Date post: | 28-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | borgovan-nicolae-florin |
View: | 139 times |
Download: | 6 times |
Patologie esofagiană
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului
• conduct de transport al alimentelor de la cavitatea bucala la stomac
• Tub muscular - 18 – 26cm, se poate dilata 2cm ant-post si 3cm in lateral la transportul alimentelor
• Peretele esofagian are 4 straturi:• Mucoasa• Submucoasa• Musculara proprie• Adventitie • !!-nu are seroasa.
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului
• MusculaturaMusculatura• 5-33% din esofagul superior –m. striata• 33% din esofagul distal – m. neteda• 2 sfinctere: SES si SEI
• Inervatia:Inervatia:Parasimpatic- nucleul ambigu si coarnele dorsale al maduvei Simpatic – n. toracici- Plexurile Auerbach –musculatura circulara si longitudinala- Plexul Meissner- localizat in submucoasaDurerea – stimulata prin intermediul chemo si mecano
receptorilor de la nivelul mucoasei si submucoasei
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului
• Vascularizatie:Vascularizatie:• Segmentara• Retea venoasa anastomotica submucoasa
• Mucoasa:• Neteda si roz• Epiteliu squamos stratificat nekeratinizat
– Stratum corneum– Stratum spinosum– Stratum germinativum
• Submucoasa:• Retea densa de tesut conjunctiv contine vase de singe,
limfatice, plexul Meissner si glande esofagiene
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului
• Atrezia esofagiana si fistula traheo-esofagiana• Originea comuna a tractului digestiv si respirator• Atrezia izolata -8% , restul combinatii cu fistule
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului
• Stenoza esofagiana congenitala• Rara 1/25.000 nasteri; segment stenotic 2-20cm
-doua cazuri de stenoza esofagina congenitala la adult
Tratament;
-dilatare endoscopica
-chirurgicala
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului
• Duplicatia esofagianaDuplicatia esofagiana– 1/8000 nasteri ; structuri chistice(80%) sau tubulare– Nu comunica cu lumenul esofagian– Asimptomatice – descoperite intimplator – Simptomatice – fenomene de compresiune mediastinala
• Anomalii vasculareAnomalii vasculare:– Disfagia lusoria-Disfagia lusoria- compresiune esofagiana data de
aberatie A.subclavie dreapta
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului
• Inelele esofagieneInelele esofagiene:• Esofagul distal – Schatzki tipul A si B
Tipul A- inel muscular localizat proximal
Tipul B- inel mucos localizat distal
• Membrane esofagieneMembrane esofagiene::
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului
• Diverticuli esofagieniDiverticuli esofagieni:
Definitie - dilatatii circumscrise,sacciforme,la nivelul peretelui,esofagian
Etiologie - congenitali/castigati
Etiopatogeneza - diverticuli de pulsiune
- diverticuli de tractiune
Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului
• Clinic - asimptomatici- simptomatici
- diverticulii inalti - jonct. faringo-Esofagieni - Zenker- div. mari: regurgitãri, disfagie prin compresiune- div + inflamatie, ulcer: durere, hemoragie
• Diagnostic Diagnostic - Rx.Ba- Endo - confirmare/excludere complicatii, diagnostic
diferential
• ComplicatiiComplicatii - inflamatie, ulcer, perforatie, fistulizare
Diverticul Zenker - videoDiverticul Zenker - video
Simptomele bolilor esofagiene
1. Disfagia
2. Odinofagia
3. Senzatia de “nod in gat”
4. Sughitul
5. Durerea toracica de origine esofagiana
6. Pirozisul si regurgitatiile
7. Simptome extraesofagiene ale BRGE
Simptomele bolilor esofagiene
1.Disfagia• Senzatia opririi mancarii intre gat si stomac• Ocazional se pot plange de durere• Poate fi produsa:
– Ingustarea mecanica a lumenului esofagian– BRGE produce disfagie in relatie sau nu cu
stricturile– Perceptie senzoriala anormala
Simptomele bolilor esofagiene• Disfagie orofaringianaDisfagie orofaringiana
– Cauze neuromusculareCauze neuromusculare• AVC• B. Parkinson• Scleroza multipla• Miastenia gravis• Scleroza laterala amiotrofica• Tumori SNC• Distrofie musculara• Disfunctie tiroidina• Disfunctii ale SES sau ale faringelui
– Cauze structuraleCauze structurale• Carcinoame• Ostefite si afectiuni ale coloanei• Diverticul Zenker• Secundar unor interventii chirurgicale sau terapiei prin radiatii• Infectii ale faringelui si gitului
Simptomele bolilor esofagiene1. Disfagie esofagiana
• Tulburari motorii primare– Achalasia– Spasm esofagian difuz (SED)– Nutcraker esophagus– Esofag ineficient motor
• Tulburari motorii secundare– Sclerodermia si alte afectiuni reumatologice– Dismotilitate produsa de BRGE– Boala Chagas
• Afectiuni structurale (mecanice)– Stricturi peptice– Inel Schatzki si membrane esofagine– Diverticuli– Carcinom si tumori benigne– Stricturi induse medicamentoase– Corpi straini– Compresii vasculare– Mase mediastinale– Osteofite spinale
Simptomele bolilor esofagiene
2. Odinofagia• Inghirire dureroasa
– Cauze• Ingestii caustice• Injurii produse de medicamente• Esofagite infectiose- herpes, CMV, HIV,EBV,bact.,fungi• Esofagite de reflux severe• Carcinom esofagian
3. Senzatia de “nod in git”• Pina la 46% din populatia generala simte macar o data• Apare intre mese si poate fi calmata de bolusuri mari• Produsa de distensia esofagului, BRGE, afectiuni psihiatrice
Simptomele bolilor esofagiene
4. Sughitul• Produs de combinatie intre contractii diafragmatice
si inchideri ale epiglotei• Asociat cu traume, tumori si infectii – afecteaza
SNC, torace si abdomen• Uremie, BRGE si achalasie
5. Durerea toracica de origine esofagiana• Uneori greu de diferentiat de angina pectorala• Poate fi produsa de ingestia de lichide calde sau reci• Prin stimularea chemo, baro si thermoreceptorilor
Simptomele bolilor esofagiene
6. Pirozisul• Cel mai comun simptom in gastroenterologie• Severitatea simtomelor # severitatea leziunilor• Acompaniat frecv. de regurgitatii
7. Simptome extraesofagine ale BRGE• Orofaringine
– “git dureros”– Laringita cronica– Exces de mucus sau “nod in git”
• Pulmonare– Astm– Tusea cronica– Fibroza pulmonara
Tulburari motorii esofagine
• Clasificare dupa segmentele afectate:• SES si regiunea cervicalacervicala esofagiana
• SEI si portiunea distaladistala a esofagului
• Clasificare moderna:Defect tranzitDefect tranzit Defect presiuneDefect presiune
Achalasia Nutcraker esofagus
Sclerodermia Hipertonia LES
Motilitate ineficienta Hipotonia LES
Spasmul esofagian difuz Defect de relaxare LES
Tulburari motorii esofagine
• Teste diagnostice utilizate:• Radiologic imaging
• Radionuclide imaging
• Endoscopie
• Manometrie
• Impedanta intraluminala
Achalazia
• Tulburare motorie primara• Incapacitate de relaxare a SEI
• Manifestari clinice:• Disfagie la solide 40% iar la lichide 66% -combinatie importanta
• Regurgitatii – 60-90%
• Discomfort toracic - 33-50%
• Eventual scadere in greutate
• Etiologie:• Necunoscuta
• Infectii virale, determinism genetic (HLA)
• Anticorpi anti neuroni mienterici – prezenti la 50% pacienti
• Debut la orice virsta
Achalasia
• Diagnostic:
• Radiologic
• Endoscopic
• Manometric
Achalasia• Radiologic
– Se pot aprecia miscarile nonpropulsive
– SEI se deschide intermitent – evadarea unei mici cantitati de subs. de contrast
– Sensibiliatate scazuta in cazul debutului recent al simtomelor
– Aspect de cioc de pasare
Achalazia
• Endoscopia– Exclude afectiuni
care mimeaza achalazia
– Evalueaza starea mucoasei esofagiene inaintea oricarei interventii
– Esofag aton cu sfincter spastic care poate fi depasit cu presiune minima
– Excluderea unui Excluderea unui neoplasm cardial.neoplasm cardial.
Achalazia
• Manometria– Presiune bazala
crescuta SEI >45mmHg
– Relaxarea incompleta cu presiune restanta a SEI>8mmHg
– Absenta peristaltici la nivelul corpului esofagian
– Presiune bazala crescuta la nivelul corpului esofagian
Achalasia
• Diagnostic diferential:• Cancere• Amiloidoza• Sarcoidoza• B. Chagas• Tulburari post-vagotomie• Neurofibromatoza Von Recklinghausen• Tumori stromale esofagine• Boala Fabry-Anderson –deficit α-galactozidaza• Fibroza mediastinala
Achalasia
• Tratament:– Farmacologic:
• Agenti cu efect relaxant asupra m. netede a SEI• ISDN 5-10mg inainte de masa• Blocanti de calciu – Nifedipina 10-20mg –rezult. Slabe
– Endoscopic:• Injectiile cu toxina botulinica – 80 U inject circumf. SEI• Dilatatii cu bujii sau cu balon
– Chirurgical:• Esofago-miotomia
Achalazia
• Complicatii:
– esofagita
– stricturi esofagiene
– pulmonare produse de aspiratie
– Carcinomul esofagian cu celule squamoase
Alte tulburari motorii esofagiene
• Motilitate incoordonataMotilitate incoordonata– Spasmul esofagina difuz
• Contractii simultane cu amplitudine>30mmHg
• Peristaltica intermitenta
• Contractii repetitive sau multipeaked (>3 peaks)
• Contractii retrograde
• Amplitudine scazuta
• Asociat cu BRGE sau complicatie a acesteia
Alte tulburari motorii esofagiene
• HiperperistaltismHiperperistaltism– Nutcraker esophagus
• Peristaltica distala cu amplitudine>180mmHg• Cresterea duratei contractiilor >6 sec
– SEI hiperton• Presiune bazala SEI >45mmHg• Relaxare incompleta a SEI -pres reziduala>8mmHg
• Tratament:• Relaxanti de musculatura nedeta• IPP – nu sunt de ajutor in absenta BRGE• Antidepresive – imipramina 50mg – inainte de culcare• Dilatatii pneumatice – efect in 40%• Miotomia esofagiana
Alte tulburari motorii esofagiene
• HipoperistaltismHipoperistaltism• Motilitate esofagiana ineficienta
– Unde peristaltice distale cu amplitudine<30mmHg sau nonpropulsive
• SEI hipoton– Presiune bazala SEI<10mmHg
• Tratament:• IPP- terapia BRGE
Alte tulburari motorii esofagiene• Secundare unor boli sistemice
– Scleroza sistemica• Pierderea peristalticii distale• Pres. F. redusa a SEI <10mmHg• Esofag proximal normal si SES
– Boala Chagas• Modificari indentice cu achalazia
– Diabet zaharat– Pseudo – ocluzia intestinala cronica idiopatica– BRGE
Boala de reflux
gastro - esofagian
Definitie
“The term ‘gastroesophageal reflux disease’ should be used to include all individuals who are exposed to the risk of physical complications from gastro-esophageal reflux, or who experience clinically significant impairment of health-related well-being (quality of life), due to reflux-related symptoms, after adequate reassurance of the benign nature of their symptoms.”
Genval statement 1, accepted with some reservation
Dent et al 1999
PrevalentaPrevalenta
• Nu exista inca date statistice pentru Nu exista inca date statistice pentru RomaniaRomania
• In SUA:In SUA:– 10% din populatia adulta au “pirozis”- zilnic10% din populatia adulta au “pirozis”- zilnic– Pina la 44% acuza “pirozis” macar 1x/ lunaPina la 44% acuza “pirozis” macar 1x/ luna– Prevalenta estimativa pe durata vietii –20-30%Prevalenta estimativa pe durata vietii –20-30%
Calitatea vietii pacientilorCalitatea vietii pacientilor
Date privind progresia BRGEDate privind progresia BRGE
Mecanism fiziopatologicMecanism fiziopatologic
Simptome esofagiene si Simptome esofagiene si manifestari ale BRGEmanifestari ale BRGE
SimptomeSimptome
• PirozisPirozis
•RegurgitatiiRegurgitatii
•EructatiiEructatii
•Disfagie, odinofagieDisfagie, odinofagie
ManifestariManifestari
• Esofagita erozivaEsofagita eroziva
•Ulcer esofagian/HDSUlcer esofagian/HDS
•Strictura esofagianaStrictura esofagiana
• Esofag BarrettEsofag Barrett
• Adenocc esofagianAdenocc esofagian
Manifestari atipice si Manifestari atipice si extraesofagiene ale BRGEextraesofagiene ale BRGE
AtipiceAtipice• durere toracicadurere toracica
• durere epigastricadurere epigastrica
• greatagreata
Extraesofagiene (la distanta)Extraesofagiene (la distanta)OraleOrale• eroziuni dentareeroziuni dentare
Faringo-laringieneFaringo-laringiene• senzatie de globsenzatie de glob
• “ “durere de git”durere de git”
• polipi corzi vocalepolipi corzi vocale
• faringita posterioarafaringita posterioara
• cancer laringiancancer laringian
PulmonarePulmonare• astmastm
• tuse cronicatuse cronica
• bronsitabronsita
• pneum. Aspiratiepneum. Aspiratie
• fibroza pulmonarafibroza pulmonara
AlteleAltele• tulburari de somntulburari de somn
• apnee de somnapnee de somn
GERD: two main categories
Patients with NERD60%
Patients with esophagitis40%
Patients without complications
35%
Patients with complications
5%
Patients with GERD100%
Adapted from Quigley 2001
Metode de diagnostic in BRGE
• Analiza simptomatologiei
• Trial de terapie antisecretorie
esomeprazole, 40 mg once daily
esomeprazole, 20 mg twice daily
40
20
0
Treatment day
Sensitivity(%)
PPI therapy can aid symptom diagnosis in suspected GERD
placebo
60
80
1 3 4 5 6 7 8 9 10 11 122
100
Johnsson et al 2002
Metode de diagnostic in BRGE
• Analiza simptomatologiei
• Trial de terapie antisecretorie
• Radiologic
Radiologia- valoarea diagnostica limitata pentru BRGE
Poate fi totusi utila:
• Detectarea stricturilor esofagiene fine si pentru hernia hiatala de mari dimensiuni insotita de disfagie
• Indentifica patologia mediastinala nelegata de reflux.
• Sensibilitate si specificitate redusa
• Avantaj- larg accesibila
Metode de diagnostic in BRGE
• Analiza simptomatologiei
• Trial de terapie antisecretorie
• Radiologic
• Testul Bernstein
Testul Bernstein• Avantaje
– Usor de efectuat– Poate reproduce simptomele atipice si mai putin
frecvente
• Dezavantaje– Senzitivitate slaba– Specificitate limitata
• Indicatie:– Durerea toracica atipica
Metode de diagnostic in BRGE
• Analiza simptomatologiei
• Trial de terapie antisecretorie
• Radiologic
• Testul Bernstein
• Endoscopia si video capsulaEndoscopia si video capsula
Endoscopia digestiva superioara• Vizualizarea directa a mucoasei esofagiene cu Vizualizarea directa a mucoasei esofagiene cu
ajutorulajutorul• Metoda optima pt endoscopiei determinarea Metoda optima pt endoscopiei determinarea
prezentei si severitatii esofagiteiprezentei si severitatii esofagitei• Singura metoda eficienta in diagnosticul Singura metoda eficienta in diagnosticul
esofagului Barrettesofagului Barrett
• Permite prelevarea de biopsii din mucoasa daca Permite prelevarea de biopsii din mucoasa daca este necesareste necesar.
Pacientii cu NERD prezinta modificari macroscopice minimale
ale esofagului. • Endoscopia de inalta
rezolutie permite
identificarea modificarilor
incipiente de structura a
mucoasei esofagiene, astfel
incat poate decela
modificarile minime prezente
in NERD.
Ismail-Beigi et al 1970; Tam et al 2002; Vieth et al 2001
The LA Classification system– Grade A reflux esophagitis
Stomach
Grade A: One (or more) mucosal break, no longer than 5 mm, that does not extend between the tops of twomucosal folds.
Lundell et al 1999; published with permission from Professor G Tytgat and Professor J Dent
The LA Classification system– Grade B reflux esophagitis
Stomach
Grade B: One (or more) mucosal break, more than 5 mm long, that does not extend between the tops of two mucosal folds.
Lundell et al 1999; published with permission from Professor G Tytgat and Professor J Dent
The LA Classification system– Grade C reflux esophagitis
Stomach
Grade C: One (or more) mucosal break that is continuous betweenthe tops of two or more mucosal folds, but which involvesless than 75% of the circumference.
Lundell et al 1999; published with permission from Professor G Tytgat and Professor J Dent
The LA Classification system– Grade D reflux esophagitis
Stomach
Grade D: One (or more) mucosal break that involves at least75% of the esophageal circumference.
Lundell et al 1999; published with permission from Professor G Tytgat and Professor J Dent
Modificari de reflux evidentiabile endoscopic
PillCam™ ESO Procedure
Designed to slow capsule passageDesigned to slow capsule passage
• While standing, patient drinks 100 ml of water to clear saliva
• Ingest the capsule in flat position with 10 ml water
• Gradual body inclination up to sitting position - total of 5 mins
• In upright position, sip 10 ml water & wait 15 sec
• Patient can remain in exam room or go to waiting area for next 15 mins
Examinare prin capsula endoscopica Linia Z
Metode de diagnostic in BRGE
• Analiza simptomatologiei
• Trial de terapie antisecretorie
• Radiologic
• Testul Bernstein
• Endoscopia si video capsulaEndoscopia si video capsula
• pH-metria esofagiana/24h si capsula
Bravo
pH-metria ED/24h ambulatorie
• testul implica plasarea unui senzor in esofagul distal la 5 cm testul implica plasarea unui senzor in esofagul distal la 5 cm de SEI timp de 24 hde SEI timp de 24 h
• jurnalul pacientului care contine date despre simptome, mese jurnalul pacientului care contine date despre simptome, mese si orarul de somnsi orarul de somn
• sensibilitatea acestei metode 77-100%sensibilitatea acestei metode 77-100%
Franzén & Grahn 2002
• permite cuantificarea permite cuantificarea expunerii esofagiene acideexpunerii esofagiene acide
• corelatia temporala corelatia temporala simptome - episoade de simptome - episoade de refluxreflux
• nu este utila in diagnosticul nu este utila in diagnosticul initial al pacientilor cu initial al pacientilor cu simptomatologie tipicasimptomatologie tipica
0
20
40
60
80
100
Maximum pepsin activity(%)
pH-ul intraesofagian<4 pentru mai mult de ~4% din timpul total este cea mai comuna definitie a
expunerii esofagiene acide anormale.
Gastric juice pH
4321
Adapted from Berstad 1970
Dr. A.Catinean & Datronix srl
Dr. A.Catinean & Datronix srl
Dr. A.Catinean & Datronix srl
Expunerea esofagiana alcalina
Dr. A.Catinean & Datronix srl
Indexul simptomatic
Capsula Bravo
monitorizarea dureaza 48h ceea ce creste sensibilitatea si reproductibilitatea
tolerabilitate crescuta pentru pacient
poate fi plasata transnazal sau transoral – EDS inainte
Metode de diagnostic in BRGE
• Analiza simptomatologiei
• Trial de terapie antisecretorie
• Radiologic
• Testul Bernstein
• Endoscopia si video capsulaEndoscopia si video capsula
• pH-metria esofagiana/24h si capsula Bravo
• Manometria esofagianaManometria esofagiana
Manometria esofagiana
• nu are rol in diagnosticul initial al BRGE• rol in plasarea senzorului de pH• importanta pt cuantificarea unor factori
favorizanti ai BRGE:• hipotonia SEI• relaxarile tranzitorii ale SEI nelegate de inghitire• hipoperistaltimul esofagian- alterarea
mecanismului de clearence• excluderea unor tulburari motorii esofagiene
primare sau secundare inaintea chirurgiei.
Metode de diagnostic in BRGE
• Analiza simptomatologiei• Trial de terapie antisecretorie• Radiologic• Testul Bernstein• Endoscopia si video capsulaEndoscopia si video capsula• pH-metria esofagiana/24h si capsula Bravo• Manometria esofagianaManometria esofagiana• Metode noi de diagnostic la refluxului
gastro-esofagian
Determinarea expunerii esofagiene la refluxul biliar -Bilitec
• The Bile Reflux Analysis reports:
• Number of bile reflux episodes • Total duration and percent time
of bile exposure in the esophagus or stomach (depending on probe placement)
• Correlation of bile reflux episodes with symptoms
Impedanta combinata cu pH-metria si manometria
Modalitati terapeutice ale BRGEModalitati terapeutice ale BRGE• Modificarea stilului de viataModificarea stilului de viata• Medicamentos:Medicamentos:
– Antacide si protectori mucoasa- SucralfatAntacide si protectori mucoasa- Sucralfat– Prokinetice Prokinetice – Antagonisti recep. H2Antagonisti recep. H2– IPPIPP– Reducatori RTSEI – BaclofenReducatori RTSEI – Baclofen
• ChirurgicalChirurgical– Laparoscopic, clasicLaparoscopic, clasic
• EndoscopiceEndoscopice– Sutura, radiofrecventa, injectare subs. Sutura, radiofrecventa, injectare subs.
amorfeamorfe
Modificarea stilului de viataModificarea stilului de viata
Eficienta terapiei inaintea Eficienta terapiei inaintea introducerii IPPintroducerii IPP
Actiunea IPP versus H2RAs versus placebo in Actiunea IPP versus H2RAs versus placebo in vindecare esofagitei (grad II-IV)-metaanalizavindecare esofagitei (grad II-IV)-metaanaliza
Exista diferente intre actiunea Exista diferente intre actiunea diferitelor molecule de IPP?diferitelor molecule de IPP?
Daca exista rezistenta la Daca exista rezistenta la tratamentul cu IPP, care sunt tratamentul cu IPP, care sunt
recomandarile?recomandarile?
• Dublarea dozei de IPPDublarea dozei de IPP
• Adaugarea unui H2RAs pe timpul noptiiAdaugarea unui H2RAs pe timpul noptii
• Studiu esofagian prin pH+impedantaStudiu esofagian prin pH+impedanta
• Terapie chirurgicala (fundoplicatura)Terapie chirurgicala (fundoplicatura)
• Terapie endoscopicaTerapie endoscopica
Rolul terapiei chirurgicale
Urmarire de lunga durata dupa Urmarire de lunga durata dupa chirurgia antireflux – studiu pe 10 anichirurgia antireflux – studiu pe 10 ani
Evolutia postchirurgie antireflux in Evolutia postchirurgie antireflux in afara centrelor de excelentaafara centrelor de excelenta
Vor inlocui tehnicile endoscopice Vor inlocui tehnicile endoscopice terapia medicamentoasa si terapia medicamentoasa si
chirurgicala antireflux?chirurgicala antireflux?
• RadiofrecventaRadiofrecventa aplicata la nivelul unitatii neuromusculare a SEI (Stretta, Curon Med)
• Ligatura cardieiLigatura cardiei (cardioplastia endoscopica) (Endocinch, Bard; Wilson-Cook device)
• Implantarea submucoasaImplantarea submucoasa de polimeri inerti la nivelul SEI (Gatepeeker Reflux Repair System, Enteryx, Microvasive)
Endoluminal Therapy - Plicator
Afectiuni esofagiene induse medicamente
• Mecanism de actiune direct asupra mucoasei
a) Productia unei solutii caustice, acide (ac. Ascorbic si sulfat feros)
b) Productia unei solutii caustice, alcaline (alendronat)
c) Solutie hiperosmolara in contact mucoasa (clorura de potasiu)
d) Toxicitate directa asupra mucoasei (tetraciclina)
• Mecanism indirect – favorizarea reflux acid• Antagonisti de calciu
Afectiuni esofagiene induse medicamente
• Durere toracica cu debut brusc
• Iradiere in mijlocul pieptului si spate
• Accentuata de inspir si insotita de odinofagie
• DiagnosticDiagnostic:– EDS– radiologie
Afectiuni esofagiene induse medicamente
• Clase de medicamente care pot induce injurii esofagiene:– Antibiotice:Antibiotice: tetraciclina,clindamicina, penicilina– Agenti antiviraliAgenti antivirali: zidovudina, zalcitabine,nelfanavir– Bifosfonati:Bifosfonati: alendronate, etidronate, pamidronate– ChimioterapiceChimioterapice: dactinomycin, bleomycin, 5-FU– AINS:AINS: aspirina, naproxen, ibuprofen– Altele: quinidina, KCl, ac. Scorbic, Multivitamine,
teofilina.
Traume esofagine
• Leziuni induse de tubul de aspiratie nazogastric – strictura
• Corpi straini
• Externe care afecteaza si esofagul
Esofagite infectioase
• Asociate cu imunodeficiente:• Herpes simplex
• Candida albicans
• Mycobacterium tuberculosis
• Asociate cu staza esofagiana, corticoterapie
• Candida albicans
• Alte infectii esofagiene• Triponosoma cruzi(b.chagas)
• Treponema pallidum
• Papiloma virusul uman
Tumorile esofagului
• Origine – epiteliu / alte structuri parietale
• Natura – benignã / malignã
Tumori esofagiene benigne
- epiteliale - polipi - papilom, - adenom, - chiste
• non-epiteliale (GIST)– leiomiom, – fibrom, – lipom,– hemangiom,– neurofibrom, – tumora cu celule gigante
Patologia esofagului. Tumori benigne
Clinic - disfagie progresivã - hematemezã - compresiuni cãi aeriene
Diagnostic - Rx.Ba./Endo-histo/Eco-endo
Diagnostic diferential - benign/malign
Tratament- chirurgical/rezectie endo
Prognostic - natura histologicã
Patologia esofagului. Tumori maligne
Tumori esofagiene maligne
Origine - ep. pavimentos- carcinom epidermoid - 95%
- epiteliu glandular din E.Barrett – adenoc. - 5 %
- tumori rare - carcinosarcom, melanom, limfom
- metastatice - în ordinea frecventei:
1) melanom, cc. sân; 2) gastric, renal, ficat, prostata, testicul, os,piele; 3) plãmân, gât, cap
Patologia esofagului. Tumori maligne
Frecventa : - 1-2% dintre toate cancerele, - 5-7% dintre cancerele digestive;- b>f de 3 ori- a 5-a localizare ca frecventã la B
Prevalenta - SUA - 4/100.000- tãri cu frecv ridicatã:
*China (130/100.000); *Rusia, Marea Caspica (115/100.000),*Africa de Est si de Sud, India, Iran, Ceylon
- România – 2,57/100.000 loc în crestere
!! In 1990 in Occident - Adenocc E reprezenta 50% dintre Tu esofagiene
Anatomie patologicã
Macroscopic: - forme proliferative/exulcerate/infiltrative/mixte
Histologie - 95% - carcinom epidermoid
(scuamos, malpighian, spinocelular)
- 5% - adenocarcinom (fond de esofag Barrett)
Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti
Factori predispozanti pentru carcinomul esofagian
1. Alcool, tutun, iritatii cronice
2. Factori eredo-familiali
3. Conditii preneoplazice ale Esofagului
4.Leziuni preneoplazice
Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti
1. Alcool, tutun, iritatii cronice
- condimente,
- esofagita pepticã,
- iradiere
- deficit Se, Mb
- aflatoxine (cereale contaminate)
- nitrozamine
2. Factori eredo-familiali
3. Conditii preneoplazice ale esofagului
4.Leziuni preneoplazice
Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti
1. Alcool, tutun, iritatii cronice
2. Factori eredo-familiali (transmitere autosomal-dominantã, 90% )- tylosis palmo-plantar (hiperkeratoza
palmo plantarã, leucoplachie oralã)
- cancer scuamos esofagian
3. Conditii preneoplazice ale E 4.Leziuni preneoplazice
Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti
1. Alcool, tutun, iritatii cronice 2. Factori eredo-familiali
3. Conditii preneoplazice ale E - Esofagul Barrett- Stenoze E benigne (dupã 40 de ani) + dilatãri- Achalasia (29%, dupã 17-20 ani de evolutie)- Cc cap-gât-orofaringe (6% sincrone/metacrone)
- Boala celiacã- Sindr. Plummer-Vinson- Esofagita de iradiere
Leziuni preneoplazice ale E
Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti
1. Alcool, tutun, iritatii cronice
2. Factori eredo-familiali
3. Conditii preneoplazice ale E
4. Leziuni preneoplazice ale E
anomalii histologice ale mucoasei E, precursoare ale cancerului esofagian:
- Metaplazia intestinala din esofagul Barrett
Patologia esofagului. Tumori maligne
Clinic
- disfagie rapid progresivã
- durere care creste progresiv în intensitate, tinde sã iradieze în spate
- slãbire rapidã
- disfonie (invazie nerv recurent laringian)
- simptome determinate de complicatii
hemoragie, reflux eso-bronsic, fistulizare
Patologia esofagului. Tumori maligne
Diagonstic
1. Confirmare + tip histologic
Rx.Ba. + Endo + biopsii/citologie
2. Extindere localã si la distantã
Eco-endo, Rx.toracic, TC, ex. rino-faringian, laringoscopie, bronhoscopie, ecografie, scintigrafie, teste functionale hepatice, markeri tu., alte teste
Endoscopie
digestiva
superioara
(EDS)
proces proliferativ exulcerat stenozant esofagian distal,care nu poate fi depasit endoscopic.
Ecoendoscopie
Neoplasm esofagian T4N1Mx –stadiul III
Diagnostic diferential
- stenoze benigne intrinseci/extrinseci/tumori benigne
- ccg pol superior- varice esofagiene- tulburãri motorii E functionale
Evolutie - localã rapidã - lipsa seroasei si bogãtia irigatiei limfatice
Complicatii - invazie localã - fistule eso-traheo-bronsice, eso-pleurale, eso-
mediastinale, eso-Ao - compresiune cava superioarã - paralizie nerv recurent laringian - pneumonii de aspiratie - metastazare rapidã în ganglionii regionali si
visceralã
Tratament - Chirurgical
exereza tu + radioterapie +- chimioterapie (epirubicin, 5-FU)
- Paleativ dilatare/distructietu/protezare/gastrostomie +-
radioterapie (controlul durerii)
Profilaxie - evitare alcool, fumat, condimente- tratamentul esofagitei de reflux- screening pentru ccE în E Barrett- tratament E Barrett
Supravietuire medie – 10 luni
Supravietuire la 5 ani < 5%
Prognostic: