P A R T E A I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Anul 178 (XXII) — Nr. 165 Luni, 15 martie 2010
S U M A R
Nr. Pagina Nr. Pagina
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
189. — Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea
Guvernului nr. 120/2010 privind aprobarea Listei
cuprinzând programele și proiectele de investiții în
turism și a surselor de finanțare a documentațiilor
tehnice și a lucrărilor de execuție a programelor și
obiectivelor de investiții în turism................................ 2–5
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
294. — Ordin al ministrului mediului și pădurilor pentru
modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale nr. 216/2008 privind
aprobarea Criteriilor de acordare a licenței pentru
gestionarii fondurilor cinegetice.................................. 5–6
965/761. — Ordin al ministrului dezvoltării regionale și
turismului și al ministrului finanțelor publice pentru
modificarea art. 3 din Ordinul ministrului dezvoltării,
lucrărilor publice și locuințelor și al ministrului
economiei și finanțelor nr. 910/1.742/2007 privind
aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru
domeniul major de intervenție „Îmbunătățirea dotării cu
echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții
în situații de urgență” în cadrul axei prioritare
„Îmbunătățirea infrastructurii sociale” din cadrul
Programului operațional regional 2007—2013 .......... 6–7
1.004/760. — Ordin al ministrului dezvoltării regionale și
turismului și al ministrului finanțelor publice privind
modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale
și locuinței și al ministrului finanțelor publice
nr. 832/3.157/2009 pentru aprobarea categoriilor de
cheltuieli eligibile în cadrul axei prioritare „Asistență
tehnică” a Programului IPA de cooperare transfrontalieră
România—Serbia ...................................................... 7
ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI
3. — Ordin pentru modificarea Ordinului Băncii Naționale
a României nr. 8/2006 privind procedurile de lucru
referitoare la derularea operațiunilor de piață monetară
efectuate de Banca Națională a României și a facilităților
permanente acordate de aceasta participanților eligibili
(contrapartidelor eligibile) .......................................... 8–12
ACTE ALE CURȚII EUROPENE
A DREPTURILOR OMULUI
Hotărârea din 28 iulie 2009, definitivă la 28 octombrie 2009,
în Cauza Dumitraș împotriva României...................... 12–16
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
H O T Ă R Â R E
pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului
nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele
și proiectele de investiții în turism și a surselor de finanțare
a documentațiilor tehnice și a lucrărilor de execuție
a programelor și obiectivelor de investiții în turism
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 39 alin. (3)
din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității
de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001,
cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 120/2010 privind
aprobarea Listei cuprinzând programele și proiectele de investiții în turism și a
surselor de finanțare a documentațiilor tehnice și a lucrărilor de execuție a
programelor și obiectivelor de investiții în turism, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 126 din 24 februarie 2010, se modifică și se înlocuiește cu
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Elena Gabriela Udrea
p. Ministrul finanțelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
București, 9 martie 2010.
Nr. 189.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
2
ANEXĂ
L I S T A
cuprinzând programele și proiectele de investiții în turism
Nr.
crt.
Autoritatea publică locală Proiect
0 1 2
1. Consiliul Județean Alba Construcție baza salvamont Arieșeni
2. Consiliul Local Arad, județul Arad Amenajare ștrand termal „Neptun”
3. Consiliul Județean Argeș 1. Construcții refugii de creastă în masivul Făgăraș
2. Construcții baze de salvare în masivul Făgăraș și în masivul Piatra Craiului
3. Reabilitare trasee turistice montane în masivul Făgăraș și în masivul Piatra
Craiului
4. Consiliul Local Albeștii de Muscel, județul Argeș Schi în România, Albeștii de Muscel
5. Consiliul Județean Bihor Centru pentru sistem de informare turistică și bază salvamont la Băița—Vârtop
și Vadu Crișului
6. Consiliul Local Beiuș, județul Bihor Complex balnear
7. Consiliul Local Borș, județul Bihor Complex balnear
8. Consiliul Local Nucet, județul Bihor Schi în România, Nucet
9. Consiliul Local Săcueni, județul Bihor Complex balnear
10. Consiliul Local Sânmartin, județul Bihor Aquaparc în Băile Felix—Băile 1 Mai
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
3
0 1 2
11. Consiliul Județean Brașov 1. Modernizări baze de salvare în munții Bucegi, Făgăraș și Piatra Craiului—
valea Mălăești, vârful Omu, Zănoaga, valea Ciubotea, valea Sâmbetei,
Curmătura
2. Construcții refugii montane în masivul Bucegi și în masivul Făgăraș
3. Reabilitare trasee turistice în masivul Bucegi și în masivul Făgăraș
12. Consiliul Local Brașov, județul Brașov Schi în România, Brașov
13. Consiliul Local Predeal, județul Brașov Schi în România, Predeal
14. Consiliul Local Râșnov, județul Brașov Schi în România, Râșnov
15. Municipiul București, sectorul 6 Dezvoltarea infrastructurii de agrement Lacul Morii
16. Consiliul Local Merei, județul Buzău Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea Sărata-Monteoru
17. Consiliul Județean Călărași Dezvoltarea zonei turistice brațul Borcea
18. Consiliul Local Oltenița, județul Călărași Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona Oltenița și amenajare port turistic
19. Consiliul Județean Caraș-Severin 1. Construcție cabana salvamont și cabana pentru centru de informare
turistică
2. Construcție refugiu montan
3. Dezvoltarea domeniului schiabil munții Semenic
20. Consiliul Județean Cluj 1.Construcții centre de salvare în masivul Bihor—Vlădeasa — Serviciul public
salvamont Mărgău — localitatea Beliș, Doda Pilii, Săcuieu
2. Schi în România, stațiunea Băișoara
21. Consiliul Județean Constanța 1. Amenajarea unor centre de prevenție, tratament medical primar și a
punctelor de salvamar din zona litorală a județului Constanța
2. Port turistic de agrement Tomis—Tuzla, Ostrov, Capidava și Topalu
22. Consiliul Local Constanța, județul Constanța 1. Pasarelă și pontoane acostare ambarcațiuni agrement în stațiunea Mamaia
23. Consiliul Local 23 August Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică a litoralului
24. Consiliul Local Costinești, județul Constanța Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică a litoralului
25. Consiliul Local Eforie, județul Constanța Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică a litoralului
26. Consiliul Local Limanu, județul Constanța Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică a litoralului
27. Consiliul Local Mangalia, județul Constanța Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică a litoralului
28. Consiliul Local Techirghiol, județul Constanța Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică a litoralului
29. Consiliul Local Tuzla, județul Constanța Dezvoltare infrastructură turistică zona sudică a litoralului
30. Consiliul Județean Covasna 1. Bază de tratament Hătuica, Catalina
2. Amenajare cale ferată îngustă Comandău, Covasna
3. Modernizarea și reabilitarea băilor tradiționale din comuna Moacșa, comuna
Cernat, comuna Brăduț, comuna Turia
31. Consiliul Local Covasna, județul Covasna 1. Reabilitarea căilor de acces din parcul central al stațiunii și centru de
informare turistică
2. Centru balneoclimateric multifuncțional
32. Consiliul Local Sfântu Gheorghe, județul
Covasna
Schi în România, Șugaș-Băi
33. Consiliul Județean Dâmbovița 1. Construcții și reabilitare de cabane, refugii montane și baze salvamont
2. Refacerea sistemului de semnalizare pe traseele montane
34. Consiliul Local Galați, județul Galați Port ambarcațiuni de agrement Galați
35. Consiliul Județean Gorj Recuperarea valorilor de cult comuna Arcani, satul Stroiești, comuna
Dănciulești, satul Zăicoiu, comuna Jupânești, satul Boia, comuna Lelești, satul
Frătești, comuna Scoarța, satele Bobu și Pișteștii din Deal, comuna Schela,
satul Sâmbotin, comuna Roșia de Amaradia, satul Seciurile
36. Consiliul Județean Harghita Modernizarea și reabilitarea băilor tradiționale din Borsec, Tușnad, Tomești,
Ciumani, Lăzărești, comuna Cozmeni, comuna Racu, comuna Siculeni,
comuna Frumoasa, comuna Sâncrăieni, comuna Sântimbru
37. Consiliul Local Borsec, județul Harghita 1. Centru balneoclimateric multifuncțional
2. Schi în România, stațiunea Borsec
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
4
0 1 2
38. Consiliul Local Gheorgheni, județul Harghita Ecologizarea stațiunii turistice Lacu Roșu și dezvoltarea infrastructurii pentru
turism
39. Consiliul Local Praid, județul Harghita 1. Construcție complex balnear
2. Reabilitare clădire dispensar pentru amenajarea unui centru de informare
turistică
40. Consiliul Local Remetea, județul Harghita Centru balneoclimateric multifuncțional
41. Consiliul Local Tușnad, județul Harghita 1. Modernizarea, consolidarea și extinderea clădirii casei de cultură pentru
amenajarea unui complex balnear
2. Amenajarea unui traseu pentru cură de teren
42. Consiliul Județean Hunedoara 1. Construcții baze salvamont și refugii montane în masivul Retezat —
Râușor, Poiana Pelegii, Pietrele, Bucura, Paltina, Stâna de Râu, Baleia
2. Recuperarea valorilor de cult comuna Balșa, satul Vălișoara, comuna Băița,
satul Hărțăgani, comuna Brănișca, satele Boz și Târnăvița, comuna Bunila,
satul Alun, comuna Bulzeștii de Sus, satul Tomnatec, comuna Gurasada,
satul Gothatea, comuna Ilia, satul Dumbrăvița, comuna Pestișu Mic,
satul Almașu Mic, comuna Toplița, satul Vălari, comuna Vața de Jos,
satul Căzănești, comuna Zam, satul Sălciva
43. Consiliul Local Lupeni, Straja, județul
Hunedoara
Schi în România, stațiunea Straja
44. Consiliul Local Petroșani, județul Hunedoara Schi în România, municipiul Petroșani
45. Consiliul Local Vulcan, județul Hunedoara Schi în România, orașul Vulcan
46. Consiliul Local Amara, județul Ialomița Dezvoltare infrastructură turistică Amara
47. Consiliul Județean Iași Dezvoltare infrastructură agrement turistic
48. Consiliul Local Snagov, județul Ilfov Construcție complex balnear și complex agrement în stațiunea Snagov
49. Consiliul Județean Maramureș Schi în România, Mogoșa
50. Consiliul Local Borșa, județul Maramureș Schi în România, Borșa
51. Consiliul Local Cavnic, județul Maramureș Schi în România, Cavnic
52. Consiliul Județean Mehedinți Dezvoltarea infrastructurii turistice insula Șimian și Drobeta-Turnu Severin
53. Consiliul Local Sovata, județul Mureș Amenajare infrastructură agrement în zona lacurilor Tineretului și Ursului
54. Consiliul Județean Neamț 1. Construcții și reabilitare de refugii montane și baze salvamont în masivul
Ceahlău
2. Refacerea sistemului de semnalizare pe traseele montane în masivul
Ceahlău
55. Consiliul Local Piatra-Neamț, județul Neamț Schi în România, dezvoltarea domeniului schiabil, Cozla și Pietricica
56. Consiliul Local Ceahlău, județul Neamț Schi în România, stațiunea Durău
57. Consiliul Județean Prahova 1. Construcții baze salvamont în masivul Bucegi la Bușteni — Babele și
Sinaia — Cota 1400
2. Construcție centru de informare turistică al Parcului Natural Bucegi
3. Baza salvare montană în zona Muntele Roșu, comuna Măneciu
58. Consiliul Local Azuga, județul Prahova Schi în România, stațiunea Azuga
59. Consiliul Local Bușteni, județul Prahova 1. Schi în România, stațiunea Bușteni
2. Dezvoltare infrastructura specifică, Bușteni
60. Consiliul Local Sinaia, județul Prahova 1. Schi în România, stațiunea Sinaia
2. Reabilitarea și modernizarea Gării Regale Sinaia
61. Consiliul Județean Sibiu 1. Construcție bază salvamont Bâlea-Lac
2. Schi în România, stațiunea Păltiniș
3. Recuperare valori de cult comuna Jina, satul Jina, comuna Marpod,
satul Ilimbav, comuna Păuca, satele Broșteni și Presaca
62. Consiliul Local Ocna Sibiului, județul Sibiu 1. Amenajarea parcului balnear
2. Modernizarea și amenajarea salinelor exterioare
63. Consiliul Județean Suceava 1. Elaborare documentație tehnico-economică pentru reabilitarea Cazinoului
Băilor, Vatra Dornei
2. Amenajarea turistică a salinei Cacica
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
5
0 1 2
64. Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc,
județul Suceava
Schi în România, stațiunea Câmpulung Moldovenesc
65. Consiliul Local Mălini, județul Suceava Schi în România, Mălini
66. Consiliul Local Sucevița, județul Suceava Schi în România, Sucevița
67. Consiliul Local Vatra Dornei, județul Suceava Complex agrement Lunca Dornelor
68. Consiliul Județean Timiș Recuperare valori de cult comuna Tomești, satul Românești, orașul Făget,
satul Povârgina, comuna Curtea, satul Curtea, comuna Pietroasa, satul
Crivina de Sus, comuna Margina, satul Coșevița
69. Consiliul Județean Tulcea 1. Amenajare plajă Sulina
2. Miniporturi în localitățile Sfântu Gheorghe, Murighiol și Sarichioi
70. Consiliul Local Sulina, județul Tulcea Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii turistice din orașul Sulina
71. Consiliul Județean Vâlcea 1. Recuperare valori de cult comuna Popești, satul Urși, comuna Tomșani,
satele Bălțățeni și Dumbrăvești
2. Infrastructura turistică de agrement a stațiunii Călimănești—Căciulata
72. Consiliul Local Călimănești, județul Vâlcea 1. Centre de informare turistică în localitățile Călimănești și Căciulata
2. Amenajare traseu pentru cură de teren
73. Consiliul Local Govora, județul Vâlcea 1. Reabilitarea casei de cultură în vederea amenajării muzeului balnear
2. Construcție centru de informare turistică și bază de kinetoterapie
74. Consiliul Local Horezu, județul Vâlcea Reabilitare și dezvoltare infrastructură turistică în zona cultural-istorică a
depresiunii Horezu
75. Consiliul Local Olănești, județul Vâlcea Dezvoltarea infrastructurii balneare și de agrement, centru informare turistică,
bază tratament, trasee de cură, centru multifuncțional și parcare
76. Consiliul Local Voineasa, județul Vâlcea Dezvoltarea infrastructurii de agrement în stațiunea turistică Voineasa
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR
O R D I N
pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 216/2008
privind aprobarea Criteriilor de acordare a licenței pentru gestionarii fondurilor cinegetice
În temeiul prevederilor art. 1 lit. o) și ale art. 6 alin. (1) lit. o) și p) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic
nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 15 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.635/2009
privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor,
ministrul mediului și pădurilor emite prezentul ordin.
Art. I. — Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii și
dezvoltării rurale nr. 216/2008 privind aprobarea Criteriilor de
acordare a licenței pentru gestionarii fondurilor cinegetice,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din
15 aprilie 2008, se modifică și se înlocuiește cu anexa la
prezentul ordin.
Art. II. — Licențele emise de Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, având modelul aprobat prin Ordinul
ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 216/2008 privind
aprobarea Criteriilor de acordare a licenței pentru gestionarii
fondurilor cinegetice, își păstrează valabilitatea.
Art. III. — Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. IV. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul mediului și pădurilor,
László Borbély
București, 3 martie 2010.
Nr. 294.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
6
ANEXĂ
(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 216/2008)
MINISTERUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR
�../� � ��..
L I C E N Ț Ă
Nr. �..
În temeiul prevederilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările
și completările ulterioare, și ale Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 216/2008 privind
aprobarea Criteriilor de acordare a licenței pentru gestionarii fondurilor cinegetice, cu modificările
ulterioare,
după analiza documentelor anexate cererii de acordare a licenței, formulate de .................................,
cu sediul în ......................................................, înregistrată sub nr. ................. din data .....................,
..............................................................................................................................................................
(autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură)
acordă prezenta licență pentru .........................................................................................................,
cu sediul în ..................................................................., care dă dreptul titularului de a gestiona fauna
de interes cinegetic, în condițiile legii și ale reglementărilor speciale.
Prezenta licență a fost emisă în două exemplare, dintre care unul pentru emitent, iar celălalt pentru
.................................................................................................................................................................
București Ministrul mediului și pădurilor,
...............................................
(numele și prenumele)
................................................
(semnătura)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI
Nr. 965 din 5 februarie 2010
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Nr. 761 din 8 martie 2010
O R D I N
pentru modificarea art. 3 din Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor
și al ministrului economiei și finanțelor nr. 910/1.742/2007 privind aprobarea categoriilor
de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție „Îmbunătățirea dotării cu echipamente
a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență” în cadrul axei prioritare
„Îmbunătățirea infrastructurii sociale” din cadrul Programului operațional regional 2007—2013
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în
cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007, al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009
privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale și turismului și ministrul finanțelor publice emit următorul ordin:
Art. I. — Articolul 3 din Ordinul ministrului dezvoltării,
lucrărilor publice și locuințelor și al ministrului economiei și
finanțelor nr. 910/1.742/2007 privind aprobarea categoriilor de
cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție
„Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale
pentru intervenții în situații de urgență” în cadrul axei prioritare
„Îmbunătățirea infrastructurii sociale” din cadrul Programului
operațional regional 2007—2013, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 740 din 1 noiembrie 2007, se modifică și
va avea următorul cuprins:
„Art. 3. — Sunt considerate eligibile cheltuielile pentru
achiziționarea de autovehicule cu destinație specială:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
7
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI
Nr. 1.004 din 12 februarie 2010
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE
Nr. 760 din 8 martie 2010
O R D I N
privind modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al ministrului finanțelor
publice nr. 832/3.157/2009 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile
în cadrul axei prioritare „Asistență tehnică” a Programului IPA
de cooperare transfrontalieră România—Serbia
În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului din 17 iulie 2007 de instituire a unui
instrument de asistență pentru preaderare (IPA) și cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 718/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007
de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.085/2006 al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru
preaderare (IPA),
în temeiul art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Dezvoltării Regionale și Turismului și al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale și turismului și ministrul finanțelor publice emit următorul ordin:
Art. I. — Ordinul ministrului dezvoltării regionale și locuinței și al
ministrului finanțelor publice nr. 832/3.157/2009 pentru aprobarea
categoriilor de cheltuieli eligibile în cadrul axei prioritare „Asistență
tehnică” a Programului IPA de cooperare transfrontalieră România—
Serbia, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din
27 noiembrie 2009, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 3. — Cheltuielile efectuate pentru implementarea
măsurilor prevăzute la art. 2 sunt considerate eligibile astfel:
a) de la data aprobării oficiale a Programului IPA de
cooperare transfrontalieră România—Serbia de către Comisia
Europeană, pentru Autoritatea de management și Autoritatea de
audit;
b) de la data semnării Acordului de finanțare dintre Comisia
Europeană și Guvernul Republicii Serbia pentru Autoritatea
Națională din Serbia și pentru Antena Secretariatului tehnic
comun situată la Vršac, Republica Serbia;
c) de la data intrării în vigoare a Acordului de implementare
a Programului, încheiat între Autoritatea de management și
Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timișoara, în
cazul cheltuielilor efectuate de către Biroul Regional pentru
Cooperare Transfrontalieră Timișoara pentru finanțarea
activităților Secretariatului tehnic comun, Unității de control de
prim nivel, precum și a activităților suport pentru implementarea
Programului.”
2. La articolul 9 alineatul (3), litera b) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„b) în limita a maximum 20% din valoarea totală a
contractului de finanțare încheiat cu Biroul Regional pentru
Cooperare Transfrontalieră Timișoara”.
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
autospeciale de intervenție la accidente colective și pentru
salvări urbane, autospeciale pentru lucrul cu apă și spumă,
autospeciale de cercetare NBCR (nuclear, biologic, chimic,
radiologic), autospeciale pentru descarcerări grele, autospeciale
complexe de intervenție, descarcerare și acordarea asistenței
medicale de urgență, autospeciale de intervenție și salvare de la
înălțime, ambulanțe de prim ajutor, ambulanțe de reanimare,
centre de comandă și control mobile.”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Elena Gabriela Udrea
p. Ministrul finanțelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Elena Gabriela Udrea
p. Ministrul finanțelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
A C T E A L E B Ă N C I I N A Ț I O N A L E A R O M Â N I E I
BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI
O R D I N
pentru modificarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 8/2006
privind procedurile de lucru referitoare la derularea operațiunilor de piață monetară
efectuate de Banca Națională a României și a facilităților permanente
acordate de aceasta participanților eligibili (contrapartidelor eligibile)
Având în vedere prevederile art. 43 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1/2000 privind operațiunile de piață
monetară efectuate de Banca Națională a României și facilitățile permanente acordate de aceasta participanților eligibili, republicat,
în temeiul prevederilor art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României,
Banca Națională a României emite următorul ordin:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
8
Art. I. — Ordinul Băncii Naționale a României nr. 8/2006
privind procedurile de lucru referitoare la derularea operațiunilor
de piață monetară efectuate de Banca Națională a României și
a facilităților permanente acordate de aceasta participanților
eligibili (contrapartidelor eligibile), publicat Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 862 din 20 octombrie 2006, se modifică
după cum urmează:
1. În tot cuprinsul ordinului, sintagma „participant
eligibil (contrapartidă eligibilă)” se înlocuiește cu sintagma
„participant eligibil”.
2. În tot cuprinsul ordinului, trimiterile la „Regulamentul
Băncii Naționale a României nr. 1/2000 privind operațiunile
de piață monetară efectuate de Banca Națională a României
și facilitățile permanente acordate de aceasta participanților
eligibili (contrapartidelor eligibile), cu modificările și
completările ulterioare”, respectiv la „Regulamentul Băncii
Naționale a României nr. 1/2000, cu modificările și
completările ulterioare” se înlocuiesc cu trimiteri la
„Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1/2000
privind operațiunile de piață monetară efectuate de Banca
Națională a României și facilitățile permanente acordate de
aceasta participanților eligibili, republicat”, respectiv la
„Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1/2000,
republicat.”
3. În tot cuprinsul ordinului, trimiterile la „Legea nr.
58/1998 privind activitatea bancară, republicată, cu
modificările ulterioare” se înlocuiesc cu trimiteri la
„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind
instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu
modificări și completări de Legea nr. 227/2007, cu
modificările și completările ulterioare”.
4. În tot cuprinsul ordinului, trimiterile la „Ordinul Băncii
Naționale a României nr. 8/2006 privind procedurile de lucru
referitoare la derularea operațiunilor de piață monetară
efectuate de Banca Națională a României și a facilităților
permanente acordate de aceasta participanților eligibili
(contrapartidelor eligibile)” se înlocuiesc cu trimiteri la
„Ordinul Băncii Naționale a României nr. 8/2006 privind
procedurile de lucru referitoare la derularea operațiunilor
de piață monetară efectuate de Banca Națională a României
și a facilităților permanente acordate de aceasta
participanților eligibili, cu modificările ulterioare.”
5. În tot cuprinsul ordinului, sintagma „semnăturile
autorizate și ștampila, conform art. 34 din Legea nr. 58/1998
privind activitatea bancară, republicată, cu modificările
ulterioare”, sintagma „semnături autorizate, conform art. 34
din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară,
republicată” și, respectiv, sintagma „semnături autorizate,
conform art. 34 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea
bancară, republicată, cu modificările ulterioare” se
înlocuiesc cu sintagma „semnăturile autorizate și ștampila,
conform prevederilor legale.”
6. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
„Art. 3. — În cazul în care la scadența operațiunilor de piață
monetară și/sau a facilității de creditare un participant eligibil nu
își îndeplinește obligațiile prevăzute în contractele-cadru
încheiate cu Banca Națională a României, aceasta va aplica
prevederile art. 41 din Regulamentul Băncii Naționale a
României nr. 1/2000, republicat.”
7. Articolul 14 va avea următorul cuprins:
„Art. 14. — Notificările tuturor tranzacțiilor către participanții
eligibili se vor efectua de către Direcția operațiuni de piață din
cadrul Băncii Naționale a României prin modalitățile considerate
acceptabile de Banca Națională a României, și anume SWIFT,
fax, letric.”
8. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
„Art. 15. — În situația în care, în urma anunțării rezultatelor
licitației și a transmiterii notificărilor către participanți, aceștia nu
pot onora oferta declarată câștigătoare de către Banca
Națională a României, se vor aplica prevederile art. 41 din
Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1/2000,
republicat.”
9. Articolul 18 va avea următorul cuprins:
„Art. 18. — Notificările tuturor tranzacțiilor către participanții
eligibili se vor efectua de către Direcția operațiuni de piață din
cadrul Băncii Naționale a României prin modalitățile considerate
acceptabile de Banca Națională a României, și anume SWIFT,
fax, letric.”
10. La articolul 21, litera c) va avea următorul cuprins:
„c) valoarea unitară nominală, exprimată în valuta de
emisiune;”.
11. La articolul 21, litera d) va avea următorul cuprins:
„d) valoarea unitară de vânzare ajustată a activelor eligibile
la data tranzacției; pentru activele eligibile denominate în valută,
valoarea respectivă va fi exprimată în lei la cursul publicat de
Banca Națională a României în ziua lucrătoare anterioară;”.
12. Articolul 40 va avea următorul cuprins:
„Art. 40. — (1) Condițiile de acordare și modul de garantare
a creditelor lombard vor fi stabilite prin contractul-cadru de credit
lombard, încheiat cu fiecare participant eligibil, al cărui model
este prevăzut în anexa nr. 10.
(2) Înregistrarea, executarea și eliberarea garanțiilor
constituite în baza contractelor-cadru de credit lombard
încheiate cu participanții eligibili se vor realiza în conformitate
cu regulile sistemului SaFIR.”
13. Articolul 43 va avea următorul cuprins:
„Art. 43. — (1) Concomitent cu prezentarea solicitării de
credit lombard, participanții eligibili vor solicita Direcției plăți, prin
intermediul sistemului SaFIR, blocarea garanțiilor pentru creditul
lombard, prin transmiterea mesajelor SWIFT aferente, conform
regulilor sistemului SaFIR, în care se vor specifica cel puțin
următoarele elemente: volumul creditului și datele de identificare
ale activelor eligibile care vor fi gajate (respectiv ISIN și valoarea
nominală totală pe ISIN). Prin transmiterea mesajelor,
participanții eligibili consimt să garanteze creditul solicitat și
dobânda aferentă cu activele eligibile consemnate în mesajele
SWIFT.
(2) Direcția plăți, prin sistemul SaFIR, va verifica eligibilitatea
activelor, îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 din
Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 1/2000,
republicat, precum și acoperirea cu garanții în proporție de
100% a creditului solicitat și a dobânzii aferente.
(3) În cazul în care condițiile prevăzute la alin. (2) sunt
îndeplinite, Direcția plăți procedează la înregistrarea garanției,
conform regulilor sistemului SaFIR, iar Direcția operațiuni de
piață va notifica participantului eligibil aprobarea creditului.”
14. Articolul 44 va avea următorul cuprins:
„Art. 44. — Direcția plăți, prin sistemul SaFIR, transmite în
sistemul de plăți instrucțiunea de decontare de fonduri aferente
facilității de creditare.”
15. Articolul 46 va avea următorul cuprins:
„Art. 46. — (1) Deblocarea garanțiilor constituite la acordarea
creditelor lombard este condiționată de rambursarea creditelor
și de plata dobânzilor aferente.
(2) La scadența creditului, rambursarea fondurilor se va face
prin debitarea directă a contului participantului ca urmare a
transmiterii de către participant în sistemul SaFIR a mesajului
de eliberare a activelor eligibile gajate. Transmiterea mesajului
de eliberare a activelor eligibile gajate reprezintă acordul
participantului eligibil pentru debitarea directă a contului cu
sumele reprezentând creditul lombard și dobânda aferentă.
(3) După rambursarea creditelor și plata dobânzilor aferente
de către participantul eligibil, SaFIR deblochează activele
eligibile constituite drept garanție.
(4) În cazul în care, la scadența creditelor, participantul
eligibil nu transmite mesajul de eliberare a activelor eligibile
gajate sau în cazul în care în contul participantului eligibil nu
sunt suficiente fonduri pentru rambursarea creditului și/sau plata
dobânzilor aferente, Banca Națională a României procedează
la recuperarea creanțelor prin executarea garanțiilor
corespunzător valorii nerambursate, în conformitate cu
prevederile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 312/2004.”
16. Articolul 50 va avea următorul cuprins:
„Art. 50. — În vederea verificării autenticității semnăturilor
persoanelor autorizate, participanții eligibili vor depune la Banca
Națională a României — Direcția plăți — listele cu specimenele
de semnături ale persoanelor autorizate, conform prevederilor
legale, pentru participarea la operațiunile de piață monetară ale
Băncii Naționale a României și la facilitățile permanente
acordate de aceasta. Formularul specimenelor de semnături
este prezentat în anexa nr. 12.”
17. Punctul 3 din anexa nr. 1 va avea următorul cuprins:
„3. În situația în care, la data vânzării/răscumpărării,
........................................ nu își îndeplinește obligațiile, Banca
(participantul eligibil)
Națională a României va aplica prevederile art. 41 din
Regulamentul nr. 1/2000, republicat.”
18. Anexa nr. 2 se înlocuiește cu anexa nr. 1, care face
parte integrantă din prezentul ordin.
19. Anexa nr. 6 se înlocuiește cu anexa nr. 2, care face
parte integrantă din prezentul ordin.
20. Punctul 2 din anexa nr. 7 va avea următorul cuprins:
„2. În situația în care la data vânzării sau cumpărării de valută
...................................... nu își îndeplinește obligațiile prevăzute
(participantul eligibil)
în prezentul contract-cadru, Banca Națională a României va
proceda la aplicarea prevederilor art. 41 din Regulamentul
Băncii Naționale a României nr. 1/2000, republicat.”
21. Anexa nr. 10 se înlocuiește cu anexa nr. 3, care face
parte integrantă din prezentul ordin.
22. Anexa nr. 11 se abrogă.
Art. II. — Prezentul ordin intră în vigoare la data de 19 aprilie
2010.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
9
Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,
Mugur Constantin Isărescu
București, 5 martie 2010.
Nr. 3.
ANEXA Nr. 11)
(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 8/2006)ANTET PARTICIPANT
ELIGIBIL
Nr. ��� Data ���..
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
10
1)
Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.
* Codul operațiunii este referința acordului repo/reverse repo utilizată pentru decontarea fiecărei operațiuni în SaFIR,
în conformitate cu Ghidul Utilizatorului SWIFT. Acesta va fi de maxim 16 caractere alfanumerice și va cuprinde: numărul
contractului cadru+L (sau B)X+data încheierii tranzacției sub forma zzllaaaa (ddmmyyyy), unde:
— L sau B se stabilește în funcție de tipul operațiunii: L în cazul licitației, B în cazul operațiunilor bilaterale.
— X = identificator numeric unic asociat, de ambele părți, fiecărei operațiuni repo-reverse repo cu Banca Națională
a României, din ziua respectivă; în cazul operațiunilor multilaterale, acesta va fi asociat cu fiecare opțiune și
licitație în parte.
ANEXA Nr. 2(Anexa nr. 6 la Ordinul nr. 8/2006)
ANTET PARTICIPANT ELIGIBIL
N O T I F I C A R E
pentru garantarea cu active eligibile a creditului colateralizat din data de ���.
Participantul eligibil ������������������ se obligă să gajeze în favoarea Băncii Naționale a României
următoarele active eligibile:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
11
Nr.
crt.
Cod ISIN
Data scadenței
emisiunii/cuponului
Număr active
eligibile
(buc.)
Valoare
nominală
unitară
Valuta de emisiune
pentru valoarea
nominală
Valoare
nominală
totală
Valoare de piață
ajustată
(lei)
0 1 2 3 4 5 6=3*4 7
xTOTAL:
x x x x
Prezenta notificare face parte integrantă din Contractul de gaj nr. ��/zzllaaaa.
PARTICIPANT ELIGIBIL
Persoane autorizate:
Numele și prenumele
...................................
Funcția
....................................
Semnăturile autorizate și ștampila conform prevederilor legale
(L.S.)
Data
ANEXA Nr. 3(Anexa nr. 10 la Ordinul nr. 8/2006)
BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI PARTICIPANT ELIGIBIL
C O N T R A C T - C A D R U
de credit lombard
nr. ...... din ............
În temeiul Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și
completările ulterioare, al Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 1/2000 privind operațiunile de piață monetară efectuate
de Banca Națională a României și facilitățile permanente acordate de aceasta participanților eligibili, republicat, al Ordinului Băncii
Naționale a României nr. 8/2006 privind procedurile de lucru referitoare la derularea operațiunilor de piață monetară efectuate de
Banca Națională a României și a facilităților permanente acordate de aceasta participanților eligibili, cu modificările ulterioare, și
al Ordinului Băncii Naționale a României nr. 7/2006 privind procedurile de lucru pentru derularea operațiunilor cu certificate de
depozit emise de Banca Națională a României, cu modificările ulterioare,
între:
Banca Națională a României, cu sediul în municipiul București, str. Lipscani nr. 25, sectorul 3, reprezentată prin ......................,
în calitate de .........................,
și
..................................., cu sediul în ......................................, str. .................... nr. ........, înregistrată la registrul comerțului cu
(participantul eligibil)
nr. .........., cod unic de înregistrare nr. ........, reprezentată prin ........................., în calitate de ......................., și ......................, în
calitate de ........................,
a intervenit prezentul contract:
1. Banca Națională a României acordă ................................. credite lombard, la valoarea înscrisă în comunicările de aprobare
(participantul eligibil)
a creditelor lombard, care fac parte integrantă din prezentul contract-cadru de credit lombard.
Rata dobânzii creditelor lombard acordate va fi cea afișată în ziua de acordare a creditului lombard în paginile de contributor
ale Băncii Naționale a României în sistemele Reuters, Bloomberg etc.
Perioada pentru care se acordă creditele lombard este overnight.
2. .............................. garantează creditul lombard acordat de către Banca Națională a României prin gajarea cu activele
(participantul eligibil)
eligibile consemnate în mesajele SWIFT transmise de către .................................................., care fac parte integrantă din prezentul
(participantul eligibil)
contract-cadru de credit lombard.
A C T E A L E C U R Ț I I E U R O P E N E
A D R E P T U R I L O R O M U L U I
CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI
H O T Ă R Â R E A
din 28 iulie 2009, definitivă la 28 octombrie 2009,
în Cauza Dumitraș împotriva României
(Cererea nr. 17.979/05)
În Cauza Dumitraș împotriva României,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), statuând în cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall,
președinte, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Bîrsan, Boštjan M. Zupančič, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Luis López Guerra,
judecători, și Santiago Quesada, grefier de secție,
după ce a deliberat în camera de consiliu la data de 7 iulie 2009,
pronunță următoarea hotărâre, adoptată la această dată:
3. ..................................................... declară pe propria răspundere că activele eligibile care fac obiectul garanției potrivit
(participantul eligibil)
prezentului contract-cadru sunt în proprietatea sa și nu sunt gajate sau sechestrate.
4. Banca Națională a României preia cu titlu de garanție activele eligibile consemnate în mesajele SWIFT.
5. Înregistrarea gajului se realizează conform regulilor sistemului SAFIR.
6. Garanția trebuie să acopere în proporție de 100% creditele acordate și dobânzile aferente.
7. În cazul în care, la scadența creditelor, ............................................ nu transmite mesajul de eliberare a activelor eligibile
(participantul eligibil)
gajate sau dacă în contul participantului eligibil nu sunt suficiente fonduri pentru rambursarea creditelor și/sau plata dobânzilor
aferente, Banca Națională a României va proceda la recuperarea creanțelor prin executarea garanțiilor corespunzător valorii
nerambursate, în conformitate cu prevederile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 312/2004.
8. Prezentul contract-cadru constituie titlu executoriu conform art. 50 din Legea nr. 312/2004.
9. Prezentul contract s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă, și intră în vigoare la
data semnării.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
12
BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI
............................................................
(semnăturile autorizate)
PARTICIPANTUL ELIGIBIL
.................................................................................
(semnăturile autorizate și ștampila, conform prevederilor legale)
P R O C E D U R A
1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 17.979/05)
îndreptată împotriva României, prin care un cetățean german,
domnul Dan Lucian Marius Dumitraș (reclamantul), a sesizat
Curtea la data de 16 mai 2005, în temeiul art. 34 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
(Convenția).2. Reclamantul este reprezentat de doamna Stanca Ioana
Gidro, avocat în Cluj-Napoca. Guvernul român (Guvernul) este
reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horațiu Radu, din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. La data de 11 octombrie 2007, președintele Secției a treia
a decis să îi comunice cererea Guvernului. Astfel cum prevede
art. 29 § 3 din Convenție, acesta a mai decis să se analizeze în
același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei.
4. Guvernul german, căruia i-a fost comunicată o copie a
cererii, în temeiul art. 44 § 1 a) din Regulamentul Curții, nu a
dorit să își prezinte punctul de vedere asupra cauzei.
Î N F A P T
I. Circumstanțele cauzei
5. Reclamantul s-a născut în anul 1947 și locuiește în
Cluj-Napoca.
6. Reclamantul și soția sa, D.D.E., au fost proprietarii unui
apartament situat în Cluj-Napoca, Str. Plopilor nr. 6. În anul
1988, aceștia au optat pentru un regim de separare a bunurilor,
împărțind apartamentul în două părți egale.
7. În anii 1988 și 1989, statul a intrat în posesia bunului
reclamantului și a celui al lui D.D.E., în temeiul Decretului
nr. 223/1974 privind reglementarea situației unor bunuri.
8. La data de 11 noiembrie 1996, societatea C., în calitatea
sa de administrator al bunurilor statului, le-a vândut lui B.N. și lui
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
13
B.E. cele două părți ale apartamentului pe care îl ocupau în
calitate de chiriași.
9. În anul 2003, reclamantul și D.D.E. au introdus împotriva
municipiului Cluj-Napoca, a lui B.N. și a lui B.E. o acțiune în
revendicare a celor două părți ale apartamentului, în anularea
contractului de vânzare-cumpărare și în rectificarea cărții
funciare, arătând că naționalizarea fusese nelegală. Prin
Sentința din data de 28 mai 2003, Judecătoria Cluj-Napoca a
respins acțiunea, constatând legalitatea naționalizării și a
contractului de vânzare-cumpărare și buna-credință a părților în
momentul încheierii sale. Prin Decizia din data de 10 februarie
2004, Tribunalul Cluj a admis parțial acțiunea, constatând
nelegalitatea naționalizării și a contractului de vânzare-
cumpărare a bunului reclamantului și a dispus înscrierea în
cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra bunului.
Prin Decizia definitivă din data de 19 noiembrie 2004, Curtea de
Apel Cluj a constatat nelegalitatea naționalizării celor două părți
ale apartamentului și a contractului de vânzare-cumpărare
referitor la bunul lui D.D.E., adică la jumătate din apartament, a
dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al
lui D.D.E. asupra bunului său și a respins acțiunea în rest.
10. La data de 2 august 2001, reclamantul și D.D.E. au
adresat o notificare către municipiul Cluj, solicitând restituirea
bunului, în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—
22 decembrie 1989.
11. Prin Dispoziția din data de 4 februarie 2008, municipiul
Cluj a dispus restituirea apartamentului către reclamant și
D.D.E.
12. Prin Procesul-verbal de restituire din data de 3 aprilie
2008, municipiul Cluj le-a restituit formal apartamentul
reclamantului și lui D.D.E. Aceasta din urmă a intrat în posesia
bunului său. În schimb, reclamantul nu a intrat încă efectiv în
posesia bunului său.
13. La data de 4 aprilie 2008, B.N. și B.E. au introdus
împotriva municipiului Cluj și a reclamantului o acțiune în
anularea Dispoziției din data de 4 februarie 2008 ce dispunea
restituirea, arătând că contractul lor de vânzare-cumpărare era
încă valabil. Această procedură se află încă pe rolul instanțelor
naționale.
II. Dreptul și practica internă pertinente
14. Prevederile legale (inclusiv cele ale Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, cu modificările
ulterioare) și jurisprudența internă relevante sunt descrise în
hotărârile Brumărescu împotriva României ([MC], nr. 28.342/95,
§§ 31—33, CEDO 1999-VII), Străin și alții împotriva României(nr. 57.001/00, §§ 19—26, CEDO 2005-VII), Păduraru împotrivaRomâniei (nr. 63.252/00, §§ 38—53, 1 decembrie 2005) și Tudorîmpotriva României (nr. 29.035/05, §§ 15—20, 11 decembrie
2007).
15. Din observațiile Guvernului român trimise Curții la data
de 8 iulie 2008 în alte cauze referitoare la bunuri imobile scoase
din patrimoniul foștilor proprietari prin decrete de naționalizare
rezultă că, recent, autoritățile naționale au luat măsuri de
accelerare a procedurii de acordare a despăgubirilor prin Fondul
de investiții „Proprietatea”, în special în temeiul Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii
de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod
abuziv. Guvernul face trimitere în special la o scrisoare a
autorităților care conduc acest fond, prin care se subliniază
faptul că acest fond funcționează de acum înainte sub forma
unei societăți de investiții de tip închis și că va fi înregistrată la
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare ca organism de
plasament colectiv, după evaluarea activelor aflate în patrimoniul
Fondului „Proprietatea”. Guvernul arată că persoanele ce dețin
acțiuni la Fondul „Proprietatea” au, de acum înainte, două
opțiuni, și anume să păstreze plasamentul în acțiuni la Fond și
să beneficieze de un venit sub formă de dividende sau să
solicite conversia lor în numerar, sume ce vor putea de acum
înainte să fie încasate. Guvernul precizează că până la data de
1 februarie 2008 au fost înregistrate 2.440 de cereri ce exprimă
astfel de opțiuni, dintre care 855 au fost soluționate, valoarea
totală a despăgubirilor plătite de acest fond ridicându-se la
72.000.000 lei noi românești (RON), adică circa
20.400.000 euro (EUR). În plus, începând cu data de
1 noiembrie 2007, Fondul a început să distribuie dividende.
Î N D R E P T
I. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenție
16. Reclamantul susține că a suferit o încălcare a dreptului
la respectarea bunurilor sale din cauza vânzării apartamentului
în cauză și a refuzului instanțelor naționale de a anula vânzarea,
deși acestea au recunoscut caracterul nelegal al naționalizării.
El invocă art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede următoarele:
„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea
bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât
pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege
și de principiile generale ale dreptului internațional.
Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de
a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a
reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau
pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a
amenzilor.”
A. Asupra admisibilității
17. Guvernul invocă o excepție de incompatibilitate rationepersonae a acestui capăt de cerere cu Convenția. Acesta
consideră că reclamantul nu mai are calitatea de victimă în
măsura în care, prin dispoziția din data de 4 februarie 2008 și
prin Procesul-verbal din data de 3 aprilie 2008, municipiul Cluj
a dispus restituirea bunului către reclamant.
18. Reclamantul se opune acestui argument. El arată că, în
ceea ce privește contractul de vânzare-cumpărare încheiat de
B.N. și B.E. referitor la bunul său, acesta a fost validat prin
decizia definitivă a Curții de Apel Cluj din data de 19 noiembrie
2004. El subliniază că, până în prezent, nu a fost pus în posesia
efectivă a bunului său, în ciuda procesului-verbal încheiat la data
de 3 aprilie 2008, și că, după această dată, B.N. și B.E. au
introdus o acțiune în anularea dispoziției de restituire dată de
municipiul Cluj.
19. Curtea reamintește că o decizie sau o măsură favorabilă
reclamantului nu este suficientă, în principiu, pentru a-i înlătura
calitatea de victimă, decât dacă autoritățile naționale au
recunoscut, în mod explicit sau în esență, și apoi au reparat
încălcarea Convenției (vezi, printre altele, Ludi împotrivaElveției, 15 iunie 1992, § 34, seria A nr. 238). Or, aceasta
observă în speță că, în prezent, reclamantul se află în aceeași
situație ca la data de 19 noiembrie 2004 (vezi Bacso împotrivaRomâniei, nr. 9.293/03, §§ 49—51, 4 noiembrie 2008).
20. Într-adevăr, deși autoritățile au dispus restituirea bunului
către reclamant prin dispoziția din data de 4 februarie 2008 și
deși i s-a restituit în mod formal acest bun, nici la ora actuală
acesta nu se poate bucura de el, deoarece B.N. și B.E. sunt în
continuare proprietari și dețin posesia efectivă a acestui
apartament. În plus, aceștia au introdus împotriva reclamantului
și a municipiului Cluj o acțiune în anularea dispoziției de
restituire. Prin urmare, în lumina acestor elemente și fără a
specula cu privire la modul de finalizare a acestei proceduri,
dispoziția din data de 4 februarie 2008 și procesul-verbal din
data de 3 aprilie 2008, invocate de Guvern, nu pot înlătura în
întregime consecințele deciziei menționate mai sus a Curții de
Apel Cluj pentru exercitarea de către reclamant a dreptului său
de proprietate.
21. În aceste circumstanțe, Curtea apreciază că reclamantul
poate să se pretindă victimă, în sensul art. 34 din Convenție.
Prin urmare, excepția Guvernului trebuie respinsă și se
constată că acest capăt de cerere nu este vădit neîntemeiat în
sensul art. 35 § 3 din Convenție și că nu este incident niciun alt
motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acesta trebuie declarat
admisibil.
B. Asupra fondului
22. Guvernul își reiterează argumentele prezentate în cauze
similare anterioare (vezi, printre altele, Cîrstoiu împotrivaRomâniei, nr. 22.281/05, § 22, 4 martie 2008).
23. Reclamantul se opune acestui punct de vedere.
24. Curtea a analizat în mai multe rânduri cauze care ridicau
probleme similare cu cea de față și a constatat încălcarea art. 1
din Protocolul nr. 1 la Convenție (vezi cauzele citate mai sus, în
special Străin, menționată mai sus, §§ 39, 43 și 59, și Porteanuîmpotriva României, nr. 4.596/03, §§ 32—35, 16 februarie
2006).
25. După ce a analizat toate elementele ce i-au fost supuse
atenției, Curtea consideră că Guvernul nu a expus niciun fapt
sau argument care să poată duce la o altă concluzie în cazul de
față. Curtea reafirmă în special că în contextul legislativ român
ce reglementează acțiunile în revendicare imobiliară și
restituirea bunurilor naționalizate de regimul comunist, vânzarea
de către stat a bunului altuia către terți de bună-credință, chiar
și atunci când este anterioară confirmării în justiție a dreptului de
proprietate al celuilalt, reprezintă o privare de acel bun. O astfel
de privare, combinată cu lipsa totală de despăgubire, este
contrară art. 1 din Protocolul nr. 1 (Vodă și Bob împotrivaRomâniei, nr. 7.976/02, § 23, 7 februarie 2008).
26. În măsura în care Guvernul arată că reclamantul este
îndreptățit să primească o despăgubire prin intermediul
organismului de plasament colectiv în valori mobiliare Fondul
„Proprietatea” pe baza Legii nr. 10/2001, la nivelul valorii bunului
stabilită prin expertiză, Curtea își reiterează constatarea
anterioară conform căreia Fondul Proprietatea nu funcționează
în prezent într-un mod susceptibil de a fi privit ca și cum ar
echivala cu acordarea efectivă a unei despăgubiri (vezi, printre
altele, Petrini împotriva României, nr. 3.320/05, § 34,
24 februarie 2009).
27. Această concluzie nu înlătură dinainte orice evoluție
pozitivă pe care ar putea să o aibă în viitor mecanismele de
finanțare prevăzute de această lege specială în vederea
despăgubirii persoanelor cărora, ca și reclamantul, li s-a
recunoscut calitatea de proprietari printr-o hotărâre
judecătorească definitivă. În acest sens, Curtea observă cu
satisfacție evoluția recentă care pare să se evidențieze în
practică și care se îndreaptă în direcția bună în materie
(paragraful 15 de mai sus).
28. Ținând cont de jurisprudența sa în materie, Curtea
consideră că, în speță, nerespectarea dreptului de proprietate al
reclamantului cu privire la bunul său, combinată cu lipsa totală
de despăgubire, l-a făcut să suporte o sarcină disproporționată
și excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunului său,
garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.
Prin urmare, în speță, a avut loc încălcarea acestei
prevederi.
II. Asupra pretinsei încălcări a art. 6 § 1 din Convenție
29. Reclamantul se plânge de o încălcare a dreptului său la
un proces echitabil din cauza hotărârilor date de instanțele
naționale în procedura în anulare a contractului de vânzare-
cumpărare. El invocă art. 6 § 1 din Convenție, ale cărui
prevederi relevante sunt următoarele:
„Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil (...)
de către o instanță (...), care va hotărî (...) asupra încălcării
drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil (...)”.
30. Ținând cont de concluziile sale din paragrafele 22—25
de mai sus, Curtea apreciază că nu se impune să statueze cu
privire la admisibilitatea și temeinicia acestui capăt de cerere
(vezi, mutatis mutandis și, printre altele, Laino împotriva Italiei[MC], nr. 33.158/96, § 25, CEDO 1999-I, Zanghì împotriva Italiei,19 februarie 1991, § 23, seria A nr. 194-C, și Biserica Catolicădin Cania împotriva Greciei, 16 decembrie 1997, § 50, Culegere1997-VIII și Denes și alții împotriva României nr. 25.862/03,
§ 59, 30 martie 2009).
III. Asupra pretinsei încălcări a art. 14 din Convenție,
coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție
31. Citând art. 14 din Convenție, coroborat cu art. 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul susține că ar fi făcut
obiectul unei discriminări față de B.N. și B.E. din cauza validării
contractului de vânzare-cumpărare al acestora și a nerestituirii
bunului său de către instanțele interne.
32. Având în vedere totalitatea elementelor aflate în posesia
sa, Curtea nu a distins în speță, în raționamentul Curții de Apel
Cluj, nicio urmă de încălcare a drepturilor garantate prin art. 14
din Convenție, coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenție.
33. Rezultă că acest capăt de cerere trebuie respins ca vădit
neîntemeiat, făcând aplicarea art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție.
IV. Asupra aplicării art. 46 din Convenție
34. Art. 46 din Convenție prevede următoarele:
„1. Înaltele părți contractante se angajează să se conformeze
hotărârilor definitive ale Curții în care ele sunt părți.
2. Hotărârea definitivă a Curții este transmisă Comitetului
Miniștrilor care supraveghează executarea ei.”
35. Concluzia încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 dezvăluie o
problemă la scară largă ce rezultă din caracterul defectuos al
legislației privind restituirea imobilelor naționalizate și vândute
de stat unor terți. Prin urmare, Curtea apreciază că statul trebuie
să ajusteze în cel mai scurt timp procedura introdusă prin legile
de reparație (în prezent Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 247/2005
privind reforme în domeniile proprietății și justiției, precum și
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
14
unele măsuri adiacente), astfel încât să devină cu adevărat
coerentă, accesibilă, rapidă și previzibilă (vezi hotărârile Viașuîmpotriva României, nr. 75.951/01, § 83, 9 decembrie 2008, Katzîmpotriva României, nr. 29.739/03, §§ 30—37, 20 ianuarie 2009,
și Faimblat împotriva României, nr. 23.066/02, §§ 48—54,
13 ianuarie 2009).
V. Asupra aplicării art. 41 din Convenție
36. Conform art. 41 din Convenție,
„Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției
sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al înaltei părți
contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a
consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă
este cazul, o reparație echitabilă.”
A. Prejudiciu
37. Reclamantul solicită, pentru prejudiciul material pe care
susține că l-ar fi suferit, restituirea a jumătate din apartament. În
lipsa unei astfel de restituiri, el solicită suma de 58.455 EUR,
reprezentând valoarea de piață actuală a bunului său. Acesta
trimite Curții o expertiză a apartamentului, întocmită în luna
ianuarie 2008. De asemenea, el solicită suma de 15.000 EUR
pentru prejudiciul moral cauzat prin lipsa de folosință a bunului.
38. Guvernul consideră că valoarea de piață a unei jumătăți
a apartamentului este de 44.321 EUR și prezintă opinia unui
expert, întocmită în luna mai 2008.
39. În ceea ce privește prejudiciul moral pretins, Guvernul
consideră că nu se impune a fi reținut, deoarece acest prejudiciu
nu a fost dovedit și nu a fost stabilită nicio legătură de cauzalitate
între procedura ce face obiectul prezentei cereri și suferințele
pretinse de reclamant.
40. Curtea reamintește că a constatat încălcarea art. 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza vânzării de către stat a
bunului reclamantului către terți, combinată cu lipsa totală de
despăgubire.
41. Curtea apreciază, față de circumstanțele speței, că
restituirea bunului litigios l-ar repune pe reclamant, pe cât
posibil, într-o situație echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă
cerințele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost încălcate.
42. Dacă statul pârât nu procedează la această restituire,
Curtea hotărăște ca acesta să îi plătească reclamantului, ca
daune materiale, o sumă care să corespundă valorii actuale a
bunului.
43. În speță, pentru stabilirea cuantumului prejudiciului
material, ținând cont de informațiile de care dispune cu privire la
prețurile de pe piața imobiliară locală și de elementele furnizate
de părți, Curtea estimează că valoarea bunului este de
50.000 EUR.
44. În ceea ce privește cererea de daune morale formulată
de reclamant, Curtea consideră că evenimentele în cauză i-au
produs neplăceri și incertitudini și că suma de 1.000 EUR
reprezintă o reparație echitabilă a prejudiciului moral suferit.
B. Cheltuieli de judecată
45. Reclamantul mai solicită și suma de 6.488,11 RON
pentru cheltuielile de judecată și depune la dosar mai multe
facturi și contracte de asistență judiciară reprezentând valoarea
cheltuielilor angajate în procedura internă (notificare transmisă
Primăriei Cluj-Napoca, onorarii avocațiale, taxă de timbru și
autentificare documente), și anume 4.420,68 RON, și în
procedura în fața Curții (onorarii avocațiale, timbre poștale,
traducere, autentificare și fotocopii ale documentelor), și anume
2.067,5 RON.
46. Guvernul arată că suma solicitată de reclamant pentru
cheltuielile angajate în procedura internă a fost compensată de
Curtea de Apel Cluj prin decizia definitivă din data de
19 noiembrie 2004. De asemenea, acesta observă că în
contractele de asistență judiciară nu se menționează numerele
dosarelor din procedura judiciară națională și că nu a fost
stabilită nicio legătură între aceste contracte și cauza de față. În
ceea ce privește cheltuielile de judecată legate de procedura în
fața Curții, Guvernul consideră că reclamantul nu a transmis o
chitanță referitoare la cheltuielile de fotocopiere a documentelor
și că nu a dovedit legătura dintre cheltuielile de autentificare a
documentelor și procedura în fața Curții.
47. Conform jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate
obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în
măsura în care li s-a stabilit efectivitatea, necesitatea și
caracterul rezonabil al cuantumului lor. În speță, ținând cont de
faptul că Curtea a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1
și de elementele aflate în posesia sa, precum și de criteriile
menționate mai sus, aceasta consideră rezonabilă suma de
1.500 EUR, cu toate cheltuielile incluse, pe care i-o acordă
reclamantului.
C. Dobânzi moratorii
48. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se
bazeze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal a Băncii
Centrale Europene, majorată cu 3 puncte procentuale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
15
P E N T R U A C E S T E M O T I V E,
În unanimitate,
C U R T E A:
1. declară cererea admisibilă în ceea ce privește capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1 și inadmisibilă
în rest;
2. hotărăște că a avut loc încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție;
3. hotărăște că nu este necesar să analizeze separat nici admisibilitatea, nici temeinicia capătului de cerere întemeiat pe
art. 6 § 1 din Convenție;
4. hotărăște:
a) ca statul pârât să îi restituie reclamantului jumătate din apartamentul din imobilul situat în Cluj-Napoca, Str. Plopilor nr. 6,
în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 § 2 din Convenție;
b) ca, în lipsa unei astfel de restituiri, statul pârât să îi plătească reclamantului, în același termen de 3 luni, suma de
50.000 EUR (cincizeci mii euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, ca daune materiale;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 165/15.III.2010
16
c) ca, în orice caz, statul pârât să îi plătească reclamantului, în același termen, următoarele sume:
(i) 1.000 EUR (una mie euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, ca daune morale;
(ii) 1.500 EUR (una mie cinci sute euro), plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu titlu de impozit, pentru toate
cheltuielile;
d) ca sumele menționate la lit. b) și c) să fie convertite în moneda statului pârât la cursul de schimb valabil la data plății;
e) ca, începând de la expirarea termenului menționat mai sus și până la efectuarea plății, aceste sume să se majoreze cu
o dobândă simplă având o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene valabilă în această
perioadă, majorată cu 3 puncte procentuale;
5. respinge cererea de reparație echitabilă în rest.
Întocmită în limba franceză, ulterior fiind comunicată în scris la data de 28 iulie 2009, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3
din Regulament.
Josep Casadevall,
președinte
Santiago Quesada,
grefier
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165/15.III.2010 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
&JUYDGY|441514]