+ All Categories
Home > Documents > Patologia Glandelor Salivare

Patologia Glandelor Salivare

Date post: 18-Jan-2016
Category:
Upload: dumitrita-baciu
View: 62 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
omf
49
Explorarea radiologica si imagistica a glandelor salivare REALIZAT: BACIU DUMITRITA
Transcript
Page 1: Patologia Glandelor Salivare

Explorarea radiologica si imagistica aglandelor salivare

REALIZAT: BACIU DUMITRITA

Page 2: Patologia Glandelor Salivare

In patologia glandelor salivare imageria aduce informatii morfologice si functionale precise in patrucircumstante clinice:- colica salivara,- tumefiere glandulara si intermitenta,- tumefiere persistenta- hiposialie.

Page 3: Patologia Glandelor Salivare

Aceste modificari pot avea ca substrat leziuni cu sediuglandular sau extraglandular.Din punct de vedere anatomo-patologic, pot fi :- inflamatii acute sau cronice;- distrofii;- litiaza;- boala de sistem;- tumora- leziune traumatica.Numai glandele salivare parotide si submaxilarele suntaccesibile examenului radiologic.

Page 4: Patologia Glandelor Salivare

1. PRECIZARI ANATOMICESe disting 2 categorii de glande salivare: accesorii si principale.Glandele salivare accesorii – sunt situate submucos si fiecare lob izolat se deschide printr-un microorificiu in cavitatea bucala. Sunt glande molare, jugale, linguale.Aceste glande nu se pot explora radiologic

Page 5: Patologia Glandelor Salivare

Glandele salivare principale – sunt voluminoase si foarte diferentiate. Sunt glande salivare propriu-zise. Sunt perechi si situate simetric in raport cu planul medio-sagital,cranio-facial si, implicit, cu articulatiile temporomandibulare.Ele sunt plasate din spate inainte, de la suprafata catre profunzime si descresc ca volum in ordinea:Glande parotide,submaxilare, sublinguale. Numai glandele parotide sisubmaxilare au canal excretor care poate fi catetizat, deci accesibil introducerii substantelor de contrast.

Page 6: Patologia Glandelor Salivare

Glanda parotidaEste voluminoasa, are o structura acinoasa (mucoasa)si o forma de prisma, cu marele ax situat intre piele si marginea posterioara a mandibulei. Este situat intr-o loja aponevrotica, in vecinatatea conductului auditiv extern.Parotida este strabatuta de artera carotida externa, de vena jugulara externa, de nervul facial si auriculo-temporal si contine ganglionii limfatici, care dreneaza in ganglionii parotidieni . De pe marginea ei anterioara pleaca o prelungire geniana superficiala, iar de pe marginea posterioara se desprinde o prelungire faringiana, profunda.

Page 7: Patologia Glandelor Salivare

Canalul excretor al glandei parotide este canalul Stenon care are 35-40 mm lungime si 3-4 mm diametru. Pleaca de pe fata anterioara aglandei, inconjoara muschiul maseter, perforeaza muschiul buccinator si se deschide in cavitatea bucala printr-o papila,la nivelul coletului celui de-al doilea molar superior.

Page 8: Patologia Glandelor Salivare

Aparatul excretor este alcatuit dintr-o succesiune de conducte prin care se dreneaza saliva, la iesirea din acini.Acestea sunt: canalele intercalare, canalele intralobulare,canalele interlobulare.Exista uneori, si un lob accesor maseterin, al carui canal propriu se uneste cu canalul principal Stenon, dupa un scurt traiect.

Page 9: Patologia Glandelor Salivare

Glanda submaxilaraEste mult mai putin voluminoasa decat parotida si este situata intr-o loja, in vecinatatatea fetei interne a mandibulei, in apropierea parotidei.Loja glandei submaxilare comunica cu regiunea amigdaliana si spatiul maxilo-faringian, situatie anatomica cu importanta in propagarea infectiilor.Ca si parotida, glanda submaxilara este formata din lobuli primitivi, secundari si acini, inveliti de o stroma conjunctiva.

Page 10: Patologia Glandelor Salivare

Este o glanda mixta (sero-mucoasa) care secreta continuu,iar saliva are o vascozitate intermediara intre cea a parotidei(foarte lichida) si cea a glandei sublinguale(foarte vascoasa). Glanda submaxilara dreneaza prin canalul Wharton, care se deschide in vecinatatea frenului lingual,dupa un traiect de 30-50 mm. Este uneori vizibila radiografic,sub forma unei zone hipertransparente-false, prin comparatie cu opacitatea regiuniii mandibulare vecine.

Page 11: Patologia Glandelor Salivare

Glanda sublingualaEste situata pe planseul bucal, imediat submucos,parasagital fata de frenul limbii. Nu este accesibilacateterismului. Dreneaza prin canalele Rivinius si canalul Bartholin care se deschide alaturi de orificiul canaluluiWharton.Uneori se deschide in canalul Wharton, situatie in careglanda sublinguala se poate opacifia in cursul unei sialografii submaxilare.

Page 12: Patologia Glandelor Salivare

2. POSIBILITATI DE EXPLORARE RADIOLOGICACa de obicei, explorarea radiologica va fi adaptatacircumstantelor clinice si este de consemnat ca: patologia parotidianaeste predominant inflamatorie sau tumorala,litiaza fiind mai putin frecventa, iar in cazul glandei submaxilare patologia este cel mai adesea litiazica.

Page 13: Patologia Glandelor Salivare

In cazul patologiei parotidiene se va apela la:- Examen radiografic in incidenta”mandibula defilata”,incidenta”tangenta pentru ramul ascendent al mandibulei”, axiala (pentru a pune in evidenta lobul faringian) si incidenta Parma;- Sialografie, care se realizeaza prin injectare de produs de contrast dupa cateterism al canalului Stenon,evidentiindu-se diversii timpi ai opacifierii si evacuarii glandei. In cazul patologiei glandei submaxilare se va apela la urmatoarele posibilitati de explorare radiologica:- Radiografii in incidenta “mandibulara defilata”- Filme ocluzale: ortoocluzal inferior si disocluzal posteroanterior.

Page 14: Patologia Glandelor Salivare

3. ASPECTE SIALOGRAFICE NORMALESialografia este cea mai veche metoda de explorare a glandelor salivare si isi pastreaza importanta in cazul litiazelor, al sialadochitelor si sialodenitelor sau in patologia autoimuna si in sialoze.Sialografia a fost pusa la punct si adoptata ca metoda de investigatie in 1925  de catre I. Iacobovici si Popaliza. Metodei i se aduc imbunatatiri in ultimii 10-15 ani, datorita ameliorarii calitatii imaginilor prin intaritorul de luminozitate, utilizarea zonosialografiei sau,mai nou, a computer-tomografiei si a imageriei prin rezonanta magnetica.

Page 15: Patologia Glandelor Salivare

Indicatiile sialografieiSe considera ca sialografia da relatii importante de diagnostic privind urmatoarele situatii clinice:- atrofia si hipertrofia glandelor salivare;- procesele inflamatorii- procesele tumorale- leziunile traumatice- anomalii ale sistemului canicular- precizarea raporturilor glandelor cu structurile vecine- aprecierea activitatii functionale a glandelor salivare- constatarea aspectelor regenerative, de vindecare.Sialografia are si o valoare terapeutica.

Page 16: Patologia Glandelor Salivare

Contraindicatii ale sialografieiAcestea sunt legate de intoleranta la iod, cu posibila aparitie a reactiilor alergice, mai ales in cazul pacienilor cu :- antecedente de reactii adverse la substante de contrast iodate- alergii polivalente (rinita alergica, astm bronsic)Un risc crescut al aparitiei reactiilor adverse exista in cazul:- hipertiroidiei latente- insuficineta cardiaca

Page 17: Patologia Glandelor Salivare

Tehnici sialograficeSunt multiple si folosesc ca substante de contrastsubstante iodate, liposolubile si hidrosolubile. Se introduc 15-25 ml de substanta de contrast , urmarindu-se umplerea corecta a sistemului canalicular. Radiografiile se realizeazain incidentele frontale, sagitale, tangentiale, axiale si se urmareste evitarea suprapunerilor osoase peste canalul Stenon. Primele radiografii se fac la 5-8 minute, si se iau imagini pana la 20-30 minute, urmarindu-se contrastarea canalului principal, a canalelor eferente, a parenchimului glandular.

Page 18: Patologia Glandelor Salivare

Sialograma parotidianaContrastat, canalul lui Stenon se proiecteaza peimaginea de profil sub forma unei linii radioopace, de aproximativ 2 mm grosime, cu margini paralele, care se intinde de la molarii superiori pana catre marginea posterioara a ramului ascendent al mandibulei.

Page 19: Patologia Glandelor Salivare

Are urmatoarele segmente.- un segment anterior (jugal si maseterin), practic extraglandular, care se dirijeaza oblic postero-caudal, si poate primi un canal accesor situat deasupra canalului lui Stenon.- Un segment posterior, submastoidian, relativ vertical, in directie craniala, situat in vecinatatea imediata a ramului ascendent al mandibulei.Retentie de lipiodol dupa 36 luni de la investigatie

Page 20: Patologia Glandelor Salivare

Canalele aferenteAu mai putina importanta practica si canalele de prim ordin colecteaza pe cele de ordinul doi in care vin cele de ordinul trei. Primele se varsa in canalul principal al lui Stenon, si unirea lor se face, in general, sub un unghi ascutit.

Page 21: Patologia Glandelor Salivare

Parenchimul acino-canalicularCand este suficient injectat, realizeaza imagine de nor.Pe incidenta de profil, imaginea parenchimului are forma relative triunghiulara, cu varful situate inaintea mastoidei,putin sub gonion.Lobulatia zonei glandulare nu apare decat foarte discret, conturul lobulilor fiind estompat, difuz.

Page 22: Patologia Glandelor Salivare

In regiunea posterioara a glandei, suprapunerea lobilor superficial si profund explica prezenta unei zone mai opace.Pe incidenta de fata, glanda parotida se proiecteaza ca o suprafata ovalara, cu marele ax vertical la jumatatea inferioara a mastoidei si pe gonion. Pe incidenta axiala Hirtz se constata bine partea profunda a glandei.

Stiind ca nu exista o glanda salivara normala fara evacuare normala, este de retinut ca evacuarea incepe dupa 15 minute si este completa dupa 24 ore.

Page 23: Patologia Glandelor Salivare

Sialograma glandei submaxilareCanalul Wharton este putin mai gros decat canalul lui Stenon si are un prim segment care se intinde de la regiunea retro-incisiva catre zona preagulara a marginii bazilare a mandibulei. Poate primi un canal al glandei sublinguale.Un al doilea segment, intraglandular are directie verticala si in el dreneaza canalele de prim ordin; acestea sunt scurte si primesc canale de ordin doi, care colecteaza saliva din cele de ordinul trei.

Page 24: Patologia Glandelor Salivare

4. IMAGINI SIALOGRAFICE PATOLOGICEAceste imagini sunt dependente de procesele lezionale care le determina, iar aspectele evocatoare intalnite mai frecvent sunt urmatoarele:- opacifierea anormala a parenchimului

acino- glandular;- dilatatii caniculare;- imagini de calcificari;- imagini de difuzare a substantei de contrast;- imagini lacunare;- imagini de amputatii

Page 25: Patologia Glandelor Salivare

Imaginile sialografice pot evidentia:- accentuare, in masa, a desenului glandular,datorita unei impregnari acinoase persistente. Acest aspect se intalneste mai frecvent in caz de hiposialie functionala, in cursul tratamentelor medicale cu psiholeptice;- aspect punctat al imaginii sialografice ca rezultat al dilatarii canaliculelor se intalneste in infiltratele inflamatorii limfocitare si in afectiuni cronice- opacifiere parenchimatoasa slaba, neomogena.Aspectul se obtine in modificari parenchimatoasesupurative acute si subacute sau mai ales virale;

Page 26: Patologia Glandelor Salivare

- aspecte de lacuri de substanta de contrast, binedelimitate- in parotiditele supurate, abcedate. Comparatia cu impuscatura de alice –microabcese este semnificativa, cand cresc este comparat cu portocal cu fructe. Procesele inflamatorii cronice care determina modificari ale arborelui canalicular, sugereaza un pom uscat.

Page 27: Patologia Glandelor Salivare

- imagini cu picaturi radioopace diseminate suntdate de ectazii chistice ale sistemului canalicular - dilatatii ale canalelor se intalnesc si in procesedistrofice de cauze generale, in cadrul uneiparotidomegalii bilaterale- la alcolici, gurmanzi,diabetici.- dilatatii ale sistemului canalicular de cauza reflexa dischinezii- aspect de stenoza a canalului principal si/sau acanalelor aferente de prin ordin, cu opacitateaintrerupta, se intalneste, frecvent, in boala litiazica. In cazul canalului unic, dilatatia este in amonte fata de acesta.

Page 28: Patologia Glandelor Salivare

Concretiunile salivare, Acestea obiectiveaza formarea litiazei in sistemul excretor glandular si pot fi radioopace sau transparente, vizibile mai bine in timpul evacuarii glandulare. Majoritatea concretiunilor se formeaza insistemul canalicular, dar se pot constata siintraparenchimatos.- imaginile lacunare reprezinta un defect de opacifiere unei zone a parenchimului acino-glandular, cu dimensiuni variabile, iar cand sunt de cauza extraglandulara realizeazao amprenta pe conturul glandei.

Page 29: Patologia Glandelor Salivare

Lacunele de cauza intraglandulara sunt realizate de tumori bine delimitate, care deplaseaza sistemul glandular canicular din vecinatatea lor. Este cazul tumorilor benigne si dintre acestea cele mai frecvente sunt adenolimfoame sau chisturi. Cand sunt strict intraglandulare,sugereaza aspectul unei mingi tinute in mana.

Page 30: Patologia Glandelor Salivare

Lacunele rau delimitate pledeaza pentru unproces malign, cu infiltrarea sistemului canalicular.Rareori poate fi vorba de o tuberculoza nodulara. - imagini de amputatie , reprezentate de absentaopacifierii in mai multe zone ale glandei respective, pot fi determinate de un proces tumoral, pseudotumoral,inflamator cronic si distrofic;- fistula salivara traumatica realizeaza imagine deamputatie, mai ales cand fistula intereseaza canalulprincipal al glandei.

Page 31: Patologia Glandelor Salivare

De retinut :- abcesele dau imagini conturate,hiperdense central-chisturile şi mucocelele-imagini hipodense, binedelimitate, cu peretele subţire- conţinutul dă o densitate variabilă ( ±lichidiană )Tumorile benigne:- sunt net conturate, omogene-frecvent hiperdense

Page 32: Patologia Glandelor Salivare

Aspecte radio-imagistice in leziunile glandelor salivare1. Sialoadenita acutaFrecvent de origine virala la copii de 2-14 ani, frecvent virusul urlian.Sialoadenita bacteriana afecteaza glanda parotida, in infectiile cu stafilo-stafilococ si poate abceda. Ecografia ajuta la diagnostic. Sialografia este contraindicata.

Page 33: Patologia Glandelor Salivare

2. Sialoadenita cronica – rezultatul unei inflamatii acutenetratate care apare in infectiile datorate prezentei calculilor pe canalele salivare care determina obstructie si infectie.

Page 34: Patologia Glandelor Salivare

3. Litiaza glandelor parotide se evidentiaza prin :incidente de “ mandibula defilata”, incidente axiale.Pentru calculii situati in canalul Stenon se recomanda:incidenta tangenta A – P pe ramul ascendent al mandibulei +/ -; o incidenta cu film muscat (ocluzala); ecografie Doppler color pentru a evidentia o hipervacularizatie tumorala.

Page 35: Patologia Glandelor Salivare

Radiografic :- calculul apare ca o radioopacitate neomogena, rotunda sau alungita, fuziforma.Litiaza glandei submandibulare se evidentiaza prin incidente “ mandibula defilata”, ecografie Doppler color.

Page 36: Patologia Glandelor Salivare

Radiografic: calculii apar ca mici opacitati neomogene (sau o opacitate), net conturate, situate intre marginea bazilara a mandibulei si osul hioid. Litiaza canalului Wharton seevidentiaza prin incidente cu film ocluzal in incidenta Bellot sau Simpson.

Page 37: Patologia Glandelor Salivare

Radiografic:- o opacitate, sau mai multe situate posterior de fata interna a corpului mandibular- cand simptomatologia pledeaza pentru calcul salivar dar care nu apare vizibila radiografic se recomanda o explorare sialografica in care calculul apare ca o radiotransparenta inconjurata proximal si distal, de catre substanta de contrast.

Page 38: Patologia Glandelor Salivare

In prezent diagnosticul in patologia glandelor salivare se face prin metode ca:- radiografii- sialografii- ecografie- scintigrafie- CT si IRM

Page 39: Patologia Glandelor Salivare

EcografiaEcografia : metoda inofensiva, rapida care orienteazainvestigatiile urmatoare. Ecografia poate depista calculi salivari (cu un diametru mai mare de 3 mm), fiind ecogeni,dilatatiile asociate ale caniculelor salivare si unele procesetumorale localizate superficial.Nu are valoare de diagnostic in sialoze, dar oferainformatii importante privind structurile transecogene. Poatediferentia o structura parenchimatoasa (tumorala) de o altalichidiana (chistica).

Page 40: Patologia Glandelor Salivare

Scintigrafia glandelor salivareMetoda este atraumatica, nu necesita anestezie, iarinformatiile morfologice si functionale sunt complementare in special celor obtinute prin sialografie.Principiul metodei consta in faptul ca moleculele dintrun anumit radiotrasor introdus intravenos se distribuie prin sistemul vascular al glandelor salivare in spatiul de disttributie, radioactiv.Scintigrafic se poate constata daca parenchimulglandular este normal sau daca este modificat de diverse leziuni, in ultima eventualitate depistandu-se zone de hiperactivitate

Page 41: Patologia Glandelor Salivare

Trasorii (radioizotopii) folositi au anumite caracteristici,folosindu-se preferential 99m TC (potentat cu seleniummetionina),se mai folosesc Iod -123;-125;-131; sub forma de iodura de sodiu sau serum albumina iodata umana, Selenium-75 sub forma de selenium-metionina)Introdus pe cale venoasa, 99mTC, disociat in diverse medii, se localizeaza electiv in glandele tiroidiene si salivare( dar si in mucoasa naso-bucala si gastrica).

Page 42: Patologia Glandelor Salivare

In conditii patologice, scintigrafic, se constata:- interesarea globala a sistemul glandular ( sinfromul Gougerot-Sjogren) determina absenta completa a hiperactivitatii glandelor salivare (comparativ cu tiroida)- absenta unei glande (functionala sau chirurgicala)realizeaza imagini scintigrafice asimetrice, iar aceasta asimetrie poate fi si rezultatul unei cauze extrinseci(neoformatie tumorala sau chistica)

Page 43: Patologia Glandelor Salivare

- focare de hiper-sau hipoactivitate, intraglandulare se pot constat in procese tumorale cum sunt:adenolimfoane, tumori muco-epidermoide, carcinoame, tumori mixte, metastaze.Progresele tehnice ale aparturii si ale radiotrasorilor mentin metoda in cadrul posibilitatilor moderne de explorarea glandelor salivare.

Page 44: Patologia Glandelor Salivare

Computer-tomografia are indicatii majore indiagnosticul formatiunilor tumorale intrinseci si extrinseci, apreciindu-se concomitent si starea structurilor vecine,raporturile cu diferitele formatiuni anatomice limitrofe.CT combinata cu sialografia da relatii importante privind canaliculele si parenchimul glandular si canalul principal de drenaj. Folosirea substantelor liposolubile in CT sialografie poate induce aparitia unor formatiuni granulomatoase in parenchimul glandular, iar eliminarea lenta a lipiodolului poate crea confuzii de diagnostic.

Page 45: Patologia Glandelor Salivare

Formatiunile chistice intraglandulare si calcificarile sunt bine vizibile in CT iar in sialoze metoda este mai putin revelatoare.Utilă în studiul ţesutului glandular şi al ţesuturilor înconjurătoare-ca aspect normal- glanda parotidă are o densitate mai mare decât grosimea din jur, şi mai mică decât muşchii vecini.- se pot face examinări –native-densitate spontană- cu contrast C.T.- poate stabili diagnosticul în procese inflamatorii, abcese,chisturi, tumori, etc. ) majoritatea sporind şi volumul glandei respective.

Page 46: Patologia Glandelor Salivare
Page 47: Patologia Glandelor Salivare

IRM (Magnetic Resonance Imaging) este o metoda care poate fi o alternativa pentru celelalte tehnici folosite in patologia glandelor salivare sau, mai ales, le poatecompleta. Metoda nu este revelatoare in toate aspectele patologiei glandelor salivare si se obtin artefacte la pacientii cu aparate de monitorizare ca si la cei cu proteze metalice,pace –maker. Avantajele IRM constau in faptul ca realizeaza un diagnostic topografic complet, fiind posibile sectiuni directe in toate planurile, iar in situatia parotidectomiilor poatepreciza, cu exacttitate, pozitia nervului facial

Page 48: Patologia Glandelor Salivare

-este superioară C.T.privind aprecierea stării ţesuturilor moi-se evidenţă mai bine contururile formaţiunilor tumorale(hipervascularizate) şi, în mod special, -poziţia-topografia nervului facial, atunci când este necesară o parotidectomie,sau pentru aprecierea eventualei invadări tumorale a nervului .Ca si CT, IRM poate da relatii importante de diagnostic, dar certitudinea malignitatii sau a benignitatii unor neoformatii este oferita de examenul histopatologic, dupa efectuarea unei biopsii.

Page 49: Patologia Glandelor Salivare

Recommended