+ All Categories
Home > Documents > Pascu Daniel - Rezumat

Pascu Daniel - Rezumat

Date post: 24-Jul-2015
Category:
Upload: andreea-damian
View: 134 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
54
-MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI- -Universitatea tehnica de constructii Bucuresti- -Facultatea de constructii civile, industriale si agricole- REZUMAT TEZA DE DOCTORAT “CONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂ CU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE” ing. Daniel Paşcu Conducator stiinţific Prof. univ. dr. ing. Mihai Voiculescu - NOIEMBRIE 2011 -
Transcript
Page 1: Pascu Daniel - Rezumat

-MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI--Universitatea tehnica de constructii Bucuresti-

-Facultatea de constructii civile, industriale si agricole-

REZUMATTEZA DE DOCTORAT

“CONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNORSISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTEPENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN

LEMN ÎN CONCORDANŢĂ CUSTANDARDELE EUROPENE PRIN

COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE”

ing. Daniel Paşcu

Conducator stiinţificProf. univ. dr. ing. Mihai Voiculescu

- NOIEMBRIE 2011 -

Page 2: Pascu Daniel - Rezumat
Page 3: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

1

Cuprins

Capitolul 1: Oportunităţi si obiective pag.31.1. Istoric privind utilizarea lemnului în construcţii pag.31.2. Condiţii actuale ale construcţiilor pe structură de lemn

în România şi în lume pag.4Capitolul 2: Stadiul actual al evoluţiei clădirilor cu structură de lemn pag.6

2.1. Evoluţia din punct de vedere tehnologic al realizării structurilor pag.62.2. Variante constructive de realizare a structurilor de lemn pag.6

2.2.1. Case de locuit din busteni pag.62.2.2. Case de locuit din barne pag.62.2.3. Case de locuit din grinzi lamelare pag.72.2.4. Case de locuit din panouri mari cu schelet din lemn pag.7

2.2.4.1. Sistem traditional pag.72.2.4.2. Sistem Framing R pag.7

Capitolul 3: Aspecte acuale privind utilizarea lemnului în construcţii pag.83.1. Proprietăţiile materialului lemnos pag.8

3.1.1. Compoziţia celulară pag.83.1.2. Conţinutul de umiditate şi contracţia pag.83.1.3. Stabilitatea dimensionala a lemnului pag.93.1.4. Rezistenţa mecanică pag.103.1.5. Proprietăţiile mecanice ale lemnului de construcţii pag.103.1.6. Factorii care influenţează comportarea lemnului

la diferite solicitări pag.133.1.7. Lemnul - material combustibil pag.14

3.2. Procedee de clasificare a lemnului de pe clase de calitate pag.153.2.1. Clasarea vizuală pag.153.2.2. Clasarea mecanică pag.153.2.3. Clasele de calitate ale lemnului pag.16

Capitolul 4: Studii comparative ale construcţiilor de lemn realizateîn sistemului framing în România, U.E., Australia şi SUA pag.17

4.1. Prezentarea principiului de realizare a unei caseîn sistemul „Framing” R dupa Normele românesti. pag.17

4.2. Standardul Australian – “Codul national de construcţiicu schelet din lemn” pag.19

4.3. Strandardul american pag.20Capitolul 5: Procedee şi tehnologii moderne pentru construcţii

de lemn cu adaptare pentru România: pag.245.1. Prezentarea generală a furnizorilor de tehnologii pag.24

5.1.1. Panel pag.245.1.2. Wood Engine pag.245.1.3. MBA pag.25

Page 4: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

2

5.1.4. Layout pag.265.1.5. Prime Cad pag.265.1.6. Engineering pag.27

5.2. Structuri de acoperiş pag.275.3. Structuri de planşee pag.285.4. Tehnologii şi elemente de prindere pag.295.5 Concluzii proprii pag.30

Capitolul 6: Studiu comparativ al consumului de material utilizatla realizarea unei cladiri având structura de rezistenţă din lemnîn funcţie de amplasament pag.31

6.1. Analiza asupra unei constructii realizată prin sistemulFraming R in România pag.316.2. Comparatie al consumului pt diferite amplasamente pag.326.3. Concluzii pag.35

Capitolul 7. Studiu de caz: Studiu comparativ al unor structuri spatialedin lemn supuse diferitelor tipuri de actiuni si solicitari analizate pag.37

7.1. Structuri spaţiale din lemn pag.377.2. Incărcări pe structuri pag.37

Capitolul 8: Contribuţii proprii. Concluzii pag.39Bibliografie pag.50Anexe pag.52

Page 5: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

3

Capitolul 1Oportunităţi şi obiective

1.1 Istoric privind utilizarea lemnului în construcţiiUtilizarea lemnului de catre om în viaţa de zi cu zi este cunoscută începând

din cele mai vechi timpuri, acest material fiind indispensabil din mai multe punctede vedere. O pondere mare a utilizării lemnului a fost si este ocupată de construcţii.

Cel mai vechi material de construcţie cunoscut a fost lemnul, întotdeauna laîndemână şi usor de prelucrat cu mijloace relativ simple. De-a lungul secolelor,tehnologia de realizare a construcţiilor din lemn a fost adusă la un grad deperfecţiune şi rafinament care o face să fie căutată în toata lumea pentrusuperioritatea faţă de alte tehnologii.

Coliba este menţionată în istorie ca un prim habitat în care omul s-a adăpostitîn faţa interperiilor naturii. Construită foarte simplu dintr-un schelet de lemn, pereţişi acoperis din frunze, paie sau stuf coliba a fost un început în utilizarea lemnului.

Următoarea etapă în evoluţia utilizării lemnului ca material de construcţie estecea a caselor din lut. Aceste case au pereţi realizati din blocuri de lut obtinute prinbaterea lutului în forme demontabile si depozitate în magazii speciale pentru uscare.Blocurile se leagă între ele cu lut şi se stabilizează prin introducera în amestec deciment sau var. Alt tip de casa din lut este cea cu împletituri de nuiele. Pe un scheletde lemn se împletesc nuiele, iar în interior se introduce pasta de lut în amestec cumaterii fibroase (ciamur), iar pe exterior pereţii se netezesc cu lut moale. Prinintermediul stâlpilor se realizeaza rezemarea şarpantei.

O altă utilizare a lemnului ca material de construcţie, care se încadrează camîn aceaşi perioadă cu casele descrise mai sus, a fost la scheletul şi esafodajul vechilorcetăţi şi castele.

Pe următoarea treaptă se situeaza casele din lemn masiv în care bustenii seasezau unul peste altul, urmate apoi de casele cu pereţi cu structura din cadre delemn, ajungându-se în final la pereţi prefabricaţi, la panouri

Cel mai probabil în paleoliticul superior au apărut primele colibe sau bordeie.Bordeiele erau amenajate în gropi naturale captuşite cu „pereti” din oase de mamutsau din prăjini; erau acoperite cu pieile animalelor vânate, cu crengi, cu pământ..

In perioada de trecere de la modul de viaţă nomad la cel sedentar a omuluineolitic în orientul apropiat casele aveau de obicei forma circulară, cu pereţi de lutametecat cu paie tocate, susţinuţi de o structură de lemn.

In Europa Orientală şi Sud orientală locuinţele neolitice din mileniul al V-leaconstau în vaste construcţii rectangulare sau trapezoidale, cu pereţii alcătuiţi dinşiruri continue de pari infipţi în pamânat până la o adâncime de 2m. Casele puteauatinge o lungime de 40 m şi lăţimea de 10 m în Polonia; sau ca în aşezările de laTrusesti, Traian sau Habaseşti - România, cu o lungime de 20-30 m şi o lăţime de 5-7 m. In Europa Centrală locuinţele aveau la începutul neoliticului forma de colibecirculare, bordeie parţial îngropate în pământ, cu şarpanta şi pereţi de gard împletit,nu mult deosebite faţă de cele de la sfărşitul paleoliticului.

Page 6: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

4

In nordul Europei locuinţele aveau şi pardoseala din scoarţă de copac şi nisip.La populatia evreiasca se întâlneşte o colibă cu 2 camere, cu pereţi din lut şi

acoperiş din lemn învelit în pământ.La indieni (cu 3500 de ani in urma) locuinţele erau aproape numai din lemn.

Casele ţărăneşti erau făcute din chirpici, cu şarpanta de bambus, cu acoperiş dintrestie sau frunza de palmier. La oraşe casele erau cu unul sau mai multe etaje, cufaţade tencuite şi văruite. Parterul era construit din cărămidă arsă, iar etajele dinlemn.

La chinezi se întâlneşte o predispoziţie pentru folosirea coloanelor şi grinzilor,bogat decorate (obicei începând din sec. VI î.c.) mai ales în exteriorul edificiului.Materialul folosit era lemnul, piatra fiind folosită la poduri, indiguiri, pavaj,balustrade. Acoperişul, cu două pante, se sprijinea pe o combinaţie de căpriori şiconsole, ceea ce dădea impresia că stă suspendat în aer. Părţile aparente ale şarpanteierau migălos sculptate şi pictate în culori vii.

În Japonia, până în secolul trecut, toate casele erau din lemn. Ţara fiind supusăla cutremure, schimbări climatice frecvente, iar lemnul fiind din belşug au rezultat înconstrucţii simple, uşoare, elastice, rezistente. La sate casa ţăranului era o simplăbaracă din lemn sau o colibă făcută din crengi şi acoperită cu lut, cu încăperidespărţite prin lese de bambus sau împletituri din trestie. Odata cu aşa zisădezvoltare economică, învelitorile uşoare au fost înlocuite cu învelitori grele (dinelemente de tip tiglă) fapt care a condus la « compromiterea» sistemului tradiţionalde case din lemn.

In teza se gasesc mai mule informatii.

1.2. Condiţii actuale ale construcţiilor pe structură de lemn în România şiîn lume

Capacitatea de a construi clădiri de locuit din lemn cu o cantitate minimă deechipament specializat a menţinut preţul de cost al clădirilor cu schelet din lemncompetitiv cu alte tipuri de structuri de construcţii. Pe de altă parte frumuseţea şicăldura exponatelor din lemn sunt dificil de asemănat cu alte materiale. Încomparaţie cu timpul consacrat construcţiilor din oţel, zidărie sau din beton armat,construţiei din lemn nu i se acordă suficientă atenţie.

Cele mai multe construcţii cu schelet de lemn sunt structuri static-nedeterminate, însă pentru simplitatea proiectării se presupune că sunt alcătuite dinelemente static-determinate. Este de asemenea necesară capacitatea de a calculagrinzile cu zăbrele, fermele şi elementele de rezistenţa simple.

Pe lângă încărcările datorate acţiunilor gravitaţionale, atunci când seproiectează structurile construcţiilor din lemn, trebuiesc luate în considerare şiîncărcările provenite din acţiunile orizontale de tip vânt şi seism.

Datorită faptului că greutatea structurii este mai mică avem un mare avantaj:forţele seismice sunt mult mai mici şi implicit problemele care decurg din aceastasunt mai reduse.

Pe de alta parte o structură flexibilă conduce la deplasări mari şi va trebui săluăm măsuri pentru rigidizare.

Page 7: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

5

In cadrul tezei sunt analizate structuri cu regim de înălţime variat (unul, douaşi trei niveluri) mergând pe premiza ca în ţara noastră clădiri cu mai mult de 3niveluri şi cel mult mansarda nu se pot realiza având în vedere prevederile legate deprotecţia la incendiu – în concordanta cu Normativul P118-99.

Fiind considerat un bun cu cea mai îndelungată durată de folosinţa oconstrucţie de locuit trebuie să satisfacă mai multe condiţii primordiale:

a. Condiţii tehnice capitaleb. Condiţii fizico-igienicec. Condiţii arhitectural esteticed. Condiţii tehnico-economice.

Realizarea unei case din lemn prezintă o serie de avantaje: costurile de construcţie sunt în medie cu 30-40% mai mici faţă de o

construcţie în zidărie clasică; lemnul este un produs natural, foarte bine acceptat de organismul uman; o comportare foarte bună în cazul cutremurelor; lemnul prin natura lui preia

mult din orice tip de vibraţie, inclusiv unde seismice; fiind o structură multmai uşoară, sunt reduse costurile fundaţiei;

termene relativ scurte de execuţie: 45-120 de zile, în funcţie de dimensiunileşi complexitatea construcţiei.Un alt avantaj în folosirea structurilor de lemn îl reprezintă diminuarea

consumului de energie şi în egala măsură diminuarea efectului de sera.Utilizarea lemnului este dinamizată de o dezvoltare durabilă.Lemnul şi derivatele sale reprezintă în ţările dezvoltate industrial peste 10%

din valoarea materialelor brute consumate în sectorul construcţiilor. Astfel în Frantaponderea este de circa 10%, în timp ce în Germania este de 15%, iar în tărilescandinave şi din America de Nord (Canada si SUA) ponderea ajunge pâna la 35%.Şi în ţările în care ponderea este mai mică, până la orizontul anului 2012 lemnul vatrebui să reprezinte 12,5% din consumul de materiale din sectorul construcţiilor,obiectiv stabilit prin cartea "Lemnul de construcţii", al cărei scop este reducereaanuală, cu 7 milioane tone, a cantităţii de dioxid de carbon din atmosferă.

În decursul evoluţiei tehnice şi ingineresti s-au elaborat procedee şi produsecare au crescut eficienţa şi randamentul lemnului utilizat în construcţii, de exemplunoul sistem apărut în România, "Sistemul Framing R" care permite folosirea maijudicioasa a lemnului, asigură comportarea elastică a structurii şi evită concentraţiilede eforturi prin folosirea unor îmbinari ductile precum şi conlucrarea spaţiala aansamblului.

În teză se gasesc mai multe informatii legate de aceste aspecte.

Page 8: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

6

Capitolul 2Stadiul actual al evoluţiei clădirilor

cu structură de lemn

2.1. Evoluţia din punct de vedere tehnologic al realizării structurilorPrognozele au evidenţiat tendinţele de creştere constantă în Europa a

volumului sectorului de constructii. Germania care reprezintă aproape 3/4 dinîntregul volum al industriei de construcţii europene manifestă un interes specialpentru promovarea unor noi structuri şi materiale care să răspundă conceptului: om,natură, tehnică.

Peretii viitorului. Varianta romaneascaConstrucţia clădirilor de locuit a evoluat de-a lungul timpului în diferite

forme, în funcţie de necesităţile umane pentru spaţiu şi confort, iar tehnologia asuferit şi ea transformări în funcţie de condiţiile socio-economice şi dedisponibilitatea materialelor şi a mâinii de lucru.

Caracteristica cea mai importantă a acestor case este rapiditatea de executie, ocasă de 200-300 mp putând fi dată la cheie în 10-12 săptămâni.

Faptul ca peretele sandwich de lemn cu izolaţie de vată minerală ofera orezistenţă termică mult superioară celui de zidărie, permite folosirea pereţilor multmai subţiri, mărind astfel suprafaţa utila cu până la 10% (la o casa de 200mp, deexemplu, se castigă o camera de 20mp, fără a afecta suprafata construită).

Calitatea de rezistenţă termică ridicată reduce cheltuielile de exploatare(încălzire, răcire) cu 50% faţă de construcţia de zidărie, care are o inerţie termicămult mai mare. O casă de lemn se poate ţine neîncălzită de la câteva ore la câtevazile după care, la nevoie, se poate reîncălzi în câteva minute.

2.2 Variante constructive de realizare a structurilor de lemnIn partea care urmează se face o scurtă prezentare a celor mai importante

variante de realizare a unor construcţii pe structură din lemn2.2.1. Case de locuit din buşteniSunt realizate din trunchiuri de copac. Pentru a putea fi folosite, trunchiurile

trebuie sa fie drepte. Lemnul nu se usucă decât în mod natural. Buştenii se îmbinăprin chertări, nefolosindu-se alte elemente de asamblare metalice. Izolaţia termică acasei este realizată exclusiv din lemn.

În teză se gasesc mai multe detalii.2.2.2. Case de locuit din bârneReprezintă o forma de casa mai evoluată decat cea din busteni

rotunzi.Varianta moderna a acestor case este realizată din bârne frezate lamba-ulucpe canturi cu câte doua sau trei canale, în funcţie de lătimea elementelor. Acesteaasigură o mai bună montare a elementelor, o izolaţie termică bună şi o protecţieîmpotriva vântului, net superioară variantei clasice. Şi designul general al casei,exterior şi interior are de caştigat.

Se mai pot folosi diverse profiluri de barne:

Page 9: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

7

- Sistem din barne rotunde- Sistem de barne "D- Sistem de barne cu profil patrat- Sistem conventional din semi-barne.

În teză se gasesc mai multe detalii.2.2.3.Case de locuit din grinzi lamelareAcest tip de case este echivalentul celor clasice cu structura in cadre din beton

armat. Datorită tehnologiei din zilele noastre exista posibilitatea de a se fabricapereţi stabili cu grosimi mari, de 120,160 sau chiar 200mm.

În teză se gasesc mai multe detalii.2.2.4.Case de locuit din panouri mari cu schelet din lemnCasele de locuit din panouri mari cu schelet din lemn se împart în 2 mari

grupe: sistem traditional sau tip framing (în cazul nostru – Framing R).În teză se gasesc mai multe detalii.2.2.4.1.”Sistem traditional”În cazul realizării caselor de locuit prin Sistemul traditional panourile se vor

execută pe şantier, nu vor mai fi executate sub forma de prefabricate în hale specialamenajate si se va folosi lemn masiv cu sectiuni de 100x100, 100x150, 150x150pozitionaţi cu un pas aleator (50, 60, 80 cm).

În teză se gasesc mai multe detalii.2.4.4.2.Sistem Framing RSistemul Framing R permite folosirea mai judicioasa a lemnului, asigură

comportarea elastică a structurii şi evită concentraţiile de eforturi prin disipareaacestora şi conlucrarea spaţială a ansamblului. Pentru uşurinţa montajului, pereţii serealizează din panouri de 2-4 m lungime, uşor manevrabili pe şantier şi usor deîncărcat în mijloacele de transport.

Posibilitatea realizării pereţilor sub forma de panouri prefabricate, conduce lacreşterea calităţii execuţiei acestor elemente, prin realizarea lor în fabrica cu utilajeşi tehnologii moderne, precum şi un control tehnic adecvat şi în acelasi timp prinprefabricare se reduce considerabil timpul de executie al constructiei, micşorându-seastfel manopera de montaj şi implicit costul clădirii. Datorită greutaţii scăzute,fundaţia necesară pentru a asigura durabilitatea construcţiei este cu mult redusă faţăde cea necesara unei case din zidărie, scăzând astfel cu mult costul de construcţie alunei case din lemn, fără a fi diminuat totodata gradul de siguranţă dorit.

Caracteristica cea mai importantă a acestor case este rapiditatea de execuţie, ocasa de 200-300 mp putând fi dată la cheie în 10-12 săptămâni, faţă de caseletradiţionale de zidărie care au o perioadă de execuţie de peste 10 ori mai lungă.

Sistemul Framing reprezintă o modalitate ieftină şi accesibilă de a construi ocasă şi de a o întreţine în timp, asigurând ocupanţilor toate cerinţele de confort. .

Structurile de case executate în acest sistem, se evidenţiază prin folosireaoptimă a materialului lemnos, prin rezistenţă, stabilitate, ductilitate, greutate proprieredusă care diminuează astfel impactul seismic, durabilitate, confort termic ridicat,preţ competitiv.

În teză se gasesc mai multe detalii.

Page 10: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

8

Capitolul 3Aspecte actuale privind utilizarea

lemnului în construcţii

3.1. Proprietăţiile materialului lemnosÎn lucrarea de faţă vom face o comparaţie între câteva norme specifice de

calcul:- Norma românească NP005/2003 [70] ;- Norma europeană Eurocode5 „Design of timber structures” [78] ;- Norma australiană AS 17201, 1-1997 „Australian limit State timber Design

Code” [05] ;- Norma americană NDS 2005 (National Design Specification) for Wood

Constructions [92] ;În teză se gasesc mai multe detalii.3.1.1.Compoziţia celularăLemnul este compus din celule în formă de tub dreptunghiular, rotund sau

alungit. Aceste celule sunt mai mult lungi decât late, iar lungimea celulelor estefundamental paralelă, cu lungimea copacului. Celulele pereţilor sunt compuse dinceluloză, iar celulele sunt lipite împreună, din materialul cunoscut ca lignin.

Dacă este examinată secţiunea transversală a unui trunchi de lemn, se observăinele concentrice. Un inel reprezintă cantitatea materialului lemnos, care estedepozitat pe exteriorul copacului, în timpul unei perioade de vegetaţie.

3.1.2.Conţinutul de umiditate şi contracţiaPorţiunea solidă a lemnului este realizată de o compunere complexă de

celuloză – acid lignin sulfonic. Celula cuprinde cadrul celulei de perete, iar acidullignin – sulfonic cimentează şi leagă laolaltă celulele.

Pe lângă materialul solid, lemnul conţine umiditate. Conţinutul de umiditate(MC) este măsurat ca procentul de apă pe greutatea în stare uscată a lemnului:

Duramen (Inimatrunchiului de arbore)

LemnvechiLemn

timpuriu

Inelanual

Alburn

Secţiunea transversală a unuibuştean

Page 11: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

9

Bara de grafic indicând condiţiile diferite EMC ( umiditate )

Figura de mai sus arată conţinutul de umiditate din cherestea, în comparaţie cugreutatea sa solidă. Valorile indică faptul că cheresteaua a fost fabricată (punctul 1),la un EMC (conţinut de umiditate) sub punctul de saturaţie al fibrei. Câteva uscărisuplimentare au avut loc, înainte ca lemnul să fie utilizat în construcţie (punctul 2).EMC este indicat ca fiind mai mic, decât EMC în timpul construcţiei.

3.1.3.Stabilitatea dimensională a lemnuluiHigroscopicitatea lemnului reprezintă proprietatea acestuia de a prelua şi

reţine umiditatea din mediul ambiant, în starea lichidă sau de vapori, prin mecanismecomplexe, acţionate de forţe de natură chimică (chemosorbţie) şi fizică, asociatecauzal elementelor din structura lemnului, respectiv pereţi celulari şi goluri.Principalul component higroscopic al lemnului îl constituie hemicelulozele.

Umflarea şi respectiv contragerea lemnului se produc ca urmare a variaţieiumidităţii acestuia în domeniul apei legate şi constau în variaţia dimensiunilor şivolumului la pătrunderea apei în lemn, respectiv la eliminarea apei din lemn.

O importanţă deosebită pentru caracterizarea lemnului expus în condiţii deexterior prezintă impregnabilitatea (permeabilitatea) la lichide, ca o condiţiepentru o tratare corespunzătoare cu substanţe chimice în formă lichidă, chiar prinprocedee de tratare superficială şi durabilitatea naturală a sa.

Page 12: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

10

Pentru stabilizarea dimensională a lemnului sunt importante următoareleproprietăţi:

1.Hidroscopicitatea lemnului;2.Structura anatomică a lemnului, respectiv proporţia golurilor celulare şi

implicit capacitatea pentru apă a acestuia;3.Impregnabilitatea (permeabilitatea), ca măsură a tratării corespunzătoare

a lemnului cu diverse substanţe în stare lichidă, dar şi ca uşurinţă de pătrundere aapei în lemn;

4.Durabilitatea naturală a lemnului, ca un criteriu de apreciere alperformanţelor practice ale lemnului. Toate aceste proprietăţi au fost studiatecomparativ pe specii de fag, brad şi molid, având în vedere că aceste specii ocupăcca. 70% din volumul masei lemnoase exploatate la noi în ţară.

3.1.4. Rezistenţa mecanică

3.1.5. Proprietăţiile mecanice ale lemnului de construcţiiProprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de

laborator, pe epruvete standardizate, realizate din lemn fără defecte.Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor)Pentru lemn de răşinoase:

- rezistenţa la întindere: cca. 1000 daN/cm2;- modulul de elasticitate: E = 110.000 – 140.000 daN/cm2

Page 13: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

11

Solicitarea de întindere: a) în lungul fibrelor;b) perpendicular pe fibre.

Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor)SR EN 408 – 1996Pentru lemn de răşinoase:

- rezistenţa la compresiune: cca. 400 daN/cm2;- modulul de elasticitate: E = 110.000 – 130.000 daN/cm2;

Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor.

Diagrama s/e pentru lemn de răşinoase supus la:a) întindere în lungul fibrelor (X);b) compresiune în lungul fibrelor (D);

Page 14: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

12

Comportarea lemnului la încovoiere (perpendicular pe fibre)SR EN 408 – 1996Pentru lemn de răşinoase:

- rezistenţa la încovoiere: cca. 750 daN/cm2;

Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru:a). – elastic;b). – elasto-plastic;c). – plastic.

Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre)STAS 1348 – 1987Se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe

fibre:

Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre:a). – pe întreaga suprafaţă;b). – pe o parte din lungime;c). – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime.

Modulul de elasticitate:- E = 6.000 – 9.000 daN/cm2Rezistenţa:

Page 15: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

13

-depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor;

Variaţia rezistenţei la strivire, în funcţie de unghiul α.

Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983Se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare, în funcţie de poziţia

planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare:

Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare:1 – transversală (τt = 350 daN/cm2);

2 – longitudinală paralelă (τp = 80 – 90 daN/cm2);

3 – longitudinală perpendiculară (τpp = 40 – 50 daN/cm2).

3.1.6. Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferitesolicitări

Anizotropia - proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţiaforţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincidecu direcţia fibrelor;

Page 16: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

14

Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul a la:1 – încovoiere; 2 – întindere şi 3 – compresiune.

Umiditatea- rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii, dar numai până la atingerea

punctului de saturaţie a fibrei (25-30%)- umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi

neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică;

Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea.Temperatura- creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice;- creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la forfecare cu 15-

20% şi la compresiune cu 20 - 40%;- nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC;Densitatea- rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii;

3.1.7. Lemnul - material combustibilLemnul este un material combustibil deoarece elementele sale constitutive

sunt compuşi organici. Segmentele incombustibile dobândite natural sau printratament afecteaza doar caracterul combustiei, dar lemnul nu va deveni niciodata unmaterial incombustibil.

Lemnul nu se autoaprinde uşor ci este necesară o sursa exterioară cauzatoare.Principalele etape din timpul unui incendiu sunt:

Page 17: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

15

- în jurul temperaturii de 100-105 grade încep sa se degajeze elementele volatilede pilda apa, terebentina.

- între 105 si 150 grade asistăm la debutul procesului de descompunere alemnului.

- peste 150 grade şi spre 250, apar primele degajări de gaze.- în jurul valorii de 225 grade, în cazul în care apare o sursa de aprindere

demarează combustia: este punctul de aprindere.- între 260 si 290 grade, lemnul aprins arde cu flacara permanentă: suntem la

punctul de combustie.Peste această valoare se instalează combustia exotermă.Valorile de temperatura sunt valabile în majoritatea testelor de laborator, însă

incendiile reale, în funcţie de o multitudine de parametri, pot varia semnificativ.3.2. Procedee de clasificare a lemnului în clase de calitateClasificarea lemnului în clase de calitate este foarte importantă pentru

folosirea economică şi raţională a lemnului astfel încât acesta să fie un material fiabilşi competitiv.

3.2.1.Clasificarea vizualăClasificarea vizuală va avea în vedere corelaţia caracteristicilor de rezistenţă a

lemnului cu:- viteza de creştere, exprimată prin lăţimea inelelor anualeş- factori de reducere a rezistenţei legaţi de defecte şi anomalii cum ar fi

crăpăturile, nodurile, lemnul de compresiune, atacul provocat de insecte sauciuperci.

Majoritatea normelor naţionale, dar şi normele europene EN 518 şi En519 dauîn principal exigenţele minime pe care trebuie sa le îndeplinească lemnul pentru acorespunde unei clase.

Clasificarea vizuala are o serie de avantaje şi dezavantaje:- este simplă şi uşor de realizat fără a necesita o formare tehnica superioară- nu necesită echipamente deosebite- necesită destul de multă muncă şi de multe ori este ineficace deoarece nu

poate să ia în considerare structura internă a lemnului şi densitatea sa, factorice influenteaza rezistenţa

- nu este eficace dacă nu este corect aplicată fiind influenţată de subiectivitateaclasatorului.

3.2.2. Clasificarea mecanicăClasificarea mecanică este introdusă pentru a elimina dezavantajele

clasificării vizualeModulul de elasticitate este principalul parametru de clasare şi încercarea

constă în solicitare la încovoiere a fiecărei piese între 2 reazăme plasate la0.5...1.2m distanţa unul faţă de altul luându-se în considerare mărimea încărcăriipentru o săgeată impusă sau săgeata sub o încărcare dată.

În alte ţări se folosesc alte metode pentru determinarea modulului deelasticitate, cum ar fi vibraţiile, microundele sau ultrasunetele apărând avantajul că

Page 18: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

16

lemnul nu este solicitat mecanic şi nu se limitează dimensiunile maxime.3.2.3.Clasele de calitate ale lemnuluiCaracteristicile de calitate sunt criteriile de clasificare ale lemnului pentru

construcţii în clase de calitate. În normele internationale actuale de calcul pentruelementele şi structurile de lemn, claselor de calitate li se asociază valori concreteale rezistenţelor mecanice la diferite solicitări sau ale caracteristicilor fizice.

În România este preluată Norma europeană prin SR EN 518-1998 „Lemnpentru construcţii. Clasificare. Condiţii pentru standardele de clasificare vizuală derezistenţă”. În prezent există o normă generală STAS 857/83 „Piese şi elemente delemn pentru construcţii - clasificare şi condiţii tehnice de calitate” în care sortarea seface dupa destinaţie în raport cu natura şi mărimea solicitării.

În prezent condiţiile de calitate ale lemnului pentru construcţii în Româniaurmăresc înlăturarea nepotrivirilor între normele în vigoare şi corelarea acestora cunormele internaţionale. Se propune clasificarea elementelor de lemn şi încadrarea lorîn 5 clase de rezistenţă în funcţie de specia de lemn din care provin.

Clase de calitateSpecia Clase de rezistenţă

C10 C18 C24 C30 C40Molid, larice, brad, pin x x x - -

Stejar, gorun, cer, salcam - x x x -Fag, mesteacan, paltin - x - x x

Plop, anin, tei x x - - -

În teză se gasesc mai multe informatii legate de aceste aspecte.

Page 19: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

17

Capitolul 4.Studii comparative ale construcţiilor de lemn

realizate în sistemul “framing”în România, U.E., Australia şi SUA

4.1. Prezentarea principiului de realizare a unei case în sistemul„Framing” R după Normele românesti.

În urma unui studiu realizat în ultimii 10 ani, am adaptat soluţiile si varianteleconstructive întâlnite în alte ţări în care se foloseşte sistemul „framing”,combinându-le cu soluţii folosite la noi în ţară. Rezultatul obţinut l-am denumitsistem „framing” R.

Acest tip de structură oferă avantaje net superioare faţă de construcţiile dinbeton şi faţă de cele tradiţionale din lemn:

- obţinerea unei structuri uşoare şi foarte rezistente;- elasticitatea materialului lemnos conferă siguranţă în cazul producerii

seismelor;- folosirea eficientă şi economică a materialului lemnos;- realizarea în timp redus a construcţiei.Dacă la această structură adăugăm folosirea unor materiale moderne de

construcţie (vată minerală, gips-carton, membrane etc.) obţinem o izolaţie termică şifonică foarte bună, umiditate interioară optimă, precum şi un climat de locuit foartesănătos.

În partea ce urmează o sa fac o prezentare principială a unei case pe structurade lemn realizată în sistemul „framing” R. Aceaste se compune din următoareleelemente:

Page 20: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

18

InfrastructuraÎn general, la construcţia caselor de lemn în sistemul „framing” R s-a ales

varianta cu fundatii izolate şi grinzi din beton armat sub peretii structurali din lemn.Adâncimea de fundare va fi de minim 100 cm de la cota terenului natural.Hidrozolaţia orizontală peste cota ±0.00 este din carton asfaltat montat sub talpapanourilor de pereţi ale parterului.

PereţiReprezintă principalele elemente de rezistenţă şi stabilitate ale construcţiei,

care asigură preluarea sarcinilor verticale din greutatea planşeelor şi a şarpantei,precum şi a sarcinilor orizontale din seism şi vânt şi transmit aceste încărcărifundaţiei.

Pereţii sunt alcatuiţi din dulapi de lemn de răşinoase, cu dimensiunilesecţiunii de 48x90mm, 48x120mm si 48x150mm, spaţiaţi în plan la distanţe de400…600

Elementele verticale de rezistenţă ale pereţilor (montanţi) sunt solidarizate detălpile orizontale ale panourilor prin cuie şi colţare metalice galvanizate. Panourilepereţilor exteriori sunt placate de regulă cu plăci de OSB de 10mm, care asigurărigidizarea şi conlucrarea montanţilor în plan lateral, realizând astfel o comportarede şaibă rigidă a peretelui în planul său. Panourile pereţilor interiori suntcontravântuite prin rigle dispuse orizontal şi înclinat, între montanţi.

Legatura superioară a panourilorAsigură legatura la partea superioară a panourilor prefabricate. Centura se

fixează de talpa superioară a panourilor prefabricate prin batere în cuie. Se constituiedintr-un dulap de lemn, cu dimensiunile de 48x90,48x120 48x150mm, având aceiaşilaţime cu a peretelui pe care reazemă.

PlanşeelePlanşeele sunt elementele de construcţie orizontale care realizează preluarea

încărcărilor din greutatea oamenilor şi mobilierului şi o transmit pereţilor şi înacelaşi timp asigură conlucrarea peretilor în plan orizontal şi distribuirea sarcinilororizontale din vânt şi seism. Principalele elemente de rezistenţă ale planşeelor suntgrinzile. Grinzile sunt alcătuite din dulapi de lemn de răşinoase, cu secţiuni de48x200mm, 48x250mm dispuse la interspaţii de 300...400mm şi rigidizate în senstransversal cu distanţieri din dulapi cu aceiaşi secţiune.

Pentru încăperile cu deschideri mari putem folosi şi grinzi principale lamelarecu secţiuni de 150x180, 150x200, 150x220mm, alcătuite din dulapi de lemnîncleiaţi, sau scânduri incleiate.

ŞarpantaReprezintă elementul de închidere situat la partea superioară a construcţiei,

având atât un important rol practic prin protejarea clădirii de intemperii, cât şi un rolestetic, contribuind în mare măsură la aspectul construcţiei. De altfel multeconstrucţii din lemn se individualizează prin forma şarpantei.

Şarpanta se compune din structura de rezistenţă, stratul suport al învelitorii şiînvelitoare.

Page 21: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

19

Structura de rezistenţă a acoperişului se poate executa în două variante şianume: şarpantă pe scaune şi şarpantă pe grinzi cu zăbrele (ferme).

Şarpantele pe scaune sunt alcătuite din popi şi pane din lemn ecarisat derăşinoase care formează împreună un cadru de rezistenţă rigid întărit princontravântuiri şi capriori care reazemă pe pane, îmbinaţi prin chertare.

Şarpantele pe grinzi cu zăbrele sunt alcătuite din ferme cu zăbrele din lemn,realizate din dulapi îmbinaţi la noduri cu pene cu gheare, prin presare. Grinzile cuzăbrele se contravântuiesc la talpa superioară pentru a crea un cadru rigid în planulinvelitorii.

În ambele cazuri suportul învelitorii este alcătuit din astereală de 24mmgrosime sau plăci de OSB de 10 mm.

Peste stratul suport al învelitorii se dispune hidroizolaţia din membranăbitumată.

Ca material de învelitoare se poate folosi: ţiglă, tablă zincată, coli deonduline, bardolyne, tabla Lindab, eternită, etc.

În teză se gasesc mai multe detalii.4.2. Standardul australian – “Codul naţional de construcţii cu

schelet din lemn”Acest standard specifică cerinţele pentru selecţia, plasamentul şi fixarea

componentelor structurale din lemn, în cadrul urmatoarelor limite generale:a) Clădirile cu multe etaje convenţionaleb) Construcţii cu un etaj şi cu doua etaje, cu o pantă maximă a acoperişului de

30 de grade (58: 100)c) Forma în plan să fie rectangulară sau aproape rectangulară şi o serie de

combinaţii de forme rectangulare, incluzând clădiri cu capăt deschis şi în forma debumerang, înclinaţia şi proiecţiile asemănătoare ferestrelor scoase în relief.

d) Criteriile de proiectare şi încărcărileInfrastructuraFundaţiiÎn afară de zonele unde presiunile conventionale ale terenului de fundare sunt

foarte mari, adica pe rocă sau pe alte materiale de fundare, pentru care pconvdepăseste 500 kPa, se vor putea prevede fundaţii sub fiecare pilon sau perete, pentrua putea distribui presiunea efectiva la terenul de fundare.

Fundaţiile, indiferent de materialul sau de tipul lor, vor fi proporţionate astfelîncât sa poata distribui, sarcinile verticale şi laterale ale suprastructurii şi vor avea osuprafaţă suficientă pentru a preveni tasările semnificative sau alte deformaţii aletuturor componentelor structurale pe care le susţin.

Tălpile de lemnTălpile de lemn pot fi utilizate ca fundaţii, având în vedere că ele sunt

proporţionate astfel încât să nu depăşească faţa elementelor pe care le sustin, maimult decât propria lor grosime, luată fata de fibra lemnului, sau de trei ori mai multdecât propria lor grosime, luată de-alungul fibrei lemnului.

Page 22: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

20

Grinzi de planşeuGrinzile de planşeu vor fi prevăzute conform următoarelor reguli:a) Grinzile se vor aşeza peste traverse în linii drepte şi paralele cu partea

superioara a suprafeţei lor, aşezate corect până la un nivel comun pentru aputea fi realizat planseul. Feţele inferioare ale grinzilor având surplusuriminore, vor fi tăiate peste traverse, pentru a le aduce la nivelul comuncerut.

b) Grinzile vor fi aşezate în aşa fel încât să tindă să se îndrepte sub încarcare.Indiferent de lungimea lor, dacă grinzile sunt tăiate parţial peste suporturi,pentru a corecta măsuratoarea, ele vor fi considerate ca fiind rezemate lacapete.

c) Nodurile de grinzi, altele decât îmbinarile cap la cap, care pot fi utilizatepentru dezvoltarea întregii capacitati de rezistenţa şi rigiditate aelementului, se vor fi realiza numai deasupra traverselor sau a reazemelor.

d) Grinzile vor fi prinse de traverse în toate punctele rezemarii.e) Acolo unde grinzile sunt utilizate împreuna cu peretii din beton armat sau

zidarie, capetele acestora dispuse în golurile din pereti vor fi prelucrate lapartea superioara astfel încât să nu fie încastrate.În teză se gasesc mai multe detalii.

4.3. Standardul AmericanSpecificarea proiectăriiNational Design Specifications (NDS) - Specificatiile Nationale de Proiectare

pentru construcţiile din lemn sunt specificaţiile baza pentru proiectarea constructiilordin lemn din SUA. În întregime sau părţi din NDS sunt incluse în cele trei coduri demodelare a clădirilor.

În mod normal normele au fost îmbunătăţite o data la 3-5 ani. NDS esteîmpartit în trei secţiuni:

1. Secţiunea de proiectare2. Apendice (valorile de proiectare pentru lemnul de constructii)3. Comentarii

Metode de clasificare a lemnului structuralMajoritatea lemnului este clasificat, de către inspecţia vizuală, iar materialul

clasificat în acest mod este cunoscut ca lemn structural gradat vizual. Dacă categoriade lemn are proprietăţi mecanice recunoscute, pentru utilizarea în proiectareatehnică, se face referire la categoria de rezistenta.

Regulile de clasificare a lemnului stabilesc limite, privind mărimea şi numărulcaracteristicilor de dezvoltare, care sunt permise, în categorii de rezistente variate.

Proiectanţii trebuie sa fie avizati de faptul ca pot fi folosite mai multe serii dereguli de gradare, pentru a clasa unele specii de grupuri comerciale. Douglas Fir-Larch poate fi clasat după regulile Asociaţiei vestice a produselor de lemn (WWPA),sau după regulile Biroului de inspecţie a lemnului de pe Coasta de Vest (WCLIB).Există unele diferenţe, în rezistentele admisibile, dintre cele două serii de reguli.Diferenţele, în rezistentele admisibile, au loc numai în componentele de dimensiuni

Page 23: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

21

mari, cunoscute ca lemne pentru construcţii, iar rezistenţele admisibile sunt aceleaşisub ambele reguli de clasificare, pentru dimensiunile lemnului nesortat.Dimensiunile lemnului de construcţie şi dimensiunile lemnului nesortat sunt redatemai jos.

Valorile de grad contra valorilor de proiectare ale lemnuluiExistă două mari clasificări ale dimensiunii lemnului taiat:

1. Lemn ecarisat2. Buştean

În Anexele NDS 1997, proprietăţile de proiectare pentru lemnul gradat vizual,sunt bazate pe două serii diferite, ale standardelor ASTM :

1. Procedurile în-grad (ASTM D 1990), aplicate la lemnul ecarisat (Ref. 4.15)2. Procedurile lemnului curat (ASTMĂ D 2555 şi D 245), aplicate la busteni

(Ref. 4.13 şi 4.14)Dimensiunile lemnului de construcţiiCalculele structurale sunt bazate pe dimensiunea netă standard, a unei bucăţi

de lemn. Proiectantul ar putea să permită contracţia, în timpul detalierii conexiunilor,dar pentru calculele de rezistenţă sunt acceptate dimensiunile standard.

O mare parte din lemnul de constructii este formată din lemnul ecarisat. Cualte cuvinte, lemnul de construcţii este prelucrat la dimensiunea netă standard, careeste mai mică decât dimensiunea nominală.

Se consideră un element de 8x12 (dimensiunea nominală = 8 in. x 12 in.).1. Lemnul ecarisat. Dimensiunea netă standard = 7 ½ in. x 11 ½ in.2. Lemnul semiprelucrat. Dimensiune aproximativă = 75/8 in. x 115/8 in.

Mărcile de calitate tipice, pentru lemnul structural vizual gradat. Elementeledin marca de calitate includ: a. agenţia de gradare a lemnului (ex. WWPA), b.numărul fabricii; c. categoria lemnului; d. Specia de lemn comercial (ex.Douglas Fir – Larch şi Lemnul din regiunea de V); e. Conţinmutul deumiditate, în momentul tratării unei suprafeţe (ex. S-GRN şi S-DRY). (poză deWWPA).

Marca de calitate tipică, pentru maşina de presat lemnul(MSR). Elementele din marca de calitate includ: a.marcarea MSR (Maşina de presat); b. agenţia de gradare alemnului (ex. WWPA); c. numărul fabricii (ex. 12); d.Rezistenta de încovoiere nominală (ex. 1650 psi) şimodulul de elasticitate (ex. 1.5x106 psi); e. speciile delemn comercial (ex. Hem – Fir); f. conţinutul de umiditateîn momentul tratării unei suprafeţe (ex. S – DRY). (Poză deWWPA).

Page 24: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

22

3. Lemnul ecarisat complet. Dimensiune minimă 8 in. x 12 in.Panourile structurale de lemnPlacajul, panoul de susţinere, panourile compuse şi placa aglomerată

structurală (din aşchii de lemn) numite în mod obişnuit OSB, panourile structuralede lemn, sunt utilizate mult ca materiale de construcţie, cu o varietate de aplicaţiistructurale şi nestructurale. Unele din utilizările structurale majore sunt:

1. Învelitoarea acoperişului, planşee şi pereti2. Diafragmele orizontale şi verticale3. Componente structurale

a. Grinzi de lemn si placajb. Panouri tensionatec. Panouri curbated. Plăci cutatee. Placă sandviş (placă din straturi diferite suprapuse)

4. Plăci pentru guseea. Grinzi cu zăbreleb. Îmbinări de cadru rigid

5. Sisteme de fundaţii de lemn tratat cu substanţă conservantă6. Cofraj de beton

Învelitoarea pentru acoperişPanourile structurale de lemn ţin seama de învelitoarele acoperişului de lemn,

utilizate în Statele Unite. Se presupune ca aceste materiale să fie durabile, continuepeste două sau mai multe deschideri. Placajul, OSB şi alte panouri cu proprietăţidirecţionale sunt utilizate, în mod normal, în direcţia tare (mare) (dimensiunea lungăa panoului perpendicular pe suporturi). Totuşi, în sistemele de acoperiş în panouri,panourile sunt adesea întoarse, în direcţia slabă (mică), pentru sarcinile învelitorii.

Învelitoarea pentru pardoseliPanourile structurale de lemn sunt utilizate în construcţia pardoselii, în două

moduri. Un sistem implică două straturi de panouri, iar celălalt sistem implică unsingur strat. Termenii utilizaţi, pentru a face referire la aceste straturi diferite depanou, sunt:

1. Pardoseala oarbă – stratul de jos, într-un sistem cu două straturi;2. Strat de bază – stratul superior, într-un sistem cu două straturi;3. Podina oarbă combinată – strat de bază – un sistem cu un singur strat.

Peste placaje este prevăzut în mod normal un strat de uzura din linoleum,mocheta, gresie, etc, pentru recomandările specifice instalării.

PardosealaPardoseala utilizează un sistem de podea de două straturi, cu o podea oarbă

separată şi un strat de bază. Podeaua oarbă este aleasă din categoriile învelitorii,utilizând evaluarea deschiderii cu două numere.

Învelitori pentru peretiPanourile structurale de lemn pot fi utilizate, în construcţia peretelui, în două

moduri principale. În prima metodă, panourile servesc numai unui scop structural.Ele sunt ataşate direct la cadru şi servesc drept învelitoare, pentru a distribui forţa

Page 25: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

23

normală a vântului la stalpi şi pot să funcţioneze de asemenea ca elemente derezistenţă la forfecare, dacă peretele este un perete supus la forfecare. Materialulsecundar finisat a lemnului, sau alt material, este ataşat de asemenea la exteriorulperetelui.

Diafragmele orizontaleO diafragmă orizontală acţionează ca o grindă, în planul unui acoperiş sau

planşeu, care se deschide între pereţii supuşi la forfecare. Deşi, efortul unitar deforfecare este un factor major, la proiectarea diafragmei orizontale trebuie sa se tinaseama de un număr de articole suplimentare.

Consideraţiile principale ale proiectării, pentru o diafragmă orizontală, sunt:1. Grosimea pardoselii;2. Imbinarile elementelor componente ale diafragmei;3. Proiectarea tălpilor;4. Proiectarea diagonalelor;5. Deformarea diafragmei;6. Centuri si cerinte de rezemare.

În teză se gasesc mai multe detalii.

Page 26: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

24

Capitolul 5.Tehnologii moderne de realizare

a structuriilor de lemn

5.1. Prezentarea generală a furnizorilor de tehnologiiMiTek este lider mondial în conectori metalici, programe pentru calcule de

rezistenţă, programarea producţiei în fabrici şi şantiere, masini cu comandănumerică pentru industria de componente din lemn pentru construcţii.

Pe lânga MiTek, exista si alte tehnologii de realizare a structurilor de lemn. InAustralia in paralel cu MiTek-ul exista Pryda, iar în Europa se foloseste si sistemulGang Nail.

Sistemele MiTek sunt folosite de fabricanţi în toata lumea şi asigurăconstrucţia în domeniul structurilor din lemn din America de Nord, Europa (înspecial ţările nordice), Australia, Noua Zeelanda şi Africa de Sud. Programele decalcul şi de fabricatie MiTek sunt cheia succesului societatii MiTek şi în acelaşitimp al clientilor săi, utilizatori ai sistemului şi produselor MiTek.

Prin programele de calcul şi de fabricaţie MiTek se pot realiza panouri delemn, grinzi cu zăbrele şi şarpante utilizând modulele deţinute de acest soft:

- Panel- Wood Engine- MBA- Layout- PrimeCad- Engineeering

5.1.1.PANEL - Proiectare panouri de pereţiCu ajutorul acestui modul se pot crea rapid planurile construcţiilor de la cele

mai simple până la cele mai complexe.

5.1.2.WOOD ENGINEProgramul WoodEngine este conceput pe baz Autocad-ului unde se pot

introduce plansele în 2D ca mai apoi să fie transformate în 3D. După ce s-au desenatelementele 3D, WoodEngine le traduce din Autocad în structura din lemn pentru

Page 27: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

25

programul structural si amplasează montanţii la distanta pe care o introduceproiectantul în program.

5.1.3.MBAMBA este centrul suitei MiTek 20/20®. Este un pachet cu care se pot face

devize şi se poate administra complet un proiect. Utilizatorul poate genera şiimprima estimări de preţ, confirmări de comanda şi rapoarte de administrare aproiectelor în fabrică.

Page 28: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

26

5.1.4. LAYOUTCu ajutorul acestui modul de calcul se realizează repartiţia grinzilor în

planul şarpantei sau în planul planşeului din lemn.

5.1.5. PRIME CADAcest modul permite realizearea desenelor 2D.

Page 29: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

27

5.1.6. ENGINEERINGModulul Engineering realizează calculul sarpantei.

Pe de alta parte, şi Pryda are un domeniu cuprinzator de programe inteligente,în industrie, stabilind standarde noi de expertiză tehnică şi viteza de operare.Proiectarea şi programele de estimare pentru sistemele de acoperis, pereţi şipardoseli sunt la extremitatea de conducere a tehnologiei şi sunt usor de învătat şi deutilizat. Problema de rezolvare şi componentele de management ale afacerilorsporesc eficienta şi productivitatea fabricantilor şi permit clientilor Pryda sămăsoare şi sa îmbunătăţească operaţiile de productie. Pryda produce deasemenea ogamă largă de programe inovatoare pentru proiectarea, detalierea şi estimareacomponentelor de cadre din lemn, care sunt valabile la proiectanţii şi ingineriiconstructori, cu un cost foarte mic.

5.2. Structuri de acoperişMiTek a revoluţionat construcţia de structuri de lemn când a fost introdusă

utilizarea pieselor de legatură multicuie, pentru fabricarea grinzilor cu zăbrele dinlemn prefabricate, în anul 1960.

Şarpanta este calculată cu programul de calcul MiTek 20/20 specializat înstructuri din lemn, având calculele de rezistenţă incluse în program după normativeleromâneşti armonizate cu Eurocod 5. Astfel circa 90% din şarpantă este executatăîntr-o unitate de producţie specializată unde muncitorul lucrează pe maşinicomandate numeric .

Page 30: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

28

Realizarea şarpantelor sub formă de prefabricate prezintă urmatoareleavantaje:- Consum redus de material lemnos- Posibilitatea arhitectului de a obţine spaţii generoase eliminând stâlpi şi

înlocuindu-i cu grinzi cu zăbrele, obtinându-se astfel deschideri foarte mari- Organele de asamblare împreună cu plăcile multicui si proiectul foarte detaliat

reduc considerabil erorile în montaj, nemaifiind necesară folosirea forţei demunca calificată. O singură persoană trebuie să supravegheze punerea în operacorectă a şarpantelor.

- Optimizarea materialului lemnos- Eliminarea asterelei în totalitate datorită sistemului de contravântuiri folosit în

tehnologie.- Costurile şarpantei industrializate nu vor depăşi niciodata costurile unei şarpante

tradiţionale datorită unor avantaje de baza ale sistemului- Sistemul de şarpantă MiTek pentru mansardări are un mare anvantaj: poate

înlocui cu succes planseul clasic din beton armat prin placarea tălpii inferioare afermei cu plăci de OSB 22mm peste care se poate turna o şapă usoara în amesteccu microfibra de armare cu o grosime de maxim 5mm realizând un planseurelativ solid cu costuri foarte mici.

În teză se gasesc mai multe detalii.5.3. Structuri de planşeeSistemul grinzii cu zăbrele cu tălpi plateGrinda cu zăbrele PosiStrut este o grinda cu zăbrele mixta, incluzând

caracterul polivalent al lemnului şi rezistenţa oţelului. Spre deosebire de grinda cuzăbrele de lemn convenţională, tălpile de lemn pe grinda cu zăbrele PosiStrut suntplane, cu o suprafaţa orizontală largă. Acest lucru face ca grinda cu zăbrelePosiStrut să fie mai puternică şi mai rigidă, decât grinzile cu zăbrele convenţionale.

Grinzile cu zăbrele de pardoseala PosiStrut oferă urmatoarele avantaje:- Canalele şi conductele electrice pot traversa, printre talpi şi inimi de grinda.- Materialul de tavan poate fi fixat direct, la tălpile inferioare ale grinzii cu zăbrele.- Deschiderile mai mari pot fi obtinute cu grinzile cu zăbrele de pardoseala, decât

cu grinzile de lemn solide, creand suprafeţe deschise mari.- Pereţii structurali interiori pot fi redusi sau eliminaţi.- Problemele de contracţie, întâlnite uneori, de către grinzile de lemn tare, verde,

pot fi reduse sau eliminate.- Au greutate scăzută şi sunt usor de manevrat.

Grinzile cu zăbrele PosiStrut asigura deasemenea o soluţie ideală pentrucăpriorii cu deschidere largă, mai ales acolo unde susţin învelitoare cu tigle şi/sautavane, care necesită componente de sustinere, cu deschidere apropiată.

PosiJoist si PosiPlus au toate caracteristicile unice, ale constructiei cu inimade grinda deschisa PosiStrut, combinate cu abilitatea de a echilibra lungimea pesantier. Panoul de capat ajustabil indică acum toate beneficiile grinzilor cu zăbrelePosiStrut, impreuna cu capacitatea de a realiza reglari finale, la deschiderea pe

Page 31: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

29

santier. PosiJoist si PosiPlus presupun că se pot obtine acum toate beneficiilegrinzilor cu zăbrele cu inima de grinda deschisa PosiStrut, intr-un termen relativscurt.

Constructa Beam este un sistem ce presupune ca si posibilate de realizare degrinzi cu lungime mai mare. Sistemul de constructie al grinzii Constructa Beam cuansamblu de cuie permite fabricarea lungimilor lungi si a sectiunilor largi, utilizandlungimi scurte, ale lemnului uscat cap la cap, pentru a face lungimi lungi si precummuchie pe muchie, pentru a forma sectiuni largi. Grinzile, de pana la 300 mmadancime si 10m lungime, pot fi fabricate utilizand Sistemul de Constructie alGrinzii Constructa Beam.

În teză se gasesc mai multe detalii.5.4. Tehnologii şi elemente de prindereMiTek ofera cele mai complexe şi performante echipamente şi linii de

productie din această industrie.Plăcile multicui sunt concepute şi realizate într-un sistem complet din tabla

din otel inoxidabil sau din otel zincat (275 g Zn/m2). Placile – conectorii multicui seproduc în cinci grupe de clasificare, pe tipuri conceptuale şi dimensionale:

- GNA20 - grosime 1 mm; galvanizat 275 g/mp; otel Fe250; cuie de 10 mm- T150 - grosime1.5 mm; galvanizat 275 g/mp; otel Fe250; cuie de 15 mm- M16H - grosime1.5 mm; galvanizat 275 g/mp; otel Fe350; cuie de 20 mm- M16S - grosime 1.5 mm; EN 10088-2:2005 1.4404; otel Fe250; cuie de 15

mm- M14 - grosime 2 mm; galvanizat 275 g/mp; otel Fe250; cuie de 20 mm

Sistemele de îmbinare prin conectori MiTek permit montarea acestora numaiprin procedee mecanice de presare.

Piesele de legătura din lemn PrydaProdusele Pryda, pentru conexiunea lemn pe lemn şi a lemnului pe beton

include plăcile cu cuie, consolidarea, suporturi de grinda, piese de legătură, ancorelede stâlp şi fixările exterioare prin depozitele magazinelor şi la evacuările deaprovizionare ale construcţiilor.

Factorii care afectează performanţa pieselor de legatură de lemn:1. Forfecare / Extracţie2. Proiectarea produsului3. Tipul de cui4. Rezistenţa lemnului (Categoria de îmbinare)5. Sistemul Pryda6. Explicarea normelor produsului7. Categoriile produsului principal şi aplicaţiile lor

Factori care afectează performanţa pieselor de legatură ale lemnului1) Proiectarea produsului2) Rezistenţa oţelului3) Cuiele4) Fixarea corectă

Page 32: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

30

5) Categoria lemnuluiSistemul BMFCu mijloacele elementelor de legătură BMF este posibil să se înlocuiască

convenabil modurile tradiţionale de îmbinare ale construcţiilor din lemen. Prinrespectarea tuturor principiilor, cu ajutorul acestor mijloace, obţineţi îmbinări uşorde executat şi solide.

Pentru fixarea elementelor BMF sunt prevăzute cuie inelare speciale, caredatorită adaptării în “formă inelară” manifestă o mare rezistenţă la tracţiune.

Solicitarea lemnului prin tracţiune transversalăÎn unele cazuri este necesar ca îmbinarea executată cu ajutorul produsului

BMF să fie judecată şi cu privire la forţele care se deplasează în cherestea,perpendicular pe fibră.

Folosirea cuielor BMFProdusele BMF sunt prevăzute cu găuri pentru cuie astfel ca să fie posibil o

utilizare cât mai largă. Nu întotdeauna este valabil, că cel mai bine este ca să sepravadă toate pentru cuie

Conectori POSI-STRUTSunt conectori din profile de otel cu cuie la capete. Se folosesc la fabricarea

planseelor/grinzilor de pardoseala, prin presarea lor in profilele din lemn. Astfel seobtine elemente ce asigura o mai buna rezistenta a imbinarilor si o mai bunacomportare in timp a intregii structuri.

În teză se gasesc mai multe detalii.5.5.Concluzii propriiGrinzile cu zăbrele asamblate cu cuie pot fi proiectate, în concordanţă cu

metodele de proiectare şi îmbinările ce vor fi proiectate, utilizând metodele şicriteriile de proiectare, furnizate de MiTek, în strânsă corelare cu standardele dinRomânia.

Detaliile de îmbinare, incluzând tăieturile tălpii şi ale inimii de grindă,dimensiunea plăcii de legătură, localizarea şi orientarea vor trebui specificate, peproductiile ce pot folosi MiTek20/20, Data TRUSS & Roof FAB, în caz că nu suntdetaliate pe desenele tehnice. Pentru ca toate aceste lucruri să devină efectivetrebuiesc promovate ca şi variantă alternativă cursuri de instruire ce au la bazăprograme specifice de calcul şi productie.

LemnulToate categoriile de lemn utilizate pentru scopurile grinzii cu zăbrele,

trebuiesc a fi gradate vizual sau mecanic.Rezistenţa, gradul şi dimensiunea fiecarei componente, din grinda cu zăbrele,

va fi în concordanţa cu proiectările sau desenele tehnice de tip MiTek Software sauechivalent, sau vor fi la un grad de rezistenţă mai mare.

Lemnul trebuie să aibă cel puţin dimensiunea nominală specificată, mai micădecât orice altă dimensiune inferioară, specificată de către proiectant.

Page 33: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

31

Fibra înclinată ar trebui evitată în grinzile cu zăbrele, fabricate din lemn verde,în special în panoul tălpii superioare, al grinzilor cu zăbrele de fronton adiacente laîmbinarea piciorului amonte.

Grinzile cu zăbrele, fabricate utilizând,,măduva inclusă” a pinului, vor fiproiectate, pentru îmbinarea lemnului pentru admiterea capacităţii de forfecareredusă a dinţilor, a acestui lemn.

FabricareaGrinzile cu zăbrele vor fi fabricate pe dispozitive, aprobate de MiTek şi de

către Autoritaţiile competente din România, capabile să asigure uniformitate formeigrinzii cu zăbrele. Echipamentul de presare trebuie să fie capabil de a presa pieselede legatura în lemn, fără distrugerea piesei de legatura sau a lemnului.

Ordonarea grinzilor cu zăbreleToate detaliile relevante, incluzând planurile de construcţie, specificaţiile şi

încărcările ar trebui prevăzute de către fabricantul grinzii cu zăbrele, înainte deordonarea grinzilor. Acest lucru va asigura faptul că sistemul grinzii cu zăbrele deacoperis să fie proiectat, fabricat şi instalat, pentru a fi în concordanţă cu cerinţelelucrului specific.

Transportul şi depozitareaGrinzile cu zăbrele ar trebui complet susţinute, când sunt transportate atât în

planul orizontal, cât şi în planul vertical. Ar trebui avuta grijă, când sunt legate,pentru a nu deteriora tălpile sau inimile de grinda. La livrarea lor pe şantier, grinzilecu zăbrele ar trebui controlate de către constructor sau de către reprezentantul său.

MontajulCând sunt ridicate, ar trebui avută grijă pentru a evita deteriorarea îmbinarilor

şi a lemnului. Barele de sustinere cu legarea la punctul panoului ar trebui utilizateacolo unde deschiderea depăşeste 9000mm. Nu se va ridica niciodata numai deîmbinarea vârfului. Se va urmării ca grinzile cu zăbrele sa nu fie distorsionate sauadmise să se indoaie sub greutate între suporturi.

Grinzile tip Constructa pot fi utilizate, pentru grinzile de pardoseala,căpriori, grinzile suspendate şi buiandrugi. Stabilitate dimensionala, dat fiind că suntrealizate din elemente mai mici ce nu suferă o deformare mare la uscare.

Grinzile tip Constructa pot fi realizate la comanda, la orice lungime carepoate fi transportata şi prelucrată, fără deteriorare. Căpriorii şi grinzile pot ficontinue peste suporturile interioare, dând posibilitatea secţiunii mai mici a Grinzilortip Constructa sa fie utilizate, decât ar fi fost solicitate altminteri, pentru odeschidere simplă.

Ca şi concluzie finală, utilizarea în România a grinzilor tip Conducta Beam seimpune a fi necesară în condiţiile de criză a masei lemnoase. Acest tip de grinzioferă o bună soluţie într-o paletă largă de aplicaţii inginereşti.

În teză se gasesc mai multe detalii.

Page 34: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

32

Capitolul 6.Studiu comparativ al consumului de material utilizat larealizarea unei clădiri având structura de rezistenţă din

lemn în funcţie de amplasament

6.1. Analiza asupra unei constructii realizată prin sistemul Framing R inRomânia

Se va analiza consumul de material lemnos pentru un bloc S+P+2E+Mrealizat in Romania prin sistemul framing si se va compara cu consumurile utilizatein alte zone ale lumii.

Descrierea constructiei din punct de vedere arhitectural si al structurii derezistenta

Analiza se va face pe un bloc de locuinţe P+2E+M de 42 de metri lungime şi14 metri lăţime. Întreaga structura de rezistenţă a blocului este realizată din lemnfolosind „Sistemul Framing R”.

Descrierea construcţieiLa parter, etajul 1 si etajul 2 compartimentarea este identică, fiecare unitate

locativă (garsonieră) fiind formată din: camera de zi (18,76mp), bucătărie şi dinning(7,54mp), hol (3,09mp), baie (4,50mp), cămară (1,95mp). Suprafaţa utilă agarsonierei fiind de 35.84 mp.

La etajul 1, etajul 2 şi la mansarda accesul se face pe câte două scari direct înfiecare garsonieră, pentru accesul şi evacuarea locatarilor.

Sistemul constructivSistemul constructiv este constituit din fundaţii din beton, structură din lemn şi

acoperiş tip sarpanta lemn. Inchiderile sunt realizate cu pereţi tip sandwich(polistiren expandat tencuit, plăci OSB, termoizolaţie vată minerală 15cm, tencuialăuscată cu plăci din gipscarton). Planşeele sunt din beton armat (peste subsol) şiplansee pe grinzi din lemn peste parter, etaj 1 si etaj 2.

Pereţii interiori de compartimentare sunt realizati din gipscarton pe structurădin lemn de 12 si de 15cm grosime izolaţi fonic cu vată minerală de 10 cm.

SUPRASTRUCTURAStructura de rezistenţa a clădirii este din lemn şi este realizată utilizând

tehnologia Mitek.Structura scărilor de acces este din metal.

- suprastructura spaţială este formată din pereţi portanţi cu structura din lemn;- materialele folosite la realizarea structurii sunt:

- lemnul ecarisat, mai precis dulapi de 48 mm grosime şi120:150:200 mm lăţime(clădire);

- grinzi metalice cu dimensiuni de 120x120x50 şi tablă cugrosimea de 5mm(scara);

Page 35: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

33

Pereţi exteriori:- sunt din lemn ecarisat (dulapi de brad) de 48 mm grosime 150:120 mm lăţime

tip sandwich îmbinaţi cu plăcuţe multicuie, dimensiunile fiind modulatepentru a putea fi transportate;

- panourile au la interior o termoizolaţie de vată minerala cu grosimea de 10cm;

- la partea exterioară panourile sunt placate cu plăci din OSB de 15 mmgrosime fixate cu şuruburi pe stâlpii verticali;

- fixarea pereţilor se face cu suruburi CONESPAN M16x200 sau cu tija Ø14prinsă;

- pereţi se fixează între ei prin tije metalice Ø14, sus, jos şi la mijloc, la parteade sus se fixează prin dulap(48x150:120) ce se petrece cu 10 cm peste rostulvertical.Pereţii interiori:

- sunt realizaţi tot din panouri tip sandwich de 48 mm grosime si 150:120 mmlăţime, cu termoizolatie de vată minerala placaţi cu gips carton sau OSB de 10mm .Planşeul:

- este executat din dulapi de 48 mm grosime si 250 mm lăţime, grinzile fiindrigidizate prin distanţieri;

- prinderea grinzilor de planseu pe pereţi se face cu colţare metalice40x40x40x2 mm, folosindu-se cuie inelare Ø2 şi L = 50 mm;

- la partea superioara se montează plăci de OSB de 22 mm peste care semontează plăci de polistiren având 2 cm grosime şi se toarnă sapă M100 de 3cm;

- partea inferioara (tavanul) se realizează din gips carton. Vata minerala seintroduce între grinzi.Acoperişul tip şarpanta este format din ferme şi căpriori din lemn de 48 mm

grosime şi 90,120,150,180 mm lăţime:- la partea superioara se pun plăci de OSB de 10 mm grosime fixate pe căpriori

şi ferme peste care se monteaza folie tip YUTAFOL prinse cu agrafe deplăcile de OSB;

- prinderea grinzilor de acoperiş şi a căpriorilor de pereţi se va face cu colţaremetalice 40x40x40x2 mm, folosindu-se cuie inelare Ø2 şi L = 50 mm.În teză se gasesc mai multe detalii.

6.2. Comparatie al consumului pt diferite amplasamenteIn partea care urmeaza facem o comparatie al consumului pt diferite zone.

Deoarece Standardului european este apropiat de cel romanesc, in cazul de faza vomanaliza din perspectiva celui romanesc, comparatia făcându-se cu cel american si celaustralian.

Page 36: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

34

Consum material lemnos la realizarea panourilor de lemn

Consum material lemnos la realizarea centurii de lemn

Romania;12,92; 40%

SUA; 9,32;28%

Australia;10,69; 32%

RomaniaSUAAustralia

Consum material lemnos la realizarea planseului de lemn

Romania;125,9; 35%

SUA; 109,47;31%

Australia;121,3; 34%

RomaniaSUAAustralia

Romania;178,15; 39%

SUA; 128,96;28%

Australia;148,43; 33%

RomaniaSUAAustralia

Page 37: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

35

Consum material lemnos pentru grinzi si stalpi de lemn

Romania;32,52; 34%

SUA; 31,35;33%

Australia;31,35; 33%

RomaniaSUAAustralia

Consum material lemnos pentru realizarea sarpantei

Romania;22,65; 41%

SUA; 15,19;27%

Australia;17,84; 32%

RomaniaSUAAustralia

Consum total de material lemnos pentru structurii de lemnRomania SUA Australia

Consum [m3] Consum [m3] Consum [m3]372.14 295.09 329.61

SUA; 295,09

Australia; 329,61

Romania; 372,14

Australia 329,61

SUA 295,09

Romania 372,14

16.3. ConcluziiConform descrierii Sistemului Framing R de la capitolul 4.1., elementele din

lemn folosite in România pentru realizarea unei contructii din lemn au următoarelesecţiuni, dupa cum urmează:

Page 38: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

36

- pentru realizarea panourilor - 48x90, 48x120, 48x150 si 48x180.- pentru centurile de lemn – 48x90, 48x120, 48x150 si 48x180- pentru realizarea planseului de lemn - 48x200, 48x250- pentru realizarea sarpantei – 48x90, 48x120, 48x150, 48x180, 48x200

Conform Normelor americane, la realizarea unei contructii din lemn prinSistemul Framing amplasate in SUA se folosesc material cu urmatoarele sectiuni:

- pentru realizarea panourilor - 36x112, 36x147, 36x172- pentru centurile de lemn – 36x112, 36x147, 36x172- pentru realizarea planseului de lemn - 47x222,- pentru realizarea sarpantei – 36x84, 36x112, 36x147, 36x172

“Codul naţional de construcţii cu schelet din lemn” din Australia ne indicaurmatoarele sectiuni de lemn folosite pentru realizarea unei constructii de lemn prinSistemul Framing:

- pentru realizarea panourilor - 36x122, 36x172, 36x197- pentru centurile de lemn – 36x122, 36x172, 36x197- pentru realizarea planseului de lemn - 47x246,- pentru realizarea sarpantei – 36x97, 36x122, 36x172, 36x197.

Pentru o constructie realizata in diferite amplasamente, din cauza sectiunii delemn folosite, vom avea diferente in totalul materialului lemons folosit.

Page 39: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

37

Capitolul 7.Studiu comparativ al unor structuri spaţiale din lemnsupuse diferitelor tipuri de acţiuni şi solicitări analizate

7.1. Structuriile spatiale din lemnStructura de rezistenta verticala:

a) panouri portante structurale..b) cadre din lemn si elemente de inchidere din placi pe baza de lemn ( OSB) sau

scanduric) barne dispuse una peste alta

Structura de rezistenta orizontalad) planseu. Planseele din lemn integral se realizeaza :- grinzi din lemn sau dulapi care reazama pe riglele scheletului portant si podini

din scanduri sau placi de OSB pentru pardoseala si pentru tavane- cu grinzi cu zabrele cu talpi din lemn si zabrele din metal- cu panouri portante care au ca reazam panourile portante ale structurii

verticalee) sarpanta. Structura de rezistenta a acoperisului se poate realiza fie prin

varianta cu capriori, pane, popi, contrafise si clesti, fie prin varianta cu fermedin lemn

7.2. Incarcari pentru structuriAsupra unei construcţii actionează 2 tipuri de încărcări:

1. Incărcările verticale se împart la randul lor în urmatoarele categorii:a) Incărcări permanente: reprezintă greutatea tuturor materialelor ce sunt utilizate

în realizarea structurii, greutatea învelitorii şi a pardoselii, scheletul derezistenţă, izolaţia, materiale pentru instalaţii, etc.

b) Incărcări seismice utile: oamenii, mobilierul şi alte elemente care nu suntpermanete şi care tind să fluctueze tot timpul.

c) Incarcarea de zăpadă este un alt tip de incarcare gravitaţionala care afecteazăîn primul rând structura acoperişului, dar şi sisteme de planseu incluzândbalcoane sau platforme.

2. Incarcari laterale (orizontale)Vântul şi cutremurul sunt cele doua forţe laterale principale în proiectarea

construcţiilor. In relaţia cu forţele laterale sunt necesare unele consideraţii cu privirela ce incarcari vor acţiona concomitent.

In noul Normativ pentru proiectarea şi realizarea construcţiilor rezistente lacutremur P100/1-2006 se prevăd măsuri la nivelul unor norme similare din tări cuseismicitate ridicata. Astfel prin protecţia antiseismica a constructiilor se urmărestelimitarea degradărilor, a avariilor, precum si evitarea prăbusirii elementelorstructurale, ale celor nestructurate, ale echipamentelor şi instalatiilor, pentru:

- evitarea pierderilor de vieţi omeneşti sau a rănirii oamenilor;

Page 40: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

38

- evitarea întreruperii activitătilor şi a serviciilor esenţiale pentru menţinereacontinuităţii vieţii sociale şi economice în timpul cutremurului şi imediat dupăcutremur;

- evitarea distrugerii sau a degradării unor bunuri culturale şi artistice de marevaloare;

- limitarea pagubelor materiale.Normele de proiectare acceptate în toate ţările care au probleme legate de

acţiuni seismice admit următoarele tipuri de avarii pentru construcţiile solicitate deîn cutremur:

- la elemente ale structurii de rezistentă degradari locale, asociatedeformaţiilor post-elastice previzibile;

- la elementele nestructurale degradari mai extinse, dar care nu pun în pericolvieţi omenesti sau valori materiale importante.

La construcţiile din lemn cu organizarea rigida a spaţiului, realizată princompartimentare cu panouri tip sanwich, acestea sunt folosite şi ca elementeverticale de rezistenta (pereti portanti), adica pot suporta în afara greutatii propriiatât încărcările provenind de la plansee şi de la acoperiş cât şi cele date de pereţiiaşezaţi deasupra lor.

Pereţii portanţi denumiti realizaţi panouri din lemn şi se pot dispune astfel:- la distanţe mici (3-5 m) separand fiecare încăpere, obţinându-se astfel o

structura tip fagure;- la distanţe mai mari obţinandu-se astfel o structura tip circular. In interiorul

celulelor se prevăd cadre intermediare (stâlpi şi grinzi) care împreună cu pereţiiportanţi constituie reazeme pentru plansee. Compartimentarea spaţiului în interiorse realizează cu pereţi despartitori neportanti, ai caror distributie se poate modificaulterior.

Structurile cu pereti portanţi din lemn au in general o comportare buna laacţiunea seismică daca se au în vedere măsuri constructive adecvate. Calcululstructurilor rigide cu panouri de lemn la actiunea seismica prezintă o serie deelemente specifice decurgand din însăşi caracteristicile de alcatuire şi de comportarea structurilor din lemn.

Un principiu fundamental al proiectării si realizării construcţiilor din lemn înzone seismice constă în asigurarea gradului de protecţie antiseismică necesar, astfelîncât:

- în cazurile relativ frecvente de apariţie a unor cutremure de intensitate redusăsau moderată, construcţia sa nu sufere avarii în structura de rezistenţă, putand fi îngeneral acceptate eventuale deteriorari în unele elemente nestructurale;

- în cazul unui cutremur puternic, cu intensitatea maxima previzibilă pentruamplasamentul considerat, având însa o probabilitate redusa de aparitie sa fie evitatăprabusirea parţiala sau totală a construcţiei, urmărindu-se totodata diminuarea, pe catposibil, a avariilor în structura de rezistenţă.

În teză se gasesc mai multe detalii.

Page 41: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

39

Capitolul 8Contribuţii proprii. Concluzii

Pentru realizarea unei constructii in Sistemul Framing R este nevoie să separcurgă urmatorii pasi:

- proiectare;- realizare semifabricate;- realizare construcţie.Proiectarea unei cladiri cu structura de lemn trebuie sa parcurga urmatoarele

etape:- Etapa I: Proiectarea pereţilor la parter:

a) Stabilirea dimensiunilor panourilor:- înălţimea panourilor;- grosimea panourilor [90,120,150,180mm – în funcţie de înălţimea

nivelului];- distanţa dintre montanţi [416mm – din considerente tehnologice];- înălţimea la care sunt dispuşi distanţierii;b) Realizarea panourilor exterioare:- panourile exterioare au în cele mai multe cazuri grosimea de 150mm;- se urmăreşte conturul exterior al pereţilor, astfel încât să corespundă cu

conturul exterior al fundaţiei;- dacă există diferenţe neglijabile între cotele din planul de arhitectură şi

planul de fundaţii, se iau în considerare cotele din planul de fundaţii;- pereţii exteriori, pe cât posibil, trebuie să formeze un perimetru închis

pentru a facilita montarea pe şantier.c) Realizarea panourilor interioare:- se respectă cotele din arhitectură la care se adaugă grosimea finisajelor;- panourile trebuie suprapuse pe toată grosimea peste grinda de fundaţie

sau fundaţia continuă;- panourile pe care urmează să se monteze vangurile scării;- grosimea panourilor interioare portante este de 120, 150mm;- nu trebuie să existe diferenţe de grosimi între pereţi care se îmbină în

interiorul camerei.d) Realizarea golurilor de uşi şi ferestre:- înălţimea parapetului (hps): hps= hparh+80mm;- se respectă cotele din arhitectură la care se adaugă grosimea finisajelor;- ferestrele şi uşile de la parter trebuie, pe cât posibil, să fie aliniate cu

cele de la etaj;- numărul şi dimensiunile buiandrugilore) Modificări ale panourilor în funcţie de elemente funcţionale: şemineu,

bar, acvariu, scară.f) Panourile vor avea o lungime de 4 - 6 m.

Page 42: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

40

- Etapa II: Proiectarea pereţilor la etaj:a) Stabilirea dimensiunilor panourilor:- înălţimea panourilor (Hp): Hp=Harh+50mm;- grosimea panourilor[90,120,150,180mm – în funcţie de înălţimea

nivelului];- distanţa dintre montanţi[416mm – din considerente tehnologice];- înălţimea la care sunt dispuşi distanţierii (Hd): Hd=0.5Hp;b) Realizarea panourilor exterioare:- panourile exterioare au grosimea de 150mm;- se urmăreşte conturul exterior al pereţilor, astfel încât să corespundă cu

conturul exterior al pereţilor de la parter, ţinându-se cont de planurile dearhitectură;

- pereţii exteriori , pe cât posibil, trebuie să formeze un perimetru închispentru a facilita montarea pe şantier.

c) Realizarea panourilor interioare:- se respectă cotele din arhitectură la care se adaugă grosimea finisajelor;- panourile trebuie suprapuse peste panourile de la parter, ţinându-se cont

de planurile de arhitectură- grosimea panourilor interioare portante este de 150mm;- nu trebuie să existe diferenţe de grosimi între pereţi care se îmbină în

interiorul camerei.d) Modificarea panourilor în funcţie de elementele de acoperiş:- panourile exterioare tip fronton trebuie să se potrivească cu planul de

învelitoare;- panourile exterioare tip fronton se fac dintr-o singură bucată;- frontoanele se construiesc de obicei ca panouri superioare;- se chertează panourile care susţin coame, pene, cosoroabe;e) Panourile vor avea o lungime de maxim 4 - 6 m.

- Etapa III: Proiectarea grinzilor de planseua) Proiectarea grinzilor planseu pentru susţinerea pardoselii:- se dispun astfel încât să se obţină o aşezare cât mai avantajoasă a

grinzilor de pardoseală;b) Proiectarea stâlpilorc) Proiectarea cosoroabelord) Se revine la planul de panouri de la parter, unde se va face chertarea

panourilor care susţin grinzi;e) Dispunerea grinzilor de pardoseală:- se dispun astfel încât distanţa dintre reazeme să fie cât mai mică;- distanţa dintre grinzile de pardoseală este de 40-42cm interax;- sub pereţii de la etaj se pun 3 dulapi;- se respectă dimensiunile golului de scară;- se pun grinzi în consolă la balcon;- dacă se prevede fereastră la casa scării, atunci nu se vor pune grinzi în

acea zonă;

Page 43: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

41

f) Aşezarea distanţierilor:- distanţa dintre 2 distanţieri este de 700mm;g) Se lasă gol pentru coş de fum sau alte elemente care trec prin planşeu,dacă este necesar.h) Deschideri uzuale – grinzile de pardoseala vor avea lungimea de maxim4,00 - 4,50m.

- Etapa IVa: Proiectarea şarpantei cu căprioria) Proiectarea coamelor, doliilor, cosoroabelor şi panelor:

- dimensiunile coamelor şi doliilor sunt de 150x200mm;- se fac secţiuni în AutoCad respectând dimensiunile panourilor;- este indicat ca sub coame să se afle un perete;- dolia trebuie să se afle în planul descris de coamă şi cosoroabă;- lungimea doliei se calculează ca ipotenuză;- se adaugă stâlpi (dacă este necesar);- se verifică dacă panourile pe care stau stâlpii au 3 montanţi în zona de contact

cu stâlpul;b) Proiectarea popilor:

- dimensiuni: 150x150mm;- nu se pun peste panouri exterioare;- se verifică dacă panourile pe care stau popii au 3 montanţi în zona de contact

cu popii;c) Se revine în planul de panouri de la etaj şi se fac chertările necesare;d) Se realiniază ferestrele şi uşile;e) Proiectarea căpriorilor:

- căpriorii se calculează în MiTek. Secţiunea lor depinde de încărcări şi dedistante între reazeme. Distanţa uzuala intre 2 capriori este de 80 – 90 cm.

- se verifică dacă există elemente de acoperiş (coş de fum, velux, etc.)

Etapa IVb: Proiectarea şarpantei cu ferme din lemna) Proiectarea şarpantei în Layout, modul al programului Mitek2020:

- Se realizeaza imbinarile dintre ferme;- Se realizeaza formele geometrice ale fermelor

b) Dupa realizarea şarpantei în Layout, fermele se vor exporta înEngineering, un alt modul al programului Mitek20202:

- Se realizează îmbinările din lemn şi asamblarile cu conectori metalici petrufiecare tip de ferma de lemn ;

- Se vor realiza fermele cu cel mai mic consum de material lemnos şi conectorimetalici care sa reziste incărcăriilor la care este dirpusa fiecare ferma.

- distanţa uzuala între 2 ferme este de 80-90 de cm.c) Sarpanta se va exporta din Layout în Autocad, se va cota şi se va folosi

ca Plan Sarpanta în Proiectul de Rezistenţă.

Page 44: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

42

După parcurgerea acestor etape, proiectul poate fi predat comisiei deverificare şi lansat în execuţie. Dupa verificarea proiectului, acesta se va lansa înproductie pentru executarea semifabricatelor şi a celorlalte elemente necesarerealizării construcţiei.

Pentru realizarea semifabricatelor, programul Mitek2020 extrage necesarul delemn si conectori metalici si detaliile de taiere şi îmbinare petru pereţi, planşee şitoate elementele şarpantei.

Elementele realizate sub forma de semifabricat cât şi elementele de montaj înrealizarea casei se vor realiza la fel cum au fost prezentate in capitolele2.4.4.2.Sistem Framing R şi 4.1. Prezentarea principiului de realizare a unei case înSistemul framing R după Normele românesti.

In Sistem Framing R pe teritoriul ţării noastre s-au realizat mai multe tipuride construcţii:

- case de vacanţă- case unifamiliale- hale de productii si birouri- pensiuni- mansardări de blocuri- blocuri de locuinţe- Centre de Îngrijire şi Asistenţă Socială

In continuare sunt prezentate câteva lucrări în care am folosit Sistemul FramingR, realizate pe teritoriul ţării noastre.

Prezentarea Casei nr.1:- Proiectul se referă la o clădire de locuit P+M. Construcţia este o unitate cu

funcţiunea de locuinţă de tipul individuală. Înălţimea libera a parterului estede 2,80 m.

- Alcătuirea funcţională şi dispunerea spaţiilor pe nivele este următoarea:- Parter: camera de zi 33,45 mp; birou 11,28 mp; baie 3,90 mp;

bucatari 9,22 mp; loc de luat masa 12,32 mp; camara 3,97 mp- Etaj: dormitor1 24,06 mp; dormitor2 13,95 mp; hol 4,27 mp; baie

8,39 mp; dressing1 2,21 mp; dressing2 2,20 mp.- Suprafaţa construită a construcţiei este de 91.61mp, suprafaţa desfăşurată

este de 165.33mp şi suprafaţa utila este de 129,82mp- Fundatiile sunt alcatuite din fundatii izolate si grinzi din beton armat sub peretii

portanti din lemn. Adancimea de fundare va fi de minim 110 cm de la cotaterenului natural. Hidrozolaţia orizontală peste cota ±0.00 este din carton asfaltatmontat sub talpa panourilor de pereţi ale parterului.

- Structura de lemn: suprastructura spatiala este formata din pereti portanti custructura din lemn. Materialele folosite la realizarea structurii sunt lemnulecarisat, mai precis dulapi de 48 mm grosime si 90:120:150:200 mm latime.Toate elementele se trateaza ignifug si septicid. Noutatea tehnologica a acestor

Page 45: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

43

structuri consta in inlocuirea cuielor traditionale cu elemente metalice multicuie,elemente ce asigura o mai buna comportare in timp a intregii structuri.

- Peretii exteriori sunt din lemn ecarisat (dulapi de brad) de 48 mm grosime150,120 mm latime tip sandwich imbinati cu placute multicuie, dimensiunilefiind modulate pentru a putea fi transportate. Panourile au la interior otermoizolatie de vata minerala.La partea exterioara panourile sunt placate cuplaci din OSB de 10 mm grosime fixate cu suruburi pe stalpii verticali. Finisareaexterioara cuprinde sistem de termoizolare tip Ecoterm compus din placi depolistiren expandat ignifugat (cu strat termoizolator si tencuiala de finisare custrat protector rezistent la inteperii.Fixarea peretilor de dala de betonare se facecu suruburi CONESPAND M12x150. Partea interioara a panourilor exterioareeste placata cu gips carton.

- Peretii interiori sunt realizati tot din panouri tip sandwich de 48 mm grosime si120: 90 mm latime, cu termoizolatie de vata minerala si placati cu gips carton.

- Planseul peste parter este executat din dulapi de 48 mm grosime si 200 mmlatime, grinzile fiind rigidizate prin distantieri. La partea superioara se monteazaplaci de OSB de 22 mm peste care se pune pardoseala finita. Partea inferioara(tavanul) se realizeaza din gips carton. Vata minerala se introduce intre grinzi.

- Acoperisul tip sarpanta este format din capriori de 48 mm grosime si 120:150mm latime din lemn. La partea superioara se pun placi de OSB de 10 mmgrosime fixate pe capriori peste care se monteaza folie tip YUTAFOL prinse cuagrafe de placile de OSB. La partea inferioara se placheaza cu gips carton. Intrecapriori se pune vata minerala.

- Invelitoarea este din tabla tip tigla. Peste folia contra ploii se monteaza lati sicontralati de brad tratati de 24x48 mm la distante recomandate de fabricant.

Page 46: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

44

Casa 1 - realizata în Sistemul Framing R - poză nr. 1

Casa 1 - realizata în Sistemul Framing R - poză nr. 2Prezentarea Casei nr.2:

- Proiectul se refera la o clădire de locuit P+M. Construcţia este o unitate cufuncţiunea de locuinţă de tipul individuală. Înălţimea libera a parterului estede 2,80 m.

- Alcatuirea funcţională şi dispunerea spaţiilor pe nivele este următoarea:o Parter: camera de zi 36.83 mp;camera 9,96 mp; WC 3,97 mp;

bucatarie 6.34 mp; camara 2,42 mp; windfang 2,35 mpo Etaj: dormitor1 21,68 mp; dormitor2 12,95 mp; hol 2,77 mp; baie1

4,48 mp; baie 2 4,36 mp.- Suprafaţa construită a construcţiei este de 75,97mp, suprafaţa desfăşurată

este de 139,48mp şi suprafaţa utila este de 108,11mp.- Fundaţiile sunt alcătuite din fundaţii izolate şi grinzi din beton armat sub

peretii portanti din lemn. Adâncimea de fundare va fi de minim 110 cm de lacota terenului natural. Hidrozolaţia orizontală peste cota ±0.00 este din cartonasfaltat montat sub talpa panourilor de pereţi ale parterului.

- Structura de lemn: suprastructura spaţială este formată din pereţi portanti custructura din lemn. Materialele folosite la realizarea structurii sunt lemnulecarisat, mai precis dulapi de 48 mm grosime si 90:120:150:200 mm latime.Toate elementele se trateaza ignifug si septicid. Noutatea tehnologica aacestor structuri consta in inlocuirea cuielor traditionale cu elemente metalice

Page 47: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

45

multicuie, elemente ce asigura o mai buna comportare in timp a intregiistructuri.

- Peretii exteriori sunt din lemn ecarisat (dulapi de brad) de 48 mm grosime150,120 mm latime tip sandwich imbinati cu placute multicuie, dimensiunilefiind modulate pentru a putea fi transportate. Panourile au la interior otermoizolatie de vata minerala. La partea exterioara panourile sunt placate cuplaci din OSB de 10 mm grosime fixate cu suruburi pe stalpii verticali.Finisarea exterioara cuprinde sistem de termoizolare tip Ecoterm compus dinplaci de polistiren expandat ignifugat (cu strat termoizolator) si tencuiala definisare cu strat protector rezistent la inteperii. Fixarea peretilor de dala debetonare se face cu suruburi CONESPAND M12x150. Partea interioara apanourilor exterioare este placata cu gips carton.

- Peretii interiori sunt realizati tot din panouri tip sandwich de 48 mm grosimesi 120: 90 mm latime, cu termoizolatie de vata minerala si placati cu gipscarton.

- Planseul peste parter este executat din dulapi de 48 mm grosime si 200 mmlatime, grinzile fiind rigidizate prin distantieri. La partea superioara semonteaza placi de OSB de 22 mm peste care se pune pardoseala finita. Parteainferioara (tavanul) se realizeaza din gips carton. Vata minerala se introduceintre grinzi.

- Acoperisul tip sarpanta este format din capriori de 48 mm grosime si120:150 mm latime din lemn. La partea superioara se pun placi de OSB de 10mm grosime fixate pe capriori peste care se monteaza folie tip YUTAFOLprinse cu agrafe de placile de OSB. La partea inferioara se placheaza cu gipscarton. Intre capriori se pune vata minerala.

- Invelitoarea este din tabla tip tigla. Peste folia contra ploii se monteaza lati sicontralati de brad tratati de 24x48 mm la distante recomandate de fabricant.

Page 48: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

46

Casa 2 - realizata în Sistemul Framing R - poză nr. 1

Casa 2 - realizata în Sistemul Framing R - poză nr. 2Prezentarea Casei nr.3:

- Proiectul se refera la o clădire de locuit P+M. Construcţia este o unitate cufuncţiunea de locuinţă de tipul individuală. Înălţimea libera a parterului estede 2,60 m.

- Alcatuirea funcţională şi dispunerea spaţiilor pe nivele este următoarea:o Parter: dormitor 14.89 mp; living room 24.43 mp; baie 2.73 mp; hol

6.92mp; bucătărie 8.76 mp; camară 2.70 mp; dining 9.61 mp; debara0.69 mp

o Etaj: dormitor1 16.47 mp; dormitor2 14.42 mp; dormitor3 16.04mp;baie 7.01 mp; hol 4.93 mp; dressing 1.37 mp.

- Suprafaţa construită a construcţiei este de 86.23mp, suprafaţa desfăşuratăeste de 164.68mp şi suprafaţa utila este de 130.97mp.

- Fundaţiile sunt alcătuite din fundaţii izolate şi grinzi din beton armat subperetii portanti din lemn. Adâncimea de fundare va fi de minim 110 cm de lacota terenului natural. Hidrozolaţia orizontală peste cota ±0.00 este din cartonasfaltat montat sub talpa panourilor de pereţi ale parterului.

- Structura de lemn: suprastructura spaţială este formată din pereţi portanti custructura din lemn. Materialele folosite la realizarea structurii sunt lemnulecarisat, mai precis dulapi de 48 mm grosime si 90:120:150:200 mm latime.Toate elementele se trateaza ignifug si septicid. Noutatea tehnologica aacestor structuri consta in inlocuirea cuielor traditionale cu elemente metalicemulticuie, elemente ce asigura o mai buna comportare in timp a intregiistructuri.

Page 49: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

47

- Peretii exteriori sunt din lemn ecarisat (dulapi de brad) de 48 mm grosime150,120 mm latime tip sandwich imbinati cu placute multicuie, dimensiunilefiind modulate pentru a putea fi transportate. Panourile au la interior otermoizolatie de vata minerala. La partea exterioara panourile sunt placate cuplaci din OSB de 10 mm grosime fixate cu suruburi pe stalpii verticali.Finisarea exterioara cuprinde sistem de termoizolare tip Ecoterm compus dinplaci de polistiren expandat ignifugat (cu strat termoizolator) si tencuiala definisare cu strat protector rezistent la inteperii. Fixarea peretilor de dala debetonare se face cu suruburi CONESPAND M12x150. Partea interioara apanourilor exterioare este placata cu gips carton.

- Peretii interiori sunt realizati tot din panouri tip sandwich de 48 mm grosimesi 120: 90 mm latime, cu termoizolatie de vata minerala si placati cu gipscarton.

- Planseul peste parter este executat din dulapi de 48 mm grosime si 200 mmlatime, grinzile fiind rigidizate prin distantieri. La partea superioara semonteaza placi de OSB de 22 mm peste care se pune pardoseala finita. Parteainferioara (tavanul) se realizeaza din gips carton. Vata minerala se introduceintre grinzi.

- Acoperisul tip sarpanta este format din capriori de 48 mm grosime si120:150 mm latime din lemn. La partea superioara se pun placi de OSB de 10mm grosime fixate pe capriori peste care se monteaza folie tip YUTAFOLprinse cu agrafe de placile de oSB. La partea inferioara se placheaza cu gipscarton. Intre capriori se pune vata minerala.

- Invelitoarea este din tabla tip tigla. Peste folia contra ploii se monteaza lati sicontralati de brad tratati de 24x48 mm la distante recomandate de fabricant.

Casa 3 - realizata în Sistemul Framing R - poză nr. 1

Page 50: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

48

Casa 3 - realizata în Sistemul Framing R - poză nr. 2

Prezentare Pensiune şi loc de joaca pentru copii:- Proiectul se referă la o pensiune P+E+M. Construcţia este o unitate cu funcţiuneade Pensiune si loc de joaca pentru copii.- Suprafaţa construită a construcţiei este de 1421mp, suprafaţa desfăşurată estede 3461mp- Infrastructura construcţiei se compune din:

fundaţii izolate 75x75 cm realizate din beton C8 / 10 / T3 –II AS 32.5 R/0-31 şi de la cota –1.6 la cota –0.57, grinzi din beton armat C16 / 20 / T3 –IIAS 32,5 R/0-31 şi armate cu bare 614, PC52 şi etrieri 8/15 cm până lacota-0.08.

placă de beton cota –0.08, care se va realiza din beton C16 / 20 / T3-II AS32.5 R/0-31 şi se va arma cu reţea PC52 . 8/200

- Structura de lemn: suprastructura spaţiala este formată din pereţi portanţi custructura din lemn. Materialele folosite la realizarea structurii sunt lemnulecarisat, mai precis dulapi de 48 mm grosime si 90:120:150:200 mm lăţime.Toate elementele se trateaza ignifug şi septicid.

- Peretii exteriori sunt din lemn ecarisat (dulapi de brad) de 48 mm grosime si 200mm latime tip sandwich îmbinaţi cu plăcuţe multicuie, dimensiunile fiindmodulate pentru a putea fi transportate. Panourile au la interior o termoizolaţie devată minerala. La partea exterioara panourile sunt placate cu plăci din OSB de 15mm grosime fixate cu suruburi pe stâlpii verticali.Finisarea exterioara cuprindesistem de termoizolare tip Ecoterm compus din plăci de polistiren expandatignifugat (cu strat termoizolator si tencuiala de finisare cu strat protectorrezistent la inteperii. Fixarea pereţilor de dala de betonare se face cu suruburi

Page 51: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

49

CONESPAND M12x150. Partea interioara a panourilor exterioare este placata cugips carton.

- Peretii interiori sunt realizaţi tot din panouri tip sandwich de 48 mm grosime şi150: 120 mm lăţime, cu termoizolatie de vata minerala şi placaţi cu gips carton.

- Planseul peste parter este executat din dulapi de 48 mm grosime şi 300, 350mm lăţime, grinzile fiind rigidizate prin distanţieri. La partea superioara semonteaza placi de OSB de 22 mm peste care se pune pardoseala finita. Parteainferioara (tavanul) se realizeaza din gips carton prinsa de talpa inferioară agrinzilor. Vata minerala se introduce între grinzi.

- Acoperisul tip şarpantă este format din ferme de 48 mm grosime şi120:150:200 mm lăţime din lemn. La partea superioara se pun plăci de OSB de10 mm grosime fixate pe ferme peste care se monteaza folie tip YUTAFOLprinse cu agrafe de plăcile de OSB. La partea inferioara se plachează cu gipscarton. Intre căpriori şi ferme se pune vată minerală. Fermele sunt realizate astfelîncât în interiorul lor să fie realizată mansarda. Planseul de peste etaj serealizează din talpile inferioare ale fermelor.

- Datorită deschiderilor mari, pentru spijinirea planşeului peste parter şi a celui depeste etaj (sub ferme) a fost nevoie să combinăm structura de lemn cu o structurămetalică realizată din stâlpi şi grinzi metalice.

- Stâlpii metalici se vor spijinii pe fundaţii izolate cu plăci de fixare înglobate înfundaţie prevăzute cu buloane de care se prinde talpa inferioara a stâlpului.Prinderea se face cu gusee. Stâlpii se prind între ei cu grinzi metalice pe care sevor spijini planşeele.

Pensiune si loc de joaca pentru copii - realizată în Sistemul Framing R

Page 52: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

50

Bibliografie:

1. American Forest and Paper Association (AF&PA)- Load and Resistance FactorDesign Manual for Engineered Wood Construction and Supplements, ed. AF&PA,Washington DC, 1996

2. American Forest and Paper Association (AF&PA) – National DesignSpecification for Wood Construction and Supplement, ed. AF&PA, Washington DC,1997

3. Barca, Ana – Wooden Arhitecture of Maramures – Editiura Humanitas 20014. Buica, V – Case din România, Bucureşti, 20075. Building Officials and Code Administrators International – The BOCA National

Building Code, Bocai, Country Club Hills, IL, 19966. Catalogul elementelor de legătura BFM7. ConstructaBEAM – Nailplate Joined Structural Timber8. Cotta, N.L. – Proiectarea şi tehnologia produselor industriale din lemn, Editura

Didactica şi pedagogică, Bucureşti, 19839. Crisan, Rodica; Gogulescu Silviu – Construcţii din lemn – Editia a II-a revizuită

şi adaugită; Editura Universitara „Ion Mincu”, Bucureşti, 200110. Darie, Maria – Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn (revizuire

NP 005-96) – Universitatea Tehnică de Construcţii -Bucureşti11. Drîmba , Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaţiei, vol VII, Editura Stinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 198712. Drîmba, Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaţiei, vol VI, Editura Stinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 198413. Drîmba, Ovidiu – Istoria culturii si civilizatiei, vol VIII, Editura Stinţifică,

Bucureşti, 199014. Drîmba, Ovidiu – Istoria culturii şi civilizaţiei, vol IX, Editura Stinţifică,

Bucureşti, 199515. Eurocode 5 – Proiectarea structurilor de lemn – Standard Românesc16. Furdui, Cornel – Construcţii din lemn. Materiale şi elemente de calcul; Editura

Politehnica, Timisoara, 200517. Gang-Nail - Fixing & Bracing Guidelines for Timber Roof Trusses - 2007 -

ISSUE 218. Giurescu, Constantin C. – A History of the Romanian Forest, Bucuresti, 198019. Giurescu, Constantin C.- Transyilvania in the History of the Romanian people –

Bucureşti 196820. Giurescu, Constantin şi Dinu Giurescu - Istoria românilor din cele mai vechi.

timpuri până astăzi [The Romanians History from the Oldest Times until Today],Editura Albatros, Bucureşti, 1975

21. Guidelines for the Design Fixing & Bracing OF PosiStrut Floor & Roof TrussSystems – 2008 Issue 1

Page 53: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

51

22. Guide to specification – Pryda Floor Truss&Rafter Truus Systems – Octomber2004

23. Ionescu, Grigore – Arhitectura românească, Bucureşti, 198624. Kiriysan, Imola, SZABO Balint – Sinteza structurala a sarpantelor avand

caracter gotic. In: Vol. Simpozionului International de Structuri Portante Istorice,Editura Utilitas, Cluj-Napoca, 1999.

25. Marusciac, Dumitru – Construcţii moderne din lemn, Bucureşti, 199726. Mc. Graw – Hill Inc. – Wood Engineering and Construct handbook, New York,

199927. McQuaid, Matilda – Shigeru Ban28. Panoiu, Andrei – Din arhitectura lemnului, Bucureşti, 197729. Pamfile, T. - Industria casnică la români, Bucureşti, 191030. Petrescu, Paul – Wooden Peasant Arhitecture in Romania, Bucureşti, 197431. Przce, Will – Arhitecture in wood a world history32. Pryda Catalogue - Timber Connectors - March 1 – 200733. Pryda – Instalation Guidelines for Timber Roof Trusses (to be read in

conjunction with AS4440-2004) – June 200534. Standardul Australian Privind instalarea grinzilor de lemn cu zăbrele fixate cu

plăci multicuie - AS4440-199735. Standardul Australian – Cod naţional de construcţii cu schelet din lemn –

AS1684 – 199236. Standard Australian – Timber design handbook – AS17201-199737. Southern Building Code Congress International , Inc (SBCCI) – Standard

Building Code, SBCCI, Birmingham, AL., 199438. SR EN 338 – Lemn de construcţie. Clase de rezistenţă - Indice de clasificare

G34 – Institutul român de standardizare; Bucureşti, 199739. Syabo, Balint – Dicţionar ilustrat de structuri portante istorice, Editura

Kriterion, Cluj-Napoca, 200540. Zamora, Luiza – Case boiereşti fortificate din România, Bucuresti, 2007

Page 54: Pascu Daniel - Rezumat

Rezumat – Teza DoctoratCONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNOR SISTEME CONSTRUCTIVE EFICIENTE

PENTRU CLĂDIRI CU STRUCTURĂ DIN LEMN ÎN CONCORDANŢĂCU STANDARDELE EUROPENE PRIN COMPARAŢIE CU ALTE STANDARDE

52

Anexe

Anexa 1Capitolul 5.2. – Terminologia grinzilor cu zăbrele

Anexa 2Capitolul 7.3.1. – Note de calcul:- Materiale- Profile- Greutate proprie bara- Greutate proprie nervura- Incarcari distribuite pe bare, nervuri- Ipoteze de incarcari- Grupari de icnarcari- Combinatii de incarcari- Reactiile reazemelor lineare


Recommended