Patologie Medicala

14.11.07

Stenoza si subobstructia faringelui: reprez reducerea lumenului faringian, indusa de dif formatiuni: boluri de la niv faringelui, corpi straini, leziuni proliferative ale peretelui faringian sau de compresiuni exercitate de limfonodurile marite sau de pungile guturale cu colectii purulente

Dispenee inspiratorie, tuse, disfagie esofagiana, deform reg guturale

Diagn dif fata de faringite, boli esofagiene, stenoze laringiene

Tratam depinde de cauze si der gradul stramtarii faringelui

Bolile esofagului si ale gusii

Spasmurile esofagului (esofago-spasm): reprez o contractie tonica, sustinuta a esof.

Etiopatogeneza:

1. Spasm primar: la cai, boi (urmare a instab tonusului neuroveg), canide. Factori: medicam colinergice, anestezice, consum de nutreturi dure, voluminoase, fierbinti sau prea reci, deglutitia unor corp straini, frica, emotia.

2. Spasm secundar: in iritatii periesofagiene realizate prin iritatii mecanice/inflamatorii.

3. Spasm simptomatic: in turbare, epilepsie, tetanos, tetanii, hipovit B1, intox cu stricnina, intox cu neghina

Instal spasmului are caracter temporar, cu posib recidivei. Spasmul prod jena sau sistarea tranzitului esofagian insotit de durere.

Simptom: se desfasoara cateva min sau cateva zeci de minute, crizele putandu-se repeta. Consta in intreruperea brusca a consumului de nutret; facies speriat; deglutitii in gol; tuse grasa; accese de sialoree masiva; la palpatie, esofagul este ca un cordon dur; esofagul opune rezistenta la sondaj in zona obstacolului.

Diagn: pe baza datelor obt prin palpatie si sondaj si pe baza disfagiei.

Evolutie scurta si recidivanta.

Tratamentul: tranchilizante, atropina/procaina, compelen/clortelazina

Paralizia esofagului: apare concomitent cu paraliz faringelui, avand etiologie comuna, si este mascata de simtom mai bine exprimata a paraliz faringelui.

La sondaj lipseste opozitia normala de la acest nivel, sonda miscandu-se cu usurinta ca intr-un tub necontractil cu diam mare.

Obstructia esof: reprez bloc tranzitului, de cele mai multe ori, cu nutreturi voluminoase.

Etiopatogeneza: este un accident ami frecv la taurine adulte, rar la cai, vitei, carniv.

1. Pri mare: la anim flamante, mai ales cand sunt alungate sau speriate in timpul consumului la gramezile de furaj. Asa se explica raritatea aparitiei la grajd. Se declans prin consum de sfecla netocata, stiuleti, cartofi, mere, fragm de os sau cartilagii, taitei de sfecla umezi (la cai).

Bloc alim se face la niv stricturilor fizio de la baza esof, la intrarea pieptului, precum si de la niv cordului, diafragmei si a cardiei.

Princ consecinta in obstructii totale este reprez de suprimarea tranzitului esof, cu disfagie totala si instal meteorisului ruminal secundar dat imposib de eructatie a gazelor de fermentatie.

In obstructiile incomplete, tranzitul poate fi partial mentinut pt lich si gaze, a.i. anim poate supravietuii.

La monogatrice, obstructiile partiale det colici si vomitari reflexe.

2. Secundara: se prod ca o manifest a esofagitelor , esofagospasmului, paraliz esof, stenozei si dilat esofagiene.

Simptom: la taurine se constata incetarea brusca a consumului, facies ingrijorat, tuse grasa insotita de elim in principal in gura a unei cant mari de saliva, meteorism ruminal care se instal in cateva ore. La niv jgeabului jugular stang se obs o deform prod de esof dilatat. Prin sondaj se poate preciza nu numai obstructia in sine, ci si locul ei, apreciat prin masurarea cu sonda la ext, dupa ce s-a marcat pct in care s-a oprit avansarea ei la niv narilor sau buzelor.

La monogastrice(vomituritii si vomitari false.

Diagn:disfagie esof, pseudo-vomitare salivara, pe baza datelor palpatiei si a sondajului si pe baza instal meteorismului ruminal acut (in cateva ore).

Diagn de certitudine (exam radio simplu la anim mici sau cu adm de pranz baritat (cu sulfat de bariu)

Evolutia este de cateva ore, prognostic rezervat dat complicatiilor (esofagite, perforari/rupturi spontane sau in urma sondajului, bronhopneumonie gangrenoasa prin falsa deglutitie la cal, meteorism, deshidratare).

Tratam: la taurine(spasmolitice (procaina iv, combelen, atropina, blocada procainica paravertebrala C3-C6). Sub act spasmoliticelor in cazul obstructiilor in zona cervicala se intervine cu presiuni bimanuale si bilaterale, impingand retrograd corpul obstruant pana la originea esofagului. La acet nivel un ajutor il fixeaza, iar medicul il extrage cu mana.

Se poate face esofagotomie in cazuri grave, sau chiar ruminotomie pt cele din apropierea cardiei.

In obstructiile toracice se incearca respingerea cu sonda prin presiuni moderate si repetate sau cu ajut extractorului sondei de tip Thygeshen.

La cal se dau sedative, spasmolitice si obligatoriu se aplica botnita (pt a nu mai manca). Se respinge cu sonda, cu maxima precautie, cel mai bine sub anestezie.

La carniv si suine se pot adm vomitive, spasmolitice, extragerea sub anestezie a corpului strain cu pense lungi, esofago-/gastro-tomii.

Stenoza esof: la cai, boi, caini. Consta in stramtarea lumenului esofagian.

Etio: existenta unor cicatrice la niv esof, unor paraziti, unor papilomatoze, aderente, limf-adeno-megalii, acalazie.

Impiedica tranzitul, fav obstructii alim prin act lor mecanica.

Simptom: la erbivore-rejectie de boluri alim; la rumeg-meteorism ruminal recidivant; caine-falsa voma.

Tratam: prin explorarea esof prin sonde de dif calibre cu scopul reducerii stricturilor. Se poate face exam radiologic.

E vo progresiva, agravarea starii generale a anim se dat obstructiilor esof repetate

Se adm iodurate si antiinfectioase in cazul limfadenitor.

Se adm alim semilichide

Dilatatiile esof: pot interesa esof pe intindere mare = megaesofag/ectazie esofagiana, sau pe zone reduse (muc herniaza in afara peretiilor, formand o punga diverticulara de tipul jaboului esofagian.

Etiopatogen: apar in cazul stenozelor prelungite sau in cazul ulcerelor, staza alimentara dilatand treptat portiunea craniala fata de obstacol. Mai apare si in cazul hipotoniei ca urmare a paraliz unor ramuri a nervilor esofagieni.

Simptom: ca in cazul stenozei esof + disfagie

Diagn: sondaj, exam radio

Evo cronica, cu prognostic grav.

Tratam: nevrostemice (stricnina), interv chirurgicale

Esofagite: ca in cazul faringitelor

Ingluvita la pasari (gusa moale)

Frecv la curci, gaini si porumbei.

Cauzele sunt primare (iritarea muc ingluviale prin dif chimicale, a nutreturilor tepoase, in cazul alterarii laptelui la porumbei), secundare , simptomatice (holera, difeterov ariola, pseudopesta, lipsa vit A,B, aspergiloza, candidoza)

Simptom: abaterea gusii cu cont moale sau prepitant, falsa voma cu elim de cont alim sau mucozitati pe cioc.

Diagn: prin masarea gusii in timp ce pasarea este cu capul in jos (se elim astfel continutul)

Apar complic(ruptura gusii cu stare gen grava, emfizem subcutanat cu deform regiunii.

Evo acuta.

Tratam: optimizarea ratiei prin inlaturarea furajelor alterate, adm de nutreturi medicamentate. Masajul gusii sau elim cu o sonda a continutului gusii. Se adm HCl, ac lactic, ac salicilic, sulfat de Fe (toate sol 1%), cate o lingurita de 2-3x/zi. Se poate adm iaurt.

Obstructia gusii (indigestie ingluviala, gusa tare)

Consta in supraincarcarea gusii. Gusa este hipotona (dilatata) cu cont dens sau dur.

Frecv la pui de gaina pt carne, pui de curca, pasari supuse ingrasarii.

Etiopat: consum prelungit de cant mari de nutr uscate, tarate, pleava, ligamente, cartilaje, insecte, corpuri straine, reziduuri culinare de la abator sau cantine, carenta in B6, ca urmare a fermentatiilor in cazul alim bogate in glucide.

Simptom: abatere, zburlirea penelor, horiplumatie, misc de deglutitie in gol, gusa marita si ptozata (cazuta) atarnand ca un apendice diverticular prepectoral = gusa pendulanta. La palpare continutul este consistent si dur.

Tratam: inmuierea cont din gusa cu lich pompate cu o sonda/seringa, elim cont prin masaj, medicatie acida (mai ales iaurt).

21.11.07

Bolile prestomacelor

Digestia de la niv prestomacelor reprez pt rumegatoare o faza esentiala a nutritiei, fiind conditionata de 2 categ principale de procese:

-procese de ordin biochimic: de importanta deosebita pt metabolismul energetic, protidic si mineral, alaturi de sinteza unor AA esentiali, vitamine, etc.

Aceste proc biochim se desf in exclusivitate prin interventia micropopulatiei rumino-reticulare (microflora si microfauna)

-procese motorii: constau in miscarile prestomacelor prin care se realiz o adevarata framantare continua a continutului, conditie esentiala pt buna desfasurare a proc fermentative.

Activ motorie asig, totoadata, tranzitul substratului alimentar spre cheag cat si tranzitul retrograd legat de eructatie.

Motilitatea este sub dependenta inervatiei vagale, recunoscand o stricta sincronizare pt toate compartimentele prestomacale.

Intre proc biochim si motorii de la niv prestom exista o stransa corelatie, atat in stari normale, cat si in situatii patologice, perturbarea unora ducand automat la dereglari ale celorlalte, iar consecintele sunt diferite si s.n. generic indigestii prestomacale. Acestea debuteaza prin modif biochim, modif ale micropopulatiei rumino-reticulare, prod de dezechilibrele ratiei sau de greseli in igiena alimentatiei ce reprez abateri de la cerintele fizio de la niv prestom.

Cu toata complexitatea indigestiilor prestomacale, in sensul implicarii a numeroase mec patogenetice, atat la niv prestom, cat si in privinta organismului in general, pt necesitati clinice si mai ales didactice se poate accepta urm sistematizare:

1. indig prestomacale dependente de continut:

a)supraincarcarea rumenului

b)indigestiile biochimice:

-simpla

-prin schimb brusca a alimentatiei

-alcaloza

-indig putrida

-acidoza ruminala

c)meteorismul ruminal acut si cronic

2. indig motorii

a)parezia prestomacelor

b)indig vagala (sindromul Hoflund)

3. indig de ordin inflamator

-reticulita

-reticulo-peritonita traumatica

-ruminita

-reticulita netraumatica

-paracheratoza ruminala

-omazita

4. indig mecanice

-obstructia foiosului

-jena tranzitului prin corpi straini sau tumori la niv cardiei sau al ostumului reticulo-omasal

Indig prin supraincarcare a rumenului

Este o indig acuta si nerecidivanta, caracterizata prin exces de cont alimentar, relativ nefermentescibil, in rumen si de perturbarea corespunzatoare, de scurta durata a digestiei.

Etiopatogeneza: se intalneste sporadic la taurine, la anim lacome, tahifage sau la cele infometate

Este ocazionata de interventia mai multor categ de cauze:

1.greselile de igiena alimentara:

-schimb brusca a ratiei sau a unor sortimente

-consumul unor cant mari de furaj la anim nesupravegheate care scapa in depozitele de alim

-adaparea insuficienta

-supunerea anim la efort, imediat dupa consumul tainnului

-ratii dezechilibrate dpdv al raportului energo-proteic

2.nutreturi necoresp dpdv calitativ

-grosiere cu pamant mult

-nutr alterate sau inghetate

-produsele indigeste sau corpii straini din alimentatie

-consumul pe miristi

-consumul de pleava si spice ramase dupa recoltare

3.reducerea motilitatii ruminale in urma interventiei:

-unor factori stresanti

-a starilor emotive

-consumului de alim reci sau cu cont de subst vagolitice (atropina)

-autointox din per gestatiei

-medicatiei antimicrobiene orale

La interv unor asemenea factori se modif micropop rumino-reticulara, deci constantele biochim si biofiz ale cont ruminal, cat si motilitatea(reducerea (parezie). Acestea au ca efect reducerea dig insotita de destinderea rumenului cu continut alimentar si actioneaza mecanic asupra org din jur.

Simptom: Anim sunt abatute, disapatenta, colici usoare, reducerea rumegarii sau suspendarea ei, constipatie, < lactatiei, marirea in vol a abdomenului cu deform flancului stang in partea sa ventrala.

La exam rumenului se obs reducerea sau lipsa misc peristaltice, durere la apasarea cu pumnul si perceperea unui continut dur sau pastos.

La ETR rumenul este dur si puternic destins, ajungand pana la intrarea in bazin, iar pe fata dreapta pana in apropierea planului median al abd. Se constata o duritate maxima.

Diagn: abd destins, motil < a prestom, cazuri izolate

Diagn diferential: -indigestie vagala(bombare si in desertul stang si in partea ventrala a flancului drept

-meteorismul ruminal acut(se prod deformare rapida si grava a abd in flancul stang, rumenul insa prezentand consistenta elastica

-acidoza ruminala(apare ca boala de grup, consistenta continutului ruminal este moale

-obstructia foiosului(colica grava

-dizlocatia stanga a cheagului(deform flancului stang intereseaza numai desertul, estasticitate la palpatie, sunet timpanic la percutie, zgomot amforic caracteristic

-sabloza (geosedimentoza)(insotita de parezie, cu durere ruminala, nu este insotita de deform rumenului

Evo: in 1-2 zile, rezolvarea se face deseori spontan prin descarcari diareice. Cand se prelungeste peste 3zile determina starea de toxicoza.

Tratament: 1.igienico-dietetic: plimbari, apa la discretie, suprimarea completa a alimentatiei, eventual se adm cant reduse de barbotaje cu act laxativa, masaje ale rumenului, adm cu sonda sau cu sticla a apei usor sarata si cu putin zahar (20-40 litri) si se poate adauga drojdie de bere

2.medicamentos: consta in evacuarea cont ruminal prin adm de vagomimetice si purgative saline. Se combate deshidratarea.

3.extragerea de continut ruminal cu ajut sondei sau prin rumino-tomie. Se fol sonda simpla sau cea dubla si se face sifonaj. Se adm apoi medicatie eupeptica cu ruminative si reinsamantarea rumenului cu micropop de profil corespunzatoare (microsimbionti) prin transplantarea de boluri preluate de la anim care rumega dupa 8-12h de la recoltare. Se adm cu sonda 2,5-5litri diluat cu apa calda la temp corpului.

Indigestia ruminala biochim simpla

Se caracteriz prin reducerea digestiei si a sintezei, urmare a producerii dezechilibrului microsimbiontilor ruminali, fara interventia unor fermentatii anormale.

Etiopatogeneza: 1.ratii dezechilibrate de tip carential, sarace in proteine, hidrocarbonate, minerale, in microelemente(P,S,Co,Mg,Mn,Mo,Zn)(paie, coceni

Aceste dezechilibre de ordin carential sunt resimtite de simbiontii ruminali asupra carora act si compusii nocivi pe care asemenea furaje ii contin: NH3, acizi, tiramina, putresceina, micotoxine

2.deficiente de ordin alimentar: schimb brusca a alim sau a unor sortimente, nutreturi taiate prea scurt, flamanzirea anim pe intervale lungi de timp, adapare necoresp dpdv calit si cantit

3.poluarea chimica a furajelor sau tratamente orale cu antiseptice, Ab, chimioterapice, etc

Toti acesti factori reduc sau modif profilul pop de infuzori, perturband digestia, atat in privinta metabolismului plastic, cat si energetic. O importanta aparte o prez, insa, deregl in sinteza acizilor grasi volatili esentiali pt metab general al rumegatoarelor.

Consecutiv dismicrobismului local, este infl adesea si motilitatea (usoara parezie.

In cadrul acestei afectiuni NU apar leziuni ruminale.

Simptom: hipogalaxie si < % de grasime din lapte, apetit capricios, usoara parezie a prestom, zgomote de lichid la niv rumenului. La palpatie se percepe consistenta moale.

Diagn: pe baza modificarilor laptelui, a celor ruminale, coroborate cu datele privind prezenta furajelor necoresp.

Pt confirmare se face exam continutului ruminal constatandu-se consist semilichida, culoare gri-cafenie, pH neutru spre alcalin, reducerea numerica a infuzorilor si modif raportului intre diferitele categorii ale acestora.

Evo: subacuta sau cronica

Pronostic rezervat economic si favorabil vital.

Tratam: dietetic (respectarea necesarului sub raport cant si calit al prot, glucidelor si mineralelor din ratie. Glucidele se pot corija prin introd in ratie de sfecla si melasa. Se poate adm drojdie de bere si ruminative (rumisan, ruminol).

28.11.07Alcaloza rumenala

Este o stare patologica complexa, caracteriz prin alcalinizarea continutului rumino-reticular si care ca drept consecinta, in final, alcaloza metabolica ce se rasfrange asupra intregului organism.

Etiopat: dezechilibrul energo-proteic, in sensul asig unor ratii hiperazotate si cu hidrocarbonate ~ scazut.

Ex: -suplimentarea in exces a ratiei cu surse de N neproteic, cu ape amoniacale sau bicarbonat de amoniu si mai ales cu alim bogate in ureaza (soia).

-In alimentatia cu porumb insilozat defectuos (pH 5,5).

-Alim cu furaje concentrate bogate in proteine(la masculi de monta)

-ratii bogate in celuloza greu digestibile

-exces salivar in per de infometare

Se prod un dezechilibru enrgo-proteic ce determina dismicrobism ruminal cu proliferarea in exces a germenilor din gen Coli si Proteus. Aceasta conduce la inducerea unor fermentatii aberante din care rezulta NH3 in exces, amine bazice, saruri amoniacale, dar si scaderea sintezei de acizi grasi volatili, ceea ce explica alcalinizarea excesiva a cont ruminal precum si alcaloza metabolica a intregului organism

Drept consecinta, la niv prestom intervine un anumit grad de parezie, iar la niv general apar efecte asupra SN ce induc dificultati de metabolism celular tradusa dpdv paraclinic prin modif ale calcemiei, magneziemiei si cresterea amoniemiei.

Simptom: - < apetit, < rumegarea, < miscarile prestomacale.

-Se reduce prod de lapte si a % de grasime din lapte.

-Manifestari nervoase traduse prin decubit prelungit, titubari, tetanii.

Diagn: pe baza unei anchete nutritionale corobotata cu exam continutului ruminal( se urmareste culoarea (gri inchis, verde-negricios, maronie); pH intre 7,5-8,5; miros de amoniac; reducerea nr de infuzori.

Evo acuta, subacuta sau cronica.

Tratam: -imbunatatirea alimentatiei cu fan de calitate;

-suplimetarea cu hidrocarbonate (1-2kg/zi sfecla; melasa 200g, de 2x/zi; zahar 1g/kg/zi); tamponarea continutului ruminal (adm de mucilagiu de in 8-15 l in apa; acid acetic 40-80% 500ml;

acid lactic 50-60ml; propionat, lactat, acetat de Na);

-streptomicino-terapie orala de 2x/zi 5-10g(se asoc intotdeauna cu adm de glucoza, antihistaminice si strofantina;

-reinsamantarea cont ruminal cu boluri de anim sanatoase sau evacuarea cont ruminal prin sondaj sau ruminotomie.

Acidoza ruminala

Exista 2 forme: - acuta si supraacuta (acidoza acido-lactica; intoxicatie ruminala; intox cu concentrate sau cu sfecla)

-cronica si latenta (acidoza metabolica) (corelata cu perturb sintezei de acizi grasi volatili in rumen la care se adauga compusii acizi derivati din metabolismul celular viciat.

Etiopat: -trecerea brusca de la fibroase la grosiere

- exces de glucide

-dezechilibrul brusc energo-prot al ratiei (cand trec la pascut pe porumbistii compromise de seceta si in care se gasesc stiuleti in faza de maturare lapte-ceara; cand se introduc brusc in ratie concentrate, sfecla, cartofi, fructe alterate, paine, mere)

-schimbarile bruste de sortimente ale ratiei (in ingrasatorii)

Toate aceste cauze determ reducerea sau distrugerea protozoarelor din cont ruminal precum si a germenilor celulozolitici ceea ce favorizeaza dezv excesiva a bacteriilor G+ si a lactobacililor. Drept consecinta a acestui dismicrobism se modif biochimismul ruminal si chiar starea fizica a cont prestomacal dat execesului de acid lactic cu scaderea corespunzatoare a pH si reducerii surselor ruminale de glicogeneza (acid acetic, ac propionic, ac butiric).

Scaderea pH cont ruminal se datoreaza si reducerii secretiei salivare, ceea ce reduce tamponarea acizilor din rumen de catre carbonatii fosfati continuti de saliva. Prin conc excesiva de acid lactic (3%) creste de 3-4x fata de normal presiunea osmotica a cont ruminal, ceea ce conduce la atragerea de lichid si de electroliti in vase, aparand hemoconcentratia, deshidratarea, oliguria sau anuria.

Cresterea presiunii osmotice poate provoca ruminita prin iritatie biochimica ce, ulterior, se poate agrava prin aparitia de ulcere si infectii supraadaugate cu necrobacili care pot determina prin metastazare, prin circulatia porta, abcese hepatice.

Dupa absorbtia ac grasi in exces se instituie acidoza metabolica, agravata si de ac carbonic rezultat din disocierea crescuta a bicarbonatelor si de ac lactic tisular generat in exces dat metabolismului de tip aerob. Drept consecinta, apar tulb metabolice grave evidente la niv centrilor nervosi care pot avansa in coma acido-bazica.

Alte complicatii: CIvD, leziuni degenerative in gl endocrine si in organele parenchimatoase.

Simptom: forma grava supraacuta: apare la 8-12h de la schimbarea ratiei; tradusa prin colici, gemete, anorexie, scrasniri din dinti, hipo- sau a-galaxie, polipnee, parezia prestom,, meteorism moderat si tendinta la coprostaza. La palpatie cont ruminal este dur initial, apoi moale. Nesiguranta in mers. Se reduc reflexele pupilare si palpebrale. Fecala verzui si spumoase. Decubitul devine permanent. Stare depresiva. Coma in 24-72h.

Forma grava acuta: apare la 12-24h de la schimbarea ratiei. Anorexie, abatere, gemete, tremuraturi musc, nesiguranta in mers, colici, hipogalaxie, furbura. La exam rumenului se constata lipsa sau rarirea zgomotelor de contractie, consistenta pastoasa si moale a continutului si zgomot de lichid la palpatia prin sucusiuni.

Forma acuta usoara: trece deseori neobservata. Abatere, tremuraturi, usoara diaree, hipogalaxie. La exam sg se constata hemoconcentratie, scaderea rezervei alcaline, scaderea pH sg, scaderea proteinemiei totale, scad hematocritului, scad fosfatemiei, eozinocitopenie, hipocalcemie; cresterea lact-acidemiei, histaminemiei si a piruvicemiei. Se constata la urina reducerea pH, reduc ionului de Na si K, proteinurie, cetonurie, cresterea fosfaturiei, prezenta de cel epiteliale

Forma latenta si cronica: scaderea sporului de crestere, hipogalaxie si scad % de grasime in lapte, tulb de reprod si osteopatii.

Diagn: pe baza manifestarilor clinice de grup corelate cu datele anchetei nutritionale si completate cu exam cont ruminal (galbui, gri, negricios; miros acid acru; pH 3,5-5; lipsa infuzorilor; abundenta bacter G+).

Diagn diferential: -indigestia prin supraincarcare a rumenului

-reticulo-peritonita-traumatica

-enteropatiile topografice

-cetoza

-febra vitulera

-intox cu nitriti, cu As, cu Pb

-boli hepatice

Pronostic: rezervat sau grav economic

Profilax: de ordin nutritional: -evitarea schimb brusca a alim de la grosiere la ratii hiperglucidice (fibroasele = 18-20% din ratie normal)

-schimbarea ratiilor necesita 1-2 sapt per de tranzitie

-tamponarea medicam a ratiei cu bicarbonat de Na 1-2% fata de concentrate, cu carbonat de Ca 1-2% sau cu sare Karsbald. Prelung suplimentarii ratiei cu bicarbonat de Na in doze mai mari favoriz, insa, declansarea urolitiazei.

Tratam: acuta usoara: -corectarea ratiei cu fan de buna calitate netocat

-adm de antiacide (bicarbonat de Na, oxid de Mg) asoc cu drojdie de bere

Acuta grava: -alcaline per os (carbonat de Ca 100-200g, carbonat sau oxid de Mg 80-100g), nu mai mult de 3 zile

-carbune medicinal

-pt combaterea dismicrobismului ruminal(drojdie de bere 500-1000g

-Ab per os (oxitetraciclina 5-10g, penicilina 5-10 milioane UI in apa calduta)

-pt a anihila sursa de ruminotoxiemie se adm sulfat de Na sol 10-20% 0,5g/kg GV, indepartarea cont ruminal cu ajut unei sonde cu diam de 2,5cm prin adm repetata de apa+sifonare

-medicatie pe cale generala cu sol cluroru sodice, sol glucozate, sol electrolitice, sol dicarbonatate 2,5-2,7% i.v. 500-1000ml, antihistaminice de sinteza, glucocorticoizi, vit B1, metionina, calciterapie.

05.12.07

Meteorism ruminal acut (indigestia spumoasa)

Reprez distensia rapida a rumenului prin continutul de fermentatie, cu efecte exercitate prin actiunea mecanica asupra respiratiei si circ.

Cont ce det meteorismul ruminal acut este reprez de o spumozitate fina de fermentatie.

Mai rar se prod prin acumulare de gaze, situatie in care s.n. indigestie gazoasa.

Etiologie: 1.meteor primar: frecv la taurine predispuse (gestante, lacome) si la cele din rase perfectionate.

Apare ca urm a consumului de nutreturi timpanogene: nutret verde leguminoase; nutret fraged, cel crescut luxuriant, cele ude, plouate sau cu roua consumate pe pasune; mai rar apare ca urm a consumului de nutret verde palit sau in gramezi; frecv ca urm a consumului de orz verde recent recoltat sau de nutreturi prea fin taiate sau granulate. Aceste nutr timpanogene au un cont mare de apa, zaharuri, saponine si prot usor digestibile si sunt sarace in fibre ceea ce imprima continutului ruminal modif de tensiune superficiala si implicit un dismicrobism.

2.meteor secundar: ca urm a obstructiilor esofagiene si a indigestiilor biochimice grave

3.meteor simptomatic: apare consecutiv intox cu plante ce contin nitrati, uleiuri eterice, alcaloizi, saponine, tioglicozizi; in intox industriale cu Ar, P si Pb; toxiinfectii sau infectii cu antrax, turbare, tetanos, bradsot.

In mec inducerii meteor ruminal acut, rolul central il detine reducerea eructatiei care reprez principalul declansator al reflexului de eructatie reprez de balastul de fibroase care exercita o act mecanica asupra muc din aproprierea cardiei si a rumenului. Aceasta insuficienta de balast declans meteor ruminal. Jena eructatiei se realiz si dat excesului de lich si de spumozitati generat de nutreturile timpanogene.

Spumozitatea este stabilizata ca atare si nu mai este capabila sa permita eliberarea gazelor de fermentatie dat componentelor proprii ale plantelor timpanogene.

Lipsa gazelor si imposibilitatea formarii colectiilor unice de gaze face ca sa se realizeze o actiune mecanica redusa asupra muc cardiei si rumenului, explicand astfel prod insuficienta a stimulilor care declans efectul de eructatie.

Prod excesiva a spumei ca efect a vascozitatii sau presiunii superf modificate a continutului ruminal se explica prin formarea in cont ruminal de pectati si ale genuri spumigene.

Concomitent, insa, apare si un dismicrobism ruminal cu dezv in exces a germenilor mucinogeni in dauna celor mucinolitici. De asemenea, jena eructatiei depinde si de reducerea motilitatii prestomacelor, asa cum se intampla in multe stari patologice sau dat frigului sau unor principii vagolitici prezenti in plante.

Meteor ruminal acut are efecte asupra organismului in general, induce jena mecanica a miscarilor respiratorii si o redistrib a masei de sg in urma hipertensiunii intraabdominale.

Simptom: initial stare de neliniste, colici, nesiguranta in mers, tentative de a se culca urmate de ridicarea rapida din decubit, incetarea consumului de nutret. Apoi apar semnele evidente: destinderea abdomenului prezentand la inspectia din spatele anim profilul de mar (normal este para), cu zonele ventrale mai destinse; deformare mare in zona desertului flancului stang; tahipnee, dispnee, ortopnee, respiratie bucala, tahicardie, cianoza mucoaselor, semne ale starii de soc.

La examenul rumenului se obs: consistenta elastica si sunetul clar in desertul stang ( in cazul indigestiei gazoase, sau pe intregul flanc stang ( in indig spumoasa.

Zgomotele de contractie ruminala lipsesc. Se percep zgomote de gaze de tip fluierator, iar la ascultatie se percep crepitatii fine.

Punctia rumenului este urmata de elim pe canula a unei spumozitati albicioase, fara a constata o debalonare rapida in cazul indig spumoase sau erup gaze pe trocar cu debalonare instantanee in cazul indig gazoase.

Diagn: nu comporta dificultati. Este adesea pus chiar de ingrijitori

Diferential: -supraincarc rumen

-indig vagala (Hoflund)

-dislocatia stanga a cheagului

-hidropizia invelitorilor fetale

In aceste boli distensia flancului stang este < evidenta.

Intre indig spumoasa si gazoase se face diferenta prin ruminocenteza sau prin sondaj.

Dureaza zeci de minute pt indig spumoasa sau 12-24h pt gazoasa.

Profilaxie: -instructaj al ingrijitorilor si al fermierilor

-pt a preveni meteor pe pasuni, anim trebuie sa consume o cant redusa de fibroase sau grosiere uscate dimineata (1-2kg)

-se evita pasunile cu peste 50% plante leguminoase tinere, plante crescute luxuriant, cu continut mare in apa sau cu roua. Nu se pasuneaza dupa ploaie.

-pasunatul se face pe parcele bine delimitate imprejmuite cu sarma sub tensiune electrica

-adm de Ab oral incluse in sarea de lins, cu rezultate nu prea clare

-pulveriz de grasimi minerale, veg sau animale pe pasunile timpanogene sau adm orala de grasimi diverse (50-100g/zi)Tratament: -favorizarea elim de cont ruminal prin eructatie( degajarea cardiei prin plasarea anim pe plan inclinat, deplasarea pe o panta, plasarea anim cu picioarele post intr-o groapa sau un sant, ridicarea de picioarele ant si apararea abdomenului intre genunchi (la rumeg mici), trecerea anim prin strunga (portita padocului care este mai stramta), alergarea cu caini in susul pantelor; masaj profund al rumenului; strangerea adbom cu o franghie; udarea cu apa rece a anim sau introd anim in lacuri sau rauri reci; fixarea unui calus de lemn in gura

-medicatia antifermentescibila si/sau spumolitica pt a actiona asupra tensiunii superf a cont ruminal: apa de var (2L), otet (80-100g), HCl sol 1% (5-10L), tiosulfat de Na (80-100g), benzoat de Na (50-70g), lapte (5-10L), untura topita la temperatura corpului, uleiuri vegetale, ulei ars de masina (1,5-3L), bors sau zeama de varza (2-3L), NH3 (20-30ml in 1L apa), formol (40-50ml in 1-2L apa), petrol, benzina, detergenti (3-5g/100kg GV).

Formolul si NH3 se recurge doar la nevoie pt ca imprima miros si gust carnii.

Se adm cu un furtun cu diam de 2-4cm, iar dupa administrare se lasa sonda pt a favoriza elim gazului

-antibiotice: penicil, strepto, teramicina, oxitetraciclina, cu sonda sau cu sticla odata cu o parte din antispumante sau injectate intraruminal

-in cazul meteorismului grav se recurge la ruminocenteza cu un trocar, lasand pe loc canula pana la reluarea misc ruminala. In lipsa unui trocar se poate intepa rumenul cu un cutit sau cu un bisturiu si se pune in plaga un tub pt a impiedica trecerea continutului ruminal in peritoneu. Se face toaleta locala, pensulatii cu tinctura de iod si postoperator injectii cu Ab

-sustinerea starii generale cu cardiotonice

Dupa elim meteor se face tratam dietetic 2-3zile: fibroase uscate de buna calitate, apoi se trece treptat la regimul alimentar obisnuit

Meteorismul ruminal recurent (cronic)Este un sindrom caracteriz prin distensia moderata si recidivanta a rumenului prin continut de fermentatie.

Spre deosebire de meteor rumin acut care afecteaza mai multe anim din efectiv si este o indig de tip spumos, meteor recurent apare pe cazuri izolate si este produs exclusiv din indig gazoasa.

Etiopat: 1.primar: rar la adulte, in corelatie cu consumul de nutreturi usor fermentescibile si asoc cu parezia discreta a prestomacelor. La vitei apare mai frecvent, ca o consecinta a fermentatiei de tip alcalin cu germeni G- pe care o sufera laptele cand in loc sa fie supus digestiei normale in cheag, ajunge in rumen. Prezenta laptelui in rumen se explica prin refluxul abomaso-ruminal care se produce in cazul indig cu lapte.

In alte cazuri, laptele se revarsa direct in rumen in momentul consumului dat lipsei de inchidere al jgheabului esofagian. Inhibarea reflexului de inchidere a jgheabului esofagian se prod prin stimuli emotionali sau prin nereguli tehnologice.

Stratul alimentar neadecvat din rumen (lapte, concentrate, fibroase) la vitei suporta fermentatii anormale ca urmare a unui dismicrobism generand meteorism.

2.secundar: este urmarea dificultatilor de tranzit de la niv esofagului sau intestinului ca urmare a: -bolilor cronice ale peritoneului si/sau a altor organe abdominale

-stabulatiei fortate

-hipotoniei abdominale

-miodistrofiei nutritionale

3.simptomatic: apare in cazul bolilor trenante de la niv compartimentelor pregastrice

Simptom: -apare in accese, cu o durata de cateva ore si consta in destinederea moderata si recidivanta a abdomenului dupa consumul tainului, mai evidenta in desertul flancului stang

-reducerea si rarirea zgomotelor de contractie abdominala

-accesele se repeta la mai multe zile cu ocazia interventiei unor factori ocazionali: schimbare de ratie, prezenta unor sortimente de furaje fermentescibile, nutret in cant mare, stres climatic sau de grup

Diagn: se bazeaza pe balonamentul recidivat si moderat.

Evo este progresiva, in timp aparand slabire, pareza prestomacelor, anemie.

Accesele cedeaza de cele mai multe ori spontan.

Tratam: -alimentatie dietetica de calitate, cu tainuri mici si dese

-adm de eupeptice (sare artificiala de Karlsbad, rumisan, drojdie de bere)

-antifermentescibile in cant mici (carbonat de Ca, bicarbonat de Na, carbune medicinal)

-corectarea pH ruminal (bicarbonat de Na) ( sa fie intre 6-7 pH

-pt vitei se poate face sifonaj de cont rumin pe sonda urmat de adm de antiinfectioase contra germenilor G-

-diete restrictive in zilele urmatoare: tainuri reduse si dese in infuzii sau in apa calduta, respectarea orarului de alimentatie, liniste in spatiul de cazare, igiena ustensilelor, adaos de cheag (din coment) in galeata de lapte pt a grabi coagularea laptelui dupa consumare

19.12.07

Continuare

Sindromul Hoflund

Simptomatologie: -semnele clinice debuteaza brusc: reducerea/suprimarea apetitului, rumegarii, defecarii, iar continutul intestinal se elim sub forma de fecale dure coafate.

-abd se deform progresiv si asimetric cu evidentierea neta a desertului stang si a partii ventrale a flancului drept

-la exam ext al rumenului, cont apare moale sau fluctuant

-ETR se simte rumenul mai destins, iar sacul rumenal dorsal apare elastic, iar cel ventral are continut de consistenta cremoasa sau semilichid

-rarirea contractiilor cardiace (bradicardie) 30 contractii/min dat iritatiei vagale de la locul interceptiei

-alte manifestari diferite in fct de nivelul si tipul stenozei digestive:

1)forma rara a stenozei retea-foios ( parezie ruminala, salivatie, meteorism ruminal, zgomot de clipocit la ascult rumenului, chiar vomitare (la rumeg)

2)forma frecventa de stenoza reticulo-omasala ( motilitate ruminala normala / exagerata, dar cu slabirea zgomotelor de contractie dat fluidifierii cont din rumen

3)stenoza permanenta a pilorului ( evo rapida, cresterea ariei semiologice a foiosului si a cheagului care devine usor explorabil

4)stenoza recidivanta a pilorului ( la fel ca la 3), insa intermitent, cu vindecare aparenta dupa o descarcare diareica, urmata la intervale dif de o noua recidiva

Diagn: -usor de pus pe baza deformarii asimetrice a abd, pe reducerea defecarii si pe cont ruminal moale intalnite mai ales la vacile in gestatie avansata ( diagn simtomatologic

-diagn topografic ( nivelul stenozei

- diagn etiologic

Ultimile 2 nec laparotomie sau ruminotomie exploratorie care permit palpatia directa:

-in stenoza ant: hipotonia ostiomului reticulo-omasal, iar foiosul este marit in vol, cu tonus scazut

-in stenoza pilorica: distensia cu cont digestiv a foiosului si a cheagului

Evo: acuta, in cateva zile, cu exceptia stenozei recidivante a pilorului

Progn: grav

Tratam: - se impune la gestantele in stare avansata si la vacile de mare valoare

-ruminotomie cu evacuarea a cat mai mult cont din rumen

-explorare manuala atenta a cav si a organelor

Reticulita si reticulopericardita traumatica

Sunt metalopatii.

Sunt inflamatii ale retelei si ale peritoneului det de migrarea corpilor straini metalici de la niv retelei.

Etiologie: 1)factori predispozanti: specia (taurine dat simtului gustativ redus si dat superficialitatii primei masticatii, indeosebi la vacile cu productii mari si crescute in cond de stabulatie, sau in cazul pervertirii gustului; rar la bubaline, oi, capre), sexul (masculii fac mai rar)

2)factorii ocazionali si determinanti: balotarea cu sarma a fanului si paielor; imprejmuirea cu plase metalice a padocurilor; utiliz sarmei pt fixarea lanturilor animalelor si usilor; preocuparea redusa pt indepartarea reziduurilor metalice din adaposturi sau din aproprierea lor; amplasarea adaposturilor sau a pasunilor in preajma oraselor, uzinelor, atelierelor mecanice, etc

Corpii metalici care prod mai frecv traumatismele viscerale sunt sarmele sau cuiele, acele, portiunile de tabla ascutite.

In toate cazurile, act traumatica este declansata de solicitari mecanice: eforturi, trasporturi, indigestii, gestatii

Patogeneza: avand o greutate specifica mare, corpii metalici deglutiti odata cu nutretul se plaseaza la niv retelei, fie liberi, fie implantati in fagurele format din mucoasa retelei. Sub act factorilor ocazional, corpii metalici pot perfora peretele retelei si chiar sa migreze la niv altor organe. Corpii ascutit la un singur cap (cuiele) perforeaza doar peretele retelei si tes din imediata apropiere, declansand astfel doar reticulita sau reticulo-peritonita localizata, actionand atat traumatic, cat si septic prin vehicularea de germeni din cont retelei.

Corpii metalici filiformi (sarme drepte, ace) pot migra la distanta, generand astfel si alte metalopatii: peritonita traumatica, abcese hepatice.

In cazul reticulitei si reticuloperitonitei acute proc inflamator isi exercita pe de o parte efectul patogen prin durere locala si iradiata (reflectata).

Durerea apare evidenta mai ales cand este prins si peritoneul parietal, si este discreta in cazul reticulitei simple in care nu este lezat peritoneul.

Durerea locala are importanta deosebita pt reducerea sau suspendarea reflexa a contractiilor prestomacale manifestata prin parezia prestamacala.

Durerea iradiata sau reflectata la distanta contribuie la inrautatirea starii generale ( gemete, colici, tremuraturi, tuse; sau declansate prin probele pt evidentierea durerii reticulo-peritoneale.

Proc inflamtor acut infl organismul si prin febra si act septica (leucocitoza, neutrofilie)

Infectia reticulo-peritoneala poate difuza prin continuitate generand peritonita difuza sau generalizata. Difuziunea infectiei pe cale limfatica sau sg explica starile de piosepticemie (puroi in sg) cu degenerarea princ org parenchimatoase si form de focare purulente metastatice.

Simptom: *forma acuta: -debuteaza adesea brusc, sub infl factorilor ocazionali, indeosebi ca urmare a fatarii: anorexie; hipo- si a-dipsie; lipsa rumegarii; scaderea brusca a prod de lapte; deshidratare si slabire

-atitudini rigide cu evitarea deplasarii

-tremuraturi la niv musc anconati-cifoza

-horipilatie dorsala

-facies ingrijorat, indeosebi in momentul defecarii si a urinarii

-colici

-gemete spontane (dupa consum de apa sau nutret) sau provocate (percutia cu pumnul a ariei retelei, proba bastonului, proba Kalchschmidt, proba planului inclinat, plierea pielii de pe greban)

tendinta la constipatie, fibroase in fecale

-abdomen contractat

-sunet timpanic in reg paraombilicala, mai ales pe stanga, iar in cazuri grave sunetul difuz si pe dreapta sau se poate extinde de la xifoid in reg mamara

-durere la mulsul sfarcurilor anterioare

-tuse unica repetata la intervale mari de timp, uscata, fara modif la niv ap resp pt a o explica

-injectarea mucoaselor (conjunctiva sclerala)

-tahi- cardie si pnee

-indepartarea olecranului stang

-paraclinic: neutrofilie, leucocitoza, modif ale proteinemiei si ale fractiunilor proteice

-complicarea proc inflam sub forma unei peritonite difuze ( marcata de agravarea starii generale si de atonie completa a rumenului, cu progresiune rapida spre stare comatoasa si soc

*forma cronica: -slabire, hipogalaxie, paralizie cronica, meteorism ruminal recurent, sindrom Hoflund

-monocitoza, neutrofilie, cresterea eozinofilelor

Diagn: -se bazeaza pe modif starii generale odata cu parezia prestomacelor, odata cu semnele durerii parareticulare si cu modif formulei leucocitare

-se poate recurge la punctia exploratoare a abd (punctie alba) in urma careia se va exprima un lich roscat (se intervine chirurgical) sau puroi cu miros ihoros (se sacrifica)

-metalodetectoare

-exam radiologic

Evo: poate interveni vindecarea clinica prin inchistarea secretiilor si a corpului strain in tes conjunctiv ( granulom de corp strain.

Sub act dif solicitanti favorizanti incapsularea poate ceda, urmand generalizarea peritonitei sau migrarea in continuare a corpului metalic ( complicatii (chiar la 1-2 ani dupa episodul primar)

Progn: rezervat sau grav

Profilaxie: -evitarea contactului cu corpii straini metalici

-strangerea cu grija a sarmelor rezultate de la baloti si depozitarea lor cat mai departe de adaposturi sau de zone de acces a taurinelor

-interzicerea sarmei pt fixarea usilor, etc in adaposturi si in padocuri

-indepartarea oricaror resturi metalice dupa repararea sau contruirea adaposturilor sau padocurilor

-controlul zilnic al jgheaburilor pt indentif corpurilor metalice

-interzicerea ingradirii cu sarma a padocurilor pt bovine

-amplasarea atelierelor de intretinere si a sectorului mecanic al fermelor cat mai departe de adaposturi

-evitarea pasunatului langa sosele sau in zona depozitarii gunoaielor

-plasarea de electromagneti la jgheaburile morilor, tocatoarelor si la benzile transportoare

-imobilizarea metalelor in retea cu magneti remanenti (cilindroizi, cat un deget de mare) liberi sau incastrati intr-un material plastic. Pt a evita plasarea in rumen, se adm dupa o infometare de 12h cu un aruncator de boluri sau prin introducerea cu mana pana in faringe. Controlul plasarii se face cu metalodetector sau cu o busola.

-extragerea periodica a corpilor straini din retea cu sonda magnetica sau prin ruminotomie

Tratam: -repaus cat mai complet

-declivoterapie: asezarea anim pe un pat inclinat, a.i. trenul post sa fie cu 30cm mai jos decat cel ant

-suspendarea alimentatiei pt 2-3 zile, dupa care se adm fibroase in cant redusa alaturi de alim lich sau semilich timp de 1-2sapt

-adm eupeptice pt stim apetitului si rumegarii

-medicatie pt proc inflamator de la niv peritoneului

-antibiotice, chimioterapice intraperitoneal: penicilina 2mil UI+strept 1g; sulfmetazina 33% 120ml+penicil 2-3mil UI; antibiotice local si general+tonice cardiace

-interventie chirurgicala

30.01.08

Paracheratoza ruminala

Are incidenta de 30-40% in efectivele de taurine din ingrasatorii.

Este o afectiune caracterizata prin ingrosarea mucoasei dat unui excedent de celule nucleate, insuficient cornificate.

Etiopat: se intalneste frecv la tineretul rumegator din ingrasatorie care este furajat in exclusivitate cu sroturi, nutr tocate si nutr granulate sau cand concentratele din ratie acopera in proportie exagerata necesarul nutritional al ratiei.

Paracheratoza se mai numeste boala de concentrate

Mai rar, la vacile de lapte, apare dupa consumul unor nutr de consistenta < (frunze de sfecla) care ar putea reprez sortiment de baza pt un timp >. Aceste nutr au putere < de abraziune la stratul cornos al muc ruminale, favorizand astfel hiper- si para-cheratoza ruminala. Ele irita mucoasa prin fixarea intre papile asemanator cu aristele sau cu firele de par inghitite. Iritatiile det o inflam a muc ruminale prin care se poate favoriza dezv infectiei locale supraadaugate cu necrobacili si piociani care pot sa produca complicatii metastatice pulmonare si hepatice.

Cand irit muc sunt de intensitate