Nr. 3 Mai 2014

Grădinița Nr. 3 cu program prelungit

,,STEP BY STEP” Tulcea

PAS CU PAS

Page 2

PAS CU PAS

Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 3

Step by Step Tulcea

Adresa: Str. Mircea Vodă, Nr. 47

Tel./fax: 0240 533412

Nr. 3 – mai 2014 Ediție specială

Numărul aniversar al publicației/revistei "Pas cu pas" vine

tocmai în contextul sărbătoririi a 20 de ani de când alternativa

educațională Step by Step este la dispoziția copiilor din Romania

și și-a dovedit eficiența și frumusețea.

COLECTIVUL DE REDACŢIE

Director: Prof.înv.preșc. Porfiriu Daniela Delia

Coordonatori/Tehnoredactori:

Prof.înv.preșc. Mazăre Gabriela

Prof.înv.preșc. Erofei Claudia Aurelia

Prof.înv.preșc. Romanescu Maria Florentina

Redactori:

Educ. Blânzeanu Aurelia Teodora

Educ. Ghenciu Agafia

Educ. Caramilea Elisabeta

Educ. Moruzov Angelica

Educ. Smolenic Elena

Prof.înv.preșc. . Curleancă Năstase Mariana

Prof.înv.preșc. Ion Gabriela Sanda

Prof.înv.preșc. Boabă Elena Gabriela

Prof.înv.preșc. Sandu Anca

*

ISSN 2066 – 284X

SUMAR

ARGUMENT

”Step by Step – născut pentru a

reuși”

TRANZIT PRIN COPILĂRIE

Foștii preșcolari își amintesc

Călătorim cu gândul în timp

GÂNDURI LA ANIVERSARE

De la educatoare, părinți, copii

S t e p b y S t e p p e n t r u

fiecare...grupele se prezintă

RECUNOȘTINȚĂ.....ASPIRAȚII

Mesaje de mulțumire

,,LA MULȚI ANI

STEP BY STEP! ”

Step by Step...

un vis transformat în realitate

Pot spune că am crescut şi m-am format ca dascăl odată cu programul „Head Start” introdus la

iniţiativa Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă.

Primul pas în necunoscut l-am făcut în vara anului 1994 când am participat la cursurile organizate

de fundaţie.

Îmi amintesc cu nostalgie momentele de început când, alături de formatoarele noastre Judhi şi

Dinah, am pătruns tainele alternativei educaţionale „Step by Step”.Au urmat ani de muncă asiduă, de

căutări, de încercări şi reuşite în care am schimbat mentalităţi, ne-am format ca educatori în alternativă, am

format generaţii de copii, personalităţi puternice, capabili să facă faţă schimbărilor.

Începând cu anul 1996 după numeroase cursuri de formare, am învăţat cum să împărtăşim din

experienţa noastră şi altor cadre didactice, devenind formatori naţionali.

Pas cu pas, alături de un director care nu s-a temut să viseze, am depăşit momentele dificile şi ne-

am ridicat, am clădit o echipă puternică, am demonstrat eficienţa alternativei educaţionale, am crezut în

visul nostru şi l-am transformat în realitate, am câştigat respect, apreciere, un loc de frunte printre

grădiniţele din ţară.

Astăzi, în zi aniversară, gândurile noastre de mulţumire, respectul nostru se îndreaptă către cei

care ne-au format, care au crezut în noi şi ne-au fost alături la bine şi la greu.

Mă alătur cu sufletul cuvintelor scrise de profesorul Andrei Marga în Cartea de Onoare a

grădiniţei: „Un sincer omagiu personalului Grădiniţei 3 pentru excelentul program Step by Step pe care-l

realizează la cel mai bun nivel din România !” – 01.09.1999

Formator Naţional „Step by Step” Daniela Delia Porfiriu

”Step by Step – născut pentru a reuși”

Moment aniversar... moment de retrospectivă și bilanț.

Se împlinesc 20 de ani de când Step by Step s-a ”născut” în sistemul de educație din România.... se

împlinesc 18 ani de când ”m-am născut” ca dascăl. Și parcă nu întâmplător logo-ul alternativei

educaționale Step by Step ”născut pentru a reuși” m-a călăuzit ”pas cu pas” împlinindu-se odată cu

parcursul meu profesional, devenind o realitate. Încerc să mă întorc cu gândul înapoi în timp, dar avalanșa

de amintiri îmi provoacă un amalgam de sentimente – uimire, nostalgie, recunoștință. Totul a început în

toamna lui 1996, când proaspăt absolventă a Liceului Pedagogic Tulcea primesc repartiție la Grădinița cu

P.P. Nr. 3 Step by Step Tulcea și devin titulară pe un post de educatoare, la o grădiniță care funcționa într-

o alternativă educațională de care nu știam chiar nimic la momentul respectiv. Fără să caut o alternativă,

fără să știu exact ce îmi doream pentru viitor, iată că destinul a ales pentru mine. A fost însă o alegere

sortită reușitei.

ARGUMENT

Page 3

Integrarea mea în colectivul

grădiniței s-a făcut ușor, căci am găsit aici

oameni care prin deschiderea și

profesionalismul lor au determinat în mare

măsură evoluția mea și reușitele viitoare.

Managerul grădiniței, Ana Pantea, un om de

acțiune, cu viziunea și curajul unui deschizător

de drumuri m-a apreciat și m-a susținut din

prima clipă. Însă, omul care mi-a marcat cel mai

mult existența și dezvoltarea profesională a fost

Agafia Ghenciu o educatoare de excepție ce mi-

a devenit nu doar colegă la grupă, ci și mentor,

parteneră, prietenă. Am format o echipă din

prima clipă, căci în mod fast experiența sa

bogată se împletea perfect cu ardoarea mea de a

învăța, iar amândouă eram animate de plăcerea

de a lucra cu copiii, de a realiza mereu ceva

nou, de a crea și a dărui cu pasiune. Îmi vin în

minte atâtea lucruri realizate alături de colega

mea, dar în toate persistă un anumit sentiment –

bucuria cu care le înfăptuiam. Fie că era o

activitate, un proiect tematic, programul unei

serbări, o lucrare colectivă pentru expoziție, o

carte sau o jucărie inedită achiziționată pentru

grupă, făceam totul cu pasiune și bucurie.

Discutam mult, ne sfătuiam, ne completam

reciproc ideile, trăiam intens fiecare ”proiect” la

care lucram. Am devenit o echipă apreciată în

toată grădinița, iar reușitele noastre mi-au dat

avântul de a visa că pot să cresc frumos și să

realizez lucruri din ce în ce mai bune.

Page 4

Reușitele mele profesionale nu s-au rezumat

doar la activitatea desfășurată la clasă. Activitatea

mea s-a dezvoltat extrem de mult când am intrat în

echipa de traineri a grădiniței. Grădinița cu P.P. Nr.

3 Step by Step Tulcea are statutul de grădiniță model

de training, fiind un centru regional de formare

pentru cadrele didactice care doresc să cunoscă și să

predea în alternativa Step by Step. Faptul că am fost

cooptată în echipa de traineri a reprezentat un alt

punct de referință pentru evoluția mea ulterioară.

Echipa de management a Centrului de Educație și

Dezvoltare Profesională Step by Step București

(CEDP) mi-a oferit un exemplu real de management

democratic, centrat pe calitate și profesionalism,

deschis, flexibil, inovativ. Pentru cei din echipa de

management CEDP nu a contat foarte mult că nu

aveam experiență, căci nimeni nu avea experiența

”Step-ului” în acel moment. A contat potențialul pe

care îl demonstram, capacitatea mea de a învăța și a

mă forma. M-au investit cu încredere și mi-au oferit

șansa de a mă forma sub principiile inovatiove ale

alternativei pentru a deveni promotor al

metodologiei Step by Step în rândurile cadrelor

didactice. În calitate de trainer am beneficiat de

cursuri cu lectori internaționali și din mediul

universitar românesc, am participat la evenimente

importante, am avut ocazia să cunosc oameni cu

realizări notabile în domeniul educației. Toate aceste

oportunități le-am privit ca pe niște șanse de a mă

dezvolta, de a mă afirma și de a deveni. Am luat cu

sufletul deschis tot ceea ce mi s-a oferit și am avut

norocul să primesc din plin.

O altă perioadă de care îmi amintesc cu nespusă plăcere este și cea în care am activat ca trainer Step

by Step. Echipa de traineri a grădiniței era formată din oameni profesioniști care făceau lucrurile cu

conștiinciozitate, profesionalism și cu mult spirit creativ, învățându-mă care sunt calitățile unui formator.

Cu oameni speciali ca: Ana Pantea, Agafia Ghenciu, Porfiriu (Mocanu) Daniela, Jenica Batiste, Elisabeta

Caramilea, Maria Cârstoiu am petrecut timp valoros, lucrând la realizarea unor sesiuni de formare apreciate

de cursanți. Am format cadre didactice din București, Bacău, Onești, Galați, Brăila, Constanța, cu care am

creat realații de colaborare și prietenie. Această perioadă a fost pentru mine o etapă de creștere, afirmare,

dezvoltare profesională și personală. Am descoperit că îmi place să lucrez cu adulții și că activitatea de

formator îmi aduce satisfacții la fel de mari ca și cea cu copiii. Ceea ce am învățat în această perioadă a

determinat traseul meu profesional și alegerile mele ulterioare. Astăzi lucrez ca profesor metodist în cadrul

Casei Corpului Didactic Tulcea și am contact direct cu activitatea de formare continuă și lucrul cu adulții.

Activez ca formator, lucrez cu cadre didactice și am șansa de a fi implicată în activități de referință în

domeniul educației: conferințe, simpozioane, seminarii, workshopuri. Fac parte în continuare din echipa de

traineri Step by Step și cred în continuare cu tărie în succesul acestei alternative educaționale, căci Step by

Step nu e doar un program de educație eficient, este o filozofie de viață, o filozofie sub ale cărei principii

m-am dezvoltat ca dascăl și om. Știu că ceea ce fac în prezent este ceea ce îmi place și încerc să o fac cât

mai bine. Știu și faptul că ceea ce am devenit este rezultatul unor conjuncturi fericite din activitatea mea

anterioară. M-am născut ca dascăl odată cu Step by Step. A fost startul meu, pe care nu toți au norocul să-l

aibe și simt că logoul Step-ului s-a împlinit și pentru mine, căci m-am ”născut pentru a reuși”.

Prof. metodist Marinela Peiciu

Casa Corpului Didactic Tulcea

Page 5

TRANZIT PRIN COPILĂRIE

Page 6

După 30 de ani

17 septembrie 2007. Prima zi la grădiniţă. Cum va fi? Ce va fi? Cu cine va fi?

Ştiam un singur lucru: unde este grădiniţa lui MIKI.

Emoţii mari. Ne-am trezit mai dimineaţă decât de obicei.

Mihnea este nerăbdător, dar îl simt puţin îngrijorat. Deşi are doar 2 ani şi 9

luni.Mami îl îmbracă cu haine special cumpărate pentru această zi!

Ajungem în sfârşit la grădiniţă.

Primul pas: căutăm sala grupei noastre. Merg drept înainte la prima

uşă pe care o văd. Pe uşă este o listă cu multe nume. La numărul 1: Andrei Mihnea Alexandru. Aha! Aici

este! Grupa mică nr. 4.

Pe hol şi în săli gălăgie multă: părinţi agitaţi şi îngrijoraţi, copii de toate

vârstele, unii veseli, alţii mai puţin veseli. Câţiva chiar plâng…Şi multe, multe

flori…

Intrăm în grupă…nu seamănă deloc cu cea din amintirile mele de acum

30 de ani (o cameră cu trei şiruri de măsuţe albe şi trei şiruri de scăunele albe, o

tablă mare şi neagră în faţă, iar după uşă o ladă mare (ca a bunicii, dar verde) în

care stau cuburile din lemn). Acum însă văd destul de puţine scăunele

împrăştiate, două măsuţe cu multe rechizite pe ele, jucării, cărţi şi multe altele.

Deasupra, un tavan din lemn (care era de fapt podeaua dormitorului). O scăriţă

din lemn urca spre dormitor. Totul era pregătit pentru copiii noştri.

Mihnea, ca şi noi de altfel, era cam ameţit de cele ce se întâmplau…

Am făcut cunoştinţă cu doamnele educatoare: Gabriela Mazăre, Mihaela Bocioagă şi Gabriela

Ţurlică…Pentru noi…Pentru copii: Gabi, Mihaela şi Gabi…Aaa…eram să uit…şi tanti Domnica, cea care

îndeplineşte un rol foarte important în grupă…se ocupă de partea

administrativă...

După câteva zile doamna educatoare ne

solicită o fotografie a lui Miki pentru un tablou al

grupei foarte interesant, ce reprezintă un castel pe

care vor fi aplicate fotografiile tuturor copiilor.

Au urmat trei ani încărcaţi de realizări, de

evenimente, de emoţii. Unii copii au plecat, alţii au

venit în grupă.

După primii doi ani, începând cu grupa mare, avem

şi o nouă educatoare: Doamna Elisabeta Caramilea, pentru copii: Doamna

Caramilea. La fel de bună, de grijulie şi de iubitoare ca şi celelalte doamne

educatoare.

Dintre realizările acestor ani sunt de amintit aici serbările de Crăciun, aniversările la grădiniţă, 8

Martie la grădiniţă şi multe, multe alte activităţi care au contribuit la educarea, dezvoltarea şi pregătirea

copiilor noştri.Acum suntem în grupa pregătitoare. Am schimbat şi locaţia grădiniţei. Noua grupă este mai

spaţioasă şi mai luminoasă.

Miki ne arată primul semn de independenţă : vrea să meargă singur la grupă dimineaţa. Văd acelaşi

lucru şi la alţi copii. Îmi zic că este ceva normal.

să cred cât de mare am crescut! " Oare, rochița aceea

chiar am purtat-o eu?!"

A fost o călătorie plăcută înapoi, în timp.

Am învățat poezii și cântece, jocuri, am

ascultat povești, din care am aflat ce-i bine și ce-i rău,

am descoperit magia numerelor; animalele sălbatice

și pe cele domestice le-am întâlnit la "Carnavalul

animalelor", am pictat flori și fluturi, iepurași și puișori, fetițe și băieței și câte nu am învațat!

Tot ceea ce am enumerat și multe altele, pe

care nu le-am amintit, le-am petrecut pentru că mi-au

fost alături, întotdeauna, cu răbdare, dragoste și înțelegere, doamnele mele educatoare Ion Gabriela-

Sanda și Iane Ana-Maria.

Vă mulțumesc din suflet și vă cer iertare pentru

năzdrăvăniile și neascultările, cu care v-am necăjit

uneori.

Cu multă dragoste,

Maria-Ioana

Amintiri din grădiniță

Privesc în urmă... Parcă ieri era 15

septembrie 2010 - prima zi de grădiniță: emoții, teamă. curiozitate. Am intrat în clasă; erau mulți copii - și mai mari și mai măricei, mai gălăgioși sau mai tăcuti, mai liniștiți sau mai plângăcioși. Cam multă agitație, chiar și pentru mine, care nu

sunt o fetiță tocmai sfioasă. Am căutat cu privirea,

printre copii și părinti pe doamnele educatoare.

Gata, le-am găsit! "Sunt tinere! Ce bine! Sunt

drăguțe și au vocea caldă! Cred că sunt bune!"

Chipul blând al doamnelor, grupa primitoare,

cu jucării, cu personaje din povești și planșe

multicolore, m-au liniștit puțin și am plecat acasă

încrezătoare. Cu siguranță va fi grozav la GRUPA

ALBINȚELOR… și nu m-am înșelat! Fiecare zi a

fost deosebită; o noua dimineață încă o întrebare:

"Oare azi ce vom mai descoperi, ce taine vom mai

pătrunde, ce vise ni se vor mai împlini?"

Îmi amintesc primele activități: - din hartie creponată, am facut frunze și "am

îmbrăcat" un pom;

- am pus murături... și toata iarna am avut ce

mînca;

- dintr-un cartof și scobitori, a prins viața un arici;

- flori și gaze, din plastilină am modelat;

Ce distractivă a fost ziua în care am adus la

grădiniță hăinute și obiecte de când eram

bebeluș (biberoane, suzete, scutece). Nu-mi venea

Într-o zi când am intrat în grupă atenţia mi-a fost atrasă de tabloul grupei,

cel de acum aproape patru ani. Mă uit la fotografii, apoi mă uit la copii şi

iar mă uit la fotografii şi aproape că nu-mi vine să cred…Ce schimbare!!!

Parcă ar fi alte persoane în fotografie…dar nu sunt…sunt tot copiii noştri

dar care acum au crescut. Sunt deja pregătiţi pentru următorul pas.

Din toamnă începem un nou drum, ceva mai anevoios…CLASA I.

Dar grădiniţa va rămâne în amintirea copiilor ca cea mai frumoasă

perioadă a copilăriei.

Iar peste 30 de ani unii dintre ei probabil vor scrie despre copiii lor

cum scriu şi eu despre copiii noştri.

Cu drag,

Tatăl lui MIKI

TRANZIT PRIN COPILARIE

Page 7

Pentru grădiniţa mea,

Mă numesc Zaharia Ruxandra Iustina şi am

nouă ani. M-am născut pe 12 februarie 2005 în

Bucureşti.

La Tulcea am stat şase ani la bunici.

De la vârsta de trei ani până la şase ani am mers la

Grădiniţa nr. 3 din Tulcea.

În aceşti ani, educatoarele mele au fost: Gabi

Mazăre, Mihaela, Doamna Caramilea şi să nu uit de

Tanti Domnica, care ne îngrijea, ne punea masa şi ne

iubea foarte mult.

Uneori, fugeam în birou la Doamna Pantea. Şi dânsa,

în loc de ceartă avea pentru noi numai vorbe blânde.

Educatoarele mele m-au ajutat să învăţ poezii, să

scriu, să citesc, să desenez, să ascult şi multe alte

lucruri frumoase.

Pe 21 februarie 2014 m-am întors la grădiniţă cu

surioara mea de patru ani. Toate lucrurile, care cândva

erau mari, acum erau mici.

Le mulţumesc doamnelor educatoare fiindcă m-au

dojenit, m-au sfătuit când nu eram cuminte. Chiar dacă

mi se părea nedrept, atunci era de fapt cel mai bine

pentru mine.

Mulţumesc pentru amintirile frumoase, pentru tot

ce am învăţat şi pentru tot ce sunt azi, multumită

dumneavoastră!

Cu drag, din suflet şi cu respect, Ruxandra

Anii de Grădință

de Anca Drăgan Când am pășit pe porțile grădiniței și mi-am

cunoscut educatoarele care urmau să-mi fie ,,noi

mamici și colege’’, m-am simțit extraordinar! La în-

ceput am plâns întrucât nu o mai aveam pe mama

alături de mine, deci, trebuia să mă descurc și să îmi

port singură de grijă, dar, cu trecerea timpului, m-am

obișnuit. Am petrecut patru ani cu colegii și doamnele

educatoare lângă mine, sprijinindu-mă și învățându-mă

câteva din tainele ,,castelului’’ pe care il vom desluși în

cei doisprezece ani de școală.

Îmi amintesc cu drag acele clipe când cunoșteam, ex-

ploram și învățam despre plante, animale și meseriile

oamenilor. Țin minte că ne mai plăcea să jucăm diferite

jocuri în care fiecare avea câte un rol: ,,De-a maga-

zinul’’-deși nu prea știam să calculăm, ,,De-a scoala’’-

unde unul din noi era învățătoarea, iar ceilalți erau ele-

vi, ,,La cinematograf’’-unde unii copii făceau teatru…

Acele momente mi-au încântat copilăria și mi-au lăsat

multe amintiri frumoase! Trist a fost atunci când ne-am

despărțit de educatoare și am părăsit grădinița! Atunci

am devenit școlari și am simțit că am trecut peste

un ,,nivel al vieții’’.

Page 26

LA GRĂDINIȚĂ

de Codruța David

La grădiniță m-am distrat foarte mult. Totul era frumos și minunat. Îmi plăceau jucăriile și doamnele

educatoare Angelica, Mari. Îmi plăceau activitățile din foișor, mai ales când am pictat căminul împreună cu

Lili.

Îmi amintesc cum a fost prima dată când am intrat în grupă. Doamnele zâmbeau și ne primeau cu

mare drag. Mi-a dispărut orice urmă de frică și știu că atunci când mama a venit să mă ia acasă am strigat

tare ,, Îmi place tare mult la grădiniță….

În fiecare an făceam serbări cu diferite ocazii. Nu pot să zic care a fost mai frumoasă...cea de Hallow-

en, cea de Crăciun, când am fost Fecioara Maria, cea de Ziua Mamei, când am văzut-o pe mama mea

plângând sau poate cea de la final de grădiniță când împreună cu colegele am dansat Michael Jackson.

Acum sunt la școala Elena Doamna în clasa I. Și acum e frumos, dar nu ca atunci.

Mi-e dor de Angelica cu zâmbetul ei cald, de Mari care ne distra mereu, de Lili cu care desenam cele

mai frumoade desene,…, mi-e dor de grupa mea, de locul meu în grupă, ….mi-e dor de vremea aceea.

Copiilor care vin în locul nostru la ,,grădi nu pot să le zic decât că se vor distra, vor invata lucruri noi

si știți… chiar dacă nu vă place să dormiți la prânz… nu e o problemă și acest lucru face parte din viața la

grădinita. Și e o viață frumoasă!

TRANZIT PRIN COPILARIE

TRANZIT PRIN COPILĂRIE

MOMENTE PREŢIOASE DIN ANII DE GRǍDINIŢǍ

De TOFAN ROBERT

Într-o zi de septembrie, când aurul soarelui strălucea pe cerul albastru ca marea, mă îndreptam cu

părinţii mei spre grădiniţă .

Aveam doar trei ani şi, nu realizam prea multe lucruri, îmi doream să cunosc noii colegi şi pe doam-

nele educatoare.

Doamnele educatoare care ne-au întâmpinat au fost doamna Curleancă-Năstase Mariana, o doamna

dosebită care ne-a cucerit pe toţi, pe care am iubit-o timp de patru ani şi doamna Dăscălescu

Georgeta,care a stat cu noi doar un an .

Îmi aduc aminte de întâlnirea de dimineaţă când eram copilul zilei,de joculeţele distractive, de ex-

cursiile făcute la pădure,la Constanţa, la muzee, la ludotecă şi la MALL.

Concursurile mă atrăgeau foarte mult, am obţinut foarte multe premii şi diplome.

N-am fost un copil mofturos, zilele de joi îmi plăceau deoarece la masa se servea ,,Mămăligă cu

brânză si smântână “, cu somnul nu prea mă împăcam, dar când doamna educatoare Romanescu Florenti-

na ne cânta cântece, imediat adormeam.

Când ne trezeam doamna Elena si doamna Tincuţa ne ajutau să ne îmbrăcăm, dar fiind foarte som-

noroşi, nu ne găseam hainele şi şosetele.

Îmi aduc aminte cu drag de domnişoara Elena Vişan, că împreună cu doamna Mariana au organizat

o serbare de Crăciun în care ne-au învăţat să dansăm, am fost costumaţi in fulgi de nea, a fost o

adevărată poveste. Moş Crăciun nu ne-a ocolit niciodată, noi îi pregăteam poezii si cântece, iar el ne

dădea în schimb multe daruri.

Ne petreceam zilele de naştere cu multă bucurie.

Am fost remarcaţi prin apariţia în revista grădiniţei, împreuna cu doamnele educatoare Mariana şi

Flori şi cu mămicile care au excelat la anumite probe.

Am fost numit enciclopedia clasei deoarece eram dornic de a învăţa.

La sfârşitul celor patru ani de grădiniţă, a fost pregatită o serbare deosebită, unde am fost cos-

tumaţi ca nişte absolvenţi.

Am rămas cu amintiri plăcute şi prieteni mulţi.

Grădiniţa a fost cel mai bun prilej de învăţare şi bucurie !

Page 9

Page 10

TRANZIT PRIN COPILĂRIE

Patru ani de grădiniță,o perioadă de neuitat!

Mă numesc Oana Lia Albuleț și am zece ani.

Sunt în cls.a IV.

Deși credeam că școala îmi lăsa cele mai

frumoase amintiri, pot contrazice aceste cuvinte.

Recent, am realizat că cele mai frumoase amintiri

sunt cele de la grădiniță.

În prima mea zi la grădi, am avut multe emoții.

Mama, care mă ținea de mânaă, îmi spunea cu voce

caldă:’’ Va fi bine!’’. Pășind ușor, în sala mare am

văzut o educatoare frumoasă și blândă, cu ochi de

catifea care mi-a sărutat fruntea. Emoțiile m-au

copleșit! Simțeam că un înger a coborat din cer să-

mi lumineze prima zi de grădiniță! ÎIn jurul meu se

aflau mulți copii nerăbdători și plini de entuziasm!

Nu mai văzusem atâția copii strânși la un loc!

După ce noua mea educatoare ne-a prezentat unii

altora, începusem ora! Nu doream ca mama sa

plece, dar știam că ea m-a adus aici deoarece îmi

dorea ce era mai bun pentru mine. Doamna înaltă se

prezentă, spunându-și numele rar:’’Mă numesc

Mariana Curleancă-Năstase și mă bucur să vă

întâlnesc!’’. Călătoria a continuat cu sala de mese,

pentru unii bucurie, pentru ceilalți supliciu. Eu mă

situam printre cei încadrați la supliciu, deși acolo

am cunoscut-o pe d-na Tincuța, care și ea la rându-i

avea grijă de noi cu multă dragoste și pe d-na

Vasilica, care ne pregătea masa.

Aceasta, cu mult suflet ne pregătea supe

excepționale, dar cu toate acestea eu nu doream să

mănânc, cerând cu insistență ciorbița cu ou a

bunicii mele.

La insistențele drăgăstoase ale Marianei, am

mâncat în cele din urmă, lăudându-mă după aceea ,

în sinea mea!

Îndată ce am terminat de servit prânzul, Mariana

ne-a spus că aici în grădiniță există și un dormitor

în care Moș Ene va face o vizită genelor noastre.

Credeam că glumește, însă după ce ne-a condus în

pătuțurile noastre și ne-a citit o poveste, pleoapele

mi-au acoperit ochii obosiți...S-au adeverit spusele

Marianei.....

Plină de minuni fusese acea primă zi de grădiniță și

începeam să simt deja că în locul acesta voi avea

cele mai frumoase amintiri!

A doua zi, am desenat...Iar a fost o zi plină de

minuni....Am realizat un desen, iar după ce l-am

prezentat Mariana mi-a spus ceva ce nu voi uita

niciodată: ,,-Lia, tu ai ceva special!’’

Cei patru ani petrecuți la grădiniță nu pot fi cu

usurință redați în doar câteva rânduri....Vremurile

de atunci mi le amintesc cu drag. Niciodată nu mi-

ar fi dificil să povestesc despre acele momente

deoarece mă mândresc cu acel trecut minunat,

luminos, în care mi-am cunoscut cei mai buni

prieteni, am avut cele mai frumoase peripeții, mi-

am format o a doua familie!

TRANZIT PRIN COPILĂRIE

Page 11

Un gând frumos!

Mă numesc Grigore Elena Bianca și sunt elevă în clasa a IV-a la Școala nr. 12 Tulcea. În anul

2010 am absolvit cursurile Gradiniței nr. 3 Step By Step Tulcea, unde alaturi de alți copii am facut

primii pași pe lungul drum al cunoașterii.

Pentru mine anii petrecuți la grădiniță au avut o mare însemnătate:acolo mi-am făcut primii

prieteni,acolo am învațat multe lucruri frumoase și folositoare,acolo am invațat să am încredere în

mine.

Îmi amintesc deseori de doamnele educatoare care ,cu răbdare și pricepere,ne-au îndrumat

primii pași, de atmosfera caldă și veselă în care ne desfășuram activitațile, de colegii minunați alaturi

de care, am participat cu mare drag la jocuri,serbări și vizite.

N-am să uit niciodată cu câtă bucurie ăi nerăbdare mă îndreptam în fiecare dimineață spre

gradiniță dornică să-mi întâlnesc colegii și pe doamnele educatoare,curioasă sa aflu ce ne-au mai

pregatit.

Mă simțeam acolo ca într-o familie cu părinți grijulii și dispuși oricând să răspundă întrebarilor

și dorințelor noastre.

Pe parcursul celor patru ani de școală am realizat că tot ce am învătat la grădiniță mi-a fost de

mare ajutor. Pentru toate lucrurile noi învațate, pentru toată îngăduința și dragostea pe care mi-au purtat

-o le mulțumesc acum doamnelor mele educatoare și le doresc multă sănătate și putere de muncă pentru

a beneficia de priceperea și daruirea lor și alte generații de învațăcei.

Un gând frumos tuturor cadrelor didactice de la Gradinița nr. 3 Step By Step Tulcea, acum la această

aniversare!

AMINTIRI CU IZ DE GRADINIȚĂ

Deschid calculatorul și parcă o mână uriașă mă

împinge spre folder-ul cu poze.,,Grădinița’’citesc pe unul

dintre ele. Simt cum mâna apasă ușor pe mouse. Se des-

chid mii de poze. Parcă nu am răbdare....Deschid una și încă una și parcă nu mă mai satur. Îmi trec prin fața ochi-

lor Doamna Galea,,Mari, Geta și lângă ele colegii mei

Marius, Tuca, ,Monica...,,Uite în una din ele sunt Mota-

nul Încaltat...ce pici eram’’îmi spun în gând. Mă gândesc

apoi la caietul de matematică: fracții, puteri...

,,Uf, hai să mă mai uit puțin’’. Deschid următorul

folder,,Serbare de Crăciun’’și privesc cu nostalgie la co-

piii așezați frumos în semicerc, îmbracați în costume de

sărbătoare.

,,Aha ,îmi spun în gând, sceneta Nașterii lui Isus.

Parcă simt caldura emoțiilor.

,,Uite-o pe Mari emoționată și ea ca și noi ,Angelica și Lili sunt alături de noi..De abia acum

realizez cât de specială este această perioadă a anului,

atunci totul era un joc pentru noi.

Poze cu Emil, Ștefan, Anca și Ioana îmi apar rând pe

rând pe monitor.

Ce petreceri se încingeau când sărbătoream zilele

de naștere și cât de dezamăgiți eram cei născuti pe pe-

rioada vacanței că nu puteam petrece alături de colegi....

Îmi vin în minte întâmplări haioase, năzbâtii

și ....dormitorul. Nu ne placea deloc să dormim dar până

la urmă......cădeam toți frânți.

A fost atât de frumos la grădinită!

Câte lucruri interesante am învatat, lucruri care

îmi folosesc acum la geografie ,engleză și chiar limba

română.

,,Frumoasa perioadă, îmi spun în gând și mă în-

drept cu regret spre birou. Mă așteaptă fracțiile la mate și infinitivul la engleză .Mâine am și teză la română!’’

,,Uf, ce bine era la grădinită!’’

Rareș Galațescu

Page 12

Page 13

Page 13

GÂNDURI LA ANIVERSARE

O MARE ȘANSĂ

O mare şansă pentru judeţul nostru, după câţiva ani de la revoluție,a fost implementarea programului

“STEP BY STEP” în anul 1995 în Grădința nr.3.

Șansa a fost pentru copiii din orașul Tulcea, dar și pentru noi educatoarele pentru că ne-a schimbat

felul de a gândi, de a lucra cu copiii, de a avea o atitudine pozitivă față de ei și de a deveni un colectiv

puternic și priceput care să lucreze în echipă cu eficiență și cu mult elan.

Șansa mi-a fost dată mie de Ani, directoarea noastră, pe care am apreciat-o și am admirat-o pentru

forța cu care a știut să facă să evolueze lucrurile din ce în ce mai bine pentru gradinița noastră, forța pe

care mi-a insuflat-o și astfel m-am transformat intr-un om care a lucrat cu pasiune, daruire, elan în noul

program. M-am descoperit pe mine însămi, am descoperit calități pe care le aveam ascunse undeva: veselă,

caldă, jucausă, glumeață uneori- rezultatul fiind feedback-ul venit din partea copiilor –creativă, calitate pe

care mi-am dezvoltat-o treptat aducând mereu ceva nou în activitatea copiilor pentru a-i atrage ,pentru a-i

face dornici de a cunoaște, de a lucra de a fi creativi,empatici,de a le pasa de cei din jur.

Ani Pantea, directoarea grădiniței ,a mai venit în întâmpinarea noastră cu încă o șansă. Nu ne-a lasat

numai cu munca la clasă -deja ne considera ca fiind pregătite să mergem mai departe - și ne-a dus la un

curs de traineri organizat de Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step by Step București si

susținut de specialiste în acest program din America. Dumnealor ne-au învățat cum să transmitem din

experiența noastră acumulată în Programul Step by Step altor educatoare dornice să se înscrie în acest

program, ne-au învațat că pe primul loc este copilul și că toată atenția noastră trebuie să fie îndreptată spre

toți copiii, să-i tratam pe toți cu aceeași,dragoste,afecțiune,interes.

Și așa am început munca de traineri…Am încântat multe cursante din gradinițele din județul nostru

dar și din alte județe –Galați, Brăila, Constanța, Bacau și din Bucuresti, noi echipa de educatoare:

Ani,Daniela,Jeni,Galea,Mari,Nina,Eliza. În primul rănd cursantele ne-au apreciat comportamentul nostru

ca și echipa de traineri-comunicative, apropiate, gata de a le raspunde la orice întrebare, dar și maniera în

care țineam cursurile – într-o atmosferă placută,cu teorie legată de practică, cu jocuri pe echipe, din care

învațau de fapt cum să lucreze cu copiii la clasă, cu jocuri de relaxare, dar și cu pauze în care ne mai cereau

lămuriri și pe care le ofeream cu plăcere. Dar cele mai folositoare le-au fost activitățile demonstrative pe

care le țineam de fiecare dată și care stârneau și mai multe întrebări și mai multă admirație. Nu credeau că

se poate lucra cu copiii și altfel decat știau ele și doreau să încerce cât mai repede acest program.

Educatoarele cursante au sesizat lejeritatea noastră de a comunica cu copiii, de a le da libertatea să decidă

și să se îndrepte către activitățile preferate, fără teama că poți pierde controlul clasei, de a lucra în echipă,

de a comunica între ei pe centre.

Echipa de traineri era mândră de realizarile de la fiecare curs și de aprecierile directe venite din

partea cursantelor,care ne deveneau prietene până la sfarșitul cursului, dar și de aprecierile Stafului de la

București și chiar de specialiștii din America. Am fost mândre și atunci când datorită efortului nostru de a

lucra la clasă, de a ține cursuri și activitați demonstrative de succes Gradinita NR.3 Step by Step a devenit

gradiniță model de training.

M-am bucurat de șansa pe care am avut-o de a forma generații de copii cu inițiativă,care nu-s reținuți în a-și exprima ideile și părerile proprii, care sunt originali și creativi, sociabili, veseli,încrezatori. Dar ceea

ce ne-a ajutat în munca noastră a fost sprijinul părinților, cărora le-am oferit șansa de a se implica în toate

aspectele programului.

Doresc colegelor mele să aibă aceeași dăruire și putere de care au dat dovadă în orice împrejurare și să

ducă renumele grădiniței mai departe cu succes.

Educatoare: Elisabeta Caramilea

Page 14

GÂNDURI LA ANIVERSARE

ARC PESTE TIMP

Ne aflam în vara anului 1994, când D-

na Pantea Ana, Directoarea Grădiniței cu

program prelungit nr. 3 Tulcea ne înștiința că

are nevoie de câteva educatoare ce pot renunța

în luna iulie la concediu pentru doua

săptămâni în vederea participării la un curs de

pregătire ce se desfășura la București. Acest

program ,, Step by Step,, funcționa deja în

Europa și avea să se extindă și în România

fiind susținută de Fundația Soros.

La cursuri au participat Insp. Scolar

Vagner Valeria ,Pantea Ana, educ. Porfiriu

Daniela, educ. Crăciun Violeta și subsemnata.

Timp de două săptămâni am participat

la aceste cursuri pentru a înțelege modul de

desfășurare a programului în alternativă.

Atunci am înțeles eficiența programului ,

libertatea de care se bucură copiii în timpul

desfășurării activităților pe centre. Tot acolo

am înțeles că este indispensabilă inplicarea și a altor persoane precum a ajutoarelor de

educatoare, parinți ,bunici toți acei adulți ce

se pot implica benevol. La începutul anului

școlar 1994-1995 Fundația Soros asigura baza

materială pentru două grupe de copii(50

copii), însă în grădiniță mai erau cuprinși 75

de copii ce nu trebuiau discreditați. Atunci s-

au implicat mai multe instituții ale urbei și anume Primăria Tulcea, Inspectoratul Școlar,

diverse societați prospere ale orașului la acea

vreme și printr-o activitate demnă de laudă a

directorului unității și a managerului de atunci

s-au obținut sponsorizări substanțiale pentru

desfășurarea în condiții optime și a celorlalte

trei grupe de copii. Concomitent s-a înființat

și asociația părinților ,,Pășim împreună,,

asociație din care am făcut și eu

parte la acea vreme, având un copil de vârstă

preșcolară.

Fundația Soros a susținut plata

salariului ajutoarelor de educatoare doi ani,

însă după aceea, această sarcină a fost preluată

de asociația părinților.

Deci, lucrurile intraseră pe fagașul lor

și ,,pas cu pas,, asa cum își are denumirea

chiar programul.

La scurt timp rezultatele activităților în

alternative au avut succes, dovadă fiind

multitudinea de copii ce au frecventat

gradinița de-a lungul anilor, dar si faptul că s-

a extins și în alte localități din județ: Babadag,

Măcin ,Sulina, Sarichioi , la clasele primare.

În toată perioada în care am lucrat, am

remarcat cu mare bucurie plăcerea copiilor de

a veni în grădiniță dar si regretul seara la

plecare – încă ar mai fi trebuit parinții să-i

aștepte puțin până când să se hotărască singuri

să plece seara acasă.

Lucrez cu mare plăcere cu aceste ființe

inocente și sincere pentru că nimic pe lumea

aceasta, nu poate fi mai frumos, decât să

lucrezi cu copii sanătoși.

Sunt convinsă că programul ,,Step by

Step,, va dăinui pentru multe generații de

copii, care să se bucure cu maximă eficiență

de anii copilăriei, dar și de tainele și bazele

învățăturii de mai târziu și tot așa de convinsă

voi rămâne că își vor aminti cu drag de anii

petrecuți alături de noi personalul din

Gradinița cu program prelungit nr. 3 Tulcea.

Educatoare,

Elena Smolenic

Page 15

Page 16

GRUPELE SE PREZINTĂ

PITICII ȘI CĂSUȚA LOR

Era o zi de toamnă frumoasă, când poarta grădiniței s-a deschis

pentru prima dată unor pitici curioși, dar sfioși. Mergeau ținându-se de

mâna mamei spre locul unde urma să cunoască alți pitici, la fel ca ei,

unde aveau să învețe să se joace împreună, să descopere lucruri

necunoscute până atunci, unde urma să-și cunoască noile “mame”-

educatoarele.

După ce au străbatut un drum necunoscut printr-un labirint luminos, cu scari și flori la ferestre, au

bătut la ușa căsuței piticilor, precum Alba ca Zăpada. Numai că aici cineva îi astepta și le-a deschis ușa. În

fața lor a apărut zâmbitoare doamna educatoare care cu glas blând i-a invitat în căsuță. Curioși , au uitat de

mama și au intrat în lumea fermecată a copilariei.

Dintr-un centru îi invitau la joacă mașini mari și mici, avioane gata de zbor și cuburi neastâmpărate ,

dornice să fie scoase din dulap. Păpușile cuminți abia așteptau să fie plimbate și alintate de pitici voinici.

De pe rafturile bibliotecii cărțile îi ademeneau cu paginile lor frumos colorate. Iar lângă bibliotecă,

creioanele colorate abia așteptau să-și lase urmele pe foile albe ca zăpada. Și tot explorând au descoperit și pătuțurile piticilor care se întindeau la marginea unui castel din cuburi uriașe. Erau mici și parcă erau croite

pe măsura lor.

Și în tot acest timp piticii tot soseau, încât la un moment dat s-a umplut căsuța.

Și de atunci căsuța e mereu plină și piticii abia așteaptă fiecare zi, ca să pătrundă în această lume

fermecată, unde cele trei mame le îndeplinesc dorințele și îi conduc prin locuri noi, necunoscute.

Ed. Blânzeanu Aurelia- Teodora

Grupa ștrumfilor

Suntem ștrumfii năzdrăvani

Între 3 și 6 ani.

Venim cu drag la grupa doi,

17 ștrumfi foarte vioi

Și 6 ștrumfițe cu codițe moi.

Cum venim de dimineață

La construcții ne oprim

Proiectăm, trecem la treabă

Orașe-ntregi noi construim.

Și cu două mâini dibace,

Lucruri multe meșterim.

Cu foarfece, lipici și ațe,

Grupa s-o împodobim.

Așteptăm cu nerăbdare:

Să gătim ,o prajitură,

Iar atunci când e sărbătoare,

Să petrecem împreună.

Doamnele educatoare

Ne îndruma zi de zi.

Ne iubesc și ne învață,

Oameni buni să devenim.

Grupa nr. 2

Educatoare: Blânzeanu Aurelia

Moruzov Angelica

Lumea copilăriei

(Povestea copilăriei noastre) A fost odată ca-n poveşti,

a fost ca niciodată,

din oameni dragi şi oneşti,

o lume minunată.

Aici intrau adesea împreună

părinţii cu copii de mână,

cu zâmbetul frumos pe chip,

povestea să o spună.

Castelul cu prinţi şi cu prinţese

Devine locul vrăjit

Povestea încet încet se ţese

Bună pentru un viitor strălucit !

În lumea copilăriei nu a fost timp de stat căci fiecare avea sarcini de lucru în laboratoarele de

magie, iar vraja nu se sfârşea niciodată. În fiecare zi, zâna îi învăţa pe licurici să lumineze, pe

greieri să cânte, pe furnici să muncească.

Azi aşa, mâine aşa, anii au trecut, iar camera devenise neîncăpătoare pentru copiii deja mari.

Aici s-au legat prietenii frumoase, s-au adunat poveşti fermecate, cântece şi peisaje pictate, şi

mult, mult soare. Jocul, scrisul şi cititul, dar şi dormitul, te-ar face şi pe tine, drag părinte, să-i

treci pragul acestei lumi. Lumea copilăriei este: un loc al visării pentru copii, al comunicării

pentru părinţi, al liniştii pentru bunici.

De-atunci şi până azi copiii au primit un dar nepreţuit de la Copilărie:

toleranţă, iubire, prietenie, bucurie.

Dragii noştri, mari şi mici,

copilaşi, părinţi, bunici,

am încălecat pe-o şa albastră

şi v-am spus povestea noastră,

GRUPA NR. 4

EDUCATOARE: MAZĂRE GABRIELA

GHENCIU AGAFIA

Page 17

Page 26

GRUPELE SE PREZINTĂ

ACESTIA SUNTEM NOI

În stupul grupei 5 zilnic intrăm

Si albinute ne intitulăm.

La noi e muncă, veselie

Copii isteti, copilărie.

Doamnele cu drag ne - îndrumă

Să nu rămână unu - n urmă!

La grădi rând pe rând noi am aflat,

Cum e să fii un copil minunat!

La concursuri ne afirmăm,

Rezultate frumoase avem.

Nu uităm, generosi cu alti copii să fim,

Si fapte bune să înfăptuim,

Si dacă tot ce învătăm, vom aplica,

În ochii părintilor, bucuria, o vom

vedea!

Veniti la noi si o să vedeti,

Si – atunci în cor o să spuneti,

Că noi merităm din plin

Tot ce- i mai bun si mai sublim.

De la grupa mică, până la cea mare,

Treptat vom face pasul către lumea

mare.

Crescând în ochii nostri zi de zi,

Ce albinute minunate, copiii vor fi!

Veniti la noi, veniti cu drag,

Că dragostea v- asteaptă – n prag.

Să stiti că … nu-i usor,

Să fii în grupa albinutelor!

Curleancă – Năstase Mariana

Ion Gabriela - Sanda

Vorba lui Creanga ,,nu ştiu altii cum sunt….’’,dar

copiii grupei 6 sunt voioşi, frumoşi şi însetati de

cunoaştere . Jocul este activitatea lor preferată şi acest lucru

este foarte important ,deoarece prin joc fie el individual, de

grup sau în perechi îi ajută să se dezvolte social, emoţional

si cognitiv

Fiecare zi este diferită de celelalte ,vin cu plăcere la

grădiniţă cu idei noi si dornici de cunoaştere. Întalnirea de

dimineaţă este o adevarată provocare pentru noi toţi. Cu

fiecare temă pe care o desfăşurăm, vedem în ochişorii lor

bucuria şi plăcerea de a veni la grădiniţă. Când vin să-i ia de

la grădiniţă de multe ori părinţii aşteaptă şi tot aşteaptă

desprinzându-i cu greu din activităţile în care sunt antrenaţi

“mai stau putin ,mami,te rog…”

Împreună cu colegele mele d-na Smolenic Elena si

Mecu Liliana îi învăţăm cântece, poezii si jocuri cât mai

interesante, îi stimulăm, apreciem şi ţinem cont de părerile

lor privind anumite teme săptămânale sau chiar cu ocazia

anumitor evenimente ( serbări,excursii…)toate acestea

având ca rezultat o relatie educator -copil foarte frumoasă!

Prof.înv. preşc. Sandu Anca

Page 19

GRUPELE SE PREZINTĂ

Grupa mijlocie

Ce zboară timpul şi copiii cresc

Şi cât aş vrea, nu pot să îl opresc!

Sunt jucăuşi, ghiduşi, neastâmpăraţi

Dar sunt copiii mei şi-s minunaţi!

Cu ochi vioi ce te privesc intens

Cu zâmbete senine, ce te cuceresc.

Cu lacrimi de-nceput de-al mamei dor

Băieţii prinşi de fusta mamei lor.

Iar fetele... gingaşe, delicate,

Sunt elegante şi atente-n toate

Voioase, harnice și grijulii

Sunt sarea și piperu-n grupă. Ştii?

Sunt grupa mijlocie, puţin câte puţin...

O grupă tot mai mare, încet , încet devin.

Pun întrebări şi sunt interesaţi

De câte lucruri nu-s preocupaţi.

Dansează, cantă, jocuri , construiesc

Fac puzzle-uri, pictează şi vorbesc...

De la cel mic, cu ochişori albaştri

Pân la cel mare, cuceritor de aştri.

Copii frumoşi, ce cresc armonios.

Iar eu sunt norocoasă că-i cunosc.

Ce zboară timpul şi copiii cresc

Şi cât aş vrea, nu pot să îl opresc!

Prof. inv.preşc. Florentina Romanescu

Suntem micii grădinari

Noi suntem grupa mică nr. 8, o grupă de 27

pitici veseli, curioşi şi isteţi. Încă de la început am

dovedit că suntem dornici să ne jucăm împreună şi să

desluşim tainele grădiniţei, iar grija şi dragostea cu care

ne-au primit şi ne-au indrumat Gabi, Claudia, Nicoleta

şi Geta au făcut ca în scurt timp să devenim o mare

familie.

Zi de zi am descoperit că reuşim să colorăm, să

pictăm cu degeţelele sau cu pensula, deşi suntem încă

mici, că putem lipi diverse materiale, construi cu cuburi,

am învăţat să răsfoim cărţile cu grijă, iar după o

săptămână de activităţi şi jocuri aşteptăm cu nerăbdare

ziua de vineri care este ziua jucăriilor şi ziua în care

suntem cei mai pricepuţi bucătari. E o zi specială

pentru noi deoarece ne place să prezentăm colegilor câte

o jucărie adusă de acasă cu care ne jucăm împreună,

apoi îi surprindem pe părinţii noştri cu reţete minunate

pregătite în centrul de bucătărie. Aici învăţăm

denumirea ingredientelor, provenienţa lor, le numărăm,

le mirosim, le mai şi gustăm (uneori pe furiş), iar prin

combinarea lor, obţinem ca prin magie delicii de care ne

bucurăm împreună.

Deşi suntem în grupa mică am realizat multe şi suntem

tare mândri: am participat şi am obţinut diplome la

concursuri, am vizitat muzee, am mers cu colindul la

părinţii noştri, iar ei, drept răsplată, ne-au reamenajat şi

înfrumuseţat sala de grupă.

Dacă vreţi să ne cunoaşteţi, vă aşteptăm cu mare drag la

grădiniţă.

Prof.înv.preșc. Erofei Claudia Aurelia

Boabă Elena Gabriela

DORINTA

Totul a inceput in anul 2000, cand, in cadrul actiunii Cercului pedagogic, am asistat la desfasurarea

unor activitati cu copiii din aceasta gradinita. Modul in care copii relationau, interesul si placerea cu care

lucrau, metodele de lucru pe care le foloseau colegele mele, m-au determinat sa-mi doresc sa lucrez si eu

in programul Step by Step. Si gandul acesta nu m-a parasit, caci: ce poate fi mai constructiv decat crearea

unei ambiante bine organizate care sa incurajeze copiii sa exploreze, sa aiba initiative si sa creeze; ce

poate fi mai important decat determinarea si incurajarea copiilor in alegerea locului si momentului in

care doresc sa lucreze , stimulandu-le imaginatia si creativitatea prin oferta centrelor de activitate si

diversitatea de material.

Si convingerea mea despre eficienta acestui proram a fost asa de mare incat doi ani mai tarziu m-am

detasat la aceasta gradinita. Desi dupa un an am revenit la gradinita de unde am plecat ( cu program

traditional), am incercat sa adopt si acolo acest program, cu atat mai mult cu cat in scoala de care

apartinea gradinita exista programul Step by Step in invatamantul primar. Ba am prezentat si parintilor

copiilor din grupa avantajele acestui program, mai ales ca in anul urmator copiii din grupa intrau in clasa

I. Nu mi-a fost usor , dar aceasta m-a ambitionat mai tare sa-mi implinesc visul.

Si pentru ca dorinta mea a fost atat de mare, ea s-a realizat in anul 2006 cand ma-am transferat la

gradinita mea de suflet, caci aici am copilarit si aici am facut practica, eleva fiind. Aici simt ca-i locul

meu.

Ed. Blânzeanu Aurelia-Teodora

A spune ,, multumesc,, este un gest firesc si mai

ales, extrem de necesar

Mă simt un om împlint profesional, multumit

sufleteste. Asa îmi pot descrie în putine cuvinte

activitatea mea profesională de dascăl, la mai bine

de 18 ani de activitate.

Ca fiecare dintre noi si eu am avut un început

în cariera mea, atunci când îmi doream să devin o

persoană apreciată (de părinti) pentru

profesionalism, dăruire si responsabilitate.

Întâlnesti în viată oameni de care te legi

dincolo de cuvinte, oameni care văd în tine mai

mult decât vezi tu si care iau decizia de a munci

alături de tine, până când si tu vei ajunge să

descoperi acea parte din tine de care încă nu esti

constient,

Avidă de cunoastere, de perfectionare am

urmat curs după curs de formare profesională

alături de cei mai buni ,, mentori ,,, în minunata

familie Step by Step, a acelor vremuri, unde nici

nu îndrăzneam să cred că … , poate cândva voi

face parte si eu din ea. Dar sansa mi-a surâs si în

vara anului 2009 am devenit titulara grădinitei,

numărându- mă printre membrii acestei familii

Step by Step. Si orice informatie primită în urma

cursurilor era ,, hrană pentru minte,, … din care

mă înfruptam alături de propriile –mi idei până la

un nou curs.

Page 20

ap 19

Sunt oameni care, parcă sunt făcuti pentru sufletul

tău, să fie la locul si timpul potrivit. Un astfel de

om am avut să descopăr si eu în persoana doamnei

(ex director) Ana Pantea, iar valoarea acestui om

(după părerea mea) ar trebui să dăinuie multi ani

de acum înainte pentru tot ce a realizat în

alternativa educatională Step by Step.

Un manager care a văzut în mine un talent,

un ,,OM ,, de la care am avut tot timpul câte ceva

de învătat … câte amintiri am strâns si câte

contează cu adevărat … diplomatia modului de

abordare a lucrurilor, corectitudinea, abilitatea de

mediere a ,, micilor incidente,, , dar mai ales

conturarea imaginii de sine dând

,, frâu liber,, de afirmare a cadrelor didactice

tinere, mă îndreptătesc să cred că e vremea datoriei

mele să întorc prin aceste rânduri sperantele pe

care dumneavoastră ati căutat să le implantati în

mine.

Pentru onoarea ce am avut-o vă multumesc

din inimă că am putut învăta de la

dumneavoastră, mai mult decât ,, carte,, si cred

cu tărie că fac cinste Grădinitei nr.3 Step by Step.

Cu distinsă stimă si consideratie,

prof. înv. presc. Curleancă – Năstase Mariana

RECUNOȘTINȚĂ…..ASPIRAȚII

STEP BY STEP – UN

DRUM PLIN DE SUCCES

Step by Step este

o alternativă

educaţională

pentru

învăţământul

preşcolar şi

primar. La baza

acestui program

stă credinţa fermă în principiile democraţiei şi prin

intermediul său copiii sunt încurajaţi să devină

cetăţeni activi şi să aprecieze valorile fundamentale

ale unui mod de viaţă democratic.

Sunt învăţătoare şi îmi desfăşor activitatea

didactică în această alternativă educaţională de 16

ani. Sunt şi mamă de preşcolar, ce frecventează

grădiniţa Step by Step şi, din toamnă, va urma

cursurile clasei pregătitoare în aceeaşi alternativă.

În această perioadă am constatat că aceşti copii îşi

asumă – în cadrul clasei – diferite roluri:

Ca gânditori, copiii vor reflecta la acţiunile lor

şi vor face conexiuni între cunoştinţele anterioare şi

cele noi;

Ca persoane ce rezolvă o problemă, copiii vor

crea soluţii alternative la obstacolele întâlnite şi vor

vedea în probleme modalităţi de descoperire a

noului;

Ca martori ai unor întâmplări, copiii îşi vor

dezvolta deprinderile şi mijloacele necesare pentru

a comunica propriile observaţii şi idei;

Ca ascultători, copiii vor învăţa să-şi focalizeze

atenţia pentru a deveni auditori activi;

Ca interlocutori, copiii îşi vor formula şi

exprima propriile opinii într-un cadru adecvat,

civilizat şi democratic;

Ca organizatori, copiii îşi vor planifica propriul

studiu, asumându-şi responsabilitatea pentru

propriile decizii;

Ca parteneri, copiii vor învăţa să colaboreze şi

să ia în considerare şi punctele de vedere ale

celuilalt;

Ca prieteni, copiii vor învăţa să aibă încredere, să

se îngrijească de ceilalţi şi să-şi dea seama că şi

ceilalţi vor proceda la fel cu ei.

Prin aceste roluri

diferite copiii îşi vor atinge scopurile stabilite şi,

atât cadrele didactice cât şi copiii înşişi, vor putea

lua parte la actul de decizie în ceea ce priveşte

conţinutul învăţării, organizarea şi desfăşurarea

acesteia.

În grupele şi clasele Step by Step se

aplică acelaşi curriculum naţional pe care îl regăsim

în majoritatea grădiniţelor şi şcolilor publice de stat.

De la această similitudine pornesc diferenţele.

Modalităţile prin care un copil învaţă aceleaşi

conţinuturi la Step by Step sunt diferite de ce se

întâmplă în sistemul tradiţional. Dacă primul

promovează învăţarea prin descoperire, prin

interacţiune cu mediul, stimulând curiozitatea

naturală a copilului şi valorizând participarea sa la

procesul de educaţie, sistemul tradiţional e încă

centrat pe acumularea unor cunoştinţe şi asimilarea

unor comportamente. La Step by Step copiii sunt

încurajaţi să înveţe unii de la alţii, se organizează

multiple oportunităţi de învăţare în cooperare, ceea

ce nu caracterizează deocamdată şi sistemul

tradiţional. În acest context al transformării şi

centrării sistemului de educaţie pe copil şi pe

nevoile lui, e bine de ştiut că învăţământul

preşcolar, precum şi cel şcolar, s-au deschis foarte

mult în ultima perioadă, s-au inspirat din

alternativele educaţionale, în special din Step by

Step de la care a preluat idei şi concepte importante

precum: întâlnirea de dimineaţă sau organizarea

clasei pe centre.

Ţin legătura cu mulţi dintre copiii

mei, din generaţiile trecute, şi, ceea ce au acumulat

îngrădiniţa şi şcoala Step by Step au şi păstrat şi şi-

au dezvoltat cu timpul: curiozitatea, setea de a afla

prin experimente, încercări proprii, dorinţa de a se

implica, de a nu trece pasiv prin experienţele lor de

cunoaştere.

Cultivarea spontaneităţii şi a

încrederii în sine – datorită multiplelor oportunităţi

de a se

exprima, de a-şi spune părerea, obişnuinţa de a

răspunde fără a fi preocupat dacă acela este

răspunsul aşteptat de cadrul didactic, sunt numai

câteva din aspectele pe care părinţii le recunosc ca

aparţinând perioadei preşcolare şi şcolare în această

alternativă.

Prof. înv. primar ZALUM ROXANA -

CRISTINA Page 21

Page 22

STEP BY STEP…un start foarte bun în viaţă

Era în primăvara anului 2011 când ne-am

văzut puşi în faţa situaţiei de a alege grădiniţa cea

mai potrivită pentru copilul nostru. Şi cum orice

părinte îşi doreşte tot ce este mai bun pentru

copilul lui, fără să stăm prea mult pe gânduri, am

ales Grădiniţa Nr. 3 Step by Step.

Şi, astfel, ne-am trezit în prima zi de

grădiniţă cu foarte multe emoţii, mai ales pentru

noi, părinţii… Dar au trecut repede când am intrat

în clasă şi am văzut cât de primitoare este, că nu

există acele măsuţe rigide de pe vremea noastră şi

cât de interesante sunt materialele didactice

specifice fiecărui centru de activitate. Era ca într-o

poveste…

La prima şedinţă am aflat toate

informaţiile pe care încă nu le descoperisem

despre sistemul Step by Step şi ne-am convins că

făcusem cea mai bună alegere pentru copilul

nostru.

De acest lucru ne dăm seama zi de zi, când

vedem cum a evoluat copilul, cum a învăţat să-şi

exprime opţiunile, să-şi susţină ideile, să fie

creativ, să găsească soluţii la probleme, dar mai

ales să socializeze frumos. Un alt aspect pe care îl

observăm zilnic la copil este setea de cunoaştere

prin experimente proprii, pe care încearcă să le

facă peste tot…în cameră, în bucătarie sau în baie.

Ne-a plăcut foarte mult ideea de întâlnire

de dimineată, care a ajutat copiii să se cunoască

mai bine, dar şi implicarea activă a părinţilor în

diverse activităţi alături de copii, pentru a ne

cunoaşte şi între noi părinţii, dar mai ales să ne

cunoaştem mai bine copilul.

Pe parcursul celor 3 ani petrecuţi în

mijlocul acestui colectiv, prin munca depusă de

doamnele care le îndrumă zilnic paşii, copilul

nostru a evoluat frumos şi ne-am bucurat

împreună de tot ce a învăţat şi a descoperit.

Pentru copilul nostru, programul Step by

Step a reprezentat un start foarte bun în viaţă şi

suntem siguri că este un copil pregatit pentru

urmatoarea etapă.

Duluchian Dragoş, Simona şi Vlad

Când mă gândesc la grupa nr. 6 , grupa mijlocie a Grădiniței nr. 3 Step by Step , mă gândesc la locul pe

care l-am considerat cel mai potrivit pentru completarea in formarea și educarea copilului meu.

Evoluția în ceea ce privește gradul de sociabilitate, comunicare, gândire pozitivă, munca in echipă,

încurajarea către formarea unor copii dezinvolți, dezvoltarea abilităților acestora, achiziția de noi

informații mi-a fost confirmată dea lungul timpului atât prin comportamentul observat zilnic în cazul

copilului meu, cât și prin atitudinea preșcolarilor la serbări.

Ce am constatat la ultima activitate de acest gen? Serbarea de 8 Martie: cadre didactice atașate de copii și invers, implicate trup și suflet în activitățile intreprinse cu piticii , copii ce colaborează și se sustin unul pe

celălalt, o grupă omogenă și unită .

Astfel, atât noi ca și părinți, cât și cadrele didactice avem satisfacția unei colaborări eficiente pentru

oferirea unei baze de valori, atitudini si comportamente ce sunt însușite progresiv de copiii noștri.

Mergeani Camelia, mama lui Nicolas

RECUNOȘTINȚĂ…..ASPIRAȚII

Page 23

Anii de gradinita, catre viata- o portita!

In urma cu trei ani imi tremura

sufletul la gandul ca fetita mea, Maria, de

doar 2 ani si 7 luni isi va petrece cea mai mare

parte din zi cu alte persoane, cu doamnele

educatoare (de la Gradinita Step by Step), insa

dupa ce am vazut cum sunt primiti copiii acolo

in fiecare dimineata cu imbratisari si pupici,

cum se impart zambete si vorbe bune in stanga

si-n dreapta, am stiut ca este pe maini bune. Am

rasuflat usurata si m-am bucurat c-o "impart" pe

Maria cu aceste doamne atat de dragute. Desi au

fost copii multi in grupa (la inceput 29, la sfarsit

26), niciodata nu s-au plans ca sunt prea multi...

D-na Ion Gabriela, d-na Denisov Mariana, d

-ra Ranciu Lavinia si d-na Iane Ana-Maria,

impreuna cu ajutorul de educatoare d-na Lungu

Valentina ne-au aratat ca nu este totul asa de gri

in invatamantul prescolar, ca exista si oameni

cu suflet mare care si-au ales aceasta meserie nu

din lipsa de alta, ci pentru ca asta este vocatia

lor. N-am stiut cum sa le multumesc altfel decat

printr-o scrisoare de ramas bun...

Dorim sa va multumim pentru dragostea si

daruirea pe care ni le-ati aratat zi de zi in acesti

trei ani frumosi si pretiosi. Ne va fi dor de

zambetul si veselia dumneavoastra, de sfaturile

care ne-au prins atat de bine!

Ati facut parte din familia noastra in

acesti ani, si ca-n orice familie, ne-am

impartasit si bucuriile, si nemultumirile si am

reusit impreuna sa facem sa fie bine.

Mereu ati avut o vorba buna pentru noi,

pentru si despre copiii nostri, un sfat la

indemana, un zambet cald si o imbratisare

afectuoasa. Toate acestea, alaturi de munca

sustinuta pe care ati depus-o pentru si impreuna

cu copiii nostri, ne indeamna sa va spunem ca

ne va fi dor de dumneavoastra, dragile noastre

doamne...

Va dorim ani buni, frumosi, cu succese

depline, amintiri frumoase si sanatate multa, sa

va bucurati in continuare de realizari si proiecte

duse la bun sfarsit. Speram ca nu ne veti uita pe

noi, albinutele vesele, jucause si uneori chiar

neastamparate din promotia 2010-2012, asa

cum nici noi nu va vom uita pe dumneavoastra.

Va multumim din suflet pentru

bunatatea, devotamentul si apropierea de copiii

nostri inca din prima zi de gradinita, va

multumim ca ne-ati fost mereu aproape si ca i-

ati implicat pe copiii nostri in proiectele dvs.,

pentru ca nu v-ati oprit doar la programa

prescolara, le-ati aratat ce inseamna

compasiunea, bunatatea si bucuria de a darui.

Cu dragoste si respect...

Familia Ilie

Primul an de grădiniță

Cand a început Daria să meargă la grădiniță , era tare entuziasmată, dar cu toate acestea :,,Mami

vreau să mă iei prima!,, . Am luat-o cât mi-a permis programul , insa , surpriză ! Când nu am mai ajuns

prima , nu a mai fost nici o problemă , ba : ,,Mami nu plecăm înca, mai stăm putin!,, . Eu zic ca acest

lucru spune multe despre calitatea oamenilor si a serviciilor de la grădinița Step by Step nr. 3 . Absolut

tot personalul are aplecare către copil ca și individ și nu doar către copii ca și grup: de la educatoare ,

ajutorul de educatoare , îngrijitoare până la bucătăreasa și asistenții medicali.

Felicitări grădiniței Step by Step și felicitări grupei numărul 6!

Grupa noastră e super!!!

Tănăsescu Emanuela

Page 24

La vremuri noi,oameni noi

Societatea e în continuă schimbare, cerințele sale

sunt din ce în ce mai complexe, copiii au alte

posibilități de informare. De ce să nu beneficieze și de

alte posibilităti de formare, care să răspundă cerințelor

societății actuale?

Ca orice părinte responsabil te frămăntă ideea

de a alege pentru copilul tău sistemul educațional care

să-i asigure acestuia o dezvoltare armonioasă. Am ales

alternativa educațională Step by Step și mi-am înscris

copilul la Grădinița nr. 3 Tulcea. Nu mi-a părut rău.

Foarte repede am descoperit avantajele acestui

sistem: climatul educațional, prietenos, existența

ajutorului de educatoare la grupă facilitează

individualizarea învățăturii, centrele de activitate

dotate cu materiale didactice diverse, activitățile care

încurajează copiii să comunice, să descopere lucruri

noi prin eforturi proprii.

Cei mici învață într-un mod plăcut și inedit,

joaca se îmbină cu învățatul, doamnele educatoare,

prin metode și procedee moderne, încurajează copiii să

-și exprime ideile și rezultatele în fața celorlalți, să

capete încredere în forțele lor.

Părinții sunt invitați să participe activ la procesul

de educație la propriii lor copii, să se implice în

activitățile grupei, prezența unui părinte în clasă

devenind un fapt firesc.

Am înțeles că n-am greșit făcând această alegere

văzând cu câtă bucurie mergea copilul meu la

grădinița, ce lucruri interesante învățase, cu câtă

ușurință relaționa cu cei din jur.

Step by Step înseamnă muncă multă din partea

cadrelor didactice, copii care înfloresc de la o zi la alta,

părinți care se implică în activitățile copiilor,

creativitate, imaginație, curiozitate, căutare, echipă,

colaborare, respect, încredere, reguli și libertate.

Alternativa formează oameni înzestrați cu

competențe, adaptați la schimbare. Recomand acest

sistem tuturor părinților deschiși la nou și copiilor care

vor să învețe astfel. Eu una l-am ales deja și pentru cel

de-al doilea copil al meu.

Recomand cu căldură Grădinița Nr. 3, Tulcea, o

grădinița înzestrată cu o bază materială didactică

modernă, cu cadre didactice bine pregătite și dedicate

profesiei de dascăl.

Grigore Genova -părinte

Ce înseamnă să ai un copil la grădiniţa Step by Step?

Înseamnă să îmi văd copilul că se trezeşte înaintea mea dimineaţă, îmi dă ,,deşteptarea” şi mă roagă să îl duc mai repede

la ,,grădi”.

Înseamnă să îl văd că îi place mediul în care învaţă, că le iubeşte pe doamnele educatoare, că le-ar lua acasă în orice

moment.Băieţelul meu a început primul an de grădiniţa la 2 ani şi 10 luni şi nu a plâns nici măcar o zi, cu toate că este un copil

foarte ,,mămos”. Din prima zi a fost fascinat de tot ceea ce a găsit în sala de grupă, de jucării, de cărţi, de cuburi, de dormitor, de

tot. Era primit în fiecare dimineaţă cu căldură, cu dragoste, cu blândeţe de doamne. Activităţile desfăşurate cu cei mici sunt

extraordinare, le dezvoltă spiritul de echipă, capacitatea de a se integra într-un grup, spiritul practic. Cine spune că ,,Step-ul” strică

copilul, se înşeală amarnic. Şi aici există reguli, şi aici cei mici învaţă norme de comportament, învaţă să îşi spună părerea, dar şi să

susţină cu argumente, învaţă să aleagă să facă ceea ce le place, să ia decizii pentru propria lor persoană.

Când doamnele educatoare ne-au anunţat că vor merge prima dată cu cei mici la muzeu am avut emoţii teribile: ,,Cum pot

dumnealor să ducă nişte copilaşi de 2-3 ani la muzeu, la acvariu? Ce vor înţelege? Este imposibil! Nu se vor descurca! Dacă se

impiedică pe scări..! Dacă... Nu s-a întâmplat nimic, iar copilul meu a fost foarte încântat şi mi-am dat seama că munca în echipă la

aceasta grupă funcţionează foarte bine. Niciodată nu am crezut că un copil foarte energic, care aleargă tot timpul, îşi va îndrepta

atenţia spre materialele din centrele de activitate, că va rezolva sarcinile de lucru cu mult interes, că va fi capabil să se adapteze

unor reguli şi să facă faţă unui mediu educaţional. Dar, aici totul e posibil! Cum? Cu multă dăruire, cu pricepere, tact, talent şi cu

multă, multă răbdare.

Orice copil e unic prin felul său de a fi şi are nevoie de pregătire adecvată pentru a-şi dezvolta personalitatea, nu să o formeze

după un şablon. Este mare nevoie de îndrumarea celui mic, de susţinerea lui, de dezvoltarea încrederii în propria persoană.

Alternativa Step by Step oferă posibilitatea ca sistemul de învăţământ şi modul de lucru să se adapteze cerinţelor şi nevoilor

copilului şi nu trebuie ca cel mic să se adapteze mediului de lucru care îi îngrădeşte personalitatea.

Dacă vă doriţi un copil puternic, ambiţios, tolerant, cu încredere în propriile forţe, fără inhibiţii, atunci alegeţi alternativa Step

by Step

Alina Pericleanu,

mama lui Adi de la grupa mică nr. 8

RECUNOȘTINȚĂ…..ASPIRAȚII

Page 25

“Copilăria e taina dezvăluirii viitorului”

( Grigore Vieru)

Primii ani de viaţă sunt hotărâtori pentru un copil. Ritmul de

dezvoltare este mai accelerat în această perioadă.Tot ce clădim în

copilărie, influenţează puternic viitorul copilului.

Ţinând cont de cele menţionate, noi, ca şi părinţi a doi copii

(Silvi si Vivi), am știut că facem o alegere foarte bună, atunci

când ne-am înscris copiii la grădiniţa cu program “Step by Step”.

Deşi fetițele noastre aveau temperamente total diferite,

aptitudini diferite, reusita în educaţie a fost pe măsură în ambele situatii. Alternativa “Step by Step”

permite acest lucru, pentru că este adecvată oricărui copil. Aici se pune accentul tocmai pe individualitatea

și unicitatea persoanei.

Ne-au sprijinit și îndrumat în educația preșcolară două echipe de educatoare cu o vastă experiență,

care și-au îndeplinit cu dăruire, profesionalism și seriozitate rolul de dascăl. Menționăm aici nume

binecunoscute ca: Jeni Batiste, Mariana Neculiţă, Aurelia Blânzeanu, Mariana Mergeani și Angelica

Moruzov.

Pe parcursul anilor de grădiniţă am remarcat o dezvoltare globala, de ansamblu a copiilor noştri

atât la nivel socio-emoțional, cognitiv cât și la nivel de limbaj.

Întâlnirea de dimineaţă şi organizarea pe centre le-a favorizat cunoaşterea şi autocunoaşterea

copiilor. Noile informaţii dobândite au fost imediat aplicate în practică. Mânaţi de curiozitatea care-i

caracterizează, copiii au facut propriile lor încercări, participând, astfel, activ la experienţele lor de

cunoaştere.

Copiilor le-au fost valorificate aptitudinile și acceptate nevoile. Nu au existat etichetări și comparări între ei.

Copiii au fost liberi să işi aleagă și planifice activităţile dintr-o zi, fiind cultivat, astfel, şi

respectul reciproc.

Doamnele educatoare au încurajat copiii să coopereze între ei, să-și exprime opțiunile, să-și susţină ideile, să fie creativi, imaginativi, spontani, să aibă încredere în ei.

Astfel, am clădit împreună un start bun în viaţa copiilor noştri.

Urlih Oxana,Urlih Liviu - Cristian

Page 26

Scrisorile deschise ale unui pReȘCoLaR năZDRăVan

Draga mea măMiCă năzDrăVaNă,

îți mulțumesc pentru că ai ales GrăDiNiȚa nr. 3 step by step, ”decizia unui părinte responsabil frământat

de ideea de a alege între un sistem educațional clasic și un sistem educațional modern” (am auzit eu de la

tata).

Draga mea grăDiNiȚă năzDrăVaNă,

îti mulțumesc pentru alternativa unei metode educaționale moderne, bazat pe principiul educației pe

orizontală, unde preșcolarul și educatorul sunt prieteni, primul fiind ghidat de către al doilea.Acest sistem

educațional se bazează pe învățarea pe centre de activități care permit o învățare individualizată, astfel

încât eu m-am putut dezvolta și perfecționa conform particularităților mele individuale. Metoda Step by

Step m-a ajutat să mă cunosc, să îmi descopăr interesul pentru anumite domenii, îmi place mult muzica,

teatrul și matematica.

Dragele noastre doamne eDuCaToaRe,

vă mulțumim. Sistemul Step by Step pune accent pe dezvoltarea individuală a copilului, dar paradoxal se

încurajează lucrul în echipă. Vă mulțumim pentru implicarea firească a părinților în activitățile

educaționale desfășurate în cadrul grădiniței.

Dragă Minister,

îti mulțumesc pentru introducerea acestei metode moderne de educație în care timp de 3 ani am fost

încurajat să-mi dezvolt aptitudinile fizice, cognitive, emoționale, etico-morale, artistice, teoretice și practice.

Ți-aș mulțumi dacă acest sistem step by step ar avea continuitate și-n celelalte etape educaționale,

preșcolar, gimnazial, liceal și de ce nu, chiar și universitar.

Page 27

Odiseea amintirilor

Invitatia de a asterne pe hartie cateva ran-

duri despre ce a insemnat alternativa step-by-step

pentru debutul educational al celor doua fiice pe

care le am,ma onoreaza si pentru acest lucru ii

multumesc d-nei educatoare Mariana Curleanca

Nastase. Singurul inconvenient ar fi acela ca spati-

ul rezervat acestor rinduri este limitat.

Alternativa step-by-step pentru copiii mei a

reprezentat a doua familie si am certitudinea ca

lucrurile nu se vor schimba.Vedeti dvs.,copiii

acelei grupe X se intalnesc si astazi in parc, isi

telefoneaza,vorbesc pe facebook chiar daca unii

dintre ei sunt peste mari si tari......

Atmosfera acelor ani magici o retraiesc acum si

simt cum sufletul imi este inundat se o sumedenie

de sentimente: de melancolia trecutului si de

satisfactia lucrului bine facut .

Ceea ce va impartasesc acum sunt convinsa ca le

este familiar tuturor parintilor....Nebunia alegerii

sistemului educational cand realizezi ca puiul are

deja 3 ani si trebuie inscris la gradinita.Cum care

gradinita?Cea mai buna,bineinteles!Cel mai bun

program,cel mai competitiv,cel mai

performant,mai eficient....Cel mai...Cel mai....

Eu am beneficiat de un mic avantaj.Aveam in

minte foarte clar ceea ce nu doream ,lucrand pe

certitudini .Imi priveam copilul si stiam ca daca nu

il duc acolo unde poate invata sa zboare, ii tai

aripile.

Si mai stiam un lucru.Ca nu intotdeauna

traditia inseamna evolutie.

Si mi-am inscris copilul la Gradinita nr.3,lasand

liberului arbitru alegerea educatoarei,toate cadrele

acestei institutii avand o reputatie ireprosabila.

Imi permit pe aceasta cale sa transmit d-nei Ana

Pantea ,fosta directoare a Gradinitei nr.3,toata

stima si admiratia mea pentru tot ce a facut pentru

implementarea si dezvoltarea alternativei step-by-

step in orasul nostru si pentru faptul ca nu s-a

inselat atunci cand mi-a spus la debutul in

gradinita:

“-Va asigur ca va trimit copilul pe maini bune!’’

Apreciez acest sistem drept unul perfect adaptat

copiilor zilelor noastre.O pepiniera in care copiii

isi fac ucenicia in creatie,in dezvoltarea

imaginatiei,in initierea si sustinerea propriilor

opinii ,credinte ,optiuni si mai ales in a invata ce sa

faci cu ele si cum sa le aplici.Nu cred ca este

suficient sa trimitem copii in ciclul primar care

cunoscand doar literele si cifrele .Ma gandesc ca

ideal ar fi sa avem copiii care deja stiu cine sunt,ce

pot,cu propriile opinii ,idei si care mai ales sa nu le

fie teama sau jena sa le impartaseasca celor din

jur.

Alternativa step-by-step adapteaza sistemul

educational la copil si nu copilul la sistem.Aici nu

exista ierarhii,nonvalori sau neputinte.Aici

pulberea se transforma in praf de stele.....

Iar despre “ Doamna noastra’’ draga ,Mariana

Curleanca Nastase,cuvintele sunt cateodata simple

si nu ne pot ajuta atat de mult cat ne-am dori....

Fetita mea intr-o zi mi-a spus:

-Stii,mami,sunt momente in care o simt pe Mariana

mai presus ca tine!

Credeti-ma,nu m-am suparat!

Cu mult drag,

Alina Albulet, mamica a doua fetite

educate in alternativa step-by-step

Page 28

Arta de a dărui…

Pricepere..., înţelegere…, răbdare..., alinare…, încurajare

Fiecare dintre noi are propria sa cale; nimeni nu o poate parcurge în locul nostru şi nici nu

putem merge pe drumul altui om. Unicul lucru pe care îl putem face este să fim atenţi la acest

drum, la oamenii pe care îi putem întâlni, oameni ce apar şi ne pot influenţa cursul vieţii, oameni

ce ne arată că putem face mai mult, că putem oferi mai mult celorlalţi.

Dar ştii care este darul tău? Cum poţi dărui celor aflaţi lângă tine?

S-a spus că există trei feluri de oameni care dăruiesc:

“Oameni de piatră”

“Oameni de burete”

“Oameni de fagure de miere”

Pentru a obţine ceva de la “oamenii de piatră” trebuie să-i loveşti cu ciocanul şi atunci vei obţine

aşchii şi scântei; ca să obţii apa dintr-un burete trebuie să-l sorci şi cu cât aplici o presiune mai

mare cu atât obţii mai multa apă, dar “oamenii fagure de miere” îşi revarsă pur şi simplu

dulceaţa.

Toţi am putea fi fagure de miere pentru că oricând am avea ceva de dăruit.

Realizarea obiectivelor educaţionale depinde în mare măsura de calitatea şi competenţele

educatorului, care, prin acţiunile sale, prin persoana sa, reprezintă un model pentru copil, un

sprijin pentru familie. Comportamentul didactic, personalitatea, atitudinile şi sentimentele faţă de

copii şi propria activitate, capacitatea de a se integra unei lumi inocente şi fantastice uneori,

dăruirea şi pasiunea sunt doar câteva dintre calităţile ce definec acest om - educatorul.

Ochii unui copil îţi arată totul, faptul că uneori poţi greşi, şi să-ţi ceri iertare pentru că

iubirea lor este infinită, bucuria şi mulţumirea că astăzi am putut transforma lacrimile, timide

uneori, în zâmbete. De asemenea, de la copii poţi învăţa că cerul poate fi verde, iar un caţeluş

poate fi roz, doar lăsându-te purtat de imaginaţia lor.

Darul ar putea fi chiar potenţialul tău!

Priceperea

Fiecare om are o misiune personală, un talent unic pe care nimeni nu i-l poate lua. Se vorbeste

despre drumul propriu în viaţă, despre bagajul genetic cu care ne naştem şi înzestrările personale

unice pe care le are fiecare individ în parte. Despre aceste daruri personale ar trebui să vorbim, să

ne întrebăm ce putem face cu ele şi cum le putem folosi pentru a ne croi o viaţă frumoasă.

Un alt dar pe care îl are fiecare din noi este ascultarea.

Să ştii sa te asculti, şi, mai ales, să-i asculţi pe ceilalţi de lângă tine. Sunt multe situaţiile în care

un copil îşi doreşte atenţia noastră. Privindu-l în ochi şi stând “umăr la umăr” lângă el îi vei

transmite mesajul ”Sunt alături de tine!”, “Ceea ce îmi spui tu este important pentru mine!”. O

comunicare reuşită educatoare-copil , copil-copil începe cu o ascultare activă. Mai mult, copilul

are nevoie să ştie că ţie îţi pasă, că părerile şi gâdurile lui contează pentru tine, în felul acesta

capătă curaj şi deschidere tot mai mare în faţa celorlaţi.

Page 29

Prietenia este darul cel mai frumos şi preţios pe care un om îl poate face altuia. Prietenia este

libera, spontană şi însemnă generozitate. Este acea relaţie caldă care oferă încredere, poate da curaj

copiilor să acţioneze în situaţii mai dificile. Cunoaşterea copilului, a nevoilor şi intereselor acestora,

dar şi a particularităţilor individuale devin premisele dezvoltării unor relaţii de prietenie educator-

copil.

Darul bucuriei este un alt dar ce îl putem oferi copiilor. Există atâtea motive de bucurie: de a

trăi, de a iubi, de a ne şti ocrotiţi, de a comunica, de a fi sănătoşi, ...bucuria pentru cei de lângă noi. Să

poţi să transformi expresiei feţei unui copil în bucurie, când ochii devin lucioşi şi chipul copilului se

înseninează de zâmbete, este o stare de mulţumire, de împlinire, de a face cu plăcere ceea ce facem.

Încurajarea este un lucru care ne place tuturor. Este o expresie a admiraţiei şi meritelor sau

realizărilor noastre. Atunci cand încurajăm, vom stimula copilul să încerce noi experienţe:

independenţa şi responsabilitatea, dezvoltăm stima de sime, încrederea în forţele proprii. Laudaţi

comportamentul, nu persoana: “Sunt fericita că ai reuşit să mergi pe bicicletă!”. Încurajaţi

comportamentele pozitive şi nu evidenţiaţi purtările negative, astfel, copilul va fi stimulat să încerce

mereu lucruri bune.

Răbdarea....seamănă puţin cu Blândeţea, o are fiecare, dar se manifestă diferit de la o situaţie

la alta. Răbdarea este o calitate atunci când esti înconjurat de copii, căci fiecare în parte, doreşte să fie

auzit, să-ţi spună tristeţea sau bucuria din acea zi.

Step by step?.....pricepere, ascultare activă, prietenie, încurajare, motivare.

Împreună părinţi-copil-educator, fiecare poate să învete că aici el este important şi pus în

valoare în funcţie de particularităţile individuale.

Educaţia copiilor devine o ARTĂ ce trebuie continuu perfecţionată prin acumulare de

experienţă de către cei ce o FAURESC.

Prof. Inv. Presc. Mazăre Gabriela

Page 26

ÎMPĂRĂŢIA COPIILOR

Clădim palate, împărăţii măreţe, dar basmul

sufletului nostru este gol când nu mai ştim privi la

inocenţa copilăriei. Vrem să ne ştim puternici şi tot ce

mai contează este ce-am mai cucerit, cu ce suntem mai

bogaţi.

Şi căutam tot mai sus…Şi căutăm lumina cu

frenezie…şi ea este atât de aproape… în ochii lor. Şi

căutăm adevărul…şi este atât de real…în sufletele lor.

Şi căutăm bucuria vieţii…şi ea răsună atât de

cristalin…în jocurile lor.

Şi ne căutăm adesea pe noi…şi nu stim să ne

regăsim…în minunatul lor chip. Cei care au aflat

despre toate acestea nu pot decât… să-i iubească.

Şi pentru că sunt micii noştri prinţi şi prinţese, le-

am dăruit drept împărăţii- grădiniţele. Când căutaţi

adevărul pur, vizitaţi copiii în împărăţia lor şi-l veţi

găsi.

Când aţi uitat ce înseamnă cuvântul ,,OM”, priviţi

prin ochii de copil- viaţa. Când simtiţi că aţi suferit

prea mult, uitaţi-vă la copilul care suspină în colţul

întunecat al camerei şi luaţi-l în braţe. Zâmbetul lui

răsplăteşte totul.

Chiar şi în orăşelul nostru, Tulcea, se întâmplă

minuni şi se iubeşte copilăria.

Şi copiii de aici au împărăţii, una dintre ele este

chiar

FRUMOASĂ EȘTI, COPILĂRIE!

Am cinci ani și-mi place mult Dimineața mă grăbesc

Să mă joc, să-mi fac prieteni, Să ajung la grădiniță

Când la Grădi eu mă duc, Că acolo mă-ntâlnesc

Sau în parcul dintre blocuri. Cu băieți și cu fetițe.

Și mă joc frumos de tot: Și-apoi în ea cu toți urcăm

Cu cuburi, mașini, tractoare, Către stele să pornim.

Pot să construiesc și-un pod, Și cu toți ne bucurăm,

Ba chiar și-o rachetă mare. Cântăm, dansăm și ne veselim.

Și poveștile-mi plac tare. Venind parcă din povești,

Și ades mă costumez Tărâm de vis și feerie

Într-un prinț sau vrăjitoare, Ne încânți și ne-mplinești,

Vulpe, lup sau ied isteț. Frumoasă ești, copilărie!

EDUCATOARE,

BLÂNZEANU AURELIA TEODORA

Grădiniţa Nr. 3 ,,Step by Step”

Page 31

AȘA AM ÎNCEPUT…...

Grădiniţa Nr. 3 ,,Step by Step”

ȘI POVESTEA CONTINUĂ….. Step by Step împlinește 20 de ani de activitate, ani pe care i-am

parcurs împreună cu dumneavoastră, partenerii noștri cei mai importanți. Dorim să vă adresăm

mulțumirile noastre cele mai călduroase precum și urări de sănătate și fericire. Ne dorim din toată

inima să continuăm coloborarea noastră, spre beneficiul copiilor, părinților, cadrelor didactice și tu-

turor celor implicați în realizarea unei educații de calitate prin alternativa educațională STEP BY

STEP.

Vă urăm succes alături de copiii dumneavoastră și vă asigurăm de aprecierea și sprijinul nostru.