-
Braşov 2 Ianuarie 1924
b e ţi* {1 Adm inistaţi*VIA U3ERTAŢE1 BRAŞOV [ Telefon 226
-aamenl enual 360 iei /tara streinlfate 800 lei joalori,
reclame, dupS tari!
F o n d a tă la 1888 d e y e o r g e B a n ţiu
Âoare de trei ori pe săptămână
Fără o presă naţională cinstită şi democratică, nn popor nu va
da niciodată măsura însuşirilor iui culturale şi politice- E ca şi-
cam ar grăi prin gura streinului.
Codificarea calendarului j Partidul national românIfserica
ortodoxă, îo faţa ne lor imperioase ale vieţii, a ele» — şi spre
leuda el, nu ia târziu — că trebuie să-şi opteze înstifuţiunile,
fără să difice bineînţeles doctrina, e este suflful religiei. Acest
ie îl are cel puţin modifica- i ce'endoruiui, votată mal zi* i
trecute de Senat.-hlificarea celor două calen- ■e ale iumei
creştine căci ar- e ţinta reformei aduse — o 4 o dorinţă veche a
tuturor nenilor de bine din aceastăi. Str.tul nostru, în urma si-
[iei sale geografice, este prins
i angrenajul vieţii apusene. E tare faptică ce nu se mai ite
desfiinţa, chior de am vo- şl nu este nici un motiv ca vrem. in
faţa realiiăţei, ne- rămâne prin urmare un sin* lucru cuminte: să
na adap-
• se ştie că perioada indus- ă, In care am intrat binişor toi,
cere o munci continuă liraică : înmulţirea zilelor de », dor tn
aceiaş fmp reduta orelor de muma. In a- \ ae pol împăca exigen-
suie teşii ale mincitorului
care tinde să fie cftt mai tâ vreme liber, casft scape maşina
care-1 robeşte - şi diţiile tehnice ale producţiu-
Joporul nostru e sufleteşte prea puţin pregătit peitru acest
sistem de muncă*
Ţăranul dela şes lucrează vara câte 14—16 ore pe zi, ier In
timpul iernei abia 2—3 ore, de cele mai multe ori nimic. O muncă
discontinuă şi inegală. Visătorul şl contempbtivul cioban dela
munte, evidînt e şi mod paţin pregătit peitru mun- t ca ce ni se va
cere toi mai im- j perfos de aci înainte.
Pe de aUâ parte, ţărmul nostru» eu mijloacele iui mmitive, m’e
putut supune înct nici o lorţă a neiurei. Nu ştiesă lupte împotriva
secetei, că
-
/____ _ ______ G A Z E T A T R A N S I L V A NfE? Nr.
k se aflau plasate înymomiile ţăranului ro*
mân, sau în buzunarele concertanţilor. Revenirea In ordonanţa de
ia început prin care ele nu erau re» cunoscute se făcea tocmai In
urma acestei constatări.
Dacă s’a protejat Banca Albina, permiţâtidu-i să-şi repatrieze
depozitele, a- eeasta a fost făcută tot dintr’un înalt scop
naţional şi d-î Brătianu, care sub masca acestui protec- ţionism
naţional tolerează atâtea, ar trebui să înţeleagă câ interesul
superior cerea ca această singură bancă veche românească de
depozite să nu fie , după unire, expusă la pierderi.
m% *D-l Mihai Popovici trece apoi
4a analiza bugetului:Prima criză este aceea prin
care se crede că, cu o echilibrare a cifrelor, putem avea un
buget real. Excedentele pe hârtie pot ii aşa obţinute gratie
depreciere! monetare dar ne- voih ţârei nu le putem satisface.
Media salariilor la diversele ministere ne arată o lipsă de unitate
de măsură comună şi este «&tât de redusă încât e absolut
insuficientă. Ori cu asemenea salarii nu se pot pune baze sănătoase
administraţiei tării.
Ca să ilustreze acest spirit îngust al guvernului, spune că este
o ruşine ca să recompensăm în felul cum o facem pe cel cari,
epăiându şi ţ ra, şi-au pierdut posibilitatea de a-şi câştiga
mijloace de existentă. Când Invalizii noştri primesc pensiuni de
câte 50 sau 100 lei, pensiune lunară, nu ne e permis a răspunde că
am alcătuit un buget normai şi frebueşă ne dăm. seama că nu ne
facem datoria chiar către cetăţenii acestei ţări, cei mai scump.O H
Politica vamală.
Toate nevoile ministerelor nu corespund realizărilor ci unei
credinţe deşarte în eftenirea traiului. Şi rtâta este de neserioasă
această credinţă* încât însăşi ministrul de finanţe escontând
scumpetea, ne prooroceşte şi o creştere a taxelor varoa-e cari sapă
4 miliarde de venituri în viitorul buget. In politica taxelor
vamale, care vrea să fie dusă
;* In vederea eftenirel preturilor, aci rămâne refugiul
fiscal.
Eilenirea preturilor ar reduce Intrările şl ar dezechilibra
bugetul pe când rentabilitatea taxelor scumpeşte vkfa înainte,
»lată alternativa viitorului nostru
Criza de numerar şi efectele el.Pe când celelalte state pă
şesc serios spre \o normalizare, la noi si gnaţiunea generală ne
împiedecă la aceasta. Criza de numerar bântuie cu toată furia. Ştim
că nu infiafiunea poate fi remediul, dar dacă acest remediu nu este
cel fericit alte soluţii trebuesc găsite. Activitatea economică
trebuie reconfortată şi solujiile le găsim aiurea în sistemul
compensafiunilor, des- voitărei sistemului de credit, introdu cer
ei şi în România mare a Casei de păstrare poştală, Instituţii cari
toate ar putea fi de natură a calma criza de numerar.
Criza cea mai mare însă nu e criza de numerar ci este criza de
credit care na e trecătoare, care nu stă pe loc, ci din contră şs
agravează prin discreditul intern şi extern.
■ ' Discreditul extern este acum în urmi, datorit aproape
exclusiv politicei economice guver
namentale, cere are drept mijloace şi ca narea şl drept scop
sahsbK crea intereselor politice de partid.
Aci işi are vina .şi politica nenorocită de naţionalizări ne-
sincere c »re, avându şi o bază cinstită de control naţional, au
trecut la baza nesinceră a convoiului guvernamental politic. In
Ardeal avizul asupra a- cesior autorizări de societăţi era dat de
»Solidaritatea*, asociaţie economică care judeca independent, în
timp ce o comisie superioară judeca sub ordinele directe ale dlui
Vintilă Brătianu; de atunci naţionalizările eu devenit un pretext
de abuz. care ajunge doar să le- seze producţia prin camuflarea
capitalului şi prin introducere* în consiliile de administraţie a
diverşilor paraziţi politici.
D. Mihai Popovici termină,a rătând cum din varianta politică a
vechei monarhii: .totul pentru popor, nimic contra lui*, — partidul
liberai şi-a tras varianta formulei safe de viată : »totul pentru
partid, nimic conlra par. Udului*.
Soroc cb ciracii ! ...Din dis:uriai rostit ca prife-
jal discuţei la budget, de către domnul ministru al finanţelor,
reproducem, după oficiosul ga- vernulu*, următorul pasagio;
»Am pas impozite dar n’am făcut demagogie. Nu am căuUt i să
urmăresc pe îmbogăţiţii de ( război, pe cari chiar dacă ia ş i <
moi găsi, ti aşi putea lua delà ei atât de mult cât să acoper
nevoile celor săraci*.
In schimb ministru! finanţelor a găsit modalitate«: prin
sistemul f. s cal ai d-saie a luat şi ia delà cei săraci pentru ca
«â împace nevoile îmbogăţiţilor, delà Ctrl —• vorba d*sale— nu poa-
i te lua.
Cum ar şi lua delà aceştia? Călătoria cu trenurile „refăcute* nu
corespunde de loc gusturilor lor rafinate. Ei au nevoie de
automobilei Iar cauciucurile a- cestora i-a rW ta prea mult dacfl
din impozitele luate delà cei săraci nu s*ar face repararea
şoselelor, etc.
Dar ce să-i Uc\? D*că de'a îmbogăţiţi nu putea să la, d 1
Vintiia Brătianu a trebuit să recurgă la punga celor csri pot: a
săracilor!
Ş 'n punga acestora ministrul finanţelor a găsit mântuirea fi'
nanctară ca cxcedentde badge- tarei!!
Noroc cu săracii!,..
Cine e vinovat de con* trabanda eu coroanele?
D*1 Vintili Brătianu, neputând sta într'o discuţie
contradictorie în Cameră, faţă de reprezent«nţ»i Partidului
naţional rornâa, a dat ord o „Viitorului" să calomnieze Consiliul
dirigent ca autor ai contrabandei de coroane. Prin calomnii îşi
poate susţine pur. tldul liber 1 ga versul s§a acolo unde este?
Tristă constatare.
Faptele, cari nu se pot falsifica, sunt; Ceroasele Introduse cu
autorizarea Consiliului diri- gant nu prezintă de cât o redusa
câtime din miliardele pe cari le-a exploatat ace a ceri an
întârziat cu schimbul. Consiliul drigent a autorizat numai sume ce
se pot controla oricând aparţinând unor întreprinderi ardelene. Nu
aceste sume — cu- prime îa facsimilul »Viitorului" — su făcut ca
delà 2 miliarde jum. de coroane la stampiare să avem peste opt
miiiarde ia schmb.
Este fapt cert şl acte doveditoare există câ s*a cerut de
Cocsiltal dirigent, tu nenumărate rânduri, să se preschimbe cât mai
îa grabă coroanele.
Nu s au urmat cereri'e repetate ale Consiliului dirigent şi s-a
lăsat câmp liber speculatorilor cari ie găsesc în rândurile
acuzatorilor de azi. Sâ se noteze: nici odată paza graniţelor n-a
fost sub controlul Cocsiliuluî dir gent cl sub al guvernului
central.
Dese d*l Viatiiă Brătianu na a lăsat deschisă diicuţiunea îa
Cameră? Dé ce fuge de glasul autorizat al celor competinţi în
această chîst uae?
Tocmai fiind că d-sa ştie a cui este vinovăţ a îa schimbarea şi
contrabanda coroanelor.
C o n v o c a r eOnor. membrii A s o c i a ţ i e i
corpului didactic prima*, secţia j*d. Braşov, prin présenta sunt
rugaţi a participa ia adunarea generală extraordinară, ce seva
ţinea Vineri î \ 4 Ianuarie 1924 î i sala Sfatului din Braşov la 9
ore a. m.
1. Raport despre congresul dîn Bacureşti ţinut îa 2/XII în cauza
salarizării
2. Demersurile necesare pentru îndeplinirea concluzzlor con»
greşului, tn sens 1 ordinul biroului Nr. 112-1923.
3. Eventuale.Sunt rugaţi cu stăruinţă onor.
membri, ca în interesul propriu al fiecăruia nimeni sâ nu
lipsească delà Adunare.
Râşnoot ta* 10 Dzc. 1923.Preşedinte :
Ro nu-os Cristolooean m. p.
B ib lio g ra fieA apărut „Datina", revista s >
cietflţei culturale »M. Em in eseu* djn T. Severin, în care
cărturari de seamă dau îndrumări sănătoase pentru târgoveţi şi
săteni, Director M. Guşiţâ, administrator dr. P. Picnic;’a nu.
Apare lunar 5 redacţ a şi administraţia T-Seve-rin, str. Decebai 52
B.•
Primim ia redacţie „Calendarul Naţional al ziarului America* pe
an. 1924. Preţul 1 dolar. Un că- Iindar voluminos ş* spiendd ca
esecuţie şi conţinut cu peste 300 paQint, format mare, hârtie
velină. Calendarul conţine numeroase ilustraţiunl şi contribuţii
literare din pana celor mai bine reputaţi scriitori al noştri, ca
Mihali -Sadoveanu, L Rebreano, Dr. I. Lup aş, C. Răduiescu-Mo- tru,
I. Slavici, V. Eftimîu, C. Mol*dovan, R. Rosseti etc.*
A apărut: loslf Oiarfu : Poceşti din Banat, îngrijite şi date în
tipar de Dr. Dimitrie Cio■ loca, profesor, Caransebeş 1924, Preţul
6 lei. Revînzătorilor, în special învăţătorilor rabat. Car-
Iţea cuprinde următoarele 6 poveşti poporale foarte frumoase: 1.
Împăratul Corbilor. 2. Dam»
| nezeu şi Sfântul Pettu. 3. No» 5 vac. 4. Trei fraţi o fanî. 5.
Bu»| suioc şi Leoştean. 6. S->rou pă
mântului. in lipsa mare de cărţi poporale, cartea »Poveşti din
Banat" este foarte binevenită. O re comandăm cu toată căldura
pentru serile lungi de ia nă tuturor Iubitorilor de carte
românească, mai ales Caselor culta» tale, Bibîoiecdor poporale şi
ti* neretului şcolar, cu atât mai vârtoş câ în marea scumpete a
hârtiei şi tiparului din zbele noastre, preţul cărţit este foarte
mic. Se află de vânzare ia d-l Dr. D. Gioloca şi la toate
librăriile.
VIN NOU Şl VECHIO calitate superioară circa 6 vagoane.
Produsul viei p ro . prie. De vânzare cu vasul, magazinele Ge-
nerala-Antrepozite pivniţa No. 3. Se poate constata d e la o r a 3
-6 d. m. Informaţiuni Hotel Coroană camera 102
Politica d-Itii Şrăfianu . in chestiune« Banalul!
— Rezistenţă la Paris, laţitate ia Belgrad. —Partidul liberal
sl-a fSeuf o gîorje dîn politica de reziste;
a d-lui Brătianu la Paris, în chestiunea Banatului integral. E*a
drept Istoric al acestui perfid să afirme această politică. Că ~
n’a dus Ia rezultat, că a fost greşită în anumite împrejurări f
chestiunea trece în alta ordine de idei.
Un fapt nou s’a produc, însă, săpiimâaa trecută, care 4 acestei
politici o faţl grav compromiţătoare.
Ratificarea graniţei Banatului — fârâca tratatul însuşi eor* o
hotăra tn principiu sâ f i fost rafijicet ■— înseamnă părăsire!
rezistenţei d-lui Brătianu şt a partidului sîu în chestiunea Banei
tulul.
Atunci, îaeSpaţinarea sa la Paris «pire ca un act persan a care
a ang&jaf fara într’o nefericită acjtne, dezastroasâ pekin
Banat Actul ratificSrei protocolului de!« Belgrad ne erată aburc că
d-l Brătianu într’adevăr r/are o polificâ hotărâtă, serioaaS, ci
numai capriciile şi ambiţiunea sa Tas împins la atitudinea deli
Paris.
Nu se poate explica ait-fel ceicdouă aliiuiini: aceea cL- acum 4
eni şi aceea de acum.
Partidul liberal are să ritpundă în faţa ţârei de trădarea
Banatului. La Part, prin înclaăţinarea d-lui Brătianu a făcut a s t
fel ă s ’a dat sârbilor ceea-ce nu visau vre-odată; ia după patru
ani, re nunţând la politica zisă de reistenţâ, dă sârbilor singura
iasa de drept a tendne! ior de expansiuns ( pe teritoriile
româneşti. ' ' ■>
■iw.r.riaiTii
Matineul Crucii RoşiiMatineul Crucei Roşie care
s’a ţinut Duminică Ia 23 Decemvrie crf, în sala Liceului Şi-
guna a întrunit un pablic «ies fiind aproape- numd militari
superiori, medici şi câţiva e evi şi eleve dela şcoaiele superioare
din oraş.
Mjlţăoiîtă d-«ei Golanei Bă- descu programul matineu!ui s’a
executat de către ofiţerii Regimentului de Vâactorl din
localitate.
Foarte interesantă a f ast conferinţa d-lui dr. Opresiu în care
a expus programul de muncă ai societăţii Crucea Roşie d n Braşov,
cu frumoasele intenţii de a oganiza cursuri pentru surori de
caritate, un spital pentru copii, Crucea Roşie a Tine- rimei ş.
a.
Corurile conduse de d-l Căpitan Baştea au fost de toata
frumuseţea şi exactitate ceia- ce4 serveşte spre laudă şi cinste.
In aceste coruri s’a remarcat vocea de bariton a d lui
Sublocotenent Deşu din Bat. 9.
Un ah număr drăguţ şi de o nuanţare duice a fosţ violoncelistul
Simonov dîn bat. 2, care a tos acompaniat la piano cu multă
pricepere şi g ngăşie de d na Cepitan Petraş.
La complectarea programului a contribuit şi violonistul Căpitan
Baiculescu acompaniat tot de d*na Căpitan Petraş.
La sfârş.tui matineuiui publicul asistent s'a depărtat cu
mulţumirea unei reuşite morale şi mai puţin materiale a acestui
festival.
M. Popescu-Bogdan.
Cercai studenţilor din fara Bârsii—Bucureşti «dace Ist cq-
uoştinţ« gene a £ că noul comitet ai cercului pe anul 1923/24 e
format din d-ui :
Vilenu Stiaghc medicină, preşedinte; {oan Colan litere,
vicepreşedinte; d-şoara Mărie ara Pitiş drept, secretar generai;
Cornel Puia drept, secretar de şedinţă; irimie Seu tu medicină,
casier; Maxim Aagbel academii corn., toaa Bârsan educaţia fizică,
cenzor; llie Motoişcâ farmacie, Ucob Mhiilă educaţia fizică, George
Puşcăria academia com.. membrii în comitet.
Totodată se aduce la cunoştinţa d-lor studenţi deia Cluj şi
Timişoars, cari fac parte din »Ţara Bârsii" tă data pentru a-
donarea generală ce se va ţine la liceal A. Şagana din Braşov s’a
f’xtt pe ziua da 10 Ianuarie (st. a.) J924 ora 10 a. m.
Pâ?îld Mállónál Român oro jeti.
« t â m p e i £
'Ii bărbaţii de în cri\ dere i aderenţii partidului ntru cari
deţin kste de tmbri\ sunt rugaţi sdle rimitâ cât mai cu-
rândUmpreună cu taxele încasie, ta adresa secretarul sau a
cassierului orgamţiei judeţene.
Brovf i lan . 1924..k m S& inrel f K lf li ţvic«pr»ţnte.
secretar.
Rácsul cvasiv pa care pri- mul nştru Ea dat delegaţiei membir
corpului didactic precum şNpiogerca amendamentului pjus In şed nţa
dz Sâmbătă rptea in privinţa salari» zării ĉ uîui didactji*, a
avut ca urmaria asoc aţiuiii'e corpului dfdacuă'Şl reia libertatea
de acţianţrocedând conform ho« tărâriMuate în congresul deia 2
Deivrie.
Duiştirile pe cari U avem, profeli universitari nu vor recurge
mijloace extreme, pe când [âţătoriî şi profesorii pâr hotăiţsa dacă
fa îndeplinire hoţise m uc la timpui său în conghi său dela
Bucureşti.
ladinţa de Sâmbătă noapte a Gbrei. deputaţii L. Moîdo- vanji.
Pop, Mircea şi St. Mo- râre au arătat pe larg sifujţta pra4 a
corpului di ia tic ce- rân0 ivcrnutti sâ facă ţoale sădi le, că.i
aceste sacriflcfi surţ necesitate vitală pentru cu i
românească.
Ijăspunsui dat oratorilor, mirul Dr. Anghelescua recu* no.<
că salariile corpului dH dai sunt nesufidente. Se v d reca însă
»curba Lakscu* M să facă cât de cât dreptatl m̂ iloi* corpului*
didactic. 1
J ■ : ;= ţconu No. 1770. 1
RE TÂRG de CRĂCIUN Qreţuri foarte redusei
UNZ^ROSSlagazin de Rufórle
şl Modă.1Ş0V, I t n i a Pî î JH I » . 7 .
Ö6 é -4 I
-
k W - î O 0 * /**•*% * 3
P r o to c o lu l delà Ba?gracl.
n se află vre-o justificaregrabei de-a da Sârbilor o bază de
drept în Banat
când regatul vecince priittr’o grea criză internă.
Oafă ce cunoaşte ii expunerea ni Distra de externe asa-
e jpra cecesită'eî d -a s; vota a iprotocolnt graniţei Binatulai
—
i«vem tot mal ajâtcă convinge- jJ fea că na s’j jacat o carte
des- v chisâ ct ăi* motive an înden*
nat ia actul de trădsre faţă de « cei 100.000 băn^eni rămaş azi
ij.enb atâpân rea jagos’awâ. E în
tristător faptul râ s’a 'gă*ii a a i pirtil poltic — an guvern,
care | «4 se oblige la astfel de acte I şi este penibil că nl
sedes/âlaie i până ia ce micimi, la ce scăderi v «orale se pretează
guvernat ac*I toal care nn deosîbeşte intere
sele neamului ce cefe momea* tine ale sale.
Ori cum am pane prob'em», aceiaşi nedumerire provocată de
atitudinea guvernului de i z \ re- ese sob toite aspectele acestei
dureroase chestinol.
De ce a cerni d4 Da 2a cu ratificarea graniţei bănăţene? Era un
interes vital pentru ţa â, era îo joc prietenia ca JagosD vii, erau
aceştia fa stare să ne impute ratificarea; n ss cerea
aliaţi acest lacra ?linie fitil toate 'acestea* T u -
tstul deia Sevres nu era ratificai; nuni se cerea să 1 ratificăm
de uiscui; graniţa Biaataiui a cest tratat o cuprinde aţa ne
âresptă cum e.
Puteau Jugoslavii sâ ne impună ratificarea? E rm > $» stare
so facă% Nu categoric, nu. Statul vecia este mfcr’o criză grea,
cara ameninţă însăşi unitatea lui. Poate nu este alt moment mai
critic pentru sârbi ei şi mai favorabil pentru toţi cei cari
revendică ce /a dela eii. Âpţiunea croată, a
slovenilor şi a bdsniecilor poate da, dintr’un moment în altul,
desvoltarea crizei celei mai grave în Jugoslavia.
Atunci? Toate presupunerile logice se evaporă îa faţa actului de
îaşt*te a guvernului nostru.
Apoi, faptul că d 1 BrătUnu n'a vfat să ia parte fa discuţia-
nea ce s’a făcat “îa jurul pro tocoiului deşi era absolst Indicat
să vorbească» nl arată că este ceea de ascuns: — mob iol a- devSret
ai acestui act de laşitate fată de preteaţiaaile iadrăsueţe ale
gavernulai Pass!ci.
ia uamăral trecut, am publicat destăiauinfe anai canoi-âtor al
relaţiilor coast e diplomatice care indica pe d-1 Mifu, minis* trai
PaUtalai, ca autor ai pro* tocoiaiai încheiat la Belgrad. Aşteptăm
lămuririle cerute — I fiindcă raptul este de cea mal i mare
gravitate. j
Câid ce gândim că România Ma e n i poate s&şl calorifice
dreptul et national asupra unor teritorii ce-/ aparţin din punct de
oedere etnic, c rrc tre baie să le aibă şi din consideration! e-
conomice vitale — iar aceasta dia caaza unei politici asume puşi la
caie — ci se pare câ guvernanţii de as ăzi au pierdut utima raţ
une. Nu am fi vrut să profităm de situaţia gr*a î i care se află
guvernai dels Bei- g ad, la urma pol ticei sale centraliste — dar
cu este p;*rmis sâ se treacă de aci ia o politică de laşitate. Şi
nu este permi« ca, supanând
-
G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nn \~ '< m
ULTIMAA le g e rile p a rţia le .
Teroarea liberală încircumscripţia Lipova
A restarea dep. FI. Drâghicl
Bucureşti, / Ian. 1924. In şedinţa de eri a camerei, ultima
înainte de sărbătorile Crăciunului, deputatul ţărănist, părintele
Flórian Drâghtci a interpelat Sa chestia teroarei, desfăşurată In
circumscripţia Lipova de către autorităţi, unde a avut loc eri şi
alaltăeri alegerea de senator. Dep. Drăghici sa plâns, că a fost
Sâmbătă arestat ş i ţinut închis toată noaptea fiindcă a făcut
propagandă pentru candidatul ţărănist, Bă- dilcanu.
Majoritatea întrerupe necontenit pe orator. Ministrul de
justiţie Mârzesca răspunde, spunând că va pedepsi pe cei cari au
făcut abuzuri. Dep. Iuniau îl întrerupe apostrofând banca
ministerială, că promisiunile făcute de pe acea bancă n-au mei un
preţ. Preşedintele îndrumă la ordine pe dep. Ionian, după care
ministrul Mârzescu promite din nou că va pedepsi pe cei
vinovaţi.
Ziarul „Brassói Lapok“ a primii azi noapte următoarea telegramă
dia ’Baaişoara:
Timişoara, 3 Î Dec. Intreega circumscripţie prezintă aspectul
virai teren de lupta. Toate satele şi drumurile circumscripţiei
sunt « c ip ite de sendarmerie si armată, tar a p á tu l
administrativ lucra n mod febril pentru sugrumarea voinţei libere a
poporului. Lupta se dă între candidatul Partidului na fi ouai Re
mus Agii cer iu şi cen- Adatul liberal Cipaianu.
Pentru sprijinirea candidatului Partidului nettónál a sosit în
circumscripţie şi dd Alexandru Vaida. Poporul stă neclintit în
jurul steagului Partidului nofionol, cu toate că din visterla
stătu* kd se varsă cu nemiluită bancnotele de câte o mie de Lei,
cari se plătesc pe lângă chitanţă pentru ooturile cumpărate.
Pe teritoriul, asupra căruia se extinde puterea prefectului
iuiiu Coste, stăpâneşte o adevărată teroare balcanică. Bărbaţi! ée
încredere ei candidatului Agliceriu au fost respinşi. Alegătorii
Partidului naţional sunt din nou convinşi, că urnele vor fi fure
te: Candidatul Partidului naţional a declarat că. în căzui acesta,
nu In nici o răspundere pentru isbucnirea amărăciunei
alegătorilor.
Pe lângă d*l Vaida eu mai venit în cerc deputaţii naţional a
Mânu, Sever Bocu, Pascu şt Sever Oan.
D -I Vasile Stroescu a întrunit majoritatea voturilorSomânii s a
votat ca candidatul naţional Ungurii şi
Saşii cu canaidatul averescan* >, In conul zilei de ?erl şi
azi
i a »vot mai multe convorbiri telefonice ca corespondenţii
aoştri dîn Târgul Mureş şi Re- gfeia, fii căror rezultat il dăm în
u rm ă to a re :
Eri, Luni, după amiazi, pe la orele 4 se cunoştea «vzultatul .
votării din 24 secţii. D l Pasile Stroescu întrunise Î 916 voturi,
iar candidatul dr.Harşia 4037. Din 6 secţii rezultatul iacă na se
cunoştea.
Azi dimineaţa ia ora 10 am primnt următor ol raport
telefonic:
Târgul-Mureş, 1 Ian. Peste noapte a mai sosit revultatul din 4
secţii. Raportul voturilor este următorul:VasileStroescu 2380voturi
Dr. Harşia 1186 voturi
Nu se cunoaşte încă rezultatul din secţiile Yoevo- deni şi
Ilioara. Punând cazul prin imposibil, că toţi alegătorii pentru
Senat însorişi în listele alegătorilor dela aceste secţii — morţii
şi vii—ar ft votat pentru candidatul averescan, în a» «est caz
voturile din cele
Emigrarea populaţiei din ArdealC a ri s u n i c a u ze le c a ri
d e te rm in ă p e (ă ra n i şi m u n c ito ri să p ă ră s e a s c
ă ţa ra . — U n d e e m ig re a z ă .
2 secţii ar rămâne cu mult sub numărul voturilor obţinute până
acum de d-1 Vasile Stroescu. Prin urmare alegerea candidatului
Partidului naţional este a- sigurată.
Pi nfru d-l Vasile Stroescu au uotat aproape toţi alegătorii
români în fructe cu oreoţii şi învăţătorii. Candidatul averescan a
primit un număr disporent de voturi ro m â n e ş tiîn schimb a
întrunit numeroase voturi ungureşti şi săseşti. Administraţia a
lucrai pe fată pentru candidatul averescan Primpretorii şl pretorii
l-au însoţit prin toate plasele agitând pentru el Dease- mensa
prsma’ U şi secretarii comunali Totalizarea votărilor se face la
Kegbin tn cursul zilei de azi.
Zlirul »Brassói Lapok* intr'o telegramă primită azi coapte din
Reghin, coEf rmăsacccsalui candidatului Partidului naţional
comunicând intre altele următoarele:
Căderea lui loan Harşia a produs mare amărăciune printre
credincioşii săi din Târgul-Mureş.
Cetiţi şi răspândiţi:»Gazeta Transilvaniei“
In ulfimul tlrap, în rândurile populaţie^! rurale din Ardeal ş!
în massele muncitoreşti dela o- reşe, devine tot mai pronunţat
curentai pentru emigrarea în statele americane şi în marile ţări
industriale cu valutS forte. Acest fapt a fost constat A a- proape
de toate autorităţile din Ardeal, cari zilnic sunt asaltate cu
cereri pentru paşapoarte şi
s’a comunicat şi guvernului.Cine emigrează
In primul rând, cei cari se hotărăsc a-şi părăsi ţora şi a pleca
în căutarea îm i existenţe mai sigure şi mat abundente sunt
muncitorii industriali cari, din cauza crizei prin cere frece
industria noastră, ou rămas fă ră de lucru. Apoi ţăranii al căror
pământ nu le poate asigura o existentă în (ară.
Din Maramureş, unde pământul este puţin fertil iar după a-
pticarea reformei agrare proprietarii au râm s tot ei stăpâni pe
el, ţăranii sunt forfoti o parte a b a drumul spre ţările streine
şi în special spre Cehoslovacia, unde sunt apreciaţi ca foarte buni
muncitori manuali; iar, alta parte, năvălesc spre regiunile
industriale din Ardeal şi Vechiul regat, unde sunt plasaţi ca
muncitori zi-
Ieri şi servitori pe la diferite instituţii.
Zilnic numeroşi fâroni se prezintă autorităţilor cerând ori
paşapoarte pentru emigrare sau le anunţă că se îndreaptă spre alte
ţinuturi ale ţârii.
Ca Braşov, pentru a se vedea cât de pronunţat e acest curent
pentru emigrare, este destul sâ amintim un singur fapt recent:
tntrun interval scurt de câteva săptămâni, a- proape 500 de familii
sa u tn* scris pe tablourile unei organizaţii care se ocupă cu
emigrarea tn statele americane.
In judeţele Făgăraş, Mureş- Tarda, Târnavo-mare, So'noc- Dobâca
şi Sătmor numărul celor cari se prezintă cu cereri pentru
paşapoarte este enorm de mare.
*Cel nat n a lţi dintre cel cari
se hotărâse sâ emigreze cer paşapoarte neutra Brasilia, Argen-
tlnia, Cehoslovacia şi franţa.
In aceste state, cel cari pleacă dela not an avantajai că pot t!
plasaţi foarte repede pe la diferite întreprinderi industriale şt
găsesc masse compacte de români tn rândnrile cărora sunt bine
primiţi
i n f o e m a t i u n iMinisterul de finanţe a pus
în vedere administraţiilor finan- ciare că, cârciumile propriu
zise, atât din vechiul regat cât şi din teritoriile alipite sunt
obligate să se supună în totul le gilor pe baza cărora au obţinut
brevetele în ce priveşte orele de vânzare din timpul zilei. Eie
sunt obligate să respecte cu punctualitate sărbătorile legale iar
cârciumarii cari se vor dovedi că nu se supun acestor disoozitiuni,
vor fi puşi în contravenţie şi li se vor ridica brevetele. *
Regele a semnat decretul prin care se hotărăşte lăsarea la vatră
a contingentului 1922 pe ziua de 1 Ianuarie 1924. In consecinţă,
toate Corpurile şi serviciile au primit ordine de eliberarea
oamenilor din acest contingent, punându-se la dispoziţie trenuri
speciale.
•Jubileul unui ziar săsesc.
Ziarul concetăţenilor noştri saşi din Sibiu .Siebenburgisch
Deut- sches Tageblatt“ împlineşte cu ziua de azi 50 ani de
existentă. Din acest prilej a avut loc o agapă prietineescă a
tuturor colaboratorilor actuali şi de pe viemuri ai acestui ziar,
iar eri a apărut un număr festiv închinat acestui jubileu. La
urările de bine ce sa u adresat ziarului „5. D. T." din acest
prilej ne asociem şi noi dorind confratelui dela Sibiu, care este
unul din cele mai bine redactate ziare ardelene,încă mulţi ani de
activitate pentru binele poporului săsesc şi al patriei.
*
Un puternic incendiu a distrus Sâmbăta fabrica de paste
„SolaccJu“ din calea Moşilor, Bucureşti. Pagubele după ultimele
evaluări ar fi de opt milioane. Fabrica şi-a încetat deo- cam daă
activitatea, fiind dis-
j» nrnnn« toate masin’ta.
Din Paris se anunţă moartea inginerului Eiffel, care, după cum
se ştie, este constructorul turnului Etifel. A murit la Paris în
vârstă de 91 ani.
*
Vechii pensionari ai fostelor căi ferate maghiare din terito-
rul Ardealului, cari îşi primeau pensiunea rieU administraţiile
tinsnciare din România, cu ziua de 1 Ianuarie na-şi vor mai primi!
pensiile, în nrma nnei dispoziţii telegrafice a Direcţiei generale
din Bucarcştî.
O nouă nenorocire pe C. f .Din Galaţi se telegrafieze:
Trenul personal No. 3359 a deraiat eri la amiazi în staţiunea
Serdaru. Au fost răniţi numeroşi soldaţi, cari plecau la vatră.
Unul dintre ei a încetat imediat din viată.
Un mare incendiu a prefăcut eri în cenuşe aproape întreaga
comună Sărăţeni de lângă Rădăuţi. incendiul a produs o panică
îngrozitoare în sânul populaţiei comunei, care s’a refugiat de
spaimă.
mMorţi de fo'tme, Biroul sta
tistic din Berlin însărcinat cu constatarea cazurilor de moarte
provenite din lipsă de alimente, comunică că în cursul anului 1922
şi în orimele zece luni ale anului 1923 au murit 103 persoane de
foame* Majoritatea sunt oameni bătrâni, între cari numeroase
femei.
*Serbâtorirea unui mare scri
itor, Paul Bourgiît s‘a făcut, cu prilejul aniversarei de 50 ani
de muncă literară. I s’a oferit de scriitorii şi prietenii săi o
medalie comemorativă, într’o şedinţă solemnă în casa pe care a
Iocuit-o marele scriitor Baîzac la Paris.
Alegere de protopop. Din Alba talia ai te scrie: Marţi ia 25
Dec. s’a ţinut ia sula festivă a primăriei alegerea de protopop ai
protopopiatului de Alba- tuli?, post deveni t vacant pria Dumirea
de Episcop militar a părinielui Tecultscu, Alegerea a decurs tn
linişte tub conducerea d-lal asesor consistorial dr. Sehastian
Stanca. Rezultatul alegere! a fost tmnâloru1: Părintele Aurel Ni
stor dîn Arpă» tac a înfrunit 28 voturi, părintele V. ca toite
presiunilefăcute în ajanui a^egerei, a întrunit 14 voturi, Iar
părintele A»V d ghiaesca l vot. Na mai încape îndoială, că
Conaiatorsil va aproba alegerea părintelui Aurel Ntstor, care nu
numai a îatruait N majoritatea voturi or, dar este unul dintre cei
m i distinşi şi activi preo|i ai arhidiecezei ortodoxe.
*
LocaleAnul nou. Noaptea Sf. Silves
tru a fost prilej de bucurie pentru braşoveni. Tradiţionalele o-
blidari nu se pierd la oraşul nostru, păstrate cu sfinţenie de
concetăţenii saş>.
Obiceiurile româneşti de sărbători ar trebui reînviate.*
Întârzierea trenurilor. — Acceleratul de Arad a avut eri a
întârziere de 5 ore. La Braşov a sosit numai la era 4 jum. d. a. în
toc de 10 jum. dim. '
Astăzi toate trenurile au întârzieri mari. Cauzele sunt zăpezile
şl gerul tare ce s 'a lăsat tn întreaga ţară.
Un jubileu comercial. Firma’, Kemner şi jekelius şi-o şerbet
Sâmbătă în cadrul unui banchetJubileul de 70 ani de existenţă*
In cinema Apolo se va reprezenta astăzi şi mâne celebrul film
Gaumond: Când jude* cătorii greşesc.
In strada Neagră nr. 24 amdeschis un ate ier, unde pot prh mi
orice comande pentru lucrări nouă, fine şl de ştrapaţ, precum A şi
orica fel de reparaturi, care ae vor face urgent, punctual şl cu
pre-uri foarte reduse. Atelierul se află în curte înapoi la stânga
in o:un;a d-nei văd. Thaus.
Braşov, 1923 30 Dec. o. c® înaltă stui?ă Vasile Osăşaika,
maestru pantofar.
D L Df. T. Prişcn reîntorcându-se din concediu şi a reluat
activi» tatea dând consultări zilnic între orele Î l 1/*—1, în
strada Farcn- lifet de jos N a 4, 2—4
•0 garnitură de salon (mo*
qu.-.ue) cnnstătâîoare din o ca** napea, o masă şi 6 fotele
împreună cu un C0YQI potrivit 8/* m* de vânzare pentru Lei
50.003.
A se adresa Str. Ecaterinei 29.*
Avem onoare a aduce la cunoştinţa binevoitoare a onor. public,
că începând cu ziua de 27 Decemvrie 1923 ne-am mutat prăvălia în
$irul grâului No. 6 (Casina germană). ,
Rugându-ne şi pe viitor 4e # binevoitorul concurs, semnând cu
stimă
Holtrich
