Academia de Studii Economice Bucureşti

Facultatea de Administraţie şi Management Public

PARTENERIATUL PUBLIC- PRIVAT

2010

SECTORUL

PUBLIC

De ce PPP?

Servicii publice de calitate

OBSTACOLE:

Constrângeri bugetare

Acces dificil la finanţare

Eficienţă redusă

SECTORUL

PRIVAT

PPP

CETĂŢEAN

SINONIME pentru PPP

PFI/ IFP (Private Finance Initiative/ Iniţiativă de Finanţare Privată)

PSP (Private Sector Participation/ Participarea Sectorului Privat)

„the handshake” / “strângerea de mână”

“the third way”/ ”a treia cale”

Definiţii ale PPP (1)

”formă de cooperare între sectorul public şi cel privat pentru afinanţa, construi, moderniza, gestiona sau întreţine un anumit tipde infrastructură sau pentru furnizarea unui serviciu” (CarteaVerde CE/2004/PPP).

“acord între sectorul public şi cel privat în scopul elaborării unuiproiect ori furnizării unui serviciu, care în mod tradiţional estefurnizat de sectorul public” (Guidelines for a successful public-private partnership, Comisia Europeană, 2003).

“relaţie pe termen mediu sau lung între sectorul public şi celprivat care implică împărţirea riscurilor şi castigurilor şiutilizarea expertizei şi finanţelor sectorului privat pentrufurnizarea unui serviciu” (Review of Opportunities for PPP inNorthen Ireland, The Office of the First Minister and Deputy FirstMinister, 2002 ).

Definiţii ale PPP (2)

“modalitate viabilă de introducere a managementuluiprivat în serviciile publice, pe calea unei legăturicontractuale de lungă durată, între un operator privat şi oautoritate publică; PPP asigură în mod fundamentalrealizarea, în totalitate sau parţial a serviciului publicproiectat, făcând apel la know- how-ul şi resurselesectorului privat” (Ghid pentru Parteneriat Public- Privat,Camera de Comerţ şi Industrie a României, 2006).

“cale de cooperare pe termen lung între sectorulpublic, lansator de proiecte de utilitate publică şisectorul privat, deţinător de fonduri şi demanagement performant, în baza unei alocări optimea riscurilor între parteneri”.

Definiţii ale PPP- concluzii (3)

PPP este o „noţiune-umbrelă”

Nu se poate şi nici nu trebuie formulată

o definiţie unică pentru PPP

Aranjament contractual pe termen mediu şi lung

Presupune combinarea punctelor forte ale ambilorparteneri

Alocarea optimă a riscurilor între parteneri

Investiţiile sunt finanţate integral de partenerul privat sause combină finanţarea privată cu finanţarea publică

Partenerul privat vine cu competenţa sa tehnică,financiară, de management şi cu abilitatea de a găsisoluţii care să permită tuturor accesul la servicii publicede calitate în condiţii tarifare optime

Sectorul public menţine un control strategic asuprafurnizării serviciilor publice

Trăsăturile PPP

Viziunea Comisiei Europene şi a Băncii

Mondiale vis-à-vis de PPP

PPP reprezintă “viitorul” dezvoltării serviciilor

publice din cel puţin 2 motive:

necesitatea ca sectorul public să preia know- how-ul

tehnologic şi managerial de la sectorul privat pentru a

asigura o performanţă superioară a serviciilor publice

potenţialul investiţional limitat al sectorului public

Metoda tradiţională vs PPP

Metoda tradiţională

(gestiune proprie/ achiziţie publică)

Sectorul public înfiinţează, organizează şiexploatează serviciul public prin intermediulunor structuri publice (autorităţi şi instituţiipublice,regii, societăţi comerciale cu capitalde stat, etc.)

Se foloseşte atunci când autorităţile publicedispun de fondurile necesare

Sectorul public finanţează integral investiţiile

Presupune încheierea unor contractesuccesive, separate

Accentul cade pe produs

PPP

(gestiune delegată)

Sectorul public (în calitate de proprietar)încredinţează unui operator privatexploatare p.z. a serviciului public

Sectorul public defineşte obiectivele cetrebuie atinse de partenerul privat

Se foloseşte atunci când autorităţile publicenu dispun de fonduri suficiente

Combinarea finanţării publice cu cea privată

Presupune un singur “pachet contractual”

Accentul cade pe serviciu

Tipuri de PPP (1)

Clasificarea Institutului pentru Politici

Publice (IPP):

Parteneriate de tip “orizontal”

Parteneriate de tip “vertical”

Tipuri de PPP (2)

Concesiunea (DBFO Design-Build-Finance-Operate)- forma clasică dePPP- compania privată proiectează, construieşte, finanţează şioperează o infrastructură sau un serviciu public care generează venituri înschimbul dreptului de a colecta tarifele plătite de utilizatori pentru furnizareaserviciului.

Forme de PPP derivate din concesiune:

- DB- Design-Build

- DBO- Design- Build- Operate

- BOT- Build- Operate- Transfer

- BOR- Build- Operate- Renew

- LDO- Leasing- Develop- Operate

- ROT- Rehabilitate- Operate- Transfer

- etc.

Contracte de operare şi management- operatorul privat asigură operareaşi/ sau managementul serviciului în schimbul unei taxe

Tipuri de PPP (3)

Din punct de vedere al naturii PPP:

PPP contractual

PPP instituţionale (Joint- ventures)

Tipuri de PPP (4)

- Transfer de riscuri +

Achiziţie publică PPP Privatizare

sectorul public

finanţează

investiţia

riscurile rămân

în sarcina

sectorului public

dreptul de

proprietate

aparţine sectorului

public

combinarea

finanţării publice

cu cea privată

distribuţia

riscurilor între

parteneri

dreptul de

proprietate

aparţine sectorului

public

sectorul privat

finanţează

investiţia;

sectorul privat

preia toate

riscurile

dreptul de

proprietate

aparţine sectorului

privat

În funcţie de transferul de risc către partenerul privat:

Managementul riscurilor

în proiectele PPP

Elementul- cheie al proiectelor în PPP esterepartizarea optimă a riscurilor întreparteneri după principiul: riscul trebuiealocat partenerului cel mai capabil să îlgestioneze

Matricea Riscurilor

Managementul riscurilor în PPP

-etape majore-

1. Identificarea riscurilor

2. Evaluarea riscurilor (înmulţirea probabilităţii de

producere cu impactul financiar estimat)

3. Alocarea riscurilor

4. Reducerea/eliminarea riscurilor

5. Monitorizarea riscurilor

Categorii de riscuri asociate PPP

dpvd al naturii

Riscuri

tehnice

Riscul de

constructie

Riscuri

juridice

Riscuri

macroeconomice

Riscuri de

forta

majora

Riscul de

cerere

Risc de

disponibilitate

Riscuri

financiare

Categorii

de riscuri

Categorii de riscuri asociate

PPP dpdv al fazei proiectului

1. Riscuri în timpul fazei de concepţie- execuţie

a) Riscuri tehnice

b) Riscuri financiare

2. Riscurile din timpul fazei de exploatare

a) Riscul asupra veniturilor (risc de frecventare pură/utilizare/cerere,riscul de preţ)

b) Riscurile de creştere a costurilor de exploatare

c) Riscurile financiare

3. Riscurile “indirecte” permanente legate de mediu

a) Riscuri de forţă majoră

b) Riscuri macroeconomice

c) Riscuri juridice

Tratamentul fiscal pentru PPP

(Tratamentul Eurostat) Stabileşte nivelul minim de risc care trebuie asumat de

partenerul privat, astfel încât bugetul public să fiedegrevat de acel proiect

Activele implicate în PPP pot fi considerate non-guvernamentale, deci nu trebuie înregistrate în balanţade plăţi a guvernului (nu vor avea impact asupradeficitului bugetar)

dacă sunt îndeplinite simultan 2 condiţii:

1)Partenerul privat preia riscul construcţiei

şi

2) Partenerul privat preia unul din riscurile: riscul decerere sau riscul de disponibilitate

Riscul de construcţie

Se refera la evenimente cum ar fi întârzieri înfinalizarea construcţiei, nerespectareastandardelor specifice, costuri adiţionale,deficienţe tehnice şi efecte externe negative.

Sectorul public îşi asumă riscul construcţieiatunci când este obligat prin contract să facăplăţi către partenerul privat indiferent destarea activelor proiectului.

Riscul cererii

Acoperă variabilitatea cererii (mai maresau mai mică faţă de nivelul aşteptat lasemnarea contractului).

Partenerul public îşi asumă acest riscdacă este obligat să asigure un anumitnivel al plăţilor către partenerul privat,independent de nivelul efectiv al cereriiexprimat de beneficiarul final.

Riscul de disponibilitate

Apare atunci când partenerul nu respectăîn etapa de livrare/ operare standardeleaferente furnizării serviciului (exprimateca volum şi calitate).

Sectorul public îşi asumă acest risc dacănu penalizează partenerul privat, aşa cumar cere orice „consumator obişnuit” într-un contract comercial.

Indicatori de analiză ai PPP

Value for Money

Affordability

Bankability

Viability/ Feasability

1. Value for Money

Cel mai bun raport calitate/preţ

Din punct de vedere al analizei economico-financiare VfM îmbracă forma unei:

analize cost- beneficiu

comparaţii între costul statului prin metodatradiţională şi costul statului prin metoda PPP

2. Affordability

Se referă la măsura în care bugetul

disponibil acoperă costurile proiectului

Constă în confruntarea costurilor estimate

ale proiectului PPP cu resursele

disponibile

3. Viability/ Feasability

gradul în care proiectul creează o rată derambursare pozitivă din punct de vedereeconomic şi financiar

4. Bankability

măsoară gradul în care sectorul privat va fiinteresat să realizeze proiectul

Factorii de succes ai proiectelor

PPP

suport politic

legislaţie specifică şi adecvată

implicarea sectorului public

colaborare pe principiul win- win

existenţa competenţelor în domeniul PPP

împărţirea riguroasă a riscurilor

alegerea corectă a partenerului privat

Avantajele PPP

Sursă de co-finanţare a proiectelor de interes public => prin PPP autorităţile îşipot permite realizarea mai multor proiecte

Raport cost/ beneficiu mai bun

Generează beneficiile privatizărilor, dar fără dezavantajele acestora

Maximizează utilizarea punctelor tari ale sectorului public şi privat

Reduce necesarul de credite/investiţii suportate de sectorul public

Mai rapid, mai ieftin, calitate şi eficienţă pentru public

Proiectele PPP pot fi înregistrate în afara bilanţului

Asigură accesul mai facil la resurse financiare

Distribuirea riscurilor cu sectorul privat duce la costuri totale mai mici

PPP contribuie la absorţia mai bună a fondurilor UE (“proiecte hibride”)

Capcanele PPP

Atenţie!! “Nimic nu este pe gratis”

Un operator privat nu poate prelua toate riscurileaferente unui PPP

Aspecte referitoare la transparenţă

PPP nu trebuie considerat o “soluţie miraculoasă”, un“medicament universal” aplicabil la orice şi în oricesituaţie

PPP nu ar trebui să fie promovat exclusiv dinconsiderente fiscale, ci ar trebui aplicat numai atuncicând oferă VfM

Studii de caz

-exemple de PPP de succes

din România-

Apa Nova Bucureşti

Parking Unirea

Apa Nova Bucureşti - ANB

• Gestiune directă/ Regieproprie

• Operator RGAB1990-2000

• Gestiunea delegată/ PPP(concesiune)

• Operator Apa Nova Bucureşti (ANB)

2000- prezent

În Bucuresti SP de alimentare cu apă şi canalizare a cunoscut 2 tipuri de organizare:

Etape în derularea PPP- ANB

1994

• CGMB decide să reorganizeze şi restructureze RGAB

1998

• consultantul International Finance Corporation hotăreşte căcea mai potrivită metodă era concesiunea

Martie 2000

• Licitaţia internaţională pentru atribuirea contractului deconcesiune la care au participat Azurix International WaterLtd, Suez Lionnaise des Eaux, Thomas Water Overseas Ltd,Vivendi- Compagnie Generale des Eaux (actuala VeoliaWater)

Noiembrie 2000

• castigarea licitatiei de catre Veolia Water => societateaANB cu capital mixt (35 mil EUR in numerar din parteaVeolia şi 6,8 mil EUR aport in natura din partea PMB)

Trăsăturile PPP ANB Contractul de concesiune e bazat pe Nivele de

Servicii (NS), ce trebuie atinse progresiv pentrua nu impacta puternic asupra tarifului

Din cei 7 membrii ai Consiliului de Administraţieal ANB, 2 sunt desemnaţi de municipalitate

Investiţile necesare pt atingerea NS se regăsescîn tariful plătit de beneficiar, dar există şiinvestiţii care nu se regăsesc în tarif, obligatorii

Matricea Riscurilor ANB

ANB

• Riscul cererii

• Riscuri financiare

• Riscul disponibilităţii

• Riscul de construcţie

• Riscuri tehnice

PMB

• Riscul cererii

• Riscuri financiare

Avantajele concesiunii ANB Atingerea unui tarif competitiv ca urmare a licitaţiei internaţionale (unul din

cele mai mici din Europa)

În contractul de concesiune sunt cuprinse obiective clare de performanţă(NS)

Bugetul Mun. Bucureşti e degrevat de investiţii în acest domeniu

Prin prevederile contractului de concesiune se asigură menţinerea şicreşterea valorii bunurilor publice concesionate

Municipalitatea beneficiază de o redevenţă anuală din partea ANB

ANB plăteşte taxe şi impozite pe terenurile şi clădirile date în concesiune,chiar dacă ele aparţin concedentului

Transfer de know- how tehnologic şi managerial din partea companiei-mamă Veolia Eau

ANB contribuie la dezvoltarea economică locală având furnizori locali deproduse, servicii, lucrări

Concesiunea este subordonată unei viziuni pe termen lung care satisfaceprincipiile dezvoltării durabile

Parking Unirea

Prima parcare supraetajata din Româniarealizată în PPP

Capacitate de peste 1000 locuri

Suprafaţă de 40 000 m2, 7 nivele

Investiţie de 15 mil. EUR

Este un PPP între Primăria Sectorului 3 şi NovaTrade încheiat în 2003

Primăria a asigurat terenul, iar Nova Tradeinvestiţia (90% capital Nova Trade, 10% capitalPS3)

Ungaria-PPP în construcţia de autostrăzi-

1991- Ungaria începe să concesioneze lucrările pentru construcţiaautostrăzilor către operatori privaţi

1993- concesiunea autostrăzii M1 este atribuită de Ministerul ungar alTransporturilor unui consorţiu francez- austriac- ungar (ELMKA Rt.)

Costul proiectului= 370 mil USD- finanţat de consorţiu prinîmprumuturi de la BERD şi taxe de utilizare a autostrăzii

Contribuţia guvernului la PPP- punerea la dispoziţie a terenurilor,exploatare arheologică şi curăţarea siturilor

1996- se inaugurează autostrada, constantându- se că previziunilelegate de trafic au fost mult prea optimiste (sub 50%)

Compania privată e acţionată în instanţă, pe motiv că taxele deautostradă erau prea mari -> BERD suspendă la sfârşitul `96 fondurilepentru completarea secţiunii M15

2002- noul guvern de stânga era contra introducerii taxei deautostradă şi furnizării de active naţionale prin finanţare privată =>proiectul este renaţionalizat

FINISH!

Bibliografie

Building New Europe`s Infrastructure- Public- private partnerships in Central and Eastern Europe, European Commission, 2008.

Ghid pentru parteneriat public-privat (ediţia a III-a revăzută şi adăugită), Colecţia Întreprinzătorul, seria Ghiduri, nr. 1-8, Bucureşti, 2006.

Guidelines for successful public- private partnership, European Commission, 2003.

Grimsey D. - Are Public Private Partnerships value for money? Evaluating alternative approaches and comparing academic and practitioner views, Accounting Forum, 29/ 2005.

Hodge, G.A.- The risky business of public- private partnerships, Australian Journal of Public Administration, 63(4), 2004.

Hodge, G. A. and Greve, C. - Public-Private Partnerships: An International Performance Review, Public Administration Review,67(3), 2007.

Parteneriatul public- privat- alternativa de finantare a proiectelor majore de infrastructura, Ministerul Finantelor, 2006

Parteneriatul public- privat- o perspectiva europeana şi romaneasca, Ministerul Finantelor, 2007

Parteneriatul public-privat- soluţie pentru un mai bun management al comunităţilor locale din România- Ghid practic pentru consiliile judeţene, Institutul pentru Politici Publice, Bucureşti, 2004.

Perspective look over PPPs in Romania, PPP Central Unit, PPP Summit, Viena, 2008

Public- private partnerships in the New EU Member States- Managing fiscal risk, World Bank, 2007.

Profiroiu A., Racoviceanu S., Taralunga N.- Dezvoltarea economica locala, Ed. Economica, Bucuresti, 1998.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/19.05.2006 publicată în M.O. nr. 418/15.05.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006.

Radu, I., Lefter, V., Efectele parteneriatului public- privat in serviciile de alimentare cu apa şi canalizare. Experienta municipiului Bucuresti, Ed. ASE, Bucuresti, 2008

Teicher, J., Neesham, C., Public- private partnerships: silver bullet or poison pill for transition economies?, The Impact of the Romania`s accession to the European Union on the public administration International Conference, 2008

www.apabucur.ro - site oficial al Apa Nova Bucuresti