PAI{CIATAI{TRA

cmr crNcr clnrrAm iurmnPcruNrr,)

Traducere din limba sanscritd,introducere Ei cuv0nt inainte de

TH. SIMENSCHY

..i#ffi

Ilditura SAECULUM YIZUN-Bucuregti - 2017

Tabla de materii

Introducere 5

Cuvdntinainte. .....13

Panciutantru (Cele icinci cdrli ale tnYelepciunii)

Povesteintroductivd .......17

Carteaintfli. Dezbinarea prietenilor . - -. -211. Maimulaqipanadelemn .'......282. $acalulgitoba .'...403. M6ndriapedepsit6 ......-.464. CblugSrulqihoful ........535. Jesdtorul qi fata regelui. . . . 65

6. Cioara qi garpele . . .127. Bdtlanulqiracul. ..-738. Leul qi iepurele . . . .779. Pdducheleqipuricele. .....8510. $acalulalbastru ....8711. Leul, pariera, corbul, qacalul qi cdmila. . . .9312. Pesc6ruqulqimarea ......10013. GAqtele sdlbatice qi broasca {estoasd . . . .10214. Ceitreipegti .....10415. Vrabia, elefantul, ciocdnitoarea, musca qi broasca 107

16. Leul, gacalul, lupul Ei cdmila. . . ' . 115

17. Maimu{elegiCioc-de-Ac.. ....'12218. Maimu{aqivrabia .......12419. Cuget-Drept gi Cuget-Strdmb . . . . . . . .. - 126

334 PANCIATANTRA

20. Biitlarrul 5i ihncumonul... ...'..1302l.C6ntartrltttiirtcatdeqoareci ......13222. Regelc;i Irtaimu{a. Devotamentul hofului . . . . .' 135

Carteaa doua. Dobffndirea prietenilor. ....... 139

1. PdlaniileluiAuric[ ......1542. Sesam cojit pe sesam necojit. . . . .157

3. $acalullacom ....1594. CafieadePre! ....1665. Somilakacelsdrac. ......1726. Aqteptarezadarnicd .....'176

Cartera treia. Povestea corbilor qi a bufni{elor. . . . . " 189

1. Iepureleqielefantul ......2042. PotArnichea, iepurele qi motanul . . 208

3. Brahmanulp[cilit ......'2t34. $acalul gi peqtera cu grai. . . . . . "225

Cartea a patra. Pierderea agonisitei -...2311. Broascaqiqarpele .......2382. Mdgarul fErd inimd qi fErd urechi . . . . . . .244

3. Falsulerou.. .."'2484. Puiul de qacal qi puii de lei . . ' . ' ' 250

5. Mdgarulinpieledetigru. .......2536. Cei trei gineri. . . . .254

1. Solulpacilit..... .......2558. Fata de Eoarec . . . .258g. Cei trei pustnici . . .26010. Soful bdtr6n, nevasta tin[rd gi holul . . . . .265

11. Femeia necredincioas[ Ei ho(ul . . .26812. Maimulaqivrabia .......27113. Femeiabrahmanttltri ,si ologul . . ' '21314. Leul qi c[mila . . . .276

15. $ireteniaEacalului .......27816. C6inele in lara strllirril . . . .281

PANCIATANTRA 335

Ctrtea a cincea. Fapta nechibzuitl .....2831. Bdrbierul Ei cilug6rii .. . . .2862. Ihneumonul Ei qarpele . . . .2913. Ceipakubrahmani ......2934. invd{dtura ftrd minte qi minte frri inv[!5tur a. . . . 2985. Prostia celor patru brahmani invS{a}i . . . . 3006. Minte-insutit[, Minte-inmiita Si Minte-Simpld. . . 3037. Mdgarul cdntSre! . . 3068. Jesdtorulcudouacapete. .......3099. Socoteala greqiti . .31310. Rdzbunareamaimu{ei ....31511. Dracul,ho(ulgimaimu(a. .......32I12. Prin{esacutreis6ni.. ....32413.intrebareamdntuitoare .. .......32514. Dezbinareafatald. .......329i5.Brahmanul,racul;iqarpele. .....331

Acum incepe cartea intAia, numitd Dezbinorea prietenilor,din care prima strofa este urmdtoarea:

Dragostea mare qi crescAndd dintre leu gi taur in pldure a fostdistrusd de qacalul ce1 bdrfitor qi peste mdsurl de lacom. (1)

IatS ce se povesteqte:

Este in Jara de lamiazd-zi un ora$ cu numele Mahilaropya.Acolo trdia flul unui negu{Etor, cu numele Chiaburul. Acesta avea

o avere mare, pe care o c6qtigase cinstit. Odat[ ii trecu prin mintecd chiar gi atunci c6nd are cineva o avere mare, el tot trebuie s6 se

gAndeasci la vreun mijloc de-a c6qtiga bani gi s[-i intrebuinteze.CEci se spune:

Nu e nimic care sd nu se inftptuiasci prin bani. De aceea

inleleptul sd-qi dea silinli sd dobdndeascl avere qi iar avere. (2)Cine are avere, acela are prieteni; cine are avere, acela are

rude; cine are avere, acela-i om pe lumea aceasta; cine are avere,

acela-i inv6lat. (3)Nu e destoinicie, nu e dirnicie, nu e pricepere, nu e art6, nu

e tdrie de caracter, care s5 nu fle l[udati la cei bogali de cdtre ceilipsili de avere. (4)

Pe lumea aceasta qi un strdin, dac6-i bogat, e socotit ca dinfamilie; pe cAnd cel sdrac, chiar dacd e rud[ e privit ca un ne-

trebnic. (5)Din averea ingrdm[ditd de pretutindeni izvorlsc toate infEp-

tuirile, cum izvordsc rAurile din munJi. (6)E respectat qi cel care nu e vrednic de respect; se strdbate gi

ceea ce nu poate fi strdbitut; e l[udat qi cel care nu meritd laud6:aceasta-i puterea minunat[ a banilor. (7)

DupE cum simfurile sunt intregi datoritd hranei, tot astfel gi

faptele atdrnd de avere. De aceea se spune c[ averea poate s[ fac[orice. (8)

Doritor de avere, omul din lumea aceasta a celor vii st[ qi

intr-un cimitir2; iqi p[rdsegte pe cel care i-a dat viald, fiindcd-isdrac, 9i porneqte in lumea largd. (9) Chiar qi cei ajunqi in pragul

l- ir, *"*rfta: Vrrdham6naka: ,,cdruia ii merge bine".2. Adicd:,, Oamenii sunt in stare sd sufere grozSviile cele mai neinchi-

puite, numai ca sd-gi satisfacS ldcomia lor ".

24 PANCIAIAN'TRA

bdtrAnelii sunttineri, dacdauavere; pe c6nd ceifdtd avcrc, chiar

dacd se aflI in floarea tinerelii, sunt totuqi b6treni. (10)

Iar averea se dob6ndegte prin qase mijloace: cerEind, servind

pe un rege, lucrAnd pdm6ntul, cdp5tAnd invSldtur6 9i fEcAnd afa-

ceri sau negoJ. insd dintre toate acestea ceamai de cdpetenie este

agonisirea averii prin negof.

CIci se spune:

De pomand cer numai cei de pe ultima treaptd; regii, din ne-

fericire, nu sunt darnici, se qtie bine; munca cdmpului suferd din

pricina secetei; in calea celui care serveqte pe-un inv6ldtor1 stau

nenumdrate piedici; din camdtS se naqte sdrdcie, c[ci banii finuliin nodul de la hainl trec in mAna altuia, o datd cu desfacerea lui.De aceea nu cred sI fie pe plmdnt vreo indeletnicire mai presus

de negot. (11)

Dintre toate mijloacele, cel mai bun pentru a dobAndi avere

se spune c6-i negolul; oricare altuJ afard de acesta e indoielnic.

(t2)Sunt qapte feluri de nego!, prin care se poate cdgtiga avere, qi

anume: comerful cu miresme, intrarea in stSpdnirea unui amanet,

afaceri in numele unei tovdrlqii, venirea muqteriilor cunoscu{i,

ardtareaunui pre{ mincinos, cAntar qi greutSli false 9i aducerea de

mdrfuri din altd !ar6. Doar se spune:

Dintre toate mdrfurile, cea mai de seam6 e mireasma; ce sunt

aurul qi celelalte pe lAngb ea, cdnd se vinde pe-un pre! de o sutd

de ori mai mare dec6t acela cu care a fost cump[ratA? (13)

CAnd o cas5 este pus[ amanet, starostele negustorilor iqi sl5-

veqte zeitatea care-l ocrote$te: ,,Dacd moare cel care a amane-

tat-o, i{i voi aduce rugbciuni de mul{umire". (14)Cel din fruntea unei tov[rigii, cAnd e insdrcinat cu o afacere

in numele ei, cugetd vesel in inima sa: ,,Azi am pus mdna pe

intreg p[m6ntul plin de bog[!ii; ce-mi mai trebuie altceva?" (15)

L Servirea invdt5torului (guru) are ca scop dobAndirea invSldturii de

la el; a servi pe-un invS!5tor nu era un lucru tocmai ugor, din pricinaasprimii qi rigiditalii cu care erau trata{i discipolii.

PANCIATANTRA

CAnd vede pe muqteriul cunoscut qi aqteptat cu nerdbdare cdvine la el, negustorul lacom de banii aceluia se bucurd ca qi cums-ar fi niscut un b[iatl. (16)

De asemenea:Mdsura c6nd plind, c6nd neplind, inqelarea continui a mu$-

teriilor, punerea unui pre{ mincinos: acesta-i felul negustorului.(t7)

De asemenea: Oamenii se duc departe in lard strdind pentru a

cdqtiga cu trud[ indoit gi intreit, cumpdrAnd m[rfuri. (18)DupI ce se gAndi astfel, intr-o zi prielnic[ iqi lud rimas bun

de la pdrinti, iqi agezd marfa intr-o c5ru!5 bun6, se sui in ea qi ple-cd spre oraqul Mathura. La car avea injugali doi tauri cu semnebune2, care se numeau Sarpjrvaka qi Nandaka3, qi care crescuserSpe l6ngd casa sa. Unul din ei, acela pe care-l chema Sarpjlvaka,pe c6nd scobora malul rdului Yamund4, dete peste o bdltoacd pli-nd de noroi qi in cddere iqi scrAnti un picior gi rupse jugul. Cdndilvdzuin starea aceasta,Vardhamdna fu cuprins de o adAnci dez-nddejde. Cu inima induioqatd de dragoste pentru el, negustorul iqiintrerupse trei zile cdl[toria din pricina lui. Vdzdndu-l abdtut, ceidin caravand ii ziserS:

StIpAne, de ce-!i primejduiegti in felul acesta intreagacaravand pentru un taur, in pddurea asta plin5 de lei qi de tigri?Doar se spune:

Cel cuminte sd nu piardd mult pentru foarte pulin; cdci ade-vdrata invdfdtur[ este aceea care cu foarte pu]in scapd mult. ( 19)

Auzind acestea, negustorul puse niqte oameni s5 pdzeascdpe Sarpjivaka, iar el impreund cu restul caravanei plecd mai de-parte. Ins[ pdzitorii, vdzdnd cI p[durea e plind de primejdii, ld-sard pe Sar.njlvaka qi, mergAnd pe urmele caravanei, o ajunserdinzinta urmitoare gi-l min{ird pe conduc6tor spundnd: ,,StEpAne,Sa4jrvaka a murit iar noi ne-am gdndit cd !i-a fost drag qi l-am

l. Cf. Povestea introductivtr, str[ofa] 3, de unde se vede c5 nagterea uneifete nu aduce bucuric la indieni.

2. Semnele bune sunl scmrtc speciale pe frunte qi pe piept sau o coaddlungd p0nd sub gcnunclti cto.

3. Satfilvaka; ,,Cel cc trlie;tc impreunS"; Nandaka:,,Cel ce se bucurd".4. Afluent al Gangelui.

25

26 PANCIATANTRA

ars'ol.Auzind aceasta, stdp6nul catavanei, plin de recunoqtinJi 9i

cu inima induioqat[ de iubire, ii indeplini toate datinile de inmor-

m6ntare, slobozind :urr.tau9 qi celelalte. Sar.nj-waka ins6, inviorat

de boarea r[coroasS qi umed6 ce bdtea dinspre Yamund, iqi adun5

ultimele puteri gi, izbutind sd se scoale, ajunse pe malul rAului'

Acolo, pdsc6nd firele de iarbd fragedd qi verde ca smaraldul, se

fbcu in cdteva zile gras, mare qi voinic ca taurul lui Hara3; qi in

fiecare zi rdscolea cu coamele muquroaiele de furnici, mugind

intr-una. Cici bine se spune:

$ifrrdpazd,sti cel ce-ipdzitde soart6; 9i cel bine pdzitpiere,

dacd-l loveqte soarta; trdieqte 9i cel neocrotit $i p6r6sit intr-o p6-

dure qi piere in casd chiar cel bine ferit. (20)

intr-una din zile un leu cu numele Pirigalaka, inconjurat de

toate sdlbdticiunile p6durii, fiind chinuit de sete, se cobora pe

malul riului Yamund ca sd se adape, cdnd a.uzi in depdrtare mu-

getul ad6nc al lui Sar.njrvaka. Atunci, foarte turburat in inima sa,

igi ascunse infdliqarea inspiim0ntatd 9i se opri sub un smochin,

in locul de qedere al celor patru cercuri. Locul de qedere al ce-

lor patru cercuri este acesta: Leul, insolitorii leului, Kdkarava 9i

Kimvrttaa. Se aflau ins6 doi gacali, cu numele Kara{aka qi Da-

manaka, fii de sfetnici, fdri slujb6, care il insoleau totdeauna'

Acegtia se sf6tuiau intre ei. Damanaka zise:

- Dragl Kara{aka, stdpdnul nostru Pirigalaka se cobor6se

pe malul rdului Yamund pentru a bea apd. Oare din ce pricin[ s-a

l. Arderea tinen loc de inmormdntare. Acelaqi obicei era la greci qi la

romani.2, La moartea unui om rudele sale dSdeau drumul unui taur sd cutreiere

in libertate pdnd ce murea. Spre a fl recunoscut, i se fbcea pe spate un

scmn gi nimeni nu se atingea de taur.

3. Un taur il poartd pe Hara (: Siva); vezi p. 44,n.2.4. Cercul (sci. mandala) inseamnd in scrierile politice ale indienilor lara

unui prin! qi anume: cercul I este lara st[pdnitorului, iar cercul II 9i

cele urmltoare arutd!5rile prinlilor inconjurdtori, precum qi cele mai

indeplrtate incd.inPinciatantrainsd cuvAntul ,,cerc" inseamna: cercul I: regele; cercul

II: minigtrii; iar cercurile III 9i IV (Kakarava qi Kiryvvtta) supuqii.

PANCIATANTRA

oprit, cu toate cA era insetat, gi de ce, lu6nd o infbliqare rdzboinicd,deqi e plin de team5, s-a oprit aici zub smochin?

- Ce ne priveqte pe noi aceasta?, rdspunse Karalaka.Cel care caut[ s5-gi facd o indeletnicire cu treburi care nu-l

privesc, acela merge spre pierzare, ca maimuta care s-a apucat sd

smulgd pana de lemn. (21)

- Cum asta? intrebl Damanaka. Celilalt povesti:

27