Patoligia Extrapiramidala VERSIUNE P STUDENTI

Patologia extrapiramidală

Boala ParkinsonProbleme de diagnostic Principii de tratament

“Mişcări involuntare tremurătoare, care micşorează forţa musculară... cu tendinţa înclinării corpului anterior [...], simţurile şi inteligenţa fiind nevătămate.”

James Parkinson (1817)

Istorie

An Essay on the Shaking Palsy

James Parkinson - primul, care a descris în mod cert maladia, care îi poartă numele

Descrierea a 6 cazuri din practica sa clinică sau observate în zona cartierului unde locuia

Doar unul din ele a fost examinat detaliat

Descrierea pacienţilor a fost detaliată şi exactă

Unul din scopurile cărţii a fost apelul şi încurajarea medicilor să studieze această maladie

Istorie

60 de ani mai târziu

Jean-Martin Charcot

a propus ca această entitate să fie numită “Boala Parkinson”

Istorie

James Parkinson 11 aprilie 1755 – 21 decembrie 1824

• Studii în London Hospital Medical College 6 luni (vârsta 20 ani)

• 6 ani de ucenicie la tatăl său (medic chirurg)

Activitatăţi medico-ştiinţifice

• În afară de ‘The Shaking Palsy', a scris articole şi cărţi în diverse domenii:

- Bolile psihice şi reforme în actele normative şi regimul caselor de alienaţi mintali

- Efectul acţiunii fulgerului asupra organismului

- Deosebirea dintre tulburările de memorie, disfazie şi nebunie

- A raportat primul caz de apendicită complicată cu peritonită şi deces

- Probleme de instruire a studenţilor în medicină

•

Istorie

Repere istorice în cercetarea bolii Parkinson

Istorie

• 1817:1817: J. ParkinsonJ. Parkinson – “Essay on the Shaking Palsy”

• 1873:1873: Charcot Charcot – a descris şi sistematizat tabloului clinic şi efectuat primele încercări de tratament

• 1919:1919: TrétiakoffTrétiakoff – Descoperirea degenerescenţei substanţei negre – substratul anatomic al BP

• 1957:1957: CarlssonCarlsson – Descoperirea deficienţei dopaminice înstriatum ca substrat biochimic (Premiul Nobel, 2000)

• 1961:1961: Birkmayer & Hornykiewicz Birkmayer & Hornykiewicz – Utilizarea clinică a L-dopa

• 1974:1974: CalneCalne – Introducerea agoniştilor dopaminergici

Boala ParkinsonDefiniţie

• Simptome Simptome ClinicClinicee:: Sindrom neurodegenerativ cronic cu evoluţie

progresivă

• PatogenPatogenezaeza:: Degenerarea neuronilor dopaminergici a sistemului nigrostriatal

• EtiologEtiologieie:: Idiopatică vs. formele simptomatice

Aspecte epidemiologice

Epidemiologie

• Afectează pâna la 0.3% din populaţia generală

• Circa 1% - 3% din cei afectaţi ≥65 ani

• În Republica Moldova nu au fost efectuate cercetări epidemiologice, dar teoretic numărul pacienţilor cu MP poate fi estimat la 10-12.000

• Circa 25% de pacienţi cu Parkinson rămân nediagnosticaţi

• Expectaţia medie de viaţă este uşor redusă

Lang & Lozano. N Engl J Med. 1998;339:1044-1053. Olanow & Koller. Neurology. 1998;50(3 suppl 3):S1-S57.Tuite & Ebbitt. Semin Neurol. 2001;21:9-14.

Epidemiologie

Incidenţa în funcţie de vârstă a cazurilor noi de maladia Parkinson

30-39 40-49 50-59 60-69 70-79 80+0

50

100

150

200

250USA

Islanda

Japonia

Estonia

Finlanda

Inci

denţa

(la

100,0

00 p

opu

l aţ i

e)

Vârsta

Factorii de risc

Epidemiologie

• Vârsta• Antecedente familiale • Posibili: intoxicaţii cu erbicide,

pesticide, metale grele• Discutabili: Personalitatea - Introversie

- Rigiditate - Inflexibilitate

• Viaţa în mediu rural

• Factori protectivi posibili:– Consum de ceai şi cafea– Nicotină

Butterfield PG et al. Neurology. 1993;43:1152. Lang AE et al. N Engl J Med. 1998;339(15):1050.Olanow CW et al. Neurology. 2001;56(suppl 5):S1-S2.Rybicki BA et al. Movement Disorders. 1993;8:87

Degenerescenţa celulelorîn substanţa nigra

Patogeneza

Cauzele genetice

Patogeneza

• PARK 1Locus: Cromosomul 4q21Produs genetic: -Synuclein (Polymeropoulos et al., 1997)

• PARK 1Locus: Cromosomul 4q21Produs genetic: -Synuclein (Polymeropoulos et al., 1997)

• PARK 2 Locus: Cromosomul 6q25Produs genetic: Necunoscut (Kitada et al., 1998)

• PARK 2 Locus: Cromosomul 6q25Produs genetic: Necunoscut (Kitada et al., 1998)

• PARK 3Locus: Cromosomul 2p13Produs genetic: Necunoscut (Gasser et al., 1998)

• PARK 3Locus: Cromosomul 2p13Produs genetic: Necunoscut (Gasser et al., 1998)

PARK 4, 5..... 10PARK 4, 5..... 10PARK 4, 5..... 10PARK 4, 5..... 10PARK 4, 5..... 10PARK 4, 5..... 10 PARKIN 4 – 10

Mutaţii parkin de diferite tipuri- deleţii- mutaţii punctiforme- duplicarea exonilor etc

(Parkinsonismul juvenil autosomal recisiv)

Corpii Lewy –Date microscopice

Patogeneza

Corpii Lewy. Modelul anatomo-patologic de cascadă

(Braak et al., 2002)Etapele formării

corpilor Lewy :I. Nucleul dorsal al n. vag/bulbul olfactorII. Trunchiul cerebral/formaţia

reticulatăIII. Nucleii bazali/amigdala/

substanţa nigraIV. MesocortexV. Neocortex – ariile asociative VI. Neocortex – ariile senzitive şi

motorii

pre-simptomatic

simptomatic

I II III IV V VI

60% 40%

Patogeneza

Symptome

Rigiditatea

Tremorul

Instabilitatea posturală

Bradikinezia

Semne clinice cardinale

Orphan Man with Cap and Walking Stick by Vincent van Gogh, 1882

SimptomeSimptomele principale: Tremorul, postura -

Simptome

Simptomele principale: Rigiditatea

SimptomeSimptomele principale:

Tulburări de vorbire, tulburări de mers-

SymptomeSimptomele principale: Bradikinezie,

Instabilitate posturală-

SimptomeSimptomele principale: Instabilitate posturală-

Simptomele asociate non-motorii

Vegetative• Seboree• Sialoree• Tulburări digestive • Tulburări de micţiune şi de potenţă• Hipotensiune ortostatică• Tulburări de termoreglare

Vegetative• Seboree• Sialoree• Tulburări digestive • Tulburări de micţiune şi de potenţă• Hipotensiune ortostatică• Tulburări de termoreglare Psihopatologice

• Depresie • Bradifrenie• Demenţă

Psihopatologice• Depresie • Bradifrenie• Demenţă

23

Simptome

Simptome frecvente în debutul BP

• Dureri cervicale şi brahiale• Depresie/reducerea drive-ului• Tulburări senzoriale: ex. tulburări olfactive• Modificarea scrisului• Tulburări de vorbire • Tulburări de mers

Tip echivalent42%

Redoare/akinezie34% Dominarea tremorului

24%

Simptome

Strategii de tratament

în Boala Parkinson

Tratament

Punctele de atac a terapiei medicamentoase

Inhibitorii

MAO-B

(3,4-Dihydr-oxy-phenyl-acetic acid)

Presynapse Glial cell

Agonişt Dopaminergic

L-Dopa

Glu

AntgonistGlutamatic

Dopa decarboxylase

Tratament

Boala Parkinson:Tratament de debut• Blocarea selectivă a inhibitorilor MAO-B

• Se utilizează în terapia simptomatică de debut a bolii Parkinson

• Selegilina (Selegos, Jumex, Cognitiv, Deprenil,Otrasel)

LEVODOPA revoluţie

în tratamentul Bolii Parkinson

LevodopaMadoparNacomIsicom

Simptome

BP Diskinezii

A II revoluţie

în tratamentul Bolii Parkinson

Agoniştii dopaminergici

Agoniştii dopaminergici REQUIP® (ropinirole)

Agoniştii Dopaminergici

• Agonişti dopaminergici derivaţi de Ergot– Prima generaţiei

• Bromocriptine

• Pergolide

• Agonişti dopaminergici derivaţi non–ergolinici – A doua generaţie

• REQUIP® (ropinirole)

• Pramipexole

Olanow CW et al. Neurology. 2001;56(suppl 5):S14.

Tratament

Agoniştii dopaminergici (I)

• Efecte antiparkinsoniene comparabile cu L-dopa

• Se utilizează în stadiile 1 şi 2 (Hoehn, Yahr)

• Reduce semnificativ riscul complicaţiilor motorii

- LD: stimulare pulsatilă, discontinuă (T½ 1 -3 ore)

- AD: durata de acţiune mult mai lungă (T½ 6 ore)

Tratament

Tratament Controlul simptomelor Prevenirea complicaţiilor motorii

Levodopa Eficienţă certă Nu se utilizează

Levodopa eliberare lentă Eficienţă certă Ineficienţă certă

Apomorfina Nu s-a utilizat în faza precoce Nu s-a utilizat în faza precoce

Bromocriptina Eficienţă probabilă Eficienţă probabilă

Cabergolina Eficienţă probabilă Eficienţă certă

Dihidroergocriptina Eficienţă certă Date insuficiente

Lisuride Eficienţă probabilă Eficienţă posibilă

Pergolide Eficienţă certă Eficienţă probabilă

Piribedil Eficienţă possibilă Date insuficiente

Pramipexol Eficienţă certă Eficienţă certă

Ropinirol Eficienţă certă Eficienţă certă

Selegilina Eficienţă certă Ineficienţă certă

Rasagilina Eficienţă certă Date insuficiente

Entacapone Date insuficiente Date insuficiente

Tolcapone Date insuficiente Date insuficiente

Amantadina Eficienţă probabilă Date insuficiente

Anticolinergicii Eficienţă probabilă Date insuficiente

Reabilitare Date insuficiente Eficienţă probabilă

Chirurgie Nu se utilizează in faza precoce Nu se utilizează in faza precoce

Kineziile paradoxale în

Boala Parkinson

ПАРАДОКСАЛЬНЫЕ КИНЕЗИИ. КЛИНИЧЕСКИЙ СЛУЧАЙ У ПАЦИЕНТКИ С ДРОЖАТЕЛЬНОЙ ФОРМОЙ БОЛЕЗНИ ПАРКИНСОНА

Виталий Козак Кафедра Неврологии

Научный руководитель доктор-хабилитат мед.наук, профессор И. В. Молдовану Rezumat

KINEZII PARADOXALE. CAZ CLINIC LA PACIENTǍ CU BOALǍ PARKINSON FORMA TREMUROGENǍ

Se prezintǎ o descriere generalǎ a fenomenului de kinezii paradoxale cu analiza ultimelor publicaţii in domeniul respectiv. Se prezintǎ un caz clinic de kinezie paradoxalǎ la pacientǎ cu boala Parkinson, kinezie fiind indusǎ in dereglǎri de scris cu folosirea scrisului cu litere de tipar şi scrisului pe hirtie liniatǎ. Cuvinte-cheie: kinezii paradoxale, boala Parkinson. Summary PARADOXICAL KINESIA. CLINICAL CASE IN PATIENT WITH PARKINSON DISEASE TREMUROGENE FORM A general review of the essence of paradoxical kinesia is presented, based on the latest scientific publications. A clinical case in a patient with Parkinson Disease is discussed, paradoxical kinesia is induced in writing disturbances using writing with stamp letters and writing on pre-lined paper. Key-words: paradoxical kinesia, Parkinson Disease

Болезнь Паркинсона (БП) это неврологическое заболевание, которое проявляется двигательными нарушениями, среди которых основные это: тремор, ригидность мышц, брадикинезия и акинезия; как правило, у больных БП наблюдается не менее одного из этих симптомов. Известны различные концепции, объясняющие механизм развития БП, но подтверждение получила теория избирательной дегенерации дофаминовых нейронов в базальных ганглиях мозга.

Большинство паркинсоников указывают на акинезию – частичную или полную неспособность совершать нормальные волевые движения - ходить, управляться со столовыми и письменными приборами, одеждой и др. - как наиболее драматичное и снижающее качество жизни проявление болезни. Однако известны случаи, когда страдающие акинезией пациенты внезапно обретали способность нормально двигаться, даже если до того они были полностью прикованы к постели или неспособны самостоятельно сделать шаг. Эти явления получили название парадоксальных кинезий (kinesii paradoxale, paradoxical kinesia). Случаи парадоксальных кинезий были неоднократно описаны в литературе, затрагивающей область дискинетических болезней (Wilson 1925; Martin 1967, Denny-Brown 1968; Sacks 1973, Glickstein and Stein 1991), но до недавнего времени они расценивались больше как исключительный феномен, не представляющий практического интереса, сегодня же становится все более очевидным значение этого явления в лечении акинезии.

Сущность парадоксальных кинезий заключается в том, что пациенты, скованные ригидностью либо страдающие выраженным тремором под воздействием различных внешних (звук, свет, расположение предметов в пространстве) и внутренних (сильные эмоции, воспоминания, стресс) внезапно избавлялись от своих недугов, иногда до такой степени, что их невозможно было отличить от совершенно здоровых людей, а драматичность этого феномена заключается в том, что он проходил так же внезапно и быстро, как появлялся. По различным данным длительность парадоксальных кинезий варьирует от нескольких секунд до минут и часов и даже суток. Описано большое количество визуальных объектов и ситуаций, которые вызывают у определенного количества паркинсоников явление парадоксальных кинезий, среди них специфическая пространственная конфигурация геометрических фигур, линий – например

Kineziile paradoxale în Boala Parkinson

Kinezii paradoxale Kinezii paradoxale îîn n Boala ParkinsonBoala Parkinson

Coordonator stiinCoordonator stiinţţiific:fic:

Prof.Dr. Ion Moldovanu, Prof.Dr. Ion Moldovanu, dr.hab.med.dr.hab.med.

Efectuat de:Efectuat de:

Cucovici Aliona,gr.1401Cucovici Aliona,gr.1401

Catedra de Neurologie2007

Un viitor mai puUn viitor mai puttin sumbru pentru in sumbru pentru persoanele afectate de BPpersoanele afectate de BP

Patient J, 65 ansPatient J, 65 ansDiagnostic:Diagnostic: MP,type tremblentMP,type tremblent-- rigide,rigide,

IIII--eme stade selon Hoehn et Yahr [en iahr]eme stade selon Hoehn et Yahr [en iahr]Sdr. algique neuropatique du bras superieur gauche;Sdr. algique neuropatique du bras superieur gauche;

Diverse forme de Tremor non-parkinsonian

Tremorul de acţiune

Tremorul de atitudine

Tremorul postural

Coreea-

Spasmul de torsiune

Torticolisul-

Blefarospasm

Crampa scriitorului

Hemispasmul facial

Ticurile

Diskinezii Tardive

Hemibalism-

Bibalism-

ArheocerebelulArheocerebelul(lobul floculonodular)(lobul floculonodular)

Nucleii vestibulari

Echilibrul

NeocerebelulNeocerebelul

Cortex

Motilitatea voluntara

PaleocerebelPaleocerebel

Maduva spinariiTonus muscular

Partile cerebelului

Cerebelul

Morfologia externa:•2 lobi laterali•lob median

Filogenetic si functional:•arheocerebelul•paleocerebelul •neocerebelul

CerebelulI Substanta alba

• fibre nervoase intrinseci• fibre nervoase extrinseci

II Substanta cenusie

Nuclei nervosi: - n.fastigiali - n. globos - n. emboliform - n. dintat

Scorta cerebeloasa: > stratul molecular > stratul intermediar > stratul granular

Functiile cerebelului

• Mentine la un nivel constant starea de excitatie a scoartei cerebrale

• Asigura postura, echilibrul corporal si locomotia• Coordoneaza miscarile voluntare• Mentine tonusul muscular

+• Functia cognitiva

Ataxia Cerebeloasă

Ataxia Paroxistică Ereditară

SimptomeMioclonusul de acţiune(Sndr Lance-Adam)

• Diagnosticul iniţial al BP stabilit de neurologi generalişti în fazele iniţiale ale bolii a fost incorect în 24% - 35% fiind confruntate cu rezultatele investigaţiilor post-mortem

• 1/3 din pacienţii cu MSA supravegheaţi de specialişti în mişcări anormale (movements disorders) au fost trataţi incorect până la deces

• 41-88% pacienţi cu PSP au beneficiat de un diagnostic corect în timpul vieţii (supravegheaţi de specialişti în mişcări anormale)

• United Kingdom Parkinson's Disease Society Brain Bank Diagnostic Criteria for Parkinson’s Disease (20% greşeli)

Jankovic, et al.,Joseph MD; Rajput, Ali H. MD; McDermott, Michael P. PhD; Perl, Daniel P. MD; for the Parkinson Study Group 2000

Boala Parkinson: un diagnostic dificil ?Diagnostic

Clasificarea Parkinsonismului

Parkinsonism

Primar (degenerativ) Secundar

Atipic B. Parkinson

• PSP

• MSA

• CBD

• DLBD

• Iatrogen

• Toxic

• Metabolic

• Vascular

• Infecţios

• Traumatic

• Tumoral

Diagnostic

Special Article

Practice Parameter: Diagnosis andprognosis of new onset Parkinson disease(an evidence-based review)Report of the Quality Standards Subcommittee of theAmerican Academy of NeurologyO. Suchowersky, MD; S. Reich, MD; J. Perlmutter, MD; T. Zesiewicz, MD; G. Gronseth, MD;and W.J. Weiner, MD NEUROLOGY 2006;66:968–975

Special Article

Practice Parameter: Treatment ofParkinson disease with motorfluctuations and dyskinesia(an evidence-based review)Report of the Quality Standards Subcommittee of theAmerican Academy of NeurologyFrom the University of Kansas Medical Center (R.P., K.E.L., G.G.), Kansas City; Emory University School of Medicine (S.A.F.), Atlanta, GA; Baylor College of Medicine (W.G.O.), Houston, TX; Stanford University Hospital (H.B.-S.), San Francisco, CA; National Institutes of Health (M.H.), Bethesda, MD; Toronto Western Hospital (J.M.), Canada; Fort Wayne Neurological Center (J.S.), Fort Wayne, IN; and University of Maryland School of Medicine (W.J.W.),Baltimore.

NEUROLOGY 2006;66:983–995

United Kingdom Parkinson's Disease Society Brain

Bank Diagnostic Criteria for Parkinson’s Disease

• Etapa 1: Diagnostic de Boala Parkinson

• Bradikinezia plus cel puţin unul din următoarele: – Redoare musculară– Tremor de repaus 4–6 Hz – Instabilitate ce nu este condiţionată de o

tulburare primară vizuală, vestibulară, cerebeloasă sau proprioceptivă

Diagnostic



Rigiditate musculară

Bradikinezie + 1 Tremor de repaus (4 – 6 Hz)

Instabilitate posturală

Watts & Koller. Movement Disorders: Neurologic Principles and Practice. 1997.

Diagnostic

United Kingdom Parkinson's Disease Society Brain Bank Diagnostic Criteria for Parkinson’s Disease

Etapa 2: Trăsături clinice ce îndepărtează diagnosticul de Boala Parkinson

• AVC repetate cu progresia fenomenelor parkinsoniene • TCC repetate • Encefalită în antecedente • Tumoare cerebrală sau hidrocefalie comunicantă la CT• Semne cerebeloase • Semnul Babinski• Paralizie supranucleară • Demenţă precoce severă cu tulburări de memorie, limbaj

şi praxis

Diagnostic

United Kingdom Parkinson's Disease Society Brain Bank Diagnostic Criteria for Parkinson’s Disease II

Etapa 2: Trăsături clinice ce îndepărtează diagnosticul de Boala Parkinson

• Tulburări vegetative precoce severe • Tratament cu neuroleptice anterior de apariţia simptomelor • >1 rudă afectată • Remisiuni de durată • Simptomatică strict unilaterală după 3 ani • Răspuns negativ la doze mari de levodopa (dacă e exclusă

malabsorbţia) • Expunere la 1-methyl-4-phenyl-1,2,3,6-tetrahydropyridine

(MPTP)

Diagnostic


Etapa 3: Diagnostic definit de BP (≥ 3/8 )

• Debut unilateral • Prezenţa tremorului de repaus • Maladie progresivă • Asimetrie persistentă mai ales a părţii afectate

din debutul bolii • Răspuns excelent (70–100%) la levodopa • Coree severă indusă de levodopa • Răspuns la levodopa ≥5 ani • Evoluţie clinică ≥10 ani

Diagnostic

Criteriile clinice diagnostice adiţionale (cel puţin 3/7 necesită a fi prezente)

Diagnostic

• Debut unilateral al maladiei• Tremor de repaus/ori cel puţin 2 din semnele

majore• Evoluţie progresivă• Răspuns bun (70-100%) la L-dopa• Diskinezii induse de L-Dopa • Fluctuaţii ale performanţelor motorii• Lipsa semnelor atipice

Gerlach, Reichmann & Riederer, Springer

Verlag, 2003

Stadiile evoluţiei BP conform Hoehn şi Yahr (1967)

St. 1 – simptome unilaterale

St. 1,5 – simptome unilaterale plus implicarea musculaturii axiale

St. 2 – simptome bilaterale fără instabilitate

St. 2,5 - simptome bilaterale, instabilitate posturală compensată

St. 3 - simptome bilaterale, instabilitate posturală (pacientul are periodic nevoie de ajutor)

St. 4 – handicap sever, dar în zile (ore) “bune” îşi poate păstra ortostaţiunea şi merge fără ajutor

St. 5 – fără ajutor rămâne imobilizat la pat (necesită ajutor permanent)

Investigaţii suplimentare în diagnosticul diferenţial al parkinsonismului

I. Diagnosticul genetic

II. Teste olfactive

III. Diagnosticul neuroimagistic şi nuclear

IV. Teste vegetative cardiovasculare

V. Diagnostic neurofiziologic

VI. Scanarea ultrosonografică a subst. nigra

VII. Diagnosticul de laborator


I. Diagnosticul genetic

II. Teste olfactive

III. Diagnosticul neuroimagistic şi nuclear

IV. Teste vegetative cardiovasculare

V. Diagnostic neurofiziologic

VI. Scanarea ultrosonografică a subst.nigra

VII. Diagnosticul de laborator


Scanarea ultrosonografică a subst. nigra

25 pts BP (criterii clinice)

Hiperecogenitate 24/25

25 pts Parkinsonism atipic (MSA -16; PSP- 9)

Hiperecogenitatea 2/25 (P<0,001)

Walter U et al., Neurology 2003; 60: 64-67

Când începem tratamentul ?• Momentul oportun pentru iniţierea tratamentului nu este

definit uniivoc:Iniţierea terapiei se recomandă atunci când simptomele interferează cu viaţa pacientului

• Alegerea medicamentului va fi condiţionată de combinarea factorilor obiectivi şi subiectivi:– Consideraţii ce ţin de produsul concret (eficienţa, securitatea,

costul, etc.)– Consideraţii ce ţin de pacient (vârsta, activitatea, comorbiditatea ,

etc.)– Consideraţii ce ţin de ambianţă (disponibilitatea medicamentului,

tipul de asigurare medicală, etc.)

• Două aspecte sunt esenţiale :– Controlul simptomelor parkinsonismului – Prevenţia complicaţiilor motorii





























































TOXICITATEA

• Produşii ergotaminici nu sunt recomandaţi ca tratament de primă linie

Risc de valvulopatie

• Tolcapone nu se recomandă în tratamentul de debut al B. Parkinson din cauza riscului de toxicitate hepatică

Recomandări

• Actualmente nu poate fi o indicaţie unică în tipul de terapie iniţială

• Opţiuni posibile:– levodopa, agonişti dopaminergici, inhibitorii MAO

– amantadina sau anticolinergice

• Nu sunt date despre utilitatea tratamentului de recuperare

Levodopa

• Levodopa este cel mai eficient medicament în terapia iniţială

• După câţiva ani - complicaţii motorii– Utilizarea levodopa cu eliberare lentă nu e eficace în

prevenirea acestor complicaţii

– Utilizarea precoce de levodopa e recomandată la persoanele vârstnice:

• Sensibilitate majoră la agoniştii dopaminergici;• Risc minor de complicaţii motorii


• Agoniştii non ergolinici sunt superiori în raport cu levodopa în privinţa riscului fluctuaţiilor motorii

• Cabergolina este cu certitudine eficientă în prevenţia fluctuaţiilor motorii

• Terapia iniţială cu agonişti e recomandată la pacienţii tineri


• Agoniştii prezintă efecte adverse

– agonişti ergolinici nu se recomandă ca terapie de primă alegere din cauza riscului de fibroză

– se recomandă monitorizarea (radiografia toracică -

fibroza pleuro-pulmonară; echo-cardiografia - fibroza valvulelor mitrale)

• Utilizarea precoce concomitentă a levodopei şi agoniştilor este o opţiune posibilă, deocamdată neconfirmată

Alte medicamente• Inhibitorii MAO-B se utilizează în terapia

simptomatică a bolii Parkinson ─ Mai puţin eficienţi decât levodopa şi agoniştii

dopaminergici– Selegilina cu certitudine ineficientă în prevenirea

complicaţiilor motorii • Anticolinergicele şi amantadina sunt probabil

eficiente – Mai puţin eficiente decât levodopa– Anticolinergicele - de evitat în populaţia vârstnică

Modificări terapeutice

• Dacă are loc o agravare a pacienţilor în tratamentul cu inhibitorii MAO, anticolinergicie sau amantadina

– Introducerea de levodopa sau a dopamin-agoniştilor va depinde de următoarele :

• Necesitatea ameliorării condiţiei motorii (levodopa);• Risc de complicaţii motorii (inferior cu agoniştii);• Riscul complicaţiilor neuropsihice (mai superior la agonişti);• Risc de complicaţii motorii e major la pacienţii tineri

(levodopa);• Riscul complicaţiilor neuropsihice e major la pacienţii vârstnici

Modificări terapeutice

• Dacă pacienţii prezintă o agravare în tratamentul cu agonişti dopaminergici:

– Majorarea dozei– Introducerea de levodopa– Schimbarea agonistului dopaminergic

Tremor invalidant

• Dacă pacienţii cu tremor invalidant devin rezistenţi la terapia dopaminergică, este util:

– Introducerea anticolinergicelor– Introducerea clozapinei– Introducerea beta blocanţilor– Candidaţi pentru intervenţii de neurostimulare

cerebrală profundă• NST• NSST

Terapia bolii Parkinson avansate

Complicaţiile motori în BPşi tratamentul lor

• Fenomenul wearing off

• Fenomenul on-off imprevizibil

• Diskinezia de vârf de doză

• Distonia off (distonia matinală)

• Fenomenul freezing

Tratamentul wearing off

– Fracţionarea administrării levodopa

– Utilizarea levodopa cu eliminare lentă

– Administrarea inhibitorilor COMT şi MAO-B (tolcapone)

– Administrarea agoniştilor dopaminergici (pergolide )

– Administrarea anticolinergicelor sau amantadinei pacienţilor la care anterior ele au fost ineficiente

Tratamentul wearing off resistent la terapia per os

1. Stimulare cerebrală profundă a NST

2. Gastrostomie percutanată endoscopică şi introducerea levodopei

3. Apomorfina în pompă sau levodopa dispersabilă

Evidenţe insuficiente pentru a furniza

recomandări

• E necesar de a fi luată în calcul posibilitatea de levodopa dispersabilă

Tratamentul fluctuaţiilor on-off imprevizibile

Tratamentul diskineziei de vârf de doză

Se recomandă:

1. Amantadina

2. Antipsihotice atipice (clozapina) sau quetiapina (seroquel)

3. Stimulare cerebrală profundă

4. Apomorfina în infuzie continuă sau reducerea dozei unice de levodopa

5. Reducerea sau sistarea MAO-B şi inhibitorilor COMT

Tratamentul distoniei off (şi distoniei matinale)

• Utilizarea strategiilor eficiente în wearing off• Administrare serală de levodopa sau

dopamino-agoniştilor • Estimarea opţiunii de stimulare cerebrală

profundă NST• Estimarea posibilităţii tratamentului cu

toxina botulinică

Tratamentul freezing

• În caz de freezing off acelaşi tratament ca în wearing off

utilă stimularea verbală şi vizuală

În caz de freezing on (rar)

Se recomandă o probă de reducere a terapiei dopaminergice

– Risc de agravare a wearing off

Depresia

• La 40% pacienţiTerapia antiparkinsoniană are efect antidepresiv (confirmată convingător în studii)

• Recomandări:– Optimizarea terapiei antiparkinsoniene– Administrarea antidepresivelor triciclicie sau

SSRI

Hipotensiunea ortostatică

• Disautonomia cardiovasculară reprezintă un simptom al BP, agravată de terapia dopaminergică

• În caz de hipotensiune ortostatică:– Utilizarea ciorapilor elastici– Administrarea midodrinei (cert eficientă)– Fludrocortisol - posibil eficientă (efecte

adverse, hipertensiune clinostatică)

• Using the clinical diagnostic criteria of the Parkinson's Disease Society Brain Bank, London, England, Hughes et al 3 reported the same (76%) autopsy-confirmed diagnostic accuracy in 100 brains of patients with parkinsonism. By modifying the criteria to include asymmetric onset, no atypical features, and no possible cause for another parkinsonian syndrome, the diagnostic accuracy was increased to 93% (true-positive cases), but 32% of pathologically proven cases of PD were not identified by these criteria (false-negative cases). Thus, an increase in positive predictive value was associated with a decrease in sensitivity.

• Good response to levodopa is often used to support the diagnosis of PD. Of 100 pathologically proven cases from the United Kingdom, Hughes et al 4 reported that 77 (77%) had good or excellent initial levodopa response as did 16 (94%) of 17 patients examined by Rajput et al. 5 However, rare cases of pathologically proven parkinsonism with Lewy bodies, but without response to levodopa, have been reported. 6 Therefore, while improvement with levodopa supports the diagnosis of PD, response to levodopa cannot be used to reliably differentiate PD from other parkinsonian disorders. The diagnosis of PD is reserved for those idiopathic cases that have pathological findings of substantia nigra and Lewy bodies. 1 Future advances in imaging technology will undoubtedly improve the diagnostic potential of magnetic resonance imaging, positron emission tomography, and single photon emission computed tomography. 7-10 Until the utility of these imaging techniques in the diagnosis of PD is established, the diagnosis of PD will rest on a set of clinically defined criteria. We present herein the results of a study of cases prospectively followed since the early stages of PD to examine the evolution of clinical diagnosis.

• Jankovic, et al.,Joseph MD; Rajput, Ali H. MD; McDermott, Michael P. PhD; Perl, Daniel P. MD; for the Parkinson Study Group 2000

• Using the clinical diagnostic criteria of the Parkinson's Disease Society Brain Bank, London, England, Hughes et al 3 reported the same (76%) autopsy-confirmed diagnostic accuracy in 100 brains of patients with parkinsonism. By modifying the criteria to include asymmetric onset, no atypical features, and no possible cause for another parkinsonian syndrome, the diagnostic accuracy was increased to 93% (true-positive cases), but 32% of pathologically proven cases of PD were not identified by these criteria (false-negative cases). Thus, an increase in positive predictive value was associated with a decrease in sensitivity.

• Good response to levodopa is often used to support the diagnosis of PD. Of 100 pathologically proven cases from the United Kingdom, Hughes et al 4 reported that 77 (77%) had good or excellent initial levodopa response as did 16 (94%) of 17 patients examined by Rajput et al. 5 However, rare cases of pathologically proven parkinsonism with Lewy bodies, but without response to levodopa, have been reported. 6 Therefore, while improvement with levodopa supports the diagnosis of PD, response to levodopa cannot be used to reliably differentiate PD from other parkinsonian disorders. The diagnosis of PD is reserved for those idiopathic cases that have pathological findings of substantia nigra and Lewy bodies. 1 Future advances in imaging technology will undoubtedly improve the diagnostic potential of magnetic resonance imaging, positron emission tomography, and single photon emission computed tomography. 7-10 Until the utility of these imaging techniques in the diagnosis of PD is established, the diagnosis of PD will rest on a set of clinically defined criteria. We present herein the results of a study of cases prospectively followed since the early stages of PD to examine the evolution of clinical diagnosis.


• The Deprenyl and Tocopherol Antioxidative Therapy for Parkinson's Disease (DATATOP) Briefly, 800 patients with early PD (Hoehn and Yahr stages 1 and 2) 17 were enrolled in 28 US and Canadian centers. The 34 investigators at the 28 centers were selected to participate in the study because they had a major interest in movement disorders and considerable experience in treating patients with PD. Of the 800 patients, 528 (66%) were men and 272 (34%) were women. The follow-up evaluations in the DATATOP study included making clinical assessments using the Unified Parkinson's Disease Rating Scale, 18 completing standard case report forms designed to track the latest clinical diagnosis, and documenting the reasons for any change in diagnosis. The first patient was enrolled on April 1, 1987, and the data on verification of diagnosis included information to September 1996.

• The Deprenyl and Tocopherol Antioxidative Therapy for Parkinson's Disease (DATATOP) Briefly, 800 patients with early PD (Hoehn and Yahr stages 1 and 2) 17 were enrolled in 28 US and Canadian centers. The 34 investigators at the 28 centers were selected to participate in the study because they had a major interest in movement disorders and considerable experience in treating patients with PD. Of the 800 patients, 528 (66%) were men and 272 (34%) were women. The follow-up evaluations in the DATATOP study included making clinical assessments using the Unified Parkinson's Disease Rating Scale, 18 completing standard case report forms designed to track the latest clinical diagnosis, and documenting the reasons for any change in diagnosis. The first patient was enrolled on April 1, 1987, and the data on verification of diagnosis included information to September 1996.

• The mean ± SD duration of illness in the 800 cases at enrollment was 2.2 ± 1.3 years, and the mean ± SD Hoehn and Yahr stage was 1.6 ± 0.5. The mean ± SD follow-up was 6.0 ± 1.4 years (range, 0.2-7.6 years). In 5 cases, PD was not confirmed at autopsy, and in 15 patients, the results of imaging studies indicated the presence of other pathological conditions. Of the 550 cases treated with levodopa, 49 (8.9%) had little or no improvement; 6 of these cases overlap with either autopsy or imaging study exclusion criteria. Two other cases had at least 4 of the 6 atypical clinical features arguing against the diagnosis of PD. Thus, of the 800 patients, 65 (8.1%) did not have PD according to the study criteria. Compared with those patients with the final diagnosis of PD, in the diagnoses of 60 patients without autopsy, the duration of symptoms (mean ± SD, 7.2 ± 2.0 years vs 8.3 ± 1.9 years; P<.001) and the duration of follow-up (5.3 ± 1.6 years vs 6.1 ± 1.3 years; P<.001) were shorter.

• Conclusions: We found that 65 (8.1%) of patients initially diagnosed as having PD were later found to have an alternate diagnosis based on multifactorial clinical diagnostic criteria. This alternate diagnosis indicated that experts in PD changed their diagnoses infrequently during the 7.6-year follow-up.


Boala ParkinsonUn diagnostic dificil ?

• Le diagnostic clinique de syndrome parkinsonien est relativement aisé à évoquer, mais la distinction entre la maladie de Parkinson idiopathique (MPI) et les autres syndromes parkinsoniens (Parkinsonismes secondaires et « Parkinsons plus ») peut être très difficile notamment en début de maladie.

• Un diagnostic exact est important non seulement pour conseiller les patients et assurer la bonne conduite du traitement, mais aussi pour réaliser des études pharmacologiques et épidémiologiques.

• Une analyse critique des critères de diagnostic de la MPI, confrontée à la vérification neuropathologique, est présentée à partir des données récentes de la littérature.

• En l'absence de critères disponibles et validés, issus de l'imagerie fonctionnelle ou de la biologie moléculaire, les critères diagnostiques les plus opérationnels restent d'ordre clinique; les cinq critères privilégiés sont

• le tremblement de repos, • la rigidité, • la bradykinésie,• l'asymétrie au début et • la réponse marquée à la L-DOPA. • Le diagnostic de MPI doit être régulièrement réévalué au cours du déroulement de

son histoire naturelle.

Levodopa• Levodopa a fost piatra de temelie în tratamentul

BP mai mult de 40 ani

• Tratmentul este asociat cu descreşterea morbidităţii şi mortalităţii vs. cu era pre-levodopa

• Cel mai eficient medicament in tratmentul MP

• Virtual, toţi patienţii cu MP confirmată încearcă un beneficiu clinic semnificativ

Olanow CW et al. Neurology. 2001;56(suppl 5):S9. Factor SA. Med Clin North Am. 1999;83:415.

Tratament

Terapia cu L-Dopa • Suplinirea deficitului dopaminei în striatum*

• L-Dopa este precursorul dopaminei, trece bariera H-E

• Eficienţa şi tolerabilitatea este mai mare fiind asociată cu inhibitorii decarboxilasei (benzerazidă/carbidopa)

Efecte adverse:– Greaţă/vomă/vertij– Hipotonie ortostatică– Psihoză– Sindromul L-dopa (administrarea de durată a L-dopa)

(lipsa efectului, fluctuaţii motorii, diskinezii)

Tratament

Levodopa Problemele perioadei a II

• Fluctuaţii motorii - Pînă la 50% pacienţi după 5 ani de tratament

- 70% pacienţi supă 15 ani de tratament - Fenomenul “wearing off” - de sfârşit de doză - Fluctuaţii inprevizibile “on-off”

• Diskineziile– Vârf de doză ori bifazică

• Tulburări neuropsihice– Halucinaţii – Psihoze

– Confuzii

Lang AE et al. N Engl J Med. 1998;339(16):1134-36.

Tratament

Tratament

Anticholinergicele

Anticholinergicele

• Opţiune pentru pacienţii tineri (<60 ani) cu forme tremorigene şi funcţii cognitive păstrate

• Agenţi disponibili:– Trihexyphenidyl (Romparkin, Artan, Cyclodol)– Benztropine (Cogentin)– Biperidin (Akineton)

• Efectele adverse pot limita utilizarea:– Alterarea memoriei – Disforie

– Confuzie acută – Efecte muscarinice

– Halucinaţii • uscăciunea mucoasei bucale

– Sedare • înceţoşarea vederii

Olanow CW et al. Neurology. 2001;56(suppl 5):S24-S25.

Tratament

Anticholinergicele

• Opţiune pentru pacienţii tineri (<60 ani) cu forme tremorigene şi funcţii cognitive păstrate

• Agenţi disponibili:– Trihexyphenidyl (Romparkin, Artan, Cyclodol)– Benztropine (Cogentin)– Biperidin (Akineton)

• Efectele adverse pot limita utilizarea:– Alterarea memoriei – Disforie

– Confuzie acută – Efecte muscarinice

– Halucinaţii • uscăciunea mucoasei bucale

– Sedare • înceţoşarea vederii

Olanow CW et al. Neurology. 2001;56(suppl 5):S24-S25.

Mecanism de acţiune: - Rămâne necunoscut- Inhibă recaptarea DA în terminaţiile presinaptice

Tratament

Amantadina

Amantadina

• Obţiune de monoterapie în cazul pacienţilor primar diagnosticaţi cu simptome uşoare

• Asigură un benefidiu terapeutic moderat

• Blochează recaptarea dopaminei mărind cantitatea ei în fanta sinaptică

Mendis T et al. Can J Neurol Sci. 1999;26:91.Lang AE et al. N Engl J Med. 1998;339(16):1134.Olanow CW et al. Neurology. 2001;56(suppl 5):S24-S25.

Tratament

Inhibitorii MAO-B

Olanow CW et al. Neurology. 2001;56(suppl 5):S6-S7.Parkinson Study Group. Ann Neurol. 1996;39:37-38.

Inhibitorii MAO-B • Blochează enzima monoamin oxidaza B, care

catabolizează dopamina (contribuind la mărirea dopaminei în fanta sinaptică şi acumularea ei în neuronii dopaminergici nigro-striatali)

• Selegilina este un inhibitor selectiv de MAO-B întârzie necesitatea administrării terapiei cu levodopa la

pacienţii cu MP netratată cu circa 9 luni într-un mare trial clinic în comparaţie cu placebo

• Efect neuroprotector (de incetinire a evoluţiei maladiei) discutabil

Tratament

Inhibitorii COMT

Catecol-Orto-Metil-Transferază

Olanow CW et al. Neurology. 2001;56(suppl 5):S21-S22.Tasmar® (tolcapone) Prescribing Information. Roche Laboratories, Inc. 1998.

Inhibitorii COMT • Inhibitorii de Catecol-Orto-Metil-Transferază (COMT) nu au

vre-un rol sinestătător în monoterapie; pot fi utilizaţi doar în combinaţie cu levodopa

• Inhibă catabolismul DA , extind durata efectului levodopa

• Indicaţi în tratmentul patienţilor cu MP cu fluctuaţii motorii de tipul “wearing off” în tratamentul cu levodopa

• Inhibitorii COMT disponibili:– Entacapone

– Tolcapone (toxicitatate hepatică)

• Efectele adverse sunt în primul rând dopaminergice cauzate de creşterea disponibilităţii de levodopa în creier

Tratament

Punctele de atac a terapiei medicamentoase

Inhibitorii MAO-B

(3,4-Dihydr-oxy-phenyl-acetic acid)

Presynapse Glial cell

Agonist Dopaminer

gic

L-Dopa

Glu

Antgonist Glutamatic

Dopa decarboxylase

Tratament

Agonişti dopaminici: Diapazonul posologic*

Diapazonul (mg/zi)

Disponibilitatea (mg)

REQUIP® (ropinirole) 0.75-24 0.25, 0.5, 1, 2, 3, 4, 5

Bromocriptine 1.25-40 2.5, 5

Pergolide 0.05-4 0.05, 0.25, 1

Pramipexole 0.375-4.5 0.125, 0.25, 0.5, 1, 1.5

Factor SA. Med Clin North Am. 1999;83:419-428.

* Eficienţa comparabilă nu a fost stabilită

Tratament

REQUIP® (ropinirole)

Trialauri clinice

Trialuri clinice

N. 1

REQUIP - Placebo

(Studiu tratamentului MP în stadiile precoce)

Trialuri clinice

-5

0

5

10

15

20

25

30

Ameliorare semnificativă Scorului Motor UPDRS

P < 0.001

24%

Placebo n = 125

-3%

Ropinirolen = 116

% M

od

ific

ări

Adler CH et al. Neurology. 1997;49:395.

REQUIP® (ropinirol )-Placebo Studiu MP stadiile precoce.

Trialauri clinice

N. 2

REQUIP - Levodopa


• Patienţii ce administrau REQUIP au avut un risc semnificativ mai redus de diskinezii dizablitante

• Aceasta rămâne valabil independent de terapia adjuvantă cu levodopa

0

5

10

15

20

25

REQUIP® (ropinirole HCl)

Levodopa

% p

ac

ien

ţi

8%

14/179

23%

20/89

Incidenţa Diskineziei incapacitante.

P < 0.001

P< 0.001

Trialauri clinice

REQUIP® (ropinirole):modalitatea creşterii dozei.

Orarul iniţial recomendat: – 0.25 mg 3 ori/zi 1 săptămână

– 0.5 mg 3 ori/zi 1 săptămână – 0.75 mg 3 ori/zi 1 săptămână – 1 mg 3 ori/zi 1 săptămână

0,75 mg/zi (0.25 mg per dose) • După săptămâna a 4, mărirea cu 1.5 mg/zi (0.5 mg per

dose) săptămânal până la 9 mg/zi

• După 3 mg/zi creşterea săptămânală ia în cont necesităţile individuale ale pacientului pînă la doza zilnică de 24 mg

• Diapazonul larg de doze este facilitat de diverse doze a pastilelor: 0.25-mg, 0.5-mg, 1-mg, 2-mg, 3-mg, 4-mg, and 5-mg

Tratament

Korczyn AD, et al. Acta Neurol Scand 2002;106:200-204.

Procentul cumulativ a răspunsurilor în funcţie de

doză REQUIP® (ropinirole).

0

25

50

75

100

0,75 1,5 2,25 3 4,5 6 7,5 9 12 15 18 21 24*

Cu

mu

lati

ve

% R

es

po

nd

ers

n=271

*Doza Maximală cotidiană de REQUIP.

% c

um

ula

tiv

a ră

spu

nsu

lui

Tratament

Rascol O et al. N Engl J Med. 2000;342:1488-90.

REQUIP® (ropinirole) vs. Levodopa in

MP stadiile precoce. Concluzii

• MP stadiile precoce poate fi tratată în monoterapie până la 5 ani cu ropinirol dar şi suplementar cu levodopa ca un a doilea pas dacă e necesr

– Riscul redus de diskinezii comparativ cu levodopa– Eficacitatea este comparablă cu levodopa în menţinerea

activităţii cotidiene

• Hallucinaţiile mai frecvente în grupul cu ropinirol decât in cel cu levodopa ; însă ele sunt moderate şi pot fi uşor tratate la majoritatea pacienţilor

Tratament

REQUIP® (ropinirole) Rezumat

• Indicat pentru monoterapie şi terapie adjuvană

• AD în monoterapie au o eficienţă şi siguranţă dovedită în perioada de 5 ani conform datelelor trialului clinic

• Derivaţii non-ergotici sunt recomendaţi

• Economie de Levodopa

Tratament

N. 3REQUIP - Levodopa

(PET)


Pacient cu MP:Imagini ADD

Imagine ADD transformată

spaţial

18F-dopa template

Spatially transformed Ki map

Datele ADD

ROI on 18F-dopa template

Analiza Zonelor Investigate (AZI):

Whone AL, et al. Neurology 2002;58(7 Suppl 3):A82-A83 (Abstr. #S11.006).

Whone AL, et al. Presented at: 54th Annual Meeting of the American Academy of Neurology; April 13-20, 2002; Denver, CO.

Trialauri clinice

PD patient:ADD image

Spatially transformed ADD image

SPM data

18F-dopa template

Spatially transformed Ki map

Analiza SPM : Metodologia



Trialauri clinice

Concluzii

• Captarea 18F-dopa este un marker (indice) a evoluţiei MP

• Modificările în putamen şi substanţa nigra a fost seminificativ mai încete în MP la pacienţii care au administrat Requip în compataţie cu L-dopa mai mult de 2 ani



Incidenţa Diskineziilor

P<0.0003

Riscul diskineziilor de circa 10 ori mai mare cu L-dopa decât cu Requip

L-dopaRequip

3 %

27 %

0

5

10

15

20

25

30

Inci

den

ţa D

iski

nez

iilo

r (%

)

UPDRS item-ul 32 şi informaţia despre efectele adverse



Trialauri clinice


Concluzii generale (conform trialurilor realizate)

Ropinirol


Concluzii generale (I)(conform trialurilor realizate)

1

Ropinirolul încetineşte evoluţia modificărilor în putamen şisubstanţa nigra confirmate prin PET

Ropinirol


Concluzii generale (II)(conform trialurilor realizate)

2 MP stadiile precoce poate fi tratată în monoterapie până la 5 ani cu

ropinirol. Eficacitatea este comparablă cu

levodopa în menţinerea activităţii cotidiene

Ropinirol


Concluzii generale (III) (conform trialurilor realizate)

3

Ropinirolul poate fi asociat cu levodopa ca un a doilea pas de terapie adjuvantă dacă e necesr

Ropinirol


Concluzii generale (IV)(conform trialurilor realizate)

4

Riscul redus de diskinezi comparativ cu levodopa este un

avantaj major al Ropinirolului vizând prognoza ulterioară

Ropinirol


Concluzii generale (conform trialurilor realizate)

1. Ropinirolul încetineşte modificările în putamen şi

substanţa nigra confirmate prin PET

2. MP stadiile precoce poate fi tratată în monoterapie

până la 5 ani cu ropinirol. Eficacitatea este

comparablă cu levodopa în menţinerea activităţii cotidiene

3. Ropinirolul poate fi asociat cu levodopa ca un a doilea

pas de terapie adjuvantă dacă e necesr

4. Riscul redus de diskinezii comparativ cu levodopa este un

avantaj major al Ropinirolului vizând prognoza ulterioară

5. Economie de Levodopa

Ropinirol

Vă mulţumim pentru atenţie

]

Opţiuni terapeutice în terapia medicamentoasă

• Antagonistul Glutamatului (amantadina) Inhibiţia hyperactivităţii glutamatergice

• Terapia cu L-Dopa /agonişti dopaminergici Substituţia Dopaminei

• Inhibirori MAO-B Inhibiţia centrală a catabolismului şi

reducerii dopaminei

• Inhibitorii COMT Inhibiţia periferică a reducerii L-dopa

Tratament

Opţiuni terapeutice în terapia medicamentoasă

• Antagonistul Glutamatului (amantadina)– Inhibiţia hyperactivităţii

glutamatergice

• Terapia cu L-Dopa /agonişti dopaminergici– Substituţia Dopaminei

• Inhibirori MAO-B – Inhibiţia centrală a catabolismului şi

reducerii dopaminei • Inhibitorii COMT– Inhibiţia periferică a reducerii L-dopa

Tratament

• Early life• James Parkinson was born in Shoreditch,

London, England. He was the son of John Parkinson, an apothecary and surgeon practising in Hoxton Square in London. In 1784 James Parkinson was approved by the Corporation of London as a surgeon.

• On May 21, 1783, he married Mary Dale, with whom he subsequently had six children. Soon after he was married, James Parkinson succeeded his father in his practice in 1, Hoxton Square. He believed that any worthwhile physician should know shorthand, at which he was adept.

http://en.wikipedia.org/wiki/Shoreditch

http://en.wikipedia.org/wiki/London

http://en.wikipedia.org/wiki/England

http://en.wikipedia.org/wiki/Apothecary

http://en.wikipedia.org/wiki/Surgery

http://en.wikipedia.org/wiki/Hoxton_Square


http://en.wikipedia.org/wiki/1784

http://en.wikipedia.org/wiki/Corporation_of_London



http://en.wikipedia.org/wiki/May_21




http://en.wikipedia.org/wiki/Shorthand

• Dr. James Parkinson 11 April 1755 -December 21 1824

• James Parkinson studied at the London Hospital Medical College for 6 months when he was 20 and was then apprenticed to his father for 6 years, qualifying as a surgeon in 1784 when he was 29. A year and half after becoming a medical student, James became an honorary medallist of the Royal Humane Society for having assisted his father on 28 October 1777 in using resuscitation methods on a Hoxton man who had hanged himself.

http://en.wikipedia.org/wiki/December_21

http://en.wikipedia.org/wiki/December_21

• interest in the welfare of people with mental illness. He wrote extensively on medical subjects. Apart from the famous essay on 'the Shaking Palsy', he wrote important papers and books on a diverse range of medical subjects, including:

• the effects of lightning • the distinction between disorders of memory, dysphasia and true

madness • texts to encourage parish fever wards; • a report of the first case of appendicitis to be found in English

medical literature which also was the first to recognise perforation (peritonitis) as the cause of death

• mental illness and reform in the Act regulating mad houses • gout • education of medical students and apothecaries• James Parkinson was involved in many medical associations of his

day, and served as President of the Association of Apothecaries for two years. At the end of his distinguished medical career, James Parkinson became the first recipient of the Honorary Gold Medal of the Royal College of Surgeons in 1822.

• Other achievements and interests•

• Other achievements and interests

Geology and scienceJames Parkinson is recognised as a founder of scientific palaeontology. He not only wrote several books on geology but was also one of the thirteen founder

members of the British Geological Society, still in operation today. He was also an enthusiastic member of several other scientific societies.

• Social reform

• James Parkinson was a controversial social reformer and political activist who championed many causes and found it difficult to remain silent while people suffered. He lived during the reign of King George III, at a time when the standard of living was declining as a result of war and rising taxes. Representation in parliament for all citizens was non-existent and corruption was rife.

• Under the pen name of 'Old Hubert', he wrote many pamphlets which were highly critical of the political system of the day and advocated the reform of popular representation in the House of Commons and universal suffrage. He also highlighted social concerns such as poverty, unfairness of taxes and wages, unfair imprisonment, poor prison conditions, education for the poor, and care for the elderly and disabled.

• James Parkinson also became a prominent member of two outspoken societies at the time, the London Corresponding Society and the Society of Constitutional Information. The first aimed to bring about reform of the parliamentary representation of the people and some of their ideas were the foundation for the political system that exists in the UK today. However, in a time when there was no freedom of speech, many members of these societies were tried and convicted of treason, suffering severe punishment as a result.

• As a result of his political activities, James played a key role in investigations into an alleged conspiracy to kill King George III, allegedly by firing a poisoned dart from the pit of a theatre (known as the 'Popgun Plot'). Five members of the London Corresponding Society were arrested for high treason in relation to this apparent plan, which never existed except in the mind of one man, Thomas Upton. Three of the others were accused based on letters forged by Upton, and one by being associated with Upton. James Parkinson was a witness for the defence during the Privy Council investigations and in the one trial which was subsequently held. All the accused were eventually freed. James Parkinson, in appearing for the defence and in his writings, took significant risks with regard to his own career and life because he could have been prosecuted for his activities, the people and organisations he was associated with and for writing against the monarchy. His involvement in this affair shows that he was a man of principle and honour who believed these issues were too important to remain silent. This earned him the respect of the Privy Council and he was not prosecuted.

• In later life, James Parkinson took on other responsibilities with humanitarian goals. This included highlighting the importance of the welfare of children who worked as apprentices, uncovering abuse and encouraging law reform governing apprentices to make review and inspection an integral part of the system.

• Family and church • James Parkinson married Mary Dale in 1781

They had 6 children and his son, John William Keys Parkinson's, also became a doctor and eventually took over the Hoxton practice

• James Parkinson was also churchwarden of St. Leonard's Church in Shoreditch, where he was baptised, married and buried. Although his grave is no longer identifiable, there is a memorial to him in the church, erected in 1955 to mark the 200th anniversary of his birth.

• An Essay on the Shaking Palsy• In this famous essay, James Parkinson was the first

person to make a clear description of the condition. This was based on observation of 6 cases he had either observed in his own practice or seen during walks in his neighbourhood. Only one of them did he examine and as such the description is incomplete. However, his account is still remarkable for its accuracy and clarity of expression. One of the aims of writing the essay was to encourage others to study the condition.

• It was a French doctor, Jean Martin Charcot who really recognised his work some 60 years after James Parkinson wrote it and called the condition "Parkinson's disease"

•

• Science• Parkinson's interest gradually turned from medicine to nature, specifically the

relatively new field of geology, and paleontology. He began collecting specimens and drawings of fossils in the latter part of the eighteenth century. He took his children and friends on excursions to collect and observe fossil plants and animals. His attempts to learn more about fossil identification and interpretation were frustrated by a lack of available literature, and so he took the decision to improve matters by writing his own introduction to the study of fossils.

• In 1804 the first volume of his Organic Remains of the Former World was published. Gideon Mantell praised it as "the first attempt to give a familiar and scientific account of fossils". A second volume was published in 1808, and a third in 1811. Parkinson illustrated each volume, sometimes in color. The plates were later re-used by Gideon Mantell. In 1822 he published the shorter "Elements of Oryctology: an Introduction to the Study of Fossil Organic Remains, especially of those found in British Strata".

• Parkinson also contributed several papers to William Nicholson’s "A Journal of Natural Philosophy, Chemistry and the Arts", and in the first, second, and fifth volumes of the "Geological Society’s Transactions".

• On November 13, 1807, Parkinson and a number of other distinguished gentlemen met at the Freemasons' Tavern in London. The gathering included such great names as Sir Humphry Davy, Arthur Aikin, and George Bellas Greenough. This was to be the first meeting of the Geological Society of London.

• Parkinson belonged to a school of thought, Catastrophism, that concerned itself with the belief that the Earth's geology and biosphere were shaped by recent large-scale cataclysms. He cited the Noachian deluge of Genesis as an example, and he firmly believed that creation and extinction were processes guided by the hand of God. His view on Creation was that each 'day' was actually a much longer period, that lasted perhaps tens of thousands of years in length.

http://en.wikipedia.org/wiki/Geology

http://en.wikipedia.org/wiki/Paleontology

http://en.wikipedia.org/wiki/Fossils


http://en.wikipedia.org/wiki/Gideon_Mantell






http://en.wikipedia.org/wiki/William_Nicholson_(chemist)

http://en.wikipedia.org/wiki/November_13

http://en.wikipedia.org/wiki/November_13


http://en.wikipedia.org/wiki/Freemasons

http://en.wikipedia.org/wiki/Humphry_Davy

http://en.wikipedia.org/wiki/Humphry_Davy

http://en.wikipedia.org/wiki/Arthur_Aikin

http://en.wikipedia.org/wiki/Arthur_Aikin

http://en.wikipedia.org/wiki/George_Bellas_Greenough




http://en.wikipedia.org/wiki/Geological_Society_of_London






http://en.wikipedia.org/wiki/Catastrophism

http://en.wikipedia.org/wiki/Earth

http://en.wikipedia.org/wiki/Flooding



• Medicine• Parkinson turned away from his tumultuous political career, and

between 1799 and 1807 published a number of medical works, including a work on gout in 1805. He was also responsible for the earliest writings on the subject of peritonitis in English medical literature.

• Parkinson was the first person to systematically describe 6 individuals with symptoms of the disease that bears his name. Unusually for such a description, he did not actually examine these patients himself but observed them on daily walks. [1]

• It was Jean Martin Charcot who coined the term "Parkinson's Disease" over 60 years later.

• Parkinson was also interested in improving the general health and well-being of the population. He wrote several medical doctrines that exposed a similar zeal for the health and welfare of the people that was expressed by his political activism. He was a crusader for legal protection for the mentally ill, as well as their doctors and families.

• In 1812 Parkinson assisted his son with the first described case of appendicitis in English, and the first instance in which perforation was shown to be the cause of death.

Boala Parkinson

Movement Disorders Society Scientific Issues Committee report: SIC Task Force appraisal of clinical

diagnostic criteria for Parkinsonian disorders As there are no biological markers for the antemortem diagnosis of degenerative parkinsonian disorders, diagnosis currently relies upon the presence and progression of clinical features and confirmation depends on neuropathology. Clinicopathologic studies have shown significant false-positive and false-negative rates for diagnosing these disorders, and misdiagnosis is especially common during the early stages of these diseases. It is important to establish a set of widely accepted diagnostic criteria for these disorders that may be applied and reproduced in a blinded fashion. This review summarizes the findings of the SIC Task Force for the study of diagnostic criteria for parkinsonian disorders in the areas of Parkinson's disease, dementia with Lewy bodies, progressive supranuclear palsy, multiple system atrophy, and corticobasal degeneration. In each of these areas, diagnosis continues to rest on clinical findings and the judicious use of ancillary studies. Copyright 2003 Movement Disorder SocietyPMID: 12722160 [PubMed - indexed for MEDLINE]

Litvan I, Bhatia KP,Burn DJ,Goetz CG, Lang AE, McKeith I, Quinn N, Sethi KD, Shults C, Wenning GK; Movement Disorders Society Scientific Issues Committee



• Step 1: Diagnosis of Parkinsonism

• Bradykinesia and at least one of the following:

• Muscular rigidity

• 4–6 Hz resting tremor

• Postural instability not caused by primary visual, vestibular, cerebellar or proprioceptive dysfunction


• Step 2: Features tending to exclude Parkinson’s disease as the cause of Parkinsonism

• History of repeated strokes with stepwise progression of parkinsonian features • History of repeated head injury • History of definite encephalitis • Neuroleptic treatment at onset of symptoms • >1 affected relatives • Sustained remission • Strictly unilateral features after 3 years • Supranuclear gaze palsy • Cerebellar signs • Early severe autonomic involvement • Early severe dementia with disturbances of memory, language and praxis • Babinski's sign • Presence of a cerebral tumour or communicating hydrocephalus on computed

tomography scan • Negative response to large doses of levodopa (if malabsorption excluded) • 1-methyl-4-phenyl-1,2,3,6-tetrahydropyridine (MPTP) exposure

Stadiile evoluţiei BP conform Hoehn şi Yahr (1967)

St. I – simptome unilaterale

St. II – simptome bilaterale

St. III – simptome bilaterale + instabilitate posturală (are periodic nevoie de ajutor)

St. IV – handicap sever, dar în zile (ore) “bune” î-şi poate păstra ortostaţiunea şi merge fără ajutor

St. V – fără ajutor rămâne imobilizat la pat (necesită ajutor permanent)

• APPENDIX: PD - UK PDS BRAIN BANK DIAGNOSTIC CRITERIA•

Step 1 - Diagnosis of Parkinsonian syndromeBradykinesia plus at least one of the following…Muscular rigidityRest tremorPostural instability

• Step 2 - Exclusion criteria including History of repeated strokesHistory of repeated head injuryHistory of definite encephalitis

• Step 3 - Supportive prospective criteria (at least three required)Unilateral onsetRest tremor presentEvidence of progressionPersistent asymmetryExcellent response to L-dopaSevere L-dopa-induced choreaL-dopa response for 5+ yearsClinical course of 10+ years

100_2075.mov

Date post:	22-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	maximbelenchii
View:	244 times
Download:	10 times

Patoligia Extrapiramidala VERSIUNE P STUDENTI

Documents