CUPRINS 1. 2. TEMA DE PROIECT...2 MATERIA PRIMA UTILIZATA3 2.1. Caracteristici fizico-chimice ale cerealei3 2.2.Caracteristici tehnologice....8 PRODUSUL FINIT11 3.1.Caracteristici fizico-chimice..11 3.2.Caracteristici tehnologice..11 ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA..13 4.1.Dimensionarea tehnica a utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis...13 4.2.Calculul utilajului pentru macinis 4.3.Stabilirea si descrierea fluxului tehnologic adoptat din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis...14 CALCULUL UTILAJELOR .16 5.1.Calculul valturilor..16 5.2.Reprezentatrea lungimii corespunzatoare liniei sroturilor si a macinatoarelor.17 5.3.Calculul sitelor plane.18 5.4.Calculul masinilor de gris..20 STABILIREA SI DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC ADOPTAT PENTRU SECTIA DE MACINIS21 BIBLIOGRAFIE.24 ANEXE...26 Diagrama sectiei de pregatire a cerealelor pentru macinis Diagrama morii propriu-zise

3.

4.

5.

6.

7.

1

TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze si sa se stabileasca diagrama tehnologica pentru o moara de grau cu capacitatea de 60t/24 h pentru : F.A.- 87%, masa hectolitrica fiind 77 kg\ hl

2

1. MATERIA PRIMA 2. Caracteristici fizico-chimice ale graului Grul este una din cele mai importante plante alimentare, cultivat n peste 45 de ri, hrnind 35 - 40 % din populaia globului. Utilizarea principal este la fabricarea pinii i a produselor fainoase. Fig. 1 Structura anatomica a bobului de grau:

Compozitia chimica a bobului de grau Apa Glucide Proteine Lipide Substante Minerale Enzime Vitamine

Sectiunea longitudinala si transversala prin bobul de grau pune in evidenta urmatoarele parti:

Invelisul fructului sau pericarpul alcatuit din trei straturi suprapuse in urmatoarea succesiune de la exterior la interior: epiderma sau epicarpul (un rand de celule cu membrana celulozica rezistenta), mezocarpul (celule alungite), endocarpul (un strat de celule foarte alungite si un strat de celule sub forma de tub asezate perpendicular pe primele celule). Invelisul semintei sau spermoderma alcatuita din doua straturi de celule: Stratul brun (provine din celule ovarului si care contine substante colorante in procent ridicat) si membrana hialina (alcatuita din celule fara culoare, puternic comprimate, cu peretii ingrosati). Stratul alcuronic alcatuit din celule mari cu pereti ingrosati, cu sectiune de forma aproape patrata, reprezinta 7-9% din bobul intreg. Acest strat contine: substante proteice (sub forma de3

granule fine, compacte, cu aspect cornos), substante carotenoide (cu functii biochimice in procesul de germinare, fiind ultima rezerva in materii nutritive pentru embrion), vitamine din complexul B precum si un nivel ridicat de ulei (motiv pentru care se numeste si strat uleios). Nu contine amidon. Endospermul sau corpul fainos reprezinta 84% din bob si constituie principala sursa de materii prime nutritive pentru dezvoltarea embrionului. Endospermul este alcatuita din celule mari poliedrice cu pereti subturi care au in structura cantitati mari de hemiceluloza si granule de amidon. Granulele de amidon din grau au marimi cuprinse intre 28 si 40 mm . In sectiune se pot observa straturile concentrice dispuse in jurul unui punct fix numit hil. Celule din endospermul sunt de trei tipuri: celule periferice, de langa stratul aleuronic, cu lungimea de 60 mm care contin granule de amidonlenticulare mari si sferice mici. celule centrale care pot fi de doua tipuri: mari de 120-140 mm/80-120 mm si mici de 72-104 mm/ 69-96 mm. celule prismatice cu dimensiuni de 128-200 mm/ 40-64 mm, ce contin granule mari leticulare de 28-50 mm diametru si granule mici de 2-8 mm diametru. Endospermul contine substante minerale, celuloza, pentozani, vitamine si enzime. Prin macinare din endospermul se obtine cea mai mare cantitate de faina, de aceea se mai numeste si corp fainos.

Tab. 1 Structura anatomica in % la SU (medie / limite de variatie), (Manualul inginerului de ind. Alimentara, p. 949\II) Structura grau Endospermul Embrion Invelis pericarpic Spermoderma Strat aleuronic Compozitia in % la SU 79,2 / (78,2-84,3) 2,6 / (1,4-4,2) 6,3 / (4,2-7,0) 3,7 / (1,4-4,2) 8,2 / (5,2-10,4)

Embrionul este asezat in partea opusa varfului care are perii sau barba si contine organele viitoarei plante. In partea endospermei, embrionul este protejat de un scutisor care este cotiledonul semintei de grau. prin stratul epitelial se face legatura cu endospermul se unde absoarbe materiile de rezerva hidrolizate in faza germinativa a bobului. Compozitia chimica a bobului de grau:

4

Apa - este un element important in pastrare. Daca este sub 13% graul se pastreaza in conditii bune. Peste 14% apar procese biochimice de fermentatie care determina alterarea bobului de grau. Umiditatea influenteaza proprietatile fizice: rezistenta la sfaramare si plasticitatea invelisului. Astfel, boabele cu umiditate redusa se maruntesc puternic producand grisuri si randamentul in faina alba scade, inrautatindu-se in acelasi timp si calitatea fainii iar cele cu umiditate mare cer un consum de energie mare la macinare iar curatirea grisului este anevoios si diminueaza randamentul in faina. Glucidele reprezinta partea cea mai mare a bobului de grau si constituie substante de rezerva ( amidon, zaharuri, dextrine ), substante de constitutie a invelisului celular si a scheletului invelisurilor protectoare ale bobului (celuloza, hemiceluloza). Dupa structura chimica glucidele sunt: monozaharide, dizaharide, polizaharide. Monozaharidele in bobul de grau sunt in cantitati foarte mici. Continutul de glucoza variaza intre 0,09-0,3%, iar fructoza intre 0.06-0,08%. de mai gasesc cantitati foarte mici de: riboza, xiloza,manoza,galactoza. In cereale s-au semnalat urmatoarele oligozaharide: - Dizaharide: maltoza, melibioza, zaharoza. - Trizaharide: rafinoza, 6-chestoza, ne chestoza. - Tetrazaharide: stahioza, secaloza, bifurcoza, neo bifurcoza. Desi endospermul contine cea mai mare parte din glucide, continutul in mono si oligozaharide este infim comparativ cu embrionul si invelisul. Polizaharidele prezente in cereale sunt: - Glucofructani cu o masa moleculara de 2000, solubile in apa. Pe cale cromatografica s-a putut determina sitosina in boabele de grau, germinina A in boabele de secara, kritesina si hordiacina in boabele de orz. -Hemiceluloze si pentozani, identificati in aproape toate partile componente ale bobului. - Celuloza se gaseste in cantitate mica. - Amidonul este partea cea mai importanta din glucide. In structura amidonului exista doua tipuri de macromolecule: amiloza si amilopectina. Structura secundara a amidonului este conditionata de existenta puntilor de hidrogen. In bobul de grau amidonul se afla sub forma unor granule de diferite marimi si forme. In majoritatea cazurilor granula de amidon este sferica, ovodoidala cu dimensiuni de 2-170 mm. Caracterizarea si marimea granulei de amidon Tipul de amidon Marimea granulei Nucleul si hilul Stratificarea granulei

Caracterizarea generala

5

Grau

mari mijlocii mici Nucleul Granule mari de forma lenticulara. Straturile central, Granule mici sferice. Forme concentrice, hilul derivate:poliedrice,alungite,divizate. 45 30-40 2-3 rare. mai rar

Proteine Proteinele se gasesc distribuite neuniform in diversele parti componente ale structurii anatomice ale bobului de grau: in epiderma 4%, stratul de celule rotunde 11%, invelisul seminal 18%, stratul aleuronic si membrana hialina 33%, corpul fainos 11%, germeni 23%. Principalele categorii de proteine: Albuminele se gasesc in citoplasma celulelor vii, in calitate de substante de rezerva, in stratul aleuronic, invelisul bobului si embrion. Continutul de albumina al bobului de grau variaza intre intre 0,3-0,5%. Globulinele sunt concentrate in embrion sub forma de nucleat de globulina.. Globulina graului numita edestina, se gaseste in proportie de 0,6%. Prolaminele, dintre care gliadina graului este cea mai importanta se gaseste in endospermul si care impreuna cu glutenina (zimona), formeaza glutenul. Glutelinele au caracter acid. Cea mai importanta este glutenina graului, componenta care ramane insolubila prin extragerea glutenului cu alcool de 70%. Dintre proteine cele mai importante sunt gliadina si glutenina, care in prezenta apei formeaza o masa elastico-vascoasa numita gluten, ce confera aluatului principalele insusiri de panificatie. Substantele proteice sunt distribuite neuniform in endospermul, crescand ca pondere din centru spre periferie. Dupa continutul de gluten endospermul se poate imparti in cinci zone: zona intai contine 7,4 % gluten, zona a doua 8,6%, zona a treia 9,5%, zona a patra 13%, zona a cincea 16.5%. Continutul in gluten este influentat de forma si marimea boabelor. Boabele de forma alungita si soiurile de grau cu bobul mic sunt mai bogate in gluten. Lipidele Lipidele sunt raspandite in mod deosebit in embrion, stratul aleuronic si endospermul. Distributia lipidelor: Lipidele sunt combinatii chimice usor oxidabile, putand determina alterarea proprietatilor organoleptice ale fainurilor. Din totalul lipidelor trigliceridele reprezinta 63-70%. In compozitia trigliceridelor intra o serie de acizi grasi.

6

Lipidele complexe sunt scindate de fosfataze, cu punerea in libertate de fosfati acizi si acid fosforic. Acizii grasi, fosfatii acizi, acidul fosforic determina cresterea aciditatii graului si fainii. Substante minerale: Substantele minerale sunt raspandite neuniform in partile componente ale bobului. Cantitatea cea mai mica se gaseste in endospermul 0,3% in zona centrala, crescand catre periferie la 0,48%. In stratul aleuronic cantitatea de substante minerale creste la 7%, iar in spermoderma si pericarp scade la 3,5%. Embrionul are 5% substante minerale. Drepr urmare, straturile periferice care de regula se indeparteaza in procesul tehnologic de macinare sub forma de tarate, sunt bogate in substante minerale.

In compozitia cenusii, rezultate prin calcinarea boabelor, elementele sunt grupate in doua grupe: - Grupa I: C, O, H, N, S, P ce se gasesc in proportie de 95-98,5%. - Grupa II: care se gasesc in proportie de 1,5-5% si se pot grupa astfel: - Macroelemente: K,Mg, Na, Fe, Al,Si, Ca, - in proportie de 0,1-0,01%. - Microelemente: Mn, B, Sr, Cu, Zn, Ba, Ti, Li, I, Br, Mo, Co - in proportie de 0,001-0,00001%. - Ultramicroelemente: Cs, Se, Cd, Hg, Ag, Au, Ra - in proportie de 0,000001%.

Pe baza continutului de cenusa se poate realiza clasificarea fainurilor pe clase de calitate.

Daca se considera ca sectiunea bobului ar prezenta 100 de straturi concentrice, atunci extractiile (tipurile) de faina pot fi de trei categorii. extractii simple, care au limita inferioara 0, iar limita superioara variabila (0-30, 0-70). extractii intermediare, la care ambele limite sunt variabile (0-30, 20-70, 30-70). extractii complemetare la care limita superioara este fixa iar cea inferioara variabila (30-100, 70-100) cu referire speciala la tarate. Enzimele : Enzimele reprezinta o clasa imporatanta de substante ce catalizeaza o serie de reactii biochimice. Bobul de grau contine un numar mare de enzime din clasele hidrolaze, transferaze, oxidoreductaze, liaze, izomeraze, sinteaze. Enzimele determina procesul de germinatie si metabolismul componentelor chimice ale bobului, pe care le transforma in stare asimilabila de catre noua planta in procesul de dezvoltare. Vitamine:

7

Vitaminele existente in bobul de grau constituie o sursa importanta pentru necesitatile catabolismului si anabolismului uman. Distributia vitaminelor este diferita in partile anatomice ale boabelor. In bobul de grau se gasesc urmatoarele vitamine: B1 (tiamina), B2 (riboflavina), PP (niacina), E (tocoferol), A, acid pantotenic, acid folic, biotina.

2.2 Caracteristici tehnologiceUnitatile de morarit indifferent ca fabrica faina de grau, secara sau malai, ca sunt de capacitate mica, medie sau mare, sunt alcatuite din sectii in care se desfasoara operatii distinct: Sectia de cereal Sectia de curatire si conditionare Moara propriu zisa Sectia d omogenizare Sectia de ambalare si depozitare Laboratorul de analize fizico-chimice Sectia de intretinere si reparatii Conducerea tehnico- economica a societatii. Operatiile in silozul de cereal sunt urmatoarele: 1. Evecuarea cerealelor din sorbul silozului 2. Cantarirea , precuratirea si depozitarea in cellule 3. Evacuarea cerealelor din celule, dozarea si amestecarea, cantarirea si trimiterea la curatatoria morii 4. Recircularea pentru a impiedica incingerea 5. Ventilarea utilajelor a innstrumentelor si cerealelor din siloz. Operatiile tehnologice se realizeaza cu urmatoarele categorii de utilaje si instalatii: Sorbul Utilaje de transport intern ca: elevatoare, snecuri, distribuitori. Utilaje de ventilatie formate din cicloane ventilatoare si conducte; Aparate de masura gravimetrica si volumetrica; Masini de curatit masa de cereal; Motoare si transmisii de actionare; Accesorii de comanda si control.

8

Utilaje pentru eliminarea impuritatilor libere se face cu ajutorul utilajelor din sectia de pregatire a produsului pentru macinis: Separatorul- aspirator Separatorul de pietre Triorul cilindric Triorul spiral Separatorul magnetic Utilaje pentru indepartarea impuritatilor existente pe suprafata boabelor : utilaj descriere Descojitor EUREKA - Descojire primara

Descojitor cu manta din smirghel - Descojire secundara

9

Nr. Operaii crt tehnologice operaiei operaiei Definirea Scopul Utilaje

1.

Descojirea primar

Se realizeaz datorit aciunii mecanice asupra suprafeei boabelor i n mai mic msur datorit frecrii boabelor ntre ele.

ndeprtarea prafului din nuleul bobului i a unei pri din brbia acesteia

Descojitor Eureka

2.

Descojirea secundar

Se realizeaz datorit aciunii mecanice asupra suprafeei boabelor i n mai mic msur datorit frecrii boabelor ntre ele.

ndeprtarea n totalitate a brbiei, o parte a embrionului i primul strat celulozic al nveliului

Descojitor cu manta abraziv din mirghel Descojitor dublu

3. Perierea

E ultima operaie de separare a corpurilor strine aderente pe bob

ndeprtarea urmelor de praf i nveliurile formate n urma descojirii

Peria de gru

10

3. PRODUSUL FINIT 3.1 Caracteristici fizico-chimice Caracteristici fizice ale F.A.: Culoare-aspect alb-galbuie cu o nuanta slab cenusie si cu particule fine de tarate Miros - placut, specific fainii, fara miros de mucegai, de incins sau alt miros strain Gust - putin dulceag, nici amar, nici acru, fara scrasnet la mestecare (datorita impuritatilor minerale : pamant, nisip, etc) Caracteristici fizico-chimice Caracteristici Faina alba Umiditatea , % max 14,5 Aciditate , grade 2,8 Continutul de gluten umed , % min 26,0 Indice de deformare al glutenului mm 5 12 Continutul de cenusa insolubila in acid clorhidric 10% , % max 0,2 Continutul e cenusa raportat la substanta uscata , % max 0,65 Continutul de substante proteice raportat la substanta uscata, % min 10,5

Compozitia chimica Principalii componenti chimici ai fainii sunt : glucidele, substantele minerale,lipidele, vitaminele, enzimele, grasimile. Glucidele sunt substante chimice ternare, formate din C,H SI O.Ele au propietatea de a fi dulci sau de forma substante cu gust dulce.Principalele glucide sunt : amidonul, zaharurile simple si celuloza. Amidonul este in proportie de peste 75% in faina alba. Componentele amidonului, amilaza si amilopectina, au structura si unele propietati diferite.Granulele amidonului de grau contin 1719% amilaza , restul fiind amilopectina, aceasta alcatuire conferind amidonului propietati coloidale importante si anume : in mediu umed la temperatura de C granulele de amidon se se hidrateaza,iar la C se umfla datorita absorbirii pe cale osmotica a apei ; la peste C incepe gelifierea, proces in care amiloza se dizolva in apa si formeaza o solutie coloidala, iar amilopectina absoarbe o mare cantitate de apa, rezultand un clei de amidon a carui consistenta variaza in functie de cantitatea de apa folosita.

3.2.

Caracteristici tehnologice

Fazele tehnologice de transformare a graului in faina sunt: Srotuirea Sortarea grisurilor Curatirea grisurilor11

Desfacerea Macinarea In fiecare faza se obtine o anumita cantitate de faina. La sortare si curatire se separa faina ramasa in masa grisurilor de la faza de srotuire. Srotuirea realizeaza fragmentarea boabelor in particule de diferite dimensiuni si detasarea in cea mai mare parte a invelisului sub forma de tarate. Dupa fiecare trecere a produsului prin tavalugii valtului se face cernerea cu sita plana, deci o treapta de srotuire este formata din una sau mai multe perechi de tavalugi si una sau mai multe compartimente de sita plana. Din amestecul de produse rezultat la srotuire cu ajutorul sitei plane se separa urmatoarele produse: grisuri mari, mici, dunsturi si faina. La ultimele trepte de srotuire se obtin sroturi pana la stadiul de tarate, grisuri, dunsturi si faina de calitate superioara iar de le ultima treapta se obtine faina inferioara si tarate. Numarul treptelor de srotuire se stabileste in functie de capacitatea morii dar mai ales in functie de gradul de extractive si de sortimente de faina. Cantitatea de grisuri si dunsturi de calitate superioara trebuie obtinute de la primele 3 sroturi, acestea trebuind sa fie in procent de 78 % fata de graul intrat la macinat iar faina numai in procent de 7-8%. Sortarea grisurile mari obtinute de la primele 3 srt sunt trimise la sortat si curatat direct la masinile de gris. Aceasta categorie contine putina faina si nu impiedica sortarea directa la masinile de gris. Grisurile mijlocii si mici sunt trimise la sortat la un comportament de sita plana numit sortir. Curatarea grisurilor in aceasta faza tehnologica pe langa curatire se realizeaza si o functionare a grisurilor dupa calitate, grisurile astfel pregatite constituie material prima pentru faina de calitate superioara. Grisurile obtinute in faza de srotuire desi au fost sortate cu ajutorul sortirilor mai contin si putina faina si unele particule de tarate. Acestea trebuie extrase din masa grisurilor si dirijate spre alte puncte tehnologice. Simultan se face si impartirea grisurilor in clase de calitate: Grisuri alcatuit numai din endosperm, Grisuri din endosperm la care se gaseste atasat invelisul (tarate), Particule de tarate. Desfacerea grisurilor este faza tehnologica prin care se urmareste micsorarea granulelor grisului mare si desfacerea particulelor de invelis pe care le contine acest tip de gris.

12

Odata cu desfacerea invelisului se disloca si o mare parte de germeni. Suprafata tavalugilor trebuie sa fie neteda pentru a macina intens grisurile dar mai ales invelisul si germenii. Macinarea grisurilor grisurile produse in faza de srotuire si pregatire prin sortare, curatire si desfacere sunt transformate treptat in faina in faza de macinare. Numarul treptelor de macinatoare este stabilit in functie de dezvoltarea diagramei de macinis de gradul de extractie si sortimentele de faina. Produsele ce vin de la primele 3 macinatoare sunt dunsturile de la desfacatoare si de la masinile se gris. De la macinatorul 4, alimentarea se face din treapta in treapta cu produsule netransformate in faina. In conducerea regimului de macinare trebuie urmarit ca produsul fiecarui valt sa fie bine prelucrat astfel ca valturile care urmeaza sa nu se aglomereze cu produsele nemacinate.

4. ELEMENTE DE INGINERIE TEHNOLOGICA4.1. Dimensionarea tehnica a utilajelor din sectia de pregatire a cerealelor pentru macinis

=60 t / 24 h

FA=87%

4.1.1 Calculul capacitatii curatatoriei: = + ( 10-20%) 66 t / 24 h

4.1.2 Calculul capacitatii curatatoriei pe ora: / 24 2750 kg/h 4.1.3 Calculul cantarului automat ( se calculeaza in functie de capacitatea orala a curatatoriei si numarul rastunarilor pe minut). Pentru cereale se folosesc cantare automate cu urmatoarelecapacitati ale cupei: 10, 20 , 30, 50 ,100, 500 ,600 kg 10 50 kg , 3 rasturnari /min 50 100 kg , 2 rasturnari /min 13

500 600 kg, 1 rasturnare / min 4.1.4 Calculul capacitatii cupei:

= 15,27 aleg cantar cu cupa de 20

4.1.5 Calculul separatorului aspirator ( se calculeaza in functie de incarcatura specifica si capacitatea arara a curatatoriei) : = 5055 kg /cm*h 4.1.6 Calculul latimii separatorului separator:

=

= 55 cm

, alegem SA= 1 buc

4.1.7 Calculul triorului cilindric: = 500.600 kg / ; Trioarele se fabrica cu dimensiuni standard D= 0,6 m si L= 2m

4.1.8 Calculul suprafetei necesar de triarare:

=5,5

= *D*L = 3,76 = 2 trioare cilindrice.

Calculul triorului spiral : se calculeaza in functie de marimea specifica si cantitatea de deseuri rezultat de la triorul cilindric: = 120.. 150 kg /h Cantitatea de deseuri = 5% Numarul de trioare spirale = = 10-50 t/24 h , mari mici = 50- 150 t/ 24 h , medii 14

= 137,5 kg= 1,146 aleg 2 trioare spirale

= 150 t/ 24 h , mari.

Calculul masinilor de decojit: = 800 900 kg/ D= 0,7 m ; L = 1,4 m = *h

= 3,438= *D*L= 3,08

umar de decojitoare = =

= 1,116 aleg 2 decojitoare

4.1.11 Calculul masinilor de spalat: C= 6 t/h numar de masini de spalat =

= 1 buc.

4.1.12 Calculul aparatului de umezire: C= 5 t/h numar de masini de umezire =

= 1 buc.

4 .1.13 Calculul aparatelor magnetice : = 150. 180 kg/h Numar de magneti=

= 20 magneti= 1,96 m

Un magnet are l= 40 mm 4.1.15 Calculul celulelor de rezerva si odihna: L = m ; l =2m ; H = 12 m Gh = 77 kg /hl.

15

cantitatea de grau / celula = Vcel * Gh = 3696 kg Nr de celule =

= 2 celule.

5. CALCULUL UTILAJELOR

5.1 Calculul valturilor : = 60 t /24 h = 40.60 kg/ cm D = 220. 300 mm L= 600 1000 mm

Calculul lungimii totale ale tavalugilor: = = 1200 cm = 1,5

din tabel = + = = 1,5 * = 2,5

= 480 cm = 720 cm

Numar de sroturi = 6 Numar de macinatoare = 14

5.2. Reprezentatrea lungimii corespunzatoare liniei sroturilor si a macinatoarelor D= 250 mm L = 600, 800, 1000 ; aleg L = 800, respectiv 1000. valtul se prescurteaza VDA=825, respectiv VDA = 1025.

16

= 1600 mm ( 1800*2 ) =160 cm = 2000 mm ( 1000*2 ) =200 cm

Obs: un valt poate functiona cu o pereche de tavalugi sau doar una!

Pasaj

Lungimea fata Lung. Rezultata de total in cifre absolute, sroturi, % cm 14 22 22 17 14 8 67,2 105,6 105,6 81,60 67,20 38,4

Lungimea in care se poate incadra, cm 80 120 120 80 80 60

Numarul de valturi , buc.

Sr. I Sr. II Sr. III Sr. IV Sr. V Sr. VI

1\2*800 1*600 1*600 1\2* 800 1\2* 800 1\2*800

TOTAL

100 8 15 13 11 7 4 6 7

480 57,6 108 93,6 79,2 50,4 28,8 43,2 50,4 60 120 80 80 60 60 60 60

2 *800, 2.5 *600 1\2*600 1*600 1\2*800 1\2*800 1\2*600 1\2*600 1\2*600 1\2*600

D1 M1 M2 M3 M4 D2 MR1 M5

17

M6 M7 M8 MR2 M9 M10Total mac.Total general

6 5 4 5 5 4100

43,2 36 28,8 36 36 28,8 720 720

60 60 60 60 60 60

1\2*600 1\2*600 1\2*600 1\2*600 1\2*600 1\2*600 2*800, 6,5 *600

-

-

3*800, 9*600

5.3. Calculul sitelor plane: - caracteristici tehnice ale sitelor plane : compartimentelor , iar 12 numarul ramelor , sita plana; 412, din care 4 reprezinta numarul

Tip sita Suprafata neta de cernere Suprafata ramelor pe pasaje Excentricitatea numerelor Turatia Rot/min Dimensiunea de gabarit, mm

SP 412W SP 612 22 33

SP 812 20

SP 614 24

SP 411 8,2

12

12

12

14

11

45

45

45

45

45

200

200

200

220

227

18

L l H

2800 1910 3860

3640 1910 3860

3650 1111 3220

3800 1230 2660

2340 1200 3060

Putere instalata, kW Incarcatura specifica, kg/m2/24h

1,5

1,5

2

2,2

1,5

500-550

550

900

500

500

FA= XI- VII FS= IX-X FN= XII, VIII L*250*800

5.4.1Suprafata totala de cernere: St = =346

+

=2,2 = 157,27

= 188,722

5.4.GD 35*16 350 mm

Calculul masinilor de gris

19

GD 40* 16 400 mm GD 50* 16 500 mm Qs = 200.....250 kg\cm*24h Se calculeaza latimea totala de cernere:

=

= 300 mm

Calculul numarului de masini de gris:

MG =

=5

MG =

=4

MG =

=3

Sp = 412 5,5 11 16,5 22

PASAJ

I II III IV

S. TOT DE CERNERE % 13 14 14 12

S. REZULTATA IN CIFRE ABSOLUTE, 14,18 15,27 15,27 13,0920

S. IN CARE SE POATE INCADRA 16,5 16,5 16,5 16,5

NR. DE SITE PLANE 3\4 3\4 3\4 3\4

V VI SOR. I SOR. II SOR.III SISTEM PERIE EXAMEN FILTRU TOTAL

8 8 6 5 5 10 5 100

8,72 8,72 6,54 5,45 5,45 10 5,45 109,09

11 11 11 5,5 5,5 10 5,5 125,5

2\4 2\4 2\4 1\4 1\4 1\4 -

6. STABILIREA SI DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC ADOPTAT PENTRU

SECTIA DE MACINIS Sectia de macinis este locul in care graul se transforma in faina, tarate, germeni si uneori un procent redus de gris. In aceasta sectie se desfasoara doua mari operatii tehnologice: macinarea si cernerea pentru realizarea carora sunt necesare instalatii de transport si ventilatie. Utilajele pentru macinare sunt valturile si dislocatoarele, iar la cernere se folosesc sitele plane si masinile de gris. Valturile pentru macinat operatiunea se bazeaza pe actiunea mecanica a tavalugilor macinatori ai valturilui asupra boabelor de cereal. Pentru ca miezul cerealelor se transforma numai partial in faina la o singura trecere prin tavalugi, se repeta operatiile pana ce intreg miezul ajunge in stadiul de faina. Operatiile principale ale procesului de macinis sunt: Srotuirea Desfacerea grisurilor Sortarea grisurilor si a dunsturilor Macinarea grisurilor si dunsturilor Finisarea ultimelor produse intermediare Compunerea sortimentelor de faina. Organele de lucru ale valtului sunt tavalugii, care se rotesc in sensuri contrare. Daca tavalugii se folosesc pentru sfaramarea boabelor si separarea endospermului de invelis, suprafata lor este rifluita iar daca se folosesc la transfosrmarea particulelor de endosperm in faina, suprafata lor este neteda. Diametrul tavalugilor e cuprins intre 220-300 mm iar lungimea perechii de tavalug intre 600-1000 mm. valturiloe se noteaza cu VDA- valt dublu automat Factorii ce influenteaza capacitatea de lucru a valturilor sunt:21

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Gradul de maruntire Tipul de produse Umiditatea produselor Uniformitatea granulatiei Starea suprafetei de lucru Gradul de incarcare a valturilor Ventilatia valturilor Actionarea valtului Dislocatorul

Produsul de macinat intra in utilaj prin gura de alimentare iar apoi este prelucrat de segmental cu snec de pe axul rotorului si este impins in interiorul mantalei unde paletele rotorului il antreneaza si il lovesc puternic de suprafata mantalei. Prin antrenare si lovire o mare parte din endospermul ramas pe invelis este dislocat sub forma unor particule mici care trec prin orificiile mantalei si se colecteaza in trenie de unde se evacueaza si se trimit la un pasaj de cernere la sitele plane. Cernerea cu site plane- prin cernere se intelege separarea cu sita dintr-un amestec de produse macinate a unor fractiuni compuse din particule cu granulatia cuprinsa intre anumite limite. In component sitei intra ramele care pot fi grupate in perechi si care la randul lor formeaza pasajul tehnologic; sita poate fi confectionata din tesatura de sarma, fire sintetice, material plastic sau matase naturala. Cernerea are loc datorita miscarii in plan orizontal a suprafetei cernatoare, miscarea care poate fi rectilinie, alternative sau circulara. Capacitatea de cernere a sitelor este influentata de urmatorii factori: 1. Suprafata utila a sitei; 2. Desimea sau numarul sitei; 3. Intinderea sitei pe rama; 4. Curatirea sitei; 5. Incarcatura cu produs; 6. Umiditatea produsului cernut; 7. Diferentierea granulometrica; 8. Temperature produsului cernut; 9. Starea de uzura a sitei; 10. Miscarea produsului pe suprafata sitelor.

22

BIBLIOGRAFIE

1. C. Banu, Manualul inginerului de industrie alimentar vol I II Ed. Tehnic, Bucureti, 1998 ,2002 2. Gh. Moldoveanu, Utilajul n tehnologia panificaiei i a produselor finoase, EDP, 1993 3. Gh. Moldoveanu ,Arta brutritului romnesc, Ed. Tehnic, Bucureti 1994 4. Radu Rpeanu ,Utilajul i tehnologia morritului, EDP, 1993 5. Colecia STAS pentru morrit panificaie, 1994 6. Voicu Giurc , ndrumar de laborator pentru industria panificaiei, Ed. Univ Lucian Blaga Sibiu, 1997 7. Leonte Mihai, Tehnologii si utilaje in industria moraritului ,Ed. Milleium , Piatra Neamt , 2001 8. Leonte Mihai, Tehnologii, utilaje , retete si controlul calitatii in industria panificatie ,patiserie, cofetarie, biscuiti si paste fainoase,Ed. Millenium, Piatra Neamt, 2003

23