Date post: | 23-Nov-2015 |
Category: | Documents |
View: | 104 times |
Download: | 0 times |
A. Morfologia normala a mucoasei orale
1. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul mucoasei jugale.
Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de ocluzie
Ea poate fi mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata
Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in dreptul M2
Uneori poate fi proeminenta Ramificatiile terminale ale arterei bucale = anterior de Papila canalului Stenon
2. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul regiunii retromolare.
Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare
Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale Cea externa ridicata de fasciculul intern al m. temporar
Cea interna ridicata de ligg pterigomandibular pe care se insera m. buccinator
Intre cele 2 plici sant care urca pana la distantei dintre cele 2 maxilare = Sant retromolar3. Delimitarea fosei tonsilare aspect clinic, structura
Anterior pilierul anterior amigdalian (arcul palato-glos) Posterior pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian)
Inferior fata D a limbii (dorsul limbii)4. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii
Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata ei a numeroaselor papile care prezinta un grad variabil de keratinizare
Papilele filiforme = subtiri si alungite
Papilele fungiforme rotunjite 1-2 mm diametru, cul rosu inchis, prezente printer papilele filiforme
Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara, dispuse in forma de V cu vf posterior
Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 linii ce formeaza V-ul lingual
In mucoasa acestor papile numerosi muguri gustative
Foramen caecum = la vf V-ului lingual, vestigiu al canalului tireoglos
Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil
Papilele foliate pe marginile limbii in portiunea mijlocie = mici fisuri vertical paralele, care contin muguri gustativi
Mici mase rotunjite proeminente printer papilele foliate si posterior de ele
Sunt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual
Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara Fata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata, plicaturata aspect numit limba fisurata
5. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei ventrale a limbii
Fata ventrala a limbii prezinta o mucoasa foarte subtire, relativ transparent, prin grosimea careia se pot observa decvent venele sublinguale Frenul lingual = plica subtire de mucoasa ce uneste fata V cu planseul bucal
Carunculele sublinguale la baza frenului de o parte si de alta = orificiile de deschidere a can Warthon
6. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale planseului bucal Planseul bucal mucoasa fina, foarte subtire
Plica sublinguala = o plica mai mult sau mai putin proeminenta situata in 2/3 anterioare
Santul paralingual = in 1/3 posterioara planseul lingual se ingusteaza foarte mult devenind practic un sant
7. Santul paralingual. Delimitare
Posterior plica gloso amigdaliana Medial mucoasa fetei V a limbii
Lateral mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2, M3
8. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale palatului dur
Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general keratinizata si prezinta un aspect neuniform
Rugile palatine in 1/3 anterioara = plici transversale de mucoasa ce pornesc dinapoia papilei incisive
Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se suprapune peste orificiul can incisiv
O mica foseta - in dreptul M2
Torusul palatin formatiune osoasa alungita, de dimensiuni variabile
9. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale valului palatin Continua palatul dur formand un unghi variabil cu acesta
Rafeul median pe linia mediana
Foveele palatine la limita cu palatul dur, 2 mici fosete
Hamulusul pterigoidian spre limita cu procesul alveolar = o proeminenta simetrica.
10. Enumerati zonele cavitatii bucale unde exista o keratinizare fiziologica a mucoasei
Fata dorsala a limbii datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin keratinizate
Mucoasa palatului dur este in general keratinizata
Mucoasa care acopera gingiile11. Clasificarea embriologica a epiteliului bucal
Substructurile epiteliale ale CB pot fi impartite dpdv embriologic in 2 grupe mari:
1. Epitelii profunde
a. Epiteliile odontogene
b. Epiteliile glandulare
2. Epitelii superficiale12. Clasificarea tipurilor de mucoasa bucala.
Mucoasa bucala se imparte in 3 tipuri dpdv functional:
1. Mucoasa masticatorie2. Mucoasa de acoperire3. Mucoasa specializata (senzoriala)13. Ce este mucoasa bucala masticatorie
Mucoasa masticatorie reprezinta cca 25% din totalu suprafetei CB
Acopera gingiile si palatul dur (regiuni supuse permanent solicitarilor masticatorii)
Este formata dintr`un epiteliu keratinizat, strans legat de periostul subadiacent
Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care straturile superficiale de cell keratinizate vor da nastere unui strat de keratina asemanator pielii
14. Ce este mucoasa bucala de acoperire ? Mucoasa de acoperire reprezinta cca 60% din suprafata mucoasei bucale
Tapeteaza regiunile: jugala, labiala, planseu, fata V a lb si palatul moale Prezinta o deosebita flexibilitate, fiind adaptata masticatiei, fonatiei si deglutitiei
Este formata dintr`un epiteliu nekeratinizat, situat pe un corion conjunctiv lax, bogat keratinizat
15. Ce este mucoasa senzoriala ?
Reprezinta cca 15% din suprafata mucoasei bucale si acopera fata D a limbii
Este o mucoasa cu un grad variabil de keratinizare, fara corion, legata direct de suprafata musculara
Mugurii gustativi in abundenta la niv papilelor linguale
16. Enumerati tipurile de clasificari ale mucoasei bucale Dpdv embriologic Dpdv structural Dpdv functionalB. Histologie
1. Descrieti stratul bazal al epiteliului cavitatii bucale
Stratul bazal sau germinativ = stratul cel mai profund imediat vecin tesutului conjunctiv
Este format din 1-2 randuri de cell
Se afla dispus pe membrana bazala care il separa de corion
Cell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi, situati la polul bazal
Cell sunt intr`o diviziune permanenta, dand nastere straturilor supraadiacente
M.E. : Cell bazale prezinta un nucleu voluminor cu contur putin plicaturat si 1-2 nucleoli
Citoplasma contine organitele cell uzuale
In interiorul cell epiteliale tonofilamente = proteine filamentoase sintetizate la niv RE, participa la formarea citoscheletului
2. Descrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale
Se afla situat deasupra stratului bazal, 7-8 randuri de cell
Nucleii lor se coloreaza mai putin intens (este bine delimitat de stratul bazal)
Cell spinoase au un contur bine definit cu spatii intercell vizibile.
Cell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti intercelulare => aspect de spini
Pe masura apropierii de suprafata cell spinoase devin mai turtite
In stratul spinos nu se mai observa cell in mitoza
3. Descrieti stratul granular si keratinizat al epiteliului cavitatii bucale
Stratul granular
Este situat deasupra stratului spinos
Este compus din cateva randuri de cell turtite, contin in citopl granule colorate intens aceste granule contin kerato-hialina
acest strat nu este totdeauna prezent
apare in general atunci cand exista si strat cornos (keratinizat)
stratul cornos(sau Keratinizat sau Exfoliator)
nu este intotdeauna prezent la nivelul mucoasei
are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratina ce mai prezinta pe alocuri urme de nuclei picnotici, degenerati.
Grosimea este variabla in functie de zonele CB
Aproape absent: planseu, fata V, palatul moale
Bine reprezentat: palat dur, gingie fixa
4. Lamina lucida. Structura.
Membrana bazala este formata din:
Lamina lucida stratul superficial electrono-transparent
Lamina densa stratul profund,mai opac, cu structura fibrilara
Lamina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de glicoproteine cu rol fundamental in fixarea cell bazale.
Dintre acestea : laminina si epiligrina constituie liganzi extracell
ME: Are o structura anhista
Formata dintr`o serie de proteie lamerare (laminina si epiligrina)
5. Lamina densa. Structura. Sub lamina lucida, este al 2 lea strat al membranei bazale, mai gros si mai electronodens
Este alcatuita din fibre de colagen tip IV, invelite in heparansulfat
Pe ele se insera fibre de tip VII, ce se intind de la lamina densa spre corion
ME: prezinta o structura fibrilara
Este formata din fibre de reticulina si colagen
6. Corionul. Structura generala
Corionul sau submucoasa este compus din tesut conjunctiv
Dpvd topografic se imparte in:
Corionul superficial sau papilar imediat sub epiteliu in zona retelei papilare
Corionul profund situat spre structurile subadiacente
Grosimea corionului variaza in functie de zone:
Foarte ingust : gingie fixa, palat dur
Gros: mucoasa labiala, jugala
Structura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjunctiv: fibre si cell dispuse intr`o substanta fundamentala, vase si nn
Click here to load reader