PASTEURELOZA AVIARĂ(Holera aviară)

Pasteurella multocida subspeciile multocida, septica şi gallicida

-factorul principal al bolii → Pasteurella multocida subspecia multocida biotipul A.

Caractere epidemiologice

Receptivitate: -toate păsările domestice şi sălbatice; -cele mai receptive sunt gâştele, raţele, curcile şi bibilicile cu vârsta>2 luni; Factori favorizanţi: -stresul de îndopare; -hormonii steroizi; -statusul imunitar scăzut al gazdelor; -patogenitatea şi gradul de toxicitate al tulpinilor.

Etiologie

Surse de infecţie: -păsările bolnave ce elimină pasteurele odată cu excrementele; -păsările sănătoase, purtătoare şi eliminatoare de pasteurele; -păsările sălbatice purtătoare şi eliminatoare; -acarianul Dermanysus gallinae = rezervor şi transmiţător de pasteurele; -furaje, apa, adăposturi contaminate.

Dinamica: -boala apare spontan pe substratul stării de purtător, sub influenţa factorilor favorizanţi; -cu contagiozitate ridicată şi mortalitate de 100%→când este produsă de tulpini cu patogeniate ridicată; -enzootie cu caracter trenant→când acţionează tulpini cu patogenitate redusă;

Incidenţa bolii: -crescută în sistem gospodăresc; -cu difuzibilitate crescută în fermele de creştere pe aşternut.

Tabloul clinic

- perioada de incubaţie - 12-48 ore;

Forma supraacută (fulgerătoare) –păsările cad deodată jos şi mor pe loc, după câteva mişcări convulsive din aripi; frecventă la palmipede;

-mortalitatea este de 100% din cazuri.

Forma acută: -somnolenţă, inapetenţă şi polidipsie; -pene zburlite, creasta şi bărbiţele cianozate; -dispnee şi respiraţie zgomotoasă; -fecale diareice, cenuşii-verzui, uneori sangvinolente; -evoluţie de 1-2 zile cu mortalitate < 95%.

Forma cronică: -apare în focarele vechi de boală; Localizări:- coriza pasteurelică →strănut, prurit nazal, jetaj, cheratoconjunctivită; - forma pulmonară →dispnee, anemie şi slăbire progresivă; - forma articulară →articulaţii tumefiate, calde, sensibile, jenă în locomoţie→anchiloză; - „boala bărbiţelor” →edemaţierea bărbiţelor, uneori cu formarea de procese necrotice care prin eliminare lasă cicatrici mutilante; - abcese pasteurelice →în ţes. conjunctiv s.c., pulmon, testicul; - peritonita pasteurelică.

Aspecte clinice - „boala bărbiţelor”

La curci - la tineretul de 6-18 săpt. →tumefierea regiunii capului; →inflamaţie fibrino-necrotică a dermului profund; →tromboze vasculare. În forma cronică: forma pulmonară→moarte în 2-3 săpt.

Tabloul anatomopatologic:

Forma supraacută: -cianoza crestei şi bărbiţei; -secreţii cu aspect filant la nivelul ciocului şi nărilor; -hemoragii punctiforme pe seroase şi mucoase; -exsudat serofibrinos în sacul pericardic; -congestia organelor interne.

Congestia organelor interne.

La raţa La gaina

Forma acută: -cianoza crestei şi bărbiţei -aglutinarea penelor din regiunea pericloacală cu materii fecale;

-peteşii şi sufuziuni la nivelul epicardului→ cord sptropit cu fuxină

-duodenită hemoragică; la palmipede - caracter difteroid; -hepatita miliară necrotică, ficat uşor crescut în volum şi degenerat;

Hepatita miliară necrotică la raţă

-congestia splinei şi rinichilor;-focare de pneumonie crupală în primele stadii.

Hemoragii la suprafaţa pulmonilor

Forma cronică: -rinite, edeme şi necroze ale bărbiţelor; -artrite sero-fibrinoase sau purulente; -pericardită fibrinoasă; -pneumonie fibrinoasă sau fibrino-necrotică; -musculatură decolorată şi atrofiată.

Pneumonie fibrinoasă

Diagnostic

Examenul bacterioscopic se execută pe frotiuri din ficat sau din lichidul

existent în cavitatea pericardică; frotiurile se colorează prin metoda Gram sau

cu albastru de metilen (cocobacili coloraţi bipolar).

Examenul bacteriologic se efectuează însămânţări din măduvă din os

lung nedeschis sau ficat; se obţin culturi pure care apoi se identifică prin

procedee biochimice. Testarea patogenităţii

se efectuează prin inocularea tulpinilor izolate pe şoarece sau pe pasăre;

tulpinile ce produc holera aviară omoară constant animalul la diluţii de peste 10-7 -10-8.

Profilaxia

Măsuri generale achiziţionarea de păsări doar din efectivele

indemne; păsările nou achiziţionate se menţin timp de 30

zile în carantină profilactică; urmărirea permanentă a stării sanitar veterinare a

efectivelor, prin examene clinice şi anatomopatologice;

respectarea condiţiilor de zooigienă şi evitarea supraaglomerării;

realizarea de dezinfecţii şi deratizări periodice.

Profilaxia

Măsuri specifice utilizarea vaccinurilor inactivate sau a celor vii

atenuate; vaccinarea obligatorie în fermele de palmipede;

HOLEPAL – vaccin inactivat contra holerei la palmipede utilizat pentru imunizarea raţelor şi gâştelor pe cale s.c. în 2 reprize:

prima repriză – 2 ml la vârsta de 5-8 săpt.a doua repriză – 2 ml la raţe, 4ml la gâşte după 2-3 săpt.

Profilaxia specifică

HOLEVACOL – vaccin inactivat pentru găini şi curci;

se inoculează s.c în treimea mijlocie a gâtului în doză de 0,5 ml la vârsta de 8,12 şi 20 săpt, iar apoi din 4 în 4 luni.

HOLEVAC – vaccin viu atenuat; se inoculează s.c. ; tineretul de reproducţie sau de înlocuire se

vaccinează la vârsta de 18-22 săpt. cu 0,2 ml s.c.

Combaterea

se declară oficial boala şi se instituie carantina; se izolează lotul contaminat; loturile care pot fi valorificate se sacrifică în abator

şi se pot da în consum sub restricţii; se dezinfectează riguros halele; se îmbunătăţesc condiţiile de zooigienă şi

alimentaţie; se face deparazitarea şi deratizarea adăposturilor;

Combaterea

păsările din halele neinfectate se supun unui tratament profilactic cu antibiotice şi chimioterapice, în funcţie de antibiogramă şi pe o durată minimă de 4 săptămâni.

în situaţia în care boala nu mai evoluează măsurile de carantină se ridică: în fermele de reproducţie la 21 de zile de la dezinfecţia

finală; reintrarea în fluxul de pupulare se face după 4

controale clinice, anatomopatologice şi bacteriologice săptămânale consecutive în efectivul rămas, cu condiţia ca acestea să fie negative şi să nu mai apară semne de boală.