+ All Categories
Home > Documents > PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de...

PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de...

Date post: 17-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 44 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
157
Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita COLECTIV DE ELABORARE Arhitect urbanist – Enache Lucian – coordonator de proiect ________________________________________________________ _________ Arhitect urbanist - Enache Andreea – proiectant capitol : Reteaua de localitati ________________________________________________________ _________ Urbanist – Miruna Chiritescu – proiectant capitol: Populatie ________________________________________________________ _________ Arhitect – Bogdan Teodor – proiectant analiza critica, si prezentare digitala ________________________________________________________ _________ 1
Transcript
Page 1: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

COLECTIV DE ELABORARE

Arhitect urbanist – Enache Lucian – coordonator de proiect

_________________________________________________________________

Arhitect urbanist - Enache Andreea – proiectant capitol : Reteaua de localitati

_________________________________________________________________

Urbanist – Miruna Chiritescu – proiectant capitol: Populatie

_________________________________________________________________

Arhitect – Bogdan Teodor – proiectant analiza critica, si prezentare digitala

_________________________________________________________________

Redactare piese scrise si diagrame

Inginer - Ticsa Bogdan ______________________________

Inginer - Ticsa Florina _______________________________

1

Page 2: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

BORDEROU GENERAL

PIESE SCRISE

Memoriu General Evolutia organizarii territorial administrative a judetului Dambovita1 – Populatia si reteaua de localitati1.1 – Populatia Consideratiuni generale1.1.1 – Numarul, densitatea si structura pe medii a populatiei1.1.2 – Evolutia populatiei1.1.3 – Structura populatiei pe sexe si varste1.1.4 – Demografia judetului Dambovitai – analiza

1.2 – Reteaua de localitati1.2.1 – Evolutia istorica a retelei de localitati1.2.2 – Numar, structura, categorii de marime, repartitie in teritoriu1.2.3 – Tipologia functionala a localitatilor1.2.4 – Strategia de dezvoltare / locuirea / dotari publice.Anexe

PIESE DESENATE

1 - Populatia si reteaua de localitati – situatia existenta 2A - Populatia si reteaua de localitati – analiza critica 2b - Populatia si reteaua de localitati – disfunctionalitati antropice 3 - Populatia si reteaua de localitati – diagnostic – actiuni – propuneri

2

Page 3: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

3

Page 4: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaMEMORIU GENERALINTRODUCEREProblema orgaizarii administrative si teritoriale a Tarii Romanesti din epoca medievala pana acum 200 de ani (Regulamentul organic) a suscitat un interes deosebit din partea istoricilor, concomitant cu numeroase contraverse care se mentin si astazi. Judetul Dambovita subiectul studiului nostru a avut o perioada indelungata ca si conductor, in general, pe cel care condcea orasul Targoviste si care a purtat numele cand de “judet”, “parcalab” apoi “ispravnic “sau “vornic”.Prima separare a celor doua functii apare spre sfarsitul domniei lui Serban Cantacuzin cand ispravnic al scaunului de Targoviste il gasim pe Gheorghe Baleanu fost mare ban (16 iunie 1688) iar in functia de ispravniic al Judetului Dambovita il gasim pe Alexandru marele clucer ( 3 septembrie 1688) Noul domnitor Constantin Brancoveanu, numeste ca ispravnic al scaunului de Targoviste pe Pascalie, mare vornic, un om de incredere al lui pe care il gasim pentru prima data mentionat in docmente la 10 iunie 1710.Singura posibilitate pentru a determina cat de cat functiile judetului si ale conducerii locale este asocierea numelui si rangurilor cu destinatia documentelor in care este mentionat judetul.Din documente, dar si din functiile mentionate anterior se pot trage doua concluzii:

a) Judetul Dambovita se confunda cu “scaunul de Targoviste”administratia fiind comuna, dar autoritatea ultimului fiind determinata nu numai pentru zona studiata ci practic pentru intrega Tara Romaneasca.

b) Dupa importanta functiilor destinate in stat, importanta si rolul conducerii locale a fost pentru o buna perioada de timp secundara ca si atributiile conferite de domnitor. Primul dregator important este mentionat la 14 mai 1673 in persoana lui Stroe , mare parcalab.c) functiile judetului pentru intreaga perioada studiata au fost limitate si nici macar nu s-au exercitat pe intreaga suprafata a judetului. Functiile principale, sunt fiscale si judecatoresti.singura bine documentata este cea fiscala ce exercita asupra intregului teritoriu prin “vatasei “sau “zapcii”ce erau in subordinea directa a ispravnicului, ei fiind reprezentantii acestuia in teritoriu ( sate, targuri).In privinta autoritatii judecatoresti , atributiile erau mai reduse. Cazurile mai importante cadeau in sarcna cancelariei domnesti, ce numea consiliile de judecata ce se deplasau la fata locului in special pentru “hotarnicii”dar care comisii nu se limitau la teritoriu judetului. Uneori, dupa caz, din scaunele de judecata faceau parte si reprezentanti ai puterii locale ( ispravnici, judeti, vornici, vatafi).Cea mai greu de determinat este functia militara, mentionarea parcalabilor ( conducatorii unei fortificatii) fac posibila aceasta functie a judetului pentru anumite momente, cel pentru conflicte miilitare. Problema plaiurilor si a

4

Page 5: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitavatafilor de plai este mai complexa , importanta acestor tinuturi de munte la granite nordica a Tarii Romanesti, plaiuri locuite de mosneni in general , scutiti de dari in schimbul serviciului militar, le pun mai degraba sub autoritatea directa a domnitorului si a scaunului domnesc decat a ispravnicului.Organizarea teritoriala nu poate fi sezizata decat din documente, prin mentionarea satelor unitatea de baza a administratiei locale. Intre 1520 si 1740 au fost identificate 81 de localitati ce ne dau posibilitatea trasarii cu destula exactitate a limitelor judetului. De la inceput trebuie sa aratam ca suprafata era mai mica decat ce cunoastem din epoca moderna. Judetul se limita, in principal, la interfluviul Ialomita – Dambovita si localitatile de pe malurile de de est respectiv de vest. Teritoriul din bazinele Argesului si Neajlovului , ceea ce se va numi mai tarziu plasa Cobia (Gaesti ) si o parte din plasa Bolintinu a apartinut judetului Vlasca pana la 1830.(prin pierderea Giurgiului transformat dupa 1417 in “raia” , judetul Vlasca este impins spre nord resedinta fiind o vreme chiar la Gaesti). O ultima problema pe care o putem discuta este existenta sau nu a subdiviziunilor judetului. Chiar daca plaiurile sunt mentionate tarziu ele au existat si numai din ratiuni militare, dar pentru plase in stadiul actual al cunostintelor este greu a ne pronunta.Epoca cunoscuta in istorie a domniilor fanariote constituie cu toate prejudecatile pe seama ei trecerea de la epoca medievala la cea moderna. Reformele mavrocordatilor, Constantin si Nicolae dar si ale lui Alexandru Ipsilanti si nu numai, sunt determinante pentru configuratia viitoare a Tarii Romanesti si a Moldovei in secolul XiX.Printre altele domnitorii “fanariotii”au incercat si in parte au reusit sa creeze o administratie locala mai eficienta cu atributii mai bine precizate. Apar primele catagrafii si harti, numarul documentelor creste si se diversifica , apar primele legi cu referire precisa la administratia locala , publicate in 1741 in “Mercure de France”sub titlul “Constitutiones “datorate domnitorului Constantin Mavrocordat. Mentionam in acelas timp harta austriaca a Valahiei intocmita intre 1790- 1791 de maiorul Specht sau catagrafia intocmita in 1810 de armata rusa (in timpul ocupatiei 1806-1812). Amendamentele aduse de Alexandru Ipsilanti in 1775 la reformele mentionate ale lui Constantin Mavrocordat au meritul de a preciza pentru prima data rolul si functia judetului in administratia Tarii Romanesti. Ipsilanti infiinteaza in resedintele de judet poterasii condusi de un polcovnic pentru urmarirea raufacatorilor . Tot in 1775 apar vamesii (casierii judetelor) care dupa dispozitia marelui vistier Enache Vacarescu din 1795 nu mai pot fi inlocuiti decat prin vina dovedita.Insa administratia “fanariota”avea si multe hibe cum sublinia si viitorul domn Barbu Stirbei intr-un raport 1832 si anume: a) Ispravnicii cumulau atributii administrative si judecatoresti.b) Ispravnicii trageau foloase materiale din stabilirea birurilor pe sate.

5

Page 6: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitac) Ispravnicii primeau venituri nelegale din repartizarea pe sate a rehizitiilor in natura sau din corvezi.d) Zapcii ce aveau in administratie 100 000 de locuitori n u aveau decat 15 lei pe luna si –si mai si cumparau posturile.e) Vamesul primea 100 lei pe luna dar platea marelui vistier intre 5000 – 200000 lei anual.Aceste posibilitati de abuz a dus la revolta populara de la 1821. Rusia incearca prin Regulamentele Organice sa inlocuiasca suzeranitatea otomana cu a sa proprie. Comisia de redactare va reusi sa impuna urmatoareele principii considerate revoltionare pentru avcea vreme.

Separatia autoritatilor administrative de cele judecatoresti.Introducerea impozitului pe venit.Desfiintarea corvezilor si a rechizitiilor in natura.Fixarea pretului zilei de munca.Realizarea lucrarilor publice prin contracte ori in regie cu sume din casa

de rezerve.Judetele nu aveau personalitate judecatoreasca , de aceea “proclamatia de la Izlaz cerea la punctual 10 – “ dreptul pentru fiecare judet de a-si alege dregatorii sai” deziderat implinit in 1864. Prin reformele sale promulgate de la 31 martie 1864 , privind organizarea comunelor urbane si rurale A.I.Cuza indeplineste trei deziderate menite sa dea o noua asezare administrativa a Principatelor si anume:

a) organizeaza prima data comuna rurala, investind-o cu personalitate juridica.

b) reglementeaza in mod deosebit administratia urbana de cea rurala.c) asigura independenta tuturor comunelor proclamand ca pe viitor atat

orasele cat si satele vor forma comune independente.In administratia judeteana se instituie un organ deliberativ ce se intruneste periodic si reprezinta interesele locale, colective si economice ale judetului. Alegerea consiliului se face pe ocoale, plasi, plaiuri, fiecare dintre ele avand dreptul la doi consilieri. Prefectul este comisarul guvernamental pe langa consiliu . In fiecare plasa, plai sau ocol se instituie cate o subprefectura si cate o judecatorie. O schimbare importanta apare dupa 1881 cand tara trece nu numai printr-o schimbare de nume de la Principatele Romane la Regatul Romaniei dar si Consiliile Judetene capata prerogative de propuneri de reorganizare teritoriala a judetului.La propunerea presedintelui George Radescu, se hotaraste unificarea plaiurilor intr-unul singur sub numele de Plaiurile Unite cu resedinta la Serbanesti – Podurile, iar plasele de mijloc Dealu si Dambovita se unesc sub numele de plasa Dealu – Dambovita desfiintandu-se subprefectura de la Targoviste ( propunerea este validata de guvern incepand cu anul fiscal 1882-1883).Tot atunci se hotaraste infiintarea unui tribunal si a unui spital judetean, a unor judecatorii de ocol la subprefecturi. 6

Page 7: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaDupa razboiul de reintregire , organizarea administrativa a Romaniei reintregite devine capitala, pentru ca era menita sa dea un ritm de dezvoltare armonica tuturor provinciilor ce cunoscusera timp de veacuri evolutii cu totul deosebite unele de altele. Era deci necesar ca in momentul unirii , alaturi de unificarea legislatiei si cu mai multa trebuinta se ridica problema unificarii administrative pentru a se realiza un regim comun de organizare, menit sa asigure Romaniei o unitate politica si sufleteasca.Cu toate acestea , reforma a fost intarziata si de abia la 24 iunie 1925 este adoptata prima Lege administrativa a Romaniei intregite. Dar legea amintita a fost mai curand o extindere a legislatiei vechiului regat in provinciile alipite, ce realizeaza astfel unificarea administrativa , insa nu a putut corespunde tuturor necesitatilor , fiecare provincie avand tendinta de a-si pastra sistemul administrativ. De aceea legea din 3 august 1929 vine cu amendamente in vederea unei descentralizari administrative , infiintandu –se noi institutii menite sa dea o mai mare autonomie locala. In sfarsit la 27 martie 1936 se adopta noua lege a adminiistratiei locale iar in 18 februarie 1937 regulamentul de aplicare .A constituit cea mai moderna lege in acest sens la acel moment printre cele mai inaintate din lume.Aceasta impartire administrativa va dura pana in 1950 cand noile autoritati comuniste urmarind modelul sovietic vor desfiinta judetele . judetul Dambovita va fi impartit intre regiunile astfel infiintate; raioanele Targoviste si Pucioasa vor apartine de regiunea Ploiesti, raionul Titu de regiunea Bucuresti iar raionul Gaesti la regiunea Pitesti.O consecinta nefasta a fost ca prin conccentrarea resurselor financiare si industriei In resdintele de regiune ( Bucuresti, Ploiesti. Pitesti) si transformarea lor in puternice centre industriale si muncitoresti, bastioanele noii puteri, teritoriul fostului judet mai ales satele sunt lasate in parasire nu numai economic dar si social , cultural, sanitar.Prin legile 2 si 3 din 17 februarie 1968 se revine la vechea formula administrativa printre cele 39 de judete reinfiintate numarandu –se si Dambovita.Noua politica asa zisa de dezvoltare armonioasa a teritoriului RSR nu tine seama de vechea impartire administrativa . Plasile nu se reinfiinteaza, sunt alipite comune ce nu au apartinut niciodata judetului Dambovita, sau sunt luate comune ce le-a avut in componeta todeauna. In prima categorie enumeram Selaru, Moreni , Edera, Darmanesti, I.l.Caragiale. Valeni Dambovita iar din a doua categorie Botesti, Bogati, Glimbocata, Ciupele, Baltita, Tatarei, Gaiseni, Slobozia.Datorita unei suparari a sefului statului pe judetul Ilfov acesta este desfiintat prin decretul 15 /din 23 ianuarie 1981 si 7 comune din fostul judet sunt trecute la judetul Dambovita – Slobozia Moara, Brezoaiele, Tartasesti, Ciocanesti, Crevedia, Butimanu si Niculesti.In politica de urbanizare fortata a satelor se avea in vedere reducerea drastica a numarului acestora prin desfiintare sau prin regrupare / comasare. 7

Page 8: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaUn prim pas si din fericire si ultimul a fost reducerea numarului de comune prin comasare , reducere oficializata prin Legea 2/18 aprilie 1989. Se ajungea astfel la o supradimensionare a comunelor ce deveneau greoaie , dificil de administrat, spre exemplu comuna Racari concentra de fapt 7 comune existente in 1936.In noua impartire territorial - administrativa lipseste treapta intermediara dintre judet si comune – plasile cu centrele lor de polarizare - resedintele de plasi - care aduceau un anumit tip de decizii mai aproape de cetatean. In sensul susmentionat este de semnalat reinfiintarea judecatoriilor teritoriale in orasele Moreni, Pucioasa, Gaesti.

8

Page 9: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita LOCALITATI ATESTATE INTRE 1520 – 1740Sunt insiruite numai satele mentionate cu termenul de “ot sud (sudsvo) Dambovita ”, din judetul Dambovita. Este mentionata prima atestare. In paranteza este comuna actuala.

1. Sateni 1656 (c. Aninoasa)2. Baleni 1655 (c. Baleni )3. Barbuletu 1647 (c. Barbuletu)4. Pietrari 1645 (c. Pietrari)5. Brezoaele 1652 (c. Brezoaele)6. Bucsani 1680 (c. Bucsani)7. Racovita 1736 (Idem)8. Vizuresti 1630 (c. Ciocanesti)9. Boteni 1690 (c. Contesti)10. Catunu 1649 (c. Contesti)11. Crivatu 1654 (idem)12. Tomsani 1639 (c. Costestii din Vale)13. Marcesti 1638 (c. Dobra)14. Dragomiresti 1678 (c. Dragomiresti)15. Fieni 1631 (c. Fieni)16. Finta 1651 (c. Finta)17. Glodeni 1704 (c. Glodeni)18. Draganesti 1520 (c. Gura Ocnitei)19. Adanca 1601 (Idem)20. Suta 1740 (c. Gura Sutii )21. Hulubesti 1698 (c. Hulubesti)22. Lucieni 1669 (c. Lucieni)23. Ludesti (c. Ludesti)24. Telesti 1698 (c. Ludesti)25. Lunguletu – 1673 (c. Lunguletu)26. Copaceni 1671 (c. Malu cu Flori)27. Dragaesti – Pamanteni 1673 (c. Manesti)28. Motaieni 1639 (c. Motaieni)29. Nucet 1524 (c. Nucet)30. Galasesti 1695 (Idem)31. Pietrosita 1668 (c. Pietrosita)32. Poiana 1663 (c. Poiana)33. Secatura 1740 (c. Secatura)34. Tatulesti 1663 (c. Produlesti)35. Pucheni 1673 (c. Pucheni)36. Ghergani 1712 (c. Racari)37. Ghimpati 1690 (c. Racari)38. Sabiesti 1711 (c. Racari) 9

Page 10: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita39. Stanesti 1698 (c. Racari)40. Razvadul de Sus 1639 (c. Razvad)41. Razvadul de Jos 1640 (c. Razvad)42. Badeni 1656 (c. Runcu )43. Sotanga 1639 (c. Sotanga)44. Tatarani 1640 ( c. Tatarani)45. Caprioru 1710 ( Idem)46. Rusi – 1642 (c. Ulmi)47. Basesti 1702 (c. Valea Mare)48. Coborasu 1696 (c. Vacaresti)49. Voinesti 1669 (c. Voinesti)50. Suduleni 1713 (Idem)51. Bogati 1693 (c. Bogati, Arges)52. Bogatii de Sus 1629 (Idem)53. Poenari 1713 (c. Tatarei Prahova)54. Druganesti 1713 (c. Stoienesti – Ilfov)55. Floresti 1687 (Idem)

10

Page 11: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

LOCALITATILE SI POPULATIA LA ANUL 1924

COMUNE URBANETargoviste: capitala judetului, 12765 locuitoriGaesti, 4003 locuitoriCOMUNE RURALEI. Comuna Aninoasa 1368 locuitori (pl. Targoviste)1. s. Aninoasa2. c. SubdeldeiII. Comuna Badulesti 1183 loc. (pl. Bogati)3. s. BadulestiIII. Comuna Baldana4. s. Baldana5. s. FundataIV. Comuna Baleni (pl. Bilciuresti) – 3950 locuitori6. s. Baleni Romani7. s. Baleni SarbiV. Comuna Balteni (pl. Ghergani) 1580 locuitori

8. s. Balteni9. s. Calugareni Mereni10.s. Stanesto11.s. Helesteu

VI. Comuna Barbulet (pl. Voinesti) 1754 locuitori12. s. Barbulet

VII. Comuna Bella (pl. Pucioasa) 1342 locuitori13.s. Bela 14.s. Brosteni15.s. Nistoresti16.s Tunari

VIII. Comuna Bezdead (pl. Pucioasa ) 3560 locuitori17. Bezdeadul18. Ramata19. Costisata

IX. Bilciuresti (pl. Bela) 2600 locuitori20. Bilciuresti21. Chitesti22. Suseni

X. Comuna Bogati (pl. Bogati) 4600 locuitori23. s. Bogati24. s. Suseni25. s. Chitesti

XI. Comuna Bolovani (pl. Titu) 2976 locuitori26. Adunati

11

Page 12: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

27.s. Banesti28.s Besteloaia29.s. Bolovani30.s. Crangasi31.s. Cuza – Voda32.c. Moara Noua

XII. Comuna Botesti (pl. Voinesti) 2231 locuitori33.s. Botesti34.s. Candestii din Deal35.s. Greci36.s. Valea – Mare

XIII. Comuna Branistea (pl. Titu) 4615 locuitori37.s. Branistea38.s. Podu – Rizii39.s. Savesti

XIV. Comuna Branesti (pl Targoviste) 2070 locuitori40.s. Branesti41.s. Scarlentac. Laculete – Branesti

XV. Comuna Brezoaele (pl. Ghergani) 1867 locuitori44. Brezoaia – Brailoiu45. Brezoaia – Cluceru

XVI. Comuna Brosteni (pl Gaesti) 1077 locuitori46.s. Brostenii din Deal47.s. Isvorul48.c. Brostenii de Jos

XVI. Comuna Bucsani (pl. Bilciuresti) 2015 locuitori49.s. Bucsani50.s. RatoaiaXVII.Butoiul (pl. Bogati) 1287 locuitori51.s. Butoiul de Sus52.s. Butoiul de Jos53.s. Valea DadeXVII. Candesti (pl. Voinesti) 2300 locuitori

54.s. Aninoasani55.s. Candesti56.s. Dragodanesti

XIX. Comuna Catunu (pl. Bilciuresti) 2692 locuitori57.Bujoreanca58.s. Butimanu59.s. Catunu60.s. Hodaresti61.s. Ochiul Boului

12

Page 13: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaXX. Comuna Cazaci (pl. Titu) 3318 locuitori

62.s. Bratestii de Sus63.s. Bratestii de Jos64.s. Cazaci65.s. Movila66.s. Nucet

XXI Comuna Cuipele (pl. Bogati) 1261 locuitori67.s. Cuipa – Mavrodelu68.s. Cuipa – Manciulescu69.s. Patroaia – Deal70.s. Potlogenii – din – Deal71.c. Silvestreanca

XXII.Comuna Cobia (pl. Gaesti) 4004 locuitori72.s. Arzurile73.s. Blidari74.s. Calugareni75.s. Capsuna76.s. Craciunesti77.s. Fagatelul78.s. Frasinu – din – Deal79.s. Frasinu – din – Vale80.s. Gheorghitesti81.s. Gura Porcului82.s. Manastirea83.c. Burdesani84.c. Cobia

XXIII.Comuna Cojasca (pl. Bilciuresti) 3320 locuitori85.s. Cojasca86.s. Fantanele

XXIV.Comuna Cojocaru (pl. Gaesti) 1083 locuitori87.s. Cojocaru88.s. Kirca89.s. Meri

XXV.Comuna Colanu (pl. Targoviste) 1725 locuitori90.s. Colanu91.s. Dumbrava92.s. Priseaca93.s. Udresti

94.s. UlmiXXVI.Comuna Colibasi (pl. Pucioasa) 1035 locuitori

95.s. Ciocanesti96.s. Colibasi97.s. Tisau

XXVII.Comuna Comisani (pl. Targoviste) 3542 locuitori 13

Page 14: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

98.s. Comisani99.s. Lazurile100.s. Matracaua101.c. Dimoiu102.c. Nisipurile

XXVIII. Comuna Contesti (pl. Ghergani) 1653 locuitori103.s. Contestii de Jos104.s. Contestii de Sus105.s. Calugareni

XXIX.Comuna Cornatelu (pl. Bilciuresti) 2060 locuitori106.s. Cornatelul107.s. Corni108.s. Slobozia109.s. Cocos110.s. Valeni

XXX. Comuna Cornesti (pl.Bilciuresti) 2440 locuitori111.s. Cornesti112.s. Ungureni113. Cristeanca

XXXI.Comuna Costesti (pl. Titu) 1886 locuitori114.s. Bucuroaia115.s. Costestii din Deal116.s. Costestii Vatra117.s Merisu118.s. Putu cu Salcia

XXXII.Comuna Crangurile (pl. Bogati) 2005 locuitori119.s. Crangurile – de – Jos120.s. Crangurile – de – Sus121.s. Ratesti

XXXIII. Comuna Crovu (pl. Titu) 2662 locuitori122.s. Crovu123.s. Voinesti124.s. Zidu125.c. Miulesti

XXXIV. Comuna Dobra (pl. Bilciuresti) 1871 locuitori126.s. Dobra127.s. Paslari

XXXV. Comuna Doicesti (pl. Targoviste) 2130 locuitori128.s. Doicesti129.s. Dolani130.s. Sateni

XXXVI. Comuna Dragodana (pl. Gaesti) 2440 locuitori131.s. Dragodana132.s. Straosti

14

Page 15: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

133.s. Paunei134.s. Meri135.s. Burduca136.s. Cuparu

XXXVII. Comuna Dragomiresti (pl. Voinesti) 1307 locuitori137.s. Dragomiresti138.s. Decindeni

XXXIX. Comuna Finta (pl. Bilciuresti) 1984 locuitori139.s. Finta – Mare140.s. Finta – Veche

XL. Comuna Frasin (pl. Bile) 2628 locuitori141.s. Frasin142.s. Postarnacu143.s Ibrianu144.s. Baltita

XLI. Comuna Gaiseni (pl. Ghergani) 1860 locuitori145.s. Gaiseni146.s. Carpenisu

XLII. Comuna Gemenea (pl. Voinesti) 1571 locuitori147.s. Gemenea – Bratulesti148.s. Capul – Coastei149.s. Oncesti

XLIII.Comuna Gheboaia (pl. Bilciuresti) 1546 locuitori150.s. Gheboaia

XLIV.Comuna Ghergani (pl. Ghergani) 3150 locuitori151.s. Balanesti152.s. Colacu153.s. Gamanesti154.s. Ghergani155.s. Mavrodin156.s. Sabiesti

XLV. Comuna Ghinesti (pl. Titu) 797 locuitori157.s. Ghinesti158.s. Carciuma lui Visan

XLVI.Comuna Glambocata (pl. Bogati) 1678 locuitori159.s. Bantaul160.s. Calugarita161.s. Glambocata162.s. Cotu – Malului

XLVII.Comuna Glodeni (pl. Targoviste) 3372 locuitori163.s. Glodeni164.s Gusoiu165.s. Laculete

XLVIII. Comuna Greci (pl. Gaesti) 2248 locuitori 15

Page 16: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

166.s. Greci167.s. Petresti168.s. Puntea de Greci

XLIX.Comuna Gura Foii (pl. Gaesti) 1650 locuitori169.s. Catunele170.s. Bumbuia171.s. Gura Foii

L. Comuna Gura Ocnitei (pl. Targoviste) 1296 locuitori172.s. Gorgoteni173.s. Gura Ocnitei

LI. Comuna Gura – Sutii (pl. Titu) 1893 locuitori174.s. Gura – Sutii

LII. Comuna Habeni (pl. Bilciuresti) 1400 locuitori175.s. Habeni176.s. Racovita

LIII. Comuna Hulubesti (pl. Bogati) 2675 locuitori177.s. Gainesti

178.s. Hulubesti179.s. Strambu

LIV. Comuna Ionesti (pl. Gaesti) 1365 locuitori180.s. Gherghesti181.s. Ionesti182.s. Palade

LV. Comuna Isvoarele (pl. Voinesti) 1450 locuitori183.s. Isvoarele184.s. Manjina185.s. Suduleni186.s. Lunca

LVI. Comuna Jugureni (pl. Gaesti) 3080 locuitori187.s. Coada Isvorului188.s. Dogari189.s. Frundari190.s. Jugureni191.s Manastioara192.s. Olteni193.s. Stavropolia194.s. Gusati

LVII. Comuna Lucieni (pl. Targoviste) 4315 locuitori195.s. Ciurari196.s. Viisoara197.s. Geangoesti198.s. Lucieni199.s. Mislea200.s. Moara

16

Page 17: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

201.s. Mogosesti202.s. Rancaciov203.s. Ungureni

LVIII.Comuna Ludesti (pl. Bogati) 1660 locuitori204.s. Ludesti205.s. Telesti

LIX. Comuna Lunguletu (pl. Ghergani) 2805 locuitori206.s. Lunguletu

LX. Comuna Manesti (pl. Voinesti) 3123 locuitori207.s. Manesti208.s. Dragaesti209.s. Ungureni

LXI. Comuna Marcesti (pl. Bilciuresti) 1486 locuitori210.s. Marcesti

LXII. Comuna Maruntisu (pl. Titu) 1253 locuitori211.s. Maruntisu212.s. Maruntisu – Titu213.s. Tomsani214.s. Matracaua215.s. Posta

LXIII.Comuna Matasaru (pl. Gaesti) 2190 locuitori216.s. Cretulesti217.s. Matasaru218.s. Odaia – Turcului219.s. Panesti

LXIV.Comuna Mircea Voda (pl.Titu) 738 locuitori220.s. Mircea Voda

LXV. Comuna Mogosani (pl. Gaesti) 2850 locuitori221.s. Frasinei222.s. Mogosani223.s. Poroinica224.s. Tetcoiu225.s. Zavoiu – Orbului

LXVI.Comuna Moroieni (pl. Pucioasa) 2177 locuitori226.s. Lunca227.s. Moroieni228.s. Muscel

LXVII.Comuna Morteni (pl. Gaesti) 3125 locuitori229.s. Cacova230.s. Vultureanca231.s. Morteni232.s. Draghiesti

LXVIII. Comuna Motaeni (pl. Pucioasa) 2100 locuitori233.s. Motaeni

17

Page 18: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

234.s. Fieni235.s. Berevoiesti

LXIX.Comuna Ocnita (pl. Targoviste) 2127 locuitori236.s. Ocnita

LXX. Comuna Odobesti ( pl. Titu) 1835 locuitori237.s. Odobesti

LXXI.Comuna Patroaia (pl. Bogati) 1350 locuitori238.s. Baloteasca239.s. Patroaia din Vale240.s. Potlogenii din Vale

LXXII.Comuna Pietrosita (pl. Pucioasa) 2420 locuitori241.s. Adunati242.s. Pietrosita243.s. Valea Tatii

LXXIII. Comuna Picior de Munte (pl. Gaesti) 1242 locuitori244.s. Picior de Munte

LXXIV. Comuna Piersinari (pl. Titu) 1521 locuitori245.s. Piersinari

LXXV.Comuna Pietrari (pl. Voinesti) 2587 locuitori246.s. Dupa Deal247.s. Gura Barbuletului248.s. Manga249.s. Mlacile250.s. Pietrari251.s. Strambu252.s. Sipotu253.s. Valea Glodului254.s. Alunis

LXXVI. Comuna Poienile (pl. Ghergani) 3547 locuitori255.s. Buzoianu256.s. Poiana de Sus257.s. Poiana de Jos258.c. Secaturile

LXXVII. Comuna Potlogi (pl. Ghergani) 5200 locuitori259.s. Potlogi

LXXVIII. Comuna Produlesti (pl. Titu) 1700 locuitori260.s. Brosteni261.s. Produlesti

LXXIX. Comuna Priboiu – Sturzeni (pl. Voinesti) 1235 locuitori262.s. Priboiu263.s. Sturzeni

LXXX.Comuna Pucioasa (pl. Pucioasa) 5201 locuitori264.s. Bella265.s. Diaconesti

18

Page 19: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

266.s. Glodeni267.s. Malurile268.s. Podurile de Jos269.s. Podurile de Sus270.s. Pucioasa271.s. Serbanesti271.s. Miculesti

LXXXI. Comuna Racari (pl. Racari) 1712 locuitori272.s. Racari

LXXXII. Comuna Razvadu (pl. Targoviste) 5020 locuitori273.s. Gorgota274.s. Rasvadu de Sus275.s.. Rasvadu de Jos

LXXXIII. Comuna Raul – Alb (pl. Voinesti) 1898 locuitori276.s. Raul – Alb277.s. Runcu

LXXXIV. Comuna Rumanesti (pl. Ghergani) 2318 locuitori278.s. Rumanesti

LXXXV. Comuna Runcu (pl. Pucioasa) 2813 locuitori279.s. Runcu280.s. Costesti281.s. Badeni282.s. Piatra – Epei283.s. Ferestraele.284.s. Brebu

LXXXVI. Comuna Salcuta (pl. Titu) 2112 locuitori285.s. Boteni286.s. Cornetu – Salcuta

LXXXVII. Comuna Scheiul (pl. Bogati) 1530 locuitori287.s. Scheiul

LXXXVIII. Comuna Secueni (pl. Targoviste) 2564 locuitori288.s. Adancata

289.s. Secuieni290.s. Malurile

LXXXIX. Comuna Serdanu (pl. Ghergani) 1835 locuitori291.s. Baiculesti292.s. Serdanu293.s. Oreasca

XC. Comuna Slobozia Moara (pl. Ghergani) 2218 locuitori294.s. Slobozia Moara

XCI. Comuna Sotanga (pl. Targoviste) 3124 locuitori295.s. Goleasca296.s. Sotanga297.s. Teisu

19

Page 20: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

XCII.Comuna Sperieteni (pl. Titu) 873 locuitori298.s. Sperieteni.

XCIII.Comuna Suta – Seaca (pl. Gaesti) 1487 locuitori299.s. Boboci300.s. Padureni301.s. Olteni302.s. Suta – Seaca

XCIV.Comuna Tata (pl. Pucioasa) 3216 locuitori303.s. Buciumeni304.s. Tata305.s. Valea Leurzii

XCV. Comuna Tatarei (pl. Bilciuresti) 2790 locuitori306.s. Ologeni307.s. Poenari308.s. Satu – Nou309.s. Tatarei

XCVI.Comuna Tatarani (pl. Voinesti) 2050 locuitori310.s. Tatarani

XCVII. Comuna Titu (pl. Titu) 3008 locuitori311.s. Atarnati312.s. Codreanu313.s. Dambovicioara314.s. Dobreasaca315.s. Fusea316.s. Hagioaca317.s. Plopu318.s. Titu

XCVIII. Comuna Uliesti (pl. Gaesti) 2724 locuitori319.s. Ragu320.s. Uliesti321.s. Zinca

XCIX.Comuna Vacaresti (pl. Targoviste) 2575 locuitori322.s. Bajesti323.s. Bungetu

324.s. VacarestiC.Comuna Vacaresti de Rastoaca (pl. Titu) 1256 locuitori

325.s. Strambeanu326.s. Vacarestii de Rastoaca327.s. Moara Cioroiu

CI. Comuna Vaile – Unite (pl. Bogati) 2500 locuitori328.s. Basesti329.s. Feteni330.s. Garleni331.s. Saru

20

Page 21: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

332.s. Stratonesti333.s. Valea – Caselor334.s. Valea Mare

CII. Comuna Valea Lunga (pl. Pucioasa) 3187 locuitori335.s. Gorgota336.s Ogrea337.s. Strambu338.s. Tisa Stubei

CIII. Comuna Varfurile (pl. Pucioasa) 2531 locuitori339.s. Carlanesti340.s. Cojoiu341.s. Statesti342.s. Stramba343.s. Suvita344.s. Valea – Rea345.s. Varfurile

CIV. Comuna Viforata (pl. Targoviste) 2169 locuitori356.s. Mahalaua357.s. Viforata

CV. Comuna Visinesti (pl. Pucioasa) 2305 locuitori358.s. Puturosu359.s. Urseiu360.s. Visinesti

CVI. Comuna Vizuresti (pl. Ghergani) 1300 locuitori361.s. Ghimpati362.s. Vizuresti

CVII.Comuna Voinesti (pl. Voinesti) 1236 locuitori363.s. Burlanesti364.s. Voinesti

CVIII.Comuna Vulcana (pl. Pucioasa) 2947 locuitori365.s. Baile Vulcana366.s. Cucuteni367.s. Niculaesti368.s. Vulcana de Sus

CIX. Comuna Vulcana Pandeli ( pl. Pucioasa) 2173 locuitori369.s. Fagetelu370.s. Gura – Vulcanei371.s. Vulcana Pandeli

21

Page 22: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

LOCALITATI DIN JUDETUL DAMBOVITA (LA 1 IULIE) 1936

A. ORASE1. Targoviste2. Gaesti3. PucioasaB. SATEI. PLASA BILCIURESTI1. Baleni – Romani2. Baleni – Sarbi3. Baltita4. Barbuceanu5. Bilciuresti6. Catunul7. Cojasca8. Colentina – Noua (Cocos)9. Cornatel10. Cornesti11. Dobra12. finta13. Frasinul14. Gheboaia15. Ibrianul16. Marcesti17. Ochiul – Boului18. Postarnacu19. slobozia20. TataraniII. PLASA BOGATI1. Badulesti2. Bogati3. Butoiu4. Crangurile5. Glambota

6. Hulubesti7. Ludesti8. Patroaia Deal9. Patroaia Vale10. Scheiul de Jos11. Strambu12. Suseni 13. Telesti 22

Page 23: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita14. Valea - Cascadelor15. Valea - Mare

III. PLASA GAESTI1. Arsuri2. Brosteni 3. Cacova4. Capsuna5. Cobia6. Cojocaru7. Croitori8. Ciuparu9. Dragodana10. Greci11. Gura – Foii12. Ionesti13. Jugureni14. Matasaru15. Mogosani16. Morteni17. Petresti18. Picior de munte19. Puntea de Greci20. Rascaeti21. Tetcoiu22. Uliesti23. Visina24. Zavoiu Orbului

V.PLASA GHERGANI1. Balteni2. Baldana3. Brezoaiele4. Colacu5. Contestii- de-Jos6. Contestii- de-Sus7. Ghergani8. Ghimpati9. Lunguletu10. Mereni11. Poiana de Jos12. Poiana de sus13. Romanesti14. Sabiesti 23

Page 24: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita15. Serdanu16. Slobozia Moara17. Tepes Voda18. Vizuresti

VI.PLASA PUCIOASA1. Bezdead2. Branesti3. Buciumeni4. Colibasi5. Cucuteni6. Fieni7. Glodeni8. Laculete9. Magura – Belea 10. Moroieni11. Motaeni12. Pietrosita13. Runcu14. Serbanesti15. Tata16. Urseiu17. Valea Leurzei18. Valea Lunga19. Valea Lunga Cricov20. Varfuri21. Visinesti22. Vulcana Bai23. Vulcana de Sus24. Vulcana Pandele25. Zarafoaia

VI. PLASA TARGOVISTE1.Adanca2. Aninoasa3. Bratesti4. Bucsani5. Colanul6. Comisani7. Doicesti8. Gorgota9. Gura – Ocnitei10. Habeni11. Lazuri 24

Page 25: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita12. Lucieni13.Matei – Voevod14. Ocnita15.Piersinari16.Priseaca17. Raciu18. Razvadul de Jos19. Razvadul de Sus20.Rancaciov21. Sacuieni22. Suta23. Sotanga24.Teis25. Ulmi26.Ungureni27. Valea Voievozilor28. Vacaresti29. Viforata30. Viisoara

VII. PLASA TITU1. Besteloaia2. Bolovani3. Boteni4. Branistea5. Brancoveanu6. Cazaci7. Carpenis8. Costesti Deal9. Costesti Vale10. Crovu11. Cuza Voda12. Domnita Balasa13. Gaiseni14. Ghinesti15. Gura Sutii16. Maruntisu17. Mircea Voda18. Nucet19. Odobesti20. Pitaru21. Podu Pizi22. Potlogi23. Princepele Mihai 25

Page 26: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita24. Produlesti25. Putu cu Salcie26. salcuta27. Sperieteni28. Titu29. Tomsani30. Vlasceni

VIII. PLASA VOINESTI1. Barbulet2. Botesti3. Caprioru4. Candesti – Deal5. Candesti – Vale6. Dragodanesti7. Dragomiresti8. Gemenea9. Gheboieni10. Gura Barbuletului11. Isvoarele12. Manesti13. Mosteni Greci14. Pietrari15. Priboiu16. Raul Alb17. Tatarani18. Voinesti

26

Page 27: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

LOCALITATILE (COMUNE, ORASE CE AU FORMAT JUDETUL DAMBOVITA LA 17 FEBRUARIE 1968, PRELUATE DE FOSTA STRUCTURA REGIONALA)JUDETUL DAMBOVITACu resedinta in municipiul TARGOVISTE

A. ORASE:I. TARGOVISTE (municipiu)II. GAESTIIII. MORENIIV. PUCIOASAB. COMUNE:1. Adanca2. Aninoasa3. Baleni – Romani4. Baleni – Sarbi5. Balteni6. Barbuletu7. Bezdead8. Bilciuresti9. Bolovani10. Branistea11. Branesti12. Bratesti13. Buciumeni14. Bucsani15. Caragiale16. Catunu17. Candesti – Deal18. Candesti – Vale19. Cobia - de – Jos20. Cobia – de – Sus21. Cojasca22. Colacu23. Colanu24. Comisani25. Contesti26. Corbii Mari27. Cornatelu28. Cornesti29. Costestii din Vale30. Crovu31. Darmanesti 27

Page 28: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita32. Dobra33. Doicesti34. Dragodana35. Dragodanesti36. Dragomiresti37. Ederile38. Fieni39. Finta40. Frasinu41. Gemenea42. Gheboaia43. Gheboieni44. Ghinesti45. Ghirdoveni46. Glodeni47. Gorgota48. Gura foii49. Gura Ocnitei50. Gura Sutii51. Habeni52. Hulubesti53. Ionesti54. Izvoarele55. Jugureni56. Lucieni57. Ludesti58. Lunguletu59. Malu cu Flori60. Magura61. Manesti62. Marcesti63. Matasaru64. Mircea Voda65. Mogosani66. Moroeni67. Motaeni68. Nucet69. Ocnita70. Odobesti71. Piersinari72. Petresti73. Petresti (de Gaesti)74. Picior de Munte75. Pietrari 28

Page 29: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita76. Pietrosita77. Pitaru78. Poiana79. Potlogi80. Produlesti81. Pucheni82. Putu cu Salcie83. Raciu84. Racari85. Razvadu de Jos86. Raul Alb87. Romanesti88. Runcu89. Sacueni90. Salcioara91. Salcuta92. Cheiu93. Serdanu94. Sperieteni95. Sotanga96. Tatarani97. Teis98. Titu99. Uliesti100. Ulmi101. Ungureni (de Titu)102. Ungureni (de Targoviste)103. Valea Lunga – Cricov104. Valea Lunga - Gorgota105. Valea Voievozilor106. Vacaresti107. Valeni – Dambovita108. Visina109. Visinesti110. Varfuri111. Vladeni112. Voinesti113. Vulcana – Bai114. Vulcana Pandele

29

Page 30: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

INDICELE ALFABETIC AL MUNICIPIULUI, ORASELOR SI COMUNELOR JUDETULUI DAMBOVITA – LEGEA 2 / 1968

MUNICIPII – unulORASE – cinciCOMUNE – saptezeci si sase

Nota: Primul sat (indiferent de ordinea alfabetica) este sediul administrativ al comunei, orasului sau municipiului (numarul 1). Numarul de la finalul localitatii (aflat intre paranteze) reprezinta pozitia acestei localitati in indicele alfabetic ( A ) al localitatilor judetului Dambovita.

1. Comuna ANINOASAL -1 sat Aninoasa (4)L – 2 sat Sateni (295)L – 3 sat Viforata (359) 1

2. Comuna BALENIII – 1 sat Baleni Romani (10) 1655III – 2 – sat Baleni Sarbi (11) 1638

3. Comuna BARBULETU3 – 1 sat Barbuletu (16) 16473 – 2 sat Alunis (2)3 – 3 sat Cetatuia (57)3 – 4 sat dupa Deal (118)3 – 5 sat Gura Barbuletului (152)3 – 6 sat Pietrari (249) - 16453 – 7 sat Raul Alb de Jos (283)3 – 8 sat Raul Alb de Sus (284)3 – 9 sat Sipot (317)3 – 10 sat Valea (343)

4. Comuna BEZDEAD4 – 1 sat Bezdead (20)4 – 2 sat Brosteni (35)4 – 3 sat Costisata (83)4 – 4 sat Magura (191)4 – 5 sat Tunari (331)4 – 6 sat Valea Morii (355)

5. Comuna BILCIURESTI5 - 1 sat Bilciuresti (21) 30

Page 31: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita5 – 2 sat Suseni – Socetu

6. Comuna BRANISTEA6 – 1 sat Branistea (37)6 – 2 sat Dambovicioara (106)6 – 3 sat Savesti (296)

7. Comuna BRANESTI7 – 1 sat Branesti (29) 16567 – 2 sat Gura Vulcanei (156)7 – 3 sat Laculete – Gara (176)7 – 4 sat Priboiu (264)7 – 5 sat Toculesti (329)7 – 6 sat Vulcana Pnadele (371)

8. Comuna BREZOAELE8 – 1 sat Brezoaele (32) 16568 – 2 sat Brezoaia (33)

9. Comuna BUCIUMENI9 – 1 sat Buciumeni (38)9 – 2 sat Dealu Mare (101)9 – 3 sat Valea Leurzii (346)

10. Comuna BUCSANI10 – 1 sat Bucsani (39) 168010 – 2 sat Gabeni (160)10 – 3 sat Racovita (275) 173610 – 4 sat Ratoaia (280)11. Comuna BUTIMANU11 – 1 sat Butimanu (44)11 – 2 sat Barbuceanu (15)11 – 3 sat Lucianca11 – 4 sat Ungureni

12. Comuna CARAGIALE (I. L.)12 – 1 sat Ghirdoveni (142)12 – 2 sat I.L. Caragiale (48)12 – 3 sat Mija ( 105)

13. Comuna CIOCANESTI13 – 1 sat Ciocanesti (60)13 – 2 sat Cretu (85)13 – 3 sat Decindea (102) 31

Page 32: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita13 – 4 sat Urziceanca (341)13 – 5 sat Vizuresti (363) 1630

14. Comuna CANDESTI14 – 1 sat Candestii Vale (62)14 – 2 sat Aninosani (5)14 – 4 sat Candesti Deal (61)14 – 5 sat Dragodanesti (113)14 – 6 sat Valea Mare (352)

15. Comuna COBIA15 – 1 sat Gherghitesti (130)15 – 2 sat Blidari (23)15 – 3 sat Calugareni (51)15 – 4 sat Capsuna (54)15 – 5 sat Cobiuta (65)15 – 6 sat Craiunesti (64)15 – 7 sat Frasin Deal (127)15 – 8 sat Frasin Vale (128)15 – 9 sat Mislea (210)15 – 10 sat Manastirea (214)

16. Comuna COJASCA16 – 1 sat Cojasca (67)16 – 2 sat Fantanele (126)16 – 3 sat Iazu (164)

17. Comuna COMISANI17 – 1 sat Comisani (73)17 – 2 sat Lazuri (174)

18. Comuna CONTESTI18 – 1 sat Contesti (74)18 – 2 sat Balteni (12)18 – 3 sat Boteni 168018 – 4 sat Calugareni (52)18 – 5 sat Crangasi (91)18 – 6 sat Gamanesti (132)18 – 7 sat Helesteu (161)18 – 8 sat Moreni (199)

19. Comuna CORBII MARI19 – 1 sat Corbii Mari (76)19 – 2 sat Baraceni (14) 32

Page 33: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita19 – 3 sat Grosavesti (150)19 – 4 sat Moara din Groapa (216)19 – 5 sat Petresti (244)19 – 6 sat Podu Corbenicii (253)19 – 7 sat Satu Nou (289)19 – 8 sat Ungureni (337)19 – 9 sat Vadu Stanchii (342)

20. Comuna CORNATELU20 – 1 sat Cornatelu (77)20 – 2 sat Alunisu (3)20 – 3 sat Bolovani (25)20 – 4 sat Corni (79)20 – 5 sat Slobozia (303)

21. Comuna CORNESTI21 - 1 sat Cornesti (76)21 – 2 sat Bujoreanca (40)21 – 3 sat Catunu (55) 164921 – 4 sat Cristeasca (89)21 – 5 sat Crivatu (90)21 – 6 sat Frasinu (129)21 – 7 sat Hodarasti (162)21 – 8 sat Ibrianu (165)21 – 9 sat Postarnacu (259)21 – 10 sat Ungureni (338)

22. Comuna COSTESTI DIN VALE22 - 1 sat Costesti din Vale (82)22 – 2 sat Maruntisu (196)22 – 3 sat Tomsani (330) 1639

23. Comuna CREVEDIA23 – 1 sat Crevedia (87)23 - 2 sat Cocani(66)23 – 3 sat Darza (107)23 – 4 sat Manastirea (215)23 – 5 sat Samurcasi (287)

24. Comuna CRANGURILE24 – 1 sat Badulesti (8)24 – 2 sat Crangurile de Jos (93)24 – 3 sat Crangurile de Sus (93)24 – 4 sat Patroaia – Deal (242) 33

Page 34: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita24 – 5 sat Patroaia – Vale (243)24 – 6 sat Potlogeni Vale (261)24 – 7 sat Ratesti (279)24 – 8 sat Voia (368)

25. Comuna DARMANESTI25 – 1 sat Darmanesti (99)25 – 2 sat Marginenii de Sus (195)25 – 3 sat Vladeni (366)

26. Comuna DOBRA26 – 1 sat Dobra (108)26 – 2 sat Marcesti (194) 163827. Comuna DOICESTI27 – 1 sat Doicesti (110)

28. Comuna DRAGODANA28 – 1 sat Dragodana (112)28 – 2 sat Boboci (24)28 – 3 sat Burduca (43)28 – 4 sat Cuparu (97)28 – 5 sat Padureni (241)28 – 6 sat Picior de Munte (247)28 – 7 sat Straosti

29. Comuna DRAGOMIRESTI29 – 1 sat Dragomiresti (114) – 167829 – 2 sat Decindeni (103)29 – 3 sat Geangoesti (133)29 – 4 sat Mogosesti (219)29 – 5 sat Rancaciov (232)29 – 6 sat Ungureni (339)

30. Orasul FIENI30 – 1 oras Fieni (122) 165130 – 2 sat Berevoiesti (19)30 - 3 sat Costesti (80)

31. Comuna FINTA31 – 1 sat Finta Mare (124) 165131 – 2 sat Bechinesti (17)31 – 3 sat Gheboaia (135)31 – 4 sat Finta Veche (125)

34

Page 35: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita32. Orasul GAESTI32 – 1 oras Gaesti (131)

33. Comuna GLODENI33 – 1 sat Glodeni (146) 170433 – 2 sat Gusoiu (157)33 – 3 sat Laculete (175)33 – 4 sat Livezile (177)33 – 5 sat Malu Mierlii (186)33 – 6 sat Schela (299)

34. Comuna GURA FOII34 – 1 sat Gura Foii (153)34 – 2 sat Bumbuia (41)34 – 3 sat Catanele (49)34 – 4 sat Fagetu (119)

35. Comuna GURA OCNITEI35 – 1 sat Gura Ocnitei – Draganesti 152035 – 2 sat Adanca (1)35 – 3 sat Ochiuri (233) 164835 – 4 sat Sacueni (291)

36. Comuna GURA SUTII36 – 1 sat Gura Sutii (135) 174036 – 2 sat Sperieteni (303)

37. Comuna HULUBESTI 37 – 1 sat Hulubesti (163) 167837 – 2 sat Butoiu de Jos (45)37 – 3 sat Butoiu de Sus (46)37 – 4 sat Magura (192)37 – 5 sat Valea Dadei (345)

38. Comuna IEDERA38 – 1 sat Iedera de Jos (166)38 – 2 sat Colibasi (72)38 – 3 sat Cricovu Dulce (88)38 – 4 sat Iedera de Sus (167)

39. Comuna LUCIENI39 – 1 sat Lucieni (180) 166939 – 2 sat Olteni (237)39 – 3 sat Raciu (274) 35

Page 36: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita39 – 4 sat Silistea (301)39 – 5 sat Suta Seaca (320)

40. Comuna LUDESTI40 – 1 sat Ludesti (181) 167040 – 2 sat Milosani (208)40 – 3 sat Potocelu (263)40 – 4 sat Scheiu de Jos (297)40 – 5 sat Scheiu de Sus (298)40 – 6 sat Telesti (325) 1698

41. Comuna LUNGULETU41 – 1 sat Lunguletu41 – 2 sat Oreasca (240)41 – 3 sat Serdanu (300)

42. Comuna MALU CU FLORI42 – 1 sat Malu cu Flori (185)42 – 2 sat Capu Coastei (47)42 – 3 sat Copaceni (75) 167142 – 4 sat Miclosanii Mari (204)

43. Comuna MANESTI43 – 1 sat Manesti (193)43 – 2 sat Dragaesti Pamanteni (115) 166843 – 3 sat Dragaesti Pamanteni (115) 166843 – 4 sat Dragaesti Ungureni (116)

44. Comuna MATASARU44 – 1 sat Tetcoiu (326)44 – 2 sat Cretulesti (86)44 – 3 sat Matasaru (197)44 – 4 sat Odaia Turcului (235)44 – 5 sat Poroinica44 – 6 sat Putu cu Salcie (273)44 – 7 sat Dalcioara (292)

45. Comuna MOGOSANI45 – 1 sat Mogosani (218)45 – 2 sat Chirca (58)45 – 3 sat Cojocaru (68)45 – 4 sat Meri (201)45 – 5 sat Zavoiu (374)

36

Page 37: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita46. Orasul MORENI46 – 1 oras Moreni (220)

47. Comuna MOROENI47 – 1 sat Moroeni (221)47 – 2 sat Dobresti (109)47 – 3 sat Glod (145)47 – 4 sat Lunca (182)47 – 5 sat Muscel (227)47 – 6 sat Pucheni (268)

48. Comuna MORTENI48 – 1 sat Morteni (222)48 – 2 sat Neajlovu (228)49. Comuna MOTAIENI49 – 1 sat Motaieni (224) 163949 – 2 sat Cucuteni (96)

50. Comuna NICULESTI50 – 1 sat Niculesti (230)50 – 2 sat Ciocani50 – 3 sat Movila

51. Comuna NUCET 51 – 1 sat Nucet (232) 152451 – 2 sat Cazaci (50) 169551 – 3 sat Ilfoveni (168)

52. Comuna OCNITA52 – 1 sat Ocnita (234)

53. Comuna ODOBESTI53 – 1 sat Odobesti (236)53 – 2 sat Brancoveanu (34)53 – 3 sat Crovu (95)53 – 4 sat Miulesti (211)53 – 5 sat Zidurile (375)

54. Comuna PETRESTI 54 – 1 sat Petresti (245)54 – 2 sat Coada Izvorului (64)54 – 3 sat Gherghesti (134)54 – 4 sat Greci (149)54 – 5 sat Ionesti (169) 37

Page 38: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita54 – 6 sat Potlogeni – Deal (260)54 – 7 sat Puntea de Greci (272)

55. Comuna PIETROSITA55 – 1 sat Pietrosita (250) 166355 – 2 sat dealu Frumos (100)56. Comuna POIANA56 – 1 sat Poiana (256) 166356 – 2 sat Poienita (257)56 – 3 sat Secatura 1740

57. Comuna POTLOGI57 – 1 sat Potlogi (262)57 – 2 sat Pitaru (251)57 – 3 sat Podu Criistinii (254)57 – 4 sat Romanesti (265)57 – 5 sat Vlasceni (367)

58. Comuna PRODULESTI58 – 1 sat Produlesti (267)58 – 2 sat Brosteni (36)58 – 3 sat Costestii din Deal (81)58 – 4 sat Tatulesti 166359. Comuna PUCHENI59 – 1 sat Pucheni (269) 177359 – 2 sat Bradatel (28)59 – 3 sat Meisoare (198059 – 4 sat Valea Larga (347)59 – 5 Varfureni (364)

60. Orasul PUCIOASA60 – 1 oras Pucioasa (270)60 – 2 sat Bele (18)60 – 3 sat Diaconesti (104)60 – 4 sat Glodeni (147)60 – 5 sat Maluri (Podurile) (187)60 – 6 sat Miculesti (206)60 – 7 sat Pucioasa – Sat (271)

61. Comuna RACARI61 – 1 sat Racati (277)61 – 2 sat Balanesti (9)61 – 3 sat Colacu (70)61 – 4 sat Ghergani (137) 1712 38

Page 39: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita61 – 5 sat Ghimpati (140) 169061 – 6 sat Mavrodin (190) 61 – 7 sat Sabiesti (290) 171161 – 8 sat Stanesti (307) 1698

62. Comuna RAZVAD62 – 1 sat Razvad (281) 163962 – 2 sat Gorgota (148)62 – 3 sat Valea Voievozilor (356)62 – 4 sat Razvadul de Jos 1740

63. Comuna RUNCU63 – 1 sat Runcu (266)63 – 2 sat Badeni (7)63 – 3 sat Brebu (31)63 – 4 sat Ferestre (120)63 – 5 sat Piatra (246)63 – 6 sat Silistea (302)

64. Comuna SALCIOARA64 – 1 sat Banesti (13)64 – 2 sat Catunu (56)64 – 3 sat Cuza Voda (98)64 – 4 sat Ghinesti (141)64 – 5 sat Mircea Voda (209)64 – 6 sat Moara Noua (217)64 – 7 sat Movila (226)64 – 8 sat Podu Rizii (225)64 – 9 sat Salcioara (293)

65. Comuna SLOBOZIA MOARA65 – 1 sat Slobozia Moara (304)

66. Comuna SELARU66 – 1 sat Selaru (314)66 – 2 sat Fierbinti (123)66 – 3 sat Glogoveanu (144)

67. Comuna SOTANGA67 – 1 sat Sotanga (318) 163967 – 2 sat Teis (324)

68. Comuna TARTASESTI68 – 1 sat Tartasesti (322) 39

Page 40: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita68 – 2 sat Bildana (22)68 – 3 sat Gulia (151)69. Comuna TATARANI69 – 1 sat Tatarani (323) 164069 – 2 sat Caprioru (53) 171069 – 3 sat Gheboieni (136)69 – 4 sat Priboiu (265)

70. Oras TITU70 – 1 Oras Titu (327) 168270 – 2 sat Fusea (130)70 – 3 sat Hagioaica (158)70 – 4 sat Mereni (200)70 – 5 sat Plopu (252)70 – 6 sat Salcuta (294)

71. Municipiul TARGOVISTE71 – 1 MUNICIPIUL Targoviste (328)71 – 2 sat Priseaca (cartier 266)

72. Comuna ULIESTI72 – 1 sat Uliesti (333)72 – 2 sat Croitori (94)72 – 3 sat Hanu lui Pala (159)72 – 4 sat Jugureni (173)72 – 5 sat Manastioara (213)72 – 6 sat Olteni (238)72 – 7 sat Ragu (276)72 – 8 sat Stavropolia (306)

73. Comuna ULMI73 – 1 sat Ulmi (335)73 – 2 sat Colanu (71)73 – 3 sat Dimoiu (105)73 – 4 sat Dumbrava (117)73 – 5 sat Matraca (189)73 – 6 sat Nisipurile (231)73 – 7 sat Udresti (332)73 – 8 sat Viisoara (360) 1642

74. Comuna VALEA LUNGA74 – 1 sat Valea Lunga – Cricov (349)74 – 2 sat Bacesti (6)74 – 3 sat Izvoru (171) 40

Page 41: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita74 – 4 sat Mosia Mica (223)74 – 5 sat Serbaneasca (315)74 – 6 sat Stiubeia – Tisa (319)74 – 7 sat Valea lui Dan (348)74 – 8 sat Valea Lunga – Gorgota (350)74 – 9 sat Valea Lunga – Ogrea (351)74 – 10 sat Valea Mare(353)

75. Comuna VALEA MARE75 – 1 sat Valea Mare (354)75 – 2 sat Feteni (121)75 – 3 sat Girleni (143)75 – 4 sat Livezile (178)75 – 5 sat Stratonesti75 – 6 sat Valea Caselor – Basesti (344) 1702

76. Comuna VACARESTI76 – 1 sat Vacaresti (357)76 – 2 sat Bratestii de Jos (30)76 – 3 sat Bungetu (42)76 – 4 sat Piersinari Coboras (248) 169677. Comuna VALENI – DAMBOVITA77 – 1 sat Valeni Dambovita (358)77 – 2 sat Mesteacan (203)

78. Comuna VISINA78 – 1 sat Visina (361)78 – 2 sat Brosteni (37)78 – 3 sat Izvoru (172)78 – 4 sat Rascaeti (278)78 – 5 sat Vultureanca (373)

79. Comuna VISINESTI79 – 1 sat Visinesti (362)79 – 2 sat Dospinesti (111)79 – 3 sat Sultanu (312)79 – 4 sat Urseiu Puturosu (340) 1735

80. Comuna VARFURI80 – 1 sat Varfuri (365)80 – 2 sat Carlanesti (63)80 – 3 sat Cojoiu (69)80 – 4 sat Merisoru (202)80 – 5 sat Statesti (308) 41

Page 42: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita80 – 6 sat Suvita (321)80 – 7 sat Ulmetu (334)

81. Comuna VOINESTI81 – 1 sat Voinesti (369)81 – 2 sat Gemenea – Bratulesti (134)81 – 3 sat Izvoarele (170)81 – 4 sat Lunca (183)81 – 5 sat Manga (188)81 – 6 sat Minjina (81)81 – 7 sat Oncesti (239)81 – 8 sat Suduleni (311) 1713

82. Comuna VULCANA BAI82 – 1 sat Vulcana Bai (370)82 – 2 sat Nicolaesti (229)82 – 3 sat Vulcana de Sus (372)

In Romania asistam in ultimii ani la un proces de transformare interna a localitatilor de dimensiuni mai mari si la un proces de extindere a majoritatii localitatilor, procese insotite de urmatoarele fenomene:

- Reasezarea in teritoriu a populatiei, emigrarea sau plecarea temporara in alte tari a unei parti din adulti apti de munca.

- Transformari functionale in interiorul localitatilor, determinate de necesitatea implantarii constructiilor comerciale, a cladirilor de birouri, reconversia zonelor industriale sau a unitatilor industriale izolate, reconversia unitatilor militare, implantarea in teritoriu a marilor unitati comerciale, a unitatilor de depozitare si a unitatilor industriale mici si mijlocii.

- Cresterea traficului rutier ce impune necesitatea construirii de autostrazi si drumuri rapide si in subsidiar organizarea unor century ocolitoare a oraselor , organizarea circulatiei in localitati, rezolvarea parcarilor, amenajarea unor spatii pietonale si a unor trasee pentru biciclisti pentru a reda orasele locuitorilor lor.

Pentru a putea raspunde corect in acest context, dinamica dezvoltarii teritoriale trebuie sa fie insotita de instrumente metodologice necesare.O mare parte din problemele actuale sunt datorate faptului ca instrumentele existente nu mai sunt adecvate la viteza de dezvoltare si la contextual socio –economic actual.In contextual dinamicii economice din ultimii ani in care principalul investitor nu mai este statul (planificare ) ci investitorii privati slabiciunile sistemului legislative privind urbanismul s-au manifestat cu evidenta prin efectele pe care le-au produs asupra spatiului construit.

42

Page 43: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaO caracteristica importanta a dezvoltarii teritoriale a Romaniei dupa 1990 este aceea a pierderii in parte a abordarii strategice, prevaland in general. deciziile strict ale interesului economic imediat, de obicei privat, in sensul unui liberalism prost inteles.Prin definitie, urbanismul este o negociere intre interesul public (colectiv) si cel privat. In mod evident balanta a inceput sa se incline spre cel din urma cu efecte uneori dezastruoase asupra confortului vietii urbane sau a agresarii nepermise a unor situri unice.Avand in vedere procesul de tranzitie, o serie de probleme au fost inerente si dificil de contracarat, dar la 22 de ani de la descentralizarea deciziilor in domeniul urbanismului si la 12 ani de la aprobarea legii 350 /2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului se impune ca necesara o reforma a cadrului legislative si institutional.Avand in vedere complexitatea , amploarea si impactul transformarilor care trebuie operate, se impune o abordare prudenta care sa se faca in doi pasi.1- masuri urgente care sa vizeze in principiu limitarea derogarilor de la Planul Urbanistic General si limitarea utilizaril abuzive a terenurilor.2 – restructurarea legislatiei privind urbanismul prin introducerea de clarificari privind relatia cu dreptul de proprietate - servituti urbanistice, introducerea instantelor judecatoresti specializate si corelarea cu legislatia din domeniile conexe: mediul, administratia, finantele, formarea profesionala etc.Principalele probleme si lipsuri ale legislatiei in domeniul urbanismului sunt :-Lipsa unor politici coerente de dezvoltare urbana-Lipsa culturii planificarii.-Neclarificarea rolurilor actorilor urbani in procesul de planificare si proiectare urbana.-Liipsa unui control eficace la nivel central si local bazat pe preventie si nu exclusiv punitiv.-Lipsa asumarii operationalizarii PUZ-urilor de catre autoritatile locale (PUZ-ul ar trebui sa reprezinte un instrument de implementare al unei politici urbane sau al unui program de dezvoltare urbana, sa fie finantat si elaborat numai de autoritatea locala si sa aiba un caracter director). -Participarea populatiei la luarea deciziilor este tratata superficial, formal.-Statutul arhitectului sef si lipsa personalului din structurile de specialitate ale administratiei publice locale insuficient ca numar cat si in ceea ce priveste calificarea necesara.-Necesitatea actualizarii unui cadru continut si a unei metodologii unitare si riguroase pentru elaborarea documentatiilor de urbanism.-Lipsa de corelare a dezvoltarii intre marile aglomerari urbane si zona periurbana.-Extinderea Intravilanului localitatilor, pentru interese imobiliare fara a se lua in considerare obligatiile ce vor deriva pentru autoritatile locale.-O protectie insuficienta a drepturilor proprietarilor de bunuri supuse servitutilor de urbanism. 43

Page 44: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita-Obstacole la realizarea operatiunilor de utilitate ppublica in relatia cu dreptul de proprietate.-Absenta procedurilor de anulare a documentatiilor de urbanism intocmite cu incalcarea procedurilor legale.-Absenta limitarii in timp a servitutilor-Existenta unui Regulament General de Urbanism depasit adoptat anterior promulgarii Legii 350/2001 privind urbanismul si amenajarea teritoriului.-Proliferarea Planurilor Urbanistice derogatorii aplicate unor zone unde de fapt exista un interes pentru o constructie private.Procedeul distruge increderea in reglementarea urbanistica.Derogarile sunt putin cunoscute,deoarece nu sunt incluse in Planurile Generale a localitatilor.rezulta incertitudine,amenintarea sigurantei juridice si ar putea deveni o frana pentru investitiile imobiliare in Romania. In acelas timp eliberarea de catre administratie a unor certificate de urbanism in care nu sunt precizate servitutile urbanistice si lipsa certificatelor de urbanism la intocmirea unor acte notariale poate creea prejudicii partilor.-Absenta unui instrument eficace pentru extinderea controlata a urbanizarii si a restructurarii urbane. Este necesara punerea la dispozitia administratiei locale a unui instrument de interventie financiara , altul decat exproprierea, pentru controlul pietei financiare si recuperarea valorilor adaugate rezultate din realizarea utilitatilor, introducerea dreptului de preemtiune pentru autoritatile locale.Pentru restructurarea legislatiei romanesti sunt necesare indeplinirea anumitor conditii:-Conectarea urbanismului printr-un Cod al urbanismului la alte domenii precum dreptul de proprietate, la exproprierii, al proprietatii publice, al dreptului fiscal, a procedurolor administrative de comunicare si aplicare a servitutilor de urbanism.-Pregatirea unei administratii care sa poata elabora norme nationale, regionale si locale, cu competente bine definite care sa poata sanctiona administrativ sau sa sesizeze justitia incalcarea regulamentelor urbane. Resursele actuale alocate sunt insuficiente atat pentru gestiune cat si pentru controlul urbanismului. Autoritatea nationala responsabila cu urbanismul trebuie sa dispuna de structure la nivel judetean si regional.- Existenta unei instante judecatoresti specializate care sa decida cu celeritate oprirea sau continuarea proiectelor.-Existenta unei retele profesionale puternice si competente, dar si programe de specializare pentru functionarii din administratie, specializare in drept urban si implicarea mai profunda a notarilor si geodezilor.

44

Page 45: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

1 - POPULATIA SI RETEAUA DE LOCALITATIStudiile de fundamentare a Planului de amenajare a teritoriului judetean (PATJ) documentatie cu caracter director intocmit in conformitate cu articolele 21, 22 si 42 din Legea 350 /2001 modificata si completata au ca beneficiar Consiliul Judetean Dambovita.Prevederile documentatiei PATJ avizata si aprobata conform legii devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism care il detaliaza.In acelas timp, odata avizat si aprobat conform legii, prevederile PATJ –ului, care au impact regional, vor trebuie preluate in documentatiile de amenajare a teritoriului de nivel regional ce urmeaza a se realiza.Pentru anul 2013 Consiliul Judetean Dambovita a contractat urmatoarele Studii preliminare de fundamentare pentru PATJ Dambovita: -“Cadru natural in judetul Dambovita –asezare geografica, relief,caracterizare fizico geologica, resursele subsolului, reteaua hidrografica, resursele de apa,de suprafata si subterane, analiza pedologica,resursele solului. Calitatea factorilor de mediu, fauna, flora, biodiversitate.”-“Sisteme de transport si cai de cominicatii in judetul Dambovita – autostrazi, drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri locale, transporturi rutiere, transporturi feroviare.”-“ Infrastructura /utilitati in judetul Dambovita – gospodarirea apelor, captari subterane, de suprafata,surse de apa, alimentari cu apa,canalizare, energie electrica, alimentari cu gaze,telecomunicatii.”- “Demografia si reteaua de localitati in judetul Dambovita- evolutia organizarii administrative a judetului. reteaua de localitati si organizarea asezarilor, ierahizarea si functiunile localitatilor, repartizarea localitatilor in teritoriu, poli urbani de crestere din judet.” Sigur ca toate aceste studii pot fi intocmite separat, de proiectanti diferiti, cum s-a si dorit de beneficiar de altfel, dar faptul ca in caietul de sarcini se solicita nu numai o analiza critica a situatiei existente dar si propuneri privind dezvoltarea judetului Dambovita fara o colaborare/coordonare macar intre cele patru colective de proiectanti implicate este o gresala a caietului de sarcini . Pentru transformarea concluziilor critice ale celor patru studii de fundamentare in propuneri si oportunitati de dezvoltare armonizate si nu contradictorii era obligatorie coordonarea studiilor de fundamentare si mai ales coordonarea propunerilor de dezvoltare la cele patru capitole. Acest lucru este inca realizabil la faza PATJ cand autorul va filtra propunerile din cele patru studii de fundamentare aducandu-le la un numitor comun. Acest lucru este cu atat mai necesar cu cat Uniunea Europeana impune regionalizarea pentru a avea cele trei subdiviziuni administrativ - teritoriale conform Conventiei EUROSTAT – (modificare de Constitutie).

45

Page 46: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaAceasta regionalizare implica procese complexe de descentralizare a deciziilor administrative :NUTS1 – 4 - macroregiuni : 1) nord vest si centru (Transilvania) – 2) vest si sud vest ( Banat si Oltenia)- 3) nord est si sud est (Moldova si Dobrogea) -4) sud si Bucureasti (Muntenia)Varianta de studiu pentru macroregiunile 3 si 4 3) Moldova si Bucovina4) Muntenia si DobrogeaNUTS2 – 8- 10 regiuni de dezvoltareNUTS3 – 40 de judete si Bucuresti + Ilfov ( metropola cu statut stabilit prin Lege). LAU1 – Asociatii de unitati teritorial administrative – Zone metropolitane, Zone periurbane, Districte urbane, Plase, GAL-uri (legea 350 /2001 adaugita si modificata prin legea 190/2013)LAU2 – comune,orase ,municipii.Institutiile internationale considera ca pentru Romania , din punct de vedere al competivitatii si al eficientei administrative este nevoie de cel putin o veriga intermediara intre nivelul national (guvernul ) si cel al judetului pentru simplul motiv ca in stiinta conducerii un nivel administrativ nu poate dirija si conduce mai mult de aproximativ zece unitati subordinate (“legea “celor 10 degete). Siimilar intre conducerea unui judet si comunele si orasele ce-l compun s-ar impune o structura intermediara. In prezent prin libera asociere s-au infiintat GAL-urile care solicita direct fonduri europene pe diferite axe prioritare. Din pacate aceste GAL - uri care reprezinta initiative de cele mai multe ori politice si locale nu sunt coordonate tehnic intre ele. Din aceasta cauza eficienta unor investitii lasa de multe ori de dorit.La nivelul judetelor a existat in perioada interbelica plasele, structuri administrative dezvoltate in jurul unor orase sau commune importante cu rol polarizator. O reinventare a acestor structuri ar putea fi benefica pentru dezvoltarea retelei de localitati din judetul Dambovita.In alta ordine de idei, respectand prevederile temei de proiectare privind corelerea propunerilor PATJ cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului national, ne-am permis cateva consideratii generale legate de propunerile din PATN care ar trebui preluate in propunerile de la studiile de fundamentare. Pentru proiectant prevederile PATN –ului in zona “Retele de transport” par depasite cel putin in zona de transport feroviar. Realizarea unei legaturi feroviare intre Pietrosita si Campulung dupa ce s-au suspendat trenurile de pe ruta Targoviste – Pietrosita dau o nota de nerealism intregii propuneri. Sigur ,o legatura subcarpatica feroviara (prevazuta prin lege) care sa lege “fundaturile” Pietrosita, Campulung, Curtea de Arges de cele doua culoare majore feroviare de pe Valea Prahovei ( Ploiesti –Brasov) si de pe Valea Oltului ( Ramnicu Valcea - Sibiu) pe hartie, ca desen, par rationale, dar sunt total nesustenabile functional (ce trafic va prelua) si financiar (datorita reliefului – alternanta vale- deal lucrarile de arta vor scumpi atat investitia 46

Page 47: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitainitiala cat si intretinerea retelei feroviare). De altfel un traseu de cale ferata Valcele - Ramnicu Valcea care scurta traseul Bucuresti –Sibiu cu 120 km realizat la comanda politica si in sistem pompieristic a murit de moarte naturala nefiind intretinut. Ca urbanist si nu ca specialist in cai ferate daca tot ne propunem trasee noi o legatura intre statia CF Titu si statia CF Videle cu ocolire a traficului feroviar a Bucurestiului pe directia Giurgiu, cu realizarea unei investitii de interes regional , printr-o zona relativ plata cu terenuri slab productive, cu localitati rare, cu preturi ale terenurilor mici, si cu o dezvoltare economico –sociala precara in care orice investitie este binevenita ar trebui luata in seama.In acelas timp chiar legarea Autostrazilor A1 si A3 prin Subcarpatii Munteniei (Ploiesti – Pitesti) printr - un drum expres - Ploiesti- A3 –centura Targovistei – Gaesti – A1 – Pitesti ar reprezenta o investitie benefica atat pentru regiunea Muntenia dar si pentru Bucuresti degrevand centura de un trafic de tranzit pe directia est - vest. Aceasta intr-un context in care sunt aprobate prin lege drumuri expres pe sectoarele Craiova –Pitesti respectiv Buzau –Ploiesti. Acum se poarta discutii daca aceste drumuri expres nu ar fi bine sa capete statutul de Autostrazi. Privind harta regiunii Muntenia pare absolut normal ca traficul de tranzit est –vest, prin regiunea Muntenia , sa nu fie dirijat spre capitala ci sa o evite. Orice variante ocolitoare a Bucurestiului -Centura 2 – Centura 3 prin Judetul Ilfov sau chiar prin sudul Judetului Dambovita - prin comunele Crevedia –Ciocanesti- Tartasesti – vor avea un inconvenient esential - preturi mari ale terenurilor ce urmeaza a fi expropriate pentru realizarea unor artere carosabile cu profil de drumuri rapide sau autostrazi. Orice centura ocolitoare a unui mare oras trebuie sa aiba regim de autostrada cu trei benzi pe sens.Legatura intre cele doua autostrazi A1 – A3 existente se poate face printr-un drum expres Aceasta este posibil daca actualul DN 72 Ploiesti – Targoviste – Gaesti capata statutul de drum expres cu doua fire pe sens. Sigur ca intr-o regiune de dezvoltare care sa cuprinda cele trei judete Prahova –Dambovita – Arges acest drum expres ar fi o prioritate investitionala. Este discutabil traseul de la Targoviste la Gaesti care trece prin mai multe localitati cu desfasurare lunga la drumul national Dumbrava - Viisoara , Picior de Munte, Dragodana. O varianata ar fi - centura Targoviste – centura Pitesti preluand traficul din DN 72 Ploiesti – Centura Targoviste pe DN 72A si ocolind orasul Gaesti pe traseul DJ 702 D evitand in acelas timp traversarea Argesului si a caii ferate Bucuresti - Pitesti.La PATN - sectiunea apa - judetul Dambovita aflat in bazinele hidrografice Arges – Dambovita – Ialomita sta sub 50% din resursa medie de apa pe tara care este de 1875 mc/locuitor /an. In ceea ce priveste apa distribuita populatiei pentru consumul casnic, judetul se situeaza in categoria “sub consumul normat”de 280 dmc/ locuitor/zi.Pentru judetul Dambovita este propusa reabilitarea lucrarilor de irigatii de pe amenajarea Titu –Ograzeni, avand o suprafata de 12 444 ha. 47

Page 48: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaLa PATN - sectiunea zone protejate - judetul Dambovita cu un relief variat dar si cu un important numar de monumente istorice si de arhitectura are doua feluri de zone protejate:Zone natural protejate si din acestea face parte in primul randRezervatia biosferei – Parcul National Bucegi care are o suprafata totala de 32 663 ha din care 16 633 ha sunt amplasate pe teritoriul judetului Dambovita 8322 ha pe teritoriul judetului Prahova si 7708 ha pe teritoriul judetului Brasov. Ca arii natural protejate din cuprinsul judetului declarate prin lege enumeram:Cheile Tatarului Lacul fosilifer de la Vama StrungaZona Orzea –ZanoagaPoiana CruciiPoiana cu narcise din Valea Neajlovului (comunele Petresti –Visina)Pestera CocoraPestera RateiuluiPlaiul HotilorTurbaria LapticiZona Zanoaga- LucacilaIn afara acestor zone protejate dupa intrarea noastra in Uniunea Europeana Lunca Mijlocie a Argesului a fost declarata ca sit protejat Natura 2000 prin Ordin MDRAP 1964/2007 si Ordin MMP 2387/2011. Acest sit protejat se intinde pe teritoriul a 2 judete avand o suprafata de 3614 ha. In judetul Dambovita se intinde pe teritoriul urmatoarelor unitati administrative:Corbii Mari, Costesti Vale, Gaesti, Mogosani,Matasaru, Odobesti, Petresti, Potlogi, Uliesti.In judetul Giurgiu se intinde pe teritoriul urmatoarelor unitati administrative :Floresti, Stoenesti, Gaiseni si Vanatorii Mici.Pornind de la suprafetele de sit de pe teritoriul acestor unitati administrative cele mai interesate de promovarea unor proiecte de protectie a mediului ar trebui sa fie :Odobesti 15%, Mogosani 12%, Petresti 10% (Dambovita) si Gaiseni 8% (Giurgiu).Ca zone construite protejate prin lista monumentelor istorice aprobate de Comisia Nationala in 2010 judetul Dambovita cu un numar de 1239 monumente listate ocupa locul 1 in regiunea Muntenia Vest inaintea Prahovei cu 1069, a Argesului cu 1023, a Giurgiului cu 542 si Teleormanului cu 393. Bucurestiul ( 2621) si Ilfovul (724) au fost considerate separat formand in conceptia legiuitorului o viitoare zona metropolitana a capitalei (3345) oricum nedepasind impreuna numarul de monumente listate pentru regiunea Muntenia Vest (4266). Sigur ca listarea dupa importanta nationala a monumentelor reprezinta o alta analiza care se va face la capitolul respectiv din PATJ. Numarul mare de monumente listate rerezinta pentru Judetul 48

Page 49: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaDambovita o resursa care daca este bine valorificata poate aduce beneficii in domeniul turismului . Pentru proprietari intretinerea acestor immobile in general uzate fizic si moral reprezinta o problema economica serioasa,

Printre monumentele de categoria A de importanta nationala enumeram :-Fortificatiile municipiului Targoviste -Ruinele Curtii Domnesti – Targoviste-Palatul Brancovenesc - Potlogi-Manastirea Dealu - Aninoasa-Manastirea Viforata - Aninoasa-Manastirea Stelea - Targoviste- Biserica Domneasca – Targoviste-Biserica Sfanta Vineri - Targoviste-Biserica Targului - Targoviste-Biserica Manastirii Cobia – CobiaIn judetul Dambovita sunt 32 de unitati administrative cu monumente istorice de valoare nationala si acestea sunt:Targoviste, Fieni , Gaesti, Pucioasa, Racari, Titu, Aninoasa, Barbuletu, Bucsani, Butimanu,Candesti,Cobia,Cornatelu, Crangurile, Doicesti,Dragomiresti, Gura Foii,Gura Ocnitei, I.L.Caragiale, Ludesti, Lunguletu, Malu cu Flori, Nucet, Pietrosita, Potlogi, Razvad, Valea Mare, Vacaresti, Valeni Dambovita, Visina, Voinesti, Vulcana Pandele.Planurile de Urbanism General a acestor unitati administrative va fi insotit de un studiu de specialitate care va determina aria de protectie a monumentelor aprobata conform legii 350/ 2001 modificata si adaugita.

Pentru a putea pune un diagnostic exact si a propune un set de politici de devoltare coerent orice unitate teritoriala trebuie analizata pornind de la niste indicatori urbani ( baza de date urbane) elaborate de UNCHS (centrul natiunilor unite pentru asezari umane) in colaborare cu Banca Mondiala si CEE.Acesti indicatori vor fi utilizati in planificarea urbana.-fundamentarea indicatorilor ca support al deciziei.-selectarea indicatorilor pentru nivelel de decizie :local, judetean , regional,national.Definirea legaturilor dintre baza cadastrala, recesamantul populatiei,si al locuintelor, actualizat pe baza datelor statistice pentru obtinerea indicatorilor urbani . -Definirea unui set de interogari tematice in vederea furnizarii de informatii corecte si fiabile necesare fundamentarii si optimizarii deciziilor si politicilor urbane.-Principalul obiectiv al unei baze de date urbane pentru judetul Dambovita este formularea strategiilor, fixarii de obiective clare si precise a politicilor de dezvoltare urbana, monitorizarii si optimizarii deciziei la toate nivelele administratiei publice. 49

Page 50: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita-Scopul intocmirii bazei de date urbane este de a facilita informarea tuturor factorilor interesati in dezvoltarea urbana ; locuitori, administratia publica locala, judeteana, regionala, nationala, sectorul privat, organizatii neguvernamentale, agentii de sprijin externe, etc. si de a incita interesul acestora fata de evolutia mediului urban.-Indicatorii urbani au rolul de a optimiza decizia in planificarea urbana prin cele trei functii principale pe care le au:a) – functia de validare(momentul deciziei de initiere a politicii, actiunii locale.b) – functia de monitorizare (masurarea progresului pe parcursul derularii actiunii si identificarea impactelor in dezvoltarea urbana).c) - functiunea de diagnoza si evaluare (evaluarea succesului si insuccesului unei operatiuni lansate).Inainte de a prezenta sistemul informational in sine sa definim termenii:Indicator = reprezinta caracteristici cantitative, calitative, sau spatiale ale unei functiuni si sunt exprimati in unitati de masura adecvate -nr., mc., mp., lei, etc.Indicii = reprezinta raportul dintre 2 indicatori, sau intre un indicator si o baza de comparative- mp./loc., nr.decese /1000 loc.,etc.Indicii sunt de tip intrafunctional (raportari in cadrul aceleiasi functiuni) si interfunctional ( raportari intre functiuni diferite) Structura sistemlui informational pentru dezvoltarea urbana (SIDU) se structureaza pe 8 module tematice din care modulul de prezentare date generale contine componente statice, toate celelalte 7 module contin numai elemente dinamice.

Modulul 0 – Date generale

Indicatori cheie UNCHS1- populatia (la 1 ianuarie, la 1 iulie sau la recesaminte)2- rata de crestere a populatiei3 – femei cap de familie4 – marimea medie a unei gospodarii (numarul mediu de persoane/gospodarie)5 – formarea de noi gospodarii ( la recesaminte sau nr. casatorii /an)6 – venit pe persoana7 - structura fondului de locuit pe tipuri de proprietate.

Indicatori locali1 – localizare si rol administrativ2 – date geografice3 - folosinta si destinatia terenurilor interitoriul administrative4 - Institutii la nivel orasenesc si territorial 5 – locuitori flotanti6 – proportia locuintelor multifamiliale7 - numar de gospodarii / unitate de locuit

50

Page 51: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaModul 1 – Saracie, forta de munca,productivitate.

Indicatori cheie UNCHS1 – gospodarii sub limita pragului de saracie ( ajutoare sociale)2 – produsul intern brut pe cap de locuitor

Indicatori locali1 – cheltuieli pentru hrana gospodariilor sarace (VSAH/VTBL)2 – cresterea numarului de angajari (NAPR5/PAOR1)3 – rata de participare a fortei de munca (PAO/PAT)4 – femei angajate (ESF/EST)5 – raport angajati in ultimul an la total salariati.(NAUA/TS)6 - numar angajati in industria manufacturiera (pesoane fizice) 7 – salariati in turism (SAHR/NTSE)8 – numar de angajati in trei ramuri dominante ale economiei nationale (NTAR/ NTAE)9 - agenti economici in activitati productive (AEPCP/AEIUA)10 - timpul mediu pentru aprobari inregistrare si functionare agenti economici

Modulul 2 –Dezvoltare sociala

Indicatorii cheie UNCHS1 – mortalitatea infantile (ND/NNV *1000)2 – numarul salilor de clasa 3 – numarul paturilor din spitale4 – rata criminalitatii (NC/NTL*1000+NF/NTL*1000

Indicatori extensivI UNCHS1 – speranta de viata la nastere2 – mortalitatea cauzata de boli contagioase (NDBC/NTL*100000)3 – rata alfabetismului populatiei adulte (NPAS/NP>12*100)4 – rata scolarizarii (NEIPGL/7<NPGVC>19 * 100)5 - cheltuieli cu servicii sociale (CE/CB+CS/CB)

Indicatori locali1 – rata fertilitatii (NNV/NFF)2 – mortalitatea mamelor(FDNIS/FCNUA)3 – durata medie a scolarizarii (NAAS*NPCDS/NP>15)4 – numarul cadrelor medico sanitare (NTL/NCM)5 – un singur parinte pe gospodarie(NGSP/NTG*100)6 – gospodarii de persoane varstnice (NGPV/NTG*100)7 – rata divortialitatii (D/C*100)

51

Page 52: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita Modulul 3 – Infrastructura

Indicatori cheie UNCHS1 – Gospodarii racordate la diverse servicii (NGRDS/NTG)

Apa potabilaCanalizareEnergie electricaGazeEnergie termica Telefon apa pe zi si persoanaInternet prin cablu

2 – ponderea gospodariilor cu acces la apa potabila (PGAAP/NTG)3 – consumul mediu de apa pe zi si persoana (CAPDC/365/ NTL)4 – pretul unui mc.de apa

Indicatori extensivi UNCHS1 – raport cheltuieli afectate serviciilor la venit (CMAFS/VMAF*100)2 – surse de aprovizionare cu apa 3 – pierderi de apa (CAPIR – CADC = PA/CAPIR*100)4 – sisteme de evacuare a apei uzate (NGEAU/NTG*100)5 – grupuri sanitare publice6 – pretul energiei electrice

Modulul 4 – Transport

Indicatori cheie UNCHS1 – mod de transport la locul de munca 2 – durata pana la locul de munca3 – cheltuieli pentru infrastructura de drumuri (VCPS/VTCB)4 – automobile proprietate personala ( NTA / NPDP*100)

Indicatori extensive UNCHS1 – accidente de transport (NAC/NTL)2 – pretul carburantilor 3 - strazi aglomerate (SEA/NTS)4 – numarul locurilor in transportul public (NLTP/ NTL)

Indicatori locali1 – stari in stare proasta de intretinere.(LDSPI/ LTS)

Modul 5 – Gestiunea mediului

Indicatori cheie UNCHS1 – cantitatea de apa uzata tratata (CTAUT/CTAU*100) 52

Page 53: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita2 – generarea de deseuri solide( DC/NTL)3 - metode de depozitare a deseurilor solide

depozite sigureincineraregropi deschisereciclare

4 – perioada de colectare a deseurilor

Indicatori extensivi UNCHS1 - costul tratarii apelor uzate 2 – costul evacuarii deseurilor menajere3 – energia utilizta de o persoana4 – locuinte situate pe terenuri instabile (LSTI / NTL)5 – mortalitatea datorita infectiilor respiratorii acute ( NDIR/NTL*100)6 – mortalitatea datorita activitatilor umane (NDUACE/NTL* 100000)7 – pondere spatii verzi (SOSV /STI *100)8 – indice spatii verzi (SOSV/NTL)8 - monumente istorice

Indicatori locali1 – procentul de CBO5 evacuat (cantitatea de oxigen consumata pentru oxidarea substantelor organice continute de apa uzata in timp de 5 zile.

Modulul 6 – Autoritatea locala

Indicatori cheie UNCHS1 - servicii furnizate deautoritatile locale 2 – surse importante de venit a autoritatilor locale ( VAAL/ NTL)3 – cheltuieli de capital pe cap de locuitor (CNTL/TAL)4 – angajati in administratia publica locala 5 – ponderea cheltuielilor cu personalul angajat (CPA/TCAL)6 – ponderea cheltuielilor recurente contractate (CPAL/TCAL)7 – Controlul autoritatilor central

Indicatori extensive UNCHS1 – consilieri alesi 2 – participarea electoratului la vot. (NPV/NLDV*100)3 – Participarea locuitorilor la principalele decizii in materie de planificare urbana.

Indicatori locali1 – eficienta reglementarilor2 – Autonomia de stabilire a ratei de impozitare (SVPI / VTSP)

53

Page 54: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaModulul 7 - Indicatorii de locuire

Indicatori cheie UNCHS1 - Raportul pret locuinta la venit (PMPLUL/VMAG)2 – raport intre chirie locuinta si venit (CMAUL/VMAG)3 – suprafata locuibila pe persoana 4 – structure permanente5 – locuinte neautorizate (NLN/NTL6 – cheltuieli cu infrastructura (CTAI/NTL)7 – portofoliul cheltuielilor pentru locuinte) (SCI/TCNBIF)8 - productia de locuinte (NLUA/NTL *10009 – investitii in locuinte (ILPP/PIB*100)10- multiplicatorul echiparii terenurilor (PTE/PTN)

Elemente metodologice privind utilizarea indicatorilor urbanistici pentru asistarea deciziilor administratiei publice locale.

Cea mai acceptabila utilizare a indicatorilor urbanistici consta in elaborarea unui tablou de bord.Acesta poate fi creaat pentru una sau mai multe localitati (recomandabil) comparabile.Tabloul de bord permite urmarirea evolutiei localitatii/localitatilor devenind un instrument de lucru curent atunci cand:

Se analizeaza si se iau decizii in legatura cu alocarea de resurse pentru diferite necesitati ale dezvoltarii urbane (“intra muros”)

Se stabilesc priritati ale unor actiuni la nivel de judet.Se solicita alocari de fonduri nationale la nivel de regiune.Se solicita fonduri europene pentru axele prioritare de finantare.

Prin “Dezvoltarea urbana integrata” concept lansat de Uniunea Europeana si insusit de tara noastra prin aderare acest ‘tablou de bord” devine o metodologie prin care :1 – se compara graphic si textual valoarea fiecarui indicator cu valorile medii pe tara, pe regiuni, pe judet.2 – se listeaza indicatorii care reprezinta discrepante valorice mari (stari acute) in comparare sau functie de alte repere de normalitate – norme, Ordine ,HG, reglementari , masuri impuse anterior, norme europene, etc.

Utilizarea indicatorilor in etapele unui cIclu de planificare urbana se face in 10 pasi ;1 - Identificarea disfunctionalitatilor , diagnoza si evaluare.2 – formularea problemei3 – fixarea obiectivului4 – proiectarea operatiunii, formularea politicilor 54

Page 55: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita5 – cadru institutional6 - asigurarea resurselor7 - elaborarea proiectului8 – executarea operatiunii9 – gestionarea operatiunii10 - evaluarea rezultatelor

55

Page 56: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

1.1. – POPULATIA

CONSIDERATII GENERALEPrin tema de proiectare s-a solicitat proiectantului sa intocmeasca partea de specialitate Studiu preliminar PATJ - “Demografia si Reteaua de localitati”In cadrul primului capitol-Populatia - se vor aborda urmatoarele subiecte: Volumul si distributia spatiala a populatiei.Structura populatiei.Dinamica populatieiDisfunctii demografice si zone care necesita masuri pentru evitarea unor fenomene demografice negative. Datele ferme luate in analiza sunt cele furnizate de recesamintele populatiei din anii 1992, 2002, 2011.Deoarece in urma corespondentei cu Institutul National de Statistica .datele definitive de la recesamantul 2011 pot fi furnizate dupa urmatorul calendar-vol 1 – Structura demografica - 12.09.2013-vol.2 – Structura etnica si confesionala – 12.09. 2013 -vol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri , locuinte, gospodarii – 04 . 11.2013Analizele privind structura social - economica a populatiei judetului si analizele privind fondul locuibil si dotarile publice se vor face pornind de la datele furnizate de Anuarul Statistic a Judetului Dambovita 2013.Urmarind evolutia populatiei Judetului Dambovita pe categoriile urban - rural de la recesamantul din 1948 pana azi evidentiind procentul populatiei urbane din total populatie judet constatam urmatoarele:1948 1956 1966 1977409272 438985 453241 527620 49972-12% 102796 – 23% 129541- 29% 119977- 23 %359300 336189 323700 407643

1992 2002 2012562041 541763 518745175623 – 31% 159603 – 29 % 150043 – 29%386518 382160 368702

In perioada comunista populatia a crescut constant iar datorita industrializarii fortate populatia urbana a crescut si ea pana in 1966. Intre 1966 si 1977 datorita reformei administrative prin care au fost desfiintate comunele suburbane populatia urbana a scazut la 23 % din totalul populatiei judetului

Dupa 1990 populatia judetului a scazut succesiv de la 562041 in 1992 la 541763 in 2012 adica in procente cu 3,6% 56

Page 57: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

Populatia urbana stabile a scazut si ea de la 31% din total populatie la 29 %. In prezent populatia urbana reprezinta acelas procent din total populatie ca la recesamantul din 1966. In toate aceste calcule exista o necunoscuta unde se vor fixa cei 29282 de romani plecati pentru o perioada mai scurta (sub 12 luni) sau mai lunga (peste 12 luni ) in strainatate.

Ambele fenomene reprezinta un semnal foarte grav pentru evolutia demografica a judetului. Pe de o parte sporul total este negativ ceea ce reprezinta o imbatranire a populatiei mai ales a celei rurale si pe de alta parte fenomenul dezurbanizarii - din 1992 orasele judetului au pierdut un numar de 25580 locuitori cu tendinta intoarcerii populatiei urbane ce si-au pierdut locurile de munca din orase la o economie rurala de subzistenta.

Degradarea fondului locativ urban neintretinut debransat de la utilitati devine o problema sociala si economica foarte importanta. Locuintele colective a caror apartamente au devenit proprietate privata “beneficiind”de un sistem de retele edilitare colectivist care creeaza numeroase probleme conflictuale intre proprietari trebuie sa capete statutul de locuinte sociale ale caror servicii sa fie coordonate de primarii pentru a pune de accord interesul privat cu interesul colectiv.Urmarind evolutia populatiei intre recesamintele din 2002 -2012 in cifre absolute se constata urmatoarele:Populatia totala judet in 2002 ________________________541763Populatie stabila totala judet in 2012___________________518745la care se adauga populatie temporar absenta___________ 22954si populatie plecata pentru perioada indelungata__________6328Total Populatie recesamant 2012______________________548027Aceste cifre denota un spor total pozitiv pentru judetul Dambovita de 6464 persoane in 10 ani ceea ce inseamna in procente o crestere a populatiei de 1,15 % pe perioada dintre recesaminte.Din pacate procentul migratiei externe este unul important 29282 persoane fiind la data recenzarii in strainatate ceea ce inseamna o migratie in procente de 5,4 %. In aceasta situatie orice analiza pornind de la datele statistice ale recesamantului va avea o marja de eroare de peste 3% informatiile pentru persoanele absente lipsind din chestionarele recesamantului.

1.1.1.- NUMARUL, DENSITATEA SI STRUCTURA PE MEDII A POPULATIEILa recensamantul din 2012 populatia stabile si recenzata a judetului Dambovita a fost de 518745 locuitori fata de populatia de 541763 locuitori la recesamantul din 2002 si respectiv fata de 562041 locuitori recenzati in 1992. Aceasta reprezinta o scadere a populatiei in cifre absolute de 43296 locuitori. Procentual populatia a scazut cu 3,60 % in 2002 si cu 4,20% in 2012. Deci o scadere totala din 1992 pana in 2012 de 7,70% . Chiar si cu aceasta scadere judetul isi pastreaza pozitia 14 din ierarhia judetelor dupa numarul de locuitori reprezentand un judet de marime medie . 57

Page 58: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaPopulatia urbana scade de la 175523 locuitori la 141839 locuitori adica in cifre absolute cu 33684 locuitori in timp ce populatia rurala scade numai cu 26361 locuitori de la 386518 locuitori la 360157 locuitori. Procentual populatia urbana scade cu 19 % in timp ce populatia rurala scade cu numai 6,8%. Populatia rurala reprezenta in 2002 peste 70 % din total populatie ceea ce situa judetul printre cele mai putin urbanizate judete din tara (proportia medie a populatiei rurale la nivelul tarii era de 45%; un singur judet avea o proportie mai mare a ruralului – Giurgiu. Procentul scazut de populatie urbana se mentine si in 2012, cand cu 28,9 % populatie urbana judetul Dambovita ocupa ultimul loc pe tara. Fata de o medie la nivel de regiune care este 61,16 % populatie rurala Judetul Dambovita cu 71,1 , judetul Giurgiu cu 70,8 % si judetul Teleorman cu 67,6 ocupa in aceasta ordine ultimele locuri din tara ca indice de urbanizare. Acest lucru va trebui avut in vedere atunci cand se vor face investitii in regiunea Muntenia. Aceasta situatie este explicabila prin vecinatatea Bucurestiului care prin dezvoltarea sa a vidat de populatie teritoriul inconjurator impiedicand dezvoltarea altor orase mici si mijlocii . Orasele din sudul judetului sunt orase cu o populatie mica cu o dezvoltare fortata in anii 70 odata cu infiintarea judetului Dambovita. Aceasta dezvoltare mai ales politica si administrativa a rezistat cu greu dupa 1990. Mai mult de jumatate din populatia urbana este concentrata in resedinta de judet, Targoviste, unde locuiesc 73964 persoane ceea ce reprezinta 52 % din total populatie urbana. Procentul a scazut fata de 2002 cand populatia Targovistei reprezenta 56 % din populatia urbana. Aceasta si pentru ca de atunci a fost promovata in randul oraselor comuna Racari.Dambovita este un judet cu o densitate foarte mare a populatiei; densitatea medie a populatiei 133,5 loc/kmp.este una dintre cele mai ridicate din tara (densitatea medie in Romania la recensamantul din 2002 era de 95 loc/kmp)Densitatea foarte ridicata din judet, se datoreaza in mare parte suprafetei reduse a acestuia, care cu cele 405327 ha se situeaza pe antepenultimul loc in ierarhia judetelor dupa suprafata (dimensiuni mai mici au numai judetele Giurgiu si Covasna). In urma recesamantului din 2011 densitatea populatiei este de 123,85 locuitori la kmp.In mediul rural densitatile sunt in multe comune de 2 ori pana la de 5 ori mai mare decat media nationala din rural.Este mai ales cazul comunelor din vecinatatea oraselor: Doicesti (436 loc/kmp), Branistea (222 loc/kmp), Dragomiresti(216 loc./kmp), Aninoasa (216loc./kmp) Branesti (214 loc./kmp).Un caz aparte cu un spor demografic deosebit si cu o densitate mare fara a fi in vecinatatea unui oras este comuna Cojasca cu o densitate de 281 loc./kmp. La polul opus cu densitati de sub 50 loc./kmp se gasesc comunele: Moroieni, Cornatelu, Selaru.

In orasele judetului densitatile sunt moderate, situandu-se in jurul mediei urbane (intre 250 loc./kmp –Titu si 700 loc./kmp-Gaesti). Municipiul

58

Page 59: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaTargoviste resedinta judetului , are o pozitie aparte, remarcandu –se printr-o densitate deosebit de ridicata a populatiei – 1921 loc./kmp

Ca urmare a distributiei inegale a populatiei, pe teritorul judetului se intalnesc trei zone de aglomeratii demografice in care densitatea pe kmp depaseste 150 locuitori - valea superioara a Ialomitei, coroana rurala a Targovistei, zona orasului Titu.(Diagrama Densitate Populatie)

Aceasta densitate mare a populatiei in unitatile administrative are implicatii majore in posibilitatile de dezvoltare economica si sociala a judetului.Loturi agricole de mici dimensiuni si o suprafata agricola ce revine la un locuitor, destul de mica, de la 0,13 ha/ loc. –Doicesti pana la 2,77 ha/loc.- CornateluCalculand un indice sintetic numit “de dezvoltare” cu formula (sup.adm.+sup. agricola ) x nr.salariati/ populatie am obtinut o Diagrama de Dezvoltare in care se evidentiaza trei zone cu potential 1- Nordul extrem al judetului, 2- vestul judetului, 3 – o zona din sud - estul judetului (intre Titu si Butimanu)Primele comune ca potential de dezvoltare sunt : Cornatelu-zona 3, Moroieni-zona 1, Butimanu-zona 3,Selaru –zona 2,Bilciuresti –zona3, Morteni –zona 2.

Aceasta diagrama reprezinta de fapt existenta unor resurse teritoriale completata de existenta unor resurse umane calificate care au parasit sectorul economic primar (agricultura).

Fiecare capitol al studiului ar putea concepe un astfel de indicator de dezvoltare iar ponderarea acestor indicatori ar servi la conceptualizare dezvoltarii retelei de localitati.

Din materialele studiate la nivelul capitolului Reteaua de Localitati reiese cu pregnanta ca pentru ridicarea gradului de urbanizare a judetului nu se poate conta pe sporirea ponderii oraselor existente si datorita resurselor economice limitate nu se pot face investitii deosebite in dotarea anumitor localitati ( necesare conform legii 351/2001) pentru a le trece in randul localitatilor urbane.Analizand Diagrama Unitatilor administrative dupa numarul de locuitori se constata o distributie inegala a populatiei pe teritoriul judetului. In principal sunt trei aglomerarii demografice in care orasele sunt completate cu comune de peste 7 000 locuitori– una in jumatatea de nord, axa formata de orasele Fieni, Pucioasa,Targoviste, a doua axa Targoviste- Moreni si cea dea treia sud-vestul orasului Titu. Forta de munca excedentara din aceste zone va trebui ocupata in localitatile de resedinta altfel va migra sau chiar va emigra accentuand declinul demografic al judetului.Zonele din jurul centrelor urbane care furnizau inainte de 1990 forta de munca necalificata sau slab calificata, prin navetism, au fost primele afectate de somaj.Datorita mobilitatii acestei categorii de forta de munca impactul social a fost diminuat prin gasirea unor posibilitati de a lucra in alte zone sau chiar in vestul Europei.Veniturile astfel acumulate si repatriate au declansat un 59

Page 60: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita“buum”in constructia de locuinte in zonele periurbane. Din pacate acest fenomen nu reprezinta o rezultanta a cresterii economice din zona ci numai un mod de cheltui banii acumulati cu multe sacrificii in economii mai functionale din Europa. Exista si o parte pozitiva dezvoltarea sectorului constructii si a sectorului productie materiale de constructii.

1.1.2.- EVOLUTIA POPULATIEI De la recensamantul din 1977 ( 527973) populatia judetului Dambovita a inregistrat o dinamica crescatoare pana la recensamantul din 1992 ((562041) cu o crestere in valoare absoluta de 34068 locuitori si in procente de 6,45 %.De la recensamantul din 1992 (562041) populatia judetului Dambovita a inregistrat o dinamica descrescatoare pana la recensamantul din 2002 (541326) cu o scadere in valoare absoluta de 20715 locuitori si in procente de 3,68 %.De la recesamantul din 2002 (541326) pana la recesamantul din 2012 (518745) populatia judetului Dambovita a avut o dinamica descrescatoare cu o scadere in valoare absoluta de 22581locuitori in procente 4,17 %Unitatile administrative cu cele amai mari pierderi de populatie intre recensamintele 1992 – 2002 (peste 10%) sunt orasul Gaesti si comunele Malu cu Flori si Cornatelu. Iar intre recesamintele din 2002 si 2012 cele mai pierderi de populatie le-au avut comunele : Analizand Diagrama - Evolutia Populatiei se consatata doua zone majore cu populatie in scadere:-zona comunelor subcarpatice.pe linia Valeni Dambovita - Visinesti -zona comunelor din nord-estul orasului Titu.

Explicatia pentru depopularea celor doua zone este diferita. Zona subcarpatica pierde populatie datorita conditiilor dificile de trai si ca urmare a unei imbatraniri in timp a fondului genetic.Zona din sud pierde populatiei datorita lipsei unor locuri de munca in zona, a unor distante prea mari pentru naveta spre Bucuresti si in consecinta o migratie spre poli urbani Bucuresti – Buftea.

Este de retinut ca o singura comuna are o scadere a populatie in ultimii 25 de ani de peste 30% - Cornatelu, ceea ce reprezinta o performanta la nivel national unde numai judetul Suceava are o situatie asemanatoare.

Evolutia urbana de la recensamantul din 1966 pana in 1992 s-a caracterizat prin tendinta de concentrare a populatiei urbane in resedinta de judet, Targovistea a inregistrat o dinamica de 2 ori mai accentuata decat celelalte orase si in acest fel raportul dintre resedinta de judet si urmatorul oras in ierarhia judetului a crescut de la 2,5/1 in anul 1966 la 4,3 in anul 1992. In mod similar ponderea Targovistei in populatia urbana a judetului a crescut de la 40,7 la 56,6. Conform rezultatelor preliminare ale recesamantului din 2012 ponderea municipiului Targoviste cu cei 73964 locuitori reprezinta 14,7 % din populatia totala a judetului si 52,1 % din populatia urbana a judetului. 60

Page 61: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaCa aceasta evolutie a fost fortata politic si economic o dovedeste situatia centrelor urbane in special a Targovistei dupa 1990. Intre 1992 si 2002 toate orasele au avut scaderi semnificative ale populatiei datorita restructurarii economice (reducerea locurilor de munca in industrie). Cea mai mare scadere procentuala a avut-o orasul Gaesti – 16 %. Din pacate situatia judetului in privinta procentelor populatie urbana /populatie rurala la nivel national este similara cu situatia Romaniei la nivel European (ultimul loc).

1.1.3.- ESTRUCTURA POPULATIEI PE SEXE SI VARSTE

Structura pe sexe a populatiei judetului se inscrie in limite normale, numarul de femei 276915 persoane fiind superior numarului barbatilor care este 264848 persoane. Proportiile acestora sunt foarte apropiate – 48,9 % barbati si 51,1% femei. Fata de recensamantul din 1992 ( 49,1% barbati – 50,9% femei) se constata ca stresul cautarii unui loc de munca sau pensionarea inainte de termen a lasat urme mai adanci la barbati. Populatia urbana are o structura echilibrata inscrisa in limitele specifice oraselor 48% barbati –52% femei.Se constata insa si cateva abateri de la structura normala pe sexe ,si anume;In 21 de comune – Baleni, Barbuletu, Bezdead, Buciumeni, Corbii Mari Dragomiresti, Glodeni, Gura Sutii, I.L.Caragiale, Manesti, Ocnita, Pietrari, Rascaieti, Rau Alb, Runcu,Valea Lunga, Ulmi, Visina, Vladeni, Vulcana –Bai, Vulcana Pandele. proportia barbatilor este superioara femeilor. Posibilitatile pe care le ofera economia oraselor precum si cea din comunele respective pentru ocuparea fortei de munca masculine a determinat pe multi barbati domiciliati in aceasta zona rurala sa nu isi paraseasca satele preferand sa faca naveta. Fata de 1992 numarul de exceptii s-a redus de la 14 comune la 8 in 2002 dar a crescut la 21in 2012.Aceasta ne semnaleaza ca de fapt forta de munca feminina a gasit mai degraba loc de munca in UE decat forta de munca masculine..In acelas timp se constata ca din cele 7 comune nou infiintate, in cinciproportia barbatilor este superioara femeilor. Cum procesul de imbatranire demografica se accentueaza si se extinde, este probabil ca femeile, in special in varsta, sa devina tot mai numeroase in raport cu barbatii, iar acest fenomen poate crea probleme sociale deosebite. In aceasta situatie sunt deja comunele – Branistea (52%), Crangurile (52%), Cornatelu (52%), Cornesti (52%),Varfuri (52%)Structura populatiei pe principalele grupe de varsta releva o populatie a carei varsta medie este apropiata de media pe tara .In momentul recesamantului din 1992, populatia de peste 60 de ani reprezenta 18 % din total. La recensamantul din 2002 populatia de peste 60 de ani reprezinta 19 % La recesamantul din 2012 populatia de peste 60 de ani reprezinta 21,8%Acest procent ridicat este un rezultat combinat al proportiei mari a populatiei varstnice din rural si a proportiei mari a populatiei rurale la nivel de judet. 61

Page 62: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaAnalizand piramida varstelor se constata o ingrijoratoare disproportie, a grupelor de varsta, intre populatia urbana si populatia rurala.Urban–grupa 0-14 –17 %; - grupa 15-59 – 71%; - grupa 60 si peste 12%Rural – grupa 0-14 – 20 %;- grupa 15-59 – 58 %; - grupa peste 60 – 22 %Prezenta celor 84904 persoane varstnice din sate (reprezentand 16 % din intreaga populatie a judetului) constituie o sarcina economica grea care va genera probleme sociale deosebite atat in ce priveste activitatile economice cat si serviciile sociale.Existenta unei agriculturi cu forta de munca imbatranita si nedotata tehnic reprezinta o problema deosebita pentru integrarea noastra europeana. Eforturile statului trebuie sa se indrepte spre transformarea agriculturii de subzistenta pe parcele mici spre o agricultura corporatista integrata sau bazata pe fermieri proprietari (cele doua orientari politice majore ale Europei ). Acest efort trebuie inteles ca o incurajare legislativa si fiscala a celor doua politici si nu ca impuneri administrative. In ultimii ani datorita masurilor de incurajare a producerii de energie neconventionala in Romania a aparut un fenomen benefic de concentrare a proprietatii de terenuri agricole extravilan, pentru realizarea unor parcuri eoliene si fotovoltaice. Atat timp cat terenurile pentru parcuri fotovoltaice sunt scoase temporar (20-25 ani) din circuitul agricol ( culturi cerealiere) dar pot fi folosite ca terenuri de pasunat pentru ovine fara ca gradul de fertilitate a terenului sa scada, ba din contra, procesul de investire in energie regenerabila trebuie incurajat.

62

Page 63: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

1.2. – RETEAUA DE LOCALITATI CONSIDERATII GENERALEPentru ca in ultimii 20 de ani speriati de cuvinte am renuntat la termenul “sistematizare” si l-am inlocuit atat in legislatie dar cat si in vorbirea curenta cu doua sintagme “amenajarea teritoriului” si “urbanism ” vom proceda la definirea unor termeni legati de subiectul in studiu PATJ Dambovita.-Amenajarea teritoriului si urbanismul : Ansamblu de activitati complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale.Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism trebuie sa se desfasoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparentei, descentralizarii serviciilor publice, participarii populatiei la procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltarii durabile, fara a compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare proprie.-Plan de amenajare a teritoriului national (PATN). Plan cu caracter director care reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru intreg teritoriul tarii. Planul de amenajare a teritoriului national este compus din sectiuni specializate. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului national si ale sectiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliaza.-Documentatie de amenajare a teritoriului si de urbanism: Ansamblu de piese scrise si desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele,actiunile si masurile de amenajare a teritoriului si de dezvoltare urbanistica pe o perioada determinata. Analizand aceste definitii cat si situatia politica actuala si anume intentia de modificare a Constitutiei cu introducerea unui nou termen de unitate teritorial administrativa - “regiunea “ constatam ca liniile de dezvoltare strategica aprobate prin PATN editia 1994 – nu sunt transpuse prin detaliere de un PATZR si ca judetul Dambovita nu are, conform legii un PATJ aprobat ce ar trebui actualizat. Avand in vedere aceste inconveniente proiectantul considera ca este absolut obligatoriu sa introduca in acest capitol o analiza a posibilitatilor de regionalizare aflate in dezbatere publica si care probabil pana la aprobarea documentatiei de fata si inserarea ei in PATJ vor lua o forma mai concreta printr-o lege a descentralizarii deciziilor administrative.si In acelas timp un scurt istoric al organizarii administrative a Tarilor Romane si Romaniei este absolut necesar pentru a ne face o parere avizata in legatura cu enuntata reimpartire administrativa denumita regionalizare.Dupa unirea din 1859 Principatele Romane si – au organizat teritoriul din punct de vedere administrativ in “judete “in sud si “tinuturi” in est, avand ca

63

Page 64: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitasubunitati “ocoalele”( in Moldova) respectiv, “plaiurile” (in zonele de munte) si “plasile “ (in zonele de deal si campie din Muntenia si Oltenia.In cadul noului stat , Romania (1862) “Legea pentru infiintsrea Consiliiilor judetene uniformizeaza structura administrativ teritoriala a tarii generalizand forma si denumirea unitatii de baza, “judetul”(condus de un “prefect”numit de Guvern si impartindu-l in subunitati numite “plasi”(conduse de subprefecti).Dupa unirea din anul 1918 a Regatului cu Transilvania si Basarabia impunea o noua reorganizare a Romaniei .

In 1925 ” Legea pentru unificarea administrativa “ instituie 71 de judete in cele 10 provincii istorice al tarii.

1 - Muntenia 2 – Moldova 3 – Ardeal

4 – Oltenia5 - Basarabia6 - Dobrogea7 – Bucovina 8 – Maramures9 – Crisana10 – BanatReorganizarea tarii in perioadele de dictaturaDictatura carlista instituita de Carol al II –lea in 1938 promulga o noua lege de organizare administrativa a tarii introducand in locul judetelor – “tinuturile’ care erau in numar de 10. La o analiza mai atenta acestea se identifica cu cele zece mari regiuni istorice ale Romaniei.Majoritatea tinuturilor au primit numele unor rauri , unul numele fluviului Dunarea si unul al Marii.1 - Arges cu capitala la Bucuresti 2 - Dunarea de jos - Galati 3 - Jiu Olt – Craiova4 - Marii - Constanta5 - Mures – Alba Iulia6 - Nistru – Chisinau7 - Prut – Iasi 8 - Somes – Cluj9 - Suceava –Cernauti10 – Timis - Timisoara Cunoscand pretuirea pe care regale Carol a acordat-o Scolii Sociologice de la Bucuresti, profesorului Dimitrie Gusti si in general , cercetarilor academice, inclinam sa credem ca la aceasta viziune privind reorganizarea administrativa a Romaniei in perfecta sincronie cu structurile administrative ale celor mai dezvoltate tari europene ( a Germaniei pe landuri ,a Frantei pe regiuni istorice , a Italiei pe provincii istorice, a Elvetiei pe cantoae, etc.) sI renuntarea la puzderia de judete care faramita intreg potentialul economic si social al tarii , comandand-o la subdezvoltare au fost invitati pentru intaia oara sa-si aduca 64

Page 65: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitaaportul cei mai importanti savant ai tarii. Din pacate Antonescu revine la vechea impartire administrativa renuntand la tinuturi si amendand numarul de judete reducandu-l la 59. Dupa abdicarea regelui MIhai guvernul pro –moscovit condus de Petru Groza a impus o noua reforma administrativa de aceasta data renuntandu –se la orice fel de continuitate a traditiilor nationale si implementand un model strain culturii administrative a Romaniei. “Legea organizarii teritoriale “5/50 din 6 septembrie 1948 copiaza modelul sovietic , introdcand ca unitate principala “regiunea’si ca unitate secundara “raionul “Cu politica sa socialist –nationalista Ceusescu promulga “legea reorganizarii administrative – teritoriale nr.2 ” din 16 februarie 1968 care decreteaza revenirea la vechile unitati administrative judetele.Prin noua lege sunt desfiintate 19 judete din cele existente in perioada de dinaintea anului 1950Dupa adoptarea Constitutiei din 1991, in efortul de a ” alinia “ structura territorial- administrativa a Romaniei la cele europene, luate din nou ca model, de aceasta data renuntandu –se la orice relationare sau referinta istorica si la orice continuare a traditiilor nationale , se promulga Legea 151 din 15 iulie 1998 care imparte Romania in opt regiuni de dezvoltare , criteriul denominarii acestora fiind ‘compozit - ” al punctelor cardinale “ combinat cu cel al ”regiunilor istorice”.Nicaieri in Europa si in nici o perioada istorica nu s-a recurs la un asemenea criteriu de numire a structurilor teritoriale ale unei tari. In plus, solutia aleasa anonimizeaza si neantizeaza noua impartire a tarii , atat de” noua “si “originala”incat serveste mai degraba investitorilor straini necunoscatori ai istoriei si culturii acestei tari , decat romanilor din orice regiune de dezvoltare ar face parte, pe care il rupe de orice traditie si ii demotiveaza sa apeleze la patriotismul regional. In conformitate cu Constitutia Romaniei -(art.31) – dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. Legea administratiei 69/1991 ofera un cadru general democratic transparent in luarea hotararilor, in care se inscriu si hotararile din domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului.Deoarece dezbaterea publica privind regionalizarea Romaniei regionalizare care este evident de interes public si care va afecta viata publica pe o perioada importanta de timp, trebuie sa aiba o consistenta sporita, iar argumentatia pentru regionalizare trebuie sa plece de la specialisti catre decidenti si in acelas timp de la specialisti catre populatie consideram important ca aceasta documentatie sa propuna o discutie pe tema regionalizarii. Numai astfel desbaterea publica va fi ferita de ingredientele luptei politice si va fi fundamentata de argumente sa le zicem stiintifice si obiective.Din pacate conform “Raport Observator Urban Romania 2010 “doar 4% dintre locuitorii urbani sunt membrii unei asociatii lucru care in principiu demonstreaza neimplicarea populatiei in luarea deciziilor de Amenajarea 65

Page 66: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaTeritoriului si Urbanism. Potentialul civic trebuie stimulat de administratie si de profesionistii din domeniu pentru a deveni manifest. Deoarece forma maxima de manifestare a democratiei intr - o comunitate este “referendumul” implicarea minima pentru societatea civila ar trebui sa fie procentul de 30 % din populatie care reprezinta de altfel si cifra minima pentru validarea unui referendum. Termenul de planificare strategica apare in doua Hotarari de Guvern si insoteste definirea Planului National de Dezvoltare .HG nr.1323/2002Documentul de planificare strategica si programare financiara al Romaniei aprobat de Guvern, elaborate intr-un larg parteneriat, care are ca scop sa orienteze si sa stimuleze dezvoltarea economica si sociala a tarii pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice si sociale. HG nr.497/2004Documentul de planificare strategica si programare financiara care are ca scop sa orienteze si sa stimuleze dezvoltarea economica si sociala a tarii pentru atingerea obiectivelor Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii sociale si economice.Dupa cum se vede Guvernul nu s-a chinuit prea mult cu formularea celor doua definitii legiferate pentru, planul national de dezvoltare, in interval de 2 ani. S-a scos din text “Romania”inlocuindu-se cu “tarii” si s-a dat “vina” pentru realizarea “coeziunii sociale si economice”pe Uniunea Europeana.Conform HG 1323/2002 Planul National de Dezvoltare se elaboreaza pe baza planurilor de dezvoltare regionala, realizand o programare a dezvoltarii economice si sociale a tarii, similara celei realizate de statele membre ale Uniunii Europene pentru Obiectivul 1 de interventie a Fondurilor structurale.Planul national de dezvoltare contine analiza situatiei economice si sociale a tarii, obiectivele prioritare de dezvoltare, strategia pentru realizarea obiectivelor prioritare stabilite si programarea financiara multianuala a masurilor prin care se realizeaza aceste obiective, utilizand surse financiare interne si externe.Planul National de Dezvoltare este instrument de coordonare, monitorizare si evaluare a implementarii obiectivelor prioritare de dezvoltare.Planul National de Dezvoltare fundamenteaza accesul Romaniei la Fondurile Structurale alocate de Uniunea Europeana.Din pacate in ultimii 20 de ani Planul National de Dezvoltare aprobat prin lege a avut o slaba componenta strategica la capitolul Reteaua de localitati.Vazand ce greseli au facut statele din Europa de vest in acest domeniu in secolul 20 ar trebui sa incercam prin politici coerente , daca tot suntem in Uniunea Europeana sa le evitam.Una din problemele urbanismului european a fost concentrarea excesiva a populatiei in marile metropole. Politicile de planificare urbana din Anglia, Franta, Germania, Japonia au incercat sa diminueze “saturatia urbana “ prin realizarea unor orase satelit in jurul marilor orase. La o scara evident mai 66

Page 67: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitaredusa acest lucru ar trebui sa se intample si in Romania in politica de dezvoltare au Bucurestiului. Printr-o planificare rationala a dezvoltarii Regiunii Muntenia si prin constituirea zonei metropolitane a Bucurestiului riscul unei dezvoltari greu de stapanit a capitalei poate fi inlaturat. Evitarea presiunii imobiliare asupra terenurilor din Bucuresti, reducerea continua a spatiilor verzi din metropola, relocarea unitatilor economice in afara orasului ca urmare a speculei imobiliare si in consecinta cu marirea distantelor dintre locul de munca si domiciliu si cu suplimentarea transportului intr-un oras si asa sufocat de trafic, sunt doar cateva din problemele pe care urbanistii ar trebui sa le rezolve.Aceste disfunctii ar trebui sa duca la incurajarea dezvltarii oraselor mici din teritoriul periurban al capitalei – Buftea, Chitila (Jud.Ilfov) dar si din cercul doi de interes, localitati situate pe izocrona de 30 de minute - Titu, Racari (Jud. Dambovita)Deoarece din dezbaterile publice cu lumea academica s-a acuzat impersonalitatea actualelor regiuni de dezvoltare (Corneliu Bucur- istoric) proiectantul considera ca o corespondenta cu tinuturile istorice a regiunilor ar fi benefica :1-Regiune Banat cu judetele: Arad,Timis,Caras –Severin,Hunedoara.2-Regiunea Oltenia cu judetele: ,Gorj, Dolj, Mehedinti, Valcea, Olt.3-Regiunea Muntenia Vest cu judetele: Arges, Dambovita, Prahova, Giurgiu, Teleorman.4-Regiunea Muntenia Est cu judetele: Buzau, Braila, Ialomita, Calarasi, Tulcea, Constanta.( varinata de lucru - Regiunea Dobrogea cu judetele Constanta , Tulcea)5-Regiunea Moldova Nord cu judetele : Suceava, Botosani ,Neamt, Iasi.6-Regiunea Moldova Sud cu judetele : Bacau, Vaslui,Vrancea,Galati.7-Regiunea Transilvania Nord cu judetele:Satu Mare,Baia Mare,Bistrita Nasaud, Salaj, Bihor, Cluj.8-Regiunea Transilvania Sud cu judetele : Alba, Sibiu, Brasov, Covasna, Harghita, Mures9-Regiunea Metropolitana Bucuresti cu orasul Bucuresti si judetul IlfovIn aceasta propunere se constata regiuni cu un numar de judete peste media pe tara (4,5) din regiunile din Transilvania si statutul deosebit al regiunii Dobrogea cu numai 2 judete. Plecand mai departe cu analiza putem sa ne propunem ca regiunea Transilvania nord si Transilvania sud sa se reconfigureze ajungand la 3 regiuni unde Sibiul si Brasovul sa reprezinte capitalele a doua regiuni diferite .Deoarece la nivel european dezbaterile privind planificarea strategica pe principiile coeziunii teritoriale a nascut vii discutii nici Romania nu putea sa faca exceptie. Subiectul este actual si fierbinte. Din pacate, in loc sa se dezbata continutul legislativ, resursele bugetare ale noilor unitati administrativ – teritoriale, descentralizarea deciziilor administrative, se dezbate pasional amplasarea capitalelor de regiune si de aici o lupta surda pentru configurarea si reconfigurarea regiunilor in functie de interesele locale. 67

Page 68: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaE de remarcat ca la nivel european dezbaterea privind politica de coeziune teritoriala pleaca de la disputa dintre Comisia Europeana si Parlamentul European - dusmanii naturali ai statelor natiuni si Consiliul de Ministri / Consiliul Europei unde statele sunt reprezentate la nivel de ministri (Andreas Faludi ).Comisia Europeana incearca sa ocoleasca statele membre, iar “politica de coeziune” este unul din instrumentele prin care sunt implicati actorii regionali, publici si privati, ce urmeaza sa creeze o presiune asupra guvernelor nationale pentru regionalizare.Aceasta politica nu este sprijinita de toate statele, membre, astfel Marea Britanie, Olanda, Suedia, Austria sustin ideia ca sumele nete pentru dezvoltare regionala sa fie incredintate guvernelor noilor state membre care ar decide prin hotarari de guvern modul de dezvoltare si finantare regionala.Punctul important al acestei pozitii ar fi o implicare mai redusa a Comisiei Europene in distribuirea de fonduri. Astfel, vechile state membre nu ar mai primi nici un ban, ar avea in schimb libertatea de a-si formula propria politica regionala.Aceasta politica de acordare a fondurilor ar duce la simplificarea procedurilor, reducerea birocratiei, scurtcicuitarea sistemului de pompare de fonduri prin care banii circulau catre Bruxelles pentru a fi apoi rambursati conditionat. Experienta Romaniei de pana acum demonstreaza ca nu este suficient sa fii un bun contribuabil pentru a primi inapoi ce ti s-a promis pentru dezvoltare. Si astfel intre doua tari amplasate in estul Europei este o diferenta foarte mare de absorbtie a fondurilor europene pentru dezvoltare. In timp ce Polonia cu o absorbtie de 100% sustine politica de coeziune a Comisiei Europene, Romania cu o absorbtie de sub 25 % din fondurile europene alocate, a devenit in principal o piata de desfacere, decalajul de dezvoltare dintre ea si Polonia tinzand sa creasca. In aceasta situatie avem doua variante - ori vom absorbi 100 % fondurile europene aplicand politica Poloniei, ori vom sprijinni politica statelor nordice de alocare neta a fondurilor europene catre guvernele statelor noi intrate in UE.In concluzie se impune de urgenta elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei corelata cu Cadrul Strategic de Dezvoltare a Romaniei 2014-2020 pornind de la Strategia Europa 2020..Finalizarea Planurilor de Amenajare a Teritoriilor Zonale Regionale in situatia modificarii Constitutiei.Promulgarea unei legi a asocierii unitatilor teritorial administrative in “Districte urbane”-“ GAL”-uri – sau “Plase”constituite in jurul unui centru urban existent sau propus in documentatiile de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de investitii de interes comun. Aceste districte urbane cu corespondentul istoric “plasele” din anul 1936 ar fi echivalentul romanesc al LAU 1 – Unitate Administrativa Locala de nivel 1 – clasificare EUROSTAT si ar putea eventual a primi bani direct de la Uniunea Europeana in sistemul GAL – urilor deja functional in Romania 68

Page 69: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaLegea administratiei din 1936 este prima lege care recunoaste dreptul unitatilor administrative fie orase fie comune de a se asocia intre ele sau cu statul in vederea realizarii de lucrari, cu caracter economic, cultural, sau sanitar.In 1936 judetul Dambovita era impartit in 8 plase :Plasa Bilciuresti cu 20 comunePlasa Bogati ( acum la judetul Arges) cu 15 comune.Plasa Gaesti cu 24 de comune.Plasa Ghergani (Racari) cu 19 comunePlasa Pucioasa cu 25 de comune.Plasa Targoviste cu 30 de comunePlasa Titu cu 30 de comune.Plasa Voinesti cu 18 comune.In cadrul legii administratiei din 1929 amendata in 1936 sunt mentionate satele suburbane – Colanu, Priseaca, Teis, Ulmi,Valea Voievozilor si Viforata care sunt administrate de primaria Targovistei.Cu exceptia localitatilor Bilciuresti si Voinesti toate celelalte resedinte de plase sunt orase . Prin extinderea judetului spre est, pe valea Cricovului apare in structura judetului un nou oras Moreni declarat in 2004 municipiu. Din 1936 evolutia localitatilor resedinte de plasa au invalidat localitatea Bilciuresti care nu a reusit sa se dezvolte, evidentiind in schimb in zona o alta localitate cu o dezvoltare dinamica comuna Baleni care poate capata statutul de centru polarizator – cu profil agro- legumicol. Deoarece localitatea Baleni nu are acces la calea ferata se poate considera ca cele doua localitati invecinate Baleni si Nucet (fosta resedinta de plasa in 1925), ar putea constitui un viitor centru urban bipolar ambele localitati avand licee agricole /grupuri scolare. Cu acelas profil de centru polarizator dar de tip agro - pomicol poate fi nominalizat Voinestiul.Toate aceste comentarii pornesc si de la intentia conducerii judetului de a reduce decalajul important dintre populatia rurala si populatia urbana a judetului, situat in momentul de fata pe ultimul loc din tara cu ponderea in procente a populatiei urbane din totalulul populatiei judetului 28,25 Pornind de la Planul de amenajare a teritoriului national aprobat prin Lege cat si de la Legea 350 /2001 si urmarind metodologia de elaborare si cadrul continut al documentatiilor de amnajare a teritoriului constatam ca planurile de amenajare a teritoriului judetean se subordoneaza principiului Integrarii ierarhice in planurile statutare elaborate la nivel national si regional.Planurile de amenajare a teritoriului zonal regional –PATZR se initiaza de catre autoritatea administratiei publice centrale pentru amenajarea teritoriului.PATZR are ca obiect ariile geografice constituite in regiuni de dezvoltare, conform legii 315/2004 privind dezvoltarea regional a Romaniei.

69

Page 70: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaDeoarece in prezent nu exista planuri de amenajare a teritoriului regional proiectantul a incercat sa – si extinda studiul si pe ceea ce inseamna relatiile interjudeteane cu vecinii si mai ales cu capitala.De altfel metodologia de elaborare a documentatiilor de amenajare a teritoriului precizeaza ca documentatiile de amenajare a teritoriului judetean devin obligatorii pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism care le detaliaza.In acelas timp, avand in vedere ca PATZR – uri nu exista, propunerile cu implicare regionala aprobate conform legii in cadrul PATJ-ului si care nu contravin prevederilor PATN –ului ar trebuie preluat in cadrul PATZR –ului regiunii Muntenia. Aceste prevederi se gasec enuntate in capitolul VIII din Metodologia de elaborare si cadrul continut al documentatiilor de amenajare a teritoriului.

Analizand situatia amplasarii oraselor din judetele invecinate se constata ca Valea Dambovitei nu este acoperita de un centru urban. Distantanta dinte orasele Targoviste (Dambovita) si Campulung (Arges ) este de 68 Km. Mijlocul distantei inseamna 34 km. Aceasta piatra kilometrica se afla pe teritoriul comunei Voinesti in localitatea Gemenea. Comuna Voinesti are toate conditiile ca sa devina centru urban polarizator al comunelor de pe Valea Dambovitei. In partea de sud- est a judetului Dambovita, pe limita teritoriala, judetul Ilfov are doua orase:

Buftea cu o populatie de 21 960 de locuitori amplasat pe DN1A si Chitila cu o populatie de 13 229 amplasat pe DN7. Din aceste considerente se poate spune ca zona de sud est a judetului Dambovita intra in zona de influenta a capitalei si a oraselor limitrofe din judetul Ilfov.

In schimb pe DJ 711 la o distanta de 20 km de Targoviste este amplasata localitatea Baleni , cu o populatie de 8368 locuitori. Distanta dintre Targoviste si Buftea este de 65 km. Distanta dintre Targoviste si Bucuresti pe DJ 711 este de 85km. Similar cu orasul Buftea din Ilfov situat fata de Bucuresti la 20 km s-ar considera oportun luarea in calcul pentru declararea ca centru polarizator a comunei Baleni Deoarece comuna Baleni o comuna cu o dezvoltare echilibrata dar fara acces direct la un drum national si la o cale ferata ar putea intra intr-o asociere cu comuna Nucet comuna mai mica dar cu acces la CF si la Drumul National 71.Deoarece partea de sud est a judetului a fost in perioada interbelica in plasa Bilciuresti aceasta localitate dovedindu-se neviabila ca resedinta de plasa scazand caontinuu ca populatie pana la recesamantul din 2002 fara a renunta la denumirea istorica dar pentru a propune un centru polarizator dinamic ca spor demographic s-a inclus in ecuatie comuna cu cel mai bun spor total dintre comunele judetului Dambovita , comuna Cojasca. In acest fel tratand cele doua comune ca un binom investitional la nivel teritoria,l comunele din sud - estul judetului Butimanu, Niculesti, Crevedia sosite in componenta judetului nostru in 1981 aflate in aria de influenta a orasului Buftea dar si in zona de influenta a Bucurestiului se vor putea considera acasa in Dambovita. De 70

Page 71: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitaretinut ca localitatea Cojasca este amplasat in frontal vestic al drumul national 1A. In acelas timp Comuna Cojasca este situata la cea mai mica distanta dintre toate resedintele de plasa de aeroportul international Henri Coanda un criteriu foarte important pentru investitorii externi. O comuna cu trei sate componente toate cu populatie mai mare de 2000 locuitori , Cojasca – 2317 locuitori , Fantanele -2934 , Iazu – 3025, fiecare sat in parte mai mare decat cele mai mici 10 comune din judet.

71

Page 72: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

1.2. 1– EVOLUTIA ISTORICA A RETELEI DE LOCALITATI PE TERITORIUL JUDETULUI DAMBOVITA.Urme de activitate si asezari omenesti pe teritoriul judetului sunt inca din comuna primitive evidentiate de cercetarile arheologice astfel : Urme de activitate umana (200 000 ani I.Ch.) resturi de forma glaciara la Teis si Barbuletu sau urme ale “culturii de prund”( 100 000 ani I.Ch.) in albia Argesului la Ionesti.Neoliticul tarziu ( 3000 -25000 ani I.Ch.) este reprezentat prin asezari ca cele de la Geangoesti, Ionesti, Matasaru, Nucet.Toate aceste urme apartin culturii “Gumelnita”.Atribuite epocii mijlocii a bronzului (1600 – 1300 ani I.Ch., ,) sunt asezarile de la Vacaresti, Habeni, Viforata, Nucet, Movila. Urmele materiale sunt din culturile: “Glina, Tei si Monteoru”. Din epoca fierului (800 – 450 ani I.Ch.) exista date despre asezarea de la Odobesti.Epoca geto - dacica (sec II – I I.Ch.) e reprezentata de asezarile de la Catunu (com. Cornesti), Caprioru, Cojasca,Titu, Adanca, Pietrari, Tatarani, Gura Sutii, Lucieni.Din epoca daco- romana (secII-III d.Ch.) exista urme de asezari la Matasaru, Cornesti, Frasinu, Fantanele, Bratesti si Voinesti unde a putut fi urmarita continuitatea populatiei daco –romane (intre sec II –IX d.Ch). Se observa ca in general urmele arheologice dovedesc existenta unor asezari amplasate indeosebi de-a lungul cursurilor de apa Dambovita ,Ialomita, Arges. Incepand cu secolul XIV, documente care intaresc drepturile boerilor asupra unor sate precizeaza daniile catre biserici si manastiri, stabilesc hotarele unor proprietati sau martorii domniei, atesta existenta localitatilor ce au tangent cu tema documentului.Este clar ca documentele nu atesta decat o parte din localitatile existente la un moment dat ( cu toate ca ele existau si inainte ) insa constituie o baza stiintifica certa.Astfel in cadrul localitatilot atestate prin documente se evidentiaza:-Targoviste –atestat la 1396 ca “cetate a dambovitei’devenita capitala a Tarii Romanesti cu intermitenta de la 1396 la 1673.In sec.XV sunt atestate satele Cucuteni, Margineni, Baleni, Racovita, Gaesti, Butoiu, Aninoasa.In sec.XVI sunt atestate satele : Draganesti (Gura Dcnitei), Nucet In sec.XVII sunt atestate satele : Barbuletu, Sateni, Pietrari, Brezoaiele, Boteni, Catunu, Crivatu, Tomsani, Marcesti, Dragomiresti, Fieni, Finta, Adanca, Hulubesti, Lucieni, Telesti, Lunguletu, Copaceni, Dragaesti-Pamanteni, Motaieni, Galasesti, Pietrosita, Poiana, Tatulesti, Pucheni, Coborasul, Voinesti, Ghimpati, Stanesti, Razvad.In sec.XVIII sunt atestate satele : Racovita, Glodeni, Suta, Secatura, Ghergani, Sabiesti, Caprioru, Basesti, Suduleni. 72

Page 73: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaAcum 100 de ani in 1924 cea mai mare comuna din judetul Dambovita era comuna Pucioasa cu 5201 locuitori urmata de comuna Potlogi cu 5200 si comuna Razvad cu o populatie de 5020 locuitori.Cele mai mici comune erau comuna Mircea Voda cu 738 locuitori si comuna Ghinesti cu 797 locuitoriRaportul dintre cea mai mare comuna si cea mai mica care este de 7 ne arata ca in acea perioada administratia nu era framantata de dezvoltarea echilibrata a tuturor unitatilor teritorial – administrative si aceasta si pentru ca probabil cheltuielile comunelor erau minime. Dimensiunea comunelor de acum 100 de ani a avut importanta in dezvoltarea ulterioara a acestora -astfel Pucioasa a devenit oras, Potlogi cu o populatie actuala 8496 a fost propus ca viitor centru urban in 1980 dar situarea lui excentrica la nivel de judet, distanta mica fata de alte doua localitati puternice Titu si Racari ( acesta din urma chiar devenind oras in 2004) nu i-au permis sa ajunga la statutul de oras.Comuna Razvad a ramas una din cele mai mari din judet cu o populatie de 8345 locuitori este mai mare decat orasele Fieni – 7428 si Racari- 6638.In prezent raportul dintre cea mai mare comuna Potlogi (8981) si cea mai mica Raul Alb (1532 ) este de 5,5 ceeea ce denota o structura a unitatilor teritorial administrative mai echilibrata fata de acum 100 de ani.Crearea de noi asezari a fost stimulata si datorita traversarii judetului de 4 drumuri comerciale principale: drumul Branului (sec.XIII)- actualul DN72A, drumul vaii superioare a Ialomitei (sec XIV)-actualul DN71- drumul Brailei ( SecXIV)- actualul DN72 si drumul Bucurestiului (sec.XV)- actualul DN7-DN71.Problema organizarii territorial administrative a judetului Dambovita ca de altfel necjaritatea asupra neclaritatile asupra organizarea administrativa a Taruii Romanesti in epoca medieval a suscitata un interes deosebit din partea istoricilor , concomitant cu numeroase contraverse ce se mantin si astazi.Lipsa pana la sfarsitul secolului XVIII a informatiilor cartografice,a catagrafiilor dar si neclaritatile asupra teritoriului judetelor , a conducerii acestora si a functiilor indeplinite de aceste unitati, amestecul permanent al cancelariei domnesti,in problemele locale, lipsa in general a autonomiei chiar si pentru orase ingreuneaza cercetarile de acest gen, concluziile avand , in mod obiectiv , un anumit grad de incertitudine.

Este recunoscut ca in general judetele si in special cele de munte oglindesc o situatie veche, in unele zone , chiar anterioare formarii statului unitar.Se remarca situatia speciala a judetului Dambovita , situatie data de pozitia geografica, dar si de existenta timp de trei veacuri a resedintei domnesti la Targoviste, cum remarca la inceputul secolului Nicolae Iorga , statul lui Basarab se va forma prin unificarea cnezatelor si voievodatelor localizate in a doua jumatate a secolului al XIII si inceputul secolului urmator pe vaile superioare ale principalelor cursuri de apa din Muntenia si Oltenia. 73

Page 74: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaPrima mentiune a judetului (sub forma sa slava “sud”,”sudsvo”ce se va mentine pana la sfarsitul secolului al XVIII dateaza din 6 iunie 1520 dintr-un document emis de Neagoe Basarab , in care se mentioneaza satul “Draganesti ot sud Dambovita”(sat disparut langa Gura Ocnitei). Totusi pe baza documentelor scrise si arheologice , consideram ca inceputurile judetului Dambovita devanseaza data documentului sus mentionat.Un document emis la 10 februarie 1424 la Targoviste mentioneaza pentru prima data functia de judet. In hrisovul catre negustorii lioveni , Mircea cel Batran mentioneaza Targovistea ca punct de vama. Coroborata cu acest document este descoperirea in 1986 pe teritoriul Curtii Domnesti a unei cladiri fortificate datata la inceputul secolului XIV, ce a apartinut , probabil unui senior local , administrator al vamii si implicit a tinutului inconjurator.Mentionarea mai tarziu a “vatafilor de plai”insarcinati in mod special cu paza vamilor si granitelor de nord dinspre Transilvania, ale judetului si implicit a celor doua plaiuri al Ialomitei si Dambovitei, sunt tot atatea argumente in sustinerea ipotezei ca judetul Dambovita este succesorul unei formatiuni politice preexistente cu resedinta la Targoviste.Conditiile economice schimbatoare de la o perioada la alta permit delimitarea mai multor etape in evolutia judetului Dambovita si anume:1 – De la prima mentionare a judetului pana la reformele lui Constantin Mavrocordat(1741)2 - De la 1741 la Regulamentul organic – 18313 – De la 1831 la reformele lui A.I.Cuza – 18644- De la 1864 la 19505 – “Perioada de administratie de tip “sovietic” -1950 – 19686 – Revenirea partial la modelul antebelic 1968 - 1989 7 – De la 1989 pana in prezent .In 1989 prin legea 2 /18 s-a redus numarul de comune al judetului Dambovita prin comasare astfel: Aninoasa cu DoicestiCojasca cu BilciurestiGura Foii la GaestiNiculesti cu ButimanuSalcioara cu BranisteaVisinesti cu Valea Lunga Motaieni la FieniCostesti Vale la TituHulubesti cu LudestiMogosani cu MatasaruSlobozia Moara cu BrezoaieleContesti la RacariSe ajungea la o supradimensionare a comunelor ce deveneau greu de administrat. Scopul acestei concentrari a fost reducerea cheltuielilor bugetare intr-o perioada de criza economica profunda. 74

Page 75: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaIn 1990 s-a revenit la impartirea administrativa din 1981 anulandu-se legea 2 /18 aprilie 1989Dupa 1950 numarul de comune al judetului Dambovita s-a redus succesiv astfel:De la 181 comune din 1936 la 114 in 1950 De la 114 comune la 82 in 1968De la 82 comune la 64 in 1989In 1990 prin anularea Legii 2 din 1989 se revine la numarul de 82 comune din 1968 la care se adauga cele 7 comune transferate in 1961 de la judetul ilfov prin Decretul 15 din 23 ianuarie 1981. – Butimanu, Ciocanesti,Crevedia,Brezoaiele,Slobozia Moara, Tartasesti si Niculesti.

75

Page 76: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

1.2.2 -NUMAR , CATEGORII DE MARIME, REPARTITIE IN TERITORIU.Teritoriul judetului Dambovita cuprinde unitati morfologice foarte variate de la zona Montana in nord cu altitudine de peste 2000 m. cu cea mai mare energie de relief, la zona de campie in partea de sud cu variatii slabe de altitudine datorate aproape numai actiunii retelei hidrografice.Astfel din punct de vedere geomorfologic pe teritoriul judetului se pot individualiza urmatoarele zone:1-Zona de munte 2- Zona dealurilor subcarpatice 3 – Zona de campiePe trepte de relief distributia pe localitati este urmatoarea : In zona de munte - 4 comune -Moroieni, Pietrosita ,Runcu ,Pucheni, cu 19 sate.In zona de deal un municipiu,2 orase,26 de comune cu 110 sateIn zona de campie un municipiu, 3 orase,51 de comune cu 232 de sate. Pentru determinarea gradului actual de dezvoltare a retelei de localitati a judetului Dambovita este necesara analiza urmatoarelor date si elemente caracteristice:

-Numarul total de localitati, din care orase si sate.- Repartizarea localitatilor in teritoriu – densitatea medie(numar de

localitati /100kmp),densitati specific- Situarea fata de caile principale de comunicatie - drumuri

nationale, ,judetene, cai ferate;.- Functiunile economice ale localitatilor;-Structurarea retelei de localitati- urbane si rurale – pe categorii de

marime dupa numarul de locuitori;- Forma si structura asezarilor;

Reteaua de localitati urmatoarele ;Evolutia organizarii administrative a teritoriului.Reteaua de localitati si organizarea asezarilor in unitati administrativ –teritoriale.Ierathizarea si functiunile localitatilorRepartizarea localitatilor in teritoriu in raport cu marile trepte de relief si principalele cai de comunicatii.Poli urbani de crestere in judetDotarea cu servicii publice a asezarilor , echiparea tehnico edilitara a localitatilor.

- Dotarea gospodariilor- Tipologia functionala a asezarilor- Ierarhizarea localitatilor

76

Page 77: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaSatisfacerea indicatorilor minimali de definire , pe categorii de localitati, in ceea ce privesteinfrastructura socio – culturala, echiparea tehnico –edilitara, locuirea, conform PATN – sectiunea a IV-a-Accesibilitatea -Zone lipsite de municipii si orase.-Zone rurale defavorizate.-Zone/localitati lipsite de de dotari publice cu rol teritorial, de echipare tehnico –edilitara, cu fond construibil nevaloros, lipsite de legaturi telefonice si alimentare cu energie electica.-Zone/localitati greu accesibile sau lipsite de legaturi corespunzatoare in teritoriu.- Localitati in care sunt necesare renovari ale fondului de locuit..Localitati cu zone de extindere necontrolata si fenomene de suburbanizare- Unitati administrative – teritoriale de baza nefunctionale/ deficitare si cele cu perspective de promovarein categorii superioare.

Pornind de la analiza disfunctionalitatilor retelei de localitati studiul de fata isi propune urmatoarele obiective:

- Structura localitatilor in raport cu rangul lor stabilit prin lege - Promovarea unui model de dezvoltare policentrica la nivel de

judet in vederea realizarii unei conexiuni teritoriale: noduri de transport pe eurocoridoare .

- Promovarea de localitati urbane cu rol de echilibru fata de resedinta de judet ; localitati rurale principale care intrunesc conditii de a deveni centru cu rol intercomunal.

- Categorii de marime a localitatilor dupa numarul de locuitori estimati in perspectiva.

- Masuri pentru satisfacerea indicatorilor minimali de definire a categoriilor de localitati dupa rang; propuneri de reabilitare , completare si implementare in localitati a dotarilor cu unitati publice cu rol teritorial si a echiparii tehnico –edilitare.

- Imbunatatirea acesibilitatii;- Asigurarea necesarului de locuinte in localitatile urbane si

rurale.- Propuneri de imbunatatire /modificare a organizarii

administrative a teritoriului judetean (declararea de orase, infiintarea de commune, schimbari ale statutului de resedinta de comuna, trecerea satelor de la o unitate administrative la alta)

In conformitate cu legea 351 din 6 iulie 2001 pentru ca o comuna sa poata deveni oras trebuie sa indeplineasca urmatorii indicatori cantitativi si calitativi minimali:

- Numar de locuitori – 10 000 - Populatie ocupata in activitati neagricole( % din total populatie

ocupata) 75% 77

Page 78: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

- Dotarea locuintelor cu instalatii de alimentare cu apa (% din total locuinte) 70 %

- Dotarea locuintelor cu instalatii de canalizare (% din total locuinte) 55%

- Dotarea locuintelor cu instalatii de incalzire centrala (% din total locuinte) 35%

- Numar de paturi in spitale la 1000 de locuitori – 7- Numar de medici la 1000 de locuitori - 1,8- Unitati de invatamant liceal sau alta forma de invatamant

secundar- Locuri la hoteluri 50- Strazi modernizate ( % din lungimea totala a strazilor) 50%- Strazi cu retele de distributie a apei (%din lungimea totala a

strazilor) 60%.- Strazi cu conducte canalizare (% din lungimea strazilor) 50 %

Unele din aceste criterii intra in contradictie cu conditiile ce trebuiesc indeplinite de localitatile urbane de rangul III :Populatia – de regula de la 5000 locuitori la 30 000 locuitori.Raza de servire 10 -20 km.Acces direct la un drum national sau judeteanLegaturi facile cu localitatile din zona de influenta.Functiuni economice: capacitati de productie din domeniul secundar (industrie prelucratoare si constructii , tertiar (servicii sociale si comerciale) si primar (industrie extractive, agricultura, piscicultura, silvicultura) Nivel de dotare- echipareAdministratie : primarie , judecatorie, parchet, tribunal.notariat, sedii pentru diferite asociatii, camera agricola.Educatie : invatamant prescolar, primar, gimnazial, liceal.Sanatate: spital general, sectie spital,maternitate,dispensar policlinic Statie salvare,cresa, farmacie,camin de batrani.Cultura: Casa de cultura,cinematograf, biblioteca publica, muzee, sala de expozitie, club.Comert, prestari servicii: magazine universale si specializate,piata agroalimentara.Turism ; hotel de doua stele cu minim 50 locuri.Finante - banci :sucursale sau filiale banci, institutii de credit,si societati de asigurare,C.E.C.Sport agreement: terenuri de sport eventual stadion cu tribune,sali de sport eventual pentru competitii locale cu tribune. Gradini publice si alte spatii verzi amenajate.Protectia mediului : servicii de protectie a mediului pompieri, dezapezireAlimentare cu apa : front captare , gospodarie apa,retele de alimentare cu apa.Canalizare; sistem colector de canalizare , statie de epurare.Culte; lacas de cult 78

Page 79: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaTransport- comunicatii: autogara , gara, posta, centrala telefonica.Ordine si siguranta publica: sedii politie si jandarmerie.

Categoriile administrative ale localitatilor existente pe teritoriul judetului Dambovita sunt urmatoarele :

Categorii numar populatie % din total Municipii 2 98297 18,95 %Orase 5 51746 9,97 %Comune 82 368702 71,08 %Total 89 518745 00,00 %

Din aceste 89 de unitatia teritorial administrative numarul localitatilor de tip rural este de 366.Deci majoritatea covarsitoare a localitatilor sunt de tip rural.In cele 366 de sate, sunt incluse si cele 20 de sate ce apartin unora dintre orasele judetului si anume:Priseaca la municipiul TargovisteBerevoiesti si Costesti la orasul FieniBela, Diaconesti, Glodeni, Malurile, Miculesti, si Pucioasa Sat la orasul PucioasaFusea, Hagioaica, Plopu si Salcuta la orasul Titu Balanesti, Colacu, Ghergani, Ghimpati,Mavrodin, Sabiesti,Stanesti la orasul Racari.Mentionam ca in toate calculele aceste 20 de sate vor fi incluse ca populatie la “mediul urban”Cele 346 de sate ramase se constituie in 82 de comune. Comuna medie are 4,22 sate, dar variatia este destul de mare, incepand cu 1 sat pe comuna - Slobozia Moara, Ocnita, Doicesti, Vladeni, Persinari si terminand cu 10 sate pe comuna - Cobia, Cornesti si Valea Lunga. Cea dea patra comuna cu 10 sate, la recesamantul precedent, Barbuletu s-a divizat in 3 comune - Barbuletu, Pietrari si Rau Albentralizat pe judet situatia comunelor dupa numar de sate situatia este urmatoarea : Comune cu un sat - 5Comune cu 2 sate – 17 x2=34Comune cu 3 sate -19 x3=57Comune cu 4 sate – 9 x4=36Comune cu 5 sate – 11 x5=55Comune cu 6 sate – 6 x6=36Comune cu 7 sate – 5 x7=35Comune cu 8 sate – 5 x8=40Comune cu 9 sate – 2 x9=18Comune cu 10 sate –3 x10=30Total 346 79

Page 80: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

Se poate remarca ponderea insemnata 52,6 % pe care o au comunele cu 2,3,4,5, sate. Acest indicator a crescut fata de anul 1992 datorita divizarii unui numar de comune. Ex. Comuna Barbuletu care avea 10 sate s-a divizat in trei comune - Pietrari 5 sate, Barbuletu 3 sate, Rau Alb 2 sate. In ceea ce priveste repartitia in teritoriu, se poate semnala o grupare a comunelor cu un numar mai mic de sate ( pana la 5) in zona centrala si sud-estica a judetului. Acest tip de coomuna se regaseste insa in toate cele 3 forme de relief. Media de 4,22 sate pe comuna este sensibil sub valoarea medie pe tara de 4,7 sate la o comuna.In acelas timp populatia medie pe comuna la nivelul judetului Dambovita de 4496 locuitori depaseste consistent media nationala care este de 3780 locuitori. Cei doi indicatori coroborati indica o concentrare a populatiei in satele judetului facilitand intrtinerea retelelor edilitare. Pe de alta parte densitatea mare a populatiei coroborata cu slaba resursa de teren agricol ridica problema subzistentei unei populatii din mediul rural si asa imbatranite incapabile de cele mai multe ori sa investeasca pentru a transforma agricultura – cultivarea pamantului intr-o afacere rentabila. In ceea ce priveste marimea comunelor dupa numarul de locuitori, valoarea indicatorului este in scadere. Astfel in 1992, marimea medie de comuna a fost de 5085 locuitori , in 2002 a fost de 5028 locuitori iar in prezent conform recesamantului din 2011 marimea medie de comuna este 4496 locuitori. Aceasta scadere are o tripla explicatie:

- Scaderea populatiei rurale in cifre absolute de la 382160 in 2002 la 368702 in 2012.

- Trecerea unei comune importante Racari cu o populatie de 6892 locuitori in 2002 la rangul de oras.

- Cresterea numarului de comune de la 76 la 82 prin divizarea unor comune existente in 2002.

Structura localitatilor pornind de la indicatorii existenti este prezentata in diagramele F1 –F11.

80

Page 81: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

1.2.3– TIPOLOGIA FUNCTIONALA A LOCALITATILOR.Structura de localitati urbane si rurale in raport cu dezvoltarea functiunilor economice reflecta in general dezvoltarea socio - economica a judetului din ultima perioada istorica (1950 – 2012 )Orasul Targoviste – resedinta de judet – face parte din categoria oraselor mijlocii ca numar de locuitori, municipiu cu functiuni economico sociale complexe si rol de coordonare si armonizare a dezvoltarii teritoriului suporta o concurenta dura din partea polior de dezvoltare din est – Ploiesti si din vest - Pitesti.Cu un trecut important – capitala istorica a Tarii Romanesti ( Valahia) – cand dupa ce Mircea cel Batran in 1396 a stabilit resedinta sa domneasca aici si pana in 1660 cand din ordinul turcilor se distruge Curtea Domneasca iar Bucurestiul devine noua Capitala a Tarii Romanesti , dar cu un prezent incert, datorita si unei industrializari fortate in anii 1970 – 1990 care nu a rezistat disparitiei “lagarului socialist” trebuie sa isi gaseasca rapid un statut pentru a nu devein din nou un oras al “ruinurilor” Privatizarea cu “orice pret” a facut ca unitati fanion ale industriei targovistene Combinatul de Oteluri Speciale si Intreprinderea de Utilaj Petrolier sa ajunga vorba unui clasic in viata un “morman de fiare vechi”.Orasul Moreni din categoria oraselor mici a primit statutul de municipiu in 2004 avand o populatie in 1992 de 22 886. Din pacate industriile de armament din zona intrate in faliment nu a reusit sa stabilizeze trendul aascendent al sporului natural si la recesamantul din 2011 populatia municipiului Moreni , situat pe granita cu un judet puternic –Prahova a carei zona industriaa din vestul Ploiestiului a primit numeroase investitii, a cazut cu populatia stabila sub 20 000 – 18 687. Vocatia industrial a orasului cultivata prin parcul industrial nou infiintat trebuie sa fie un incubator de proiecte de success pentru ca altfel specialistii de la Automecanica pentru a supravietui fizic se vor ocupa de agricultura de subzistenta daca nu isi vor gasi un loc de munca in alt judet sau in alta tara.Orasele Gaesti si Fieni din categoria oraselor mici tind sa se indrepte spre un profil monoindustrial deoarece numai intreprinderea Artic si respectiv Cimentul au sanse de supravietuire intr-o acerba concurenta globala.Orasul Titu tot din categoria oraselor mici a primit un impuls pentru dezvoltare prin realizarea Centrului de Cercetare Renault. Nod de cale ferata dar si cu un viitor rol de coordonare a activitatilor agricole din zona orasul pare ca are cele mai mari sanse de dezvoltare dintre orasele judetului daca va primi si unele investitii in domeniul Infrastructurii rutiere – Centura ocolitare pentru Drumul Sudului si infiintarea unei judecatorii teritoriale.Orasul Pucioasa - din categoria oraselor mici , statiune balneo -climaterica de importanta locala – poate capata si importanta regionala pentru categoria de afectiuni tratabile prin apele minerale sulfuroase si cloro saodice - concurenta fiind indepartata - Baile Herculane si Baile Felix. 81

Page 82: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaAccesul direct si facil - rutier si feroviar, din Bucuresti, este un argument in plus pentru vocatia de statiune a orasului Pucioasa. Realizarea unui drum “Transcarpatica” – transregional, de legatura intre localitatea Moroieni (Dambovita) si Moieciu (Brasov) peste Bucegi ar putea insemna foarte mult pentru dezvoltarea nordului judetului Dambovita si implicit si pentru orasul statiune Pucioasa. Ultimul oras si cel mai proaspat sosit in aceasta categorie este orasul Racari, de fapt fosta comuna Racari cu cele 7 sate apartinatoare , a fost trecut in randul oraselor mai mult pentru a evita ultimul loc ca populatie urbana la nivel national. Din pacate acest ultim loc nu a putut fi evitat deoarece orasele judetului Giurgiu au resistat mai bine migratiei externe. Orasul Racari la o distanta destul de mica de Bucuresti trebuie sa-si justifice nominalizarea ca oras oferind servicii de importanta teritoriala altele decat judecatoria si liceul unde va exista o concurenta atat cu orasul Titu cat si cu comuna Tartasesti. In acelas timp intr-o structura organizatorica pe plase orasul Racari va trebui sa infiinteze o camera agricola la care sa aiba acces fermierii din zona. Deoarece comunele din zona sa de influenta Contesti, Slobozia Moara, Tartasesti, Ciocanesti, Brezoaiele nefiind incluse in nici un GAL nu au primit fonduri europene pentru dezvoltare trbuie avut in vedere in perioada care urmeaza si profitandu-se de apropierea de Bucuresti sa se accentueze caracterul de centralitate al localitatii Racari prin investitii atat in domeniul social – urbanistic cat si prin atragerea unor investitii private in domeniul economic . un prim pas s-a facut prin infiintarea parcului industrial privat. In sistemul propus pe plase orasul Racari va avea un rol decisiv in contracararea influentei orasului de granita din judetul Ilfov Chitila. In afara de servicii cu rol teritorial este foarte important ca orasul Racari sa atraga investitori in diverse ramuri fiind orasul din judet cel mai apropiat de Bucuresti un fel de avanpost de cercetare de piata.Aprecierea potentialului de dezvoltare al satelor constituie baza de pornire in identificarea posibilitatilor de evolutie a lor in perspectiva.

Disfunctionalitati-Principala problema legata de reteaua de localitati este gradul scazut de urbanizare. - Lipsa asezarilor urbane in zona sud - estica a judetului dar si in zona nord –vestica reprezinta a doua disfunctie.- Procesul accentuat de imbatranire a populatiei unor sate/comune reprezinta o a treia disfunctie. -Lipsa de colaborare intre centrle urbane si comunele din aria de polarizare in realizarea unor investitii de importanta zonala reprezinta o a patra disfunctie.-In zona de nord a judetului localitatile sunt insiruite in lungul drumurilor nationale DN71 si DN72A ceea ce reprezinta deplasari rutiere cu viteza scazuta si cu multe puncte de conflict.

82

Page 83: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita-Zona de sud a judetului situate in interiorul izocronei de 1/2 h fata de centrul Bucurestiului este vidata de populatie, de forta de munca activa. -Orasele din partea de sud a judetului Racari, Titu, Gaesti, sunt concurate in domeniul investitiilor de Bucuresti si orasele vecine din judetul Ilfov -Buftea si Chitila, iar Moreniul este concurat de Platform industrial Vest a Ploiestiului. Clasificarea localitatilor se prezinta in diagrama G2.

83

Page 84: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

1.2.4 - STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPATIALALipsa unei viziuni strategice a amenajarii teritoriului national ceea ce de fapt inseamna lipsa unei planificari de dezvoltare a retelei de localitati ne pune in situatia sa constatam ca in ultimii 20 de ani un proces de evadare fizica din silozurile de beton din orasele noastre socialiste au adus o serie de disfunctii in domeniul locuirii si a asigurarii unui nivel de viata socio – economic decent.Printre principiile a caror valabilitate este astazi unanim recunoscute si care scot in evidenta dubla conditionare in timp si spatiu ce se impune a fi respectat in procesul remodelarii cadrului material se numara :-pe de o parte necesitatea de a corela definirea modelului de perspectiva cu realitatile prezentului, stabilind totodata treptele intermediare ce se cer a fi parcurse -pe de alta parte, cerinta de a asigura interconditionarea oricarui organism teritorial cu intregul atotcuprinzator in care se gaseste integrat. Un cuplu de principii a caror subestimare sau necunoastere a contribuit , printre alte cauze, ca numeroase teze si ipoteze ale urbanismului contemporan sa nu isi fi putut gasi confirmarea. Din asocierea diferita a acestor doua succesiuni de stari ar rezulta patru combinatii principale si deosebite , care ar putea particulariza formele cadrului material considerat la scara atat macroteritoriala cat si microteritoriala; comasare concentrata, comasare afanata, dispersare concentrata si dispersare afanata. In general trei din aceste combinatii, respectiv comasarea concentrata (Bucuresti) , comasarea afanata ( periurbanul si noile orase) , precum si dispersarea afanata, decurg dintr-o dezvoltare precumpaniitor spontana a cadrului material. Ne referim cu deosebire la uriasele formatiuni urbane ce au atins in zilele noastre o scara regionala, avand texturi fie supraaglomerate fie subrelaxate precum si la acele teritorii depopulate, pe intinderea carora se gasesc pulverizate puncte locuite marunte si extensiv construite (localitati mici imbatranite cu accese dificile ). Prin urmarile lor daunatoare asupra conditiilor de trai si de productie ale populatiei, nefiind catusi de putin in masura sa asigure premise favorabile si generalizate de munca, locuire, cultura, recreere si circulatie, astfel de forme ale organizarii teritoriale constituie in present tintele celor mai aspre critici.A patra combinatie , dimpotriva , ar fi singura care ar rezulta din actiuni remodelatoare in care precumpaneste caracterul dirijat si programat al dezvoltarii, formele ei derivand din combinatia dispersat – concentrata si care este considerata o structura optima teritoriala.Urbanistii apreciaza ca numai in cuprinsul unor astfel de formatiuni dispersat concentrate (teoria asezarilor cu rol central a lui W Christaller) pot fi asigurate conditii de inalta eficienta sociala si economica intregului sir de inzestrari si echipari ale cadruli material , avand drept rezultat un nivel ridicat si generalizat de confort urban.

84

Page 85: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaA devenit evident faptul ca pentru a se putea creea conditii corespunzatoare/ decente de trai intregii populatii, la nivelul exigentelor si posibilitatilor crescute ale contemporaneitatii precum si pentru a se putea evita extinderea la scara gigantica ( pentru Romania – Bucuresti –Ploiesti - Brasov) procesul remodelator al amenajarii teritoriului trebuie sa respecte doua conditii principale . prima se refera la promovarea unui grad relativ ridicat de concentrare a fortelor de productie ca si a locuitorilor, a fondului construit si a echiparilor – conditie obligatorie pentru a se putea asigura o inzestrare complexa , diversificata si eficienta a cadrului material.A doua priveste limitarea marimii oricarei localitatii la o dimensiune optima, in masura sa asigure respectarea scarii antropomorfe – premisa obligatorie pentru a modela un astfel de mediu uman in care omul social sa isi poata desfasura o viata armonioasa. Respectarea concomitenta a acestor doua conditii obliga , ca singura varianta posibila, promovarea formelor associative (regiuni , plase) intre unitati administrativ-teritoriale, localitati invecinate distincte si optime ca marime si profil (NUTS 2, LAU 1). Un pas decisiv care trebuie infaptuit in gandirea si practica organizarii cadruli material al societatii, prin care alcatuirea acestuia s-a deplasat de la neordonare – consecinta a evolutiei spontanea fenomenului territorial – la politici de ordonare a dezvoltarii componentelor si conexiunilor lui interne si externe, de la persistenta considerarii fiecarei localitati ca o entitate singular, in conflict sau concurenta cu asezarile din juru-I, la aprecierea acesteia ca parte asociata dintr-o grupare de asezari invecinate si interconditionate. O forma de alcatuire teritoriala pe care o consideram mult imbunatatita fata de cele mostenite, deoarece permite o servire superioara cu servicii complete social culturale a intregii retele de de asezari prin intermediul echiparii prioritare a localitatilor cu rol central.O cale adecvata pentru rezolvarea unei atat de ample probleme preponderant sociale si care impune , in mood obligatoriu, adoptarea unei solutii bazate pe intrajutorare reciproca a asezarilor , intr-o etapa cand majoritatea acestora sunt subdimensionate si cand mijloacele societatii sunt inca marginite, ceea ce impiedica dotarea deplina si eficienta a fiecarei localitati in parte si in deosebi a celor al caror volum demografic este prea restrains.In felul acesta localitatile centrale devin distribuitoare de servicii si produse urbane in intregul context teritorial inconjurator, de care beneficiaza totalitatea asezarilor periferice, actionand in acelasi timp ca polarizatoare de energii si valori , pe care le absorb din teritoriul si localitatile care graviteaza in jurul lor.Tot in acest mod ia nastere un flux dublu de comunicatii , dirijate radial in doua sensuri opuse , divergent si convergent , ce leaga intregul organism territorial al gruparii de locaitati intr-o formatiune de tip stelat –arborescent.O formatiune pe care o calificam “presistemica “ pentru a sugera faza tranzitorie de catre formele de asezare , in evolutia lor spre o viitoare forma perfectionata “sistemica”. 85

Page 86: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaNotiunea de “sistem “exprima perfectiunea organizatorica a unui intreg echilibrat, decurgand din natura relatiilor de interconditionare si sprijin reciproc ce actioneaza intre partile componente.Procesul de regionalizare cu 8, 9, 10 regiuni , cu un parcurs de implementare de 0 -20 de ani , va concretiza liniile de forta ale dezvoltarii teritoriale stipuland si dotarile minimale ale centrilor regionali - Universitati de stat cu toate profilele academice si cu atestare pentru doctorate, Spitale regionale universitare cu inalta calificare standard UE, Curti de apel, Aeroporturi calificate pentru linii internationale, Centru de transporturi intermodal. Inainte de a ne propune in cadrul studiului de fundamentare a PATJ –ului Dambovita a obiectivelor strategice de dezvoltare sa facem o succinta analiza SWOT a a punctelor de forta si a vulnerabilitatilor judetului

Puncte tari

Pozitie geografica si conditii naturale favorabile dezvoltarii economico –sociale Traditie in domenii economice ce pot sustine dezvoltare sustnabila a judetului. Potential agricol si zootehnic deosebit.

Potential piscicol. Potential de dezvoltare a turismului. Patrimoniu cultural, folcloric si istoric aparte.Numeroase resurse turistice natural si culturalecare pot genera diferite

tipuri de turism, Traditie si potential in turismul balnear.Sistem urban de sustinere distribuit uniform in cadrul judetului.Accesibilitate intra-judeteana buna catre marea majoritate a localitatilor

Conectivitate buna catre centrele urbane din apropiere. Resurse locale diverse si valoroase (patrimoniu istoric si cultural , de peisaj,de exploatare,etc).

Lipsa unor dezechilibre majore de dezvoltare in cadrul judetului. Interes residential crescut (in special in sudul judetului ce ar putea

aplana declinul demografic si imbatranirea populatiei.Organizatii politice ale minoritatilor puternice ( roma si

bulgara) si cu influenta la nivel national.

Puncte slabe

Grad scazut de urbanizare cu o pondere foarte mare a populatiei rurale.Infrastructura turistica insuficient dezvoltata .Insuficienta punctelor de informare turistica in comparatie cu numarul

obiectivelor turistice.Dimensiunea mica a centrelor urbane de polarizare.Echiparea edilitara scazuta a multor localitati , inclusive urbane. Mediul urban construit degradat. Necorelarea in profil spatial a proiectelor strategice.

86

Page 87: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

Judetul nu este traversat ( prin zona sa centrala mai dezvoltata) de nici o axa de tranzit importanta (rutiera sau feroviara)

Oportunitati .

Reabilitarea si dezvoltarea cailor de comunicatii si a infrastructurii de utilitati publice vor conduce si la dezvoltarea infrastructurii de afaceri.

Valorificarea resurselor natural si cultural istorice va permite dezvoltarea turismului cultural si istoric.

Valorificarea potentialului touristic al judetului.Programe de finantare cu sprijin financiar european semnificativ.

Proximitatea Bucurestiului , ca piata de desfaceresi ca element de atractivitate pentru investitori si dezvoltatori.

Disponoibilitatea multor programe de finantare pentru sustinerea proiectelor de dezvoltare locala, atat in mediul urban cat si rural.

Oportunitatea pozitionarii ca axa alternativa de trafic (de turism, agreement, evitare a congestieide pe axele adiacente.

Interesul dezvoltatorilor private in investitii in judet datorita preturilor mai scazute a terenurilor.

AmenintariTrendul demografic negativ. Migratia populatiei (a fortei de munca) catre mediul urban,in afara judetului, in afara tarii.

Valorificarea insuficienta a potentialului judetului. Depopulare a comunitatilor rurale.Fracturarea spatiala intre aria de polarizare puternica a capitalei si

partea centrala si de nord a judetului. Conditii ce favorizeaza cresterea discrepantelor de dezvoltare din cadrul

judetului (acces mai redus al localitatilor mici la finantari). Afluxul persoanelor calificate catre centrele urbane mai dezvoltate din

apropiere (pentru acces la oportunitati de angajare si /sau calitate a vietii mai crescuta). Canalizarea investitiilor si a dezvoltarii pe axele de transport adiacente (A1,A3, DN1, Centura 1 Bucuresti). Deoarece amenintarea numarul unu este depopularea judetului primele masuri trebuie sa vizeze inlaturarea acestui fenomenCresterea populatiei judetului atat prin masuri social economice cat si prin creerea unor conditii legislative optime atat pentru intoarcerea acasa a celor plecati la munca in strainatate cat si pentru atragerea de capital european pentru realizarea unor investitii majore strategice lipsa locurilor de munca in judet fiind cauza principala a migratiei externe.

Obiective de urmarit : 87

Page 88: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita` Sustinerea dezvoltarii de infrastructura necesara dezvoltarii mediului de agfaceri.

Cresterea inter –conectivitatii cu ariile functionale adiacente si in cadrul judetului.

Asigurarea sprijinului administrativ pentru agentii economici si grupuri de actiune locala (GAL) si creerea unor incubatoare de afaceri in fiecare resedinta de plasa.

Realizare unor parcuri industriale ofensive in imediata vecinatate a oraselor Targovistei, Gaesti dar si in zona Cojasca singura plasa cu un spor demografic pozitiv.Situarea judetului Dambovita pe ultimul loc din tara ca procent de populatie urbana ne arata ca polarizarea localitatilor din sudul judetului catre capitala a impidicat dezvoltarea oraselor din aria de polarizare a Bucurestiului (izocrona de o ora) Racari, Titu, Gaesti.

Ca masura de contracarare a acestui fenomen se propune cresterea gradului de urbanizare pe de o parte prin dezvoltarea oraselor mici actuale si pe de alta parte prin creearea de noi centre urbane viitoare resedinte de plase.

Pentru Districtul Targoviste se propune o politica de alipire a unor localitati din fostele comune suburbane care functioneaza in simbioza cu orasul pentru atingerea cifrei de populatie de 100 000 cat avea in 1992. Acest lucru va fi studiat si legiferat dupa intocmirea unui “Plan de mobilitate urbana” (Legea 190 /2013 ). Aceste sate vizate sunt :– Viforata ( 2474 loc.), Valea Voievizilor(3023 loc.), Teis (2489 loc.), Ulmi (1239 loc.) total 9225 loc.

Comunele care vor constitui prin urbanizare viitoarele resedinte de plasa aduna impreuna 32196 locuitori aceasta inseamna ca populatia urbana creste cu 41421 ceea ce inseamna ca la o populatie stagnanta procentual populatia urbana creste de la 29% la 37 %. Pentru a se depasi indicele mediu de urbanizare al regiunii Muntenia Sud de 44,1 % ar mai trebui sa treaca de la populatie rurala la populatie urbana inca 37302 locuitori. din judetul Dambovita.

Deasemenea prin comasarea unor localitati aflate in imediata apropiere a oraselor cu o populatie ocupata majoritar cu activitati neagricole va creste populatia urbana prin modificarea unor limite administrative ca urmare a unor referendumuri locale.

Valorificarea capitalului uman prin educatie , prin stimularea antreprenoriatului si printr-o strategie de apropiere a deciziei administrative si politice de cetatean.Creerea unor sisteme de localitati ale caror principii de baza sa favorizeze fluxurile de relatii functionale intre sate furnizand premizele aparitiei unor viitori poli de dezvoltare cu caracter urban.

Propunerile privind posibilitatile de dezvoltare a localitatilor in perspectiva urmaresc imbunatatirea treptat a reprtitiei populatiei in teritoriu prin realizarea pe etape a unei retele de centri polarizatori care sa optimizeze

88

Page 89: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitaatat relatiile de munca cat si relatiile de servicii pentru populatia atat urbana cat si rurala.

Fiecare liceu sau grup scolar va trebui sa fie un pilon pentru dezvoltarea economica. Fiecare plasa va trebui sa-si creeze institutii de sustinere pe orizontala a unui mediu antreprenorial dinamic -Incubator de afaceri, camera gricola, camera comerciala, banca pentru credite agricole si credite imobiliare. Extinderea accesului la serviciile publice de baza si la serviciide internet in mediul rural.Sporirea accesului la servicii publice pentru grupuri vulnerabile si situate in zone critice.Depopularea satelor poate fi contracarata daca va creste performanta sectorului agro alimentar pentru plasarea ca principal furnizor de produse perisabile pentru regiunea Sud –Muntenia. Pentru aceasta sunt mai multe obiective specific de atins :Intarirea lanturilor valorice pentru domeniile de productivitate mare.

Plasa Voinesti va trebui sa aiba ca obiectiv comun promovarea brand –ului marul de Voinesti si trebuie sa atraga investitii straine prin facilitate investitionale pentru cei interesati (Germania, China). Pentru zona de nord a judetului mare producator de fructe ar trebui realizat un depozit de importanta regionala la Targoviste care pe o centrala termica in sistem de trigenerare sa foloseasca energia termica atat pentru incalzirea unor sere cat si pentru pastrarea unei temperaturi scazute in timpul verii pentru depozitul susmentionat. Producerea in acelas timp a energiei electrice reprezinta plus valoarea rezultata din investitie. Motoarele de la sistemul de termoficare a municipiului Targoviste isi gasesc astfel o valorificare locala. Consiliul Judetean trebuie sa incurajeze dezvoltarea infrastructurii de sprjinire a sectorului agro - alimentar

Preluand teroria lui W. Christaller care cu ajutorul unei scheme hexagonale a impartit orasele in orase suverane si orase vasale putem sa impartim Regiunea Muntenia in 6 judete distribuite in jurul Bucurestiului cu orase resedinte de judet amplasate in interiorul izocronei de o ora Ploiesti ( Prahova) Targoviste (Dambovita) Pitesti (Arges) Alexandria (Teleorman) Giurgiu(Giurgiu) Slobozia (Ialomita + Calarasi) .

Fata de Targoviste se pot structura 9 plase din care 5 cu resedinte amplasate in interiorul izocronei de ½ ore astfel :Plasa Valea Dambovitei cu resedinta la Voinesti (28 km.)Plasa Valea Ialomitei cu resedinta la Pucioasa (21 km.) Plasa Valea Cricovului cu resedinta la Moreni (20 km.)Plasa Gaesti cu resedinta la Gaesti (29 km.)Plasa Baleni – Nucet cu resedinta la Baleni (20 - 22 km.) Si patru plase cu resedinta amplasata in interiorul izocronei de o ora. Plasa Visina cu resedinta la Visina (46km.) 89

Page 90: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita Plasa Titu cu resedinta la Titu (50 km.)Plasa Racari – Tartasesti cu resedinta la Racari (42 km.)Plasa Cojasca-Bilciuresti cu resedinta la Cojasca ( 40 – 35 km.)

Plasa Valea Ialomitei se poate considera ca unitate teritoriala ce functioneaza cu doi poli urbani Pucioasa si Fieni cele doua orase impartindu – si functiunile urbane cu rol de polarizare -Pucioasa cu spital orasenesc de categoria 3, dotari balneoclimaterice, judecatorie, 2 licee, Fieni cu 1 liceu Pentru unele plase noi propuse unde avem doua licee in localitati diferite s-a propus realizarea unei bipolaritati in aceasta situatie aflandu-se plasa Racari –Tartasesti, si plasa Baleni –Nucet. Pentru validarea plaselor un loc important il ocupa judecatoriile teritoriale si arondarea la judecatorii a unitatilor administrativ teritoriale . In cadrul instantelor atat partile cat si martorii trebuie sa se prezinte personal la procese. Acest lucru reprezinta un inconvenient pentru toate partile implicate intr-un dosar. Problema functionarii Justitiei in judetul Dambovita ridica o seama de probleme legat atat de celeritatea cu care se judeca dar si de deplasarile pe care cetatenii dar si judecatorii si expertii trebuie sa le faca pentru a fi prezenti in procese sau la locul imobilelor (in dosarele civile) . Arondarea unor comune din sudul judetului la judecatoria Targoviste si numarul foarte mare de comune arondate la judecatoria Gaesti si Targoviste ridica probleme tehnice instantelor in judecarea cauzelor dar si pentru cetatenii care trebuie sa se deplaseze de la distante mari uneori schimband doua mijloace de transport in comun.Analizand dosarele din instante se constata ca cele mai multe le are Judecatoria Targovistea – 783 si cele mai putine Judecatoria Gaesti – 305. Judecatoria Racari are cele mai multe dosare civile cele care de obicei implica deplasari 565 iar cele mai putine le are Moreni si Gaesti 219 respectiv 266.Arondarea actuala prezinta pentru judecatoria Targoviste un inconvenient major avand dosare de la extremitatea nord vestica a judetului – Valeni Dambovita pana la extremitatea sud estica a acestuia – Niculesti , ceeea ce inseamna o desfasurare in linie dreapta de 120 km. In consecinta avand in vedere atat dezvoltarea orasului Titu cat si posibilitatile de legaturi fluente in teritoriu prin realizarea “Drumul Sudului” se propune infiintarea unei judecatorii in orasul Titu care sa preia o parte din comunele arondate judecatoriei Racari - Salcioara, Branistea, Lunguletu, Poiana, Potlogi, Odobesti, Titu, dar si trei comune arondate judecatoriei Gaesti – Corbii Mari, Costesti Vale, Produlesti Se propune ca Judecatoria Racari sa preia comunele din sud – estul judetului care pana acum erau arondate la judecatoria Targoviste - Niculesti, Butimanu, Cojasca, Cornesti, Bilciuresti, Finta , Dobra. In felul acesta se va realiza si o echilibrare a incarcarii cu dosare a judecatoriilor. Judecatoria Gaesti care are arondate in prezent 19 comune va ramane doar cu 15. Judecatoria Moreni are arondate 8 comune va ramane in aceeasi structura . 90

Page 91: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaJudecatoria Pucioasa are arondate 11 comune va ramane in aceeasi structura .Judecatoria Racari care are in prezent 14 comune va avea in viitor tot 14 comune dar in alta structuraJudecatoria nou infiintata Titu va avea arondate 10 comune.Judecatoria Targoviste care are arondate in prezent 31 de comune va avea prin noua organizare 24 de comune.Pana cand Ministerul Justitiei isi va putea permite sa aiba “Judecatorii de plasa” ca unitati de prima instanta pentru a aduce si instantele mai aproape de cetateni si nu numai deciziile administrative, o echilibrare a incarcarii instantelor cu dosare e de dorit. Arondarea modificata este urmatoarea ; Judecatoria Targoviste – Targoviste, Aninoasa , Baleni , Barbuletu, Bucsani, Candesti, Comisani, Doicesti, Dragomiresti, Lucieni, Malu cu Flori, Manesti, Nucet, Persinari, Pietrari, Pucheni, Raciu, Rau Alb, Razvad, Sotanga, Tatarani, Ulmi, Vacaresti, Valeni Dambovita, Voinesti.Judecatoria Gaesti – Gaesti, Cobia, Crangurile, Dragodana, Gura Foii, Hulubesti, Ludesti, Matasaru, Mogosani, Morteni, Petresti, Rascaieti, Selari, Uliesti, Valea mare, Visina.Judecatoria Racari – Racari, Bilciuresti, Brezoaiele, Butimanu, Ciocanesti, Cojasca, Contesti, Cornatelu, Cornesti, Crevedia, Dobra, Finta, Niculesti, Slobozia Moara, Tartasesti, Judecatoria Titu – Titu, Branistea, Corbii Mari, Costesti Vale, Gura Sutii, Lunguletu, Odobesti, Poiana, Potlogi, Produlesti, Salcioara .Sigur ca toate aceste considerente de teritorialitate au ca scop diminuarea cheltuieilor si respectiv reducerea timpului de deplasare a cetatenilor care se adreseaza instantelor. Organizarea instantelor este treaba Ministerului Justitiei si a Tribunalului Dambovita in subsidiary.Pornind de la aceste considerente propunerea noastra este o structurare a subdiviziunilor judetului - plasele pornind atat de la dotarile de importanta teritoriala existente, de la arondarile judecatoriilor cat si de la caile rutiere existente care permit legaturi facile intre resedintele de plasa si localitatile din aria lor de polarizare.Prezentam in continuare structura celor 9 plase si a districtului urban Targoviste cu situatia comunelor componente cu populatia aferenta la cele doua recesaminte 2002 si 2011. Se evidentiaza sporul total intre cele doua recesaminte atat in cifre absolute cat si in procente.District urban Targoviste - recesamant 2002 – 20111-Targoviste 89930 - 79610 2-Aninoasa 5982- 63443-Sotanga 7015- 71434-Doicesti 4788- 45841-Razvad 8521- 84092-Manesti 4669- 51273-Ulmi 3944- 4359 91

Page 92: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita4-Lucieni 3095- 31315-Raciu 3297- 34646-Vacaresti 5007- 52467-Persinari 2877- 27508-Comisani 5448- 54009 – Dragomiresti 8273 8867Total 147966 - 145546= -2420 (-1,6 %)

I-Plasa Valea Dambovitei - resedinta de plasa Voinesti (viitor oras)1-Voinesti 6246- 62032-Malu cu Flori 2719 2484 3-Pucheni 2222 18614-Valeni Dambovita 2960 2754- 5-Pietrari 2658 25336-Barbuletu 2442 23617-Rau Alb 1748 15648-Candesti 3148 28869-Tatarani 5478 5225Total 29621- 27 860 = - 1761( -5,9 %)II -Plasa Valea Ialomitei – resedinta de plasa Pucioasa (oras)1-Pucioasa 15263 142542-Fieni 7701 75873-Motaieni 2246 20694-Glodeni 4435 42265-Branesti 4286 40976-Vulcana Bai 3008 30087-Vulcana Pandele 4959 51348-Bezdead 5123 45959-Buciumeni 4652 4586Total 64731- 62324 = -2407(-3,7%)

III -Plasa Valea Cricovului – resedinta de plasa Moreni (municipiu)1-Moreni 20941 186872-Iedera 3967 40523-Valea Lunga 5174 47704-Visinesti 2403 19745-Varfuri 2107 18426-Visinesti 2403 19747-Gura Ocnitei 7965 73198-Ocnita 4412 43259-I.L.Caragiale 9093 769710 – Darmanesti 5048 481011 –Vladeni 2960 2807Total 64070- 58283= -5787 (-9%) 92

Page 93: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

IV-Plasa Gaesti – resedinta de plasa Gaesti (oras)1-Gaesti 15585 133172-Petresti 6087 57913-Morteni 3117 30424-Mogosani 4611 44445-Matasaru 5751 54626-Dragodana 6972 67757-Gura Foii 2372 21408- Cobia 3467 31809- Crangurile 3451 339410-Valea Mare 2565 240011-Hulubesti 3465 310112- Ludesti 5078 5137Total 62541- 58183= -4358 (6,9%)

V-Plasa Baleni –Nucet resedinta de plasa Baleni (viitor oras)1 –Baleni 8324 83682-Nucet 4404 40573 – Bucsani 6882 68644- Gura Sutii 5400 54625 – Salcioara 4178 40816 – Cornatel 1767 16757- Dobra 3853 3657 Total 34808- 34164 = - 644 (-2,0 %)

VI – Plasa Titu – resedinta de plasa Titu ( oras )1 – Titu 10183 96582 – Produlesti 3576 34273 – Costesti Vale 3454 34854 – Odobesti 5273 51835 – Potlogi 8388 89816 - Lunguletu 5782 55867 – Branistea 4476 4398Total 41132 - 40718 = -414 (-1,0%)

VII –Plasa Racari - resedinta de plasa Racari ( oras) 1 – Racari 8892 89302 - Contesti 5563 51233 – Slobozia Moara 2366 21654 – Brezoaiele 4146 40125 – Tartasesti 5121 58746 – Ciocanesti 5419 55717 – Poiana 3060 3739 93

Page 94: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaTotal 35467 35414 = -53 ( - 0,1)

VIII-Plasa Cojasca – Bilciuresti – resedinta de plasa Cojasca (viitor oras)1- Cojasca 7288 82762-Bilciuresti 1842 18893 – Finta 4668 42254- Cornesti 7710 71425 – Butimanu 2359 24356 – Niculesti 4547 49647 – Crevedia 6749 7750Total 35163- 35981= +818 (+2,3)

IX – Plasa Visina - resedinta de plasa la Visina(viitor oras) 1 – Visina 4334 41032- Selaru 3952 34943 – Rascaieti 2367 22414 – Uliesti 4522 44075 – Corbii Mari 8358 8316Total 23533- 22561= - 972 (-4,1)Analizand indicelui de centralitate (Pop. resedintei / pop. Plasei * 100) al resedintei de plasa constatam urmatoarea ierahizare :36 % - Baleni- Nucet ;32 % - Valea Cricovului - Moreni28% - Cojasca - Bilciuresti25 % - Racari23 % - Gaesti23 % - Titu22 % - Valea Ialomitei - Pucioasa 22 % – Valea Dambovitei - Voinesti18 % - Visina Raportul de centralitate este dublu intre extreme Baleni si Visina. La majoritatea plaselor de la Racari la Visina indicele de centralitate este sub 25 % conditie pentru finantarea actuala a GAL-urilor. Toate aceste propuneri care introduc o noua treapta administrativa in structura judetului este pe de o parte un raspuns integrator la structura administrativa a Uniunii Europene si pe de alta parte o intoarcere in acelas timp la traditiile administrative interbelice dar si o necesitate fireasca pentru corelarea si concentrarea investitiilor judetene in punctele nodale ale retelei de localitati. Nominalizand prin prezenta documentatie centrii de dezvoltare a retelei de localitati si ariile lor de polarizare promovam o viziune strategica pentru perioada 1920 - 1930. Orice modificare de structura administrativa la nivel teritorial national a avut in vest nevoie de 15 - 20 de ani pentru a deveni functionala deoarece a trebuit infranta inertia institutiilor birocratice. Consideram ca o descentralizare a decizilor administrative si apropierea 94

Page 95: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitainstitutiilor de cetatean necesita o perioada de cel putin 10-20 de ani in Romania pentru ca legislatia sa invinga inertia institutiilor. Pentru aceasta cetatenii, societatea civila in ansamblul ei, trebuie activata pentru a deveni un factor activ politic in implementarea reformelor administrative de descentralizare.

Targoviste – municipiu resedinta de judet – localitate urbana de rang II/aMoreni – municipiu cu o populatie in raza de influenta de 58 000 locuitori – localitate urbana de rangul II bPucioasa - oras localitate balneo turistica - localitate urbana de rang III a cu functiune de importanta regionala si cu o populatie in raza de influenta de 62 ooo locuitori .Gaesti - oras cu o populatie in raza de influenta de 58 000 locuitori – localitate urbana de rangul III bTitu – oras cu o populatie in raza de influenta de 41 000 locuitori – localitate urbana de rangul III b.Racari – oras cu o populatie in raza de influenta de 35 000 locuitori – localitate urbana de rang IIIb.Fieni – oras fara populatie in raza de influenta - localitate urbana de rang IIIcVoinesti - viitoar centru urban cu o populatie in raza de influenta de 28 000 locuitori – localitate rurala de rang IV aCojasca - Bilciuresti -viitor centru urban cu o populatie in raza de influenta de 36 000 locuitori – localitati rurale de rang IV a Baleni- Nucet - viitor centru urban cu o populatie in raza de influenta de

31 000 locuitori - localitati rurale de rang IV aVisina - viitor centru urban cu o populatie in raza de influenta de 23 000 locuitori - localitate rurala de rang IV a.Acolo unde am considerat din diverse motive ca viitorul centru urban – viitorul oras – viitoarea resedinta de Plasa trebuie sa aiba in componenta doua localitati, doua comune pornind de la termenul “conurbatie “ asocierea liber consimtita a doua orase ce s-au dezvoltat prin juxtapunere, similar, vom defini cele doua entitati propuse Cojasca - Bilciuresti si Baleni –Nucet “conruratii”. Chiar daca la nivel international termenul de conurbatie este folosit cu precadere pentru concentrari importante urbane Saint Paul si Mineapolis in SUA, Mannheim si Ludwigshafen in Germania, Leeds si Bradford in UK la scara Romaniei putem spune ca avem si noi o conurbatie Galati –Braila iar la scara judetului Dambovita putem considera ca localitatile Pucioasa, Motaieni, Fieni formeaza o conurbatie. Pentru viitoarele centre urbane propuse in conformitate cu legea 350 /2001 completata si adaugita se va intocmi in afara de reactualizarea PUG-ului ca viitor oras se va intocmi si un plan de amenajare a teritoriului intercomunal pentru plasa a carui centru de resedinta va fi.Celelalte localitati rurale resedinta de comuna se impart in doua categorii – Localitati rurale de importanta intercomunala - rang IVb. 95

Page 96: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

Aceste sate resedinta de comuna care au rol de polarizare limitata in teritoriu sunt urmatoarele : Malu cu Flori pe Valea Dambovitei, Valea Lunga pe Valea Cricovului. Tartasesti si Slobozia Moara in Plasa Racari, Butimanu in Plasa Cojasca. Toate aceste comune sunt amplasate pe o intersectie de drumuri fiind o legatura intre comunele polarizate si centrul urban polarizator. Pentru aceste comune documentatia de urbanism Planul Urbanistic General va fi completat cu un “Plan de mobilitate urbana” in conformitate cu articolul 46¹ litera e) din Legea 190 /2013

Planul de mobilitate urbana este un instrument de planificare teritoriala prin care sunt corelate dezvoltarea teritoriala a localitatilor din zona polarizata cu nevoile de mobilitate si transport al persoanelor, bunurilor si marfurilor. Localitati rurale resedinta de comuna de importanta locala – rang IVc Satele apartinatoare comunelor se impart la randul lor in 3 categorii:

Sate dezvoltate –rang VaSate cu populatia mai mare de 2000 locuitori ceea ce inseamna ca satul poate asigura functionarea unei scoli gimnaziale cu cate o clasa pentru fiecarea an de invatamant

Sate cu conditii de dezvoltare. – rang VbSate cu populatie cuprinsa intre 400 si 2000 locuitori ceea ce inseamna ca pot asigura functionarea unei scoli primare cu cate o clasa pentru fiecare an de invatamant.

Sate fara conditii de dezvoltare –rang VcSatele fara conditii de dezvoltare sunt satele care au o populatie sub 400 locuitori ceea ce inseamna ca nu pot asigura o norma pentru un invatator. In consecinta aceste sate nu vor primi investitii publice decat pentru realizarea unor accese rutiere in situatii de necesitate incendii, alunecari de teren, inundatii, urgente medicale. Pentru realizarea unor investitii publice satele fara conditii de dezvoltare trebuie sa se asocieze pentru a solicita fonduri de la bugetul comunei.Dimensionarea normativa a numarului de populatie pe categorii de sate s-a facut pornind de la procentul mediu al grupelor de varsta, la nivel de judet, si de la dimensionarea unei clase scolare de 25 de elevi.

Strategia de dezvoltare a retelei de localitati este prezentata prin diagramele G1 G3 –G6 si evident prin plansele- 2A, 2B, 3.

Intocmit Arhitect Urbanist -Lucian Enache

96

Page 97: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

BIBLIOGRAFIE

POPULATIE SI RETEAUA DE LOCALITATI1. Documente privind istoria Romaniei, B, Tara Romaneasca, vol I – VII, Veacul XVI, volumele I – III (1600 – 1620), Editura Academieie, Bucuresti, 1950 – 1953.2. Documenta Romaniae Historica, B, Tara Romaneasca, volumele XXII – XIXIII (1620 – 1632 ), Bucuresti, Editura Academiei, 19693. Enciclopedia Romaniei, volumele I- II, Editura Fundatiilor Regale, Bucuresti, 19384. Minerva. Enciclopedia romana volumele I – II, Cluj, 19305. Monografia geografica a Republicii Populare Romane, volumele I – II, Editura Academiei, Bucuresti, 19606. Dictionar enciclopedic roman, volumele I – IV, Editura Politica, Bucuresti, 1962 – 19667. Mic dictionar enciclopedic, Editia a II –a, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 19788. Populatia intregii tari pe judete, constata la recensamantul din decembrie 1899, Ministerul Finantelor, Bucuresti, 19009. Recensamantul populatiei din 21 februarie 1906 (Structura sociala si economica a populatiei, Directia centrala de statistica, Bucuresti, 196010. Anuarul Socec al Romaniei Mari, 1923 – 1924. Editura Socec et Co, volumul II, Bucuresti, 192511. Calatori straini despre tarile romane, volumele III – 1971, volumul IV – 1972, volumul V – 1976 si volumul IX – 1979, Editura Academiei, Bucuresti12. Expunere despre situatiunile judetelor pe anul 1881 – Bugetele comisiilor generale ale comunelor urbane si rurale pe anul 1882 – 1883, Tpografia statului, Bucuresti, 188613. Acte relative la improprietarirea locuitorilor din judetul Dambivuta, dupa Legea rurala din 1864. Hotararile Comitetului permanent al Consiliului judetean Dambovita, aprilie 1680, mss, C.N.B.C.D. Targoviste14. Recensamantul general al populatiei Romaniei din 21 decembrie 1930, Institutul central de statistica, volumele I – IX, Bucuresti, 194015. Legea clerului mirean si a seminarelor cu Regulamentul acestei Legi si cu Tabloul parohiilor urbane si rurale din tara, Bucuresti, Imprimeria Statului,189416. Localitatile judetului Dambovita, Targoviste, 197117. Dambovita. Monografie. Bucuresti, 1970 (Colectia judetele patriei)18. Barbu Boerescu, Codicele roman sau Cellectiune de toate legile Romaniei, Bucuresti, 1973

97

Page 98: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita19. Alexandru Chihan, Micul codice comunal – continand legi si regulamente importante privitoare la stat, judet, comuna, Bucuresti, 189820. D. P. Anduririteanu, Dictionarul geografic al judetului Dambovita, Bucuresti, 190021. Constantin Diaconovich, Enciclopedia Romana, Tom I -1898, Tom II – 1900, Tom III – 1904, Editura Krafft, Sibiu22. Virgil Draghiceanu. Calauza monumentelor istorice din judetul Dambovita, Targoviste, 190723. Idem, Monumentele istorice din judetul Dambovita, Bucuresti, 1912 (extras din Almanahul Dambovitei pe anul 1912)24. George Franzescu. Dictionarul topografic si statistic, Bucuresti, 197425. Constantin Hamangiu, Codul General al Romaniei (Coduri, Legi, decrete – legi si Regulamente, 1866 – 1942 ), volumele I – XXIX, Bucuresti, 194326. George Ion Lahovari Marele dictionar geografic al Romaniei (alcatuit si prelucrat dupa dictionarele partiale pe judete), volumele I – VIII, Bucuresti, 190027. Alex. A. Popescu - Runcu Catagrafia judetului Dambovita la anul 1810, tipografia Viitorul, Targoviste, 193628. George Potra, Tezaurul documentar al judetului Dambovita (1418 – 1800), Muzeul judetean Dambovita, Targoviste, 197229. Nicolae Stoicescu Bibliografia localitatilor si monumentelor din Tara Romaneasca, 2 volume, Craiova, 197030. Anuarul statistic al Romaniei, 1935 – 1936. Institutul central de statistica, Bucuresti,196031. Anuarul statistic al R.P.R., 1959. Directia centrala de statistica, Bucuresti, 196032. Anuarul statistic al R.S.R., 1970, Directia centrala de statistica, Bucuresti, 197133. Geografia urbana - Georges Chabot .197134. Idem, 1971, Directia centrala de statistica, Bucuresti, 197235. Idem, 1972, Directia centrala de statistica, Bucuresti, 197236 . Forme noi de asezare - Gustav Gusti. 197437. Modele matematice in sistematizare – Mircea Enache 1977

38. Sistematizarea teritoriului. Aplicatii statistice. 198639. Urbanism si informatica . Virgil Ioanid . 198840. Organizarea si amenajare regionala .Petrescu M.-199341. Urbanism si amenajarea teritoriului. – Ioan A.C. -200642. Urbanism si amenajarea teritoriului –Minea E.M. 200743. Elemente de urbanism –Cristina Alpopi. 200844. Anuarul statistic al judetului Dambovita - 2013

98

Page 99: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaBIBLIOGRAFIE (pentru partea grafica)

1. Anuarul statistic al R.S.R, Comisia centrala de statistica, Bucuresti, 19802. Anuarul statistic al R.S.R., Comisia centrala de statistica, Bucuresti, 19863. Maresalul Fligely. Harta Tarii Romanesti, Editura Carol Pop de Szatmary, Bucuresti, 19644. Maior D. Pppaozoglu, Harta districtului Dambovita, 18635. M.D. Moldoveanu, “Pitesti – Targoviste – Campulung cu noua impartire administrativa”, 1927, Bucuresti, 19276. Colonel V. Tanasescu. Romania - Harta generala cu noua impartire administrativa, Bucuresti, 19267.Harta judetului Dambovita din Anuarul Statistic8. Atlas turistic si rutier -

99

Page 100: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita

MEMORIU DE SINTEZA In conformitate cu Legea 350 /2001 – lege privind amenajarea teritoriului national si urbanismul - autoritatile administratiei publice judetene au obligatia sa stabileasca orientarile generale privind amenajarea teritoriului, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor pe baza planurilor de amenajare a teritoriului. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socio economica a judetului.

Planul de amenajare a teritoriulu judetean se coreleaza cu Planul de amenajare a teritoriului national si cu planul de amenajare a teritoriului regional. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism care le detaliaza. Prezenta documentatie – Studiu de fundamentare a Planului de amenajare a teritoriului judetuli Dambovita – sectiunea Populatia si Reteaua de localitati”” preia si detaliaza prevederile Legii 351 –sectiunea IV din Planul de Amenajare a Teritoriului Nnational - privind reteaua de localitati. In lipsa unui Plan de dezvoltare regionala care sa coordooneze si sa armonizeze politicile si programele de dezvoltare a Regiunii Muntenia Sud respectiv a judetelor componente si care sa aiba aprobarea Guvernului Romaniei ne –am permis unele consideratii vis –a –vis de pozitionarea judetului Dambovita in contextual regional al Munteniei cat si modul in care un PATJ poate sa preia dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (atat legea 350 /2001 cat si legea 350 / 2001 au fost promulgate inainte de intrarea noastra in UE) prevederile EUROSTAT care din 2003 are statut legal prin Regulamentul (EC) nr.1059/2003. Clasificarile EUROSTAT prevad pentru Romania trei trepte de ierarhizare :NUTS 1 – macroregiuni; NUTS 2 – regiuni ; NUTS 3 – judete.Pentru fiecare stat membru al UE se prevad doua niveluri pentru unitatile administratiei locale; NUTS 4 si NUTS 5 inainte de 2003 – LAU 1 si LAU 2 dupa 2003. Unele tari din UE ca si Romania de altfel nu si-au introdus in legislatie LAU 1 nefiind inca definite legislativ asociatiile de unitati teritoriale de baza (LAU2 ). Acest lucru a ingreunat accesarea unor fonduri europene pentru dezvoltari punctuale locale.Aceste unitati administrative au fost inlocuite cu diverse forme asociative de parteneri publici si privati – GAL-urile (Grup de Actiune Locala ) sau ADI –urile (Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara) asociatii formate din Consiliul Judetean si autoritatile locale de pe teritoriul judetului. In diversele ADI (7) care asigura o zonare a judetului in jurul principalelor centre urbane sunt incluse 86 din cele 89 de UAT –uri ale judetului Nu fac parte din aceste ADI-uri comunele Persinari, Bucsani si Buciumeni. Pornind de la aceasta organizare asociativa studiul de fata isi propune permanetizarea administrativa a unor astfel de structuri 100

Page 101: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitapersonalizandu –le si dandu-le denumirea de plase conform traditiei romanesti in administratia locala. Fostele Plaiuri de munte (graniceresti) vor reprezenta cele trei vai – Plasa Valea Dambovitei, Plasa Valea Ialomitei, Plasa Valea Cricovului. Comunele din aria de polarizare apropiata a municipiului Targoviste vor forma Districtul Urban Targoviste. Comunele de la sud de Targoviste fiind impartite in 6 plase astfel: Plasa Gaesti, Plasa Baleni –Nucet, Plasa Titu, Plasa Racari, Plasa Cojasca - Bilciuresti, Plasa Visina. Aceste plase au fost asfel structurate incat distanta dintre doua centre polarizatoare sa nu fie mai mare de 30 de kilometri. Aceasta inseamna ca fiecare actual sau viitor centru polarizator nu va fi la o distanta mai mare de 10 -15 km de resedintele comunelor polarizate. Acesta schema functionala de ierahizare a UAT –urilor a tinut cont de coordonarea unitatilor subordonate conform principiului celor 10 degete si nu mai mult. Pentru ca cea mai stabila structura se bazeaza pe cifra trei s-a ajuns la o structura teritoriala de 9 plase.(teoria W. Cristaler a locurilor centrale)Analizand evolutia populatiei judetului Dambovita intre ultimile recesaminte se constata ca de la recesamantul din 2002 (541326) pana la recesamantul din 2012 (518745) populatia stabila a judetului Dambovita a avut o dinamica descrescatoare cu o scadere in valoare absoluta de 22581locuitori in procente 4,2 %. La populatia din 2012 se adauga persoanele care sunt plecate in strainatate pe termen scurt (sub un an) – 22954 sau pe perioada indelungata (peste un an) - 6328. Aceasta inseamna ca de fapt populatia judetului Dambovita este de 548027. In procente cresterea de 6701 locuitori intre recesaminte reprezinta un spor de 1,2 %. Un spor mic dar totusi un spor pozitiv, Acest spor va deveni pur teoretic daca judetul Dambovita nu va reusi sa ofere locuri de munca si conditii de viata decente tinerilor plecati la munca in strainatate.Analizand populatia judetului cazata in mediul urban si cea cazata in mediul rural constatam ca judetul nostru este pe ultimul loc din tara ca indice de populatie urbana din total populatie la ultimul recesamant 28,9 % din populatia judetului fiind cazat in mediul urban.Media nationala fiind de 54 % populatie urbana iar media regionala este 41,4 % populatie urbana.Din pacate regiunea Sud Muntenia ocupa ultimele trei locuri din tara ca polpulatie urbana, in judetele componente, in urmatoarea ordine : Teleorman – 32,4% ; Giurgiu – 29,2 %; Dambovita 28,9% . Este evident ca in acesta situatie judetul Dambovita situat intre 4 poli urbani de dezvoltare de importanta nationala Ploiesti, Brasov, Pitesti si capital tarii- Bucuresti va avea de suportat o concurenta acerba in atragerea investitiilor in judet. De alfel situatia venitului pe cap de locuitor in perioada 2008 – 2013 ne atrage atentia ca avem cea mai mica crestere a PIB - ului din cele cinci judete din zona Muntenia Vest:Judetul Arges ocupa locul I pe tara cu o crestere a PIB -ului de 25,1 %Judetul Prahova locul VI pe tara cu o crestere a PIB- ului de 15,8 %Judetul Giurgiu locul VII pe tara cu o crestere a PIB –ului de 13,8 % 101

Page 102: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – DambovitaJudetul Teleorman locul X pe tara cu o crestere a PIB-ului de 12,8 %Judetul Dambovita locul XVII pe tara cu o crestere a PIB-ului de 10,9%Sigur, compania este selecta ca urmare primele 4 judete fac parte din TOP 10 la nivel national. Aceasta inseamna ca avem de la cine invata dar in acelasi timp asta inseamna ca am pierdut startul in dezvoltare. Trebuie sa fim foarte atenti pentru ca regionalizarea si descentralizarea ne pot creea noi probleme daca nu reusim sa atragem fonduri regionale pentru dezvoltarea infrastructurii edilitare si de afaceri. Judetul trebuie sa-si valorifice punctele tari:

Pozitia geografica si conditiile naturale favorabile dezvoltarii economico – sociale.

Traditie in domenii economice. Potential agricol si zootehnic deosebit.Potential piscicol. Potential de dezvoltare a turismului.Patrimoniu cultural, folcloric si istoric aparte.Numeroase resurse turistice naturale si culturale care pot genera diferite

tipuri de turism.Traditie si potential in turismul balnear.

In acelas timp trebuie sa nu uitam amenintarile care pot afecta dezvoltarea judetului:

Trendul demografic negativ.Migratia populatiei (a fortei de munca) catre mediul urban/ in afara

judetului / in afara tarii.Valorificarea insuficienta a potentialului judetului. Depopularea comunitatilor rurale.

Rolul studiului de fata este de a fundamenta o structura ierahizata a retelei de localitati care sa permita investitii punctuale publice sau private in nodurile retelei si in acelasi timp ca prin propunerea unor investitii publice sa sugereze directiile de dezvoltare ale retelei de localitati care sa duca la cresterea calitatii vietii pentru locuitorii judetului Dambovita.

Pentru aceasta sunt de urmarit mai multe obiective:

Cresterea atractivitatii pentru tineri a oraselor si a viitoarelor orase.

Extinderea accesului la serviciile publice de baza si la servicii de internet in mediul rural.

Sporirea accesului la servicii publice pentru grupuri vulnerabile si in zone critice. Dezvoltarea care nu tine seama de adancirea clivajelor si de acutizarea problemelor sociale risca sa genereze conflicte sociale si erodeaza coeziunea comunitatii.

Facultatea Valahia, liceele si grupurile scolare specializate, trebuiesc 102

Page 103: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovitaimplicate in creerea unor incubatoare de afaceri in centrele polarizatoare pretabile serviciilor si investitiilor mici. In acelas timp in afara celor 5 parcuri industriale ( trei publice ale Consiliului Judetean si doua private) apar necesare inca 3 astfel de parcuri industriale care sa joace un rol ofensiv in atragerea investitorilor. Locatiile lor sunt sugerate si de distributia celorlalte existente – astfel municipiul Targoviste , orasul Gaesti si viitorul oras Cojasca –Bilciuresti acopera echilibrat teritoriul judetului.

Ierarhizarea functionala a localitatilot urbane si rurale presupune clasificarea localitatilor pe ranguri in functie de importanta in retea si rolul teritorial potrivit unei structuri care sa acopere in mod uniform judetul, asigurand un sistem de servire a populatiei eficient din punct de vedere economic si social si o dezvoltare echilibrata a localitatilor in teritoriu. Preluand clasificarile pe ranguri ale localitatilor judetului din legea 351 /2001 studiul de fata propune o ierahizare a rangurilor pornind de la diversele functiuni pe care UAT –urile urmeaza sa-l joace in reteaua de localitati judeteana astfel:Targoviste – municipiu resedinta de judet – localitate urbana de rang II/aMoreni – municipiu cu o populatie in raza de influenta de 58 000 locuitori – localitate urbana de rangul II bPucioasa - oras localitate balneo turistica - localitate urbana de rang III a cu functiune de importanta regionala si cu o populatie in raza de influenta de 62 ooo locuitori .Gaesti - oras cu o populatie in raza de influenta de 58 000 locuitori – localitate urbana de rangul III bTitu – oras cu o populatie in raza de influenta de 41 000 locuitori – localitate urbana de rangul III b.Racari – oras cu o populatie in raza de influenta de 35 000 locuitori – localitate urbana de rang IIIb.Fieni – oras fara populatie in raza de influenta - localitate urbana de rang IIIcVoinesti - viitoar centru urban cu o populatie in raza de influenta de 28 000 locuitori – localitate rurala de rang IV aCojasca - Bilciuresti -viitor centru urban cu o populatie in raza de influenta de 36 000 locuitori – localitati rurale de rang IV a Baleni- Nucet - viitor centru urban cu o populatie in raza de influenta de

31 000 locuitori - localitati rurale de rang IV aVisina - viitor centru urban cu o populatie in raza de influenta de 23 000 locuitori - localitate rurala de rang IV a.Celelalte localitati rurale resedinta de comuna se impart in doua categorii – Localitati rurale de importanta intercomunala - rang IVb. Localitati rurale de importanta locala – rang IVc Satele apartinatoare comunelor se impart la randul lor in 3 categorii: Sate dezvoltate. – rang Va Sate cu conditii de dezvoltare. – rang Vb Sate fara conditii de dezvoltare –rang Vc 103

Page 104: PATJ DAMBOVITA - MEMORIU DE SINTEZA–- …cjd.ro/PATJ/120115/demografia si reteaua de localitati... · Web viewvol.3 - Structura social economica - 08.10.2013-vol.4 – Cladiri ,

Populatia si reteaua de localitati - Studiu de fundamentare P.A.T.J. – Dambovita Nominalizand prin prezenta documentatie centrii de dezvoltare a retelei de localitati si ariile lor de polarizare promovam o viziune strategica pentru perioada 1920 - 1930. Orice modificare de structura administrativa la nivel teritorial national a avut in vest nevoie de 15 - 20 de ani pentru a deveni functionala deoarece a trebuit infranta inertia institutiilor.

Avand in fata experienta UE consideram ca o descentralizare a decizilor administrative si apropierea institutiilor de cetatean necesita o perioada de cel putin 10 ani in Romania pentru ca legislatia sa fie coordonata iar institutiile sa devina functionale.. Pentru aceasta cetatenii, societatea civila in ansamblul ei, trebuie activata pentru a deveni un factor implicat politic in aplicarea reformelor administrative de descentralizare.

Intocmit arhitect - urbanist Lucian Enache

104


Recommended