PARCUL NATIONAL RETEZAT

NEDELA BIANCA

Parcul National Retezat

Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești. Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații (Riss și Würm), făcându-se remarcată existența unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină Borăscu, Râul Șes, Gornovița).

Parcul National Retezat

Începând din anul 1999, Parcul Național Retezat are administrație proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Național Retezat a devenit membru al fundației PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar.Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădiii Botanice din Cluj-Napoca și Emil Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.

Parcul National Retezat

A doua zona este mai putin riguroasa, pasunatul fiind permis 2 luni pe an, iar septelul este restrans. In prima zona accesul este permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii, pe anumite itinerarii si teritorii. Parcul este declarat rezervatie a biosferei.

In parc sunt 1200 de specii vegetale. La poale se intind paduri de fag, carpen si mesteacan; in vai creste arinul negru. Mojdreanul si teiul pot fi gasite pe Valea Raului Mare. La peste 1000 m gasim molid, scorus, artar, mesteacan, mai intai treptat in padurile de amestec, apoi rasinoasele formeaza un etaj propriu-zis pana la 1800 -1900 m.