+ All Categories
Home > Documents > Participarea publică · precedent), audierea persoanelor nominalizate de către grupul . Pagina 15...

Participarea publică · precedent), audierea persoanelor nominalizate de către grupul . Pagina 15...

Date post: 05-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 19 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
41
Transcript

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Autor Adrian Sorescu

Tehnoredactare şi coperţi Ioana Popa

© Centrul de Resurse pentru participare publică - CeRe Bucureşti 2007

Cuprins

Introducere.....................................................................5

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene............8

Iniţiativa legislativă cetăţenescă........................................9

Audierile şi audierile publice la comisiile parlamentare.........13

Audierile publice la nivelul parlamentului sau

a uneia din camere.................................................17

Consultarea unor structuri externe parlamentului...............19

Petiţiile.........................................................................25

Referendumul................................................................33

Concluzii.......................................................................36

Pagina 5

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Introducere

Principiul participării cetăţenilor în procesul de adoptare a

deciziilor pubice este asociat, mai de grabă, în percepţia celor

mai mulţi dintre noi, regulilor de bună practică legate de relaţia

dintre administraţia publică şi cetăţenii unei comunităţi locale.

Preocupările unei autorităţi a administraţiei publice locale ţin de

aspecte legate de viaţa de zi cu zi a oamenilor. Cel puţin din

acest motiv, autoritatea respectivă, indiferent care ar fi ea,

intră în contact cu cetăţenii care îi solicită rezolvarea a fel de fel

de probleme şi se află în permanenţă sub observaţia cetăţenilor

respectivi. Nu întâmplător, de-a lungul timpului, la acest nivel

s-a dezvoltat o întreagă teorie şi au fost puse la punct o serie

de instrumente prin care cetăţenii pot fi implicaţi nemijlocit în

activitatea administraţiei publice locale, inclusiv în latura

decizională a acestei activităţi.

Iată însă, că în ultimele decenii, în ţările Uniunii Europene şi nu

numai, procesul de elaborare şi adoptare a legilor a devenit, şi

el, domeniul în care participarea publică îşi găseşte din ce în ce

mai mult locul şi rostul. Conceptul de democraţie reprezentativă

a început să piardă teren în faţa celui de democraţie

participativă şi la acest nivel. Iar gradul de dezvoltare a unei

democraţii dintr-o ţară sau alta este apreciat şi pe baza unor

Pagina 6

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

indicatori cum ar fi modul în care este reglementată

participarea cetăţenilor în procesul legislativ care se desfăşoară

în parlamentul ţării respective şi nivelul real de participare a

cetăţenilor şi a diferitelor forme de structuri asociative în acest

proces.

Fără să-şi propună, totuşi, o astfel de apreciere, iniţiatorii

acestui material, au dorit să treacă în revistă instrumentele

folosite într-o serie de ţări membre ale Uniunii Europene pentru

consultarea, în cadrul procesului legislativ ce se derulează la

nivelul forurilor legislative ale acestor ţări, a societăţii civile,

instrumente prevăzute de diferite acte normative. Aşa cum se

poate observa, datele şi informaţiile conţinute în acest material

pun în evidenţă, pe de o parte, varietatea care există în

Uniunea Europeană cu privire la reglementările din acest

domeniu, dar şi asemănările sau chiar similitudiile care pot fi

întâlnite între anumite ţări.

Este de menţionat faptul că în lucrare sunt menţionate doar

cazurile acelor ţări unde textele constituţionale fac referire

explicită la anumite forme de participare publică în procesul

legislativ şi unde parlamentele au prevăzute în regulamentele

lor de funcţionare prevederi referitoare la consultarea

cetăţenilor sau a structurilor asociative sau la posibilitatea

intervenţiei acestora în procesul legislativ.

Faptul că anumite ţări nu sunt prezentate în acest material nu

Pagina 7

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

indică faptul că în parlamentele lor nu are loc nici un fel de

consultare sau participare publică, ci doar, cel mult, faptul că

principiul consultării sau cel al participării nu este reglementat.

Pentru că există o serie de state, cum ar fi Regatul Unit spre

exemplu, unde, cu toate că sunt greu de întâlnit texte de acte

normative care să impună anumite mijloace de participare

publică, există deja, la nivelul practicii, cutume care sunt chiar

mai puternice, cel puţin prin prisma efectelor care se observă,

decât legile care se întâlnesc în alte locuri.

Pe de altă parte însă, considerăm existenţa unor reglementări la

nivel de act normativ ca fiind foarte necesară, în special în

democraţiile mai tinere din Europa Centrală şi de Est. În ţările

aparţinând acestui spaţiu, neexistând o practică a democraţiei

parlamentare foarte îndelungată, nu se poate vorbi încă de

obiceiuri sau cutume, astfel încât legile sunt acelea care pot

impune anumite principii.

Acest material oferă celor interesaţi de subiect posibilitatea de a

face comparaţii, iar celor care au preocupări în promovarea şi

dezvoltarea participării publice, posibilitatea de a se inspira din

modelele diferitelor ţări.

Pagina 8

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Participarea publică în

parlamentele ţărilor europene

În cele ce urmează sunt trecute în revistă, pentru fiecare ţară în

parte din cele care fac obiectul acestui material, metodele şi

instrumentele de participare publică reglementate prin diferite

acte normaive, dar în special constituţiile şi regulamentele de

funcţionare ale parlamentelor şi care sunt legate de diferite faze

ale procesului legislativ, începând cu faza de iniţiere a

propunerilor legislative şi încheind cu adoptarea legilor. Ţările la

care se face referire sunt, în ordine alfabetică, Austria, Cehia,

Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Lituania,

Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania

şi Ungaria.

Pagina 9

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Iniţiativa legislativă cetăţenească

Iniţiativa legislativă cetăţenească - procedura prin care un

număr de cetăţeni introduc în parlament o propunere de

lege care, în cadrul procesului de dezbatere şi adoptare a

legilor, are acelaşi statut cu cel al propunerii de lege venite

din partea oricărui deputat sau senator precum şi cu cel al

proiectelor de lege iniţiate de Guvern.

Pagina 10

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Austria

În Austria, 100.000 de cetăţeni (ceea ce corespunde unui

procent de 1,22% din populaţia ţării) sau 1/6 din votanţii a trei

state pot introduce o propunere legislativă în parlament.

Iniţiativa trebuie validată de Biroul Electoral Central care, apoi,

o înaintează Camerei Reprezentanţilor.

Italia

În Italia, iniţiativa legislativă poate să aparţină şi cetăţenilor,

dacă este susţinută de cel puţin 50.000 de persoane cu drept

de vot (ceea ce reprezintă aproximativ 0,08% din populaţia

ţării).

Letonia

Iniţiativa legislativă poate aparţine, pe lângă deputaţi, şi

cetăţenilor, dacă aceştia se strâng în număr egal cu o zecime

din numărul cetăţenilor cu drept de vot.

Lituania

Iniţiativa legislativă cetăţenească trebuie susţinută de cel puţin

50.000 de cetăţeni (aprox. 1,38% din populaţia ţării). Iniţiativa

se depune la parlament, sub forma unei propuneri legislative pe

care parlamentul este obligat să o discute.

Pagina 11

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Polonia

Cetăţenii polonezi au dreptul la iniţiativă legislativă, condiţia

fiind aceea ca orice astfel de iniţiativă să fie susţinută de cel

puţin 100.000 de persoane cu drept de vot (aprox. 0,25% din

populaţia ţării).

România

Iniţiativa legislativă cetăţeneasă trebuie să fie susţinută de un

număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă

trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în

fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti,

trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în

sprijinul acestei iniţiative.

Slovenia

Iniţiativa legislativă poate aparţine şi cetăţenilor, cu condiţia ca

un număr de cel puţin 5.000 dintre aceştia (ceea ce corespunde

unui procent de 0,25% din populaţia ţării) să o susţină.

Spania

În Spania, o iniţiativă legislativă cetăţenească trebuie susţinută

de cel puţin 500.000 de cetăţeni (ceea ce reprezintă aprox.

Pagina 12

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

1,24% din populaţia ţării). Este de menţionat faptul că nu pot

exista iniţiative legislative cetăţeneşti privitoare la legi organice,

impozite, afaceri externe sau graţieri.

Pagina 13

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Audierile şi audierile publice la comisiile parlamentare

Audierile la comisia parlamentară - procedura prin care, în timpul dezbaterilor din cadrul unei comisii - fie ea perma-nentă sau specială, pe un anumit subiect, sunt invitate, pe rând, o serie de persoane, pentru a-şi expune opiniile, propunerile, punctele de vedere cu privire la subiectul re-spectiv. Audierile publice la comisia parlamentară - procedura prin care, în timpul dezbaterilor din cadrul unei comisii, pe un anumit subiect, mai multe persoane participă, în acelaşi timp, în virtutea unei invitaţii adresate publicului larg, la o întâlnire cu comisia respectivă, întâlnire în cadrul căreia îşi exprimă opiniile, propunerile, punctele de vedere cu privire la subiectul respectiv.

Pagina 14

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Danemarca

O comisie poate decide să invite anumite persoane care să

exprime puncte de vedere pe marginea subiectelor aflate în

dezbaterea comisiei. Tot membrii comisiei sunt aceia care decid

dacă, în cazul orgnanizării unei audieri, publicul are acces în

sală sau nu.

Finlanda

Regulamentul parlamentului Finlandei prevede posibilitatea ca

orice comisie care lucrează la un act normativ ce se referă la un

domeniu anume, să audieze experţi în domeniul respectiv. De

asemenea, orice comisie poate decide audierea reprezentanţilor

unor grupuri de cetăţeni cu privire la un anumit proiect de lege

la care lucrează.

Germania

În scopul culegerii de informaţii şi opinii cu privire la o temă

aflată în dezbatere, o comisie poate organiza o audiere publică

invitând experţi, reprezentanţi ai unor grupuri de interese sau

alte persoane care pot furniza informaţii. Mai mult, o comisie

este obligată să organizeze audieri publice dacă un sfert din

membrii săi cer acest lucru. Dacă un grup minoritar din comisie

solicită organizarea unei audieri publice (conform paragrafului

precedent), audierea persoanelor nominalizate de către grupul

Pagina 15

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

respectiv este obligatorie. In cazul în care comisia decide să

limiteze numărul de persoane care urmează a fi audiate, grupul

care a iniţiat audierea va propune un număr de persoane pentru

a fi audiate care să corespundă cu proporţia pe care membrii

săi o deţin în totalul membrilor comisiei.

O comisie căreia i s-a solicitat opinia cu privire la un subiect

poate decide organizarea unei audieri publice în acord cu

comisia responsabilă cu dezbaterea pe marginea subiectului

respectiv şi în cazul în care aceasta din urmă nu organizează ea

însăşi audiere publică.

Germania — dezbaterea publică

În faza finală a dezbaterii asupra unui proiect de lege sau a unei

chestiuni de altă natură, în cadrul Bundestag – ului, o comisie

poate, în urma consultărilor cu Consiliul Seniorilor şi cu celelalte

comisii cărora li s-a cerut opinia, să iniţieze dezbateri publice.

Comisia în cauză (comisia sesizată în fond) stabileşte formatul

şi durata dezbaterii, în acord cu celelalte comisii cărora li s-a

solicitat avizul. Preşedintele comisiei respective prezidează

dezbaterea publică. Agenda dezbaterii trebuie să fie adusă la

cunoştinţa Bundestag-ului, Bundesrat-ului şi Guvernului federal.

Atunci când o comisie decide organizarea unei dezbateri

publice, un sfert din membrii săi pot solicita ca dezbaterea să

Pagina 16

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

fie una „generală”, la nivelul Bundestag-ului. Dacă o temă a

făcut obiectul unei dezbateri publice organizate de o comisie, ea

nu mai poate fi şi subiectul unei dezbateri organizate la nivelul

plenului.

Portugalia

Adunarea Republicii poate decide cu privire la organizarea, de

către o comisie sau alta, de „audieri parlamentare” pe marginea

subiectului aflat în dezbaterea comisiei respective.

Regulamentul prevede foarte clar faptul că orice astfel de

audiere trebuie să fie publică. În cadrul audierilor respective,

pot fi audiaţi reprezentanţi ai Guvernelor, ai ministerelor,

iniţiatori ai unor proiecte de acte normative, dar şi cetăţeni care

nu sunt membri ai Adunării.

Pagina 17

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Audierile publice la nivelul parlamentului sau al uneia din

camere

Audierile publice la nivelul parlamentului (sau al uneia

din Camere) - procedura prin care, în cadrul dezbaterilor

din parlament pe un anumit subiect se alocă un anumit

timp unei întâlniri cu un număr de cetăţeni care, în

virtutea unei invitaţii adresate de către parlament

publicului larg, vin la întâlnirea respectivă pentru a-şi

prezenta opiniile, propunerile, punctele de vedere cu

privire la subiectul respectiv.

Pagina 18

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Cehia

Ca urmare a solicitării unui număr de cinci senatori sau a

Biroului Permanent, Senatul ceh poate decide organizarea unei

audieri publice pe un anumit subiect. Participanţii invitaţi la o

audiere publică au dreptul nu numai să ia cuvântul, ci şi să

depună moţiuni scrise şi opinii. Conform regulamentului

Senatului, orice intervenţie într-o audiere publică este limitată

la cinci minute. După fiecare audiere publică trebuie întocmit un

raport care să conţină, printre eltele, transcrierea integrală a

intervenţiilor participanţilor, precum şi moţiunile şi opiniile

prezentate de aceştia în scris. Raportul este făcut public.

Orice comisie poate să organizeze, de asemenea, audiere

publică, în acest caz aplicându-se în mod corespunzător,

regulile care se referă la organizarea audierilor de către Senat.

Pagina 19

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Consultarea unor structuri externe parlamentului

Consultarea unor structuri externe parlamentului -

procesul prin care pe parcursul procesului de elabo-

rare a unei legi cei care elaborează şi/sau dezbat

proiectul de lege/propunerea legislativă cer şi ana-

lizează opiniile unor alte structuri care pot fi afectate

sau care aduc expertiză pe subiectul în cauză.

Pagina 20

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Danemarca

O comisie parlamentară poate angaja consultări care, în cazul în

care cel puţin trei membri ai comisiei o solicită, sunt

„publice” (altminteri, ele pot fi şi „închise”). Sintagma „publice”

se referă la faptul că, dacă sesiunile de consultare sunt

considerate a face parte din această categorie, ele sunt

înregistrate audio-video. În ceea ce priveşte persoanele care

participă la consultări, fie ele publice sau „închise”, membrii

comisiei sunt cei care decid asupra acestui lucru.

Franţa

În timpul dezbaterilor în plen pe marginea unui proiect de lege,

după ce s-au primit rapoartele comisiilor cărora li s-a solicitat

să se pronunţe asupra acelui proiect, Adunarea Naţională poate

audia un reprezentant al Consilului Economic şi Social cu privire

la proiectul respectiv. Pentru ca acest lucru să se întâmple,

trebuie ca o persoană din rândul membrilor Consiliului Economic

şi Social să fie desemnată de către Consiliu să prezinte poziţia

acestui for cu privire la proiectul respectiv, iar Preşedintele

Consiliului Economic şi Social să-l informeze pe Preşedintele

Adunării Naţionale despre acest lucru.

Dacă Biroul Permanent al Adunării nu decide altfel,

reprezentantul Consiliului Economic şi Social va fi audiat după

raportorii din partea comisiilor permanente care au fost

Pagina 21

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

sesizate. La ora stabilită pentru audiere, chestorul îl va conduce

pe respectivul la microfonul Adunării, pentru a-şi ţine

cuvântarea. După ce îşi termină intervenţia, reprezentantul

Consiliului este condus afară prin acelaşi „ceremonial”.

Italia

Înainte ca un proiect de lege să intre în dezbaterile generale în

Camera Deputaţilor, deputaţii pot solicita Preşedintelui Camerei

să invite un reprezentant al Consiliului Naţional al Muncii şi

Economiei să exprime un punct de vedere cu privire la proiectul

în cauză. Acelaşi lucru poate fi făcut şi înainte ca un raportor să

fie nominalizat de către comisia sesizată pe fond să

întocmească raportul comisiei. Fie că opiniile sunt transmise

Camerei, fie că sunt prezentate comisiei sesizate pe fond,

opiniile respective vor fi incluse într-un raport care este făcut

public.

Portugalia

Ori de câte ori un proiect de lege se referă la administraţia

publică locală, comisia sesizată pe fond va consulta Asociaţia

Naţională a Autorităţilor Municipale şi Asociaţia Naţională a

Parohiilor.

Pagina 22

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

De asemenea, comisiile pot solicita oricărui cetăţean să îşi

prezinte punctele de vedere pe marginea unui subiect.

Preşedintele comisiei este persoana responsabilă cu demersurile

prin care se solicită opinii din afara comisiei cu privire la

subiectele dezbăturte de comisie, el fiind, totodată, acela care

trebuie să îl informeze pe Preşedintele Adunării (parlamentului)

asupra oricărui astfel de demers.

România

Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate,

reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti

din partea unor autorităţi publice sau a altor instituţii

specializate. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi

specialiştii invitaţi pot să îşi prezinte opiniile cu privire la

problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui

comisiei documentaţii ce vizează tematica pusă în discuţie.

Camera Deputaţilor pune la dispoziţia organizaţiilor societăţii

civile legal constituite, fără scop lucrativ, care sunt interesate

de activitatea legislativă desfăşurată la nivelul comisiilor

permanente, o procedură de înregistrare online într-un

Repertoar publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor. Repertoarul

va fi completat cu propunerile, sugestiile, contribuţiile etc.

organizaţiilor înscrise, referitoare la diferitele iniţiative aflate în

dezbaterea comisiilor şi transmise acestora în scris, precum şi

cu ocazia şedinţelor de consultare dintre comisii şi

Pagina 23

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

reprezentanţii societăţii civile, organizate potrivit prevederilor

Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Pe lângă procedura de înregistrare, Repertoarul oferă

organizaţiilor interesate să participe direct la procesul de

consultare şi care pot oferi expertiză de specialitate în varii

domenii aflate în atenţia legiuitorului, o procedură de acreditare

a acestora la Camera Deputaţilor, pe baza unui set de principii

şi reguli de conduită, în acord cu prevederile Regulamentului

Camerei Deputaţilor.

Ungaria

Regulamentul Parlamentului Ungariei prevede că Preşedintele

unei comisii poate invita experţi la şedinţele comisiei, experţi

care să fie consultaţi cu privire la subiectul aflat în discuţie.

Ceilalţi membri ai comisiei au dreptul de a propune invitarea

unor experţi, urmând ca asupra fiecărei astfel de propuneri să

decidă comisia în întregul ei.

De asemenea, reprezentanţii în comisie ai unui grup

parlamentar, oricare ar fi acela, au dreptul de a aduce un

(singur) expert la şedinţa la care se discută un anumit subiect,

urmând ca expertul respectiv să ia cuvântul dacă este de acord

întreaga comisie.

La nivelul parlamentului există un registru în care sunt

înregistrate numele şi datele grupurilor de interese la nivel

naţional şi al organizaţiilor sociale care solicită acest lucru.

Pagina 24

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Pentru fiecare astfel de grup sau organizaţie, în registru sunt

trecute:

numele organizaţiei, localitatea în care îşi are sediul şi

adresa

domeniul de activitate

organul reprezentativ (şi de decizie)

numele persoanelor autorizate să reprezinte organizaţia

şi adresele lor.

Pagina 25

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Petiţii

Petiţia - un instrument de adresare, în scris, de către

o persoană sau un grup de persoane, către o

autoritate, instituţie, organizaţie, etc. a unei cereri,

revendicări, punct de vedere, etc.

Pagina 26

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Cehia

Petiţiile adresate uneia din cele două Camere ale Parlamentului

Ceh ajung la comisia specială care se ocupă de petiţii, iar

aceasta trebuie să analizeze dacă petiţia respectă prevederile

legii cu privire la modul de adresare a petiţiilor. Dacă se

constată că prevederile respective sunt respectate, însă comisia

pentru petiţii nu este în măsură să soluţioneze petiţia, o copie a

petiţiei este transmisă comisiei care se ocupă de domeniul la

care face referire petiţia.

Comisia care examinează petiţia stabileşte dacă autorii petiţiei

urmează a fi audiaţi sau nu. O dată luată decizia cu privire la

modul în care trebuie să se dea curs petiţiei, decizia respectivă

este comunicată autorilor petiţiei, laolaltă cu opiniile membrilor

comisiei şi propunerile legate de modul în care trebuie procedat

în continuare. O copie a răspunsului adresat autorilor petiţiei se

transmite comisiei speciale care se ocupă de petiţii.

Comisia pentru petiţii trebuie să întocmească un raport anual în

care să prezinte toate petiţiile acceptate (cele care respectă

reglementările legale), menţionând autorii lor, conţinutul, ce

anume comisie le-a analizat şi modul în care au fost

soluţionate. Raportul pe un an trebuie emis până la data de 15

februarie a anului următor.

Atunci când o petiţie este semnată de 10.000 de cetăţeni, este

obligatoriu ca subiectul la care se referă petiţia respectivă să fie

Pagina 27

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

inclus pe agenda primei şedinţe a Camerei căreia îi este

adresată petiţia, de îndată ce aceasta este analizată de comisia

care se ocupă de domeniul la care se referă. De asemenea, un

reprezentant al semnatarilor petiţiei are dreptul de a lua

cuvântul în plenul Camerei pentru a susţine petiţia.

Cetăţenii pot adresa parlamentului şi alte tipuri de documente

decât petiţiile, documentele respective fiind, de asemenea,

direcţionate către comisiile care se ocupă de domeniile la care

se face referire în documente.

Cipru

În Cipru, orice petiţie adresată parlamentului este direcţionată

către comisia care are în aria de preocupări domeniul la care

face referire petiţia. Comisia respectivă trebuie să analizeze

petiţia şi să întocmească un raport cu privire la modul în care

petiţia trebuie soluţionată, raport pe care trebuie să îl adreseze

parlamentului. Orice memorandum sau petiţie adresat(ă) unei

comisii trebuie depus(ă) la secretariatul comisiei respective, iar

secretariatul trebuie să se ocupe de transmiterea materialului

respectiv către toţi membrii comisiei.

Danemarca

Orice petiţie poate fi introdusă în parlament, numai prin

intermediul unui membru al parlamentului. Petiţia este

Pagina 28

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

direcţionată către comisia indicată de către autorul ei. Dacă

semnatarul/semnatarii petiţiei nu indică nici o comisie la care să

fie trimisă petiţia, Preşedintele este acela care decide la care

dintre comisii trebuie să ajungă petiţia sau dacă aceasta trebuie

doar înmânată deputaţilor pentru a fi lecturată.

Franţa

Petiţiile reprezintă un instrument de adresare către Adunarea

Naţională a Franţei cu referire la diferite aspecte ale activităţii

Adunării, inclusiv la procesul legislativ. Orice petiţie trebuie

adresată Preşedintelui Adunării, care o va direcţiona către

comisia care se ocupă de domeniul/domeniile la care face

referire petiţia. Orice petiţie tebuie să poarte adresa şi

semnătura petiţionarului. După audierea recomandărilor

„raportorului”, comisia poate decide, cu privire la o anumită

petiţie, să nu dea curs petiţiei, să o trimită la altă comisie sau la

un minister sau să o supună atenţiei Adunării (ceea ce

înseamnă „a da curs petiţiei”). Fiecare petiţionar va fi înştiinţat

cu privire la decizia adoptată de către Comisie. Atunci când

comisia decide să adreseze petiţia Adunării, va întocmi şi un

raport cu privire la petiţia respctivă, raport care va cuprinde

inlcusiv textul întreg al petiţiei şi care va fi tipărit şi distribuit.

Un buletin în care sunt prezentate petiţii şi decizile relevante

care se adoptă cu privire la ele este distribuit periodic către

membrii Adunării.

Pagina 29

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Germania

La nivelul Bundestag-ului funcţionează o comisie pentru petiţii.

Preşedintele direcţionează toate petiţiile către comisia

respectivă care, la rândul ei, poate cere opiniile şi comentariile

comisiilor de specialitate dacă petiţia are legătură cu subiectele

aflate în dezbatere în comisiile respective.

Italia

Petiţiile adresate uneia din cele două Camere ale parlamentului

sunt direcţionate către comisiile potrivite. Concluzia comisiei

care examinează o petiţie poate fi aceea că petiţia respectivă

este transmisă Guvernului pentru a lua măsurile care se cer sau

că petiţia urmează să facă obiectul unui proiect de lege, dacă

pe agenda parlamentului există un proiect de lege care are

legătură cu domeniul la care face referire petiţia.

Malta

Petiţiile adresate Parlamentului Maltei nu se pot referi la

subiecte care fac obiectul dezbaterilor în parlament sau al unor

moţiuni. Orice petiţie trebuie prezentată parlamentului de către

unul din membrii acestui for. Pe de altă parte, nici un membru

al parlamentului nu îşi poate prezenta propria petiţie. Înainte de

a fi prezentată, orice petiţie trebuie să fie semnată de către cel

care o va prezenta (pe lângă faptul că este semnată de către

Pagina 30

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

autorii ei), după care trebuie depusă la Secretarul parlamentului

(unde trebuie să stea cel puţin o zi). Acesta, după ce o va

examina, o va înainta Preşedintelui („Speaker” – ului)

parlamentului, care trebuie să o „aprobe” pentru a putea fi

prezentată în parlament. La prezentarea petiţiei trebuie

menţionat şi numărul semnatarilor acesteia.

Portugalia

Orice petiţie care se referă la activitatea Adunării Republicii

trebuie adresată Preşedintelui acesteia care, la rândul său,

transmite petiţia către comisia competentă în domeniu. Comisia

respectivă are la dispoziţie 60 de zile pentru a analiza petiţia şi

a întocmi un raport conţinând măsurile pe care le consideră de

cuviinţă cu privire la luarea sau ne-luarea în considerare a

petiţiei.

România

Petiţiile adresate Camerei Deputaţilor sau Senatului se înscriu

într-un registru, în ordinea primirii, consemnându-se numărul

de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petiţionarului şi

obiectul cererii. Forma electronică a registrului va fi prezentată

pe site-ul Camerei Deputaţilor. Petiţiile înregistrate se transmit

Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii

şi altor comisii permanente, spre dezbatere şi soluţionare.

Pagina 31

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Oricare membru al Camerei sau Senatului poate lua cunoştinţă

de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest sens

preşedintelui comisiei sesizate.

Comisia sesizată va decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă

va trimite petiţia unei autorităţi publice competente sau o va

clasa. Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.

Semestrial în cazul Camerei Deputaţilor sau trimestrial în cazul

Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi

pentru petiţii prezintă Biroului permanent şi apoi camerei

respective, la începutul fiecărei sesiuni, un raport asupra

petiţiilor primite şi asupra modului de soluţionare a acestora. În

raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de

autorităţile publice la petiţiile care le-au fost trimise spre

soluţionare.

Slovacia

Orice petiţie adresată Consiliului Naţional (Parlamentul

Slovaciei) trebuie depusă la Cancelaria acestei instituţii, care

trebuie să ţină evidenţa tuturor petiţiilor. Preşedintele

Consiliului transmite mai apoi petiţia la comisia care se ocupă

de domeniul la care petiţia respectivă face referire. Dacă petiţia

are legătură cu activitatea mai multor comisii, toate acele

comisii sunt consultate, însă există o singură comisie

răspunzătoare de coordonarea activităţii de consultare a

celorlalte.

Fiecare comisie trebuie să înainteze către Consiliul Naţional un

Pagina 32

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

raport cu privire la petiţiile pe care le-a primit şi modul în care

le-a soluţionat, cel puţin o dată într-un an calendaristic. Dacă o

petiţie este semnată de 100.000 de cetăţeni, ea trebuie luată în

dezbatere de către Consiliul Naţional.

Ungaria

Orice petiţie adresată parlamentului este repartizată de către

preşedintele parlamentului comisiei în a cărei sferă de

competenţe intră subiectul la care face referire petiţia. Petiţiile

sunt înregistrate într-un registru în care, pentru fiecare petiţie,

se menţionează şi măsurile care s-au luat ca urmare a petiţiei

respective. Membrii parlamentului, grupurile parlamentare şi

comisiile pot, de asemenea, analiza petiţii care le sunt adresate

în mod direct (fără a le parveni prin intermediul Preşedintelui

parlamentului).

Pagina 33

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Referendumul

Referendumul - procedura prin care cetăţenii cu drept

de vot dintr-o comunitate sau din întreaga societate

sunt invitaţi să îşi exprime punctul de vedere, de regulă

votând cu "DA" sau "NU", cu privire la o anumită

propunere de interes local, respectiv naţional.

Pagina 34

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Danemarca

Dacă proiectul de lege adoptat de către parlament face parte

din categoria celor care, potrivit Constituţiei, pot face obiectul

unui referendum, o treime din membrii parlamentului pot

impune organizarea unui referendum având ca subiect proiectul

respectiv dacă înaintează o cerere în acest sens în cel mult trei

zile de la adoptarea lui de către parlament.

Franţa

Cetăţenii francezi pot fi consultaţi prin referendum cu privire la

un proiect de lege iniţiat de Guvern, dacă se depune o moţiune

în acest sens cu privire la proiectul respectiv, moţiune semnată

de cel puţin o zecime din numărul deputaţilor şi dacă moţiunea

respectivă este adoptată de către Adunarea Naţională. Un

proiect de lege iniţiat de Guvern poate face obiectul unei

singure astfel de moţiuni. Moţiunea este dezbătută imediat,

înainte de dezbaterea generală cu privire la proiectul de lege

respectiv sau, dacă dezbaterea generală a început deja, de

îndată ce a fost afişată (caz în care dezbaterea se întrerupe).

Dacă moţiunea este adoptată, dezbaterea este suspendată, iar

moţiunea este transferată la Senat. Dacă Senatul nu adoptă

moţiunea respectivă în termen de 30 de zile din momentul în

care i-a fost transmisă, dezbaterea se reia în Adunarea

Naţională de la punctul la care a fost întreruptă.

Pagina 35

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Italia

Un număr de 500.000 de cetăţeni pot cere organizarea unui

referendum pentru abrogarea totală sau parţială a unei legi.

Atunci când procedura este îndeplinită conform legii,

organizarea referendumului este obligatorie.

România

Conform legii nr.3/2000 privind organizarea referendumului,

cetăţenii români au posibilitatea de a-şi exprima punctul de

vedere cu privire la o serie de probleme de interes naţional,

inclusiv cele care fac obiectul unor legi ce ar urma să fie

adoptate sau care au fost adoptate deja de către Parlament.

Acest lucru se poate întâmpla însă, numai atunci când

Preşedintele ţării iniţiază o astfel de procedură de consultare.

Pagina 36

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

Concluzii

Aşadar, instrumentele de consultare şi participare a cetăţenilor

în procesul legislativ întâlnite în legislaţia ţărilor la care acest

material face referire sunt:

iniţiativa legislativă cetăţenească;

audierile la comisiile parlamentare;

audierile publice la comisiile parlamentare;

audierile publice la nivelul parlamentului sau al uneia din

Camere (acolo unde întâlnim parlamente bicamerale);

consultarea unor structuri externe parlamentului, cum ar

fi Consiliul Economic şi Social sau diferite tipuri de

organizaţii ale societăţii civile;

petiţiile;

referendumul.

În cazul petiţiilor — cel mai larg răspândit instrument de

participare a cetăţenilor în procesul legislativ — în parlament,

trebuie menţionat faptul că acestea nu reprezintă întotdeauna

forme de participare publică la procesul legislativ, însă în cea

mai mare parte a ţărilor avute în vdere, ele sunt mijloace prin

Pagina 37

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

care cetăţenii sau diferite grupuri de interese pot prezenta

membrilor parlamentului opinii şi propuneri cu privire la

proiecte de lege sau propuneri legislative aflate pe agenda

parlamentului.

Ceea ce este demn de reţinut este faptul că nu există nici o ţară

care să aibă reglementate toate instrumentele de participare

publică din lista de mai sus. Mai mult, există, iată, ţări în care

legiuitorul a găsit de cuviinţă să dea cetăţenilor dreptul de

iniţiativă legislativă, dar în care nu există nici un fel de

reglementări cu privire la modul în care se pot implica cetăţenii

după consumarea fazei de iniţiativă legislativă. Asta nu

înseamnă, totuşi, aşa cum am mai menţionat, că în aceste ţări

nu există nici un fel de formă de participare publică.

Aceste aspecte se explică prin faptul că, în diferite ţări, diferite

instrumente de participare publică au fost reglementate la

diferite momente, în funcţie de anumite evenimente care au

avut loc, evenimente cum ar fi adoptarea unor constituţii în

perioadele care au urmat unor regimuri totalitare sau revizuirea

regulamentelor de funcţionare ale forurilor legislative.

Cu siguranţă, însă, că în deceniile sau chiar anii care vor urma

vom asista la o uniformizare, la nivelul Uniunii Europene, a

acestor reglementări, dacă nu cumva chiar la o standardizare a

lor, deoarece consultarea factorilor interesaţi de un anumit

proiect de lege/propunere legislativă este imperios necesară,

Pagina 38

Participarea publică în parlamentele ţărilor europene

pentru ca legea ce va rezulta SĂ FIE IMPLEMENTABILĂ ŞI EFI-

CIENTĂ, raspunzând nevoilor şi condiţiilor reale, care întot-

deauna sunt cel mai bine cunoscute şi exprimate de către cei

afectaţi.

Pe proiecte de lege de interes major sau pe subiecte foarte con-

troversate se poate decide consultarea nu numai a factorilor

interesaţi, ci şi a publicului. Consultarea publicului se face pen-

tru că, pe de o parte, legea rezultată să genereze cât mai

puţina opoziţie şi, pe de alta parte, publicul să fie pregatit pen-

tru apariţia unei legi controversate.

Centrul de Resurse pentru participare publică - CeRe

Adresă: Str. Inginer Zablovschi nr. 1, bl. 13B, sc. A, et. 1, ap 5, sector 1, Bucureşti

Telefon: 031 1050 755 Fax: 031 1050 756

Mail: [email protected] Web: www.ce-re.ro

Asociaţia Pro Democraţia

Adresă: B-dul Maresal Al. Averescu nr.17, - în incinta Complexului Social de Servicii "Sf. Ecaterina" -

Pavilion F, Et. 3, Sector 1, Bucureşti Telefon: 021 222.82.45

Fax: 021 222.82.54 Mail: [email protected] Web: www.apd.ro

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

Adresă: Splaiul Independenţei nr. 2k, et. 4, sector 3, Bucureşti

Telefon: 021-310-0177 Fax:021-310-0180 Mail: [email protected] Web: www.fdsc.ro


Recommended