Part Ener i at Public

7/21/2019 Part Ener i at Public

http://slidepdf.com/reader/full/part-ener-i-at-public 1/58

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA „BA, REI, TURISM”

POPESCU MIHAI

ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A

PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT DIN REPUBLICA

MOLDOVA

TEZĂ DE LICENŢĂ

363. - BUSINESS ŞI ADMINISTRARE





CUPRINS

ABSTRACT.............................................................................................................3

ANNOTATION........................................................................................................3

LISTA ABREVIERILOR.......................................................................................3

LISTA TABELELOR..............................................................................................3INTRODUCERE.....................................................................................................3

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LAPARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT.................................................................3

.. T12$! 4!2"1'12$!")#)$ 4)5#$-42$7!"......................................................3

.*. P!2"1'12$!")# 4)5#$-42$7!" 8' U'$)'1! E)241!'( $ R9'$!ș ..............3

.3. P!2"$)#!2$"( $#1 1#!52!2(2$$ /"2!"1:$$#2 4!2"1'12$!")#)$ 4)5#$-ț

42$7!" 3

CAPITOLUL II. ANALIZA PROIECTULUI PARTENERIATULUI ALSOCIETĂŢII COMERCIALE DE TURISM REZERVAŢIA BIOSFEREIDELTA DUNĂRII....................................................................................................3



ABSTRACT

P41/) M$%!$, E#!52!21! /"2!"1:$1$ 1 1;7#"!21 ! 4!2"1'12$!")#)$ 4)5#$-42$7!" $'R14)5#$! M#7!, C%$ $'() *+ș

3arteneriatu !uic e4!rim% o modaitate de coo!erare 5ntre autoritatea !uic% şi

sectoru !ri"at, res!ecti" or6ani7aţii ne6u"ernamentae, asociaţii ae oamenior de afaceri ori

com!anii, !entru furni7area unor ser"icii !uice de caitate.

Sco!u ucr%rii const% 5n studierea !rocesuui de 1aorare a strate6iei de de7"otare a

!arteneriatuui !uic8!ri"at din Re!uica *odo"a !e e4em!u Romaniei.

Sarcinee ucr%rii constau din: Cercetarea teoriei !arteneriatuui !uic8!ri"at, studierea

!articuarit% ior !arteneriatuui !uic8!ri"at 5n niunea Euro!ean% i Rom9nia, aț ș nai7a eta!eor

eaorar%rii strate6iior !arteneriatuui !uic8!ri"at, !re7entarea modait% ior de im!icare aț

comunit%ţii 5n !roducerea un%st%rii coecti"e

ucrarea este format% din introducere, dou% ca!itoe, in care se incude taee, concu7ii,

ii fi 21 ii fi 1; i i



ANNOTATION

P41/) M$%!$, D171#41'" /"2!"1:? < 4)5#$-42$7!"1 4!2"'12/%$4 $' "%1 R14)5#$ <

M#7!, C%$ $'() *+ș

3uic !artnershi! e4!resses a aB of coo!eration eteen the !uic and !ri"ate sector ,

ie -Os, usiness associations or com!anies for the !ro"ision of uaitB !uic ser"ices .

The !ur!ose of this !a!er is to studB the !rocess of de"eo!in6 the strate6B for de"eo!ment of !uic8!ri"ate !artnershi! in the Re!uic of *odo"a Romanian e4am!e .

Sarcinee consist of or : Research theorB of !uic8!ri"ate !artnershi!s , !uic8!ri"ate

!artnershi! to studB the !ecuiarities of Euro!ean nion and Romania , anaBsis ste!s

eaoratin6 strate6ies of !uic8!ri"ate !artnershi! , !resentin6 aBs to in"o"e the communitB

in the !roduction of coecti"e efare.The or consists of an introduction, to cha!ters , hich incude fi"e taes,

concusions, references 21 iio6ra!hic sources e4!osed "oume is 1; !a6es.

Cha!ter F TGEORETCA O- 3'C 83R<ATE 3ART-ERSG3 F studB and

!resents the theorB of !uic8!ri"ate !artnershi! , s!ecific as!ects of !uic8!ri"ate !artnershi! in

h i d i h



LISTA ABREVIERILOR

AR'DD 8Administraţia Re7er"aţiei 'iosferei Deta Dun%rii,

O- L Or6ani7atii -on8u"ernamentae

R'DD 8 Re7er"aţia 'iosferei Deta Dun%rii,

333 83arteneriatu !uic8!ri"at,

-ESCO 8Or6ani7a ia -a iunior nite !entru Educa ie, tiin % i Cutur%.ț ț ț Ș ț ș



LISTA TABELELOR

T!51#)# *. I'71/"$"$$#1 '11/!21 41'"2) '"$')!21! 421/)#)$ $'71/"$"$'!# $' 71121!12'$;!2$$ $'"21:)#)$ 4#1@ !# RBDD *

T!51#)# *.* D!"1#1 '")#)$ 1 42<$" /$ 4$12121 !# /$1"!"$$.3*

T!51#)# *.3T!2$<)# 1$) !# /"!"$)'$#2 R1;127! $1$,*+*..3ț

T!51#)# *. T121')# /"!"$1 21)412!21 $' !;)# 42$1")#)$ 1 $'71/"$"$$ 1 #! RBDD..3

T!51#)# *..T121')# 1 21)412!21 $' !;)# 42$1")#)$ 1 $'71/"$"$$ 1 #! RBDD 8'$'!$( .3



INTRODUCERE

A")!#$"!"1! $ $42"!' ! "11$ 121"!"1ș ț Economia de !iaţ% se caracteri7ea7% !rin

fe4iiitatea deci7iior care se iau a ni"e de stat. Nn ţ%rie cu economie de !iaţ% de7"otat%,

autorit%ţie administraţiei !uice centrae şi ocae foosesc dre!tu or de !ro!rietar !entru a

infuenţa direct sau indirect asu!ra !roceseor economice care au oc 5n ţar%.

3entru societ%ţie 5n care ca!acitatea instituţiona% a statuui a fost de!%şit% de necesit%ţie

sociae, iar administraţia !uic%, su!us% !resiunior de a re7o"a o mutitudine de !roeme de

natur% socia% este 5n c%utarea unor surse su!imentare, im!icarea diferitor sectoare, staiirea

reaţiior de coaorare şi crearea diferitor forme de !arteneriate !rin !artici!area or6ani7aţiior

!ri"ate a furni7area de ser"icii sociae finanţate din resurse !uice, !oate oferi o souţie

sa"atoare, 5n condiţiie 5n care nici administraţia centra%, nici cea oca% nu au ca!acitatea

suficient% de a furni7a aceste ser"icii. Deci, modeu !e care 8au urmat mute 6u"erne a 5nsemnat

restr9n6erea res!onsaiit%ţii statuui, de a furni7area şi finanţarea ser"iciior sociae !uice,

e4cusi" a finanţarea acestor ser"icii. Astfe, statu, !rin retra6erea din funcţia sa tradiţiona% de

furni7or a ser"iciior !uice, creea7% s!aţiu atracti" !entru instituţiie societ%ţii ci"ie, !entru

or6ani7aţii !ri"ate sau non!rofit. Nn aceast% situaţie rou statuui se re7um% a staiirea



• Cercetarea teoriei !arteneriatuui !uic8!ri"at,• Studierea !articuarit% ior !arteneriatuui !uic8!ri"at 5n niunea Euro!ean% iț ș

Rom9nia• Anai7a eta!eor eaorar%rii strate6iior !arteneriatuui !uic8!ri"at,

• 3re7entarea modait% ior de im!icare a comunit%ţii 5n !roducerea un%st%rii coecti"eț

M1"#:$ !# #)2(2$$. Dre!t a7% metodoo6ic% au ser"it metodee ştiinţifice de cercetare

cum sunt metoda normati"%, de anai7% o6ic%, com!arati"%, statistic%, inducţia şi deducţia,

metode 6rafice, caitati"e şi cantitati"e, metoda descri!ti"% şi anaitic%.R17$/"! #$"12!")2$$ 1 /41$!#$"!"1. 3entru aordarea ideior ree"ante 5n te7% am consutat un

şir de surse iio6rafice consacrate acestei teme şi ceor din domenii a!ro!iate. S8au studiat

ucr%rie economiştior autohtoni şi str%ini !recum: Androniceanu A., D%neţ A., O!ran C.,

Romanu . oc Dennis, 'ierman ., Smith S., etc

S"2)")2! #)2(2$$. ucrarea este format% din introducere, dou% ca!itoe, concu7ii, iio6rafie.

Ca!itou +AS3ECTE TEORETCE C 3R<RE A 3ARTE-ERAT

3'C83R<AT+ studia7% i !re7int%ș teoria !arteneriatuui !uic8!ri"at, as!ecte caracteristice

ae !arteneriatuui !uic8!ri"at 5n niunea Euro!ean% i Rom9nia, !recum iș ș cercetarea

>



CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA

PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT

.. T12$! 4!2"1'12$!")#)$ 4)5#$-42$7!"

Deşi este "eche, noţiunea de !arteneriat !uic8!ri"at a fost !romo"at% 5n #PP; !rin

!uicarea Ra!ortuui 6ru!uui reunit 5n Juru ui -ei Kinno asu!ra !roematicii finanţ%rii

!roiecteor reţeei transeuro!ene de trans!ort !rin !arteneriate 5ntre sectoru !uic şi ce !ri"at

Q/, !. M.

Conce!tu de !arteneriat !uic8!ri"at re!re7int% o form% de &coo!erare 5ntre o autoritate

!uic% şi sectoru !ri"at, res!ecti" or6ani7aţii ne6u"ernamentae, asociaţii ae oamenior de

afaceri, ori com!anii, !entru reai7area unui !roiect care !roduce efecte !o7iti"e !e !iaţa forţei

de munc% şi 5n de7"otarea oca%+ Q/#, !. M.

Datorit% di"ersit%ţii formeor de coaorare 5ntre autorit%ţie !uice şi sectoru !ri"at este

difici şi, 5n aceaşi tim!, neadec"at de a formua o definiţie standard a !arteneriatuui !uic8

!ri"at. E4ist% !erce!ţii diferite cu !ri"ire a acest ti! de !arteneriat, du!% cum e4ist% sisteme

diferite de or6ani7are administrati"% şi a ser"iciior !uice, care se 5nt9nesc 5ntr8o di"ersitate de



@orme asem%n%toare de !arteneriat 5nt9nim 5n Statee nite ae Americii 5n construcţia

c%ior ferate 5n a doua Jum%tate a sec. a 8ea QM, !. 1. @orma de !arteneriat !uic8!ri"at

5nt9nit% 5n !re7ent se creionea7% 5nSA şi Euro!a, 5nce!9nd cu anii U0 ai secouui a 8ea, !rin coaorarea autorit%ţior ocae cu a6enţii !ri"aţi !entru im!ementarea unor !roiecte !entru

reaiitarea unor 7one industriae afate 5n decin

3arteneriatu !uic8!ri"at re!re7int%o modaitate "iai%de interacţiune instituţiona%

5ntre stat şi sfera usinessuui, de introducere a mana6ementuui !ri"at 5n ser"iciie !uice, !e

caea unei e6%turi contractuae de un6%durat%5ntre un o!erator !ri"at şi o autoritate !uic%.3arteneriatu !uic8!ri"at asi6ur%, 5n mod fundamenta, reai7area, 5n totaitate sau !arţia, a

ser"iciuui !uic !roiectat, f%c9nd a!e a no8ho8u şi resursee sectoruui !ri"at.

m!ementarea mecanismuui de !arteneriat !uic8!ri"at, 5n sco!u coo!er%rii dintre

domeniu !uic şi ce !ri"at 5n domeniu in"estiţiior 5n infrastructur%, !oate fi efectuat%, 5n

s!ecia, 5n acee sectoare unde s5nt necesare in"estiţii maJore, 5n funcţie de im!ortanţa strate6ic%aacestora !entru economia naţiona%.

Conce!tu de !arteneriat !uic8!ri"at desemnea7% orice form% de coaorare 5ntre

sectoru !uic şi ce !ri"at. 'ine5nţees c%, 5n !an Juridic, modu de e4!rimare aacestor

!arteneriate, difer% de a un sistem Juridic a atu. Nn ca7u sistemeor Juridice, care s8au format



statuui: Justiţia (5nchisori, şcoi de corecţie etc.), a!%rarea (con"ersia siturior, construirea şi

5ntreţinereamateriauui o6istic, trans!ortu tru!eor, asistenţ% o6istic% 5n cadru o!eraţiior

e4terne, etc.) 5n"%ţ%m9nt sau s%n%tate. Se "or de7"ota !roiecte 5n ca7u echi!amenteor s!orti"e,a staţiior de e!urare, u7ineor de tratare a deşeurior, !roiecteor turistice şi cuturae, ser"iciior

informatice sau iuminatu !uic, !entru a da doar c9te"a e4em!e.

Sectoru !ri"at 5şi face simţit% !re7enţa 5n formue !arteneriae cu sectoru !uic,

aduc9nd o contriuţie im!ortant% a souţionarea di"erseor !roeme comunitare. 3arteneriatu

!uic8!ri"at a 5nre6istrat, 5n utimu tim!, o e4!ansiune sur!rin7%toare 5n !restarea muti!eor forme de ser"icii !uice.

nii cercet%tori consider% c% interesu s!orit manifestat de sectoru 6u"ernamenta !entru

de7"otarea !arteneriatuui !uic8!ri"at este o consecinţ% a trei factori:

#) 6u"ernee sunt interesate s% reaoce cu ma4imum de eficacitate resursee de care

dis!unV /) !restatorii de ser"icii !ri"aţi (!rofit şi non!rofit) demonstrea7% o ca!acitate s!orit%

5noferta de ser"icii !uice şi

2) a!are şi se de7"ot% ideea de creştere a com!ementarit%ţii intersectoriae 5n

or6ani7area şi oferta de ser"iciiV



!ri"at%, dar a c%ror sco! este satisfacerea unor necesit%ţi!uice şi sociae şi nu doar acumuarea

!rofituui.

.*. P!2"1'12$!")# 4)5#$-42$7!" 8' U'$)'1! E)241!'( $ R9'$!ș

Termenu de !arteneriat !uic8!ri"at nu este definit oficia a ni"eu niunii Euro!ene,

5n 6enera acesta desemnea7% coo!erarea 5n diferite forme, dintre autorit%ţie !uice şi mediu de

afaceri 5n sco!u asi6ur%rii finanţ%rii, construcţiei, reno"%rii, mana6ementuui, 5ntreţinerii unei

infrastructuri sau furni7%rii unui ser"iciu. 3rocesu 333 este a!reciat a fi e4trem de dinamic, iar

caracteristicie !articuare ae maJorit%ţii acordurior "i7ea7% anumite circumstanţe, mute dintre

com!onentee indi"iduae foosite !entru reai7area şi structurarea !arteneriateor s!ecifice Q, !.

1 !ut9nd fi utii7ate !entru aord%ri di"erse ae acestor acorduri. 3rin urmare nu !utem "ori

de un sin6ur mode de !arteneriat !uic8!ri"at.

3rin constr9n6erie u6etare foarte !uternice !e care e8a im!us stateor memre, Tratatu

de a *aastricht, semnat 5n ; feruarie #PP/ a fa"ori7at, 5n mod indirect, dar de net%6%duit

a!ariţia !arteneriateor !uic8!ri"ate. m!unerea reducerii deficiteor u6etare naţionae a dus a

un decin a chetuieior !uice care erau !9n% atunci aocate construirii unor ucr%ri de mare

am!oare şi a echi!amenteor !uice. Deoarece acestea din urm% erau indis!ensaie unuui



Juris!rudenţa Curţii Euro!ene de Hustiţie. *odait%ţie de instituire a 333 constau fie dintr8un

contract, ca7 5n care reaţia dintre !arteneru !uic şi ce !ri"at este de natur% !ur contractua%,

fie din crearea unei noi entit%ţi economice, controate 5n comun de !arteneru !uic şi ce !ri"at. -oţiunea de !arteneriat !uicL!ri"at şi8a do"edit utiitatea 5n economiie stateor ce 8au

utii7at şi a !ermis s% r%s!und% ne"oior esenţiae ae comunit%ţii, f%r% a 5m!o"%ra finanţee

!uice şi, 5n aceaşi tim!, s% eiere7e !uterea !uic% de sarcinide sim!% 6estiune. Nn utimii

ani !arteneriatu !uic8!ri"at a do9ndit o im!ortanţ% tot mai mare 5n 7ona !oiticior sociae,

c%ci !ornind de a !rocesu de &reform% a 6u"ern%rii+, a e6itimat ideea de coo!erare 5ntredi"erse sectoare (!uic, !ri"at, socia) 5n sco!u souţion%rii o!time şi eficiente a mutor

!ro"oc%ri ae comunit%ţior !rin !artici!area tuturor actorior comunitari. A"9nd a a7%

!rinci!iu coo!er%rii "ountare, !arteneriatu !uic8!ri"at re!re7int% con"in6erea actorior

!uici şi !ri"aţi c% "or a"ea de c9şti6at dintr8un astfe de demers mai mut dec9t dac% ar acţiona

sin6uri Q2/.3entru a asi6ura succesu unei astfe de coo!er%ri şi !entru a e"ita eşecurie este ne"oie

de: coordonarea acti"it%ţior şi deci7iiorV un mana6ement de caitate a acţiunii comune, ceea ce

!resu!une acce!tarea de c%tre !arteneri a re6uior şi normeor comune de o!erareV contractee de

!arteneriat treuie ine ne6ociate şi structurate e6aV monitori7area !arteneruui !ri"at a toate



statee memre ae niunii Euro!ene tratea7% cu mut interes !arteneriatu !uic8!ri"at ca

!osiiitate de de7"otare economic%, a!ic9ndu8 5ns% 5n mod diferenţiat şi 5n domenii di"erse.

Nn Rom9nia, !rimee structuri de !arteneriat !uic8!ri"at s8au format ad8hoc a ni"enaţiona, 5nc% de a Jum%tatea anior UP0, datorit%eaor%rii unor strate6ii sectoriae sau naţionae,

dar şi a unor structuri instituţionai7ate, !recum Comisia Tri!artit% şi Consiiu Economic şi

Socia. Aceste !arteneriate au contriuit tre!tat a reai7area unui mediu de coo!erare 5ntre actorii

sociai şi cei !oitici Q/M, !. ;.

Creşterea dis!oniiit%ţior sectoruui !ri"at de a !reua o serie de res!onsaiit%ţi şiriscuri, !recum şi ae sectoruui !uic de a !ri"ati7a ser"iciie de utiitate !uic% a a"ut ca

re7utat muti!icarea eforturior de introducere a conce!tuui de !arteneriat !uic8!ri"at a

reai7area oiecti"eor şi !roiecteor economico8sociae 5n Rom9nia.

3ro"oc%rie a!%rute odat% cu !rocesu de ada!tare a economia de !iaţ% Ls!re e4em!u:

e6ea cererii şi a ofertei, e6ea concurenţei Lşi cu !rocesu de inte6rare a Rom9niei 5n niuneaEuro!ean% Lreaiitarea infrastructurii de trans!ort aimentarea cu a!%, recicarea deşeurior,

!rotecţia mediuui, monitori7area aJutoareor de stat, asi6urarea unui mediu de afaceri oia şi

!redictii Lsunt moti"e de utii7are a !arteneriatuui !uic8!ri"at, ca o cae de conucrare 5ntre

sectoru !uic, iniţiator de !roiecte de utiitate !uic% şi sectoru !ri"at, deţin%tor de fonduri şi



!ri"atV !entru 5ncheierea acorduui de !roiect, !recum şi !entru 5nfiinţarea şi re6ementarea

funcţion%rii com!aniei de !roiect.

Sinteti79nd, !otri"it temeiuuui e6a menţionat anterior, contractu de !arteneriat !uic L!ri"at are ca !%rţi un !artener !uic, totdeauna o !ersoan% Juridic%, de dre!t !uic, iar

in"estitoru !ri"at !oate fi o !ersoan% fi7ic%, dar şi o !ersoan% Juridic% sau asociaţii de !ersoane

Juridice, de dre!t !uic sau de dre!t !ri"at. Sco!u 5ncheierii contractuui este 5ntotdeauna un

oiecti" !uic: !roiectarea, finanţarea, construcţia, reaiitarea, moderni7area, o!erarea,

5ntreţinerea, de7"otarea şi transferu unui un sau ser"iciu !uic. De asemenea, contractu de !arteneriat !uicL!ri"at este un contract numit, care treuie diferenţiat de asocierie 5n

!artici!aţiune, şi ate asocieri f%cute de autoritate cu un at sco!, dec9t ce s!ecific contractuui

de !arteneriat !uic8!ri"at. Contractu de !arteneriat !uicL!ri"at este un contract

sinaa6matic, cu titu oneros şi constituti" de dre!turi.finanţarea, construcţia, reaiitarea,

moderni7area, o!erarea, 5ntreţinerea, de7"otarea şi transferu unui un sau ser"iciu !uic, du!%ca7. Sco!u e6ii 5 constituie re6ementarea iniţierii şi reai7%rii de !roiecte de !arteneriat !uic8

!ri"at !entru ucr%ri !uice 5n di"erse sectoare de acti"itate, cu finanţ%ri !ri"ate Q#.

e6ea !arteneriatuui !uic8!ri"at se a!ic%: !entru deruarea unui !roiect de !arteneriat

!uic8!ri"at 5ntre un !artener !uic şi un in"estitor !ri"at, ca urmare a a!ic%rii uneia dintre



!arteneriatuui, fiecare su!ort9nd !arte din riscuri, dar şi din eneficiie re7utate din reai7area

333.

3arteneriatu !uic8!ri"at nu este souţia !entru !restarea tuturor ser"iciior, c%ci e4ist%anumite riscuri 5n !rocesu de a!icare a !arteneriatuui, mai aes dac% nu sunt e4aminate critic

aJust%rie acestora a anumite circumstanţe s!ecifice. Totuşi, administraţia oţine eneficii

im!ortante atunci c9nd !arteneriatu !uic8!ri"at este utii7at 5ntr8un conte4t adec"at, reai7ea7%

economii e6ate de eaorarea !roiecteor, !recum şi de administrarea şi menţinerea ser"iciior

!uice. 3arteneriatu !uic8!ri"at constituie o modaitate de introducere a ino"aţiior cu !ri"irea modu 5n care !restarea este or6ani7at% sau reai7at%, asi6ur9nd 5mun%t%ţirea cait%ţii şi a

eficienţei.

3arteneriatu !uic8!ri"at se asocia7% at9t cu !otenţiae eneficii, c9t şi cu !otenţiae

riscuri, care se refer% a !ierderea controuui de c%tre autoritatea !uic%.

3roema controuui treuie s% fie aordat% a momentu definirii !roiectuui şimenţinut% 5n !rocesu de ne6ociere a contractuui, iar, 5n anai7a fina%, autoritatea oca% are

res!onsaiitatea de a staii standarde !entru ser"icii şi de a asi6ura !rotecţia interesuui !uic.

Cominarea i!sei de e4!erienţ% a administraţiei ocae şi nefamiiari7area factorior de deci7ie

cu !arteneriatu !uic8!ri"at !oate duce, uneori, a riscuri !oitice. nca!acitatea autorit%ţii



.3. P!2"$)#!2$"( $#1 1#!52!2(2$$ /"2!"1:$$#2 4!2"1'12$!")#)$ 4)5#$-42$7!"ț

Eaorarea şi a!icarea strate6iior nu !re7int% un sco! 5n sine, ci constituie o modaitatemana6eria% maJor% de !rofesionai7are a conducerii şi creştere a com!etiti"it%ţii firmei.

Reai7area unui mana6ement strate6ic eficient re!re7int% unu din cee mai im!ortante as!ecte

ae cerinţeor mana6ementuui 5n 6enera. Astfe, cei ce se af% 5n Xto!u+ unei or6ani7aţii, treuie

s% 5nde!ineasc% 5n une condiţii aceast% sarcin%, dac% "or ca afacerie or s% ai% succes 5ntr8o

ume afat% 5n continu% com!etiţie. Nntr8o or6ani7aţie modern%, de orice m%rime, 5nde!inirea

sarcinior strate6ice cere !artici!area acti"% a mana6eruui de a diferite ni"euri.

3entru reai7area oiecti"eor !ro!use, firma treuie s%8şi desf%şoare acti"itatea !e a7a

unei strate6ii economice !ro!rii, ine fundamentate su ra!ort tehnic şi economic.

m!ortanţa şi necesitatea cresc9nd% a ado!t%rii unei strate6ii economice sunt determinate

de acţiunea tot mai !uternic% a unor factori, dintre care !ot fi amintiţi, ca fiind mai im!ortanţi,

urm%torii QM, !. ;:

8 accentuarea com!etiţiei 5ntre 5ntre!rinderi !e !ieţee interne şi e4terne, intr9nd 5n com!etiţie şi

5ntre!rinderi a!arţin9nd ţ%rior 5n curs de de7"otareV

8 a!ariţia şi e4tinderea unor tehnoo6ii moderne de !reucrare, cum sunt sistemee fe4iie de

!reucrare, rooti7area !roceseor ş.a. care au condus a creşterea cait%ţii !roduseor, reducerea



Y s% reai7e7e o !erfecţionare continu% a structurior e4istente, astfe 5nc9t acestea s% fie

c9t mai ine ada!tate noior e4i6enţe im!use de modific%rie care sur"in 5n tehnoo6ii, !e !ieţee

de desfacere şi cerinţeor cresc9nde, 5n continu% schimare, ae consumatorior.Strate6ia are 5n "edre !ros!eritatea or6ani7aţiei !e termen un6 (#08/0 ani). Concentrarea

asu!ra !rofitaiit%ţii !e termen scurt, cu e4cuderea unor criterii strate6ice conduce a ado!tarea

unor deci7ii o!ortuniste (conJuncturae), care deşi sunt raţionae din !unct de "edere financiar

sunt i!site de coerenţ% şi consec"enţ% QM, !. ;P.

i!sa strate6iei, cominat% cu de7"otarea şi di"ersificarea haotic% a acti"it%ţior or6ani7aţiei conduc s!re im!osiiitatea administr%rii acesteia. Or6ani7aţia are ne"oie de

strate6ie !entru a se asi6ura c% resursee sunt aocate 5n mod eficient. Acest ucru este im!ortant

atunci c9nd : Z Se ado!t% deci7ii maJore de aocare a resurseor, Z Se reai7ea7% mari

in"estiţii de ca!ita, Z Se reai7ea7% di"ersificarea acti"it%ţii. Nntr8o or6ani7aţie sunt mii

de deci7ii de mica im!ortanţ%, ado!tate 7inic de memrii or6ani7aţiei. 3roema este dac% acestedeci7ii mini8strate6ice con"er6 s!re im!ementarea strate6iei or6ani7aţiei sau au un caracter

aeatoriu.

S"!5$#1&"1 $210$! 4!2"1'12$!")#)$: strate6u [ na"i6atoruV !anu strate6ic[harta !e a7a

c%reia se staieşte direcţia şi se m%soar% !ro6resu. 3entru a aJun6e unde"a, treuie s% ştim unde



foosind metode de anai7% static% şi iniar%, ci a!e9nd a metode neiniare, entro!ice şi

aeatoare, simutan cu decanşarea creati"it%ţii. *arii strate6i ai umii, ca de atfe şi marii artişti

sau ino"atori au st%!9nit 5n mod eficient metodee raţionae de anai7a, dar au 6enerat souţiicreatoare a79ndu8se !e ca!acit%ţi inteectu\e indefiniie şi int\n6iie. 9ndire\ str\te6ic%

este, deci, !rin 5ns%şi n\tur\ s\, o 69ndire cre\to\re c\re !o\te 6ener\ souţii noi, cu ţinte !\s\te

nu 5n !re7entu st\tic, ci 5n "iitoru din\mic. 9ndire\ str\te6ic% 6enere\7% str\te6ii şi

construieşte mec\nisme \dec"\te de im!ement\re \ or, !rin e"\u\re\ \"\nt\Jeor com!etiti"e,

\ riscurior \soci\te şi ost\coeor c\re e4ist% deJ\ s\u c\re !ot s% \!\r% 5n !rocesu deim!ement\re. 3rin \ceste str\te6ii, or6\ni7\ţi\ 5şi !ro!une o de7"ot\re coerent% şi st\i%,

!rin tr\nsform\re\ eementeor de s%iciune şi ineficienţ% 5n !uncte forte şi !rin tr\nsform\re\

unor \meninţ%ri "enite dins!re mediu e4terior 5n o!ortunit%ţi. ] 69ndi str\te6ic 5nse\mn% \

69ndi QM, !. P:

]n\itic 8 \dic% des!re im!\ctu tehnoo6ic, economic, de !i\ţ%, !oitic, e6is\ti", tendinţee eticeşi soci\eV

-umeric 8 c9nd se efectue\7% un \udit \ c\!\cit\ţii str\te6iceV

Refe4i" 8 c9nd \n\i7\m !roeme şi o!ortunit%ţiV

3redicti" 8 c9nd !re"edem "iitoruV



de orice m%rime, 5nde!inire\ s\rcinior str\te6ice cere !\rtici!\re\ \cti"% \ m\n\6eruui de \

diferite ni"euri.



CPITOLUL II. NLIZ PROIECTULUI PRTENERITULUI L

SOCIETĂŢII COMERCILE DE TURISM REZERVŢI BIOSFEREIDELT DUNĂRII

*.. P21;1'"21 /$1(0$$ 12$#1 1 ")2$/ R1;1270$ B$/<121$ D1#"

D)'(2$$

Re7er"\ i\ 'iosferei Det\ Dun%rii este situ\te 5n Jude u Tuce\, Rom\ni\, Str.ț ț

3ORT 21]O.3.2 C.3. 2/ Q/P

Re7er"\ţi\ 'iosferei Det\ Dun%rii (R'DD) este unic% 5n ume !rin ce\ m\i m\re

su!r\f\ţ% de stuf%rişuri com!\cte de !e !\net% şi !rin st\tutu de sin6ur\ det% dec\r\t%

re7er"\ţie \ iosferei de c%tre -ESCO. Det\ Dun%rii !ro!riu87is% este ce\ m\i m\re

com!onent% \ re7er"\ţiei şi \re o su!r\f\ţ% tot\% de circ\ 1.#; m!, din c\re ce\ m\i m\re

!\rte se 6%seşte !e teritoriu Rom9niei, restu fiind situ\t% !e !\rte\ st9n6% \ r\ţuui Chii\,

incusi" det\ secund\r% \ \cestui\, 5n cr\in\ Q2/

Od\t% cu dec\r\re\ Re7er"\ţiei 'iosferei Det\ Dun%rii (#PP0) \ fost 5nfiinţ\t% şi

instituţi\ !entru \dministr\re\ !\trimoniuui n\tur\ din domeniu !uic de interes n\ţion\ \



ştiintific \ ]dministr\ţiei Re7er"\ţiei, \si6ur% m%surie neces\re !entru conser"\re\ şi !rotecţi\

iodi"ersit%ţiiV

. st\ieşte şi \!ic% m%surie de reconstrucţie ecoo6ic% \ ecosistemeor det\ice şi dis!unem%surie e6\e cores!un7%to\re !entru !rotecţi\, \meior\re\ şi ref\cere\ st%rii de c\it\te \

mediuui, \coo unde \ fost deterior\tV

c. \dministre\7% 5n mod direct domeniu !uic de interes n\ţion\ din !erimetru

Re7er"\ţiei şi i\ m%suri !entru ref\cere\ şi !rotecţi\ unit%ţior fi7ico86eo6r\fice com!onenteV

or6\ni7e\7% şi e4ercit% su!r\"e6here\ şi controu moduui 5n c\re sunt !use 5n \!ic\re şires!ect\te dis!o7iţiie e6\e 5n "i6o\re !ri"ind m%surie de !rotecţie st\iite 5n st\tutu

]dministr\ţiei Re7er"\ţiei şi \te \s!ecte c\re, !otri"it e6ii, sunt de com!etenţ\ ]dministr\ţiei

Re7er"\ţieiV

d. 5n e4ercit\re\ \triuţiior s\e ]dministr\ţi\ Re7er"\ţiei !o\te soicit\ instituţiior st\tuui

cu \triuţii 5n com\tere\ !r\cticior ie6\e s!riJin !entru controu şi s\ncţion\re\, !otri"it e6ii,\ f\!teor s%"9rşite !e teritoriu Re7er"\ţiei, ce contr\"in re6ement%rior e6\e 5n "i6o\re.

nstituţiie soicit\te \u oi6\ţi\ de \ r%s!unde cererii ]dministr\ţiei Re7er"\ţieiV

e. st\ieşte, 5m!reun% cu *inisteru ucr%rior 3uice, Tr\ns!orturior şi ocuinţei,

re6uie de circu\ţie şi \cces !e r\ţee Dun%rii !entru %rci, ş\u!e, n\"e fu"i\e şi m\ritime,



o !\rtici!% \ e\or\re\ şi !unere\ 5n \!ic\re \ !\nurior de \men\J\re \

teritoriuui şi \ !\nurior de \men\J\re \ teritoriuui şi de ur\nism, \si6ur9nd inte6rit\te\

dimensiunii de mediu şi \ cerinţeor ecoo6ice 5n !oiticie şi str\te6iie 7on\e şi oc\e !ri"ind !\nific\re\ utii7%rii, or6\ni7\re\ şi \men\J\re\ teritoriuui şi \ \şe7%rior um\ne, cu u\re\ 5n

consider\re \ structurii şi "\orii c\!it\uui n\tur\ din teritoriu şi utii7\re\ \cestui\ !e

!rinci!iie de7"ot%rii dur\ieV

o !\rtici!% \ e\or\re\ şi !unere\ 5n \!ic\re \ !\nurior şi \ !ro6r\meor !entru

!roteJ\re\ intereseor !o!u\ţiei oc\e, !entru conser"\re\ !\trimoniuui cutur\, !recum şi !entru creştere\ c\it%ţii "ieţii şi \ st\nd\rduui de ci"ii7\ţieV

o !\rtici!% \ e\or\re\ şi !unere\ 5n \!ic\re \ !\nurior şi !ro6r\meor !entru

\!%r\re\ 5m!otri"\ inund\ţiior şi \ c\t\strofeorV

6. emite \cordu şi \utori7\ţi\ de mediu !entru desf%şur\re\ \cti"it%ţior 5n !erimetru

Re7er"\ţiei de c%tre !erso\nee fi7ice şi Juridice, 5n condiţiie e6ii şi 5n concord\nţ% cu cerinţeeconser"%rii iodi"ersit%ţii şi \ structurior ecoo6ice s!ecifice, incu79nd şi !rocedurie de

st\iire \ oi6\ţiior de mediu 5n !rocesu de !ri"\ti7\reV

h. e"\ue\7% st\re\ resurseor n\tur\e şi \ ni"euui de "\orific\re \ \cestor\, 5n \cord cu

!otenţi\u or de re6ener\re şi cu c\!\cit\te\ de su!ort \ ecosistemeor, sco! 5n c\re e\ore\7%



intern\ţion\e \ c\re Rom9ni\ este !\rte, !recum şi !entru re\i7\re\ oiecti"eor, !ro6r\meor

şi !\nurior de \cţiune de7"ot\te 5n \7\ \cestor con"enţii şi \corduriV

o. 5ncur\Je\7% şi de7"ot% !\rteneri\tu cu to\te secto\ree societ%ţii ci"ie, cu or6\ni7\ţiiene6u"ern\ment\e, !recum şi cu instituţiie !uice s\u !ri"\te c\re miite\7% 5n interesu

susţinerii şi \tin6erii oiecti"eor !entru mediu şi de7"ot\re dur\i%V

!. or6\ni7e\7% \cti"it%ţi cu sco! instructi", form\ti" şi educ\ţion\, \si6ur% inform\re\

curent% \ !o!u\ţiei şi \ \utorit%ţior oc\e cu !ri"ire \ st\re\ şi e"ouţi\ c\it%ţii mediuui 5n

Re7er"\ţie, de7"ot% coo!er\re\ cu m\ss8medi\ şi !uic% m\teri\e \"9nd c\ sco! sensiii7\re\o!iniei !uice, \n6\J\re\ !o!u\ţiei şi \ comunit%ţior oc\e 5n susţinere\ şi \!ic\re\ m%surior

!ri"ind !rotecţi\ mediuui, conser"\re\ n\turii şi \ di"ersit%ţii ioo6ice, reconstrucţi\ ecoo6ic%

\ 7oneor deterior\te şi \meior\re\ c\it%ţii "ieţii, com\tere\ \cţiunior de c\!tur\re, deţinere şi

ucidere \ f\unei s%\tice 5n !erio\dee de !rohiiţieV

. identific%, deimite\7% şi !ro!une dec\r\re\ 7oneor funcţion\e \e re7er"\ţiei şiintroduce m\rc\Je şi semn\e \"erti7o\re !entru imit\re\ \cţiunior !ertur\to\reV

r. \"i7e\7%, su r\!ortu !rotecţiei ecosistemeor, !\nurie de \men\J\re \ teritoriuui şi de

ur\nism de !e teritoriu Re7er"\ţiei, e\or\te !otri"it e6iiV

s. conucre\7% cu Com!\ni\ -\ţion\% F]!ee Rom9neF 8 S.]. 5n "edere\ 6os!od%ririi



• T)2$/ 41'"2) 42"$21 /42")2$#2 ')"$1, <"-/<2$

• T)2$/ 41'"2) 42"$21 41/)$")#)$ /42"$7 fo\rte \!reci\t de "i7it\torii de to\te

"9rstee, 5n orice se7on, !entru orice s!ecie de !eşte, şi 79'"21 /42"$71 Q20.

*.*. '#$; 42$1")#)$ 1 $'71/"$"$1 $' 2)# R1;1270$1$ B$/<121$ D1#"

D)'(2$$

n c\dru \cestei ucr\ri mi8\m !ro!us s\ studie7, fe7\iit\te\ in"estitiei neces\re !entru

\ducere\ c\!\cit\tior de c\7\re, \iment\tie !uic\ si tr\t\ment \e R'DD \ ni"eu

c\sific\tiei ofici\e !rin metod\ steeor. ]cest ucru este in mod im!erios neces\r in "edere\

tintirii !ietei "est8euro!ene, unde c\it\te\ oferit\ de societ\te \ or\ \ctu\\ nu este suficient\.

3ro6r\mu in"estition\ \ R'DD

Conducere\ R'DD \ intees ne"oi\ ref\cerii c\!\cit\tior in "edere\ unei utii7\ri in cee

m\i une conditii si \ ince!ut un "\st !ro6r\m in"estition\ inc\ din \nu /00;.

3rimu !\s \ fost moderni7\re\ centr\ei termice \ societ\tii, o in"estitie in "\o\re de

//0.000 Euro, d\r c\re si8\ \r\t\t re!ede utiit\te\, fiind recu!er\t\ in num\i / \ni !rin sc\dere\

semnific\ti"\ \ costurior cu inc\7ire\ com!e4uui. @in\nt\re\ \cestui !roiect \ fost \si6ur\t\

!rin \!ortu \ m\Jorit\te\ c\!it\uui soci\ \ \ction\ruui m\Jorit\r L S@ Tr\nsi"\ni\.



-r. Oiect de in"estitie DET] Sum\estim\t\

B; 1 "2"1'" Consoid\re si moderni7\re (dintr8un tot\ de/.00.000 Euro o !\rte \ fost re\i7\t\)

#./00.000Euro

* H"1# I'/)# *oderni7\re :

8 inocuire inst\\tii :inc\7ire, \!\ c\d\, \!\ rece

8 moderni7\re\ \ior din c\mere

8 inocuire usi

8 inocuire ferestre cu 6e\m termo!\n

8 inocuire moiier

/.000.000Euro

3 H"1# D)'(21 Re!\r\tii c\!it\e si moderni7\re :

8 inocuire inst\\tii :inc\7ire, \!\ c\d\, \!\ rece

8 moderni7\re\ \ior din c\mere

#.;20.000



-r. Oiect de in"estitie DET] Sum\estim\t\

6 C4$': *oderni7\re :

8 r\cord 6\7 met\n

8 inocuire uti\Je si echi!\mente de uc\t\rie

8 e4tindere\

8 re\men\J\re s!\tiu

/#0.000

Euro

T5121 #21ș *oderni7\re :

8 re!\r\re\ c\dirior

8 inocuire uti\Je si echi!\mente

8 \men\J\re\ teritoriuui

8 re\men\J\re s!\tiu

/00.000Euro

C#$21 1@$/"1'" Tr\nsform\re c\dire e4istent\ in s\\



#.200.000 Euro , r\m\n\nd in c\dru \cestui oiecti" c\cu\re\ fe7\iit\tii !entru o sum\ de

#./00.000 Euro.

'\7\ de tr\t\ment este form\t\ din : \i c\ro6\7o\se (0 de c\ine de \ie),eectroter\!ie, hidroter\!ie, mofete, termoter\!ie, inetoter\!ie, r\dioo6ie, m\s\J, \or\tor

\n\i7e, s\\ de 6imn\stic\ indi"idu\\, ser"iciu de ur6ent\, ho (7on\ fisiere si e"idente) L to\te

\ceste\ re6\sindu8se \ !\rter !us eectroter\!ie, !neumoter\!ie, s\\ de 6imn\stic\ medic\\,

c\inete medic\e L \ et\Ju unu.

3rin !roiectu de in"estitii se doreste re\men\J\re\ si moderni7\re\ intre6ii 7one, !e !rinci!ii er6onomice !entru s!orire\ si eficienti7\re\ fu4uui de on\"i si !entru re\i7\re\ in

conditii o!time \ !rocedurior de tr\t\ment. Se doreste 6ru!\re\ !rocedurior !e 7one distincte,

usor \ccesiie cientiorV \m!\s\re\ or intr8o succesiune fire\sc\ (fu4 medic\), c\re s\

!ermit\ on\"ior o !\rcur6ere fire\sc\V cre\re\ de noi s!\tii !entru functiunie c\re i!sesc in

momentu de f\t\V re\i7\re\ unei iumin\ri si "enti\ri n\tur\e \ s!\tiuuiV \si6ur\re\ unuicim\t interior, din !unct de "edere \ tem!er\turii si \ !urit\tii \eruui, const\nt si o!tim.

Goteu nsu\ sunt inc\dr\te ofici\ \ c\te6ori\ 2 stee. 3r\ctic, ee nu inde!inesc

conditiie !entru \ce\st\ c\sific\tie, cee\ ce ii der\nJe\7\, in mod s!eci\, !e turistii str\ini, f\!t

consemn\t si in chestion\ree !ri"ind e4!rim\re\ o!iniior.



chestion\ree com!et\te de turisti c\!itou \6rement \ fost cot\t c\ fiind Xs\+, i\r !iscin\ "\

!ute\ imo6\ti ofert\ !e \cest !\n.

]stfe, !entru moderni7\re\ hoteuui nsu\, im!reun\ cu rest\ur\ntu si cu !iscin\ \mestim\t un neces\r de fin\nt\re in sum\ de /.M#0.000 Euro.

Goteu nsu\ si rest\ur\ntu \u si ee ne"oie de re!\r\tii si moderni7\ri !entru \ se !ute\

inc\dr\ in c\sific\ti\ ofici\\ de / stee. Goteu nsu\ este ce m\i "echi \ societ\tii, fiind !us

in functiune in \nu #P;0. Este o constructie form\t\ din !\rter ^ 1 et\Je. Cor!u ' \ \cestui

hote \ fost ref\cut si !us in functiune in \nu /00#, \cest\ ridic\ndu8se, d\torit\ dot\rior \ctu\e, \ st\nd\rde de / stee. Rest\ur\ntu \re si e ne"oie de o re\men\J\re si se doreste de

\semene\ \men\J\re\ unei ter\se interio\re. 3entru \ re\i7\ \ceste oiecti"e \m estim\t c\ fiind

neces\r\ o sum\ tot\\ de 20.000 Euro.

Goteu Dun%re\ este intr8o \semene\ st\re de u7ur\, inc\t nu m\i !o\te fi oferit s!re

"\n7\re !rin \6entii de turism. ]stfe, e este ocu!\t num\i de !\cienti sositi !rin C\s\ de !ensii,c\re !\tesc !returi fo\rte mici. 3us in functiune in \nu #P;M, hoteu \ fost 6r\" \fect\t de

cutremure, ince!\nd chi\r din \nu #P;;. @iind form\t din !\rter ^ #0 et\Je^ ni"e tehnic, hoteu

\re o c\!\cit\te m\re de c\7\re, ce nu !o\te fi "\orific\t\ din c\u7\ 6r\duui m\re de u7ur\

(!returie !\tite de !\cientii sositi !rin C\s\ de 3ensii nu \co!er\ nici m\c\r chetuieie de



*.3. '#$; 1'$-<$''$2 42$1")#)$ 1 $'71/"$"$1 &$ 21'"5$#$""1

1/")$

n \n\i7\ fin\nci\r\ \ in"estitiei !\nific\te, chetuieie re\i7\te (s\u !\nific\te) si

"eniturie 6ener\te, sunt eemente fund\ment\e ce treuie e4\ct estim\te. n functie de \ceste\

si de sen7iti"it\te\ or \ "\ri\ti\ diferiteor eemente, se !o\te u\ deci7i\ de \ in"esti s\u, din

contr\, se !o\te hot\ri \\ndon\re\ !roiectuui Q2#.

Se "or estim\ chetuieie si "eniturie 6ener\te de !roiectu de in"estitii !\nific\t !e !erio\d\ /00;8/0#, !e \7\ ni"eurior re\i7\te de societ\te in !erio\d\ \nterio\r\ Q2/.

Chetuieie

Chetuieie tot\e oc\7ion\te de !\nific\re\ si re\i7\re\ in"estitiei, sunt de dou\ feuri :

costuri \e in"estitiei, in sum\ de M.#20.000 Euro

chetuiei de e4!o\t\re neces\re !entru un\ function\re \ \cti"eor moderni7\teSum\ neces\r\ !entru \ducere\ com!e4uui hoteier \ R'DD, \ ni"eu c\it\ti"

neces\r desf\sur\rii \cti"it\tii in une conditii este de M.#20.000 Euro. Societ\te\ se \f\ deJ\ in

cursu unui !ro6r\m in"estition\ ince!ut in \nu /00;, \"\nd credite contr\ct\te si ne!ut\nd

\stfe s\ isi intreru!\ \cti"it\te\ !entru \ re\i7\ to\te in"estitiie simut\n. ]stfe, societ\te\ "\ fi



D\tee de \ c\re se "\ !ec\ sunt !reu\te din contu de !rofit si !ierdere \ societ\tii, i\r

cursu mediu \nu\ \ monedei Euro din st\tisticie '\ncii -\tion\e \ Rom\niei :

T51#)# *.* D"1#1 '")#)$ 1 42<$" /$ 4$12121 # /$1""$$, $$ E)2 1#52" 1

)"2 8' 5; "1#2 4'$1$

2008 2009 2010 2011 2012

C%1#". 1@4#"21

J$$ ROL3.K*6. .3KK. *.66.K *.K6.K3 .++.+3

C)2/ 1$)

JROL>EURO3.*,* *6.+*6,K K.K, 6.*K, K.KK,*

C%1#". E@4#"21

JEURO.*.36 .*. .36.*6 .3.K+6 .+.



o r\t\ m\i m\re !entru c\ societ\te\ \re si inc\s\ri in "\ut\ c\re duc \ diminu\re\ infuentei

fuctu\tiior cursuui de schim).

n mod norm\, !rodusu turistic re7ut\t du!\ fin\i7\re\ !ro6r\muui de in"estitii \r treui !romo"\t, cu \6resi"it\te, !e !i\t\ !entru c\ sum\ in"estit\ s\ fie recu!er\t\ (!rin

crestere\ 6r\duui de ocu!\re si \ t\rifeor). 3romo"\re\ este o \cti"it\te costisito\re c\re \r

determin\ o crestere semnific\ti"\ \ chetuieior de e4!o\t\re (!uicit\te, !\rtici!\ri \ t\r6uri,

etc). n c\7u R'DD, \ce\st\ chetui\\ nu m\i treuie !\nific\t\ si \n\i7\t\ deo\rece

\ction\ru m\Jorit\r 8 Societ\te\ de n"estitii @in\nci\re Tuce\, c\re \re !\rtici!\tii im!ort\ntein turismu rom\nesc 8 \ constituit o societ\te s!eci\i7\t\ in !romo"\re\ si "\orific\re\

!rodusuui turistic \ societ\tior \ c\re detine c\it\te\ de \ction\r (Tuce\Tr\"e). ]stfe,

!rodusu \neo8turistic \ Re7er"\ iei "\ enefici\ de o \ord\re !rofesionist\ \ "\n7\rii siț

distriuirii, f\r\ c\ societ\te\ s\ \i\ ne"oie de fonduri !entru \ce\st\ Q2/.

<eniturie 6ener\te de in"estitie treuie \n\i7\te cu ri6uro7it\te, de \ceste\ de!in7\ndr\nd\mentu in"estitiei si, res!ecti", dis!oniiit\te\ !otenti\ior in"estitori de \ fin\nt\ \ce\st\

in"estitie.

n c\7u R'DD , !rinci!\ee "enituri sunt 6ener\te de \cti"it\tie de : \iment\tie

!uic\ (cu o !ondere de \!ro4.1M din tot\u "eniturior din e4!o\t\re), c\7\re (\!ro4.21) si



]stfe, !rin re\i7\re\ in"estitiei se urm\reste \tin6ere\ unui 6r\d de ocu!\re de ;0 !e

\n !entru \nu /0# (\ nou\e\ \n de function\re \ \cti"eor moderni7\te). Se !o\te oser"\ c\

6r\du de ocu!\re tintit este m\i m\re dec\t ce re\i7\t !\n\ \cum, d\r !osii, d\torit\ !oiticii\6resi"e de !romo"\re de c\re "\ enefici\ societ\te\ si c\it\tii ser"iciior oferite.

C\cu\re\ t\rifuui mediu !r\ctic\t de societ\te "\ tine cont de f\!tu c\ societ\te\

utii7e\7\ o 6\m\ \r6\ de t\rife in functie de se6mentu de !i\t\ (turisti rom\ni si turisti str\ini),

de cerere (t\rife de se7on si e7tr\se7on), de costuri (res!ecti" de hoteu in c\re se re\i7e\7\

c\7\re\) si de \te criterii (modu de contr\ct\re \ seJuruui 8 !rin C\s\ -\tion\\ de 3ensii, !rin\6entii, \ rece!ti\ hoteuui). ]dese\ t\rifee !r\ctic\te de societ\te incud !e \n6\ c\7\re si

!ensiune com!et\ (s\u demi!ensiune) si tr\t\ment. ]n\i7\nd to\te \ceste t\rife, def\c\ndu8e

si sinteti7\ndu8e intr8un sin6ur t\rif mediu, e4!rim\t in Euro, \"em in !re7ent, !entru c\7\re,

urm\toru t\rif mediu :

T51#)# *.3T2$<)# 1$) # /""$)'$#2 R1;127 $1$, *+* E)2 *ț

Turisti rom\ni

\ rece!tiieGoteurior(;,MP)

Turisti str\ini

T\rif

*ediu

P2$' C/1 P1'/$$

P2$' :. D1")2$/

P2$' :.1")2$/ 2

P2$' :.1")2$/



in"estitiei se urm\reste o schim\re \ structurii cienteei societ\tii. D\c\ in momentu de f\t\

\!ro\!e 0 dintre cienti sunt "eniti !rin C\s\ -\tion\\ de 3ensii, t\rifee !r\ctic\te fiind

minime (#0.200 ei !entru !ensiune com!et\7i in /0##), se doreste c\ in #0 \ni !ondere\\cestor\ s\ sc\d\ su 0. Orient\re\ s!re \te se6mente de !i\t\ si m\i \es s!re !i\t\ e4tern\,

"\ \"e\ c\ re7ut\t crestere\ "eniturior din \iment\tie !uic\, !rin crestere\ sust\nti\\ \

\remuui !entru !ensiune\ com!et\ Q2#.

3entru !erio\d\ de !re"i7iune estime7 o crestere !ro6resi"\ \ \cestor\, !e m\sur\

schim\rii structurii turistior si \ cresterii 6r\duui de ocu!\re.2. <eniturie din tr\t\ment "or creste \t\t d\torit\ cresterii num\ruui de !roceduri (de

e4em!u, !rin reno"\re\ !iscinei), c\t si !rin crestere\ t\rifuui !rocedurior (d\torit\ reno"\rii

\7ei de tr\t\ment si \stfe, \ c\it\tii ser"iciior oferite).

1. n c\te6ori\ \te "enituri sunt incuse, moment\n, "eniturie \6entiei de turism, "enituri

din comertu cu \m\nuntu, din tr\ns!ortu cientior, din chirii si din \te ser"icii (e4. s!\\torie,croitorie). 3ondere\ \cestor "enituri este de \!ro4.#0 din tot\u "eniturior din e4!o\t\re.

3roiectu de in"estitii \n\i7\t "\ conduce \ crestere\ \cestor "enituri in s!eci\ !rin

oferire\ unor noi ser"icii f\t\ de cee deJ\ e4istente (este "or\ in s!eci\ de ser"iciie ce treuie

oferite !entru c\ hoteu C\!rio\r\ s\ inde!ine\sc\ conditiie !entru inc\dr\re\ \ 2 stee L



!i\t\ !otenti\\ (sin6uru oc in c\re se !o\te efectu\ un \stfe de tr\t\ment fiind

H\!oni\, !i\t\ euro!e\n\ re!re7int\ o !i\t\ !otenti\\ imens\)V

!romo"\re\ intens\ de c\re "\ enefici\ !rodusu \neo8turistic \ societ\tiis!eci\i7\te XTuce\ Tr\"e+ (crestere\ 6r\duui de tr\t\ment)V

imun\t\tire\ conditiior de !rimire si tr\t\ment bcrestere\ t\rifuui mediu

]m utii7\t \n\i7\ \nterio\r\ !entru \ \"e\ o im\6ine c\t m\i e4\ct\ \ com!onenteor si

\m re\i7\t o !ro6no7\, re\ist\, \ e"outiei or !e !erio\d\ /00;8/0#. Tot\u fiec\rei 6ru!e de

"enituri si chetuiei \ fost otinut !rin inmutire\ t\rifuui mediu 7inic cu num\ru de 7ie turist !ro6no7\te. ]stfe, !rin re\i7\re\ diferentei intre "eniturie si chetuieie !ro6no7\te \m otinut

c\sh8fo8u determin\t de re\i7\re\ in"estitiei. 3entru \ otine o im\6ine c\t m\i re\\ \

\cestor fu4uri, din !unctu de "edere \ in"estitoruui, \m u\t in consider\re si im!o7itu !e

!rofit, cu o cot\ de #M !e \n.

]n\i7\ rent\iit\tii !roiectuui de in"estitie este un \s!ect im!ort\nt \ \n\i7ei unui\semene\ !roiect, d\r concu7iie sunt \dese\ incom!ete si deci7i\ de \ in"esti nu !o\te fi u\t\

d\c\ nu se i\ in consider\re ce\\t \s!ect \ \n\i7ei fin\nci\re8riscu. ]n\i7\ sen7iti"it\tii

!roiectuui \ "\ri\ti\ diferiteor eemente fund\ment\e, re\i7\t\ m\i sus, !o\te fi consider\t\ o

!refi6ur\re \ \n\i7ei riscuui, d\r, in c\dru \cestei\ din urm\, este neces\r\ consider\re\ m\i



\semene\ in"estitii (c\re sunt consider\ie) f\ce neces\r\ !\nific\re\ si re\i7\re\ din tim! \

!ro6r\muui in"estition\. ]stfe, !roiectu de in"estitii !ro!us nu "\ f\ce dec\t s\ sc\d\ riscu

economic \ societ\tii.] dou\ c\te6orie de riscuri c\re consider c\ treuie \n\i7\t\, \t\t \ ni"eu societ\tii, c\t

si !rin !rism\ infuentei !roiectuui de in"estitii, este riscu comerci\ cu muti!e com!onente

dintre c\re \m consider\t c\ !re7int\ im!ort\nt\ \ ni"eu R'DD, urm\to\ree :

Riscu de !i\t\ este d\t in c\7u R'DD, de de!endent\ semnific\ti"\ \ societ\tii f\t\ de

!\rtenerii contr\ctu\i 21.]stfe, !e !i\t\ intern\, contr\ctu cu *inisteru *uncii, Soid\rit\tii Soci\e si @\miiei

c\re !resu!une su"ention\re\ ieteor de tr\t\ment \ne\r !entru !ension\ri de \ u6etu

\si6ur\rior de st\t, tocm\i !rin f\!tu c\ \duce ;08; din turistii societ\tii, !re7int\

urm\to\ree de7\"\nt\Je Q2# :

8in \ctu\\ conJunctur\, !ierdere\ contr\ctuui (se incheie !rin icit\tii semestri\e) \r \"e\ dre!t consecint\ inchidere\ \ dou\ din hoteurie societ\tii in !erio\d\ de e4tr\se7on

(\ccentu\nd c\r\cteru se7onier \ \cti"it\tii societ\tii)V

8desi t\rifee !r\ctic\te in \cest contr\ct sunt reduse, !rofitu societ\tii este 6ener\t de

num\ru fo\rte m\re de intr\ri turistiserie L num\r turisti ce nu !o\te fi re\i7\t de nici o \6entie



e4ist\ riscu c\, !e !i\t\ e4tern\, d\torit\ unor t\rife !re\ mici, turistii str\ini s\ !erce\!\

c\it\te\ ser"iciior oferite de R'DD. c\ fiind su ni"eu \ste!t\rior. Din \cest !unct de "edere

consider c\, estim\re\ in c\dru studiuui re\i7\t, \ unui t\rif mediu !e !\chet de 10, Euro!ers7i, !entru \nu /0#2, este re\ist\.

T121')# 1 21)41221

Termenu de recu!er\re este definit c\ fiind \ce\ !erio\d\ de tim! neces\r\ recu!er\rii

sumei in"estite initi\ !rin !rofiturie \duse de !roiect. ]cest indic\tor este deoseit de im!ort\nt

!entru un !otenti\ in"estitor.3entru sectoru de \cti"it\te des!re c\re "orim, turismu, un termen de recu!er\re

norm\ este de !\n\ \ #0 \ni.

Termenu de recu!er\re se !o\te c\cu\ st\tic s\u din\mic.

St\tic (\dic\ neu\nd in consider\re "\o\re\ in tim! \ \nior), termenu de recu!er\re in

c\7u !roiectuui de in"estitii de \ R'DD , este :



T51#)# *..T121')# 1 21)41221 $' ;)# 42$1")#)$ 1 $'71/"$"$$ 1 # RBDD 8'

$'$( "1#1 421;1'""1 1 4'$1

]-C\sh8fo8uri ne6\ti"e(n"estiti\)

C\sh8fo8uri !o7iti"e

')#1 C))#"1

*++ .6.K* 3.3 3.+

*++ + *.*3 *.K

*++K + 6. +.*

*++ + 6+.6* .3K.6

*+ + *. *.*.33

*+* + K63.+K* 3..*3

*+3 + .+3.K+ .*.33



comunit%ţii oţin ce\ m\i m\re !\rte \ resurseor neces\re !ro!riei un%st%ri indi"idu\e.

3rinci!iu mor\ \ societ%ţii moderne este res!ons\iit\te\ !entru !ro!ri\ un%st\re, efortu

!entru oţine\ resurseor !e !i\ţ\ economic%. Nns% economi\ de !i\ţ% \re !ro!riie imite 5n !roducere\ un%st%rii coecti"e. 3e de o !\rte e\ !roduce intr8un mod ins\tisf%c%tor unurie şi

ser"iciie de interes !uic. ]re o c\!\cit\te imit\t% de contro. 3e de \t% !\rte, economi\ de

!i\ţ% structur\ !roduce o distriuţie ine6\it\r%, \stfe 5nc9t un se6ment \ coecti"it%ţii este

cronic de!ri"\t de resursee neces\re. Nn \cest c\7, inter"enţi\ instituţiior !uice treuie

orient\t% şi direcţion\t% 5n funcţie de di"ersit\te\ ne"oior şi 5n de!endenţ% de necesit%ţiecomunit\re, centr9nd efortu !e identific\re\ şi e4!or\re\ resurseor !ro!rii \e fiec%rei

comunit%ţi 5n !roducere\ un%st%rii coecti"e.

Din \ce\st% !ers!ecti"\, de7"ot\re\ comunit\r% de"ine o str\te6ie de !roducere \

un%st%rii, re!re7ent9nd o com!ement\re \ str\te6iior !ri"ind moti"\re\ efortuui !ro!riu

de!us de c%tre memrii comunit%ţii, c9t şi de str\te6i\ de de7"ot\re \ st\tuui un%st%rii, !ornindde \ sursee !uţin utii7\te: comunit\te\ şi efortu comunit\r. De7"ot\re\ comunit\r% se \7e\7%

!e idee\ c% 5ns%şi comunit\te\ este !otenţi\ o surs% e4trem de im!ort\nt% de !roducere \

un%st%rii d\torit% c\!\cit%ţior comunit%ţior de \ identific\ resursee !ro!rii şi de \ e moii7\,

c\n\i79ndu8e 5ntr8un !roces coecti" de re7o"\re \ !ro!riior !roeme. tii7\re\ conce!tuui

de de7"ot\re comunit\r% indic% o c\r\cteristic% im!ort\nt% \ !ro6r\meor de \cţiune coecti"%.



e. Resurse de c\!\cit%ţi. Nn orice comunit\te e4ist% c\!\cit%ţi !rofesion\e 5n diferite

domenii c\re !ot fi utii7\te 5n !ro6r\me de interes comunit\r. niţi\ti"\ şi ino"\ţi\ indi"idu\%

treuie utii7\te 5n c\dru \cţiunior comunit\re.D\t fiind c% societ\te\ \ctu\% re!re7int% un deficit se"er 5n sfer\ mec\nismeor de

or6\ni7\re \ !ro6r\meor de interes coecti" cu !\rtici!\re coecti"%, termenu de de7"ot\re

comunit\r% se refer% 5n !rinci!\ \ re\iit\re\ condiţiior comunit\re, c\re "i7e\7% nu num\i

re\i7\re\ unor unuri de interes comunit\r, d\r şi cre\re\ c\!\cit%ţior de \cţiune comunit\r% \

tuturor \ctorior comunit\ri.Deci, !entru \ fi c\!\i s% e\ore7e şi s% im!emente7e eficient !oiticie, st\tu \re

ne"oie de s!riJinu 6ru!urior soci\e im!ort\nte, d\t fiind c% st\iit\te\ şi s!iritu de !\rtici!\re

\ \ctorior comunit\ri f\ciite\7% e\or\re\ !oiticior, \si6ur% im!ement\re\ eficient% \

\cestor\ şi, 5n fin\, 6enere\7% reducere\ sust\nţi\% \ consumuui de resurse !uice Q#1, !. M.

O \cţiune de ti! comunit\r !resu!une o comin\re com!e4% de \ctori comunit\ri. 3rin\ctori comunit\ri "om 5nţee6e tot\it\te\ instituţiior 6u"ern\met\e şi ne6u"ern\ment\e,

incusi" !ri"\te, c\re Jo\c% un ro determin\nt 5n !roducere\ un%st%rii soci\e \ memrior

comunit%ţii. ]ctorii comunit\ri sunt im!ort\nţi !entru im!ement\re\ !oiticior soci\e d\torit%

costurior sc%7ute şi eficiente !e c\re e im!ic%, conformit%ţii cu "\orie cutur\e, !riorit%ţior

comunit\re şi iert%ţii indi"idu\e , d\r şi !entru c% s!riJin% e6\turie e4istente 5n comunit\te.



• forme !erm\nente de su!ort şi 5ntr\Jutor\re (s!riJinu !entru tinerii c%s%toriţi,

!entru !erso\nee 5n dificut\te L %tr9ni, orf\ni, co!ii \\ndon\ţi, m\me sin6ure etc.)

D\r, c\!\cit\te\ unei instituţii !uice este determin\t% nu do\r de modu de or6\ni7\reintern%, d\r şi de m%sur\ 5n c\re este e6\t de societ\te, !roemee c%rei\ treuie s% fie

souţion\te !rin intermediu unor !oitici \dec"\te orient\te s!re !roducere\ un%st%rii şi c\re

treuie s% im!ice toţi \ctorii comunit\ri. Tendinţ\ occident\% contem!or\n% este de \ s!\r6e

mono!ou de st\t \ !oiticior soci\e şi de \8 orient\ s!re sectoru non!rofit şi s!re

comunit\te\ oc\%. D\r !entru \ce\st\ este ne"oie c\ instituţiie st\t\e s% renunţe \ mono!ou tuturor

ser"iciior soci\e, s!riJinind or6\ni7\ţiie oc\e, non6u"ern\ment\e s% !rei\ unee \cti"it%ţi de

souţion\re \ ne"oior comunit%ţii. ]stfe, \re oc restr9n6ere\ res!ons\iit%ţii st\tuui, de \

furni7\re\ şi fin\nţ\re\ ser"iciior soci\e !uice, \ fin\nţ\re\ \cestor ser"icii. ]dministr\ţi\

!uic% centr\% şi oc\% dee\6% un şir de res!ons\iit%ţi s!ecifice !ri"ind 6estiune\ ser"iciior soci\e c%tre instituţii ne6u"ern\ment\e re\i79nd di"erse ti!uri de contr\cte, !ornind de \

susidii şi 6r\nturi !9n% \ !ri"\ti7\re\ unor ser"icii. ]ce\st% str\te6ie de7"ot% conce!tu de

5m!uternicire oc\%, c\re 5ncredinţe\7% res!ons\iit%ţi s!orite coecti"it%ţii oc\e, dee69ndu8se

\utorit\te\ şi s%ind centr\ismu \dministr\ti" Q#, !. M;.



dee\6% o serie de res!ons\iit%ţi \ ni"e oc\ şi 5n cee\ ce !ri"eşte \si6ur\re\ fondurior !entru

\ se \cord\ \numite eneficii. Resursee fin\nci\re nu "or m\i "eni e4cusi" de \ ni"e centr\, ci

"or treui \si6ur\te de \ u6etu oc\V !entru \ce\st\ este neces\r c\ \cest u6et s\ fie \stfeconstituit, 5nc9t s\ !o\t% \cord\ cet%ţenior eneficiie st\iite !rin e6e Q#.

/"<1# 21 # #1:$"$21 )')$ 42"1'12$" )'$"2 ) $4#$21 $712&$#2 "2$

)'$"2$, 5n c\re !%rţie \oc% resurse, 5şi \sum% res!ons\iit%ţi !entru re\i7\re\ unui sco!

comun, i\r distriuţi\ riscurior şi eneficiior este 5m!%rţit% 5n mod echit\i. 3\rteneri\tu este o

mod\it\te de e4tindere \ soid\rit%ţii şi res!ons\iit%ţii !entru sfer\ !uic%. 3\rteneri\tee 5nde7"ot\re\ ser"iciior soci\e constituie souţi\ !entru muti!e !roeme şi situ\ţii c\re "i7e\7%

di"erse c\te6orii de !erso\ne de7\"\nt\J\te s\u 5n situ\ţii de risc. Nn conte4tu e\or%rii str\te6iei

de \cţiuni este e4trem de im!ort\nt de \ determin\, deo!otri"% cu \te eemente, structurie şi

6ru!urie c\re, de \semene\, sunt interes\te 5n souţion\re\ !roemei şi c\re !ot de"eni !\rteneri.

3romo"\re\ 42"1'12$"1#2 8'"21 $'$/"20$ 4)5#$( &$ #0$ "2$ /$#$, $'#)/$72:'$;0$$#1 '1:)712'1'"#1 8' /#)0$'21 )'2 425#11 #1 )'$"(0$$, co\or\re

c\re im!ic% \rii e4trem de com!e4e şi "\ste, "\riind 5ntre co\or\re şi !resiune, de"ine un

de7ider\t \ instituţiei !uice. Or6\ni7\ţiie ne6u"ern\ment\e sunt un medi\tor 5ntre st\t şi

!o!u\ţie, !\s9nd \do!t\re\ deci7iior 5n \f\r\ c\druui 5n6ust \ eitei !oitice, or6\ni79nd un

di\o6 !uic \ suiectee 8 cheie de de7"ot\re \ comunit\ţii. Or6\ni7\ţiie ne6u"ern\ment\e



u\re\ deci7iior \ ni"e oc\, cu !\rtici!\re\ comunit%ţior. 3\rtici!\re\ O- \ e\or\re\

!oiticior !uice !o\te fi re\i7\t% !rin consut\re\ or6\ni7\ţiior de c%tre \dministr\ţie, fie

!unctu\, fie in mod !erm\nent. 3otri"it unor s!eci\işti din domeniu !\nific%rii de7"ot%riicomunit%ţii, c\re incude 5n sine şi de7"ot\re\ ser"iciior soci\e, O-8urie sunt !rintre

6ru!urie ţint% c\re este neces\r s% fie im!ic\te 5n !rocesu de !\nific\re, c\re treuie s%

cu!rind% di\6no7\ !roemeor soci\e \e comunit%ţii oc\e şi mod\it%ţie de \cţiune !entru

souţion\re\ or. D\torit% \triuteor unei or6\ni7\ţii ne86u"ern\ment\e, cum \r fi teritori\it\te\

şi im!ic\re\ 5n souţion\re\ !roemeor comunit\re, O-8urie \u c\!\cit\te\ s% moii7e7edin\mismu !o!u\ţiei \ ni"e oc\. m!ic\re\ O-8urior şi \ comunit%ţior oc\e 5n !rocesu

de u\re \ deci7iior \ ni"e oc\, c\re este denumit &!rocesu !\rtici!\ti"+, de cee m\i dese ori

se m\nifest% !rin semn\re\ di"erseor \corduri de co\or\re 5ntre O-8uri şi \utorit%ţie !uice

5n "edere\ oţinerii \numitor oiecti"e str\te6ice de de7"ot\re.

3. P21/"21 )'2 /127$$$ 4)5#$1 şi form\re\ reţeeor de referinţ% \ ser"iciior !entrudiferite c\te6orii de enefici\ri 5n de!endenţ% de com!etenţee fiec%rui !\rtener deseori conduce

\ contr\ct\re\ O-8urior !entru !rest\re\ ser"iciior soci\e. Nn oc s% deţin% mono!ou tuturor

ser"iciior, \utorit%ţie !uice treuie s% s!riJine or6\ni7\ţiie oc\e s\u n\ţion\e c\re !ot !reu\

unee \cti"it%ţi, incusi" oferind o fin\nţ\re tot\% s\u !\rţi\% \ \cestor\.

]stfe, 5n c\dru !rocesuui de e\or\re şi im!ement\re \ !oiticior !uice, un ro



deci7iior 8 !rocesu !rin c\re instituţiie 6u"ern\ment\e \do!t% o \numit% \tern\ti"% !entru

souţion\re\ unei !roemeV 1) im!ement\re\ 8 !rocesu !rin c\re instituţiie 6u"ern\ment\e

\!ic% !oitic\, f\c trecere\ de \ o deci7ie teoretic% \ un\ !r\ctic%V ) e"\u\re\ 8 !rocesu !rinc\re re7ut\tee !oiticior sunt monitori7\te şi e"\u\te, !ut9nd conduce \ reconce!tu\i7\re\

!roemei şi \ souţiior !ro!use. Deci, !rin !oiticie !uice, st\tu treuie s% \si6ure res!ect\re\

interesuui !uic !rin c\re este \tins oiecti"u !rinci!\ \ unei \dministr\ţii !uice: s\tisf\cere\

\ un ni"e c\it\ti" 5n\t \ intereseor şi ne"oior comunit%ţior 5n eneficiu coecti"it%ţior

res!ecti"e, or, \cest de7ider\t !o\te fi \tins !rin stimu\re\ !\rtici!%rii soci\e.



CONCLUZII

Nn \ctu\u conte4t de cri7% economico8fin\nci\r% \ ni"e 6o\, 5n c\re to\te ţ%rie

memre \e niunii Euro!ene se \f% 5ntr8o com!etiţie re\% !entru \tr\6ere\ fin\nţ%rii

dis!oniie !e !i\ţ% şi c9nd treuie s% se \corde o \tenţie deoseit% in"estiţiior c\re nu determin%

efecte \su!r\ deficituui u6et\r şi \ d\toriei !uice \ st\tuui, este fo\rte im!ort\nt% o

din\mi7\re \ !rocesuui de \tr\6ere \ in"estiţiior !ri"\te 5n !roiecte de interes !uic de

\n"er6ur% \ ni"e n\ţion\ şi fo\rte im!ort\nte \ ni"e oc\. 3\rteneri\tu !uic8!ri"\t treuie

!ri"it nu c\ un mir\co \ \cestei !erio\de, ci c\ o o!ţiune "i\i%, uti%, !rintre \te modee

tr\diţion\e e4istente. De8\ un6u tim!uui !r\ctic\ \ de7"ot\t o m\re di"ersit\te de !\rteneri\te

!uic8!ri"\t, cre\te de din\mismu de7"ot%rii, mutitudine\ !\rticu\rit%ţior \r\nJ\menteor

contr\ctu\e şi circumst\nţee conJunctur\e. C\ re7ut\t \ redefinirii rourior şi res!ons\8

iit%ţior 6u"erneor, sectoruui !ri"\t şi societ%ţii ci"ie, \!\r noi reţee \"9nd \ \7% un

!\rteneri\t de ti! !uic8!ri"\t c\re 5şi !ro!une souţion\re\ unor !roeme soci\e consider\te

\t%d\t% \ fi e4cusi" 5n res!ons\iit\te\ 6u"ernuui. 3\rteneri\tu !uic !ri"\t 5n furni7\re\

ser"iciior soci\e ofer% un şir 5ntre6 de \"\nt\Je \t%t !entru instituţiie !uice şi !ri"\te, c%t şi



cu dis!oniii7\re\ ser"iciior sectoruui !uic şi efectu\re\ !rom!t% \ !%ţiorV reducere\ !e

\ns\mu \ costurior !roiecteorV stimu\re\ 5nde!inirii oi6\ţiior contr\ctu\e \sum\teV

5mun%t%ţire\ c\it%ţii ser"iciior de utiit\te !uic%V cre\re\ unor "enituri \diţion\e, de interes !entru sectoru !ri"\t şi 5mun%t%ţire\ m\n\6ementuui sectoruui !uic !rin e4!unere\

ser"iciior \ ri6orie şi e4i6enţee concurenţei.

3\rteneri\tu !uic8!ri"\t (333) re!re7int%, 5n concu7ie, o mod\it\te "i\i% de

introducere \ m\n\6ementuui !ri"\t 5n ser"iciie !uice, !e \7\ unui contr\ct de un6% dur\t%,

5ntre un o!er\tor !ri"\t şi o \utorit\te !uic%, \!e9ndu8se \ no8ho8u şi resursee sectoruui !ri"\t.

]cest ti! de !\rteneri\t !uic8!ri"\t !resu!une, 5n !rimu r9nd, e4istenţ\ unui un r\!ort

5ntre sectoru !uic şi ce !ri"\t şi de"ine !osii num\i \tunci c9nd !ri"\tu \re o !ondere

semnific\ti"% 5n economie. Nn \ doie\ r9nd, \ctorii !\rteneri\tuui !uic8!ri"\t (\dministr\ţi\

!uic% şi \ntre!renorii !ri"\ţi) 5şi !%stre\7% identit\te\, !erson\it\te\ Juridic% şi

res!ons\iit%ţie or directe şi deţin un &in!ut s!ecific+. Nn condiţiie unui demers reuşit,

coo!er\re\ \cestor\ este enefic% tuturor !%rţior, d9nd n\ştere \ noi o!ortunit%ţi !e o !i\ţ% c\re

este 5n de7"ot\re.

Re\ţiie de !\rteneri\t 6enere7% 5mun%t%ţiri \e m\n\6ementuui instituţiior !uice

!rin re6ement\re de st\nd\rde de c\it\te \ ser"iciior soci\e, !ermite di"ersific\re\ ser"iciior



Discre!\nţee c\re e4ist% 5ntre diferite re6iuni de \8şi identific\ !ro!riie !roeme !ot cre\

situ\ţii, 5n c\re !i\ţ\ de ser"icii soci\e este sude7"ot\t% şi un \numit num%r de comunit%ţi s%

nu eneficie7e de !\rteneri\te !uice oc\e. Din \ce\st% !ers!ecti"% este fo\rte neces\r%inform\re\ corect% \ or6\ni7\ţiior non6u"ern\ment\e şi \ \utorit%ţior !uice cu !ri"ire \

o!ortunit%ţie 333V !re6%tire\ or6\ni7\ţiior non6u"ern\ment\e şi \ \utorit%ţior !uice 5n

utii7\re\ tehnicior eficiente de \n\i7% şi e"\u\re \ !ro6r\meor 5n !\rteneri\tV 5mun%t%ţire\

c\!\cit%ţior de \ de7"ot\ !rocese !\rtici!\ti"e, "i79nd schim\re\5mun%t%ţire\ c\druui de

!oitic% !uic%, formu\re\ unor st\nd\rde de un% !r\ctic% 5n domeniu contr\ct%rii de fonduri !uice.

C\it\te\ !\rteneri\tuui !uic8!ri"\t re!re7int% o !reocu!\re const\nt% \ utimior \ni \t9t

!entru or6\ni7\ţiie non6u"ern\ment\e, c9t şi !entru \utorit%ţie !uice, este suini\t%

necesit\te\ de \ de7"ot\ şi \ 5mun%t%ţi coo!er\re\ şi !\rteneri\tu dintre &sectoru !uicF şi

&sectoru non6u"ern\ment\F, \"9nd c\ re7ut\t 5mun%t%ţire\ !erform\nţeor 6u"ern%rii şi \

c\it%ţii !oiticior !uice din Rom9ni\ !rin deschidere\ c%tre societ\te\ ci"i% şi \!ro!iere\ de

cet%ţe\n.

P1'"2) /$:)2 /)1/)# )'1$ /"<1# 1 412(2$ &$ 41'"2) 17$" 1&1)2$#1 1/"1 '17$1

• de coordon\re \ \cti"it%ţior şi deci7iiorV

•



oc\, \dic% s% 5n"eţe m\i 5nt9i s% identifice cee m\i strin6ente !roeme \e comunit%ţii,

du!% c\re s% identifice şi s% moii7e7e resursee oc\e. O \stfe de \ord\re "\ \si6ur\

eficienţ\ !\rteneri\tuui !uic !ri"\t.Nn utimii \ni s8\u 5mun%t%ţit const\nt dimensiune\ şi c\it\te\ !\rteneri\tuui !uic8!ri"\t

(5ntre \utorit%ţie !uice şi sectoru non6u"ern\ment\), d\r fo\rte mute ucruri r%m9n 5nc% de

re\i7\t !entru \ "\orific\ \ m\4imum !otenţi\u de !\rteneri\t e4istent 5n Rom9ni\.



BIBLIOGRFIE

I. CTELE LEGISLTIVE, HOTĂRRILE GUVERNULUI

#) e6e\ \ !\rteneri\tuui !uic8!ri"\t, nr.#; din /0#0. n: *onitoru Ofici\ \ Rom9niei,

/0#0, nr. M;M.

II. MONOGRFII, RTICOLE, MNULE

/) ]ndronice\nu ]. *\n\6ementu !roiecteor cu fin\nţ\re e4tern%. 'ucureşti:

ni"ersit\r%, /001. /P !.

2) 'ede\n <. *\n\6ementu !roiecteor cu fin\nţ\re intern\ţion\%, 'ucureşti: iter\,/00.

2M !..

1) 'ierm\n ., Smidt S. ]d"\nced C\!it\ 'ud6etin6: Refinements in the Economic

]n\Bsis of n"estment 3roJects. L Routed6e. 'oston: Ge nc., /00M. 2M; !.

) 're\eB R.]., *Bers S.C. 3rinci!es of Cor!or\te @in\nce. ondon: rin 3rofession\

3u, /001. #0/ !.

M) 'uhociu @., -e6oescu h. n"estiţiie in economi\ de tr\n7iţie, 'r%i\: E"ric\,#PP. #

http://www.amazon.com/exec/obidos/search-handle-url/002-6162591-2523208?_encoding=UTF8&search-type=ss&index=books&field-author=Richard%20A%20Brealey

http://www.amazon.com/exec/obidos/search-handle-url/002-6162591-2523208?_encoding=UTF8&search-type=ss&index=books&field-author=Stewart%20C%20Myers


http://www.amazon.com/exec/obidos/search-handle-url/002-6162591-2523208?_encoding=UTF8&search-type=ss&index=books&field-author=Richard%20A%20Brealey




#M) reB S., 3r\ctic\ Ris ]ssessment for 3roJect *\n\6ement, Chichester: Hohn

ieBSons, #PP. ;;/ !.

#;)reer *. The 3roJect *\n\6erUs 3\rtner: ] Ste!8B8Ste! uide to 3roJect *\n\6ement ,]mherst. *]: GRD 3ress, #PPM. 0 !.

#)Gi *. The Com!ete 3roJect *\n\6ement Office G\ndoo , ]rin6ton. <]: ]uer\ch

3uic\tions, /002, MP# !.

#P) Guru D. n"estiţiie şi de7"ot\re\ economic% (!e e4em!u Rom\niei). Te7% de doctor 5n

economie. 'ucureşti, /002. /0# !./0) iescu <. *\n\6ementu 3roiecteor. 'ucureşti: Sitech, /00;. 221 !.

/#) oc D. *\n\6ement de !roiect 'ucuresti: Codecs, /000, ;1 !.

//) *oc\nu *., Schuster C. *\n\6ementu 3roiecteor. 'ucureşti: CG 'ec, /00. 2M !.

/2) *oc\nu *., Schuster C. *\n\6ementu 3roiecteor. 'ucureşti: CG 'ec, /00#. 2/0 !.

/1) O!r\n C. *\n\6ementu !roiecteor. 'ucureşti: Comunic\re.ro, /00/. 1## !.

/) Rom\nu ., <\siescu . Eficienţ\ economic\ \ in"estiţiior şi \ c\!it\uui fi4. 'ucureşti:

*%r6%rit\r, #PP;.L 200 !.

/M) Rom\nu ., <\siescu . *\n\6ementu in"estiţiior. 'ucureşti: *%r6%rit\r #PP;. M0# !.

/;) St\icu @., Dimitriu *, 3\r"u D. Eficienţ\ economic\ \ in"estiţiior. 'ucureşti: Editur\

]\tros, #PP1. 2M2 !.

http://www.michaelgreer.com/partnr01.htm


http://www.michaelgreer.com/contact.htm#Barry%20at%20HRD%20Press

http://www.crcpress.com/shopping_cart/products/product_detail.asp?sku=AU2173&parent_id=&pc=


http://www.michaelgreer.com/contact.htm#Barry%20at%20HRD%20Press

http://www.crcpress.com/shopping_cart/products/product_detail.asp?sku=AU2173&parent_id=&pc=



DECLRŢIE PRIVIND ORIGINLITTE CONŢINUTULUI LUCRĂRII DE

LICENŢĂ

Susemnt\tu(\)__________________________________________________________

\so"ent(%) \ (\) ni"ersit%ţii iere ntern\ţion\e din *odo"\, @\cut\te\

_________________________________________s!eci\it\te\_________________________

____________________________ !romoţi\ ___________________________, dec\r !e !ro!ri\

r%s!undere, c% ucr\re\ de icenţ% cu titu:

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________

______________________________________________________e\or\t% su 5ndrum\re\

duidnei ___________________________________________________, !e c\re urme\7% s% o

susţin 5n f\ţ\ comisiei, este ori6in\%, 5mi \!\rţine şi 5mi \sum conţinutu \cestei\ 5n 5ntre6ime.

Dec\r c% nu \m !\6i\t \t% ucr\re de icenţ%, mono6r\fii, ucr%ri de s!eci\it\te, \rticoe

etc., !uic\te s\u !ost\te !e internet, to\te sursee iio6r\fice foosite \ e\or\re\ ucr%rii de



GRFICUL CLENDRISTIC DE E=ECUTRE PROIECTULUI>TEZEI DE

LICENŢĂ

________________________________________________________ (numee şi !renumee studentuuiei)

#. Tem\ !roiectuuite7ei de icenţ% ___________________________________________ ______________________________________________________________________

/. Termenu imit% de !re7ent\re \ !roiectuuite7ei de icenţ% \ c\tedr% ______________

2. Et\!ee e4ecut%rii !roiectuuite7ei de icenţ%:

-r. Et\!ee e4ecut%rii Termen de re\i7\re <i7\ de e4ecut\re(semn%tur\

conduc%toruuiştiinţific)

# St\iire\ oiecti"eor şi \!ro\re\ !\nuui !ro"i7oriu \ !roiectuuite7ei

de icenţ%/ Studiere\ surseor iio6r\fice2 ]!ro\re\ !\nuui1 Cue6ere\ m\teri\eor !r\ctice E\or\re\ şi !re7ent\re\ c\!itouui #M E\or\re\ şi !re7ent\re\ c\!itouui /

şi 2



FIŞ DE EVLURE PROIECTULUI>TEZEI DE LICENŢĂ

) "1 QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ

QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ

QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ

1#52"( 1 QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ :2)4QQQQQQQQQQQQ, <2 1 /")$$ QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ.(nume, !renume student%)C')("2 &"$$'0$<$QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ.

(nume, !renume, 6r\d ştiinţific, titu did\ctic)

C2$"12$$1 17#)21

C')("2&"$$'0$<$

M152$$ C$/$1$ 41'"2) 1@1')# 1 #$1'0(

QQQQQQQQQQQQQQ J')1

QQQQQQQQQQQQQQ J421')1

QQQQQQQQQQQQQQ J')1


QQQQQQQQQQQQQQ J')1


QQQQQQQQQQQQQQ J')1


QQQQQQQQQQQQQQ J')1


. D1<$'$21 425#11$8 c\rit\te\ !roemeiV8 ree"\nţ\V8 cre\ti"it\te\ şi ori6in\it\te\V8 ni"eu ştiinţific \ !roemeiV8 concord\nţ\ oiecti"eor şii!oteBeor cercet%rii.*. F)'1'"21 "121"$(

8 cores!undere\ conţinutuui cutem\ de cercet\reV8 seect\re\ \dec"\t% \ sco!uuicercet%rii, teoriior şi

1



metodeorV8 \ctu\it\te\ şi ree"\nţ\iter\turii consut\teV8 ni"eu de sinteti7\re \iter\turii consut\teV8 ni"eu \ord%rii critice \iter\turii studi\te.3. M1"#:$ 121"(2$$8 \rticu\re\ metodeorseect\te cu cee !re7ente 5nre"ist\ iter\turiiV8 consistenţ% 5n r\!ort cure"ist\ iter\turiiV8 ree"\nţ\ metodeor utii7\teV8 modeee, metodee s\uinstrumentee utii7\te sunt\dec"\t descrise şi moti"\teV8 identific\re\

!roemeorimiteorcercet%riiV8 \titudine\ \utocritic%.. R1;)#""1#1 121"(2$$8 !re7ent\re\ re7ut\teor 5ntr8om\nier% c\r%V8 re7ut\tee refect%e4!ic\ţiisouţii referitor \ !roem\ studi\t%V8 re7ut\tee s\tisf\c cerinţee\ord%rii ştiinţifice.

. '#$;>$/)0$$,$'"12421"21 21;)#""1#28 \r6umentee şi concu7iiesunt moti"\te şi con"in6%to\reV



8 crediiit\te\ re7ut\teorV8 !rofun7ime\ ştiinţific% \re7ut\teor.6. C'#);$$ &$ '"2$5)0$4242$18 cores!undere\ concu7iior cuoiecti"ee cercet%riiV8 oferire\ souţiior \

!roemee cercet%rii.. O2$:$'#$""1,$'$7$)#$""1, 21"$7$""1&$ ")2$""18 studiu re\i7\t inde!endentV8 \ord\re critic%V8 ucr\re ori6in\% f%r% !\6i\rismV8 6r\ficu e4ecut%rii !e et\!e şi !re7ent\re\ inte6r\% \ te7ei \u

fost res!ect\te.. P21;1'"21, 2:'$;21,#$;$5$#$""1 &$ /41")#42$1")#)$>"1;1$ 1 #$1'0(8 structur\ o6ic% \ ucr%riiV8 cerinţee de form\t\re suntres!ect\teV8 referinţee utii7\te suntcorecte şi coerente.K. P21;1'"21 &$ $/)"21421#5$#( 42$1")#)$>"1;1$

1 #$1'0(8 !re7ent\re\ o6ic% \conţinutuui şi eementeorcheie conform !riorit%ţiorV

M



8 discuţii constructi"eV8 e4em!e !r\ctice ree"\nte.+. S)/0$'121 <$'#( 42$1")#)$>"1;1$ 1 #$1'0(8 seect\re\ eementeor !riorit\re !entru !re7ent\reV8 res!ect\re\ tim!uui !\nific\t !entru !re7ent\reV

8 r%s!unsuri !ertinente \5ntre%rie memrior comisieide icenţ%V8 o!inii critice 5n c\drudiscuţiiorV8 c\!\cit\te\ utii7%rii soft8urior medi\ !entru !re7ent\re.

NOTĂ E7#)21 /1 7 <1 1 ("21 ')("2)# &"$$'0$<$ 41'"2) 2$"12$$#1 1 17#)21 1 # 4)'")# 48'( # 4)'")# &$ 1 ("21 152$$$/$1$ 1 #$1'0( 41'"2) 2$"12$$#1 1 # 4)'")# K &$ +, '<2 /#1$ 1 '"21 R1:)#1'")#)$ 1 2:'$;21 /")$$#2 8' 8'7(0(8'")#/)412$2 8' 5; S$/"1)#)$ N0$'# 1 C21$"1 1 S")$) 425" 42$' 2$')# M$'$/"12)#)$ E)0$1$ '2. *6 $' /14"152$1 *++, 421;1'""(

# 4:$' *-* # 421;1'")#)$ G%$ 1"$.N" <$'#( QQQQQQQQQQQQQQQQQQQ ECTS 3 21$"1

Conduc%tor ştiinţific: ___________________________ _ (semn%tur\)

_____________________________________________ (numee !renumee, 6r\du ştiinţific, titu did\ctic,

funcţi\)*emrii Comisiei !entrue4\menu de icenţ%: ___________________________

_

(semn%tur\)


funcţi\)

___________________________ _


;



(semn%tur\) funcţi\)

___________________________ _ (semn%tur\)


funcţi\)

___________________________ _

(semn%tur\)


funcţi\)

___________________________ _ (semn%tur\)


funcţi\)

Date post:	04-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	-
View:	224 times
Download:	0 times

Part Ener i at Public

Documents