+ All Categories
Home > Documents > Partidele $i structura lor Texte fundamentale Radicalism ...

Partidele $i structura lor Texte fundamentale Radicalism ...

Date post: 29-Jan-2017
Category:
Upload: vuongthien
View: 240 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
32
Sfera Politicii REVISTA LUNARA DE POLITICE EDITATA DE FUNDATIA "SOCIETATEA . CIVILA" Anul III - NT. 16 aprilie 1994 32 pagini 400 lei Partidele $i structura lor PUNR Partidele - simius PAC PSM Texte fundamentale Maurice Duverger Radicalism, antisemitism, nationalism Pavel Campeanu George Voicu Michael Shafir Sondajele de .A opmleln Romania Catiilin Zamfir Paul Blendea Henry Carey Alegeriin Europa Iglia U£raiBa Franta Moldova
Transcript
  • Sfera

    Politicii

    REVISTA LUNARA DE ~TIINTE POLITICE EDITATA DE FUNDATIA "SOCIETATEA . CIVILA"

    Anul III - NT. 16 aprilie 1994 32 pagini 400 lei

    Partidele $i structura lor

    PUNR Partidele - simius

    PAC PSM

    Texte fundamentale

    Maurice Duverger

    Radicalism, antisemitism, nationalism

    Pavel Campeanu George Voicu

    Michael Shafir

    Sondajele de .Aopmleln

    Romania Catiilin Zamfir

    Paul Blendea Henry Carey

    Alegeriin Europa

    Iglia UraiBa

    Franta Moldova

  • 'Editorial Board

    CALIN ANASTASIU DANIEL CHIROT

    GHITA IONESCU KENNETH JOWITT

    GAIL KLIGMAN DAN OPRESCU

    STELIAN TANASE (editor) VLADIMIR TISMANEANU

    G.M. TAMAs

    Pre~edinte: DAN GRIGORE . Redactia:

    Aurelian CRAIUTU

    Smaranda MEZEI

    Costea MUNTEANU

    Dan PAVEL (redactor ~f adjunct)

    Graphics: . Tomnita Florescu

    Economist: AliCtl Dumitrache

    Dt:sktop Publishing:

    Vah Alexandru

    Manuela Gheorghiu

    SFERA POLITICII ineearca sa fie un spatiu aJ dialogului intre diferite puucte de vedere, uneori diametral opuse. In consecinta, articolele iuserate in paginile noastre implid exclusiv pe autorii lor. I

    * Reproducerea articolelor aparute in publicatia noastra se face numai cu acordul redactiei.

    * Editorii ~i rezerva dreptul de a edita materialele, confonn uZ8ntelor intemationale.

    * Ultima zi de primire a materialelor colaboratorilor n~tri este data de 1 (intii) a rlecirei Ioni. Articolele vor Ii insotite de un scurt "curriculum vitae" ~i un rezumat, ambele in limba eaglezi.

    * Pentru cititorii din stri inatate costul unui abonament anual este de 50$ sau echivalentul acestei sume.

    * Pentru cititorii din tari costul unui abonament pe 6 luni este de 4.000 lei (inclusiv cheltuielile de expeditie ~tala).

    .

    SFERA POLlllCII este inregistrati in Catalogul publicatiiIor .. ROIUiaili Ia a ........t 4165. Se pot face abooameDte I la once oficiu po,taI diD tari.

    Contents

    3. Parties and The Editors 4. their Structures Horatiu Pepine Romanian National Unity Party 6. Romulus Brancoveanu Simius - Parties 8. Liana Ionescu Civic Alliance Party

    10. Gabriel Ivan Socialist Labor Party 12. Radicalism Pavel Campeanu On F. Veiga's Book 14. Nationalism George Voicu .Anti-Semitism or Systematized

    Anti-Semitism Delirium 16. Michael Shaf"Ir The Romanian Extreme Right

    in the Post-communist Period 18. Aspects of Transition - Opinion Pollings in Romania

    Citilin Zamf"Ir An Electoral Warning.in All Directions

    19. Paul Blendea Polls' War . 20. Henry F. Carey Institutionalizing Political

    Polling in Romania 22. Elections in Adrian Niculescu Berlusconi or the Renewal of

    Europe Center in Italy 24. George Cojocaru Electoral Radiography - Moldova

    Daniela Pirvulescu One Year of Right Government in France

    B. Popescu- Nec~e~ti Ukraine Between Identity and Integration

    26. Books and Stelian Tiaase Matei Calinescu, Ion Vianu, Authors Amintiri in dialog

    -

    Romulus Brancoveanu Polis 27. Dan Pavel Proclamatia de 1a Timi$oara 28. AurelianCriiutu Stephen Holmes, The Anatomy

    Antiliberalism 29. Fundamental Maurice Duverger Political Parties

    Texts 32. Editorial Stellan Tinase Violence and Compromise

    r--------~--------,I I

    I CUPON DE ABONAMENT I

    I REVISTA "SFERA POLITICIl" .Oflclul P~al22, Cisuta po,tala II 212, Funda11a Socletatea Clvlla. Bucure~ti, Tel.: 614.08.27 I I NUME, PRENUME ............................................................................... . I

    I ADRESA .................. , .......................................................................... . II ORA$ .................................................. COD PO$TAL ....................... .

    cAsUTA PO$TALA ............................................................................ . I

    I FORMA PLATA 0 Numerar 0 CEC 0 Dispoz~ie plata 0 Carte credit I

    TOlAN - I ABONAMEN INCEPIND CU......... . I, Acest numar . 0 LUNI SEMNATURA .............................. ; ....... a fost ilustrat cu gravuri

    de Albrecht Oilier I

    Veb Verlag der Kunst. Dresden 1954

    . ~-----------------~ DacA doriti un ahonament la revista noastrA. SFERA POLmCrr. vA Revista se poate procura din reteua

    rugAm sA decupali acest . cupon de abonament ~i sa-I lrimiteti pe adresa libririilor HUMANITAS in ora,ele redacliei: Bacure~ti, la~i, Timi~oara, Sibiu, Pite~ti,

    OlkiuJ P~I1Il2Z, C.",.pofwa 2U, Fuadatia Sodellides Cirillo Baclu, Siobozia, Piatra-Neamt, Bra~ov, Remts "Slera Politicii", BlICure,ti Cniova, prin retetele de librarii ,i difuzorii

    ImpreunA cu dovada plAtii prin mandat po$tal (sau prin intennediul de presa din ora~ele Foc~ani, Suceava, oricArei filiale CEC) in conturile fundatiei SOCIETATEA CIVILA. Oraclea, Rimnicu-Vilcea, Braila, Constanta, deschise Ia Bank Coop. str. Ion Ghica or. 13. sector 3, 1n cootul Bank Coop Claj-Napoca, Arad, TIrgu-Mure~, Galati,

    Deva. Satu-Mare, Miercurea-Ciuc, Sfilltu Cititorii din strninAtate se pot ahona depunind costul abonamentului

    S.A. - 5MB 402466026422. Gheorxhe. Boziu. A"a lulia, Bistrita

    anual in conturilc noastre deschise Ia Bank Coop. str. Ion Ghka or. J3. sec La sediul .redllctiei puteti procura. din tor 3. in (;ontul Bank Coop S.A - 5MB 402466022840. sau trimitind un stoc.erele a.terioare (1-7. 11-14) ale . cec (money order) pe adresa: re....i.

    0IkirtI P~I1Il2Z, C..,. ptJfbIIj 2U, F'roNIa,. Sof.'ietlJles Cw.,

    ........ PROGRESUL ROMANESC S.A. Re"'" "SIe,.I'oINit:ii", .acure~ti

    SP nr. 16 aprille 1994 -2

    http:614.08.27

  • ,.

    Partidele ~i structuralor

    Revista SEera Polilieii I~i propune

    studierea partidelor politice din Romania. Va fi un demers descriptiv ~i anal itic, fundamental pentru Intelegerea naturii regimului politio postcomunist. a relatiei sistem guvemamenral-opozitie, iar principalii beneficiari vor fi nu numai cititorii ~i anali~tii, cit mai ales politicienii.

    Teoriile asupra demoeratiei pomesc de la premisa cel alegerile libere sint principalul mijloe prin care ceteltenii controleaza forma de guvemclmmt a unei natiuni. Pe de aM parte, demoeratia nu poate fi practicatclm afara competitiei electoraIe a eel putin douel partide politice. Nu pot exista demoeratii puternice fArel partide puternice. "VicJenia ratiunii" este cel nici melcar regimurile politice totalitare nu pot exista farn partide puternice. Partidul politic este un fenomen institutional tipic aI modernitatii. Dupel cum an'Uau Joseph La Palombara ~i Myron Weiner. p;lftidele apar ori de cite ori activitatea unui sistem politic atinge un anum it grad de complexitate sau clnd notiunea de putere politiCel ajunge sa includii ideea ca masele largi trebuie s;\ participe sau sa fie control ate (studiul "The Origin and Development of Political Parties". In 1. La Palombara si M. Weiner. Political Partics and Political Dcvc/opment). Cu exceptia scurtului interiuJiu 19M-194ft. Romania nu a mai cun(;scut experiema si~temului democrarie de part ide din 1937. in schimh. a cunoscut experienta traumatizanl

  • Partidele $i structura lor

    Partidu) Unitatii

    ~

    Mica istorie DecrelUl-lege nr. 8 din 31 decembrie

    1989 a provocat imediat 0 nesfinjenitA proliferare a partidelor politice. In luriile ianuarie ~i februarie 1990 se inregistrasem deja peste 50 de partide. dintre care astazi door 3 se mai ana in competitia politica. PUNR apare relativ tirziu. la mijlocul lunii martie. Prin decizia nr. 57 din 15 martie 1990. Tribunalul Municipiului Bucuresti admitea cererea de inregistrare formulatA de Partidul UnitAtii Nationale Romane din Transilvania (PUNRT). Organizatorii si primii aderenti ai partidului erau militanti activi ai asociatiei culturale Uniunea Vatra Ro

    , maneasca. fondatA la TIrgu-Mures. care isi propunea sa rei'nvie un nationalism romanesc bazat pe valorile tmditionale. dar care se remarcase mai ales prin energia cu care combatea revendicarile comunitatii maghiare . Cercelind !ista primilor 25 I de aderenti. yom gasi multe nume ale unor persoane car; nu i~i au domiciliul in TInw-Mures si care vor disparea ulterior din viata partidului: lista initialA a fost insa produsul unei gr..lbite improvizatii si a unei stralegii de disimulare. Fondatorii partidului. originari din Tirgu-Murcs. se aJ1au dej:.t in prima linie a contliclUlui cu maghiarii si dureau sa aha!! alemia de la sc,;pul n:nlral al (ll.'tiu

    . nii lor politile. List(l a fust. in cea mai mare parte. I.:ompletala la Brasov. mas '" margine(l ]'onei de contlict. dar cu persoanc originare tot din judetul Mures. Sediul centntl al partidului a fost dcdarat la Brasov, iar prim ul pre~edinte a fost desemnal un b~ovean (Ivasiuc), al cArui nume esle astAzi uitat. In 18 aprilie 1990, reprezentantii PUNRT ~i ai Partidului Republican, al cArui lider, loan Mfuzatu, participase la investigarea evenimentelor din 19-20 martie de la tu-guMur~, se reuneau tot la B~v, convenind s!~participe in alegeri pe liste comune. In primAvara lui 1991, PUNRT face a doua tentativA de a-~i depasi limitele geografice ~i, dupA fuzionarea cu Frontul Popular. 0 fonnatiune neinsemnata cu sediul la ~i, se renuntA la titulatura de partid al transilvAnenilor. DupA scrutinul din 20 mai 1990, problema definirii partidului fatA de asociatia Vatra RomaneascA se pune cu stringentA. PUNR fusese creal de militanti ai Velrei Romanesti, iar Radu Ceontea. primul lider memorabil al partidului, cumula la un moment dat functiile de pre~edinte pen!.JU ambele organizatii.

    Intreaga evolutie a PUNR este intim legatA de primele actiuni al UVR. DefinitA explicit ca asociatie culturalA, UVR a actionat ins! de la bun mceput ca grup de presiune, denuntind pe lingA guvemul provizoriu actiunile revendicative ma~ ghiare. calificate ca destabilizatoare. UVR acuza in primul rind separatismul ~olar initial de maghiari in Transilvania, proliferarea denumirilor maghiare ~i IndepArtarea unor persoane de etnie rom anA din politie. administratie si justitie dupA 22 decembrie 1989. Reprezentantii UVR de la Cluj au cerul cu insislenta Guvernului de la Bucure~ti desliluirea ministrului adjuncl al InvAtAmintului. Palfalvi Allila (mutat la un all departamenl). iar ulterior a lui Demeny Lajos.

    . pe care Ii considerau inspiratorii d~iziilor pripite de segregare a ~olilor. (In 3 februarie 19~O Inspectoralul Scolar Judetcan Mures primise 0 lelegrama a ministrului Mihai Sora. prin care se dispunea mutarea provizorie a elevilor romani din localuI lil:eului Bolyai in localul Institutului de sUbingineri din lrrgu-Mures). Dupa constituirea. prin presiunile Opozitiei. a primului organism legislativ

    HORATIU PEPINE

    The second party in the parliamentary coalition supporting the Romanian cabinet, the Romanian National Unity Party (RNUP) is a powerful regional organization. Its strength comes from playing with anti-Hungarian feelings of the Romanian majority in TrJ/lsylvania. The article analyses the party. its history, structures. electoral results, dextrine. and also compares RNUP with Romanian and European parties alike.

    (CPUN). UVR a cerut s! fie adrnisa pentru a influenta mai indeaproape politica centruIui fatA de minoritAti. Radu Ceontea. liderul tirgu-mure~enilor, insotit de alti doi membri ai UVR (ulterior deputati ai FSN), venea In 8 martie la Bucure~ti, unde Virgil Magureanu, In numele conducerii CPUN, Ii comunica dl cererea a fost respins!. Acest episod a grAbit, se pare, infiin(area partidului. inregistrat In prip!, in ziua de 15 martie 1990, pe de 0 parte pentru a se Incadra in tennenul care ii pennitea participarea la alegeri, iar pe de altA parte ca repliCA simbolidl la manifestArile festive ale maghiarilor, PUNR i~i va slringe capitalul politic din innmplArile zilelor unnatoare. Cu toate cA avern la dispozitie 0 documentatie destul de bogatA despre zilele de 19-20 martie 1990, ea nu ne pennite sa vorbim, filrA obi~nuitele ezitAri prudente, despre actorji politici aiinfruntArilor de la TIrguMure~. CPUN hotara chiar In seara zilei de 20 martie instituirea unei comisii de anchetA, care va redacta un raport, completat dupa 20 mai de 0 comisie parlamentarA cu datele fumizate de politie, armatA ~i procuratunl. ExistA, de asemenea. un raport Helsinki Walch ~i un altul francez, Raport Mission, elaborat de 0 misiune a Federatiei Internationale a Drepturilor Omului. Dincolo de diferentele de perspectiva, de accentele puse diferit. loate aceste rapoarte pun in luminA minima implicare a autoritAtilor (armatA, politie) in aplanarea conflictului. Nu s-a demonstrat insA participarea organizatoricA a Uniunii Valra Romaneasca. SA consemnam numai ca printre aderentii ~i simpatizantii Vetrei se aflA un numAr Insemnal de ofiteri de politie ~i de ofiteri ai armatei a 4-a din Transilvania. Sigur rnmine doar faplul cA UVR ~i varianta sa partidicA. proaspat infiintatA. PUNRT, au iesit c()nsolidate. creindu-si imaginea de prolector al comunitAtii romanesli ardelene. ahandonatA de 0 capitala cu inclinatii cosmopolite. Acest lucru nu a scapat liderilor politici de la Bucure~ti. care. dupa indiferenta cu care au ~teptat izbucnirea violentelor. au Incercal sa-si

    refaca imaginea publica printr-o declaratie demagogic nationalista FSN nu ignora cA PUNRT. un partid improvizat, ar putea insa deveni, cu sprijinul mult mai larg al UVR, un rival insemnat pentru alegerile din 20 mai ~i va prelua de aici inainte, fAm rezetve, tema iredentismului maghiar. Mai mult de atit, inaintea scrutinului, FSN va propurie UVR 0 colaborare electoralil ~i va oferi mai multe 10curi pe listele sale unor reprezentanti ai Uniunii. Partidul a Incercat insA sA-~i pAstreze identitatea ~i a intrat in alegeri cu un slogan de rezonantA strict regionalA, care suna eel putin straniu In provinciile vechiului Regat: 0 Romame in care limba ofidal/1 unic/1 s/1 fie limba roman;}, o Romame in care copiii romani s/1 nu mai fie alunga,i din $Colile lor. 0 Romiinie in care romiinii s/1 poaLA lrlIi $i mund in orice judel $i locaJitate a I/lrii. Cu un scor electoral foarte modest ~i pierzind monopolul asupra temelor nationaliste antimaghiare. PUNR va trebui in primul parlament post-comunist sA rAminA In umbra parridului de guvemrunint FSN a declan~at cea mai insemnat! campanie propagandisticA nationalistA, pre zen lind in camerele reunite un raport care prelua loate temele UVR ~iale PUNR: raportul Harghita-Covasna, care denunta, prin mArturii uni1.aterale ~i multe falsificAri, intoleranta maghiarA fatA de romanJi minoritari in cele douA judete.

    Liderii de atunci ai PUNR au incercat sa se elibereze de sub tutela partidului de guvemAmlnt, pe care 11 acuzau cA IncearcA sa preia problema natioll.'lIA in scopuri exclusiv propagandist ice. Radu Ceontea, afrrma in primavara lui 1991 ca FSN este un "partid bolsevic". Iar la Conventia Nationala a partidului din 18 mai 1991, de la trrgu-Mures. unde a fost ales pre~edinle al partidului. cerea 0 mai mare implicare politicA a UVR penlru combaterea unei presupuse complicitati a FSN cu UDMR : "In tara noastra trebuie fAcUIA 0 Constilutie penlnJ romani si nu pentru minori~i (adica pentru maghiari). In parlament. UDMR este rasfAtat de FSN, iar cei 11 reprezentanti ai no~tri

    sint priviti cu suspiciun~. ( ... ) FSN a gresit cA a pennis functionarea partidelor etnice ~i cA pennite 0 propaganda de$ii.ntatA Impotriva romanilor".

    La aceea~i intrunire a partidului s-a Iransat problema raporturilor cu Vatra RomaneascA. Integnrrea Uniunii in partid a fost respinsA. motivul hotiiritor fiind fonnulat de un delegat de la Cluj: "( ... ) am vorbit cu multi ofiteri din armata a 4-a. din politie. din SRI. cu oameni din lustitie, sint membri ai Vetrei Romanesti ~i nici nu ne permitem sA-i dam la 0 parte."

    DupA alegerile din septembrie 1992. Radu Ceontea va pArMi gruparea ImpreunA Cu Petru BurcA. unul diritre primii organizatori ai partidului. Filiala PUNR de la Cluj va uzurpa pe tirgu-mureseni impunlnd un nou lider In persoana lui Gheorghe Funar. care, In calitate de primar al Clujului. daduse anlim ...ghiarismului 0 expresie practicA. Interzi

  • Partidele ~i structura lor

    Nationale Romine

    ~

    cinci judete in ordinea rezultatelor rAmin cele din Transilvania: Cluj. Bihor. Maramures. Bistrita-NasAud. Alba. Succesul rlisunator al PUNR a fost insa victoria in alegerile pentru primAria municipiului Cluj. Primarul municipiului Cluj va fi dcscmnat si candidat pentru alegerilc prezidentialc. fapt care s-a dovedit 0 buna tactid electorala. La legislativclc desfasurate in acelasi timp cu alegerile prezidentiale. in 27 septembrfe 1992. PUNR reuse!$te sa-si tripleze rezultatele obtinute cu doi ani inainte. Pentru Camera Deputatilor PUNR obtine 7.71 'k. iar pentru Senat 8.20%. Dupa redistribuirea resturilor. PUNR trimite in parl!!ment 30 de deputati si 14 senatori. In provinciile vcchiului Regat a obtinut rezuhate modeste: un mandaI de senator la Galati si 5 mandale de deputat la Bacau. Prahova, Suceava. Constanta si Bucuresti. PUNR reuseste sa treaca de limitcle arcului carpatic. dar este de obscrvat ca tactic.'l depunerii listelor in toate judetelc I;irii a fost dil'l

  • Partidele $i structura lor

    Partidele simius

    ROMULUSBRANCOVEANU

    The article rellers to some Romanian political parties called si~ius parti,es (in Latin "simius" means monkey). These simius-partie imitates authentJcal partIes and their action.

    pentru c

  • Partidele $i structura lor

    sau eel mai de seamA. Putem vorbi. a~dar, de imitatia ~i de

    autoobligatia unui populism. care. lipsit de relOrica viguroasA proprie altor partide. este in acel~i timp sfios. melodramatic, revendicativ. dar nu lipsit de intransigente. de scorto~enie ~i artag. $oferii care nu-i vor lua pe autostopi~ti "vor fi pcdepsiti contraventional 6 luni". Dc asemenea. formulele de politete rata de noocratie sint stipulate prin lege ~i obligatorii. Actionlnd sub deviza "Viata inseamnA zimbet. frumusete. cintcc". PUP a incercat sA-si facA 1

  • PartideJe $i structura Jor

    Partidul Aliantei Civice

    3

    LIANA IONESCU

    Desprins in vara anului 1991 din Alianta Civicll - cea mai presligioosA organizatie politicll apartidica din Romania -Partjdul Aliantei Civice a dobindit un statul legalla I august 1991. prin decizia nr. 19 a Trihunalului Municipal Bucuresti. Iniliativa crcarii lui a apaninut unur elite intelectuale. care au considerat 0porlunll asumarea unor responsabilit:lli politice nemijlocile si i_mplicarea direcl:l in competilia politicll. In c-ontextul poli.tic romanesc. PAC eSle. asadar, un partid nou, fllrll corespondent in trecutul precomunisl, care nu a rezultat nici dintr-o fractionare. asemenea altor partide. ci din dorinta de a depllsi etapa actiunilor de stradll si lupta politicll in fonna ei civica. ofxrind in acelasi timp 0 altemativll stilului de actiune al partidelor istorice. Aparilia PAC s-a inscris in procesul ce mar

  • f

    Partidele Si structura lor

    PL-93. Priinul pas: migrarea a 8 deputati ~i a unui senator cAtre grupurile pari amentare ale PL-93. A urmat, in 3 iulie 1993, 3$3 numita conferintA de fuziune. in fapt trecerea unor membri PAC ~i a unor ~efi de filiale. Impreuna cu cei 9 parlamentari. la PL. Aceasta "migrare" a fost considerata un pas important In unificarea miscarii liberale din Romania si explicata printr-un all tip de intelegere a raportului dintre majoritate ~i minoritate. "Politica este a orunenilor practici declara Stelian Tanase la intrunirea grupului civic-liberal. care a premers ader;\rii. Politicianul este 'o constiinta pozitiv;i: rel.Olva probleme. dA solutii . Totodata. politica este 0 caner!!. Ea cere til1)p. profesionalism. implicare continua. In PAC (ca si in aile part ide. de altrel) 0 minoritate si-a sacrificat timpul sau si auesea propria cariera profesionalA pentru a asigura dinamismul partidului. In timp ce majoritatca a rAmas pasivll. Primii stiu mai bine ce este de facut. in timp ce in mina majoritlltii a ramas votul". Dispunind. majoritatea s-a dovedit intransigentil cu cei care puseseni de fapt bazele partidului ~i contribuiseril In mod esential la afirmarea lui pe scena politic;' a tani. Intransigenta majoritlltii s-a conjugat cu 0 anum ita intoler;U1ta si incisivitate a presedintelui PAC fata de mai tinerii sill colegi de partido care avea.u alle opinii si propuneau alte strategii. Inver~unarea in Infierarea lor puhlica nu a f:kut dedt s:'\ degradeze imaginea PAC si sa dimiRueze fncrederea eicctoratului in virtutile politice ale intelectualilor.

    Pierderea parlrunentarilor PAC a insemnat. indiscutabil. slahirea partidului si scildere;l audie-ntei s3Ic. Pc de alll1 parte. infulia de personalit;iti si ader.uca unor membri din filiak au asigurat parlidului lui Dinu Palriciu si Horia Rusu 'inl{uirea pozitiei pc s.:ena politica romaneasdi.

    Nici pina astaLi nu s-a realilat jnsa necesara si dorita unificare Iibewhl. Intre liderii 'PL-93 si grupul venit de la PAC (tratat oarecum ca un grup distinct) au aparut disensiuni ~i cu privire la modul in care acest lucru ar fi posibil: unifi~'are prin competitie (adicll prin absorbtie) cum sustin primii - sau uniftcare prin negocieri cu partidele de orientare Iiberalll?

    Lucrurile au luat 0 asa intorslllUrll incit PL-93 decIarll acum "inactualitatea dialogului pe tema unitAtii de actiune a miscarii liberale", In timp ce PAC lsi intensifid eforturile In directia stabilirii unor structuri de cooperare cu formatiunile politice de orientare liberala. menite a constitui 0 aIternativll Iiberala reprezentativ:\ In ca~rul opozitiei democrat ice din Romania. In acest sens. Dedaratia din 17.02.IYIJ4. semnata cu prilcjul intIInirii reprezentantilor organismelor de conducere ale PAC. PNL-CD. PNL si grupului pentru uniftcarea liberalilor din PL-'JJ. plcaca de Ia constatarea c:\ "ace;L

  • Partidele $i structura lor

    Comuni~tii dopa co~unism

    o na~tere grea Aparitia P.S .M., pe 16 noiembrie

    1990, a agitat 0 datA in plus apele si ~a tulburi ale tinerei noastre vieti politice demOl.Tatice. Politicienii din opozitie au cerut. in parlament, interzicerca noului partid, cAruia ii erau ~iate conotatiile unei veritabile sfidrui a "jertfelor Revolutiei din Decembrie", Re,organizarea comunistilor a fost consideratA drept un atentat la adresa democratiei.

    Scenariul standard vehiculat de adeptii "teoriei conspiratiei" vedea in P.S.M. o inventie a Puterii care iSi creea astfel propria aJternat.ivA pe latura stingA a spectrului politic. Aceasta manevrA trebuia sA ofere 0 altA tintA atacurilor opozitiei si si1 modifice IX:rcepti~ .C?ccid~n,~!~i . asupra partidului de guverm\mint care acum se pUJea prezeniadTept u:~partid . de centru. .. . ..... . ..

    P.S.M. a patruns in polilicaromaneascA "pe Usa din spate" a clubului uzinelor "23 August"; unde. in n~iembrie tWo. s-a desfasurat Congresul Parlidului Dem(x'Tat al Muncii . Grupul de adivisti de rangul t !)i 2 din jurul fostului ptimministru llie Verde\ a reusit sa se impumi in organelc dc \.onducerc alc P.D.M. parlid care ob\inuse in alegcrile din 2( I mai 1990 0,33 'i? din voturilc pentru Camera Deputatilor si 0,38% din cele penIro Senat - si a anuntat resurectia miscarii socialiste din Romania. Acest inceput, inconjurat de marja de penumbra a conspirativitAtii, de rumoarea Si de invectivele presei Si de spaimele sau de nostalgiile pe care Ie suscitareintrarea in arenA a unui partid comunist, se prelungeste plna la inceputul anului 1992. Atunci P.S.M. intra in legalitate prin decizia Tribunalului Municipiului BucureSli (23 ianuarie 1992) si prin participarea la alegerile locale din luna februarie (in cadrul Uniunii Stlngii Democrate'~ almnt

  • Partide1e $i structura lor

    rie 1993. p. 5). Se considerc1 di partidele de dreapta (C.D.R. ~i P.D.) au c1~tigat mai mult dedt era nonnal in confonnitate cu structura societil\ii. Dar principaJa cauzA a seurgerii capitalului electoral al P.S.M. este concurenta sa cu partideIe cu care colaboreazA in cadrul "pentagonalei ro~ii". De aici preocuparea de a se delimita de doctrina sau de practica politidl a acestora: P.U.N.R. este un partid farA doctrinA clarA care "sare" de la centrudreapta la centru-stinga ~i invers; P.R.M. pune accent pe aspectele " nationale"; F.D.S.N.-ului i se repro~eazA pozitia duplicitaril: el s-a prezentat in alegeri cu un program de stinga, dar actele sale de guvernare (ca ~i cele ale F.S.N.-ului initial) "au favo~t capitalizarea". DupA parerea lui Tudor Mohora. "P.S.M. este singurul partid care crede in promovarea unei politici de stinga autentice". In alianta dmtre P.S.M. ~i partidul de guvernilmint par sA se fi produs cel putin douA defectiuni. Prima este legatil de incapacitatea P.D.S.R. de a ancheta cazurile de coruptie din guvernArile anterioare - datorita participArli membrilor sAi la guvernArlle Roman ~i Stolojan. Cealalta conditie pusA de P.S.M. - "legiferarea reconcilierii nationale printr-o amnistie politicA ~i moralA generalA" (Plenara din 17 iulie, 1993 , pp. 20-21) - a fost, in mare, indeplinitA. A doua defectiune provine dintr-o diferenta de fo'nd care desparte optiunile cclor doi piloni ai stingii romanesti: cea eu privirc la politica externa . in raporlul pre/entat la Plenara din iulie 1993. !lie Verdet denunta "terorismul exereitat pe plan mondial de S.U.A.". critica embargourile impusc lugoslavici. Irakului si Cubei ~i condamml incercarea Romaniei de a se integra in N.A.T.O . Solutia de politica extema propusa de P.S.M. este "reluarea relatiilor traditionale cu China, republicile ex-sovietice, tarile arabe etc." (pp. 23). Cel putin din motive conjuncturale, partidul de guvernAmint nu poate subserie acestor pozitii.

    Cea mai evidentA dintre tendintele inregistrate de sondajele de opinie din vara anului 1993 a fost migrarea unci pilr\i a eleeloratului P.D.S.R. in dircctia P.S.M. Sondajele IRSOP ~i "Gallup" atest.1U cre~terea intentiilor de vot pentru P.S.M. pina la 7%. Liderii partidului sustin ca - potrivit unor sondaje efectuate "pentru uz intern" - popularitatea actualA a P.S.M. soar situa intre 14 ~i 15 /fr. Ei afirrn;1 ca dalele publicate de IRSOP in iama anilor 1993-1994 - care acorda P.S.M. doar 4% din intentiile de vot - au fost falsificate . (Totu~i. ~i In sondajul intreprins de c.I.S. in luna ianuarie a .c., P.S.M. detine numai 3.8'7.:).**

    Dact! ar fi reala. cre~terea popularitatii P.S.M. nu se explicil prin "charisma" unor personaje de felul lui Hie Verde!. Adrian P;lune scu. Traian Dudas sau Gheorghe Riibnaca. Nici prin forta de atraetie a dcmagogiei populiste ~i nationaliste: discursul reprel.enlantilor s

  • Radicalism, Nationalism, Antisemitism

    Pe marginea cartiilui~.Veiga

    Inlimplarea a faeul sa traiesc episodul .

    slalului national-Iegionar nu numai ca pe un evenimenl isloric, ci ~i .ca pe unul biografic. Crilica cArtii lui Francisco Veiga (Mistica ultranarionalismului. lstoria GM"zii de Fier) nu pulea sA nu imi improspAleze aminlirea acelor imprejurtiri. stimul dublal de calittitile cArtii: rigoarea infonnatiei, finetea reflexiei ~i eehilibrul cercettilorului, care nu se IasA nici fascinal, nici indignal de fenomenul cercelat. La loale aceslea trebuie sa adaug MnuiaIa cA zguduirile acelei epoci se aftA intr-o articulatie profundA cu cele prin care trecern acum.

    La originea misctirii legionare stti, ~ cum remarcA Dan Pavel, "e~ul accederii la modernilale" a Romaniei ntiscule dupA primul rtizboi mondial (Dan Pavel, "Noua schimbare la fatA a Romaniei". Sfcra PoJiticii, Nr. II. noiembrie 1993 p. 29). Se poale spune cA mi~area legionard a agraval acesl esec. dar.nu cA I-a ge-' nerat. Prelungirile acestui e~ec ne apasa ~i acum. dupA ce slalinismul a incercal sa-I dep~eascA modemizind lehnologia cu ajulorul unor pirghii socio-economice eminamenle relrograde. Ne zbalem cu greulAtile unei inl'irzieri islorice stabilizale. din care nu ne pUlem desprinde f

  • Radicalism, Nationalism, Antisemitism

    parabila de intreaga istorie a mi~ani legionare;

    9. combaterea terorismului legionar antistatal a capatat in eele din unna forma terorismului de stat. practicat de dic tatura regala. iar apoi de dictatum militara;

    10. activitatea politiei legionare exprima incapacitatea Legiunii de a urman cucerirea puterii prin aile metode dec!t cele ale terorismului.

    Dupa cit se pare. ideea unei posibile politii legionare a fost avansata pentru prima oara de Codreanu in circulara nr. 127 din ianuarie 1938. in care se refera la nevoia unei "politii speciale" (Veiga. p. 270). Constituirea efectiva a politiei legionare a inceput cu data de 5 octombrie 1940. Baza ei legala nu a constat intr-un ordin al conducatorului statului sau !ntr-un decret aI Consiliului -de Mini~tri. ci intr-o decizie a ministrului de interne. g-ral Petrovicescu. prin care se prevedea "infiintarea unui corp de politie auxiliar al politiei de stat. a1catuit numai din elemente legionare". (Vezi: Asasinatele ... p. 289. Sentinta nr. 145 1941 a Curtii Martiale a Comandarneritului Militar al Capitalei.) Selectarea celor angajati in acest corp si distribuirea functiilor au fost efectuate personal de It. colonelul ~1. Zavoianu. prefectul Capitalei. Prin fonnarea acestui corp. mi$carea legionara isi asuma exereitarea functiei represive in numele unui guvern care nu ii conferise acaest rol. Este drept ca g-ralul Petrovicescu era membru al miscarii legionare. dar Antonescu nu cunostea ac~st detaliu capital in momentul in care il numise ministru de interne cu convingcrea c

  • Radicalism, Nationalism, Antisemitism

    Antisemitismul san delirnl

    Este 0 evidentli, recunoscutli de la nive1ul opiniei publice ~i plnli la cel al pre~edintiei (sa ne amintim de serisoarea d-Iui Ion lliescu adresata procurorului general anul trecut), existenta antisemitismului in Romania post-comunistfl . Chiar dad promotorii .acestui curent fac uncori dedaratii contrare, dupli 0 retetli care a mai fost folositli In istoria antisemitismului romanesc, manifestllrile lor antiscmite slnt indcajuns de izbitoare pentru a fi percepute ca atare Si pentru a prcocupa 0 partc Inscmmlla a opiniei puNicc din ~tra ~i din strainatate: de pot fi' int'ilnite in periodice ale unor partide (Noua Drcaptii, Politica) sau in publicatii chipuri le ncinregimentate (Romiinia Mare. Europa. Miscarea). dar si - consecinta fi reascil a acestor mesaje iocitan te - la nivc1ul strazii (se pot v dea in s141tiile de mctrou din Bucuresti insl.liptu si graffiti patenl naziste). Nu di. cutAm acum amploarea si difuziunea socialii a fenomenului ant i. emit (Ii mit.lI. plafonat . dupli loate judicule. clrr nid n gl ij;tbil. ceca ce in ~camna ca nu )ale n lral4l1 l . I O

  • -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    Radicalism, Nationalism, Antisemitism

    tile relativ recente. AIergiiJe. fobiile si vulgaritatile de sorginte precomunisti\ slnt reluate In noul arsenal nationalist ~i antisemit Intr-un mod selectiv. "argumente" esentiale la vremea lor fiind 0mise. Este cazul, In primul rind. al acelui capitol tematic care facuse centrul de greutate al doctrinei nationaliste rom ane5li. radicale ~i traditionale deopotrivj: ortodoxismul. Filiatia comunista a noilor nationalisti ar putea ex plica aceasta omisiune. desi ei nu-si recunosc ateismul si. citeodata. au chiar tupeul de a mima invatatura crest ina. Dar mai este ceva. mai degrab:i de ordin personal, stiut fiind ca unul din militantii noului nationalism ~i antisemitism, poate cel mai eficicnt in dcmersul situ doctrinar. senator ~i redactor-sef la doua saptamlnale, ~ef de paJtid. are alte obligatii religioase dedt cele ortodoxe. Asta ex plicA pesemne de ce Romania M.1I(: lsi ofera frecvent paginile unor predicatori americani. ca Martin Mallette sau James A.SI. John, ~i de ce textele acestora sint urmate de chem:iri la pruzclitism. Ca acest lucru inlr:i Intr-o contradictie de fond cu Intreal!a traditic rom;lIlcasca a nationalismului,~de la care ROlll,lrzia Mare chipurilc se revendiGi, nu conteaza Ia 0 miscare ce se confund;i praLlic cu Iiderul ei. a carui vointa est.c. desigur, literi\ de lege. Aceast;i situatie pune direct sub semnul inautentiL'it:ltii nationalismul clamat isteric in R(lmfinia Marc sau H?litica. EI este la rigoare. 0 divcrsillne. la ada post III c;ireia sint cultivate xcnofobia si antisemitismul. izolationismul ~i antioL'cidentalismul.

    Ceablt;i dircctie, nu atit de unitani preL'urn Lea nati()nal-Lomuni~l.:I. e

  • --

    r

    Radicalism, Nationalism, Anti$emitism

    The Romanian extreme right in

    the post-communist period(II)

    (unnare din nwmlrul (recut)

    Audi AIteram

    Parte?

    One year earlier, in 1992. Chiorea,nu had published his memories. The Iasi European Institute. which pubHshed the book, is owned by Iosif Constantin Dragan, a fonner Iron Guardist who amassed a fortune in the West and a close collaborator of the Ceausescu regime. 34 Since his return to Romania. Dragan, who is the hon

    "Orary president of "Vatra romaneasca", the antiHungarian "cultural~ organization that gave birth to the PRNU, is known to have hacked mostly the parties of "radical conti- . nuity", and particularly the GRP. In 1993. together with Corneliu Vadim Tudor. he patronized the unveiling of the first stalue of Rom ani a" s wartime leader, marshal Ion Antonescu. as president of the Pro Marshal Antonescu League.35 Dragan had personally undergone an "evolution" from "Iegionism" to "A;tonescianism" and. in the last years of the Ccausescu regime, I he wa'> one of the main channels through whi~'h the regi~e .undertook a ~am paign in the Wes t f()f An lonescu's partial rehabilitation. In Chioreanu ' s case. in any event . the hist rical rivalry between the Iron Guardists and t he "A ntonesc ians " see m s to have been forgotten.

    The book was but one in a series of severa l volumes puhlished in Romania in 1992 and 11)93 with Ihe purpose of rehabilitating the Iron Guard. Codreanu's memoirs. the famous For the Lcp ionn.1i[e,~. originally published in 1936. were re-issued in 1993 by the Gordian publishing house of TimiS()3f""d. alonlZside Inn 'M,ota's so-called "Testament".'~ The director of the Gordian puhlishing house is the young

    .-----,----------~

    MICHAEL SHAFIR

    journalist Ovidiu Gules, who is also editor in chief of the monthly Gazeta de Vest. Gazeta de Vest has been in the forefront of the drive to rehabilitate the fonner Iron Quant According 10 one of its former editors, this publication is financed from abroad by those exiled Iron Guardists who have remained faithful 10 Horia Sima.,who inherited Codrea- .

    nu's mantle as leader of the movement, and who died in 1993.37 (A significant segment of the movement. in exile. accu~ing Sirna of having "deviated" from Codreanu's doctrine. split in 1954 and set up a separate organizational structure'~). In a hook published in 1992 under the telling title How J Became acauainted wilh ihe Legion of the

    Archangel Michael, Gules confessed that he had close ties with Sima's half-brother, Eugen Ratiu39; and in an article in Gazeta de Vest he reported to his readers that Ratiu had told him after their first encounter that "Marian Munteanu's heroic struggle and sufferings are in line with the Legionary Movement".40 But Munteanu's sympathies for the anti-Sima

    wing of the exiled Iron Guardisls41 precludes, for the time being at least. any alliance; Miscarea, on one hand. and Gazeta de Vest and Puncte cardinale. on the other hand, have been known to ex.change what can he termed as unfriendly mutual punches", Sima's own memoirs were serialized in GaLeca de Vest in 1992 and jy

  • Radicalism, Nationalism, Antisemitism

    tion of the book was originally stopped by the Sibiu branch of the Prosecutor General's office, in line with a privision of the Penal Code forbidding the dissemination of anti-semitic and racialist incitement. The publishers, however, appealed the decision and the Prosecutor General personally ruled that the publication of the book was not an infringement of the law, taking into consideration the purported intention of "infonning the public" and precedents in other countries ..~5 Following the protests of Chief Rabbi Moses Rosen, on 19 June 1993 President Ion I1iescu sent a leiter to the Prosecutor General, asking him til reexamine the case. At the same time, the president demanded that the legality of the activities of the MFR, the PNR and the "For The Fatherland Pary" be examined in line with the provisions of the Constitution that forbid the existence of fascist or legionary political formations. Finally, Iliescu also asked the Prose(;utor general to examine the content of articles in some unnamed publications which. he said, could be suspected of antisemitism and incitement to racial hatred. J (, The unnamed publications alluded \0 were mainly Tudor ' s Romania marc and PoIicic;!, and Europa, whose editor in chief. Ilie Neacsu, had been an unsuccessful candidate on the GRP lists in the J'N2 general elections. The fact that the president ahstained from mentioning their n;lmes placed a large question m:lrk em the endeavor: some extremists (those belonQing to the "radical continuitv" stream ~lIi~d with the president's pa~tyl. were ohvillusly being tre:lled t1ilfercntl} than thtlse extremists wh'l helon~cd til the "radical return" stream. !\iut that thts distinction al\\'ays helped lIiesl'u to appease his allies. When he objected Itl thc attempts to rehahi litate Antonescu. Tudor reacted by threatening to withdraw politteal support from I1iescuY It was interesting to note, however, that both streams reacted similarly to the appet accusing lIiescu of giving in to pressure. exercised by people (re: Rabbi Rosen) who had made themselves guilty of "anti-Romanianism" and of failing to speak up against this alleged aspect of political extremism:~8

    Replying to the presidential request in early November, the Prosecutor General said that his office had concluded that none of the specified cases eonstitut

    .ed an infrinQement of the leller of the law. The parties in question, he said, had had their statutes examined by the courts and no deviation from the provision of the law had been found to exist. Furthermore, the Romanian Service of Information and the Ministry of the Interior had not informed his office about activities underway in or by the three political parties that would warranl any special mcasures being "Iken against them. He reiterated the fonner position of his offke on the Mcin Kampf affair, emphasizing that freedom of information was a particularly important facet of democratic rights: and he said that libels against anti- semitic articles hitherto examined had been found invalid from the legal point of view, though his office would cuntinue to examine possible infringements in the fut\lre.~" Expressing sat isfact inn wit h the Prosecutor General's findings, the t-.fFR called on I1iescll to officially apologize. The reaction was printed in a s\:ltement dated 'the day of the Archanels Michael and Gabriel " , under a portrait of CorncIiu Zelea Codreanu~(I (The Archangel Michael was the patron s.'lint of the Legion).

    The Future The prospects of the parties of "mdi

    cal .rcUJrn" arc not ea~y tu asses. One i1' probably safe to dismiss any danger. e en a potential one. l1eing pos;:d by fllr

    mations such as the "For the Fatherland" Party, the CDU-SC and the NCR. Not only is there apparent overlap in membership in these parties. but they seem to be hopelessly divided and fighting among themselves "yesterday's wars". It is unlikely, moreover, that any significant segment of the Romanian electorate will lay any eggs in balocupied reproduction published in the West, with some conciuJing remarks by C"drl'anu's suceeSS4lr as lead...r of th

  • r

    Chronology

    Aspecte ale tranziliei

    Opinion Pollings i~ Romania

    January 1994:

    03 - In a letter sent to President Ion lliescu. Democrat Party (NSF) propose

    I a national pact of the political forces for a period of one-two years. with the possibility of prolonging it.

    04 - Permanent Bureau of Chamber of Deputies rejected an extra-ordinary Sesion requested by the Opposition. aiming to debate Lege,l pentm abilitarea guvernului de a emite ordonanle.

    - Liberal Party '93 (LP '.93) propose a political pact of all the liberal parties under the name of "Liberal Union".

    - A. Nastase, Executive President of Romanian Social Democratic Party (RSDP) declares thai the anticipated ' elections would be a solution to the p9litical crisis.

    06 - DP (NSF) is relm:tant to the idea of political coalition with RSDP (the governing party). according to the declaration of President P. Roman.

    Og - The parties from the electoral coalition Romanian Democration Convention decide to pm1icipate on a common list in the negociations with President I. Iliescu. related to a political ;U1d social pact.

    10 - RDC pronounces for antici pated eleltions.

    - NegtKiating with Pre~ident Inn I Iliescu, the leaders of RDC sustain

    their coalition could offer a program for a real step towards the s

  • Aspecte ale tranzitiei

    Razboiol sondajelor sao

    IMAS contra IRSOP

    Cele douA intrebAri cheie ale sondajelor de opinie efectuate de IMAS ~i IRSOP in luna martie a.c . se referA la liderii politici ~i la partide. Potrivit sondajelor IRSOP, c1asamentul liderilor, ar arata astfel: l. Emil Constantinescu (37l7c) . 2. Ion I1iescu (27%). 3. 'Gheorghe Funar (10%). La alegerile din 1992 ordinea a fost : l. Ion lliescu (47qc), 2. EmilConstantinescu (31%), 3. Gheorghe Funar (10%). Cota de popularitate a lui E. Constantinescu a crescut foarte putin, ceea ce ne face sa opinAm cA ~i la viitoarele alegeri prezidentiale el va fi candidatul cu ~ansa a doua Pierderea masiva de popularitate inregistrahl de Ion Iliescu se datoreste conceptiei paternaliste a poporului roman. Taranul roman a mers veacuri de-a nndul "cu jalba in protap" la Voda s..1-i faca dreptate . Muncitorii ~i t:l ranii cooperatori au adresat timp de 45 de ani munti de memorii primilor secretari ai c.c. al P.C.R. Daca acum lucrurile merg. prost in tar::t. primul vinovat. in opini:\ ::unenilor simpli, nu poate fi decit prese

    dinlelc I1iescu. Totusi , oridt de simpli ar fi 3\.esti oameni. ei au intuit c:l Intr-o democralic inc ipient:1 prescdinlele statului arc mull mai mull:1 putcre dccit snie in Const itutie . TOlodata. suhiedii care au raspuns la sondaj au san\."tionat pwmisiu nile fara acoperire facute de 1. lliescu in campania electorala. Milionul de noi 10curi de munca si cresterea nivc1ului de trai s-au dovedil a fi doar figuri retorice folosite de candidatul I. I1iescu pcntru a cap!:,! bunavointa alegatorilor.

    In urma sondajului IMAS rezulta urmatorul c1asament aI liderilm; pllli tici: 1. Adrian Nasta

  • Aspecte ale tranziliei

    Chronology

    March 1994

    03 - DPFNS confirms it would sustain the RSDP for a new governmental formula and his intention to breake the relations with SPL (PSM).

    04 - Negociations between RSDP and DCPNP (PNTCD). The latter declares it would sustain the RSDP only if the decisions are on tje way of real refonn in Romania.

    06 - Reshuffle through Presidential decision: new ministries at National Defence (Gh. Tinca), Justice (Iosif Gavril Chiuzbaian), Interior (Doru loan Tc1nkilc1) and Transportation (Aurel Novac).

    07 - DP-FNS accuses RSDP that the Opposition had not been announced about this reshuffle. .

    08 - RSDP justifies the reshuffle. saying that a coalition with RDC and DP would not be possible soon.

    09 - Thc Parliament validates new ambasadors in France (Caius Traian Dragomir). Norway (Mihai Croitoru) and Belgium (Mihai Drc1gc1nescu).

    10 - The Senate adopts the Law of Police

    11 - A delegation of the National Liberal Party (NLP) negociates with RDC its comeback into this coalition.

    - Great Romania Party (GRP) annoum:es they would participate into the cledions togcther with SPL. DcmOl-jalic Agrarian Part\' (DAP I alld PNliR (Pl!NR l. under thc namc Partida National:].

    15 - Dinu Patriciu. leader of LP '93. threaten~ with a parliamentary strike of his _party if the Parliament accepts thc Law of buildings and land nationalization.

    - Military Treatise between Romania and Ukraine.

    18 - President Iliescu in front of the Cabinet presents the results of his visits in Lituania, South Korea and China. .

    21 - A delegation of the IMF discuss at the National Bank the 1994 state-budget

    22 - RSDP rejectes anticipate elections. Leaders of the governmental party deny that their visits in Cluj. Brasov, Pitesti had an electoral meaning, as they had been interpreted by the Opposition.

    24 - Suleiman Demirel, President of Turkey visits Romania.

    - A German military delegation negociates in Bucharest for military common activities which were established for 1994.

    24 - The Party Alliance of Civic starts its electoral campaign.

    - The deputies of the Opposition, refuse the debate and the vote for the' Law of taxing agricultural income.

    28 - Representatives of EC visit Romania to check the results of thc actions which the Government asumed by joining EC.

    29 - Russian Ministry of National Defense visited Bucharest.

    - Virgil Miigureanu. Director of Romanian Services of Information reveals that KGB was involved in the events from Romania, in December 1989.

    - Dialogue RSDP - DCPNP (PNTCD) on ~the issue of the anticipated elections. They disagree upon the date of these elections: RSDP - for ]995 and DCPNP for 1994.

    31 - DPFNS announccs that they were gonig to stop the negociations with RSDP if RSDP would not have a (:Iear position upon all the issues of negociations durin\! the nex t dialog wttich is due in April. 5. ~

    Institutionalizing Political

    Polling in Romania

    HENRY F. CAREY

    Public opinion polls are like the stock market. Sometimes the results cannot be explained. But that does not stop people from trying. I will resist that temptation here and not attempt to explain the Romanian public opinion and mentality. I had wanted to make some technical comments on the polling, but was unable to obtain sufficient infonnation from interviews on the sampling, interviewing, and recording methodologies used. Instead. I will discuss the growing institutionalization of public opinion sampling in Romania's aspiring democracy. It is indeed exciting that the Soros Foundation has commissed four polls with identical questionnaires over a one year period. The first by IMAS was relea.

  • Aspecte ale tranzi/iei

    pie charts and graphs, with a short text that only discussed the one question on party popularity, without any analysis of 95+% of the questions. 1be poll merited far more than the two inches of text, less than almost all the other stories in that Issue.

    The release of these polls coincided with the planned media propaganilil for aJegeriJe anticipate. In these broadcasted rumors. I never once heard exactly who is anticipating elections and why. The polls encourage the public to focus on presidential popularity ratings, which are not particularly rele.vant until the latter elections are closer to their scheduled date of 1996.

    Methodology It is impossible to have a reli

    able election without an independent voter registration process, and it is equally impossible to have a reliable opinion poll unless a complete census or accurate voter relZistration list is used for the sample. Polls in Romania are conducted without any reliable demographic information. The Center for Urban and Regional Sociology uses voters lists: lMAS and IRSOP use census summaries. This may explain why the latter two had similar and different results for party preferences for parliament than those obtained by the Center. However, the latter's sampling technique may produce results closer to electoral results by using the same faulty voters lists as those used in the elections. Romania has never conducted a proper voter registration by an independent agency or a permanent electoral commission. Instead Romania's mayors are supposed to register voters . In reality the prefects. who are loyal to the ruling parties. produce voter lists without any formal interactions with voters . (Voters have also never received their voting card. which is required under current electoral law.)

    The National Commission for Statistics provided inaccurate information for 45 years. It is the same agency that refused at 8:50PM on Sept. 27, 1992, ten minutes before the end of the election, to permit LADO non-governmental organization to conduct a pre-authorized, parallel vote count on their portable computers at aU the judete offices to check the credibility of results coming from each polling station. This was especially needed at those where the opposition did not have polling agents. Furthennore, it is no accident that the National Commission for Statistics never published or provided computer disks for the election results for all polling stations for any election since the revolution. Nor is it an accident that three years after completing this census. the names and addresses of all citizens have never been published or provided on computer disks. If there is good reason to believe that the National Commission's deliberately withheld publication of the voting result from all the polling stations, then it would not be surprising if it also withheld publication of all the census, as well.

    The 1990 election showed 17.200.722 voters registered by the communist government and 14.826.616 turning out, more than the total registration for the 191)2 elections, when about three million fewer voters were registered. No explanation for this discrepancy has been offered. How did this number decline so radiC'..IlIy in two years, when the population did not change or that there was not formal rcgistratilm process? If the 1990 number wa

  • Aspecte ale tranzitiei

    Elections in Europe

    The mO.

  • Alegeri in Europa

    Stabilitatea constituie principala preocupare a cercurilor de afaceri. Stabilitatea ar fi fost asigurata si in caz de victorie a sringii. dar daca stabilitatea 0 sa se realizeze~de catre un guvern ..... cu atlt mai bine! Au fost infmnate. 3$3dar. zvonurile care faceau sumbre prevestiri economke in cazul unei victorii a Polului de centru-drC

  • Alegeri in Europa

    RADIOGRAFIE

    ELECTORALA.

    Republica Moldova

    Primele alegeri legislative pe bazA' de pluripartidism dupa procJamarea independentei Republicii Moldova s-au desfasurat pc fund.alul acutizArii crizei econom ice. diminuarii nivelului de trai al majoritiUii populatiei. existentei unui monorol sufocant de stat in toate domeniile s

  • Alegeri in Europa

    care a basculat de la sllnga la dreapta. pieTZind in schimb Dordogne. Gironde si Reunion. Cauza acestei schimbrul rapide a preferintelor electoratului. a fost identificata de Valery Giscard dEstaing. presedintcle UDF. in folosirea rezultatului favorabil de la primul tur de Eduard Balladur in sprijinirea proiectelor sale si mai ales a CIP-ului. "Alegerile au fost locale la primul tur. devenind nationale la al doilea" declara fostul presedinte al Frantei. atragind in acest fel atentia asupra responsabilitatilor sale.

    Iesit victorios din primul tur Balladur nu isi putea pcrmite sa ramina inAdiferent la rezultatele celui de-al doilea. Inca din dimineata zilei de 28 martie. dupa convorbiri cu reprezentantii tinerilor. el a anun\at suspendarea aplidirii CIP-ului. pcntru ca apoi sa renunte definitiv la acest proiect. Cele citeva zile de sustinere in fona a proiectului au facut ca alegatorii sa sanctioneze folosirea excesiva a bunavointei fata de majoritatea parlamenlanl ar:itata in duminica anterioara. Forta de penetrare a RPR s-a reconfirmat, acest partid reusind un plus de 14 cantoane.

    UDF-ul. care in mod traditional era mult mai bine reprezentat la locale. a suferit ins;! un recul pc care il atribuie in totalitate lui Balladur. Valery Giscard d'Estaing considera rezultatul prirnului tur ca 0 victorie a part ide lor. pc cind pe cel de-al doilea ca pe 0 consecinta a actiunii guvernului. Scorul mediocru al UDF-ului poate sliibi pozitia lui Balladur in cadml !!uvemului. creind friqiuni inIre partidele coalitiei guvem;unentale.

    Stilll!a a beneficiat de situatia creata prin :iL'lillllea guvcrnului de sustinerc a CIP-ului. dar intr-o m{\suni destul de import;tnl:\ a prufitat si Fronlul NallOnal. care in ducilirilc sale direl"le cu drcapta parlamentar:1 din al doilea tur a chaigal citeva PO/ilii importante. ceea ce ii da speranta lui Le Pen pentru alegeriJe euronene din 12 iunie cind votul va fi propoI1ional. Schimbarea conjuncturii a limitat pierderile socialistilor la 8 cantoane. in timp ce specialistii in prognoze electorale Ie estirnau la aproximativ 100. Plini de incredere socialistii de clara ca partidul lor a redevenit primul partid al Frantei cu aproximativ 30%.

    Nici comunistii francezi nu au suferit pierderi prea mari (8 cantoane din 157). noul sau secretar general, Robert Hue putind considera ca alegatorii au creditat. cel putin pe moment, schimbarea pe care incearca sa 0 produca in partidul sau. Cea mai evidcnta materializare a acestei tendinte este conservarea si 'chiar rccuceriTea unor pozitii. Cit despre Paris. acesta ramine in continuare dominat de RPR.

    Dar cel mai mare cistig I-au inregistrat "diversele part ide de stinga" care trec de la 109 la 139 cantoane. Charles Pasqua, ministru de interne si unul din principalii lideri ai neo-gaullistilor a pus rezultatul acestor partide ce reunesc losti socialisti. fosti comunisti sau personaje atipice, pe seama criticarii In bum! masura a dreptei dar si a stingii traditionale.

    La alegerile cantonale din martie 1994, dreapta a reusit sa-si conserve dominatia, avind majoritatea in 75 de departamente (din care unul basculat de la stlnga), iar stinga a obtinut avantaj in 25 de departamente (din care trei basculate de la dreapta). Se poate deci vorbi de o tendinta incipienta de orientare spre stln!!a a electoratului. mai evident,! daca privim procentele realizate de principalele partide: RPR 19.95%, UDF 19,57'k, PS 30,09%, PCF 7,63%. Privite in general procentele dreptci ajung la 51.809(, (RPR, UDF. si a!te grupan de drcapta). iar ale stingii la 44.61 %. Frontul National 2.66o/r. iar ecologistii 0,45'k.

    Aceste alegeri au fost si un bun prilej pentru verificarea imaginii diversilor candidati la alegerile prezidentiale de anul vii tor. Un sondaj publicat chiar in scara alegerilor credita cu sansa l'ea mai mare pc primlll ministru. care ar cistiga atit in fata lui Ddors. cit si a lui Rocant pc cind Chirm,: avea avantaj in fala lui ~ocard. dar era la pari tate cu Dclors. Insa pina la prezidentiale vor fi alegerile

    pentru Parlamentul european. 0

    DANIELA piRVULESCU - born in 1962). Graduate at the Faculty of History (University of Bucharest) in 1989, and postgraduate in Political Science at the National School for Political Science and Administration in 1993.

    U craina in-tre identitate ~i integrare

    Pe 14 ianuarie 1994, presedintii SUA. Rusiei si Ul.,.ainei - Bill Clinton, Boris Eltin si Leonid Kravciuc - au semnat, la Kremlin. un a~ord cu privire la distrugerea arsenalului nucicar din Ucraina~ Prin acest acord. Kievul s-a angajat c\ illlr-Ull interval de maximum S

  • ------------------------------

    CArli $i autori

    JOHN STUART MILL Despre libertste

    traducere de Adrian-Pauilliescu,

    Humanitas,

    seria "Societatea civila",

    p. 151, L650 lei.

    La 135 de ani de la aparitie, cartca

    lui Mill intrA ~i In circuitul culturii po

    litiee autohtone. Eseu clasic al libe

    ralismului, On Liberty pune cititorului

    eterna problemA a liberUltii individu

    alc.

    DENIS

    DE ROUGEMONT

    Partes dist'olulw tract.:ere de Mircea IviaescB.

    FAlitlira AD.laia, p. 215, ran pre~

    Infruntarea dintrc bine ~i rau a inspirat nu numai conceptiile filosotice maniheiste, ci si intreaga cultura occidentaI

  • --- --- ------

    Carli !ji au tori

    . Revolutia

    ~

    anticomunista de la Timi~oara

    SElVINAI...

    SERBAN RADULESCU

    ZONER

    BEATRICE MARINESCU,

    Bucure$fii in lInii primului razboi mondillJ. 1914-1918

    Albatros, po 319, 3.233 lei. o fresd1 a societA\ii bucurestene. a

    zbuciumului poHtic care a marcat anii neutralitAtii ~i ai intrarii ~i r4zboi din perspectiva istoriei neutraJitAlilor.

    PETRU COMARNESCU JurlUll.1931-1937

    Institutul European, I~i, colectia

    "Texte de frontieri",

    po 211, L700 lei.

    Jumalullui Petre Comarnescu constituie m4rturia unui reprezentant de seam A al generatiei interbelice. despre o epocA, evenimentele ~i oarnenii ei.

    LENA CONSTANfE EYlIdarell imposibili.

    PenitenciBrul politic de femei. Miercurell-Ciuc,

    1957-1961

    Editura Fundapei Culturale

    RoMille. CoIeqia "'BihIiotec:a

    Me.onei" p. 221. lei 865.

    Publicam mtii in Ol.:cident. si contribuind a'>tfel la dezvaJuitea ororilor regimurilor comuniste. cartea completeazA imaginea noa.,tra asupra universului concentrationar totalitar, care nu fAcea diferentA in represiune Intre sexe. na\ionalitAti, religii, convingeri politice.

    MIHAIL GR. ROM~CANU

    Tezaurul romlin de /a

    MOSCOYlI

    edijia aD-a, iugrijitii de Do a Popescu, Editura Globus, Bucur~ti, po. 183, 1.300 lei.

    o problemA la fel de controvCrsaUi precum pactul Rjbbentrop-Molotov. dar a c ilrei rezolvare nu depinde de principiul nealingerii granitelor in Europa, ci de respectul peotru normele dreptului intema\ional.

    GRiGORE GAFENCU Jurnal.1940-194Z

    edi4je iogrijiti, studiu introductiv,

    note, indice de Ion ArdeJeanu ~i

    Vasile ArmDe, E dit Globus,

    seria "MemorabiUa" ,

    p. 274, 3.000 lei.

    Document ~ i sllmli de reflectii po

    litice, Jurnalul fostulu i ministru de externe al Romaniei evideR\iaz!. IncA o datA, strinsA legAtun'i i'ntre responsabilitatea omului politic $i pIoble meIe epocii srue.

    Rugam editurile ce lanseaza volume co tematidi politici, politol()gicii, istoricii sa trimiti semnale pe adresa r~i pe Ie face del (.'11 lIOSaIte ....~ striiaitate.

    S . ,_ "I ~ . '- I ~--

    .

    In istoria sfir~itului comunismului de tip sovietic, Timi$Oara joaca un rol privilegiat. Slnt trei motive, esentiale pentru care acest ora~ central-european constituie din punct de vedere geopolitic ~i moral un spatiu aparte In Romania:

    I. acolo a inceput revolutia din decembrie 1989. al carei caracter nu a fost doar anticeau~ist. ci ~i anJicomunist. iar faptul ca s-a strigat "Jos comunismul!" Inaintea initiativelor fractiunilor perestroikiste din nomenclaturA ~i politia politicA a deterrninat decisiv istoria ulterioarA;

    2 . acolo, revolutia anticomunistA a continuat. dupA diversiunea teroristA ~i preluarea puterii de cAtre organizatia suprapolitica (transforrnatA in partid de fwvernami'nt) condusi'i de carre inaltul ~ctivist pecerist Ion Ilicscu: PTOf.:lamalia de la Timi$oard * a constituit documentul principial privind ilegitimitatea politica a noul ui rcgim ~i necesitatea coniinuarii revolutiei:

    3. a fost locul in care. desi aveau aceasta misiune. detasamentele de asalt national-socialiste ale puierii - minerii nu au i'ndraznit sa mearga, in iunie 1990. dnd atacaseri\ capitala ~\rii. si asta pcntru c;1 socictatca l' ivil,\ era prcgatita s;1 infruntc rcprc,;iullca,. asa cum fusese pregatiw. si In decembrie 19X9.

    PlIhlil'area in brosuni a Pn I(.:lamatiei de b Timi$o;lI

  • C~rli $i autori

    opri, tolU$i. sa nu remarc in treacAt ambiguitatea argumentului folosit de Holmes. Stephen Holmes: EI poate fi utilizat si pentru a salva marxismul, odata ce facem 0 distinctie intre principiile sale "bune" si "generoase" si intruparea lor nefericilA in realitate. Aceasta ar legitima noi incercari de reabiAnatomia antiliberalismului*

    Cind. in urmA cu aproape dou:1 -veaeuri. Joseph de Maistre rostea profetic: "Va veni 0 zi - ~i poate ea nu este departe - in care Locke va fi plasat in rindul scriitorilor care au fAcut cel mai mult rAu omenirii", liberalismul abia trecuse de prima fazA a evoluliei sale. Ec;ourile Revoluliei franceze nu se stinsesern incA. iar vi!.zuroase critici Ia adresa Terorii ineepU~rA sA se facA tot mai auzite. Pe acelasi ton "profetic", Burke avertizase doar cu c11iva ani mai inainte cA "vremea cavalerilor a trecut, cea a sofi~tilor, economistilor ~i calculatoriJor i-a urrnat". lar Louis de Bonald, pentru care de Maistre a nutrit 0 adincA afecliune. avansase una dintre cele mai putemice pledoarii in favoarea unei teocralii oP.use in toalc privintele principiilor liberale.

    Celc dou;1 secole care au trecul de ..alunci au demonslrat ca acesl palos antiliberal reprezinla mai mull dedI simpIa expresie a unllr idiosinerazii personale. EI esle. mai curind. acomp.-miamentul constant - uneori discret, alleori zgomolos .- al priocipiilor liberale, atlale in c1estele unei dub Ie conlestatii. Marxistii n-au ineetat sa denunte "faJsitatea" si "noeivilatea" :Ior, aliuurindu-se - chiar dae;l de pe pozitii radical difcrile - crilicilor v.::nilc din tah;lra conservato;ue anlilihcral;i. De-a Illngul timpului. '-'riticil.:: marxiste au f;kut ohiectul unor numcruase slUdii. in timp ce antiliheralii nllnmarxisti au fost rareori studiati in mud slstematic.

    Cea mai recenta carte alui St.::phen Holmes. Anatnmia antiliberalismului. aparuta in septembrie 1993 la Harvard University Pr:ess, incearcA tocmai sA umple acest gal. ScrisA pe un ton funciarmente polemic ~i nAscuta din convingerile sale profund Iiberale, cartea profesorului de la Chicago urrnAreste sA punA in evidentA dleva constante ale discursurilor de facturA antiliberalA, analizate in evolutia lor de-a lungul timpului, incepind cu atacuriJe necrutAtoare ale lui Joseph de Maistre, continuind cu cele nu mai putin violente ale lui Carl Schmitt ~i terrninind cu anriliberalismul oarecum mai ponderat allui Leo Striluss, Alasdair Macintyre, Christopher Lasch ~i Roberto M. Unger. cArora Hol.mes la dedicA pe rind cite un capitol.

    Alegind texte ce apartin unor epoci diferite (tenninind cu momentul actual ilustrat in special de disputa dintre Iiberali ~i comunitarieni), Stephen Holmes urrnAre~te in fapt sA demonstreze cA, in pofida diversitatii lor. atacurile la adresa principiilor ~i institutiilor Iiberale pot fi subsumate unei aceleiasi traditii impArlAsind 0 sensibilitate comunA si un set de idei asemAnAtoare. Denuntind in marea lor majoritate eroriJe "capita Ie" ale fIlosofiei iluministe, ele atacA apoi celelalte principii nAscute din aceasta, precum individualismul, rationalismul, umanismul secular, universalismul, material ismul. ~tiinta modemA "prometeica", seepticismul si nihilismul. Ideea fundamentalA este aceea ca erorile au, fArll exceptie. 0 origine teoretica, de vina pentru imperfcctiunea institutiilor si socielAtilor liberale frind principiile si textele de facturA liberala. Prin urmare, ei critica in

    - acelasi timp doctrina si incamarea ei in reaIi tate. accentuind asupra faptului ca 0 separare intre ele este cu neputinta. Recunoastem aici in fapt tintcle preferate ale atacurilor furibunde si oareeum donquijotesti ale lui de Maistre: drepturiJe si IibertAtile individuale. egalitatea. tolemnta. libertatea de expresie. constitutionalismul. ateismul. atomizarea societatii si. nu in ultimul rind. stiima modema

    Diferentele de ton (Holmes vorbeste

    de altfel despre dow mari categorii: soft si hard antiliberals) nu estompeazA, asadar; fondul si etosul com un care uneste toate aceste critici antiliberale. Ele demonstreazA, in opinia sa. faptul cA antiliberalismul este in a~i masurA 0

    atitudine ~i 0 teorie. 0 sensibilitate ~i un argument. Aproape fArA exceplie. ginditorii antiliberali sint preocupati de "criza" sau "declinul epocii moderne". de degenerarea moral a a societalii contemIX);ane sau de pierderea citorva adevru-uri primordiale pentru care principalul re.

  • Texte fundamentale

    Partidele politice

    MAURICE DUVERGER

    Maurice Duverger (n1!scut la Angouleme. in 19/7) 5-.1 rem'lIrat printr-o bogatiJ activil

  • Texte fundamentale

    (1Il7IJare din pag.29)

    IUra sa proprie. deloc asemAnAtoare celei a a1tor partide. Cu toate acestea. pot fi puse in evidentA patru mari tipuri de e1emente de bazA. de care dau seama cele mai multe dintre partidele existente: comitetul, sectia, celula ~i militia

    COMITETUL - Termenul desemneazA aceeasi realitate ca ~i cel de caucus. din terminologia anglo-saxona. in primul rind. comitetul se defmeste prin caracterul silu restrins. El nu reune.$te decit un numAr mic de membri. pe care nu l,lre tendinta sa-I sporeasca, ~i nu face nici un fel de propaganda pentru a-~i extinde aria recrutarii. De altminteri. el nu face aderenti propriu-zi~i. caci acest grup, restrins, este un grup inchis. unde nu patrunde oricine vrea: se intrn numai printr-un fel de cooptare tacitA sau prin desemnare formalA. In ciuda acestei slabiciuni numerice, comitetul dispune de 0 putere mare. Adevwl este cA forta lui nu rezida din cantitatea membrilor sAi. ci din calitatea lor. Este un grup de notabilitAti. alese in funetie de influenta lor.

    Aria geografica pe care functioneazA comitetul este destul de mare. ~i corespunde in general circumscriptiei electo

    -rale principale. SEqIA - Termenul de "sectie", in

    sine. desemneazA un element de bazA mai putin descentralizat decit comitetul: sectia este numai 0 parte dintr-un intrcg, ~i nu poate fi imaginalA ca avind 0 existenta separatA; tennenul de comitet evoca, din contril. 0 realitate autonom:l, care p03te trai izolata. Se va vedea cum. de fapt, part ide Ie baZ

  • Texte fundamenlale

    -".. - .. - ------------ - ":' -.-~----a. __ _ _

    rea partidului ce 0 asuma, asemenea ne- renti. partidul ar fi ca un profesor fAra sigurantelor politice ale adunArilor ame- elevi. Din punct de vedere fmanciar, parricane: este un lucru gray cc1 cea mai ma- tidul se bazeazA in principal 'pe cotizatiile re natiune a lumii, ce asumc1 responsabi- plJUite de membri, iar prima indatorire a litc1ti la scar.l planetarc1, se bazeazc1 pe un sectiei este de a asigura acoperirea 10.r sistem de partide orientat in intregime cc1- ,,' regulatc1. Partidul reun~te astfel foridutre orizonturi locale foarte inguste. [ ...J ' rile' necesare operei sale de educatie

    PARTIDELE DE CADRE ~I P AR- politil:c1 ~i activitc1tii sale zilnice; iot ast-TIDELE DE MASE - Distinctia dintre fel isi poate finanta alegerile: aid se in-part ide Ie de cadre ~i partidele de mase nu tilneS\: perspectiva financiarc1 cu cea p0se bazeazc1 numai pe dimensiunea si nu- liticc1. Acest din urmc1 aspect este fundamllrul lor de membri: nu este yorba de 0 mental: inlreaga campanie electoralc1 difcrentc1 de mArime. ci de structure}. Sc1 presupune 0 cheltuial4 enormc1. Tehnica luc1m in consideratie Partidul socialist partidului de mase are ca efect inlocuirea francez: recrutarea aderentilor are in ceea finant

  • Sfera Politicij - Editorial

    Violenta ~i compromisul

    "Une societe ne vit et ne prospere

    que s'il etabJit entre Ics groups

    d'elites une veritable coJlaboration.

    D'une maniere ou d'une autre.

    J'elite doit cue une. en pensee et en

    action, sur les metieres essentidles. "

    Raymond Aron

    Altemativa la negociere. dialog. compromis este violenta. Ea rezullll din intentia de a adjudeca puierea prin eliminarea ce10rlaIti pretendenti. Com prom isuI definit din punct de vedere moral ~i inte1ectual are 0 conotatie negativa. 0 judecatA empiricA asupnt compromisului. ~i a felului in care actioneazll indivizii ar indica 0 suilll nesfirsilll de compromisuri pc care fiecare Ie face cu ceilaIti. In contrast, discursul moral sau intelcctual dez

    'volta 0 retorid radicala anti-compromis. Clnd a~est tip de discurs este dominant in politica. se ajunge la polarizarea societatii. la blocaj. la violent:1. Anomia unci societati este si consccinta lipsei de dialog intrc elite si contraclite. lntre elitele p


Recommended