PASARIPASARI

CARACTERELE GENERALE ALE PASARILOR

• Sunt vertebrate tetrapode adaptate la zbor• Corpul are forma aerodinamica si este acoperit de pene, fulgi si puf

(penajul)• Temperatura corpului este constanta(42 grade C)• Membrele anterioare transformate in aripi• Membrele posterioare au 4 degete si servesc la mers, inot, agatat, scurmat• Oasele sunt pneumatice (pline cu aer) la pasarile bune zburatoare• Sternul prezinta carena pe care se prind muschii aripilor• Maxilarele sunt acoperite de teci cornoase si formeaza ciocul• Aparatul digestiv are cavitate bucala fara dinti, gusa, stomacul cu 2

compartimente ( stomac glandular si musculos(pipota)), intestinul subtire, intstinul gros ce se termina cu cloaca

• Respiratia este pulmonara; plamanii sunt in legatura cu 9 saci aerieni• Lipseste vezica urinara• Inmultirea prin oua, pe care le clocesc

PORUMBELUL

PASARI SCURMATOARE

GAINA

CURCANUL

O pasare domestica perfect adaptata, frumoasa, vigilenta, curajoasa. Are carnea fina, cu valoare nutritiva deosebita. Nepretentioasa la hrana: cereale, concentrate, verdeturi. Crestere foarte rapida.

BIBILICA

Pasare domestica de marimea unei gaini, cu pene negre cenusii

impestritate cu alb si cu o proeminenta

carnoasa pe frunte.

FAZANUL

Cocosul are , in primul rind , o greutate mai mare (peste 1 kg) si este mai viu colorat decit fazanita . Are capul si gitul verzi cu reflexe metalice , corpul brun-roscat punctat cu pete mari negre si dungi galbui pe conturul penelor de pe spate , coada lunga si maronie brazdata transversal de dungi brune inchis si piele nuda rosie-aprins in jurul ochilor . Spre deosebire de cocos gaina este mult mai modest colorata , avind chiar un aspect anost .

 Hrana fazanului este foarte diversificata - de la insecte , larve , oua de furnici , paienjeni , sopirle , etc pina la boabe de orice fel , fructe , seminte suculente , etc . Fazanul are o multime de dusmani naturali - incepind cu rapitoarele mici ( jder , pisica salbatica , etc ) si pina la vulpe , sacal , cainii hoinari , etc .

PREPELITA (pitpalacul) o pasare migratoare, oaspete de vara , care soseste in aprilie si pleaca in decembrie . Talie este mica (cca 150 grame). Aude si vede bine . Prefera sa fuga pe picioare cind este speriata decit sa

zboare .

DROPIA

Foarte timida, fiind greu sa te apropii de ea. Zboara pe deasupra solului. Batai de aripi puternice si continue, fara planari. De obicei stau in carduri. Jocul nuptial constituie o priveliste spectaculoasa. Masculul incepe prin a-si ridica coada si tragandu-si gatul spre spate, isi umfla gatul ca un balon (capul aproape dispare). In acelasi timp, isi ridica mustatile zbarlite. Subcodalele de un alb ca zapada si aripile sunt rasucite in fata, iar punctul culminant este atins atunci cand intreaga pasare devine un ghem imens de puf alb. De obicei tacuta, insa in perioada de cuibarire scoate ocazional un strigat aspru, ca un latrat. A fost relativ numeroasa in Romania pe toate campiile intinse, mai ales in Baragan. In prezent este pe cale de disparitie, putine exemplare mai exista in extremitatea vestica a tarii.

 POTARNICHEA este o specie autohtona, foarte valoroasa, frecventa in zonele de campie si de deal . Are talie mica ( 400 grame ) si nuanta generala cenusie . Capul , gusa si partial coada sunt roscate , iar aripile striate cu dungi galbene iar in jurul ochilor , cafenii , prezinta un cerc ingust rosu .  Hrana este compusa din seminte , fructe , cereale , insecte, etc . Dusmanii naturali sunt rapitoarelE cu par si pene , precum si cainii si pisicile hoinare . Poate suferi grele pierderi iarna pe zapada , in terenuri fara adapost , atunci cind devin foarte vizibile pentru dusmani , atit din aer cit si de sol .

PAUNULPăunul mascul este una dintre cele mai uşor de recunoscut păsări din lume. Aspectul său spectaculos l-a făcut să fie preţuit de mai multe secole ca pasăre decorativă. Păunii se numără printre cele mai mari păsări zburătoare cunoscute şi, în pofida aspectului lor aparent greoi şi masiv, zboară cu uşurinţă în copaci, pentru a se pune la adăpost de prădători. Păuniţele sunt mai mici şi au culori mult mai terne decât masculii. Interesant in ceea ce-l priveste pe paun este modul in care isi rasfira coada, dand dovada de multa mandrie. Acest procedeu este folosit si in ritualul imperecherii.

COCOSUL DE MUNTECocosii de munte sunt mari, pot

ajunge si pana la un metru lungime, iar lungimea masurata din varful aripilor, pana la 1 metru si jumatate. Gaina e mai mica si seamana la imbracaminte cu o potarniche. Cocosul e un egoist, viata de familie nu-i place. Dupa bataie si imperechere se intoarce in domeniul sau si lasa in seama gainiii grija cresterii puilor. Gaina isi cauta loc de cuibar printre tufisurile mai dese. Nu e mestera in facerea cuibului, abia daca scurma o groapa pe fundul careia asterne frunze uscate. Puisorii, de cum au spart gaoacea, se pot tine lesne pe picioare.Dusmani au de cand lumea. De cocos se feresc chiar vulturii, carora se vede ca le impune infatisarea mandra, dar si puterea pliscului si a ghearelor. In schimb gaina si puii sunt atacati lesne de tot neamul rapitoarelor din padure. Din aceasta pricina, ca si din faptul ca este un vanat nobil, neamul cocosului de munte este in pericol mare, de aceea este o pasare ocrotita de lege, fiind declarata monument al naturii.

PASARI INOTATOARE PELICANUL COMUN

Specie rara al carei numar este in scadere. In Europa probabil 3.500 de perechi clocitoare. Cand inoata, corpul lor intra putin in apa. Sunt greoi pe sol, dar zboara cu multa usurinta, cu batai de aripi incete, urmate de planari. De obicei zboara in linie. Deseori se rotesc in stoluri si in formatie (berzele albe migreaza in stoluri dezordonate). Se poate ridica la mari inaltimi. PELICANUL CRET

GASCA DE VARA este cea mai mare dintre gastele intilnite la noi in tara (3-4 kg ) . Are auzul si vazul

extraordinare , fiind in general extrem de prudenta . Sunetele scoase sunt similare cu cele ale gistelor domestice . Este oaspete de vara , dar si pasare de pasaj , care soseste in

Romania incepind cu februarie si pleaca in noiembrie . In timpul pasajului zboara in forma de "V" neregulat . O mare parte din gistele mari cuibaresc in Delta Dunarii , dar si alte

citeva locuri Cu stuf din sudul tarii .

RATA ROSIE

RATA MARE

LEBADA CUCUIATA

LEBADA NEAGRA

PASARI PICIOROANGE

BARZA ALBA sau cocostârcul nu poate fi confundată cu nici o altă pasăre: are picioare lungi şi un cioc roşu, penele corpului sunt albe, iar remigele negre . Puii au la început ciocul şi picioarele negre. Mai târziu, picioarele devin roşii-maronii, iar de la vârsta de nouă săptămâni şi culoarea ciocului se pigmenteză treptat în roşu. Pentru o perioadă de timp, însă, se va mai păstra la vârful ciocului culoarea neagră. Hrana este foarte variată şi cuprinde insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (şoareci de câmp), şerpi şi şopârle etc .

BARZA NEAGRA

LOPATARULCuibareste in colonii in stufarisuri. Are ciocul lat si foarte lung si in zbor isi tine gatul intins. Motul de pe ceafa apare doar la adulti in timpul verii. Zboara in stoluri, de obicei in linie, cu batai de aripi mai rapide decat ale berzelor. Uneori planeaza. Cand este in cautare de hrana in apele putin adanci isi misca gatul/capul dintr-o parte in alta. De obicei este tacut, dar uneori clampaneste.

STARCUL CENUSIUS TARCUL GALBEN

EGRETA ALBA

PASARI AGATATOARE

CIOCANITOAREA PESTRITA MARE

Exista mai multe varietati de ciocanitori, care se deosebesc intre ele in functie de marime, coloritul penelor si locul in care traiesc pe glob.

Ele sunt zburatoare agatatoare, avand in general un penaj viu colorat si obiceiul de a lovi, mai tot timpul, cu ciocul in scoarta copacilor, pentru a-si cauta hrana sau numai pentru a-si semnala prezenta.

O ciocanitoare poate atinge varsta de sapte sau opt ani. Dusmanii sai naturali sunt pasarile de prada. Aceasta pasare are in schimb o contributie deosebita la protejarea mediului inconjurator, caci extermina o buna parte din insectele daunatoare, fiind un adevarat „medic” al padurilor.

CUCUL Cantecul masculului este foarte cunoscut: “cu-cu”, repetat. Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul consuma frecvent larvele paroase de fluturi. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari .

PASARI RAPITOARE DE ZI

ULIUL PASARAR

SOIMUL PELERIN

CONDORUL

CODALB

ACVILA DE CAMP

ACVILA DE MUNTE (PAJURA)

Lunga de un metru, de la plisc la coada, cu aripile intinse masoara peste doi metri. Cuibareste intr-un cuib mare, folosit mai multi ani de aceasi pereche, in pereti de stanca sau arbori foarte inalti. Depune 2 oua care sunt clocite 40 de zile mai mult de femela. Supravietuieste de obicei doar un pui, care incepe sa zboare dupa 85-95 de zile.Sedentara si foarte rara, acvila sau pajura este o pasare ocrotita prin lege.

PASARI RAPITOARE DE NOAPTE

CUCUVEA Specie comuna

in centrul si S Europei in regiuni deschise adesea stancoase; de asemenea,in localitati. Cuibareste in scorburi de copaci, pe stanci, gauri in rape si cladiri. Corp indesat, cap lat cu crestet plat, picioare lungi. Nu are o tinuta atat de dreapta ca restul bufnitelor. Cand este agitata face „plecaciuni“. Foloseste stalpii si sarmele de telegraf ca posturi de observatie. Zbor ondulatoriu ca cel al ciocanitorii. Prada: rozatoare, pasari, insecte, rame etc. Activa atat ziua cat si noaptea.

BUFNITA Bufnita se mai numeste si Buha si poate fi intalnita pe tot globul pamantesc, exceptie facand Antarctica, avand capacitatea de a suporta bine atat clima rece cat si pe cea calda. Se hraneste cu soareci de camp sau de casa, crabi, broaste, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri. Desi aceasta pasare si-a atras un renume negativ din cauza sunetului lugubru, asemanator cu un vaiet, ea este foarte folositoare, vanand intr-un an aproximativ 10 000 de soareci care, inmultindu-se, ar consuma cantitati uriase de hrana si ar duce la raspandirea multor boli. Nu are multi dusmani, pentru ca iese noaptea si este bine camuflata de culorile penelor. In timpul vanatului se bazeaza mult pe auzul foarte fin si pe capacitatea de a zbura facand putin zgomot (este ajutata de penele lungi si umflate, printre care patrunde mult aer), astfel incat victimele sunt luate prin surprindere de multe ori. Ochii spre deosebire de ai oamenilorsunt fixi. Din aceasta cauza are un gat scurt dar foarte flexibil pe care il poate intoarce in aproape toate partile.

VULTURUL PLESUV ALB

VULTURUL PLESUV SUR

PASARI ALERGATOARE

Când sunt în pericol, struţii pot să alerge cu 50-65 km/h, dar pot şi să îşi rănească grav atacatorul cu lovituri date cu picioarele lor puternice. O singură lovitură aplicată unui prădător, de pildă unui leu, poate fi fatală. Ajunge la o greutate de 160 kg si o inaltime de 2,75 m.

  STRUTUL

• oul de strut e cel mai mare din lume, dar ca e mic in comparatie cu corpul sau ?        •    strutul poate creste in inaltime pana la 2.75 m., si in greutate pana la 200 kg. ?• strutul e cea mai mare pasare din lume ?• strutul e un adevarat "dinozaur", el convietuind acum milioane de ani cu acestia ?• o femela poate da pana la 80 de oua pe an, timp de aproximativ 40 de ani ?• in salbaticie femela cloceste ouale ziua si masculul noaptea ?• strutul poate creste intre 30 si 45 cm. intr-o luna ?• strutul este singura pasare cu doua degete la un picior ?• un strut poate face o gaura in portiera unei masini ?• pot trai pana la varsta de 88 de ani ?• strutul nu poate zbura ?• strutul nu este o specie pe cale de disparitie ?• in toata lumea sunt cel putin 2.000.000 de struti?