+ All Categories
Home > Documents > participarea copiilor si tinerilor

participarea copiilor si tinerilor

Date post: 01-Feb-2017
Category:
Upload: dodang
View: 283 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
of 128 /128
Transcript
Page 1: participarea copiilor si tinerilor
Page 2: participarea copiilor si tinerilor

Ghidul este adresat tuturor celor care lucreazã cucopiii ºi tinerii în scopul consolidãrii capacitãþii lor dea participa ºi de a influenþa procesele ce au loc lanivel de familie, ºcoalã, comunitate, þarã, glob –profesori, educatori, manageri ai instituþiilor deînvãþãmânt, lucrãtori de tineret, asistenþi sociali, lideriai ONG-urilor.

În lucrare este accentuatã importanþa dreptului copiilorºi tinerilor la participare ºi sunt aduse modele de succesîn exercitarea lui. Rãmâne la alegerea tinerilor dinfiecare comunitate sã-ºi exercite acest drept reieºinddin contextul local.

Aceastã publicaþie descrie încercãrile de a le oferitinerilor o voce în societate fãcute în Moldova. Ele nuau fost fãrã probleme ºi recunoaºtem cã paºii fãcuþipânã acum sunt doar un început. Una din lecþiileînvãþate este cã adulþii nu întotdeauna au dezvoltatãcapacitatea de a asculta. Oricum, atunci când copiiisunt auziþi cu adevãrat, calitatea deciziilor luate tindesã se îmbunãtãþeascã.

Culegerea a apãrut în cadrul proiectului CentrulNaþional de Resurse pentru Tineri, implementat deAsociaþia European Youth Exchange Moldova încolaborare cu Ministerul Educaþiei ºi DepartamentulTineret ºi Sport, cu suportul financiar al ReprezentanþeiUNICEF Moldova ºi a Ambasadei Olandei la Kiev.

La realizareaLa realizareaLa realizareaLa realizareaLa realizarea

lucrãrii au colaborat:lucrãrii au colaborat:lucrãrii au colaborat:lucrãrii au colaborat:lucrãrii au colaborat:

Iosif Moldovanu

Claudia Coadã

Sergiu Tomºa

Viorica Creþu

Cezar Gavriliuc

Viorel Babii

Vadim Moldoveanu

Aliona Stepan

Eugenia Cucoº

Pentru informaþii suplimentare vã puteþi adresala Asociaþia European Youth Exchange Moldova

Str. Serghei Lazo 15, 1-2MD-2004 Chiºinãu

Opinia autorilor nu coincideneapãrat cu opinia finanþatorilor.

Page 3: participarea copiilor si tinerilor

CuprinsIntroducere .............................................................................................................................................................. 4

Capitolul I:Capitolul I:Capitolul I:Capitolul I:Capitolul I: CONCEPTUL DE P CONCEPTUL DE P CONCEPTUL DE P CONCEPTUL DE P CONCEPTUL DE PARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPARE ªI PRINCIPIILE LARE ªI PRINCIPIILE LARE ªI PRINCIPIILE LARE ªI PRINCIPIILE LARE ªI PRINCIPIILE LUCRULUCRULUCRULUCRULUCRULUI CU TINERIIUI CU TINERIIUI CU TINERIIUI CU TINERIIUI CU TINERII ... 51. Cadrul teoretic sau ce este participarea .............................................................................................. 62. Cadrul legal sau dreptul de a influenþa ................................................................................................ 8

Declaraþia universalã a drepturilor omului ...................................................................................................8Convenþia naþiunilor unite cu privire la drepturile copilului ......................................................................9Carta europeanã a participãrii tinerilor la viaþa comunitãþilor locale ºi regionale ......................... 11Legea Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului ................................................................... 11Legea Republicii Moldova cu privire la tineret ......................................................................................... 12

3. Cadrul metodologic sau cum putem organiza o participare realã a tinerilor ............................ 13Principiile lucrului cu tinerii ............................................................................................................................ 15Nivelurile de participare a tinerilor ............................................................................................................. 16

4. Cadrul pedagogic sau ce pot învãþa tinerii participând .................................................................. 22

Capitolul II:Capitolul II:Capitolul II:Capitolul II:Capitolul II: MODELE DE P MODELE DE P MODELE DE P MODELE DE P MODELE DE PARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPARE A COPIILARE A COPIILARE A COPIILARE A COPIILARE A COPIILORORORORORªI A TINERILªI A TINERILªI A TINERILªI A TINERILªI A TINERILOR LA LOR LA LOR LA LOR LA LOR LA LUUUUUAREA DECIZIILAREA DECIZIILAREA DECIZIILAREA DECIZIILAREA DECIZIILOROROROROR ...................................................................................... 251. Participarea în familie ............................................................................................................................... 282. Participarea în viaþa instituþiei de învãþãmânt .................................................................................... 293. Participarea în viaþa comunitãþii locale ................................................................................................ 354. Participarea în viaþa statului ................................................................................................................... 455. Participarea în viaþa comunitãþii internaþionale .................................................................................. 57

Capitolul III:Capitolul III:Capitolul III:Capitolul III:Capitolul III: ÎNVÃÞÃM P ÎNVÃÞÃM P ÎNVÃÞÃM P ÎNVÃÞÃM P ÎNVÃÞÃM PARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPAREAAREAAREAAREAAREA ......................................................................... 60Sugestii privind desfãºurarea activitãþilor ................................................................................................. 60Activitãþi ............................................................................................................................................................ 63

Invazia ................................................................................................................................................................ 64Pe cine vei salva? ............................................................................................................................................ 65„Mãsurând temperatura“ drepturilor omului în ºcoala ta ...................................................................... 66Perechi ............................................................................................................................................................... 68Sã desenãm drepturile! .................................................................................................................................. 70Jocul cu baloanele .......................................................................................................................................... 71Legãtura drepturilor ....................................................................................................................................... 72Copiii în jurul lumii .......................................................................................................................................... 73Lanþul votãrii ..................................................................................................................................................... 76Activitatea da/nu ............................................................................................................................................. 78Votul bizar ......................................................................................................................................................... 79Maºinuþe-maºinuþe ........................................................................................................................................... 80Ai prefera...? ..................................................................................................................................................... 81Simularea Non-votãrii .................................................................................................................................... 82Analiza caricaturilor ........................................................................................................................................ 83Trei schimbãri ................................................................................................................................................... 85Cine-i liderul? .................................................................................................................................................... 87Douã buletine ................................................................................................................................................... 88Pãlãria preºedintelui ....................................................................................................................................... 89Promisiuni de îndeplinit .................................................................................................................................. 92Puterea de decizie ........................................................................................................................................... 94Ce este participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor? .......................................................... 95Problemele participãrii ................................................................................................................................... 96Participarea prin educaþie ............................................................................................................................. 97Planificarea timpului liber .............................................................................................................................. 98

93 DE L93 DE L93 DE L93 DE L93 DE LUCRURI PE CARE LE POÞI FUCRURI PE CARE LE POÞI FUCRURI PE CARE LE POÞI FUCRURI PE CARE LE POÞI FUCRURI PE CARE LE POÞI FAAAAACE PENTRU COMUNITCE PENTRU COMUNITCE PENTRU COMUNITCE PENTRU COMUNITCE PENTRU COMUNITAAAAATEA TTEA TTEA TTEA TTEA TAAAAA ...................... 99

Anexã:Anexã:Anexã:Anexã:Anexã: CUM SE CREEAZÃ UN CONSILIU L CUM SE CREEAZÃ UN CONSILIU L CUM SE CREEAZÃ UN CONSILIU L CUM SE CREEAZÃ UN CONSILIU L CUM SE CREEAZÃ UN CONSILIU LOCAL AL COPIILOCAL AL COPIILOCAL AL COPIILOCAL AL COPIILOCAL AL COPIILOR ªI TINERILOR ªI TINERILOR ªI TINERILOR ªI TINERILOR ªI TINERILOR?OR?OR?OR?OR? ..... 102

Glosar .................................................................................................................................................................. 116

Adrese utile ........................................................................................................................................................ 120

Învingãtorii concursului de granturi mici pentru grupurile de iniþiativã ale tinerilor – 2003 ......... 126

Bibliografie .......................................................................................................................................................... 128

Page 4: participarea copiilor si tinerilor

4

Introducere(despre acest ghid)

Participarea este o atitudine. Pentru a forma o atitudine, este nevoie despaþiu pentru practicare. Nu în zadar un proverb francez afirmã: „Bãtândfierul devii fierar“. Oricine doreºte sã devinã specialist în participaretrebui sã se antreneze regulat. Desigur, aceasta implicã de asemeneaerori, dar ele sunt binevenite! Este mai bine ca o iniþiativã de participaresã eºueze ºi sã fie extrase lecþii din erorile comise, decât sã nu se facãnimic din teama de a greºi. Dacã solidaritatea ºi comunicarea rãmânpe primul plan, eºecurile se pot dovedi a fi la fel de preþioase ca ºi oiniþiativã de participare reuºitã. Iatã de ce sperãm cã acest ghid le vada chef ºi curaj de a se lansa celor care încã nu au fãcut-o.

Termenul „participare“ este folosit în acest ghid pentru a se referi laprocesul de împãrþire a deciziilor care afecteazã viaþa personalã ºiviaþa comunitãþii în care persoana trãieºte. Acesta este mijlocul princare este construitã democraþia ºi este un standard dupã care democraþiatrebuie mãsuratã.

Participarea copiilor ºi tinerilor este vãzutã ca implicarea lor în luareadeciziilor. Însã adesea este auzitã întrebarea „Cum e posibil ca cinevade patru ani sã ia vreo decizie?“. Prin urmare, în multe societãþi lipseºteun mediu în care copilul sã se exprime liber. În toate discuþiile privindimplicarea copiilor ºi tinerilor atitudinea adulþilor ºi a comunitãþii faþãde participarea copiilor ºi a tinerilor (negativã sau reþinutã în cel maibun caz) a fost identificatã ca fiind constrângerea majorã în a faceparticiparea copiilor ºi tinerilor o realitate. Deci adulþii trebuie convinºicã copiii ºi tinerii pot participa ºi pot contribui semnificativ în soluþionareaproblemelor care îi afecteazã.

Scopul acestei publicaþii este de a analiza experienþele care rezultã dinunele iniþiative ce promoveazã participarea copiilor ºi a tinerilor ºi sãschiþele lecþii care pot fi utile pentru organizaþii ºi persoane care planificãsã promoveze participarea copiilor ºi tinerilor în politicile lor, cercetãriºi intervenþii. Majoritatea experienþelor sunt desenate din experienþe delucru cu copiii în contextul proiectelor, de aceea acest ghid poate fi deo anumitã valoare pentru cei care lucreazã cu tinerii în proiecte.

Lucrarea este divizatã în 3 capitole. Capitolul 1 descrie succint conceptulºi principiile participãrii, baza legalã ºi modalitãþile de implicare acopiilor ºi tinerilor. Capitolul 2 descrie câteva forme de participare alecopiilor ºi tinerilor, prezintã experienþe de succes ºi oferã linii de ghidarepentru organizarea unei sau alte forme de participare. Capitolul 3conþine modalitãþi de consolidare a capacitãþilor de participare a tinerilorprin intermediul metodelor interactive.

Page 5: participarea copiilor si tinerilor

5

Participarea s-a recomandat cao formã eficientã de lucru cucopiii ºi tinerii. Or, participareaeste un indice al atitudinii civicea tinerilor ºi al dezvoltãrii perso-nalitãþii. În procesul de coope-rare, de dialog dintre tineri ºiadulþi, tinerii dobândesc abilitãþide comunicare, ascultare reci-procã, de exprimare, îºi formea-zã o gândire criticã ºi capaci-tatea de orientare în spaþiulinformaþional, obþin deprinderide planificare a acþiunilor,prognosticare a rezultatelor, derealizare a proiectelor proprii ºide asumare a responsabilitãþilorpentru luarea deciziilor.

Tinerii vorTinerii vorTinerii vorTinerii vorTinerii vorsã participe!sã participe!sã participe!sã participe!sã participe!

Mulþi adolescenþi ºi tineri dinîntreaga lume vor sã participela cele mai diverse procese, sãse simtã implicaþi, sã analizezeºi sã aibã posibilitatea de aschimba situaþia. Copiii aupotenþialul ºi necesitatea sã fieauziþi ºi susþinuþi. Participarea deasemenea înseamnã accesulcopiilor la diferite surse: informa-þii, cunoºtinþe, infrastructuri etc.Incapacitatea de a asculta copiiiºi nedorinþa de a se consultacu ei duce la aceea cã tinerii

rãmân în afara câmpului devedere al persoanelor cu funcþiide conducere ºi a societãþii înîntregime. Legislatorii ºi condu-cãtorii diferitelor instituþii ºiorganizaþii, în egalã mãsurã,sunt responsabili de creareapremiselor pentru atragereatinerilor în procesul de luare adeciziilor.

Procesul de ascultareProcesul de ascultareProcesul de ascultareProcesul de ascultareProcesul de ascultarea copiluluia copiluluia copiluluia copiluluia copilului

Procesul de ascultare a copi-lului duce la adoptarea unordecizii corecte. Politica guver-

nului are un impact fie direct,fie indirect asupra vieþii lor. Decele mai multe ori politicile sedezvoltã prin neglijarea feluluiîn care sunt afectate vieþilecopiilor de azi ºi viitorul lor.Majoritatea statelor lucreazãasupra sistemului educaþional,însã fãrã a încerca sã seintereseze de pãrerea copiilorprivind metodele didactice,factorii ce duc la absentarea dela lecþii etc. Sunt probe caredemonstreazã cã ºcolile în carecopilul are dreptul la cuvânt ºiîn care sunt introduse structuridemocratice, relaþiile între elevisunt mai armonioase, iar lecþiiledecurg mai eficient.

Dacã vrem sã fim siguri cãdeciziile noastre sunt corecte,avem nevoie de informaþii decalitate pe care le putem obþineconsultând copiii ºi analizândfelul lor de a percepe lucrurile.Cunoºtinþele ºi ideile lor suntesenþiale pentru dezvoltareaunei politici publice eficace.Calitatea principalã a politiciicopiilor este lipsa de cinism,optimismul ºi flexibilitateadeciziilor în ceea ce priveºteviitorul lor.

Capitolul I

Conceptul de participareºi principiile lucrului

cu tinerii

Orice copil este capabilOrice copil este capabilOrice copil este capabilOrice copil este capabilOrice copil este capabilsã-ºi exprime pãrereasã-ºi exprime pãrereasã-ºi exprime pãrereasã-ºi exprime pãrereasã-ºi exprime pãrerea

Nu existã o limitã de vârstãimpusã în exercitarea drep-tului de a participa. Acestdrept îl are orice copil carevrea sã-ºi exprime pãrerea vis-a-vis de problema propusã.Copiii mai mici sau copiii cuhandicap pot avea dificultãþiîn exprimarea punctului lor devedere prin discuþii, însã potfi încurajaþi s-o facã prinintermediul desenului , acreaþiei literare, muzicale, ajocurilor.

Page 6: participarea copiilor si tinerilor

6

1. Cadrul teoretic sauce este participarea

...Participarea este ceva mai multdecât implicare ºi luare adeciziilor. Ea este un mod de atrãi democraþia... Este o aplicareîn practicã a drepturilor ºiobligaþiilor tinerilor în organi-zarea viitoarei societãþi.

Participarea ºi influenþa au unloc important în dezvoltareapersoanei. Posibilitatea exerci-tãrii influenþei oferã un excelentsentiment de încredere în sine,de valoare ca fiinþã umanã,posibilitatea de a avea o opiniecare sã fie exprimatã ºi convin-gerea cã schimbarea este posi-bilã. Participarea de asemeneacreeazã sentimentul de a firespectat.

Pentru a defini participareaputem scinda conceptul încâteva moduri de înþelegere,conform a trei perspectivecomplementare:

participarea ca drept al tine-rilor de a fi incluºi, de a-ºiasuma zilnic responsabilitãþila nivel local

participarea ca drept al tine-rilor de a influenþa în moddemocratic procesele dinviaþa lor

participarea ca drept al tine-rilor de a lua parte la elabo-rarea politicilor de tineret

Participarea tinerilor nu înseam-nã doar susþinerea unor proiectede dezvoltare localã ºi perso-nalã. Tinerii prin organizaþiile detineret pot în mod egal contribuila elaborarea politicilor detineret.

Participarea încurajeazã tineriisã se implice ºi sã-ºi asumeresponsabilitãþi. Ea îi poateîmputernici sã iniþieze ºi sãimplementeze proiecte ºi activi-tãþi pentru a le face voceaeficientã. Desigur, aceasta nuse întâmplã automat ºi tinerii aunevoie de susþinere ºi încurajarepentru a se implica. Nu estenumai de datoria tinerilor sãpledeze pentru drepturile lor laparticipare. Familia, ºcoala,serviciile sociale, factorii dedecizie ºi politicienii au datoriasã respecte drepturile tinerilorla participare.

Participarea activã a tinerilor însocietate reprezintã o condiþieesenþialã pentru învãþareademocraþiei. Participarea estemai mult decât un proces deînvãþare sau de acumulare aunor deprinderi noi. Participareaadevãratã presupune accepta-rea opiniei tinerilor ca reprezen-tând o valoare ºi ca fiindhotãrâtoare în deciziile ºiacþiunile care îi afecteazã. Prinfacilitarea participãrii tinerilor ºiprin motivarea lor sã participe

mai activ la viaþa societãþii sepoate asigura implicarea lorpermanentã ºi prevenirea unorcomportamente de risc de la ovârstã fragedã. Un nivel înalt departicipare a tinerilor la viaþasocietãþii poate fi asigurat prinimplicarea lor în procesele deluare a deciziilor la nivel local,naþional, european ºi mondial.

Valorificarea participãrii copiilorºi tinerilor rãspunde unui obiec-tiv major: a oferi puterea de co-

Luarea deciziilor înLuarea deciziilor înLuarea deciziilor înLuarea deciziilor înLuarea deciziilor înconformitate cu vârstaconformitate cu vârstaconformitate cu vârstaconformitate cu vârstaconformitate cu vârstaºi maturitatea copiilorºi maturitatea copiilorºi maturitatea copiilorºi maturitatea copiilorºi maturitatea copiilor

Seriozitatea cu care trebuieanalizatã pãrerea copiluluitrebuie sã reflecte nivelul luide a înþelege problemadiscutatã, ceea ce nu în-seamnã cã opinia acestuiaeste la un nivel mai jos decâtcea a unui adult. Uneleprobleme sunt destul desimple chiar ºi pentru cei maimici, ei fiind în stare sã leînþeleagã ºi sã contribuie lasoluþionarea lor.

Competenþa nu se dezvoltãuniform cu vârsta, contextulsocial, natura problemei,experienþa personalã de viaþãa copilului ºi nivelul suportuluioferit de adulþi influenþeazãcapacitatea lui de a înþelegeproblemele abordate.

Page 7: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul I Conceptul de participare ºi principiile lucrului cu tinerii

7

decizie ºi de co-gestiune unuigrup social care este încã pelarg exclus din procesele deci-zionale.

Necesitatea participãrii copiilorºi tinerilor se justificã prinprincipiul democratic conformcãruia fiecare persoanã aredreptul sã-ºi expunã pãrerea ºisã ia parte la luarea deciziilor.Dintr-o perspectivã mai „practi-cã“, astfel se promoveazã parti-ciparea la procesele demo-cratice, interesul pentru proble-mele sociale ºi dorinþa de a seimplica. Participarea le permitecopiilor ºi tinerilor sã-ºi cunoa-scã puterea, ceea ce are unefect pozitiv asupra dezvoltãriipersonalitãþii lor.

Copiii ºi tinerii pot participa întoate domeniile vieþii publice, eisinguri trebuie sã-ºi aleagãtemele ºi domeniile în caredoresc sã participe.

Participarea acordã dreptul lavot, ceea ce ajutã copiii ºi tineriisã conºtientizeze dreptul lor ºial altor oameni la opiniepersonalã, care poate fi diferitãde a celorlalþ i . Avantajulparticipãrii constã în dezvoltareala tineri a deprinderilor de

cooperare socialã pe bazapropriei experienþe, iar întrucâtparticiparea presupune proiectereale, dialogul dintre tineri ºiadulþi este inevitabil.

În anul 2000 UNICEF a realizatsondajul de opinii „Vociletinerilor“, în cadrul cãruia copiiiºi tinerii din Europa ºi AsiaCentralã au fost întrebaþi ºidespre atitudinea puterii localevis-a-vis de opinia lor*

Numai 15% din respondenþiconsiderã cã pãrerea lor con-teazã atunci când se iau deciziiîn interesul lor. Circa 4 din 10copii susþin cã pãrerea lor defapt nu conteazã ºi la aceºtiapoate fi atribuitã 1/4 de tinericare au rãspuns „nu ºtiu“.Problemele prioritare în carecopiii ar vrea sã fie consultaþisunt: timpul liber, ºcoala ºiîmbunãtãþirea condiþiilor deviaþã.

Adesea adulþii nu sunt pregãtiþisau nu vor sã le acorde tinerilorresponsabilitãþi, folosind dreptargumente lipsa la tineri acompetenþei ºi a rãspunderiinecesare pentru luarea deci-ziilor. Remarcãm cã implicareacopiilor ºi tinerilor nu înseamnã

sã le transmitem integral rãspun-derea. Mai curând participareapoate fi numitã temelie pentrudobândirea experienþei de viaþã,deoarece practica participãriiajutã tinerii sã înþeleagã ºi sãexperimenteze noþiuni ca res-ponsabilitatea, controlul, in-fluenþa ºi autoafirmarea. Esteimportant ca transmiterearesponsabilitãþilor sã decurgã peetape, treptat, în funcþie degradul de pregãtire a tânãruluide a le accepta.

„Vocile tinerilor“ este cel mai extins ºi cel mai ambiþios sondaj de opinie desfãºurat vreodatã printre tinerii din þãrile Europeiºi Asiei Centrale. Rezultatele sondajului reflectã vocile a mai mult de 93 de milioane de copii din 35 de þãri din regiunedespre problemele legate de drepturile lor. Sondajul oferã o imagine fascinantã a viziunilor, preocupãrilor, speranþelor ºivisurilor copiilor ºi adolescenþilor din 26 de state în tranziþie din Europa Centralã ºi de Est, Comunitatea Statelor Independente,Statele Baltice ºi nouã þãri din Europa de Vest.

Sondajul este bazat pe interviuri cu 15 200 de copii între 9 ºi 17 ani, desfãºurate între decembrie 2000 ºi februarie 2001de cãtre unul dintre cele mai mari companii de sondaje în lume, GfK Group. A fost sponsorizat de UNICEF cu suportulOrganizaþiei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa, Oficiul pentru Instituþii Democratice ºi Drepturile Omului.

6 copii din 10 spun cã se întâlnesc cu violenþa sau comportamentul agresiv în familie (strigãte ºi lovituri)

Aproape jumãtate din copiii supuºi sondajului simt cã nu au informaþie de bazã despre HIV/SIDA

61% considerã cã punctele lor de vedere nu sunt sau sunt insuficient luate în consideraþie de cãtre conducerea localã

1 din 6 copii se simte nesigur primblându-se în împrejurime

întrebaþi despre drepturile lor, mai mult de o treime de copii au numit spontan dreptul de a nu fi lovit sau maltratat. Înacest grup, mai mult de o treime considerã acesta un drept nerespectat în þara lor..

PPPPParticiparea este ...articiparea este ...articiparea este ...articiparea este ...articiparea este ...

... un drept moral ºi juridic altuturor tinerilor;

. . . o parte integrantã aprincipiilor democratice;

... un indice al atitudinii civicea tinerilor ºi un indice specifical dezvoltãrii personalitãþii;

... temelie pentru dobândireaexperienþei de viaþã;

... un mijloc de dezvoltare.

Participarea contribuie laeficientizarea activitãþilor.

Participarea tinerilor caleaspre dezvoltarea societãþii.

Participarea la procesul deluare a deciziilor este un dreptinalienabil al fiecãrui om.

Page 8: participarea copiilor si tinerilor

8

Drepturile ºi libertãþile de bazãale omului libertatea opiniei ºiexprimãrii se aplicã fiecãruicetãþean, indiferent de vârstã.Însã existã ºi documente speci-fice, care sunt orientate sãasigurare influenþa copiilor ºitinerilor în procesele de luare adeciziilor din societate.

Declaraþia universalãDeclaraþia universalãDeclaraþia universalãDeclaraþia universalãDeclaraþia universalãa drepturilor omuluia drepturilor omuluia drepturilor omuluia drepturilor omuluia drepturilor omului„Fiecare are dreptul sã participela conducerea þãrii sale, directsau prin reprezentanþii liberaleºi“, proclamã Declaraþiaadoptatã în 1948.

Nu se face excepþie nici pentrucopii ºi tineri.

Ce sunt Drepturile Omului?Ce sunt Drepturile Omului?Ce sunt Drepturile Omului?Ce sunt Drepturile Omului?Ce sunt Drepturile Omului?

Drepturile omului pot fi definiteca norme de bazã fãrã de careoamenii nu pot trãi demn ca fiinþeumane. Drepturile omului staula baza libertãþii, justiþiei ºi pãcii.Respectarea lor permite oame-nilor ºi societãþii în general sãse dezvolte multilateral. Dreptu-rile omului sunt deosebit deimportante în reglementarearelaþiilor dintre indivizi ºi stat. Elecontroleazã ºi regleazã exerci-tarea puterii statului asupraindivizilor, garanteazã libertãþileindivizilor în raport cu statul ºicer statelor sã satisfacã necesi-tãþile de bazã ale oamenilor.

2. Cadrul legal sau dreptulde a influenþa

Istoria dezvoltãrii drepturiloromului este indisolubil legatã delupta pentru liberate ºi egalitateîn toatã lumea. Astfel de principiifundamentale ale drepturiloromului, precum respectul pentruviaþa ºi demnitatea umanã, potfi gãsite în majoritatea religiilorºi curentelor filosofice ale lumii.Ele sunt proclamate în Declara-þia Universalã a DrepturilorOmului. Împreunã cu alteiniþiative de asigurare a dreptu-rilor minoritãþilor, de a combaterasismul ºi de a lucra pentruegalitatea genurilor, Declaraþiaa produs câteva creaþii utile:Convenþia Europeanã pentruPrevenirea Torturii, Convenþia-Cadru pentru Protecþia Minori-tãþilor Naþionale, ComisiaEuropeanã Împotriva Rasismuluiºi Intoleranþei. În afarã deDeclaraþie, existã pacte interna-þionale despre drepturile omuluiîn care este stabilit ce trebuieºi ce nu trebuie sã facã statelepentru a respecta drepturilecetãþenilor sãi.

TTTTTrãsãturile distinctive alerãsãturile distinctive alerãsãturile distinctive alerãsãturile distinctive alerãsãturile distinctive aledrepturilor omuluidrepturilor omuluidrepturilor omuluidrepturilor omuluidrepturilor omului

Drepturile omului nu necesitãsã fie cumpãrate, câºtigatesau moºtenite, ele aparþinoamenilor doar pentru cã eisunt oameni pentru fiecareom drepturile omului suntimprescriptibile.imprescriptibile.imprescriptibile.imprescriptibile.imprescriptibile.

Aceleaºi drepturi ale omuluiaparþin oamenilor de oricerasã, sex, confesiune, viziunipolitice sau de alt gen, originesocialã sau naþionalã. Noi toþine naºtem liberi ºi egali îndemnitate ºi drepturi dreptu-rile omului sunt generale.generale.generale.generale.generale.

Drepturile omului nu pot filuate nimeni nu are dreptulsã lipseascã un alt om de ele,oricare ar fi motivul. Oameniiposedã drepturile chiar ºiatunci când legile propriei lorþãri nu recunosc acestedrepturi ºi le încalcã, deexemplu, acolo unde esterãspânditã sclavia, sclavii deasemenea au drepturi, deºiele sunt încãlcate drepturileomului sunt inalienabile.inalienabile.inalienabile.inalienabile.inalienabile.

Pentru a trãi demn, toþioamenii au dreptul la liber-tate, siguranþã ºi nivel decentde viaþã drepturile omuluisunt indivizibile.indivizibile.indivizibile.indivizibile.indivizibile.

Afirmând cã fiecare om posedãdrepturi, de asemenea susþinemcã fiecare om este obligat sãrespecte drepturile altor oameni.

Declaraþia Universalã aDeclaraþia Universalã aDeclaraþia Universalã aDeclaraþia Universalã aDeclaraþia Universalã aDrepturilor OmuluiDrepturilor OmuluiDrepturilor OmuluiDrepturilor OmuluiDrepturilor Omului

Cel mai larg recunoscut docu-ment în lume despre drepturileomului este DUDO. Conþinutulde bazã al Declaraþiei constã

Page 9: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul I Conceptul de participare ºi principiile lucrului cu tinerii

9

în proclamarea valorii umaneindispensabile fiecãrui om.DUDO a fost unanim adoptatãde Organizaþia Naþiunilor Unite(ONU) la 10 decembrie 1948.În ea sunt enumerate drepturilefundamentale pe care le posedãoamenii în toatã lumea, indife-rent de rasã, culoarea pielii, sex,limbã vorbitã, religie, viziunipolitice sau de alt ordin, originesocialã sau naþionalã, situaþiematerialã. În DUDO se declarãcã guvernele se obligã sã aperedrepturile nu doar ale cetãþenilorlor, dar ºi ale cetãþenilor altorþãri. Cu alte cuvinte, hotarelenaþionale nu prezintã un obsta-col în acordarea ajutorului altoroameni în lupta pentru recunoa-ºterea drepturilor lor. Din 1948DUDO are rolul de standardinternaþional în domeniul drep-turilor omului.

Deºi DUDO a inspirat apariþiamajoritãþii documentelor interna-þionale referitoare la drepturileomului, Declaraþia nu este undocument juridic obligatoriu. Cutoate acestea, în calitate dedocument care proclamã prin-cipii generale, ea are o influenþãmare asupra formãrii opinieipublice în lume. Principiileproclamate în Declaraþie auobþinut putere juridicã în PactulInternaþional despre DrepturileCivile ºi Politice (PIDCP) ºi înPactul Internaþional despreDrepturile Economice, Socialeºi Culturale (PIDESC). Statelecare au ratificat aceste Pacte,ºi-au asumat prin aceastaresponsabilitatea de a adoptaîn þara lor legi ce vor protejadrepturile omului. Dar mai multde jumãtate de state ale lumiiîncã nu au ratificat nici PIDCP,nici PIDESC. Existã de ase-

menea ºi documente regionalecare protejeazã drepturileomului, cum ar fi Harta Africanãa Drepturilor Omului ºi Popoa-relor, Convenþia Europeanã aDrepturilor Omului ºi ConvenþiaAmericanã a Drepturilor Omu-lui. Legile multor state deasemenea garanteazã dreptu-rile omului.

Convenþia NaþiunilorConvenþia NaþiunilorConvenþia NaþiunilorConvenþia NaþiunilorConvenþia NaþiunilorUnite cu privire laUnite cu privire laUnite cu privire laUnite cu privire laUnite cu privire laDrepturile CopiluluiDrepturile CopiluluiDrepturile CopiluluiDrepturile CopiluluiDrepturile Copilului

Ce este aceasta?Ce este aceasta?Ce este aceasta?Ce este aceasta?Ce este aceasta?

Este unul dintre cele mai bunelucruri care s-a întâmplat cucopiii ºi tinerii!

Convenþia cu privire la Dreptu-rile Copilului este un acordinternaþional care prezintã un setclar de drepturi fundamentalepentru toþi copiii ºi tinerii lumiipânã la 18 ani. Ea a fostadoptatã unanim de cãtreAsambleea Generalã a ONU înnoiembrie 1989 ºi în prezent afost acceptatã de 191 de þãri.Aceste þãri sunt obligate de cãtrelegile internaþionale sã îndepli-neascã drepturile copiilor lor.

Copiii se nasc cu libertãþifundamentale ºi cu drepturiinerente oricãrei fiinþe umane.Aceasta este premisa de bazãa Convenþiei cu privire ladrepturile copilului.

În fiecare þarã, oameni de diverseculturi ºi religii lucreazã pentrua asigura fiecãruia din cele douãmiliarde de copii de pe globdrepturile la supravieþuire,sãnãtate ºi educaþie, la un mediufamilial protejat, la joacã ºiidentitate culturalã, la protecþiecontra exploatãrii ºi a tuturor

formelor de abuz, lucreazãpentru ca vocea fiecãrui copilsã fie auzitã ºi pentru ca opiniasa sã fie luatã în considerare înproblemele ce-l afecteazã.

Atunci când a fost adoptatã,Convenþia a marcat culminaþiaa mai mult de 6 decade depledoarie a ONG-urilor ºi aexperþilor în drepturile omului,precum ºi un extraordinarconsens între guverne. Pânãacum, toate þãrile lumii, excep-tând douã, au fost de acord sãaccepte standardele impuse deacest important tratat careafirmã grija ºi protecþia fiecãruicopil drept o prioritate pentrufiecare, în special pentruGuverne. Chiar mai mult,depãºind limitele mandatuluisãu legal, Convenþia a stabilitnoi principii etnice ºi normeinternaþionale de comportamentfaþã de copii.

Ce sunt drepturile copilului?Ce sunt drepturile copilului?Ce sunt drepturile copilului?Ce sunt drepturile copilului?Ce sunt drepturile copilului?

Drepturile copilului sunt drepturiumane pentru copii ºi tineri.Aceste drepturi asigurã ca copiiisã creascã într-o lume sigurã ºisãnãtoasã, unde îºi pot realizape deplin potenþialul lor ºi potparticipa în societate. Ele seaplicã pentru toþi copiii ºi tinerii,indiferent de cine sunt sau deunde vin.

De ce este importantãDe ce este importantãDe ce este importantãDe ce este importantãDe ce este importantãConvenþia?Convenþia?Convenþia?Convenþia?Convenþia?

În majoritatea societãþilor nuexistã structuri legale sausociale specializate în promo-varea ºi apãrarea drepturilorcopilului;

Dezvoltarea copiilor într-unmediu sãnãtos este esenþialãpentru viitorul unei societãþi;

Page 10: participarea copiilor si tinerilor

10

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Copiii sunt mai vulnerabilidecât adulþii în faþa dificultã-þilor vieþii;

Copiii sunt mai afectaþi deactivitatea sau pasivitateaguvernelor;

Copiii nu au drept de vot sauinfluenþã politicã, iar puterealor economicã nu este consi-derabilã.

Deseori doleanþele lor nu suntauzite;

Copiii sunt mai expuºi exploa-tãrii ºi abuzului;

În multe societãþi copiii suntconsideraþi o proprietate apãrinþilor, persoane pe calede a deveni adulþi, ce nu potdeocamdatã aduce nici unaport la dezvoltarea societãþii.

Ce spune?Ce spune?Ce spune?Ce spune?Ce spune?

Convenþia cu privire la Dreptu-rile Copilului conþine 54 dearticole. Aceste articole declarãdrepturile pe care le au toþicopiii ºi tinerii. Convenþiarecunoaºte cã toate drepturile,fie ele economice, sociale,culturale, civile sau politice auo importanþã egalã ºi suntnecesare pentru dezvoltareaintegralã a tinerilor.

Sunt patru principii generalecare sunt fundamentale pentrufilosofia Convenþiei cu privire ladrepturile copilului. Ele trebuieluate în considerare atunci cândse iau decizii despre tineri sauori de câte ori se întreprinde oacþiune care îi afecteazã:

1. 1. 1. 1. 1. Non-discriminarea (art.2).Aceste drepturi se aplicã pentrutoþi tinerii, „indiferent de rasã,culoare, sex, limbã, religie,opinie politicã sau altã opinie a

copilului, a pãrinþilor sau areprezentanþilor sãi legali,indiferent de naþionalitate, etniesau origine socialã, situaþiematerialã, deficienþe sau altecondiþii“.

2.2.2.2.2. Interesele copilului (art.3). Întoate deciziile ºi acþiunile ceafecteazã copiii, interesul lormajor trebuie luat în conside-rare în mod primordial, indife-rent dacã deciziile sunt luate deguvern, de autoritãþi administra-tive sau judiciare sau de membriifamiliei.

3.3.3.3.3. Supravieþuirea ºi dezvoltarea(art.6). Copiii au dreptul lasupravieþuire ºi dezvoltareapotenþialului sãu în toateaspectele vieþii: fizic, psiho-emoþional, cognitiv, social ºicultural.

4. 4. 4. 4. 4. Participare (art.12). Tineriitrebuie admiºi ca participanþi înevenimentele ce le afecteazãviaþa, fiind liberi sã-ºi exprimepropria opinie. Ei au dreptul caideile lor sã fie auzite ºi luate înserios.

Convenþia cu privire laConvenþia cu privire laConvenþia cu privire laConvenþia cu privire laConvenþia cu privire laDrepturile Copilului despreDrepturile Copilului despreDrepturile Copilului despreDrepturile Copilului despreDrepturile Copilului despreparticipareparticipareparticipareparticipareparticipare

În Convenþie pentru prima datãs-a stipulat teza privind faptul cãatunci când se iau decizii ce þin

de interesele copiilor, adulþiitrebuie sã þinã cont de pãrereaºi de punctul lor de vedere.Aceastã tezã are o importanþãdeosebitã dacã noi pedagogi ºipãrinþi, guverne ºi organizaþiiobºteºti sau pur ºi simplu adulþiavem o atitudine serioasã faþãde responsabilitãþile noastre.Lumea ar deveni cu mult maibunã dacã pãrerile copiilor ar filuate în considerare, iar partici-parea lor în viaþa comunitãþii arfi stimulatã ºi s-ar extinde.

Conform Convenþiei, participa-rea este un drept moral ºi juridical tuturor copiilor. Ea trebuie sãfie conºtientã ºi benevolã ºi nupoate fi constrânsã.

Articolul 12 (1) al Convenþieiconþine apelul privind participa-rea copiilor: „Statele-membreasigurã copilului apt sã-ºiformuleze opiniile sale, dreptulde a-ºi exprima liber acesteopinii referitoare la toate

Convenþia oferã un set destandarde scrise într-un docu-ment. Toate þãrile ºi guvernelecare au semnat Convenþia cuprivire la Drepturile Copiluluitrebuie sã se asigure cã legilelor ºi felul în care îºi trateazãtinerii îndeplineºte acestestandarde.

Dreptul de a-ºi expri-Dreptul de a-ºi expri-Dreptul de a-ºi expri-Dreptul de a-ºi expri-Dreptul de a-ºi expri-ma liber pãrereama liber pãrereama liber pãrereama liber pãrereama liber pãrerea

Dacã copiii sunt capabili sã-ºi exprime pãrerea, esteimportanta ca adulþ i i sãcreeze condiþiile necesarepentru aceasta. Articolul 12obligã adulþii în calitatea lorde pãrinþi, specialiºti într-undomeniu sau politicieni sãasigure ºi sã încurajeze copiiisã-ºi exprime punctul lor devedere. Copilul însã nu poatefi impus sã-ºi expunã opinia,dacã nu doreºte.

Nu este suficient sã-i ofericopilului dreptul de a fiascultat, este important sã seia în considerare ceea cespune.

Page 11: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul I Conceptul de participare ºi principiile lucrului cu tinerii

11

problemele care-l privesc,concomitent acordându-se oatenþie cuvenitã opiniilor copilu-lui în funcþie de vârsta ºi degradul lui de maturitate“.

În continuare în art. 13 (1) alConvenþiei se afirmã: „Copilulare dreptul sã-ºi exprime liberpãrerea sa; acest drept includelibertatea de a cãuta, a primi ºia transmite informaþii ºi idei deorice gen, indiferent de hotare,oral, în scris sau tipãrit, în formãde creaþie de artã sau cuajutorul altor mijloace la discreþiacopilului“.

Conform dreptului la parti-cipare, declarat în Convenþie,este necesar sã se þinã cont depãrerile tinerilor, indiferent desituaþia lor socialã, vârstã, sex,apartenenþã etnicã, stare fizicãºi dezvoltare intelectualã.

Carta Europeanã aCarta Europeanã aCarta Europeanã aCarta Europeanã aCarta Europeanã aPPPPParticipãrii Tinerilor laarticipãrii Tinerilor laarticipãrii Tinerilor laarticipãrii Tinerilor laarticipãrii Tinerilor laViaþa ComunitãþilorViaþa ComunitãþilorViaþa ComunitãþilorViaþa ComunitãþilorViaþa ComunitãþilorLocale ºi RegionaleLocale ºi RegionaleLocale ºi RegionaleLocale ºi RegionaleLocale ºi RegionaleCarta Europeanã a ParticipãriiTinerilor la Viaþa ComunitãþilorLocale ºi Regionale a fostratificatã prin rezoluþia 237 lasesiunea a 27-a a ConsiliuluiEuropei, care a avut loc la 17-19 martie 1992 la ConferinþaPermanentã a AutoritãþilorLocale ºi Regionale ale Europei.Carta a stat la baza elaborãriiactelor legislative într-un ºir deþãri europene ºi expune princi-piile ºi modalitãþile de partici-pare ale tinerilor în viaþasocietãþii ºi îndeamnã autoritãþilesã asigure condiþiile necesarepentru dezvoltarea unei partici-pãri depline, integrarea tinerilorîn viaþa contemporanã ºi parti-

ciparea lor în construirea viito-rului comunei ºi regiunii lor.

Participarea tinerilor la viaþacomunitãþii le permite acestorasã simtã cã locuiesc în comunaºi regiunea lor ºi nu doar sãaibã senzaþia cã sunt în trecerepe acolo. Aceasta este una dincondiþiile esenþiale pentru a fiparticipanþi activi ai transformã-rilor sociale în strada, cartierul,comunitatea sau regiunea încare locuiesc.

Ca factor al integrãrii sociale,activitatea la nivel local lepermite tinerilor sã depãºeascãizolarea ºi anonimatul, obþinânddeschidere spre viaþa publicã ºiformându-ºi dorinþa de aschimba lucrurile.

Aceastã Cartã nu este o listãcompletã de mãsuri care trebuieluate pentru a le permitetinerilor sã trãiascã mai bineîmpreunã. Ea prezintã doar oserie de repere pentru a facilitaparticiparea tinerilor la luareadeciziilor care îi privesc.

Astfel, discutând împreunã cutinerii ºi nu doar pentru tineridespre problemele ºi deciziile cese impun, aleºii ºi responsabiliide luarea deciziilor la nivel localºi regional le vor permite tinerilorsã devinã cu adevãrat persoanecapabile sã-ºi formeze propriileopinii despre viaþa lor cotidianã,precum ºi sã devinã cetãþeniadevãraþi în cadrul proprieicomunitãþi ºi regiuni.

Carta cheamã autoritãþilemunicipale ºi regionale sãsusþinã „baza organizaþionalã aparticipãrii tinerilor la procesulde luare de cãtre ei a deciziilor

ºi de examinare a problemelor“prin:

asigurarea cu loc de muncãa unui reprezentant al tinerilorîn organele administraþieipublice locale ºi regionale;

crearea unui mecanism deadministrare comunã a pro-iectelor;

crearea unui mecanism deconsultanþã.

Legea RepubliciiLegea RepubliciiLegea RepubliciiLegea RepubliciiLegea RepubliciiMoldova cu privireMoldova cu privireMoldova cu privireMoldova cu privireMoldova cu privirela Drepturile Copiluluila Drepturile Copiluluila Drepturile Copiluluila Drepturile Copiluluila Drepturile CopiluluiPrezenta lege stabileºte statutuljuridic al copilului ca subiectindependent, prevede asigu-rarea sãnãtãþii fizice ºi spiritualea copilului, formarea conºtiinþeilui civice pe baza valorilornaþionale ºi general umane,acordarea unei griji deosebiteºi a protecþiei sociale copiilorlipsiþi temporar sau permanentde anturajul familial sau carese aflã în alte condiþii nefavo-rabile sau extreme.

Legea stipuleazã cã fiecarecopil are dreptul de a participala jocuri ºi la activitãþi recreativeproprii vârstei sale, ca ºi la viaþaculturalã ºi artisticã. În acestscop statul stimuleazã ºi susþinematerial crearea unei reþelelargi de instituþii extraºcolare ºialte instituþii, stabileºte înlesniripentru frecventarea instituþiilorde culturã ºi învãþãmânt etc.

Potrivit Legii, copiii au dreptulsã se asocieze în organizaþiiobºteºti, iar statul le acordãajutor material în acest sens ºile pune la dispoziþie localuriadecvate.

Page 12: participarea copiilor si tinerilor

12

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Statul garanteazã dreptulcopiilor de a-ºi exprima liberopiniile asupra oricãror proble-me care îi privesc.

Legea Legea Legea Legea Legea RRRRRepubliciiepubliciiepubliciiepubliciiepubliciiMMMMMoldova cu oldova cu oldova cu oldova cu oldova cu PPPPPrivirerivirerivirerivirerivirela la la la la TTTTTineretineretineretineretineretAceastã lege defineºte politicade stat în domeniul tineretului,reglementeazã crearea condiþii-lor sociale, economice ºi organi-zatorice pentru dezvoltareatineretului în interesul persoaneiºi al societãþii, stabileºte direcþii-le prioritare ale politicii de statîn acest domeniu ºi constituiebaza juridicã pentru elaborareaºi adoptarea unor alte acte

normative în domeniul tineretului.

Legea prevede, ca principiu debazã al activitãþii în domeniultineretului, participarea tinere-tului la elaborarea, promovareaºi realizarea politicii ºi progra-melor de dezvoltare a societãþii.

Statul garanteazã participareatinerilor la viaþa economicã prinrestructurarea economiei ºicrearea de noi locuri de muncã,prin adoptarea de acte norma-tive care sã stimuleze valorifica-rea aptitudinilor de întreprinzã-tor ale tineretului, precum ºi prinelaborarea ºi implementareaunor programe speciale de

susþinere a activitãþii economicea tineretului.

Statul susþine ºi participareatinerilor la activitãþi internaþionale.În acest scop sunt prevãzute maimulte posibilitãþi: integrarea înstructurile internaþionale ºi euro-pene de tineret, participarea laactivitãþi de nivel european,susþinerea sectorului asociativpentru participarea la programeinternaþionale de tineret etc. Deasemenea statul sprijinã parti-ciparea asociaþiilor de tineret laprogramele ºi la schimburileinternaþionale, precum ºi înche-ierea acordurilor de colaborareîn domeniul tineretului.

Page 13: participarea copiilor si tinerilor

13

Co-decizia este posibilã laCo-decizia este posibilã laCo-decizia este posibilã laCo-decizia este posibilã laCo-decizia este posibilã latoate vârsteletoate vârsteletoate vârsteletoate vârsteletoate vârstele

Existã mijloace de a include tineriiîn luarea deciziilor de la vârstelecele mai fragede. Un factordecisiv în acest context estemãsura în care copiii ºi tinerii sesimt întrebaþi: cu cât mai mult suntatinse sentimentele lor personale,

3. Cadrul metodologic sau cumputem organiza o participarerealã a tinerilor

Iatã câteva criteriicriteriicriteriicriteriicriterii care artrebui sã rãspundã la iniþiati-vele de part ic ipare aletinerilor. Evident, ele nu vorputea fi îndeplinite simultan.

Criteriile propuse pot ...............

... ... ... ... ... fi folosite pentru a determi-na dacã o anumitã iniþiativãde participare este adecvatã

... ... ... ... ... furniza norme de calitatepentru cei care doresc sãrealizeze iniþiative bune departicipare

... ... ... ... ... servi drept repere pentrudefinirea beneficiarilor ºi aobiectivelor iniþiativelor departicipare

... ... ... ... ... oferi argumente pentrudiscuþiile cu autoritãþile ºifinanþatorii

... ... ... ... ... fi utilizate în relaþiile publice

............... influenþa atitudinea persoa-nelor vizate de iniþiativele departicipare

............... ajuta la dezvãluireaaºteptãrilor copiilor, tinerilorºi adulþilor

cu atât mai mult ei vor fi interesaþisã participe la luarea deciziilor.Co-decizia este deci un procescare se învaþã ºi care se exercitã;iatã de ce este absurd a fixa olimitã de vârstã strictã.

Diversitatea metodelorDiversitatea metodelorDiversitatea metodelorDiversitatea metodelorDiversitatea metodelorfavorizeazã participareafavorizeazã participareafavorizeazã participareafavorizeazã participareafavorizeazã participarea

Participarea trebuie sã fie unproces deschis pentru toþi copiiiºi pentru toþi tinerii vizaþi sauinteresaþi. Pentru a include copiiºi tineri din diferite grupuri, me-todele aplicate trebuie sã fie varia-te ºi sã ofere diferite posibilitãþide acces. Astfel ne asigurãm cãchiar ºi acei copiii ºi tineri caredispun de resurse limitate, potface ca pãrerea lor sã valorezeºi sã influenþeze mersul lucrurilor.

PPPPParticiparea nu estearticiparea nu estearticiparea nu estearticiparea nu estearticiparea nu estesimularesimularesimularesimularesimulare

O iniþiativã bunã de participarenu trebuie sã fie o înscenare.Aceasta înseamnã cã obiecti-vele procesului trebuie sã fierealiste ºi realizabile pentru toþiparticipanþii. Mai mult decât atât,aceste obiective trebuie sãpropunã un conþinut ºi unprogram adecvat.

Drumul poate fiDrumul poate fiDrumul poate fiDrumul poate fiDrumul poate fiun scop în sineun scop în sineun scop în sineun scop în sineun scop în sine

Fiecare proiect de participareurmeazã un scop, care trebuierealizat. Dar, în acelaºi timp,

realizarea lui constituie unproces esenþial de participare.

TTTTTemele sunt la alegereaemele sunt la alegereaemele sunt la alegereaemele sunt la alegereaemele sunt la alegereacopiilor ºi tinerilorcopiilor ºi tinerilorcopiilor ºi tinerilorcopiilor ºi tinerilorcopiilor ºi tinerilor

O iniþiativã de participare poatedeveni foarte repede o vorbãgoalã dacã problemele aborda-te sau dorinþa de a acþiona nuvin de la înºiºi copiii ºi tinerii.Adulþii de asemenea pot veni cupropuneri, dar numai cu condiþiaca acestea sã fie discutate cucopiii ºi tinerii înainte de înce-putul activitãþii ºi considerate deei urgente ºi importante.

Deschidere ºi transparenþãDeschidere ºi transparenþãDeschidere ºi transparenþãDeschidere ºi transparenþãDeschidere ºi transparenþã

Tinerii trebuie sã ºtie de ce estenevoie ca ei sã se implice.Împãrtãºirea ideilor ºi a scopu-rilor va îmbunãtãþi calitateainteracþiunii. De la bun începuteste important ca copiii sãînþeleagã ce fel de decizii pot filuate ºi de cãtre cine. Conºtien-tizând faptul cã nu deþinputerea pe care sperau s-o aibãdupã începerea proiectului,copiii se pot simþi dezamãgiþi ºicinici faþã de acest proiect.

PPPPParticiparea este un procesarticiparea este un procesarticiparea este un procesarticiparea este un procesarticiparea este un procesde învãþarede învãþarede învãþarede învãþarede învãþare

În cursul realizãrii unui proiectde participare copiii, tinerii ºiadulþii vor învãþa inevitabillucruri noi. Mai cu seamã voracumula competenþe pe care nule posedau înainte.

Page 14: participarea copiilor si tinerilor

14

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Este voluntarã!Este voluntarã!Este voluntarã!Este voluntarã!Este voluntarã! Participarea adevãratã este cevace un tânãr doreºte sã facã.

Este echitabilã!Este echitabilã!Este echitabilã!Este echitabilã!Este echitabilã! Part ic iparea adevãratã esteinclusivã – îi încurajeazã pe toþi sã se implice înmod egal. Nu se fac discriminãri de sex, venituri,zonã geograficã, localitate, etnie, disabilitãþi etc.

Este apreciatã!Este apreciatã!Este apreciatã!Este apreciatã!Este apreciatã! Participarea adevãratã cere ca sãfie apreciaþi, ascultaþi ºi luaþi în serios toþi cei implicaþi,inclusiv copiii ºi adolescenþii.

Este respectuoasã! Este respectuoasã! Este respectuoasã! Este respectuoasã! Este respectuoasã! Par t ic iparea adevãratãînseamnã cã participanþii au o atitudine grijulie ºirespectuoasã unii faþã de alþii, nu cu ironie ºisuperioritate.

Are sens!Are sens!Are sens!Are sens!Are sens! Participarea adevãratã cere ca tinerii sãînþeleagã valoarea acestei activitãþi.

Conteazã!Conteazã!Conteazã!Conteazã!Conteazã! Participarea adevãratã se produce atuncicând tema sau problema discutatã este importantãºi interesantã pentru tineri.

Schimbã ceva!Schimbã ceva!Schimbã ceva!Schimbã ceva!Schimbã ceva! Participarea adevãratã înseamnãcã aportul tinerilor influenþeazã situaþia ºi schimbãstarea lucrurilor.

Oferã un mediu fizic oportun pentruOferã un mediu fizic oportun pentruOferã un mediu fizic oportun pentruOferã un mediu fizic oportun pentruOferã un mediu fizic oportun pentruparticipare!participare!participare!participare!participare! Conteazã foarte mult cum sunt aºezaþiparticipanþii.

Foloseºte un limbaj pe înþelesul t inerilor!Foloseºte un limbaj pe înþelesul t inerilor!Foloseºte un limbaj pe înþelesul t inerilor!Foloseºte un limbaj pe înþelesul t inerilor!Foloseºte un limbaj pe înþelesul t inerilor!Participarea adevãratã îi face sã se simtã competenþiºi confortabil în mediul de comunicare.

Se conduce de reguli echitabile pentru toþi!Se conduce de reguli echitabile pentru toþi!Se conduce de reguli echitabile pentru toþi!Se conduce de reguli echitabile pentru toþi!Se conduce de reguli echitabile pentru toþi!Participarea adevãratã asigurã condiþii în care toþipot participa în mod egal ºi în mod confortabil.Deseori copiii ºi adolescenþii iau parte la stabilirearegulilor.

Cei care participã sunt informaþi ºi pregãtiþiCei care participã sunt informaþi ºi pregãtiþiCei care participã sunt informaþi ºi pregãtiþiCei care participã sunt informaþi ºi pregãtiþiCei care participã sunt informaþi ºi pregãtiþiadecvat!adecvat!adecvat!adecvat!adecvat! Participarea adevãratã înseamnã cãadolescenþilor ºi copiilor li s-a dat suficient timp,posibilitãþi ºi susþinere sã se pregãteascã.

Rolurile sunt distribuite echitabil!Rolurile sunt distribuite echitabil!Rolurile sunt distribuite echitabil!Rolurile sunt distribuite echitabil!Rolurile sunt distribuite echitabil! Responsa-bilitãþile se distribuie în mod echitabil ºi participanþilorli se creeazã toate posibilitãþile sã exercite rolurilede care sunt capabili.

Este permanentã!Este permanentã!Este permanentã!Este permanentã!Este permanentã! Participarea adevãratã esteclarã ºi transparentã privind modul în care va ficontinuatã participarea ºi legãtura acesteia cu alteprocese. De multe ori se pune drept scop instituþio-nalizarea participãrii pentru a-i asigura durabilitate.

Este forþatã!Este forþatã!Este forþatã!Este forþatã!Este forþatã! Copiii ºi adolescenþii sunt impuºi sãparticipe împotriva voinþei lor, sunt forþaþi sã seimplice „în mod voluntar” în activitãþi.

Este injustã!Este injustã!Este injustã!Este injustã!Este injustã! În practicã activitãþile sunt accesibilenumai copiilor ºi adolescenþilor din familii bogatesau din oraº; pentru întruniri sunt aleºi numai bãieþiisau cei care învaþã excelent.

Este neapreciatã!Este neapreciatã!Este neapreciatã!Este neapreciatã!Este neapreciatã! Copi i i º i adolescenþ i i suntprezenþi, dar li se acordã puþine ºanse de a participa.Atunci când participã, nu sunt ascultaþi atent deceilalþi, se râde de ei sau punctele lor de vedere nusunt luate în considerare.

Este nepoliticoasã!Este nepoliticoasã!Este nepoliticoasã!Este nepoliticoasã!Este nepoliticoasã! Preºedintele unei întrunir iignorã copiii ºi adolescenþii sau le vorbeºte într-unfel care aratã cã prezenþa ºi ideile lor nu suntapreciate.

Este fãrã rost! Este fãrã rost! Este fãrã rost! Este fãrã rost! Este fãrã rost! Copiilor ºi adolescenþilor pur ºisimplu li se spune ce sã facã, însã ei nu ºtiu preabine ºi nu înþeleg pânã la capãt de ce o fac.

Este nesemnificativã! Este nesemnificativã! Este nesemnificativã! Este nesemnificativã! Este nesemnificativã! Copii ºi adolescenþii suntsiliþ i sã participe la evenimente ce nu prea îiintereseazã ºi astfel li se creeazã impresia cã îºiirosesc timpul degeaba.

Este formalã! Este formalã! Este formalã! Este formalã! Este formalã! Copiilor ºi adolescenþilor nu li sepermite sã influenþeze procesele sau li se cere sãaducã idei care mai apoi sunt ignorate.

Nu se preocupã de confortul tinerilor! Nu se preocupã de confortul tinerilor! Nu se preocupã de confortul tinerilor! Nu se preocupã de confortul tinerilor! Nu se preocupã de confortul tinerilor! Adulþ i iºed pe scaune, în timp ce copiii ºi adolescenþii ºedpe podea, la periferia camerei sau sub soarele fierbinte.

Admite sã fie uti l izat un limbaj sofist icat!Admite sã fie uti l izat un limbaj sofist icat!Admite sã fie uti l izat un limbaj sofist icat!Admite sã fie uti l izat un limbaj sofist icat!Admite sã fie uti l izat un limbaj sofist icat!Discuþiile au loc în englezã într-o regiune ruralãsau maniera de a vorbi este foarte formalã ºi plinãde „cuvinte mãreþe”.

Este discriminatorie! Este discriminatorie! Este discriminatorie! Este discriminatorie! Este discriminatorie! Unii adulþi dominã discuþia,în timp ce tinerilor nu li se acordã posibilitatea sãvorbeascã sau sunt întrerupþi prea devreme. Ei suntnevoiþi sã se exprime într-o formã pe care n-o cunoscsau nu le place.

Nu este preocupatã sã-i punã pe toþi la curent!Nu este preocupatã sã-i punã pe toþi la curent!Nu este preocupatã sã-i punã pe toþi la curent!Nu este preocupatã sã-i punã pe toþi la curent!Nu este preocupatã sã-i punã pe toþi la curent!Adulþii posedã experienþã ºi informaþie, în timp cecopiii ºi tinerii sunt incluºi în grabã, fãrã sã înþeleagãce se petrece ºi fãrã sã aibã timp de pregãtire.

Responsabilitãþile nu sunt echilibrate! Responsabilitãþile nu sunt echilibrate! Responsabilitãþile nu sunt echilibrate! Responsabilitãþile nu sunt echilibrate! Responsabilitãþile nu sunt echilibrate! Profesoriiiau toate deciziile ºi stabilesc regulile, în timp cecopiii ºi adolescenþii doar rãspund la întrebãri saude fiecare datã numai tinerii pregãtesc ceaiul.

Este nestabilã! Este nestabilã! Este nestabilã! Este nestabilã! Este nestabilã! Tinerii participã activ la niºte lucrãriimportante, dar nu este clar ce va urma sau ce seva întâmpla cu contribuþia lor. Raportul activitãþilornu este arãtat grupului întreg ºi nici verificat cuopinia tinerilor.

PPPPParticiparea ADEVÃRAarticiparea ADEVÃRAarticiparea ADEVÃRAarticiparea ADEVÃRAarticiparea ADEVÃRATÃTÃTÃTÃTÃ PPPPParticiparea Farticiparea Farticiparea Farticiparea Farticiparea FALSÃALSÃALSÃALSÃALSÃ

Lista de verificare a participãrii adevãrate

Page 15: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul I Conceptul de participare ºi principiile lucrului cu tinerii

15

A vorbi despre prejudecãþi,A vorbi despre prejudecãþi,A vorbi despre prejudecãþi,A vorbi despre prejudecãþi,A vorbi despre prejudecãþi,a evita discriminãrilea evita discriminãrilea evita discriminãrilea evita discriminãrilea evita discriminãrile

Deschiderea faþã de toateopiniile ºi stilurile este unul dinprincipiile primordiale pe carese bazeazã iniþiativele bune departicipare. Cu toate acestea,ar putea apãrea unele stereoti-puri legate de sex, naþionalitate,culturã, mediu sau statut social.Aceste prejudecãþi trebuiediscutate pentru a evita discrimi-narea.

A susþine, nu a manipulaA susþine, nu a manipulaA susþine, nu a manipulaA susþine, nu a manipulaA susþine, nu a manipula

Rolul adulþilor într-un proces departicipare trebuie sã fie clar:copiii ºi tinerii sunt actorii, iaradulþii îi vor susþine fãrã a-idomina sau a-i manipula.

Respect reciprocRespect reciprocRespect reciprocRespect reciprocRespect reciproc

Comunicarea între toþi ceiimplicaþi se bazeazã pe egali-tatea drepturilor fiecãruia ºi perespect reciproc.

Lista de la pagina 15 vã poateajuta sã verificaþi dacã încomunitatea voastrã existã oparticipare adevãratã a copiilorºi tinerilor.

Principiile lucruluiPrincipiile lucruluiPrincipiile lucruluiPrincipiile lucruluiPrincipiile lucruluicu tineriicu tineriicu tineriicu tineriicu tineriiLocul adultului în participareatinerilor este problematic, dar ºiindispensabil. Dacã resposa-bilizarea tinerilor este o priori-tate pentru participare, roluladultului nu se poate limita lasimplu consultant. Adesea adulþiinu conºtientizeazã cã în loc sãajute tinerii sã participe, ei îiexclud din scena participativã.Aici iese în evidenþã gradul dedeschidere sau, mai degrabã,absenþa deschiderii adulþilor faþãde alte puncte de vedere, în

special dacã acestea vin de latineri, adesea percepuþi ca fiindimaturi ºi deci, fãrã rãspunderesocialã.

Un studiu, realizat de Centrulde Activitãþi Sociale al Univer-sitãþii De Monfort (Layster,Anglia), care vizeazã partici-parea tinerilor, trateazã acestproces drept fundament al uneiadintre cele mai eficiente metodede activitate socialã a tinerilorºi se întemeiazã pe un ºir deprincipii care stau la bazaconstruirii relaþiilor dintre lucrã-torii sociali ºi tineri:

1.1.1.1.1. Toþi oamenii pe parcursulvieþii acumuleazã multã informa-þie, îºi formeazã deprinderi ºiabilitãþi cu ajutorul cãrora îºirezolvã problemele personale.Adulþii nu trebuie sã „conducã“,ci sã ajute tinerii sã ia decizii ºisã prognozeze rezultatele înproblemele care-i privesc.Posedarea anumitor cunoºtinþeºi deprinderi nu-i permiteadultului sã ia decizii în locultânãrului.

2.2.2.2.2. Toþi oamenii au dreptul sãfie ascultaþi, sã-ºi expunã opiniaîn problemele ce-i privesc ºi sãacþioneze de sine stãtãtor învederea soluþionãrii lor.

3.3.3.3.3. Adulþii pot contribui la crea-rea organizaþiilor ºi grupurilor de

iniþiativã în ajutorul grupurilorsociale vulnerabile. Colaborândla soluþionarea unei problemecomune, se poate obþine maimultã influenþã ºi se vor deschi-de noi posibilitãþi.

4.4.4.4.4. Adulþii nu trebuie sã judecetinerii dupã condiþiile de mediu,anturaj politic, economic, ci sã-iaccepte aºa cum sunt. Conºtienti-zarea acestui lucru trebuie sã fiereflectatã ºi în activitatea practicã.

5. 5. 5. 5. 5. Tinerii fac parte din societateºi sunt participanþi cu drepturiegale la procesele sociale ºipolitice. În activitatea lor, adulþiitrebuie sã respecte principiulegalitãþii ºi sã lucreze cu toþitinerii, indiferent de rasã, sex,orientare sexualã, vârstã, clasãsocialã etc.

Sunt dovezi care demon-streazã cã atitudinea incorectãa adulþilor care se gândesccã acþioneazã în interesulcopilului, de fapt lezeazãdrepturile acestora. Multe dinaceste eºecuri au rezultat dinrefuzul neintenþionat de aasculta pãrerea copilului.

Activitãþile sociale care ignorãprincipiile participãrii tinerilorîn procesul de luare adeciziilor, pot duce la situaþiinefaste de tipul:

• Adultul discutã problema cutineri i ºi decide în loculacestuia ce ºi cum estenecesar sã facã;

• Adultul le spune tinerilor înce constã problema lor ºi cese poate de fãcut;

• Adultul interpreteazã infor-maþia sau manipuleazã cu eaîn aºa fel, încât tinerii nu maisunt capabili sã ia decizii desine stãtãtor;

• Adultul indicã tinerilor ce ºicum aceºtia trebuie sã facã,dupã care nu le acordã niciun fel de susþinere. Cu altecuvinte, acþiunile dictate descenariu „nu duc la rezultatepozitive,“ vinovat de aceastafiind tinerii înºiºi.

Page 16: participarea copiilor si tinerilor

16

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

O astfel de abordare duce laînstrãinarea tinerilor: punctul lorde vedere nu este luat înconsiderare, iar, drept rezultat,necesitãþile lor sunt neglijate.

Participarea care dã rezultatefructuoase implicã o relaþie adult-tânãr fondatã pe un parteriat realºi veritabil, situaþie care determinãadultul sã reconsidere critic rolulsocial al tânãrului în acest proces.O educaþie bazatã pe principiilesolidaritãþii ºi cooperãrii, îmbinatãcu o viziune a schimbãrii socialepermite adultului sã-ºi modificepoziþia într-o structurã administratãîn special de tineri ºi sã adere lao strategie participativã.

Prin participarea la viaþa socialãtinerii acumuleazã competenþesociale ºi capãtã sentimentul cãau puterea de a influenþaproblemele lor.

Nivelurile deNivelurile deNivelurile deNivelurile deNivelurile departicipareparticipareparticipareparticipareparticiparea tinerilora tinerilora tinerilora tinerilora tinerilorNivelul de maturitate democra-ticã al oricãrui stat este în mareparte determinat de gradul deactivism civic al populaþiei, parteintegrantã a cãruia este partici-parea tinerilor la procesul deluare a deciziilor.

Roger A. Hart, folosind în modmetaforic noþiunea de scarã, aelaborat un excelent instrumentpentru analiza nivelului departicipare. Concepþia lui Harteste relativã ºi vizeazã relaþiiledintre copii ºi adulþi. Ea deasemenea se bazeazã peprincipiile Convenþiei ONU cuprivire la Drepturile Copilului.Pentru cei care lucreazã cutinerii metoda lui Hart reprezintã

un instrument minunat pentrucercetarea, planificarea ºievaluarea activitãþilor cu tinerii.

Scara participãrii este desemna-tã sã serveascã drept tipologieiniþialã pentru participarea copii-lor la proiect.

Copiii ºi tinerii sunt membri aisocietãþii noastre care sunt celmai des fotografiaþi ºi cel mairar ascultaþi. De obicei adulþii nuapreciazã competenþa copiilor,dar îi folosesc în unele cazuripentru a influenþa cursul eveni-mentelor. Existã multe proiectecreate ºi organizate de adulþi încare copiii joacã doar roluri strictrezervate, fapt ce reprezintã oexperienþã pozitivã atât pentrucopii, cât ºi pentru adulþi.Dansurile pentru copii, cânte-cele sau înscenãrile teatrale suntexemple concludente, dar numaipânã în momentul în careoamenii conºtientizeazã cãacestea sunt doar niºte înscenã-ri. Problemele apar când partici-parea copiilor devine dubioasãsau când aceºtia sunt manipulaþi.

„Scara participãrii“ serveºtedrept tipologie iniþialã pentruînþelegerea gradului de parti-cipare a copiilor în realizareaactivitãþilor.

Comentând „scara participãrii“,Hart spune: „Deºi treptele celemai înalte ale scãrii reprezintãun nivel mai înalt de iniþiativã acopiilor, aceasta nu înseamnãcã tânãrul trebuie sã se strã-duiascã sã acþioneze la cel maiînalt nivel al aptitudinilor sale“.Înþelegerea „scãrii“ are impor-tanþã pentru adulþi, pentru caaceºtia sã creeze condiþii favora-

bile activitãþii copiilor la oricenivel dorit de aceºtia. Copilulpoate sã aleagã o activitatepentru a participa la orice niveldorit de el, poate sã aleagãdiferite activitãþi sau diferiteetape ale unuia ºi aceluiaºiproiect. Nu toþi copiii pot fiiniþiatori, dar ei pot sã seangajeze într-o activitate. Esteimportant ca aceastã activitatesã nu se desfãºoare la cele treitrepte de jos ale neparticipãriisau ale „falsei participãri“.Termenul „participare falsã“ sefoloseºte pentru a descriecazurile în care copiilor li seacordã dreptul la vot, dar defapt ei nu au sau, practic, nuau dreptul sã aleagã ºi aproapecã nu au nici o posibilitate sãformuleze o opinie personalã.

NON-PNON-PNON-PNON-PNON-PARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPAREAREAREAREARE

TTTTTreptele reptele reptele reptele reptele 11111, , , , , 22222 ºi 33333 nu atestãparticiparea copiilor ºi a tinerilorîn activitãþi. Aici persistã doarconducerea din partea adulþilor,pe când copiilor ºi tinerilor nule este permis sã ia vreo deciziesau sã se implice în planificareaºi evaluarea activitãþilor, ei fiindsimpli beneficiari pentru care seface totul. Copiii ºi tinerii suntpasivi, deoarece nu este stimu-latã implicarea lor, conside-rându-se cã ei sunt neajutoraþi,imaturi ºi nu au nimic importantde spus, neºtiut de adulþi, care„cunosc mai bine“ de ce arenevoie tânãrul.

PARTICIPPARTICIPPARTICIPPARTICIPPARTICIPAREAREAREAREARERUDIMENTRUDIMENTRUDIMENTRUDIMENTRUDIMENTARÃARÃARÃARÃARÃ

4.4.4.4.4. Cea mai joasã treaptã aparticipãrii rudimentare – ma-ma-ma-ma-ma-nipularea:nipularea:nipularea:nipularea:nipularea: copiii nu înþelegesenþa proiectului ºi nu înþelegrostul propriilor acþiuni.

Page 17: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul I Conceptul de participare ºi principiile lucrului cu tinerii

17

O asemenea manipulare submasca participãrii este departede a fi modelul oportunpentru ca tinerii sã iacunoºtinþã de proceselepolitice democra-tice. Uneori cauza

Roger Hart propune 11 trepteRoger Hart propune 11 trepteRoger Hart propune 11 trepteRoger Hart propune 11 trepteRoger Hart propune 11 trepteale scãrii de participare“:ale scãrii de participare“:ale scãrii de participare“:ale scãrii de participare“:ale scãrii de participare“:Drept exemplu poate servi

participarea elevilor din claselemici la campania preelectoralãa candidaþilor în deputaþi. Foilevolante cu propuneri de susþi-nere la alegeri a unui anumitcandidat nu au nici o legãturãcu problemele copiilor. Copiiinu înþeleg nici simbolurile, nicilozincile organizaþiei pe care,chipurile, o reprezintã. Le placesã primeascã cadouri maiouriviu colorate, seturi de carioca,dar nu înþeleg esenþa problemeiºi, prin urmare, nu înþeleg nece-sitatea acþiunilor lor, în acestcaz ei sînt obiectul manipulãriide cãtre adulþi.

6.6.6.6.6. „TTTTTokenismokenismokenismokenismokenism“ în limba engle-zã înseamnã activitate simbolicã,reformã de dragul reformelor.

Exemplu poate servi partici-parea copiilor de vârstãºcolarã la conferinþa cadrelordidactice. Copiilor li se daumaiouri cu simbolica activitãþii.Îmbrãcaþi în aceste maiouri,copiii participã la salutul încinstea oaspeþilor de onoare,cântã ºi danseazã la concertulfestiv. Ei nu au nici o închipuiresau au o imagine foarte vagãdespre scopurile ºi sarcinileconferinþei ºi, respectiv, nu leîmpãrtãºesc. Copiii au fostfolosiþi ca decor pentru a„înfrumuseþa“ conferinþa.

Termenul poate fi folosit pentrudescrierea modului în care copiiisunt folosiþi la organizareaadunãrilor, conferinþelor ºi altoractivitãþi publice. Copiii simpatici,cu o pronunþare bunã ºi cuaspect plãcut, selectaþi de cãtreadulþi, participã la discuþii peteme în care nu sunt compe-

PPPP PA

RT

IC

IP

AR

TI

CI

PA

RT

IC

IP

AR

TI

CI

PA

RT

IC

IP

AR

EA

RE

AR

EA

RE

AR

E

Copiii sunt responsabili. Deciziile

sunt luate din iniþiativa copiilor

împreunã cu adulþii.

Copiii conduc – adulþii ajutã. Deciziile care

se iau din iniþiativa copiilor sub conducerea

adulþilor.

Decizii comune. Deciziile luate din iniþiativa

adulþilor împreunã cu copiii.

Copiii sunt consultaþi ºi informaþi.

NO

N-P

NO

N-P

NO

N-P

NO

N-P

NO

N-P

ART

ICIP

ART

ICIP

ART

ICIP

ART

ICIP

ART

ICIP

ARE

ARE

ARE

ARE

ARE

Numirea de cãtre

adulþi ºi informa-

rea copiilor.

Participarea simbolicã,

„tokenism“

Decorarea.

Manipularea.

PPPP PA

RT

ICIP

AR

TIC

IPA

RT

ICIP

AR

TIC

IPA

RT

ICIP

AR

EA

RE

AR

EA

RE

AR

ER

UD

IME

NT

RU

DIM

EN

TR

UD

IME

NT

RU

DIM

EN

TR

UD

IME

NT

AR

ÃA

AR

ÃA

AR

Ã

Adulþii

conduc

gentil.

Adulþii conduc.

Lipsã de participare.1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

unor asemenea acþiuni este faptulcã adulþii nu cunosc posibilitãþilecopiilor ºi tinerilor.

5. 5. 5. 5. 5. DecorareaDecorareaDecorareaDecorareaDecorarea este situatãaproape de manipulare, dar înacest caz adulþii nu se prefaccã tinerii au fost iniþiatoriiactivitãþii. Ei pur ºi simplu folo-sesc copiii pentru a susþine ºi a„înfrumuseþa“ o activitate.

Are loc conferinþa privind re-zultatele realizãrii programu-lui de stat în problemeletineretului. Printre oaspeþii deonoare ºi cei care iau cuvântulse aflã ºi „reprezentanþi aitinerilor“ – un exemplu destulde cunoscut.

Selectaþi ºi pregãtiþi din timpde cãtre adulþi, aceºti „repre-zentanþi“ vor rosti o cuvân-tare frumoasã ºi poate chiarîºi vor permite sã acceptecritica „de sus“.

În aceastã situaþie copiiiÎn aceastã situaþie copiiiÎn aceastã situaþie copiiiÎn aceastã situaþie copiiiÎn aceastã situaþie copiiinu exprimã opiniile ºinu exprimã opiniile ºinu exprimã opiniile ºinu exprimã opiniile ºinu exprimã opiniile ºinãzuinþele semenilor lor;nãzuinþele semenilor lor;nãzuinþele semenilor lor;nãzuinþele semenilor lor;nãzuinþele semenilor lor;ei sunt doar niºte mijloaceei sunt doar niºte mijloaceei sunt doar niºte mijloaceei sunt doar niºte mijloaceei sunt doar niºte mijloacede atingere a scopurilorde atingere a scopurilorde atingere a scopurilorde atingere a scopurilorde atingere a scopurilorde cãtre adulþi.de cãtre adulþi.de cãtre adulþi.de cãtre adulþi.de cãtre adulþi.

Page 18: participarea copiilor si tinerilor

18

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Colaboratorii unui studiotelevizat pentru tineret sunttrimiºi de un serviciu socialpentru a participa la confe-rinþa internaþionalã privindactivitatea mijloacelor deinformare în masã pentrutineret în propagarea modu-lui de viaþã sãnãtos. Tineriiºtiu cine ºi de ce i-a ales casã participe. Ei se mândresccu rezultatele muncii lor ºi potsã relateze informaþii despreproiectul lor, sã demonstrezeprodusele lor ºi sunt bucuroºide posibilitatea stabilirii unorrelaþii de parteneriat cu altemass-media pentru tineri.Astfel, tinerii participanþiîmpãrtãºesc ºi înþeleg sarcinileconferinþei ºi iau parte activãîn cadrul ei.

La elaborarea concepþiei uneinoi emisiuni televizate pentrutineri, autorii ei s-au adresatunei organizaþii obºteºti curugãmintea de a-i ajuta sãorganizeze întâlniri cu repre-zentanþi ai tinerilor din diver-se grupuri sociale. Iniþialemisiunea a fost conceputãca una distractivã, cu multã

tenþi. În plus, nimãnui nu i seexplicã în ce mod au fost aleºiaceºti lideri ai copiilor, intereselecui aceºtia le reprezintã.Regretabil este cã oricât debutaforice sunt luãrile lor decuvânt, ei nu vor obþine doaraplauze – simbol al aprobãriiformale, ci ºi vor crea impresiaparticipãrii adevãrate.

7.7.7.7.7. Numirea de cãtre adulþi Numirea de cãtre adulþi Numirea de cãtre adulþi Numirea de cãtre adulþi Numirea de cãtre adulþiºi informareaºi informareaºi informareaºi informareaºi informarea. Pentru a asigu-ra participarea adevãratã laaceastã treaptã, proiectultrebuie sã corespundã câtorvacerinþe:

copiii ºi tinerii înþeleg ºiîmpãrtãºesc scopurile ºisarcinile proiectului;

copiii ºi tinerii ºtiu cine ºi dece ia decizii privind participa-rea lor;

rolul lor este semnificativ ºiconºtient, ei nu servesc dreptdecor pentru acþiunile adul-þilor;

copiii ºi tinerii devin partici-panþi la proiect din propriadorinþã, dupã ce au înþelescare este scopul lui.

Participarea genereazã motiva-þia care duce la creºtereacompetenþei, aceasta la rândulei dã naºtere motivaþiei pentruparticipare în proiectele viitoare.

PPPPPARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPARTICIPAREAREAREAREARE

8. 8. 8. 8. 8. Consultarea ºi informa-Consultarea ºi informa-Consultarea ºi informa-Consultarea ºi informa-Consultarea ºi informa-rea. rea. rea. rea. rea. Copiii ºi tinerii pot ficonsultanþi de mare valoarepentru adulþi. Nimeni nu vaexplica mai bine care estedefectul unui pantof decât celcãruia acest pantof i-a rospiciorul. La aceastã treaptãideile, scopurile ºi sarcinile –toate se elaboreazã ºi se anali-zeazã de adulþi, dar copiiiparticipã la proces întrucât eisunt consultaþi la etapa deelaborare ºi pãrerea lor a fostluatã în serios. Conform evaluã-rii ºi recomandãrilor lor se co-recteazã rezultatul final. Cu toa-te acestea, luarea deciziei finalerãmâne pe seama adulþilor.

publici tate a produselordest inate consumatori lortineri. Pentru aceasta au fostselectate 5 grupuri carereprezentau elevi, studenþi,tineri angajaþi în câmpulmunci i , sport iv i º i t iner icântãreþi.

La prima etapã ei au discutatconcepþia emisiunii ºi aualcãtuit propuneri privindconþinutul ei. La etapa a douaau revãzut concepþia redacta-tã de elaboratori ºi primaversiune a emisiunii.

Au fost fãcute propuneriprivind stilul prezentatorilor ºial decorului ºi observaþiiprivind durata subiectelor ºia blocului de publicitate. ªinumai la etapa a treia dediscuþii autorii au luat deciziaprivind concepþia finalã aemisiunii ºi auditoriul ei.

În final a apãrut o emisiunedestinatã adolescenþilor de12-15 ani în care o mareatenþie s-a acordat proble-melor de instruire ºi sãnãtate.Concursurile urmate de ca-dourile sponsorilor emisiuniiau fãcut inutile spoturilepublicitare.

Consultarea cu tinerii aConsultarea cu tinerii aConsultarea cu tinerii aConsultarea cu tinerii aConsultarea cu tinerii adus la îmbunãtãþirea ca-dus la îmbunãtãþirea ca-dus la îmbunãtãþirea ca-dus la îmbunãtãþirea ca-dus la îmbunãtãþirea ca-litãþii produsului final.litãþii produsului final.litãþii produsului final.litãþii produsului final.litãþii produsului final.PPPPParticiparea tinerilor aarticiparea tinerilor aarticiparea tinerilor aarticiparea tinerilor aarticiparea tinerilor afost eficientã ºi impor-fost eficientã ºi impor-fost eficientã ºi impor-fost eficientã ºi impor-fost eficientã ºi impor-tantã, iar emisiunea atantã, iar emisiunea atantã, iar emisiunea atantã, iar emisiunea atantã, iar emisiunea adevenit intedevenit intedevenit intedevenit intedevenit interererereresansansansansantã ºitã ºitã ºitã ºitã ºiutilã tinerilorutilã tinerilorutilã tinerilorutilã tinerilorutilã tinerilor.....

9.9.9.9.9. Decizii comune deciziileDecizii comune deciziileDecizii comune deciziileDecizii comune deciziileDecizii comune deciziilesunt luate din iniþiativasunt luate din iniþiativasunt luate din iniþiativasunt luate din iniþiativasunt luate din iniþiativaadulþilor împreunã cu co-adulþilor împreunã cu co-adulþilor împreunã cu co-adulþilor împreunã cu co-adulþilor împreunã cu co-piii. piii. piii. piii. piii. Deºi activitatea esteiniþiatã de adulþi, deciziile se iauîmpreunã cu copiii ºi tinerii.

Page 19: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul I Conceptul de participare ºi principiile lucrului cu tinerii

19

10.10.10.10.10. Copiii conduc adulþii Copiii conduc adulþii Copiii conduc adulþii Copiii conduc adulþii Copiii conduc adulþiiajutã. Deciziile luate dinajutã. Deciziile luate dinajutã. Deciziile luate dinajutã. Deciziile luate dinajutã. Deciziile luate dininiþiativa copiilor sub con-iniþiativa copiilor sub con-iniþiativa copiilor sub con-iniþiativa copiilor sub con-iniþiativa copiilor sub con-ducerea adulþilorducerea adulþilorducerea adulþilorducerea adulþilorducerea adulþilor. . . . . Putem sãne închipuim o mulþime de situaþiiîn care copii i inventeazãpropriile jocuri sau forme depetrecere a timpului liber: de lacastelele de nisip pânã lajocurile pe roluri. Din pãcate,este greu sã gãsim exemplecând copiii iniþiazã proiectesociale. Cauza constã în lipsade susþinere a iniþiativelor lor dinpartea adulþilor. Chiar ºi atuncicând aceºtia le permit copiilorsã deseneze pereþii, cu greu seabþin de la rolul de dirijori.

Prin participarea eficientã laproiectele care presupunsoluþionarea unor problemeconcrete, copiii ºi tinerii îºidezvoltã abilitãþile de gândirecriticã ºi de comparare adiferitelor puncte de vedere,abilitãþi atât de necesare pentrudezvoltare autoafirmãrii. Aici seascunde un dublu avantaj:autoexprimarea copilului ºidemocratizarea societãþii.

Proiectul de creare a unuicentru consultativ mobil esteiniþiat de cãtre adulþi lucrãtoriai unui serviciu social sau aiunei organizaþi i obºteºti .Scopurile, sarcinile, direcþiileprioritare ºi programul deactivitate al centrului suntdiscutate ºi deciziile se iauîmpreunã cu copiii ºi adulþii.Aceastã coparticipare la ela-borarea proiectului contribuiela apariþia la copii a simþuluiresponsabilitãþii pentru rezul-tatele obþinute, îi îndeamnãsã fie participanþi activi, doaracesta este „proiectul lor“!

Într-o tabãrã de varã copiiiau lansat iniþiativa de organi-zare a unor competiþii la înotcare la început nu a fostsusþinutã de adulþi din cauzacerinþelor înalte de tehnicã asecuritãþii. Atunci un grup deiniþiativã al adolescenþilor aelaborat un plan propriu deacþiuni ºi a efectuat investigaþiiprintre pedagogii ºi instructoriisuperiori responsabili de mã-surile de securitate. Astfel eiau atras de partea lor adulþiiºi drept rezultat au apãrutcâteva variante, propunericomune referitor la organi-zarea ºi asigurarea mãsurilorde securitate în apã, graficulºi componenþa grupului devoluntari care vor rãspundede competiþii, pregãtirea lo-cului de desfãºurare, a cadou-rilor etc. Proiectul a fost pre-zentat conducerii taberei ºiapoi a fost acceptat.

În acest caz elaborarea pro-iectului a fost iniþiatã de copii,ei au participat activ laprocesul de luare a deciziilor,dar sub îndrumarea adulþilor.

11.11.11.11.11. Cea mai înaltã treaptã departicipare – deciziile se iaudeciziile se iaudeciziile se iaudeciziile se iaudeciziile se iaudin iniþiativa copiilordin iniþiativa copiilordin iniþiativa copiilordin iniþiativa copiilordin iniþiativa copiilorîmpreunã cu adulþii.împreunã cu adulþii.împreunã cu adulþii.împreunã cu adulþii.împreunã cu adulþii.

„Scara participãrii“ poatecontribui la dezvoltarea parti-cipãrii copiilor ºi tinerilor, dar eanu poate fi privitã ca un aparatde mãsurare a calitãþii uneioarecare activitãþi, deoareceexistã o mulþime de factori careinfluenþeazã asupra gradului departicipare a tinerilor, inclusivatitudinea adulþilor faþã departicipare.

De exemplu, activitãþile graffitipot fi plasate oriunde de-alungul „scãrii participãrii“. Deobicei acestea nimeresc latreptele mai joase: pictoriideseneazã imaginile pentrupereþi, iar copiii le copiazã.Uneori tinerii le deseneazã ºisinguri. Dacã copiii vor anun-þa proprietarii sau locatariicasei despre proiectul lor ºiîn acelaºi timp vor desenapereþii din proprie iniþiativã,atunci acest exemplu poatefi atribuit treptei superioarea scãrii.

Elevii unei ºcoli au filmat unmaterial pe care l-au trimisdirecþiei ºcolii. Filmul eradespre cum îºi petrec timpulliber dupã lecþii colegii lor. S-a constatat cã în raza ºcoliinu existã locuri accesibilepentru petrecerea timpuluiliber, iar mulþi tineri nu au niciunde sã se întâlneascã cuprietenii. Filmul a fost însoþitde un demers privind reparti-zarea unui local pe teritoriulºcolii pentru formarea unuicentru unde copiii ar puteade sine stãtãtor sã-ºi petreacãtimpul liber, fapt ce s-a reali-zat în continuare.

Astfel tinerii planificã, realizea-zã, evalueazã de sine stãtã-tor proiectul ºi poartã rãspun-dere integralã pentru rezulta-tele acestuia.

Este necesar ca copiii ºi tineriisã participe cât mai mult laactivitãþi comune de rând cuadulþii. Creºterea responsa-bilitãþii pentru propriile decizii,pentru propria viaþã, pentruviaþa celor apropiaþi ºi a celorce-i înconjoarã este legatãdirect de obþinerea experienþeide participare ºi de dezvoltarea competenþelor.

Page 20: participarea copiilor si tinerilor

20

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Nu este obligatoriu ca de fieca-re datã participarea sã decurgãla cele mai înalte trepte. Deexemplu, odatã cu dezvoltareacopilului se schimbã în modsubstanþial ºi capacitatea lui departicipare: un preºcolar poatedoar sã ducã materialele întimpul construcþiei unei cãsuþe,

pe când un adolescent poatesã participe la toate etapeleprocesului legat de construcþie.Diferiþi copii ºi tineri pot sãprefere diferite niveluri departicipare ºi un grad diferit deresponsabilitate personalã.Valoarea funcþionalã a „scãrii“nu constã în evaluarea unicã,

dar în asigurarea unui echilibruconºtient între diversele niveluride participare. Este importantprincipiul alegerii activitãþiletrebuie elaborate în aºa fel,încât sã fie create posibilitãþioptime de participare pentrufiecare copil.

1. Asigurã condiþii egale de participare tuturorcopiilor, indiferent de vârstã, sex, clasã socialã,nivel de experienþã etc.

2. Asigurã informarea tinerilor cu privire lachestiunile ºi problemele care îi preocupã.

3. Manifestã încredere faþã de copii ºi tineri,cultivã-le responsabilitatea, delegheazã-lefuncþii (însãrcinãri).

4. Dezvoltã tinerilor abilitãþile necesare pentruo participare eficientã prin intermediuldialogului, discuþiei, acumulãrii experienþeipractice.

5. Respectã dreptul adolescenþilor de a greºica ceva firesc în procesul de dezvoltare.

6. Acordã timp participãrii. Creeazã relaþii deîncredere între adult ºi copil. Instruirea,discuþiile, investigaþiile etc. — toate acesteaexclud graba.

7. Þine cont de interesele copiilor ºi ale tinerilor.

8. Fii deschis.

9. Fii onest.

10. Fii democratic.

S FS FS FS FS F AAAAA T U R I U T I L ET U R I U T I L ET U R I U T I L ET U R I U T I L ET U R I U T I L E

PPPPPentru ca tinerii sã participe eficiententru ca tinerii sã participe eficiententru ca tinerii sã participe eficiententru ca tinerii sã participe eficiententru ca tinerii sã participe eficient

Page 21: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul I Conceptul de participare ºi principiile lucrului cu tinerii

21

S FS FS FS FS FAAAAAT U R I D Ã U N Ã TT U R I D Ã U N Ã TT U R I D Ã U N Ã TT U R I D Ã U N Ã TT U R I D Ã U N Ã TOOOOO A R EA R EA R EA R EA R E

Dacã doreºti ca tinerii niciodatã sã nu mai participe…Dacã doreºti ca tinerii niciodatã sã nu mai participe…Dacã doreºti ca tinerii niciodatã sã nu mai participe…Dacã doreºti ca tinerii niciodatã sã nu mai participe…Dacã doreºti ca tinerii niciodatã sã nu mai participe…

1. Aminteºte-le mereu despre experienþa tabogatã, accentuând cã ei nu posedã aºa ceva.

2. Abordeazã-i de parcã ar fi copii mici,inconºtienþi ºi dependenþi.

3. Controleazã-i ºi dãdãceºte-i la tot pasul îndecursul activitãþii. Lasã tinerilor doar rolul de„pioni”, de executanþi ai unor sarcini mãrunte,rolul de conducãtor al proiectului revenindu-þi þie.

4. Învinuieºte tinerii de lipsã de responsabilitateºi indisciplinã. Utilizeazã deseori cuvinte ºi frazede tipul: „Dar iatã pe vremea noastrã...”, „Iatã,în trecut erau tineri...”.

5. Manifestã neîncredere faþã de posibilitãþiletinerilor, sau, dimpotrivã, refuzã demonstrativ(“nu mã intereseazã”, “e problema ta, eu leam pe ale mele”).

6. Criticã liderii tinerilor, moda, cultura ºi muzica lor.

7. Obiºnuieºte-i sã raporteze despre fiece pasfãcut, chiar dacã tinerii au ascuþit niºtecreioane.

8. Nu respecta confidenþialitatea. Toate proble-mele cu care þi s-au adresat tinerii discutã-lepublic la întrunirile generale.

9. În caz de reuºitã a unui proiect, atribuie-þisuccesul total þie, iar în caz de eºec – dã vinape o anumitã persoanã.

10. Limiteazã la maximum timpul de ºedere atinerilor în oficiul tãu. Ei îþi încurcã sã lucrezi.

11. Metoda optimã de realizare a însãrcinãriie sã o îndeplineºti singur, fãrã a miza pe tineri.

12. Introdu corective în activitate fãrã a discutacu ei în prealabil.

13. Propune-le anumite sarcini ºi peste un timp(jumãtate de an, bunãoarã), cere-le îndepli-nirea cu totul altor însãrcinãri.

14. Dã-le cît mai mult de lucru. Cu cît maimult vor munci, cu atât mai cãliþi vor fi. Dacãvor ceda, înseamnã cã sunt slabi... ªi printretineri trebuie sã fie o selecþie fireascã.

Page 22: participarea copiilor si tinerilor

22

Participarea ajutã tinerii sãobþinã încredere în sine, respectfaþã de propria persoanã,cunoºtinþe ºi deprinderi nece-sare pentru a influenþa diverseprocese. Atunci când tinerii suntimplicaþi în mod activ ºi adecvatca participanþi, ei se dezvoltãca fiinþe umane. Copiii ºi tineriitrebuie sã simtã cã ei au un rolîn societate ºi trebuie sã fiecapabili sã participe activ înafacerile societãþii dacã dorimsã supravieþuiascã democraþia.Prin participare în proceseledemocratice copiii ºi tineriiînvaþã sã colecteze date ºi sãasculte argumentele altoroameni. În acest fel, participareale oferã o deprindere de viaþãfoarte importantã.

PPPPParticiparea este dezvoltarearticiparea este dezvoltarearticiparea este dezvoltarearticiparea este dezvoltarearticiparea este dezvoltare

Scopul participãrii este sã fii liberºi apt de a face o alegere, sãtrãieºti acea viaþã pe care doreºtisã o trãieºti. Societatea se poateconsidera dezvoltatã în mãsuraîn care ea asigurã posibilitateoamenilor, inclusiv copiilor ºitinerilor, sã participe în viaþa eiºi sã o construiascã cu demni-tate. În acelaºi timp, participareaeste un mijloc de dezvoltare.

Nimeni nu se dezvoltã fiind doarobservator pasiv. Numai prinparticipare nemijlocitã copiii ºitinerii îºi pot dezvolta capacitãþiºi deprinderi ºi se pot autoafirma.

Desigur, existã grade ºi niveluridiferite de participare ºi, învirtutea acestui fapt, suntmetode care permit participareachiar ºi a copiilor de la cea maifragedã vârstã. Competenþaunei persoane apare din expe-rienþa acumulatã ºi nu la atin-gerea unei anumite vârste, iarmaturitatea se atinge prin parti-cipare. Acesta este un procesciclic: cu cât este mai semnifica-tivã participarea cuiva, cu atâtmai experimentatã, competentãºi încrezutã devine aceastãpersoanã, fapt ce-l îndeamnãla o participare ºi mai eficientã.

PPPPParticiparea este esenþaarticiparea este esenþaarticiparea este esenþaarticiparea este esenþaarticiparea este esenþadezvoltãri idezvoltãri idezvoltãri idezvoltãri idezvoltãri i pr in creareapentru copii, adolescenþi ºitineri a posibilitãþilor pentrudezvoltarea capacitãþilor lor ºiprin asigurarea unui mediufavorabil ºi sigur, necesarpentru participarea eficientã laluarea deciziilor la diferiteniveluri. Acþiunile orientatecãtre stimularea participãriitinerilor constituie metodafundamentalã de perfecþionarea societãþii.

PPPPParticiparea este mijloc dearticiparea este mijloc dearticiparea este mijloc dearticiparea este mijloc dearticiparea este mijloc dedezvoltaredezvoltaredezvoltaredezvoltaredezvoltare

Tinerii nu se pot dezvolta dacãsunt spectatori pasivi, dacã aflãdespre valorile ºi principiile vieþiide la alte persoane. Numai înprocesul de participare realã ei

obþin experienþã, deprinderi,încredere în propriile puteri,cunoºtinþele necesare.

Aceastã experienþã contribuie laconsolidarea echilibrului psiho-logic, fapt ce trezeºte la tinerisimþul de control asupra proprieivieþi. Conform spuselor luiCappelaere ºi de Winter „Copiiicare cresc într-o atmosferã departicipare (acasã, la ºcoalã, înalte instituþii) învaþã mai bine laºcoalã, ating cele mai înalteniveluri de dezvoltare moralã,se încadreazã mai profund înviaþa socialã, au mai puþineprobleme psihologice ºi sociale“.

Participarea la procesul de luarea deciziilor este un drept inalie-nabil al fiecãrui om

Mulþi vor fi de acord cu faptulcã fiecare om, indiferent devârstã, are dreptul sã se com-porte cu demnitate, are dreptulla respect ºi la o atitudine co-rectã. Copiii, adolescenþii ºitinerii au dreptul la participarede rând cu adulþii. Dupã cum aspus Marta S. Pais, „... faþã decopii nu trebuie sã avem o ati-tudine ca faþã de niºte fiinþelipsite de personalitate, careaºteaptã maturitatea în antreulvieþii sociale“ („Participarea co-piilor ºi Convenþia cu privire laDrepturile Copilului“, UNICEF,1999).

4. Cadrul pedagogic sauce pot învãþa tinerii participând

Page 23: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul I Conceptul de participare ºi principiile lucrului cu tinerii

23

PPPPParticiparea temelie înarticiparea temelie înarticiparea temelie înarticiparea temelie înarticiparea temelie înobþinerea experienþei deobþinerea experienþei deobþinerea experienþei deobþinerea experienþei deobþinerea experienþei deviaþãviaþãviaþãviaþãviaþã

Posibilitatea de exprimare apãrerii personale, de apãrarea propriei opinii ºi a proprieipersoane conferã copiilorîncredere ºi respect faþã desine. Astfel, tânãrul va fi maibine pregãtit pentru viaþaindependentã de matur, deoa-rece va avea mai multe ºansesã gãseascã susþinere, soluþiiadecvate în circumstanþe nafa-vorabie ºi sã iasã cu succes dinsituaþii dificile. Protejarea ºiapãrarea exageratã a copiluluiîl fac neajutorat, dependent ºiinapt de a depãºi greutãþile.

PPPPParticiparea este o partearticiparea este o partearticiparea este o partearticiparea este o partearticiparea este o parteintegrantã a principiilorintegrantã a principiilorintegrantã a principiilorintegrantã a principiilorintegrantã a principiilordemocraticedemocraticedemocraticedemocraticedemocratice

Democraþia este un sistem încare toþi membrii comunitãþiiparticipã la alegerea conduceriiºi la stabilirea principalelorsarcini. Excluderea copiilor ºi atinerilor din acest proces vaînsemna lipsirea unei jumãtãþidin populaþia lumii de posibili-tatea de a fi cetãþeni cu drepturidepline. Atunci apare riscul cainteresele, preocupãrile ºi pro-blemele tinerilor sã fie ignorate.

Într-un sens mai larg, posibilitãþilepermanente de participareacordate copiilor ºi tinerilor îiînvaþã sã devinã cetãþeni.Participarea tinerilor la luareadeciziilor împreunã cu adulþii,formarea respectului faþã deopiniile care sunt diferite,evaluarea alternativelor ºi aconsecinþelor contribuie laprocesul de democratizare asocietãþii. Aceastã experienþã ledã posibilitate tinerilor sãacþioneze în diferite circumstanþeazi ºi în viitor: de la soluþionareapaºnicã a conflictului pe terenulde joacã pânã la negocierileprivind locul de muncã ºiaprecierea situaþiei politice întimpul alegerilor. Asemeneadeprinderi se acumuleazã numaiîn procesul de participare. Esteimposibil dupã 19 ani de ne-implicare, brusc sã devii uncetãþean responsabil ºi sãaccepþi principiile democratice.

PPPPParticiparea contribuie laarticiparea contribuie laarticiparea contribuie laarticiparea contribuie laarticiparea contribuie laeficacitatea activitãþiloreficacitatea activitãþiloreficacitatea activitãþiloreficacitatea activitãþiloreficacitatea activitãþilor

Când copiii participã la elabo-rarea ºi realizarea unei activi-tãþi, ei, pe drept cuvânt, se con-siderã (co-) autori. Aceastã sen-zaþie de implicare, la rândul sãu,genereazã sentimentul deresponsabilitate ºi dorinþa de a

orienta activitatea în albia doritã.Este necesar sã acordãm per-manent sprijin copiilor, sã le dãmposibilitatea ca ei sã poatãinfluenþa eficient mersul proiec-telor lor.

Tinerii contribuie substan-Tinerii contribuie substan-Tinerii contribuie substan-Tinerii contribuie substan-Tinerii contribuie substan-þial la viaþa societãþiiþial la viaþa societãþiiþial la viaþa societãþiiþial la viaþa societãþiiþial la viaþa societãþii

Cel mai bun expert în soluþiona-rea problemelor tinerilor suntînºiºi tinerii. Oamenii tineri potsã înainteze idei ºi propunerinetradiþionale la care nu s-ar figândit cei adulþi.

PPPPParticiparea tinerilor caleaarticiparea tinerilor caleaarticiparea tinerilor caleaarticiparea tinerilor caleaarticiparea tinerilor caleaspre dezvoltarea societãþiispre dezvoltarea societãþiispre dezvoltarea societãþiispre dezvoltarea societãþiispre dezvoltarea societãþii

Atragerea tinerilor în echipe,grupuri, cluburi, ONG-uri,consilii, uniuni sau asociaþii, atâtparticiparea adulþilor, cât ºi fãrãei contribuie la dezvoltarea ºiconsolidarea societãþii civile.

O atare activitate poate sã ajutecopiii sã afle cum este construitãlumea ºi cum poate fi ea mode-latã, astfel contribuind la dezvol-tarea societãþii. Participarea încomun a tinerilor ºi a adulþilorconsolideazã sentimentul desolidaritate, justiþia ºi respon-sabilitatea personalã pentruceea ce se întâmplã în societate.

Page 24: participarea copiilor si tinerilor

24

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Þ INE MINTEÞ INE MINTEÞ INE MINTEÞ INE MINTEÞ INE MINTE

CÂND LUCREZI CU TINERII ...CÂND LUCREZI CU TINERII ...CÂND LUCREZI CU TINERII ...CÂND LUCREZI CU TINERII ...CÂND LUCREZI CU TINERII ...

TineriiTineriiTineriiTineriiTinerii fac parte din societate ºi sunt participanþi cu drepturi depline sunt participanþi cu drepturi depline sunt participanþi cu drepturi depline sunt participanþi cu drepturi depline sunt participanþi cu drepturi depline la proceselesociale ºi politice.

TTTTToþioþioþioþioþi tinerii au dreptul de a fi ascultaþitinerii au dreptul de a fi ascultaþitinerii au dreptul de a fi ascultaþitinerii au dreptul de a fi ascultaþitinerii au dreptul de a fi ascultaþi, dreptul de a se expune asupra problemelor ce-iprivesc ºi de a acþiona de sine stãtãtor.

Nu judeca tineriiNu judeca tineriiNu judeca tineriiNu judeca tineriiNu judeca tinerii în dependenþã de starea lor socialã, economicã, politicã sau de mediul încare se aflã, ci acceptã-i aºa cum sunt.

Nu conduce, ci ajutãNu conduce, ci ajutãNu conduce, ci ajutãNu conduce, ci ajutãNu conduce, ci ajutã tineriitineriitineriitineriitinerii sã ia decizii în problemele care-i privesc ºi sã prognozezerezultatele.

Asigurã tuturor tinerilor posibilitatea de a participaAsigurã tuturor tinerilor posibilitatea de a participaAsigurã tuturor tinerilor posibilitatea de a participaAsigurã tuturor tinerilor posibilitatea de a participaAsigurã tuturor tinerilor posibilitatea de a participa. Întreprinde paºi activi pentru aimplica tineri din grupurile minoritare ºi alte grupuri discriminate.

Manifestã transparenþãManifestã transparenþãManifestã transparenþãManifestã transparenþãManifestã transparenþã în timpul promovãrii participãrii. Spune-le tinerilor de ce este nevoieca ei sã se implice.

Fii democratic, dar nu haoticFii democratic, dar nu haoticFii democratic, dar nu haoticFii democratic, dar nu haoticFii democratic, dar nu haotic. Împãrtãºeºte-þi ideile ºi scopurile ºi încearcã sã îmbunãtãþeºticalitatea interacþiunii.

EliminãEliminãEliminãEliminãEliminã discrepanþa dintre planuri ºi practicã.discrepanþa dintre planuri ºi practicã.discrepanþa dintre planuri ºi practicã.discrepanþa dintre planuri ºi practicã.discrepanþa dintre planuri ºi practicã. Mulþi vorbesc despre participareatinerilor, însã puþini implicã cu adevãrat tinerii în toate aspectele planificãrii ºi luãrii deciziilor.

CARACARACARACARACARACTERISTICI A UNEI PCTERISTICI A UNEI PCTERISTICI A UNEI PCTERISTICI A UNEI PCTERISTICI A UNEI PARTICIPÃRI EFICIENTE ªI VERITARTICIPÃRI EFICIENTE ªI VERITARTICIPÃRI EFICIENTE ªI VERITARTICIPÃRI EFICIENTE ªI VERITARTICIPÃRI EFICIENTE ªI VERITABILEABILEABILEABILEABILE

Metodolog ieMetodolog ieMetodolog ieMetodolog ieMetodolog ie

1. Claritatea scopului propus2. Locurile de întrunire, limbajul ºi programele

accesibile pentru tineri3. Implicarea tinerilor de la etapa de iniþiere a

proiectului4. Organizarea training-urilor pentru copii cu

scopul obþinerii experienþei5. Stabilirea metodelor de implicare a noilor

membri în colaborare cu tinerii6. Oferirea suportului de cãtre adulþi în momente

dificile7. Strategii create ºl dezvoltate pentru desfãºu-

rarea proiectului

Proiectu lProiectu lProiectu lProiectu lProiectu l

1. Subiectul este într-adevãr relevant pentrucopii

2. Capacitatea de a face schimbãri de lungãduratã

3. Legãtura dintre proiect ºi experienþa dezi cu zi a copiilor

4. Oferirea resurselor ºi acordarea perioadeide timp necesare pentru proiect

5. Evaluarea obiectivã a capacitãþilorcopiilor

6. Propunerea scopurilor de comun acordcu copiii

7. Proiectul este organizat în scopulpromovãrii sau protejãrii drepturilor copiilor

VVVVValor ia lor ia lor ia lor ia lor i

1. Declararea deschisã a pãrerilor adulþilor ºi a scopurilorproiectului

2. Oferirea posibilitãþii de a se implica tuturor grupurilorde copii

3. Echitate între toþi copiii, indiferent de vârstã, abilitãþi,apartenenþã etnicã sau provenienþã socialã

4. Difuzarea informaþiei pentru copii în scopul luãrii unordecizii corecte

5. Pãrerile copiilor sunt luate în serios6. Democraþie în implicarea copiilor7. Puterea de luare a deciziilor este distribuitã tuturor

membrilor proiectului

Page 25: participarea copiilor si tinerilor

25

PPPPParticiparea în modarticiparea în modarticiparea în modarticiparea în modarticiparea în modpracticpracticpracticpracticpractic

Dupã apariþia în 1990 a Con-venþiei cu privire la DrepturileCopilului, au avut loc diversediscuþii privind modul în caretrebuie sã se aplice în practicãprincipiile articolului 12 („copiiiau dreptul sã fie ascultaþi ºi sãfie luaþi în serios“). Copiilor li s-a oferit posibilitatea sã seimplice în:

cercetãri

luarea deciziilor privitor lasãnãtate

organizarea instituþiilor pentruei (ºcoli)

avocaturã

design ºi management

influenþarea parlamentului

analiza ºi dezvoltarea politicii

publicitate ºi mass-media

participarea la conferinþe

Copiii pot fi implicaþi în activita-tea tuturor instituþiilor createpentru ei (ºcoalã, mass-media,organizaþii pentru copii, serviciipentru tineret etc.). Ei pot parti-cipa la toate nivelurile sociale(familial, local ºi internaþional).

Capitolul II

Modele de participarea copiilor ºi a tinerilor

la luarea deciziilor

Participarea activã în cadrulacestor instituþii ar fi o primãexperienþã pentru copii. Metodafolositã pentru implicarea copii-lor în proiect depinde direct descopul proiectului ºi de aria lui:nivel local, regional, naþional ºiinternaþional.

torilor, pãrinþilor este fundamen-tal în aceastã privinþã, la fel cumeste ºi acela al persoanelor dedecizie. Interesându-se de afa-cerile locale, cetãþeanul învaþãprocedurile democratice. El facecunoºtinþã cu evenimentelecomunitare, exersând el însuºiresponsabilitãþi.

Pentru a socializa tinerii,cunoaºterea anumitor principiiteoretice nu mai este suficientã.Este nevoie de a dezvolta spiritulcritic, simþul toleranþei, justiþieisociale, sã-i învãþãm sã-ºigândeascã deciziile ºi sã iaparte activã la luarea acestora.Acest lucru este unul dificil,unde adulþii ºi tinerii trebuie sãfie parteneri deplini. Acesteasunt condiþiile pentru construireaunei societãþi din ce în ce maijuste ºi umane.

Tipuri de participareTipuri de participareTipuri de participareTipuri de participareTipuri de participareParticiparea copiilor ºi a tinerilorîn soluþionarea propriilor proble-me în viaþa socialã, de aseme-nea în discutarea problemelorsociale, economice sau politicede diferit nivel se realizeazã înfuncþie de vârsta, competenþaºi responsabilitatea fiecãrui copilsau tânãr. Mai trebuie sã se facã

Mulþi copii considerã cã lesunt încãlcate o mulþime dedrepturi, ceea ce de fapt estefoarte adevãrat. Cele maineglijate drepturi sunt: dreptulla educaþie, la odihnã ºiasistenþã medicalã, iar acea-stã vinã o poartã sãrãcia.Copiii nu simt nici un ajutordin partea statului. Unii încear-cã sã se adreseze undeva cuunele întrebãri ºi probleme,dar sunt luaþi în derâdere, iaralþii nici nu ºtiu unde sã seadreseze!

Svetlana Manole, com.Vadul lui Isac, jud. Cahul

Societatea nu are nevoie sãtransforme fiecare individ înexpert, dar este datoare sã-lînveþe sã-ºi exerseze drepturilesale în mod conºtient. Aceastãcetãþenie democraticã se învaþãdin copilãrie, iar rolul educa-

Page 26: participarea copiilor si tinerilor

26

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

multe progrese pânã când copiiivor fi consideraþi participanþiegali la luarea deciziilor ºi nudoar beneficiari ai acestora.

Participarea este o noþiune debazã pentru fiecare sistemdemocratic. Ea acordã tinerilorîmputerniciri ºi posibilitãþi maride influenþã ºi poate fi directãºi indirectã. Un exemplu departicipare indirectã poateservi alegerea reprezentantuluiclasei în consiliul de autoadmi-nistrare al ºcolii, în timp ceparticiparea directã este activi-tatea nemijlocitã a tânãrului înconsiliu ºi luarea deciziilor încomun cu adulþii.

Din cea mai fragedã vârstã,copii încearcã sã înþeleagã cefel de participare conºtientã potsã desfãºoare în viaþa societãþii.Metoda cea mai bunã de a leajuta sã devinã cetãþeni activiconstã în stimularea participãriilor în procesul de luare adeciziilor la toate etapele ºinivelurile, inclusiv în familie,ºcoalã, la serviciu ºi în societate.

PPPPParticiparea în familiearticiparea în familiearticiparea în familiearticiparea în familiearticiparea în familieParticiparea este una dinprincipalele instituþii de sociali-zare a personalitãþii, de aceeaparticiparea la luarea deciziilorîn familie este foarte importantãpentru copil ºi tânãr.

Dezvoltarea socialã a tânãrului,dezvoltarea personalitãþii lui,conºtientizarea drepturilor saleºi formarea deprinderilor deapãrare a lor, depind direct defaptul dacã tânãrului i-a fostasiguratã posibilitatea de aparticipa la procesul de luare adeciziilor la nivel de familie.Exemple de participare pot servialegerea în comun a locului deodihnã, discutarea ºi determi-narea îndatoririlor în gospodãrie,planificarea bugetului familial.

PPPPParticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþainstituþiei de învãþãmântinstituþiei de învãþãmântinstituþiei de învãþãmântinstituþiei de învãþãmântinstituþiei de învãþãmântªcolile ºi alte instituþii de învã-þãmânt pot deveni locuri undetinerii obþin experienþã de parti-cipare democraticã. Structuraºcolii este similarã cu cea a sta-tului ºi pregãteºte tinerii pentruactivitate în viaþa societãþii.Fiecare societate cere de la oa-meni înþelegere ºi respect,îndeplinirea anumitor reguli ºinorme. O problemã importantãpentru ºcoalã, ca ºi pentru

familie, este cum sunt elaborateaceste reguli, cine le elaboreazãºi cum se realizeazã ele. Elabo-rarea ºi adoptarea acestoratrebuie sã decurgã pe principiide egalitate ºi valoarea egalitãþiitrebuie sã fie mai presus devaloarea autoritãþii adulþilor.Nerespectarea acestei abordãriva duce la aceea cã în clasã sevor schimba principiile democra-tice, atitudinea profesorilor va fitradiþionalã, iar administraþiaºcolii va þine de un cerc restrânsde adulþi ºi participarea copiilorîn viaþa ºcolii va fi foarte joasã.

Exemple elocvente de partici-pare a tinerilor în ºcoalã suntorganele de autoadministrareale elevilor, consiliile elevilor,redacþiile ziarelor ºcolare ºi alteorgane democratice.

PPPPParticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþacomunitãþii localecomunitãþii localecomunitãþii localecomunitãþii localecomunitãþii localeCea mai mare parte a timpuluisãu liber tânãrul o petrece în co-munitatea localã. Prin comunitatelocalã înþelegem locul de activitatenemijlocitã a omului, întregcomplexul de instituþii ºi orga-nizaþii, serviciile de care acestase foloseºte. Sub aspect geograficcomunitatea localã este curtea,cartierul, sectorul unui oraº, locali-tatea în întregime. Pentru calocuitorii acestei curþi sau cartierîntr-adevãr sã simtã cã aparþin ºiei comunitãþii, au nevoie de oactivitate comunã pentru asoluþiona niºte probleme comune.Comunitatea localã poate fi privitãca o asociaþie obºteascã nefor-malã, care îºi poate stabili politicasa localã. A ajuta copiilor, tinerilorºi adulþilor sã lucreze împreunã,înseamnã a contribui la dezvolta-rea comunitãþilor.

De ce ar fi vrut copiii sãDe ce ar fi vrut copiii sãDe ce ar fi vrut copiii sãDe ce ar fi vrut copiii sãDe ce ar fi vrut copiii sãfie implicaþi în problefie implicaþi în problefie implicaþi în problefie implicaþi în problefie implicaþi în proble-----mele care-i pot afectamele care-i pot afectamele care-i pot afectamele care-i pot afectamele care-i pot afecta?????

Le oferã experienþã.

Învaþã sã se autoaprecieze.

Nu mai sunt asociaþi cucopilãria.

Îi abiliteazã sã opreascãabuzul ºi neglijarea dreptu-rilor lor.

Au ceva important de spus.

Cred cã adulþii îi înþeleg greºit.

Cred cã ar putea contribuila luarea unor decizii maibune.

Considerã cã e corect sã fieascultaþi când e vorba de oproblemã ce þine de viaþa lor.

Vor sã contribuie la schimba-rea lumii de azi în una maibunã.

Ar putea fi vesel.

Le oferã posibilitatea de aîntâlni copii din diferite medii,vârste ºi cu experienþã diferitã.

Page 27: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

27

În comunitatea localã, compa-rativ cu instituþia de învãþãmânt,sunt cu mult mai puþine limite ºirestricþii, iar iniþiativele tinerilorpot gãsi mult mai repede sprijinºi susþinere.

În comunitate tinerii se mai potimplica în activitatea organizaþiilorobºteºti. Prin organizaþii obºteºtise subînþeleg asociaþiile bene-vole ale cetãþenilor fondatepentru soluþionarea unor proble-me concrete. Participarea înactivitatea unor asemenea or-ganizaþii le permite tinerilor sãfie implicaþi în luarea deciziilorprivind diverse probleme la nivellocal, regional, naþional ºi inter-naþional. Cu ajutorul experienþeicolective copii aflã cã organizaþiapoate sã lucreze în interesele lor.

Exemplu de participare a tinerilorîn activitatea organizaþiilorobºteºti ale tinerilor poate fielaborarea ideilor ºi planificareapropriului proiect în scopulsoluþionãrii unei probleme deimportanþã socialã.

PPPPParticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþastatuluistatuluistatuluistatuluistatuluiParticiparea realã a tinerilor înviaþa statului începe de laatingerea vârstei de 18 ani,când obþin dreptul la vot. În afarã

de participarea la alegeri, tineriipot participa în discutareadocumentelor legislative ºi potsã se implice în organizareaconferinþelor, a meselor rotundeºi a altor acþiuni privind realizareapoliticii de stat a tinerilor.

Exemplu de participare a tinerilorîn viaþa statului poate serviactivitatea lor în comitetelenaþionale ale tinerilor, a foru-murilor de tineret, pregãtireapropunerilor pentru proiecteleprivind tinerii ºi a programelorde nivel naþional.

PPPPParticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþaarticiparea în viaþacomunitãþii internaþionalecomunitãþii internaþionalecomunitãþii internaþionalecomunitãþii internaþionalecomunitãþii internaþionaleParticiparea în programele ºi înproiectele internaþionale lepermite tinerilor sã obþinã noiexperienþe care ulterior îmbo-gãþesc activitatea lor, permiteelaborarea propriilor programeºi integrarea ulterioarã încomunitatea internaþionalã.

Exemplu de participare a tinerilorîn viaþa internaþionalã poateservi experienþa privind consul-tarea copiilor ºi tinerilor, desfã-ºuratã de Fondul ONU pentruCopii (UNICEF) în 2002, înajunul Sesiunii Speciale aAdunãrii Generale a ONU îninteresul copiilor. Asemenea

Obstacole în implicareaObstacole în implicareaObstacole în implicareaObstacole în implicareaObstacole în implicareacopiilor ºi tinerilorcopiilor ºi tinerilorcopiilor ºi tinerilorcopiilor ºi tinerilorcopiilor ºi tinerilor

Atitudinea negativã a oficia-lilor ºi politicienilor, inclusivlipsa de apreciere pentrucontribuþia copiilor ºi tinerilor.

Dificultãþile adulþilor de aînþelege problemele copiilorºi tinerilor.

Lipsa de educaþie ºi conºtienti-zarea joasã de cãtre copii ºitineri a drepturilor lor.

Lipsa de informaþie accesibilãîn limbaj „prietenos copilului“pe care copiii ºi tinerii sã-lpoatã înþelege, plus folosirea„jargonului“.

Eºuarea încercãrii de a orga-niza ºedinþe pentru a le aducela cunoºtinþã ce s-a realizat ºice progrese s-au fãcut.

Discriminarea de vârstã ºitendinþa de a subestimapotenþialul copiilor ºi tinerilor.

Lipsa de contact ºi schimbîntre copiii din diferitele pãrþiale þãrii la nivel local, naþionalºi internaþional.

Discriminarea unor grupuriaparte de copii.

consultaþii au permis includereaopiniilor copiilor ºi tinerilor înDocumentul final al Sesiunii „Olume mai bunã pentru copii“.

Page 28: participarea copiilor si tinerilor

28

PPPPParticiparea la viaþaarticiparea la viaþaarticiparea la viaþaarticiparea la viaþaarticiparea la viaþafamilieifamilieifamilieifamilieifamilieiFamiliile de obicei nu recunoscnevoile ºi drepturile individualeale copiilor ºi tinerilor ºi nu leoferã cãi adecvate pentru a leexprima. În studiul „Vocile tine-rilor“, realizat de UNICEF, majo-ritatea respondenþilor afirmã cãnu se simt liberi ºi nu au posibi-litatea sã-ºi exprime punctul devedere ºi opiniile acasã sau laºcoalã. Doar 30% din tineri ausentimentul cã pot sã facã acestlucru acasã. Participarea copii-lor ºi tinerilor la luarea deciziilorîn cadrul familiei este încurajatãdin motiv cã familia reprezintãun mediu ideal pentru primeleexperienþe democratice în viaþafiecãrui individ.

1. Participarea în familie

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Articolul 12 nu-l obligã pe co-pil sã participe, mai degrabãîi oferã dreptul sã o facã. Ar firomantic ºi copilãros sã cre-dem cã omul nu începe sã iadecizii ºi sã-ºi asume respon-sabilitãþi din cea mai fragedãvârstã. Chiar ºi cei mai micicare sunt supraprotejai, ajungla momentul când vor sau tre-buie sã ia decizii ce þin de prie-tenie, negocierea cu pãrinþii încazul unui conflict, alegereajocului în care urmeazã sã sejoace ºi negocierea regulilor încadrul jocului.

Optsprezece cãi prin care mamele ºi taþii potOptsprezece cãi prin care mamele ºi taþii potOptsprezece cãi prin care mamele ºi taþii potOptsprezece cãi prin care mamele ºi taþii potOptsprezece cãi prin care mamele ºi taþii potîncuraja participarea copilului lor la viaþa familieiîncuraja participarea copilului lor la viaþa familieiîncuraja participarea copilului lor la viaþa familieiîncuraja participarea copilului lor la viaþa familieiîncuraja participarea copilului lor la viaþa familiei

1. Ascultã-l, ascultã-l cu adevã-rat.

2. Rezerveazã-þi timp pentru a-lînþelege cu adevãrat. Petrecetimpul împreunã cu el.

3. Întreabã opinia ºi ideile luiatunci când faceþi ceva pentrutoatã familia: procuraþi unlucru, gãtiþi cina, decideþi undesã plecaþi la odihnã etc.

4. Numaidecât consultã-l atuncicând se ia o decizie care îl pri-veºte: la ce grãdiniþã/ºcoalã,liceu, colegiu/universitate sãmeargã, ce haine sã îmbraceastãzi, cum vrea sã fie aranjatãcamera lui etc.

5. Implicaþi copilul în reparti-zarea bugetului familiei: câþibani ºi pentru ce sunt destinaþi,astfel îºi va da mai bine seamace lucruri îºi poate permite sãcumpere.

6. Copiii nu sunt perfecþi. Nicinoi, pãrinþii lor, nu suntem. Accåp-tã-i aºa cum sunt ºi laudã-ipentru intenþiile, iniþiativele ºiîncercãrile lor. Spune-le mai descã te mândreºti cu ei.

7. Vorbeºte cu ei despre proble-mele pe care le ai, aºa încât eisã ºtie cã nu sunt unicii care aunecazuri.

8. Nu-i compara cu fraþii,surori le sau prieteni i lor,aceasta le lezeazã demnitatea.

9. Negociazã cu el regulile:la ce orã merge la culcare sause întoarce de la petreceri,care este t impul rezervatpentru joacã/întâln ire cuprietenii, în ce zile este deserviciu la bucãtãrie etc.

10. În loc sã le spui ceva negativ,gãseºte ceva pozitiv sã spui.

11. Gãseºte o act iv i tatecomunã care vã place la toþiºi faceþi-o.

12. Oferã alegeri ºi dã-i copilu-lui putere sã aleagã atuncicând ia decizii: “Preferi sãexersezi pianul zece minutedimineaþa ºi 10 seara sau 20de minute la rând?“

13. Intereseazã-te de viaþa luila ºcoalã.

14. Pregãtiþi ºi luaþi masaîmpreunã cu toatã familia.

15. Fii alãturi de el.

16. Învaþã copilul tãu sã facãfaþã diferitelor situaþii care apar.

17. Spune-i cã te bucuri sã fiimama/tata lui.

18. Zâmbeºte când îþi vezi copilul.

Page 29: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

29

2. Participarea în viaþainstituþiei de învãþãmânt

Consiliul ªcolarConsiliul ªcolarConsiliul ªcolarConsiliul ªcolarConsiliul ªcolarUna dintre misiunile ºcolii este sãformeze cetãþeni responsabili,capabili de discernãmânt, caresã aibã un spirit critic ºi abilitãþide a face alegeri bazate pe valoridemocratice. Aceastã misiune,oarecum uitatã în anii 80 estedin nou la ordinea zilei. Dovadãeste introducerea recentã aeducaþiei civice ºi popularitateacrescândã a organelor de auto-administrare a elevilor. Cu toateacestea, deschiderea de a învãþademocraþia la ºcoalã demareazãinsuficient. Foarte des putereaacordatã cuvântului spus de elevieste umbritã de cea a adulþilor.Cauza poate fi lipsa unei deschi-deri reale a ºcolii cãtre societateacivilã.

PPPPParticiparea la luarea deciziilor privindarticiparea la luarea deciziilor privindarticiparea la luarea deciziilor privindarticiparea la luarea deciziilor privindarticiparea la luarea deciziilor privindcopii în cadrul administrãrii localecopii în cadrul administrãrii localecopii în cadrul administrãrii localecopii în cadrul administrãrii localecopii în cadrul administrãrii locale

54%23%

13%

10%

Nu rãspunde

Da

Insuficient

Deloc

O familie deschisãO familie deschisãO familie deschisãO familie deschisãO familie deschisãNimeni nu are de câºtigat dacãviaþa în familie este o continuãbãtãlie, unde pãrinþii impuncopiii sã facã aºa cum au spusei. În acest caz copiii pot creºtecu resentimente ºi furie, iarpãrinþii sunt prea stresaþi ca sãse poatã bucura de copiii lor.

Pentru întreaga familie viaþa estemai uºoarã atunci când sebazeazã pe o bunã comunicareºi participare a tuturor membrilorei la luarea deciziilor: fiecare,inclusiv copiii au dreptul de a seexprima, de a învãþa din proprii-le greºeli ºi de a se dezvolta.Dacã copiii sunt ascultaþi, se

dezvoltã deprinderile lor decomunicare ºi negociere, eiînvaþã sã aducã argumente fãrãameninþãri sau violenþã. Aceastanu înseamnã cã copiii trebuie sãfacã tot ce vor ei: dacã ei simt cãsunt ascultaþi ºi punctele lor devedere sunt respectate, atunci vorrãspunde printr-un comportamentconºtient ºi responsabil.

Sondajul „Vocile tinerilor“ aratãcã problemele în familie suntsursa majorã pentru preocupa-rea ºi îngrijorãrile copiilor. A fiocãrât, pedepsit ºi confruntareaîn familie sunt principalelemotive care fac copiii sã se simtãnefericiþi.

Abordarea participãrii tinerilor estebazatã pe convingerea cã tineriiau nevoie de susþinere, ghidare ºioportunitãþi în timpul adolescenþei,iar cel mai potrivit loc pentru a leobþine este familia. În familie tineriiîºi pot dezvolta încrederea în sineîn cele patru domenii care sunt debazã pentru a-ºi crea o viaþãfericitã, sãnãtoasã ºi cu succes:

sentimentul competenþei: a ficapabil sã faci ceva bine;

sentimentul utilitãþii: a aveaceva cu ce sã contribui;

sentimentul apartenenþei: a fiparte a unei comunitãþi;

sentimentul puterii: a aveacontrol asupra propriului viitor.

Page 30: participarea copiilor si tinerilor

30

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Participarea activã a copilului întoate aspectele vieþii ºcolare,inclusiv conþinutul ºi metodele deeducaþie este un alt aspect pe ca-re se pune accentul. În special,

Am observat cã majoritateacopiilor nu-ºi cunosc dreptulla asociere, naþionalitate, nume,religie, identitate, nondiscri-minare, libertate, în schimb, celmai cunoscut drept estedreptul la joacã, apoi laalimentare, odihnã, ºcoalã,prieteni, apãrare, familie. Amconstatat cã obligaþiile ºi lecunosc, însã ei singuri recunosccã mul te din ele nu lerespectã. Dupã lecþiile organi-zate de mine, mulþi ºi-auschimbat comportamentul. Auîncetat sã-ºi mai spunã cuvinteurâte, au început sã se res-pecte, pãstreazã tot ce se aflãîn jurul lor, îndrumã pe alþii.

Cristina Þâbuleac, com.Borosenii Noi, jud. Bãlþi

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Copiii, ca ºi adulþii au diferitenivele de competenþã, înfuncþie de locul lor de trai.Chiar ºi cei mai mici copii potspune ce le place sau ce nule place la ºcoalã ºi din cemotiv. Ei pot avea idei cumsã facã lecþiile sã fie maiinteresante, îºi pot acordaajutor reciproc. Pentru a-ºiputea exprima opinia, li sepoate propune sã recurgã ladiferite modalitãþi cum suntpictura, poezia, dramaturgia,arta fotograficã, discuþiile,interviurile sau lucrul în grup.Toþi copiii trebuie sã aibãposibilitatea de a participala ceea ce este importantpentru ei.

se evidenþiazã necesitatea introdu-cerii în ºcoalã a politicilor ºi proce-durilor care stimuleazã consultãrilecu elevii ca grup ºi asigurãrespectarea alegerilor educa-þionale individuale ale elevilor.

Elevii vor sã decidã problemelelegate de viaþa lor de zi cu zi înºcoalã, aºa cum sunt: mâncareaservitã în cantina ºcolii, amenajareaspaþiului ºcolar, colegii cu care sãlucreze în grup sau sã stea înbancã, ce teme sã fie discutate laanumite obiecte, însã conformsondajului „Vocile tinerilor“, treisferturi dintre elevi ºi studenþi susþincã ºcoala nu îi consultã în legãturãcu deciziile care îi privesc.

Cu alte cuvinte, dorinþa elevilorde a participa la luarea deciziilorse extinde mai mult decât

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Fiind implicaþi în proiect doarspre sfârºit, copiii nu voravea posibilitatea de a mo-dela sau a influenþa procesulori rezultatele acestuia. Pre-zenþa lor va avea o influen-þã minimã asupra procesuluica un întreg. Este ºtiut cãdeseori copiii pot avea ideioriginare ºi creative referi-toare la un proiect cu con-diþia ca acesta sã fie intere-sant ºi scopul sã fie clarpentru copii. Cu cât maidevreme copiii reuºesc sã fieimplicaþi în proiect, cu atâte mai sigur cã vor reuºi sãcontribuie la dezvoltarea lui.

1. Începeþi implicarea copiilormici în planificarea activitãþilorde clasã.

2. Asiguraþi-vã cã toþi copiii auposibilitatea sã participe. Între-prindeþi paºi activi pentru a im-plica copiii din grupurile minori-tare ºi alte grupuri discriminate.

3. Dezvol taþ i capaci tãþ i lecopiilor ºi tinerilor de a parti-cipa eficient.

4. Dezvoltaþi capacitatea adul-þilor de a asculta activ ºi de aînþelege cum part ic ipareacopiilor ajutã la dezvoltarea lor.

5. Încurajaþi o atmosferã departicipare la toate lecþiile,creându-le copiilor senzaþia cãparticiparea este importantã.

6. Reflectaþi interesele copiilorºi tinerilor prin participare.

7. Manifestaþi transparenþã întimpul promovãrii participãrii.Spuneþi-le copiilor ºi tinerilor dece este nevoie ca ei sã se implice.

8. Fiþi democratic, dar nu haotic.Împãrtãºiþi-vã ideile ºi scopurileºi încercaþi sã îmbunãtãþiþicalitatea interacþiunii.

9. Încercaþi sã îmbinaþi plani-ficarea ºi practica. Mulþi vorbescdespre participarea copiilor,însã puþini implicã copiii cuadevãrat în toate aspectele deplani f icare º i de luare adeciziilor.

10. Fiþi creativ în utilizareamaterialelor pentru planurile ºiprogramele dvs. în scopulîmbunãtãþ i r i i gradului decooperare dintre copii.

Zece cãi prin care profesorii potZece cãi prin care profesorii potZece cãi prin care profesorii potZece cãi prin care profesorii potZece cãi prin care profesorii potpromova participarea eficientã a elevilorpromova participarea eficientã a elevilorpromova participarea eficientã a elevilorpromova participarea eficientã a elevilorpromova participarea eficientã a elevilor

oportunitãþile lor de participare.În ºcoli existã un mare potenþialcare poate fi folosit.

Page 31: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

31

Fiind recunoscutã drept unfenomen cu mai multe faþete,participarea în ºcoalã poateconþine o gamã largã deactivitãþi care diferã ca formã ºistil în funcþie de vârsta copiilor:cãutarea informaþiei, formareaopiniilor, exprimarea ideilor,participarea la activitãþi ºiprocese, propuneri ºi proiecte,analiza situaþiilor ºi alegerea,respectul faþã de alþii ºi trata-mentul cu demnitate.

La aplicarea în practicã, partici-parea înseamnã cã adulþii tre-buie sã asculte ce spun copiiiprin diferite metode de comu-nicare asigurându-le libertateade a se exprima ºi luându-le înconsideraþie punctele de vedereatunci când sunt luate deciziicare îi afecteazã pe copii.

Copiii care simt cã au valoareau nevoie sã cunoascã ºi sã res-pecte legile, astfel respectând ºimediul ºcolar. Dacã instituþiile de

La Volintiri fiecare consilier luptã pentru putereade a da libertate adevãrului

În ºcoala cu mai mult de 900 de elevi din satulVolintiri, judeþul Tighina, activeazã un Consiliual Copiilor ºi Tinerilor, format din 14 consilieri.Consiliul dispune de un auditoriu unde se poateîntâlni pentru ºedinþe.

Totul pãrea un vis din cauza insuficienþeimaterialelor, dar graþie unor oameni cu sufletmare la care ne-am adresat, am colectat de ladiferiþi agenþi economici ºi antreprenori sumade 800 de lei pentru a implementa uneleactivitãþi: repararea tehnicii audio pentru orga-nizarea activitãþilor extraºcolare, amenajareaºcolii, organizarea diverselor mãsuri instructiveºi recreative cu elevii.

Noi, consilierii, avem un sprijin puternic dinpartea direcþiei ºcolii. Ne-am plãnuit multe lucruricare în marea majoritate ne-au reuºit:

am desfãºurat seminare „Ai dreptul sã ºtii“,în baza cãrora am convins copiii desprenecesitatea de a-ºi cunoaºte drepturile ºiîndatoririle lor;

am iniþiat parteneriate între elevii ºcoliinoastre ºi ºcolile din Cahul, Edineþ, Copciac(corespondãm, efectuãm schimb de expe-rienþã, schimb de opinii, activitãþi comune);

MODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCES

împreunã cu grupul scout din localitate amorganizat diverse activitãþi de binefacere cu copiiidefavorizaþi (la Centrul Comunitar de zi „Izvoraº“);

încercãm sã-i mobilizãm pe toþi eleviiîmpotriva consumului de tutun ºi droguri(chiar recent un grup de elevi din ºcoalanoastrã a participat la un stagiu de formare,iniþiat de educatorii de la egal la egal de laCentrul de Informare ºi Sãnãtate pentruTineret din oraºul ªtefan-Vodã, dupã careurmeazã sã plece prin clase pentru a informaelevii ºcolii);

în scopul protecþiei mediului ºi salubrizãriisatului, la iniþiativa primarului (care la fel nesusþine) am organizat o activitate atâtinteresantã, cât ºi importantã împreunã cumembrii APL un raid prin toate sectoarelesatului, rugând la consãtenii sã lichidezemicrogunoiºtile ºi sã aducã în ordine mahalaleleîn care locuiesc. Am rãmas surprinºi dereceptivitatea sãtenilor la care am mers cu oteamã de a fi respinºi, dar spre mirarea ºibucuria noastrã, la adresãrile ºi observaþiilefãcute, consãtenii ne-au promis cã ne vor ajutaºi ne-au spus cã ceia ce facem e bine!

Lumea de mâine, lumea viitorului, va fi maifrumoasã ºi mai bunã cãci va fi lumea noastrã!

Cezara Þih, s. Volintiri, jud. Tighina,Consiliul ªcolar Volintiri

învãþãmânt încearcã sã stopezeabsenþa de la lecþii, acestea artrebui sã devinã locuri undeelevilor le-ar plãcea sã se afle,unde copiii ar gãsi rãspuns laceea ce-i preocupã. Dacãºcolile au scopul de a-l face pecopil sã se simtã o parte dinºcoalã ºi sã-i dezvolte simþul deresponsabilitate faþã de acea-sta, ar fi cazul sã le dãm copiilorposibilitatea de a fi implicaþi înluarea deciziilor ce þin depolitica ºcolii.

Page 32: participarea copiilor si tinerilor

32

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

1. Tipul – publicaþia voastrã poa-te fi un magazin cu multe ilustra-te ºi materiale din variate do-menii, un periodic specializat înmuzicã, literaturã etc., sau unziar oficial care sã reflecte activi-tatea instituþiei, sã promovezeproiecte de educaþie ºi sã conþinãinformaþi i ut i le comunitãþ i iºcolare: evenimente, agendaîntrunirilor oficiale, interviuri cuautoritãþile publice locale etc.

2. Publicul – este important sãdecideþi cãrui public vã veþi adre-sa: elevilor, cartierului, pãrinþilor,profesorilor, administraþiei ºi sãþineþi cont de preocupãrilecititorilor. Subiectele trebuietratate clar ºi cât mai aproapede cititor. Încercaþi sã vedeþiproblema cu ochii cititorului.

3. Stilul – fiþi conciºi, utilizaþi frazescurte, simple. Nu vã fie teamãde repetãri care sporesc sensulºi accentueazã ideile. Evitaþicalificativele inutile de tipul:absolut, fundamental, destul de,mai curând, bineînþeles.

4. Tirajul – numãrul de exempla-re tipãrite pentru fiecare ediþiepoate varia. Fiþi realiºti la fixa-rea tirajului, deoarece s-a puteasã investiþi niºte bani pe care sãnu-i puteþi rãscumpãra.

5. Hârtia – în cazul cândfondurile disponibile vã permitceva mai mult decât simple copiixerox, apelaþi la un tipograf caresã vã dea sfaturi competente.

6. Titlul – este elementul esenþialpentru a defini un ziar. Stilul ºipersonalitatea ziarului se conþinîn titlu. El oglindeºte conþinutulinformaþional al publicaþiei.Titlul poate fi un joc de cuvintesugestive, un simbol sau pur ºisimplu asigurã umorul sauopinia ºcolii.

7. Preþul – trebuie calculat cuatenþie, în funcþie de câtevaaspecte: costurile de producereºi posibilitãþile financiare alepublicului. Un ziar gratuit esteperceput ca un fluturaº dereclamã, de aceea gãsiþi unpreþ care ar asigura o rentabi-litate minimã.

8. Scrierea articolelor s-arputea desfãºura în mai multeetape:

pre-scrierea – gãsirea dome-niului, fixarea unei teme,evidenþ ierea aspectelorabordate, alcãtuirea unuiplan de organizare a infor-maþiilor;

scrierea – dezvoltarea pro-poziþiilor ºi paragrafelorîntregului text în acord custructura prevãzutã ºi înfuncþie de deciziile luate înperioada pre-scrierii;

re-scrierea completarea,revizuirea, substituirea saureorganizarea materialuluipentru o prezentare maiclarã a ideilor.

Opt lucruri de care ar trebui sã þineþi cont atunciOpt lucruri de care ar trebui sã þineþi cont atunciOpt lucruri de care ar trebui sã þineþi cont atunciOpt lucruri de care ar trebui sã þineþi cont atunciOpt lucruri de care ar trebui sã þineþi cont atuncicând vã pregãtiþi sã elaboraþi o publicaþiecând vã pregãtiþi sã elaboraþi o publicaþiecând vã pregãtiþi sã elaboraþi o publicaþiecând vã pregãtiþi sã elaboraþi o publicaþiecând vã pregãtiþi sã elaboraþi o publicaþie

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Participarea tuturor copiilortrebuie sã fie respectatã la fel,deºi copii de diferite vârste ºicapacitãþi vor avea nevoie deniveluri de suport diferit,contribuind dupã posibilitãþilelor. Este important ca oriceproiect sã fie gândit astfelca, în caz dacã vreun copilcare doreºte sã participeeste mai puþin sociabil, sã nufie exclus din proiect. Sã avemgrijã sã fie acceptaþi ºi copiicu handicap, fete, copii maimici, copii din comunitãþileetnice minoritare.

Ziarul ºcolarZiarul ºcolarZiarul ºcolarZiarul ºcolarZiarul ºcolarUn model de participare efi-cientã a elevilor la administrareainstituþiei de învãþãmânt estecrearea unui ziar ºcolar. Dinmoment ce tinerii scriu, îºiexprimã liber opinia, participã

la luarea deciziilor ei învaþãsã fie buni cetãþeni. Ziarul esteun instrument excelent pentrua învãþa ce înseamnã demo-craþie, cetãþenie, comunitatearmonioasã – deci pentru apromova drepturile tinerilor,

inclusiv la participare.

Înainte de a lua o decizie finalã(ce sã publici, ce parte sã susþii,de ce informaþie au sau nu aunevoie cititorii etc.), trebuie fãcuþiurmãtorii paºi:

1. Analizeazã-þi propria opinie;

2. Aflã ºi ia în considerare opi-niile altora;

3. Gãseºte mai multã informaþie;

4. Analizeazã informaþia în modcritic;

5. Modificã-þi opinia iniþialã,dacã consideri la acest momentcã existã argumente suficiente;

6. Pune pe cântar efecteleposibile ale fiecãrei alternative;

7. Formuleazã decizia finalã ºiacceptã responsabilitatea pen-tru ea.

* Dacã doreºti sã afli mai multedespre crearea ºi funcþionareaunui ziar ºcolar, consultã „Ghidulde jurnalism pentru liceeni“,Centrul Independent de Jurna-lism, Chiºinãu 2002.

Page 33: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

33

MODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCES

Ziarul ºcolar „Adolescentina“ din Slobozia Mare,judeþul Cahul ºi-a fãcut apariþia în mai 2001, înLiceul Teoretic „Mihai Eminescu“. A fostimplementarea unui proiect finanþat de Centrulde Informare ºi Documentare privind DrepturileCopilului, care a acordat un grant mic pentrugrupul de iniþiativã „Adolescentina“, format din15 elevi ai liceului ºi o profesoarã de limba ºiliteratura românã.

Ziarul este editat lunar în format A4, având 8pagini. Scopul ziarului este de a facilita liberaexprimare a tinerilor din Slobozia Mare. Pentruca acest lucru sã fie cât mai adevãrat, colegiulde redacþie al ziarului este alcãtuit din elevi dediferite vârste, începând cu clasa a 8-a pânã înclasa a 12-a. Astfel putem fi convinºi cã suntemla curent cu dorinþele ºi necesitãþile fiecãrei gene-raþii. Ziarul este structurat în patru departamente:social, academic, extraºcolar ºi diverse. În mai2003, ziarul împlineºte 2 ani de activitate, anicare adunã deja 15 numere editate, dintre care3 din surse proprii.

Articolele din ziar reflectã doar informaþii despreevenimentele din localitate ºi despre persona-litãþile locale. Evitãm ºtirile despre vedeteleinternaþionale, deoarece considerãm cã respe-ctivele informaþii pot fi uºor citite pe paginileziarelor naþionale. Totuºi, încercãm sã ne creãmpropriile staruri din oameni simpli care suntimplicaþi în fapte bune ºi, de ce nu, rele. În ultimapaginã a ziarului prin rubrica permanentã „TopVedeta liceului“, alcãtuim un clasament al celormai rãsunãtoare întâmplãri din respectiva lunã:în secþiunile „Cãpºuna lunii“, adicã faptele bune,ºi „Broasca lunii“ faptele rele. Impactul acesteirubrici a fost unul pozitiv, pentru cã evenimentelecu conotaþii negative sunt din ce în ce mai rare.De ce? Simplu în acest top scriem numelefãptaºilor ºi cum ziarul este citit ºi de pãrinþi,aceºtia au grijã ca odraslele lor sã nu ajungã pebuzele tuturor.

Practicãm lucrul pe teren pentru a fi la curent cutoate sentimentele cititorilor. Pentru a nu pierdecititorii mai mici, avem o paginã dedicatã lor,„Albinuþe ºi furnici cu o veste de la pici“, cu poezii,dorinþe, articole semnate de micuþi, care sebucurã enorm vãzându-ºi numele în ziar.

Deoarece Consiliul Local al Tinerilor ºi Copiilordin Slobozia Mare ia multe decizii care afecteazãîn mod direct elevii liceului, avem o rubricãpermanentã care þine la curent alegãtorii cu

deciziile luate de aleºii lor „Ora Consiliului“. Uneoridacã consilierii nu pot decide necesitatea adoptãriivreunei hotãrâri, se bazeazã pe rezultatelesondajelor efectuate de „Adolescentina“. De altfel,sondajele sunt acþiuni frecvente ºi destul deeficiente pentru a afla ce preferinþe au cititorii.

Publicãm ºi articole despre evenimentele dincomunitatea adulþi lor, punând accent peproblemele care afecteazã ºi tinerii, cum suntgazificarea satului sau reconstrucþia spitalului. Nuuitãm sã mediatizãm ºi problemele contemporaneale tinerilor: alcoolul, þigãrile, drogurile, SIDA,prostituþia, ITS etc.

Însã reuºita cea mai mare a ziarului nostru esteunitatea echipei de implementare ºi motivareacorespondenþilor care activeazã în bazã devoluntariat. Acum un loc în colectivul ziarului estefoarte preþios, cu toate cã activitãþi în care suntimplicaþi copii nu lipsesc în Slobozia Mare: CLCT,ONG „Liceenii“, grupurile scout „Salvia“ ºi„Cygnus“, echipa ce fotbal care activeazã încampionatul naþional. De aceea schimbul degeneraþii care se face în fiecare an, fiindcã uniimembri ai colegiului de redacþie absolvesc liceul,se desfãºoarã sub semnul unei mari concurenþe.

Ziarul are mare putere de influenþã în rândurileprofesorilor, aceºtia privind corespondenþii cuteama de a face vreun pas greºit care mai apois-ar regãsi pe paginile ziarului.

Fãrã vreo pregãtire jurnalisticã, primul numãrde ziar îºi numãra greºelile fãrã jenã, atingândcifre deranjante. Aceasta nu ne-a împiedicat sã-l promovãm, deoarece eram conºtienþi de faptulcã este o realizare care demonstreazã libertateanoastrã de gândire ºi de exprimare a opiniei. Înacest scop am organizat o festivitate de debut,unde am invitat persoane marcante ale localitãþii,primarul, agenþi economici, directori de grãdiniþeºi de ºcoli, elevi, profesori ºi pãrinþi. Am obþinutsprijinul moral de la toþi participanþii ºi pe celfinanciar de la unii. De aceasta e bine ca ziarulsã fie promovat foarte mult, pentru a convingecomunitatea de capacitãþile tale chiar dacãexperienþa îþi joacã feste sau nu o ai deloc.

Faptul cã vorbim de o perioadã de apariþieconsiderabilã, le dã noi speranþe tinerilor ºicopiilor pentru realizarea diferitelor proiecte ºidorinþe participative ºi reprezentative.

Mihai Gârneþ,com. Slobozia Mare, jud. Cahul

Ziarul „Ziarul „Ziarul „Ziarul „Ziarul „AdolescentinaAdolescentinaAdolescentinaAdolescentinaAdolescentina“, o dovadã cã copiii sunt puternici“, o dovadã cã copiii sunt puternici“, o dovadã cã copiii sunt puternici“, o dovadã cã copiii sunt puternici“, o dovadã cã copiii sunt puternici

Page 34: participarea copiilor si tinerilor

34

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

MODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCES

De fapt, ideea de a crea un ziar al elevilor dinRezina a pornit de la o glumã a unui coleg declasã, care, mai apoi, a devenit ºi el membru alredacþiei noastre. Sã încercãm, însã, sã o realizãmne-a trecut prin minte doar atunci când am aflatcã Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) trebuiasã anunþe în aprilie-mai 2001 un concurs degranturi mici pentru publicaþiile ºcolare.

La etapa iniþialã, nefiind susþinuþide nimeni, am apãrut doar dincontul vânzãrilor. Important estecã foarte puþine ziare potsupravieþui în aºa fel, acest lucrudemonstrând pe de o partereceptivitatea elevilor din liceulnostru, iar pe de alta, calitateapublicaþiei nou-apãrute.

Practic nici nu am fi acceptatvreun ajutor din partea profe-sorilor sau a altor maturi, dinsimplul motiv cã nu doream sãne pierdem independenþa ºi sãfim influenþaþi în ceea ce scriem de administraþialiceului. Or, chiar de la bun început, “NextGeneration“ a fost conceput ca un ziar destinatcopiilor ºi care, logic, putea fi fãcut doar decopii ºi sã reprezinte doar interesele ºi opiniileacestora. Totuºi, credem cã în cazul publicaþieinoastre a fost unul special ºi nu întotdeauna estenevoie de a ocupa o poziþie atât de radicalã.Maturii nu trebuie priviþi ca niºte adversari, ci caniºte posibili parteneri. E important, însã, carelaþiile acestea sã nu degenereze în unele deaservire.

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Una dintre cele mai eficientecãi de încurajare a copiilor înasumarea responsabilitãþiloreste respectarea drepturilorlor. Dacã copiilor li se oferãºansa de a-ºi exprima ideileîn grup ºi de a fi luate în serios,ei vor ºti cã ºi ceilalþi membriai grupului au aceleaºi drepturicare trebuie sã fie respectate.

Redacþia noastrã nu este divizatã în departa-mente ºi nici nu avem o divizare clarã a funcþiilorcolaboratorilor noºtri. Ar fi ºi ridicol ca un colectivdin 5 oameni sã fie compus din 3-4 departamente,cu toate cã colectivele mai mari funcþioneazãmult mai bine în cazul specializãrii colaboratorilor.

Ziarul nostru se mai deosebeºte de alte publicaþiide acelaºi fel din republicã ºi prin faptul cã plãtim

reporterilor noºtri onorarii. Acestlucru îi stimuleazã sã scrie maibine ºi mai mult, fãcându-iinteresaþi în cãutarea de temepentru articole noi. Din pãcate,acest lucru creeazã ºi uneleincomoditãþ i . Nu ne putempermite sã angajãm mai mulþireporteri, pentru cã în acest cazam fi nevoiþi sã micºorãm salariulcelorlalþi angajaþi, ceea ce argenera o nemulþumire în rându-rile lor ºi ar provoca o scãderea calitãþii ziarului.

În final, am vrea sã spunem cã un ziar ºcolar artrebui sã f ie independent ºi sã acceptecolaborarea cu administraþia instituþiei doar înanumite limite, care nu ar pune în pericolobiectivitatea informaþiilor publicate în el. Ar fiideal ca o astfel de publicaþie sã poatã supravieþuidoar din vânzãri ºi publicitate. Or, independenþainformaþionalã a unui ziar, cel mai des porneºtede la independenþa lui financiarã.

Viorel Roman,or. Rezina, jud. Orhei

„Next Generation„Next Generation„Next Generation„Next Generation„Next Generation“, Rezina“, Rezina“, Rezina“, Rezina“, Rezina

Page 35: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

35

Consiliul Local alConsiliul Local alConsiliul Local alConsiliul Local alConsiliul Local alCopiilor ºi TinerilorCopiilor ºi TinerilorCopiilor ºi TinerilorCopiilor ºi TinerilorCopiilor ºi Tinerilor

În ultimii ani tot mai mulþi factoride decizie doresc sã se consultecu tinerii ºi sã afle opinia ºi suge-stiile lor privind diverse proble-me. Pe de altã parte, tot maimulþi tineri doresc sã-ºi rezolvede sine stãtãtor problemele ºi sãle comunice adulþilor nevoile ºidoleanþele lor. Crearea unorstructuri de autogestionare aletinerilor, cum sunt Consiliile Loca-le ale Copiilor ºi Tinerilor (CLCT),pot contribui la stabilirea acestuidialog între actorii societãþii.

Ce sunt CLCT?Ce sunt CLCT?Ce sunt CLCT?Ce sunt CLCT?Ce sunt CLCT?CLCT reprezintã o formã deasociere a copiilor ºi a tinerilor,care le permite sã-ºi exprimepãrerile ºi sã realizeze propriileproiecte ce corespund necesitã-þilor ºi intereselor specificecomunitãþii lor.

Într-o primã încercare un CLCTpoate fi definit ca:

un dialog între tineri ºi întretineri ºi ceilalþi membri aicomunitãþii;

un mod de exprimare atinerilor despre viaþa lor încomunitate;

un mod de acþiune a tinerilor;

o posibilitate pentru tineri dea da un aviz ºi de a influenþaproiectele care îi privesc;

o posibilitate de a cunoaºtepãrerea tinerilor despre viaþaîn comunitate, localitate,regiune.

Cum au apãrut CLCT?Cum au apãrut CLCT?Cum au apãrut CLCT?Cum au apãrut CLCT?Cum au apãrut CLCT?Structuri similare existã în 15 þãrieuropene (Franþa, Belgia,Elveþia, Germania, Ungaria,România, precum ºi în SUA,Canada, Australia, NouaZeelandã), ele dezvoltându-semai ales dupã 1979, AnulInternaþional al Copilului, cânda luat fiinþã ºi primul consiliu, laSchiltigheim, în Alsacia.

În Moldova, pentru prima datã17 CLCT au fost create ºiinstruite pe parcursul anului deînvãþãmânt 2000-2001, încadrul proiectului „ParticipareaTinerilor la Administraþia Loca-lã“, cu susþinerea UNICEF, aFundaþiei SOROS Moldova,Ambasadei SUA în RepublicaMoldova ºi Comisiei EuropeneIniþiativa pentru Democraþie ºiDrepturile Omului. În prezentexistã 144 de CLCT în tot atâtealocalitãþi.

Care esteCare esteCare esteCare esteCare estemisiunea CLCT?misiunea CLCT?misiunea CLCT?misiunea CLCT?misiunea CLCT?CLCT au drept obiectiv de aaduce la cunoºtinþa mai marilorcomunitãþi i necesitãþi le ºiremarcile tinerilor în ce priveºtetimpul liber, sportul, educaþia,ameliorarea condiþiilor de trai,

3. Participarea în viaþacomunitãþii locale

Sã examinãm fiecare termenîn parte:

Consiliu – sugereazã forþaopiniei (dar nu a deciziei) înstructura datã. Acest termennu are limite în legãturã cusfera temelor abordate,permiþând o implicare mailargã în afacerile comunitãþii.Sinonime: comisie, forum.

Local – desemneazã teritoriul,în raza cãruia acest consiliuacþioneazã.

al Copiilor ºi Tinerilor – ter-menul nu are scop discrimi-natoriu, ci subliniazã partici-parea copiilor ºi a tinerilor.Conform CDC, copil esteorice fiinþã umanã pânã la18 ani. Aceastã vârstã sereferã atât la copiii, cât ºi laadolescenþi ºi tineri.

Consiliul Local al Copiilor ºiTinerilor a apãrut în viaþacopiilor din satul Mãrcãuþi cao razã luminoasã, aducãtoarede viaþã. Odatã cu alegereaCLCT totul s-a schimbat. Îngimnaziu se desfãºoarã foartemulte activitãþi interesante, lacare copiii de diverse vârsteparticipã cu plãcere. Copiiiau posibi l i tatea de a-º iexprima direct opiniile.

Victor Stefu,

com. Mãrcãuþi, jud. Chiºinãu

Page 36: participarea copiilor si tinerilor

36

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

amenajarea spaþiilor etc. CLCTdezvoltã diverse modele decolaborare ºi cooperare cuorganele Administraþiei PubliceLocale. Multe CLCT editeazãziare ºcolare care le asigurãcopiilor posibilitatea de a-ºiexprima nemijlocit aspiraþiile ºiopiniile referitor la problemelece-i preocupã, propunândsoluþii. Activitatea altor consilierijuniori este focalizatã prioritarpe desfãºurarea acþiuniloreducative împreunã cu semeniiseminare cu diverse tematicidrepturile copilului, comunicareºi soluþionare de conflicte,educaþie pentru sãnãtate.

Ce obþin tineriiCe obþin tineriiCe obþin tineriiCe obþin tineriiCe obþin tineriiimplicaþiimplicaþiimplicaþiimplicaþiimplicaþiîn activitatea CLCT?în activitatea CLCT?în activitatea CLCT?în activitatea CLCT?în activitatea CLCT?

CLCT oferã posibilitatea de aîncadra tinerii în dezvoltareacomunitãþii ºi contribuie larecunoaºterea locului tânãruluica cetãþean în prezent ºi înviitor. Implicându-se în acti-vitatea CLCT, tinerii au ºansade a-ºi pune în valoare calitãþileevidenþiate mai rar în procesulinstructiv-educativ în scoli ºi înfamilii, legate de conduita lorcivicã, de calitatea lor de cetã-þeni responsabili, de membri aicomunitãþii locale din care facparte. Astfel tinerii îºi dezvoltãaptitudinea de a fi cetãþean.ªansa este mult mai mare catinerii sã fie ascultaþi ºi opinialor sã fie luatã în serios, dacãei sunt întruniþi în consilii carele reprezintã interesele. Inter-acþionând cu diverºi actoricomunitari în activitatea CLCT,tinerii studiazã comunitatea ºirelaþiile în cadrul ei, ceea cecontribuie la dezvoltarea unorcetãþeni ce-ºi cunosc binecomuna ºi pot influenþa eveni-mentele din cadrul ei. Prin inter-mediul consiliilor, tinerii astãziluptã contra imaginii negativea tineretului, contra imaginiidegradate a cartierului lor,pentru accesul la drepturi.

Dar adulþii?Dar adulþii?Dar adulþii?Dar adulþii?Dar adulþii?

Evident, activitatea CLCT nu îivizeazã numai pe copii ºi tineri.Ca parteneri în proiect, adulþilor(din administraþia localã, ºcoli,pãrinþi ºi membri ai organiza-þiilor neguvernamentale locale)li se propune o revizuire a aº-teptãrilor copiilor prin luarea înconsiderare a nevoilor lor,

identificate de ei înºiºi, precumºi a soluþiilor propuse de copii.Ei sunt puºi în situaþia de aconstitui raporturi noi decomunicare cu copiii ºi tineriiº i , în acelaºi t imp, de acomunica ºi coopera între eifapt care este în beneficiulcomunitãþii locale respective,conducând la o mai bunãînþelegere a problemelor ºi lacreºterea capacitãþii de a aflarãspunsuri adecvate.

Unele probleme cu care seconfruntã localitatea noastrãºi care necesitã rezolvare câtmai urgentã:

1. Repararea drumului centraldin sat care este într-o staredeplorabilã.

2. Schimbarea mentalitãþiiadulþilor despre ceea ce credei despre copii. Am putea sã-i informãm despre drepturilecopilului, sã le explicãm cãsuntem egali în drepturi. Dece deseori pãrerea noastrã nueste luatã în serios, chiar dacãeste mai utilã decât a lor.

3. Repararea acoperiºuluiºcolii. Nimeni nu se interesea-zã de starea ºcolii în care nefacem studiile. Doar în ºcoalãse pun bazele unei persona-litãþi, fãcând din copil un ompregãtit pentru viaþã.

4. Cu plãcere am aduce uncomputer în ºcoalã cu ajuto-rul cãruia am putea edita zia-rul nostru „Tânãrul Civic“, pecare îl editãm în niºte condiþiiprimitive.

CLCT Chircani, judeþul Cahul

Prima activitate a consi-lierilor a fost colectarea defondur i pen t ru fami l i i l esocial-vulnerabile din or.Fãleºti. Un exemplu de acolecta bani au arãtat-ofoarte simplu: au colindatîntreprinderi le º i agenþ i ieconomici din localitate, iarbanii adunaþi au fost folosiþipentru procurarea cadou-rilor pentru copii din familiilesocial-vulnerabile.

CLCT Fãleºti

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Toate proiectele în care suntimplicaþi copii trebuie sã aibãregulile de bazã negociateºi stabilite între adulþi ºi copii.Unele limite se cer impuse decãtre adulþi din cauza res-ponsabilitãþilor pe care lepoartã pentru proiect. Totuºi,aceste limite ar trebui sã fieanunþate clar ºi explicit dela bun început. Regulile carepot fi renegociate pe par-cursul desfãºurãrii proiectuluinecesitã implicarea copiilorºi analizarea pãrerilor lor înmod democratic.

Page 37: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

37

CLCT Sireþi activeazã din 2 ianuarie 2002.Consider cã în acest interval de timp am realizatsuficiente lucruri pentru a schimba spre bine mãcarcât de cât situaþia copiilor din localitate. Trebuiesã recunoaºtem, nu am fãcut schimbãri radicale,de genul: copiii trãiesc mai binedin punct de vedere material saualte lucruri de acest fel.

Însã menþionez cã am reuºit sãproducem schimbãri în ceea cepriveºte mentalitatea copiilor.Acum ei îºi cunosc mai binedrepturile. Aceasta i-a fãcut sãfie mai siguri de sine, sã înþelea-gã cã fiecare copil are perso-nalitate, sã se autoevalueze lajusta valoare. ªi ceea ce este maiimportant, copiii au înþeles cã suntprotejaþi ºi îngrijiþi nu numai depãrinþi, ci ºi de conducerea þãrii.Ei au descoperit un fapt care i-abucurat au înþeles cã fiecare areaceleaºi drepturi ca orice copildin lume, indiferent de þara încare trãieºte.

O schimbare semnificativã a avut loc ºi în viaþaconsilierilor, în viaþa mea, spre exemplu. Activitateaîn CLCT m-a fãcut sã descopãr în mine însãmi

MODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCES

CLCT Holercani a fost format la 28 octombrie2001 ºi ºi-a început activitatea chiar a doua zidupã alegeri. De la început ne-a fost cam dificilsã activãm, din cauzã cã nu eram susþinuþi, darîn urma înfrãþirii cu CLCT din Mãlãieºti, am devenitmai bine vãzuþi în sat. Cu toate cã suntem dinregiuni diferite, am reuºit sã elaborãm ºi sã desfã-ºurãm acþiuni comune privind atragerea cât maimultor elevi la organizarea cât mai utilã a timpuluiliber. Una din aceste acþiuni a fost TVC-ul,organizat de cãtre responsabilii comisiilor culturãale acestor douã consilii. Rezultatele nu s-au lãsatmult aºteptate. La TVC au venit sãteni, elevi ºit ineri din comunã ºi chiar din satele dinîmprejurimi, inclusiv reprezentanþi ai CLCT dinlocalitãþile apropiate. Aceastã manifestare a avutun ecou destul de mare, astfel încât satele dinjurul comunei Holercani au dorit ºi ele sãorganizeze pe viitor aºa serate.

MODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCES

capacitãþi noi care erau ascunse. În plus, comunicmai mult cu colegii mei de activitate. Mã simt mulþu-mitã de ceea ce fac, conºtientizând cã-mi foloseºtenu numai mie, ci tuturor copiilor din localitate.Concursurile organizate de cãtre consiliu ºi, mai

ales, cel de eseuri, au oferit oºansã de afirmare celor care leplace sã compunã. La careulsolemn consacrat ultimului sunet,reprezentanþii CLCT au premiatcei mai talentaþi participanþi laconcursuri. Ei sunt bucuroºi cã potsã-ºi dezvolte în acest mod talentulºi sunt susþinuþi de cãtre consilieri.

Consiliul a schimbat ceva. Pentrucineva mult, pentru cineva puþin,însã ºtiu un lucru – pentru douãfetiþe el a schimbat multe ºianume: la sãrbãtoarea SfântuluiPaºte, Irina Brãileanu ºi TatianaJalbã au fost cele care aubeneficiat de acþiunea „Un cadoude la iepuraº“. Astfel, ele auprimit hãinuþe, dulciuri, flori, un

ajutor financiar ºi urãri de bine. Cât de multelucruri am schimbat, rãmâne sã decideþi voi, însãnoi, consilierii, ne-am strãduit foarte mult.

Victoria Rebeja

O altã acþiune desfãºuratã de cãtre consilieri afost „Un arbore pentru dãinuirea noastrã“. La19 martie anul curent a ºi început aceastãmanifestare, la care au participat elevii claselorVII-IX. Scopul a fost acela, ca fiecare elev dinºcoala sã sãdeascã câte un copac pe malul râuluiNistru. Locuitorii comunei au venit ºi ei cu unelepropuneri, astfel încât au ajutat consiliul cuprocurarea pomilor. Tot satul a luat parte laaceastã acþiune, a fost o adevãratã sãrbãtoare.

În luna februarie am reuºit sã stabilim o relaþiede colaborare cu douã consilii din Franþa. La 23martie 2002 CLCT din Marcy L Etoile ne-a fãcuto vizitã în comunitate. În inimile noastre a fost ozi frumoasã, caldã ºi de neuitat. Colaborareaconsiliilor e sub genericul „Speranþa“. CLCT dinMarcy LEtoile ne-au propus calculator ºi conectarela INTERNET.

Acum avem dreptul sã votãmca ºi adulþii!

Uite cã a venit ºi ziua mult-aºteptatã ziua alegerilor înconsiliu. În sfârºit, fiecare elevpoate savura aceastã plãceresoarta cuiva depinde de votullui. Toþi erau curioºi de ceeace se petrece dincolo de uºã ºi,intrând acolo, parcã ajungeamîntr-o altã lume, într-o ambianþãplãcutã. Niºte melodii frumoasemângâiau auzul tuturor. Toþieram satisfãcuþi de ceea cefacem ºi de faptul cã avemdreptul sã votãm ca ºi adulþii...

Victoria Gâlcã, CLCTCiocâlteni, jud. Orhei

Page 38: participarea copiilor si tinerilor

38

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

niºte instrumente eficiente deeducaþie pentru participare ºicetãþenie. De asemenea, CLCTau meritul de a aduce un anumitbagaj informaþional, o anumitã„culturã“ civicã tinerilor cetãþeni,de a-i face mai sensibili laprocesele ºi schimbãrile ce auloc în comunitate. CLCT le oferãtinerilor teren practic pentru a-ºi spori capacitãþile de expri-mare, de comunicare cu cei de

Consiliul Local al Tinerilor ZârneºtiConsiliul Local al Tinerilor ZârneºtiConsiliul Local al Tinerilor ZârneºtiConsiliul Local al Tinerilor ZârneºtiConsiliul Local al Tinerilor Zârneºti

Primele alegeri au avut loc la 24 noiembrie 2000.312 alegãtori au ales 13 membri în CLT din 17candidaþi. La 25 noiembrie 2002 în Zârneºti s-audesfãºurat alegeri pentru al doilea mandat în Consiliu.Cu suportul AO „Generaþia nouã“ au fost multiplicatebuletinele de vot, s-a procurat biroticã pentruactivitatea comisiei electorale. Noii aleºi au fostfelicitaþi la careu ºi li s-au înmânat certificate ºimape pentru lucru.

MisiuneMisiuneMisiuneMisiuneMisiune: dezvoltarea acþiunilor privind educaþia pen-tru Democraþie ºi Drepturile Copilului, care le per-mit tinerilor sã-ºi promoveze valorile ºi sã participe.

ObiectiveObiectiveObiectiveObiectiveObiective:

încurajarea tinerilor de a se include în procesulde luare a deciziilor în problemele care îi vizeazã;

colaborarea cu APL ºi creºterea gradului de parti-cipare a tinerilor în rezolvarea problemelorcomunitãþii;

instruirea tinerilor pentru a fi capabili sã elabo-reze ºi sã gestioneze activitãþi proprii.

Structurã:Structurã:Structurã:Structurã:Structurã: primar junior, viceprimar, secretar; depar-tamente: culturã, informare, antreprenoriat, sport.

RealizãriRealizãriRealizãriRealizãriRealizãri:

20002000200020002000

Matineu pentru copiii fãrã plasament în grãdiniþã.

20012001200120012001

Acþiunea „Sã nu uitãm de cei mai triºti ca noi“(colectarea banilor pentru Vadim Voloh ºi încãdouã fetiþe).

Paginã permanentã în ziarul „Vox lyceum“ despreactivitãþile CLT.

Acordarea ajutorului pentru 8 bãtrâni din sat ºitrei copii din familii social-vulnerabile.

Tabãrã de o zi pentru elevii claselor I-IV.

20022002200220022002

Balul bobocilor

Împreunã cu APL am stabilit problemele copiilordin comunã. Am decis s-o rezolvãm pe cea pecare o putem realiza informarea.

Colectarea jucãrilor pentru copiii de la grãdiniþadin sat.

Colectarea a 800 de lei pentru MãnãstireaCãpriana.

Seminar „Cum trebuie sã fie un consilier“.

Organizarea Ceaiului literar de ziua tineretului.

20032003200320032003

Am invitat CLT din Chircani, Cucoara, Baurci-Moldoveni ºi Larga la ziua Liceului 1 martie ºiam stabilit direcþii de colaborare.

Discotecã cu platã pentru adunarea fondurilor de8 Martie, de Ziua Îndrãgostiþilor ºi pentru Concursul„Domniþa liceului“.

Lucrãm asupra editãrii agendei telefonice acomunei noastre.

O datã la douã sãptãmâni organizãm careul delucru pe care îl conduce un consilier junior. Astfelinformãm toþi elevii din liceu despre succesele ºiproblemele noastre.

C Ã R Þ I D E V I Z I T ÃC Ã R Þ I D E V I Z I T ÃC Ã R Þ I D E V I Z I T ÃC Ã R Þ I D E V I Z I T ÃC Ã R Þ I D E V I Z I T Ã

Ce au realizat CLCT?Ce au realizat CLCT?Ce au realizat CLCT?Ce au realizat CLCT?Ce au realizat CLCT?Activitatea CLCT a demonstratcã aceste structuri de autocon-ducere ale tinerilor creeazãcondiþi i favorabile pentrureflectare, iniþiative cetãþeneºti,apãrarea drepturilor ºi libertã-þilor copiilor ºi tinerilor, dezvol-tându-le atitudini responsabilefaþã de evenimentele comuni-tare. Consiliile s-au dovedit a fi

aceeaºi vârstã ºi cu adulþii,capacitãþile de formulare ºi deurmãrire a realizãrii proiectelorpersonale ºi colective, deargumentare ºi negociere.

* Dacã vrei sã afli mai multedespre crearea ºi funcþionareaunui CLCT, vezi anexa „Cum secreeazã un Consiliu Local alCopiilor ºi Tinerilor? Etape ºipaºi în crearea unui CLCT“.

Page 39: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

39

Consiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor EdineþConsiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor EdineþConsiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor EdineþConsiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor EdineþConsiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor Edineþstr. Independenþei nr.33, MD-4600 Edineþ

Misiune:Misiune:Misiune:Misiune:Misiune: dezvoltarea iniþiativei ºi a activitãþiisociale a copiilor ºi tinerilor prin implicarea lorîn evenimente ºi manifestãri orientate sprerezolvarea problemelor tinerilor.

StructurãStructurãStructurãStructurãStructurã: primar, 2 viceprimari, secretar;comisii: învãþãmânt ºi ºtiinþã, culturã ºi sport, mass-media, asistenþã socialã, ecologie.

RealizãriRealizãriRealizãriRealizãriRealizãri:Denumire:Denumire:Denumire:Denumire:Denumire: „Daruri de Crãciun“.

Scop:Scop:Scop:Scop:Scop: ajutor copiilor din familii social-vulnerabile.

Beneficiari: Beneficiari: Beneficiari: Beneficiari: Beneficiari: copii ºi familii vulnerabile ºi copiiicu handicap.

Rezultate: Rezultate: Rezultate: Rezultate: Rezultate: 50 de copii au primit susþinerematerialã.

Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri: agenþi economici din municipiu ºiPrimãria Edineþ.

Denumire:Denumire:Denumire:Denumire:Denumire: „O zi în compania prietenilor tãi“.

Scop:Scop:Scop:Scop:Scop: depistarea problemelor ºi necesitãþiloracute cu care se confruntã copiii, informarea lorîn domeniul drepturilor copilului ºi stabilirea unorrelaþii de colaborare.

Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari: 50 copii orfani ºi din familii social-vulnerabile.

Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate: distribuirea literaturii despre dreptu-rile copilului, modul de viaþã sãnãtos.

Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri: Primãria Edineþ.

Denumire:Denumire:Denumire:Denumire:Denumire: „Promovarea principiilor Gender“.

Scop:Scop:Scop:Scop:Scop: desfãºurarea unui seminar pentru ainforma tinerii despre problemele gender.

Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari: 45 de tineri.

Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate: participanþii au fãcut cunoºtinþã cunoþiuni ce þin de egalitatea genurilor, prejudecãþiºi stereotipuri, relaþia bãrbat-femeie, ConvenþiaNaþiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului.

Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri: donaþii.

C Ã R Þ I D E V I Z I T ÃC Ã R Þ I D E V I Z I T ÃC Ã R Þ I D E V I Z I T ÃC Ã R Þ I D E V I Z I T ÃC Ã R Þ I D E V I Z I T ÃConsiliul Local al Tinerilor ºi CopiilorConsiliul Local al Tinerilor ºi CopiilorConsiliul Local al Tinerilor ºi CopiilorConsiliul Local al Tinerilor ºi CopiilorConsiliul Local al Tinerilor ºi CopiilorSlobozia Mare, judeþul CahulSlobozia Mare, judeþul CahulSlobozia Mare, judeþul CahulSlobozia Mare, judeþul CahulSlobozia Mare, judeþul Cahulstr. Uliþa Mare, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu“,aud. 8, MD-5320 Slobozia Mare, judeþul Cahul

Misiune:Misiune:Misiune:Misiune:Misiune: promovarea activitãþilor ghidate deprincipiile democratice ale noii societãþi prin caresã se contribuie la dezvoltarea ºi formareaelevilor,

Structurã: primar, viceprimar, secretar; comisii:financiarã, culturalã, academicã, relaþii externe

Realizãri:Realizãri:Realizãri:Realizãri:Realizãri:Denumire:Denumire:Denumire:Denumire:Denumire: „Caravana de Crãciun“

Scop:Scop:Scop:Scop:Scop: ajutorarea copiilor cu disabilitãþi

Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari: copii cu dificultãþi locomotorii,orfani, din familii cu o condiþie economicãvulnerabilã

Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate: oferirea unui suport financiar pentru61 de copii

Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri: Donaþii

Denumire: Denumire: Denumire: Denumire: Denumire: „Ordinea la ea acasã“

Scop: Scop: Scop: Scop: Scop: ameliorarea situaþiei disciplinare din liceu

Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari:Beneficiari: elevi care au drept scop studiereaaprofundatã a materialului cognitiv

Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate: introducerea amenzilor pentru lipsenemotivate, întârzieri, detectarea folosirii alcooluluiºi încãlcãri grosolane, prin care s-a redusconsiderabil numãrul încãlcãrilor de acest gen

Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri: Donaþii

Denumire:Denumire:Denumire:Denumire:Denumire: „O cãlãtorie în þara dragostei“

Scop: Scop: Scop: Scop: Scop: oferirea unor surprize tuturor claselor,profesorilor din liceu

Beneficiari: Beneficiari: Beneficiari: Beneficiari: Beneficiari: toþi elevii din liceu ºi colectivul didactic

Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate:Rezultate: crearea unei atmosfere deosebitecu ocazia Sfântului Valentin

Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri:Finanþãri: donaþii

Acþiuni mai mici:Acþiuni mai mici:Acþiuni mai mici:Acþiuni mai mici:Acþiuni mai mici:„Un mãrþiºor pentru fiecare“, „Flori pentru Cristina“

Page 40: participarea copiilor si tinerilor

40

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Granturi mici pentruGranturi mici pentruGranturi mici pentruGranturi mici pentruGranturi mici pentrugrupurile de iniþiativãgrupurile de iniþiativãgrupurile de iniþiativãgrupurile de iniþiativãgrupurile de iniþiativãale tinerilorale tinerilorale tinerilorale tinerilorale tinerilorGranturile mici sunt o oportu-nitate pentru stimularea tinerilorpentru participare la viaþacomunitãþii locale. Ele suntmenite sã promoveze iniþiativelecopiilor ºi tinerilor care prevãdimplicarea lor în rezolvareapropriilor probleme ºi sã-iîncurajeze sã participe laexaminarea, formularea, imple-mentarea ºi evaluarea proiecte-lor ce þin de interese lor. Suntmulte instituþii internaþionale,ambasade, fundaþii, ONG-uricare acordã sume mici de banipentru realizarea ideilor origi-nale pe care le au grupurile decopii ºi tineri.

* O listã a unor organizaþii caresusþin ºi promoveazã parti-ciparea copiilor ºi a tinerilor opoþi gãsi la sfârºitul ghidului.

Începând cu anul 2000, Centrulde Informare ºi Documentareprivind Drepturile Copiluluidesfãºoarã Programul de gran-turi mici acordate grupurilor deiniþiativã ale tinerilor. Diagramade alãturi prezintã numãrul deproiecte depuse ºi numãrul deproiecte aprobate pentru finan-þare în fiecare an:

Cine poate solicitaCine poate solicitaCine poate solicitaCine poate solicitaCine poate solicitaun grant?un grant?un grant?un grant?un grant?Orice grup format din 10-20 decopii ºi tineri, având în calitatede consultant un adult, caredoreºte sã facã o schimbare încomunitatea sa, implicându-se înrezolvarea problemelor tinerilor.

Ce tipuri de activitãþiCe tipuri de activitãþiCe tipuri de activitãþiCe tipuri de activitãþiCe tipuri de activitãþisunt sprijinite?sunt sprijinite?sunt sprijinite?sunt sprijinite?sunt sprijinite?În cadrul Programului de gran-turi mici sunt susþinute activitãþilede informare a copiilor ºi tinerilor,pãrinþilor, profesorilor, a opinieipublice în general despre pre-vederile Convenþiei NaþiunilorUnite cu privire la DrepturileCopilului ºi altor acte interna-þionale ºi naþionale referitoare ladrepturile copilului; de protecþiea drepturilor copiilor; de exer-citare a drepturilor copiilor laparticipare, la opinie, la liberaexprimare, precum ºi alte activi-tãþi considerate importantepentru comunitatea localã, cumar fi organizarea unor activitãþide asistenþã socialã în propriacomunitate/localitate/ºcoalã.Aceste activitãþi pot presupuneediþii speciale ale unor publicaþiiºcolare sau locale deja existen-te, costurile de lansare ale unorpublicaþii noi, materiale audio-

vizuale, seminare, conferinþe,colocvii, activitãþi de asistenþãsocialã, de consiliere a persoa-nelor aflate în situaþii dificile.

Ce proiecteCe proiecteCe proiecteCe proiecteCe proiecteau prioritate?au prioritate?au prioritate?au prioritate?au prioritate?

cele ce promoveazã parti-ciparea copiilor ºi a tinerilor ºiîncurajeazã legãturile activeale grupurilor de copii cuautoritãþile locale, consiliilepedagogice, diverse grupuriale societãþii civile sau orga-nizaþii comunitare, repre-zentanþi ai sectorului privat etc.;

sunt susþinute parþial de ºcoa-la, primãria, comunitatealocalã, ONG-uri locale, pã-rinþi, prin finanþare suplimen-tarã sau prin acordarea despaþii, echipament, servicii,alte genuri de suport, confir-mate prin scrisori de susþinerela momentul prezentãriiproiectului;

prevãd parteneriat concret cuONG-uri naþionale sau loca-le pentru implementareaproiectului;

vin din partea unor grupuribine constituite de copii sautineri, consilii sau senate aleelevilor, cluburi sau cercuri

Proiecte depuse

Proiecte acceptate

Proiecteacceptate

Proiectedepuse

2329

2338

2540

45103

Anul

2000

2001

2002

2003

Page 41: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

41

ale copiilor, parlamente saucomitete ale copiilor etc.;

se concentreazã nu numai peidentificarea unei probleme,ci ºi pe gãsirea unor soluþiiconcrete ºi originale, cuimplicare directã a copiilor;

conþin idei originale ºi mijloa-ce netradiþionale de realizare,

unde actorii principali de laelaborare pânã la evaluarevor fi copiii ºi tinerii.

Când ºi cum suntCând ºi cum suntCând ºi cum suntCând ºi cum suntCând ºi cum suntapreciate proiectele?apreciate proiectele?apreciate proiectele?apreciate proiectele?apreciate proiectele?Lansarea Programului de gran-turi mici are loc o datã pe an ºieste anunþatã prin mijloacele

mass-media, buletinele informa-tive ale diferitelor ONG ºidifuzarea anunþurilor. Exami-narea proiectelor ºi deciziileprivind acordarea de granturisunt luate de cãtre o Comisiecreatã în acest scop din repre-zentanþii organizatorilor, donato-rilor ºi mass-media.

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Toate proiectele trebuie sãrecunoascã cã participareacopilului este un drept funda-mental (al omului) ºi nu ofavoare sau o pedeapsã dinpartea adulþilor.

În anul 2001 CLCT Tvardiþa a implementatproiectul „Copiii cu necesitãþi speciale sunt ºi eicopii“, scopul cãruia a fost integrarea copiilorcu disabilitãþi în viaþa comunitãþii. Proiectul aprevãzut desfãºurarea mai multor activitãþi cu27 de copiii cu disabilitãþi în scopul informãriiacestora despre drepturile lor, instruirii ºi integrãriilor în viaþa comunitãþii. În acest scop consilieriiau organizat vizite la domiciliu pentru împrietenireºi consolidarea încrederii acestorcopii în proprii le forþe. Deasemenea au fost organizateseminare cu copii ºi în paralelcu pãrinþii acestora pentru infor-marea cu privire la drepturilecopilului în general ºi cele alecopilului cu disabilitãþi în special.Cu suportul voluntarilor Asocia-þiei „Motivaþie“ din Chiºinãu aufost desfãºurate activitãþi in-structive de folosire a scaunului cu rotile pentrucopii ºi pãrinþii acestora. Proiectul a mai prevãzutcrearea unui Centru comunitar care sã ofereactivitãþi ºi servicii pentru toþi copiii ºi tinerii dincomunitate. S-a reuºit astfel antrenarea în acþiunicomune a copiilor obiºnuiþi ºi a celor cu necesitãþispeciale, încadrându-i în comunitate.

CLCT Edineþ a realizat proiectul „Copiii pentrucopii“ în scopul informãrii copiilor ºi tinerilor dinoraº cu privire la drepturile lor. Pe parcursul a 8sãptãmâni au fost organizate 10 seminareinformative cu elevii claselor 8-11, adicã câtedouã seminare în fiecare din cele cinci instituþiide învãþãmânt din oraº. În fiecare instituþie aufost create echipe de cinci voluntari care audevenit promotori ºi multiplicatori ai informaþieioferite de Consiliu. În perioada iulie-august 2002a fost organizat turneul „Echipa cartierului nostru“,activitate care a reuºit sã implice direct

aproximativ 200 de participanþi: copii, tineri ºipãrinþii acestora. În cadrul turneului s-au desfãºuratactivitãþi informative, instructive ºi recreative, afost depãºit modelul de acþionare unilateralã,doar asupra copilului, realizându-se activitãþi încare erau implicaþi deopotrivã copii ºi pãrinþi. Întimpul turneului a fost organizat ºi concursul dedesene „Eu am dreptul la…“. La finalul proiectuluia fost organizatã masa rotundã „Drepturile

copilului ºi respectarea lor înoraºul Edineþ“ la care au fostinvitaþi copii, pãrinþi, membri aiadministraþiei publice locale,ONG-urilor locale, mass-media.Masa rotundã a oferit oportu-nitatea de a evalua proiectul, darºi de a sensibiliza opinia publicãdin Edineþ cu privire la drepturilecopilului ºi de a stabili parte-neriate.

Proiectul „Copiii din Limbenii-Vechi pe post dereporteri“, realizat de CLCT a avut drept scopfacilitarea accesului la informaþie a tinerilor dinlocalitate prin crearea unui post de radio.Proiectul a prevãzut selectarea ºi instruirea a 10reporteri-copii care au pregãtit ºi realizat emisiuniradio. Radioul „Antena CLCT“ reprezintã ooportunitate pentru tineri de a primi ºi a difuzainformaþii variate semenilor lor: drepturile copilului,posibilitãþi de participare (seminare, training-uri,conferinþe etc.), interviuri cu profesori ºi copii. Pelângã ºtiri, felicitãri, muzicã ºi interviuri au maifost organizate dezbateri lunare în direct la careerau invitaþi copii ºi tineri din ºcoalã, cât ºipersoane responsabile de lucrul cu tinerii(reprezentanþi ai APL, ONG-uri, medici º.a.). Postulde radio a fost o posibilitate pentru cei implicaþidirect în funcþionarea lui de a învãþa ºi dezvoltaabilitãþi de reporteri ºi tineri jurnaliºti.

MODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCES

Page 42: participarea copiilor si tinerilor

42

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Tinerii în acþiuneTinerii în acþiuneTinerii în acþiuneTinerii în acþiuneTinerii în acþiuneNiciodatã sã nu vã îndoiþi defaptul cã un grup mic de cetã-þeni responsabili pot schimbalumea. De fapt, doar ei au ºifãcut-o.

(Margaret Mead)

se în proiect, tinerii îºi pot dezvoltaabilitãþile de lideri ºi pot acumulacunoºtinþele necesare pentru aface advocacy în scopul promo-vãrii schimbãrilor semnificative încomunitate. Prin intermediulproiectului „Tinerii în acþiune“,cei implicaþi pot cerceta proble-mele comunitãþii ºi cauzeleacestora ºi pot colabora cuadministraþia localã, administraþiaºcolii ºi cu toatã comunitateapentru gãsirea ºi implementareasoluþiilor pentru aceste probleme.

Proiectul „Tinerii în Acþiune“ esteinspirat din Programul „YouthAct!“ („Tinerii Acþioneazã“) alorganizaþiei americane Street Law,Inc., din Washington D.C.

Pentru prima datã acest proiecta fost implementat în Moldovaîn anul 2002 în 7 comunitãþi:municipiile Cahul, Chiºinãu,Edineþ ºi comunele Lãpuºna (j.Lãpuºna), Grozeºti (j. Ungheni),Bieºti ºi Pohrebeni (j. Orhei).Proiectul este promovat deCentrul de Informare ºi Docu-mentare privind DrepturileCopilului din Moldova (CIDDC),Asociaþia European Youth

Exchange Moldova (EYE Moldo-va) ºi Societatea Independentãpentru Educaþie ºi DrepturileOmului (SIEDO). Proiectul afãcut parte din Programul deSchimburi în domeniul Educaþieipentru Democraþie (DEEP De-mocracy Education ExchangeProgram) implementat de Con-sorþiul ONG-urilor din SUA carelucreazã în domeniul educaþieicivice, cu suportul financiar alDepartamentului Educaþiei alSUA.

În 2003 proiectul este imple-mentat în 15 comunitãþi deCIDDC în colaborare cu Mini-sterul Educaþiei, DepartamentulTineret ºi Sport, Asociaþia EYEMoldova ºi SIEDO, cu suportulfinanciar al ReprezentanþeiUNICEF în Moldova ºi alGuvernului Statelor Unite aleAmericii.

Scopul proiectului este pro-movarea participãrii copiilor ºitinerilor la nivel local pentru acontribui la dezvoltarea uneisocietãþi civile bazate pecetãþenie activã ºi drepturileomului.

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Copilul nu poate fi impus sãia parte la un proiect careeste conceput ca unul parti-cipativ. De exemplu impune-rea copiilor de a participala diverse conferinþe nu poatefi consideratã participare.Chiar dacã participã, copiiiau dreptul sã le abandonezela orice etapã.

La iniþiativa CLCT Râbniþa a avutloc un schimb de experienþã întreCLCT Râbniþa, Dubãsari, Ca-menca ºi Edineþ. Pe parcursul atrei zile 32 de membri ai celorpatru consilii au fost implicaþiîntr-un stagiu de formare pentrudezvoltarea deprinderilor deviaþã în domeniul comunicãrii,soluþionãrii conflictelor, democra-þiei ºi drepturilor civile, liderismu-lui, lucrului în echipã ºi coope-rãrii. Stagiul s-a desfãºurat înlocalitatea Stroieºti, ceea ce a

MODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCES

jucat un rol important îndezvoltarea deprinderilor deviaþã ale participanþilor prin a-ipune în condiþia de a explora ocomunitate necunoscutã. Serileinterculturale organizate în afaraorelor de curs au permis fami-liarizarea cu tradiþiile ºi obice-iurile diferitelor localitãþi. La sfâr-ºitul stagiului participanþii auavut posibilitatea sã discute pla-nuri de viitor ºi sã stabileascãparteneriate între consilii pentrudesfãºurarea activitãþilor comune.

„... Cunoºtinþele obþinute mãajutã nu doar în cadrulacestui proiect, dar ºi în viaþade zi cu zi ...!“ – a exclamatRodica Cornicã de la Lãpuº-na, deoarece „mi-am datseama cã pot fi un cetãþeanactiv, pot obþine cunoºtinþereferitoare la identificarea ºirezolvarea diferitor problemeºi putem organiza comuni-tatea pentru a-mi promovaatât ideile proprii, cât ºi alecelorlalþi“.

Proiectul „Tinerii în acþiune“ esteadresat celor care doresc sãschimbe ceva în ºcoala saucomunitatea lor, dar simt cã lelipsesc anumite abilitãþi ºiîncrederea cã pot schimbalucrurile spre bine. Implicându-

Page 43: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

43

Obiective:

a susþine iniþiativele locale aletinerilor care le-ar oferiposibilitãþi de participare ladezvoltarea comunitãþilor lor;

a dezvolta capacitatea tine-rilor, în special a celor careîntâmpinã obstacole în parti-cipare, de organizare acomunitãþii ºi de colaborarecu autoritãþile;

a familiariza tinerii cu strate-giile de advocacy (promovarea ideilor) pentru a-i împuter-nici sã facã schimbãri la nivelde politici publice locale;

a le dezvolta tinerilor cuno-ºtinþele ºi abilitãþile necesarepentru soluþionarea proble-melor comunitare ºi pentruparticiparea eficientã laprocesele de luare a deciziilorºi de elaborare a politicilor.

Adulþii care lucreazã cu ºi pentrutineri în cadrul acestui proiect:

κi sporesc capacitatea de afacilita proiectele / acþiunilortinerilor;

Capãtã cunoºtinþele ºi abilitã-þile necesare pentru a selectaºi a utiliza diferite metode deimplicare a copiilor ºi tinerilorla viaþa comunitãþii;

κi întãresc rolul de resursecivice în comunitate;

Învaþã sã-ºi dezvolte abilitateade a include tinerii în educaþiacivicã extracurricularã.

Copiii ºi tinerii direct implicaþiîn proiect:

Demonstreazã cunoºtinþedespre modelele de soluþionarea problemelor comunitare;

Participã în mod responsabilîn soluþionarea problemelor încomunitãþile lor;

Identificã cel puþin o problemãºi îºi utilizeazã cunoºtinþele ºiabilitãþile pentru a o soluþiona;

Înþeleg drepturile lor civice ºidemocratice legate de rolullor în viaþa comunitãþii;

Îmbunãtãþesc imaginea lorsocialã;

Identificã oportunitãþi pentrua-ºi aplica cunoºtinþele ºiabilitãþile în comunitãþile lor.

Adulþii ºi tinerii participanþi înproiect îºi dezvoltã cunoºtinþeleºi deprinderile despre:

1. Cum se organizeazã echi-1. Cum se organizeazã echi-1. Cum se organizeazã echi-1. Cum se organizeazã echi-1. Cum se organizeazã echi-pa eficientã:pa eficientã:pa eficientã:pa eficientã:pa eficientã:

alegerea liderului grupului

elaborarea regulamentului grupului

distribuirea rolurilor ºi a responsa-

bilitãþilor în echipã

schiþarea unui orar al întrunirilor

ºi al agendei ºedinþelor echipei

evaluarea periodicã a activitãþilor

de grup, mãsurarea progresului

ºi a prestaþiei fiecãrui membru al

echipei

2. Cum se desfãºoarã o cam-2. Cum se desfãºoarã o cam-2. Cum se desfãºoarã o cam-2. Cum se desfãºoarã o cam-2. Cum se desfãºoarã o cam-panie publicitarã a proiectului:panie publicitarã a proiectului:panie publicitarã a proiectului:panie publicitarã a proiectului:panie publicitarã a proiectului:

Dupã ce v-aþi organizat în echipã,

este bine sã faceþi intenþia voastrã

cunoscutã la cât mai multã lume din

comunitatea voastrã: discutaþi cu

pãrinþii, vecinii voºtri, prietenii, chiar ºi

cu cineva din conducere (administraþia

ºcolii, primarul, etc.), reprezentanþi ai

ONG-urilor ºi SRL-urilor etc. Uneori

aceºtia, chiar dacã oamenii nu au

încredere în ei, v-ar putea acorda

sprijinul lor, de diferitã naturã: prin

susþinere moralã, materialã sau

altceva. Principalul este ca voi sã le

demonstraþi cã mizaþi foarte mult

anume pe ajutorul lor.

3. Cum se identificã o proble-3. Cum se identificã o proble-3. Cum se identificã o proble-3. Cum se identificã o proble-3. Cum se identificã o proble-mã din comunitate ºi sã se –mã din comunitate ºi sã se –mã din comunitate ºi sã se –mã din comunitate ºi sã se –mã din comunitate ºi sã se –gãseascã soluþia optimã:gãseascã soluþia optimã:gãseascã soluþia optimã:gãseascã soluþia optimã:gãseascã soluþia optimã:

campania publicitarã la proiect;

identificarea problemei;

colectarea informaþiei referitoare

la problemã, chestionarea/son-

darea opiniei publice cu privire la

relevanþa problemei în comunitate;

examinarea soluþiilor ºi selectarea

soluþiei optime.

4. Cum se elaboreazã un plan4. Cum se elaboreazã un plan4. Cum se elaboreazã un plan4. Cum se elaboreazã un plan4. Cum se elaboreazã un plande acþiune:de acþiune:de acþiune:de acþiune:de acþiune:

identificarea scopului ºi trasarea

obiectivelor;

plalnificarea acþiunilor ºi alegerea

strategiilor;

identificarea resurselor necesare

proiectului;

determinarea persoanelor res-

ponsabile pentru – realizarea

acþiunilor/activitãþilor;

indicarea perioadei de desfã-

ºurare a acþiunilor/activitãþilor;

revizuirea ºi adaptarea planului de

acþiune pentru un eventual proiect.

5. Cum se soluþioneazã pro-5. Cum se soluþioneazã pro-5. Cum se soluþioneazã pro-5. Cum se soluþioneazã pro-5. Cum se soluþioneazã pro-b lema:blema:blema:blema:blema:

mediatizarea problemei în comu-

nitate (elaborarea mesajului);

strategii de susþinere ºi promovare

a ideilor privind soluþionarea

problemei (advocacy).

6. Cum se evalueazã progre-6. Cum se evalueazã progre-6. Cum se evalueazã progre-6. Cum se evalueazã progre-6. Cum se evalueazã progre-su l/succesu l :su l/succesu l :su l/succesu l :su l/succesu l :su l/succesu l :

evaluarea obiectivelor;

evaluarea planului calendaristic;

evaluarea experienþei proprii;

evaluarea motivaþiei.

Page 44: participarea copiilor si tinerilor

44

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Adulþii trebuie sã ºtie cãexperienþele de participaredevin pozitive doar atuncicând sunt desfãºurate într-uncadru de respect pentru inte-resele copiilor ºi tinerilor,dacã sunt bazate pe partici-pare realã ºi dacã nu se facenici o încercare de a discri-mina sau a manipula copiiiºi tinerii implicaþi.

Strategii de Advocacy pentru asigurarea dreptului la informaþieStrategii de Advocacy pentru asigurarea dreptului la informaþieStrategii de Advocacy pentru asigurarea dreptului la informaþieStrategii de Advocacy pentru asigurarea dreptului la informaþieStrategii de Advocacy pentru asigurarea dreptului la informaþie

Odatã cu formarea echipei, am început sãactivãm ca o echipã eficientã. La început, amorganizat ºedinþe neoficiale, în cadrul cãroraam fãcut cunoºtinþã, ne-am familiarizat cuproiectul, am înþeles cã între noi trebuie sã seformeze legãturi strânse, pentru a putea lucraîmpreunã în scopul soluþionãrii unei problemedin comunitatea noastrã.

Pentru a identifica problema (ceea ce a fostdestul de greu, recunoaºtem), am fãcut unbrainstorming ºi am afiºat pe un poster toateproblemele, clasificându-le în trei domenii: deordin social, economic ºi ecologic.

În afara faptului cã am þinut contde opiniile „Tinerilor în Acþiune“,am organizat sondaje în rându-rile profesorilor din liceu, admi-nistraþiei locale ºi locuitorilor.Pânã la urmã ne-am decis ºi amluat hotãrârea f inalã. Amidentif icat o problemã ce-ipreocupã pe circa 85% dintrecetãþenii comunei ºi anume lipsaaccesului la informaþie , înspecial în rândurile elevilor. Înurma unor lungi dezbateri, amconchis cã soluþia optimã pentruaceastã problemã este instala-rea unui nod de radio, de faptreinstalarea celui care a fost cu mulþi ani în urmã.Desigur, nu toþi au vãzut soluþionarea astfel, darnoi, în urma mai multor adunãri cu elevii,profesorii, APL, specialiºti în domeniu, dupãdezbateri, ne-am strãduit sã folosim strategiileAdvocacy ºi uite cã ne-a reuºit sã-i convingemcã aceasta e soluþia optimã. La adunarea cuprofesorii totul s-a transformat într-un „plebiscit“,la care profesorii argumentau pro sau contra,aducând argumente foarte convingãtoare înfavoarea noastrã. Desigur, am întâlnit multedificultãþi pe care le-am depãºit cu ajutorulabilitãþilor formate pe parcursul activitãþii

proiectului. Pânã la urmã, am constatat cã mareamajoritate vrea ºi e de acord cu reluareatransmiterilor la nodul de radio. „Dar lipseºtecineva cu iniþiativã“, a susþinut directorul liceului.Noi i-am convins cã iniþiativa trebuie sã vinã dela tineri, profesorii trebuie doar sã ne susþinãmaterial ºi moral. Toþi doresc sã fie bine, darnumai sã o facã ei aceasta era viziunea lor.Dar noi, invitându-i la dezbateri cu tema „Uneorimã întrebam de ce nimeni nu face nimic, darapoi mi-am dat seama cã acel cineva sunt eu“,i-am convins cã suportul lor e foarte important.Apoi din nou a apãrut o problemã. Aveam nevoiede un ajutor financiar pe care îl solicitãm de la

comunitate, cca 3000 lei ºi ºtimcã aceastã sumã nu se va strângefoarte repede. E nevoie de foartemultã putere de convingere,timp, dar totuºi, cu toate cã nevine foarte greu, nu renunþãm,ºi sperãm sã ne reuºeascã cene-am propus. În acest scop, amapelat la mai multe cãi pentru aaduna bani de la comunitate. Deexemplu, am tipãrit niºte buclete,prevãzute cu câte un buzunãraº,pe care le-am repartizat membri-lor echipei. Fiecare a primit câte3 buclete pe care le-am reparti-zat oamenilor care credem cã ne

vor dona ceva bani. Timp de trei zile înainteaCasei de Culturã a avut loc Hramul Satului, astfel,cu ajutorul primãriei am instalat o cutie în caretoþi care binevoiesc vor putea depune ceva bani.De asemenea, am afiºat un anunþ în ºcoalã prinintermediul cãruia rugãm pe fiecare elev din liceusã dea câte 2 lei, astfel contribuind la adunareasumei necesare pentru reinstalarea radioului. Etapape care o parcurgem e cea mai grea, dar noiºtim cã speranþa moare ultima ºi nu dorim sã nedãm bãtuþi, deoarece suntem siguri cã vom reuºi.

Polina Panainte,com. Lãpuºna, jud. Lãpuºna

MODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCES

Page 45: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

45

PPPPParlamentul Copiilorarlamentul Copiilorarlamentul Copiilorarlamentul Copiilorarlamentul CopiilorCopiii ºi tinerii au nevoie sãcunoascã mai multe despre cumlucreazã responsabilii de luareadeciziilor ºi cum pot contactapersoana potrivitã cine, undeºi cum?

Parlamentul Copiilor este unproiect care îºi propune sãfamiliarizeze copiii ºi adolescenþii

cu drepturile ºi responsa-bilitãþilor lor într-o societatedemocraticã ºi sã susþinã

participarea lor în cadruldiferitor iniþiative printr-o reþeade relaþii civice deschise.

Obiective:Obiective:Obiective:Obiective:Obiective:

promovarea prevederilorConvenþiei Naþiunilor Unitecu privire la DrepturileCopilului ºi ale Legii RepubliciiMoldova cu privire la dreptu-rile copilului în mediul copiilor

4. Participarea în viaþa statului

E pentru prima datã când amsimþit cât de important esterolul meu în societate. De unmare folos sunt cunoºtinþeleacumulate la I-a sesiune.

Irina Glijin,s. Cerlina, jud. Soroca

Direcþia-NordDirecþia-NordDirecþia-NordDirecþia-NordDirecþia-Nord

În toamna anului 2002 ºi la Edineþ s-aimplementat proiectul-pilot „Tinerii în Acþiune“.Participanþi acestui proiect sunt 15 elevii din ºcolileºi liceele municipiului. Grupul de elevi „Direcþia-Nord“ deja bine structurat, are un lider, unvicelider ºi un secretar. Problema identificatã denoi a fost influenþa negativã a drogurilor asuprasãnãtãþii, cu sloganul „Anti-Drog“. Intervenþia avizat desfãºurarea seminarelor la aceastã temãpentru elevii din clasele 5, 6, 7, 8. Dorim sãprotejãm tinerii din oraºul nostru de pericoluldrogurilor. Dupã primul seminar am observatcã tinerii este interesat de aceastã problemã, auconºtientizat cã fiecare din noi trebuie sã fiepreocupat de acest lucru. La final am organizato masã rotundã. Mulþumim mult tinerilor dinEdineþ care s-au strãduit sã înþeleagã mesajulnostru! Cred cã dupã munca noastrã numãrulcelor care se drogheazã se va micºora.

Irina Antoci, Edineþ

Tinerii din ªercaniTinerii din ªercaniTinerii din ªercaniTinerii din ªercaniTinerii din ªercani

Mã numesc Ina Schiþco ºi fac parte din grupul„Bineva“. Depunând cerere pentru participare laproiect, am fost selectatã în grupul „Tinerii înAcþiune“. Timp de trei zile am fost la un seminarde iniþiere la Soroca. Lucrurile învãþate la Sorocaau fost foarte utile pentru echipa noastrã. Însatul Pohrebeni am fost la primar, de la caream cerut materiale pentru a rezolva problemaidentificatã de noi în comunitate sãdireaarbor i lor pentru prevenirea eroziuni i º iîmbunãtãþirea stãrii drumurilor. Am fost ºi ladirectorul S.R.L. „Tehno IF Agro“ ºi am cerut paride beton. ªeful ocolului silvic ne-a ajutat cu puieþipentru a-i sãdi într-un loc unde este alunecarede teren. Apoi am fost la D-nul Valeriu Brãilã,manager la S.A. „Drumuri Orhei“, care ne-a pusla dispoziþie semne de circulaþie necesare.

Dupã ce am sãdit copacii, am îngropat parii înpãmânt, apoi i-am dat cu var ºi vopsea, am difuzatniºte anchete pentru a vedea ce cred oamenii dinsat despre îmbunãtãþirea stãrii drumurilor ºi desprealte probleme rezolvate de noi în Pohrebeni. Afost menþionat cã lucrul este foarte bun ºi este deun real folos pentru întreaga comunitate.

Ina Schiþco, s. Pohrebeni, jud. Orhei

MODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCESMODELE DE SUCCES

Page 46: participarea copiilor si tinerilor

46

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

ºi oferirea oportunitãþilorpentru participarea acestoraîn procesul de luare adeciziilor;

încurajarea participãrii copii-lor prin dezvoltarea propriilorstructuri democratice, repre-zentative ºi pluraliste la nivellocal ºi naþional;

facilitarea integrãrii sociale acopiilor cu necesitãþi speciale,instituþionalizaþi, din familiivulnerabile ºi a altor categoriide copii marginalizaþi;

facilitarea dialogului ºi comu-nicãrii interculturale întrecopiii ºi adolescenþii din toateregiunile Moldovei.

Pe parcursul a patru ani derealizare a proiectului (1999-2003) mai bine de 450 de copiiºi adolescenþi au beneficiatdirect de informaþiile ºi activi-tãþile de educaþie non-formalãpromovate pe parcursul activi-tãþii Parlamentului Copiilor, iaralþi circa 150.000 de semeni ailor au beneficiat indirect, parti-cipând la activitãþile organizatede parlamentarii-juniori în comu-nitãþile ºi instituþiile lor deînvãþãmânt.

La fiecare ediþie, proiectul s-adesfãºurat pe parcursul unui ande învãþãmânt, structurat pe 4sesiuni: de varã, toamnã, iarnãºi primãvarã, cu o duratã de 6-7 zile, fiecare din ele fiinddedicatã unui subiect ales deparlamentari la sesiunea ante-rioarã. Totodatã, pe parcursulsesiunilor deputaþii participau ladiferite ateliere de instruire ceþineau de principiile democraþiei,structuri europene ºi interna-þionale, acte naþionale ºiinternaþionale privind Drepturile

Omului ºi Drepturile Copilului,cooperarea ºi lucrul în echipã,liderismul ºi luarea deciziilor înmod democratic, comunicareaeficientã ºi soluþionarea con-flictelor, justiþie socialã, inter-culturalitate, advocacy, strategiide lobby ºi negociere, prezenta-re eficientã, egalitatea genuri-lor, comportament responsabil

ºi prevenirea HIV/SIDA, asis-tenþa socialã, prevenirea traficu-lui de fiinþe umane. O impor-tanþã deosebitã se acordaprocesului de constituire ºifuncþionare a ONG-urilor,elaborãrii proiectelor, colectãriide fonduri ºi a oportunitãþilorde implicare a tinerilor în viaþaasociativã.

STRUCTURA PARLAMENTULUISTRUCTURA PARLAMENTULUISTRUCTURA PARLAMENTULUISTRUCTURA PARLAMENTULUISTRUCTURA PARLAMENTULUICOPIILOR 2002/2003COPIILOR 2002/2003COPIILOR 2002/2003COPIILOR 2002/2003COPIILOR 2002/2003

PREªEDINTEPREªEDINTEPREªEDINTEPREªEDINTEPREªEDINTE

Comisii tematice:Comisii tematice:Comisii tematice:Comisii tematice:Comisii tematice:

1. Drepturile copilului

2. Culturã ºi sport

3. Asistenþã socialã

4. Ecologie

5. Mass-media

6. Relaþii interne ºi externe

7. Educaþie

Delegaþii judeþene:Delegaþii judeþene:Delegaþii judeþene:Delegaþii judeþene:Delegaþii judeþene:

1. Bãlþi

2. Cahul

3. Chiºinãu

4. Edineþ

5. UTA Gãgãuzia

6. Lãpuºna

7. Orhei

8. Soroca

9. Tighina

10. Transnistria

11. Ungheni

Consiliul de examinare(liderii delegaþiilor jude-þene)

Consiliul de administrare(reprezentaþii comisiilortematice)

VICEPREªEDINTEVICEPREªEDINTEVICEPREªEDINTEVICEPREªEDINTEVICEPREªEDINTE SECRETSECRETSECRETSECRETSECRETARARARARAR

Page 47: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

47

În cadrul sesiunilor deputaþii-juniori s-au întrunit în delegaþiijudeþene ºi comisii tematice,stabilite de ei înºiºi. Întruniþi îndelegaþii judeþene, deputaþii-juniori îºi prezentau judeþele,discutau despre situaþia copiilordin localitãþile judeþului, elabo-rau planuri de acþiuni în comun.În comisiile tematice eraudiscutate problemele existenteîn domeniu, se fãceau schimburide experienþã, erau elaboratesoluþii posibile.

La ºedinþele în plen era adopta-tã structura Parlamentului Copii-lor, era ales preºedintele, vice-preºedinþii, membrii ConsiliuluiPermanent ºi subiectul dediscuþie pentru sesiunea urmã-toare.

Pe parcursul sesiunilor tineriideputaþi aveau întruniri curesponsabilii de luarea deciziilorcare îi afecteazã pe copii ºitineri: Preºedintele RepubliciiMoldova, deputaþi în Parlament,

membri ai Guvernului, repre-zentanþi ai Ministerelor Departa-mentelor, Ambasadelor ºi Or-ganizaþii lor Internaþionaleacreditate în Republica Moldo-va, APL ºi mass-media.

într-un anumit domeniu, mate-riale etc.).

Între sesiuni tinerii parlamentariîºi continuau activitatea în co-munitãþile lor, multiplicând încascadã cunoºtinþele ºi informa-þiile acumulate la sesiune, publi-când în presa localã articoledespre drepturile ºi problemelecopiilor, creând grupuri de iniþia-tivã ale copiilor ºi tinerilor pentruidentificarea ºi studierea proble-melor concrete din comunitate(pe cine afecteazã, care sunteventualele soluþii ºi obstacoleleîn implementarea acestora, cinepot fi persoanele-resurse), elabo-rând ºi implementând planuri deacþiune în vederea soluþionãriiproblemei, stabilind legãturi cupersoanele responsabile pentruluarea deciziilor, utilizând strategiide lobby ºi advocacy pentru

Locuiesc la sat ca ºi mulþi alþideputaþi-juniori, de aceea efoarte greu sã urneºti caruldin loc, mai ales când nu aiajutorul din partea maturilor,ei nu cred în forþa copiilor ºiatunci e dificil sã activezi cândnu ai susþinere. De aceea amîncercat sã informez nu numaicopii i , dar ºi maturi i cuactivitãþile noastre de laParlamentul Copiilor ºi celedintre sesiuni. Poate aºa vorînþelege cã copii nu numai sejoacã, dar ºi mai încearcã sãschimbe soarta lor ºi a þãrii.

Cornelia Vasilache,com. Mãºcãuþi,

jud. Chiºinãu

Acum eu aº putea sã-mi apãrdrepturile, deoarece le cunosc,pot sã ascult ºi sã vorbesc mailiber cu o persoanã.

Diana Cealic,mun. Soroca

Consiliul Permanent al Parla-mentului Copiilor se întrunea înperioadele dintre sesiuni pentrua evalua ºi monitoriza activitateadeputaþilor juniori, a analiza re-zultatele prezentate de depu-taþi ºi a prezenta organizatorilornecesitãþile lor pentru urmãtoa-rea sesiune (întâlnire cu experþii

Noi, parlamentari i juniori,declarãm maltratarea o barierãîn calea dezvoltãrii normale acopilului. Aceastã problemã semanifestã mai des prin: discri-minarea copilului în toate for-mele, abuzul fizic, emoþional ºisexual în ºcoalã, familie, stradã,neglijarea copilului în mediul sãude dezvoltare, propagareaviolenþei în mass-media, discon-siderarea opiniei copilului.

Considerãm cã premisele aces-tor probleme sunt: lipsa informa-þiei despre abuz ºi efectele lui,indiferenþa autoritãþilor în pri-vinþa acestei probleme, neorga-nizarea timpului liber ºi neºco-larizarea copiilor, necunoa-ºterea modalitãþilor de apelarela organele competente, frica

Declaraþia PDeclaraþia PDeclaraþia PDeclaraþia PDeclaraþia Parlamentului Copiilorarlamentului Copiilorarlamentului Copiilorarlamentului Copiilorarlamentului Copiilor„Un NU mare pentru maltratare“

de raportare despre cazurile deabuz, nerespectarea reciprocãîntre copii, moºtenirea viciului dingeneraþie în generaþie.

În legãturã cu acestea, credemcã problema maltratãrii poatefi soluþionatã prin: informarea co-piilor ºi adulþilor despre problemamaltratãrii ºi consecinþele ei,crearea unei linii telefonice pentruacordarea de ajutor victimelormaltratãrii, integrarea copiilormaltrataþi în societate, atenþio-narea organelor de stat asupraproblemei maltratãrii copiilor.

Studiind aceastã problemã, amajuns la concluzia cã numaicooperînd cu întreaga societate,vom putea preveni maltratareaºi evita efectele ei – E SOARECÎND NU E MALTRATARE.

Page 48: participarea copiilor si tinerilor

48

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Steluþa Roman (or. Rezina, cl. 7)a organizat seminare de infor-mare privind drepturile copiluluiºi tinerilor în ºcolile din oraº. Deasemenea, împreunã cu repre-zentanþii Direcþiei Tineret ºiSport a oraºului, în cadrul sãp-tãmânalului dedicat Zilei Naþio-nale a Tinerilor, a organizat întoate instituþiile de învãþãmântdin oraº concursul panourilorinformative „Drepturile Copilului– Drepturile Tinerilor“ ºi concur-sul desenelor „Noi avem drep-

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Implicarea copiilor în proiectcere mult timp. Dacã vremsã asigurãm o participareeficientã, vom avea nevoie detimp pentru:

a-i antrena pe copii sãaibã iniþiativã;

a forma un grup de copiicare vor analiza iniþiativa;

a le oferi copiilor lecþii ceþin de întruniri, luarea deci-ziilor, interviuri, cercetãri;

a-i informa despre desfã-ºurarea proiectului;

a le oferi copiilor posibi-litatea de a se pregãtipentru întruniri ºi conferinþe;

a analiza progresul ºi adiscuta schimbãrile pe carele necesitã proiectul.

Proiectul nu trebuie sã afecte-ze viaþa personalã a copiilor,rezervându-le destul timppentru activitãþile în afaraproiectului. Alegerea oraruluide întruniri trebuie sã aparþi-nã copiilor.

Copiii nu trebuie puºi însituaþia de a se simþi neajuto-raþi, nefiind pregãtiþi din timp.

soluþionarea problemei ºi pro-movând proiecte la nivel localcu participarea membrilor co-munitãþii în cele mai diverse do-menii: asistenþã socialã, educaþiepentru sãnãtate, învãþãmânt,artã, culturã, sport, mass-media,protecþia mediului, centre priete-noase copilului etc.

Sesiunea a doua a ParlamentuluiCopiilor, ediþia a IV-a (2002/2003)a fost dedicatã problemei maltra-tãrii copiilor. În perioada dintreprima ºi a doua sesiune deputaþiijuniori au studiat problema maltra-tãrii copiilor în comunitãþile lor(cauze, numãrul de copii afecta-þi). La sesiune deputaþii juniori auhotãrât sã elaboreze un manifestîmpotriva privind maltratareacopiilor care a cãpãtat forma uneideclaraþii, aceasta fiind expediatãorganizaþiilor responsabile deluarea deciziilor în acest sens ºimass-media.

Deputaþii-junioriDeputaþii-junioriDeputaþii-junioriDeputaþii-junioriDeputaþii-juniorischimbã lumeaschimbã lumeaschimbã lumeaschimbã lumeaschimbã lumeaÎn multe þãri din lume, la fel caºi în Moldova, existã un Parla-ment al Copiilor. Trebuie deremarcat lucrurile foarte intere-sante ce le însuºesc copiii peparcursul sesiunilor din cadrulacestui proiect ºi care aduceaceastã experienþã în realitateanoastrã. Chiar din prima zi aprimei sesiuni se declarã: „Toþicopiii au drepturi“, când ei nicin-au auzit cã ºi un copil poateavea drepturi. ParlamentulCopiilor sperã ca drepturile sãnu fie scrise doar pe hârtie, darsã fie implementate ºi în viaþanoastrã de toate zilele. Credemcã prin intermediul Parlamen-tului Copiilor, toþi copiii sã-ºicunoascã drepturile ºi sã fierespectate de cei adulþi.

Mulþi copii din Republica Moldo-va nu ºtiu cã au drepturi. Copiiicomunei mele, aproximativ toþi,au aflat deja despre drepturilelor. Eu ºi colegii mei am realizatcâteva activitãþi în comunitatereferitor la drepturile copilului.

În cadrul întâlnirii cu ComisiaParlamentului Republicii Mol-dova, am acordat întrebãrireferitoare la problemele în-vãþãmântului de la sate.

Adrian Bãncilã, Manta,judeþul Cahul

În numai o sãptãmânã, cât adurat prima sesiune a Parla-mentului Copiilor, mi-amschimbat concepþiile de viaþã,mentalitatea. Orice copilputea sã spunã ce gândeºte,fãrã sã se jeneze. Chiar ºifaptul cã am putut face cuno-ºtinþã cu semenii din diferiteregiuni ale Moldovei. Darprincipala realizare la acea-stã sesiune a fost cã m-aajutat sã mã autoevaluez. Amvenit acasã plin de energie,dispus de a spune colegilormei despre drepturile lor. Amrelatat prietenilor cele vãzuteºi auzite ºi despre ce m-aimpresionat la aceastã sesiu-ne. Am oferit un interviu zia-rului „Curierul de Nord“, dardin pãcate nu l-au publicat.În ºcoala medie din satulBrânzeni am organizat 2 lecþiidespre drepturile copiilor, amfãcut un panou cu tema„Drepturile Copiilor“. Amorganizat desenelor despredreptur i le copi lu lu i . Amînceput sã colectãm banipentru copiii la cãrucior.

Eugen Onea,Brânzeni, judeþul Edineþ

Page 49: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

49

turi“, iar la biblioteca orãºe-neascã – dezbateri între maturiºi tineri „Cum ne cunoaºtemdrepturile“.

Olga Chimirciuc (mun. Chiºi-nãu, cl. 8) a organizat un grupde copii cu care a mers laPrimãria municipiului, preturasectorului Botanica, bancaEuroCreditBank pentru a-icolinda. Banii colectaþi au fost

folosiþi pentru asistenþa medicalãa Valeriei Mititiuc, care s-aadresat Parlamentului Copiilordupã ajutor.

Santa Ranlol a înfiinþat în or.Ceadîr-Lunga un grup deiniþiativã al copiilor. Grupul arealizat o tabãrã de varã ºiseminare instruind cei 262 decopii ºi tineri participanþi îndomeniul comunicãrii ºi mana-

gementului conflictelor, abilitã-þilor de lucru la computer, astro-nomiei ºi utilizãrii telescopului.Parteneri ai acþiunii au fostadministraþia localã, admini-straþia taberei de varã, SecþiaEducaþie a Primãriei Ceadîr-Lunga.

Dina Dermenji (mun. Cahul) aorganizat în liceul sãu un careula care ºi-a împãrtãºit ideea de

PARLAMENTARII JUNIORI INITIAZÃ COLECTAREA DE SEMNÃTURI ÎN FAVOAREA COPIILOR

Zece echipe formate din membri ai Parlamentului Copiilor solicitã astãzi semnãturi în favoareacopiilor în cele mai aglomerate locuri ale capitalei

Începând cu sãptãmâna viitoare, parlamentarii juniori vor desfãºura mini-campanii în propriilelocalitãþi

UNICEF Office in Moldova May 11, 2001 For Immediate Release

Press Releasestr. 31 August 1989, nr. 131, Chiºinãu,MoldovaUNICEF Office, MoldovaTel: 22 00 34, Fax: 22 02 44

MEDIA CONTACTLarisa Lãzãrescu-Speteþchi,

Violeta Cojocaru

Membrii Parlamentului Copiilor, ediþia 2000-2001, întruniþi în sãptãmâna aceasta în ultimalor sesiune, lanseazã astãzi pe strãzileChiºinãului campania “Spune DA pentru copii“.Ei solicitã tuturor celor care doresc o schimbarespre bine pentru copii sã semneze sub zeceimperative ale Apelului în sprijinul copiilor ºisã indice care sunt, în opinia lor, problemelepr inc ipale d in domeniu . Începând cusãptãmâna viitoare, parlamentarii juniori vordesfãºura mini-campanii în propriile localitãþi.Lor li se vor alãtura membrii consiliilor localeale copiilor ºi tinerilor, voluntarii angajaþi înactivitãþile de promovare a drepturilor copiilor,mai multe organizaþii neguvernamentale detineret.

Campania “Spune DA pentru Copii“ estedesfãºuratã în cadrul pregãtirilor pentruSesiunea Specialã a Adunãrii Generale ONU,

dedicatã în exclusivitate copiilor, care va avealoc în septembrie 2001 la New York, cuparticiparea ºefilor de state ºi guverne.Rezultatele votãrii în cadrul Campaniei vor fiprezentate în septembrie delegaþiei Moldoveila Sesiunea Specialã ONU, iar ulterior vor fiintegrate într-un raport mondial prezentattuturor participanþilor la Sesiunea Specialã.

Sprijinul pentru copii poate fi exprimat ºi prinvotarea pe Internet, pe pagina specialã a MiºcãriiMondiale pentru Copii: www.gmfc.org De lalansarea mondialã a campaniei la 26 aprilie,mii de persoane din întreaga lume au folositaceastã metodã pentru a-ºi exprima aderareala ideile Miºcãrii Mondiale pentru Copii, motto-ulcãreia este „Schimbã lumea împreunã cu copiii!“.Formularul pentru votare poate fi gãsit pepaginile Internet: www.unicef.org, www.gmfc.org,www.un.md.

Page 50: participarea copiilor si tinerilor

50

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

a crea un ziar ºcolar ºi a cerutajutor de la colegii sãi pentruînfiinþarea colegiului de redacþie.Pe lângã elevi, la creareaziarului „Crai Nou“ au fostimplicaþi profesorii, direcþialiceului ºi Departamentul Tineretºi Sport al mun. Cahul.

FFFFForumul Copiilor ºiorumul Copiilor ºiorumul Copiilor ºiorumul Copiilor ºiorumul Copiilor ºiTinerilorTinerilorTinerilorTinerilorTinerilorForumul Copiilor ºi Tinerilor dinMoldova „O lume mai bunãpentru copii“, eveniment orga-nizat în cadrul pregãtirilorpentru Sesiunea Specialã aAdunãrii Generale ONU înInteresul Copiilor s-a desfãºuratla Chiºinãu, la 10-12 aprilie2002. Acþiunea a fost organizatãde Reprezentanþa UNICEF,Consiliul Naþional al Tineretuluidin Moldova, Centrul de Infor-mare ºi Documentare privindDrepturile Copilului, Departa-mentul Tineret ºi Sport alRepublicii Moldova ºi Departa-mentul Educaþie, ªtiinþã, Tineretºi Sport al municipiului Chiºinãu.

Obiectivul principal al Forumuluia fost sã identifice cãi constructivede participare a copiilor ºi atinerilor la implementarea acþiu-nilor în favoarea copiilor, atât lanivel local, cât ºi naþional, sãfaciliteze un schimb de experienþãprivind practicile reuºite departicipare a copiilor ºi a tinerilorla viaþa comunitãþilor lor.

Forumul a întrunit 220 dereprezentanþi ai copiilor ºitinerilor din toate judeþeleRepublicii Moldova, membri aiParlamentului Copiilor, Parla-mentului Tinerilor, ConsiliilorLocale ale Copiilor ºi Tinerilor,grupurilor de tineri jurnaliºti ºialtor proiecte ale copiilor.

Participanþii la Forum au lucrat înateliere tematice pentru a elaboramodalitãþi de participare a copiilorºi tinerilor. Atelierele au fost alesede aceºtia din timp, fiecare dinei venind cu idei clare despreproblemele ce þin de viaþa,dezvoltarea ºi participarea lor laviaþa comunitãþii. Scopul lucruluiîn ateliere a fost de a identificamodalitãþi de implicare a copiilorºi tinerilor în acþiunile pentru:

asigurarea calitãþii învãþãmân-tului;

sãnãtatea ºi protecþia socialãa copiilor;

combaterea ºi prevenireaHIV/SIDA;

protecþia împotriva abuzului,exploatãrii ºi violenþei;

parteneriate cu societateacivilã, organele administraþieipublice locale, instituþiileguvernamentale ºi agenþiieconomici.

Lucrul în fiecare atelier s-a axatpe identificarea ºi analiza:

problemelor-cheie/prioritareîn domeniul respectiv;

experienþelor reuºite / iniþiati-velor copiilor în acest dome-niu;

principalelor obstacole;

mijloacelor ºi cãilor constru-ctive de participare a copiilorºi tinerilor la rezolvarea pro-blemei abordate:

ce pot face copiii ºi tinerii înacest domeniu, inclusiv prinorganizaþiile / structurile careîi reprezintã (Consilii, Parla-mente ale Copiilor ºi Tine-rilor);

de ce sprijin au nevoie ºi dinpartea cui.

În cadrul acestor ateliere tineriiau identificat problemele exi-stente în domeniul respectiv ºiau formulat propuneri concretepentru a le soluþiona ºi pentrua asigura participarea copiilorºi tinerilor. Lucrul în grupuri aoferit posibilitatea participanþilorsã aplice abilitãþile de comu-nicare ºi de lucru în echipã,dovedind o abordare creativãa temelor puse în discuþie. Înfiecare atelier au fost aleºimoderatori ºi raportori pentruprezentarea în plen a rezulta-telor obþinute.

În cadrul ºedinþei în plen, carea urmat lucrului pe grupe, aavut loc prezentarea rezultateloractivitãþii în atelierele tematice.Copiii ºi tinerii au avut astfelposibilitatea de a propuneConsiliului Naþional pentruProtecþia Drepturilor Copiilor,delegaþiei oficiale a RepubliciiMoldova la Sesiunea SpecialãONU în Interesul Copiilor,membrilor Guvernului ºi Parla-mentului Republicii Moldova,reprezentanþilor ministerelor ºi

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Conducerea statului trebuie sãasculte mai atent pãrerilecopiilor ºi tinerilor ºi sã stabi-leascã niºte mecanisme ºicanale pentru a realiza acea-sta. Din moment ce au fãcut-o, ei trebuie sã se asigure cãtoþi copiii ºi tinerii ºtiu despreaceste canale de comunicare.Prevederi speciale pot fi fãcutepentru tinerii cãrora le estemai greu sã le vorbeascãguvernanþilor copiii din sateleîndepãrtate sau copiii orfani.

Page 51: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

51

departamentelor, ai ONG-uriloractive în problemele copiilor ºitinerilor ºi reprezen tanþiloradministraþiilor locale din toatejudeþele propria viziune asupraprioritãþilor în aceste domenii.

De asemenea au fost prezentatepracticile reuºite de participare,dificultãþile cu care se confruntãcopii în cadrul iniþiativelorexistente ºi sarcinile pe care ºile propun pentru viitor. Înnumele participanþilor la Forum,Mihai Gîrneþ, reprezentantulConsiliului local al copiilor ºitinerilor din satul Slobozia Mare,judeþul Cahul, a declarat cãmulte iniþiative la nivel de sateºi oraºe au demonstrat ce potface copiii pentru semenii lor,dar cã principalul obstacol înactivitatea lor este neîncredereaadulþilor în potenþialul pozitiv alcopiilor. Potrivit lui Tudor Darie,din Limbenii Vechi, judeþul Bãlþi,pânã în prezent iniþiativelecopiilor publicaþii, campanii deinformare pentru sãnãtate,activitãþi extraºcolare º.a. - aufost susþinute în special deorganizaþii neguvernamentale ºiagenþii internaþionale, pe cândstructurile statele ºi autoritãþile

locale sunt mai puþin preocupatede organizarea activitãþilorpentru ºi cu tinerii.

Accesul majoritãþii copiilor lainformaþie ºi consultanþã, înspecial privind riscurile ºi proble-mele vârstei, este aproape ine-xistent, a declarat Ana Buraga,reprezentant al Consiliul Copii-lor ºi Tinerilor din satul Sireþi,judeþul Chiºinãu. În prezentmajoritatea informaþiei ajunge lacopiii din sate prin intermediulsemenilor lor care participã lacursuri organizate de ONG-uriºi nu prin sistemul formal deeducaþie. De aceea participanþiila Forum au solicitat modificareaprogramelor ºcolare, astfel încâtsã ofere copiilor o pregãtire maiadecvatã pentru viaþã ºi nudoar cunoºtinþe academice.

O experienþã reuºitã de partici-pare a copiilor, prezentatã încadrul Forumului, a fost ºidesfãºurarea cu forþele lor aCampaniei „Spune DA pentruCopii“, în cadrul cãreia au fostpromovate 10 drepturi esenþialeale copiilor ºi au fost intervievaþi312 065 de persoane dinRepublica Moldova. Acþiunile

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Copiii trebuie sã înþeleagãesenþa ºi scopul proiectuluisau a procesului în care suntimplicaþi ºi rolul care le revine.

Manifestãrile în care copiiduc stindarde cu sloganecare nu sunt compuse de ei,conferinþele în care suntimplicaþi fãrã ca sã-i înþelea-gã agenda, nu corespundprincipiilor participãrii. Înmomentul în care copilului nui se oferã informaþia core-spunzãtoare, acesta nu poatelua deciziile adecvate ºi nu-ºipoate exprima pãrerea. Infor-maþia furnizatã copiluluitrebuie sã fie accesibilã ºiadecvatã vârstei.

prioritare pentru copiii din Mol-dova au fost considerate:

I. Lupta cu sãrãcia prin investiþiiîn copii 14.3%

II. Prevenirea HIV-SIDA - 14%

III. Educaþie pentru fiecare copil11.2%

Dupã închiderea oficialã aForumului a avut loc ºedinþagrupului de lucru pentru elabo-

sã nu excludem nici un copil

sã punem copii pe primul plan

sã îngrijim fiecare copil în parte

sã luptãm pentru combaterea HIV/SIDA

sã punem capãt abuzului ºi exploatãrii copiilor

sã ascultãm opiniile copiilor

sã educãm fiecare copil

sã ferim copiii de rãzboi

sã protejãm Pãmîntul pentru copii

sã luptãm împotriva sãrãciei: sã investim în copii

14,3%

8,3%

9,8%

8,2%

14,0%7,8%

8,4%

9,9%

8,0%

11,2%

Rezultatele Campaniei „Spune DA pentru copii“Rezultatele Campaniei „Spune DA pentru copii“Rezultatele Campaniei „Spune DA pentru copii“Rezultatele Campaniei „Spune DA pentru copii“Rezultatele Campaniei „Spune DA pentru copii“

Page 52: participarea copiilor si tinerilor

52

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Declaraþia copiilor din Republica Moldova

reprezentanþi ai Consiliilor Locale ale Copiilor ºi Tinerilor, Parlamentului Copiilor,Parlamentului Tinerilor ºi ai Ziarelor ªcolare, reuniþi în cadrul Forumului

„O lume mai bunã pentru copii“, care a avut loc la Chiºinãu la 10-12 aprilie 2002

Oferiþi-ne aceastã posibilitate ºi nu veþi regreta!

Analizând situaþia copiilor din RepublicaMoldova, constatãm cã:

sãrãcia afecteazã dezvoltarea noastrã prinaccesul limitat la asistenþa medicalã ºisocialã, educaþie, activitãþi în timpul liber ºiposibilitãþi reduse de integrare în viaþasocialã;

creºte numãrul copiilor marginalizaþi desocietate copii în instituþii, copii cu dizabilitãþi,copiii strãzii, copii abuzaþi ºi copii în conflictcu legea;

existã posibilitãþi reduse de afirmare a copiilorºi de implicare a lor în soluþionarea propriilorprobleme;

accesul la informaþie ºi consultanþã privinddrepturile copiilor, problemele ºi riscurilepentru tineri este limitat;

sunt foarte puþine colaborãri eficiente întrecopii ºi adulþii responsabili de supravieþuirea,dezvoltarea ºi protecþia copiilor (structuriguvernamentale, organe ale administraþieipublice locale, ONG-uri, agenþi economici);

adulþii nu au încredere în potenþialul ºi forþelecopiilor.

Considerãm cã problemele identificate pot fisoluþionate prin:

participarea directã a copiilor ºi tinerilor laluarea deciziilor care îi afecteazã, la toatenivelurile (local, naþional, internaþional);

revizuirea alocaþiilor bugetare destinateprotecþiei sociale a copiilor pentru majo-rarea esenþialã a acestora;

promovarea programelor de reintegrare însocietate a copiilor cu disabilitãþi ºi a celordin instituþii;

modificarea programelor ºcolare pentrupregãtirea mai adecvatã a copiilor pentruviaþã;

crearea unor centre de asistenþã socialã,de informare ºi consultanþã pentru tineri;

reducerea decalajelor de concepþii dintregeneraþii prin educarea adulþilor pentruo mai bunã colaborare cu copiii ºi impli-carea lor în activitãþile copiilor ºi aletinerilor;

sensibilizarea opiniei publice prin campaniide mediatizare a problemelor ºi a experien-þelor reuºite ale copiilor;

implementarea proiectelor comune alegrupurilor de copii cu ONG-uri, structuriguvernamentale ºi agenþi economici.

Noi dorim ºi putem sã ne implicãm mai multîn soluþionarea propriilor probleme.

Am demonstrat acest lucru prin activitateanoastrã de pânã acum.

Page 53: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

53

rarea Documentului Final alForumului Copiilor ºi TinerilorDeclaraþia Copiilor ºi Tinerilor dinRepublica Moldova. Declaraþiaa fost remisã tuturor instituþiilorde stat responsabile de situaþiacopiilor în Moldova ºi, prinintermediul Delegaþiei Guverna-mentale a Moldovei, a fosttransmisã participanþilor laSesiunea Specialã ONU îninteresul copiilor (8-10 mai 2002).

Delegaþii Forumului Copiilor ºiTinerilor au susþinut ºi o confe-rinþã de presã pentru prezen-tarea rezultatelor Forumului lacare au declarat cã vãd soluþio-narea multor probleme ale copii-lor în acceptarea lor ca parteneriegali în luarea de decizii ce þinde interese lor. Conferinþa a fostmoderatã de membri ai Parla-mentului Copiilor, ParlamentuluiTinerilor, Consiliilor Locale aleCopiilor ºi Tinerilor ºi ai Ziarelorªcolare, care au purtat un dialogcu invitaþii.

Participanþii la Forum au decissã iniþieze crearea unei reþelepermanente de schimb deinformaþie ºi experienþã întrecopii din diverse localitãþi.

Reþeaua CLCTReþeaua CLCTReþeaua CLCTReþeaua CLCTReþeaua CLCT

În câteva þãri europene undeexistã Consilii ale Copiilor ºiTinerilor, existã ºi aºa-numiteleorganizaþii-umbrele, care facili-teazã schimbul de informaþii ºide experienþã între ele.

PPPPProiectulroiectulroiectulroiectulroiectul PPPPPALALALALAL-----TINTINTINTINTIN (Participareala Administrarea Locala aTINerilor) a demarat în Româ-nia în 1994, la iniþiativa Asocia-þiei MASTER Forum. Pe întreagaduratã a acestui proiect a existat

ºi 6). Dintre acestea, peste 40sunt active derulând activitãþipotrivit strategiilor definite defiecare consiliu în parte ºi orga-nizând alegeri la finele manda-tului pentru viitorul consiliu.

Potrivit standardelor definitepentru reþeaua PAL-TIN, consi-liile sunt alese de colegii lor degeneraþie, au autonomie înraport cu instituþiile publice ºipromoveazã parteneriatul cualte organizaþii ale societãþiicivile. Resursele financiarenecesare sunt atrase de consiliidin fonduri locale, ale admini-straþiei ºi de la sponsori.Activitatea lor beneficiazã deasistenþa benevolã a unuicoordonator (sau a unui grupde coordonare), precum ºi desuportul unor tineri voluntari dinlocalitãþile respective (adeseafoºti consilieri ori colegi de-aiconsilierilor aleºi).

Specific pentru modul de derularea Proiectului în România estepreocuparea de a asigura tinerilorconsilieri o pregãtire adecvatãîndeplinirii obiectivelor pe care eiînºiºi ºi le-au fixat. În acest scopsunt organizate în timpul vacan-þelor ºcolare stagii de formare peteme din domeniul managemen-tului asociativ. Consiliile suntautonome în raport cu MASTERForum, însã beneficiazã de asis-tenþã pentru alegeri, instuire,schimb de informaþii (buletinulinformativ al proiectului are 56de apariþii), facilitarea parte-neriatelor ºi schimburi interna-þionale, precum ºi organizare dereuniuni naþionale (anual esteorganizatã o astfel de reuniunenaþionalã a consiliilor copiilor ºitinerilor în România, de regulã cuparticipare internaþionalã, având

un parteneriat bun cu admini-straþiile locale, cu MinisterulEducaþiei Naþionale, MinisterulTineretului ºi Sportului, Departa-mentul pentru Protecþia Copiluluiºi cu numeroase organizaþii ne-guvernamentale din România(CENTRAS, Salvaþi Copiii, Op-portunity Associates, AsociaþiaMunicipiilor din România, Junior,asociaþii locale pentru tineret) ºidin alte þãri: ANACEJ, Jeunesseet Reconstruction, EST - Franþa,UnderstandingBus - Germania,Democrazia in Erba Italia, EYEMoldova, Centrul pentru Educa-þie Democraticã Bulgaria.

Principalul obiectiv al proiectuluieste promovarea participãrii co-piilor ºi tinerilor la decizia publicãîn problemele care îi privesc.Calea de a atinge acest obiectiveste sprijinirea înfiinþãrii ºiasistenþa pentru activitãþile Con-siliilor Locale ale Copiilor ºiTinerilor. Tinerilor li se oferãposibilitatea de a cunoaºte meca-nismele alegerilor democratice,ºansa de a-ºi pune în valoarecalitãþi care mai rar sunt eviden-þiate în procesul instructiv-edu-cativ în ºcoli ºi în familii, legatede conduita lor civicã, de cali-tatea lor de cetãþeni, de membriai comunitãþii locale din care facparte. Adulþilor (din administraþialocalã, din ºcoli, pãrinþi ºi membriai organizaþiilor neguverna-mentale locale) li se propune oregândire a universului de aºtep-tãri al tinerilor prin luarea înconsiderare a nevoilor lor,identificate de tineriii înºiºi, pre-cum ºi a soluþiilor propuse de ei.

Din 1994 pânã în aprilie 2003s-au constituit 68 de consilii în29 de judeþe, inclusiv în treisectoare ale Bucureºtiului (2, 5

Page 54: participarea copiilor si tinerilor

54

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

o temã de interes general pentrureþeaua consiliilor).

Ca fondator al Asociaþiei Euro-pene a Consiliilor Locale aleCopiilor – Youth PLANET(noiembrie 1996, Marly le Roi),Proiectul PAL-TIN promoveazãexprimarea copiilor ºi tinerilor ºipe plan internaþional, facilitândschimburile de experienþã dintreconsilii din diferite þãri europene.

În România cele mai perfor-mante Consilii:

Au o activitate regulatã ºiintensã, concretizatã în pro-iecte realizate care implicã unnumãr cât mai mare de cole-gi (Baia Mare, Câmpina, Fã-gãraº, Craiova, Galaþi, Lugoj,Orãºtie, Râmnicu Vâcea,Sibiu, Zalãu);

Iniþiazã ºi permanentizeazãactivitãþi locale ale tinerilor (deexemplu „Challange Day“competiþie sportivã între ºcolila Câmpina, „Revelionul Tine-retului“ la Baia Mare, asistenþapentru un cãmin de bãtrâni laZalãu, „Eu ºi tu, doi prieteni“– parteneriat cultural cu tineridin Bulgaria la Calafat);

Dezvoltã parteneriate cu alteorganizaþii neguvernamentaledin zonã (Baia Mare, Galaþi,Lupeni, Piatra Neamþ, Râmni-cu Vâlcea, Zalãu);

Determinã progrese pe caleaelaborãrii unor politici localede tineret (Piatra Neamþ, Râm-nicu Vâlcea);

Elaboreazã ºi susþin regulatpublicaþii proprii (Câmpina,Baia Mare, Zalãu);

Reuºesc sã-ºi realizeze o pa-ginã WEB (Lupeni, PiatraNeamþ, Baia Mare, Craiova);

Organizeazã stagii de forma-re pentru membrii consiliuluitinerilor (Aninoasa, BaiaMare, Câmpina, Craiova, Fã-gãraº, Lugoj, Lupeni, PiatraNeamþ, Râmnicu Vâlcea,Zalãu, Jimbolia, Timiºoara);

Participã la reuniuni regionaleºi naþionale ale reþelei (BaiaMare, Calafat, Câmpina,Craiova, Deta, Galaþi, Lupeni,Lugoj, Orãºtie, RâmnicuVâcea, Sibiu, Zalãu);

Sunt active în comunicarea încadrul reþelei consiliilor (BaiaMare, Câmpina, Fãgãraº,Craiova, Galaþi, Lupeni, Lugoj,Orãºtie, Râmnicu Vâcea,Sibiu, Zalãu);

Sprijinã înfiinþarea de consiliiîn alte localitãþi din zona încare activeazã (Alexandria,Buziaº, Baia Mare, Câmpina,Galaþi, Râmnicu Vâlcea);

reprezintã pentru tineri unmijloc de a se exprima, de aparticipa, de a acþiona înlocalitate! Consiliile le permitcelor în vârstã de 9-18 ani sãparticipe la viaþa satului,oraºulu i º i regiuni i saleaducând idei ºi realizândacþiuni pentru a amelioraviaþa locuitorilor. Prin interme-diul Consiliului tinerii dauavizele lor asupra proiectelorprezentate de aleºii adulþi.Dupã 1990 numãrul Consi-liilor în Franþa progreseazãmult: dacã în 1992 erau 400,astãzi sunt mai mult de 1200;

funcþioneazã în funcþie de rea-litãþile locale. Ele sunt diferitedeoarece colectivitãþile terito-riale (comunele, administraþiaºcolilor) îºi organizeazã Consi-liile dupã cum le înþeleg ele ºile adapteazã la particularitãþilelor specifice. Existã deci odiversitate de Consilii: consiliiale copiilor, ale tinerilor saumixte; care funcþioneazã încartier, în ºcoalã sau în toatãlocalitatea etc.;

sunt formate în urma alegerilororganizate de colectivitatealocalã, ca rezultat al stimulãriivoluntariatului sau pur ºi simplueste suficient sã te înscrii pentru

CLCT în FranþaCLCT în FranþaCLCT în FranþaCLCT în FranþaCLCT în Franþaa face parte. În cazul alege-rilor, tinerii de 9-16 ani sunt îngeneral aleºi în mediu ºcolar,în asociaþii sau direct la pri-mãrie;

lucreazã cel mai des în gru-puri mici numite „comisii“.Aceste comisii adesea sunttematice (ecologie / habitat,sport/timp liber, solidaritate),dar pot fi de asemenea createîn funcþie de activitãþile concrete(de exemplu, comisia „buletin“).Tot consiliul se reuneºte înºedinþã plenarã cu aleºii adulþide douã sau trei ori pe anpentru a-ºi prezenta proiectele.

sunt coordonate în general deun matur (adjunctul primãriei,specialist pentru problemeletineretului) ºi sunt dirijate deun „animator“ (o persoanãangajatã special de primãriepentru a mobiliza ºi asistaconsiliile). Aceºti adulþi suntpartenerii principali ai tineri-lor, ca ºi ceilalþi membri aicomunitãþii ºi toþi aleºii, de lacare ei pot cere sfaturi ºiajutor pentru a duce la bunsfârºit acþiunile lor;

fac bilanþul activitãþii dupã unan de activitate. Tinerii ºi adulþiipropun soluþii pentru amelio-rarea activitãþii Consiliului.

Page 55: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

55

Organizeazã reuniuni sauactivitãþi la care participã ºialte consilii din þarã (BaiaMare, Câmpina, Craiova,Râmnicu Vâcea, Zalãu);

Iniþiazã ºi dezvoltã schimburicu alte consilii din alte þãri(Câmpina, Baia Mare);

Reuºesc sã organizeze ale-gerile pentru viitorul consiliula sfârºtul mandatului.

ANAANAANAANAANACEJCEJCEJCEJCEJ, , , , , asociaþia naþionalãfrancezã a Consiliilor copiilor ºitinerilor, susþine participareatinerilor la viaþa comunitãþii ºiparticiparea lor la nivel localîmpreunã cu toþi alegãtorii.ANACEJ afirmã cã consiliilesunt deosebit de bine gânditepentru a permite exercitareadrepturilor copilului cum suntlibertatea de asociere, expri-mare, accesul la informaþie ºialte drepturi stipulate în CDC.

De la crearea sa în martie 1991,ANACEJ susþine miºcarea decreare a Consiliilor copiilor ºitinerilor. În prezent cuprinde 464de comunitãþi ºi ºase provinciiîn care funcþioneazã acesteconsilii, precum ºi miºcãri detineret ºi de educaþie popularã.

Obiectivele principale aleANACEJ sunt:

sprijinirea creãrii, funcþionãriiºi evaluãrii Consiliilor;

conectarea în reþea a expe-rienþelor membrilor prin crea-rea unei baze de date, orga-nizarea întrunirilor naþionale ºiregionale, zilelor de reflecþieºi de schimb, elaborarea site-ului sãu (www.anacej.asso.fr);

crearea ºi difuzarea materia-lelor metodologice ºi comuni-caþionale,

instruirea membrilor Consiliilor,

cercetãri ºi studii despre Con-silii ºi participarea tinerilor.

Consultãrile NaþionaleConsultãrile NaþionaleConsultãrile NaþionaleConsultãrile NaþionaleConsultãrile NaþionaleAtunci când conducerea uneiþãri elaboreazã planurile naþio-nale de acþiuni ºi programelede activitate în domeniul copiilorºi tinerilor, ea este încurajatãsã consulte opinia beneficiariloracestor acþiuni copiii ºi tinerii.În acest scop sunt organizateconsultãri naþionale cu repre-zentanþii copiilor, tinerilor ºiONG-urile de tineret. Cu toatecã aceste consultãri nu potpretinde a fi „reprezentative“pentru punctele de vedere aletuturor copiilor, ele conþinopinia unui grup de copii ºi tinericu o experienþã mai mare pentrua se asigura cã vocile copiilorºi tinerilor sunt auzite în deciziilecare îi privesc direct. Sfaturileºi sugestiile pe care le daumeritã o atenþie serioasã.

Copiii ºi tinerii trebuie implicaþiîn dezvoltarea planurilor deacþiuni deoarece:

sunt vizaþi în mod direct;

copiii îºi cunosc mai bineproblemele lor, deci vocile lortrebuie auzite aºa încât guvernulsã înþeleagã problemele lor maibine ºi sã poatã ajuta lasoluþionarea problemelor lor.Copiii ºi tinerii sunt adevãraþii„experþi“ în problemele tinerilor;

copiii sunt diferiþi ºi deci audiferite necesitãþi;

ei au dreptul (art. 12 al Con-venþiei cu privire la DrepturileCopilului) de a fi consultaþi întoate deciziile care îi privesc;

dupã cum se vede în timpulconsultãrilor, copiii ºi tineriipot ºi vor sã participe laimplementarea planului;

ei vor îmbunãtãþi eficienþa ºiimpactul planului, fãcându-lmai reuºit;

aceasta ajutã la construireademocraþiei ºi încurajeazãresponsabilitatea printre copiipentru viaþa lor, a comunitãþiiºi a societãþii;

tinerii simt cã ei au resursepreþioase pentru a-i ajuta peadulþi în implementarea pla-nului – idei noi ºi o orientarecãtre viitor.

În Moldova pentru prima datãconsultãrile naþionale au fostorganizate în lunile februarie-martie 2001 în cadrul MiºcãriiMondiale pentru Copii ºi apregãtirilor pentru SesiuneaSpecialã ONU în interesul copii-lor. Cele cinci întâlniri regionaleau fost organizate de cãtrereprezentanþii Consiliului Naþio-nal al Tineretului ºi Repre-zentanþei UNICEF în Moldovala Cahul, Comrat, Chiºinãu,Bãlþi ºi Orhei, întrunind apro-ximativ 280 de persoane, lideriai ONG-urilor interesate deeducaþia, sãnãtatea, protecþia ºiparticiparea copiilor ºi tinerilor;reprezentanþi ai organelor admi-nistraþiei locale ºi ai guvernului;adolescenþi ºi tineri implicaþi înprogramele de participare,inclusiv Parlamentul Copiilor ºiConsiliile Locale ale Copiilor ºiTinerilor; reprezentanþi ai insti-tuþiilor academice ºi mass-medialocale.

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Consultarea copiilor ºi atinerilor poate avea loc latoate nivele: în familie, ºcoalã,sat/oraº, judeþ.

Page 56: participarea copiilor si tinerilor

56

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Consultãrile s-au dovedit a fi obunã oportunitate de a stimuladialogul dintre autoritãþile loca-le, tineri ºi organizaþiile nongu-vernamentale în domeniulprotecþiei copiilor. Principaleleprobleme puse în discuþie decãtre participanþi au fost:

a) participanþii au accentuatfaptul cã colaborarea dintreONG-uri ºi structurile stataleeste slabã din cauza obstaco-lelor birocratice, a lipsei meca-nismelor de comunicare adecva-te, precum ºi din cauza insu-ficienþei informaþionale privindlegislaþia naþionalã care vizeazãsectorul asociativ.

b) una dintre problemele celemai îngrijorãtoare, accentuatede cãtre reprezentanþii ONG-urilor din toate regiunile, esteaccesul limitat la educaþie, înspecial în localitãþile rurale.Copiii nu frecventeazã ºcoaladin cauza cã familiile acestoranu pot suporta cheltuielile pentruºcolarizare, manuale, îmbrã-cãminte, încãlþãminte ºi hranã.Deseori ºcolile nu creazãcondiþii adecvate pentru dez-voltarea copiilor în conformitatecu necesitãþile individuale ºipotenþialul lor, ceea ce duce lao calitate mai proastã a instruirii.Fenomenul copiilor, ai cãrorpãrinþi sunt plecaþi din þarã încãutare de lucru, este o proble-mã stringentã, iar servicii carear putea ajuta aceºti copii nuexistã. În rândurile tinerilorcreºte rapid abuzul de droguri,bolile sexual-transmisibile ºi HIV/

SIDA, în timp ce educaþiapentru sãnãtate lipseºte înmajoritatea cazurilor din progra-mul ºcolar;

c) în cadrul tuturor consultãrilorcu ONG-urile a fost pusã îndiscuþie problema copiilorinstituþionalizaþi. Reprezentanþiifacultãþilor de asistenþã socialãdin cadrul universitãþilor aupledat pe parcursul întâlnirilorpentru necesitatea reintegrãriicopiilor în familie ºi dezvoltareaserviciilor de plasament familial.De asemenea, s-a accentuatasupra instituirii serviciilor dereabilitare a copiilor cu handi-cap, includerea ºi socializarealor. Pe agendele autoritãþilorlocale lipseºte cu desãvârºiresprijinul pentru familiile copiilorcu handicap;

d) unul dintre punctele apãrutedes în agenda consultãrilor afost informarea ºi dezvoltareaadolescenþilor ºi tinerilor – ne-cesitatea stringentã a informãriiºi educaþiei adolescenþilorpentru sãnãtate, deprinderi deviaþã, precum ºi organizareatimpului lor liber. În toate regiu-nile Moldovei, acest grup socials-a dovedit a fi cel mai limitatîn ceea ce priveºte accesul lainformaþia relevantã ºi cores-punzãtoare vârstei. Nu existãlocaluri sigure ºi prietenoase,unde adolescenþii ºi tinerii sã-ºipetreacã timpul liber, sã comu-nice, sã se informeze etc. Foste-le cãmine culturale ºi bibliotecipublice sunt închise sau se aflãîntr-o stare deplorabilã, iar

altele noi pentru copii nu secreeazã.

Ca rezultat al acestor consultãri,au fost implementate urmãtoa-rele acþiuni:

UNICEF ºi Consiliul Naþionalal Tineretului au editat lunarpentru ONG-urile preocupatede problemele copiilor ºi tine-rilor buletinul informativ „Inter-acþiunea“ cu informaþii despreiniþiativele ºi proiectele noi,schimburi de experienþã etc.;

au fost sprijinite ºi stimulateconsultaþiile/întâlnirile ONG-urilor ºi ale reprezentanþilororganelor administraþiei locale;

UNICEF împreunã cu Con-siliul Naþional al Tineretului ºialte organizaþii au organizattraininguri de formare pentruliderii ONG-urilor locale ºifuncþionari publici locali;

au fost instruite noi grupuride tineri voluntari;

UNICEF ºi Consiliul Naþionalal Tineretului elaboreazãpachete informaþionale perio-dice pentru ONG-urile impli-cate în protecþia drepturilorcopilului.

Þine minteÞine minteÞine minteÞine minteÞine minte

Guvernele trebuie sã facãmai multe eforturi pentru aconsulta copiii ºi tinerii asupraproblemelor lor ºi nu doaratunci când sunt în timpulcampaniei electorale.

Page 57: participarea copiilor si tinerilor

57

YYYYYouth Planetouth Planetouth Planetouth Planetouth PlanetPentru a crea o cetãþenieeuropeanã ºi naþionalã activãeste necesar ca tinerii sãparticipe la nivel local.

Numãrul crescând de þãri încare tot mai mulþi tineri suntreprezentaþi de structurileparticipative care apar încomunitãþile lor marcheazã oinovaþie socialã majorã. Astãziaceste consilii ale copiilor ºitinerilor funcþioneazã practic întoate þãrile europene. Chiardacã i-au forme ºi denumiridiferite, toate au un scop comunºi anume integrarea tinerilor înviaþa comunitãþii prin intermediuliniþiativelor lor, prin identificareaºi soluþionarea problemelor, prinrealizarea proiectelor concrete.

În multe þãri consiliile copiilor ºitinerilor s-au grupat în asociaþiinaþionale, iar în 1997 asociaþiilenaþionale din Franþa, Italia,Ungaria, Suedia ºi România aucreat Youth PLANET AsociaþiaEuropeanã a Consiliilor ºi Parla-mentelor Copiilor ºi Tinerilor.

Youth PLANET prevede dezvol-tarea participãrii tinerilor la viaþacomunitãþii ºi astfel promovareaunei democraþii active. YouthPLANET se doreºte a fi un punctde legãturã dintre consiliile co-piilor ºi tinerilor ºi instituþiile euro-pene, Uniunea Europeanã ºi

Consiliul Europei pentru a favo-riza participarea copiilor ºi tineri-lor la viaþa localã. Aceastã aso-ciaþie europeanã stabileºte le-gãturi între tineri prin organizareadiverselor întâlniri ºi reuniuni.

Domenii de competenþãDomenii de competenþãDomenii de competenþãDomenii de competenþãDomenii de competenþãYYYYYouth PLANETouth PLANETouth PLANETouth PLANETouth PLANET

Asociaþia are ca scop promo-varea cetãþeniei la nivel euro-pean prin intermediul participãriitinerilor la democraþia localã.Asociaþia urmãreºte:

dezvoltarea participãrii copiilorºi tinerilor la viaþa comunitãþii;

promovarea unei democraþiiactive la nivel local;

mediatizarea realizãrilor îndomeniul participãrii tinerilorîn þãrile europene;

dezvoltarea schimbului deexperienþã între comunitãþilelocale europene, între tineriiconsilieri ºi parlamentari ºi întreadulþii care lucreazã cu ei;

favorizarea participãrii tinerilorla viaþa localã prin exercitarearolului de purtãtor de cuvântal colectivitãþilor teritoriale înfaþa autoritãþilor europene;

susþinerea cercetãrilor ºi practi-cilor participative ale tinerilor.

Domenii de activitateDomenii de activitateDomenii de activitateDomenii de activitateDomenii de activitate

stagii de formare pentrutinerii aleºi ºi pentru adulþi;

publicarea buletinului infor-mativ care conþine informaþiidespre Youth PLANET ºidespre consiliile ºi parla-mentele din þãrile membre;

publicarea sondajelor, studii-lor efectuate de Youth PLA-NET ºi membrii sãi;

întâlniri ºi reuniuni ale mem-brilor Consiliilor locale alecopiilor ºi tinerilor ºi Parla-mentelor tinerilor.

Consiliile ºi parlamenteleConsiliile ºi parlamenteleConsiliile ºi parlamenteleConsiliile ºi parlamenteleConsiliile ºi parlamenteletinerilor în Europatinerilor în Europatinerilor în Europatinerilor în Europatinerilor în Europa

Consiliile ºi parlamentele suntstructuri care permit tinerilor sãse implice la nivel local pentruîmbunãtãþirea vieþii membrilorcomunitãþii. Este dificil de a definiexact consiliile ºi parlamenteleodatã ce ele diferã unul decelãlalt. Cu toate acestea eletoate au misiuni comune:

reprezentarea tinerilor de peun anumit teritoriu;

schimbul de idei referitor laviaþa comunitãþii;

realizarea proiectelor înscopul îmbunãtãþirii vieþiicotidiene;

consultarea tinerilor cu privirela proiectele factorilor dedecizie.

5. Participarea în viaþacomunitãþii internaþionale

Page 58: participarea copiilor si tinerilor

58

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Sesiunea Specialã înSesiunea Specialã înSesiunea Specialã înSesiunea Specialã înSesiunea Specialã înInteresul Copiilor aInteresul Copiilor aInteresul Copiilor aInteresul Copiilor aInteresul Copiilor aAdunãrii Generale aAdunãrii Generale aAdunãrii Generale aAdunãrii Generale aAdunãrii Generale aONUONUONUONUONU, F, F, F, F, Forumul Copiilororumul Copiilororumul Copiilororumul Copiilororumul CopiilorLumii, Planul Global ºiLumii, Planul Global ºiLumii, Planul Global ºiLumii, Planul Global ºiLumii, Planul Global ºiPlanurile Naþionale dePlanurile Naþionale dePlanurile Naþionale dePlanurile Naþionale dePlanurile Naþionale deAcþiuneAcþiuneAcþiuneAcþiuneAcþiuneMai mult de 60 de lideri de stateºi guverne s-au întrunit înperioada 8-10 mai 2002 la NewYork într-un summit fãrã prece-dent dedicat viitorului copiilor.Sesiunea Specialã în interesulCopiilor a Adunãrii Generalea ONU a convocat într-un ºirde ºedinþe oficiale ºi evenimenteconexe nu doar oficialitãþi, ci ºipeste 2 000 de reprezentanþi aisocietãþii civile, 400 de copii ºitineri, personalitãþi proeminentedin lumea business-ului, culturã,cercuri academice ºi grupurireligioase din întreaga lume.

Este pentru prima datã în istoriaomenirii când copiii ºi tinerii aufost implicaþi atât de mult înelaborarea deciziilor privindpropria soartã ºi au fost ascultaþide liderii lumii. În ajunuldeschiderii Sesiunii SpecialeONU, la New York a avut locun Forum al Copiilor Lumii, cuparticiparea a 400 de copii dinmai mult de 100 de state. Înmesajul acestora cãtre lideriilumii, discutat ºi elaborat timpde trei zile, dat citirii în ºedinþaplenarã a Sesiunii Speciale decãtre doi adolescenþi, s-a spus:„Noi nu suntem sursele pro-blemelor - noi suntem resurselenecesare pentru a le soluþiona.Noi nu suntem cheltuieli, noisuntem investiþii. Noi nu suntemdoar tineri - noi suntem persoa-ne ºi cetãþeni ai acestei lumi“.

Participanþilor la sesiuneaSpecialã le-au fost prezentate

rezultatele unei campanii fãrãprecedent – „Spune DA pentruCopii“, în care ºi-au exprimatsprijinul pentru acþiuni urgenteîn favoarea copiilor 95 milioanede persoane din întreaga lume.Campania a fost iniþiatã deliderul mondial în domeniuldrepturilor omului, NelsonMandela, ºi a fãcut ocolul lumii,atât în statele înalt industriali-zate, cât ºi în cele în curs dedezvoltare, mobilizând interesulºi sprijinul pentru copii. Echipede tineri voluntari au explicatoamenilor din cele mai înde-pãrtate sate esenþa celor 10puncte ale apelului în sprijinulcopiilor. În întreaga lume auparticipat 51 529 278 depersoane, problemele principalefiind considerate 1. Educaþiepentru fiecare copil – 14.1%,2. Excluderea socialã a copiilor– 13.1 %, 3. Prevenirea HIV/SIDA – 11.4%.

Cea de-a 27 Sesiune Specialãa Adunãrii Generale ONU,primul eveniment de asemeneaproporþii care a abordat situaþiacopiilor, s-a încheiat dupã osãptãmânã de negocieri inter-guvernamentale asupra nouluiplan de acþiuni, zeci de eveni-mente conexe, adresând toateproblemele legate de situaþiacopiilor, de la imunizãri pânã latraficul cu copii, ºi un schimbfranc de opinii între ºefi de stateºi reprezentanþi ai copiilor ºitinerilor din întreaga lume.

Documentul final al înaltului fora fost întitulat „O lume mai bunãpentru copii“. Mai mult de 18 lunide discuþii asupra acestuia pentrua se ajunge la un consens, aurezultat într-o agendã solidã deviitor, ce se concentreazã pe

prioritãþile-cheie: promovareasãnãtãþii, a educaþiei pentru toþi,protejarea copiilor de abuz,exploatare ºi violenþã ºi comba-terea HIV/SIDA.

La Sesiunea Specialã lideriimondiali ºi guvernele statelorlumii s-au angajat sã creeze olume mai bunã pentru copii,adoptând un Plan Global deAcþiune. În acest Plan guverneleau fost de acord cã „Noi trebuiesã respectãm dreptul copiilor ºiadolescenþilor de a se exprimaºi de a participa în toateproblemele care îi afecteazã, înconformitate cu vârsta ºi nivelullor de maturitate“. La întoarcereade la Sesiunea Specialã, guver-nele s-au angajat sã dezvolteîn þãrile lor un Plan Naþionalde Acþiune (PNA) pentru a faceviaþa copiilor mai bunã ºi pentrua face drepturile lor o realitate.Deoarece acest Plan vizeazãcopiii ºi tinerii nemijlocit, estenecesar ca copiii ºi tinerii însuºisã poatã contribui la designulºi dezvoltarea PNA.

Cum trebuie guvernele sãCum trebuie guvernele sãCum trebuie guvernele sãCum trebuie guvernele sãCum trebuie guvernele sãimplice copiii ºi tinerii înimplice copiii ºi tinerii înimplice copiii ºi tinerii înimplice copiii ºi tinerii înimplice copiii ºi tinerii îndezvoltarea PNA?dezvoltarea PNA?dezvoltarea PNA?dezvoltarea PNA?dezvoltarea PNA?

sã implice copiii de la începutºi sã încurajeze implicarea lorde-a lungul întregului proces;

sã fie transparenþi despreprocesele pentru dezvoltareaPNA sã stabileascã clarorarul acþiunilor ºi sã explicece se întâmplã la fiecareetapã;

sã ofere ºi sã mediatizezeinformaþii relevante despreproblemele copiilor ºi procesulPNA într-un limbaj simplu;

sã ofere timp suficient;

Page 59: participarea copiilor si tinerilor

Modele de participare a copiilor ºi a tinerilor la luarea deciziilorCapitolul II

59

sã se asigure cã copii ºi tineriiau informaþii din timp despreºedinþe;

sã foloseascã abordãri priete-noase tinerilor pentru a încu-raja participarea copiilor ºitinerilor – sã aplice metode delucru potrivite vârstei copiilor;

sã fie deschiºi ºi transparenþiîn privinþa resurselor disponibilepentru susþinerea procesului;

sã creeze oportunitãþi pentrua implica cât mai mulþi copiiºi tineri în proces, de exempluprin organizarea forumurilorºi dezbaterilor sau mergândprin ºcoli ºi explicând ce seîntâmplã;

sã þinã copiii ºi tinerii la curent;

sã acorde copiilor ºi tinerilorrãspunsuri prompte ºi feedbackregulat la contribuþiile lor;

sã reþinã cã acþiunea este lafel de importantã ca ºidiscuþia – sã deleghezeresponsabilitãþi;

sã creeze condiþii oneste, sãlupte cu corupþia;

sã foloseascã ºcoala ca local-cheie pentru distribuirea in-formaþiei, încurajarea dezba-terilor ºi construirea dialoguluiîntre politicieni ºi copii ºi tineri;

sã foloseascã tineri „suprave-ghetori“ sau consultanþi pen-tru a susþine procesul (deexemplu, persoane tinere cuexperienþã în procese simi-lare) ºi „experþi“ care ar puteaajuta copiii ºi tinerii sã-ºitransforme ideile în propuneripractice într-un limbaj corect;

sã se asigure cã ideile ºisugestiilor copiilor ºi tinerilorsunt incluse în PNA;

sã se asigure cã oficialitãþileguvernamentale implicate îndezvoltarea PNA înþelegimportanþa implicãrii copiilorºi tinerilor, sunt instruiþi îndrepturile copilului ºi cunosccum sã susþinã participareacopiilor ºi a tinerilor.

Ce metode trebuie sã folo-Ce metode trebuie sã folo-Ce metode trebuie sã folo-Ce metode trebuie sã folo-Ce metode trebuie sã folo-seascã copiii ºi tinerii pen-seascã copiii ºi tinerii pen-seascã copiii ºi tinerii pen-seascã copiii ºi tinerii pen-seascã copiii ºi tinerii pen-tru a influenþa dezvoltareatru a influenþa dezvoltareatru a influenþa dezvoltareatru a influenþa dezvoltareatru a influenþa dezvoltareaPNA?PNA?PNA?PNA?PNA?

sã invite reprezentanþii autori-tãþilor locale ºi centrale pentrua discuta cum pot fi implicaþi înprocesul elaborãrii PNA ºi cumpoate fi îmbunãtãþitã comu-nicarea între copii ºi guvern;

sã scrie scrisori ºi petiþii ce-rând implicarea copiilor înprocesul de elaborare aPNA;

sã pregãteascã PNA „alterna-tive“ pentru a arãta ce credcopiii ºi tinerii cã ar trebui sãse întâmple;

sã se asigure cã comisiile,consiliile, parlamentele ºi altereþele ale copiilor ºi tinerilorsunt implicate în pledoariapentru implicarea copiilor ºitinerilor în procesul de elabo-rare a PNA;

sã facã educaþie publicãridicarea conºtientizãrii pãrin-þilor, comunitãþilor ºi publiculuigeneral despre dezvoltareaPNA ºi importanþa implicãriicopiilor ºi tinerilor;

sã implice mass-media sã leexplice ce se întâmplã ºi sãîncerce sã se asigure cãopiniile copiilor ºi tinerilor suntauzite;

sã organizeze campaniipublice pentru ridicareaconºtientizãrii ºi pledoariepentru acþiune în problemelecele mai importante;

sã propunã ONG-urilornaþionale ºi internaþionale sãpledeze în faþa guvernelor casã þinã cont de propunerilorcopiilor ºi tinerilor.

Page 60: participarea copiilor si tinerilor

60

Sugestii privind desfã-Sugestii privind desfã-Sugestii privind desfã-Sugestii privind desfã-Sugestii privind desfã-ºuºuºuºuºurarea activitãrarea activitãrarea activitãrarea activitãrarea activitãþilorþilorþilorþilorþilor

Tinerii au dreptul sã se simtãsiguri ºi sã-ºi exprime liberideile, gândurile ºi opiniile,participe activ în societate. Deasemenea, este important caaceste idei ºi opinii sã fie luateîn considerare. Prezentul capitoloferã participanþilor oportunitãþisã practice deprinderile deexprimare ºi de ascultare aideilor ºi opiniilor altora. Întru-nindu-se, tinerii pot avea cespune ºi pot face o schimbare.

Activitãþile din acest capitol potfi desfãºurate atât de adulþi, câtºi de tinerii înºiºi. În al doileacaz, aceasta se numeºte educa-þia de la egal la egal persoaneasemãnãtoare fac schimb decunoºtinþe ºi informaþii. Aceastãasemãnare poate fi bazatã pevârstã, religie, sex, interese,mediul în care locuiesc, lucreazãsau învaþã. În lucrul cu tineriicaracteristica cea mai desaplicatã în educaþia de la egalla egal este vârsta. Fiind deaceeaºi vârstã cu participanþii,educatorul de la egal la egaleste mai aproape de înþelege-rea atitudinii, culturii ºi limbajuluifiecãrui participant.

Aceastã metodã, care presu-pune ca oamenii sã înveþe uniide la alþii în medii non-formale,întotdeauna a jucat un rol

important în viaþa tinerilor.Atunci când se joacã împreunã,desfãºoarã activitãþi comunesau pur ºi simplu comunicã,tinerii se ajutã ºi se susþin.Deseori tinerii îºi împãrtãºescproblemele sau grijile mai cudragã inimã prietenilor decât sãcaute sfaturi sau susþinere laprofesioniºti.

Educaþia de la egal la egalrecunoaºte cã tinerii au deprin-deri ºi competenþe pentru a-ºispune cuvântul în lume ºi pot luaparte la viaþa comunitãþii lor. Carezultat, a sporit participareatinerilor prin dezvoltarea consiliilortinerilor ºi a crescut recunoa-ºterea rolului consiliilor ºcolareconduse de elevi.

Desfãºurând activitãþi cu ungrup de tineri, este importantsã iei în consideraþie mereucâteva lucruri.

CofacilitareaCofacilitareaCofacilitareaCofacilitareaCofacilitareaDacã este posibil, întotdeaunadesfãºoarã atelierul împreunãcu cineva. Vã va fi mai uºor sãîmpãrþiþi responsabilitãþile ºi sãlucraþi cu mai multe grupuri mici.Când douã persoane desfã-ºoarã un atelier, este mai simplusã menþii interesul participanþilorºi ritmul de lucru. Facilitatorii sepot susþine în caz dacã cevanu merge aºa cum a fostplanificat. Este mult mai uºor sã

evaluezi atelierul împreunã cucineva, decât de unul singur.

Cunoaºte-þi grupulCunoaºte-þi grupulCunoaºte-þi grupulCunoaºte-þi grupulCunoaºte-þi grupulÎncearcã sã gãseºti informaþiidespre grup ºi despre ce vor eide la aceastã întrunire. Planificã-þiactivitatea conform necesitãþilor,nivelului de informare, experienþeiºi vârstei participanþilor. Întâlneºte-te în prealabil cu ei ºi discutãdespre aºteptãrile lor. Încearcã sãafli dacã unii participanþi au dorinþespeciale (de exemplu anumiteteme sau activitãþi) pe care vatrebui sã le iei în considerare.

Managementul timpuluiManagementul timpuluiManagementul timpuluiManagementul timpuluiManagementul timpuluiPlanificã activitãþile cu atenþieºi nu încerca sã acumulezi preamulte în timpul pe care îl ai ladispoziþie. Dacã activitatea iamai mult timp decât ai preco-nizat, încearcã sã o scurtezi aºaca sã-þi ajungã timp ºi pentrudiscuþii. Pe de altã parte, dacãmai ai mult timp la dispoziþie,nu încerca sã lungeºti discuþiile,ia o pauzã sau organizeazã unjoc energizant.

Creeazã o atmosferãCreeazã o atmosferãCreeazã o atmosferãCreeazã o atmosferãCreeazã o atmosferãde lucru degajatãde lucru degajatãde lucru degajatãde lucru degajatãde lucru degajatãParticipanþii trebuie sã se simtãliberi sã exploreze, sã desco-pere, sã comunice ºi sã-ºiîmpãrtãºeascã ideile. Fii sincer,prietenos ºi cu simþul umorului.Nu utiliza jargoane sau un

Capitolul III

Învãþãm participarea

Page 61: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

61

Învãþãm participarea

limbaj pe care participanþii nule înþeleg.

Stabileºte regulileStabileºte regulileStabileºte regulileStabileºte regulileStabileºte regulilede lucrude lucrude lucrude lucrude lucru

Regulile de lucru sunt un ºir deenunþuri despre cum vor lucraîmpreunã membrii gruplui. Elevor ajuta grupul sã lucreze într-un mediu sigur ºi de încredere.Elaborarea lor poate fi deosebitde importantã dacã participanþiinu se cunosc ºi nu se simt siguriîn grup. Încearcã sã asiguri cafiecare sã aibã posibilitatea dea contribui la discutarea regu-lilor de lucru fie în grupuri micisau în grupul mare pentru cafiecare sã aibã sentimentul dea fi coautor al lor. Încearcã sãapreciezi ºi sã respecþi persoa-nele din grupul tãu ºi trateazã-le în mod egal.

FFFFFoloseºte diferite tehnicioloseºte diferite tehnicioloseºte diferite tehnicioloseºte diferite tehnicioloseºte diferite tehnici

Oamenii învaþã în mod diferit.Unii învaþã mai bine atunci cânddiscutã cu cineva, alþii atuncicând privesc materialele vizualeori atunci când încearcã singurisã facã ceva. Este important caîntrunirile tale sã includã activitãþiºi exerciþii care fac oamenii sãparticipe în moduri diferite.Aceasta va asigura caracterulvariat ºi nu va permite plictisealã.

Lucrul în grupLucrul în grupLucrul în grupLucrul în grupLucrul în grup

Este o metodã care îl încurajea-zã pe fiecare sã participe ºipermite tuturor sã lucrezeîmpreunã, sã-ºi combine deprin-derile ºi talentele ºi sã-ºi uneascãeforturile pentru a îndeplini osarcinã. Mãrimea grupului de-pinde de numãrul participanþilorºi de spaþiul disponibil. Un grupmic poate fi de 2-3 persoane,dar cel mai bine se lucreazã în

grupuri de 6-8. Lucrul într-un grupmic poate dura 15 minute, o orãsau o zi, în dependenþã de carac-terul obiectivului propus. Lucrulîn grup:

încurajeazã responsabilitatea;

dezvoltã deprinderile decomunicare;

dezvoltã cooperarea;

implicã deprinderi de luare adeciziilor prin consens.

BrainstormingBrainstormingBrainstormingBrainstormingBrainstorming

Este o cale de a prezenta unsubiect nou, încurajeazã creati-vitatea ºi generarea multor ideiîntr-un timp scurt. Metoda poatefi folositã pentru soluþionarea uneiprobleme specifice sau pentru arãspunde la o întrebare. Reguli:

formuleazã clar problema subformã de întrebare care arputea avea mai multe rãspun-suri posibile;

scrie întrebarea acolo undefiecare o poate vedea;

roagã participanþii sã contribuiecu idei ºi scrie-le sub formã decuvinte sau expresii scurte, aºaîncât sã le vadã toþi;

încheie barinstruming-ulatunci când nu mai sunt idei;

revizuieºte toate sugestiilecomentându-le.

Important:Important:Important:Important:Important:

scrie FIECARE sugestie nouã.Adesea cele mai creativesugestii sunt cele mai utile ºiinteresante!

nimeni nu trebuie sã facãcomentarii sau sã judece ceeace este scris pânã la sfârºitulactivitãþii sau sã repete ideilecare deja au fost spuse;

încurajeazã-i pe toþi sã con-tribuie;

propune ideile proprii numaiîn cazul în care grupul arenevoie de încurajare;

dacã o sugestie nu este clarã,cere clarificãri de la cel carea propus-o.

Scrisul pe pereþiScrisul pe pereþiScrisul pe pereþiScrisul pe pereþiScrisul pe pereþi

Este o formã de brainstorming.Participanþii îºi scriu ideile pefiºe mici pe care le lipesc apoipe un perete. Avantajul acesteimetode este cã participanþii sepot gândi în liniºte înainte de afi influenþaþi de ideile altora, iarfiºele pot fi schimbate cu locurilepentru a clasifica ideile.

DiscuþiaDiscuþiaDiscuþiaDiscuþiaDiscuþia

Este o cale bunã pentru facilitatorºi pentru participanþi sã des-copere care este atitudinea lorfaþã de anumite probleme. Esteo metodã reuºitã pentru aîncuraja participarea, deoareceparticipanþii au nevoie de aexplora ºi a analiza problemelepentru sine. Noutãþile, postereleºi studiile de caz sunt instrumenteutile pentru stimularea discuþiilor.Puteþi începe cu întrebarea „Cecredeþi despre ... ?“

BâzâitulBâzâitulBâzâitulBâzâitulBâzâitul

Este o metodã bunã în cazul cândîn timpul unei discuþii în grupulmare nu apare nici o idee. Roagãparticipanþii sã discute tema înperechi, timp de 1-2 minute ºiapoi sã-ºi împãrtãºeascã ideile curestul grupului. Foarte repede osã descoperi o atmosferã de„bâzâit“ ºi participanþii „bâzâind“cu idei!

Page 62: participarea copiilor si tinerilor

62

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

AranjareaAranjareaAranjareaAranjareaAranjarea

Este o metodã utilã cânt doreºtisã oferi o informaþie specificãsau sã stimulezi o discuþie pe oanumitã temã în grupuri mici.Aranjarea poate fi în formã de:

sau de jocul cuiva. Ar putea fiutil sã repartizezi anumite roluriparticipanþilor care nu ar fi jucatîn viaþa realã. Trebuie sãrezervezi destul timp pentrudesfãºurarea jocului pe roluri ºipentru discuþiile de mai apoi. Deasemenea este necesar sãrezervezi timp suficient caparticipanþii sã înþeleagã rolul lorºi sã intre în el. Este foarteimportant ca participanþii sã iasãdin rol înainte de a începediscuþiile. Observatorii (partici-panþii care nu au luat parte lajoc) trebuie sã cunoascã bineinstrucþiunile ºi sã contribuie ladiscuþii. Dupã ce ai exersatjocurile pe roluri propuse, roagãparticipanþii sã propunã situaþiipentru altele noi bazate pecazuri simple din viaþa lor de zicu zi de acasã, la ºcoalã, dinviaþa socialã.

SimulareaSimulareaSimulareaSimulareaSimularea

Simularea poate fi conceputã caun joc pe roluri extins ºi care îiimplicã pe toþi. Simularea lepermite participanþilor sã experi-menteze situaþii provocatoare,dar într-o atmosferã sigurã.Simularea adesea cere im-plicare emoþionalã, care otransformã într-un instrumentfoarte puternic. Participanþiiînvaþã nu doar cu capul ºimâinile, dar ºi cu inimile.

Imagini: fotografii,Imagini: fotografii,Imagini: fotografii,Imagini: fotografii,Imagini: fotografii,desene, caricaturi,desene, caricaturi,desene, caricaturi,desene, caricaturi,desene, caricaturi,colajecolajecolajecolajecolaje

O imagine spune o mie decuvinte. Imaginile vizuale suntinstrumente puternice pentruoferirea informaþiei ºi pentrustimularea interesului. Þine mintecã desenul este un mijlocimportant de auto-exprimare ºi

de comunicare nu doar pentrucei a cãror stil de gândire estevizual, dar ºi pentru cei carenu se simt siguri sã se exprimeverbal.

Ziare, radio,Ziare, radio,Ziare, radio,Ziare, radio,Ziare, radio,televiziune, Internetteleviziune, Internetteleviziune, Internetteleviziune, Internetteleviziune, Internet

Mass-media sunt fãrã dubii sursede material util pentru discuþie.Întotdeauna este interesant sãdiscuþi conþinutul ºi felul în careeste prezentat un material, sãanalizezi stereotipurile ºi influen-þele pe care le conþine.

Dã instrucþiuni clareDã instrucþiuni clareDã instrucþiuni clareDã instrucþiuni clareDã instrucþiuni clare

Asigurã-te cã toþi au înþelesinstrucþiunile ºi ºtiu ce au defãcut. Cel mai simplu mod estesã le oferi participanþilorposibilitatea sã te întrebe. Nute teme de întrebãri: ele suntfoarte utile ºi îþi dau (þie, dar ºiîntreg grupului) oportunitatea dea clarifica lucrurile. Lipsaîntrebãrilor uneori este un semnde confuzie generalã („... mã temsã întreb pentru cã toþi ceilalþipar sã fi înþeles“).

EvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluarea

Oferã-le participanþilor destultimp sã îndeplineascã activitateaºi, dacã este nevoie, sã iasã dinrol înainte de a începe discuþiiledespre ce s-a întâmplat ºi ceau învãþat. Rezerveazã timp lasfârºitul fiecãrei activitãþi pentrua vorbi despre ceea ce auînvãþat participanþii ºi cum vãdei legãtura dintre toate acesteaºi propria lor viaþã, comunitatesau lumea largã. Reflecþiileasupra celor învãþate ajutãparticipanþii sã însuºeascã maimulte din experienþe. Pentruevaluare pot fi propuse urmã-toarele întrebãri:

Jocul pe roluriJocul pe roluriJocul pe roluriJocul pe roluriJocul pe roluri

Jocul pe roluri este o metodãde învãþare activã, bazatã peun scenariu în care participanþiiau de jucat un anumit rol. Esteun instrument foarte bun ºi arenevoie de coordonare atentã.Va trebui sã stabileºti un scopºi niºte obiective clare pentrusesiune. Scenariul trebuieadaptat la necesitãþile ºi naturaspecificã a grupului de partici-panþi. Nimeni nu trebuie sã fieofensat personal de scenariu

DiamantDiamantDiamantDiamantDiamant

sau

ScarãScarãScarãScarãScarã

Cel mai important

Cel mai neimportant

Cel maineimportant

Cel maiimportant

Page 63: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

63

Învãþãm participarea

Simbolurile folosite pentru prezentarea activitãþilor:Simbolurile folosite pentru prezentarea activitãþilor:Simbolurile folosite pentru prezentarea activitãþilor:Simbolurile folosite pentru prezentarea activitãþilor:Simbolurile folosite pentru prezentarea activitãþilor:

A C T I V I T Ã Þ IA C T I V I T Ã Þ IA C T I V I T Ã Þ IA C T I V I T Ã Þ IA C T I V I T Ã Þ I

Tema generalã pe care o abordeazã activitatea. În acest capitol se abordeazãcinci teme: drepturile general-umane, drepturile omului, Convenþia cu privirela Drepturile Copilului, drepturile copilului, educaþie electoralã, participare.

Rezultatele activitãþii privind cunoºtinþele, practicile, atitudinile ºi valorile.

Numãrul de persoane care trebuie sã participe la activitate.

Timpul necesar pentru desfãºurarea activitãþilor, inclusiv a discuþiilor.

Vârsta minimã a participanþilor la activitate.

Lista echipamentului necesar pentru organizarea activitãþii.

Paºii care trebuie efectuaþi pentru desfãºurarea activitãþii.

Întrebãri ºi sugestii pentru a ajuta facilita torul sã desfãºoare aprecierea.

Idei pentru adaptarea activitãþii la diferite situaþii.

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

VARIAÞII

ce s-a întâmplat în timpulactivitãþii ºi cum v-aþi simþit?

ce aþi învãþat despre sine?

ce aþi învãþat despre proble-mele abordate?

cum puteþi merge înainte ºisã folosiþi ceea ce aºi învãþat?

RevizuireaRevizuireaRevizuireaRevizuireaRevizuirea

Este importantã revizuireaperiodicã a lucrului ºi a celorînvãþate. Aceasta poate firealizatã la sfârºitul zilei sau la

sfârºitul unei serii de douã sautrei lecþii sau întâlniri. Poþi con-stata cã grupul gãseºte revizui-rea plictisitoare, în special dacãdeja au fost mai multe discuþii.Reþine cã revizuirea nu trebuiesã decurgã numai prin discuþii,poþi de asemenea aplica tehnicicare includ limbajul corpului,desene, sculpturi etc.

Co-facilitatorii trebuie sã gãsea-scã timp pentru a se relaxa ºipentru a revedea cum au mers

lucrurile pentru ei. Discutaþidespre:

cum a decurs activitatea dinpunctul de vedere al fiecãruia:pregãtire, timp, moderareaactivitãþilor etc.;

ce au învãþat participanþii ºidacã aceste lucruri coincid cuobiectivele stabilite;

care sunt rezultatele: ce va facegrupul mai departe ca rezultatal participãrii în activitate;

ce ai învãþat tu ºi colegii tãi.

Page 64: participarea copiilor si tinerilor

64

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Drepturi general-umane

A înþelege în ce mod comunitãþilestabilesc valorile/regulile dupã careeste organizatã viaþa lor în comun.Aceastã activitate poate servi dreptbazã pentru a înþelege cum suntasigurate ºi protejate drepturile decãtre societate ºi nu de persoane înparte

20-30 persoane

25 minute

De la 13 ani

Hârtie, pixuri, varianta originalãsau prescur tatã a di fer i te lordocumente internaþionale careproclamã drepturile omului (Decla-raþia Universalã a Drepturilor Omu-lui, Convenþia cu privire la Dreptu-rile Copilului, Convenþia asupraEliminãrii Tuturor Formelor deDiscriminare Împotriva Femeii etc.)

1. Pregãteºte sala împreunã cu grupul.2. Explicã grupului cã ei reprezintão comunitate de persoane caretrãiesc într-o þarã în care valorilelor sunt împãrtãºite ºi susþinute lanivel de stat.3. Divizeazã participanþii în grupuride 4-6 persoane.4. Roagã fiecare grup sã elaborezeo listã de afirmaþii despre valorileîn care cred (ex.: a spune adevãrul,a nu fura etc.).

5. Anunþã fiecare grup cã þara lor a fost invadatãºi ocupatã de o altã þarã. Invadatorii au datpopulaþiei un ºir de instrucþiuni care trebuierespectate cu stricteþe. Ei insistã:a. Toate valorile existente (lista de valori elaboratãde grup) sã fie anulate;b. Oamenii nu trebuie sã aibã în genere nici unfel de valori;c. Oamenii trebuie sã facã doar ceea ce le ordonãinvadatorii.6. Roagã fiecare grup sã discute situaþia.Participanþii trebuie sã rãspundã la urmãtoareleîntrebãri:a. Care din valorile stabilite de grup sunt atâtde importante, încât invadatorii trebuie ºi ei sãle respecte?b. Ce trebuie sã facã ei ca sã-i convingã peinvadatori de necesitatea respectãrii acestorvalori? Acþiunile lor nu trebuie sã contravinãpropriilor lor valori, de exemplu: sã nu existeviolenþã.7. Fiecare grup îºi va prezenta rãspunsurile înfaþa celorlalte grupuri. Dupã prezentãri,participanþii discutã aceste rãspunsuri în grupulmare. Existã oare asemãnãri sau diferenþe întrerãspunsurile diferitor grupuri? Ideile ºi gândurilelor iniþiale s-au schimbat/au evoluat?

Prezintã documentele ONU cadeclaraþii ale principiilor/valoriloruniversale, utilizând urmãtoareleîntrebãri:a. Este acest scenariu real/Se poate întâmpla aºa ceva în viaþarealã? Cunoaºteþ i din is tor ieexemple de situaþii în care oamenilorli se negau valorile în acest fel?b.Poate exista o autoritate/putere laun nivel mai înalt care ar protejavalorile ºi care ar fi respectatã ºide invadatori ºi de cei invadaþi?c.Cum ar putea aceastã putere/autoritate sã devinã eficientã?

InvaziaInvaziaInvaziaInvaziaInvazia

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 65: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

65

Învãþãm participarea

Drepturile omului

A face schimb de opinii despreimportanþa oamenilor în societatedupã profesie ºi sexA stimula luareadeciziilor în grup

25-30 persoane

30 minute

De la 13 ani

Reviste, ziare, foarfece, fiºe decarton, clei

1. Selecteazã ºi decupeazã din maimulte reviste poze care reprezintãoameni (vezi boxa).2. Încleie pozele tãiate pe cartonaºeseparate. Acest proces ar puteaface parte din activitate.

3. Împarte participanþii în 5-6 grupuri mici.4. Pregãteºte câte un set pentru fiecare grup.5. Explicã grupului cã oamenii de pe fiºe sunt într-unbalon cu aer fierbinte. Balonul este defectat ºi doartrei din aceºtioameni pot fisalvaþi. Ei vor fisingurii care vorsupravieþui pepãmânt.6. Roagã grupulsã decidã pe cineva salva, de ce ºisã justifice de cenu i-au ales pealþii.7. Discutaþi deci-ziile grupurilor îngrupul mare. Fo-loseºte întrebã-rile de mai jos.

Cum a luat deciziile grupul vostru?Cât de importante erau aspecteleca sexul sau vârsta atunci când seluau deciziile?Care sunt aspectele care ajutã sauîmpiedicã un tânãr sã participe laluarea deciziilor în societate?

PPPPPe cine vei salva?e cine vei salva?e cine vei salva?e cine vei salva?e cine vei salva?

Categorii de oameni

Doctor (bãrbat)Sorã medicalã (femeie)Mama, fratele ºi soraFermier (bãrbat)Avocat (bãrbat)ElevãConstructor (bãrbat)Fetiþã cu disabilitãþiProfesor (femeie)Persoanã cunoscutã (femeie)Femeie în vârstãBãrbat în vârstãTop-model (bãrbat)Inventator (femeie)

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA EVALUARE

Page 66: participarea copiilor si tinerilor

66

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Discutaþi datele din chestionare. Tepoþi conduce de întrebãrile de maijos pentru a trece de la analizã ºievaluare la dezvoltarea unui plande acþiune:1. În care domenii ºcoala noastrãpare sã promoveze principiiledrepturilor omului?2. În care domenii par sã fieprobleme cu drepturile omului? Caredintre aceste domenii te îngrijo-reazã în special?3. Tu sau cineva din colegii tãi aþicontribuit în vreun fel la construireasau continuarea climatului existent?De exemplu, acþionând sau neacþio-nând în anumite moduri – ignorândabuzurile sau neraportând anumiteincidente.4. Ce trebuie fãcut pentru aîmbunãtãþi respectarea drepturiloromului în ºcoala noastrã? Ce acþiunipoþi face tu ºi grupul tãu pentru acrea un mediu mai just ºi mai uman,unde sunt promovate valori ledrepturilor omului ºi este practicatcomportamentul în spiritul respectãriidrepturilor omului?5. Revedeþi întrebarea 12 din che-stionar, accentuând importanþaasumãrii responsabilitãþii ºi acþionãriiconform acesteia. Apoi, ca grup,gândiþi-vã ce puteþi face pentru aîmbunãtãþi situaþia la capitoluldrepturile omului. Formulaþi o listãscurtã de paºi pentru acþiune. Discutaþiaceastã listã cu atenþie înainte de alua vreo decizie privind acþiunile pecare intenþionaþi sã le luaþi.

Drepturile omului

A evalua respectarea drepturiloromului în ºcoala proprie A identificadomeniile problematice A dezvoltaun plan de acþiuni pentru a începerezolvarea lor

26-30 persoane

45 minute

De la 12 ani

Declaraþia Universalã a DrepturilorOmului, copii ale fiºei „Chestionarde mãsurare a temperaturii dreptu-rilor omului”, cretã ºi tablã sau ocoalã mare de hârtie ºi carioca

„Mãsurând temperatura„Mãsurând temperatura„Mãsurând temperatura„Mãsurând temperatura„Mãsurând temperatura“““““drepturilor omului în ºcoala tadrepturilor omului în ºcoala tadrepturilor omului în ºcoala tadrepturilor omului în ºcoala tadrepturilor omului în ºcoala ta

1. Roagã participanþii sã evaluezerespectarea drepturilor omului înºcoala lor, adicã sã „mãsoaretemperatura” drepturilor omului,completând chestionarul de mai jos.2. Ca sã le fie mai uºor sã lucreze,se pot împãrþi în grupuri de 3-4persoane.3. Pregãteºte-te pentru discuþii cuparticipanþii, desenând pe tablã saupe o bucatã mare de hârtie o scalãde la 1 la 4.

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 67: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

67

Învãþãm participarea

Citeºte fiecare propoziþie ºi decide pe cât de corect descrie ºcoala ta (nu uita sãiei în considerare toþi membrii ºcolii: elevi, profesori, administratori, alþii).

La sfârºit, calculeazã totalul pentru a determina scorul final al ºcolii.

1. ªcoala mea este un loc unde elevii sunt în siguranþã ºi securitate.

2. Membrii comunitãþii ºcolare nu sunt discriminaþi din cauza stilului deviaþã pe care l-au ales, aºa ca maniera de îmbrãcare, asocierea cu anumiþioameni ºi activitãþile extraºcolare.

3. ªcoala mea promoveazã accesul egal, resurse ºi activitãþi pentru toþielevii.

4. Membrii comunitãþii ºcolare se vor opune acþiunilor, materialelor sauremarcilor discriminatorii sau înjositoare în ºcoalã.

5. Când apar conflicte, noi încercãm sã le rezolvãm într-o manierã non-violentã ºi cooperantã.

6. În problemele legate de disciplinã (inclusiv suspendarea ºi exmatricularea)toþi au parte de un tratament just, imparþial în determinarea vinovãþiei lor ºirepartizarea pedepselor.

7. O persoanã acuzatã de delict este consideratã nevinovatã pânã lademonstrarea vinovãþiei.

8. Spaþiul meu personal ºi lucrurile mele sunt respectate.

9. Comunitatea mea ºcolarã salutã elevii, profesorii, administratorii din diversemedii ºi culturi.

10. Membrii ºcolii mele au posibilitatea sã participe (individual ºi prin asociaþii)în procesele democratice de luare a deciziilor pentru a dezvolta politicile ºiregulile ºcolii.

11. Membrii comunitãþii mele ºcolare au timp pentru a se odihni în timpulzilei de ºcoalã ºi lucreazã în ore rezonabile în condiþii decente de lucru.

12. Eu îmi asum responsabilitatea sã asigur ca în ºcoala mea nimeni sã nudiscrimineze ºi toþi sã se comporte în felul care se promoveazã siguranþa ºibunãstarea comunitãþii mele ºcolare.

„Temperatura” în grade DO pentru ºcoala mea

Temperatura maxim posibilã

FFFFFiºa „iºa „iºa „iºa „iºa „Chestionar de „mãsurareChestionar de „mãsurareChestionar de „mãsurareChestionar de „mãsurareChestionar de „mãsurarea temperaturii“ drepturilor omului“a temperaturii“ drepturilor omului“a temperaturii“ drepturilor omului“a temperaturii“ drepturilor omului“a temperaturii“ drepturilor omului“

1 – nu/niciodatã2 – rar3 – adesea4 – da/întotdeauna

48 grade DO

Page 68: participarea copiilor si tinerilor

68

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Convenþia cu privire la DrepturileCopilului

A face cunoºtinþã cu limbajul utilizatîn Convenþie prin studierea unoranumite articole. Aceastã activitateserveºte pentru a-i ajuta pe parti-cipanþi sã se cunoascã mai bine

25-30 persoane

15 minute

De la 12 ani

1. Alege câteva articole din Con-venþie. Scrie fiecare din aceste arti-cole pe o fiºã separatã.2. Taie fiecare articol în jumãtate.Fiecare participant trebuie sãprimeascã câte o jumãtate de

PPPPPerechierechierechierechierechi

articol. Pentru participanþii de o vârstã mai marepropoziþiile pot fi mai complicate (vezi fiºa„Articole din Convenþie”).3. Împarte participanþii în perechi sau grupuri de3 persoane.4. Repartizeazã câteva articole printre grupuri(fiecare grup primeºte doar o jumãtate de articol).5. Participanþii trebuie sã încerce sã gãseascãcealaltã jumãtate de articol ºi sã gãseascãarticolul respectiv în varianta oficialã a Convenþiei.6. Gãseºte alte câteva articole ºi iarãºi reparti-zeazã-le între grupuri, însã de data aceastaparticipanþii nu au voie sã vorbeascã sau sãciteascã fiºa altora. Ei vor trebui sã caute altecãi (de exemplu, pantomima sau desenul) pentrua comunica conþinutul fiºei lor.7. Dupã ce fiecare grup a gãsit grupul cu cealaltãjumãtate a articolului sãu, roagã-i sã verificedacã sarcina a fost îndeplinitã corect.

Copii ale fiºei „Articolele din Conven-þie”, foarfece, pixuri Discutaþi în grupul mare activitatea

ºi urmãtoarele întrebãri:- Ai fost surprins sã vezi conþinutulceleilalte jumãtãþi a articolului?- Care a fost reacþia ta la acestearticole?- Ce crezi despre felul în care acestearticole descriu drepturile universale?

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 69: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

69

Învãþãm participarea

FFFFFiºa „iºa „iºa „iºa „iºa „Articole din Convenþie”Articole din Convenþie”Articole din Convenþie”Articole din Convenþie”Articole din Convenþie”

Dacã un adult trebuie sã facã ceva ceva influenþa viaþa ta...

Copilul are dreptul la exprimare...

Copiii cu disabilitãþi fizice sau mintaletrebuie sã se bucure de o viaþã plinã ºidecentã...

Copii au dreptul sã se bucure de ceamai bunã stare de sãnãtate ºi sã aibãacces la îngrijire ºi servicii medicale...

Educaþia primarã trebuie sã fie obligatorieºi gratuitã pentru toþi...

Dacã copilul face parte dintr-un grupminoritar...

Copiii au dreptul la joacã...

Copiii au dreptul sã fie protejaþi de muncacare le poate afecta sãnãtatea, educaþiasau dezvoltarea...

Copiii au dreptul la protecþie pe timp derãzboi...

Toþi adulþii ºi toþi copiii trebuie sã ºtiedespre aceastã Convenþie...

...el/ea trebuie sã facã ceea ce este maibine pentru tine.

...acest drept trebuie sã includã dreptulde a cãuta, a primi ºi a difuza informaþia.

...în condiþii care sã-i garanteze demnitatea,sã promoveze autonomia ºi sã-i facilitezeparticiparea activã la viaþa comunitãþii.

...adulþii trebuie sã aibã grijã de copiipentru a preveni îmbolnãvirea lor.

...vor fi luate mãsuri pentru încurajareafrecventãrii regulate a ºcolii de cãtre copii.

...are dreptul sã se bucure de cultura sa,sã practice religia sa ºi sã-ºi vorbeascãlimba.

...ºi sã participe liber la viaþa culturalã ºiartisticã.

...statul trebuie sã stabileascã vârste mini-me de angajare ºi sã reglementeze con-diþiile de muncã.

...nici un copil sub 15 ani nu poate fi înrolatîn forþele armate sau impus sã participeîn lupte.

...copiii au dreptul sã înveþe care suntdrepturile lor ºi adulþii trebuie sã cunoascãcare sunt ele.

Art. 3

Art. 13

Art. 23

Art. 24

Art. 28

Art. 30

Art. 31

Art. 32

Art. 38

Art. 42

Page 70: participarea copiilor si tinerilor

70

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Convenþia cu privire la DrepturileCopilului

A înþelege mai bine limbajul oficialal Convenþiei Naþiunilor Unite cuprivire la Drepturile Copilului ºi areprezenta drepturile într-un modcreativ

26-30 persoane

50-60 minute

De la 11 ani

Coli mari de hârtie, pixuri, pensule,acuarelã, markere, carioca, foar-fece, bandã adezivã, clei, hârtiecoloratã, fotografii ºi articole dinziare ºi reviste, alte materiale carecrezi cã ar putea ajuta participanþii

Sã desenãm drepturile!Sã desenãm drepturile!Sã desenãm drepturile!Sã desenãm drepturile!Sã desenãm drepturile!

1. Înainte de activitate poþi rugaparticipanþii sã aducã chiar ei unelemateriale.2. Lipeºte câteva articole din textuloficial al Convenþiei pe fiºe.

3. Divizeazã participanþii în grupuri mici ºirepartizeazã fiecãrui grup câte un articol dinConvenþie.4. Roagã grupurile sã expunã articolele cucuvintele lor într-un limbaj accesibil pentru fiecare.5. Roagã grupurile sã se gândeascã creativ laaceste drepturi ºi la felul în care acestea ar puteafi ilustrate. Ei pot utiliza oricare din materialelepuse la dispoziþie pentru a ilustra dreptul respectiv.Pot reprezenta dreptul prin desene, scheme,grafice, colaje etc.6. Roagã grupurile sã-ºi plaseze lucrãrile pentrua face o reprezentare comunã pe un perete.Astfel acest „perete de graffiti” le va reamintidespre conþinutul Convenþiei cu privire laDrepturile Copilului.

Urmãtoarele întrebãri te-ar puteaajuta sã discuþi exerciþiul ºi ceea ceau învãþat din el participanþii:- Þi-a fost simplu sau greu sã înþelegilimbajul oficial al Convenþiei?- Cât de simplu sau de dificil þi-afost sã exprimi conþinutul Convenþieicu cuvintele tale, sã „traduci”l imbajul oficial într-un l imbajaccesibil?- De ce a fost necesar acest lucru?- Ce aþi observat în colajele/desenelevoastre? Ce mesaje conþin acestelucrãri?

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 71: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

71

Învãþãm participarea

Aþã, baloane pentru fiecare partici-pant, hârtie, foarfece, pixuri, câtevaConvenþii cu privire la DrepturileCopilului

1. Taie bucãþi mici de hârtie.2. Scrie pe acestea câte un cuvânt-cheie care se asociazã cu un anumitarticol din Convenþie (vezi fiºa).3. Fiecare bucatã de hârtie trebuieintrodusã într-un balon dezumflat.4. Împarte fiecãrui participant câteun balon.5. Roagã fiecare participant sã umflebalonul sãu ºi sã-l lege de gleznastângã cu o bucatã de aþã.6. Acum începe partea cea maizgomotoasã! Fiecare participantt rebuie sã spargã baloanelecelorlalþi, dar totodatã sã fie atent

De la 12 ani

ca cineva sã nu spargã balonul lui. Dacã balonuls-a spart, participantul trebuie sã pãstreze bucatade hârtie din balon.7. Când toate baloanele vor fi sparte, fiecareparticipant trebuie sã aibã o bucatã de hârtie înmânã. Participanþii trebuie sã se grupeze: sãgãseascã ceilalþi 4-5 participanþi, în dependenþãde mãrimea grupului, care au cuvinte cu oanumitã legãturã. Ideea este cã fiecare grup departicipanþi va reprezenta, de fapt, unul dinarticolele Convenþiei. Pot fi cuvinte care suntpotrivite pentru mai multe articole.8. Aceastã activitate demonstreazã cã articoleleConvenþiei nu sunt doar niºte declaraþii rigideale drepturilor ºi multe din ele sunt strâns legateºi chiar se suprapun (de exemplu, dacã vei alegesã foloseºti pentru activitate articolele 12 ºi 29,cuvintele „liber, libertate” pot fi utilizate pentruambele articole).

Foloseºte întrebãrile de mai jospentru a discuta activitatea:- Sunt aceste drepturi diferite? Potoare ele fi grupate în diferitecategorii?- Care sunt categoriile de drepturi?- Care din drepturi pot fi incluse înmai multe categorii?

Aceastã activitate poate fi adaptatãpentru gruparea drepturilor în cele4 categorii (drepturile la supravie-þuire, la dezvoltare, la protecþie ºila participare): în loc de cuvinte,pe bucãþile de hârtie vor fi scrisedrepturile. Participanþii se vor grupaîn dependenþã de categoriile dedrepturi.

Drepturile copilului

A ajuta participanþii sã înþeleagãmai bine drepturile copilului ºiconþinutul acestora

20-26 persoane

15 minute

Jocul cu baloaneleJocul cu baloaneleJocul cu baloaneleJocul cu baloaneleJocul cu baloanele

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

ALTERNATIVA

Art. 17 Accesul la infor-maþieInformaþieTVRadioZiare

Art. 31 Timp liber, rec-reareÎnotPlimbãri cu bicicletaCinemaCentru de tineretPlimbãri

Art. 27 Nivelul de viaþãHranãHaineCasã/locuinþãApã curatã

Art. 33 Abuzul de dro-guriCanabisTutunHeroinãAmfetaminãAlcool

FFFFFiºa „iºa „iºa „iºa „iºa „CuvinteCuvinteCuvinteCuvinteCuvinte-----cheie”cheie”cheie”cheie”cheie”

Cuvinte-cheie asociate cu articolele:

Page 72: participarea copiilor si tinerilor

72

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

De la 12 ani

Un set de fiºe „Copiii în jurul lumii.Drepturi”, un set de fiºe „Copiii înjurul lumii. Istorii”, un set de copiisuplimentare ale fiºelor cu drepturi

1. Participanþii formeazã perechi.Fiecãrei perechi i se oferã: a) unadintre cele 8 fiºe „Copiii în jurul lumi.Drepturi” cu articole din Convenþiesaub) una dintre cele 8 fiºe „Copiii în

Odatã ce au fost stabilite toateconexiunile posibile, discutaþi cugrupul întreg legãturile gãsite

1. Poþi folosi alte articole aleConvenþiei.2. Participanþii/grupurile pot scriepropriile istorioare ale „Copiilor înjurul lumii”.

jurul lumii. Istorii”, ce descrie istoria unui copil ºiilustreazã încãlcarea unuia din cele 8 drepturi(Dacã participanþi sunt mai puþin de 32, poþi sã-irogi pe unii sã lucreze în mod individual ºi nu înpereche).2. Perechile se miºcã prin clasã, citind fiºele altorperechi. Participanþii trebuie sã gãseascã pentrufiecare istorioarã articolul potrivit din Convenþieºi sã formeze grupuri de 4 persoane.3. Odatã ce s-au format grupuri de 4, perecheace deþine fiºa cu drepturi, se aºeazã ºi primeºteîncã 8 copii ale articolului pe care deja îl are.4. Ceilalþi 2 participanþi, care au fiºa cu istoriimerg prin salã, pe la fiecare pereche aºezatã,discutând ºi încercând sã gãseascã vreo legãturãîntre istorioara copilului ºi articolul respectiv dinConvenþie (vezi exemplul din chenarul de mai jos).5. De fiecare datã când este stabilitã vreolegãturã, perechea ce reprezintã copilul primeºteo copie a articolului respectiv.

Exemplu de legãturã între drepturiExemplu de legãturã între drepturiExemplu de legãturã între drepturiExemplu de legãturã între drepturiExemplu de legãturã între drepturi

„Familia mea locuieºte departe de spital. Dinaceastã cauzã nu am fost nici o datã vaccinatcând eram mai mic. Acum am 8 ani ºi sunt bolnavde poliomielitã”.

Aceastã istorioarã demonstreazã încãlcareaarticolului 24 din Convenþie, dreptul copilului lastandardul cel mai înalt posibil de sãnãtate ºi laacces la asistenþã medicalã.

Pot fi gãsite legãturi cu urmãtoarele drepturi:

1) Articolul 28, dreptul la educaþie: din cauza cãcopilul nu a primit îngrijirea medicalã adecvatã,posibilitãþile lui de a beneficia pe deplin de dreptulla educaþie pot fi limitate.

2) Articolul 32, dreptul la protecþie de la exploa-tare economicã: dacã un copil este nevoit sãmunceascã la o vârstã fragedã, se poate întâm-pla ca acest copil sã nu aibã posibilitatea sãmeargã la spital ºi poate fi expus unor situaþiicare ar pune în pericol sãnãtatea lui.

Drepturile copilului

A ajuta tinerii sã observe legãturadintre diferite drepturi ºi modul încare afecteazã vieþile copiilor. A încu-raja reflecþia asupra consecinþelorîncãlcãrii/negãrii drepturilor

32 persoane

35-40 minute

Legãtura drepturilorLegãtura drepturilorLegãtura drepturilorLegãtura drepturilorLegãtura drepturilor

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

ALTERNATIVA

Page 73: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

73

Învãþãm participarea

Drepturile copilului

A face o prezentare mai detaliatãa Convenþiei prin demonstrarealegãturilor dintre drepturi ºi viaþarealã a unor copii reali

16-24 persoane

20-30 minute

De la 12 ani

Copiii în jurul lumiiCopiii în jurul lumiiCopiii în jurul lumiiCopiii în jurul lumiiCopiii în jurul lumii

Un set de fiºe „Copiii în jurul lumii.Drepturi”, un set de fiºe „Copiii înjurul lumii. Istorii”, un set de copiisuplimentare ale fiºelor cu drepturi,8 ghemuri (mosorele) de aþã, dedorit de diferite culori

1. Repartizeazã fiecãrui participantcâte o fiºã cu drepturi sau cu istorii.2. Roagã-i sã se miºte prin salã ºisã formeze perechi, gãsind articolelecare au legãturã directã cu cazurilerespective ale copiilor. Unii dintrecei care au fiºe cu drepturi vorrãmâne fãrã pereche, roagã-i sã

Discutaþi legãturile dintre istorii ºidrepturi. Utilizeazã urmãtoareleîntrebãri:- Cât de universale/rãspândite suntaceste istorii ale copiilor? Cum arputea fi viaþa cotidianã a fiecãruiadin aceºti copii?- Cum demonstreazã aceastã„pânzã de pãiangen” cã o expe-rienþã particularã din viaþa unuicopil are, de fapt, legãturã cu maimulte drepturi, nu doar cu unul?- Care drepturi au legãturi practiccu toate cazurile? De ce?- Ce trebuie sã facã guvernele casã asigure respectarea tuturordrepturilor tuturor copiilor? Ce arputea împiedica acest lucru?

ia loc. Odatã ce s-au format perechile, roagã ºiparticipanþii din fiecare pereche care au fiºe cudrepturi sã ia loc.3. Acum împarte fiecãrui participant cu istoriicâte un ghem (mosor) de aþã ºi roagã-i sã semiºte haotic (nu la rând) prin camerã ºi sã încercesã gãseascã toate drepturile care au legãturãcu istoria lor.4. De fiecare datã când un participant gãseºteun drept cu care are legãturã istoria lui, el dãun capãt de aþã participantului care deþine fiºacu dreptul respectiv. Participanþii care au fiºe cuistorii, trebuie sã se miºte haotic ºi nu la rând.Astfel, se va forma o pânzã de pãianjen din aþacare leagã istoria cu drepturile respective.

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 74: participarea copiilor si tinerilor

74

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Am 13 ani ºi þara mea duce rãzboi cu þara vecinã timp de trei ani. Un ofiþer alarmatei noastre a venit la noi acasã sã-mi spunã cã ar trebui sã mã alãtur ºi euforþelor noastre armate ºi sã lupt pentru þara mea, pentru cã sunt deja mare ºiputernic.

Am 10 ani ºi vorbesc limba pe care a fost dintotdeauna vorbitã de pãrinþii,buneii ºi strãbuneii mei. La ºcoalã nimeni din profesori nu cunoaºte limba mea.Ei nu-mi permit nici mie sã vorbesc în limba mea. Ei spun cã eu ºi familia trebuiesã vorbim doar în limba localã ºi nu ar trebui sã vorbim în limba noastrã.

Am 12 ani ºi am început sã lucrez la o fermã de la 9 ani – culegeam fructevara. Acum stãpânul fermei vrea ca eu sã lucrez la el în fiecare zi, anulîmprejur. Banii pe care îi voi câºtiga vor ajuta familiei mele sã cumpere maimultã hranã.

Am 15 ani ºi locuiesc într-un oraº mare. Un om de pe strada mea mi-a zis cã aºputea sã facã mulþi bani dacã l-aº ajuta sã vândã un drog numit crack. El mi-apermis sã încerc ºi eu puþin ºi acum îl cumpãr de la el permanent.

Pentru cã familia mea locuia departe de centrul medical, când eram copil mic,nu am fost vaccinat niciodatã. Acum eu am 8 ani ºi sunt bolnav de poliomielitã.

Fraþii mei merg la ºcoalã, dar eu sunt unica fiicã ºi familia mea are nevoie casã ajut la lucrul de pe lângã casã. Astfel, eu nu pot merge la ºcoalã. Am 7 ani.

Am 11 ani ºi merg la ºcoalã în fiecare zi. Când ajung acasã, trebuie sã mergsã-i ajut pe pãrinþii mei la magazin pânã seara. Dupã cinã, pãrinþii mei mergiarãºi la magazin pentru a face ordine, iar eu spãl vasele ºi am grijã de frateleºi sora mea care sunt mai mici. Dupã ce micuþii merg la culcare eu încerc sã-mifac temele, dar, de obicei, sunt prea obosit ºi adorm chiar deasupra cãrþilor.

Am 6 ani. Familia mea este sãracã. Locuim în 2 camere mici. Trebuie sãaducem apã de la o fântânã care se aflã la un kilometru de casã. În casã nuavem veceu, de aceea suntem nevoiþi sã folosim o groapã în pãmânt lacapãtul strãzii.

FFFFFiºa „iºa „iºa „iºa „iºa „Copiii în jurul lumii. IstoriiCopiii în jurul lumii. IstoriiCopiii în jurul lumii. IstoriiCopiii în jurul lumii. IstoriiCopiii în jurul lumii. Istorii“““““

Page 75: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

75

Învãþãm participarea

Fiºa „Copiii în jurul lumii. Drepturi”

Art. 38Art. 38Art. 38Art. 38Art. 38 Ai dreptul la protecþie pe timp de rãzboi. Dacã ai mai puþin de 15 ani, nutrebuie sã fii înrolat în forþele armate sau impus sã participi în lupte.

Art. 30Art. 30Art. 30Art. 30Art. 30 Dacã faci parte dintr-un grup minoritar, ai dreptul sã te bucuri de cultura ta,sã practici religia ta ºi sã-þi vorbeºti limba.

Art. 32Art. 32Art. 32Art. 32Art. 32 Ai dreptul sã fii protejat de muncã în locuri ºi în condiþii care îþi pot afectasãnãtatea sau educaþia. Dacã cineva câºtigã bani de pe urma muncii tale, trebuie sãfii plãtit în mod echitabil.

Art. 33 Art. 33 Art. 33 Art. 33 Art. 33 Ai dreptul sã fii protejat de pericolul drogurilor, consumãrii sau comercializãrii lor.

Art. 24 Art. 24 Art. 24 Art. 24 Art. 24 Ai dreptul la sãnãtate. Aceasta înseamnã cã tu trebuie sã ai medicamenteºi îngrijire de o calitate înaltã atunci când eºti bolnav.

Art. 28 Art. 28 Art. 28 Art. 28 Art. 28 Tu ai dreptul la educaþie. Educaþia primarã trebuie sã fie gratuitã ºi tutrebuie neapãrat sã frecventezi ºcoala primarã. De asemenea tu trebuie sã aiposibilitatea sã-þi continui studiile.

Art. 31Art. 31Art. 31Art. 31Art. 31 Ai dreptul la odihnã ºi la timp liber, la joc ºi la activitãþi recreative.

Art. 27 Art. 27 Art. 27 Art. 27 Art. 27 Ai dreptul la o viaþã bunã. Pãrinþii tãi au responsabilitatea sã-þi asigure totulde ce ai nevoie: hranã, îmbrãcãminte, o locuinþã decentã etc. Dacã pãrinþii tãi nu seisprãvesc cu aceasta, atunci trebuie sã fii ajutat de cãtre stat.

Art. 1Art. 1Art. 1Art. 1Art. 1 Fiecare persoanã care nu a atins vârsta de 18 ani se bucurã de toatedrepturile înscrise în Convenþia cu privire la Drepturile Copilului.

Art. 2 Art. 2 Art. 2 Art. 2 Art. 2 Ai aceste drepturi oricine ai fi tu, indiferent de cine sunt pãrinþii tãi, indiferentde sex, culoare, religie sau limba pe care o vorbeºti, indiferent dacã ai anumitedisabilitãþi sau dacã eºti bogat sau sãrac.

Art. 3 Art. 3 Art. 3 Art. 3 Art. 3 Dacã un adult trebuie sã facã ceva ce te priveºte, trebuie sã facã ceea ceeste mai bine pentru tine.

Art. 12Art. 12Art. 12Art. 12Art. 12 Ai dreptul sã-þi expui opinia în orice chestiune care te priveºte ºi adulþiitrebuie sã o accepte cu toatã seriozitatea ºi sã o ia în consideraþie.

Art. 18Art. 18Art. 18Art. 18Art. 18 Ambii pãrinþi sunt responsabili pentru educaþia ºi dezvoltarea ta ºi ei trebuiesã facã ceea ce este mai bun pentru tine.

Art. 19 Art. 19 Art. 19 Art. 19 Art. 19 Nimeni nu trebuie sã-þi facã nici un rãu. Adulþii trebuie sã-þi asigure protecþiede abuz, violenþã ºi neglijare. Chiar ºi pãrinþii tãi nu au dreptul sã-þi facã vreun rãu.

Art. 6 Art. 6 Art. 6 Art. 6 Art. 6 Fiecare trebuie sã-þi recunoascã dreptul la viaþã.

Primele 8 articole au legãturã directã cu cazurile de mai sus. Dacã numãrulparticipanþilor este mic, cel puþin aceste drepturi trebuie incluse în activitate. Încazul în care numãrul participanþilor este mai mic decât 16, puteþi scoate unasau mai multe fiºe cu cazuri ºi fiºele cu drepturile respective.

Page 76: participarea copiilor si tinerilor

76

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Educaþie electoralã

A obþine încredere în propriul vot;A vota, a calcula ºi a implementavoturile; A dezvolta responsabilitateindividualã; deprinderile de luare adeciziei, gândire civicã, cooperare.

20-26 persoane

20-30 minute

De la 8 ani

Fâºii de hârtie, foarfece, semnele„Da” ºi „Nu”, clame ( scotch, lipicisau capse)

Lanþul votãriiLanþul votãriiLanþul votãriiLanþul votãriiLanþul votãrii

1. Afiºeazã semnele „Da” ºi „Nu”pe tablã sau pe perete astfel încâtsã poþi agãþa de ele fâºiile partici-panþilor.2. Întreabã participanþii dacã li s-aîntâmplat vreodatã sã ia deciziiîmpreunã cu prietenii referitor laprobleme greu de convenit, deexemplu, sã decidã ce emisiune sãvizioneze sau unde sã ia masa. Cumau luat decizia pânã la urmã?Spune-le cã un mijloc corect ºiadesea folosit în procesul de luarea deciziilor este votarea.

- Cel mai lung lanþ este sub semnul„Da” sau sub semnul „Nu”? Sãnumãrãm.- Vã vedeþi propria verigã?- Ar fi arãtat lanþul altfel dacãcineva dintre noi nu ar fi votat?- Ce s-ar putea întâmpla dacãfiecare ar putea vota de câte oriar dori?- Ce a decis grupul sã facã în urmavotãrii?- Este aceasta o decizie corectã?

3. Ajutã grupul sã aleagã oproblemã care poate f irezolvatã prin vot (de exem-plu din domeniul activitãþilorsau a timpului liber). Formu-leazã propoziþia astfel încâtrãspunsul sã fie „da” sau „nu”.4. Împarte-le participanþilorcâte o fâºie de hârtie (le poþicere sã-ºi scrie numele peaceasta, dar poþi de aseme-nea sã discuþi conceptul devot secret).5. Explicã cã o fâºie repre-zintã un singur vot.6. Permite-le part ic ipanþ i lor sã sedeplaseze cãtre semnele„Da” ºi „Nu” ºi sã agaþe înformã de verigã (cu clame,scotch, lipici, capse) „votulsãu”, dedesubtul semnuluicare corespunde alegerii sale,încât sã construiascã un lanþde fâºii.

Votul meu îmi dã putere

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

NU DA

Page 77: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

77

Învãþãm participarea

Semnele „Da” ºi „Nu”

NU

DA

Page 78: participarea copiilor si tinerilor

78

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Educaþie electoralã

A vota ºi a numãra voturile;A dezvolta responsabilitatea indi-vidualã, autodisciplina.

20-26 persoane

10-15 minute

De la 7 ani

Semnele „Da” ºi „Nu” (vezi activitateaprecedentã), tablã ºi cretã

Activitatea da/nuActivitatea da/nuActivitatea da/nuActivitatea da/nuActivitatea da/nu

1. Copie ºi taie semnele „Da”/„Nu”.2. Desfãºoarã un brainstormingpentru a gãsi 10-15 probleme carepot fi decise printr-un vot. Spune-leparticipanþilor sã formuleze întrebã-rile încât rãspunsul sã fie „da” sau„nu”. Iatã câteva sugestii:- îmi place varza;

- îmi place culoarea albastrã;- îmi doresc sã pot zbura;- elevii ar trebui sã meargã la ºcoalã anul împrejur;- vânatul balenelor trebuie interzis;- este prea multã violenþã la televizor.3. Anunþã votarea primei probleme.4. Afiºeazã semnul „DA” pe un perete. Participanþiicare voteazã „DA” trebuie sã se deplaseze înacea parte a sãlii.5. Afiºeazã semnul „NU” pe peretele opus. Cei carevoteazã „NU” se vor miºca în partea opusã a sãlii.6. Continuã în acelaºi mod cu restul propoziþiilor.7. Numãrã voturile împreunã cu participanþii ºiînscrie rezultatele într-un tabel pe tablã.

- Aceleaºi persoane au votat defiecare datã „DA” („NU”)?- A votat cineva dintre prietenii tãi„DA” când tu votai „NU” sau „NU”când tu votai „DA”?- A afectat aceasta opiniile taledespre aceastã persoanã?- Te-ai gândit sã treci de aceeaºiparte ca ºi prietenul tãu?- Ai fi votat altfel dacã ar fi fost unvot secret?- Un vot secret este important?Când?- Ce fel de putere þi-au dat voturile?- În ce fel un vot le dã putereadulþilor? Copiilor?

Votul meu îmi dã putere

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 79: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

79

Învãþãm participarea

Educaþie electoralã

A familiariza participanþii cu proce-dura votãrii ºi implementarea unuivot; A cunoaºte instituþiile; A leforma participanþilor responsabi-litate individualã, autodisciplinã

20-26 persoane

10-15 minute

De la 7 ani

VVVVVotul bizarotul bizarotul bizarotul bizarotul bizar

1. Întreabã participanþii: „Existã osingurã modalitate de a vota? Cumvoteazã oamenii pentru a alegePreºedintele þãrii? Cum crezi, cumse vota când nu existau calcula-toare? Cum se voteazã uneori într-un grup?”.

Votul meu îmi dã putere

2. Anunþã participanþii cã astãzi vor vota într-unmod ciudat.3. Demonstreazã urmãtoarele patru moduri dea vota:- sunt total de acord: ridici ambele mâini în sus;- sunt de acord: ridici o mânã;- nu sunt de acord: dai degetul mare în jos,atingând cu el piciorul;- nu am nici o opinie: încruciºeazã mâinile pe piept.4. Alege niºte afirmaþii bazate pe intereseleparticipanþilor, cum ar fi:- ocupaþiile la ºcoalã ar trebui sã fie toatã ziua;- îmi place pãtrunjelul;- roºu este culoarea mea preferatã;- mâncarea rece nu este gustoasã.5. Finiseazã prin votarea asupra unei afirmaþiicare poate fi implementatã imediat, aºa ca:- urmãtoarea lecþie va fi matematica (literatura)- mergem în excursie

- Þi-a plãcut sã votezi în acest mod?De ce da sau nu?- A votat prietenul tãu aºa cum aivotat ºi tu? Are oare aceastaimportanþã?- Existã situaþii când votul trebuiesã fie secret. De ce?- La final, þi-a dat votul tãu personalputere? Cum?

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 80: participarea copiilor si tinerilor

80

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Educaþie electoralã

A experimenta ºi a verbaliza respon-sabilitatea de a vota;A forma responsabilitatea individua-lã; deprinderile de luare a deciziei,gândire civicã, cooperare, comunicare

20-26 persoane

10-15 minute

De la 7 ani

Maºinuþe-maºinuþeMaºinuþe-maºinuþeMaºinuþe-maºinuþeMaºinuþe-maºinuþeMaºinuþe-maºinuþe

1. Pregãteºte un spaþiu cât mai largposibil.2. Explicã-le participanþilor cã veþijuca un joc în care toþi trebuie sãfie responsabili.

3. Ajutã-i sã formeze perechi ºi sã decidã cinedintre cei doi va fi „ºofer” ºi cine – „maºinã”.4. „ªoferii” vor sta în spatele „maºinilor” cu mâinilepe umerii „maºinilor”.5. „Maºinile” vor avea ochii închiºi.6. Spune-le „ºoferilor” sã-ºi conducã „maºinile”apãsând uºor cu mâinile pe umerii „maºinilor”.7. Spune-le „ºoferilor” sã înceapã când spui „ver-de” ºi sã se opreascã când spui „roºu”.8. Jucaþi câteva minute, apoi spune-le partici-panþilor sã se schimbe cu rolurile ºi continuaþi.

- Ce înseamnã sã fii responsabil?-Pentru ce era responsabil „ºoferul”?- Pentru ce era responsabilã„maºina”?- Ce se întâmplã dacã persoananu era responsabilã?- De ce trebuie oamenii sã fieresponsabili ºi sã voteze?- Ce ar putea sã se întâmple dacãoamenii nu ar fi responsabili ºi nuar vota?

Eu am dreptul ºi responsabilitatea de a vota

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 81: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

81

Învãþãm participarea

Educaþie electoralã

A experimenta ºi a verbaliza dreptulde a votaA forma stima pentru diversitate;deprinderile de luare a deciziei,comunicare

20-26 persoane

15 minute

Ai prefera...?Ai prefera...?Ai prefera...?Ai prefera...?Ai prefera...?

Eu am dreptul ºi responsabilitatea de a vota

1. Pregãteºte o listã cu opþiuni detipul celor sugerate.2. Formuleazã propoziþiile încât sãle oferi participanþilor douã opþiuni(de exemplu, „Ai prefera sã mãnâncimere sau portocale?”).3. Convenþional, fixeazã un peretepentru „mere” ºi altul opus pentru„portocale”. Roagã elevii sã sedeplaseze spre peretele caresimbolizeazã alegerea lor.

De la 9 ani

4. Propune mai multe opþiuni. Poþi sã le foloseºtipe cele sugerate jos sau sã gãseºti altele.Ai prefera:- sã înoþi sau sã te joci în zãpadã?- sã priveºti televizorul sau sã te joci cu un prieten?- sã te joci cu un câine sau cu un rechin?- sã mãnânci noroi sau gândaci?- sã faci o baie sau un duº?- sã conduci un avion sau un elicopter?- sã fii un vultur sau un iepure?5. Încheie cu o alegere care poate fi îndeplinitãimediat, de exemplu: „Ai prefera urmãtoarea orãsã fie geografia sau matematica?”.

ªtiai cã atunci când mergeai sprevreun perete, de fapt votai?- Þi-a plãcut sã arãþi ce preferinþeai?- Este bine sã nu fii de acord?(Puteþi discuta despre dreptul de anu fi de acord).- Dreptul de a vota þi-a dat puteresã faci schimbãri în clasã?- Ce schimbãri pot face alegãtoriiîn þara noastrã?- Au oamenii din þara noastrãdreptul de a vota?- Au oamenii din toate þãrile acestdrept?

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 82: participarea copiilor si tinerilor

82

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Educaþie electoralã

A experimenta drepturile alegãto-rului ºi discriminarea electoralã; Aforma o gândire civicã ºi deprinderide luare a deciziei; A cunoaºte insti-tuþiile ºi problemele sociale.

20-26 persoane

10-30 minute

De la 15 ani

Simularea Non-votãriiSimularea Non-votãriiSimularea Non-votãriiSimularea Non-votãriiSimularea Non-votãrii

1. Fãrã comentarii, împarte clasa îndouã grupuri într-un mod non-discri-minatoriu, de exemplu, dupã zilelede naºtere.

2. Oferã drepturi de alegãtor doar unui grup.3. Desfãºoarã votarea în legãturã cu un eveni-ment concret, cum ar fi activitãþile în timpul libersau bancul zilei, permiþând doar unui grup sãdecidã pentru întreaga clasã.4. Pãstreazã decizia.5. Dacã este posibil, mai târziu schimbã rolulgrupurilor ºi efectueazã o altã votare.

- Cum te-ai simþit atunci când nuaveai dreptul sã votezi?- Cum te-ai simþit atunci când aveaidreptul de a vota?- ªtiþi cã existau grupuri de oamenicare nu aveau dreptul sã voteze?- Cum credeþi, cine au fost aceioameni?- Cum credeþi cã se simþeau?- Credeþi cã era corect aºa?- Pot astãzi sã voteze toþi în lumeaîntreagã?

Eu am dreptul ºi responsabilitatea de a vota

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 83: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

83

Învãþãm participarea

Educaþie electoralã

A analiza caricaturile electorale carereprezintã apatia pentru a examinavaloarea votãrii Formarea respon-sabilitãþii individuale ºi a deprinderilorde gândire civicã, luare a deciziei

21-27 persoane

30-45 minute

De la 14 ani

Analiza caricaturilorAnaliza caricaturilorAnaliza caricaturilorAnaliza caricaturilorAnaliza caricaturilor

Copii ale caricaturilor electorale ºiale formularelor de analizã a carica-turilor pentru fiecare participant saugrup, pixuri sau creioane

- Din ce motive alegãtorii din þaranoastrã sunt apatici?- Pot caricaturile electorale sã ajutela soluþionarea problemei?- Care este scopul caricaturilor?- Analiza caricaturilor te-a fãcut maiconºtient de apatia electoralã?- Care sunt responsabil i tãþ i lecetãþenilor într-un stat democratic?- Ce se poate întâmpla cu democra-þia atunci când cetãþenii nu suntresponsabili? S-a întâmplat aceastavreodatã?

Eu am dreptul ºi responsabilitatea de a vota

1. Împarte grupul în echipe a câtetrei persoane.2. Decide ce caricaturã va examinafiecare grup.3. Oferã-le participanþilor timp sãcompleteze formularele de analizã.4. Dacã dispui de timp, roagãparticipanþii sã facã schimb decaricaturi ºi sã completeze formul-arul pentru altele.5. Când formularele au fostcompletate, propune-le participanþilorsã le analizeze în grupul mare.

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

MATERIALE

Page 84: participarea copiilor si tinerilor

84

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Fiºa „Caricaturi electorale“

1

2

3

Page 85: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

85

Învãþãm participarea

Caricaturile sunt o modalitate de exprimare aopiniei. Caricaturile au fost utilizate în publicaþiipe parcursul a sute de ani. Primele caricaturierau utilizate pentru informarea celor care nuputeau citi.

Caricaturile au unele caracteristici. Verificãcaracteristicile caricaturii tale:

Prezintã o problemã, nu o soluþie

Abordeazã o singurã problemã

Conþine desene cu oameni

Foloseºte exagerarea pentru ademonstra un punct de vedere

Aratã instituþii, aºa ca guvernuletc.

Caricatura – schimbarea sauschimonosirea trãsãturilor uneipersoane, dar care, totodatã sãfie posibil de recunoscut

Exagerarea – supraevidenþiereaunui eveniment sau situaþii

Stereotipizarea – arãtarea tuturorpersoanelor dintr-un anumit grupca acþionând la fel

Simboluri – folosirea unui semnsau obiect pentru a desemna ceva

Satira – folosirea inteligenþei ºi aridicolului pentru a râde de cevace pare a fi greºit

Etichetarea – folosirea cuvintelorscrise pentru a identifica date ºi cauze

Fiºa „Analiza caricaturilor electorale“

Caricaturile folosesc anumite tehnici pentru apromova mesajul lor. Verificã tehnicile pe carele include caricatura ta:

1 2 3

1 2 3

Care este problema în aceastã caricaturã?

Pe cine sau ce reprezintã personajele?

Este folosit vreun simbol pentru a adãuga sensuri? Care?

Este folositã vreo tehnicã pentru a adãuga sensuri? Care?

Este vreun titlu? Ce sens îi imprimã caricaturii?

Este caricatura veselã? Ce o face aºa?

Cum crezi, care este opinia caricaturistului asupra acestei probleme?

Eºti de acord cu opinia exprimatã în caricaturã? Explicã de ce?

1 2 3

Page 86: participarea copiilor si tinerilor

86

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Educaþie electoralã

A examina cu atenþie persoanele dinjur pentru perfecþionarea deprinderi-lor de primire a informaþiei; A formagândirea deschisã, responsabilitateaindividualã, autodisciplina, deprinde-rile de comunicare.

20-26 persoane

15 minute

De la 10 ani

TTTTTrei schimbãrirei schimbãrirei schimbãrirei schimbãrirei schimbãri

Eu studiez candidaþii ºi problemele

1. Spune-le participanþilor: „Probabilcã vi s-a întâmplat vreo datã sãuitaþi banii sau cartea într-o camerãîn care staþi foarte des. Când s-aîntâmplat, probabil cã v-aþi uitat înjur mult mai grijuliu decât vã uitaþide obicei. Când avem nevoie, putemexamina o persoanã sau un lucrufoarte atent. În aceastã activitatevom practica cum sã facem obser-vaþii cu atenþie”.

2. Împarte participanþii în perechi, unul în faþaceluilalt. Toate echipele vor juca simultan.3. Spune-le participanþilor sã priveascã cu atenþieunul la celãlalt.4. Când vei spune „Trei schimbãri!”, participanþiitrebuie sã se întoarcã spate la spate ºi sãefectueze trei schimbãri în înfãþiºarea lor: sã-ºischimbe coafura, sã-ºi dezlege ºireturile, sã-ºipunã maioul în pantaloni etc.5. Când toþi participanþii au fãcut schimbãrile,spune-le sã se întoarcã cu faþa unul spre celãlalt.6. Roagã participanþii sã gãseascã schimbãrilecare s-au produs în înfãþiºarea partenerului.7. Procedura poate fi repetatã de câteva ori,schimbând partenerii la întâmplare.

- Þi-ai îmbunãtãþit capacitatea dea observa altã persoanã?- Crezi cã ar trebui sã observãmcu atenþie o persoanã care doreºtesã devinã liderul nostru? De ce?- Cum putem noi observa sau aflainformaþii despre o persoanã caredoreºte sã devinã liderul nostru?- Ce informaþie trebuie sã cunoa-ºtem despre o persoanã caredoreºte sã devinã liderul nostru?- Cine doreºte sã devinã liderulnostru acum?- Ce informaþii aveþi voi despre el/ei? Cum aþi putea afla mai multe?

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 87: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

87

Învãþãm participarea

Educaþie electoralã

A identifica liderii care ne dirijeazãºi ne conduc; A dezvolta deprin-derile de luare a deciziei, coope-rare, comunicare.

20-26 persoane

10-15 minute

De la 11 ani

Cine-i liderul?Cine-i liderul?Cine-i liderul?Cine-i liderul?Cine-i liderul?

Eu studiez candidaþii ºi problemele

1. Spune-le participanþilor: „Înainte caeu sã devin formator/profesor, amstudiat la colegiu/universitate pentrua putea dirija procesul vostru deînvãþare. Într-o societate democraticã,liderii studiazã problemele þãrii pentruca aceastã informaþie sã-i ajute sãdirijeze populaþia în rezolvarea lor. Înactivitatea ce urmeazã un lider ne vaconduce”.

2. Aranjeazã participanþii într-un cerc.3. Roagã un participant sã iasã din salã.4. Împreunã cu cei rãmaºi, alege un lider.5. Spune-i liderului cã va avea de fãcut diferitemiºcãri: sã ridice mâinile, sã batã din picioare, sãclatine din cap, sã dea din ochi etc. Toþi ceilalþiparticipanþi vor trebui sã urmeze acþiunile liderului.6. Cheamã participantul de dupã uºã înapoi însalã ºi spune-i sã stea în mijlocul cercului, sãurmãreascã alþi participanþi ºi sã încerce sãidentifice liderul.7. Când liderul a fost descoperit, el iese din salãºi activitatea continuã cu alegerea unui lider nou.

- Ce a fãcut liderul în acest joc?- Ce fac liderii din comunitatea,judeþul, statul nostru?- Poþi numi câþiva lideri în casa,ºcoala sau comunitatea noastrã?- Ai fost vreo datã lider?- Ai urmat vreo datã un lider?- Existã unele modalitãþi anumiteîn care liderii ar trebui sã acþioneze?- În alegerile urmãtoare cine doreºtesã devinã lider?- Ce ºtii despre el/ei?- Cum vei decide pentru cine sãvotezi?

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 88: participarea copiilor si tinerilor

88

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Educaþie electoralã

A experimenta votarea cu ºi fãrãinformaþii adecvate; A forma gândi-rea deschisã, responsabilitatea indivi-dualã, deprinderile de luare a deciziei.

20-26 persoane

5-10 minute

De la 12 ani

Douã buletineDouã buletineDouã buletineDouã buletineDouã buletineEu studiez candidaþii ºi problemele

- Ce diferenþã este între buletinul Aºi buletinul B?- Þi-ai schimbat votul de îndatã ceai avut informaþia din buletinul B?- De ce este important sã aduniinformaþie înainte de a vota?- De unde putem obþine informaþiiînainte de a vota?

Copii ale fiºei „Douã buletine” (câteun buletin A ºi B pentru fiecareparticipant), pixuri sau creioane

1. Fãrã nici o instrucþiune, împarte-le participanþilor buletinul A ºiroagã-i sã voteze.2. Afiºeazã rezultatele pe tablã.3. Împarte-le participanþilor buletinulB ºi roagã-i sã voteze din nou.Împreunã calculaþi rezultatele.

Buletinul BBuletinul BBuletinul BBuletinul BBuletinul B

Voteazã aºa

1. ªcoala va fi anul împrejur

2. Recreaþia va fi înlocuitã cu20 de aºezãri

3. Îngheþata se va servi doarcu aromã de usturoi

4. Temã pentru acasã nu va fiîn week-end

5. Vor fi televizoare în ºcoli, darse va difuza numai publicitate

Fiºa „Douã buletine”Fiºa „Douã buletine”Fiºa „Douã buletine”Fiºa „Douã buletine”Fiºa „Douã buletine”

Buletinul ABuletinul ABuletinul ABuletinul ABuletinul A

Voteazã aºa

1. ªcoalã

2. Recreaþie

3. Îngheþatã

4. Temã pentru acasã

5. Televizor

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

MATERIALE

N uN uN uN uN uDaDaDaDaDa N uN uN uN uN uDaDaDaDaDa

Page 89: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

89

Învãþãm participarea

Educaþie electoralã

A examina activitatea preºedintelui pen-tru a discuta caracteristicile pe care artrebui sã le aibã un candidat preziden-þial; A forma gândirea civicã; deprin-derile de luare a deciziei, comunicare,cooperare; A cunoaºte instituþiile.

20-26 persoane

20 minute

De la 15 ani

Pãlãria preºedinteluiPãlãria preºedinteluiPãlãria preºedinteluiPãlãria preºedinteluiPãlãria preºedintelui

Eu studiez candidaþii ºi problemele

- Care pãlãrie ai dori s-o porþi? Dece?- Care pãlãrie n-ai dori s-o porþi?De ce?- Cum învaþã un preºedinte sã facãtoate aceste lucruri?- Cum ar putea fiecare din noi sãse pregãteascã pentru a devenipreºedinte?- Crezi cã actualii candidaþi suntdestul de pregãtiþi pentru a exercitafuncþia de preºedinte?- Care candidat crezi cã este celmai pregãtit?- Dacã nu ºtii, cum ai putea afla?- Ce experienþã crezi cã ar trebuisã aibã un candidat prezidenþial?- Ce caracteristici crezi cã ar trebuisã aibã un candidat prezidenþial?

Copii ale fiecãrei pãlãrii din fiºa„Pãlãria preºedintelui”, foarfece, clei,cinci cutii, copii ale fiºei „Lucrul preºe-dintelui”

preºedinte ºi explicã toate cuvintele care le-arputea fi necunoscute.4. Ajutã participanþii sã se împartã în grupuri acâte trei.5. Oferã fiecãrui grup câte un set de fiºe.6. Roagã grupurile sã discute conþinutul fiecãreifiºe, sã decidã cãrei pãlãrii i se potriveºte fiecareactivitate ºi sã plaseze fiºele în cutia respectivã.7. Când toate fiºele sunt în cutii, invitã câte unparticipant sã stea în dreptul fiecãrei cutii, sã scoatãcâteva fiºe din ele ºi sã le citeascã întregului grup.8. Lasã participanþii sã discute dacã ei cred cãactivitatea cititã corespunde „pãlãriei”.

1. Taie modelele de pãlãrii ºi lipeºtefiecare pãlãrie pe o cutie deschisã.2. Copie ºi taie câte un set de fiºe„Lucrul preºedintelui” pentru fiecaregrup din trei persoane.3. Discutã cu participanþii despreîmputernicirile ºi îndatoririle unui

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

MATERIALE

Page 90: participarea copiilor si tinerilor

90

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Fiºa „Pãlãria preºedintelui“Fiºa „Pãlãria preºedintelui“Fiºa „Pãlãria preºedintelui“Fiºa „Pãlãria preºedintelui“Fiºa „Pãlãria preºedintelui“

Page 91: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

91

Învãþãm participarea

Fiºa „Lucrul preºedintelui”Fiºa „Lucrul preºedintelui”Fiºa „Lucrul preºedintelui”Fiºa „Lucrul preºedintelui”Fiºa „Lucrul preºedintelui”

ªef de partidªef de partidªef de partidªef de partidªef de partid1. Conduce un partid politic2. Susþine alþi membri ai partidului

ªef diplomatªef diplomatªef diplomatªef diplomatªef diplomat3. Merge la întruniri internaþionale4. Duce tratative5. Ajutã la soluþionarea problemelor dintre alte naþiuni6. Acrediteazã ambasadori

ªef executivªef executivªef executivªef executivªef executiv1. Emite legi2. Pregãteºte bugetul3. Primeºte oficialitãþi guvernamentale

Fiºa „Rãspunsuri”Fiºa „Rãspunsuri”Fiºa „Rãspunsuri”Fiºa „Rãspunsuri”Fiºa „Rãspunsuri”

4. Previne pericolele naþionale5. Scuteºte criminalii de pedeapsã

Comandant al forþelor armateComandant al forþelor armateComandant al forþelor armateComandant al forþelor armateComandant al forþelor armate1. Apãrã þara în timp de rãzboi2. Þine þara în putere în timpul pãcii

ªef de statªef de statªef de statªef de statªef de stat1. Organizeazã ceremonii ºi dineuri pentru oficia-litãþile strãine2. Felicitã cetãþenii în noaptea de anul nou3. Þine conferinþe de presã4. Decerneazã medalii5. Efectueazã vizite oficiale în alte þãri

Conduce un partid politic

Susþine alþi membri ai partidului

Ajutã la soluþionarea problemelor dintre altenaþiuni

Pregãteºte bugetul

Previne pericolele naþionale

Scuteºte criminalii de pedeapsã

Emite legi

Apãrã þara în timp de rãzboi

Þine þara în putere în timpul pãcii

Þine conferinþe de presã

Efectueazã vizite oficiale în alte þãri

Felicitã cetãþenii în noaptea de anul nou

Duce tratative

Primeºte oficialitãþi guvernamentale

Organizeazã ceremonii ºi dineuri pentruoficialitãþile strãine

Decerneazã medalii

Merge la întruniri internaþionale

Acrediteazã ambasadori

Page 92: participarea copiilor si tinerilor

92

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

- Candidaþii învingãtori ºi-au îndepli-nit toate aceste promisiuni?- Cum credeþi, candidaþii au fost sinceriatunci când au fãcut aceste promisiuni?- De ce poate fi dificil sã þii promi-siunile din timpul campaniei?

1. Instruieºte participanþii sã gã-seascã promisiunile candidaþilorînvingãtori la ultimele alegeri,examinând ziare, reviste, anunþurisau urmãrind TV.2. Pentru aceastã activitate partici-panþii se pot grupa în echipe de 2-3persoane.3. Roagã-i sã enumere promisiunilecandidaþilor ºi sã facã niºte preziceriîn ºirul potrivit din fiºã.4. Pãstreazã fiºele pentru câteva luni,iar apoi împarte-le participanþilorpentru a completa ultimul ºir.

Educaþie electoralã

A urmãri promisiunile pe care le-aufãcut candidaþii; A implica partici-panþii în procesele ce au loc în socie-tate; A dezvolta gândirea civicã,autodisciplina, rãbdarea, deprin-derile de luare a deciziei.

20-26 persoane

15 minute pentru instrucþiuni,câteva luni pentru continuare

De la 16 ani

Promisiuni de îndeplinitPromisiuni de îndeplinitPromisiuni de îndeplinitPromisiuni de îndeplinitPromisiuni de îndeplinit

Eu continui sã fac diferenþã

Copii ale fiºei „Promisiuni de înde-plinit” pentru fiecare participant saugrup

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

MATERIALE

Page 93: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

93

Învãþãm participarea

Fiºa „Promisiuni de îndeplinit”Fiºa „Promisiuni de îndeplinit”Fiºa „Promisiuni de îndeplinit”Fiºa „Promisiuni de îndeplinit”Fiºa „Promisiuni de îndeplinit”

PREZICERI REZULTATECandidatul......................................

A PROMIS

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Eu prezic cã el/ea.....................................aceastã promisiune

Page 94: participarea copiilor si tinerilor

94

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Educaþie electoralã

A experimenta procesele de expri-mare a opiniilor ºi luare a deciziilor;A conºtientiza importanþa sistemelorelectorale.

20-26 persoane

45 minute

De la 15 ani

Puterea de deciziePuterea de deciziePuterea de deciziePuterea de deciziePuterea de decizie

- Cum pot fi implicaþi tinerii în pro-cesele electorale ºi de informare afactorilor de decizie despre proble-mele lor?- Cum au fost luate deciziile înfiecare grup?- Cum afecteazã diferite modalitãþide votare rezultatele alegerilor?

3. Roagã-i sã se gândeascã la o listã cu scopuripe care ar dori sã le îndeplineascã dacã vor fialeºi. Scopurile trebuie sã includã teme care suntlegate de drepturile tinerilor din comunitatea/regiunea lor, de exemplu, educaþie pentru toþi,dreptul la joacã ºi asigurarea sãnãtãþii.4. Desfãºuraþi o campanie electoralã ºi alegeþiun partid. Pot fi folosite diferite modalitãþi dealegere, de exemplu sistemul de votare închisãsau secretã sau prin ridicarea mâinii.5. Discutaþi cu grupul modul de funcþionare alsistemului electoral.

1. Împarte participanþii în grupuride 4-6 persoane.2. Explicã fiecãrui grup cã sarcinalui este sã formeze un nou blocelectoral. Activitatea poate fi folositã în scopul

alegerii unui consiliu al clasei/ºcolii/comunei

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

ALTERNATIVA

Page 95: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

95

Învãþãm participarea

Participare

A facilita înþelegerea noþiunilor„participare”, „tineri”, „procese”,„luare de decizii”

20-26 persoane

20-25 minute

De la 15 ani

Ce este participarea tinerilorCe este participarea tinerilorCe este participarea tinerilorCe este participarea tinerilorCe este participarea tinerilor la procesul de luare a deciziilor? la procesul de luare a deciziilor? la procesul de luare a deciziilor? la procesul de luare a deciziilor? la procesul de luare a deciziilor?

Discutaþi în grupul mare acesterezultate, notând toate ideile pe ocoalã de hârtie sau pe tablã.

Foi, pixuri, carioca ºi o coalã marede hârtie sau cretã ºi tablã

Dacã formezi patru grupuri, fiecaredin ele poate discuta o singurãîntrebare.

1. Împarte participanþii în echipede 4-5 persoane.2. Roagã fiecare grup sã discuteurmãtoarele subiecte:- Ce este participarea?- Ce înþelegem prin „tineri”?- În ce procese se pot implica tinerii?- Ce înseamnã luare de decizii, cedecizii pot lua tinerii?3. Roagã participanþii sã prezinterezultatele lucrului grupului lor.

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

ALTERNATIVA

Page 96: participarea copiilor si tinerilor

96

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Participare

A identifica obstacolele în caleaparticipãrii tinerilor la diferite niveluri

20-26 persoane

25 minute

De la 15 ani

Problemele participãriiProblemele participãriiProblemele participãriiProblemele participãriiProblemele participãrii

Poþi folosi urmãtoarele întrebãri:- Care sunt obstacolele în partici-parea tinerilor care se observã lafiecare niveluri?- Adulþii creeazã condiþii pentru catinerii sã participe?- Ce pot face tinerii/adulþii pentruca tinerii sã participe?

Foi, pixuri

Împarte participanþii în patru echipe.Fiecare echipã va discuta unul dinpatru subiecte:- De ce tinerii nu participã în familie?- De ce tinerii nu participã în ºcoalã?- De ce tinerii nu participã la nivellocal?- De ce tinerii nu participã la nivelnaþional?

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 97: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

97

Învãþãm participarea

Participare

A ajuta participanþii sã reflectezeasupra felului în care tinerii pot învãþasã aibã un comportament responsa-bil, þinând cont de drepturile celorlalþi

20-26 persoane

20-30 minute

De la 15 ani

PPPPParticiparea prin educaþiearticiparea prin educaþiearticiparea prin educaþiearticiparea prin educaþiearticiparea prin educaþie

Încheie activitatea cu o discuþie îngrupul mare. Pe parcursul discuþieiparticipanþii nu mai joacã rolurilede elevi sau inspectori. Cum vãd eicãile de îmbunãtãþire a educaþieiîn domeniul drepturilor copilului?

1. Divizeazã participanþii în 2 gru-puri. Primul grup va juca rolul ele-vilor care au fost rugaþi sã vinã curecomandãri pentru îmbunãtãþireasituaþiei în ºcoli.2. Acest grup se mai împarte în 3-4grupuri mai mici, reprezentândgrupuri de elevi din diferite ºcoli.

Roagã fiecare subgrup sã elaboreze un planpentru a îmbunãtãþi predarea/învãþarea dreptu-rilor ºi a responsabilitãþilor în ºcolile lor.3. Celãlalt grup va reprezenta inspectorii dreptu-rilor ºi responsabilitãþilor. Acest grup, la fel, seva împãrþi în 3-4 subgrupuri mai mici, repre-zentând grupuri diferite de inspectori. Roagãfiecare echipã de inspectori sã elaboreze criteriide evaluare ale planurilor ºcolare de predare/învãþare a drepturilor ºi responsabilitãþilor.4. Oferã-le grupurilor timp suficient pentruelaborarea planurilor/criteriilor. Roagã grupurilede elevi sã-ºi prezinte planurile. Încurajeazãinspectorii sã punã cât mai multe întrebãri.

Activitatea poate fi simplificatãpentru part icipanþi i mai mici,desfãºurând doar pasul 2.

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

ALTERNATIVA

Page 98: participarea copiilor si tinerilor

98

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

Acest exerciþiu poate demonstra cum,adesea, tinerii sunt excluºi de laluarea deciziilor care îi afecteazã.Discutaþi activitatea. Foloseºteurmãtoarele întrebãri:- Au existat asemãnãri sau deosebirimajore dintre viziunile „adulþilor” ºiale „tinerilor”?- Au fost luate deciziile asupraprioritãþilor? În ce mod?- Roagã reprezentanþii grupului de„tineri” sã aducã exemple de situaþiidin timpul activitãþii în care ei, catineri, nu au fost consultaþi în pri-vinþa deciziilor fãcute ºi în caresituaþii ei au fost consultaþi?

Participare

A sublinia percepþiile diferite pe caretinerii ºi adulþii le pot avea uniidespre alþii. Aceastã activitate vacontribui la dezvoltarea atmosfereide lucru în echipã/în grup, ca partea dreptului la asociere.

participanþii vor fi divizaþi în 2 grupuri

30-45 minute

De la 15 ani

Planificarea timpului liberPlanificarea timpului liberPlanificarea timpului liberPlanificarea timpului liberPlanificarea timpului liber

Foi, pixuri

1. Anunþã grupul cã acþiunea se vadesfãºura imaginar într-un loc undese organizeazã întrunirile comunitãþii.Ei vor trebui sã planifice activitateaunui nou centru comunitar deagrement. Împreunã cu grupul poþiaranja camera într-un mod anumitºi sã vã gândiþi în ce mod ºi de cãtrecine va fi moderatã discuþia finalã2. Divizeazã participanþii în 2 gru-puri. Un grup va juca rolul adulþilordin comunitate. Roagã-i sã planifice

un ºir de activitãþi care ar fi potrivite pentru tineriîn cadrul centrului. Roagã-i sã facã o listã cuechipamentul necesar. Mai apoi roagã-i sã planificeniºte activitãþi pentru ei (adulþii) în cadrul centrului.3. Celãlalt grup va juca rolul tinerilor dincomunitate. Mai întâi roagã-i sã facã o listã deactivitãþi care ar fi potrivite pentru adulþi în cadrulcentrului ºi o listã cu echipamentul necesar. Apoiroagã-i sã planifice un ºir de activitãþi pentru ei(tinerii) în cadrul centrului.4. Propune ambelor grupuri sã prezinte ideilelor. Mai întâi listele de activitãþi ºi echipamentepentru tineri, apoi – pentru adulþi.5. Dupã ce ideile au fost prezentate, împarteparticipanþii în grupuri mixte, mai mici, în caresã fie prezenþi ºi „tinerii”, ºi „adulþii”. Fiecaregrup va trebui sã decidã asupra prioritãþilorpentru noul centru.

TEMA

OBIECTIVE

MÃRIMEAGRUPULUI

TIMP

VÎRSTA

MATERIALE

DESFÃ-ªURAREA

EVALUARE

Page 99: participarea copiilor si tinerilor

99

De unul singur sau împreunãcu prietenii poþi ...

1. Sã scrii un articol (un eseu)despre cum ai vrea sã aratecomunitatea ta peste 10 ani.

2. Sã ridici de jos o hârtie înfiecare zi timp de o lunã.

3. Sã citeºti o carte despreistoria localitãþii tale.

4. Sã vizitezi un loc de culturã.

5. Sã citeºti în biblioteca dinlocalitate o datã pe lunã.

6. Sã culegi o istorie importantãcare a avut loc în localitateata, dar nu a fost elucidatã înmass-media localã ºi trimite oscrisoare despre aceasta reda-ctorilor ziarelor, posturilor deradio ºi TV locale.

7. Sã faci o mapã în care sãaduni articole tãiate din ziarecu probleme comunitare pe careai dori sã le abordezi.

8. Sã te plimbi pânã în cealaltãparte a oraºului pentru a ocunoaºte.

9. Sã-i duci ceva de mâncareunui vecin sãrac.

10. Sã practici cel puþin un gestdrãguþ pe zi.

11. Sã faci cunoºtinþã cu cinevadin localitatea ta pe care nu-lcunoºti.

12. Sã fii mentor pentru cineva– învaþã-l niºte deprinderi careîl vor ajuta în viaþã sau la lucru.

13. Sã citeºti în fiecare duminicãpaginile de opinie ºi editorialeledin ziarul tãu.

14. Sã faci o donaþie de caritateîn fiecare an.

15. Sã mergi la o întâlnire a con-siliului ºcolar sau orãºenescdoar pentru a asculta.

16. Sã te abonezi la ziarul local.

17. Sã-þi faci abonament la bi-bliotecã ºi sã-l foloseºti.

18. Sã faci o listã cu 10 lucruripe care ai vrea sã le schimbiîn comunitatea ta ºi s-o trimiþiprimarului ºi membrilor con-siliului local. Sã revii cu un sunetpentru a vedea cum puteþi lucraîmpreunã asupra acestei liste.

19. Sã ajuþi la organizarea unuieveniment anti-alcool sau anti-drog pentru tineri.

20. Sã citeºti o carte desprecomunitate ºi probleme sociale.

21. Sã suni sau sã vizitezi un

ONG din apropiere pentru aîntreba cum ai putea fi voluntar.

22. Sã înveþi cum sã acorziprimul ajutor.

23. Sã cunoºti unul dintre oficialiilocali aleºi.

24. Sã studiezi o limbã strãinãla cursuri.

25. Sã-þi rezervezi cel puþin o orãpe sãptãmânã pentru a face lucrucomunitar (în folosul comunitãþii).

26. Sã gãseºti pe cineva careface lucruri bune pentru comu-nitate (un membru al consiliuluilocal, un profesor, un voluntaretc.) ºi sã-i adresezi o scrisoarede mulþumire.

27. Sã conduci un copil vecinla bibliotecã ºi sã-i organizeziun tur al localului.

28. Sã-þi iei angajamentul sãcunoºti trei oameni din grupurietnice diferite de al tãu.

29. Sã afli numele fiecãrui copildin blocul tãu.

30. Sã devii voluntar într-ocomunitate sau o organizaþie carepromoveazã drepturile omului

31. Sã susþii evenimentele comu-nitare publice care abordeazã

93 de lucruri pe care le poþi face pentru comunitatea ta

Page 100: participarea copiilor si tinerilor

100

Ghidul participãrii copiilor ºi tinerilor

problemele drepturilor omului,care adunã fonduri, contribuiela sensibilizarea opiniei publicecare demonstreazã solidaritatecu cei oprimaþi ºi promoveazãacþiuni efectuate de cãtre oficiali.

32. Sã te alãturi unui grup muzi-cal care cântã la asemeneaevenimente.

33. Sã iei parte sau sã organizezidemonstraþii publice.

34. Sã scrii articole pentru sausã publici un buletin informativ.

35. Sã lansezi un proiect comu-nitar împreunã cu tinerii cu disa-bilitãþi.

36. Sã produci lucrãri de artãpentru expoziþii.

37. Sã le transmiþi ºi altoradeprinderile ºi cunoºtinþele taledespre drepturi.

38. Sã faci schimb de experienþãcu alþii.

39. Sã participi la seminare ºiconferinþe pentru a-þi forma noiabilitãþi ºi a întâlni oameni noi.

40. Sã faci lobby ºi adreseazã-le politicienilor scrisori.

41. Sã organizezi expoziþii.

42. Sã elaborezi postere.

43. Sã dai interviuri în presã.

44. Sã produci, sã organizezi ºisã participi la programele radio.

45. Sã te joci cu un grup decopii din ºcoala-internat timp deo orã în fiecare sãptãmânã.

46. Sã stabileºti legãturi comuni-tare prin vizitarea ºi asistenþapersoanelor în vârstã.

47. Sã stabileºti un grup deajutorare ºi susþinere pentru alucra cu tinerii care au dificultãþiîn învãþare.

48. Sã documentezi proiecteleîn rapoarte.

49. Sã organizezi conferinþe ºialegeri pentru organizaþiile detineret.

50. Sã vorbeºti în public.

51. Sã colectezi fonduri.

52. Sã organizezi o petrecerepentru a-i cunoaºte pe toþi ceicare locuiesc în blocul / cartie-rul tãu.

53. Sã vã adunaþi împreunãpentru a face un brainstormingcu o listã de proiecte comuni-tare. Apoi sã alegeþi trei ideipentru a lucra asupra lor.

54. Sã formezi un comitet pentruspaþii verzi pentru a sugeraunde sã fie create parcuri ºispaþii deschise.

55. Sã recrutezi câþiva adulþipentru a ajuta copiii din cartier(care nu merg la ºcoalã) sãînveþe a citi.

56. Sã iniþiezi un grup pentru avã întâlni o datã pe lunã ºi adiscuta despre problemelecomunitãþii.

57. Sã gãseºti un lot liber, sã aflicine este proprietarul ºi sã-i ceripermisiunea sã-l cureþi ºi sã-lplantezi.

58. Sã organizezi o zi a plantãriipomilor ºi florilor.

59. Sã întrebi cel puþin opersoanã pe zi ce pãrere aredespre problemele comunitãþiiºi ce probleme ar dori ea sãvadã schimbate/rezolvate.

60. Sã vã grupaþi ºi sã faceþirândul pentru a acorda serviciicel puþin o datã pe sãptãmânãfamiliilor cu un singur pãrinte.

61. Sã planificaþi ºi sã faceþidesignul unei zone comune dinlocalitate pentru a o amenaja cateren de joc sau piaþã publicã.

62. Sã gãseºti cel puþin alte douãpersoane pentru a desfãºura ozi a curãþeniei/reparaþiei înºcoalã.

63. Sã începeþi un proiect istoricîn cadrul cãruia elevii sãintervieveze adulþii / bãtrâniidespre experienþele lor.

64. Sã înfiinþezi sau sã te alãturiunei asociaþii.

65. Sã creezi o grãdinã comuni-tarã.

66. Sã iniþiezi ºi sã contribui laun proiect local de artã.

67. Sã organizezi o zi a curãþiriiizvorului sau râului.

68. Sã deschizi un grup demuzicã sau de artã pentru copii.

69. Sã înfiinþezi un centru de studiiunde copiii sã-ºi facã temele deacasã ºi sã fii tutorele lui.

70. Sã construieºti o casã aumanitãþii.

Page 101: participarea copiilor si tinerilor

Capitolul III

101

Învãþãm participarea

În familie puteþi ...În familie puteþi ...În familie puteþi ...În familie puteþi ...În familie puteþi ...

71. Sã luaþi masa toþi împreunãcel puþin o datã pe zi – folosiþiocazia de a discuta despreproblemele comunitãþii.

72. Sã participaþi la realizareafuncþiilor ºcolii.

73. Sã gãzduiþi un elev din altãlocalitate pentru o sãptãmânã.

74. Sã mergeþi împreunã pentrua duce mâncare la un azilpentru sãraci/bãtrâni.

75. Sã faceþi regulã în dulapuriºi sã duceþi lucrurile vechi la ofundaþie de caritate.

76. Sã citiþi cu voce tareDeclaraþia Universalã a Dreptu-rilor Omului sau Convenþia cuprivire la Drepturile Copilului.

77. Sã vizionaþi un spectacol lateatru.

78. Sã faceþi voluntariat trei orepe sãptãmânã într-o ºcoalã, unspital sau un centru de tineri.

79. Sã petreceþi o zi ca turiºti înpropria localitate.

80. Sã greblaþi ºi sã strângeþifrunzele la un bãtrân sau unvecin cu disabilitãþi.

81. Sã vã informaþi ºi sã-i infor-maþi ºi pe alþii (familii, prieteni,cunoºtinþe) despre drepturileomului.

82. Sã colectaþi informaþii latema drepturile omului din ziareºi reviste.

La locul tãu de muncã poþi ...

83. Sã amenajezi o cutie pentrumaculaturã.

84. Sã te alãturi unei asociaþiicivice ºi sã recrutezi doi colegide serviciu în calitate de membri.

85. Sã le spui colegilor tãi delucru despre un proiect dinlocalitatea ta.

86. Sã organizezi o cinã pentrua discuta alegerile ºi problemelelocale.

87. Sã duceþi mâncare la un azilde persoane fãrã loc de trai.

88. Sã organizezi un grup dediscuþii pentru a explora cumcompania / întreprinderea /uzina voastrã ºi angajaþii ei potdeveni mai implicaþi în soluþio-narea problemelor comunitare.

89. Sã-þi încurajezi colegii sãînceapã un program de donaþii.

90. Sã organizezi un comitetalcãtuit din lideri de afaceriresponsabil de dezvoltareamodalitãþilor pentru ca sectorulde afaceri sã devinã mai implicatîn dezvoltarea comunitarã.

91. Sã recrutezi oameni de afaceripentru un consiliu consultativ casã ajute micul business sã sedezvolte în zonele dezavantajate.

92. Sã organizezi ziua anualã amersului la serviciu pe jos saucu bicicleta.

93. Sã organizezi o livrare demâncare sau de haine colectatede la colegii tãi de serviciu.

Page 102: participarea copiilor si tinerilor

102

De azi înainte, în oraºe ºicomune, adulþii nu vor maidecide totul!

...ªi tinerii vor avea dreptul lacuvânt!

Ce este consiliul localCe este consiliul localCe este consiliul localCe este consiliul localCe este consiliul localal copiilor ºi tinerilor?al copiilor ºi tinerilor?al copiilor ºi tinerilor?al copiilor ºi tinerilor?al copiilor ºi tinerilor?

Prin sprijinirea unor consiliilocale ale copiilor ºi tinerilordorim sã le oferim acestora unspaþiu de exprimare ºi depromovare a propriilor aspiraþii,un dialog cu lumea celor adulþi.În acelaºi timp, se urmãreºtecrearea unui cadru care sã lepermitã atât autoritãþilor locale,cât ºi educatorilor ºi grupurilorcivice locale sã intervinã eficientîn promovarea drepturilortinerei generaþii. Credem cãasumarea valorilor cetãþenieidemocratice de cãtre adoles-cenþi este necesarã pentru aconsolida democraþia în Republi-ca Moldova.

Consiliile locale ale copiilor ºitinerilor le permit sã-ºi exprimepãrerile ºi sã-ºi realizezeproiectele proprii. Acesteafuncþioneazã, în general, dupãmodelul consiliilor locale aleadulþilor.

Proiectul de creareProiectul de creareProiectul de creareProiectul de creareProiectul de crearea unui clcta unui clcta unui clcta unui clcta unui clct

Totul începe cu crearea grupu-lui de iniþiativã, care se vaocupa de mediatizarea proiec-tului ºi organizarea alegerilor ºiactivitãþii CLCT. Grupul deiniþiativã poate fi format dinreprezentanþi ai elevilor, tineri-lor, cadrelor didactice, lucrãto-rilor primãriei, membrilor ONGdin localitate, pãrinþilor ºi din altepersoane interesate în creareaunui CLCT în localitatea lor. Esteimportant ca grupul de lucru sãse întruneascã ºi sã discute încadrul ºedinþelor despre scopulºi necesitatea creãrii consiliuluiºi al despre rolul copiilor ºitinerilor în cadrul CLCT.

Pentru a oferi mai multe ºanseviitorului consiliu, ar fi bine caproiectul de creare a lui sã fieobiectul unor lungi reflecþii ºidiscuþii între membrii grupului deiniþiativã ºi parteneri, sã vinã îninteracþiune cu principiile politiciide tineret. Dacã tinerii au alessã realizeze acest proiect, estepreferabil ca mai multe asociaþii,instituþii, organizaþii, grupuri sãparticipe la elaborarea ºi larealizarea lui. Aceasta este omodalitate de a demonstra

respect faþã de parteneri ºi unatu pentru succesul consiliului.Astfel, realizarea proiectului vafi meritul întregii comunitãþi.

Un consiliu creat în grabã gene-reazã neînþelegeri care puteaufi evitate dacã modalitãþile deorganizare ale lui ar fi fostdiscutate din timp. Dacã copiiiºi tinerii se adreseazã la Primãriecu cererea de colaborare, esteimportant ca proiectul consiliuluisã fie discutat cu ei. Autoritãþilepot de asemenea consulta tineriicu privire la modalitãþile decreare a unui consiliu.

Obiectivele ºiObiectivele ºiObiectivele ºiObiectivele ºiObiectivele ºimodalitãþile de crearemodalitãþile de crearemodalitãþile de crearemodalitãþile de crearemodalitãþile de crearea unui consiliua unui consiliua unui consiliua unui consiliua unui consiliu

Puteþi face apel la cele treiobiective esenþiale:

1. stabilirea dialogului ºi aparteneriatului între tineri ºifactorii de decizie ai comunitãþii;

2. stabilirea unei modalitãþi deexprimare a tinerilor;

3. realizarea unei schimbãriîmpreunã cu ºi pentru tinerii dincomunitate.

În rezultat, dacã pornim de laideea cã dialogul cu tinerii este

Anexã

Cum se creeazã un consiliulocal al copiilor ºi tinerilor?Etape ºi paºi în crearea unui CLCT

Page 103: participarea copiilor si tinerilor

103

Anexã Etape ºi paºi în crearea unui Consiliu Local al Copiilor ºi Tinerilor

important, atunci trebuie sãprevedem din timp suficienteîntrevederi între tineri ºi factoriide decizie. Dacã se insistãasupra opiniei tinerilor, trebuiesã privilegiem mijloacele carepermit o exprimare realã aacesteia.

PromovareaPromovareaPromovareaPromovareaPromovareaºi mediatizareaºi mediatizareaºi mediatizareaºi mediatizareaºi mediatizareaacþiunii în comunitateacþiunii în comunitateacþiunii în comunitateacþiunii în comunitateacþiunii în comunitate

Coordonatorii locali vor explicaproiectul pãrinþilor, profesorilor,administraþiei publice locale,tinerilor – viitorii alegãtori, vorîmpãrtãºi experienþa acumulatãtuturor membrilor grupului deiniþiativã.

Împreunã cu alte persoaneinteresate din comunitate,coordonatorii locali ºi grupul deiniþiativã vor începe organizareacampaniei electorale.

Campania electoralã ºiCampania electoralã ºiCampania electoralã ºiCampania electoralã ºiCampania electoralã ºialegerea membriloralegerea membriloralegerea membriloralegerea membriloralegerea membrilorclctclctclctclctclct

Cum sunt organizate majori-tatea Consiliilor Locale aleCopiilor ºi Tinerilor?

Toþi elevii din clasele vizate (deobicei V–XI) ºi cei care îndepli-nesc condiþiile impuse de Legeaelectoralã localã voteazã pentrua-ºi alege reprezentanþii înConsiliul Local al Copiilor ºiTinerilor. Alegerea este expri-matã în scris, pe buletine de vot,respectând caracterul secret alvotului ºi procedura electoralã.Durata mandatului pentru caretinerii sunt aleºi în ConsiliulLocal este stipulatã în Legeaelectoralã adoptatã în comu-nitatea în care se desfãºoarãalegerile.

În localitatea voastrã, ca ºi înalte localitãþi din RepublicaMoldova, voi de asemeneaaveþi dreptul la vot pentru aalege propriul vostru ConsiliuLocal al Copiilor ºi Tinerilor!

Cum se vorCum se vorCum se vorCum se vorCum se vororganiza alegerile?organiza alegerile?organiza alegerile?organiza alegerile?organiza alegerile?

Pentru a începe campaniaelectoralã, trebuie sensibilizatãopinia publicã, în specialcandidaþii ºi alegãtorii.

Sensibilizarea candidaþilorSensibilizarea candidaþilorSensibilizarea candidaþilorSensibilizarea candidaþilorSensibilizarea candidaþilorLa orele de clasã sau laîntrunirile pe ºcoalã profesoriipot explica elevilor rolul ºi modulde funcþionare a CLCT. O altãmetodã este distribuirea afiºelor,placatelor prin ºcoalã ºi plasareaunui anunþ în ziarul ºcolii.

Sensibilizarea alegãtorilorSensibilizarea alegãtorilorSensibilizarea alegãtorilorSensibilizarea alegãtorilorSensibilizarea alegãtorilor

Alegãtorii se vor implica într-omãsurã mai mare în alegerileconsiliului local, dacã ºcoala areo „culturã” a participãrii, adicãelevii au deprinderi de a-ºi

alege ºi de a delega reprezen-tanþi din partea clasei care seîntrunesc pentru a îmbunãtãþisituaþia în ºcoalã ºi, dacã înfiecare clasã elevii se unescîntr-un consiliu al clasei, undepot sã-ºi expunã opiniile ºi sã-ºireprezinte colegii.

Pentru ca sensibilizarea alegãto-rilor sã fie eficientã, va fi însoþitãde susþinerea profesorilor caretrebuie sã fie atenþi la toateiniþiativele care faciliteazãexprimarea elevilor lor.

Cine se va ocupa de orga-Cine se va ocupa de orga-Cine se va ocupa de orga-Cine se va ocupa de orga-Cine se va ocupa de orga-nizarea alegerilor?nizarea alegerilor?nizarea alegerilor?nizarea alegerilor?nizarea alegerilor?

În fiecare ºcoalã din comunitateva fi creat un Birou Electoral,responsabil de buna desfã-ºurare a alegerilor în cadrulºcolii. Birourile electorale îºidesfãºoarã activitatea în ziuaalegerilor în cadrul fiecãrei secþiide votare. Ele pregãtesc ºivegheazã desfãºurarea corectãa alegerilor, fiind alcãtuite dinreprezentanþi ai elevilor asistaþide cadrele didactice.

Liceul/ºcoala ____________________ din ___________________ (localitatea)

Componenþa biroului electoralComponenþa biroului electoralComponenþa biroului electoralComponenþa biroului electoralComponenþa biroului electoral

Nr. Nume ºi prenume Clasa/funcþia Semnãtura

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Page 104: participarea copiilor si tinerilor

104

Ghidul participãrii copiilor si tinerilor

Capitolul ICapitolul ICapitolul ICapitolul ICapitolul I

Art.1. Consiliul Local al Copiilor ºiTinerilor (în continuare CLCT) sealege prin vot universal, direct, egal,secret ºi liber exprimat. Alegerilese organizeazã în circumscripþiielectorale (instituþii de învãþãmânt)prin vot exprimat pe baza listelornominale.

Art.2. Elevii, cetãþeni ai RepubliciiMoldova, fãrã deosebire denaþionalitate, rasã, religie, sex saualte diferenþe, îºi exercitã în modegal drepturile electorale.

Art.3. Au dreptul sã participe laalegeri elevii din clasele a V-a –a XI-a, iar de a fi aleºi – eleviiclaselor a V-a – a X-a.

Art.4. Nu pot fi aleºi elevii careau media la purtare sub 7 (ºapte)sau care au corigenþe pe anulºcolar în curs.

Art.5. Candidaþii la funcþia deconsilier depun cereri la ComisiaElectoralã Localã. Numãrul delocuri în consiliu este determinat,în funcþie de numãrul de alegãtoridin ºcoli, respectând urmãtoarelecriterii:

norma de reprezentare este de1 consilier de la 150 de alegã-tori în municipii, 1 consilier dela 100 de alegãtori în oraºe ºi1 consilier de la 50 de ale-gãtori în sate;

fiecare instituþie de învãþãmântpoate desemna cel puþin unconsilier.

Comisia Electoralã localã stabi-leºte numãrul total de consiliericare urmeazã sã fie aleºi ºinumãrul de locuri ce revinefiecãrei instituþii.

Liceul/ºcoala __________________ din ___________________

LEGEA ELECTLEGEA ELECTLEGEA ELECTLEGEA ELECTLEGEA ELECTORALÃORALÃORALÃORALÃORALÃ

cu privire la constituirea Consiliului Local al Copiilor ºi Tinerilor

Capitolul IICapitolul IICapitolul IICapitolul IICapitolul II

Art.6. Secþiile de votare se organi-zeazã în ºcoli.

Art.7. Listele electorale cuprind toþielevii cu drept de vot ºi se întocmescpe clase, separat pentru fiecareºcoalã/liceu, fiind autentificate prinsemnãturile directorului ºcolii ºi adirigintelui fiecãrei clase.

Art.8. Un alegãtor poate fi înscrisnumai pe o singurã listã electoralã.

Art.9. Fiecare elev cu drept de votîºi poate verifica înscrierea pe listaelectoralã.

Art.10. Birourile electorale din circu-mscripþii organizeazã ºi coordo-neazã desfãºurarea alegerilorpentru desemnarea consilierilor.Biroul electoral de circumscripþie estealcãtuit din elevi, reprezentanþi aituturor claselor, directorul adjunctpentru educaþie ºi un profesor.

Art.11. Comisia Electoralã Centralãorganizeazã ºi dirijeazã alegereaconsilierilor ºi a primarului. Comisiaeste constituitã din câte un elev,reprezentant al fiecãrui birou electoralde circumscripþie, un director adjunctpentru educaþie, un reprezentant alPrimãriei ºi un reprezentant al comu-nitãþii (consilier adult, reprezentant alunui ONG etc.).

Art.12. Comisia Electoralã Centralãºi birourile electorale de circumscripþiiau urmãtoarele atribuþii:

a. vegheazã întocmirea ºi afiºarea întermen a listelor electorale ºi organi-zarea corectã a secþiilor de votare;

b. afiºeazã listele candidaþilor, orga-nizeazã locul de expunere publicãa manifestelor, programelor ºi afiºelorcandidaþilor, vegheazã desfãºurareacorectã a campaniei electorale, nu-mãrã voturile ºi valideazã rezultatulalegerilor;

c. primesc ºi soluþioneazã con-testaþiile privind candidaturile ºidesfãºurarea alegerilor în termende 24 de ore de la înregistrarealor; termenul de depunere acontestaþiilor nu poate depãºi 48de ore de la afiºarea rezulta-telor.

Art.13. Comisia Electoralã Localãstabileºte termenele de desfã-ºurare a campaniei electoralepentru alegerea consilierilor ºi aprimarului.

Art.14. Dupã alegerea ConsiliuluiLocal al Copiilor ºi Tinerilor,acesta va alege dintre membriisãi un primar. Alegerea primaru-lui se va efectua nu mai târziude 10 zile de la data alegeriiconsiliului local.

Art. 15. Consiliul Local al Copiilorºi Tinerilor, precum ºi primarul ºiviceprimarul sunt aleºi pentru untermen de doi ani

Capitolul IIICapitolul IIICapitolul IIICapitolul IIICapitolul III

Art.16. Pentru funcþia de primarse desemneazã candidatul carea obþinut majoritatea simplã avoturilor consilierilor.

Art.17. Dacã în primul tur nici uncandidat la funcþia de primar nuobþine majoritatea simplã devoturi, se va organiza al doileatur de scrutin pentru primii doicandidaþi care au acumulat celemai multe voturi, iar alegereaprimarului se face prin majoritaterelativã de voturi.

Art.18. Rezultatul final al ale-gerilor se comunicã de cãtreComisia Electoralã Centralã într-o ºedinþã extraordinarã a Con-siliului Local (al adulþilor) prezi-datã de Primar.

Page 105: participarea copiilor si tinerilor

105

Anexã Etape ºi paºi în crearea unui Consiliu Local al Copiilor ºi Tinerilor

Reprezentanþii Birourilor Electo-rale din toate ºcolile comunitãþiivor crea Comisia ElectoralãLocalã, responsabilã de alegeriîn întreaga comunitate. Dacã încomunitate existã numai o ºcoalãatunci va fi creatã doar ComisiaElectoralã. Comisia Electoralã ºiBirourile Electorale trebuie:

sã stabileascã durata campa-niei electorale ºi sã monito-rizeze desfãºurarea acesteia;

sã fixeze perioada de depu-nere a candidaturilor ºi datalimitã de înregistrare a candi-daþilor;

sã stabileascã locuri de afiºajpentru campania electoralã;

sã organizeze întâlniri întrecandidaþi ºi alegãtori;

sã întocmeascã ºi sã afiºezelistele electorale;

sã fixeze data alegerilor;

sã pregãteascã materialelenecesare pentru procesulvotãrii: buletinele de vot pecare sunt înscrise numãrul saudenumirea ºcolii, numelefiecãrui candidat ºi clasa dincare face parte; listele electo-rale cuprind toþi elevii cudrept de vot dintr-o ºcoalã;

sã colaboreze cu autoritãþilelocale pentru amenajarealocului alegerilor, obþinereacabinelor de votare, a urnelorîn care se vor depune buleti-nele de vot, ºtampilelor etc.;

sã desfãºoare alegerile CLCT;

sã contabilizeze ºi sã anunþerezultatele votãrii;

sã completeze proceseleverbale în urma alegerilor.

Legea ElectoralãLegea ElectoralãLegea ElectoralãLegea ElectoralãLegea Electoralã

Comisia Electoralã Localãelaboreazã ºi aprobã Legeaelectoralã, care urmeazã sã fiepe larg popularizatã în rândurilealegãtorilor.

Înaintarea candidaþilorÎnaintarea candidaþilorÎnaintarea candidaþilorÎnaintarea candidaþilorÎnaintarea candidaþilor

Toþi cei care doresc sã devinãmembri ai CLCT, îºi pot înaintacandidatura, conform preve-derilor Legii electorale. Fiecarecandidat trebuie sã depunã laComisia Electoralã în termeniistabiliþi o cerere de înscriere acandidaturii, o listã cu 10 ale-gãtori care susþin candidaturalui, un aviz din partea pãrinþilorºi altul din partea ºcolii.Fiecare Biroul Electoral va trimite

CERERE DE ÎNSCRIERE A CANDIDCERERE DE ÎNSCRIERE A CANDIDCERERE DE ÎNSCRIERE A CANDIDCERERE DE ÎNSCRIERE A CANDIDCERERE DE ÎNSCRIERE A CANDIDAAAAATULTULTULTULTULUIUIUIUIUIPENTRU ALEGEREA CONSILIULUI LOCALPENTRU ALEGEREA CONSILIULUI LOCALPENTRU ALEGEREA CONSILIULUI LOCALPENTRU ALEGEREA CONSILIULUI LOCALPENTRU ALEGEREA CONSILIULUI LOCAL

AL COPIILAL COPIILAL COPIILAL COPIILAL COPIILOR ªI TINERILOR ªI TINERILOR ªI TINERILOR ªI TINERILOR ªI TINERILOROROROROR

din __________________ (localitatea)

Eu, subsemnatul(a), _______________________, domiciliat(ã) în __________________________,(nume, prenume) (adresa)

telefon ____________, elev(ã) în clasa a ___-a a ºcolii / liceului _____________ din ______________, (localitatea)

doresc sã-mi înscriu candidatura pentru funcþia de consilier în Consiliul Local al Copiilor ºiTinerilor.Mã angajez sã respect regulamentul campaniei electorale ºi sã îmi îndeplinesc atribuþiile care îmivor reveni ca membru al Consiliului conform statutului care va fi adoptat de Consiliu, în situaþiaîn care voi fi ales.Anexez lista celor 10 colegi care îmi susþin candidatura, programul pe care îl propun înargumentarea candidaturii mele ºi acordul conducerii ºcolii ºi al pãrinþilor în legãturã cu prezentareamea la alegeri.

Data _______________ Semnãtura ___________________

Page 106: participarea copiilor si tinerilor

106

Ghidul participãrii copiilor si tinerilor

LISTLISTLISTLISTLISTA ALEGÃTA ALEGÃTA ALEGÃTA ALEGÃTA ALEGÃTORILORILORILORILORILOR CARE SUSÞINOR CARE SUSÞINOR CARE SUSÞINOR CARE SUSÞINOR CARE SUSÞINCANDIDCANDIDCANDIDCANDIDCANDIDAAAAATURA LTURA LTURA LTURA LTURA LUIUIUIUIUI ____________________________________

(Nume, prenume)

elev(ã) în clasa a _____-a a ºcolii/liceului _________________________________,

pentru funcþia de consilier în Consiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor din _________________________ (localitatea)

Nr. Nume, prenume Adresa de la domiciliu ªcoala/liceul Semnãtura 1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.

Subsemnaþii susþinem candidatura lui _________________la alegerile pentru funcþia de consilier în (nume, prenume)

Consiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor din _____________________________ (localitatea)

Data_______________

Liceul / ºcoala _____________________ din _____________________(localitatea)

LISTLISTLISTLISTLISTA CANDIDA CANDIDA CANDIDA CANDIDA CANDIDAÞILAÞILAÞILAÞILAÞILOR ÎNSCRIªIOR ÎNSCRIªIOR ÎNSCRIªIOR ÎNSCRIªIOR ÎNSCRIªI

Nr. Nume, prenume Clasa Data1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.

Page 107: participarea copiilor si tinerilor

107

Anexã Etape ºi paºi în crearea unui Consiliu Local al Copiilor ºi Tinerilor

la Comisia Electoralã Localã listacandidaþilor înscriºi. Aceasta estelista oficialã a candidaþilor.

Campania ElectoralãCampania ElectoralãCampania ElectoralãCampania ElectoralãCampania Electoralã

În timpul campaniei electoralecandidaþii prezintã colegilorprogramele lor electorale,organizeazã campanii publicitareîn ºcoalã ºi în comunitate (în locurispecial rezervate pentru afiºe).Tinerilor li se insuflã respect faþã

AVIZUL PÃRINÞILAVIZUL PÃRINÞILAVIZUL PÃRINÞILAVIZUL PÃRINÞILAVIZUL PÃRINÞILOROROROROR

Subsemnaþii _________________________ (tatã) ºi ______________________(mamã) (nume, prenume) (nume, prenume)

ne comunicãm acordul cu privire la înscrierea candidaturii copilului nostru _________________ (nume, prenume)

la alegerile pentru Consiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor din _____________________(localitate)

Data __________________

Semnãturile pãrinþilorTata ________________

Mama ________________

AVIZUL CONDUCERII ªCOLII/LICEULUIAVIZUL CONDUCERII ªCOLII/LICEULUIAVIZUL CONDUCERII ªCOLII/LICEULUIAVIZUL CONDUCERII ªCOLII/LICEULUIAVIZUL CONDUCERII ªCOLII/LICEULUI

Prin prezenta se certificã faptul cã elevul(a) ___________________ din clasa a ______-a a ºcolii/

liceului ________________________ îndeplineºte condiþiile prevãzute de regulamentul alegerilor (nume, prenume)

pentru Consiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor, ºi nu are medii sub nota 7 (ºapte) la purtare ºicorigenþe în acest an ºcolar.

Semnãturile:

Data ______________

L.ª.

Diriginte: ______________

Director: ______________

de alþi candidaþi, evitând cuvinteca „adversar” în luãri de cuvântsau placate. Candidaþii dispun deun spaþiu egal pentru anunþuri ºide timp egal pentru întâlniri cualegãtorii.

Fiecare candidat îºi va formulaun program electoral. Tineriicandidaþi riscã sã fie decepþio-naþi, dacã-ºi propun de exemplusã construiascã un patinoar. Ei

pot convinge adulþii desprenecesitatea constituirii acestuia,dar nu au putere pentru a-l crea,cu atât mai mult cã nu au mijloacefinanciare. Însã ei pot propune,de exemplu: „Votaþi pentru mine,deoarece voi spune la primãriecã tinerilor le lipsesc locuri pentrujoacã, centre de informare ºi cãexistã prea multã violenþã încomunitate”.

Page 108: participarea copiilor si tinerilor

108

Ghidul participãrii copiilor si tinerilor

PROGRAMUL ELECTPROGRAMUL ELECTPROGRAMUL ELECTPROGRAMUL ELECTPROGRAMUL ELECTORALORALORALORALORAL

al candidatului _______________________ pentru alegerile în (nume, prenume)

Consiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor din _________________ (localitatea)

Subsemnatul __________________________, îmi propun sã obþin investirea în funcþia de membru (nume, prenume)

al Consiliului Local al Copiilor ºi Tinerilor din _________________________ pentru a susþine realizareaurmãtoarelor proiecte:

Nr. Denumire Scop Rezultate pentru beneficiari

De asemenea, voi sprijini realizarea celorlalte proiecte care vor fi aprobate de consiliul ales.

Data _________________ Semnãtura _______________

Înainte de alegeri se desfãºoarão dezbatere publicã la care ºicandidaþii, ºi alegãtorii vinpregãtiþi cu idei, propuneri ºiîntrebãri.

Marea zi a alegerilorMarea zi a alegerilorMarea zi a alegerilorMarea zi a alegerilorMarea zi a alegerilor

În ziua alegerilor, toþi alegãtoriivin la circumscripþiile electoralepentru a primi buletinul de votºi pentru a vota pentru candi-datul preferat. Listele cu alegã-tori sunt întocmite pe clase ºialegãtorii primesc buletineledoar la prezentarea unuidocument de identitate (certifi-catul de naºtere, permisul dela bibliotecã cu pozã, carnetulde elev etc.).

Cum vei vota?Cum vei vota?Cum vei vota?Cum vei vota?Cum vei vota?

Îþi vei exprima alegerea marcândpe buletinul de vot numelecandidatului ºi depunând bule-tinul în urna de vot. Iatã câtevareguli:

1. Te prezinþi la secþia de votare;

2. Te apropii de membrii BirouluiElectoral pentru a fi identificatpe listele electorale ºi vei semnapentru primirea buletinului de vot;

3. Intri în cabina de votare ºimarchezi pe buletinul de votopþiunea proprie privind candi-datul preferat;

4. Te prezinþi la urna de votareºi depui un singur buletin de vot;

5. Nu este permisã depunereaîn urnã de cãtre acelaºialegãtor a mai multe buletinede vot;

6. Dacã nu îþi place nici uncandidat sau dacã nu eºti deacord cu el:

a) poþi bara cu o linie oblicãîntregul buletin de vot, îl poþirupe sau scrie ceva pe el.Acest buletin de vot va fiANULAT;

b) dacã numãrul de candidaþipentru care þi-ai exprimat opþiu-nea marcând pe buletinul de

Page 109: participarea copiilor si tinerilor

109

Anexã Etape ºi paºi în crearea unui Consiliu Local al Copiilor ºi Tinerilor

vot este mai mare decât numã-rul stabilit de aleºi, buletinul vafi de asemenea ANULAT.

Însã în fiecare din aceste cazuri,tu ai votat ºi ai demonstrat cãeºti interesat de viaþa publicã

din comunitatea în care trãieºti,chiar dacã nu eºti de acord cupersoanele ce au candidat saucu ideile lor. Astfel þi-ai îndeplinitobligaþiile electorale

Alegerile în Consiliul Local al Copiilorºi ______________________________

(localitatea)

Biroul electoral nr. _____

ªcoala/liceul ______________________

BULETIN DE VBULETIN DE VBULETIN DE VBULETIN DE VBULETIN DE VOOOOOTTTTT

Alege din urmãtoarea listã de candidaþi o singurãpersoanã,Care va face parte din Consiliul Local al Copiilor ºiTinerilor din _________________________________,

(localitatea)

punând semnul în boxa din dreptul numelui candidatului preferat:

Nr. NUMELE, PRENUMELE CANDIDAÞILOR CLASA VOTEAZÃ AICI

EXEMPLU Nume Prenume 0

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Votul liber exprimat ºi corecti-tudinea procesului electoral,demonstreazã existenþa demo-craþiei într-o þarã.

Anunþarea rezultatelorAnunþarea rezultatelorAnunþarea rezultatelorAnunþarea rezultatelorAnunþarea rezultatelor

Page 110: participarea copiilor si tinerilor

110

Ghidul participãrii copiilor si tinerilor

Dupã ce a votat ultimul alegãtor, Birourile Electorale vor numãra voturile, vor întocmi procesul-verbal al alegerilor ºi vor trimite rezultatele la Comisia Electoralã Localã.

PROCESPROCESPROCESPROCESPROCES-----VERBALVERBALVERBALVERBALVERBALal alegerilor în Consiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor

Încheiat de Biroul electoral al Circumscripþiei electorale nr. _______ din ___________________ (data)

Alegerile în Consiliul Localal Copiilor ºi Tinerilor din______________________

(localitatea)

Circumscripþia electoralã nr. ___________

ªcoala/liceul _______________________

Buletine de vot

Primite

Utilizate

Rãmase

Alegãtori

Înscriºi în liste

Prezenþi la votare

Voturi exprimate

Valabile

Anulate

Total

Candidaþi înscriºiCandidaþi înscriºiCandidaþi înscriºiCandidaþi înscriºiCandidaþi înscriºi

Nr. Nume, prenume Clasa Voturi obþinute1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.

Candidaþii care au întrunitCandidaþii care au întrunitCandidaþii care au întrunitCandidaþii care au întrunitCandidaþii care au întrunitcel mai mare numãr de voturicel mai mare numãr de voturicel mai mare numãr de voturicel mai mare numãr de voturicel mai mare numãr de voturi

Nr. Nume, prenume Clasa Numãr de voturi „pentru”1.2.3.4.5.

Page 111: participarea copiilor si tinerilor

111

Anexã Etape ºi paºi în crearea unui Consiliu Local al Copiilor ºi Tinerilor

Alegerea primaruluiAlegerea primaruluiAlegerea primaruluiAlegerea primaruluiAlegerea primarului

Nu mai târziu de 10 zile dupãconstituirea CLCT, consilierii voralege din rândurile lor unprimar.

ªedinþa publicã de consti-ªedinþa publicã de consti-ªedinþa publicã de consti-ªedinþa publicã de consti-ªedinþa publicã de consti-tuire a consiliuluituire a consiliuluituire a consiliuluituire a consiliuluituire a consiliului

Dupã alegerea primarului seva organiza o ºedinþã publicãde validare a alegerilor. Estede dorit ca aceastã ºedinþã sãfie cât mai oficialã, în cadrulunei adunãri deschise, la caresã fie invitaþi consilierii adulþi,profesorii, pãrinþii, agenþiieconomici, tinerii ºi alþi actoriai comunitãþii. Caracterul oficialîi conferã CLCT importanþã. Ladorinþã, tinerii consilieri potprimi certificate de consilieri ºipot depune un jurãmânt (deexemplu, „Jur sã respectmandatul oferit mie în interesulcomunitãþii ºi a locuitorilor ei...”sau „Jur sã apãr intereseletuturor copiilor ºi tinerilor dinlocalitate...” sau „Jur sã am oatitudine serioasã ºi sã fiudevotat responsabilitãþilor careîmi sunt încredinþate”).

Instruirea membrilorInstruirea membrilorInstruirea membrilorInstruirea membrilorInstruirea membrilorCLCTCLCTCLCTCLCTCLCT

Ce urmãreºte instruireaCe urmãreºte instruireaCe urmãreºte instruireaCe urmãreºte instruireaCe urmãreºte instruireaCLCT?CLCT?CLCT?CLCT?CLCT?

Preocuparea este de a asiguratinerilor consilieri o pregãtireadecvatã. În acest scop suntorganizate stagii de formarepentru primarii, vice-primarii ºipentru membrii CLCT pe temedin domeniul managementuluicomunicãrii, resurselor umane,elaborãrii proiectelor, colectãriide fonduri, identificãrii proble-melor, stabilirii parteneriateloretc.

Cum funcþioneazã unCum funcþioneazã unCum funcþioneazã unCum funcþioneazã unCum funcþioneazã unconsiliu?consiliu?consiliu?consiliu?consiliu?

Rolul adulþilorRolul adulþilorRolul adulþilorRolul adulþilorRolul adulþilor

Succesul CLCT depinde în maremãsurã de persoana adultãcare coordoneazã acest consiliu.Acesta nu trebuie sã-ºi impunãpunctul sãu de vedere, ci sãstimuleze manifestarea acþiunilorcopiilor, sã le propunã noi idei,activitãþi, bazându-se pe capaci-tãþile tinerilor. Toþi adulþii carecolaboreazã cu CLCT (coordo-natorul adult, Consiliul Local,specialiºtii în problemele tinere-tului, lucrãtorii cu tineretul, lideriiONG de tineret, administraþialocalã, directorul ºi profesoriiºcolari, pãrinþii ºi locuitorii)trebuie sã evite îndeplinirealucrului în locul copiilor. Nutrebuie uitat principiul cã doarcopiii au dreptul la vot înconsiliul lor.

Coordonatorul adult este res-ponsabil de activitatea consiliului:

susþine crearea consiliului;

oferã sprijin pentru realizareaproiectelor;

comunicã cu tinerii aleºi,ascultã propunerile lor,faciliteazã legãtura cu factoriide decizie, sugereazã idei sauopinii, încurajeazã iniþiereaactivitãþilor consiliului;

face sã circule informaþia ºisolicitã informaþii necesaredezvoltãrii consiliului;

susþine tinerii;

coordoneazã evaluarea acti-vitãþilor CLCT.

Responsabilitãþile consi-Responsabilitãþile consi-Responsabilitãþile consi-Responsabilitãþile consi-Responsabilitãþile consi-l ierilorlierilorlierilorlierilorlierilor

Tânãrul consilier trebuie sã aibão viziune colectivã, adicã sãdepãºeascã propriile interese,interesele familiei, ºcolii sale.Opinia lui trebuie sã depãºeascãdin limitele propriei mahalale.Aceasta trebuie sã reflectezegrija faþã de interesele fiecãruia.

Care este structura unuiCare este structura unuiCare este structura unuiCare este structura unuiCare este structura unuiCLCT?CLCT?CLCT?CLCT?CLCT?

Pentru o mai bunã desfãºurarea activitãþii ºi obþinerii rezulta-tului aºteptat, consiliul necesitão organizare riguroasã, care nuexclude însã nici inventivitatea,nici experimentarea din parteamembrilor consiliului. Odatãdefinite obiectivele consiliului,fiecare comunitate îºi stabileºteorganizarea generalã a consiliu-lui, durata mandatului, frecvenþareuniunilor, modelele de comu-nicare internã ºi externã. Majori-tatea consiliilor activeazã înbaza unui model adaptat fiecã-rei comunitãþi, în dependenþã despecificul ei. Comunã estestructura generalã: coordonatoradult, primar ºi vice-primar(i),secretar(i) ºi comisii.

Consiliile sunt niºte modalitãþi deinfluenþare a vieþii în comunitate.În general, un consiliu funcþio-neazã dacã:

coordonatorul adult susþine, darnu conduce activitatea CLCT,

consilierii sunt aleºi de cãtresemenii lor,

consilierii menþin o legãturãeficientã cu alegãtorii ºicolaboreazã cu diferiþi actoriai comunitãþii.

Page 112: participarea copiilor si tinerilor

112

Ghidul participãrii copiilor si tinerilor

Originalitatea consiliilor rezidãîn puterea dintre relaþia tinerilorcare reprezintã alþi tineri ºiautoritãþile publice, în vedereasoluþionãrii problemelor ce-iprivesc pe tineri. Consiliile nusunt un club pentru tineri sau oasociaþie pentru distracþie.

Definirea structurii consi-Definirea structurii consi-Definirea structurii consi-Definirea structurii consi-Definirea structurii consi-l iuluil iuluil iuluil iuluil iului

Consilierii se organizeazã în maimulte comisii specializate pentrurezolvarea diferitelor problemedin comunitate. Lucrul în comisii,se pare, este cel mai eficient.Dupã identificarea problemelorºi stabilirea direcþiilor de activi-tate, CLCT creeazã comisiipentru fiecare problemã, condu-se de un preºedinte. De laînceputul mandatului fiecareconsilier decide în care comisievrea el sã se includã. Comisiatrebuie sã þinã cont de opiniatuturor alegãtorilor în legãturã

cu problema datã, sã desfãºoarevizite de documentare, sãdeschidã un dosar al problemei.Fiecare comisie elaboreazãrapoarte despre activitatea sa,care sunt apoi prezentate laºedinþele comune.

ªedinþele consiliuluiªedinþele consiliuluiªedinþele consiliuluiªedinþele consiliuluiªedinþele consiliului

Consiliul trebuie sã stabileascãun orar al adunãrilor salecomune. Este mai uºor destabilit de la început timpul ºiziua exactã a ºedinþelor (deexemplu, în fiecare marþi la ora15.00 sau peste o joi la ora16.00). Consiliul trebuie sã seîntruneascã regulat, în perioadede timp clar stabilite (deexemplu, o datã la 15 zile, odatã pe lunã) sau de un numãranumit de ori pe an (de 3 oripe an, de 12 ori pe an). Întreºedinþe, consilierii se vor întrunipe comisii pentru a realizadiferite lucrãri pentru urmãtoa-

rele întruniri. Timpul ºedinþei estelimitat (de exemplu, 2 ore).

Locul întrunirilorLocul întrunirilorLocul întrunirilorLocul întrunirilorLocul întrunirilor

Prima ºi ultima ºedinþã a anuluiadesea are loc în sala festivã aconsiliului adult. Dacã consiliulnu dispune de un sediu al sãu,sunt posibile ºi alte locuri: altãsalã a consiliului adult, casa deculturã, casa de creaþie, cance-laria ºcolii, centrul de tineret dinlocalitate etc.

Regulamentul internRegulamentul internRegulamentul internRegulamentul internRegulamentul intern

Regulamentul intern este elabo-rat de cãtre consilieri, care vorþine cont de sugestiile adulþilorºi ale alegãtorilor. Acest docu-ment prevede cele abordatemai sus: modul de funcþionarea comisiilor, periodicitateaconvocãrii ºedinþelor, posibi-litãþile de înlocuire a unuiconsilier cu altul etc.

Capitolul I.Capitolul I.Capitolul I.Capitolul I.Capitolul I. Constituire, atribuþiiArt. 1. Consiliul Local al Copiilor ºi Tinerilor dinlocalitatea ___________________ este constituitdintr-un numãr de ____ consilieri aleºi în temeiulLegii electorale privind alegerea Consiliului Localal Copiilor ºi Tinerilor din localitatea ___________.Art. 2. Durata unui mandat este de 2 ani.Art. 3. Principalele atribuþii ale consiliului sunturmãtoarele:a. alege primarul, viceprimarii ºi secretarii;b. aprobã regulamentul de funcþionare alconsiliului;c. aprobã bugetul ºi formarea, gestionarea,întrebuinþarea ºi executarea acestuia;d. administreazã patrimoniul consiliului;e. hotãrãºte stabilirea legãturilor de colaborarecu alte consilii din þarã sau strãinãtate;f. organizeazã, la expirarea mandatului,alegerea unui nou consiliu.

REGULAMENT DE FUNCÞIONAREREGULAMENT DE FUNCÞIONAREREGULAMENT DE FUNCÞIONAREREGULAMENT DE FUNCÞIONAREREGULAMENT DE FUNCÞIONARE- model -

Capitolul II.Capitolul II.Capitolul II.Capitolul II.Capitolul II. Validarea mandatelorArt. 4. Pentru validarea mandatului de consilierse alege o comisie de validare formatã din 3membri, care va funcþiona pe întreaga duratã amandatului consiliului.Art. 5. Dupã validarea mandatului ºi constituireaconsiliului, consilierii depun jurãmântul. Consilieriicare refuzã sã depunã jurãmântul suntdemisionaþi, mandatul lor urmând sã fie preluatde un supleant.Art. 6. Jurãmântul depus de consilieri este: ,,Jursã-mi dãruiesc toatã puterea ºi priceperea pentrudezvoltarea spiritualã ºi materialã a þãrii, sãrespect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãrdemocraþia, drepturile ºi libertãþile fundamentaleale cetãþenilor.”

Page 113: participarea copiilor si tinerilor

113

Anexã Etape ºi paºi în crearea unui Consiliu Local al Copiilor ºi Tinerilor

Capitolul III.Capitolul III.Capitolul III.Capitolul III.Capitolul III. Structurã, conducereArt. 7. Structura consiliului este formatã dinComisia de conducere ºi din urmãtoarele comisiide specialitate:

a. Comisia Financiarã;b. Comisia Culturalã;c. Comisia Academicã;d. Comisia Relaþii Externe.

Art. 8. Comisia de conducere este formatã dinprimar, viceprimar(i), secretar ºi preºedinþii decomisii. Atribuþiile Comisiei de conducere sunt:

a. stabilirea strategiei consiliului;b. coordonarea tehnicã;c. stabilirea legãturilor cu responsabilii deluarea deciziilor ºi cu partenerii;d. organizarea alegerilor consiliului urmãtor ºisensibilizarea întregii comunitãþi înainte dealegeri;e. organizarea lucrului consiliului (plenare,comisii, scrierea proiectelor, vizite, întâlniri cuexperþi ºi aleºii adulþi, training-uri, comunicare,relaþii cu publicul, faze de bilanþ ºi / sau deevaluare).

Art. 9. Primarul este ales de cãtre consiliu prin votsecret. Va fi declarat ales candidatul care va obþinejumãtate plus unul din numãrul voturilor consilierilor.Principalele atribuþii ale primarului sunt:

a. reprezintã consiliul în faþa autoritãþilor legale;b. poate propune consiliului consultarea copiilorprin referendum cu privire la probleme deinteres deosebit;c. convoacã ºi stabileºte ordinea de zi aºedinþelor de consiliu;d. asigurã respectarea Constituþiei, a legilor ºia drepturilor copiilor;e. asigurã aplicarea hotãrârilor Consiliului;f. verificã încasarea ºi folosirea fondurilor;g. controleazã activitatea consiliului ºi acomisiilor;h. îndeplineºte alte atribuþii stabilite de consiliu.

Art. 10. Cei doi viceprimari sunt aleºi de consiliuprin vot secret. Vor fi declaraþi viceprimari ceicare au obþinut, în ordine, cel mai mare numãrde voturi. Sarcina principalã a viceprimarilor esterelaþia cu autoritãþile locale respectiv relaþia cucelelalte consilii.Art. 11. Secretarul (cei doi (trei) secretari) suntaleºi de consiliu prin vot secret. Vor fi declaraþialeºi cei care au obþinut, în ordine, cel mai marenumãr de voturi. Sarcinile principale alesecretarului sunt:

a. anunþã membrii consiliului ºi fac prezenþa laºedinþe;b. primeºte ºi distribuie corespondenþa;c. redacteazã procesul-verbal al ºedinþelor;d. asigurã þinerea lucrãrilor de secretariat;e. numãrã ºi consemneazã voturile obþinute întimpul ºedinþelor;f. verificã temeinicia motivãrii absenþelorconsilierilor;g. comunicã autoritãþilor ºi persoanelorinteresate (adulþi, copii) hotãrârile consiliului;h. alte atribuþii stabilite de consiliu.

Capitolul IVCapitolul IVCapitolul IVCapitolul IVCapitolul IV..... ªedinþele consiliuluiArt.12. Comisiile de specialitate sunt conduse deun preºedinte ajutat de un secretar. Aceºtia suntaleºi de membrii comisiei prin vot deschis.Preºedintele comisiei asigurã reprezentareaacesteia în raporturile sale cu consiliul ºi cu celelaltecomisii. Atribuþiile preºedintelui sunt urmãtoarele:

a. convoacã ºedinþa ºi hotãrãºte ordinea de zi;b. conduce ºedinþa comisiei;c. poate propune ca la ºedinþa comisiei sãparticipe ºi alte persoane din afara ei, dacãacest lucru este necesar;d. îndeplineºte alte atribuþii ce îi revin prinprezentul regulament.

Atribuþiile secretarului comisiei sunt urmãtoarele:a. anunþã membrii comisiei;b. face prezenþa la ºedinþe;c. numãrã voturile ºi întocmeºte procesul-verbalal ºedinþei;d. asistã preºedintele comisiei pentru bunadesfãºurare a activitãþii comisiei.

Art. 13. Consiliul se întruneºte în ºedinþã ordinarãlunar, la convocarea primarului. Consiliul se poateîntruni ºi în ºedinþe extraordinare ori de câte orieste necesar, la decizia primarului sau a cel puþino treime din numãrul consilierilor. Convocarease face cu cel puþin 2 zile înaintea ºedinþei.Art. 14. ªedinþele Consiliului sunt deschise ºi publicecu excepþia celor în care se stabileºte prin vot cãau un caracter secret.Art. 15. Prezenþa la ºedinþele consiliului esteobligatorie. În cazul în care un consil ierabsenteazã fãrã motive întemeiate de 3 ori, esteexclus din consiliu prin hotãrârea acestuia. Deciziase ia cu douã treimi din numãrul consilierilor. Laºedinþele consiliului participã, fãrã drept de vot,coordonatorul adult al acestuia. Mai pot participala ºedinþe ºi alte persoane invitate.

Page 114: participarea copiilor si tinerilor

114

Ghidul participãrii copiilor si tinerilor

Comunicarea CLCT cuComunicarea CLCT cuComunicarea CLCT cuComunicarea CLCT cuComunicarea CLCT cualegãtorii ºi cu locuitoriialegãtorii ºi cu locuitoriialegãtorii ºi cu locuitoriialegãtorii ºi cu locuitoriialegãtorii ºi cu locuitoriidin comunitatedin comunitatedin comunitatedin comunitatedin comunitate

Tinerii consilieri au fost aleºi desemenii lor. Ei trebuie sã-iinformeze despre ceea ce sevorbeºte la adunãrile CLCT ºi

sã-i întrebe pãrerea lor despredeciziile viitoare ºi despreproiecte. Informaþia acumulatãîn cadrul vizitelor trebuie sã fieprezentatã ºcolii. Consilieriitrebui sã aibã în aceeaºi mãsurãposibilitatea de a comunica cu

ceilalþi locuitori. Ei pot beneficiade un loc special rezervat pepanourile publice sau pe orubricã în ziarul local. O altãposibilitate – editarea proprieireviste cu susþinerea ºi cuajutorul presei locale.

Art. 16. La începutul fiecãrei ºedinþe a consiliuluisecretarii fac prezenþa, comunicã numãrulconsil ieri lor prezenþi ºi asigurã alegereapreºedintelui de ºedinþã. Acesta este ales cujumãtate plus unu din numãrul consilierilorprezenþi. Atribuþiile preºedintelui de ºedinþã sunt:

a. asigurã respectarea ordinii de zi ºi aregulamentului în timpul ºedinþelorb. asigurã desfãºurarea procesului de luare adeciziilor prin vot, anunþã rezultatul votului ºiciteºte hotãrârile adoptatec. contrasemneazã procesul verbal al ºedinþeid. acordã dreptul la cuvânt consilierilor, îl retragecelor ce au un comportament neadecvat ºi limiteazãdurata luãrilor de cuvânt dacã este cazul.

Art.17. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacãîi este oferit de preºedintele de ºedinþã. Este interzisdialogul între persoane din salã ºi vorbitor saualte persoane. Consilierul este obligat ca încuvântul lui sã se refere strict la chestiunea pentrucare s-a înscris de a lua cuvântul.Art. 18. Votul consilierilor este personal. Acestapoate fi deschis sau secret, în funcþie de deciziaadoptatã prin vot de consiliu.Art. 19. Consiliul adoptã hotãrâri cu votul a celpuþin jumãtate plus unu din numãrul consilierilorprezenþi. Hotãrârile privind bugetul se adoptãcu votul a cel puþin jumãtate plus unu din numãrultotal al consilierilor. Consiliul poate hotãrî caunele decizii sã fie luate prin vot secret.

Capitolul VCapitolul VCapitolul VCapitolul VCapitolul V..... Absenþe, sancþiuniArt. 20. Participarea consilierilor la ºedinþeleconsiliului ºi ale comisiilor din care fac parte esteobligatorie. În cazul absentãrii nemotivate la 3sau mai multe ºedinþe ale consiliului sau alecomisiilor din care fac parte vor fi sancþionaþiconform prevederilor articolului 23.Art. 21. În exercitarea atribuþiilor sale cu privirela menþ inerea ordin i i º i la respectarearegulamentului în timpul ºedinþei, preºedintele deºedinþã poate aplica urmãtoarele sancþiuni:

a. chemarea la ordine;

b. retragerea dreptului de a lua cuvântul;c. eliminarea din ºedinþã, în urma votuluiconsiliului cu consemnarea absenþei nemotivate.

Art. 22. Consiliul poate hotãrî cu douã treimi dinnumãrul consilierilor urmãtoarele sancþiuniconsilierilor care au comis abateri de la regulament:

a. avertisment verbal în faþa consiliului;b. ridicarea dreptului la cuvânt pentru una saumai multe ºedinþe;c. revocarea funcþiei încredinþatã de consiliu;d. avertisment public cu aducerea la cunoºtinþãelevilor din cicumscripþia de unde a fost ales,a conducerii ºcolii ºi a pãrinþilor;e. demiterea din funcþia de consilier ºi înlocuireacu urmãtorul clasat pe liste.

Art. 23. Consiliul poate lua în discuþie retragereamandatului dacã pe parcursul unui an ºcolarmedia generalã a unui consilier scade cu un punct.

Capitolul VI.Capitolul VI.Capitolul VI.Capitolul VI.Capitolul VI. Interpelãri, informarea consilierilorArt. 24. Fiecare consilier poate adresa interpelãriprimarului, viceprimarilor, secretarului consiliuluiprecum ºi autoritãþilor publice locale.Art. 25. Consilierii pot consulta acte sau dosareºi pot primi informaþii scrise din partea autoritãþilorpublice locale.Art. 26. Orice elev se poate adresa cu petiþiiscrise consiliului. Petiþiile se înscriu într-un registru,de cãtre secretarul consiliului care le va transmitecelor în mãsurã sã le rãspundã. Petiþionarului ise aduce la cunoºtinþã rãspunsul adoptat în termende 30 de zile.

Capitolul VII.Capitolul VII.Capitolul VII.Capitolul VII.Capitolul VII. Dispoziþii finaleArt. 27. Adoptarea ºi modificarea Regulamentuluide funcþionare a Consiliului Local al Copiilor ºiTinerilor din __________________ se face cuacordul a jumãtate plus unu din numãrul total alconsilierilor.Art. 28. Prezentul regulament intrã în vigoaredin ziua adoptãrii.

Adoptat astãzi, 00.00.00 în __________________.

Page 115: participarea copiilor si tinerilor

115

Anexã Etape ºi paºi în crearea unui Consiliu Local al Copiilor ºi Tinerilor

Crearea propriului stilCrearea propriului stilCrearea propriului stilCrearea propriului stilCrearea propriului stil

CLCT îºi poate elabora propriulslogan, care va fi aplicat peºtampilã, pe antetul scrisorilor,afiºe etc.

Mass-mediaMass-mediaMass-mediaMass-mediaMass-media

CLCT trebuie sã gãseascã oposibilitate de a comunica ºi cumass-media, pentru a transmiteinformaþia despre activitatea lorîn ziare, la radio, la televiziune.

Munca ConsilierilorMunca ConsilierilorMunca ConsilierilorMunca ConsilierilorMunca Consilierilor

A fi membru al unui CLCT esteoactivitate complexã, ce nece-sitã timp, concentraþie ºi multãimaginaþie.

Noii aleºi încep de obicei prinvizitarea localitãþii pentru a ocunoaºte mai bine. Astfel, eidescoperã serviciile publice,învaþã modul în care acesteafuncþioneazã ºi posibilitãþile deacþiune.

Consilierii se întâlnesc de maimulte ori pe an, în plen, cuPrimarul pentru a propunediverse proiecte.

În perioada dintre douã ºedinþeplenare, ei lucreazã, grupaþipe comisii, pentru a concretiza,cu ajutorul serviciilor publicecompetente din cadrul Primã-riei, proiectele asupra cãroraau decis împreunã.

Consilierii participã adesea laseminare, întâlniri, diversemanifestãri publice.

Împreunã cu tinerii din localitate,consilierii descoperã probleme ºipropun soluþii privind protecþiamediului, îmbunãtãþirea vieþiioamenilor º. a. Ei se informeazã,studiazã, supun aprobãrii ºi apoi

realizeazã propriile lor proiecteîn diferite domenii, aºa ca:

promovarea valorilor demo-cratice ºi a drepturilor omului;

cluburi de dezvoltare;

amenajãri de spaþii verzi ºizone publice;

ajutor social pentru persoa-nele în vârstã sau cu proble-me sociale;

curãþarea unor râuri;

publicaþii informative pentrutineri;

participãri la întruniri naþionalesau internaþionale;

serbãri ale prieteniei etc.

Idei sunt foarte multe. Dacã nupoate fi realizat totul imediat, viitoriiconsilieri vor prelua “problema”.

Munca coordonatorilorMunca coordonatorilorMunca coordonatorilorMunca coordonatorilorMunca coordonatorilor

În aceastã etapã coordonatoriloradulþi ºi membrilor grupului deiniþiativã le revine sarcina impor-tantã de a lucra în particularasupra legãturii candidat-alegãtorºi de a interesa cât mai mulþi tineriîn activitatea viitorului consiliu.

Pentru realizarea acesteisarcini pot fi folosite o serie demijloace:

dezbateri în cadrul ºcolii întretinerii consilieri ºi alegãtorii lorpe marginea unei temegenerale sau a unui proiect;

comisiile consiliului sã fiedeschise pentru alegãtori, cândse discutã sau se analizeazãrealizãrile consiliului;

un ziar al consiliului;

articole regulate în ziarelelocale;

emisiuni la radio;

înfiinþarea unui panou curealizãrile consiliului.

Care sunt rezultatele CLCT?Care sunt rezultatele CLCT?Care sunt rezultatele CLCT?Care sunt rezultatele CLCT?Care sunt rezultatele CLCT?

Pentru copii ºi tineri:

îmbunãtãþirea capacitãþilor deexprimare, argumentare ºinegociere a tinerilor, decomunicare cu semenii ºi adulþii;

dezvoltarea capacitãþilor deformulare ºi de urmãrire arealizãrii proiectelor;

învãþarea mecanismului alege-rilor democratice, instituþiilor ºiprocedurilor specifice proce-sului electoral, a funcþionãriiAdministraþiei Publice Locale.

Pentru adulþi:

Reconsiderarea poziþiei adul-þilor în raport cu necesitãþileºi cu problemele tinerilor,construirea raporturilor noi decomunicare cu aceºtia ºi, înacelaºi timp, punerea însituaþia de a comunica ºi acoopera între ei – fapt careva fi în beneficiul comunitãþiilocale respective, conducândla o mai bunã înþelegere aproblemelor existente ºi lacreºterea capacitãþii de gãsirea rãspunsurilor adecvate.

Evaluarea activitãþii CLCTEvaluarea activitãþii CLCTEvaluarea activitãþii CLCTEvaluarea activitãþii CLCTEvaluarea activitãþii CLCT

Evaluarea CLCT poate fi fãcutãîn baza:

1. realizãrilor CLCT: examinareaprogramului, planului, propu-nerilor ºi a realizãrilor lor.

2. funcþionãrii CLCT: evidenþie-rea punctelor slabe ºi forte aleconsiliului, a dificultãþilor înrelaþiile dintre copii, dintre copiiºi adulþi cu scopul înlãturãrii lor.

Page 116: participarea copiilor si tinerilor

116

Advocacy – proces de susþinere,de promovare a propriilor idei.

Alegere – 1. a prefera ceva saupe cineva; 2. a desemna pecineva prin vot; 2. operaþiecare se efectueazã conformunor norme precise ºi dinaintestabilite, pentru desemnareaprin vot a unei persoanedestinate sã îndeplineascã oanumitã sarcinã.

APL (Administraþie Publicã Localã)– totalitatea organelor admi-nistrative ale unui stat; secþiea unei instituþii însãrcinatã cuadministrarea acelei instituþii.

Asociaþie – grupare de persoanecreatã pentru a atinge un scopcomun (ºt i inþ i f ic, cultural,artistic, sportiv).

Autoritate – 1.drept, putere,împuternicire de a comanda,de a da dispoziþii sau de aimpune cuiva ascultare; 2. organal puterii de stat competent sãia mãsuri ºi sã emitã dispoziþiicu caracter obligatoriu; repre-zentant al unui asemenea organal puterii de stat; 3. prestigiude care se bucurã cineva sauceva; persoanã care se impuneprin cunoºtinþele sale, prinprestigiul sãu.

Aviz – 1. înºtiinþare scrisã cucaracter oficial; pãrere. 2.apreciere competentã emisãde cineva (din afarã) asupraunei probleme af late îndezbatere; 3. rezoluþie a uneiautoritãþi competente.

Beneficiar – persoanã, colecti-vitate sau instituþie care areun folos din ceva; destinataral unor bunuri materiale saual unor servicii.

Campanie – acþiune organizatãdupã un anumit plan, învederea realizãrii unor sarcinipolitice, sociale etc., într-oanumitã perioadã de timp.

Categorie socialã – grup depersoane care se asemãnãdintr-un anumit punct devedere: profesie, vârstã etc.

Cetãþean – locuitor al unui statcare se bucurã de drepturilecivile ºi politice ºi care areanumite obligaþii faþã de acelstat.

Comisie – colectiv organizat carefuncþioneazã pe lângã oinstituþie, o adunare etc. ºicare are sarcina de a facepropuneri, de a lua hotãrârisau de a executa mandate încazuri speciale.

Comunicare – comunicarea esteun schimb reciproc de informa-þii între cel puþin douã persoa-ne, dintre care cel care trans-mite informaþia se numeºteemiþãtor, iar cel care oprimeºte – receptor.

Comunitate – grup de oamenicu interese, cu credinþe, cunorme, de viaþã comune;totalitatea locuitorilor uneilocalitãþi, unei þãri etc.

Conferinþã – 1. expunere fãcutãîn public asupra unei teme dindomeniul ºtiinþei, artei, politiciietc. cu intenþia de a informa,de a instrui, de a omagia etc.;2. reuniune a reprezentanþilorunor state, ai unor organizaþiipolitice, de masã, obºteºti,ºtiinþifice etc. cu scopul de adezbate ºi de a hotãrî

Consiliu – colectiv organizat, cusarcini de conducere, deadministrare, de avizare saude consultare în activitateaunor organe sau organizaþiide stat , comerciale sauobºteºti, a unor instituþii etc.

Consorþiu – asociaþie a câtorvaasociaþii sau societãþi comer-ciale mari pentru efectuareaîn comun a unor activitãþi.

Consultare – solicitare a unuiaviz, ascultare a unei pãreri.

Convenþie – document interna-þional cu caracter obligatoriupentru pãrþi, care reprezintão înþelegere dintre douã saumai multe state, instituþii saupersoane cu privire la anumiteprobleme sau la anumiteobiective dintr-un domeniuspecific.

Coordonare – punere de acorda pãrþilor unui tot, a îndrumaîn sens unitar o serie deact iv i tãþ i desfãºurate învederea aceluiaºi scop.

Coordonator – persoanã carecoordoneazã.

Glosar

Page 117: participarea copiilor si tinerilor

117

Glosar

Culturã politicã – set de credinþe,sentimente ºi valori careprevaleazã pentru o naþiunela un moment dat ºi careinfluenþeazã percepþiile, gene-reazã atitudinile ºi afecteazãmodalitãþile de participare;componentã majorã a activi-tãþii politice ºi a vieþii socialeîn ansamblu.

Decizie – hotãrâre luatã în urmaexaminãrii unei probleme, aunei s i tuaþ i i etc . , soluþ ieadoptatã (dintre mai multeposibile).

Declaraþie – document interna-þional sau naþional cu caracterde recomandare ce conþineprincipii ºi idealuri într-unanumit domeniu.

Delegare – a transmite cuivadreptul de a acþ iona careprezentant al unei persoanesau al unei instituþii; a însãrcinape cineva, pe timp limitat, cuexecutarea, supraveghereasau organizarea unei lucrãri.

Democraþie – formã de organi-zare ºi de conducere a uneisocietãþi, în care poporul îºiexercitã (direct sau indirect)puterea; modalitate de condu-cere a unui sistem socialcaracterizatã prin partici-parea, în diferite forme, amembrilor respectivului sistemla procesul de conducere.

Democratic – care aparþinedemocraþiei, privitor la demo-craþie, specific democraþiei.

Discriminare – tratare inegalã aindivizilor sau grupurilor înraport cu unele trãsãturi cate-gorice cum ar fi apartenenþarasialã, etnicã, religioasã saude clasã; orice distincþie,excludere, restr ic þ ie saupreferinþã, bazatã pe anumitecaracteristici neesenþiale derasã, culoare, provenienþã sauapartenenþã etnicã, care are

ca scop sau consecinþã distru-gerea sau periclitarea recu-noaºterii, utilizãrii sau exerci-þiului în condiþii egale a dreptu-rilor ºi libertãþilor fundamen-tale ale omului în domeniulpolitic, economic, social ºicultural sau oricare alt dome-niu al vieþii publice.

Drepturi – 1. totalitatea normelorjuridice care reglementeazãrelaþiilor într-o societate; 2.totalitatea principiilor ºi preve-derilor general admise pentrureal izarea personal i tãþ i iumane.

Eficient – care produce efectulaºteptat, care dã un rezultatpozitiv.

Evaluare – determinarea, stabili-rea valorii, numãrului, canti-tãþii, schimbãrii etc. Evaluareaasigurã legãtura între ceea cea avut loc, învãþare ºi schimba-rea care s-a produs.

Facilitator – persoanã careînlesneºte, uºureazã îndepli-nirea unei acþiuni (în cazul unuitraining – procesul de învãþare)la care participã mai multepersoane.

Feedback – reacþia de rãspunsa receptorului la informaþiaprimitã de la sursã, conexiuneinversã.

Forum – adunare, întrunire demare amploare ºi importanþã.

Gestionare – administrare abunurilor ºi a mânuirii fonduri-lor unei întreprinderi, instituþiisau persoane.

Grant – donaþie în bani saubunur i t ransmise pentrurealizarea unui proiect, a uneiactivitãþi.

Guvern – organ suprem al unuistat având putere executivã ºide dispoziþie; organ central al

administraþiei de stat, consiliude miniºtri.

Identificare – constatare, stabilire,gãsire a unei persoane, a unuilucru, a unei probleme.

Inalienabil – care nu poate fi luatsau înlãturat, firesc.

Indispensabil – care este absolutnecesar, neapãrat trebuincios.

Inerent – care face parte inte-grantã din ceva, care consti-tuie un element nedespãrþit deun lucru sau de o fiinþã, careaparþine în mod firesc la ceva.

Iniþiativã – faptul de a propune,de a organiza sau de a începeo acþiune, antrenând dupãsine ºi pe alþii; însuºirea celuicare îndrãzneºte sau estedispus sã întreprindã cel dintâiceva, din îndemn propriu.

Interpelare – a cere cuiva sã deaun rãspuns, sã dea socotealãasupra unui fapt; a cereexplicaþii (în parlament) unuimembru al guvernului asupramodului de rezolvare a unorprobleme, a unor acte etc.

Intoleranþã – lipsa de respectfaþã de experienþele ºi idea-lurile altora.

Inviolabil – care nu poate fi încãl-cat.

Justiþie socialã – dreptate, echi-tate, asigurarea accesului egalla necesitãþile de bazã pentrutoþi membrii societãþii.

Lobby – 1. a solicita sau a influen-þa voturile membrilor unuiconsiliu legislative, a influenþasau a urgenta adoptarea uneilegi, a unui document; 2. grupde persoane care influenþeazã,din afarã hotãrârile unui organde decizie, grup de presiune.

Lobbysm – sistem de influenþare aparlamentarilor sau a funcþio-

Page 118: participarea copiilor si tinerilor

118

Ghidul participãrii copiilor si tinerilor

narilor superiori de stat, decãtre anumite grupuri, învederea adoptãrii unor hotã-râri sau întreprinderii unoracþiuni favorabile acestorgrupuri.

Mass-media – totalitatea mijloa-celor de informare în masã(televiziune, presa scrisã,radio).

Management – activitatea ºi artade a conduce; ansamblul acti-vitãþilor de organizare, deconducere ºi de gestiune aîntreprinderi lor; ºt i inþa ºitehnica organizãrii ºi condu-cerii unei întreprinderi.

Metodã – 1. procedeu sauansamblu de procedee folo-site în realizarea unui scop;2. ansamblu de reguli ºiprincipii normative pentruînvãþarea sau pentru practi-carea unei discipline, a uneiarte etc.;

Minister – organ central aladministraþiei de stat careconduce o anumitã ramurã aactivitãþii statului ºi care estecondus de un ministru.

Monitorizare – urmãrire, supra-veghere a desfãºurãrii uneiacþiuni.

ONG (Organizaþie Non-Guver-namentalã) – asociaþie bene-volã a cetãþenilor fondatãpentru soluþ ionarea unorprobleme concrete, asociaþieobºteascã.

Pact – tratat internaþional, bila-teral sau mult i lateral, cucaracter solemn, privind rela-þiile politice între state, înche-iate în special în scopulmenþinerii pãcii sau al colabo-rãrii între semnatari.

Parlament – organ legislativcompus din una sau din douãcamere ºi alcãtuit din repre-

zentanþi ai diferitelor partidepol i t ice, aleº i pr in votulcetãþenilor.

Partener – fiecare dintre persoa-nele care formeazã împreunãun cuplu, un grup, o societate,o asociaþie etc.

Participare – a lua parte în saua cunoaºte despre ceva; a fiparte la ceva; avea un rol, afi implicat.

Petiþie – expunere scrisã adresatãde o persoanã sau de un grupde persoane unei instituþii,organizaþii, autoritãþi, în carese formuleazã o cerere,revendicare, un punct devedere.

Persoanã oficialã – persoanã destat (reprezentatnt al unuiorgan local, judeþean, republi-can) cu putere de decizieasupra anumitor chestiuni(economice, sociale, culturale,politice).

Persoane-resursã – specialiºti dindiferite domenii (administraþialocalã, poliþie, judecãtorieetc.), organizaþii obºteºti carecontribuie, prin oferirea deinformaþii reale ºi credibile,prin implecare directã în uneleactivitãþi, la funcþionarea maibunã a societãþii.

Plan – proiect elaborat cuanticipare, cuprinzând un ºirordonat de operaþii destinatesã ducã la atingerea unuiscop, program de lucru.

Planificare – întocmire a unuiplan, a programa, a organi-za ºi a conduce pe bazã deplan, a organiza o activitateîntocmind planul dupã care sãse desfãºoare diferitele ei faze.

Pledoarie – expunere oralã sauscrisã în apãrarea, susþinereaunei cauze, a unei idei, a uneiteze.

Plenar – care se þine cu partici-parea tuturor membri lor;consfãtuire, adunare, ºedinþãla care participã toþi membriiunui for de conducere, ai uneiorganizaþii etc.

Pluralism – principiul al democra-þiei care preconizeazã necesi-tatea existenþei mai multor forþesocial-politice (partide, sindicate,organizaþii religioase etc.)interpuse între membrii societãþiiºi putere, ca o condiþie ºi ogaranþie a limitãrii puterii, afuncþionãrii democraþiei.

Politicã – ºtiinþa ºi practica deguvernare a unui stat; sferãde activitate ce cuprinde rela-þiile, orientãrile ºi manifestãrilecare apar între partide, întrecategorii ºi grupuri sociale,între popoare etc. în legãturãcu promovarea intereselor lor,în lupta pentru putere etc.

Politici de tineret – totalitateaactelor legislative ºi normativeîn domeniul tineretului.

Poster – mod de prezentare a uneiinformaþii sub formã de afiºeîn cadrul adunãrilor, manifesta-þiilor, seminarelor; afiº careconþine diverse imagini.

Primar – persoanã care conduce,din punct de vedere admi-nistrativ, un municipiu, un oraºsau o comunã (ca repre-zentant al puterii centrale).

Primãrie – 1. instituþie condusã deun primar; 2. clãdire în careîºi are sediul aceastã instituþie.

Principii – elemente funda-mentale, idei, legi de bazã pecare se întemeiazã o teorieºtiinþificã, un sistem politic,juridic, educaþional o normãde conduitã etc.

Prejudecatã – pãrere, idee pre-conceputã (ºi adesea eronatã)pe care ºi-o face cineva

Page 119: participarea copiilor si tinerilor

119

Glosar

asupra unui lucru, adoptatãde obicei fãrã cunoaºtereadirectã a faptelor.

Proiect – plan sau intenþie de aîntreprinde ceva, de a orga-niza, de a face un lucru.

Problemã – 1. chestiune careprezintã aspecte neclare,discutabile, care necesitã olãmurire, o precizare, care sepreteazã la discuþii; 2. chestiu-ne importantã care constituieo sarcinã, o preocupare (ma-jorã) ºi care cere o soluþionare(imediatã); 3. chestiune careintrã în sfera preocupãrilor, acercetãrilor cuiva; obiectprincipal al preocupãrilor cuiva.

Promovare – a susþine, a sprijinifãcând sã progreseze, sã sedezvolte.

Referendum – consultare directãa cetãþenilor, chemaþi sã sepronunþe, prin vot, asupra unuiproiect de lege de o deosebitãimportanþã pentru stat sauasupra unor probleme deinteres general.

Responsabilitate – obligaþia de aefectua un lucru, de a rãspunde,de a da socotealã de ceva, dea accepta ºi suporta conse-cinþele, rãspundere.

Rezoluþie – hotãrâre luatã de uncolectiv în urma unor dezba-teri; rezolvare pe care cel îndrept o dã unei cereri, unui act.

Siglã – reprezentare graficã sautextualã care simbolizeazã oorganizaþie, o miºcare, o idee.

Simulare – a face sã parãadevãrat ceva ireal; a da, înmod intenþionat, o impresiefalsã.

Social – creat de societate,propriu societãþii, care estelegat de viaþa oamenilor însocietate, de raporturile lor însocietate sau faþã de socie-tate, care priveºte societateaomeneascã.

Socializare – proces de integraresocialã a unui individ într-ocolectivitate.

Societate – totalitatea oamenilorcare trãiesc laolaltã, fiindlegaþi între ei prin anumiterelaþii economice, juridice,culturale etc.

Sondaj – metodã psihologicãfolositã în vederea cunoaºteriiopiniei membrilor societãþiiprivind chestiuni polit ice,economice, culturale, electo-rale etc . deveni te la un

moment dat importate; cerce-tare, investigaþie, studiu.

Stipulare –prevederea, specifi-carea unui anumit lucru într-un act.

Stereotip – idee sau punct devedere generalizat despre unîntreg grup de oameni.

Strategie – parte componentã arealizãrii unei acþiuni, care seocupã cu problemele pregã-tirii, planificãrii ºi desfãºurãriiacelei acþiuni.

Strategie de advocacy – strategiede susþinere ºi promovare aunei idei

Toleranþã – îngãduinþã, indul-genþã, admiterea, permitereaunei situaþii, unui fapt.

Training (stagiu de formare) –perioadã de timp în cursulcãreia o persoanã dobân-deºte cunoºtinþe, îºi dezvoltãdepr inder i , îº i formeazãatitudini ºi acumuleazã expe-rienþã participând la o seriede activitãþi interactive.

Transparenþã (în activitate) –proprietatea de a fi uºorînþeles, limpede, clar, deschi-dere.

Page 120: participarea copiilor si tinerilor

120

Adrese utile

„O ºcoalã pentru copii cu drepturi”, Innocenti

„Cetãþeni de drept: educaþia cetãþeneascã în ºcolileprimare”, Salvaþi Copiii, 2001

„Îndrumãri pentru protecþia copiilor”, UNICEF

„Consiliul ºcolii: ghid pentru copii”, Faye Sutton

„Nu este decât corect!”, Susan Fountain, UNICEF1993

„Participarea ºi genul”, site-ul Institutului de Cercetãride Dezvoltare din Sussex

„Drepturile noastre, responsabilitãþile noastre”,Asociaþia Mondialã a Fetelor Scouts ºi a Studiilorpentru Fete

„Ne auziþi? Includerea punctelor de vedere a copiilorinvalizi ºi a tinerilor la luarea deciziilor”, Sue Whittles

„Niciodatã prea tânãr”, cum pot copiii sã-ºi asumeresponsabilitãþi ºi sã ia decizii”

„Parteneri în drepturi”, activitãþi creative de studierea drepturilor ºi a cetãþeniei pentru copiii de vârsta7-11 ani

„Copiii ca parteneri de planificare: o sursã de instruirepentru susþinerea consultaþiilor cu copiii”, LinaFajerman, Michael Jarrett ºi Faye Sutton

SURSE CONSASURSE CONSASURSE CONSASURSE CONSASURSE CONSACRACRACRACRACRATE PROMOTE PROMOTE PROMOTE PROMOTE PROMOVÃRIIVÃRIIVÃRIIVÃRIIVÃRIIPPPPPARTICIPÃRII COPIILARTICIPÃRII COPIILARTICIPÃRII COPIILARTICIPÃRII COPIILARTICIPÃRII COPIILOR ªI A TINERILOR ªI A TINERILOR ªI A TINERILOR ªI A TINERILOR ªI A TINERILOROROROROR

O listã cu resurse uºor de gãsit pe Internet sau care pot fi obþinute prin comandare

1. Educaþia ºi participarea1. Educaþia ºi participarea1. Educaþia ºi participarea1. Educaþia ºi participarea1. Educaþia ºi participarea

Titlul lucrãriiTitlul lucrãriiTitlul lucrãriiTitlul lucrãriiTitlul lucrãrii Unde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitã

Disponibil pe Internet la: www.unicef-icdc.org/publications/pdf/il2e.pdf

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

Disponibil pe Internet la: www.unicef.org/teachers/protection/participate.htm

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

Fragmente disponibile la: www.unicef.org/teachers/protection/only_right.htm

Disponibil pe Internet la: www.ids.ac.uk/bridge/reports_gend_CEP.html

www.wagggsworld.org/newsroom/documents/pdf/rights responsabilities/our rights document english.pdf

Disponibil pe Internet la: www.savethechildren.org.uk/development/global_pub/Learning_to_listen.pdf

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

Page 121: participarea copiilor si tinerilor

121

Adrese utile

„De la copil la copil: Ghid practic de împuternicire acopiilor pentru rolul de cetãþeni activi”, Sara Gibbs,Gillian Mann ºi Nicola Mathers.

„Ce metode funcþioneazã în participarea tinerilor”,studii de caz de pe tot globul

„SIDA. Lucrul cu tinerii”, AVERT, 1993

„Implicarea tinerilor din toatã lumea”, JHUCCP, 2002

„Drepturile adolescenþilor la participare: o abordarestrategicã”, UNICEF

„Implicarea cercetãtorilor tineri”, Perpetua Kirby

„Tinerii ca cercetãtori: o culegere de materiale didac-tice”

„Copiii ºi participarea: cercetarea, monitorizarea ºievaluarea cu participarea copiilor ºi tinerilor”

„Educaþia de la egal la egal ºi HIV/SIDA: Concepte,aplicãri ºi probleme”, UNAIDS,1999

„Împreunã putem. Manualul ºi trusa de activitãþi aeducatorului de la egal la egal”, proiectul educaþionalHIV/SIDA de la egal la egal al Crucii Roºii dinJamaica

„Educaþia de la egal la egal ºi HIV/SIDA: concepte,aplicãri ºi probleme”, UNAIDS,1999

„Ghid de implementare a APS (Adolescenþi pentruPrevenirea SIDA)”, Advocates for Youth, 2002

„Direcþiile corecte: o sursã de educaþie de la egal laegal despre Convenþia ONU privind DrepturileCopilului”

„Manual de instruire pentru împuternicirea tinerilor:promovarea implicãrii în luarea deciziilor”, SalvaþiCopiii, 1997

„Local ºi Vocal: promovarea implicãrii tinerilor în luareadeciziilor la nivel local. Privire generalã ºi ghid deplanificare”, Peter White

Disponibil pe Internet la: www.child-to-child.org/guide/guide.pdf

Titlul lucrãriiTitlul lucrãriiTitlul lucrãriiTitlul lucrãriiTitlul lucrãrii Unde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitã

Disponibil pe Internet la: www.iyfnet.org/pdf/what_works_in_youth_par.pdf

Comanda: AVERT,11, Denne Parade. Horsham, WestSussex RH12 1JD, UK A se vedea: www.avert.org

Disponibil pe Internet la: www.jhuccp.org/centerpubs/download/pdf/wp6.pdf

Disponibil în reþeaua internã a UNICEF: http://www.intranet.unicef.org/IMU/libweb/hivaids/young_people.htm

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

Disponibil pe Internet la: www.savethechildren.org.ik/development/global_pub/child_part.pdf

www.unaids.org/publications/documents/care/general/peer.pdf

Comanda: [email protected]

Disponibil pe Internet la: www.unaids.org/publications/documents/care/general/peer.pdf

Disponibil pe Internet la: www.advocatesforyouth.org/publications/TAP.pdf

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

www.savethechildren.org.uk/functions/indx_pubs.html

Page 122: participarea copiilor si tinerilor

122

Ghidul participãrii copiilor si tinerilor

Titlul lucrãriiTitlul lucrãriiTitlul lucrãriiTitlul lucrãriiTitlul lucrãrii Unde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitãUnde poate fi gãsitã

„O participare cu sens a tinerilor în conferinþeinternaþionale: o analizã a faptului cum participareatinerilor a fost facilitatã la o conferinþã la nivel înaltasupra copiilor afectaþi de rãzboi”. Includerecomandãri ºi sugestii, CIDA (cu UNICEF).

„Mediul înconjurãtor ºi urbanizarea: Construirea unororaºe mai bune cu copiii ºi tinerii”, nr.2, vol. 14,octombrie 2002 (un compendium de exemple asupraplanificãrii participative a oraºelor, incluzând conceptulde „oraºe prietenoase copiilor” ºi iniþiative „Crescândîn oraº”

„Formând viitorul unei þãri. Planuri Naþionale deAcþiune pentru copii cu implicarea copiilor ºi a tinerilorîn dezvoltarea lor”, Salvaþi Copiii, 2002 (un ghidpentru practicieni, în primul rând din comunitateaONG-urilor care intenþioneazã sã implice copiii înproiectarea Planului Naþional de Acþiune).

„Evaluarea momentelor tehnice, participarea copiilorîn cercetare, monitorizare ºi evaluare”, UNICEF,aprilie, 2002 (publicaþia oferã recomandãri ºi criteriipentru toþi cei care doresc sã sporeascã participareacopiilor ºi a tinerilor în diferite programe)

„SOWCR, 2003”, UNICEF (lecþii învãþate dinimplicarea copiilor în pregãtirea ºi desfãºurareaSesiunii Speciale ONU în Interesul Copiilor, deasemenea include lista articolelor CDC care se referãla participarea copiilor)

„Drepturile la participare ale adolescenþilor”,documente de lucru ale UNICEF, August 2001 (bazatepe o revizuire largã a literaturii, documentulrecapituleazã un ºir de principii ºi strategii pentrupromovarea participãrii adolescenþilor)

“Lucrând cu ºi pentru adolescenþi”, UNICEF, februarie,2002. Prezintã experienþele a 22 de oficii UNICEFîn domeniul lucrului cu ºi pentru tineri

„Naþiunile Unite: Declaraþia Mileniului ºi scopurilemilenare de dezvoltare”

„Naþiunile Unite: o lume pentru copii”

„Cartea de resurse a participãrii”, Banca Mondialã,1996 (conþine circa 20 de studii de caz, plus capitolecu indicii asupra planificãrii participãrii ºi luãriideciziilor, recomandãri pentru îmbunãtãþireaparticipãrii persoanelor sãrace ºi revizuirea metodelorºi tehnicilor participatorii)

www.acdi-cida.gc.ca/INET/IMAGES.NSF/vLUImages/Childprotection/$file/war-affected-children.pdf

www.iied.org/human/pubs.html

www.savethechildren.net/files/new/publicsites/uploads/npa_intro_english.doc

www.intranet.unicef.org/epp/evalsite.nsf

www.unicef.org/sowc03/

www.un ice f .org/programme/adap/asse ts/COMBO_ADAP_strategy.pdf

www.un icef .org/programme/adap/assets/combo_working_with_and_for_adolescents.pdf

www.un.org/millennium/declaration/ares552e.htm

www.un icef .org/spec ia lsess ion/docs_new/documents/A-RES-S27-2E.pdf

www.worldbank.org/wbi/sourcebook/sbhome.html

Page 123: participarea copiilor si tinerilor

123

Adrese utile

Lista unor organizaþii care promoveazãLista unor organizaþii care promoveazãLista unor organizaþii care promoveazãLista unor organizaþii care promoveazãLista unor organizaþii care promoveazãparticiparea copiilor ºi a tinerilorparticiparea copiilor ºi a tinerilorparticiparea copiilor ºi a tinerilorparticiparea copiilor ºi a tinerilorparticiparea copiilor ºi a tinerilor

Asociaþia „European YAsociaþia „European YAsociaþia „European YAsociaþia „European YAsociaþia „European Youth Exchange Moldovaouth Exchange Moldovaouth Exchange Moldovaouth Exchange Moldovaouth Exchange Moldova“““““Centrul Naþional de Resurse pentru TineriCentrul Naþional de Resurse pentru TineriCentrul Naþional de Resurse pentru TineriCentrul Naþional de Resurse pentru TineriCentrul Naþional de Resurse pentru TineriStr. Serghei Lazo 15, 1-2MD-2004 ChiºinãuRepublica Moldovatel./fax: 54 30 37, 23 88 91, 23 28 87e-mail: [email protected], [email protected]: www.youth.md

Societatea Independentã de Educaþie pentruSocietatea Independentã de Educaþie pentruSocietatea Independentã de Educaþie pentruSocietatea Independentã de Educaþie pentruSocietatea Independentã de Educaþie pentruDrepturile OmuluiDrepturile OmuluiDrepturile OmuluiDrepturile OmuluiDrepturile OmuluiStr. Sfatul Þãrii 17MD-2012 ChiºinãuRepublica Moldovatel.: 23 77 10e-mail: [email protected]: www.siedo.moldnet.md

Fundaþia SOROS-MoldovaFundaþia SOROS-MoldovaFundaþia SOROS-MoldovaFundaþia SOROS-MoldovaFundaþia SOROS-MoldovaStr. Bulgarã 32MD-2001 ChiºinãuRepublica Moldovatel.: 27 00 31e-mail: [email protected]: www.soros.md

Centrul de Informare ºi Documentare privindCentrul de Informare ºi Documentare privindCentrul de Informare ºi Documentare privindCentrul de Informare ºi Documentare privindCentrul de Informare ºi Documentare privindDrepturile Copilului din MoldovaDrepturile Copilului din MoldovaDrepturile Copilului din MoldovaDrepturile Copilului din MoldovaDrepturile Copilului din MoldovaBd. Traian 23/1MD-2060 ChiºinãuRepublica Moldovatel./fax: 56 49 21e-mail: [email protected]

Ambasada Statelor Unite ale Americii înAmbasada Statelor Unite ale Americii înAmbasada Statelor Unite ale Americii înAmbasada Statelor Unite ale Americii înAmbasada Statelor Unite ale Americii înMoldovaMoldovaMoldovaMoldovaMoldovaStr. Alexei Mateevici 103MD-2009 ChiºinãuRepublica Moldovatel.: 23 37 72web: www.usembassy.md

Centrul Naþional de Prevenire a Abuzului faþãCentrul Naþional de Prevenire a Abuzului faþãCentrul Naþional de Prevenire a Abuzului faþãCentrul Naþional de Prevenire a Abuzului faþãCentrul Naþional de Prevenire a Abuzului faþãde Copiide Copiide Copiide Copiide Copii

Alianþa ONG din domeniul protecþiei socialeAlianþa ONG din domeniul protecþiei socialeAlianþa ONG din domeniul protecþiei socialeAlianþa ONG din domeniul protecþiei socialeAlianþa ONG din domeniul protecþiei socialea copilului ºi familieia copilului ºi familieia copilului ºi familieia copilului ºi familieia copilului ºi familieiStr. A. Puºkin 26, bir. 301MD-2012 ChiºinãuRepublica Moldovatel.: 23 42 68, 23 42 69fax: 23 40 69e-mail: [email protected]: www.iatp.md//cnpac

1. www.unicef.org

2. www.coe. in t ( s i te-u l Cons i l iu lu i Europei ) ,www.humanrights.coe. int (pagina generalã adrepturilor omului).

3. www.anacej.asso.fr

4. www.unicef.org/specialsession/child_participation/index.html, despre participarea copiilor la SesiuneaSpecialã ºi evenimentele conexe.

5. www.unicef.org/polls/, informaþii despre studii extinseprintre copiii din Asia de Est ºi Pacific, Europa ºi AsiaCentralã ºi America Latinã ºi Caraibe.

6. www.unicef.org/voy/, pagina-gazdã a Vocilor Tinerilor.

7. www.unicef.org/magic pentru iniþiative media ce auscopul implicãrii tinerilor.

8. www.unicef.org/teachers/ pagina web a UNICEFpentru profesori, include idei despre cum sã implicãmcopiii în cercetãri ºi despre ºcolile prietenoase copiilor.

9. www.worldbank.org/participation/ pagina web aBãncii Mondiale asupra participãrii ºi angajamentului

civic cu link-uri directe la sursele ce conþin metode ºitehnici participatorii.

10. www.ids.ac.uk/ids/ , Institutul de Studii asupraDezvoltãrii, Sussex, este unul dintre primele centre decercetare ºi studiere a dezvoltãrii participatorii.

11. www.childfriendlycities.org, idei despre planificareaparticipatorie urbanã.

12. www.unesco.org/most/growing.htm pentruiniþiativele “Crescând în oraºe”.

13. www.savethechildren.net/homepage/, pagina-gazdãa Alianþei Salvaþi Copiii.

14. www.oxfam.org/eng/ pagina web a OXFAM, includeo paginã asupra Parlamentului Internaþional al Tinerilor.

15. www.ncb.org.uk/resources site-ul Biroului Naþionalal Copiilor din Marea Britanie, accesare gratuitã, olargã varietate de cãrþi ºi documente referitoare laparticiparea tinerilor.

16. www.schoolcouncils.org, un site cu informaþii desprecum sã creezi ºi sã dezvolþi consilii ºcolare.

PPPPPagini ºi adrese utile pe Internet:agini ºi adrese utile pe Internet:agini ºi adrese utile pe Internet:agini ºi adrese utile pe Internet:agini ºi adrese utile pe Internet:

Page 124: participarea copiilor si tinerilor

124

Ghidul participãrii copiilor si tinerilor

Alte adrese utileAlte adrese utileAlte adrese utileAlte adrese utileAlte adrese utile

Departamentul Tineret ºi Sport al RepubliciiDepartamentul Tineret ºi Sport al RepubliciiDepartamentul Tineret ºi Sport al RepubliciiDepartamentul Tineret ºi Sport al RepubliciiDepartamentul Tineret ºi Sport al RepubliciiMoldovaMoldovaMoldovaMoldovaMoldovaBd. ªtefan cel Mare 73MD-2001 ChiºinãuRepublica Moldovatel./fax: 27 74 20, 27 7476e-mail: [email protected] [email protected]

UNICEF MoldovaUNICEF MoldovaUNICEF MoldovaUNICEF MoldovaUNICEF MoldovaStr. 31 August 1989, nr.131MD-2012 Chiºinãutel. 22 00 34e-mail: [email protected]: www.unicef.org

Asociaþia „Bineva”Asociaþia „Bineva”Asociaþia „Bineva”Asociaþia „Bineva”Asociaþia „Bineva”

Centrul Regional de Resurse pentru Tineri,Centrul Regional de Resurse pentru Tineri,Centrul Regional de Resurse pentru Tineri,Centrul Regional de Resurse pentru Tineri,Centrul Regional de Resurse pentru Tineri,OrheiOrheiOrheiOrheiOrheiMD-3512 Bieºtijud. OrheiRepublica Moldovatel.: (235) 45 554, 45 119e-mail: [email protected]

Banca MondialãBanca MondialãBanca MondialãBanca MondialãBanca MondialãStr. ªciusev 76/6MD-2012 ChiºinãuRepublica Moldovatel.: 23 35 65web: www.worldbanck.org.mde-mail: [email protected]

Consiliul Naþional al Tineretului din MoldovaConsiliul Naþional al Tineretului din MoldovaConsiliul Naþional al Tineretului din MoldovaConsiliul Naþional al Tineretului din MoldovaConsiliul Naþional al Tineretului din MoldovaStr. Mitropolit Dosoftei 99, of. 14MD-2004 ChiºinãuRepublica MoldovaTel./fax: 22 50 46e-mail: [email protected]: www.ournet.md/~CNTM

Centrul Naþional SIDACentrul Naþional SIDACentrul Naþional SIDACentrul Naþional SIDACentrul Naþional SIDAstr. Studenþilor 7/1MD-2020 ChiºinãuRepublica Moldovatel.: 46 97 32tel./fax: 46 94 43e-mail: [email protected]

Centrul de Dezvoltare a TineretuluiCentrul de Dezvoltare a TineretuluiCentrul de Dezvoltare a TineretuluiCentrul de Dezvoltare a TineretuluiCentrul de Dezvoltare a TineretuluiStr. Bulgarã 32MD-2001 Chiºinãutel: 27 00 31, 27 44 80, 27 04 36fax: 27 05 07e-mail: [email protected]: www.ournet.md/~cdt

Organizaþia Internaþionalã pentru MigraþieOrganizaþia Internaþionalã pentru MigraþieOrganizaþia Internaþionalã pentru MigraþieOrganizaþia Internaþionalã pentru MigraþieOrganizaþia Internaþionalã pentru Migraþie(OIM) Infocentru(OIM) Infocentru(OIM) Infocentru(OIM) Infocentru(OIM) InfocentruStr. 31 August 1989, nr. 82MD-2012 ChiºinãuRepublica Moldovatel.: 23 29 40, 23 29 41fax.: 23 28 62e-mail: [email protected]

Centrul Independent de JurnalismCentrul Independent de JurnalismCentrul Independent de JurnalismCentrul Independent de JurnalismCentrul Independent de JurnalismStr. Sciusev 53MD-2012 ChiºinãuRepublica Moldovatel.: 22 75 39, 21 36 52web: www.ijc.iatp.mde-mail: [email protected]

ONG „Moºtenitorii”ONG „Moºtenitorii”ONG „Moºtenitorii”ONG „Moºtenitorii”ONG „Moºtenitorii”Str. Hotinului 1MD-3100 BãlþiRepublica Moldovatel.: (231) 222 16e-mail: [email protected]

Page 125: participarea copiilor si tinerilor

125

Adrese utile

Membrii reþelei europene a consiliilor ºi parlamentelorMembrii reþelei europene a consiliilor ºi parlamentelorMembrii reþelei europene a consiliilor ºi parlamentelorMembrii reþelei europene a consiliilor ºi parlamentelorMembrii reþelei europene a consiliilor ºi parlamentelorcopiilor ºi tinerilor – copiilor ºi tinerilor – copiilor ºi tinerilor – copiilor ºi tinerilor – copiilor ºi tinerilor – „„„„„YOUTH PLANET”YOUTH PLANET”YOUTH PLANET”YOUTH PLANET”YOUTH PLANET”

YOUTH PLANET27, Rue des Petites Écuries75010 Paris, FranceTél: +33 1 47 70 68 03Fax: +33 1 47 70 68 04e-mail: [email protected]: www.youthplanet.org

DANEMARCAU-NettetRedBarnets husRantsausgade 60DK-CopenhaguenTél.: +45 70 22 77 71e-mail: [email protected]: www.u-nettet.dk

UNGARIA

Gyermek-és Ifjùsàgi Önkormànyati TàrsasàgFederation of Children and Youth MunicipalCouncilsCorvin Tér 8H - 1011 BUDAPESTTél.: +36 1 201 57 28Fax: +36 1 201 57 28

e-mail: [email protected]

MOLDOVAEuropean Youth Exchange MoldovaStr. Serghei Lazo 15, 1-2MD-2004 ChisinauTel.: +373 2 543 037Fax: +373 2 543 037e-mail: [email protected]

BELGIACRECCIDE – Centre Régional et Communautairede Citoyenneté et de DémocratieLac de BamboisRue de Stierlinsart 45B - 5070 Fosses-La-VilleTél.: +32 71 71 47 61Fax : +32 71 71 47 62e-mail: [email protected]: www.creccide.org

FRANŢAANACEJ – Association Nationale des ConseilsD’enfants et de Jeunes105 rue LafayetteF - 75010 ParisTél.: +33 1 56 35 05 35Fax: +33 1 56 35 05 36e-mail: [email protected]: www.anacej.asso.fr

ITALIADemocrazia in ErbaVia Cesare Balbo 43I - 00184 RomeTél.: +39 64 74 00 41Fax: +39 64 88 33 60e-mail: [email protected]

ROMÂNIAFondaţia MASTER-ForumProiectul Pal-TINSt. Ion Campineanu 9, Ap. 4R - 70116 BucureștiTel.: +40 1 314 48 27Fax: +40 1 314 48 27e-mail: [email protected]

Page 126: participarea copiilor si tinerilor

126

Învi

ngãt

orii

conc

ursu

lui

de

gra

ntur

i m

ici

pen

tru

Învi

ngãt

orii

conc

ursu

lui

de

gra

ntur

i m

ici

pen

tru

Învi

ngãt

orii

conc

ursu

lui

de

gra

ntur

i m

ici

pen

tru

Învi

ngãt

orii

conc

ursu

lui

de

gra

ntur

i m

ici

pen

tru

Învi

ngãt

orii

conc

ursu

lui

de

gra

ntur

i m

ici

pen

tru

grup

urile

de

iniþi

ativ

ã al

e tin

erilo

r –

20

03

grup

urile

de

iniþi

ativ

ã al

e tin

erilo

r –

20

03

grup

urile

de

iniþi

ativ

ã al

e tin

erilo

r –

20

03

grup

urile

de

iniþi

ativ

ã al

e tin

erilo

r –

20

03

grup

urile

de

iniþi

ativ

ã al

e tin

erilo

r –

20

03

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

CLT

, s. M

uste

aþa

Gru

pul

de

iniþi

ativ

ã „

Voce

a e

levu

-lu

i”,

s. M

ole

ºti,

jud.

Chi

ºinã

u

Cons

iliul

Loca

l al T

iner

ilor, s. ª

erca

ni,

jud.

Orh

ei

CLT

, s. C

hiper

ceni

, ju

d.

Orh

ei

CLC

T Ung

heni

CLC

T Vãlcin

eþ,

jud.

Ung

heni

Gru

pul

de

iniþi

ativ

ã D

ubãsa

ri

Gru

pul

de

iniþi

ativ

ã L

iceu

l „O

nisifo

rG

hibu”

, m

un.

Chi

ºinã

u

CLC

T Se

liºte

, ju

d.

Ung

heni

CLT

Boro

gani

, ju

d.

Lãpuº

na

Gru

pul

de

iniþi

ativ

ã a

l Lice

ului

Teo

-re

tic „

Dim

itrie

Cant

emir”, m

un. Bãlþi

Gru

pul

de

iniþi

ativ

ã L

iceu

l Te

ore

tic„Ioan

Vodã”, m

un.

Cahu

l

Cole

giu

l de

redacþ

ie „

Noua

gen

e-ra

þie”, o

r. C

eadâr

- Lu

nga

Gru

pul

„Adole

scen

tina”, S

lobozia-

Mare

, ju

d.

Cahu

l

Cen

trul

pen

tru

Volu

ntariat

Tighi

na,

mun

. C

ãuº

eni

Gru

pul

de

form

ato

ri ª

coala

Med

ienr

. 3,

or. N

ispore

ni,

jud.

Ung

heni

Gru

pul

de

iniþi

ativ

ã o

r. C

ãlã

raºi, j

ud.

Ungheni

Info

rmare

pen

tru

dem

ocr

aþie

ºi o

via

þã n

ouã

a t

iner

ilor

Ele

vul

info

rmat

– tâ

nãru

ldota

t

Tine

ri,

civici º

i dem

ocr

aþi

Copiii d

e azi –

a d

oua

Arc

ãa lui

Noe

ªcoala

tin

erilo

r ziariºti

Zia

rul ºc

ola

r – o

tribun

ã s

pre

a-þi ex

prim

a o

pin

ia

Scriso

ri d

e priet

enie

Info

STAR

– u

n m

od d

e a n

eafir

ma p

erso

nalit

ate

a

Un

om

bin

e in

form

at

este

un

om

put

erni

c

Via

þã f

ãrã

per

icol

KO

PH

È

Info

rmare

a co

piil

or

privi

nd

dre

ptu

rile

lor

Tine

rilo

r – d

reptu

l de

a v

ota

Info

rmare

a – o fe

reast

rãcã

tre

lum

e

Tine

ri º

i vo

lunt

ari

Îmbunãtã

þire

a m

odulu

i de

pre

dare

CIV

ITAS

Cui

bari M

arina

Ant

oci N

adej

da

Cuj

ba I

nga

Mun

teanu

Para

scovia

Malic

Rodica

Cla

pani

uc V

ale

riu

Levinþ

a E

lena

Vev

eriþa

Maria

Vra

bie

And

rei

Ola

ru S

vetla

na

Mate

i M

aria

Step

ano

va Ale

xand

raSt

epano

va El

ena

Cobâle

anu

Luc

iaIv

aºc

u Ta

mara

Popes

cu A

naC

ristel

Ale

cu

Saviþk

i Lilia

naSa

viþk

i El

ena

Moþo

c Ala

Efim

ova

Vale

ntin

a

Der

men

ji D

ina

Pãvã

lach

e Io

n

Ranl

ol Lilia

Terz

i Ta

tiana

Che

lban

Vio

rica

Cul

ea A

na

Câºlari V

icto

rPu

ºca O

lga

Robu

Galin

aD

ani

la A

na

Bur

ghe

lea Xe

nia

Gorinc

ioi

Vale

riu

s. M

uste

aþa

, M

D-5

935,

jud.

Bãlþi

s. M

ole

ºti,

MD

-6820,

jud.

Chi

ºinã

u

s. ª

erca

ni,

MD

-4435,

jud.

Orh

ei

s. C

hiper

ceni

, M

D-3

518,

jud.

Orh

ei

CLC

T U

ngheni, st

r. N

aþionalã

11,

mun.

Ung

heni

, M

D-3

602

Vla

d S

ilvia

, s. V

ãlcin

eþ M

D-4

441, ju

d. U

nghe

ni

Str. L

om

ono

sov

31 „

V”, a

p. 2, m

un. D

ubãsa

riM

D-4

500

Str.

Nic

ola

e C

ostin

63 A,

Lice

ul „O

nisifo

rG

hibu”

, m

un.

Chi

ºinã

u

ªcoala

Med

ie S

eliºte

, M

D-6

434, ju

d. Ung

heni

s. B

oro

gani

, M

D-3

830,

jud.

Lãpuº

na

Str. K

ole

sov

10, ap. 16, G

umen

iuc

Lena

, m

un.

Bãlþi

MD

-3112

Str.

ªte

fan

cel

Mare

118,

Lice

ul

Teore

tic„Ioan

Vodã”, m

un.

Cahu

l, M

D-3

900

Str. D

imitr

ov

3,

ap.

50,

or. C

eadâr-Lu

nga,

MD

-6100,

UTA

G

Str. U

liþa M

are

, Lice

ul T

eore

tic „

M. Em

ines

cu”,

Slobozia M

are

, M

D-5

320,

jud.

Cahu

l

Str. A

. M

ate

evici

20/1

, m

un.

Cãuº

eni,

MD

-4301,

jud.

Tighi

na

ªco

ala

M

edie

nr. 3,

str. Varlaam

3,

or.

Nispore

ni,

MD

-6401,

jud.

Ung

heni

Str. ª

tefa

n ce

l M

are

7,

or. C

ãlã

raºi M

D-

4400,

jud.

Ung

heni

(259) 70589

(268) 55372

(235)

40523;

40561;

65297

(235) 45293

(236)

34200;

28356;

and

ry85@

mail.

ru

(245) 37519;

dr-ec

olo

gy@

idkn

et.c

om

(022)

518231;

516964;

517045;

luci

cob@

mail.

ruin

fostar_

md@

yaho

o.c

om

(264) 46299;

46234

(238) 56378

(231) 22804;

gum

el@

ram

ble

r.ru

(239) 22239;

gru

pdei

nitia

tiva02@

yaho

o.c

om

(261) 21554;

livis@

cdr.m

old

tele

com

.md

(253) 61343;

adole

scen

tina@

hotm

ail.

com

(243)

22095;

61419;

61274

vcisla

ru@

yaho

o.c

om

(264) 23868

(244)

22344;

22084;

vgorin

cioi@

yaho

o.com

xius

ha@

hom

e.ro

Gru

p, l

oca

litate

Den

umire

a p

roie

ctul

uiLider

tânã

r/C

ons

ulta

nt a

dul

tAdre

sa c

om

ple

tãTe

lefo

n/e-

mail

Nr.

Page 127: participarea copiilor si tinerilor

127

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

ON

G „N

oi

pent

ru tin

ere

t”,

com

.Lã

puº

na

Gru

pul

de

scouþ

i „P

uii

de

cerb

i”,

com

. M

ând

reºti,

jud.

Orh

ei

Zia

rul

„Carp

e

Die

m”

CN

de

Com

erþ,

mun

. C

hiºinã

u

Gru

pul

de

scouþ

i „C

lio”, C

hiºinã

u

CLC

T C

opce

ac,

jud

. Tighi

na

Consiliu

l Li

ceulu

i Te

ore

tic

„Ioan-

Vodã”, m

un.

Cahu

l

CLT

Todireº

ti, j

ud.

Ung

heni

Gru

pul

de

iniþi

ativ

ã G

loden

i, ju

d.

Bãlþi

CLC

T C

hirc

ani

, ju

d.

Cahu

l

GI

al

Lice

ului

Teo

retic

„Ale

xei

Ma-

teev

ici” c

om

. Pâ

rliþa

, ju

d.

Ung

heni

CLT

Cio

câlte

ni,

jud.

Orh

ei

CLT

Sus

leni

, ju

d.

Orh

ei

GI

al

Lice

ului

„A

ntio

h C

ant

emir”,

mun

. C

hiºinã

u

CLT

Pet

reºti,

jud.

Ung

heni

CLC

T C

otiu

jeni

i-Mari,

jud.

Soro

ca

CLC

T C

hiþca

ni, r-

nul

Slo

bozi

a,

Trans

nistria

Lice

ul T

eore

tic P

elin

ia,

jud.

Bãlþi

CLT

Tara

clia

, ju

d.

Tighi

na

CLC

T D

ubãsa

ri

CLC

T „O

rhid

eea”,

Li

ceul

„Ale

xei

Mate

evic

i”,

mun

. C

ãuº

eni

GI

„Pro

Med

ia”, o

r. C

imiºlia

, ju

d.

Lãpuº

na

GI prim

arilo

r C

LT d

in sec

toru

l Fãle

ºti

Fond

are

a º

i ed

itare

a z

iaru

lui

„21 P

lus”

Teatrul

de

pãpuº

i

Eu s

unt

împotriva S

IDA

Cre

ato

rii

unei

lum

i fã

rã p

re-

judec

ãþi

Implic

are

a d

irectã î

n pro

cesu

lde

luar

e a

deciziilo

r la

nive

l loc

al

Oper

aþia

C

rai-N

ou

Cen

tru

de

cons

ult.

a tin. î

n pro

-ble

me

de

ed. m

ora

l-spiri

tualã

Aju

tor

juridic c

opiilor

vict

ime

ale

vio

lenþ

ei în

fam

ilie

ºi ºco

alã

Într

-un co

rp sã

nãto

s – o

min

te s

ãnã

toasã

Cont

inua

rea ed

itãrii

revi

stei

„Aici ºi a

cum

Lum

ii no

i – s

per

anþ

e no

i sã

dãru

im

Dez

volta

rea u

nor

dep

rind

eri

meº

teºu

gãre

ºti

Edita

rea zi

aru

lui

„Obse

rva-

toru

l”

Trafic

ul d

e fii

nþe

umane

Totu

l dep

inde

de

noi

Vre

m s

ã p

riet

enim

Com

bate

rea fu

matu

lui

ºi a

alcoolu

lui

print

re a

dole

scen

þi

Casa

în

care

mã s

imt co

pil

Acc

esul

la inf

orm

aþii

astãzi –

cuno

ºtin

þele

noastre

de

mâin

e

Prin

noi

înºine

Labora

toru

l tin

erilo

r co

resp

on-

den

þi

Împre

unã v

om

sch

imba lu

mea

(patru

taber

e)

Capro

º N

ina

Rota

ru V

iorica

Maca

ru A

lexa

ndrina

Ioxa

Eug

enia

Gãlu

ºcã V

asile

Manu

il Sv

etla

na

Raile

an

Cristin

aPru

saco

v G

alin

a

Ceb

an

Lucica

Caºc

iuc

Elen

a

Stoia

n In

ga

Pãvã

lach

e Io

n

Cer

evati

Cristin

aC

ucoº

V.

Iuje

va Ec

ate

rina

Bel

ous

Alio

na

Bra

ncovici U

liana

Voin

u Lidia

Bul

ubic

a E

ugen

iaC

iuper

cã R

om

eo

Buc

iuºc

anu

Eu

gen

iaM

ara

ndici

Vio

rica

Filip

Ion

Þãru

º M

aria

Nork

ina O

lga

Astaho

va I

rina

Gore

a O

xana

Ber

eghi

ci T

am

ara

Þurc

anu

N

ata

lia

Dvo

rciu

c O

lese

aG

ratil

ova

Nata

lia

Gopºa

Iul

iaG

rum

eza L

iuba

Boca

ncea

C

ons

tant

inBoca

ncea

Ulia

na

Dei

dâº

Ekate

rina

Korn

eva Ek

ate

rina

Mus

teaþã

Rodic

aPo

pov

Ludm

ila

Barg

an

Mariana

Ciu

mei

cã I

on

Hare

a V

iorica

Str.

M.

Em

inesc

u 14,

com

. Lã

puºn

a,

jud.

Lãpuº

na

Lice

ul

Teore

tic

„Dim

itrie C

ante

mir”,

co

m.

Mând

reºti,

MD

-5825,

jud.

Orh

ei

Str. P

etru

Rare

º 18, m

un. C

hiºinã

u M

D-2

033

Gru

pul

„C

lio”,

Lice

ul „N

icola

e Io

rga”,

st

r.Vale

a C

rucii

4/1

, m

un.

Chi

ºinã

u

s. C

opce

ac

MD

-4217,

jud.

Tighi

na

Lice

ul T

eore

tic „

Ioan

Vodã”, s

tr.

ªtef

an

cel

Mare

118,

mun

. C

ahu

l M

D-3

901

s. T

odireº

ti M

D-3

649,

jud.

Ung

heni

Str. S

tam

ati

30,

or. G

loden

i M

D-4

901,

jud.

Bãlþi

s. C

hirc

ani

MD

-3919,

jud.

Cahu

l

Com

. Pâ

rliþa

, M

D-3

641,

jud.

Ung

heni

Com

. C

iocâ

lteni

, M

D-3

519,

jud.

Orh

ei

Com

. Su

slen

i, M

D-3

548,

jud.

Orh

ei

Str. F

lorilo

r 28/3

, ap.3

2,

mun

. C

hiºinã

u

Com

. Pet

reºti,

MD

-3640,

jud.

Ung

heni

Com

. C

otiu

jeni

i-Mari,

MD

-7216,

jud.

Soro

ca

Str. T

kace

nko 9

5,

s. C

hiþc

ani

, M

D-5

417,

r-

nul

Slobozia,

Trans

nistria

Str. E

min

escu

13,

Lice

ul T

eore

tic s

. Pel

inia

,M

D-5

629,

jud.

Bãlþi

ªco

ala

M

edie

s. Ta

racl

ia,

MD

-7730,

jud.

Tighi

na

Str. K

oto

vski 5

6,

mun

. D

ubãsa

ri M

D-4

500

Str. A

. M

ate

evic

i, Lice

ul „

Ale

xei

Mate

evic

i”,

mun

. C

ãuº

eni,

jud.

Tighi

na

Bd.

ªte

fan ce

l M

are

12,

MD

-4100,

or.

Cim

iºlia

, ju

d. Lã

puº

na

Casa

de

Cre

aþie

, str. M

old

ove

i 5,

or. F

ãle

ºti

(234)

51280;

51237;

ong

-npv@

free.b

g

(258) 44377;

44651

(022) 223585;

agro

rom

ant

ica@

hotm

ail.

com

(022)7

66653

(242)3

8174

(239) 22239

crai_

nou@

hotm

ail.

com

(236)4

9353

(249) 26300;

22122

(239) 51610

64394;

23977l

mate

evic

i@ho

tmail.

com

(235) 52318

(235) 46529

(022) 492861;

tradin

g@

freem

ail.

ru

(236)

42288;

42315;

42316

sper

ant

a_c

lub@

yaho

o.c

om

(277) 61258;

61265

(245) 35932

(243)

22635;

22530;

22450

(241) 22866;

med

ia@

cim

islia

.mold

tele

com

.md

(259) 22264

Page 128: participarea copiilor si tinerilor

128

1. „A brave New Generation. Youth in Federal Republicof Yugoslavia. Findings and recommendations“,UNICEF Belgrade, March 2002.

2. „Assumer des responsabilites – les partager.Comment promouvoir la participation des enfants etdes jeunes“, Rapport de la Commission federale pourla jeunesse, Berne 2001

3. „Caiet documentar. Animaţia Consiliilor Copiilor șiTinerilor din Europa“, PAL-TIN.

4. „Cartea mare a jocurilor“, CIDDC, UNICEF, Chișinău2002.

5. „Children as participants. Swedish experience ofchild participation in society’s decision-makingprocesses“, Ministry of Health and Social Affairs andMinistry for Foreign Affairs, Sweden, Mai 2001.

6. „Children’s Participation experiences in capacitybuilding and training“, Henk van Beers, Save theChildren Sweden, 2002.

7. „Children’s Participation from tekenism tocitizenship“, Roger A. Hart, Innocenti Essays no. 4.,UNICEF, Florence, Italy, 1992.

8. „Children’s Participation: The Theory and Practice ofInvolving Young Citizens in Community Development andEnvironmental Care“, Rodger A. Hart, UNICEF, 1997.

9. „Civics Alive!“, Kids Voting USA, 2000.

10. „Cles pour la participation. Guide a l’usage despraticiens“, Direction de la Jeunesse, 1998.

11. „Compass – a manual on human rights educationwith young people“, Council of Europe publishing, May2002.

12. „Conference de Parlements de Jeunes“, CPJ 1999,Lucerne.

13. Dicţionar explicativ al limbii române, Universenciclopedic, București 1996.

14. Dicţionarul limbii române pentru elevi, LiteraInternational, București-Chișinău, 2002.

15. „Educaţie pentru dezvoltare. Ghidul animatorului“,CIDDC, UNICEF, 2001.

16. „Ghidul de jurnalism pentru liceeni“, CentrulIndependent de Jurnalism, Chișinău, 2002.

Bibliografie

17. „La situation des enfants dans le monde 2003",UNICEF

18. „Le vade-mecum des conseils communauxd’enfants et de jeunes“, Foundation Roi Baudouin

19. „Participarea copiilor? Aceasta e posibil...!“,Cappelaere G., de Winter M., UNICEF, 1998.

20. „Participarea copiilor și Convenţia privind drepturilecopilului“, UNICEF, 1999.

21. „Politica de tineret. Culegere de acte internaţionaleși naţionale“, Consiliul Naţional al Tineretului dinMoldova, Asociaţia „European Youth ExchangeMoldova“, 1999.

22. „Promovarea participării copiilor la procesuldemocratic de luare a deciziilor“, Gerison Lansdown,UNICEF, 2002.

23. „Right directions. A peer education resource onthe UN Convention on the Rights of the Child“, Savethe Children, 1999.

24. „Si jeune, civique!“, Buletine informative ANACEJ.

25. „Situaţia familiei și a copilului în RepublicaMoldova. Evaluare și analiză“, UNICEF, 2000-2001.

26. „Shaping a coutry’s future. With children and youngpeople. National plans of action for children – involvingchildren and young people in their development“ Savethe Children, 2002.

27. „The State of the World’s Children 2002.Leadership“ UNICEF.

28. „Young Citizents in the European Union. A teachingGuide for European Citizenship“, Spanish YouthCouncil.

29. „Young people in Changing Societies. DiscussionGuide“, UNICEF, World Organization of the ScoutMovement, June 2001.

30. „Young Voices. Opinion Survey of Children andYoung People in Europe and Central Asia“, UNICEF,august, 2001.

31. «Ó÷àñòèå äåòåé è ìîëîäåæè â ïðîöåññàõ

ïðèíÿòèÿ ðåøåíèé. Ñáîðíèê ðåñóðñíûõ ìàòåðèà-

ëîâ. Îïûò ðåàëèçàöèè ïðîåêòîâ», UNICEF, 2002.


Recommended