PAROHIA ORTODOXA ROMÂNA PESACPAROHIA ORTODOXA ROMÂNA PESAC
HRISTOS A ÎNVIAT !HRISTOS A ÎNVIAT !
PERIODIC BISERICESC AL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE PESAC, CARE APARE CUPERIODIC BISERICESC AL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE PESAC, CARE APARE CU BINECUVÂNTAREA Î.P.S. NICOLAE, MITROPOLITUL BANATULUIBINECUVÂNTAREA Î.P.S. NICOLAE, MITROPOLITUL BANATULUI
Nr.1 (5), 2013Nr.1 (5), 2013
intro
HRISTOS A ÎNVIAT!HRISTOS A ÎNVIAT!
Paştile (M. Popescu)
S-aude-al clopotelor cântPrin firea, care se renașteȘi falnic iese din mormânt,Cu biruință Domnul Sfânt,Și azi e Paște.
Și după slujbă ies la rândBătrâni, cu spatele-aplecat,Bărbați cu chipul luminat,Și-n urmă ies copii cântând:"Hristos a înviat!".
În jur pe margini, stau cei mari,Privind la falnicii feciori,Din mândrul șir al falnicei hori;Și-n mijloc cântă lăutarii,Din cobze și viori.
Sunt veseli toți și bucuroși,Și toți cu suflet-nălțat;Oriunde se-ntâlnesc in sat,Își zic cum zis-au moși stramoși:"Hristos a înviat!"
Paştile în sat
(R. Niger)Azi în sat,Parcă-i ziua mai frumoasăŞi şoseaua-i mai voioasă.Am plecat acum cu toţii,Şi bunicul şi nepoţii,La altar, la închinat!
BucuroşiNe-am întors,apoi,acasă,Şi ne-am aşezat la masă.Apoi mult ne-am veselitŞi la masă am ciocnit Ouă roşii!
Coperta 1 :
Icoană a pictorului bisericesc Icoană a pictorului bisericesc
Gheoghe CostiurinGheoghe Costiurin
CUPRINS:
Pag.2:Paștile-M.Popescu, R.NigerPag.3:Sărbătorim creștinește Sfintele Paști -Pr.Mihai Petru VucuPag.4:Bunavestire a Născătoarei de Dumnezeu Pag.5: Sfinții ortodoxiei, Slavă Sf.Cruci -Pr.Mihai Petru VucuPag.6: Învățătură...- LimonarPag.7-8:Cina cea de Taină-Sorin Gabriel BazavanPag.9: Săptămâna MarePag.10:PelerinajPag.11: Ouăle roșii...-Alina T.
Dragi creştini, marele praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos este cea mai mare sărbătoare a întregii creştinătăţi.Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu,îmbrăcat în trup omenesc a biruit puterea si veșnicia morţii şi a întunericului,îndumnezeind trupul nostru.
Biruind puterea iadului, din întunericul morţii a răsărit Lumina cea Adevărată Hristos, dăruindu-ne cel mai mare dar învierea şi veşnicia.
Noi românii, am fost dintotdeauna cinsti-tori şi iubitori de Dumnezeu, iar Dumnezeu a vegheat mereu asupra noastră, mai ales în ceasurile grele ale frământatei şi zbuciuma-tei noastre istorii. Se cuvine dar ca marea sărbătoare a Sf.Paşti să o sărbătorim cu cre-dinţă şi evlavie, sentimente care odinioară, au înnobilat sufletul neamului nostru.
Să ne pregătim sufletele spovedindu-ne şi împărtăşindu-ne, făcându-ne părtaşi Cinei de Taină veşnice a lui Hristos. Săptămâna Mare să fie pentru noi prilej de înnoire sufletească, urmându-L pe Mântuitorul Iisus Hristos de la Intrarea Sa în Ierusalimul păcii şi al împăcării, până la Golgota. Să iubim şi să preţuim marea jertfă a Mielului lui Dumnezeu, adusă din neasemănată dragoste pentru mântuirea şi înveşnicirea noastră.
Sf.Paşti este sărbătoarea Luminii, să sărbătorim şi noi creştinește şi româneşte Paştile, aşa cum cuminte au făcut-o părinţii şi înaintaşii noştri. Să ne bucurăm duhovni-ceşte şi să ne luminăm sufletele cu lumina faptelor bune, înlăturând din noi tot întune-ricul răutăţii, urii, ignoranţei şi necinstirii de
Dumnezeu şi de semeni.Să nu sărbătorim Marele Praznic al
Învierii lui Hristos,fără Hristos,transformând o mare sărbătoare creştină,într-o petrecere păgână, fără de Dumezeu, închinată îmbui-bării şi dezmăţului neruşinat, aşa cum sunt îndemnaţi mulţi de duhul cel întunecat al acestei lumi şi al acestor vremuri.
Hristos a înviat pentru noi,să înviem şi noi duhovniceşte, schimbându-ne viaţa şi urmându-I învăţătura, lăsată nouă în Sfânta Sa Biserică Dreptmăritoare.
Glasul sfinţit al clopotelor Sf.Biserici ne cheamă mereu, dar mai ales în Săptămâna Mare la Sf.slujbe pentru a ne întâlni în rugăciune cu Dumnezeu şi a fi împreună cu Maica Domnului, Sf.Îngeri şi sfinţii în Biserica lui Dumnezeu. Să participăm la Sf. Litur-ghii, cât şi la deniile din această săptămână fiind aproape de Hristos,şi Dumnezeu va fi aproape de noi.
La slujba Învierii şi la Sf.Liturghie din ziua de Paşti să mergem cu toţii,cu mic şi mare,fiind luminaţi de lumina bucuriei lui Hristos Cel înviat pentru noi şi a noastră mântuire.
Vă îndemn pe voi, păstoriţii mei,cât şi pe toţi cititorii revistei noastre să petreceţi Sf. Paşti creştineşte şi vă urez tuturor,belşug de sănătate,bucurie,lumină duhovnicească şi dragoste de Hristos, Biserica Sa şi de aproa-pele nostru.
Hristos a Înviat !Hristos a Înviat !
Părintele paroh Mihai Petru Vucu 3
______________________pagina ÎNVIERII_____________________
Sărbătrim creştneşt Sfntle PaştSărbătrim creştneşt Sfntle PaştSărbătrim creştneşt Sfntle PaştSărbătrim creştneşt Sfntle PaştSărbătrim creştneşt Sfntle PaştSărbătrim creştneşt Sfntle Paşt
„În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, Bunavestire a preasfintei stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarea şi puru-rea Fecioara Maria.
Iubitorul de oameni şi Milostivul Dumne-zeu, Care pururea poartă de grijă neamului omenesc, întocmai ca un Părinte plin de dragoste, văzând făptura mâinilor Lui înrobi-tă şi chinuită de diavol şi împinsă către pati-mile cele pline de ocară şi supusă închinării la idoli, a găsit cu cale să trimită pe Fiul Său cel Unul-Născut, pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca să mântuiască neamul omenesc din mâinile diavolului. Şi, pentru că a voit ca acest lucru să rămână ascuns nu numai de diavol, ci chiar şi de puterile cele cereşti, a încredinţat taina aceasta unuia singur dintre arhangheli, preamăritului Gavriil.
Deci arhanghelul venind în cetatea Naza-ret, i-a grăit ei: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Iar aceea a răspuns: Cum va fi mie aceasta? Şi el a zis: Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea
Celui preaînalt te va umbri. Iar Fecioara a grăit: Iată, roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău. Şi îndată cu cuvântul arhan-ghelului şi al ei, a zămislit în preacuratul său pântece pe Fiul şi Cuvântul lui Dumne-zeu, mai presus de fire, Care este înţelep-ciunea şi Puterea cea ipostatică a Lui, cu umbrirea şi cu venirea asupra ei a Duhului Sfânt. De atunci s-au săvârşit, prin rându-iala lui Dumnezeu, tainele Cuvântului lui Dumnezeu, pentru mântuirea şi izbăvirea noastră. Căruia se cuvine slava şi stăpâni-rea în veci. Amin.”
4
___________________praznice împărătesti__________________
Bunavestire a născătoarei de dumnezeuBunavestire a născătoarei de dumnezeu
Sursa:Proloagele ortdoxeSursa:Proloagele ortdoxe
Sinaxar 7 Ianuarie
În această lună, în ziua a șaptea, soborul Sfântului
Prooroc înaintemergatorului Botezătorului Ioan.După cum este obiceiul, Biserica dreptmăritoare a
rânduit ca după unele mari sărbători ale Mântuitorului sau ale Maicii Domnului, în ziua care urmează praznicului să fie cinstit principalul personaj secundar al marii sărbători.
Astfel, în ziua după Botezul Domnului facem prăznuire de sfântul Ioan Botezătorul şi Înaintemergă-torul Domnului, cel mai mare dintre profeţi, glasul care strigă în pustie "gătiţi calea Domnului", turtureaua pus-tiei care a binevestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti, răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pământesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şi uneşte Vechiul şi Noul Testa-ment. Trimis de Dumnezeu în deşert să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristosul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte misiunea botezând pe Iisus în apele Iordanului. De acum strălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească.
Totuşi, chiar după venirea Harului şi moartea lui ca martir, Ioan Botezătorul continua să fie pentru creştini, în sens duhovnicesc, Înainte-Mergătorul Dom-nului. Model de înfrânare, de pocăinţă, de curăţire de patimi prin asceză şi rugăciune, iniţiator al vieţii mo-nastice şi a celei pustniceşti,Ioan nu va înceta niciodată să fie cel care găteşte calea ce duce la Hristos.
Mai multe despre viaţa sfântului Ioan Botezătorul ne povestesc sinaxarele celorlalte sărbătoriri pe care Biserica i le-a rânduit:-Zămislirea sfântului Ioan Botezătorul(23 septembrie)-Nașterea sfântului Ioan Botezătorul(24 Iunie)-Tăierea capului Înaintemergătorului(29 august)-Aflările capului(24 februarie și 25 mai)
Cu ale lui sfinte rugăciuni Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!
Amin!
5
_____________________Sfntii ortodoxiei_____________________
MĂrire Sfntei Cruci
Sfânta noastră cruce, lemnul cel sfințit,Răstignit pe tine, Domnul S-a jertfit.
De demult, profeții drept au proorocit,Că vei fi odorul, cel mult prețuit.
Șarpele de aramă te-a înfățișat,Ca izbăvitoare, de chin și păcat.
Tu ești puntea sfântă dintre noi și cer,Ești mijlocitoare, celor care pier.
Sfințită cu sânge, care a odrăslit,Tu ești pomul vieții, ce ne-a mântuit.
Arma biruinței, diavolilor jar,Comoară a vieții, mântuire-n dar.
Creștinii, de veacuri, te slăvesc mereu,Preamărind pe Domnul Hristos, Dumnezeu.
Pr. Mihai Vucu
Învatatură din Limonar* pentru cei ce umblă la bisericile latinilor și altor străine credințe. “Ne spunea preotul Gheorghe cum că un stareț oarecare,monah(călugăr) simplu, care era în mănăstirea Sfântului Teodosie, neluă-tor aminte fiind pentru a sa credință, adese-ori ieșea din chilie și ori unde afla citindu-se în vreo biserică de egipteni, armeni ori de eretici de altă credință, intra în biserica aceea și sta până la sfârșitul cântării. (asemenea unora din zilele noastre care frecventează casele de rugăciune ale celor care se auto-intitulează “pocăiți” sau biseri-cile catolicilor! -nota redacției) Iar odată i s-a arătat lui îngerul Domnului, zicându-i: "Spune-mi mie bătrânule, dacă vei muri, cum voiești să te îngroape pe tine, oare ca egiptenii, sau ca armenii, sau ca ereticii, ori ca ierusalimi-tenii? Iar staretul a răspuns lui, Zicând: "Nu știu." Atunci i-a zis lui îngerul:"Ia seama și te socotește că voi veni la tine după trei săp-_____________________ *Limonarul, care se tâlcuiește “Livada duhovnicească”, este o carte plină de învă-țături și îmtâmplări minunate, petrecute printre sfinții care s-au nevoit la locurile sfinte, în primele veacuri creștine. Autorul acestei cărți a fost fericitul Ioan Moshu, pustnic la Ierusalim în veacul al - VI – lea. .
tămâni și atunci să-mi spui mie." Deci a mers starețul la alt monah cu dreaptă socotință și i-a spus lui cuvintele îngerului. Iar după ce a auzit, monahul a căutat spre dânsul mult și i-a zis lui: "Au doară, umbli pe la bisericile celor de altă credință?" Iar el a răspuns: "Adevărat, așa este, că unde aflu cântare acolo merg și ascult, ori la armeni, ori la egipteni, ori la eretici." Atunci i-a zis lui monahul: "E amar si cumplit lucrul tău, frate, căci cu toate că dreapta credintă (or-todoxă) ai, dar în primejdie ești să te faci străin de sfânta și apostoleasca Biserică, fiindcă umbli pe la bisericile unde nu se nu-mesc cele patru Sinoade ale Sfinților Părinți: cel din Niceea, cu trei sute si optsprezece părinti, cel din Constantinopol, cu o sută și cincizeci, cel din Efes, cu două sute, și cel din Calcedon, cu șase sute treizeci. (adică în acele vremuri au fost întruniți în patru rân-duri toți Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe, pentru a da o mărturisire de credință împo-triva unora care răstălmăceau cuvântul lui Dumnezeu, dezbinând Biserica și au hotărât în Duhul Sfânt că aceasta este credința cea apostolească și unică lăsată de Hristos! După aceea au mai urmat alte trei asemenea Sfin-te Sinoade. -n.r.) Dar când va veni la tine în-gerul să spui lui:"Ierusalimitean voiesc să fiu." Deci, după trei săptămâni, a venit la dân-sul Îngerul Domnului și i-a zis: "Bătrânule, ce ai socotit pentru tine însuți?" Iar el a zis: "Eu ierusalimitean voiesc să fiu." Și i-a grăit lui îngerul: "Bine că ți-ai slobozit sufletul tău din osândă." Și îndata și-a dat starețul sufle-tul. Însă acestea toate s-au făcut nouă cu chip de învățătură, ca, chiar dacă ascultăm cântările latinilor, ale armenilor sau ale unor eretici, însă, întru credința în care suntem (aici acel cuvios Părinte se adresează orto-docșilor -n.r.), întru aceea să rămânem și la biserica noastră să mergem și numai întru dânsa împărtășire să primim, ca să nu ne pierdem osteneala cea cu fapte bune și să fim ca cei fără nici o credință, osândiți de Domnul. A căruia este slava, acum și pururea și în vecii vecilor!”
Amin!
6
__________________pagina duhovnicească__________________
...BAZele Sfintei împartasanii ...BAZele Sfintei împartasaniiToată lumea cunoaște faptul că Iisus
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, mai înainte de patima Sa, și-a chemat Apostolii să prăznuiască, împreună cu ei, cea mai de pe urmă cină pe Pământ: Paștile. Puțini însă cunosc faptul că Fiul lui Dumnezeu i-a chemat acolo pentru a institui o mare Taină, prin care El avea să rămână veșnic în lume; chiar și după înălțarea Sa la cer.
Sfânta Scriptură ne istorisește, pe scurt, că s-au adunat în casa unui om, care i-a întâmpinat pe Petru și pe Ioan, purtând în mână un ulcior, și care i-a găzduit într-un foișor de taină. Acolo, după ce la demascat pe trădător, pe Iuda Iscarioteazul, cel care avea să-L vândă, Domnul nostru Iisus Hristos a mai făcut un lucru tainic și anume: “Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi bine-cuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu. Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zi-când: Beţi dintru acesta toți, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor.” (Matei 26,26-28).
Cu o altă ocazie a mărturisit iarăși despre importanța pe care o are primirea Sângelui și Trupului Său astfel: "dacă nu veți
mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi" (Ioan 6, 53).
Acelea nu au fost doar vorbe goale, cum probabil își închipuie necredincioșii... Prin cuvintele:“aceasta să faceţi spre pome-nirea Mea” (Luca 22, 19), Hristos nu S-a referit să o păstrăm doar ca pe un obicei, ca pe o comemorare, un simbol... Ci la faptul că trebuie să continuăm această Taină. Ca să nu vorbim doar lucruri de la noi, iată ce mărturisește Pravila Bisericească milenară:
963. “-Împărtășirea, cuminecarea sau euharistia este împreunarea cu Hristos prin gustare, a însuși trupul și sângele Domnului (Matei 26,19-30; Ioan 6,32-58).”
964. -"Credem că în taina Sfintei Euharistii... este Domnul nostru Iisus Hristos, cu adevărat prezent și real, încât după sfințirea pâinii și a vinului, adică pâinea se schimbă, se transființează, se preface, se transformă cu adevărat în trupul Domnului care s-a născut în Vifleem din Sfânta Fecioară Maria, s-a botezat în Iordan, a pătimit, s-a îngropat și a înviat a treia zi... iar vinul se preface și se transființează cu adevărat în însuși sângele Domnului care a curs din Cel răstignit pe cruce pentru viața lumii (Matei 26, 26-28; Ioan 6, 51). Încă
7
____________________pagina CATEHETICă____________________
CINA CEA DECINA CEA DE
TAINA... TAINA...
credem că trupul și sângele cel nestricăcios al Domnului se dă în același chip și preoților și mirenilor, adică sub amândouă formele și intră în stomacul celor ce se împărtășesc, evlavioși și neevlavioși. Numai că pentru cei evlavioși și vrednici le aduce iertare de păcate și viață veșnică iar celor neevlavioși și nevrednici le aduce osânda si munca vesnică. Cine învață altfel, este anatematizat de Biserică".*
*( Pavăza Ortodoxiei, Decretul XVII.)Prin urmare Sfânta Împărtășanie nu este
doar un simbol, așa cum învață greșit anumite false religii, ci este Însuși Trupul și Sângele Sfânt.
Rânduiala de săvârșire a acelei jertfe , se numește Sfânta Liturghie, în cadrul căreia se sfințesc pâinea și vinul euharistic, transformându-se în Trupul și Sângele Domnului, la rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt, numită “epicleză”, de către episcopul sau preotul liturghisitor. Nimeni altcineva nu poate săvârși această dumneze-iască Taină decât episcopii sau preoții, care prin punerea mâinilor peste capul lor au primit Taina Preoției apostolice.
Orice creștin ortodox care dorește să primească Sfintele Taine trebuie să se pregătească trupește și sufletește pentru întâlnirea cu Dumnezeu. Poate că mulți dintre dumneavoastră sunt nelămuriți: dacă acea pâine și vin se transformă cu adevărat în Sfintele Taine, atunci cum de ele rămân încă pâine și vin, iar nu carne și sânge? Aici este taina credinței: Fiul lui Dumnezeu, deși era în sânul Tatălui din veșnicie, înainte de facerea lumii văzute și nevăzute, totuși la întrupare nu a stricat firea omenească pe care a primit-o, ci a rămas și trupesc- om deplin și duhovnicesc, ( căci avea și El suflet ca orice om) și dumnezeiesc, căci a rămas Fiul lui Dumnezeu pe deplin. Așa este și Sfânta Euharistie zisă și Împărtășanie, ea rămâne materia care a fost mai înainte de sfințire, dar nu numai atât, ci se transformă tainic în dumnezeiescul Trup și Sânge.
De ce să ne împărtășim? Pentru că altfel nu putem avea viață veșnică...Dați trupului hrana trupească și duhului hrana duhovni-cească. Hristos a spus despre Sine: "Aceasta este pâinea care s-a pogorat din cer" (Ioan 6, 58);"dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi" (Ioan 6, 53)."Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu ră-mâne întru Mine și Eu întru el" (Ioan 6, 56);
"cel ce mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine" (Ioan 6, 57).
Cum să ne pregătim pentru aceasta? 11)Prin spovedanie (mărturisirea păcatelor),)Prin spovedanie (mărturisirea păcatelor), fără de care nimeni nu se poate apropia defără de care nimeni nu se poate apropia de cele sfinte. Doar copiii sub vârsta de 7 anicele sfinte. Doar copiii sub vârsta de 7 ani sunt scutiți de spovedanie; sunt scutiți de spovedanie; 2)Prin împăcarea cu toți. Să nu fim certați2)Prin împăcarea cu toți. Să nu fim certați cu nimeni și să nu mai purtăm dușmănie pecu nimeni și să nu mai purtăm dușmănie pe nimeni;nimeni;3)Prin înfrânarea de la orice poftă (împreu-3)Prin înfrânarea de la orice poftă (împreu-narea trupească) cel puțin 5-7 zile înaintenarea trupească) cel puțin 5-7 zile înainte (Epistola 1 catre Cor. 7,5)(Epistola 1 catre Cor. 7,5)4)Prin post de cel puțin 5 zile și în ziua4)Prin post de cel puțin 5 zile și în ziua respectivă până la împărtășire; numai celorrespectivă până la împărtășire; numai celor bolnavi pe patul de moarte li se poate dabolnavi pe patul de moarte li se poate da Sfânta împărtășanie după ce au mâncat (Sf.Sfânta împărtășanie după ce au mâncat (Sf. Nichifor Marturisitorul, Can. 9).Nichifor Marturisitorul, Can. 9). 5)Prin citirea rugăciunilor pentru împărtășire.”5)Prin citirea rugăciunilor pentru împărtășire.”
Este bine ca creștinii să se împărtă-șească în fiecare din cele patru Posturi de peste an sau cel puțin o dată pe an. Copiii sub 7 ani se pot împărtăși mai des deoarece aceștia nu au păcate știute.
Trebuie avut în vedere să nu scăpăm din gură Împărtășanie sau să scuipăm în acea zi, să ne ștergem buzele de procovăț (prosopul sfințit) și apoi să bem apă sfințită ca să înghițim totul sau anaforă.
Observație! Să nu confundăm Paștile primite la Înviere cu Sfânta Împărtășanie! Paștile sunt doar pâine și vin binecuvântate prin stropire cu apă sfințită și se dă tuturor cei prezenți și chiar și cei care nu au fost la Biserică pot gusta din ele. În schimb Sfânta Împărtășanie este cu totul altceva: este Trupul și Sângele lui Hristos și nu le primeș-te oricine și oricând. Este necesară o pregă-tire foarte serioasă prin post și Spovedanie sinceră. Fără să se mărturisească preotului-duhovnic să nu îndrăznească cineva să se apropie de ușile Sfântului Altar ca să ia Preacuratele Taine, după cum Sfântul Apos-tol Pavel ne avertizează: "Căci cel ce mă-nâncă și bea cu nevrednicie, osândă își mă-nâncă și bea, nesocotind trupul Domnului" (I Corinteni, 11, 29).
O altă confuzie este aceea căci unii cred că Anafora este Trupul lui Hristos. Nu! Ana-fora pe care o primim în fiecare Duminică la Biserică este doar pâine binecuvântată prin atingerea de Sfântul Potir și Disc unde se află Trupul și Sângele Domnului. Trebuie prețuită și aceea,luând-o pe nemâncate. Să ne fie spre folos și mântuirea sufletului ! Să ne fie spre folos și mântuirea sufletului !
Sorin Gabriel BazavanSorin Gabriel Bazavan 8
9
________________Actualitatea parohială__________________
Săptămâna Patmilor la PesacSăptămâna Patmilor la Pesaccând toată suflarea creștinească se adună să Îl cinstească mai deosebi pe Fiul lui Dumnezeu, însoțindu-L împreună cu Apostolii Săi spre pati-mile Sale cele mântuitoare. Slujbele din această perioadă sunt de o frumusețe aparte, fiind menite să cufunde sufletul într-o mai mare evlavie și dragoste de Dumnezeu. Anul acesta, când Miercurea Mare s-a suprapus
cu sărbătoarea laică al întâiului de Mai, a fost o alegere de făcut. Cei care au dorit să Îl caute pe Domnul au venit după Dânsul, iar cei care nu au voit, au mers încotro au voit... “Intraţi prin poarta cea strâmtă, că largă este
poarta şi lată este calea care duce la pieire şi mulţi sunt cei care o află. Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află.” Matei 7, 13-14.
Postul Mare sau cum mai este acesta numit în popor, Păresimile, reprezintă perioada prepas-cală, în care creștinii ortodocși, în cinstea Pati-milor Domnului nostru Iisus Hristos, se înfrânea-ză de la cugetele cele rele, de la păcate și de la mâncăruri grele... În scopul ușurării sufletului care, prin rugăciune, mai mult se înaripează că-tre Dumnezeu.
Precum exemplu ne-a dat Însuși Fiul lui Dumnezeu, care a postit timp de patruzeci de zile în pustia Carantaniei, astfel se cuvine și noi a posti spre mântuire.
Dacă Fiul lui Dumnezeu a postit ca să nu ca-dă în ispită, atunci mai cu seamă se cade nouă, oameni cu slăbiciune, a posti. Dacă Satana L-a is-pitit pe Fiul lui Dumnezeu, și pe noi ne v-a ispiti!
Săptămâna Patimilor Domnului constă în ul-tima perioadă a Postului Sfintelor Paști, atunci Redacția
Pelerinaj la manastiri Următoarea locație vizitată a fost Mănăs-
tirea Hodoș-Bodrog; aceasta este considerată așezământul cu cea mai veche viață monahală (mănăstirească) neîntreruptă din țară. Prima sa atestare documentare fiind în anul 1177.
În urma descoperiri aici a unei icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, inițial s-a construit o biserică, în care s-a păs-trat această i-coană, apoi în jurul bisericii s-a consolidat și Mănăstirea.
A am am
am asistat la oficierea Tainei Sfântului Maslu de obște, rugându-ne pentru cei de acasă, pentru cei bolnavi, în suferință, pentru sănătatea, buna-sporire și pentru mântuirea sufletelor tuturor. Iar în continuare cu binecuvântarea Părintelui Stareț, Arhimandritul Nestor, am vizi-tat bisericile și muzeul Mănăstirii, în compania ghidului nostru: Părintele Arhidiacon Gherasim.
Mănăstirea se situează la 15 km distantă de orașul Arad, pe cursul inferior al râului Mureș, pe șoseaua Arad-Periam. Din satul Bodrogul Nou se mai merge 1 km până la Mănăstire.
REDACȚIA 10
________________Actualitatea parohială_________________ _
Sfanta ManastireSfanta Manastire
Hodos-Bodrog Hodos-Bodrog (2)(2)
Ajunși aici,
Ouale roșii, tadiție șiOuale roșii, tadiție și semnifcațiisemnifcații
Simbolistica ouălor de Paști trebuie căutată înainte de nașterea lui Hristos, în timpuri străvechi. Oul era dat în dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creației, fecundității, simbol al vieții și al reînnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu doua mii de ani înainte de Hristos.
Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creștinilor și este încă practicat mai ales la popoarele Europei și Asiei. Spre deosebire de alte țări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la romani a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică, mate-riale, simbolica motivelor și perfecțiunea realizării. Folclorul conservă mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au de-
venit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă Fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouale s-au înroșit, a spus celor de față: „De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împes-trițate întru aducerea aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”. .....Culoarea roșie cu care le vopsesc crești-nii la Paști, reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar și sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii. Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de partener, în timp ce rostește cunoscuta formulă “Hristos a înviat”, la care se răspunde “Adevărat a înviat”. Țăranii noștri au obiceiul ca, în dimineața
din duminica Paștelui, să-și spele fața cu apă nouă sau apă neîncepută în care pun un ou roșu, având credința că astfel vor fi tot anul frumoși și sănătoși ca un ou roșu. După consumarea ouălelor, cojile roșii sunt păs-trate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel că pământul va da rod bun.
În tradiția populară de la noi, oul roșu de Paști ar avea puteri miraculoase, de vinde-care, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor.
Alina T.
sursa text:www.crestinortodox.ro
______________________datini populare_____________________
Redacția revisti “Candela Pesacului” Redacția revisti “Candela Pesacului” le urează tuturor cittrilor ei:le urează tuturor cittrilor ei: Sărbătri Fericit!Sărbătri Fericit!Și tadiționalul :Și tadiționalul : Hrists a înviat ! Hrists a înviat !
Președinte de onoare - Primar Cornel Toma Președinte - Pr. Mihai Petru Vucu
SĂRBĂTORI FERICITE!SĂRBĂTORI FERICITE!
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
Ptr.sugestii, colaborări și articole ne puteți contacta la adresa:
Această revistă este editată de Parohia Ortodoxă Română Pesac
Apare trimestrial și se distribuie gratuit.
ISSN.2068-9197
D-ra.Prof.Lidia Onica-dir.Șc.Gim.“Maria Brindea” Pesac
D-na.Prt.Inst. Adriana Vucu Consilier Gheorghe Șerban
Consilier Dorin Brad D-na.Inst. Margareta Cuzman
D-na.Prof.Anica Ciutu D-l.Înv.Maricel Ciutu
D-na.Prof.Lăcrămioara Rădulescu D-na.Prof.Raluca Deac
Redactor Șef : Sorin Gabriel Băzăvan
