Home >Documents >patologie lucrare

patologie lucrare

Date post:23-Nov-2015
Category:
View:95 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Description:
patologie orala
Transcript:

A. Morfologia normala a mucoasei orale

1. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul mucoasei jugale.

Linia alba jugala = pliu de tesut de`a lungul planului de ocluzie

Ea poate fi mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata

Papila canalului Stenon = deasupra liniei albe jugale, in dreptul M2

Uneori poate fi proeminenta Ramificatiile terminale ale arterei bucale = anterior de Papila canalului Stenon

2. Enumerati formatiunile anatomice normale de la nivelul regiunii retromolare.

Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare

Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale Cea externa ridicata de fasciculul intern al m. temporar

Cea interna ridicata de ligg pterigomandibular pe care se insera m. buccinator

Intre cele 2 plici sant care urca pana la distantei dintre cele 2 maxilare = Sant retromolar3. Delimitarea fosei tonsilare aspect clinic, structura

Anterior pilierul anterior amigdalian (arcul palato-glos) Posterior pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian)

Inferior fata D a limbii (dorsul limbii)4. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei dorsala a limbii

Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata ei a numeroaselor papile care prezinta un grad variabil de keratinizare

Papilele filiforme = subtiri si alungite

Papilele fungiforme rotunjite 1-2 mm diametru, cul rosu inchis, prezente printer papilele filiforme

Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara, dispuse in forma de V cu vf posterior

Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 linii ce formeaza V-ul lingual

In mucoasa acestor papile numerosi muguri gustative

Foramen caecum = la vf V-ului lingual, vestigiu al canalului tireoglos

Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil

Papilele foliate pe marginile limbii in portiunea mijlocie = mici fisuri vertical paralele, care contin muguri gustativi

Mici mase rotunjite proeminente printer papilele foliate si posterior de ele

Sunt date de folicilii limfatici ai amigdalei lingual

Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara Fata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata, plicaturata aspect numit limba fisurata

5. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei ventrale a limbii

Fata ventrala a limbii prezinta o mucoasa foarte subtire, relativ transparent, prin grosimea careia se pot observa decvent venele sublinguale Frenul lingual = plica subtire de mucoasa ce uneste fata V cu planseul bucal

Carunculele sublinguale la baza frenului de o parte si de alta = orificiile de deschidere a can Warthon

6. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale planseului bucal Planseul bucal mucoasa fina, foarte subtire

Plica sublinguala = o plica mai mult sau mai putin proeminenta situata in 2/3 anterioare

Santul paralingual = in 1/3 posterioara planseul lingual se ingusteaza foarte mult devenind practic un sant

7. Santul paralingual. Delimitare

Posterior plica gloso amigdaliana Medial mucoasa fetei V a limbii

Lateral mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2, M3

8. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale palatului dur

Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general keratinizata si prezinta un aspect neuniform

Rugile palatine in 1/3 anterioara = plici transversale de mucoasa ce pornesc dinapoia papilei incisive

Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se suprapune peste orificiul can incisiv

O mica foseta - in dreptul M2

Torusul palatin formatiune osoasa alungita, de dimensiuni variabile

9. Descrieti structurile anatomice de suprafata ale valului palatin Continua palatul dur formand un unghi variabil cu acesta

Rafeul median pe linia mediana

Foveele palatine la limita cu palatul dur, 2 mici fosete

Hamulusul pterigoidian spre limita cu procesul alveolar = o proeminenta simetrica.

10. Enumerati zonele cavitatii bucale unde exista o keratinizare fiziologica a mucoasei

Fata dorsala a limbii datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin keratinizate

Mucoasa palatului dur este in general keratinizata

Mucoasa care acopera gingiile11. Clasificarea embriologica a epiteliului bucal

Substructurile epiteliale ale CB pot fi impartite dpdv embriologic in 2 grupe mari:

1. Epitelii profunde

a. Epiteliile odontogene

b. Epiteliile glandulare

2. Epitelii superficiale12. Clasificarea tipurilor de mucoasa bucala.

Mucoasa bucala se imparte in 3 tipuri dpdv functional:

1. Mucoasa masticatorie2. Mucoasa de acoperire3. Mucoasa specializata (senzoriala)13. Ce este mucoasa bucala masticatorie

Mucoasa masticatorie reprezinta cca 25% din totalu suprafetei CB

Acopera gingiile si palatul dur (regiuni supuse permanent solicitarilor masticatorii)

Este formata dintr`un epiteliu keratinizat, strans legat de periostul subadiacent

Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care straturile superficiale de cell keratinizate vor da nastere unui strat de keratina asemanator pielii

14. Ce este mucoasa bucala de acoperire ? Mucoasa de acoperire reprezinta cca 60% din suprafata mucoasei bucale

Tapeteaza regiunile: jugala, labiala, planseu, fata V a lb si palatul moale Prezinta o deosebita flexibilitate, fiind adaptata masticatiei, fonatiei si deglutitiei

Este formata dintr`un epiteliu nekeratinizat, situat pe un corion conjunctiv lax, bogat keratinizat

15. Ce este mucoasa senzoriala ?

Reprezinta cca 15% din suprafata mucoasei bucale si acopera fata D a limbii

Este o mucoasa cu un grad variabil de keratinizare, fara corion, legata direct de suprafata musculara

Mugurii gustativi in abundenta la niv papilelor linguale

16. Enumerati tipurile de clasificari ale mucoasei bucale Dpdv embriologic Dpdv structural Dpdv functionalB. Histologie

1. Descrieti stratul bazal al epiteliului cavitatii bucale

Stratul bazal sau germinativ = stratul cel mai profund imediat vecin tesutului conjunctiv

Este format din 1-2 randuri de cell

Se afla dispus pe membrana bazala care il separa de corion

Cell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi, situati la polul bazal

Cell sunt intr`o diviziune permanenta, dand nastere straturilor supraadiacente

M.E. : Cell bazale prezinta un nucleu voluminor cu contur putin plicaturat si 1-2 nucleoli

Citoplasma contine organitele cell uzuale

In interiorul cell epiteliale tonofilamente = proteine filamentoase sintetizate la niv RE, participa la formarea citoscheletului

2. Descrieti stratul spinos al epiteliului cavitatii bucale

Se afla situat deasupra stratului bazal, 7-8 randuri de cell

Nucleii lor se coloreaza mai putin intens (este bine delimitat de stratul bazal)

Cell spinoase au un contur bine definit cu spatii intercell vizibile.

Cell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti intercelulare => aspect de spini

Pe masura apropierii de suprafata cell spinoase devin mai turtite

In stratul spinos nu se mai observa cell in mitoza

3. Descrieti stratul granular si keratinizat al epiteliului cavitatii bucale

Stratul granular

Este situat deasupra stratului spinos

Este compus din cateva randuri de cell turtite, contin in citopl granule colorate intens aceste granule contin kerato-hialina

acest strat nu este totdeauna prezent

apare in general atunci cand exista si strat cornos (keratinizat)

stratul cornos(sau Keratinizat sau Exfoliator)

nu este intotdeauna prezent la nivelul mucoasei

are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratina ce mai prezinta pe alocuri urme de nuclei picnotici, degenerati.

Grosimea este variabla in functie de zonele CB

Aproape absent: planseu, fata V, palatul moale

Bine reprezentat: palat dur, gingie fixa

4. Lamina lucida. Structura.

Membrana bazala este formata din:

Lamina lucida stratul superficial electrono-transparent

Lamina densa stratul profund,mai opac, cu structura fibrilara

Lamina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de glicoproteine cu rol fundamental in fixarea cell bazale.

Dintre acestea : laminina si epiligrina constituie liganzi extracell

ME: Are o structura anhista

Formata dintr`o serie de proteie lamerare (laminina si epiligrina)

5. Lamina densa. Structura. Sub lamina lucida, este al 2 lea strat al membranei bazale, mai gros si mai electronodens

Este alcatuita din fibre de colagen tip IV, invelite in heparansulfat

Pe ele se insera fibre de tip VII, ce se intind de la lamina densa spre corion

ME: prezinta o structura fibrilara

Este formata din fibre de reticulina si colagen

6. Corionul. Structura generala

Corionul sau submucoasa este compus din tesut conjunctiv

Dpvd topografic se imparte in:

Corionul superficial sau papilar imediat sub epiteliu in zona retelei papilare

Corionul profund situat spre structurile subadiacente

Grosimea corionului variaza in functie de zone:

Foarte ingust : gingie fixa, palat dur

Gros: mucoasa labiala, jugala

Structura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjunctiv: fibre si cell dispuse intr`o substanta fundamentala, vase si nn

Embed Size (px)
Recommended