AATTEELLIIEERR

PPAARRTTEEAA

aa 22--aa

Contabilitatea ca instrument de management

83

Instruire în

managementul financiar

84

Scop

Banca de date, creată ca rezultat al tranzacţiilor financiare de rutină operate în administraţia locală, este bogată dar, adesea, sub-utilizată ca resursă de management financiar. Datele din dările de seamă curente pot fi folosite de directori la identificarea tendinţelor şi condiţiilor neprielnice, ajutându-i să facă ajustările corespunzătoare în programele administraţiei locale respective, precum şi în propriile practici profesionale. Analizele şi metodele standardizate de determinare a costurilor se folosesc la estimarea costurilor şi rezultatelor unor programe viitoare, precum şi la compararea costurilor curente cu cele din trecutul recent sau cu cele ale serviciilor similare raportate de alte administraţii locale. Acest atelier este conceput cu scopul de a dezvolta abilitatea managerilor din finanţe de a recunoaşte şi de a interpreta implicaţiile datelor contabile în management, în vederea luării unor decizii mai bine fundamentate.

Conţinut Prezentăm, în continuare, o scurtă descriere a fiecărei activităţi de instruire şi durata lor aproximativă. Se pot omite unele activităţi sau schimba ordinea lor, iar adăugarea unor materiale de instruire proprii este binevenită!

2.1 Exerciţiu de încălzire: Cel mai mic consum de benzină Participanţii folosesc un exemplu familiar, acela al comparaţiei dintre consumurile de benzină la 100 km, pentru a înţelege importanţa interpretării în analiza financiară (30 de minute). 2.2 Prezentarea instructorului Scurtă prezentare a conceptelor, bazată pe eseul din Partea 1, care a familiarizat participanţii cu politicile, practicile şi metodele de analiză ale managementului contabil (30 de minute). 2.3 Exerciţiu: Cadrul politicilor contabile Participanţii identifică politicile de management contabil şi îşi exprimă preferinţele în materie de adoptare a acestora de către propriile administraţii locale (45 de minute).

AAtteelliieerr

Contabilitatea ca instrument de management

85

2.4 Exerciţiu: Două decizii de contractare Participanţii compară costurile a două propuneri de contractare a unui serviciu cu costurile serviciului prestat în regie proprie (60 de minute). 2.5 Exerciţiu: Aici ar putea fi o problemă Participanţii evaluează starea financiară, sau tendinţele, corespunzătoare a patru situaţii ipotetice şi îşi prezintă concluziile şi recomandările, simulând o şedinţă a comisiei de buget - finanţe (120 de minute). 2.6 Exerciţiu final: Transfer de cunoştinţe Participanţii reflectează la cele învăţate şi se angajează să le aplice la serviciu, după încheierea atelierului (30 – 45 de minute).

Instruire în

managementul financiar

86

Timp necesar: 30 de minute Scop: Folosind un exemplu familiar, ajutaţi participanţii să înţeleagă cât de importantă este interpretarea în analizele financiare. Desfăşurare: Înainte de începerea atelierului, scrieţi următoarele informaţii pe flip-chart: Claudia şi Nicoleta au automobile identice. Claudia umple rezervorul maşinii sale cu benzină (45 litri) şi îl umple din nou (acelaşi număr de litri) după ce conduce 500km. Nicoleta umple rezervorul cu benzină (45 litri) şi îl reumple (acelaşi număr de litri) după ce a condus 450 km. Claudia se laudă că maşina sa are un consum de benzină mai mic decât automobilul Nicoletei. Dacă ar fi să apreciaţi situaţia, ce altceva aţi dori să mai ştiţi înainte de a trage concluzia asupra randamentului mai bun? După ce participanţii s-au aşezat, spuneţi-le că valoarea datelor financiare este în întregime dependentă de interpretarea lor. Pentru ilustrare, cereţi-le să citească informaţiile de pe flip-chart. După ce le-au citit, solicitaţi voluntari pentru a răspunde la întrebarea: „ce alte date aţi dori să mai cunoaşteţi, pentru a interpreta corect care automobil are randamentul cel mai bun?”

• greutatea transportată sau tractată (de exemplu, o rulotă); • tipul de teren pe care au rulat cele două automobile (la câmpie, la munte etc.); • în oraş sau în afară, pe autostradă etc.; • cifra octanică a benzinei folosite de către cele două automobile.

După ce câţiva participanţi au identificat factori ca aceştia, enumeraţi mai sus, subliniaţi faptul că factorii care trebuie luaţi în considerare, înainte de a face o judecată de valoare, sunt numeroşi.

EExxeerrcciiţţiiuu ddee îînnccăăllzziirree::

CEL MAI MIC CONSUM DE BENZINĂ 2.1

Contabilitatea ca instrument de management

87

Timp necesar: 30 de minute Scop: Această prezentare este făcută cu scopul de a furniza participanţilor informaţii despre conceptul de contabilitate ca instrument de management şi despre folosirea informaţiei contabile la îmbunătăţirea analizei manageriale şi a luării deciziilor. Desfăşurare: Pregătiţi prezentarea bazându-vă pe informaţiile din eseul precedent (Partea 1) privind contabilitatea folosită ca instrument de management. Explicaţi diferenţele care există între contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune, şi de ce anume politicile contabile sunt importante în planificarea şi aplicarea programelor de management financiar. Daţi câteva exemple. Descrieţi conceptul de calculaţie a costurilor şi diferitele metode disponibile pentru analiza costurilor programelor. Explicaţi tipurile de cheltuieli de regie (costuri indirecte) şi metodele de alocare a lor, punând accentul pe stabilirea şi folosirea indicatorilor financiari de regie. Descrieţi modul de folosire a raportărilor financiare la evaluarea folosirii resurselor de către administraţia publică locală. Subliniaţi ideea de elaborare şi folosire a indicatorilor şi tendinţelor în analiza unei situaţii financiare. Ideile notate pe fişe vă pot ajuta să acoperiţi sistematic informaţia şi să nu depăşiţi timpul alocat. Pe parcursul prezentării, din când în când, lansaţi întrebări pentru a testa înţelegerea participanţilor şi a le capta atenţia. Îmbogăţiţi prezentarea cu mijloace vizuale, incluzând planşe gata scrise şi transparente la retroproiector, ca mijloc suplimentar de sprijinire a înţelegerii.

PPRREEZZEENNTTAARREEAA IINNSSTTRRUUCCTTOORRUULLUUII 2.2

Instruire în

managementul financiar

88

Timp: 45 de minute Scop: Acest exerciţiu are menirea de a ajuta participanţii să recunoască importanţa adoptării unor politici contabile orientate către necesităţile activităţii de management. Desfăşurare: Spuneţi participanţilor că scopul exerciţiului este de a aprecia în ce măsură organizaţiile administraţiei publice locale, reprezentate la atelier, pot utiliza un set de politici contabile standardizate şi orientate către necesităţile activităţii de management. Explicaţi-le că urmează să identifice una dintre cele 5 politici prezentate, practicată actualmente, într-o formă sau alta, de către administraţia publică locală în care lucrează. Participanţii trebuie să lucreze individual. Apoi, în grupuri mici, cereţi-le să discute utilizarea generală a unor astfel de politici de către administraţia publică locală, să arate care dintre aceste politici ar trebui luată în consideraţie pentru adoptare şi de ce. Acordaţi participanţilor aproximativ 30 de minute pentru lucrul individual şi discuţiile în grup. Apoi, reuniţi-i şi întrebaţi-i despre concluziile formulate de fiecare grup. Căutaţi asemănările sau diferenţele din concluzii, şi discutaţi rezultatele.

EExxeerrcciiţţiiuu::

CADRUL POLITICILOR CONTABILE 2.3

Contabilitatea ca instrument de management

89

Studiaţi fiecare tip de politică deja adoptată în administraţia locală a dumneavoastră, şi enunţată în coloana din stânga. Apoi alăturaţi-vă celorlalţi participanţi pentru a împărtăşi şi a discuta rezultatele. Pe rândurile din dreapta indicaţi care dintre cele 5 politici ar trebui adoptată, după părerea dvs. de către propria administraţie locală. Faceţi aceasta expunând, în câteva cuvinte alături de enunţ, ce a determinat membrii grupului dvs. să ajungă la concluzia respectivă.

Enunţul politicii contabile Motivaţia grupului pentru

adoptatarea acestei politici

Administraţia locală va stabili şi va menţine practicile contabile în acord cu principiile şi standardele de contabilitate general acceptate.

───────────────────── ───────────────────── ───────────────────────── ─────────────────────

Administraţia locală va face un audit anual, efectuată de un auditor public independent sau de o agenţie guvernamentală, care va formula o opinie oficială asupra situaţiei financiare anuale şi va întocmi o scrisoare către conducere, detaliind domeniile ce trebuie îmbunătăţite.

───────────────────── ───────────────────────── ───────────────────── ───────────────────────── ───────────────────── ───────────────────────── ─────────────────────────

Administraţia locală va stabili un sistem de control intern, revăzut periodic de un auditor individual sau de o agenţie guvernamentală.

───────────────────── ───────────────────────── ───────────────────── ─────────────────────

Administraţia locală va emite anual un raport financiar, auditat, care să asigure vizibilitate tuturor cifrelor şi informaţiilor.

───────────────────────── ───────────────────── ───────────────────────── ─────────────────────────

În termen de 60 de zile după distribuirea raportului financiar auditat către cetăţeni, administraţia locală va pregăti şi va analiza bilanţul anual, raportând administraţiei centrale concluziile, cu un comentariu privind problemele identificate şi soluţiile posibile

───────────────────────── ───────────────────── ───────────────────────── ───────────────────── ───────────────────────── ───────────────────── ─────────────────────────

FFooaaiiee ddee lluuccrruu

⎯ Politici contabile orientate către activităţile de management ⎯

2.3 (urmare)

Instruire în

managementul financiar

90

Timp cerut: 60 de minute Scop: Exerciţiul este destinat să dezvolte abilitatea participanţilor de a compara costurile unui serviciu prestat în regie proprie cu două propuneri de contractare a aceluiaşi serviciu către alte firme. Desfăşurare: Descrieţi exerciţiul ca o evaluare, făcută de către administraţia publică locală, a două propuneri de a contracta, către un prestator particular, a serviciilor de curăţenie a unor clădiri. Misiunea, în fiecare caz, este de a determina dacă administratia publică locală se eliberează de un cost suficient de însemnat, pentru a justifica acceptarea uneia sau a ambelor propuneri ale prestatorului de servicii. Separaţi participanţii în grupuri mici. Daţi fiecărui grup câteva informaţii, incluzând: • informaţii din „istoria” aspectelor financiare cu care se confruntă administraţia locală, în

cazul deciziei de „a face cu forţe proprii”; • detalii financiare privind curăţenia în clădirea „Sf. Lucia”, cu suprafaţa de 450 m2,

reprezentând podelele şi ferestrele din cantina socială şi centrul de agrement al pensionarilor din administraţia publică (propunerea 1);

• detalii financiare asupra curăţării unei suprafeţe de 6000 m2, reprezentând suprafaţa podelelor şi a ferestrelor din clădirile administraţiei locale (propunerea 2).

După ce participanţii au citit materialul, spuneţi-le că au 30 de minute pentru a răspunde la întrebările din foaia de lucru nr. 1 şi discutaţi apoi, în plen, răspunsurile şi argumentaţiile. ───────────────────────────────────────────────────── Nota instructorului: Iată o informaţie clarificatoare, utilă în discuţia ce urmează lucrului în grup. Curăţarea în regie proprie, a 450 m2 ai clădirii „Sf. Lucia”, revine la preţul de 43000 lei/m2, mai mare, la prima vedere, decât cel oferit de prestatorului de servicii. Totuşi, nici unul dintre costurile indirecte, pe care le-a calculat administraţia locală ca revenind acestei operaţiuni, nu poate fi evitat prin contractarea către terţi. În consecinţă, administraţia locală ar avea de plătit preţul de 35500 lei/m2, căruia i se adaugă inevitabilele costuri fixe de 16000 lei/m2; aşă că nu ar fi în interesul administraţiei locale să accepte propunerea prestatorului de servicii.

EExxeerrcciiţţiiuu::

DOUĂ DECIZII DE CONTRACTARE 2.4

Contabilitatea ca instrument de management

91

Contractarea curăţeniei spaţiului folosit de administraţia locală (6000 m2) ar face posibile economii însemnate, deoarece, spre deosebire de propunerea 1, pot fi evitate costuri indirecte considerabile. Economia, în acest caz, este de 36500 lei/m2, reprezentând costurile evitabile din totalul costurilor de întreţinere în regie proprie, de 41000 lei/m2. Suma, comparată cu costurile de contractare a serviciului (35500 lei/m2), duce la o economie totală de 1000 lei/m2 x 6000 m2 = 6000000 lei. În aceste circumstanţe, trebuie să acordăm o serioasă consideraţie recomandării de a accepta propunerea a 2-a. ───────────────────────────────────────────────────── Alte consideraţii despre propunerea 1: Factorii care pot determina reevaluarea deciziei includ: (1) posibilitatea ca prestatorul de servicii să folosească aparatură adecvată în locul muncii fizice şi (2) necesitatea ca, în viitorul apropiat, administraţia locală să facă o investiţie substanţială în active fixe, dacă serviciul continuă să fie prestat în regie proprie. Alte consideraţii asupra propunerii a 2-a: Alţi factori de luat în calcul la decizia finală privind contractarea sunt: (1) reputaţia prestatorului de servicii şi experienţa sa în astfel de activităţi; (2) capacitatea administraţiei locale de a furniza serviciul, în cazul în care prestatorul extern nu s-ar ridica la nivelul impus prin obligaţiile contractuale.

Instruire în

managementul financiar

92

Administraţia locală a primit două propuneri, de la un acelaşi prestator de servicii, pentru a contracta servicii de curăţenie a unor clădiri proprii, la preţul de 35500 lei/m2 lunar. Una dintre propuneri se referă la curăţenia într-o clădire cu suprafeţe lavabile de 450 m2, curăţenie menţinută în prezent de trei femei de serviciu, angajate cu normă întreagă de administraţia locală, din rândul şomerelor provenite de la Fabrica de Textile „Stamba Roşie”, la recomandarea Oficiului de Plasare a Forţei de Muncă. Costul total (direct + indirect) înregistrat de administraţia locală pentru curăţenia clădirii este de 43000 lei/m2. A 2-a propunere este de a curăţa întreaga suprafaţă lavabilă (pardoseli şi ferestre) din folosinţa administraţiei locale, la preţul de 35500 lei/m2. Decizia de acceptare a uneia sau a ambelor propuneri depinde de suma economisită de către administraţia locală, în fiecare situaţie. Determinarea poate fi făcută prin calcul şi anume, ce fracţiune din costul total, în fiecare caz, poate fi economisită prin contractare către terţi şi ce fracţiune reprezintă costurile inevitabile. Tabelele de pe următoarele două pagini arată valorile în cazul fiecărui tip de cost relevant, precum şi fracţiunea evitabilă. Întrebări: 1. Ar fi în interesul financiar al administraţiei locale să accepte propunerea 1? Dar propunerea a 2-a? Explicaţi răspunsul în ambele cazuri. 2. Ce alţi factori în afara costului trebuie luaţi în considerare înainte de a lua decizia finală la propunerea 1? Dar la propunerea a 2-a?

FFooaaiiaa ddee lluuccrruu nnrr.. 11

⎯ Contractarea serviciilor de curăţenie în clădire ⎯

2.4 (urmare)

Contabilitatea ca instrument de management

93

Tipul costurilor Cost integral, mii lei Cost evitabil, mii lei Costuri directe

salarii (nete) şi colaborări 5 400 5 400CASS etc. 18,5% 1 001 1 001impozite 28% 1 512 1 512servicii şi consumabile 4 237 4 237

Subtotal 12 150 12 150Costuri indirecte regia Serv. Ad-tiv 40% 2 158 0regia Direcţiei Ad-tiv 35% 1 900 0regia Primăriei 22% 1 200 0regia Clădirii 36% 1 942 0

Subtotal 7 200 0

TOTAL 19 350 0Cost pe m2 43 27

FFooaaiiaa ddee lluuccrruu nnrr.. 22

⎯ Propunerea 1 ─ (curăţenie în clădirea „Sf. Lucia”)

2.4 (urmare)

Instruire în

managementul financiar

94

Tipul costurilor Cost integral, mii lei Cost evitabil, mii lei Costuri directe

Serviciul administrativ Provizioane 117 000 117 000 salarii şi colaborări 27 035 27 035 CASS etc. 18,5% 4 995 4 995 impozite 28% 7 560 7 560 servicii şi consumabile 55 085 55 085

Subtotal 211 675 211 675 Direcţia administrativă salarii şi colaborări 5 000 5 000 CASS etc 18,5% 925 925 impozite 28% 1 400 1 400 Servicii şi consumabile 0 0

Subtotal 7 325 7 325 Subtotal costuri directe 219 000 219 000

Costuri indirecte

regia Primăriei 22% 44 035 0 Subtotal 44 035 0

TOTAL 246 000

219 000 Cost pe m2 41 36.5

FFooaaiiaa ddee lluuccrruu nnrr.. 33

⎯ Propunerea a 2-a ⎯ (curăţenie în clădirea Administraţiei)

2.4 (urmare)

Contabilitatea ca instrument de management

95

Timp cerut : 120 de minute Scop: Acest exerciţiu dă participanţilor posibilitatea de a practica evaluarea stării financiare a administraţiei publice locale, folosind rapoarte de analiză financiară. Desfăşurare: Spuneţi participanţilor că exerciţiul implică folosirea datelor din rapoartele financiare pentru a identifica starea şi tendinţele care ar putea, sau chiar sigur ar reuşi, să anticipeze impasurile financiare ce ameninţă o administraţie locală, dacă nu se iau măsuri corective. Separaţi participanţii în 4 grupuri. Cereţi fiecărui grup să îşi imagineze că membrii săi reprezintă angajaţii administraţiei publice, care s-au întâlnit cu scopul de a revizui situaţia financiară. Puneţi la dispoziţia fiecărui grup câteva informaţii luate din rapoartele financiare ale administraţiei locale din diverse locale (vezi foile de lucru 1 – 4). Repartizaţi fiecărui grup următoarele sarcini, legate de informaţiile puse la dispoziţia grupului în foile de lucru. 1. Identificaţi starea şi tendinţele sugerate de către date, şi analizaţi semnificaţiile lor pentru

starea financiară a comunităţii. 2. Decideţi asupra acţiunilor potrivite care trebuie întreprinse de administraţia locală pentru a

corecta sau a începe un proces de corectare a situaţiei. 3. Faceţi o prezentare (5 – 10 minute) adresată unuia dintre celelalte grupuri, ce joacă rolul

Comisiei de buget – finanţe al consiliului local, descriindu-i situaţia şi părerile „angajaţilor” despre ce anume trebuie făcut în consecinţă.

Asiguraţi fiecărui grup un loc de lucru liniştit şi o hârtie de flip-chart, pe care să noteze ideile principale ce urmează a fi menţionate pe parcursul prezentării. După ce au răspuns la întrebări, cereţi fiecărui grup să treacă la locul de muncă repartizat şi să înceapă rezolvarea sarcinilor ce-i revin. Toate grupurile trebuie să-şi prezinte în 45 de minute rapoartele; reamintiţi-le să desemneze câte un membru („funcţionar cu funcţie înaltă”) care va susţine prezentarea. Daţi fiecărui grup un număr de identificare (acelaşi cu al foii de lucru ce îi este alocată), precum şi descrierea următoare, a ceea ce se va întâmpla în faza de prezentare: • grupul nr. 1 îşi prezintă concluziile, grupului nr. 4 (Comisia de buget – finanţe); • grupul nr. 2 îşi prezintă concluziile, grupului nr. 3 (Comisia de buget – finanţe); • grupul nr. 3 îşi prezintă concluziile, grupului nr. 1 (Comisia de buget – finanţe); • grupul nr. 4 îşi prezintă concluziile, grupului nr. 2 (Comisia de buget – finanţe);

EExxeerrcciiţţiiuu Aici ar putea fi o problemă?

6.5

2.5

Instruire în

managementul financiar

96

În timp ce participanţii lucrează în grupuri mici, rearanjaţi mesele şi scaunele în formă de sală de şedinţe, cu câte o masă la care să stea membrii fiecărui grup ce joacă rolul comisiei de buget – finanţe. Pregătiţi flip-chart-urile pentru vorbitorul („funcţionarul cu funcţie de conducere”) din fiecare grup. După ce grupurile se reunesc, daţi următoarele instrucţiuni pentru faza de prezentare. Fiecare prezentare trebuie să dureze cel mult 10 minute. La sfârşitul prezentării membrii comisiei pot pune întrebări şi pot face aprecieri despre analiza şi propunerile funcţionarilor. Alţi membri ai grupului pot fi solicitaţi să răspundă, dar numai cu permisiunea ori la cererea vorbitorului grupului („funcţionarul cu funcţie de conducere”). Pe parcursul fiecărei prezentări, participanţii care nu aparţin nici grupului de „funcţionari” nici „Comisiei de buget – finanţe” primesc o altă foaie de lucru (nr. 5) şi li se cere să ia notiţe despre fiecare scenariu în derulare. La închiderea celei de a patra prezentări şi a discuţiilor respective, solicitaţi comentarii şi observaţii de la neparticipanţi. Pentru a încheia, ajutaţi participanţii să extragă maximum de învăţăminte, punându-le următoarele întrebări:

1. Care este valoarea pe care o intuiţi în analizarea periodică a rapoartelor financiare ale administraţiei locale, în maniera descrisă în acest exerciţiu?

2. Ce schimbări ar fi necesare în modul în care administraţia locală acumulează şi raportează datele financiare, pentru a permite tipul de analiză descris mai sus?

3. Ce obstacole, dacă există, trebuie depăşite de administraţia locală pentru a aplica sistematic analiza rapoartelor financiare?

Contabilitatea ca instrument de management

97

Vidra 1998 1997 1996 1995Total active 20.782.138 19.743.031 18.703.924 18.080.460

Total active curente 1.818.688 1.727.754 1636819 1.582.259

Total active restricţionate 0 0 0 0

Mijloace fixe la valoarea rămasă 18.963.450 18.015.278 17.067.105 16.498.202

Total active necirculante 0 0 0 0

Total pasive 20.910.167 19.864.659 18.819.150 18.191.845

Valoarea obligaţiunilor scadente 1.197.000 1.137.150 1.077.300 1.041.390

Pasive circulante plătibile din active circulante

2.000.382 1.900.363 1.800.344 1.740.332

Pasive circulante plătibile din active restricţionate

0 0 0 0

Total pasive necirculante 18.909.785 17.964.296 17.018.807 16.451.513

Total capitaluri proprii –128.029 –121.628 –115.226 –111.385 Total capital subscris 2.311.819 2.196.228 2.080.637 2.011.283

Total profit nerepartizat –2.439.848 –2.317.856 –2.195.863 –2.122.668 Total pasive şi capitaluri 20.782.138 19.743.031 18.703.924 18.080.460

Fond de rulment nemenţionat nemenţionat nemenţionat nemenţionat

Venituri operaţionale 3.707.881 3.522.487 3.337.093 3.225.856

Cheltuieli operaţionale 3.950.614 3.753.083 3.555.553 3.437.034

Amortizări 681.003 646.953 612.903 592.473

Profit operaţional ─242.733 ─230.596 ─218.460 ─211.178

Venituri şi cheltuieli altele decât operaţionale, net

159.369 151.401 143.432 138.651

Profituri din dobânzi 149.845 142.353 134.861 130.365

Cheltuieli cu dobânzile ─1.511.964 ─1.436.366 ─1.360.768 ─1.315.409

Transferuri operaţionale, net 100.000 95.000 90.000 87.000

Profit net 16.636 15.804 14.972 14.473

Cheltuieli de capital 415.932 395.135 374.339 361.861

Foaia de lucru nr. 1

2.5 (continuare)

Instruire în

managementul financiar

98

Poiana 1998 1997 1996 1995Total active 40.827.791 38.786.401 41.644.347 41.236.069

Total active curente 2.146.141 2.038.834 2.189.064 2.167.602

Total active restricţionate 9.005.578 8.555.299 9.185.690 9.095.634

Mijloace fixe la valoarea rămasă 29.013.508 27.562.833 29.593.778 29.303.643

Total active necirculante 662.564 629.436 675.815 669.190

Total pasive 25.885.471 24.591.197 26.403.180 26.144.326

Valoarea obligaţiunilor scadente 1.260.000 1.197.000 1.285.200 1.272.600

Pasive circulante plătibile din active circulante

332.302 315.687 338.948 335.625

Pasive circulante plătibile din active restricţionate

1.884.363 1.790.145 1.922.050 1.903.207

Total pasive necirculante 23.668.806 22.485.366 24.142.182 23.905.494

Total capitaluri proprii 14.942.320 14.195.204 15.241.166 15.091.743

Total capital subscris 5.314.975 5.049.226 5.421.275 5.368.125

Total profit nerepartizat 9.627.345 9.145.978 9.819.892 9.723.618

Total pasive şi capitaluri 40.827.791 38.786.401 41.644.347 41.236.069

Fond de rulment 8.235.054 7.823.301 8.399.755 8.317.4505

Venituri operaţionale 7.707.600 7.322.220 7.861.752 7.784.676

Cheltuieli operaţionale 6.298.291 5.983.376 6.424.257 6.361.274

Amortizări 1.028.966 977.518 1.049.545 1.039.256

Profit operaţional 1.409.309 1.338.844 1.437.495 1.423.402

Venituri şi cheltuieli altele decât operaţionale, net

─1.094.924 ─1.040.178 ─1.116.822 ─1.105.873

Profituri din dobânzi 677.617 643.736 691.169 684.393

Cheltuieli cu dobânzile ─1.770.703 ─1.682.168 ─1.806.117 ─1.788.410

Transferuri operaţionale, net ─605.000 ─574.500 ─617.100 ─611.050

Profit net ─290.615 ─276.084 ─296.427 ─293.521

Cheltuieli de capital 1.971.978 1.873.379 2.011.418 1.991.698

Foaia de lucru nr. 2

2.5 (urmare)

Contabilitatea ca instrument de management

99

Zamora 1998 1997 1996 1995Total active 100.113.158 101.114.290 103.116.553 105.118.816

Total active curente 4.021.144 4.061.355 4.141.778 4.222.201

Total active restricţionate 2.426.131 2.450.392 2.498.915 2.547.438

Mijloace fixe la valoarea rămasă 63.327.543 63.960.818 65.227.369 66.493.920

Total active necirculante 30.338.340 30.641.723 31.248.490 31.855.257

Total pasive 27.127.128 27.398.399 27.940.942 28.483.484

Valoarea obligaţiunilor scadente 1.070.000 1.080.700 1.102.100 1.123.500

Pasive circulante plătibile din active circulante

3.155.613 3.187.169 3.250.281 3.313.394

Pasive circulante plătibile din active restricţionate

201.928 203.947 207.986 212.024

Total pasive necirculante 23.769.587 24.007.283 24.482.675 24.958.066

Total capitaluri proprii 72.966.030 73.695.690 75.155.011 76.614.332

Total capital subscris 24.255.020 24.457.570 24.982.671 25.467.771

Total profit nerepartizat 48.731.010 49.218.320 50.192.940 51.167.561

Total pasive şi capitaluri 100.113.158 101.114.290 103.116.553 105.118.816

Fond de rulment 865.531 874.186 891.497 908.808

Venituri operaţionale 16.579.522 16.745.317 17.076.908 17.408.498

Cheltuieli operaţionale 13.303.685 13.436.722 13.702.796 13.968.869

Amortizări 2.229.750 2.252.048 2.296.643 2.341.238

Profit operaţional 3.275.837 3.308.595 3.374.112 3.439.629

Venituri şi cheltuieli altele decât operaţionale, net

431.199 435.511 444.135 452.759

Profituri din dobânzi 297.560 300.536 306.487 312.438

Cheltuieli cu dobânzile ─12.059 ─12.180 ─*12.421 ─12.662

Transferuri operaţionale, net ─1.592.504 ─1.608.429 ─1.640.279 ─1.672.129

Profit net 215.740 217.897 222.212 226.527

Cheltuieli de capital 6.141.571 6.202.987 6.325.818 6.448.650

Foaia de lucru nr. 3

2.5 (urmare)

Instruire în

managementul financiar

100

Mărul cu Dor 1998 1997 1996 1995Total active 1.393.864.214 1.379.925.572 1.365.986.930 1.352.048.288 Total active curente 27.365.976 27.092.316 26.818.656 26.544.997 Total active restricţionate 126.736.403 125.469.039 124.201.675 122.934.311 Mijloace fixe la valoarea rămasă 1.118.789.298 1.107.601.405 1.096.413.512 1.085.225.619 Total active necirculante 120.972.537 119.762.812 118.553.086 117.343.361 Total pasive 913.122.293 903.991.070 894.859.847 885.728.624 Valoarea obligaţiunilor scadente 1.538.002 1.522.622 1.507.242 1.491.862 Pasive circulante plătibile din active circulante

12.969.834 12.840.136 12.710.437 12.580.739

Pasive circulante plătibile din active restricţionate

25.890.385 25.631.481 25.372.577 25.113.673

Total pasive necirculante 874.262.074 865.519.453 856.776.833 848.034.212 Total capitaluri proprii 480.741.921 475.934.502 471.127.083 466.319.663 Total capital subscris 260.520.287 257.915.084 255.309.881 252.704.678 Total profit nerepartizat 220.221.634 218.019.418 215.817.201 213.614.985 Total pasive şi capitaluri 1.393.864.214 1.379.925.572 1.365.986.930 1.352.048.288 Fond de rulment 14.396.000 14.252.040 14.108.080 13.964.120 Venituri operaţionale 149.350.407 147.856.903 146.363.399 144.869.895 Cheltuieli operaţionale 85.159.026 84.307.436 83.455.845 82.604.255 Amortizări 26.096.428 25.835.464 25.574.499 25.313.535 Profit operaţional 64.191.381 63.549.467 62.907.553 62.265.640 Venituri şi cheltuieli altele decât operaţionale, net

–49.193.712 –48.701.775 –48.209.838 –47.717.901

Profituri din dobânzi 13.713.512 13.576.377 13439.242 13.302.107 Cheltuieli cu dobânzile ─69.564.765 ─68.869.117 ─68.173.470 ─67.477.822 Transferuri operaţionale, net ─11.513.014 ─11.397.884 ─11.282.754 ─11.167.624 Profit net 4.847.932 4.799.453 4.750.973 4.702.494 Cheltuieli de capital 44.953.417 44.503.883 44.054.349 43.604.814

Foaia de lucru nr. 4

2.5 (urmare)

Contabilitatea ca instrument de management

101

Ascultaţi fiecare prezentare şi folosiţi spaţiile de mai jos pentru a nota ce auziţi şi ce vedeţi. Fiţi pregătiţi să faceţi comentarii în baza notiţelor luate, la încheierea celor două scenarii în care grupul dvs. nu a fost implicat, nici prin prezentare, nici în Comisia de buget – finanţe.

1. Note despre scenariul grupului ________

Calitatea analizei grupului:

Eficacitatea prezentării şi interacţionarea cu comisia:

Realismul şi valoarea practică a scenariului:

2. Note despre scenariul grupului ______ Calitatea analizei grupului:

Foaia de lucru nr. 5

AGENDA OBSERVATORULUI

2.5 (urmare)

Instruire în

managementul financiar

102

Eficacitatea prezentării şi interacţiunea cu comisia:

Realismul şi valoarea practică a scenariului:

Comentarii şi observaţii despre exerciţiu ca întreg

Contabilitatea ca instrument de management

103

Timp: 30 – 45 de minute Scop: Acest exerciţiu are menirea de a ajuta la transferarea cunoştinţelor acumulate de participanţii la atelier, în activitatea lor din viaţa de zi cu zi, aceea de directori financiari. Exerciţiul se axează pe o planificare realistă şi angajarea personală. Cea mai mare parte a activităţii se desfăşoară individual, cu câteva acţiuni interpersonale. Desfăşurare: La sfârşitul atelierului, petreceţi cel puţin o jumătate de oră atrăgând atenţia participanţilor asupra importanţei învăţării şi încurajaţi-i să continue experimentarea acestor cunoştinţe în activitatea managerială. Începeţi prin a acorda participanţilor aproximativ 15 minute de lucru, independent, asupra unui chestionar simplu de transfer a cunoştinţelor. Când participanţii au completat chestionarul, cereţi-le să împărtăşească grupului 2 – 3 lucruri, din activitatea lor, pe care intenţionează să le facă diferit în materie de contabilitate ca instrument de management. ______________________________________________________________ Nota instructorului: Toată lumea este de acord că scopul instruirii este de a îmbunătăţi modul în care oamenii muncesc, arătându-le unul mai bun. De fapt, succesul unei experienţe de instruire poate fi măsurat prin gradul de dezvoltare interioară şi de schimbare care apare în timpul şi după încheierea instruirii. Angajamentele de învăţare şi de schimbare luate de participanţi la încheierea atelierului îi ajută să învingă rezistenţa la învăţare, atât în sine, cât şi în mediul profesional. Instructorul îi poate ajuta pe cursanţi să reuşească tranziţia de la universul învăţării la universul aplicării prin câteva exerciţii simple de planificare. ______________________________________________________________

EExxeerrcciiţţiiuu ddee îînncchheeiieerree:: TRANSFER DE CUNOŞTINŢE

2.6

Instruire în

managementul financiar

104

Reflectaţi, câteva minute, la contabilitate ca instrument de management, la ideile noi pe care le-aţi aflat în acest atelier şi la părerea dumneavoastră despre ele. Apoi scrieţi mai jos una sau două propoziţii prin care să descrieţi ceva interesant aflat despre dumneavoastră înşivă pe parcursul atelierului.

Pe baza a ceea ce aţi aflat despre dumneavoastră înşivă şi despre multiplele posibilităţi de schimbare prezentate în atelier, care ar fi cele două - trei lucruri pe care intenţionaţi să le faceţi diferit pentru a folosi mai bine datele contabile în evaluarea şi conducerea operaţiunilor din administraţia publică locală? 1.

2.

3.

2.6 (urmare)

Chestionar de transfer al cunoştinţelor

Contabilitatea ca instrument de management

105

În sfârşit, ce obstacole vă aşteptaţi să întâmpinaţi, în dumneavoastră înşivă sau în mediul profesional, pe parcursul eforturilor de a pune în practică aceste schimbări? Ce veţi face pentru a îndepărta obstacolele sau a le reduce la minim?

Obstacol aşteptat Acţiune corectivă 1. 1. 2. 2. 3. 3.

2.6 (urmare)

Chestionar de transfer al cunoştinţelor