stefăneştii de Jos,Volunatri, Dobroieşti, Afumati, Moara Vlăsiei.

I – II

Continuarea lucrărilor de investiţii la rampa « Ochiul Boului » (Primăria Popeşti - Leordeni şi SC ECOREC SA );

I – II

Realizarea colectării selective a deşeurilor urbane în toate localităţile judeţului şi extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităţilor;

I – II

Crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile;

I – II

Dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

I – II

Organizarea corespunzatoare a serviciilor de transport deşeuri, în conformitate cu Legea 426/2001 privind aprobarea OU 78/2000-regimul deşeurilor

I – II

Mãsuri specifice pentru colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea unor categorii speciale de deşeuri - înfiinţarea în toate localitãţile judeţului a unor puncte de colectare separatã de la populaţie a resturilor deşeurilor cu componente toxice şi periculoase din gospodãriile populaţiei: vopsele, diluanţi contaminaţi, raticide, insecticide, detergenţi, soluţii pentru curãţire şi a ambalajele acestora, în scopul distrugerii în unitãţi specializate sau al depozitãrii definitive în depozitul judeţean de deşeuri periculoase

I – II

Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile


1 2 3 Supravegherea şi intreţinerea terenurilor care au fost puse în posesie şi a căror

proprietari nu au luat măsuri de limitare a accesului în zonă, fapt ce creeaza posibilitatea apariţiilor de depozitări necontrolate de deşeuri

I – II

Eliminarea depozitării necontrolate prin încheierea de contracte de prestări servicii şi promovarea unor acţiuni de conştientizare a populaţiei şi agenţilor economici;

I – II

Optimizarea sistemului de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile (inclusiv a celor pentru care nu există tehnologii eficiente şi rentabile de reintroducere în circuitul productiv – anvelope, uleiuri, PET-uri);

I – II

Elaborarea, în baza art. 38 şi art. 56 din Legea nr. 215/2001 privind Administraţia Publică Locală, a unui Regulament de Salubritate care, rin norme care tratează modalităţile şi condiţiile în care trebuie să se desfăşoare activitatea de salubritate, să oblige administraţiile publice locale să asigure salubrizarea corespunzătoare a localităţilor

2.2. Structura socio-demografică 2.2.1. Evoluţia demografică Ameliorarea fenomenului de îmbătrânire demografică prin creşterea natalităţii

Flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor. Această măsură vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie îmbătrânită demografic (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi Grădiştea) precum şi în cele cu în care se înregistrează rate scăzute ale natalităţii (Berceni, Dărăşti Ilfov, Măgurele, Cornetu, Brăneşti , Otopeni, Ciolpani).

I-II

Crearea de facilităţi de planificare familială (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu, Brăneşti, Otopeni).

I

Suport economic pentru familiile cu copii (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu, Brăneşti, Otopeni).

I – II

Atragere / reducerea emigraţiei tinerilor (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani, Grădiştea, Berceni, Măgurele, Cornetu, Brăneşti, Otopeni).

I-II

2.2.2. Resurse umane Creşterea disponibilităţii şi accesibilităţii serviciilor de îngrijire a sănătăţii. Această măsură vizează în special acele unităţi administrativ teritoriale cu populaţie îmbătrânită demografic (Nuci, Petrăchioaia, Gruiu, Dărăşti-Ilfov, Dascălu, Berceni, Ciolpani şi Grădiştea).

I


1 2 3 Reducerea incidenţei mari a bolilor infecţioase şi creşterea speranţei de viaţă la naştere

Derularea unor programe de educaţie sanitară. Această măsură vizează unităţile administrativ teritoriale în care se înregistrează rate ridicate ale mortalităţii generale şi infantile (Nuci, Dărăşti Ilfov, Snagov, Vidra)

I – II

Campanii de prevenire a îmbolnăvirilor cu boli infecţioase. Astfel de campanii urmeză să fie derulate la nivelul întregului judeţ.

I – II

Creşterea capacităţii locuitorilor judeţului de adaptare la cerinţele pieţei forţei de muncă

Orientarea tinerilor spre promovarea unui nivel mediu sau superior de învăţământ (prin servicii de consiliere profesională oferită acestora). Această măsură vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţui.

I – II

Reducerea ratei absenteismului sau a abandonului şcolar (prin sprijin financiar acordat familiilor defavorizate şi servicii de consiliere acordate atât părinţilor cât şi copiilor). Această măsură vizează toate unităţile administrative situate pe teritoriul judeţui.

I – II

Îmbunătăţirea accesului la piaţa forţei de muncă şi creşterea adaptabilităţii forţei de muncă la cerinţele impuse de piaţa muncii.

Programe de informare şi consiliere profesională, formare şi pregătire profesională (calificare, recalificare), medierea muncii. Aceste programe vizează sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în special în comunele în care se înregistrează rate mari ale şomajului: Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava.

I – II

Programe pentru crearea de locuri de muncă prin facilităţi acordate angajatorilor, subvenţionarea locurilor de muncă, acordarea de credite în condiţii avantajoase, suport financiar pentru începerea unei activităţi pe cont propriu (Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava).

I – II

Programe de susţinerea a angajării tinerilor absolvenţi în căutarea primului loc de muncă prin consiliere profesională şi facilităţi financiare acordate angajatorilor (Găneasa, Ciolpani, Clinceni, Nuci, Jilava).

I – II

2.3. Structura activităţilor 2.3.1. Agricultura, silvicultura

Agricultura Managementul fondului funciar, organizarea Continuarea aplicării prevederilor Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 1/2000 în vederea I – II


1 2 3şi perfecţionarea pieţei funciare precum şi a exploataţiilor agricole

constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi pădurilor şi eliberarea titlurilor de proprietate.

Informarea producătorilor agricoli despre piaţa funciară, legislaţia funciară şi sprijinirea acestora pentru efectuarea schimbării categoriilor de folosinţă a terenurilor slab productive

Asigurarea creşterii eficienţei serviciilor în agricultură.

Dezvoltarea sistemului de servicii pentru agricultură. (îmbunătăţiri funciare, protecţia plantelor, distribuirea de îngrăşăminte chimice)

I – II

Trecerea de la o politică exclusiv agricolă la cea de dezvoltare rurală.

Acordarea de consultanţă de specialitate agenţilor economici din agricultură şi industrie alimentară pentru întocmirea de proiecte în cadrul Programului Special de Asistenţă pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (SAPARD) măsura ” Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole.”

I

Soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a sectorului agricol şi zonelor rurale.

Îmbunătăţirea infrastructurii în agricultura judeţului Iniţierea de programe de dezvoltare pe baza zonării producţiei agricole şi a notelor de

bonitare pe categorii de folosinţe şi culturi în cadrul celor 6 zone: 1 – Buftea, 2 – Tunari, 3 – Afumaţi, 4 – Glina, 5 – Bragadiru, 6 – Chiajna.

Realizarea unor structuri care să contribuie la relansarea producţiei agricole

Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole, promovarea formelor asociative sau de cooperare în exploatarea terenurilor şi/sau la prelucrarea produselor agricole în vederea unei valorificări superioare a potenţialului agricol al zonei,

II

Eliminarea în timp a parcelelor mici şi a numărului lor prin acţiuni de arendare, prestare de servicii, cumpărare;

Creşterea suprafeţei medii a asociaţiilor familiale şi a societăţilor agricole cu personalitate juridică;

Promovarea sistemelor de colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole, în localităţile care obţin producţii performante vegetale şi animale: Periş, Ciolpani, Snagov, Gruiu, Mogoşoaia, Otopeni, Brăneşti, Petrechioaia, Jilava, Vidra, Glina, Baloteşti, Pantelimon

Încurajarea zootehniei în localităţile care deţin importante suprafeţe de păşuni


1 2 3 Creşterea gradului de ocupare şi de valorificare a potenţialului zootehnic valoros al

complexelor de creştere şi îngrăşare a porcilor şi complexelor de creştere a păsărilorLucrări sau măsuri ameliorative ale calităţii solurilor care să prevină noi degradări sau să amelioreze situaţia existentă.

Hidro- ameliorative I – II

Controlul apelor fratice (menţinerea la nivelul actual, iar local în lunci la 1,5 – 2m) Nivelare – modelare

Lucrări de desecare - drenajAgro-pedo-ameliorative

Lucrarea solului la umiditatea optimă (2/3 din intervalul umidităţii active) Afânare adâncă după efectuarea lucrărilor de desecare Lucrări de agrotehnică antierozională (arături pe curba de nivel, asolamente de

protecţie)Protecţie solurilor pe traseul autostrăzii Limitarea la strictul necesar a zonei de defrişare a terenului

Efectuarea de replantări şi lucrări de întreţinere a plantaţiilor Acoperirile vegetale cu tipuri şi esenţe (arbuşti şi pomi) care slăbesc agresivitatea

proceselor de degradare Măsuri de reconstrucţie ecologică pe terenurile agricole ocupate temporar şi degradate Amplasarea organizării de şantier pe terenuri mai puţin valoroase

Silvicultura Conservarea fondului forestier Păstrarea integrităţii fondului forestier public şi privat I – II

Gospodărirea unitară a pădurilor din domeniul public şi privat I – II Conservarea biodiversităţii pădurilor la nivel de ecosisteme, biotopuri, specii şi peisaje

în toate pădurile din judeţ I – II

Ocrotirea speciilor forestiere valoroase (stejarul) I – II Extinderea suprafeţelor împădurite şi a altor forme de vegetaţie forestieră, în afara

fondurilor forestiere (împădurirea zonelor de luncă, a terenurilor pe care se manifestă I – II


1 2 3degradări etc.)

Crearea unei reţele unitare de arii forestiere protejate la nivelul judeţului Ilfov I Gestionarea durabilă a pădurii prin desemnarea unor obiective silvoturistice şi peisagistice

Extinderea regenerării naturale a pădurilor în zona de luncă a râurilor I – II Ameliorarea compoziţiilor şi schemelor de împădurire şi extinderea lucrărilor de

îngrijire şi conducere a arboretelor în scopul asigurării stabilităţii şi calităţii arboretelor în toate pădurile judeţului

I – II

Reconstrucţia pădurilor necorespunzătoare din punct de vedere ecologic (pădurea Râioasa)

I

Ajustarea structurală a silviculturii Optimizarea structurilor administrative, respectiv a celor trei ocoale silvice Bucureşti, Brăneşti şi Snagov

I

Intensificarea protecţiei şi pazei pădurilor I Diversificarea valorificării produselor accesorii (fructe de pădure, plante medicinale

etc.) I – II

Organizarea gestionării private a pădurilor Introducerea controlului de regim silvic în pădurile private I Analiza posibilităţii de gestiune a pădurilor private prin ocoale silvice I

2.3.2.Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţiiRealizarea ajustării structurale a industriei judeţului pe fondul urmăririi creşterii competitivităţii şi eficienţei în utilizarea factorilor de producţie atraşi.

Finalizarea procesului de restructurare la unele societăţi comerciale cu capital majoritar de stat precum: S.C. Danubiana S.A., S.C Băneasa S.A, Arteca şi Progresul Jilava, S.C Amco Otopeni S.A., S.C. Amco S.A. Buftea, Nuclear Vacuum Măgurele.

I

Încheierea procesului de privatizare a societăţilor comerciale cu capital mixt sau majoritar de stat

I

Dezvoltarea sectorului productiv şi a serviciilor conexe

creşterea potenţialului concurenţial prin încurajarea de parteneriate cu întreprinderi din capitală în industria alimentară. Conlucrarea între producătorii şi distribuitorii de alimente din Ilfov cu reţelele de distribuţie din Bucureşti în vederea dezvoltării pieţei de profil.

I – II

Resursele de petrol extrase din exploataţiile mai sus amintite pot fi prelucrate la unităţile de profil din judeţele Prahova şi Argeş. Producţia intermediară (granule din

I – II


1 2 3mase plastice) poate fi folosită la realizarea produselor finale din industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale şi în industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice de către unităţi de profil situate în partea sudică a judeţului Ilfov (Jilava, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni).

Valorificarea amplasamentelor industriale şi promovarea parcurilor industriale şi a altor activităţi de transfer a tehnologiilor şi inovaţiilor la Buftea, Bragadiru, Jilava, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, iar pentru transfer de tehnologie propunem ca locaţie arealul comunei Măgurele

I – II

Creşterea competitivităţii produselor din industria alimentară şi a băuturilor, prin utilizarea unor tehnologii de înaltă performanţă

I – II

Valorificarea în condiţii de eficienţă a resurselor existente la nivelul judeţului punându-se accent pe cele ce reprezintă materie primă pentru industria conservelor de legume cu potenţial de dezvoltare în lunca Argeş-Sabar

I – II

Promovarea managementului industrial modern şi competitiv bazat pe componentele de calitate (ISO 9000), de mediu (ISO 14000) şi marketing

I – II

Extinderea reţelelor de distribuţie a energiei termice către consumatorii persoane fizice prin utilizarea apelor geotermale în localităţile Snagov, Otopeni, Baloteşti, Periş, Măgurele şi Dumitrana.

I – II

Utilizarea deşeurilor pentru obţinerea de energie. Depozite care pot furniza o astfel de materie primă sunt localizate în comunele Glina şi Vidra.

I – II

Sprijinirea investiţiilor productive din sectorul privat prin dezvoltarea sectorului IMM-urilor

Înfiinţarea unor mici fabrici de ulei în localităţile Clinceni, Cornetu, Moara Vlăsiei, Domneşti, Vidra, Petrachioaia, Nuci, Dragomireşti Vale, Ciolpani şi Snagov.

I

Localităţile unde considerăm a fi oportună dezvoltarea unităţilor de confecţii îmbrăcăminte sunt: Tunari, Baloteşti, Buftea, Otopeni, 1 Decembrie, Chitila, Dobroeşti, Afumaţi.

I

Dezvoltarea unor unităţi de exploatare şi prelucrare a materialelor de construcţie în localităţile Grădiştea, Brăneşti, 1 Decembrie, Dobroeşti, Buftea, Mogoşoaia.

I

Industria hârtiei, celulozei, cartonului şi a articolelor din hârtie şi carton îşi poate extinde capacitatea de producţie pe baza cererii pentru ambalaje venite din partea altor

I


1 2 3activităţi ale industriei prelucrătoare. Centre pentru industria hârtiei, celulozei şi cartonului pot fi dezvoltate la: Otopeni, Voluntari, Bragadiru

Localităţile unde se pot dezvolta cetre de prelucrare a peştelui sunt:, Afumaţi, Baloteşti, Brăneşti, Cernica, Cornetu, Clinceni, Grădiştea, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Snagov, Ştefăneşti de Sus, Tunari

I

Înfiinţarea de IMM-uri profilate pe producerea de alimente ecologice, de semipreparate şi mâncare pentru animalele de casă. Astfel de unităţi se pretează a fi înfiinţate şi a se dezvolta capacităţile existente în localităţile: Pantelimon, Periş, 1 Decembrie, Gruiu, Jilava, Măgurele, Baloteşti, Corbeanca, Nuci, Moara Vlăsiei, Domneşti, Chiajna, Dragomireşti.

I

Gestionarea corespunzătoare a capacităţilor de producţie

Promovarea activităţilor industriale nepoluante prin introducerea „taxelor verzi” I – II Ecologizarea prin reducerea emisiilor poluante şi prin reconstrucţia ecologică a

depozitelor industriale aferente întreprinderilor Acumulatorul S.A. şi NeferalI

Întreprinderea Danubiana poate înregistra creşteri ale activităţii de producţie printr-un proces de retehnologizare şi modernizare, în special în domeniul cauciucurilor destinate producătorilor interni de tractoare, autocamioane şi maşini de teren.

I – II

Utilizarea apelor geotermale pentr încălzirea serelor în localităţile Snagov, Otopeni, Baloteşti, Periş, Măgurele, Dumitrana.

I – II

Materialele de construcţii din Ilfov pot fi utilizate pentru reabilitarea şoselei de centură, pentru construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov şi pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Otopeni

I – II

Promovarea activităţilor de construcţie în condiţii de competitivitate şi cu respectarea standardelor de calitate

Reabilitarea şi înnoirea fondului locativ existent (ex: Bragadiru) I – II Construirea de locuinţe în localităţile Baloteşti, Bragadiru, Chitila, Jilava, Măgurele,

Popeşti-Leordeni, Snagov şi VoluntariI – II

Respectarea disciplinei în construcţii şi a planurilor de amenajare a teritoriului în principal în zona de nord a judeţului unde presiunea asupra terenurilor intravilane este mai mare.

I


1 2 32.3.3. Turismul Valorificarea resurselor turistice prin dezvoltarea staţiunii turistice Snagov

Construirea unui hotel (150 locuri), complex balnear (250 locuri) şi a unui sat de vacanţă (300 locuri)

I – II

Valorificarea resurselor prin amplificarea funcţiei turistice de recreere şi agrement

Ciolpani – construirea unui motel (100 locuri) I – II Căldăruşani – construirea unui sat de vacanţă (300 locuri) I – II Buftea – construirea unui hotel (200 locuri) şi a unui sat de vacanţă (300 locuri) I – II Cornetu – construirea unui motel (60 locuri) I – II Lac Pantelimon II – construirea unui sat de vacanţă (400 locuri) I – II Cernica – construirea a 200 de căsuţe I – II Pusnicu – construirea unui sat de vacanţă (200 locuri) I – II Vadu Anei – construirea unui sat de vacanţă (200 locuri) I – II

Promovarea turismului cultural şi a turismului de tranzit

Mogoşoaia – construirea unui minihotel de până la 50 locuri şi a unui sat de vacanţă (200 locuri)

I – II

Otopeni – construirea unor pensiuni care să totalizeze un număr de 100 locuri I – II Dezvoltarea localităţii Grădiştea în centru agroturistic şi atestarea gospodăriilor ţărăneşti

care oferă posibilitatea de cazare şi masă conform legilor în vigoare I – II

Construirea unor structuri turistice de alimentaţie, complementare spaţiilor de cazare I – II Amenajarea unor structuri de agrement în localităţile Ţigăneşti, Ciolpani, Căldăruşani,

Mogoşoaia, Buftea, Cornetu, Pantelimon II, Cernica, Pusnicu, Vadu Anei I – II

Amenajarea ca zonă de agrement a lacului Mihăileşti şi a malurilor Argeşului2.3.4.Servicii economice şi socialeDezvoltarea în condiţii competitive a serviciilor economice

Dezvoltarea comerţului prin acţiuni de promovare şi oferire de consultanţă I-II

Sprijinirea activităţilor de cercetare-dezvoltare

Promovarea şi sprijinirea cercetării şi dezvoltării tehnologice, a măsurilor inovative şi a societăţii informaţionale

I-II

Valorificarea eficientă a potenţialului de cercetare şi dezvoltare a materialului săditor în legumicultură şi floricultură

I-II


1 2 3Sprijinirea accesului la informaţie atât a persoanelor fizice cât şi a celor juridice

Acordarea de asistenţă pentru afaceri în ceea ce priveşte întocmirea proiectelor ce vor participa la licitaţiile de obţinere a fondurilor oferite de U.E.

I-II

Îmbunătăţirea accesului populaţiei la informaţie prin crearea de către autorităţile locale a unor centre cu acces gratuit la serviciile on-line în toate unităţile administrativ teritoriale ale judeţului

I-II

Îmbunătăţirea serviciilor sociale Reabilitarea clădirilor unităţilor de învăţământ de la toate nivele, precum şi a unităţilor sanitare şi dotarea acestora cu diferite elemente de logistică moderne

I - II

Înfiinţarea unor cămine pentru bătrâni I Reabilitarea sau, după caz, extinderea reţelelor de apă şi gaze naturale către localităţile

ruraleI-II

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru cultură I-II

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare CONCLUZII:

Gradul redus de dezvoltare al sistemului de alimentare cu apă şi canalizare influenţează negativ standardul de viaţă al locuitorilor judeţului.

Neîntreţinerea lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor, neîntreţinerea secţiunii de curgere a albiilor râurilor, creşterea necontrolată a vegetaţiei în albia majoră a râurilor, depozitarea deşeurilor menajere în albiile râurilor sunt principalele cauze antropice care au favorizat producerea inundaţiilor.

Principala sursă generatoare de noxe atmosferice sunt localităţile limitrofe Capitalei, care concentrează o mare diversitate de activităţi.

Zonele naturale prin frumuseţea peisajului dar şi pentru valoarea lor ştiinţifică constituie şi un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului.

Protecţia şi conservarea naturii precum şi menţinerea echilibrului ecologic al acesteia reprezintă unul din principiile importante ale dezvoltării durabile.

Datorită faptului că teritoriul actual al judeţului a fost una dintre cel mai vechi şi mai intense arii de populare din Câmpia Română, vestigiile arheologice se monumentele istorice sunt numeroase şi de mare valoare. Pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural este necesară identificarea tuturor bunurilor naturale şi supuse unui regim special de ocrotir.Păstrarea şi punerea în valoare într-un mod corespunzător a acestor bunuri de patrimoniu cultural construit este în acelaşi timp şi o problemă de amenajare responsabilă a teritoriului.

Gestionarea deşeurilor este o problemă complexă şi departe de a fi rezolvată conform

exigenţelor de mediu din Uniunea Europeană.Una din solutiile optime ar fi crearea de mai multe statii de incinerare a deseurilor.

La categoriile de folosinţă arabil şi livezi se constată o uşoară scădere a suprafeţelor faţă de 1990. Acest fapt este justificat prin diminuarea suprafeţelor aferente plantaţiilor pomicole, ca urmare a costurilor ridicate ale întreţinerii acestora şi ca rezultat al acţiunii de casare a unor plantaţii aflate în principal în proprietatea societăţilor agricole cu capital majoritar de stat.

Unităţi administrativ-teritoriale cu suprafeţe importante de pădure (peste 35% din suprafaţa totală) sunt Ciolpani, Snagov, Buftea şi Pantelimon. La polul opus se situează comunele Otopeni, Chitila, Cornetu, Berceni (sub 1% din suprafaţa totală) şi Dobroieşti şi Glina lipsite de păduri.

Se poate afirma că fondul forestier constituie una din resursele naturale importante ale judeţului Ilfov, a cărei gestiune raţională trebuie să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului.

Judeţul beneficiază de zone cu peisaj natural de mare valoare, datorită numeroaselor văi, unele cu ape curgătoare permanente, altele adăpostind lacuri naturale sau artificiale cu folosinţe complexe: piscicole, irigaţii, turism şi agrement.

În cadrul peisajului natural, vegetaţia constituie unul din factorii cu o mare importanţă pentru protecţia şi conservarea mediului şi pentru asigurarea unui cadru adecvat odihnei şi recreerii. Măsurile propuse pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane privind blocarea scurgerilor şanţurilor, devierea circulaţiei, curăţarea şanţurilor şi a terenului sunt măsuri obligatorii şi pentru protecţia solului.

Din punct de vedere al amplasamentului, judeţul Ilfov este locul ideal al marilor centre pentru vânzarea cu ridicata.

Sectorul comerţ s – a dezvoltat şi va continua să se dezvolte datorită cheltuielilor relativ mici cu înfiinţarea unui centru comercial.

20


21

Date post:	28-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	antoniu-radu-barbu
View:	246 times
Download:	21 times

P.A.T.Z. Ilfov

Documents