+ All Categories
Home > Documents > PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

Date post: 02-Aug-2015
Category:
Upload: roxana-patrulescu
View: 93 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
88
DECEMBRIE 2011 BENEFICIAR CONSILIUL JUDEÞEAN TIMIª P.A.T.J. TIMIS S.C. V.R. ECOCONSTRUCT S.R.L. S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L. ÎMBUNÃTÃÞIREA CALITÃÞII MEDIULUI PRIN ÎMPÃDURIREA TERENURILOR AGRICOLE DEGRADATE ÎN JUDEÞUL TIMIª, REALIZAREA PERDELELOR VERZI DE PROTECÞIE ALE LOCALITÃÞILOR. REABILITAREA ªI EXTINDEREA FONDULUI SILVIC EXISTENT S.C. URBAN TEAM S.R.L. S.C.VELPLAN DESIGN S.R.L. S.C. V.R. ECOCONSTRUCT S.R.L. S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L. de fundamentare DECEMBRIE 2011 BENEFICIAR CONSILIUL JUDEÞEAN TIMIª studiu
Transcript
Page 1: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

DECEMBRIE 2011

BENEFICIARCONSILIUL JUDEÞEAN TIMIª

P.A

.T.J

. T

IMISS.C. V.R. ECOCONSTRUCT S.R.L.

S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L.

ÎMBUNÃTÃÞIREA CALITÃÞII MEDIULUI PRIN ÎMPÃDURIREA TERENURILOR

AGRICOLE DEGRADATE ÎN JUDEÞUL TIMIª, REALIZAREA PERDELELOR VERZI

DE PROTECÞIE ALE LOCALITÃÞILOR. REABILITAREA ªI EXTINDEREA

FONDULUI SILVIC EXISTENT

S.C. URBAN TEAM S.R.L.S.C.VELPLAN DESIGN S.R.L.

S.C. V.R. ECOCONSTRUCT S.R.L.S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L.

de fundamentare

DECEMBRIE 2011

BENEFICIARCONSILIUL JUDEÞEAN TIMIª

studiu

Page 2: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

S.C. URBAN TEAM S.R.L., S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

decembrie 2011

ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDEŢULUI TIMIŞ

ETAPA 2: STUDIU DE FUNDAMENTARE

ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MEDIULUI PRIN ÎMPĂDURIREA TERENURILOR AGRICOLE DEGRADATE ÎN

JUDEŢUL TIMIŞ, REALIZAREA PERDELELOR VERZI DE PROTECŢIE ALE LOCALITĂŢILOR ŞI REABILITAREA ŞI

EXTINDEREA FONDULUI SILVIC EXISTENT

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ

ELABORATORI:

ASOCIEREA:

S.C. URBAN TEAM S.R.L. Administrator: urb. Dana APOSTOL Şef proiect: urb. Victor GHEORGHE

S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. Administrator: urb. Liviu VELUDA

Verificator proiect: urb. Liviu VELUDA

şi

S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L. Administrator: urb. Gabriel CODREANU

SUBPROIECTANT DE SPECIALITATE:

S.C. V.R. ECOCONSTRUCT S.R.L. Administrator: Ing. Roşu VIORICA

Page 3: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

S.C. URBAN TEAM S.R.L., S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

decembrie 2011

DENUMIRE PROIECT: ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢULUI TIMIŞ FAZA DE PROIECTARE: ETAPA 2: STUDIU DE FUNDAMENTARE ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MEDIULUI PRIN ÎMPĂDURIREA TERENURILOR AGRICOLE DEGRADATE ÎN JUDEŢUL TIMIŞ, REALIZAREA PERDELELOR VERZI DE PROTECŢIE ALE LOCALITĂŢILOR ŞI REABILITAREA ŞI EXTINDEREA FONDULUI SILVIC EXISTENT

PROIECT NR.: 2391/03.03.2011 BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN TIMIŞ: Constantin OSTAFICIUC ARHITECT ȘEF AL JUDEŢULUI TIMIŞ: arh. Liana BUŞILĂ PROIECTANT: ASOCIEREA: S.C. URBAN TEAM S.R.L. S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. ȘEF PROIECT: urb. Victor GHEORGHE VERIFICATOR PROIECT: drd. urb. Liviu VELUDA

Page 4: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

S.C. URBAN TEAM S.R.L., S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

decembrie 2011

PROIECTANT: ASOCIEREA: S.C. URBAN TEAM S.R.L. S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. LIDER ASOCIERE: S.C. URBAN TEAM S.R.L. ADMINISTRATOR: urb. Dana APOSTOL ȘEF PROIECT: urb. Victor GHEORGHE ASOCIAT: S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. ADMINISTRATOR: drd. urb. Liviu VELUDA VERIFICATOR PROIECT: drd. urb. Liviu VELUDA SUBPROIECTANT: S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L. ADMINISTRATOR: urb. Gabriel CODREANU SUBPROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. V.R. ECOCONSTRUCT S.R.L. ADMINISTRATOR: ing. Roşu VIORICA

Page 5: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

S.C. URBAN TEAM S.R.L., S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

decembrie 2011

CCOOLLEECCTTIIVV DDEE EELLAABBOORRAARREE::

S.C. URBAN TEAM S.R.L. urb. dipl. Victor GHEORGHE

Şef proiect complex, Specialist urbanist, atestat RUR

urb. dipl. Dana APOSTOL Specialist urbanist, atestat RUR

urb. dipl. Constantin OLTEANU Specialist urbanist, atestat RUR

urb. peisag. IRINA CIOANGHER Urbanist peisagist, atestat RUR

geogr. Cornelia TUDOSE Geograf, atestat RUR

tehn. Bogdan SANDU Tehnician pentru urbanism şi amenajarea teritoriului

S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. drd. urb. dipl. Liviu VELUDA Verificator proiect complex,

Specialist urbanist, atestat RUR

S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L. urb. Gabriel CODREANU Specialist urbanist, atestat RUR

S.C. V.R. ECOCONSTRUCT S.R.L. Dr.ing. Constantin ROŞU -

Responsabil lucrare, inginer silvic

Ing. Viorica ROŞU Inginer silvic

Ing. Laurenţiu POPOVICI Inginer silvic

Page 6: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

6

C U P R I N S

I n t r o d u c e r e ................................................................................................................. 8

C a p i t o l u l 1 .................................................................................................................. 9

I. Specificul cadrului fizico – geografic şi unele intervenţii (modificări) produse în landşaft ............................................................................................................................. 9

1.1. Geomorfologie, litologie .................................................................................... 9 1.1.1. Câmpiile ........................................................................................................... 9 1.1.2. Dealurile ......................................................................................................... 12 1.1.3. Munţii ............................................................................................................. 13

1.2. Climă ................................................................................................................. 14 1.2.1. Regimul termic ............................................................................................... 15 1.2.2. Regimul pluviometric ...................................................................................... 17 1.2.3. Regimul eolian ................................................................................................ 22

1.3. Hidrografie – hidrologie ................................................................................... 22 1.4. Soluri ................................................................................................................ 26

C a p i t o l u l 2 ................................................................................................................ 31

II. Structura şi calitatea fondului funciar .................................................................... 31

2.1. Fondul funciar agricol ..................................................................................... 31 2.1.1. Calitatea fondului funciar agricol ..................................................................... 31

2.2. Fondul funciar forestier ................................................................................... 32 2.2.1. Structura fondului funciar forestier .................................................................. 32 2.2.2. Distribuţia pădurilor......................................................................................... 32 2.2.3. Compoziţia pădurilor pe specii şi clasele de producţie realizate ..................... 34

C a p i t o l u l 3 ................................................................................................................ 36

III. Factori (naturali şi antropici) restrictivi - destabilizatori ai echilibrului ecologic şi consecinţe pentru ecosistemele forestiere şi mediu, în general ................................ 36

3.1. Principalii factori restrictivi - destabilizatori ai echilibrului ecologic ........... 36 3.1.1. Aridizarea ....................................................................................................... 36 3.1.2. Inundaţiile ....................................................................................................... 37 3.1.3. Coborârea nivelului apelor freatice ................................................................. 38 3.1.4. Regimul alternant al umidităţii ......................................................................... 38 3.1.5. Aciditatea solurilor .......................................................................................... 38 3.1.6. Uscarea treptată ............................................................................................. 38 3.1.7. Conţinutul ridicat de schelet şi coeziunea slabă a solurilor ............................. 39 3.1.8. Eroziunea şi alunecările ................................................................................. 39 3.1.9. Pericolul de incendii ........................................................................................ 40 3.1.10. Poluarea chimică din sol – apă – atmosferă ................................................... 40

3.2. Zonarea şi microzonarea (în scop forestier) a spaţiului geografic aparţinând judeţului Timiş ............................................................................................................ 41

Page 7: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

7

C a p i t o l u l 4 ................................................................................................................ 49

IV. Recomandări şi măsuri privind îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin consolidarea şi extinderea fondului forestier .............................................................. 49

4.1. Recomandări şi măsuri privind consolidarea şi reabilitarea fondului forestier existent ......................................................................................................... 49 4.2. Recomandări şi măsuri de extindere a fondului forestier (sub formă de masiv), în terenuri degradate, inapte pentru agricultură ......................................... 51

C a p i t o l u l 5 ................................................................................................................ 54

V. Perdelele forestiere de protecţie , mijloc specific şi eficace de îmbunătăţire a calităţii factorilor de mediu şi de extindere a fondului forestier ................................. 54

5.1. Perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie ................................ 54 5.1.1. Consideraţii generale asupra necesităţii realizării de perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii ................................................................................. 54 5.1.2. Consideraţii tehnice privind modul de amplasare şi de construcţie a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii terestre şi fluviale ............................... 58

5.2. Perdele forestiere de protecţie a localităţilor – comunităţilor umane .......... 63 5.2.1. Consideraţii tehnice privind modul de amplasare şi de construcţie a culturilor forestiere de protecţie a localităţilor şi diferitelor platforme (parcuri) industriale .......... 63 5.2.2. Speciile care se vor avea în vedere pentru compoziţia perdelelor de protecţie a localităţilor .................................................................................................................. 66

5.3. Perdele forestiere de protecţie a câmpului agricol ........................................ 67 5.3.1. Consideraţii generale asupra instalării perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor agricole ..................................................................................................... 67 5.3.2. Consideraţii tehnice asupra modului de amplasare a perdelelor de protecţie a câmpului agricol în jud. Timiş ..................................................................................... 71 5.3.3. Elementele de bază ale instalării şi întreţinerii perdelelor de protecţie a câmpului agricol în jud. Timiş ..................................................................................... 74

5.4. Perdele forestiere de protecţie antierozională ............................................... 77 5.4.1. Tipul şi modul de amplasare a perdelelor de protecţie antierozională. ............ 77 5.4.2. Elementele de bază ale instalării şi întreţinerii perdelelor de protecţie antierozională a versanţilor ........................................................................................ 78 5.4.3. Perdele forestiere antierozionale pentru protecţia digurilor, malurilor şi a lacurilor de acumulare ................................................................................................ 79

Concluzii ............................................................................................................................ 81

Referințe bliografice .......................................................................................................... 83

Bibliografie ..................................................................................................................... 83

Legislaţie ........................................................................................................................ 87

Page 8: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

8

I n t r o d u c e r e

Pentru a putea răspunde la aspectele şi problemele ridicate de tema propriu–zisă a fost necesar, în primul rând, să se insiste asupra cunoaşterii cadrului natural fizico – geografic, cu particularităţile sale specifice judeţului, să se ia cunoştinţă de lucrările efectuate în zonă pentru caracterizarea unor factori cu acţiune negativă puternică asupra landşaftului (inundaţii, înmlăştinări, sărăturare, eroziune ş.a.), să se facă analiza factorilor restrictivi – destabilizatori care afectează însă fondul funciar agricol şi forestier.

Bazate pe informaţiile şi datele obţinute printr-o bună cooperare şi comunicare cu Consiliul Judeţean Timiş, precum şi cu alte instituţii de specialitate (Direcţia Silvică Timişoara, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Timişoara), ca urmare şi a eforturilor depuse pentru efectuarea de observaţii de teren în spaţiul geografic al judeţului şi a unei ample documentări, s-a putut ca într-un termen relativ scurt, având în vedere amploarea problematicii abordate, să se elaboreze lucrarea de faţă.

Lucrarea este structurată în 5 capitole: la început se prezintă aspecte ale principalilor factori fizico – geografici, cu specificitate mare în teritoriu, care pot explica în bună măsură starea actuală a fondului funciar, apoi se prezintă în mod succint factorii restrictivi – destabilizatori pentru producţia vegetală (în special pentru vegetaţia forestieră lemnoasă) din judeţ.

În lucrare se prezintă şi schiţa de zonare şi microzonare a teritoriului judeţului, importantă pentru organizare şi gospodărire a fondului funciar în general şi a celui forestier în special.

În final, s-a trecut la elaborarea recomandărilor şi măsurilor considerate utile pentru revigorarea fondului forestier din judeţ, precum şi la elaborarea unor scenarii de realizare a perdelelor forestiere de protecţie, de extindere a unor „spaţii verzi” de agrement şi alte tipuri de culturi forestiere de protecţie, importante pentru oraşul Timişoara şi celelalte comunităţi urbane și rurale ale județului.

Page 9: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

9

C a p i t o l u l 1 I. Specificul cadrului fizico – geografic şi unele intervenţii (modificări) produse în

landşaft

1.1. Geomorfologie, litologie1

Aspectul general al reliefului este acela de amfiteatru, cu orientare spre vest, treapta cea mai de jos fiind reprezentată de câmpiile joase de subsidenţă şi luncile (care ocupă cca. 42 % din întinderea judeţului), urmează câmpiile înalte, inclusiv terasele şi dealurile (cca. 50 %) şi munţii, treapta cea mai înaltă (8 %) (Fig.1).

Starea actuală a reliefului din partea mai coborâtă a teritoriului s-a conturat în Pleistocen, după retragerea apelor lacului Panonic, când cuveta s-a umplut cu materiale grosiere, depuse în regim torenţial şi deltaic, iar partea marginală dinspre sud şi est, a continuat să rămână în regim mlăştinos. Continuarea mişcărilor neotectonice din Cuaternar au determinat noi modificări ale depozitelor de suprafaţă: zonele mai ridicate au fost acoperite cu loess şi parţial cu nisipuri eoliene, dar şi cu materiale fine, argiloase şi local cu pietrişuri şi nisipuri; zonele joase s-au îngroşat şi mai mult cu aluviuni fine, în general sărace în carbonaţi.

1.1.1. Câmpiile

Câmpiile joase

Sunt cele mai tinere forme de relief, aflate în general între 75 m şi 100 m altitudine absolută (local poate atinge 120 – 130 m), alcătuite din juxtapunerea unor conuri de dejecţie mai vechi sau mai noi şi depozite fluvio – lacustre. Ultimele materiale depuse sunt reprezentate de aluviuni sau depozite eoliene de natură loessică care acoperă parţial câmpia, spre vest.

Nivelul apelor freatice este situat între 0,5 – 1,0 şi 2,5 (3) m, local mai ridicat sau mai coborât.

După natura depozitului de suprafaţă, câmpiile joase se diferenţiază în câmpii cu depozite eoliene, cu depozite aluvio – proluviale şi fluvio – lacustre.

• Câmpiile joase cu depozite eoliene

Din această categorie se remarcă: Câmpia Jimboliei (1.10), acoperită în exclusivitate cu depozite loessice subţiri (1 – 3 m); Câmpia Beba Veche – Cherestur (1.13), însă, care spre deosebire de Câmpia Jimboliei, prezintă soluri salinizate – alcalizate,; Câmpia Galaţca – Giucoşin (1.11), care include şi Câmpul Teremia Mare, cu depozite nisipoase remaniate eolian şi cu apa freatică situată la 2 – 3 m.

1 Elaboratul respectiv are la bază schiţa unităţilor de relief întocmite de dr. ing. Ianoş Gheorghe în lucrarea „Ghidul excursiilor celei de a XVIII-a Conferinţe Naţionale pentru Ştiinţa Solului, Timişoara, 2003.

Page 10: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t

s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l. 10

Fig.1. Schiţa unităţilor de relief (scara 1:600.000) Judeţul Timiş

Page 11: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

11

• Câmpiile joase cu depozite aluvio – proluviale, se suprapun peste marile conuri de împrăştiere ale râurilor Bârzava, Timiş, Bega şi au altitudini cuprinse între 75 şi 90 m. Se caracterizează printr-o mare neuniformitate a depozitelor de solificare (aluviale vechi şi noi loessoide, nisipuri ş.a.), precum şi prin apariţia frecventă a unor lentile de materiale argiloase situate la mică adâncime, cu consecinţe în ce priveşte circulaţia apelor, care sunt accentuat mineralizate.

În morfologia câmpiilor se constată urme ale unor intense divagări, meandrări şi înmlăştinări, care înconjoară suprafeţe plane sau uşor înălţate.

Dintre câmpiile care fac parte din această categorie se menţionează: Câmpia Cenei – Ionel (Johanisfeld) (1.2), cu materiale aluviale mai vechi şi mai recente, cu textură predominant fină local şi cu insule de loess, cu apa freatică adeseori aproape de suprafaţă şi cu procese de solematizare, expusă şi în prezent divagării apelor şi inundaţiilor; Câmpia Bârzavei (1.3), cu depozite aluvio – proluviale şi areale mai coborâte (resturi ale lacului Panonic), cu depozite fine, mâloase, insular şi cu loess; Câmpia Ciacova (1.4) cu numeroase meandrări, rătăciri şi divagări ale apelor, predominant cu depozite aluviale fine şi loessoide, mai rar, rărituri; Câmpia Diniaş (1.6), cu depozite variate aluvio – proluviale şi loessoide, însă cu intense şi extinse procese de sărăturare; Câmpia Timişoarei (1.8), situată îndeosebi la nord de Timişoara, cu altitudini cuprinse între 88 şi 95 m, cu depozite foarte variate, aluvio – proluviale recente, care parazitează materiale loessoide mai vechi, cu microdepresiuni, crovuri, cursuri de apă părăsite.

Câmpia Moşniţa (1.7), extinsă până la Recaș şi Şag, predominant cu depozite aluviale fine, greu permeabile şi numai local cu depozite şi loessoide, expusă înmlăştinărilor din precipitaţii.

• Câmpiile joase cu depozite fluvio – lacustre; foste mlaştini, drenate în cea mai mare parte, cu depozite de suprafaţă alcătuite din aluviuni recente sau depozite de origine lacustră. Din această categorie se evidenţiază: Câmpia Moraviţa (1.1), cu depozite fine, argiloase, scoase de sub influenţa apelor freatice, ca urmare a unor lucrări hidroameliorative; Câmpia Aranca (1.12), creaţie a Mureşului, în care predomină depozite fine, argiloase, cu permeabilitate foarte mică, întrerupte uneori de depozite nisipoase fluviatile, cu nivel al apei freatice relativ sus şi cu apariţii insulare (mai ales în jumătatea estică a câmpiei) de soluri sărăturate, afectate şi de exces de umiditate de natură pluvială.

• Câmpiile joase cu depozite predominant aluviale

C. Belint (Câmpia Recaş – Chizătau) (1.9), câmpie alungită, aferentă interfluviului Bega – Timiş, încorsetată de apropierea dealurilor cu relief relativ uniform şi depozite aluviale stratificate, predominant luto – nisipoase cu caracter acid.

Pe culoarul format din luncile râurilor Bega şi Timiş, înaintează mult, câmpia de tip golf a râului Bega (1.4), extinsă între Coştei (115 m) şi Făget (180 m) şi câmpia de tip golf a râului Timiş (1.4) între Coştei (115 m) şi Făget (150 m), predominant cu depozite fluviatile mai grosiere şi soluri predominant acide. Apar şi microzone mlăştinoase, îndeosebi pe partea

Page 12: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

12

stângă a Timişului. Prezintă riscuri hidrologice mari, datorită mai ales a apelor ce se scurg de pe versanţii dealurilor din amonte.

Câmpiile înalte

Câmpiile înalte, cu altitudini cuprinse între 100 şi 200 m, sunt formate din convergenţa glacisolurilor de la baza dealurilor.

În cadrul câmpiilor înalte se disting, în primul rând, prin întinderea lor mare şi prin formele de relief, următoarele unităţi:

Câmpia Gătaia – Tormac – Clopodia (2.1) formată din: Câmpia Gătaia – Tormac întinsă, foarte slab fragmentată, cu frecvente depozite argiloase şi Câmpia Clopodia, construită din îngemănarea a mai multe glacisuri provenite din dealurile Clopodia (Doclinului).

Câmpia Vinga (2.2), în partea nordică şi Câmpia Gătaia, în partea sudică. Este o câmpie premontană etajată, care se desfăşoară sub formă de evantai, începând de la 160 – 180 m altitudine absolută, la contactul cu dealurile până la 80 – 100 m, către câmpia joasă. Trecerea spre câmpia joasă se face pe nesimţite.

Aceste câmpii sunt străbătute de văi rare, largi (500 – 1000 m), slab adâncite cu pante longitudinale foarte mici şi scurgeri foarte reduse. Versanţii ce însoţesc văile sunt slab înclinaţi şi prezintă procese de eroziune. Pe suprafeţele plane apar frecvente crovuri, ca urmare a tasării materialelor loessoide.

Depozitele de suprafaţă sunt alcătuite din loessuri lutoase, luto – argiloase (Câmpia Vinga) şi materiale aluvio – proluviale mai fine (Câmpia Gătaia).

Stratul acvifer se află la 10 – 15 m în interfluviile văilor şi 0 – 5 m în susul văilor.

Câmpia Niţchidorf (2.3), câmpie aluvială, construită de râul Pogonioş, cu soluri cu textură fină, puternic pseudogleizate (stagnice).

Câmpiile de terase, cuprinde o serie de câmpii formate prin acţiunea de depunere şi eroziune a principalelor râuri la periferia dealurilor: Câmpia Recaş – Şanoviţa (la periferia Dl. Lipovei); Câmpia Ţipariului (la periferia Dl. Lugoj), puternic fragmentată; Câmpia Sudriaş – Dumbrava (la periferia Dl. Lugoj şi Făget), destul de unitară sub raport morfologic şi textural, însă cu depozite predominant argiloase; Câmpia Oloşag – Darova (la periferia Dl. Pogăniş – Buziaş), unitară sub raport morfologic, acoperită cu depozite deluvio – proluviale mai grosiere şi acide.

1.1.2. Dealurile

Dealurile din cuprinsul judeţului, cu o mai mică extensie decât câmpiile, reprezintă a doua treaptă ca mare unitate geomorfologică (200 – 400 m). Sunt de origine erozivo – acumulativă, având ca agenţi externi apele de denudaţie a râurilor Mureş, Timiş, Bârzava, cu afluenţii lor.

Dealurile Doclinului şi Ramnei (3.1), aflate la poalele Munţilor Dognecei şi Ariniş, s-au dezvoltat în cuvertura molasică a acestor munţi.

Page 13: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

13

Dealurile Pogănişului - Silagiului (3.2), aflate între râurile Pogăniş (la sud) şi Timiş (la nord), au aspect mai mult de podiş, cu platouri largi, netezite la nivelul cotei de 300 m. Altitudinea lor scade treptat spre nord şi în prispe scurte, rapid, spre sud. Cuvertura de solificare argiloasă este întreruptă de doi martori cristalini, Silagiu (324 m) şi Bleauca (355 m), urme ale legăturii acestei unităţi de relief cu munţii centrali bănăţeni.

Dealurile Lipovei (3.3), situate între Mureş şi Bega, au constituţia litologică din nisipuri, pietrişuri şi marne miopliocene, acoperite cu o cuvertură de luturi, pe alocuri roşcate, puternic fragmentate, modelate şi reaşezate de acţiunea apelor de suprafaţă.

Mişcările tectonice de la sfârşitul pliocenului au faliat soclul dealurilor, iar pe aliniamentul faliilor au apărut intruziuni magmatice (Lucareţ) sau izvoare de ape minerale.

Dealurile Lugojului şi Făgetului (3.4), situate la poalele Munţilor Poiana Ruscă, sunt formate din materiale deluvio – proluviale, provenite din erodarea versanţilor nordici şi vestici ai Munţilor Poiana Ruscă. Au o fragmentare mai redusă şi sunt acoperite cu o groasă cuvertură argiloasă.

Scufundarea generală din miocen a determinat aici prăbuşiri locale care au dat naştere la o serie de microdepresiuni de contact puţin extinse (Fărăşeşti, Gladna, Zolt, Fârdea, Drinova). Pintenul cristalin al Măgurii Surducului (496 m), rămas martor al acestor mişcări tectonice, desparte Dealurile Făgetului de cele ale Lugojului.

Dealurile Lăpugiului (3.5), situate la este de râul Bega Luncani, sunt construite în ponţian de râul Mureş şi apoi intens modelate de pluviodenudaţie, precum şi de apele tributare râului Bega. Îndepărtarea stratului de argilă roşcată cuaternară, a adus la suprafaţă depozite nisipoase neogene, puţin coezive, în care eroziunea a „muşcat” adânc generând un relief cu o fragmentare şi energie mare.

Dealul Bulzei (3.6), situat în colţul nord – estic al Dealurilor Lipovei, reprezentat de şi Dealul Frăguţei, este caracterizat printr-o evoluţie geologică şi caracteristici litologice particulare: aici apar calcare jurasice şi cretacice, precum şi piroclastice puse în loc de vulcanismul neogen. Rocile dure de aici şi cuvertura sedimentară subţire au imprimat acestor formaţiuni deluroase o masivitate apropiată de cea a munţilor, dar cu o fragmentare relativ redusă, toate pe fondul unor altitudini coborâte.

Depozitele de suprafaţă sunt alcătuite din nisipuri, marne şi care, în asociaţie cu panta şi precipitaţiile, imprimă o accentuată instabilitate zonei. Spre nord, procesele de alterare ale banatitelor din Munţii Ariniş au lăsat în loc o groasă cuvertură de luturi şi argile.

1.1.3. Munţii

Deşi reprezentaţi de un singur masiv – Poiana Ruscă, de înălţime mijlocie (sub 1400 m), sunt totuşi destul de complicaţi sub raport geologic şi morfologic.

Morfologia de ansamblu a acestei unităţi montane este specifică unui horst cristalin, cutat şi faliat, cu văi adânci şi versanţi abrupţi.

O treaptă morfologică distinctă între zona montană şi cea a dealurilor este dezvoltată pe calcare dolomitice de Luncani, încrustate în cristalin, la altitudini variabile între 600 – 800

Page 14: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

14

m, se prezintă sub forma unor suprafeţe relativ plane, platourile Luncani şi Poieni, lipsite de pădure. La acelaşi nivel, se găsesc şi câteva măguri cristaline izolate: Druja (Vf. Druja 958 m), cuprins între văile Begăi, Fărăşeşti şi Valea Simion; Masivul Brăianu (Vf. Brăianu 873 m) între văile Begăi şi Hăuzeşti; Masivul Pleşa Jdioarei (623 m), care domină câmpia de golf a Lugojului. În regiunea periferică a munţilor se diferenţiază o altă treaptă a reliefului, de care aparţine pintenul cristalin a Surducului (Vf. Măgura Surducului 46 m), străbătut transversal de Valea Gladna.

Între zona montană cristalină şi cea a dealurilor piemontane, grefate pe depozite sedimentare (neogene), se intercalează şirul depresiunilor de contact: Zolt, Gladna Română, Gladna Montană, Fârdea – Hăuzeşti.

1.2. Climă

Judeţul Timiş se află la interferenţa maselor de aer cu caracter montan, de origine vestică, cu cele cu caracter continental de origine estică, suferind în plus şi invazia unor mase de aer calde, ce traversează Marea Mediterană2.

Gradul în care aceste tipuri de mase de aer influenţează clima judeţului Timiş, imprimă acestui spaţiu geografic caracterul temperat al climei, cu accent continental moderat şi cu influenţe subtropicale mai mult sau mai puţin accentuate în anumite sectoare geografice.

Influenţele de climă oceanică se remarcă prin advecţii frecvente ale aerului temperat maritim de origine polară tot anul, care determină maximul de precipitaţii principal, din mai – iunie şi, uneori, un maxim secundar în octombrie (tabelul 1).

Influenţele submediteraneene se evidenţiază prin advecţii ale aerului cald, din sud – vest şi determină un climat blând cu precipitaţii mai frecvente sub formă de ploaie şi lapoviţă, fenomene climatice de iarnă slabe ca intensitate, durata mică a stratului de zăpadă (15 – 20 zile) şi o durată a intervalului fără îngheţ dintre cele mai lungi din ţară.

Invaziile maselor de aer de origine estică se remarcă prin scăderi însemnate ale temperaturilor, geruri în perioada de toamnă – iarnă.

Pe de altă parte, trebuie evidenţiat faptul că valorile principalilor parametri climatici sunt semnificativ influenţaţi şi de relief, de starea de rugozitate a suprafeţei terestre.

În cuprinsul judeţului Timiş, altitudinile variază, aşa după cum s-a arătat, de la cca. 75 – 80 m, în Câmpia Timişului, la 1380 m, în Munţii Poiana Ruscăi. În acest sens, gradientul termic şi pluviometric îşi spune cuvântul, în sensul că indiferent de influenţele climatice generale (sectoriale) temperaturile scad cu altitudinea (0,540C/100 m), iar precipitaţiile cresc puternic cu altitudinea (55 mm/100 m), imediat la trecerea de la câmpie la dealuri.

2 Fronturile influenţelor submediteraneene urmăreşte linia Nădlac, Şemlac, Gearmata, Recaş, sud de Lugoj, Caransebeş, traversează Muntele Mic, Munţii Ţarcu, Godeanu şi ajung până la izvoarele Cernei (Bogdan Octavia, 1999).

Page 15: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

15

1.2.1. Regimul termic

Ca urmare a interferenţei principalilor factori genetici ai climei menţionaţi, temperatura medie anuală variază de la 10,6 … 110C în sectorul de câmpie, la 7,5 … 90C în sectorul dealurilor şi 3,7 … 7 (7,5)0C, în sectorul montan (tabelul 1).

Amplitudinea temperaturilor variază şi ea de la cca. 22,80C, în sectorul de câmpie (destul de mică în raport cu cele din Câmpia Română), la 20 … 220C, în sectorul dealurilor şi 19 … 200C, în cel montan.

Temperaturile medii lunare variază de la un anotimp la altul. Caracteristicile termice ale sezonului rece (iarna) sunt influenţate de circulaţia maselor de aer sud – estice, vestice şi sud – vestice, de origine oceanică sau mediteraneană. Pe fondul general al acestor circulaţii predominante, iernile sunt mai scurte şi mai blânde decât în alte zone ale ţării. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) prezint valori medii multianuale cuprinse între -10C şi -20C în zona de câmpie, ajungând în zona montană la -80C.

În ceea ce îngheţurile timpurii şi cele târzii, în general, primul îngheţ apare în ultima decadă a lunii octombrie, iar ultimul îngheţ, în a doua decadă a lunii aprilie. Dar sunt cazuri când primul îngheţ apare la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie şi mai ales când ultimul îngheţ apare la mijlocul lunii mai, aducând precipitaţii importante vegetaţiei.

În iulie temperaturile medii sunt moderate, coboară până sub 180C pe dealurile din est, pentru ca în zona de câmpie să se înregistreze 20 – 210C, temperaturi mai ridicate (21 – 220C) în Câmpiile joase ale Timişului şi Mureşului, în mare parte datorită advecţiilor repetate ale aerului cald tropical din sud – vest, dar şi a rolului moderator al nebulozităţii accentuate şi predominării tipurilor de timp cald, umed şi ploios, specifice regiunii.

Page 16: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t

s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l. 16

Fig.2. Zonalitatea fenomenului de „arşiţă” în anotimpul de vară în România (1961 – 2000)

Page 17: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

17

În ceea ce priveşte temperaturile extreme, temperatura maximă absolută (42,00C) a fost înregistrată la Banloc (24 iulie 2007), iar temperatura minimă absolută (-35,30C) la Timişoara (29 ianuarie 1963).

În aceeaşi categorie a temperaturilor extreme se poate înscrie şi perioadele de timp (în intervalul lunilor de vară) în care se manifestă fenomenul de arşiţă. După cercetările mai recente (Sandu J. şi colab., 2010), acest fenomen se produce şi în judeţul Timiş, având valoarea de 21 – 30 de unităţi 3(fig.2).

1.2.2. Regimul pluviometric

Cantităţile medii anuale de precipitaţii înregistrează şi ele un salt spectaculos de la câmpie, în regiunea accidentată. Astfel, dacă în sectorul de câmpie silvostepică precipitaţiile anuale sunt în jurul a 560 – 600 mm, în sectorul dealurilor joase poate să ajungă la 1017 mm (la Nădlag), iar în sectorul montan, pe culmile Munţilor Poiana Ruscăi poate să atingă 1400 – 1500 mm, similar cu cele de pe flancul vestic al Munţilor Apuseni.

Cele mai bogate cantităţi de precipitaţii se cumulează în semestrul cald al anului, cu deosebire vara şi primăvara, iar în regim mediu lunar multianual, cele mai rari cantităţi se totalizează în iunie (maximul principal) şi octombrie (maximul secundar), iar cele mai mici în februarie – martie. Corelat cu al doilea maxim pluviometric, se remarcă un a doilea minim sesizat în intervalul septembrie – noiembrie.

Cantităţile medii lunare cele mai mari cad în iunie, însumând 98,1 mm la Făget, 114,9 mm la Nădlag, 76,1 mm la Timişoara şi 71,1 mm la Periam. Cantităţile medii lunare cele mai mici cad în februarie (24,1 mm la Periam, 39,8 mm la Făget, 35,2 mm la Nădlag.

Numărul zilelor cu ploaie creşte de la 120 – 130 în zona de câmpie la peste 150 de zile în zona de munte.

Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 ore a fost depăşită în anul 2005, în luna martie, la staţia meteorologică Timişoara, când au căzut 63,0 mm. Cu toate că numărul anilor cu precipitaţii bogate este mai mic decât cel al anilor cu deficit de precipitaţii, ca urmare a suprapunerii unor fenomene meteorologice nefavorabile, în condiţiile geomorfologice menţionate, există pericol mare de inundaţii, mai mari decât în alte zone din ţară.

Aceste inundaţii se pot produce, de regulă, pe cursurile de apă neamenajate integral, râul Bega (sectoarele Tomeşti, Făget, Balint, Mănăștur), râul Timiş (sectoarele Găvajdia, Sacu, Lugoj, Grăniceri), râul Bârzava (sectoarele Gătava, Berecuţa, Bârda, Mânăstire, Denta), râul Mureş (sectoarele Periam, Igriş, Cenad 1). Posibile inundaţii, prin revărsări la ploi abundente, se pot produce în zonele: Nădrag (Pr. Carlenţiu), Tomeşti (Pr. Mare), Curtea (Pr. Hăuzeusca), Bârna (Pr. Pogoniş), Margine (Pr. Icui), Făget (Pr. Zidileasca).

3 Unitatea de arşiţă reprezintă diferenţa dintre temperatura maximă zilnică a aerului şi pragul critic de 320C în valori cumulate pe parcursul anotimpului de vară (iunie – august).

Page 18: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

18

În ultimul deceniu au fost afectate de inundaţii peste 120 de localităţi, din care aproape 50 s-au datorat apelor torenţiale şi curgerilor de pe versanţi.

Precipitaţiile caracteristice sezonului rece sunt sub formă solidă (ninsori), la care se adaugă cele sub formă lichidă (ploi). Primele ninsori apar sporadic în octombrie şi cu totul izolat în septembrie. Cele mai multe zile cu ninsoare se înregistrează în ianuarie şi februarie, după care, numărul lor scade treptat până în aprilie. În luna mai se semnalează cu totul întâmplător.

În consecinţă, numărul zilelor cu ninsoare este redus, de 15 – 20, în sectorul de câmpie, 20 – 25 zile în depresiunile golf, 26 – 40 zile în dealuri şi partea inferioară a munţilor şi 40 – 75 zile în partea superioară montană. Stratul de zăpadă se menţine 20 – 30 zile în partea de vest a câmpiei, 40 – 60 zile, în partea de est a câmpiei, 60 – 80 zile în depresiuni, 80 – 120 zile în zona montană joasă şi peste 120 zile în zona montană înaltă (1200 – 1300 m).

Este de remarcat faptul că, cantităţile medii lunare ale precipitaţiilor în sectorul de câmpie a judeţului, depăşesc cu 10 – 20 mm pe cele din centrul Câmpiei Române, ceea ce arată caracterul mai umed al câmpiei de vest faţă de C. Română. Însă, şi în această parte a ţării, mai ales în ultimii 30 de ani, au existat ani cu deficit pluviometric (sau chiar ani extrem de secetoşi) (tabelul 2, fig.3).

După indicele Palfay (ETP

P) zona se înscrie în categoria celor moderat şi puternic

(spaţiul cu nisipuri) afectată de secetă (fig.5).

Evapotranspiraţia potenţială este de cca. 700 mm, în sectorul de câmpie, 600 – 690 mm, în cel al dealurilor şi sub 500 – 550 mm, în sectorul montan, ceea ce înseamnă un deficit de precipitaţii de cca. 150 mm, dar numai la câmpie.

Umezeala relativă a aerului în zona de câmpie, are valori minime lunare de 60% (luna iulie) şi 61% (luna august), mai mari cu 3 – 5 puncte procentuale decât în Câmpia Română, ceea ce se înscrie ca un factor distinct pozitiv pentru vegetaţie. În mod firesc umiditatea aerului creşte în zona accidentată: 75 – 80%, în dealuri şi peste 80%, în munţi.

Corelate, datele privind resursele termice cu cele privind resursele hidrice, spaţiul geografic situat la vest de Timişoara, se înscrie ca potenţial agroclimatic cu o zonă caldă şi secetoasă (I), alături de alte zone din sudul şi estul ţării, şi în zonă moderat subumedă (II), în restul câmpiei (tabelul 3, fig.4).

După indicele de ariditate De Martonne (Iar), numai partea vestică extremă a judeţului (zona Beba Veche – Sânnicolau Mare, cu valori ale Iar de 24 – 25, arată trăsături clare de silvostepă. Dar în zona Timişoarei, unde mărimea Iar are valori de peste 29, acesta semnifică faptul că suntem în zonă forestieră (însă după solul caracteristic, cernoziom cambic, ne situăm în silvostepa internă, tranziţie spre zona forestieră.

După indicele PALFAY, corectat, zona se înscrie în zone celor moderat şi puternic (spaţiul geografic cu nisipuri) afectat de secetă (fig.5).

Page 19: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

19

Tabelul 2. Ani secetoşi/ploioşi în România, perioada 1901 – 2010 DECENIUL SECOLUL XX

Ani extremi secetoşi An extremi ploioşi 1901 – 1910 1907 – 1908 1910 1911 – 1920 1917 – 1918 1911, 1912, 1915, 1919 1921 – 1930 1923 – 1924, 1927 – 1928 1929 1931 – 1940 1934 – 1935 1937, 1939, 1940 1941 – 1950 1945 – 1946, 1947 – 1949, 1949 – 1950 1941, 1944, 1947 1951 – 1960 1952 – 1953 1954, 1955, 1957, 1960 1961 – 1970 1962 – 1963, 1964 – 1965 1969, 1970 1971 – 1980 1973 – 1974, 1975 – 1976 1972, 1974, 1975, 1976 1981 – 1990 1982 – 1983, 1985 – 1986, 1987 – 1988 1981, 1990 1991 – 2000 1992 – 1993, 1997 – 1998, 1999 – 2000 1991, 1997

Fig.3. Evoluţia cantităţilor anuale de precipitaţii în România (1901 – 2008)

Page 20: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

20

Tabelul 3 Resurse agroclimatice – Zona I /caldă – secetoasă (valori medii multianuale)

Resurse termice şi radiative I-XII IV-X V-VIII XI-III XII-II I-XII I-XII

Zona I caldă -

secetoasă

Sub-zone

T globale

(ΣTmed≥ 00C)

T efective

ΣTmed≥ 100C

Unităţi de „arşiţă”

ΣTmax≥ 320C

T min.abs.

(0C)

Unităţi de ger

ΣTmin≥ -150C

Radiaţia solară

(kcal/an)

Durata de strălucire

Soare (ore/an)

1. 4100-4200 1600 0-10 -28,0. ..-33,0 1-3 132-136 2350 2. 4200-4250 1600-1800 10-20 -20,0…-22,0 4-6 128-132 2275 3. 4200-4300 1800 30-40 -29,0…-34,0 8-10 124-127 2250 4. 4000-4300 1600-1800 20-40 -30,0…-32,0 20-24 125-128 2200 5. 4100-4250 1400-1500 20-30 -29,0…-30,0 10-20 125-128 2200

Resurse hidrice Precipitaţii (mm) Aprovizionare cu apă a solurilor

(mc/ha) Epoca optimă

semănat

Zona I caldă -

secetoasă

Sub-zone

I-XII XII-III IV-X VII Rezerva de umi-ditate, 0-100 cm

(mc/ha)

31 III

Deficite de umiditate, 0-100cm (mc/ha)

IV-X

Grâu de toamnă

Porumb

1. 350-400 150-200 200-250 35-40 1150-1180 4450-4800 15-20 X 13-16 IV 2. 400-450 125-175 275-330 40-50 1200-1300 3850-4500 12-18 X 10-13 IV 3. 450-500 150-200 300-350 45-55 950-1500 2800-4200 15-20 X 9-12 IV 4. 500-550 175-250 250-300 50-60 1150-1400 3300-3850 10-15 X 10-13 IV 5. 550-600 200-300 350-400 65-75 1350-1400 3300-3450 10-15 X 10-13 IV

Fig.4. Zonarea agroclimatică a teritoriului României

Page 21: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t

s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l. 21

Fig.5. Zone cu diferite intensităţi ale secetei, stabilite e baza indicelui PALFAY, corectat, în funcţie de însuşirile solului, reliefului şi apei freatice (I.C.P.A.)

Page 22: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

22

1.2.3. Regimul eolian

Vântul, este unul dintre elementele meteorologice cu acţiune discontinuă, în timp şi spaţiu, dependent de activitatea centrilor barici şi de particularităţile suprafeţei subiacente.

Zona de câmpie, cu orografie ştearsă, lipsită de obstacole, este deschisă vânturilor din toate direcţiile. Însă, cele mai frecvente sunt vânturile din sectorul sudic (S, SE, SV) şi cele din sectorul nordic (NV, NE), cu o frecvenţă medie de 10 – 18 %. În condiţiile reliefului accidentat vânturile îşi schimbă direcţia şi în funcţie de formele de relief. La înălţimi de peste 800 – 1000 m predomină vânturile din vest care, uneori, vara, se resimt şi în câmpie.

Cele mai nefavorabile pentru vegetaţie sunt vânturile calde şi uscate din sectorul sudic, în special Austrul, care este şi destul de frecvent, şi Coşava, vânt mai intens, cu caracter de föhn.

Vitezele medii anuale ale vântului, variază între 2 şi 3,8 m/s, în Câmpia Timişului, putându-se ajunge la 8 – 9 m/s, în Câmpia Banlocului şi Câmpia Bârzavei.

Vânturi cu intensitate mare (peste 15 – 17 m/s), cu efect de vijelie însoţite adesea şi de căderi de grindină, au loc o dată sau de două ori pe an, iar în ultimii ani şi 3 – 5 ori pe an. Aceste fenomene se produc de regulă în perioada V – VIII ale anului.

De asemenea, ca fenomene meteorologice cu grad mare de risc, se menţionează orajele şi furtunile cu grindină (după persistenţa zilelor călduroase), depunerile de chiciură (cu efecte negative asupra vegetaţiei), secetele şi fenomenul de „arşiţă”, care se manifestă, mai ales în partea vestică a judeţului, aşa după deja s-a mai arătat.

1.3. Hidrografie – hidrologie

Reţeaua hidrografică din cuprinsul teritoriului este bogată şi aparţine, în principal, la două mari bazine hidrografice Timiş şi Bega, cu izvoarele în Munţii Semenic, şi respectiv în Munţii Poiana Ruscă. La acestea se mai adaugă, în partea de sud, râul Bârzava (partea inferioară) şi râul Moraviţa, afluent al Bârzavei, iar în partea de nord râul Aranca, care îşi are originea în propriile aluviuni ale Mureşului (fig.6).

Caracteristica cursurilor de apă care izvorăsc din munţi (Timiş, Bega şi Bârzava, inclusiv afluenţii acestora) este faptul că în partea superioară au panta de scurgere mare, creând văi adânci, chei şi defileuri, iar odată ajunşi în zona de şes, în cursul mijlociu şi mai ales în cel inferior, în câmpie, panta de scurgere a acestora este foarte mică, făcând posibilă ieşirea lor din albie la ploi mari, divagarea şi colmatarea terenurilor. Chiar şi afluenţii de ordinul II, în special din dreapta râului Bega şi cei din stânga râului Timiş. datorită diferenţelor mari de nivel ale cursurilor de la izvoare la vărsare în emisar ferestruiesc puternic terenurile din jur, declanşând fenomene de eroziune şi alunecări.

Râul Bârzava, deşi îşi are izvoarele tot în Munţi Semenicului, intră pe teritoriul judeţului Timiş, practic în regiunea de câmpie, unde meandrează puternic, favorizând formarea unei văi largi cu multe cursuri prăsite şi o albie despletită.

Page 23: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t

s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l. 23

Fig.6. Harta reţelei hidrografice şi acumulărilor de apă

Page 24: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t

s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l. 24

Fig.7. Harta principalelor degradări antropice ale solurilor din România

Page 25: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

25

Râul Moraviţa, afluent al Bârzavei, îşi are originea în Dl. Doclinului (Tirolului). De la Sermenicul Mare spre vest pantele scad brusc, fapt ce determină derogarea şi stagnarea apelor în perioadele ploioase.

Râul Aranca, cuprinde vechile cursuri şi braţe ale Mureşului, în momentul de faţă, legătura dintre cele două sisteme făcându-se pe cale subterană. Datorită pantei reduse a bazinului drenajul apelor de suprafaţă este foarte redus, fapt care conferă zonei un caracter de evidentă divagare.

Caracterul hidrologic al cursurilor de apă în zona de câmpie, desele inundaţii şi stagnările de apă pe suprafeţe mari, au făcut ca încă din sec. al XVIII-lea, să se întreprindă lucrări de regularizare de îndiguire – desecare, la început pe râurile Bega şi Timiş şi apoi pe celelalte cursuri ale unor râuri cu pericol de inundaţie şi stagnări de apă.

După inundaţiile din anul 1970 lucrările de îmbunătăţiri funciare în judeţ, au luat o amploare deosebită. Acestea au constat din: construirea unui întreg păienjeniş de canale de desecare care a schimbat aspectul general al zonei, rectificări de cursuri de apă, construirea de diguri (în prezent s-a ajuns la peste 850 km de diguri), acumulări de apă, în îndeosebi în bazinul Timiş – Bega, derivaţii hidrotehnice ş.a., care au schimbat aspectul general al zonei.

Cu toate lucrările de amenajare realizate pentru combaterea inundaţiilor, acest risc se menţine în anii deosebit de ploioşi, aşa cum a fost anul 2005, când inundaţiile au afectat puternic16 localităţi. Dar chiar şi în anii nu atât de ploioşi, prin cumul de efecte negative (suprapunerea ploilor cu topirea bruscă a zăpezilor), se pot produce inundaţii pe cursurile de apă Bega, Timiş, Bârzava, în sectoarele neamenajate integral.

În urma unor ploi abundente, cu caracter local, în zone cu anumite condiţii de relief, reţea hidrografică neamenajată şi în parte despădurite, se pot produce inundaţii prin revărsări de apă de la râurile mici (zonele Nădrag, Tomeşti, Curtea, Pietroasa, Bârna, Margina, Făget).

În timpul ploilor abundente, în condiţii litologice favorizate, mai ales în dealurile Lipovei, Făgetului şi Lugojului , pe lângă intensificarea proceselor de eroziune, se pot reactiva alunecările de teren. Riscuri mai mari de alunecări de teren sunt în zona localităţilor: Brestovăţ, Ohaba, Lungă, Pietroasa, Secaş, Criciova, etc.

Ca o expresie a regimului hidrologic din trecut şi actual, sunt şi lacurile naturale existente: complexul lacustru Satchinez (52 ha), complexul lacustru Becicherecu Mic (46 ha); lacuri relicte care au acoperit o mare parte din câmpie, lacurile instalate în coturi de meandre şi braţe părăsite Giera, Ghilad, Cebza, Ciacova, Giulvăz, Macedonia, Obad, Ionel, Niţchidorf, Bereni, Alioş, Recaş, Izvin, Sânnicolau Mare, Dudeştii vechi; lacuri formate în crovuri: Biled, Valeani, Deta, Voiteg, Macedonia, Timişoara; lacuri cu apă caldă Româneşti – Balta Caldă şi Măgherăuş – Foracici.

La aceste întinsuri de apă se adaugă, în primul rând, cele două mari lacuri de acumulare Surduc şi Murani, create pentru atenuarea undelor de viituri, în prezent şi cu rol de agrement şi lacurile antropice, formate în urma excavaţiilor pentru extragerea materialelor de construcţie: Timişoara, Jimbolia, Cărpiniş, Deta, Banloc, Lovrin, Biled, Sânnicolaul Mare, Voiteg şi acestea în prezent cu importanţă piscicolă şi rol de agrement.

Page 26: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

26

Apele freatice

Probleme deosebite, aproape unice, ca manifestare, ridică zona de câmpie, deoarece în zona accidentată (mai ales în cea montană), datorită declinităţii, a fisurilor din roci, a permeabilităţii a unor straturi (capete de strat), apele meteorice pătrund în adâncime, în substrat, circulă prin straturile mai poroase ale vechilor conuri de dejecţie şi glacisurilor, ridicându-se apoi către suprafaţă la trecerea în zonele joase, mai ales în câmpie.

Textura fină, predominantă în zona teraselor inferioare şi în câmpiile joase, ca şi pantele foarte mici de scurgere, face ca acviferul freatic să nu poată asigura drenajul excesului de umiditate de suprafaţă, şi totuşi adeseori, să menţină sub presiune primul nivel freatic. Aşa încât, adâncimea primei pânze de apă subterană (freatică) variază între 0,5 şi 2 m, în vestul câmpiei joase, între 2 şi 5 m, în formele convexe de relief (interfluvii) şi în câmpia înaltă şi peste 5 m, în dealuri.

Materialele parentale fluvio – lacustre alcătuite în straturi succesive neuniforme ca întindere şi grosime şi variate ca textură pe arealele restrânse datorită numeroaselor divagări ale râurilor, precum şi frecvente intercalaţii de straturi şi lentile de mâluri sodice, reprezintă o sursă importantă de mineralizare a apelor freatice şi deci de acumulare de săruri în soluri (Oprea şi colab., 1958, 1971).

Apele freatice din câmpia joasă, slab până la puternic mineralizate, reprezintă şi ele un factor principal de degradare a solului (intensificarea procesului de salinizare secundară). Gradul de mineralizare creşte de la este la vest şi de la râu spre interfluvii. Gradul de mineralizare a apelor variază între 0,7 g/l şi 10 g/l, cele cu mineralizare ridicată fiind întreţinute pe areale cu soluri saline şi alcaline. În compoziţia chimică se remarcă conţinuturile ridicate de sodiu, mai ales în apele cu mineralizare mai mare de 2,5 g/l.

Alcătuirea litologică complexă, alternanţa straturilor pe diferite texturi, dispunerea lor frecvent încrucişată determină formarea unor straturi de apă freatică permanentă, foarte concentrate în săruri solubile, cu circulaţie extrem de scăzută care determină apariţia peticelor insulare de sărături în mijlocul unor areale nesalinizate.

Deşi în câmpia joasă întinsă, sunt caracteristice arealele cu exces de apă în mod paradoxal în anumite microzone mai ridicate (interfluvii) sau acolo unde depozitele de suprafaţă sunt greu permeabile, în verile secetoase fac să se înregistreze deficite de apă, zona de câmpie joasă având caracter silvostepic.

1.4. Soluri

Succesiunea în timp şi dinamica asociaţiilor vegetale la suprafaţa uscatului, după retragerea lacului Pannonic, a determinat crearea unui ansamblu de factori de pedogeneză, specific câmpiei de vest a ţării.

Pe fondul zonalităţii bioclimatice, cunoscute, specifică şi judeţului Timiş, ca urmare a variabilităţii mari a condiţiilor de micro- şi mezorelief şi hidrologice din zona de câmpie apare o mare diversitate, a condiţiilor de pedogeneză şi firesc a solurilor.

Page 27: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

27

Cea mai mare răspândire în cadrul judeţului o au solurile din clasa luvisolurilor (27,5%), cernisolurilor (26,1 %) şi cambisolurilor (16,7 %). Însă, chiar dacă ponderea unor soluri din clasa hidrosoluri şi salsodisoluri, pare relativ mică (în jurul a 5 – 6 %), faptul că sunt afectate de factori puternic limitativi pentru vegetaţie, ca excesul de apă şi de săruri (solubile) face ca aceste soluri să reprezinte o problemă importantă la nivel de judeţ.

Preluvosolurile şi luvosolurile sunt soluri specifice zonei deluroase şi câmpiilor înalte(versanţi cu panta relativ mică, terase, platouri – culmi late). În special luvosolurile prezintă regim hidric defectuos (regim alternant), carenţe de substanţe nutritive la nivelul orizontului eluvial.

Cernisolurile, reprezentate îndeosebi prin cernoziomuri, diferite tipuri şi subtipuri (inclusiv salinizate şi alcalizate) sunt caracteristice părţii vestice a câmpiei, de fapt unei importante părţi din zona silvostepei şi tranziţiei spre zona forestieră de câmpie (faeoziomurile).

Solurile din clasa umbrisolurilor, eutricambosolurile şi districambosolurile au răspândire importantă, atât în sectorul agricol, cât şi cel forestier, eutricambosolurile îndeosebi în zona deluroasă, premontană şi în câmpie (terase de luncă) iar districambosolurile în zona montană şi cea premontană, de regulă acoperite cu păduri şi păşuni.

Vertosolurile, ocupă suprafeţe importante, mai ales în câmpia de divagare, în câmpia înaltă, precum şi în partea joasă a dealurilor, la contactul cu terasele. Întrucât se dezvoltă pe materiale fine, principalele carenţe ale acestor soluri sunt permeabilitatea mică – foarte mică şi compactitatea pronunţată, mai ales în regim uscat.

Din clasa protisoluri, răspândire mai însemnată au regosolurile în zona dealurilor şi cea premontană (ocupate cu vii, livezi, păşuni, vegetaţie forestieră neconsolidată) şi aluviosolurile, specifice luncilor principalelor râuri din zona de câmpie şi cea deluroasă.

Hidrosolurile, specifice locurilor joase, întinse sau depresionare, afectate de exces de apă de suprafaţă (stagnosoluri) sau freatic (gleiosoluri), sunt soluri a căror ameliorare este necesară şi posibilă, dar dificilă şi costisitoare.

Soloneţurile, care apar în aria centrală a câmpiei, de subsidenţă (câmpiilor joase), sunt soluri cu potenţial foarte redus pentru vegetaţie, inclusiv cea forestieră. Există tendinţa ca suprafaţa ocupată de aceste soluri să se mărească, ca urmare a proceselor actuale de salinizare secundară4. 4 După Niţu I. şi colab., 1985, terenurile cu potenţial de degradare a solurilor prin sărăturare se apreciază la peste 180000 ha din care cca. 40000 ha se găsesc în condiţiile unui potenţial de degradare foarte ridicat, datorită existenţei unor acumulări de săruri la adâncimi cuprinse între 50 şi 70 cm. De altfel, o importantă parte din suprafaţa judeţului ocupată cu soluri aluviale şi lăcovişti are însuşiri şi se comportă ca solurile afectate de sărăturare în diferite grade. Aceste oscilaţii sezoniere anuale se pot permanentiza ducând la schimbarea situaţiei hidrogeologice. Celelalte suprafeţe în care sunt incluse şi cernoziomurile, cernoziomurile cambice freatic umede şi gleizate, au condiţii de evoluţie negativă, mai ales dacă irigaţiile se vor efectua fără măsuri adecvate de desecare sau prin utilizarea la irigaţii a unor ape necorespunzătoare. O altă sursă de degradare a solurilor ce a acţionat şi continuă să acţioneze şi în prezent o reprezintă lucrările de îndiguire necorelate cu alte măsuri, precum şi amenajările orizicole în sisteme ce nu au permis controlul riguros al apei alături de cultivarea îndelungată a orezului fără introducerea asolamentelor.

Page 28: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

28

Tabelul 4 Principalele tipuri şi asociaţii de soluri din Judeţul Timiş Nr. S R T S S R C S 1980 Agricol Forestier Total % crt. ha ha ha 1. Litosol (di,eu,pr,rz) Litool 9833 178* 1011 2. Regosol (di,eu,mo,um,pe,li) Regosol 22475 44 22519 3. Psamosol (eu,mo,gc) Psamosol 211 - 211 4. Aluviosol Protosol aluvial 29148 29148 (en,eu,mo,gc,vs,sc,ac)* Sol aluvial - 4328 4328 Coluvial - - -

Protisoluri Soluri neevoluate 61667 4550 66217 8,2 5. Cernoziom (ti,gc,ka,vs,sc,ac) Cernoziom 187187 - 187187 Cernoziom cambic - - -

6. Faeoziom (ti,vs,gc,st,cl) Cernoziom argiloiluvial 24722 300 25022 Sol negru clinohidromorf - - -

7. Rendzină (ti,cb,ka) Rendzină 140 200 340 Cernisoluri Molisoluri 212049 500 212549 26,4

8. Nigrosol (ti,cb,li) Sol negru acid - - - 9. Humosiosol (ti,cb,li) Sol humicosilicat - - -

Umbrisoluri Umbrisoluri - - - 10. Eutricambosol

(ti,mo,vs,ro,al) Soluri brune eumezobazice Sol roşu-tera rosa

89002

32100

121102

11. Districambosol (ti,um,ep,li) Sol brun acid - 14450 14450 Cambisoluri Cambisoluri 89002 46550 135557 16,8

12. Preluvosol (ti,mo,rs,vs,ca,st) Sol brun roşcat 85176 - 85176 Sol brun argiloiluvial 12150 12150

13. Luvosol (ti,rs,ab,vs,pe,st) Sol brun roşcat luvic 76556 500 77056 Sol brun luvic 25670 25670 Luvisol albic 11540**** 11540

14. Planosol (ti,ab,vs,st) Planosol 4214 - 4214 Luvioluri Argiluvisoluri 165946 49860 215806 26,8

15. Prepodzol (ti,um,tb,li) Sol brun feriiluvial - 175 175 16. Podzol (ti,um,fe,tb,li) Podzol - - -

Spodisoluri Spodisoluri - 175 175 17. Vertosol (ti,gc,st,br) Vertisol 71218 218 71436

Pelisoluri Vertisoluri 71218 218 71436 8,9 18. Gleiosol Lăcovişte 43117 447 4356

(eu,di,ka,mo,ce,ca,pe,al) Sol gleic - - 19. Stagnosol (ti,lv,ab,vs,pl) Sol pseudogleic 7375 326 7701

Hidrisoluri Soluri hidromorfe 7375 326 51265 6,4 20. Soloneţ (ti,mo,lv,ab,sc,ge) Soloneţ 42473 - 42473

Salsodisoluri Soluri halomorfe 42473 - 42473 5,3 21. Turbosol (di) Sol turbos - - -

Histisoluri Hitosoluri - - - 22. Erodosol (ca,cb,ar,sp,li) Erodosol 5618 - 5618 23. Antrosol (ro,aq) şi Sol desfundat 3933 - 3933

Entiantrosol (ar,ru,co) Protodol antropic - - - Antrisoluri Soluri trunchiate,

antropice 9551 - 9551 1,2

T O T A L 702398 102626*** 805024 *). Reprezintă simbolurile subtipurilor de sol. **). După datele Conferinţei Naţionale pentru Ştiinţa Solului, 2003, cu modificări conform Amenajamentelor. ***). Reprezintă suprafaţa cu păduri (fără terenuri afectate gospodăririi silvice). ***). Cuprinde şi alosoluri (cca. 1500 ha)

Page 29: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

29

Alte soluri cu răspândire mai redusă ca psamosoluri, erodosoluri, antrosoluri, prezintă totuşi importanţă tocmai prin faptul că în cele mai dese cazuri sunt vizate spre a fi împădurite.

De fapt, problema regularizării regimului hidrologic din judeţ, trebuie abordată şi prin prisma creşterii suprafeţelor cu vegetaţie forestieră nu numai prin împădurirea terenurilor afectate sau expuse diferitelor degradări, îndeosebi eroziune, alunecări) şi prin luarea în cultură silvică a terenurilor din câmpie cu exces de umiditate, salinizate, cunoscut fiind rolul pădurii ca factor de drenaj biologic5.

Configuraţia particulară a reliefului acestui judeţ şi în primul rând întinderea foarte mare a câmpiei joase, de divagare (care ocupă 42 % din suprafaţă), permanenta subsidenţă a Depresiunii Panonia6, caracteristicile bazinelor hidrografice, cu desfăşurare în spaţiul de reactivare orografică a maselor de aer umede de pe versanţii montani, determină un regim hidrologic specific, cu repercusiuni deosebite, mai ales în zona de câmpie, unde excesul de apă de suprafaţă şi de adâncime reprezintă principalii factori care creează dificultăţi majore în utilizarea eficientă a terenurilor.

Cu toate intervenţiile de îmbunătăţiri funciare ce s-au făcut pentru corectarea acestor fenomene naturale dezavantajoase efectele negative s-au diminuat, dar nu s-au eradicat. Inundaţiile, colmatarea7, excesul de apă şi înmlăştinarea, salinizarea secundară a solurilor, acidifierea, continuă să constituie factori importanţi de risc şi de degradare a calităţii terenurilor (tabelul 5).

La acestea se adaugă procesele de eroziune şi de suprafaţă şi de adâncime, alunecările, poluarea, care şi ele pot afecta puternic calitatea solurilor (terenurilor).

Aşa încât, se apreciază că extinderea pădurii, a vegetaţiei forestiere în zonele critice, reprezintă nu numai un deziderat, ci şi un factor de echilibru deosebit de necesar şi eficient.

După datele recente (O.S.P.A. – 2011), terenurile din categoria celor inapte pentru agricultură şi care ar putea fi avute în vedere pentru împădurire (în urma analizării mai aprofundate a condiţiilor) sunt:

- terenuri cu exces de umiditate 15760 ha - terenuri cu eroziune foarte puternică şi excesivă 7144 ha - terenuri cu eroziune în adâncime (ogaşe, ravine, torenţi) 1180 ha - terenuri cu alunecări, surpări, scurgeri 5101 ha - terenuri nisipoase supuse deflaţiei 300 ha - terenuri cu bolovănişuri, prundişuri, grohotişuri 50 ha - terenuri marginale – halde, cariere, gropi de împrumut, deponii, iazuri de decantare, etc.

3320 ha

Total 32845 ha

5 Un arboret de stejar poate să consume cca. 1500000 l (150 mm) de apă pe hectar. 6 În ceea ce priveşte mişcările verticale actuale, se remarcă o fâşie la est de Deta – Timişoara – Vinga, ce se ridică cu 0,5 mm/an, urmează la vest o fâşie îngustă care coboară cu 0,5 mm pe an; la vest de Arad şi este de Jimbolia se plasează o altă fâşie ce coboară cu 0,5 – 1 mm pe an, iar la vest de Sânnicolau Mare subsidenţa este de 2 – 2,5 mm pe an (Posea Gr., 1997). 7 Referitor la procesul de colmatare în judeţul Timiş, este cel mai extins dintre toate judeţele ţării (fig.7).

Page 30: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

30

Tabelul 5 Situaţia orientativă* a terenurilor afectate de diferiţi factori limitativi

Judeţul Timiş

din care terenuri cu: tasare deficit de umiditate

Total slabă moderată puternică foarte mic, moderat, foarte mare, (ha) (cod + 5) (cod + 15) (cod + 250) mic mare excesiv de mare

(cod 1, 2) (cod 3, 4) (cod 5, 6) 700477 128295,82 273049,27 177990,58 117919,28 226343,36 24475,37

din care terenuri cu: sărăturare acidifiere

Total slabă moderată puternică, slabă moderată puternică, (ha) (cod 20) (cod 30) excesivă (cod 6,1, (cod 5,2, 5,6) excesivă

(cod 40, 50) 6,6) (cod 2,5, 3,9, 4,7) 700477 143018,61 25943,22 28610,03 270425,13 176087,36 10149,17

din care terenuri cu: exces de umiditate de suprafaţă exces de umiditate freatică

Total slabă moderată puternică, moderat puternic foarte puternic, (ha) (cod 2) (cod 3) excesivă excesiv

(cod 4, 5, 6) (cod 3) (cod 4) (cod 5, 6) 700477 117808,10 107456,02 68347,85 115212,58 95740,94 41241,04 *). După datele O.S.P.A. – 2011

La acestea se pot adăuga şi alte terenuri din alte categorii, îndeosebi din categoria a 5-a (clasa a V-a de calitate), dar nu numai (spre ex. şi unele terenuri poluate cu nitraţi şi nitriţi) salinizate, sau acidificate8, unde chiar dacă prin eforturi economice mari se pot ameliora condiţiile pentru a putea face agricultură, în scopul asigurării echilibrului ecologic sau însănătoşirii solului, oricum se impune să se facă împăduriri. Acestea s-ar putea dovedi chiar şi mai rentabile decât investiţiile pentru recuperarea acestor terenuri pentru agricultură.

Se apreciază că în condiţiile specifice Judeţului Timiş, aceste terenuri pot să însumeze cca. 25000 ha (ne referim la o parte din terenurile cu exces de umiditate şi sărăturate, la cele puternic acidificate, pe care se poate totuşi instala vegetaţie forestieră ş.a.

Oricum, în prezent, pădurea, cunoscută ca un factor regulator de primă importanţă a fenomenelor dizarmonice din spaţiul geografic), dar care în prezent ocupă însă numai 11,8 % din teritoriu, în prezent are o pondere mult prea mică şi o repartizare şi neconcordanţă în 8 După închiderea activităţii COMTIM (anul 1996) în judeţele Timiş şi Arad şi-a început activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor în sistem industrial (anul 2000) o nouă societate (SC SMIHTFIELD) care numără în prezent peste 50 ferme autorizate. Unele dintre fermele actuale funcţionează în fostele complexe COMTIM, după modernizarea acestora (Birda, Cenei, Ciacova, Peciu Nou, Parţa, Pădureni, Periam), iar altele în ferme nou construite, au locaţii diferite de cele ale COMTIM. În ce priveşte terenurile sărăturate şi acidificate, după informaţiile primite de la O.S.P.A., acestea însumează suprafeţe foarte mari: 54103 ha (sărăturare moderată şi puternică) şi 240400 ha (acidificare moderată – puternică). În prezent, datorită costurilor foarte ridicole de ameliorare, există tendinţa de abandonare a terenurilor afectate de procese intense de degradare.

Page 31: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

31

raport cu întinderea marilor unităţi geografice de relief pentru ca să îşi poată îndeplini în mod eficient şi plenar acest rol.

C a p i t o l u l 2

II. Structura şi calitatea fondului funciar

Fondul funciar total, corespunzător Judeţului Timiş, este 869655 ha, din care fondul funciar agricol reprezintă 700477 ha (80,55 %), iar fondul funciar forestier este 104781 ha (12,0 %), restul fiind alte terenuri.

2.1. Fondul funciar agricol9

Structura pe categorii de folosinţă Suprafaţa Suprafaţa Categorii de folosinţă (ha) Alte judeţ teren agricol Arabil Păşuni Fâneţe şi Vii Livezi Terenuri (ha) (ha) pajişti naturale 764919 700477 531593 125684 29497 4457 9246 64442

2.1.1. Calitatea fondului funciar agricol Ponderea diferitelor categorii de folosinţă agricolă este net în favoarea terenurilor arabile care deţin cca. 60 % din suprafaţă, ceea ce este explicabil prin suprafaţa mare a formelor de relief aplatizate ce ţin de unitatea geomorfologică de câmpie, care ocupă peste 70 % din întinderea judeţului. Însă, aşa cum s-a mai menţionat, sunt o serie de factori ce ţin de regimul hidrologic, însuşirile chimice şi fizice ale solurilor, de natura substratului şi panta, de modul de folosire (exploatare) a terenurilor, care devin restrictivi (limitativi) pentru potenţialul productiv al acestora. După modul de asociere şi intensitatea de manifestare, se poate ajunge la situaţia (categorii de terenuri după posibilitatea lor pentru „ARABIL”)10 cu restricţii – limitări severe (terenuri de clasa a V-a de calitate cu note de bonitate, 1 – 20 puncte) sau la terenuri inapte pentru practicarea agriculturii în suprafaţă totală de 32.845 ha. Structura pe clase de fertilitate (calitate) a terenurilor pentru arabil

Suprafaţa totală Clase de fertilitate (calitate)/puncte de bonitare (ha) I/81-700 II/61-80 III/41-60 IV/21-40 V/10-20

531.593 66.669 147.471 180.959 104.347 32.147 9 După „Raport privind starea factorilor de mediu în Regiunea de Vest”, 2010 10 Clasificarea terenurilor agricole după pretabilitatea pentru „ARABIL” este următoarea: 1 – terenuri fără limitări sau restricţii; 2 – terenuri cu limitări sau restricţii mici; 3 – terenuri cu limitări sau restricţii mijlocii; 4 – terenuri cu limitări sau restricţii mari; 5 – terenuri cu limită şi restricţii severe; 6 – terenuri cu limitări şi restricţii foarte severe.

Page 32: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

32

2.2. Fondul funciar forestier11

Suprafaţa fondului forestier al Judeţului Timiş este de 104.781 ha (iulie 2011), din care 99.328 ha, administrate de Direcţia Silvică Timiş şi 5.453 ha, administrate de Judeţul Arad.

2.2.1. Structura fondului funciar forestier

Din cele 104.781 ha, pădurile reprezintă 102.626 ha, restul de 2.155 ha, sunt terenuri afectate, pădurii.

Fond forestier total (ha) Păduri efective (ha) Alte terenuri (ha)

Judeţul Timiş 99328 97273 2055 Judeţul Arad ş.a. 5453 5353 100 Total 104.781 102.626 2155

Ponderea fondului forestier în Judeţul Timiş este de 12% (păduri efective 11,8 %).

După natura proprietăţii, suprafaţa fondului forestier (104.781 ha) se prezintă astfel:

- proprietate publică a statului român, 83.411 ha (79,6 %), proprietate publică şi privată a unităţilor administraţiei teritoriale 10862 ha (10,4 %);

- proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, 10.508 ha (10 %).

Din suprafaţa totală a fondului forestier situată pe teritoriul Judeţului Timiş, 5453 ha, sunt administrate de structuri silvice din raza Judeţului Arad şi Hunedoara, respectiv Direcţia Silvică Arad, 4802 ha, Direcţia Silvică Caraş Severin, 82 ha şi O.S.E. Caransebeş (I.C.A.S.), 506 ha.

Pădurile aparţinând statului (cu excepţia a 5453 ha) şi cea mai mare parte a pădurilor private sunt administrate de 5 ocoale silvice aflate pe teritoriul judeţului (Ocolul silvic Timişoara, Ocolul silvic Lunca Timişului, Ocolul silvic Lugoj, Ocolul silvic Ana Lugojana, Ocolul silvic Făget, Ocolul silvic Coşava).

O parte importantă din pădurile private, cele aparţinând comunelor Bogda, Şagu, Maşloc, Denta, Moşniţa Nouă, Brestovăţ, Criciova, Fârdea Margina, Curtea, Pietroasa, Secaş, Racoviţă, Boldur, precum şi oraşelor Recaş şi Făget, în suprafaţă totală de 7932 ha, sunt administrate de un ocol privat – Ocolul silvic Stejarul R.A.

2.2.2. Distribuţia pădurilor

Distribuţia pădurilor (formaţii de tipuri de pădure) existente pe zone şi etaje, este următoarea:

- în câmpie, inclusiv zona silvostepei, cu altitudini predominant sub 100 (110)m (C.F şi Ssv)12, cu păduri predominant din stejar pedunculat şi frasin (stejarul brumăriu apare solitar), dar şi cu zăvoaie, 7,5 % (pădure); 11 După datele furnizate de I.T.R.S.V. Timişoara

Page 33: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

33

- în dealuri colinare, inclusiv câmpia piemontană înaltă şi terasele, cu altitudini frecvent între 110 m şi 250 m (FD1), cu cvercete de stejar (cu cer, gârniţă, gorun şi amestecuri dintre acestea), 15,5 %;

- în dealuri mijlocii, cu altitudini obişnuit între 250 (300) şi 450 (500) m (FD2), cu cvercete (de gorun, cer ± gârniţă şi amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal, precum şi făgete de limită inferioară, 45,0 %;

- în dealuri înalte, cu altitudini frecvente între 450(500) şi 650(700)m (FD3/FD4) cu complexe de gorunete şi făgete, 18,5 %;

- în partea cea mai înaltă a dealurilor (premontane) şi în munţi, frecvent 650(700)m şi 1378 m (V. Padeş) (FD4 + FM1

13) cu făgete premontane şi montane şi local de brădete şi brădete făgete, 13,5 %. În munţii Poiana Ruscă, datorită poziţiei geografice a acestora (în vestul ţării) şi expunerii generale, răşinoasele (bradul) se află în mod insular în microzone depresionare, mai adăpostite; molidul lipseşte practic în mod natural.

În prezent, ţinând seama de întinderea marilor unităţi de relief din judeţ, ponderea pădurilor reprezintă: 2% în regiunea de câmpie; 18% în dealuri şi 80% în munte. Deci, faţă de gradul de acoperire optim14 câmpia şi dealurile sunt puternic deficitare în păduri.

Din punct de vedere al zonării funcţionale, pădurile aparţinând judeţului Timiş, sunt repartizate astfel:

- păduri din grupa I-a funcţională, cu rol prioritar de protecţie, 35 %;

- păduri din grupa a II-a funcţională, cu rol de producţie şi protecţie, 65 %.

Dintre pădurile cu funcţii speciale de protecţie se menţionează următoarele:

- păduri din jurul municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi păduri situate în perimetrul construibil al acestora (1.4 B) la Ocolul silvic Lunca Timişului, Ana Lugojana, Coşava şi Lugoj, 2920 ha;

- păduri de interes cinegetic deosebit, stabilite de minister (1.4 J), la Ocolul silvic Lunca Timişului şi Ocolul silvic Timişoara, 3472 ha;

- păduri parc şi alte păduri de recreere de intensitate funcţională foarte ridicată (1,4 A), la Ocolul silvic Timişoara, 534 ha;

12 În legătură cu limita dintre zona silvostepei (Ssv) şi cea forestieră în această parte a ţării sunt diferite interpretări, determinate de faptul că în regiunea de câmpie este aproape generalizat aportul suplimentar de apă, ceea ce face ca vegetaţia forestieră să aibă caracter intrazonal (azonal). De aceea, trasarea liniei care desparte zona silvostepei de cea forestieră s-a făcut nu pe baza vegetaţiei, ci pe baza tipului de sol – prezenţa tipului de sol cernoziom cambic (chiar dacă ea este discontinuă datorită interpunerii frecvente a solurilor hidromorfe şi hidrohalmorfe). 13 Din punct de vedere geografic, unitatea montană (Munţii Poiana Ruscă şi depresiunile), se consideră că ocupă o suprafaţă de cca. 8 % din întinderea judeţului (deoarece se extinde şi la altitudini mai joase, care din punct de vedere fitogeografic – forestier, intră în FD3 şi parţial chiar în FD2), dealurile şi câmpiile înalte reprezintă 50 %, câmpiile joase şi luncile mari, 42 %. 14 Gradul de împădurire considerat optim se diferenţiază astfel: regiunea de câmpie 10 – 15 %; regiunea de dealuri 30 – 35 % şi regiunea de munte peste 60 %.

Page 34: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

34

- benzi de păduri din jurul hotelurilor, motelurilor, cabanelor turistice şi taberelor permanente, cu o suprafaţă de până la 50 ga (1.4 F), la Ocolul silvic Timişoara, Ocolul silvic Ana Lugojana şi Ocolul silvic Lugoj, 85 ha;

- benzi de păduri constituite din parcele întregi, situate de-a lungul drumurilor naţionale şi judeţene (1,4 I), la Ocolul silvic Lugoj, 792 ha.

Alte păduri cu rol de protecţie importante, atât prin rolul pe care îl îndeplinesc, cât şi prin întindere sunt:

- păduri din jurul lacurilor de acumulare (Lacul de acumulare Surduc), râurilor şi pâraielor (1.1 C) din zona colinară, în Ocolul silvic Făget, 5746 ha şi în Ocolul silvic Lugoj (pentru izvoarele de ape minerale Buziaş), 506 ha;

- păduri situaţi pe versanţi cu panta de peste 350 (1.2 A) în Ocolul silvic Coşava, 3302 ha şi în Ocolul silvic Ana Lugojana, 2050 ha;

- păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune şi alunecări (1,2 L) în acelaşi ocol, 2373 ha şi în Ocolul silvic Ana Lugojana, 969 ha;

- păduri situate pe terenuri cu înmlăştinare permanentă de pe terase şi lunci interioare (1,2 L), în Ocolul silvic Timiş, 1066 ha.

Această încadrare a pădurilor în aceste categorii de protecţie arată condiţiile naturale din zonele menţionate, precum şi vulnerabilitatea şi pericolele de eroziune, alunecare, înmlăştinare la care sunt supuse terenurile (solurile) din aceste zone.

2.2.3. Compoziţia pădurilor pe specii şi clasele de producţie realizate15

Proporţia speciilor şi clasele medii de producţie realizate la nivelul judeţului, se prezintă astfel (tabelul 6):

Tabelul 6 Proporţia şi clasele de producţie pe specii

Proporţia şi clasele Specia16 de producţie Fa Ce Gâ St Go Te Fr Br+Mo Ca Alte specii

(Dt şi Dm) Proporţia % 28 23 9 8 6 3 2 4 12 5 Clasa de producţie medie II5 II4 II3 II8 II3 II3 II6 II, II3 III1 -

Chiar şi din această prezentare schematică rezultă o diversitate relativ mare de specii, dintre care fagul şi cerul sunt speciile cele mai frecvente, aceste două specii deţinând împreună peste 50 % din suprafaţă. Celelalte specii de cvercinee sunt apropiate ca grad de participare, în jurul a 8 % fiecare. Interesantă este prezenţa teiului, cu 3 %, dar contradictorie prezenţa frasinului, cu numai 2 % şi surprinzătoare este prezenţa nesemnificativă a paltinului, ulmului şi mai ales a cireşului (foarte probabil cuprinse la diverse).

15 Prelucrare după datele din amenajamente silvice şi pe bază de observaţii proprii efectuate în teren. 16 Fa – fag; Ce – cer; Gâ – gârniţă; St – stejar; Go – gorun; Te – tei; Fr – frasin; Br – brad; Mo – molid; Ca – carpen.

Page 35: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

35

Dintre speciile menţionate, fagul (este vorba de Fagus silvatica şi Fagus silvatica ssp. moesiaca) are un areal foarte larg, putând coborî, desigur, în condiţii staţionale specifice (versanţi umbriţi, funduri de văi) până la 200 – 250 m (D. Clopodiei, D. Bulzei, D. Lăpugiului, etc.) şi urca, de data aceasta, în masiv, până la limita altitudinală a judeţului (cca. 1400 m). Cerul prezintă şi el un areal destul de larg, întinzându-se de la câmpie (90 m – 100 m altitudine absolută), până în regiunea submontană (500 – 600 m), iar versanţii însoriţi şi soluri scheletice. În acest interval altitudinal evident se asociază cu alte specii caracteristice zonei, cu stejarul, gorunul, gârniţa şi chiar cu fagul. Ca urmare a caracteristicilor sale biologice şi ecologice, care îl avantajează, dar şi a modului de gospodărire deseori a luat locul altor specii de cvercinee – gârniţă, stejar, gorun.

Frasinul comun, deşi există destul de frecvent în zonă, începând de la câmpie şi până în etajul montan, era de aşteptat să apară într-o proporţie mai mare în compoziţia pădurilor.

Bradul (clasa de producţie a II-a), apare în mod insular între 750 şi 1250 m, unde găseşte condiţii staționale favorabile. Molidul, introdus artificial, realizează clasa II3 – II4, chiar la vârste mai înaintate, ceea ce este firesc, având în vedere specificul condiţiilor din zona menţionată.

Duglasul, ca specie introdusă cu ani în urmă, se comportă şi el foarte bine, realizând producţii mari şi regenerându-se natural în zonă.

Din punct de vedere al productivităţii, aproape toate speciile se înscriu în intervalul claselor de producţie II3 şi II5 (stejarul II8), ceea ce, ţinând seama atât de modul de gospodărire practicat de-a lungul timpului, cât şi de fragmentarea pădurilor şi presiunea antropică exercitată mai ales în zona de câmpie şi cea a dealurilor, creşterea apare ca satisfăcătoare. Este de aşteptat şi analiza tipurilor de staţiune arată acest fapt că în măsura în care se va îmbunătăţi măsurile de promovare (regenerare), de îngrijire şi conducere a arboretelor, potenţialul staţional existent, să fie mai bine valorificat.

Dacă se are în vedere că o bună parte din păduri (54 %) sunt alcătuite din două şi mai multe specii (cereto – gârniţete, 22 %; amestecuri de gârniţă, cer şi stejari mezofili, 9,5 % şi cereto – şleauri, 5 %; şleauri de deal, 5 %; şleauri de deal cu gorun, 3 %; făgete amestecate din regiunea de dealuri (Fagetum banaticum)goruneto – făgete, 1,5 %).

Conducerea acestor păduri spre compoziţii optime, corespunzătoare condiţiilor staţionale şi tipului natural fundamental de pădure este totuşi dificilă, necesitând mijloace, preocupări sporite şi mult profesionalism.

Page 36: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

36

C a p i t o l u l 3 III. Factori (naturali şi antropici) restrictivi - destabilizatori ai echilibrului ecologic

şi consecinţe pentru ecosistemele forestiere şi mediu, în general

3.1. Principalii factori restrictivi - destabilizatori ai echilibrului ecologic

3.1.1. Aridizarea

Proces semnalat mai frecvent în ultimii 10 – 15 ani care ameninţă cu deşertificarea, în special zona extracarpatică a ţării este menţionat ca pericol potenţial şi efectiv şi pentru Judeţul Timişoara (partea de vest), aşa după cum s-a menţionat în Cap. I.

Semnificativ este şi faptul că acest proces, în afara unor indici climatici relevanţi, este reflectat şi în compoziţia învelişului vegetal din terenurile descoperite de vegetaţie forestieră, atât din zona silvostepei (terenuri mai înalte) dar şi chiar din zona forestieră (în special în păşunile degradate de pe versanţi însoriţi), de diferite specii indicatoare (de procese de stepizare – aridizare).

Astfel, în pajiştile situate pe cernoziomuri, în coridorul erbaceu, apar frecvent specii ca: Festuca valesiaca sau F. pseudovina ca şi Poa bulbosa, Thymus glabrescens, Achilea setaceea, iar în cele de pe solurile salinizate, pe lângă speciile menţionate, speciile Artemisia monogyna, ssp. Salina, Plantago mritima, Statice gmentini, Hordeum hystrix, specii de Puccinellia, Camphorosuca annua ş.a.

În pajiştile degradate de dealuri, se instalează specii mezoxerofile şi xerofile ca Lythospermum purpureo – coeruleum, Lychnis coronarias, Tamus communis, Melitis melissophyllum, Festuca rupicola, F. valesiaca, Chrysipogon gryllus, Botriochloa ischaemum ş.a.

În zona silvostepei vestice, ne-am fi aşteptat mai puţin să avem de a face cu pericolul real al aridizării (evapotranspiraţia depăşeşte semnificativ precipitaţiile cu cca. 100 – 150 mm), în special în arealele cu depozite fluvio – lacustre fine, unde circulaţia apelor freatice este încetinită, iar gradul de mineralizare este mai mare, acolo unde şi apele freatice se află în apropierea nivelului critic, re loc procesul grav de salinizare a solurilor care prin răspândire şi intensitate apare ca unul dintre cele mai grave din ţară.

După datele O.S.P.A., din totalul suprafeţei solurilor „agricole” 29 % (143019 ha) afectate de salinizare slabă, 38 % (25493 ha) de salinizare moderată şi 4,2 % (28610 ha) de salinizare puternică şi excesivă, terenurile respective fiind practic inapte pentru agricultură.

În afară de aceasta, în mod paradoxal, dar perfect explicabil pentru „silvostepa vestică” (a Timişului şi Mureşului), având în vedere specificul reliefului şi al regimului hidrologic al zonei, aici 42 % (283627 ha) din terenurile agricole sunt afectate de exces de apă de suprafaţă sau freatică (aproape egale ca întindere), dintre care 4,5 % (30292 ha) sunt puternic şi excesiv afectate de exces de apă de suprafaţă şi 3,8 % (26382 ha) de apă freatică.

Page 37: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

37

Aceste elemente confirmă caracterul special „mai med şi mai cald” al „silvostepei vestice”, mai ales dacă adăugăm şi faptul că şi precipitaţiile sunt cu 50 – 100 mm mai mari decât în „silvostepa sudică” a ţării, iar umiditatea atmosferică este şi ea cu 3 – 5 puncte procentuale mai mare, ceea ce motivează pe deplin posibilitatea existenţei anumitor tipuri de vegetaţie forestieră lemnoasă destul de variate în zonă, desigur în funcţie şi de specificul ecopedologic.

Astfel, pe baza observaţiilor de teren efectuate, s-a constatat existenţa solitară, sau în mici grupuri a salciei, plopului alb, frasinului, ulmului, glădiţei, sâmbovinei, stejarului pedunculat şi brumăriu, a teiului argintiu (pe locurile mai ridicate). De asemenea, chiar în câmpiile joase (Aranca, Jimbolia, Ciacova ş.a.) apar culturi fragmentare de plopi canadieni (euramericani).

În canalele de desecare abundă frasini americani „frăsiniţă”, diferite specii de ulm şi plopi în forme arbustive, porumbarul şi aceasta fiind o dovadă că aceste canale nu sunt funcţionale.

În toate localităţile apare o diversitate şi mai mare de specii, desigur cultivate (frecvent teiul argintiu, paltinul de câmp, stejarul brumăriu şi stejarul pedunculat, platanul, sâmbovina, glădiţa, salcâmul, pinul negru ş.a., uneori şi molidul, bradul, mesteacănul.

În cadrul zonei de tranziţie silvostepă/zona forestieră şi desigur în zona forestieră, unde condiţiile climatice sunt mai favorabile pentru vegetaţia lemnoasă (corespunzător cu speciile forestiere de bază şi de amestec caracteristice zonelor şi etajelor de vegetaţie), alţi factori, ce se referă la hidrologie, sol (regim de umiditate, aciditate – saturaţie în baze, conţinut ridicat de schelet ş.a.) vin să intervină în diferite sensuri şi intensităţi ca factori limitativi pentru vegetaţia forestieră.

3.1.2. Inundaţiile

Alt factor puternic factor destabilizator, care a condus la destructurarea şi uscarea a câteva sute de hectare de pădure (din UP VII Lighed, Ocolul silvic Lunca Timişului), nu au fost secetele17 ci inundaţiile din 2005/2006, sau mai precis spus băltirea timp îndelungat a apelor de inundaţie provocate de revărsarea râului Timiş, într-o incintă îndiguită a acestei păduri. Însă, pentru pădure, acest eveniment de o asemenea intensitate se poate afirma că este mai rar (excepţie Lunca Dunării) şi nu întotdeauna păgubitor dacă structura (compoziţia) arboretelor este alcătuită din specii adecvate (în general specii de esenţă moi), iar tipul de scurgere a apei nu este cel de baltă. Desigur, în cazul pădurii Lighed nu se pune o asemenea problemă întrucât este puţin probabil ca un astfel de accident să se mai producă în timp previzibil. De altfel, pădurea a început să se refacă pe cale naturală şi eventual aceasta se va împlini şi prin intervenții silvotehnice adecvate.

17 Este interesant de menţionat faptul că după secetele din perioada 1945 – 1946 fenomenul de uscare intensă a stejarului care a afectat păduri de stejar din toată ţara, nu s-a semnalat şi în Câmpia Timişului decât pe suprafeţe restrânse, în pădurile Chernes şi Giroc. Explicaţia rezidă tot în plusul de umiditate din zona care este desigur benefic atunci când nu e află în exces

Page 38: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

38

3.1.3. Coborârea nivelului apelor freatice

Opusul inundaţiilor (băltirii apelor de inundaţie) este coborârea nivelului apelor freatice, fapt remarcat deocamdată în Pădurea Verde (Ocolul silvic Timişoara), unde datorită regularizării cursului de apă ce traversează pădurea, solurile s-au supradrenat şi local stejarul şi chiar şi frasinul au fost afectate.

3.1.4. Regimul alternant al umidităţii

Apare ca factor cu caracter divers limitativ destul de frecvent pentru vegetaţie, mai ales în zona forestieră în cazul solurilor puternic diferenţiate textural (pe luvosoluri şi mai ales alosoluri, unde se asociază şi cu carenţe însemnate de substanţe nutritive) ceea ce înseamnă, în primul rând, stagnări de apă în partea superioară a profilului de sol (deasupra orizontului Bt argilos şi greu permeabil) şi deficite accentuate de apă în perioadele secetoase). Aceste procese se desfăşoară, cu intensităţi diferite în principal, în funcţie de caracteristicile fizice ale solului şi de specificul arboretului.

Din păcate, o bună parte din solurile din câmpurile piemontane şi dealurile colinare (cele de pe terase, platouri, versanţi slab înclinaţi) prezintă asemenea procese negative, mai ales în lipsa pădurii sau atunci când arboretele sunt destructurate (rărite) şi când se produce invazia puternică a speciilor ierboase higrofite şi ultrahigrofite din genurile Agrostis, Juncus, Carex, Iris, Scirpus, Phragmites ş.a.

3.1.5. Aciditatea solurilor18

Se remarcă ca fiind destul de accentuată în ecosistemele forestiere, mai ales în cazul luvosolurilor albice şi a alosolurilor în care reacţia (pH-ul) în orizontul eluvial (Ea) este între 4 şi 4,5, ceea ce atrage după sine plus de aluminiu schimbabil (cu efect toxic), precum şi afectarea nutriţiei normale cu fosfor şi unele microelemente.

Procedeele ce se recomandă, de corectare a acidităţii solurilor în cazul terenurilor împădurite, nu sunt însă de natură chimică, ci în primul rând de ordin silvicultural. Este important de menţionat faptul că la creşterea acidităţii actuale a solurilor, cel puţin în unele cazuri, au contribuit şi arboretele pure de cvercinee şi în special ceretele pure19**. Este vorba de acea aciditate „indusă” de litiera speciilor respective, bogată în tananţi şi acizi fulvici, care contribuie la modificări chimice importante al complexului absorbtiv al solurilor (creşterea pH-ului, solubilizarea fierului şi manganului în stare redusă), accentuarea proceselor de podzolare argiloiluvială, înrăutăţirea structurii, compactarea solului.

3.1.6. Uscarea treptată

Uscarea treptată (”discretă”) şi dispariţia unor specii în timp mai îndelungat, a acelor specii cu ritm mai încetinit de creştere (stejar, gârniţă şi chiar gorun) aflate în compania cerului sau frasinului (specii majoritare), cu ritm mai rapid de creştere, se datorează în primul rând 18 După Niţu I. şi colab., 1988, suprafaţa ocupată de solurile cu aciditate puternică (care necesită ameliorare) în judeţul Timiş, este de 11200 ha (81000 ha arabil şi 31000 ha păşuni). 19 Cercetări efectuate în acest sens de către Chiriţă C., 1962; Zanell Sofia şi Roşu C., 1984, au arătat că lipsa speciilor amelioratoare (tei, paltin, frasin, carpen, păducel ş.a., după 3 – 4 decenii, subarboretele de cer are loc creşterea pH-ului cu 1 – 1,5 unităţi, reducerea conţinutului de baze de schimb cu 5 – 12 mee/100 g sol şi accentuarea procesului de podzolire.

Page 39: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

39

lipsei lucrărilor corespunzătoare de îngrijire şi conducere a arboretelor (este cazul mai multor păduri din spaţiul studiat) decât altor cauze.

Înghesuirea stejarului sau gârniţei de către celelalte specii, a dus la imposibilitatea formării de coroane corespunzătoare, aceste specii intrând în criză fiziologică la vârste de peste 40 – 50 de ani, mai ales în pădurile intens circulate, unde şi condiţiile de sol sunt afectate.

Se poate afirma în mod poate exagerat că în cazurile amestecurilor de specii mezofile şi mezoxerofile, în care apar şi cerul în proporţie mai mare (40 – 50 %), în cele din urmă acesta va stăpâni tot. Deci, presiunea exercitată de către această specie asupra celorlalte specii partenere în compoziţie, este foarte mare dacă nu se intervine la timp prin lucrări de îngrijire şi conducere corespunzătoare şi mai rău dacă arboretul a fost creat prost de la început (ca desime şi mod de asociere a speciilor).

3.1.7. Conţinutul ridicat de schelet şi coeziunea slabă a solurilor

În regiunea montană (Ocolul silvic Coşava, Ocolul silvic Ana Lugojana), îndeosebi în zonele cu pante mari, unde apar pe câteva mii de hectare de acest fel, indiferent de tipul genetic, de regulă devin factori favorizanţi pentru doborâturi de vânt. Întrucât, mai ales în ultima perioadă de timp şi circulaţia aerului (vânturile) a căpătat unele trăsături noi (mai distructive), acestea devin factori agravanţi, care pot produce doborâturi locale sau chiar masive.

Asocierea acţiunii vântului cu căderi de zăpadă moi, mai ales în cazul unor arborete dese, neparcurse la timp cu lucrări de îngrijire (curăţiri, rărituri), amplifică efectele negative ale vântului (determinând şi rupturi). Tot ca urmare a conţinutului ridicat de schelet, de fapt a prezenţei rocii la suprafaţa solului în condiţii de pantă mare, se produc răni ale tulpinii arborilor, prin rostogolirea pietrelor pe versant, ceea ce determină deprecierea calităţii lemnului.

Calitatea lemnului este afectată în mare măsură şi reprezintă o trăsătură caracteristică pentru majoritatea arboretelor de cvercinee din zona de deal, cu provenienţă din lăstari, dar ea este semnificativă şi în făgete.

3.1.8. Eroziunea şi alunecările

Eroziunea şi alunecările în fond forestier se manifestă local. Cu toate acestea, în pădurile fragmentate, cu întindere mică (trupuri mici, sub 500 ha), înconjurate în marea lor majoritate de terenuri agricole (îndeosebi păşuni), datorită accesibilităţii uşoare a lor şi circulaţiei excesive, acumularea litierei este în dificultate, iar aportul acesteia la formarea humusului este mult diminuat.

Totodată, are loc şi o compactare de suprafaţă a solului cu toate consecinţele ce decurg din acestea, în ceea ce priveşte infiltrarea apei în sol, creşterea scurgerilor de suprafaţă şi în cele din urmă dereglarea raportului acumulare/denudare.

Page 40: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

40

Problema este mai gravă în regiunea dealurilor, unde şi aşa gradul general de împădurire în zonă este mic (în jurul a 18 %)20, lăsând cale liberă eroziunii solului prin apă, în terenurile cu pantă cu folosinţă păşune sau lucrate necorespunzător..

Aceste procese sunt mai active îndeosebi pe versanţii cu păşuni ai dealurilor Lipovei, dar şi în dealurile Lugojului şi Făgetului. Pentru diminuarea efectelor procesului de eroziune şi a pericolului colmatării emisarilor din aval pe reţeaua hidrografică din aceste zone, s-au realizat numeroase acumulări de apă. Totuşi, problemele eroziunii de suprafaţă pe versanţi rămân atâta vreme cât învelişul vegetal de aici este în continuă degradare.

Conform datelor O.S.P.A. Timişoara, procesele de eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă, afectează o suprafaţă de 7144 ha, cele de eroziune de adâncime, 1180 ha, iar alunecările, surpările şi scurgerile noroioase, 5101 ha.

3.1.9. Pericolul de incendii

Datorită secetelor, a neglijenţei cetăţenilor, a unor vegetaţii ce le favorizează, se manifestă destul de frecvent în ultimii 10 – 15 ani şi prezintă un risc mai mare acolo unde pădurile sunt limitrofe păşunilor şi mai cu seamă în ocoalele silvice Coşava, Făget, Lugoj şi Ana Lugojana.

3.1.10. Poluarea chimică din sol – apă – atmosferă

În ceea ce priveşte fenomene negative sau pagube asupra pădurii, determinate de poluarea chimică din sol – apă – atmosferă, deşi ele au putut exista şi continuă cel puţin la nivel local sau în mod difuz în unele zone cu păduri, nu sunt date determinante concrete în acest sens.

Se remarcă numai faptul că faţă de prezenţa relativ largă a poluării solurilor şi apelor cu nitriți și nitraţi (Raport O.S.P.A. – 2011), ca urmare mai ales a fostelor complexe de creştere a porcinelor, dar şi a celor actuale şi faţă de poluarea atmosferică, pădurea manifestă capacitate mare antipoluantă şi poate fi folosită ca mijloc depoluator sau filtru în multe situaţii (fermele agrozootehnice, diverse obiective industriale poluatoare cu metale grele, depozite de deşeuri, sursă de poluare complexă, halde de cenuşă, sursă de poluare cu pulberi sedimentabile ş.a.) sub diferite forme: aliniamente, perdele, centuri verzi, etc.

Având în vedere natura şi intensitatea factorilor cu specificitate mare, inclusiv a acelora cu caracter restrictiv şi destabilizator pentru vegetaţia forestieră lemnoasă (şi în bună măsură şi agricolă) este important de cunoscut şi evidenţiat, modul de manifestare, precum şi pericolul potenţial al acestora în spaţiul geografic al judeţului, ca suport sau ghid în acţiunea de organizare mai bună a folosinţelor în teritoriul din cadrul judeţului.

Aceste aspecte se precizează în mod succint în tabelul 7.

20 Informaţiile ştiinţifice arată că pentru existenţa unui echilibru acceptabil între procesul de denudare şi acumulare, gradul minim de împădurire în zona deluroasă, trebuie să fie de 30 – 40 %, iar în zona montană de cel puţin 60 %, acesta depinzând şi de condiţiile de relief, particularităţile pedolitologice, structura pădurii, modul de amplasare în bazin. Sub raport climatic, pentru zona forestieră de câmpie, procentul optim de împădurire este de 10 – 25 %, iar în silvostepă - stepă de 5 – 10 %.

Page 41: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

41

3.2. Zonarea şi microzonarea (în scop forestier) a spaţiului geografic aparţinând

judeţului Timiş

Influenţe zonale mai clare cu caracter stepic se manifestă în partea vestică extremă a judeţului, Câmpiile Beba – Chereştur, Aranca, Galaţca – Giucoşin ş.a., în părţile mai înalte ale reliefului, cu soluri mai bine drenate şi cu textură mai puţin fină. Aceste influenţe se şterg cu cât înaintăm spre est şi mai ales peste linia Alioş – Murani – Timişoara – Stamora Română – Moraviţa, în arealele unde se manifestă exces de umiditate.

Este cert că în cazul judeţului Timiş avem de a face de fapt cu o silvostepă de tip special „caldă şi mai umedă” spre deosebire de cea sudică din Câmpia Română care este „caldă şi uscată”, ceea ce este foarte important, deoarece aceasta permite instalarea (cultura) unor categorii mai largi de specii forestiere, în afara celor xerofile şi mezoxerofile specifice silvostepei tipice. Acest lucru este bine reflectat de specificul microzonelor diferenţiate pe baze pedoclimatice şi pedohidrologice (în câmpie) (tabelul 7, fig. 8).

În relieful mai înalt din zona forestieră, începând cu altitudinea de 120 – 130 m, începe să se manifeste în mod evident fenomenul de etajare altitudinală (climatică) a vegetaţiei forestiere, ceea ce a făcut necesară diferenţierea în afara câmpiei a 4 etaje bioclimatice (FD1, FD2, FD3, FD4 + FM1). Este foarte important de menţionat faptul că şi aici, datorită modificărilor produse de mezorelief (topoclimat), ca şi cele produse în condiţiile pedohidrologice locale (microzonale) din cadrul fiecărui etaj de vegetaţie, atât modul de asociere a speciilor principale, caracteristice etajului, cât şi productivitatea acestora, este influenţată puternic. Astfel de aspecte se constată şi în gradul de participare al diferitelor specii forestiere în compoziţia arboretelor, atunci când, desigur, nu au intervenit factorii antropici. Efectele produse asupra biocenozei de modificarea factorilor climatici (topoclimatici) şi pedohidrologici depind nu numai de intensitatea de manifestare a acestor factori, ci şi de cerinţele ecologice ale speciilor forestiere componente.

În cazul de faţă, în toate etajele de vegetaţie, dar mai ales în cel al dealurilor, avem de a face cu o serie de specii forestiere cu un diapazon mai larg sau mai strâns al exigenţelor faţă de condiţiile de mediu, dar şi cu intervale comune de exigenţe (compatibilitate), ceea ce face posibilă coexistenţa (asocierea) lor.

Zonarea şi microzonarea realizată este în măsură să faciliteze, în cazul acţiunii de extindere a pădurilor în judeţ, interpretarea mai judicioasă a pretabilităţii şi capabilităţii diferitelor terenuri pentru vegetaţia forestieră, cu condiţia diagnosticării corecte a condiţiilor de mediu şi a cunoaşterii corespunzătoare a exigenţelor speciilor forestiere, a respectării regulilor silviculturale de asociere a speciilor în culturile ce se efectuează.

Page 42: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

42

Tabelul 7 Caractere specifice ale unităţilor şi subunităţilor (microzonelor) din spaţiul geografic al Judeţului Timiş, în scop forestier

Caractere specifice ale microzonei Pretabilitatea – favorabilitatea pentru vegetaţie

forestieră. Recomandări 1 2

1. Câmpii joase 1.1. Câmpia Moraviţa (Ssv)

Depozite argiloase fluvio – lacustre, în câmpie şi aluviale, în luncă (Moraviţa). Asociaţi de vertosoluri gleice, gleiosoluri şi aluviosoluri gleice, molice şi entice (în lunci.

Salcie, anin negru, plop alb, plop canadian, frasin (pe locuri joase), stejar, ulm, cer (pe locuri mai înalte). Culturi energetice (salcie, plop). Consolidarea cu vegetaţie lemnoasă în zona dig – mal a digurilor râului Moraviţa.

1.2. Câmpia Cenei – Ioneş (Johanisfeld) (Ssv) Depozite argiloase fluvio – lacustre. A. Sectorul nordic, predominant cu vertosoluri gleice, insular cernoziomuri gleice. B. Sectorul sudic, complexe de soluri: vertosoluri gleice, cernoziomuri gleice şi soloneţuri şi solonciacuri (alte soluri salinice/solodice), 15 – 20 %.

Sectorul A – cer, stejar, îndeosebi pe cernoziomuri gleice şi specii de esenţe moi. Sectorul B – specii suportant halofile la limita de tranziţie a solurilor halomorfe cu solurile hidromorfe. Culturi energetice (salcie, plopi) Consolidarea cu vegetaţie lemnoasă în zona dig – mal a digurilor râurilor Timiş şi Bega.

1.3. Câmpia Bârzavei (Ssv) Depozite argiloase fluvio – lacustre şi lacustre. A. Sectorul de câmpie (nordic şi sudic), pre-dominant cu cernoziomuri cambice, gleice (local şi gleiosoluri molice). B. Sectorul de luncă (Bârzava), cu aluviosoluri districe şi molice şi local gleiosoluri aluvice. Păduri existente: Banloc şi Mânăstirea.

Sectorul de câmpie favorabil pentru stejar pedunculat şi brumăriu, pentru cer, frasin şi plop indigen. Sectorul de luncă – plopi canadieni şi plopi indigeni, salcie, anin, în zona dig – mal. Consolidarea cu vegetaţie lemnoasă în zona dig – mal a digurilor râului Bârzava.

1.4. Câmpia Ciacova (Ssv) Depozite loessoide fine, local fluvio – lacustre argiloase şi aluviale în lunci. Asociaţii de soluri la care predomină cernozio-murile cambice, gleice şi gleiosoluri molice (sa-linice) şi insular (până la 5 % din S), soloneţuri gleice. Sensibilitate medie la eroziune eoliană. Pădure existentă Lighed.

Cea mai mare parte a câmpiei este favorabilă stejarului pedunculat, cerului, stejarului brumăriu (pe locuri mai înalte), frasinului, plopilor canadieni. În lunci: aliniamente sau fâşii de plopi şi salcie; la tranziţia cu soloneţuri, specii suportant halofile. Perdele de protecţie (pe canale). Consolidarea cu vegetaţie lemnoasă în zona dig – mal a digurilor râurilor.

1.5. Câmpia Unip (FC) Depozite aluvio proluviale, în general fine. A. Sectorul de câmpie, cu asociaţii de eutricambosoluri vertice, gleice, cu gleiosoluri molice (în microdepresiuni), local şi cernoziomuri cambice gleice. B. Sectorul de luncă, cu aluviosoluri gleice şi tipice. Pădure existentă Chevereş.

Favorabilitate mijlocie pentru stejar pedunculat, cer, frasin; în microdepresiuni uşoare, plop alb. Culturi pe biloane. Consolidarea cu vegetaţie lemnoasă în zona dig – mal a digurilor râului Timiş şi a malurilor râului Pogăniş.

Page 43: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

43

1 2

1.6. Câmpia Diniaş (Ssv) Depozite eoliene acoperite în mare parte de materiale fluvio – lacustre, în general fine). A. Sectorul sudic, predominant cu cernoziomuri cambice gleice şi local cu aluviosoluri gleice. B. Sectorul central – nordic, asociaţii de soloneţuri cu cernoziomuri salinice şi sodice. C. Sectorul nord – vestic, predominant cu asociaţii de vertosoluri, aluvosoluri gleice şi cernoziomuri gleice. Pădure existentă Macedonia.

Favorabilitatea bună pentru specii de stejar, frasin, în sectorul A sudic; specii de esenţă moi şi culturi energetice în sectorul C şi numai local; diferite specii asociate cu specii suportant halofile, în sectorul B. Culturi energetice (sălcii, plopi). Consolidarea cu vegetaţie lemnoasă în zona dig – mal a digurilor râurilor Timiş şi Bega.

1.7. Câmpia Moşniţa (Ssv + FC) Materiale aluvio – proluviale şi fluvio – lacustre, slab acide, în general fine. Asociaţii de eutricambosoluri tipice şi gleice, aluviosoluri molice, local, cernoziomuri cambice. Datorită aportului freatic diferenţele dintre zona silvostepă şi cea forestieră sunt şterse. Fosta şi întinsa pădure Moşniţa, defrişată în jurul anului 1900. Pădure existentă Giroc.

Favorabilitate foarte bună pentru păduri tip „şleau de luncă”, în general. Local, în denivelări şi mai ales în zonele dig – mal ale râurilor Timiş, Bega, specii de esenţe moi. Consolidarea cu vegetaţie lemnoasă în zona dig – mal, a digurilor râurilor Timiş şi Bega.

1.8. Câmpia Timişoarei (Ssv + FC) Depozite de suprafaţă heterogene. Grinduri, vechi conuri de dejecţie rămase suspendate depresiuni alungite sau crovuri. Soluri diverse, însă predominant cernoziomuri cambice alături de cele gleice; apar şi eutricambosoluri gleice, vertosoluri şi soloneţuri. Păduri existente: Pădurea Verde şi Bistra.

Favorabilitate diferită pentru vegetaţie: de la „şleauri de câmp” pe formele pozitive la „şleauri de luncă” pe eutricambosoluri gleice şi specii de esenţe moi pe soluri hidromorfe şi suportant halofile la tranziţia cu soloneţurile. Amenajarea trupului de pădure „Pădurea Verde” ca pădure parc şi extinderea zonei verzi a oraşului conform planului existent.

1.9. Câmpia Belinţ (FC) Depozite aluviale cu predominarea fracţiunii praf şi nisip şi caracter moderat acid. A. Sectorul de câmpie aluvială cu eutricambosoluri gleice, iar insular, în denivelări cu gleiosoluri mistice şi aluviosoluri. B. Sectorul de lunci, cu gleiosoluri tipice şi aluviosoluri. Păduri „de luncă” existente: Bozoş, Bozoş – Armag Hitiaş; resturi de păduri de specii esenţe moi, în interior şi pe malurile râurilor.

Condiţii foarte favorabile pentru stejar pedunculat, frasin, în sectorul A, plopi indigeni, plopi canadieni, salcie, anin negru, în sectorul B. Consolidarea cu vegetaţie lemnoasă în zona dig – mal a digurilor râurilor Timiş şi Bega.

1.10. Câmpia Jimbolia (Ssv) Depozite de suprafaţă loessoide aproape exclusive. Predomină cernoziomurile batigleice, iar în crovuri, gleiosoluri tipice şi uneori soloneţuri. Experimente foarte reuşite cu perdele (stejari + sâmbovini; salcâm + diverse).

Condiţii foarte favorabile pentru speciile de stejar brumăriu, stejar pedunculat şi o serie de specii de amestec de tei argintiu, paltin de câmp, salcâm. Perdele de protecţie a câmpului, clasice şi pe canale.

Page 44: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

44

1 2

1.11. Câmpia Galaţca – Giucoşin (Ssv) Relief de grinduri nisipoase şi întinsuri loessice, remaniate eolian – dune. A. Sectorul cu nisipuri şi cernoziomuri psamice, batigleice. B. Sectorul cu loessuri şi cernoziomuri calcarice mezogleice. Sensibilitate mare–foarte mare la eroziune eoliană.

Condiţii excelente pentru stejar brumăriu, stejar pedunculat, tei argintiu şi alte specii însoţitoare şi evident şi pentru salcâm. Perdele de protecţie a câmpului (clasice).

1.12. Câmpia Aranca (Ssv) Depozite variate însă predominant fine. Asociaţii de vertisoluri, gleiosoluri vertice ± salinice şi sodice, cu aluviosoluri gleice, cernoziomuri gleice salinice şi soloneţuri şi solonceacuri. Sensibilitate medie la eroziune eoliană. Pădure existentă Cenad (stejărete şi zăvoaie).

Fragmente de culturi forestiere (fâşii, benzi) sau perdele de protecţie înguste (pe canale) în funcţie de condiţiile staţionale. Specii diferite în funcţie de condiţiile staţionale: stejari, frasin, pe soluri slab salinizate; ulm de Turchestan, glădiţă, arţar american, plop alb ş.a., pe cele moderat salinizate. Perdele de protecţie, pe canale.

1.13. Câmpia Beba – Chereştur (Ssv) Depozite loessoide şi fluvio – lacustre fine. Asociaţia de soluri, cernoziomuri gleice salinice şi sodice cu vertosoluri gleice, salinice şi soloneţuri. Sensibilitate medie la eroziune eoliană.

Fragmente de culturi forestiere (fâşii, benzi) sau perdele înguste din specii suportant halofile. Perdele de protecţie a câmpului, clasice şi pe canale.

Lunci mari 1.14. Luncile râurilor Bega şi Timiş (Ssv + CF)

Materiale aluviale predominant grosiere local medii şi fine. Frecvent aluviosoluri districe şi psamice, local gleiosoluri aluvice histice.

Spaţii favorabile pentru culturi de specii de zăvoaie, mai ales că unele terenuri sunt nepracticabile pentru agricultură. Lucrări hidrotehnice de regularizare şi consolidare în asociere şi cu lucrări de împăduriri.

1.15. Lunca Mureşului Depozite aluvio – proluviale foarte variate ca textură. Complexe de aluviosoluri modice şi psamice şi local eutricambosoluri. Biotopuri şi biocenoze deosebite. Segment din Parcul Naţional Lunca Mureşului.

Arborete foarte variate ca şi compoziţie de la cele cu bază de stejar până la specia de esenţe moi. Promovarea regenerării naturale.

2. Câmpii înalte 2.1. Câmpia Gătaia – Tormac – Clopodia (FD1)

Câmpie piemontană în evantai, cu întinse suprafeţe plane sau slab înclinate. Depozite loessoide spre exterior şi luto – argiloase spre interior. A. Sectorul cu cernoziomuri argice şi cambice şi faeoziomuri. B. Sectorul cu vertosoluri tipice şi local stagnice. C. Sectorul cu preluvosoluri tipice şi molice. Văi interioare predominant cu aluviosoluri şi gleiosoluri.

Favorabilitate diferită pentru vegetaţia forestieră de cvercinee stejar, cer şi gârniţă şi tei, paltin de câmp, ulm, în funcţie de sector. A – stejar, tei, paltin; B – cer, gârniţă, jugastru, păr, ulm C – gorun, cer, gârniţă, jugastru, păr, carpen. Împăduriri cu specii forestiere adecvate, îndeosebi a văilor. Perdele de protecţie a câmpului (clasice), îndeosebi în sectorul A.

Page 45: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

45

1 2

2.2. Câmpia Niţchidorf (FD1) Depozite aluvio – proluviale fine. A. Sectorul cu asociaţii de eutricambosoluri vertice gleiceşi preluvosoluri stagnice. B. Sectorul cu stagnosoluri luvice.

Favorabilitate în general mijlocie pentru specii de cvercinee cer, gârniţă, stejar. A – cer, gârniţă, păr, carpen, jugastru. B – stejar, cer, păr, carpen. Perdele de protecţie a câmpului (clasice) în sectorul A.

2.3. Câmpia Vinga (Ssv + FC + FD1 + FD2) Relief în cea mai mare parte intens fragmentat. Depozite alcătuite din loessuri lutoase. Fragmentare înaintată. A. Sectorul vestic Calacea - Satchinez (95 – 130 m, cu cernoziomuri cambice, faeoziomuri. B. Sectorul central (140 – 180 m) cu cernoziomuri cambice, preluvosoluri roşcate şi erodosoluri. C. Sectorul sud – estic (terase) cu eutricambosoluri şi preluvosoluri molice şi luvice. D. Sectorul nord – estic (Alioş) cu preluvosoluri molice şi luvice, local cernoziomuri argice. Vulnerabilitate mare la eroziune pluvială pe versanţii văilor. Păduri pe 10 – 15 % din suprafaţă.

Pretabilitate mare pentru păduri şi favorabilitate diferită, ca urmare a variabilităţii condiţiilor staţionale. Toate speciile de cvercinee mezofile şi mezoxerofile, precum şi frasinul, paltinul de câmp, cireşul şi specii de ajutor şi arbuşti. Păstrarea vegetaţiei forestiere existente care nu face parte din fondul forestier. Perdele antierozionale pe versanţii expuşi eroziunii. Perdele de protecţie a câmpului (clasice), îndeosebi în sectorul A. Împăduriri compacte (limitate) pe terenuri puternic erodate (versanţi direcţi ai văilor).

3. Dealuri 3.1. Dealurile Doclinului şi Ramnei (FD1 + FD2)

Relief accentuat fragmentat. Depozite deluviale şi deluvio – coluviale heterogene, alcătuite din nisipuri luturi şi argile. Complexe de luvosoluri tipice, stagnice preluvosoluri stagnice şi aluviosoluri. Pericol mare de aluviuni şi surpări. Păduri în partea superioară a versanţilor (30 %).

Pretabilitate mare pentru păduri de şleau (cvercinee în amestec cu tei, cireş, jugastru). Împăduriri compacte (limitate) în terenuri degradate disponibilizate.

3.2. Dealurile Pogănişului (Silagiului)(FD1 + FD2) Relief în trepte, intens fragmentat. Depozite de suprafaţă variate, reprezentate de luturi şi argile nisipoase. A. Sectorul nordic (cu pante moderate), cu luvosoluri tipice şi erodate. B. Sectorul sudic central (terase) cu stagnosoluri albice şi alosoluri albice stagnice C. Sectorul nordic marginal (pante slabe), cu preluvosoluri stagnice. D. Sectorul estic (pante slabe), cu luvosoluri albice stagnice şi alosoluri stagnice. Vulnerabilitate mare la eroziune şi înmlăştinare de suprafaţă. Păduri foarte puternic fragmentate (10 – 15 %)

Pretabilitate diferită pentru vegetaţia forestieră pe versanţi (sectorul A) gorun, cer şi gârniţă, cireş, cu pondere mare a speciilor de ajutor şi arbuşti; pe terase (sectoarele B şi C) lucrări de drenaj şi cer, stejar, obligatoriu cu alte specii însoţitoare; pe pante slabe (sectorul C) şleauri. Conservarea vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier. Perdele antierozionale, îndeosebi în sectorul A. Împăduriri compacte (limitate) în terenuri degradate disponibilizate.

Page 46: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

46

1 2

3.3. Dealurile Lipovei (FD1 + FD2) Relief în trepte, însă, puternic fragmentat. Depozite predominant lutoase. A. Sectorul vestic înclinat spre râul Beregsău, cu preluvosoluri şi luvosoluri stagnice şi preluvo-soluri erodate şi erodosoluri (pe versanţii văilor). B. Sectorul sudic (sistem de terase) Ianova – Topolovăţ, cu preluvosoluri molice sau complexe de gleiosoluri molice (calcarice) şi preluvosoluri stagnice spre râul Bega. C. Sectorul central – estic, predominant cu luvosoluri şi preluvosoluri stagnice, luvosoluri şi preluvosoluri erodate şi erodosoluri (pe versanţii văilor). Vulnerabilitate foarte mare la eroziune şi ridicată la alunecări (Brestovăţ, Secaş, Ohaba Lungă). Păduri puternic fragmentate, răspândite grupat (20 – 25 %).

Pretabilitate diferită pentru vegetaţia forestieră de cvercinee şi specii de amestec, cireş, tei, frasin. Favorabilitate diferită în funcţie de condiţiile staţionale: stejarul şi cerul mai indicate pe soluri cu caracter stagnic; gorunul şi gârniţa pe soluri mai bine drenate natural. Conservarea vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier. Perdele antierozionale, îndeosebi în sectoarele A şi C. Împăduriri compacte (limitate) în terenuri degradate disponibilizate.

3.4. Dealurile Lugojului şi Făgetului (FD1 + FD2+ FD3) Sectorul A, relief în trepte pe substraturi sedimentare moi şi depozite cu textură fină, cu luvosoluri şi preluvosoluri în general stagnice, local erodosoluri. Sectorul B, relief frământat pe substraturi dure cu depozite lutoase cu apariţia scheletului, predominant cu preluvosoluri. Vulnerabilitate medie – mare la eroziune, înmlăştinare şi alunecări (Criciova). Păduri grupate în partea superioară a văilor şi pe culmi (25 %).

Pretabilitate şi favorabilitate crescute pentru stejar, cer, frasin, local şi gârniţă, în sectorul A şi îndeosebi pentru gorun şi fag (local, cer şi gârniţă), în sectorul B. În ambele cazuri, dar mai ales în sectorul A sunt necesare şi specii de susţinere. Conservarea vegetaţiei forestiere existentă în afara fondului forestier. Perdele antierozionale (B). Împăduriri compacte (limitate) în terenuri degradate, disponibilizate.

3.5. Dealurile Lăpugiului (FD2) Relief fragmentat cu orientare spre vest. Depozite de suprafaţă heterogene alcătuite din nisipuri, pietrişuri, marne argiloase, calcare şi tufuri; eutricambosoluri tipice şi molice şi complexe de luvosoluri tipice şi erodate. Vulnerabilitate medie la eroziune. Pericol local (Pietroasa) la alunecări. Păduri în partea superioară a versanţilor (30 %).

Favorabilitate largă pentru amestecuri de gorun şi fag (în staţiuni umbrite), local cer şi gârniţă. Condiţii foarte bune pentru paltin, frasin, tei, cireş. Consolidarea prin împădurire cu specii forestiere de diferite esenţe (inclusiv specii de esenţe moi) a zonelor pâraielor afluenţii râului Bega.

3.6. Dealurile Bulzei (FD1 + FD2) Relief cu aspect montan ferestruit, dezvoltat pe roci dure (antezite, piroclastice, şisturi cristaline). Depozite de suprafaţă lutoase şi luto – nisipoase relativ subţire; asociaţii de luvosoluri tipice (local erodate) pe versanţi şi luvosoluri stagnice local luvosoluri albice, pe culmi late. Pericol local (Costeina) de alunecări. Păduri în partea superioară a versanţilor (35 %).

Favorabilitate largă pentru gorun şi fag local şi cer, frasin, tei, cireş, în funcţie de condiţiile staţionale. Consolidarea prin împădurire cu specii de diferite esenţe (inclusiv specii de esenţe moi) a zonelor pâraielor afluente râului Bega.

Page 47: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

47

1 2

4. Munţii Poiana Ruscă (FD4 + FM1) Horst cristalin cu văi adânci şi versanţi abrupţi şi o platformă la 600 – 900 m, dezvoltată în sectoare dolomitice, încrustate în cristalin. Depozite eluviale şi deluviale relativ subţiri, deseori detritice. A. Sectorul vestic, cu districambosoluri tipice, pe culmi şi complexe de districambosoluri tipice şi litice, pe versanţii văilor. B. Sectorul sudic, cu asociaţii de districambosoluri eutricambosoluri şi rendzine, cambice, calcarice şi litice. Pericol local (Nădrag) la alunecări şi vulnerabilitate foarte mare la eroziune în lipsa vegetaţiei forestiere. Vulnerabilitate relativ mare la doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă.

Pretabilitate generală bună pentru fag şi local şi pentru gorun (sub 600 – 700 m) şi pentru brad (800 – 1200 m) dar şi pentru molid, duglas, paltin. Favorabilitate diferită în ambele sectoare pentru speciile respective în funcţie de volumul edafic. Molidul expus doborâturilor de vânt şi atacului de ciuperci (pe calcare). Extinderea culturii laricelui, a duglasului, bradului (sub 1000 m alt. abs.) în amestec cu fagul, a paltinului şi limitarea extinderii molidului în culturi pure (masive).

Page 48: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t

s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l. 48

Fig.8. Zonarea bioclimatică şi microzonarea pedoclimatică a teritoriului Judeţului Timiş

Page 49: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

49

C a p i t o l u l 4 IV. Recomandări şi măsuri privind îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin

consolidarea şi extinderea fondului forestier

Strategia şi implementarea unor măsuri privind consolidarea şi dezvoltarea fondului forestier, trebuie să se facă în strânsă legătură cu organizarea şi dezvoltarea sectorului agricol, iar amândouă trebuie să ţină seama, în primul rând, de specificul şi dinamica (trendul) factorilor naturali (de producţie) ca şi de posibilitatea şi sistemele tehnologice ce trebuie implementate pentru obţinerea unor niveluri de producţie corespunzătoare.

În acest sens, având în vedere cele deja menţionate în lucrare, privind specificul cadrului natural al judeţului şi desigur starea actuală a fondului forestier pentru realizarea echilibrului necesar, în scopul folosirii judicioase a terenurilor, cunoscând şi cerinţele actuale pe plan european referitoare la o mai bună protecţie şi conservare a mediului ambiant, necesitatea consolidării, dezvoltării şi extinderii fondului forestier, apar pe deplin motivate.

Având la bază datele furnizate de diferite instituţii cu implicare în domeniu (în special diferite compartimente de specialitate ale Consiliului Judeţean, Direcţia Silvică Timişoara, I.T.R.S.V. Timişoara, O.S.P.A. Timişoara ş.a., precum şi de însuşi beneficiarul acestei lucrări S.C. URBAN TEAM S.R.L. Bucureşti, datele obţinute prin observaţii proprii efectuate în faza de teren, ca şi experienţa în domeniu, s-au putut totuşi identifica, în timpul relativ scurt care a fost la dispoziţie, problemele, aspectele, locaţiile şi modul în care ar trebui să se intervină în sensul exprimat de tematica de studiu.

4.1. Recomandări şi măsuri privind consolidarea şi reabilitarea fondului

forestier existent

1. Amestecurile speciilor de cvercinee (îndeosebi stejar21 şi/sau cer (uneori şi gârniţă), cu frasin (uneori şi tei argintiu), destul de frecvente sau cu posibilitate mare de a exista în câmpiile joase (cu aluviosoluri, eutricambosoluri aluvice, preluvosoluri stagnice, uneori slab salinizate), necesită o mare atenţie încă de la instalare, dată fiind vigoarea de diseminare şi creştere a cerului şi frasinului.

În cazul unei asocieri intime cu stejarul de la instalarea culturilor, în primii 20 – 30 ani, se desfăşoară o concurenţă acerbă între frasin, cer, pe de o parte, şi stejar pe de altă parte, care se termină de regulă cu eliminarea stejarului. Gârniţa cu ritm de creştere mai încet poate dispărea înaintea stejarului.

Pe de altă parte, depăşirea sensibil mai mult de 50 % a gorunului de participare a frasinului în compoziţie cu cvercinee şi neglijând participarea în măsură importantă a speciilor de ajutor (îndeosebi jugastru şi carpen), aceasta reprezintă un risc mare în ceea ce priveşte evoluţia solului şi stabilitatea arboretului (bineînţeles speciile de ajutor fiind ţinute mereu în „frâu”, în etajul II). 21 Ar fi desigur bine venită reluarea practicii de acum câteva decenii referitoare la folosirea în cultură a stejarului tardiflor, care s-a comportat foarte bine în culturile experimentale şi nu numai.

Page 50: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

50

În condiţiile solurilor cu exces temporar sau semipermanent de apă se pot folosi (limitat în pâlcuri, în locurile joase) şi alte specii ca nucul negru american, stejarul de baltă, chiparosul de baltă, plopul alb, aninul negru (în acest caz când apa nu bălteşte), mălinul ş.a.

2. În amestecurile de cvercinee din regiunea de dealuri când în compoziţie participă toate cele 3 – 4 specii de bază de cvercinee din zonă, (stejar pedunculat, cer, gârniţă şi gorun) şi desigur o serie de specii de amestec (cireş, frasin şi tei argintiu), mai ales în situaţia în care astfel de arborete se află pe soluri acidificate şi podzolite (actualele luvosoluri albice) problema capătă o mai mare complexitate, întrucât, pe de o parte, trebuie urmărit foarte atent păstrarea speciilor de cvercinee în compoziţie, ceea ce este destul de dificil în prezenţa cerului (care şi în asemenea condiţii se manifestă ca o specie invazivă), iar pe de altă parte, trebuie avut grijă de menţinerea în compoziţie şi a speciilor amelioratoare de sol: tei, cireş, frasin, carpen, jugastru şi chiar păducel.

Pare un obiectiv destul de dificil, totuşi posibil de atins dacă încă din tinereţe se urmăreşte proporţionarea convenabilă a unor astfel de amestecuri, ţinând sub observaţie cerul, care se ridică destul de repede în plafonul superior, dar şi gârniţa, ca şi stejarul, care rămân de regulă în urmă (sunt cazuri când în zona studiată stejarul şi gârniţa apar „strivite” de cer, lâncezind chiar la vârste relativ mici şi chiar uscându-se la 40 – 60 ani). Desigur, în anumite situaţii când lipseşte materialul de împădurire (spre exemplu de gârniţă sau de stejar pedunculat), crearea de plantaţii se face cu cer şi gorun sau chiar numai cu cer sau gorun. În asemenea cazuri trebuie să se apeleze la specii de amestec, diferenţiat, în funcţie de condiţiile staţionale, fie la frasin, pe soluri cu conţinut de umiditate asigurat, fie la tei, cireş, pe soluri bine drenate, uzându-se în mare măsură (30 – 40 %) şi de specii de susţinere, bune amelioratoare de sol (carpen, jugastru) şi eventual folosind şi arbuşti (îndeosebi alun pe soluri umede, păducel pe soluri drenate).

Amestecurile de gorun şi fag, deşi acestea nu ocupă suprafeţe întinse sub această formă intimă, sunt foarte dificil de promovat, datorită însuşirilor biologice şi ecologice ale fagului (fructificaţie destul de abundentă şi des, temperament de umbră, în felul acesta fagul fiind net avantajat faţă de gorun).

Totuşi, promovarea unor asemenea arborete de gorun cu fag este posibilă mai ales când amestecul este grupat, având întotdeauna grijă de a degaja la timp gorunul de fag.

Făgetele par a fi arboretele cele mai stabile din judeţ. Însă, şi aici, mai ales în ultima perioadă de timp, se manifestă unii factori destabilizatori – vânturi puternice (uneori cu caracter de tornadă) – care produc doborâturi destul de însemnate. În acelaşi timp, ţinând seama şi de caracterul predominant scheletic şi acid al solurilor, atenţia trebuie îndreptată în următoarele direcţii:

- efectuarea de lucrări de îngrijire din primele stadii ale arboretului pentru selectarea şi crearea de condiţii pentru dezvoltare a exemplarelor de arbori cu coeficienţi de formă corespunzători (supraunitari) (menţinerea în stare strânsă a arboretelor este un dezavantaj nu numai pentru stabilitatea arboretelor, ci şi pentru acumularea de masă lemnoasă);

Page 51: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

51

- introducerea molidului numai sub formă de mici pâlcuri, în masa regenerărilor de fag (în goluri); promovarea acestei specii se poate face şi intim (în sensul că fagul să fie sub molid (ca etaj II), dar această practică, deşi foarte valoroasă nu este des întâlnită;

- introducerea şi mai ales extinderea laricelui în pâlcuri sau fâşii cu dublu scop, de creştere a rezistenţei arboretelor la doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă şi de sporire a productivităţii (apreciem că laricele este superior duglasului din aceste motive);

- extinderea bradului (mai ales în zonele calcaroase pe care această specie le preferă) este, de asemenea, bine venită, însă trebuie identificat arealele topoclimatice „favorabile în care această lucrare trebuie” să se facă (bradul, în afară de soluri bogate, preferă locurile adăpostite, cu umiditate atmosferică sporită);

- introducerea paltinului de munte şi extinderea acestuia este benefică din toate punctele de vedere în întreg arealul fagului şi mai ales pe solurile (dezvoltate în mare parte pe şisturi cristaline, care prezintă aciditate puternică).

4.2. Recomandări şi măsuri de extindere a fondului forestier (sub formă de masiv),

în terenuri degradate, inapte pentru agricultură

Cele mai indicate forme de extindere a fondului forestier este împădurirea sub formă de masiv, desigur în limitele suprafeţelor disponibilizate. Sub această formă plantaţiile se pot împrejmui pentru a fi protejate împotriva păşunatului.

În ultimii 2 – 3 ani, conform datelor furnizate de I.T.R.S.V. Timişoara, au fost întocmite proiecte pentru împădurirea unor terenuri degradate (perimate de ameliorare) în suprafaţă totală de 1172,56 ha de pe raza a 21 de localităţi.

Acţiunea se poate amplifica în viitor, deoarece, aşa după cum se arată deja, în cuprinsul judeţului există încă 32845 ha de terenuri agricole degradate de diferite categorii, dintre care considerăm că în prima urgenţă pentru împădurire intră terenurile erodate şi cele alunecătoare din regiunea deluroasă.

1. Referitor la terenurile erodate prin apă, cu alunecări locale şi de suprafaţă, în urma observaţiilor de teren reiese faptul că ar putea constitui obiect de împădurire într-o primă etapă, după identificarea şi disponibilizarea lor, acele terenuri, cândva păşuni, cu eroziune avansată şi cu o compoziţie floristică reprezentată de buruienişuri sau specii cu valoare nutritivă foarte redusă. În unele dintre astfel de terenuri au început să pătrundă specii forestiere lemnoase, ca mesteacăn, plop tremurător, arbuşti şi chiar specii mai valoroase, ca cireş, frasin, cer, gorun (pe versanţi), precum şi plop alb, salcie, anin ş.a. (pe văi)22.

22 Conform Codului Silvic (Legea nr.46/2008), art.2, lit.k, păşunile împădurite cu consistență mai mare sau egală cu 0,4 (calculată efectiv la suprafaţa ocupată), fac parte din fond forestier. Posibilitatea aplicării acestei prevederi în practică, deşi benefică, pentru scopul urmărit, necesită însă o serie de alte măsuri pentru a putea fi implementată.

Page 52: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

52

Fac parte din această categorie şi unele terenuri din foste ferme de livezi (situate pe luvisoluri albice acide), care în prezent sunt aproape uscate, invadate de buruienişuri şi rugi şi unde în funcţie de condiţiile de pantă, au început să se manifeste fie procese de înmlăştinare, fie de eroziune şi alunecare.

O altă categorie de terenuri sunt cele aferente unor văi sau pâraie cu curgere intermitentă, deja cu vegetaţie forestieră, constituită de regulă din anin, salcie, plop, diferiţi arbuşti, vegetaţie situată, evident, în afara fondului forestier, dar care trebuie conservată, având rol de protecţie deosebit.

2. Terenurile cu alunecări, surpări, scurgeri noroioase, ca şi cele cu eroziune de adâncime, care şi ele reprezintă o categorie relativ importantă (cca. 6200 ha), necesită studii speciale pentru stabilirea soluţiilor tehnice, întrucât de regulă acestea implică intervenţii şi lucrări complexe (de natură hidrotehnică şi biologică), pentru stabilizarea lor. Astfel de lucrări au demarat deja pe cursurile superioare ale râurilor Bega şi Timiş.

3. Terenurile marginale (halde, cariere, gropi de împrumut, deponii, iazuri de decantare ş.a.), încât afectează puternic peisajul creând disconfort vizual, dar mai ales sunt surse de poluare ale mediului înconjurător, este absolut necesar să fie stabilizate cu vegetaţie forestieră sau prin alte mijloace. În acest sens, există metode şi tehnologii verificate în practică, care pot fi aplicate cu condiţia să existe finanţare corespunzătoare. Acţiunea de înverzire a terenurilor marginale trebuie să se facă după o ierarhizare a acestora în raport cu pericolul şi cu gradul de poluare a mediului.

4. Terenurile cu exces de umiditate (considerate inapte pentru agricultură), reprezintă categoria cea mai vastă (15760 ha), aproape 50 % dintre terenurile degradate inventariate.

Evident că cele mai multe din aceste terenuri se află în câmpia joasă de subsidenţă din zona silvostepei, unde o bună parte dintre ele pot fi afectate şi de procese de salinizare. Însă, în mod relativ frecvent, ele apar şi pe terenurile întinse din zona forestieră (îndeosebi pe câmpurile interfluviale Timiş – Bega, terasele şi chiar platourile din câmpia înaltă şi zona colinară), de această dată neafectate de procese de sărăturare.

Aducerea terenurilor menţionate în circuitul economic prin împădurire, cel puţin în anumite situaţii, necesită şi unele lucrări prealabile hidropedoameliorative. Aceste lucrări se diferenţiază în funcţie de natura excesului de umiditate (freatic sau de suprafaţă), de adâncimea sau grosimea de sol afectată, de faptul dacă excesul de umiditate este însoţit şi de procese de salinizare – alcalizare23*.

În câmpiile joase din zona silvostepei în incintele îndiguite sau neîndiguite, pe soluri cu exces de umiditate freatică (gleiosoluri diferite subtipuri, în afara celor histice şi tionice) se poate realiza împădurirea terenurilor respective cu specii de esenţe moi salcie, plop alb, culturi clasice sau culturi energetice (culturi dese cu ciclul scurt de producţie). În cazul solurilor afectate de procese de salinizare (la nivel slab – moderat) se apelează la specii suportant halofile ca: plopi negri hibrizi (clona P. marylandica), P. thevestina, plopul alb, frasinul pufos, frasinul verde, chiparosul de baltă ş.a., culturi clasice. În cazul solurilor 23 În prealabil împăduririi este necesară cartarea terenurilor respective şi stabilirea lucrărilor premergătoare plantării.

Page 53: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

53

salinizate – alcalizate, dar cu nivelul apei situat mai jos, se pot folosi pentru împădurire alte specii, cum sunt: cerul, stejarul pedunculat, ulmul de Turchestan, frasinul comun, salcâmul japonez, arţarul tătăresc, arţarul american, corcoduşul, păducelul, amorfa, caragana, pe soluri moderat salinizate şi alcalizate. Se pot lua în considerare şi culturi (limitate) de cătină albă, de sălcioară, pentru producţia de fructe şi ca bază meliferă.

În câmpurile joase din zona forestieră, în funcţie de nivelul apei freatice, se pot face următoarele culturi: salcie, anin negru24, plopi indigeni, ploi canadieni, pe soluri gleice, cu stejar, frasin, ulm şi un bogat asortiment de specii secundare şi arbuşti (pentru acoperire şi biodiversitate), pe soluri batigleice (soluri cu apa freatică mai jos de 1 m).

În cazul terenurilor cu ape stagnante de suprafaţă (pe stagnosoluri cu conţinut de argilă între 20 şi 50 % maxim), împăduririle se vor executa după evacuarea apelor de suprafaţă (prin amenajarea de şanţuri de scurgere, rigole, drenuri) şi eventual modelarea în benzi şi coame a terenului şi bineînţeles pregătirea corespunzătoare a solului. În asemenea cazuri se vor utiliza specii cum sunt: cerul, stejarul, ulmul, velnişul, precum şi un asortiment bogat de specii de ajutor şi arbuşti.

Reuşita şi modul de dezvoltare a culturilor sunt strâns legate de calitatea tehnologiei aplicate la instalarea lor şi de lucrările de întreţinere ce trebuie efectuate pe parcursul a 5 – 10 ani, până la realizarea stării de masiv.

24 Aninul negru se foloseşte numai pe soluri cu apă mobilă.

Page 54: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

54

C a p i t o l u l 5 V. Perdelele forestiere de protecţie , mijloc specific şi eficace de îmbunătăţire a

calităţii factorilor de mediu şi de extindere a fondului forestier

5.1. Perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie

5.1.1. Consideraţii generale asupra necesităţii realizării de perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii

Pentru diferitele tipuri de căi de comunicaţie şi transport (terestre, fluviale şi aeriene), perdelele forestiere îşi vor putea exercita influenţa numai asupra acelora în apropierea cărora vor putea fi instalate, şi anume, în primul rând, asupra celor terestre – şosele, căi ferate, drumuri de exploatare, şi, în al doilea rând, asupra celor fluviale (ne referim la prognoza transformării râului Bega în canal de navigaţie ).

Pentru a stabili regiunile în care sunt necesare perdelele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie este necesar să prezentăm, în prealabil, care sunt cerinţele de protecţie şi de altă natură pe care trebuie să le îndeplinească căile de comunicaţie, pentru ca transportul şi circulaţia să se desfăşoare în cât mai bune condiţii.

Menţionăm faptul că în prezent, în judeţul Timiş nu există decât resturi de perdele de protecţie a căilor de comunicaţie cu vegetaţie prea tânără şi compoziţie nesatisfăcătoare care trebuie refăcute sau substituite şi puse în exploatare.

Principalele funcţii ale perdelelor de protecţie a căilor de comunicaţie

Principalele funcţii ale perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie sunt prezentate în tabelul următor:

Funcţia Mod de realizare

Funcţiune de protecţie a căilor de

transport

- împiedicarea înzăpezirii; - împiedicarea acţiunii vânturilor care provoacă înzăpezirea sau depozitarea prafului şi a nisipurilor mobile; - împiedicarea radiaţiei solare puternice care conduce la încălzirea excesivă a îmbrăcămintei drumurilor sau a căii de rulare; - reţinerea avalanşelor de zăpadă şi a viiturilor de materiale de pe versanţii învecinaţi

Funcţiune de consolidare a

drumurilor şi a căilor de navigaţie

- fixarea taluzurilor contra eroziunilor; - fixarea versanţilor din imediata vecinătate a căilor, contra eroziunilor şi alunecărilor; - fixarea malurilor apelor care pun în pericol drumurile, precum şi a celor ce ţin de canalul de navigaţie

Funcţiune de confort optic şi siguranţa

circulaţiei

- posibilitatea de sesizare de la distanţă a particularităţilor geometrice ale drumului, în special a punctelor care prezintă pericol pentru circulaţie; - ecranarea luminilor farurilor pe timp de noapte, pentru uşurarea ghidajului vehiculelor în curbe şi denivelări; - sporirea posibilităţilor de orientare şi de menţinere a atenţiei conducătorilor

Page 55: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

55

de vehicule pe timp neprielnic (întuneric, negură, ploaie, ninsoare); - prevenirea efectului de orbire, produs de către lumina farurilor vehiculelor care circulă în sens invers, cu ajutorul plantaţiilor create pe banda mediană; - mărirea stabilităţii autovehiculelor la vânturi puternice.

Funcţiune estetică şi de agrement

- evitarea aspectului monoton al câmpului de vizibilitate perceput de conducătorii de vehicule şi călători; - refacerea degradărilor aduse peisajului prin lucrările de construire a căii; - ameliorarea peisajului prin plantarea suprafeţelor degradate sau neproductive din zona drumurilor, în locuri de parcare, campinguri, spaţii verzi etc. sau mascarea obiectivelor inestetice; - punerea în evidenţă a obiectivelor turistice sau a construcţiilor şi lucrărilor de artă remarcabile.

Funcţiune economică

- producţie de masă lemnoasă; - produse diverse utilizate ca materii prime pentru unele sectoare economice (alimentar, farmaceutic, chimic, sericicol, apicol etc.)

Funcţiune de ameliorare a

condiţiilor microclimatice şi

biotice

- îmbogăţirea în oxigen a atmosferei, sporirea umidităţii relative a aerului şi atenuarea temperaturii excesive; - adăpost pentru faună; - condiţii ameliorate de viaţă pentru aşezările umane vecine.

Perdelele forestiere au un rol polifuncţional având efecte favorabile şi asupra

temperaturii, umidităţii solului şi culturilor agricole din apropierea căilor de comunicaţie. De asemenea sunt surse de material lemnos (într-o regiune în care pădurile sunt foarte rare sau lipsesc), produse industriale şi alimentare (fructe, ciuperci, produse medicinale şi apicole etc.), ameliorează condiţiile de viaţă (purifică aerul, moderează clima şi înfrumuseţează peisajul) şi ameliorează umiditatea solului.

Condiţii de natură protectivă a căilor de comunicaţie

În afară de condiţiile de natură pur tehnică, privitoare la tipul de construcţie şi modul de întreţinere a căii propriu zise şi a lucrărilor de artă ale acesteia, aceasta trebuie să mai îndeplinească următoarele cerinţe pentru ca transportul să se realizeze în cât mai bune condiţii:

− să fie funcţională în orice timp al anului şi pe orice vreme, deci, să nu se înzăpezească iarna şi să nu fie împiedicată circulaţia de către vânturile puternice, reci sau fierbinţi;

− să nu fie monotonă, obosind prin uniformitatea ei pe călător, ştiut fiind că un drum monoton oboseşte, în special pe conducătorii de autovehicule, ceea ce poate da naştere la accidente; cu alte cuvinte, să ofere călătorului un aspect cât mai variat, făcându-i călătoria cât mai agreabilă;

− să ofere călătorilor un mediu cât mai sănătos, reducând prin vegetaţia forestieră instalată cantitatea de praf şi noxe şi ferindu-l de vânturile reci sau fierbinţi dăunătoare sănătăţii.

Dintre aceste condiţii, cele care prezintă cea mai mare importanţă sunt acelea care privesc direct circulaţia curentă pe căile de comunicaţie, deci cele care se referă la

Page 56: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

56

practicabilitatea în orice anotimp al anului, calitate pe care nu o îndeplinesc decât căile de comunicaţie din regiuni cu procent redus de înzăpezire (marea majoritate a celor din judeţul Timiş – de unde şi necesarul relativ redus, de perdele forestiere de acest tip), sau acelea la care înzăpezirile pot fi înlăturate prin diferite mijloace.

Celelalte condiţii sunt de mai mică importanţă, deoarece, pe de o parte, unele din ele sunt necesare numai ocazional, iar, pe de altă parte, prin satisfacerea primelor, adesea se realizează şi celelalte. Cum însă, nevoile de circulaţie şi transport sunt tot atât de necesare şi în regiunile unde – din cauza climei şi configuraţiei terenului – căile de comunicaţie sunt expuse înzăpezirilor, este nevoie să se ia măsuri de protecţie prin care să se evite pe cât posibil înzăpezirile şi să se menţină astfel posibilitatea de circulaţie în tot timpul anului pe marea majoritate a drumurilor şi căilor ferate din zonele de câmpie ale judeţului.

Grosimea stratului de zăpadă care se acumulează pe traseu depinde de:

− intensitatea şi durata căderilor de zăpadă (ninsorii);

− repetarea (frecvenţa) căderilor de zăpadă;

− profilul transversal al căii (rambleu, debleu, la nivel);

− tăria şi direcţia vântului;

− întinderea câmpului deschis din partea din care suflă vântul;

− lungimea, înclinarea şi starea suprafeţei versantului de deasupra căii, în cazul înzăpezirii prin avalanşe.

Zonele vulnerabile la înzăpezire

Este de la sine înţeles că, înzăpezirea căilor de comunicaţie nu va putea fi înlăturată decât acolo unde se vor putea elimina sau modifica cauzele care o produc; acest lucru nu va fi posibil decât în ultimele două cazuri de înzăpezire, şi anume în cazul când aceasta se datorează vântului şi, într-o mai mică măsură, în cazul avalanşelor.

În judeţul Timiş din datele furnizate, se consideră că în ceea ce priveşte înzăpezirile provocate de vânt, în prima urgenţă de instalare a perdelelor forestiere de protecţie, trebuie avute în vedere tronsoanele de drum prezentate în Tabelul 8 și Tabelul 9.

Page 57: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

57

Tabelul 8 Tronsoanele de drum naţional pe care se vor amplasa perdele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie (conform HG 994/2004, publicat în M.O. Partea I, nr.

648/19.07.2004)

Nr. Crt.

Denumire DN / Traseu cale ferată

Traseu – între localităţile......

Tronsonul (de la Km... la Km....

Lungimea perdelei de

protecţie (m) 1 6 Lugoj - Timişoara 531+500 – 361+000 500 2 6 Lugoj - Timişoara 571+650 – 572+000 200 3 57 Timişoara - Moraviţa 785+700 – 786+150 200 4 59A Timişoara - Jimbolia 34+400 – 34+600 200 5 59A Timişoara - Jimbolia 38+900 – 39+100 300 6 69 Timişoara - Arad 15+200 – 15+800 500 7 69 Timişoara - Arad 18+800 – 19+200 300 8 69 Timişoara - Arad 35+600 – 36+000 400 9 69 Timişoara - Arad 39+000 – 42+000 800 10 116 Lugoj - Buziaş

Referitor la înzăpeziri datorită avalanşelor, acestea sunt rare în ţara noastră (doar pe

Transfăgărăşan). Efecte asemănătoare în judeţul Timiş, ar putea avea loc prin căderile masive de zăpadă de pe versanţii abrupţi şi întroienirea produsă pe căile de comunicaţie, mai cu seamă în pasajele, văile abrupte şi trecătorile din zonele Făget şi Nădrag, dar fenomenul este punctual, nefiind posibilă o delimitare zonală.

Tabelul 9 Situație privind drumurile județene cu frecvenţă mare a înzăpezirilor şi

plantaţiile de pomi de pe marginea drumului 2004

Nr. Crt. Zona Denumire şi Nr.

drumului Poziţie km Lungime km

Total arbori

Din care: stânga dreapta

1 Peciu Nou DJ 593 DN59-Peciu Nou-Foeni-frontieră

Serbia

0+000 -35+900 35,9 217 111 106

2 DJ 591A Sânmihaiu Român-Diniaş-Peciu

Nou

0+000-19+300 19,3 fără

3 DJ 593A Peciu Nou-Sânmartinul Sârbesc-Sânmartinul Maghiar-

Uivar

0+000 - 14+400 14,4 fără

4 DJ 693B Iohanisfeld-Ivanda-Jebel-Liebling

0+000 - 54+000 54 139 71 68

5 Sânnicolau Mare

DJ 682 Lim .j ud. Arad-Periam-Sânnicolau Mare-Beba Veche-

Frontieră Serbia

130+150-191+950 61,8 1295 660 635

6 DJ 682B Dudeştii Vechi-Valcani-Frontieră

Serbia

0+000- 13+400 13,4 191 89 102

sursa: DADPJ Timiș

Page 58: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

58

5.1.2. Consideraţii tehnice privind modul de amplasare şi de construcţie a

perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii terestre şi fluviale Perdelele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii terestre se execută în

conformitate cu prescripţiile generale privind realizarea plantaţiilor din zonele de protecţie şi de siguranţă ale căilor de comunicaţie stabilite conform Ordinelor Ministerului Transporturilor nr.43/1998, nr.44/1998, nr.45/1998, nr.46/1998, nr.47/1998, nr.49/1998, nr.571/1997.

Perdelele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii sunt plantaţii ce fac parte integrantă din ansamblul lucrărilor de construcţii, permiţând integrarea căii de transport în peisajul pe care îl străbate şi punerea în evidenţă a unor obiective deosebite.

Plantaţiile în lungul căii de comunicaţie (de transport) se execută pe bază de documentaţie tehnico-economică de specialitate, care trebuie să cuprindă pe lângă proiectul propriu zis şi date biologice, dendrologice, pedoclimatice şi de arhitectură peisagistică.

Avându-se în vedere consistenţa şi desimea acestora, perdelele de protecţie a căilor de comunicaţie sunt perdele impenetrabile sau compacte care nu lasă vântul să treacă prin ele, creându-se astfel, în spatele lor, o zonă de calm absolut.

După formă, compoziţia speciilor şi rolul pe care îl îndeplinesc, plantaţiile de-a lungul căii de transport pot fi:

− în rânduri, cu arbori;

− în rânduri, cu arbuşti;

− izolate, cu arbori şi arbuşti;

− în grupuri, cu arbori şi arbuşti;

− în rânduri alternând cu grupuri;

− în benzi (perdele de protecţie);

− cu garduri vii;

− la amenajările aferente drumurilor şi căilor ferate;

− de protejare a taluzurilor.

Alegerea speciilor şi asocierea lor în plantaţii trebuie să corespundă condiţiilor de climă şi de sol.

Amplasarea perdelele forestiere de protecţie se face paralel cu căile de comunicaţie terestră, în zonele în care, din cauza orografiei terenului, sub acţiunea vântului dominant şi a fenomenului de viscol, se produce înzăpezirea acestora.

Aceste plantaţii se execută în zona de protecţie a căii de transport (drum sau cale ferată), perpendicular pe direcţia vântului predominant, pe sectoarele unde, potrivit calculelor efectuate anterior, volumul de zăpadă poate provoca îngreunarea traficului sau chiar blocarea

Page 59: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

59

căii de comunicaţie. Astfel, vântul înregistrează o reducere a vitezei şi unele modificări locale ale direcţiei, în special în apropierea solului şi a perdelei. Reducerea vitezei are loc în partea din vânt începând de la o distanţă egală cu de 5 ori înălţimea perdelei, iar în partea de sub vânt până la o distanţă de 25-30 de ori înălţimea perdelei. Modificările aduse vitezei vântului depind de gradul de penetrabilitate al perdelei (perdelele impenetrabile reduc cel mai mult viteza) şi unghiul pe care îl face direcţia vântului cu perdeaua (efectul este maxim când vântul bate perpendicular pe perdea).

Distanţele de amplasare a perdelelor de protecţie faţă de căile de comunicaţie şi lăţimea perdelelor sunt prevăzute de reglementările tehnice în vigoare.

În funcţie de gradul de înzăpezire şi de intensitatea vânturilor care o provoacă, se vor crea: perdele forestiere parazăpezi – în zone cu vânturi de intensitate mare şi înzăpeziri puternice, sau garduri vii – în zone cu vânturi de intensitate mai mică şi cu înzăpeziri mai reduse.

Perdelele forestiere parazăpezi, după funcţionalitate şi modul de realizare, sunt de două tipuri:

a. perdele total acumulatoare de zăpadă, mai late şi dese, având ca scop acumularea întregii cantităţi de zăpadă în interiorul lor, funcţionând singure ca obstacol în acţiunea de acumulare a zăpezii. Aceste perdele se vor crea acolo unde organizarea şi administrarea terenului permite instalarea de perdele cu lăţimi relativ mari şi cu preponderenţă în regiunile de câmpie (silvostepă şi câmpie forestieră), unde instalarea şi conducerea vegetaţiei forestiere se pot realiza mai uşor şi mai sigur;

b. perdele parţial acumulatoare de zăpadă, mai înguste şi dese, la care o parte de zăpadă se acumulează la adăpostul lor, sub vânt, iar coama valului de zăpadă format devine ea însăşi obstacol în acţiunea de acumulare a zăpezii. Acest tip de perdele, fiind mai înguste decât cele precedente, este recomandat în regiunile de stepă, unde condiţiile vitrege de vegetaţie pot conduce la degradarea perdelelor prea late precum şi acolo unde organizarea terenului impune lăţimi mai reduse ale perdelelor parazăpezi.

În ceea ce priveşte amplasarea perdelelor total acumulatoare Acestea se pot aşeza la marginea şanţului sau debleului căii, în partea din care suflă vânturile care transportă zăpada, dacă nu există alte impedimente (stâlpi, diverse utilităţi) care să oblige aşezarea perdelelor la o oarecare distanţă (5-10 m).

Din considerente care ţin de prevenirea unor potenţiale accidente (ieşiri “în peisaj”) şi de menţinere a unei zone libere pentru posibila dezvoltare a căii, se recomandă amplasarea perdelelor la o distanţă de minimum 30 m.

Aşezarea perdelelor parţial acumulatoare se face în funcţie de elementele anterior menţionate, la o distanţă de 15-30 m de marginea şanţului sau rambleului.

Construcţia perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie

Lăţimea perdelelor total acumulatoare de zăpadă se calculează după formula:

L = A S

Page 60: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

60

în care L = lăţimea perdelei; S = suprafaţa, în m2, a profilului transversal al zăpezii celei mai mari depusă pe traseu în zone adăpostite; A = un coeficient, cuprins între 4 şi 6, care este proporţional cu tăria vântului şi caracterul căderilor de zăpadă şi se determină experimental.

De regulă, lăţimea perdelelor total acumulatoare este de 30 m (15 rânduri amplasate la 2 m distanţă).

În schimb, lăţimea perdelelor parţial acumulatoare este de 14-16 m (7-8 rânduri amplasate la 2 m distanţă).

Protecţia căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirilor se poate face şi prin garduri vii de foioase sau de răşinoase, alcătuite din câte 2 rânduri de arbori, aşezate la distanţa de 15-20 m între ele şi de 20-30 m faţă de marginea căii.

Ordinul MAAP nr. 636/23.12.2002 prevede că perdelele parazăpezi total acumulatoare (având 10-15 rânduri şi lăţimi de 20-30 m) se pot amplasa chiar din marginea căii de comunicaţie, dacă alte considerente tehnice (reţele electrice sau alte utilităţi) nu impun retragerea marginii perdelei la o distanţă de 5-10 m de cale.

Instrucţiunile AND nr. 561/2001 privind plantaţiile rutiere recomandă ca perdelele forestiere să fie amplasate la o distanţă cuprinsă între 20 şi 50 m faţă de marginea platformei drumului.

Structura perdelelor forestiere de protecţie poate fi:

După structura internă orizontală:

a. plantaţie pură, care poate fi alcătuită dintr-o singură specie arborescentă sau dintr-o singură specie arbustivă;

b. plantaţie în amestec de specii arborescente, specii arbustive sau specii arborescente şi arbustive.

După modul de realizare a amestecului, aceste tipuri de plantaţie pot fi:

− plantaţie în amestec intim în care proporţia şi aşezarea speciilor este uniformă, speciile alternând simplu sau după anumite scheme;

− plantaţie în amestec grupat.

După structura internă verticală:

a. plantaţie monoetajată;

b. plantaţie multietajată.

Criterii de alegere a speciilor pentru perdele forestiere de protecţie a căilor de transport atât terestre, cât şi fluviale

Alegerea speciilor se va face în funcţie de zona fitogeografică unde vor fi amplasate perdelele, precum şi de importanţa, caracterele morfologice şi biologice şi cerinţele ecologice ale speciilor.

Page 61: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

61

Importanţa speciei se referă la:

− importanţa economică, care constă în posibilităţile de valorificare a lemnului şi produselor accesorii;

− importanţa ornamentală, rezultată din suma caracteristicilor decorative.

Caracterele morfologice care se au în vedere la alegerea speciilor, se referă la:

− înălţimea arborilor şi arbuştilor, care se exprimă în metri (realizată în condiţii staţionale mijlocii şi de creştere liberă).

− forma de bază a coroanelor, în condiţii de creştere liberă, apreciată după forma aproximativă a corpului geometric în care se poate înscrie şi simbolizată, conform tabelului următor:

Caracteristicile biologice care servesc la alegerea speciilor, sunt următoarele:

− rezistenţa speciilor la acţiunea celor mai frecvenţi factori dăunători: foarte rezistente; rezistente; puţin rezistente;

− comportarea la tăierile aplicate la lucrările de îngrijire şi conducere a arborilor şi arbuştilor: foarte bună; bună; slabă;

− rapiditatea de creştere a speciilor: cu creştere rapidă; cu creştere moderată; cu creştere înceată;

− longevitatea speciilor (vârsta maximă până la care pot vegeta în condiţii satisfăcătoare înainte de intrarea în declin şi degradare pronunţată): specii longevive (peste 300 ani); specii mijlociu longevive (150…300 ani); specii puţin longevive (sub 150 ani)

Cerinţele ecologice

Cerinţele faţă de sol se referă la: caracterele fizice, bogăţia în substanţe nutritive (troficitatea) şi umiditatea solului. Cerinţele faţă de factorii climatici se referă la: căldură, umiditatea relativă a aerului şi lumină.

Zonele fitogeografice, care se au în vedere la alegerea speciilor sunt simbolizate după cum urmează:

S zona stepei cu subzona: Ss - silvostepei (stepă cu păduri);

F zona forestieră cu subzonele: FC - forestieră de câmpie (stejar); FD - forestieră de deal (gorun, gorun cu fag, fag); FM - forestieră montană.

Amplasarea perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie din judeţul Timiş se va face numai în subzonele Ss, FC şi FD.

În alcătuirea perdelei se folosesc specii de arbori de mărimea I, II, III, astfel ca arborii de mărimea I să fie amplasaţi în mijlocul benzilor. De asemenea se recomandă ca rândurile

Page 62: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

62

dinspre drum să conţină specii ornamentale, iar rândurile marginale dinspre câmpul agricol să se planteze cu specii de arbuşti cu ghimpi.

Indiferent de rolul pe care îl au în cadrul perdelei forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie, fie că sunt specii principale, de amestec, de ajutor sau arbuşti, speciile forestiere alese pentru formula de împădurire a perdelelor de protecţie trebuie să corespundă următoarelor criterii:

− să corespundă din punct de vedere staţional;

− să aibă o creştere cât mai rapidă, astfel încât perdeaua să devină funcţională într-o perioadă cât mai scurtă de timp;

− să fie longevive, astfel încât efectul perdelei să fie asigurat o perioadă cât mai îndelungată;

− să asigure o bună regenerare naturală;

− să nu adăpostească dăunători ai culturilor agricole din suprafeţele cu care se învecinează.

Ţinând seama de condiţiile staţionale corespunzătoare amplasamentelor stabilite în Tabelul nr.1, s-au propus formule de împădurire alcătuite din specii adecvate de arbori şi arbuşti, ca:

− stejar brumăriu, stejar pedunculat, cer, frasin, tei, paltin de câmp, plopi piramidali, plopi euramericani, ulmul de câmp, ulmul de Turchestan, sâmbovina, jugastrul, salcâm, salcâmul japonez, tuia, glădiţă, păr, corcoduş, mălin american, păducelul, maclura, sălcioara, socul, sânger, liliac, spirea, caragană, cătină roşie, porumbarul. Dudul şi nucul vor fi instalaţi în perdele înguste sau aliniamente;

Precizările de mai sus au caracter de recomandări şi nu sunt limitative.

Alegerea speciilor forestiere din compoziţiile de împădurire a perdelelor va fi în concordanţă cu prevederile din ”Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate”, Ministerul Apelor Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Vol.1, 2000 şi ,,Îndrumări tehnice silvice pentru înfiinţarea, îngrijirea şi conducerea vegetaţiei forestiere din pentru perdelele forestiere de protecţie – Anexa la Ord. MAAP nr. 636 din 23.12.2002, ţinând cont şi de modificările şi adăugirile ulterioare.

Protecţia căilor fluviale prin crearea de plantaţii forestiere de tip aliniament sau perdea forestieră de protecţie de lăţime mică este necesară în primul rând, pentru asigurarea stabilităţii malurilor şi a taluzurilor digurilor şi în al doilea rând, pentru camuflarea elementelor constructive inestetice, conform Legii apelor nr. 107/1996.

Singura situaţie care o avem în acest sens, este cazul redeschiderii canalului de navigaţie Bega, mijloc de comunicaţie şi de transport şi racordarea acestuia la reţeaua europeană de navigaţie fluvială.

Acest tip de perdele va avea caracter de protecţie antierozională şi va fi tratat la subcapitolul Perdele forestiere de protecţie antierozională

Page 63: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

63

5.2. Perdele forestiere de protecţie a localităţilor – comunităţilor umane

5.2.1. Consideraţii tehnice privind modul de amplasare şi de construcţie a culturilor forestiere de protecţie a localităţilor şi diferitelor platforme (parcuri) industriale

Abordarea planurilor şi măsurilor de instalare a culturilor forestiere ca măsură de protecţie a mediului urban şi al localităţilor comportă în general două direcţii:

− amenajarea de perdele forestiere sau alte culturi de protecţie constituite în special din specii forestiere arboricole pentru protecţia factorilor de mediu împotriva noxelor şi poluanţilor produşi de complexele agro-industriale şi care vor fi amplasate în cadrul sau perimetral acestor obiective – surse de poluare din vecinătatea localităţilor – categoria A

− amenajarea de culturi forestiere (perdele sau masiv limitat) de protecţie a localităţilor împotriva factorilor climatici dăunători – categoria B.

Perdelele de protecţie a obiectivelor economice şi sociale (parcuri agroindustriale, localităţi etc.) sunt perdele impenetrabile sau compacte care nu lasă vântul să treacă prin ele, creându-se astfel, în spatele lor, o zonă de calm absolut

În cadrul categoriei A se va urmări realizarea în cadrul incintelor şi parcurilor agro-industriale, unde este posibil, a unor perdele de protecție cu vegetație forestieră înaltă (salcâm, plop) și medie - mică (arţar, sâmbovină, corcoduş, dud etc.).

Amenajarea spatiilor plantate se va face numai cu specii arboricole, pentru asigurarea costurilor reduse de întreținere și favorizarea ecosistemelor locale. Pentru perdelele de protecție – categoria A. se vor folosi specii de arbori și arbuști rezistenți la poluare cum sunt: plopii piramidali, plopul negru var. Thevestina, thuja, platan, paltin de câmp, salcâm, arțar american, frasin, cer, catalpă, jugastru etc.

Nu se vor realiza construcții cu diferite funcțiuni ca și instalații tehnico-edilitare care să conducă la deteriorarea plantațiilor, cu precădere a celor din zonele protejate.

Zonele de protecție sanitară dimensionate în funcție de gradul de poluare și de distanța de împrăștiere a poluantului, sunt stabilite prin Ordinul M.S. nr.536/1997.

În zonele de protecție sanitară nu sunt admise activități (agricole, servicii, zone de agreement, locuințe, etc.) care sunt prejudiciate de poluare.

La amplasarea și organizarea sistemului de salubrizare a fiecărei localităţi se va urmări ca să se mascheze cu perdele de vegetație forestieră incintele destinate activităților pentru gospodărie comunală vizibile de pe drumurile publice (drumuri/cale ferată).

Aspectul exterior al clădirilor din interiorul incintelor industriale se recomanda să ţină seama de următoarele:

Page 64: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

64

− noile clădiri sau amenajarea celor existente să nu afecteze prin amplasare, dimensiuni sau aspect, caracterul zonei în care se încadrează;

− organizarea incintelor să țină seama de imaginea prezentată către drumurile publice/ căile ferate;

− să se realizeze o minimă amenajare peisagistică a spațiilor neconstruite din interiorul incintelor (garduri vii, perdele verzi de protecție), precum și alte amenajări în conformitate cu normele Regulamentului general de urbanism şi într-un procent de cel puţin 25%;

− parcajele publice să fie plantate și înconjurate de garduri vii de 1,20 m înălțime:

La nivelul anului 2011, zonele din jurul localităţilor ce prezintă risc ridicat de poluare cu diferite noxe sunt consemnate în tabelul nr.2 şi reprezintă prima urgenţă de instalare a perdelelor forestiere de protecţie a localităţilor.

Tabelul nr. 2 Parcuri industriale şi situri contaminate cu poluanţi necesar a fi împrejmuite cu perdele sau culturi forestiere de protecţie

Nr. Crt.

Operator economic

Tip poluare / Natura

poluantului

Amplasament Supr. contami-nată (ha)

Măsuri de protecţie prognozate

1 SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA

Depozitare de deşeuri menajere / metale grele

PARTA 1,65 Sistarea depozitării. Închiderea şi ecologizarea se va realiza în cadrul: “Sistemului integrat al managementului deşeurilor în judeţul Timiş”. Împrejmuirea locaţiei cu perdele forestiere

2 SC SALPREST SA - Lugoj

Depozitare de deşeuri menajere / metale grele

DEPONIA Municipiului Lugoj

6 Sistarea depozitării. Închiderea şi ecologizarea se va realiza în cadrul: “Sistemului integrat al managementului deşeurilor în judeţul Timiş”. Împrejmuirea locaţiei cu perdele forestiere

3 SC AZUR SA – Timişoara ICC INDUSTRIES INC – New York

Ind. Chimică / solvenţi COV

PLATFORMA INDUSTRIALĂ CALEA BUZIAŞULUI - Timişoara

1,34 Instalarea de spaţii verzi în incinta complexului şi culturi forestiere perimetrale

4 SC BEGA GRUP SA - Timişoara

Ind. Chimică / substanțe chimice organice şi anorganice

PLATFORMA INDUSTRIALĂ CALEA BUZIAŞULUI - Timişoara

10,72 Instalarea de spaţii verzi în incinta complexului şi culturi forestiere perimetrale

5 SC COLTERM SA - Timişoara

Depozit de deşeuri industriale din ind. Energetică / metale grele

DEPOZITUL DE ZGURĂ ŞI CENUŞĂ UTVIN

50 Culturi forestiere de protecţie perimetrale, Porţiunile închise de haldă trebuie împădurite pentru a bloca deflaţia

6 SC RSG SRL Depozitare de deşeuri

DEPOZITUL DE DEŞEURI

>1 Sistarea depozitării. Închiderea şi ecologizarea se va realiza în

Page 65: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

65

Nr. Crt.

Operator economic

Tip poluare / Natura

poluantului

Amplasament Supr. contami-nată (ha)

Măsuri de protecţie prognozate

menajere / metale grele

MUNICIPALE AL ORAŞULUI BUZIAŞ

cadrul: “Sistemului integrat al managementului deşeurilor în judeţul Timiş”. Împrejmuirea locaţiei cu perdele forestiere

7 SC BRANTNER - SERVICII ECOLOGICE SRL - Făget

Depozitare de deşeuri menajere / metale grele

DEPOZITUL DE DEŞEURI MUNICIPALE AL ORAŞULUI FĂGET

>1 Sistarea depozitării. Închiderea şi ecologizarea se va realiza în cadrul: “Sistemului integrat al managementului deşeurilor în judeţul Timiş”. Împrejmuirea locaţiei cu perdele forestiere

8 SC GOSAN SRL – Sânnicolau Mare

Depozitare de deşeuri menajere / metale grele

DEPOZITUL DE DEŞEURI MUNICIPALE AL ORAŞULUI SÂNNICOLAU MARE

>1 Sistarea depozitării. Închiderea şi ecologizarea se va realiza în cadrul: “Sistemului integrat al managementului deşeurilor în judeţul Timiş”. Împrejmuirea locaţiei cu perdele forestiere

9 Consiliul Judeţean

PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGII ALTERNATIVE

COVACI - Timişoara

9,04 Perdea forestieră de protecţie în jurul Parcului fotovoltaic

10 SC SMITHFIELD FERME SRL - Timişoara

Ferme zootehnice / deşeuri organice, pulberi sedimentabile şi nesedimentabile.

BACOVA, BULGĂRUŞ, CENEI, CIACOVA, GĂTAIA, PECIU NOU, PERIAM, STAMORA GERMANĂ, NIŢCHIDORF3, MAŞLOC

2,24 S-au realizat până în prezent plantaţii forestiere şi aliniamente perimetrale în locaţiile amintite, pe o suprafață totală de 2,24 ha. Este necesară o mărire a acestor suprafețe mai ales în zona perimetrală fermelor. Speciile plantate: salcâm, arţar, salcie, mesteacăn, tei, paulownia

Ferme zootehnice / deşeuri organice, pulberi sedimentabile şi nesedimentabile.

BULGĂRUŞ, BOLDUR1, BOLDUR2, IGRIŞ1, IGRIŞ2, JIMBOLIA4, NIŢCHIDORF1, NIŢCHIDORF2, SÂNNICOLAU MARE, SÂNPETRU MARE

Sunt propuse plantaţii forestiere şi aliniamente pentru 2011 şi anii următori fără specificarea suprafețelor

În cazul categoriei B, se includ cu prioritate următoarele amplasamente:

Page 66: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

66

− ansamblurile rezidenţiale nou construite de la marginea municipiilor – Timişoara, Lugoj:

− aşezăminte urbane fără sau cu puţină vegetaţie forestieră de protecţie limitrofă – Sânnicolau Mare, Deta, Jimbolia:

− alte localităţi: oraşe, reşedinţe de comune şi sate care solicită şi pun la dispoziţie terenuri în acest scop.

Pentru aşezările umane, se recomandă perdele late (de regulă de 20-40 m)şi compacte. Ele vor înconjura localitatea pe cât posibil, ca o centură protectoare sau dacă acest lucru nu este posibil se vor amplasa în sectoarele periclitate, perpendicular pe direcţia factorilor climatici vătămători.

Perdelele late vor putea fi amplasate în imediata apropiere a construcţiilor la distanţe de 5-10 m. iar cele înguste, la distanţe de minimum 50 m.

Pentru a delimita şi apăra terenul islazurilor comunale se propun perdele de protecţie cu rol special. Acest rol poate fi atât de protecţie contra factorilor climatici, cât şi antierozional sau doar de împrejmuire. Corpul perdelei va fi alcătuit din specii adecvate staţiunii şi nu atractive pentru animale:

− cer, stejar brumăriu, tei, plopi euramericani, plopi piramidali, cenuşar,

− pe solurile nisipoase drenate: salcâm, glădiţă, amorfă

− în rândurile marginale, specii ghimpoase: glădiţă, sălcioară, maclură, măceş, cătină albă,

Aceste perdele vor fi înguste de cel mult 3 rânduri, de regulă de forma unui aliniament şi va închide perimetral islazul.

Aceste culturi forestiere din preajma localităţilor vor constitui sursă de masă lemnoasă pentru diferite întrebuinţări şi surse de produse accesorii (producţie meliferă, fructe, seminţe, ciuperci, vânat, etc.).

5.2.2. Speciile care se vor avea în vedere pentru compoziţia perdelelor de protecţie a localităţilor

Stabilirea speciilor care vor intra în compoziţia perdelelor forestiere necesită o analiză prealabilă a condiţiilor staţionale de ansamblu din zonele amplasamentelor, ţinându-se seama şi de speciile naturale şi cultivate din regiune.

În legătură cu instalarea perdelelor forestiere, se menţionează faptul că există o serie de factori edafici limitativi de care trebuie să se ţină seamă la fazele de studii de amplasament, în sensul executării unei cartări pedologice corespunzătoare urmărind în special salinitatea, regimul hidric şi textura solurilor.

Ţinând seama de condiţiile în care vor fi amplasate perdelele, se vor propune compoziţii de împădurire care vor include în special, următoarele specii:

Page 67: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

67

− specii de arbori și arbuști rezistenți la poluare cum ar fi: plopul piramidal, plopul negru var. Thevestina, thuja, platan, arțar, frasin, cer etc. Pentru perdelele şi culturile forestiere de protecţie a incintelor şi parcurilor agro-industriale.

− specii de arbori şi arbuşti adaptaţi condiţiilor staţionale, dar preţioase din punct de vedere al lemnului, florilor, fructelor şi aspectului decorativ, cum ar fi salcâm, tei, plopi piramidali, glădiţa, salcâmul japonez, cer, paltin de câmp, păr şi măr sălbatic, catalpa, paulownia, platan, tuia, ienupăr de Virginia, tisă, mălin, sâmbovină, corcoduş, liliac, spirea, sânger, păducel, cătina, porumbar etc. pentru perdelele de protecţie a localităţilor şi a altor obiective sociale sau comunităţi umane

Trebuie menţionat faptul că alegerea speciilor a fost făcută având în vedere şi alte considerente, precum realizarea unor funcţii estetice şi accentuarea rolului de protecţie pe timpul iernii sau faptul că speciile forestiere alese nu beneficiază în cadrul perdelei de climatul specific masivelor forestiere.

5.3. Perdele forestiere de protecţie a câmpului agricol

5.3.1. Consideraţii generale asupra instalării perdelelor forestiere de protecţie

a câmpurilor agricole

Rolul şi funcţiile perdelelor forestiere de protecţie a câmpurilor agricole

Lucrările de reconstrucție ecologică sau ameliorare au scopul îmbunătățirii condițiilor de mediu, ideea de bază promovată fiind crearea unei complementarități benefice între vegetația forestieră de orice tip și activitatea agroindustrială desfășurată în vecinătate, care să conducă la un echilibru sănătos între managementul agroindustrial și ecologie, cu beneficii pe termen lung aduse elementelor de mediu.

Propunerea înfiinţării de perdele forestiere pentru protecția câmpului din județul Timiş a fost concepută prin prisma realizării unei împărțiri judicioase a zonelor cu diferite activități economice, agricole, industriale, rezidențiale, delimitate prin aceste perdele.

La instalarea rețelelor de perdele forestiere de protecție a câmpului vor fi luate în considerare prin studiile de fezabilitate şi proiectele ce vor urma, atât funcțiile ecoprotective, cât și cele estetico-sociale ce trebuie îndeplinite de aceasta.

▪ Protecția culturilor agricole

Printre efectele perdelelor forestiere de protecție asupra culturilor agricole enumerăm:

1. reducerea efectului secetelor, în condițiile unei clime temperat continentale cu nuanțe excesive;

2. îmbunătățirea distribuției umidității solului și sporirea umidității aerului la suprafața culturilor agricole și, ca atare, o mai bună rezistență la secetă a culturilor;

3. protejarea culturilor de toamna împotriva înghețurilor ca urmare a efectului ecologic exercitat de stratul de zăpada asupra acestora;

Page 68: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

68

4. împiedicarea răspândirii prin vânt a semințelor de buruieni (pălămida, susai, ciulin etc.), care pot infesta culturile, precum și a insectelor dăunătoare;

5. dezvoltarea fondului natural entomofag, care contribuie la reducerea aplicării de insecticide în culturile agricole protejate;

6. împiedicarea deflației și prin aceasta prevenirea furtunilor de praf, a sărăcirii solului și ajutorarea dezvoltării normale a semănaturilor;

7. reducerea evapotranspirației neproductive cu circa 30%;

8. sporirea producției culturilor protejate, spor care este cu 10-20% mai mare decât în suprafețele fără perdele forestiere.

Din datele existente, sporurile de recoltă în culturi neirigate, în condițiile unei tehnologii obişnuite și ale unor perdele relativ tinere, de 6 - 10 m înălțime, au variat în funcție de caracterul climatic al anului, de agrotehnica folosită, de înălțimea și desimea perdelelor, astfel:

− la grâul de toamnă - între 11-143%;

− la porumb știuleți - între 17-61%;

− la orz de toamnă - între 19-27%;

− la orz de primăvara - între 10-106%;

− la sfeclă - între 12-45%;

− la floarea-soarelui - între 15-28%;

− la lucernă pentru fân - între 29-36%;

− la borceag pentru fân - între 21-47%.

Aceste sporuri echivalează cu mărirea suprafeței de cultură cu 12 - 103% în anii normali și secetoși și cu 275 - 1.382% în anii excesiv de secetoși.

9. reducerea pierderilor de humus și de substanțe nutritive din orizonturile superioare afectate de fenomenul de eroziune eoliană;

10. reținerea zăpezii, repartizarea ei mai uniformă și evitarea spulberării acesteia;

11. evitarea culcării lanurilor și frângerii tulpinilor, ruperii frunzelor și scuturării premature a florilor și fructelor;

12. împiedicarea ofilirii și șiștăvirii culturilor sau boabelor de cereale, mai ales în anii sau în perioadele cu umiditate atmosferica redusa;

13. îmbunătățirea uniformității udărilor și împiedicarea pierderilor de apă din jet în cazul irigației prin aspersiune.

Page 69: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

69

▪ Creșterea suprafețelor ocupate cu vegetație forestieră

Prin amplasarea rețelei de perdele forestiere de protecție a câmpului în județul Timiş s-a urmărit extinderea zonelor cu vegetație forestieră, instalându-se cu precădere în partea de nord-vest, vest și sud-vest, zone în care pădurile sunt aproape inexistente.

În viitor, perimetrul unor tarlale delimitat de perdelele forestiere va putea fi în întregime împădurit, constituind trupuri de pădure legate între ele prin restul rețelei de perdele.

▪ Stocarea carbonului

În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că fiecare 100.000 ha de perdele forestiere plantate, care ar reprezenta 40 milioane de arbori, stochează aproximativ 5.000 tone CO2 la vârsta de 20 de ani, cantitate care va crește odată cu vârsta arborilor.

Pe lângă stocarea carbonului în arborii din perdelele forestiere rezultă și economisirea (compensarea) energiei prin reducerea combustibililor folosiți. În cazul unei perdele forestiere de protecție a câmpului agricol, neutilizarea agricolă a terenului ocupat de acestea reprezintă folosirea unei cantități mai mici de combustibil pentru culturile agricole. La o medie a consumului de aproximativ 40 litri combustibil pe ha, plantând 30.000 ha de perdele forestiere, se va reduce consumul de combustibil cu 1.200.000 litri anual.

▪ Ameliorarea mediului înconjurător

Modificarea temperaturii aerului. Instalarea perdelelor forestiere de protecție are o certa influență benefică asupra mediului înconjurător, prin reducerea amplitudinii diurne a temperaturii cu 2-4°C și a celei anuale cu 1-2°C. Acestea încălzesc aerul din spațiul vecin noaptea și îl răcoresc ziua prin schimb de aer.

Pe baza cercetărilor efectuate, s-a evidențiat faptul că vara efectul de răcire a aerului într-o zonă cu vegetație forestieră depășește 3°C. Considerând că scăderea temperaturii cu un 1°C este echivalentă cu o creștere a poziției altitudinale de 200 m, rezultă că într-o zonă împădurită microclimatul de sub coronament este similar cu cel dintr-o zonă fără arbori, situată la altitudinea de 600 m. Efectul de răcire este datorat nu numai diminuării radiației de către stratul de frunze ale arborilor, ci și evaporării prin frunze, care folosește în medie 60-75% din energia de radiație pentru transpirație.

Perdelele forestiere determină micșorarea amplitudinii temperaturii aerului, diurnă cu 1-4°C și anuală cu 1-2°C.

Radiația solară sub coroanele arborilor este de aproape 9 ori mai mică decât în locurile deschise. În consecință, la adăpostul unei plantații compacte de arbori, radiația solară reprezintă, în funcție de compoziție, vârstă și desimea acesteia, până la aproape 40% din radiația din teren deschis.

Rolul sanitar-igienic al perdelelor forestiere constă în faptul că în porțiunile umbrite de arbori radiația calorică este cu 5,0°C mai mică decât la umbra clădirilor și mult mai apropiată de limitele optime de confort termic (17,2-21,7°C).

Modificările de temperatură apar și ca o consecință a reducerii vitezei vântului de către arbori (atât prin coroane, cât și prin tulpini).

Page 70: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

70

Ridicarea umidității aerului. Reducerea temperaturilor ridicate datorită prezenței arborilor este asociată cu o creștere a umidității aerului cu aproximativ 18%, îndeosebi la sfârșitul ciclului diurn. Ridicarea umidității atmosferice se datorează capacității de evaporare a masei foliate, care este de 10 ori mai mare în comparație cu un teren lipsit de vegetație. Umiditatea aerului sub coronamentul arborilor se caracterizează printr-o amplitudine cu 45% mai mică decât în teren descoperit.

Arborii sunt necesari și pentru a utiliza excesul de apă din precipitații, care altfel este eliminată greu numai prin evaporare, în condiții de relief plan (funcția de drenaj biologic).

Reducerea luminii directe și a celei reflectate. Lumina prea intensă, orbitoare, provenită de la soare sau de la suprafețele reflectante, naturală sau artificială, poate fi redusă atunci când arbori de talie corespunzătoare la maturitate, cu un anumit profil și o anumită densitate a coroanei, sunt plantați în apropierea anumitor obiective social-economice. Frunzișul și ramurile dese reduc considerabil intensitatea luminii. Coroanele rare ale arborilor din specii de foioase, precum și ale unor arbuști care au la maturitate coroane mai transparente sau frunzișul căzut în perioada de toamnă-iarnă filtrează și reduc moderat lumina solară prea puternică.

▪ Creșterea biodiversității

Perdelele forestiere cresc gradul de biodiversitate a habitatelor agricole, asigurând habitatul de adăpost pentru numeroase specii ale florei și faunei sălbatice.

Biodiversitatea se îmbogățește și prin dezvoltarea unei entomofaune utile de prădători polifagi și astfel face posibilă limitarea populațiilor de dăunători.

Perdeluirea câmpurilor agricole face posibilă și dezvoltarea biotopurilor specifice faunei cinegetice și creării condițiilor favorabile efectivelor de vânat (iepuri, potârnichi, fazani, căprioare).

▪ Efecte sociale și economice

Ca efect direct, perdelele forestiere de protecție asigură confortul termic necesar în zilele toride de vară atât pentru persoanele ce activează în agricultură, cât și pentru animalele domestice etc.

Indirect, vegetația lemnoasă a perdelelor forestiere influențează sănătatea oamenilor, determinând și o stare psihică corespunzătoare.

Purificarea aerului, atenuarea contrastelor termice și umbra generată de un arbore au o acțiune directă fizico-sanitară asupra organismului, în timp ce armonia liniilor și a culorilor încântă privirea, creând o dispoziție sufletească favorabilă, care la rândul ei influențează pozitiv starea generală a organismului. Toate formele și culorile pe care le pot avea arborii și arbuștii de-a lungul unui întreg ciclu anual stimulează direct emoțiile stenice, inhibându-le pe cele astenice.

Structura ambientului, în care rolul preponderent îl are asociația arbori-arbuști, constituie poate singura modalitate senzorială de reîntoarcere spre natură și o punte de legătură către ea.

Page 71: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

71

Pot asigura cantități mici, dar nu de neglijat, de lemn de foc și de mici construcții rurale prin exploatarea lor forestieră la încheierea unor cicluri de viață (la exploatabilitate), care, în unele cazuri, pot fi scurte (de 20 de ani la salcâm).

5.3.2. Consideraţii tehnice asupra modului de amplasare a perdelelor de

protecţie a câmpului agricol în jud. Timiş

Factorii principali de care trebuie să se ţină seama la aşezarea sau distribuţia perdelelor forestiere de protecţie pe suprafaţa administrativă a localităţilor din judeţul Timiş, în cazul proiectării acestora la nivelul fiecărei localităţi sunt:

− relieful;

− forma suprafeţei;

− clima;

− solul şi roca mamă;

− condiţiile hidrografice ale regiunii reprezentate prin apele freatice, cursurile de apă de suprafaţă şi reţeaua de canale de irigaţie sau de desecare;

− vegetaţia lemnoasă spontană şi cultivată;

− modul de lucru şi utilajele folosite în agricultură;

− reţeaua de căi de comunicaţie terestră (căi ferate, şosele ţi drumuri în general).

În funcţie de aceşti factori se determină elementele de bază necesare la amplasarea perdelelor forestiere de protecţie şi anume: orientarea, distanţa, lăţimea şi deschiderile dintre perdele.

Practic, stabilirea acestor parametrii se va realiza prin studiile şi proiectele de specialitate pornind în primul rând, de la cunoaşterea formei terenului, utilizând planurile topografice ale localităţilor la care se adaugă o serie de detalii necesare aşezării perdelelor legate de:

− luciurile de apă, zonele umede;

− împărţirea terenurilor după modul de folosinţă;

− intravilanul localităţilor şi poziţia diferitelor obiective economice şi sociale;

− căile de comunicaţie;

− liniile aeriene (telefonice, electrice)

A doua etapă de parcurs constă în culegerea datelor privitoare la:

− sol;

− formele şi gradele de eroziune şi la extinderea lor pe suprafaţa terenului aflat în studiu;

Page 72: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

72

− speciile forestiere de arbori şi arbuşti existente în regiune, cu precădere asupra stării lor de vegetaţie şi a productivităţii realizate.

Stabilirea soluţiilor de împădurire şi alegerea speciilor se vor realiza din analiza şi prelucrarea acestor date.

Peste aceste straturi succesive de informaţie diversă (geografică, hidrografică, pedologică, de soluţii de împădurire, administrativă şi de infrastructură se va amplasa reţeaua teoretică25 de perdele forestiere de protecţie a câmpului agricol.

Este valabilă succesiunea operaţiilor şi pentru perdelele de protecţie a localităţilor şi cele antierozionale.

Pentru judeţul Timiş şi ne referim în special la partea de vest şi nord-vest a acestuia, caracteristicile geografice, pedologice şi hidrologice ale regiunii determină adoptarea şi aplicarea a două tipuri de structuri ale reţelelor de perdele forestiere de protecţie ale câmpului agricol şi anume:

1. Reţea de tip clasic – alcătuită din perdele principale distanţate la 600 m şi perdele secundare care intersectează perdelele principale la distanţa de 1200 m (dimensiunea frecventă a tarlalei agricole). Având în vedere direcţia şi frecvenţa vânturilor dominante, perdelele principale vor fi orientate pe direcţia perpendiculară acestora. Din considerente legate de necesitatea de a compensa reducerea efectului protector datorat măririi distanţelor dintre perdele (faţă de distanţa considerată optimă = 1000m x 500m) prin creşterea lăţimii perdelelor secundare, dar şi necesitatea de a simplifica proiectarea şi execuţia ulterioară a reţelei de perdele, se poate adopta o lăţime unică a perdelelor, de 10m.

2. Reţea de tip poligonal – alcătuită din reţele de perdele forestiere de protecţie în circuit închis, amplasate de-a lungul canalelor principale şi secundare şi a unor drumuri principale şi de acces care delimitează o suprafaţă agricolă de 200-300 ha şi asigură o bună protecţie a vânturilor. De altfel, după cum s-a arătat, în cea mai mare parte a Câmpiei Banatului vânturile bat din toate direcţiile, în puţine locuri, frecvenţa vântului dominant depăşind 25% din frecvenţele pe celelalte direcţii. De asemenea, cercetările întreprinse în Ungaria în condiţii geografice asemănătoare, arată că şi în cazul aşezării perdelelor în unghiuri diferite faţă de direcţia vântului principal, efectul acestora se menţine ridicat. Un astfel de sistem de perdele forestiere de protecţia câmpului este suficient dacă acoperă 2-3% din suprafaţa terenului agricol pe care-l protejează.

Adoptarea unuia sau al celuilalt tip de reţea se va face ţinând cont de consideraţiile privitoare la analiza introspectivă a bazelor de date mai sus menţionate.

Se poate face însă o determinare cu precizie destul de ridicată a aplicării preponderente a fiecărui tip de reţea pe unităţile regionale geomorfologice şi pedologice din

25 SE preferă denumirea de reţea teoretică din cauza improbabilităţii datorată acceptului asumat al proprietarului pentru asemenea investiţie

Page 73: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

73

Câmpia de Vest a Banatului, bazându-ne pe Fig. 8. Zonarea bioclimatică şi microzonarea pedoclimatică a teritoriului judeţului Timiş.

Astfel, tipul 1 - reţea de perdele în sistem clasic se poate instala cu succes în câmpiile înalte unde deficitul de umiditate poate fi contracarat cu succes prin instalarea şi funcţionarea unor astfel de perdele. Lipsa canalelor de desecare şi nefragmentarea terenului şi implicit a tarlalelor oferă posibilitatea adoptării unor sisteme complexe de perdeluire cu dimensionarea adecvată a lăţimii şi distanţelor dintre specii. De asemenea, şi în câmpiile relativ joase, dar la care substratul este format din nisipuri (zona Lovrin).

În aceste cazuri se pot folosi specii forestiere de talie înaltă pe mai multe rânduri susţinute de specii de amestec şi ajutor valoroase (prin lemn şi fructe).

Acest tip de reţea de perdele forestiere de protecţie a câmpului agricol, îl recomandăm în zonele:

− I 10;

− I 11 – sector A;

− I 13 parţial;

− II 1 – sector A;

− II 2 – sector A;

− II 3 – sector A

În schimb, tipul 2 - reţea poligonală se pretează mai bine câmpiilor joase, unde complexitatea şi densitatea canalelor de desecare impune împărţirea obligatorie a terenului în fragmente ce pot fi delimitate prin aliniamente şi laturi ale reţelei de perdea forestieră, iar apariţia solurilor hidromorfe şi slab spre mediu salinizate impun ocolirea acestora sau adoptarea unei mai mari diversităţi de specii adaptate microzonal, în formula de împădurire. De unde şi schimbarea frecventă a densităţii, direcţiei şi înălţimii aliniamentului respectiv.

Menţionăm că S.N.I.F. (Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare) nu permite amplasarea perdelelor decât pe o singură parte a canalelor şi solicită pentru cealaltă parte 3-5m lăţime pentru a intra cu utilajele de întreţinere. Pentru cazurile când există canale permanente de irigare, perdelele se amplasează la distanţe cuprinse între 2-3m. Pentru canalele care se întreţin manual, perdelele se pot amplasa pe ambele părţi.

De asemenea, menţionăm că, în prezent, din studiile în teren efectuate, reiese că nici un canal nu mai este întreţinut, fiind acoperite în marea lor majoritate, cu stuf, trestie, papură şi specii forestiere arbustive în primul rând, iar pe alocuri chiar şi arborescente (porumbar, ulm de câmp, sălcii pitice, corcoduş, frasin, plop alb, salcâm etc.)

Acest tip de reţea de perdea - tip 2 este recomandată a fi instalată în următoarele zone:

− I 12;

− I 13 parţial

Page 74: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

74

5.3.3. Elementele de bază ale instalării şi întreţinerii perdelelor de protecţie a

câmpului agricol în jud. Timiş

Perdelele de protecţie a câmpului agricol sunt perdele semipenetrabile care lasă vântul să treacă prin ele, acesta diminuându-şi progresiv tăria şi favorizează depunerea uniformă a precipitaţiilor în special a zăpezii, în spaţiul protejat. Ele se amplasează sub forma unor reţele de perdele principale şi secundare cu orientările perpendiculare unele faţă de celelalte

Pentru tipul 1 de reţea forestieră, elementele de bază au următoarele caracteristici orientative:

1. Orientarea: perpendicular pe direcţia vântului dominant sau cel cu frecvenţa cea mai mare din ultimii ani;

2. Distanţa: dintre perdelele principale, de 500 - 600m; dintre perdelele secundare, de 1000m. Se poate adopta şi distanţa de 1200m dintre punctele de intersecţie a celor secundare cu reţeaua principală cu condiţia măririi lăţimii perdelei secundare la 10m;

3. Lăţimea:10 – 12m pentru cele principale şi 7,5 – 10m pentru cele secundare;

4. Deschiderile dintre perdele sunt condiţionate de dimensiunile tarlalelor (frecventă fiind dimensiunea 500 - 600m x 1000 - 1200m) creându-se module de 50-75 ha

5. Compoziţia de împădurire se va alege în funcţie de interpretarea datelor şi informaţiilor obţinute prin analizele prezentate la subcap. 5.3.2.

Pentru tipul II de reţea forestieră, elementele de bază au următoarele caracteristici orientative:

1. Orientarea: de-a lungul canalelor de desecare sau drumurilor de exploatare;

2. Distanţa: nu se mai face distincţie între perdelei principale şi secundare; aliniamentul unui singur ochi din reţea având forma poligonală închisă. Alipirea mai multor astfel de poligoane constituind reţeaua (imaginea unui fagure de miere);

3. Deschiderile ochiurilor sunt condiţionate de dimensiunea tarlalelor, creându-se module de până la 260 ha;

4. Compoziţia de împădurire se va alege în funcţie de interpretarea datelor şi informaţiilor obţinute prin analizele prezentate la subcap. 5.3.2.

Lucrările de îngrijire se vor executa de la instalarea culturii şi până la realizarea stării de masiv ( momentul în care perdeaua se dezvoltă independent fără a mai avea nevoie de întreţineri şi completări).

Principalele lucrări de întreţinere a perdelei forestiere vor fi:

− verificarea şi reglarea desimii – revizuirea plantaţiei, completări;

Page 75: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

75

− retezarea tulpinii puieţilor;

− lucrări de întreţinere a solului;

− combaterea buruienilor;

− combaterea dăunătorilor.

Combaterea buruienilor şi afânarea solului sunt operaţii ce pot fi executate concomitent prin praşilă.

În terenurile unde se doreşte stoparea eroziunii de suprafaţă a solului (produsă prin deflaţie sau scurgeri de suprafaţă) se va menţine pătura erbacee între rândurile de puieţi, la un nivel la care nu concură speciile forestiere.

Prima praşilă se va executa la 20-30 zile de la plantarea sau completarea perdelei.

În cursul sezonului de vegetaţie, plantaţiile se vor plivi şi prăşi de câte ori va fi necesar, astfel încât pământul să fie în permanenţă afânat în stratul de 4-5cm de la suprafaţă şi lipsit de buruieni. În această privinţă, culturile agricole intercalate (protectoare) contribuie, prin adăpostul oferit, la reducerea îmburuienirii şi la folosirea mai raţională a apei din precipitaţii, ieftinind în acelaşi timp lucrările de întreţinere şi prin produsele pe care le generează.

Numărul minim al lucrărilor de întreţinere, în cazul în care lipsesc culturile agricole intercalate, este de:

− 4, în anul I;

− 3, în anul II;

− 2, în anul III;

− 1, în anul IV.

În cazul în care se folosesc în primii doi ani culturi intercalate, numărul lucrărilor de întreţinere poate să scadă la 3 în anul I, la 2 în anul II şi III şi la una in anul IV.

Lucrările de întreţinere pe intervalele dintre rânduri se execută cu sapele sau cu prășitoare (cu acţiune animală sau mecanică)

Pe rând, întreţinerea se face manual, cu sapa.

La întreţinerea mecanizată, prăşitoarele se vor regla în aşa fel încât să nu cuprindă întreaga lăţime dintre rândurile de puieţi, ci să lase de o parte şi de alta a acestora câte o fâşie de siguranţă de 15-20cm lăţime, neprăşită. Această fâşie, care se va prăşi manual, este necesară pentru a se evita zdrelirea puieţilor cu prăşitoarea sau cultivatorul.

Pentru a acumula o cantitate cât mai mare de umiditate în sol şi pentru a înlătura efectul vânturilor uscate asupra perdelelor tinere, se recomandă ca în primii 2-3- ani de la plantare, perdelele forestiere de protecţie să fie încadrate pe margini cu 2-3 rânduri de culturi agricole de talie mare (porumb, cânepă etc.) ale căror tulpini se vor lăsa peste iarnă, netăiate pentru acumularea zăpezii deasupra fâşiei perdelei. Tot în acest scop, dar şi pentru a nu permite accesul liber, în primii ani de la plantare se vor trage de o parte şi de alta a perdelei

Page 76: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

76

câte 2-3 brazde mari suprapuse, astfel încât să formeze un şanţ urmat de un val spre perdea, care scot în evidenţă poziţia acesteia, împiedicând trecerea autovehiculelor peste ea şi contribuind la acumularea şi reţinerea zăpezii.

Pe terenurile în pantă, la perdelele instalate pe curba de nivel, valurile făcute cu ocazia pregătirii terenului se reîmprospătează şi se menţin până la formarea unui strat de litieră sub perdea. La perdelele secundare din aceste terenuri, situate pe linia de cea mai mare pantă, se vor reîmprospăta şi menţine la fel şanţurile transversale de colectare a apei.

Reguli generale:

Toate tipurile de perdele de protecţie se amplasează acolo unde este cazul, în imediata apropiere a drumurilor de tarla şi a drumurilor ce deservesc canalele principale de irigaţii sau desecare şi la 30m de reţelele electrice.

În cazul în care drumurile naţionale şi judeţene constituie limite de tarla se va evita amplasarea predelelor forestiere de protecţie a câmpului, deoarece instrucţiunile rutiere privind plantaţiile de protecţie prevăd o distanţă minimă de amplasare faţă de drum de 30m, ceea ce ar conduce la fragmentarea nejustificată a proprietăţii.

În cazul intersectării liniilor electrice, perdelele forestiere vor fi alcătuite numai din arbuşti sub acestea şi pe o distanţă de 20m faţă de marginea proiecţiei liniilor electrice.

La stabilirea compoziţiei de împădurire se va urmări în primul rând buna dezvoltare a perdelei şi obţinerea unui efect protector sau ameliorator maxim în ceea ce priveşte funcţiile principale ale acesteia. Se va urmări de asemenea, realizarea a cât mai multe din toate celelalte efecte favorabile pe care le mai poate crea perdeaua, fără a se prejudicia însă realizarea funcțiilor principale, astfel încât beneficiile pe care le aduce perdeaua să fie maxime.

Pentru aceasta, fiecare specie va fi astfel aşezată în schemă încât să se asigure creşterea şi dezvoltarea cerută de funcţiile perdelei, nevoia de protecţie a solului şi posibilitatea de a furniza cea mai mare cantitate de produse directe.

Speciile repede crescătoare, cu port umbros şi înrădăcinare bogată (ulmul, frasinul) un se vor aşeza niciodată în imediata apropiere a speciilor de valoare cu creştere înceată (stejarii), pentru a nu le copleşi. Arbuştii se vor alege, în aşa fel încât să un copleşească în primii ani prin creşterea lor rapidă şi stufoasă speciile de valoare.

Arborii şi arbuştii fructiferi precum şi cei de la care se folosesc frunzele, florile şi fructele (corcoduşul, dudul, sofora) se vor aşeza la rândurile de la margine sau din imediata apropiere a marginii pentru a primi cât mai multă lumină, care este necesară fructificaţiei şi dezvoltării aparatului foliaceu. Arborii fructiferi se vor amplasa la distanţa de 4-5m unul de altul pe rând sau chiar mai mult în funcţie de specie.

Rândurile marginale expuse agresiunii antropice şi păşunatului (de pe marginea drumurilor publice sau de exploatare) se vor alcătui din specii cu ghimpi (sălcioară, păducel, maclură, glădiţă, porumbar, măceş).

Page 77: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

77

Se va ţine seama de înrădăcinarea şi puterea de drajonare a arborilor, amestecându-se în aşa fel speciile de arbori şi arbuşti, încât să exploreze cât mai complet volumul edafic disponibil. În acest sens, nu se vor alătura două sau mai multe specii cu înrădăcinare numai trasantă sau numai pivotantă, ci se vor alterna speciile pivotante cu cele trasante.

În rândurile marginale dinspre câmpurile agricole, nu se vor introduce specii cu înrădăcinare trasantă sau cu mare putere de drajonare (salcâmul, ulmul, amorfa), pentru a nu invada cu drajoni terenul vecin şi pentru a un micşora prea mult producţia agricolă din apropierea perdelei. În aceste rânduri, se vor introduce specii cu înrădăcinare pivotantă sau fasciculată mai grupată (lemn câinesc, arţar tătărăsc, păducel etc.) care să un facă concurenţă prea mare culturilor agricole vecine şi să împiedice prin reţeaua lor radicelară, trecerea spre exterior a rădăcinilor speciilor trasante din rândurile vecine.

5.4. Perdele forestiere de protecţie antierozională

5.4.1. Tipul şi modul de amplasare a perdelelor de protecţie antierozională.

Perdelele forestiere antierozionale se înfiinţează în scopul ameliorării prin împădurire a terenurilor aflate în diferite grade de degradare, identificate în conformitate cu reglementările în vigoare cu privire la constituirea perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate (OUG nr. 81/25 august 1998 privind unele masuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate; HG nr. 786 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetre de ameliorare, precum și componența, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialiști constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare; Ordinul MAPAM nr. 499/31 iulie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea și utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică)

După scopul protectiv, perdelele forestiere antierozionale se împart în două mari categorii:

− perdele destinate protejării solului împotriva eroziunii cauzate de vânt (PSv);

− perdele destinate protejării solului împotriva eroziunii cauzate de apă (Psa).

Eroziunea prin vânt a solului, atât pe solurile nisipoase cât şi pe cele luto-argiloase are efecte foarte puternice care pot declanşa fenomenul de deşertificare.

În judeţul Timiş, o astfel de zonă a fost identificată în sectorul Lovrin, unde încă mai funcţionează un rest de perdea forestieră de protecţie (dimensiuni: 50 x 100m, vârsta 60-80 ani) şi câteva perdele secundare de 10-15 ani.

Reţelele de perdele forestiere de protecţie de tipul PSv, corect orientate şi dimensionate reduc viteza vântului sub 5m/s, iar fenomenul eroziunii prin vânt a solului se reduce semnificativ sau chiar dispare.

În judeţul Timiş, astfel de perdele se vor instala conform Fig. 8. Zonarea bioclimatică şi microzonarea pedoclimatică a teritoriului judeţului Timiş, în zona:

− II 3

Page 78: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

78

Eroziunea prin apă este cel mai periculos tip de eroziune întrucât se produce în timp, acţiunea sa fiind aproape insesizabilă, dar cu urmări catastrofale.

Prin instalarea perdelelor forestiere antierozionale de tipul Psa, se realizează: reducerea vitezei de scurgere a apei la suprafaţa solului, sporirea cantităţii de apă infiltrată în sol, creşterea debitului apelor subterane în detrimentul scurgerilor de suprafaţă.

Instalarea perdelelor forestiere antierozionale de tipul Psa este necesară în toate zonele în care panta terenului este mai mare de 5% şi unde sunt identificate fenomene de eroziune la suprafaţă, eroziune în adâncime (ravene, ogaşe), pe depozitele de aluviuni torenţiale precum şi pe terenurile degradate cu fenomene de deplasare.

În prezent, în judeţul Timiş nu există amplasată vreo perdea de acest tip.

Astfel de terenuri ce necesită în primă urgenţă înființarea de perdele forestiere de protecţie antierozională de tip Psa au fost identificate cu deosebire în regiunile din centrul şi nordul judeţului care conform Fig. 8. Zonarea bioclimatică şi microzonarea pedoclimatică a teritoriului judeţului Timiş sunt localizate în:

− III 2 sector A;

− III 3 in sectoarele A şi C;

− III 4 sector B.

5.4.2. Elementele de bază ale instalării şi întreţinerii perdelelor de protecţie antierozională a versanţilor

Perdelele de protecţie antierozională sunt perdele penetrabile. Vântul pătrunde uşor prin ele, în special prin zona de sub coronament.

După dimensiunile, forma şi amplasamentul lor pe versanţi, aceste perdele se împart constructiv în următoarele categorii:

1. Perdele de cumpănă – amplasate în partea superioară mai erodată a versanţilor, cu lăţimi de 11-15m în funcţie de: forma acestor cumpene, lăţimea zonei cu eroziune puternică şi lungimea versanţilor pentru reducerea tăriei vânturilor, şi combaterea eroziunii şi alunecărilor;

2. Perdele de-a lungul versanţilor, late de 7-11m, amplasate pe curba de nivel la distanţe de cca 500m, în funcţie de: lungimea şi întinderea versantului, înclinare, gradul de eroziune etc. care pe lângă funcţiile arătate la precedentele, micşorând viteza de scurgere vor reţine în interiorul lor o parte din apă şi materialele solide antrenate de aceasta;

3. Împădurirea integrală a terenurilor în pantă mare, degradate prin eroziuni excesive, alunecări şi prăbuşiri.

În compoziţiile de împădurire sunt indicate următoarele specii de arbori şi arbuşti:

Page 79: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

79

− specii de bază: stejar pedunculat şi tardiflor, cer, în proporţie mai mică stejar roşu, în staţiuni de bonitate superioară şi mijlocie, iar în staţiuni de bonitate inferioară sau mijlocii unde apar factori limitativi pentru stejar se va introduce ulm de Turchestan;

− specii de amestec: paltin de câmp, frasin, arţar tătărăsc;

− specii pomicole în marginea perdelelor: cireş, vişin, măr, păr şi corcoduş;

− specii ghimpoase marginale (de apărare): sălcioara, păducel, maclură;

− arbuşti de interior: alun, clocotiş, lemn câinesc, sânger;

Ca structură orizontală este indicată introducerea în mijlocul perdelei a unei benzi de 2-4 rânduri de stejar pedunculat sau tardiflor, alternând tot la al doilea rând cu specii de amestec şi ajutor: frasin, paltin, şi arbuşti pentru a se crea efectul de protecţie şi penetrabilitate dorită pentru vânt şi spre a forma o frână pentru scurgerile superficiale şi cât mai multă litieră pentru infiltrație. Această structură este indicată şi pentru terenurile cu alunecări de suprafaţă deoarece asigură o bună consolidare a solului. De asemenea este indicată extinderea în perdele, a stejarului tardiflor, atât prin plantare, cât şi prin semănare, întrucât asigură producţii ridicate.

Nu este indicată plantarea stejarului în amestec intim şi nici în rânduri alăturate cu salcâm, ulm de Turchestan, vişin turcesc sau plop euramerican.

Ca distanţe de plantare sunt indicate:

− pentru speciile arborescente: 1,5m între rânduri şi 1,0-1,5m pe rând, în funcţie de categoria de perdele cu excepţia salcâmului, plopului euramerican, ulmului de Turchestan şi vişinului turcesc, la care distanţele între rânduri şi pe rând pot creşte până la 2,0m;

− pe rândurile marginale: 0,7-1,0m la păducel, măceş, sălcioară şi alun. Se mai pot introduce câte un corcoduş, cireş, vişin, măr, păr ori prun la 3-4m intercalaţi.

Întreţinerea acestui tip de perdele este asemănător celui precedent, vezi subcap. 5.3.3..

5.4.3. Perdele forestiere antierozionale pentru protecţia digurilor, malurilor şi a lacurilor de acumulare

Perdelele pentru protecţia malurilor şi digurilor se instalează cu scopul de a constitui un obstacol pentru blocurile de gheaţă şi pentru a sparge valurile în cazul inundaţiilor, lăsând în spatele lor spre dig sau mal, o apă liniştită, fără putere de distrugere.

Se utilizează specii forestiere cu sistem radicelar puternic, rezistente la inundaţii şi adaptate solurilor aluviale cu regim alternant de umiditate, cu mare putere de lăstărire şi drajonare.

Page 80: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

80

Aceste perdele se amplasează în linii paralele cu digurile acolo unde spaţiul liber din faţa digului permite acest lucru şi pe faţa dinspre apă a digurilor de pământ şi a malurilor cursurilor mari de apă. Ele se amplasează la distanţa la care apa freatică se găseşte o parte din sezonul de vegetaţie la o adâncime mai mare de 30cm, sub forma unor fâşii de consolidare pentru apărarea malurilor de ape şi sub forma unor rânduri dese (pereuri) de arbuşti plantate direct pe taluz pentru apărarea acestora.

Distanţa de amplasare a perdelei faţă de dig este în funcţie de înălţimea digului conform prevederilor Ord. MAPDR nr. 227/2006.

Fâşiile de consolidare au înălţimi mari şi lăţimi relativ mici formate din cel mult 3-5 rânduri din specii arboricole din care cel puţin una de talie mare (plop euramerican, frasin, anin etc.)

Perdelele de acest fel trebuie să fie cât mai dese şi bogate în arbuşti, cel puţin la margini, pentru a sparge valurile. Speciile constituente ale perdelei sunt cele care rezistă la inundaţii: de preferinţă plopii şi sălciile la care se mai pot adăuga în multe cazuri: frasinul comun, frasinul pufos şi chiar stejarul pedunculat. Ca arbuşti se vor folosi în primul rând sălciile arbustive, sângerul, cătină roşie, sălcioara.

Pe porţiunea care se propune a fi navigabilă a canalului Bega, realizarea culturilor forestiere de protecţie va ţine seamă de funcţia estetică necesară.

Pe râul Timiş, amplasarea perdelelor va ţine cont de vulnerabilitatea accentuată la degradare a digurilor de protecţie din zonele unde acestea sunt slab consolidate datorită condiţiilor pedolitologice (în aval de Şag).

În cazul perdelelor forestiere de protecţie a lacurilor şi acumulărilor artificiale de apă existente mai ales în regiunea nordică a judeţului, fâşia de consolidare se amplasează neîntrerupt pe conturul luciului de apă, sub cota maximă pe care o realizează oglinda lacului. Se vor folosi specii ce suportă inundabilitatea de durată.

Deasupra fâşiei de consolidare se amplasează după caz fâşia de filtrare, contra aluviunilor, pe versanţii direcţi ai lacului şi transversal pe albiile cursurilor ce debuşează în lac. Amplasarea fâşiei de filtrare se face în funcţie de pantă, folosinţă şi degradarea terenului. Pe albiile largi, aproape orizontale sau foarte slab înclinate, cu aluviuni fine şi pietrişuri, lipsite de fenomene de eroziune de suprafaţă sau de adâncime, se impune crearea numai a benzii de consolidare. Conurile de dejecţie se împăduresc integral. Speciile folosite în aceste cazuri sunt cele enumerate la subcap. 5.4.2..

Page 81: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

81

Concluzii

Pădurile, ocupă circa 12 % din suprafaţa judeţului Timiş (de 868.655 ha), fiind răspândite dizarmonic, în raport cu marile unităţi de relief.

Faţă de situaţia condiţiilor orografice ale judeţului, această pondere a pădurilor, este mult îndepărtată faţă de cea normală, îndeosebi la câmpie, unde reprezintă numai 2 % (faţă de 10 - 15 %, cât ar fi normal), în jurul a 18 % la dealuri (faţă de 30 – 35 %). Pentru restabilirea şi menţinerea unui echilibru ecologic corespunzător în ecosistemele terestre din judeţ, suprafaţa pădurilor ar trebui să se dubleze. Având în vedere şi influenţa unor factori actuali destabilizatori ca: poluare, aridizare, pericol de intensificare a procesului de salinizare a solurilor ş.a., foarte probabil suprafaţa ocupată cu păduri într-un final mai optimist, ar trebuie să fie de 25 – 30 %.

Condiţiile climatice actuale sunt favorabile până la foarte favorabile unei game largi de specii forestiere, începând cu speciile principale de bază, stejarul, cerul, gârniţa, gorunul, fagul, bradul, laricele, la fel în ceea ce priveşte şi speciile principale de amestec, în primul rând, frasinul, paltinul de câmp, cireşul, teiul argintiu, paltinul de munte, şi continuând cu speciile secundare importante ca, jugastrul, carpenul, părul, arţarul tătăresc ş.a.

Condiţiile de sol ridică unele probleme deosebit de importante din punct de vedere al favorabilităţii lor pentru vegetaţie (îndeosebi agricolă, dar şi forestieră) şi ne referim în special la excesul şi deficitul de apă (seceta pedologică), sărăturarea, acidificarea, compactarea solurilor în zona de câmpie, precum şi eroziunea de suprafaţă şi cea de adâncime, acidificarea, podzolirea argiloiluvială şi îndesarea solurilor, în zona dealurilor.

În zona montană, conţinutul ridicat de schelet şi acidificarea solurilor reprezintă numai un fenomen cu caracter potenţial, care şi acesta trebuie avut în vedere în acţiunea de gospodărire adecvată a pădurilor respective.

Faţă de cele menţionate, ca direcţii ţintă şi de acţiune, în sensul diminuării efectelor negative produse de factorii menţionaţi (pe lângă intervenţiile hidroameliorative absolut necesare), din punctul de vedere al măsurilor silviculturale de gospodărire judicioasă a pădurilor existente, care ne stau la îndemână, alte măsuri ce se impun cu prioritate sunt:

- extinderea fondului funciar, prin crearea de păduri (culturi forestiere clasice sau temporare), în arealele cu terenuri abandonate de agricultură sau care nu sunt rentabile spre a fi aduse într-un stadiu pentru a fi cultivate agricol (ne referim la terenurile cu soluri sărăturate până la un anumit grad, cele compactate, acidificate şi cu exces sau deficit de umiditate). În acest sens, se apreciază că ar putea fi luate în cultură, într-o primă etapă (10 – 15 ani) cel puţin 20.000 - 25.000 ha;

- extinderea cât mai grabnică a fondului forestier, prin preluarea unor terenuri – păşuni (izlazuri) afectate de procese de degradare cu vegetaţie forestieră instalată pe cale naturală (consistenţă peste 0,4), circa 2.500 ha;

- continuarea împăduririi într-un ritm mai susţinut a terenurilor marginale, în prima etapă, circa 2.000 ha;

Page 82: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

82

- amplasarea şi instalarea perdelelor forestiere de protecţie, a localităţilor, căilor de comunicaţie, a celor de protecţie a câmpului şi antierozionale, care chiar dacă nu au suprafeţe mari (în total circa 2.500 ha împăduriri efective, în prima etapă), efectul lor de îmbunătăţire a factorilor de mediu este deosebit.

Toate acestea fac posibilă creșterea suprafeţei cu vegetaţie forestieră cu circa 3,5 % la nivelul judeţului, într-o perioadă de 10 – 15 ani, ceea ce înseamnă că pentru a ajunge la un grad de împădurire apropiat de cel optim, ar trebui, în acest ritm, care ar fi meritoriu, o perioadă de 40 – 50 ani.

Page 83: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

83

Referințe bliografice Bibliografie

1. Bâdiu C. şi colab., 1982: „Valorificarea optimă a potenţialului staţional din făgete prin răşinoase şi fag, în scopul îndeplinii optime a funcţiilor economice şi de protecţie”. I.C.A.S., Bucureşti.

2. Bâdiu C. şi colab., 1982: „Valorificarea optimă a potenţialului staţional din stejărete şi şleauri (de câmpie şi luncă) în scopul îndeplinii în condiţii optime a funcţiilor economice şi de protecţie”. I.C.A.S., Bucureşti.

3. Bogdan Octavian şi Niculescu Elena, 1999: „Riscurile climatice din România”. Institutul de Geografie – Academia Română.

4. Cenuşă Radu, 1996: „Meteorologie şi climatologie forestieră”. Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava.

5. Cencu G., 1970: „Studiul unor soluri cu procese de salinizare din Ocolul silvic Chişinău Criş şi măsurile de ameliorare indicate în vederea împăduririi”. Revista pădurilor nr.7.

6. Chiriţă C., 1960: „Silvicultura pe soluri cu exces de umiditate (pseudogleice) în România”. Manuscris.

7. Chiriţă C., 1962: „Variabilitatea superficială a orizontului cu humus al solului şi păduri de cvercinee şi importanţa acesteia în procesul de solificare”. Studii şi cercetări seria Biologie vegetală, Tomul XIV, Academia R.P.R.

8. Chiriţă C., 1971: „Împădurirea terenurilor cu soluri pseudogleice albice şi a celor cu soluri vertice din Câmpia de Vest a României”. Manuscris.

9. Ciobanu C., Lateş L., Duhara E., 1991: „Aspecte privind modificarea unor caracteristici ale solurilor forestiere şi influenţa lor asupra stării de calitate a acestor”. I.C.B.A, Bucureşti.

Page 84: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

84

10. Ciupa V., Radislav R., Oancea C., Oancea Z., 2005: „Timişoara Verde – Sistemul de spaţii verzi al Timişoarei”. Editura Marineasa, Timişoara.

11. Florea N., Munteanu I., Rapaport Camelia, Chiţu C., Opriş M., 1968: „Geografia solurilor României”. Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

12. Geambaşu N., Roşu C., Doniţă M., Catrina I., Taină Şt. ş.a., 2000: „Strategia naţională a programului de acţiuni privind combaterea deşertificării, degradării teritoriului şi secetei”. M.A.P.P.M. – O.C.A.S, Bucureşti.

13. Gurgiu V., 1978: „Conservarea pădurilor”. Editura Ceres, Bucureşti.

14. Lăzărescu C., Ocskay S., 1953: „Stabilirea ecotipurilor valoroase de stejar”. Studii şi cercetări, Editura Agrosilvică de Stat, Bucureşti.

15. Lupe I., Rădulescu M., Voinea Fl., 1951: „Tipuri de culturi forestiere pentru stepă şi silvostepă”. Editura Agrosilvică de Stat, Bucureşti.

16. Lupe I., Rădulescu M., Voinea Fl., 1959: „Tipuri de culturi forestiere pentru stepă şi silvostepă”. Editura Agrosilvică de Stat, Bucureşti.

17. Lupe I., 1969: „În problema reglării regimului de umiditate în solurile pseudogleice cu exces de apă de suprafaţă”. Revista pădurilor nr.12.

18. Migunova A., 1978: „Plantarea speciilor forestiere pe solurile sărăturate” (din partea asiatică a Transcaucaziei). Editura Silvică, Moscova.

19. Milescu I., Alexe A., Nicovescu H., 1967: „Fagul”. Editura Agrosilvică, Bucureşti.

20. Muşat Ilie, 2006: „Perdele forestiere, mijloc sigur de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirilor”. Revista pădurilor nr.1.

21. Nastea St., Roşu C., 1988: „Tipuri de halde din fondul forestier şi posibilităţi de punerea lor în valoare prin împădurire”. Buletin de informare ştiinţifică, A.S.A.S., Bucureşti.

Page 85: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

85

22. Neşu I., 1999: „Perdele forestiere de protecţie a câmpului”. Editura Star Tipp, Slobozia.

23. Niţu I., Drăcea Maria, Răuţă C., Rizea A., 1985: „Ameliorarea şi valorificarea solurilor sărăturate din R.S. România”. Editura Ceres, Bucureşti.

24. Niţu I., Răuţă Cornelia, Drăcea Maria, 1988: „Lucrări agropedoameliatoare”. Editura Ceres, Bucureşti.

25. Oprea C., Mureşanu P, Drăgan I., Crişan I., 1958: „Soluri din Câmpia de vest a R.P.R. şi valoarea lor agricolă.

26. Paşcovschi S., 1943: „Tipuri de arborete din Pădurea Casa Verde – Timişoara”. IC.E.E.F., Bucureşti

27. Paşcovschi S. şi Leandru V., 1967: „Vegetaţia lemnoasă din silvostepa României”. Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.

28. Pârnuţă Gh., Lorent A., Tudoroiu M., Petrila M., 2010: „Regiunile de provenienţă pentru materialele de bază din care se obţin materialele forestiere de reproducere din România”. Editura Silvică – I.C.A.S., Bucureşti.

29. Popescu E., 1992: „Comportarea principalelor specii forestiere de arbrori în reţeaua de perdele antierozionale CEAN, în raport cu condiţiile staţionale şi tipul de cultură”. Teză de doctorat, A.S.A.S. Bucureşti.

30. Posea Gr., 1997: „Câmpia de vest a României (Câmpia Banato – Crişană”. Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti.

31. Prodan I., 1927: „Şesul dintre Dunăre şi Tisa şi cel dintre Tisa şi ramificaţiunile Carpaţilor”. Revista Pădurilor.

32. Rădulescu I., 1995: „Pădurea şi mediul în sud – vestul României”. Editura Popa’s Art, Timişoara.

Page 86: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

86

33. Roşu C., 1990: „Cu privire la unele procese actuale de evoluţie negativă a sistemului sol – vegetaţie forestieră şi necesitatea unei mai bune integrări şi conservări a pădurilor în landşaft” în „Fundamente ecologice pentru silvicultori şi praticultură”. Academia Română, Bucureşti.

34. Roşu C., Dănescu Fl., 1998: „Diagnoza principalelor unităţi ecologice de soluri, din luncile marilor râuri interioare şi câmpii joase din Câmpia Română”. Revista Pădurilor nr.1.

35. Roşu C., 2008: „Împădurirea sub formă de masiv (totală) sau perdele de protecţie (parţială) a haldelor”. Conferinţa Naţională de Ştiinţă a Solului, Tg. Jiu.

36. Sandu I., Mateescu Elena, Vătămanu V., 2010: „Schimbări climatice în România şi efectele asupra agriculturii”. Editura Sitech Craiova.

37. Toth Bela, 1965: „Rezultatul cercetărilor de 40 ani în împădurirea solurilor sărăturate din Pűspókladany – Ungaria”. Revista de referate privind cercetările forestiere din R.P. Ungaria, I.C.A.S. Bucureşti.

38. Zanelli Sofia, et. Roşu C., 1984: „Influences exercées par les chanaries pures (Querens cerris) sur les sols de la Plaine Roumanie”. I.C.P.A., Bucureşti.

39. Vasilescu Maria, 2004: „Perdele forestiere de protecţie, istorie, problematică, etape şi dezvoltarea concepţiei despre perdele”. Revista Pădurilor nr.6/2004.

40. Vasilescu Maria, 2008: „Influenţa unor perdele de protecţie asupra producţiei culturilor de grâu”. Revista Pădurilor nr.1.

41. * * *, 1967: „Influenţe exercitate de pădure asupra mediului – F.A.O. – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură”.

42. * * *, 2000: „Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate”, aprobate prin ordinul nr.1648/2000, M.A.P.P.M.

43. * * *, 2003: „Ghidul excursiilor celei de a XVII-a a Conferinţei Naţionale pentru Ştiinţa Solului (Timişoara)”. Editura Estfalia, Bucureşti.

Page 87: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

87

44. * * *, 2005: „Înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie împotriva înzăpezirii a drumurilor naţionale din D.R.D.P. Timişoara” conform H.G. nr.994/2004. I-C.A.S. Bucureşti.

45. * * *, 2010: „Îndrumări practice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie”. Asociaţia „Forest Consulting”, România.

Legislaţie

1.Legea nr.84/1994: Legea îmbunătăţirilor funciare.

2. Legea nr.107/1996: Legea apelor.

3. Legea nr.18/1998, republicată: Legea fondului funciar.

4. Legea nr.350/2001: Legea amenajării teritoriului şi urbanismul.

5. Legea nr.426/2001: Pentru aprobarea O.U.G. nr.78/2000 privind regimul deşeurilor.

5. Legea nr.289/2002: Legea privind perdelele forestiere de protecţie.

6. Ordinul M.A.A.P. nr.636/2002: Îndrumări tehnice privind înfiinţarea, îngrijirea şi conducerea vegetaţiei forestiere din perdelele forestiere de protecţie.

7. O.U.G. nr.38/2002: Privind întocmirea aşi finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea sistemului naţional de monitorizare sol – teren pentru agricultură şi sol – vegetaţie forestieră, pentru silvicultură.

8. H.G. nr. 994/2004: Privind Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie, a căilor de comunicaţie, împotriva înzăpezirii.

9. Legea apelor nr.112/2006: Pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996.

Page 88: PATJ Timis Draft Studiu Fundamentare Paduri

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

s t u d i u d e f u n d a m e n t a r e - î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i m e d i u l u i p r i n î m p ă d u r i r e a t e r e n u r i l o r a g r i c o l e d e g r a d a t e î n j u d e ţ u l T i m i ş , r e a l i z a r e a p e r d e l e l o r v e r z i d e p r o t e c ţ i e a l e l o c a l i t ă ţ i l o r ş i

r e a b i l i t a r e a ş i e x t i n d e r e a f o n d u l u i s i l v i c e x i s t e n t s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l., s.c. v.r. ecoconstruct s.r.l.

88

10. Legea nr.265/2006: Pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului.

11. Legea nr.24/2007: Privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane.

12. Legea nr.46/2008: Codul silvic.

13. Legea nr 100/2010: Legea terenurilor degradate.


Recommended